Date post: | 14-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | tilda-andrea-csutak |
View: | 137 times |
Download: | 1 times |
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Cuprins
Introducere........................................................................................................................2
Partea I. STUDIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL STRICT AL TEMEI ABORDATE
1.1 Biodiversitatea.....................................................................................................31.2 Politica de mediu în Uniunea Europeană............................................................91.3 Strategia națională de acțiune pentru conservarea biodiversității....................13
Partea II. MATERIAL SI METODA
2.1 Obiective urmarite.............................................................................................212.2 Materialul și metoda de studiu..........................................................................302.3 Efectuarea observațiilor și determinărilor.........................................................302.4 Modul de prelucrare și interpretare a datelor....................................................30
Partea III. REZULTATELE PRIVIND BIODIVERSITATEA DIN CELE ȘAPTE
AREALE DE STUDIU.
3.1 Rezultatele obținute în umra calculării indicilor ecologici……………………37
Partea IV. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.........................................................47
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................48
1
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
INTRODUCERE
Biodiversitatea – varietatea tuturor formelor de viață, sau diversitatea biologică, este
actorul principal ce oferă societății cotidiene o gamă largă de servicii ale ecosistemelor, de care
pionii socio-economici depind în totalitate. Hrana sau apa potabilă reprezintă puținele beneficii
oferite prin natură de elementele biodiversității, însa aceasta din urmă este totuși în criză.
Conform Strategiei UE pentru Biodiversitate pentru 2020 amenințările speciilor animale
si vegetale cu dispariția este la un nivel ridicar. Majoritatea ecosistemelor sunt din ce în ce mai
degradate, acest lucru prezentând pierderi din punct de vedere economic si socio-cultural1.
Efectele crizei financiare globale are repercusiuni asupra mediului, precum și asupra
economiei. Cu toate acestea, se pare că multe dintre intențiile de a investi în economia ecologică
pe termen lung rămân valabile, chiar dacă exista unele întârzieri în demararea proiectelor.
Dezvoltarea generală a marilor actori cotidieni este strâns legată de resursele natural,
având implicații importante asupra mediului. Cererile la nivel mondial au depășit puterea de
regenerare a resurselor natural, mediul degradându-se îngrijorător de repede.
În lucrarea de față doresc să prezint efectul crizei economice mondiale asupra
biodiversității, mai ales în România. Motivația alegerii acestei teme o constituie atragerea
atenției asupra problemelor semnificative ale biodiversităţii şi ale serviciilor de mediu,
biodiversitatea în lume pierzându-se, în unele zone chiar într-un ritm accelerat. Am ales această
temă, deoarece viitorul omenirii depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi faţă de natură şi
protejarea ei.
PARTEA I. STUDIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL STRICT AL
TEMEI ABORDATE
1 http://ec.europa.eu/
2
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
BIODIVERSITATEA
1.1 DEFINIREA BIODIVERSITĂȚII
Biodiversitatea a fost definit pentru prima dată, în cadrul Summit-ului Pământului
UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro2. Varietatea tuturor formelor de viață reprezintă definiția
biodiversității, aceasta fiind caracterizată prin: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor,
diversitatea genetică şi diversitatea etnoculturală3.
Conservarea biodiversității este principiul după care viața cotidiană se bazează după noile
directive europene. Cauzele care au dus la nevoia conservării biodiversității sunt reprezentate de
schimbările care se produc în habitatul natural. Sitemele de producție intensive, exploatările,
contrucțiile datorită schimbărilor climatice la nivel global reprezintă necesitățile unei conservări
durabile ale biodiversității. Stabilirea unui obiectiv pentru conservarea biodiversităţii arată că,
fără eforturi politice suplimentare semnificative, este puţin probabil ca obiectivul să fie atins.4
Serviciile de mediu, reprezentative pentru mediul natural dar și pentru cel social,
contribuie la îmbunătățirea întregii biodiversități Aceste servicii sunt clasificate prin diferite
regulamente, suport, furnizări socio-culturale.
1.2. POLITICA DE MEDIU IN UNIUNEA EUROPEANA
1.2.1. CONVENȚII INTERNAȚIONALE
Necesitatea unei dezvoltări durabile a biodiversității, dar și a conservării acesteia este
necesară pentru creșterea productivității alimentare și a unui trai de viață satisfacător populației
mediului înconjurător.
Raportat la activitățile umane, biodiversitatea este într-o continuă degradare. La nivel
internațional s-au adoptat diferite legi, directive, tratate pentru prevenirea degradării continue a
diversității biologice. Aceste convenții, acorduri au fost semnate și puse în practică de
majoritatea statelor europene, în dorința unei conservări cât mai durabile a biodiversității.
2 SESTRAS R., BOTU I., BOTU M – Biodiersitate si bioconservare, Ed. AcademicPress, 2004
3 Idem
4 http://www.eea.europa.eu/ro/themes/biodiversity/policy-context
3
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Conform Legislației Uniunii Europene, Tratatul Comunității Europene este principalul
act care stabilește principiile generale ale politicii de mediu, în vederea apărării diversității
biologice de dispariții nedorite.
Impelentarea Strategiei UE, în ceea ce privește conservarea biodiversității, a oferit o serie
de rezultate pozitive, însa si deficiențe.
1.3. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE ACȚIUNE PENTRU CONSERVAREA
BIODIVERSITĂȚII
În prezent, la nivel de Uniune Europeană sunt adoptate diferite strategii pentru
conservarea biodiversității:5
Dezvoltarea durabilă. Protecția biodiversității și necesitatea acesteia pentru introducerea ei
într-un program de dezvoltare durabilă este necesara nevoilor societății, dar și ecomoniei.
Abordarea ecosistemică
Pentru ca biodiversitatea sa fie mai cunoscută, iar problema ei să fie rezolvată trebuie
promovată prin diferite metode culturale. Astfel valorificarea ecosistemelor prin cunoașterea
problemelor acestora, poate soluționa degradarea continuă a diversității
Prioritizarea biodiversităţii – Diversitatea biologica trebuie integrată în politicile sociale și
economice ale societății cotidiene, marii actori fiind nevoiți să prioritizeze conservarea
biodiversității, pentru o dezvoltare durabilă de calitate.
Conform directivelor si strategiile internaționale, Romania și-a propus și ea anumite scopuri
țintă pentru redobândirea unei biodiversități cât mai curate:6
Ţinta 1: Stoparea declinului diversităţii biologice reprezentată de resursele genetice, specii,
ecosisteme şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate până în 2020.
Ţinta 2: Integrarea politicilor privind conservarea biodiversităţii în toate politicile sectoriale
până în 2020.
5 www.madr.ro/pages/cercetare6 www.madr.ro/pages/cercetare
4
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Ţinta 3: Promovarea cunoaştinţelor, practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale şi a
tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii ca suport al
dezvoltării durabile până în 2020.
Ţinta 4: Îmbunătăţirea comunicării şi educării în domeniul biodiversităţii până în 2020.
PARTEA II. MATERIALUL ȘI METODA DE LUCRU
2.1 OBIECTIVE URMĂRITE
Discuțiile cotidiene, fie ele despre economie, politică, sau dezvoltare durabilă, toate au de
câțiva ani un numitor comun, criza financiară. Dorind să se analizeze în ce măsură această criză a
5
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
afectat biodiversitatea din România, s-a efectuat un studiu de caz pe mai multe areale, în ani
diferiți.
Realizarea unei analize și o evidenta a speciilor componente a fost obiectivul studiului de
fata. Se doreste demonstrarea necesitatii aplicării unor strategii bine definite pentru conservarea
biodiversității
În anul 2009 a fost evaluată diversitatea vegetației la sol și a biodiversității ecosistemelor
forestiere prin programul european FutMon, prin intermediul caruia s-a determinat compoziția
floristică în șapte loturi (Ștefănești – arboretul stejar, Ploiești – arboretul stejar, Câmpina –
arboretul gorun, Predeal – arboretul molid, Fundata – arboretul fag, Stâna de Vale – arboretul
molid și Mihăiești – arboretul gorund). Conform programului s-au folosit 35 de unități de
eșantionare de 100 metrii pătrați fiecare, pe patru straturi verticale ( iarbă, arbuști, arbori). În
total au fost evaluate 92 de specii diferite, din care 18,27% arbori, 11,80% arbuști, și 60,25%
ierburi7.
FOTO 2.1
Sursa: Google Earth.
2.1.1 ARBORETUL DE STEJAR – ȘTEFĂNEȘTI
2.1.1.1 Poziția geografică
Arboretul de stejar se afla în județul Ilfov, la 44°30’34’’ latitudine Nordica și 26°10’38’’
longitudine Estică.
7 http://www.revistapadurilor.ro/(1)Colectia-pe-ani/(16714)anul-2011/(16738)nr-3-4-2011/(16744)Variatia-diversitatii-vegetale-in-suprafetele-de-monitorizare-intensiva-din-reteaua-proiectului-FutMon.
6
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
FOTO 2.2
Sursa: Google Earth
Limitele arealului sunt definite astfel: în partea de Nord și Nord-Est zona este delimitată
de râul Sabar (afluent al râului Argeș), în partea de Sud și Sud-Vest de pădure, în partea de Est se
poate observa teren agricol, iar în partea de Vest a zonei găsim pășune. Suprafața arealului este
de 0.05 ha. Accesul în zona se face pe drum de pământ, care se intersectează cu drumul județean
401D8.
FOTO 2.3 Sursa: Google Earth
2.1.1.2 Topografia suprafeței
8 http://bolegweb.geof.unizg.hr/deims1/site/LTER_EU_RO_007.
7
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Forma de relief ce definește zona este câmpia, având o altitudine de aproximativ 100 m.
Hidrografia zonei este reprezentată de râul Sabaru, afluent al râului Argeș9.
2.1.1.3 Climatul zonei
Zona este definită printr-un climat continental, având temperaturile medii anuale de
10,5°C. Temperatura minima anuală este de -2,9°C, iar temperature maximă este de 22°C. Suma
precipitațiilor anuale este de 550 mm10.
2.1.2 ARBORETUL DE STEJAR – PLOIEȘTI
2.1.2.1 Poziția geografică
Arboretul de stejar, sau pădurea Berceni se află în județul Prahova, aproape de municipiul
Ploiești, pe coordonatele 44°54’ latitudine Nordică și 26°06’ longitudine Estică.
FOTO 2.3 Sursa: Google Earth
După cum se poate observa, zona este delimitată în majoritate de terenuri agricole,
excepție făcând limita de Est și Sud-Est, unde se află satul Cătunu. Suprafața arealului de studiu
este de 0,25 ha, iar accesul în zonă se face pe drumul județean 13911.
9 Idem.
10 Idem.
11 POPA I., LECA S., CRĂCIUNESCU A., SIDOR C., BADEA O. – Dendroclimatic Response of Quercus species in the Romanian Intensive Forest Monitoring Network, Ed. AcademicPress, p.327.
8
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
2.1.2.2 Topografia suprafeței
Forma de relief ce definește zona este câmpia, având o altitudine de aproximativ 150 m,
iar cel mai apropiat râu fiind râul Teleajen, aflat la aproximativ doi kilometric de areal12.
2.1.2.3 Climatul zonei
Zona este definită printr-un climat continental, având temperaturile medii anuale de
10,5°C. Temperatura minima anuală este de -2,9°C, iar temperature maximă este de 22°C. Suma
precipitațiilor anuale este de 550 mm.
2.1.3 ARBORETUL GORUN – CÂMPINA
2.1.3.1 Poziția geografică
Arboretul de gorun se află situate în județul Prahova pe coordonatele 45°06’ latitudine
Nordică și 25°42’ longitudine Estică. Suprafața arealului este de 0,25 ha, fiind delimitat, după
cum se vede în imaginea de mai jos (FOTO 2.3), de pădure în partea de Nord-Est, Est, Sud-Est
si de pașune în rest13.
2.1.3.2 Topografia suprafeței
Forma de relief ce definește zona este una de deal, având o altitudine de aproximativ 520
m. Solurile întâlnite pe sit sunt podzolice și soluri brune de pădure14.
12 http://www.acad.ro/sectii2002/proceedingsChemistry/doc2010-3/art11Badea.pdf.
13 POPA I., LECA S., CRĂCIUNESCU A., SIDOR C., BADEA O. – Dendroclimatic Response of Quercus species in the Romanian Intensive Forest Monitoring Network, Ed. AcademicPress, p.327
14 http://www.cjph.ro/upload/files/PJGD_Cap_2__Prezentarea_SITUATIEI_EXISTENTE.pdf.
9
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
FOTO 2.4
Sursa: Google Earth
2.1.3.3 Climatul zonei
Zona este definită printr-un climat continental, având temperaturile medii anuale de 9°C.
Temperatura medie a lunii Ianuarie este de -1,9°C, iar temperature medie a lunii Iulie este de
19,6°C. Precipitațiile medii anuale sunt de 700 mm, iar viteza medie a vântului în zonă este de
4,7 m/sec15.
2.1.4 ARBORETUL DE FAG – FUNDATA
2.1.4.1 Poziția geografică
Arboretul Fundata se află lângă comuna Fundata, județul Brașov, pe coordonatele
45°43’31” latitudine Nordică și 25°26’97” longitudine Estică. Suprafața arealului este de 0,05 ha
și este delimitată astfel: în partea de Nord, Vest și Est pășune, iar în pardea de Sud, pădure16.
15 Idem.
16 http://data.lter-europe.net/ilter_deims/site/LTER_EU_RO_009-1.
10
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
FOTO 2.5
Sursa: Google Earth
2.1.4.2 Topografia suprafeței
Forma de relief ce definiește zona este una montană, arealul de studiu aflându-se la o
altitudine de 1304 m. Solurile sunt de tip podzolic, sărăcăcioase și subțiri, ceea ce face ca seceta
să se instaleze repede în conditiile în care nu plouă câteva săptămâni17.
2.1.4.3 Climatul zonei
Arealul Fundata este caracterizat printr-un climat alpin. Temperaturile medii anuale sunt
de 4,3°C, iar precipitațiile medii anuale fiind de 804,00 mm/an18.
17 http://bolegweb.geof.unizg.hr/deims1/site/LTER_EU_RO_009-1.
18 Idem.
11
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
2.1.5 STÂNA DE VALE – MOLID
2.1.5.1 Poziția geografică
Situată în județul Bihor, în munții Vlădeasa, la circa 70 de km de Oradea, pe DN 76, pe
coordonatele 46°41’31” latitudine Nordică și 22°38’10” longitudine Estică.
2.1.5.2 Topografia suprafeței
Forma de relief ce definiește zona este una montană, arealul de studiu aflându-se la o
altitudine de 1102 m. Solurile sunt de tip podzolic.
2.1.5.3. Climatul zonei
Arealul de la Stâna de Vale este caracterizat printr-un climat alpin. Temperaturile medii
anuale sunt de 4,3°C, iar precipitațiile medii anuale fiind de 800 mm/an.
2.1.6 MIHĂEȘTI – GORUN
2.1.6.1. Poziția geografică
Arboretul de gorun Mihăești se află în județul Argeș, delimitată de localitățile Livezeni
și Valea Mănăstirii, pe coordonatele 45°02’88” latitudine Nordică și 24°99’58” longitudine
Estică19.
2.1.6.2 Topografia suprafeței
Forma de relief ce definește zona este una colinară, având o altitudine medie de 405 m.
19 http://bolegweb.geof.unizg.hr/deims1/site/LTER_EU_RO_010-1.
12
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
FOTO 3.6
Sursa: Google Earth
2.1.6.3. Climatul zonei
Arboretul de gorun de la Mihăești este plasat în zona climatului continental.
Temperaturile medii anuale sunt de 8,10 °C, iar precipitațiile medii anuale sunt de 730 mm/an20.
2.1.7 ARBORETUL MOLID – PREDEAL
2.1.7.1 Poziția geografică
Predealul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din Carpații
Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania.
Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la Sud și Timiș la Nord. Zona este delimitat de 3
masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi. Arealul de studiu este poziționat pe coordonatele
45°50’69” latitudine Nordică și 25°58’92” longitudine Estică21.
20 Idem.
21 http://bolegweb.geof.unizg.hr/deims1/site/LTER_EU_RO_008-0.
13
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
FOTO 2.7
Sursa: Google Earth
2.1.7.2 Topografia suprafeței
Arboretul de molid se află situate la altitudine de 1185 m, forma de relief ce definește
zona de studiu fiind evident una montană.
2.1.7.3 Climatul zonei
Arboretul de molid de la Predeal este plasat în zona climatului continental. Temperaturile
medii anuale sunt de 5 °C. Media temperaturii minime anuale este de -4,40 °C, iar maxima
medie anuala este de 14,5 °C. Aflându-se într-o zonă montană, precipitațiile medii anuale ce cad
în această zona sunt de 1050 mm/an22.
22 Idem.
14
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
2.2. MATERIALUL ȘI METODA DE STUDIU
Materialul de studiu a fost reprezentat de speciile lemnoase şi ierboase existente în cadrul
pieţelor de probă alese în cele șapte zone (FOTO 3.1). Metoda de studiu s-a bazat pe inventarieri
directe realizate în teren și observații efectuate în situ-rile alese (piețe de probă, sau suprafețe de
probă). Pentru realizarea experienței, s-au luat în studiu șapte piețe/suprafețe de probă pentru
speciile lemnoase și speciile ierboase. Acestea au avut formă circulară, cu raza de cinci metri
fiecare, rezultând o arie de 100 m2. Pentru alegerea suprafețelor de probă s-a procedat în felul
următor: câte o suprafață de probă s-a ales pe direcția estică, vestică, sudică și nordică, iar în
funcţie de altitudine, s-au ales suprafeţe cu altitudini diferite, amplasate pe versant de deal sau pe
şes. În acest fel, s-a încercat ‘acoperirea’ cât mai completă a zonelor, precum și a biodiversității
speciilor vegetale prin prisma amplasării lor în areal.
2.3. EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR ȘI DETERMINĂRILOR
Inventarierea speciilor s-a efectuat pe 2 suprafețe distincte: suprafețe dominate de arbori
unde s-au calculate indicii ecologici pentru speciile lemnoase și ierboase și pe suprafețe
dominate de arbuşti unde s-au identificat, la fel ca pe suprafețele arbustive, speciile lemnoase și
ierboase.
2.4. MODUL DE PRELUCRARE ȘI INTERPRETARE A DATELOR
Există mai mulți indici de diversitate utilizați în ecologie, fiecare dintre aceștia având
puncte forte și puncte slabe. Un indice ideal ar discrimina în mod clar și precis probele, nu ar fi
foarte afectat de diferențele de dimensiune a eșantionului și, în plus, ar trebui să fie relativ simplu
de calculat. În biologie și silvicultură se folosesc adesea combinații de mai mulți indici, pentru a
se valorifica cât mai bine punctele forte ale fiecăruia, iar în acest fel să se obțină date cât mai
relevante și obiective, care să permită o înțelegere mai completă a structurii comunităților de
plante.
15
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
2.4.1 Constanţa (C) ilustrează continuitatea apariţiei unei specii într-un anumit areal. În
ecologie, în studiile observaționale ale ecosistemelor, constanța este utilizată pentru a descrie
sistemele vii care pot rămâne neschimbate. Acest indicator structural al biocenozei reflectă
proporţia unei anumite specii într-un anumit biotop. Cu cât valoarea indicatorului este mai mare,
cu atât se consideră că specia dată este mai bine adaptată la condiţiile oferite de biotop.
Constanţa se estimează cu ajutorul relaţiei:
unde:
CA – constanţa speciei A ;
npA – numărul probelor în care se găseşte specia A;
Np – numărul total de probe examinate.
În funcţie de valoarea acestui indicator, speciile se distribuie în următoarele clase:
C1 accidentale, prezente între 1-25 % din probe;
C2 accesorii, prezente între 25,1-50% din probe;
C3 constante, prezente între 50,1-75 % din probe;
C4 euconstante, prezente între 75,1-100 % din probe.
3.4.2. Dominanţa (D) ilustrează în ce relaţie se găseşte efectivul unei specii faţă de suma
indivizilor din celelalte specii cu care se asociază, exprimând abundenţa relativă. În ecologie,
dominanța reprezintă gradul în care un taxon este mai numeros ca număr de indivizi decât
concurenții săi dintr-o comunitate ecologică, sau constituie cea mai mare pondere din biomasa
totală. Cele mai multe comunități ecologice sunt definite de speciile lor dominante. Ex. în multe
păduri umede din vestul Europei, arborele dominant este arinul (Alnus glutinosa); în mlaștinile
din zona temperată, vegetația dominantă este de obicei reprezentată de specii de mușchi
16
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
(Sphagnum) etc. Prin urmare, dominanţa este un indicator al productivităţii, deoarece indică
procentul de participare al fiecărei specii la realizarea producţiei de biomasă din biocenoză.
Se calculează cu ajutorul indicelui de dominanţă:
unde:
DA – dominanţa speciei A;
nA – numărul total de indivizi din specia A, găsiţi în probele examinate;
N – numărul total de indivizi al tuturor speciilor prezente în probele examinate.
În funcţie de valoarea acestui indicator, speciile se distribuie în următoarele clase:
D1 subrecedente (sub 1,1%);
D2 recedente (între 1,1-2%);
D3 subdominante (între 2,1-5%);
D4 dominante (între 5,1-10%);
D5 eudominante (peste 10%).
3.4.3. Indicele de semnificaţie ecologică (W) reprezintă relaţia dintre indicatorul
structural (C) şi cel productiv (D), ilustrând mai bine poziţia unei specii în biocenoză:
În funcţie de valoarea acestui indicator, speciile se distribuie în următoarele clase:
W1 cu valori sub 0,1% (specii accidentale);
W2 cu valori între 0,1-1% (specii accesorii);
W3 cu valori între 1,1-5% (specii accesorii);
W4 cu valori între 5,1-10% (specii caracteristice cenozei date);
17
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
W5 cu valori peste 10% (specii caracteristice cenozei date).
3.4.4. Indicele de afinitate cenotică (q) evidenţiază afinităţile existente între speciile unui
grup dintr-o biocenoză dată, stabilite în baza preferinţelor comune pentru condiţiile aceluiaşi
mediu de viaţă. Indicele evidenţiază speciile cu afinitatea cea mai mare pentru o anumită
biocenoză.
Indicele de afinitate cenotică se calculează cu ajutorul coeficientului lui Jaccard (q), după
cum urmează:
q= c/(a+b)-c*100
unde:
a – numărul probelor în care se găseşte specia A, indiferent dacă este sau nu şi B;
b – numărul probelor în care se găseşte specia B, indiferent dacă este sau nu şi A;
c – numărul probelor care conţin ambele specii.
Pentru cuantificarea biodiversităţii într-un habitat sunt utilizaţi indicii de caracterizare a
biodiversităţii, de exemplu: indicele de biodiversitate (IB), indicele de diversitate Simpson,
indicele de diversitate Shannon, echitabilitatea.
Indicii de biodiversitate reprezintă măsura matematică a diversităţii speciilor într-o
comunitate. Capacitatea de a cuantifica diversitatea prin intermediul indicilor constituie un
instrument important al biologilor de a înţelege şi compara structura unei comunităţi23.
3.4.5. Indicele de diversitate Shannon
Indicele de diversitate Shannon este un parametru comun utilizat în caracterizarea
diversităţii speciilor dintr-o comunitate. Acesta se bazează atât abundenţa, cât şi pe
echitabilitatea distribuţiei speciilor. Calcularea acestui indice se efectuează cu următoarea
formulă:
23 Sestraș A (2013). Ecologie și protecția mediului - suport de curs. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.
18
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
unde:
H - indicele de diversitate Shannon;
s - numărul total de specii dintr-o comunitate;
p - proporţia fiecărei specii dintr-o comunitate.
3.4.6. Echitabilitatea reprezintă măsura abundenţei relative a diferitelor specii şi se
calculează prin împărţirea lui H la Hmax, unde Hmax este lnS.
Indici ai bogăției de specii
Bogăția de specii este cea mai simplă măsură a biodiversității, reprezentând numărul de
specii diferite dintr-o anumită zonă. Aceasta este dependentă de dimensiunea de eșantionare.
3.4.7. Indicele de diversitate Margalef:
3.4.8. Indicele de diversitate Menhinick:
Unde:
N = numărul total de indivizi din eșantion;
19
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
S = numărul de specii înregistrate.
Indicii de diversitate Margalef și Menhinick pot juca un rol util în investigarea diversității
biologice, însă sunt puternic influențați de efortul de eșantionare, cu toate eforturile de a corecta
dimensiunea eșantionului.
3.4.9. Indicele Simpson este folosit adesea în ecologie pentru a cuantifica biodiversitatea
unui habitat. Acesta ia în considerare numărul de specii dintr-un habitat (areal), precum și
abundența fiecărei specii.
Prin urmare, indicele Simpson ilustrează proporţia indivizilor dintr-o specie într-un
anumit areal și importanța acestei specii pentru diversitatea arealului respectiv. Indicele de
diversitate Simpson se calculează cu formula:
2ipD
în care:
D - indicele de diversitate Simpson;
pi - proporţia fiecărei specii din comunitate;
ni – numărul de indivizi ai speciei;
N - numărul total de indivizi ai tuturor speciilor.
Indicele Simpson poate avea valori de la zero, până la valoarea numărului total de specii.
Valoarea D = 1 înseamnă ca toți indivizii aparțin unei singure specii, iar valoarea D = S (numărul
total de specii) presupune ca fiecare individ aparține unei specii diferite.
Derivați din indicele Simpson sunt:
-Indicele de diversitate Simpson 1-D;
-Indicele reciproc Simpson 1/D.
20
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Indicele Simpson este important întrucât ia în considerare atât numărul speciilor, cât şi
proporția fiecăreia. De la elaborarea sa de către Simpson, în anul 1949, în publicațiile de
specialitate se utilizează prin cele trei variante: Indicele Simpson (D), Indicele de diversitate
Simpson (1 – D), Indicele reciproc Simpson (1/D). Indicele Simpson (D) măsoară probabilitatea
ca doi indivizi extrași aleator dintr-o probă să aparțină aceleiași specii.
PARTEA III
REZULTATELE PRIVIND BIODIVERSITATEA DIN CELE ȘAPTE AREALE
STUDIATE
3.1. REZULTATELE OBȚINUTE ÎN URMA CALCULĂRII INDICILOR ECOLOGICI
3.1.1. Rezultate privind calcularea indicilor ecologici la speciile din stratul arborescent
Biodiversitatea reliefează bogăţia unui habitat prin compararea numărului de specii şi al
numărului de indivizi. Printre cei mai des folosiţi indici de biodiversitate se numără indicii
21
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Margalef, Menhinick, Simpson, Shannon-Wiener, Echitatea şi McIntosh. În cele ce urmează se
vor prezenta indicia ecologici calculați pe stratur arboreșcent a celor șapte areale.
Tabel.3.1
Nr.Crt SpeciiȘtefănesti
PloieștiCâmpina
Predeal
Fundata
Stâna de Vale
Mihăești
Total
1 Abies alba 4 42 Acer campestre 2 1 3
3Acer pseudoplatanus
1 1
4 Acer tataricum 1 15 Carpinus betulus 5 3 86 Fa gus sylvatica 3 4 5 3 2 177 Fraxinus excelsior 2 28 Larix decidua 1 19 Picea abies 4 5 910 Prunus cerasifera 1 111 Quercus petraea 5 5 1012 Quercus robur 5 5 1013 Tilia tomentosa 5 2 714 Ulmus minor 5 5Total 17 15 13 13 6 8 7 79
22
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Fig. 3.1 Poderea speciilor din stratus arborescent indentificate în cele șapte areale de studio
Inventarierea, evaluarea și monitorizarea vegetaţiei în condițiile monitorizării factorilor
ecologici, a permis calcularea principalilor indici de caracterizare a biodiversităţii, precum și
identificarea speciilor cu valoare bioindicatoare ridicată, reprezentative pentru habitatul analizat,
a căror pondere și rol trebuie perpetuat. Valoarea indicilor de caracterizare a biodiversităţii
utilizați pentru cuantificarea biodiversității în arealul studiat sunt prezentați în Tabelul 4.2.
Tabel 3.2
Indicele Margalef (DMg) 2.98Indicele Menhinick (DMn) 1.58Indicele Simpson D 0.12Indicele de diversitate Simpson 1-D 0.88Indicele reciproc Simpson 1/D 8.42Indicele Shannon-Weaver 2.31Echitatea 0.88Indicele McIntosh 0.74Coeficientul Gleasson 6.85
23
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Indicele Margalef
(DMg)
Indicele Menhinick
(DMn)
Indicele Simpson
D
Indicele de diversi-
tate Simpson
1-D
Indicele reciproc Simpson
1/D
Indicele Shannon-Weaver
Echitatea Indicele McIntosh
Coeficien-tul Gleas-
son
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
2.98
1.58
0.12
0.88
8.42
2.31
0.88 0.74
6.85
Series1 Series2 Series3
Fig. 3.2 Rezultate obținute în urma calculării principalilor indici ecologici
Comparându-se valoarea indicilor de biodiversitate prin intermediul Indicelui Margalef
(DMg), acest indice nu are nici o valoare limită și prezintă o variație în funcție de numărul de
specii. Se poate observa că indicele Margalef a fost de 2,98, iar indicele Menhinick a înregistrat
valoarea de 1,58. Acest indice care suferă de o dependență între diversitatea speciilor și numărul
de indivizi din cadrul eșantionului, rămâne un indice utilizat pe scară largă în analizarea
diversității existente subliniind bogăția de specii. Indicii de diversitate din arealele studiate au
relifat că valoarea indicelui Shannon (H) a fost de 2,31, acest fapt ne ilustrează un echilibru mai
mediu și condiții de habitat satisfăcătoare.
De obicei, indicele Shannon în ecosisteme reale variază între 1,5 și 3,5, valoarea acestui
indice rar depășește 4 (Margalef, 1972). Indicele Shannon a fost conceput pentru a oferi în mod
eficient un mesaj cu privire la bogăția de specii și uniformitatea acestora într-un anumit
ecosistem. Indicele accentuează că pe măsură ce numărul de specii crește, distributia speciilor
devine mai mare, respectiv o biodiversitate mai ridicată.
24
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Indicele McIntosh poate lua valori între 0-1, in studiul de față se observă o valoare de
0,74. O valoare căt mai apropiată de 1 conturează o omogenitate ridicată, adică distribuția au fost
mai aproape de 1.
Indicele Simpson poate lua valori între 0-1, astfel valoarea 0 scoate în evidență o
diversitatea infinită iar valoarea 1 ilustrează o diversitate scăzută, cu cât este mai mare valoarea
indicelui Simpson D, cu atât este mai mică diversitatea. În arealul analizat se poate observa că
valoarea indicelui Simpson a fost de 0.12, acest rezultat ne prezintă o diversitate mare.
La indicele Simpson 1-D, valoarea variază de asemenea între 0 și 1, dar în acest caz în, cu
cât este mai mare valoarea indicelui, cu atât este mai mare diversitatea probei evaluate. Indicele
are o valoare de 0,88.
Index Simpson 1/D, valoarea acestui indice începe cu 1, în cele mai multe cazuri. Această
cifră ilustrează o comunitate care conține doar o singură specie. Cu cât valoarea este mai ridicată
cu atât mai mare diversitatea arealului evaluat. Valoarea maximă este numărul de specii din
eșantion. Se poate observa că valoarea indicelui reciproc Simpson 1/D este de 8.42.
De asemenea se poate observa că coeficientul Gleasson a înregistrat o valoare de 6,85.
Gleason este un indice simplu luând în considerare numai numărul de specii (S) și logaritmul
(baza 10 sau natural) din numărul total de indivizi analizați.
3.1.2. Rezultate privind calcularea indicilor ecologici la specii din stratul arbustiv
În tabelele și figurile ce urmeaza se vor prezenta indicia ecologici ai speciilor aflate pe
suprafața arbustivă, din cele șapte areale de studiu.
Tabel 3.3
Nr.Crt Specii Ștefănești Ploiești Câmpina PredealFundata
Stâna de Vale
Mihăești
Total
1 Abies alba 5 52 Acer campestre 3 4 7
3Acer
pseudoplatanus5 5
4 A cer tataricum 1 15 Carpinus betulus 4 4
25
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
6 Cornus sanguinea 3 5 87 Corylus avellana 2 2
8Crataegus monogyna
5 4 1 10
9 Daphne mezereum 1 110 Fagus sylvatica 2 4 4 1 1111 Fraxinus excelsior 3 312 Hedera helix 1 1
13 Ligustrum vulgare 3 2 1 6
14 Lonicera xylosteum 5 5
15 Picea abies 2 2
16 Quercus robur 1 1
17 Rosa canina 1 2 318 Rubus hirtus 4 5 4 1 14
19 Rubus idaeus 2 5 2 9
20 Sorbus aucuparia 5 1 621 Tilia tomentosa 4 422 Ulmus minor 4 4
23Vaccinium myrtillus
2 2 4
Total 11 24 26 37 1 14 3 116
26
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Fig. 3.3 Poderea speciilor din stratus arbustiv indentificate în cele șapte areale de studiu
Inventarierea, evaluarea și monitorizarea vegetaţiei în condițiile monitorizării factorilor
ecologici, a permis calcularea principalilor indici de caracterizare a biodiversităţii, precum și
identificarea speciilor cu valoare bioindicatoare ridicată, reprezentative pentru habitatul analizat,
a căror pondere și rol trebuie perpetuat. Valoarea indicilor de caracterizare a biodiversităţii
utilizați pentru cuantificarea biodiversității în arealul studiat sunt prezentați în Tabelul 4.3.
Tabel 3.3
Indicele Margalef (DMg) 4.62Indicele Menhinick (DMn) 2.13Indicele Simpson D 0.04Indicele de diversitate Simpson 1-D 0.96Indicele reciproc Simpson 1/D 27.94Indicele McIntosh 0.89Coeficientul Gleasson 10.64
Fig. 3.4 Rezultate obținute în urma calculării principalilor indici ecologici
27
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Comparându-se valoarea indicilor de biodiversitate prin intermediul Indicelui Margalef
(DMg), acest indice nu are nici o valoare limită și prezintă o variație în funcție de numărul de
specii. Se poate observa că indicele Margalef a fost de 4,62, iar indicele Menhinick a înregistrat
valoarea de 2,13. Acest indice care suferă de o dependență între diversitatea speciilor și numărul
de indivizi din cadrul eșantionului, rămâne un indice utilizat pe scară largă în analizarea
diversității existente subliniind bogăția de specii
Indicele McIntosh poate lua valori între 0-1, in studiul de față se observă o valoare de
0,89. O valoare căt mai apropiată de 1 conturează o omogenitate ridicată, adică distribuția au fost
mai aproape de 1.
Indicele Simpson poate lua valori între 0-1, astfel valoarea 0 scoate în evidență o
diversitatea infinită iar valoarea 1 ilustrează o diversitate scăzută, cu cât este mai mare valoarea
indicelui Simpson D, cu atât este mai mică diversitatea. În arealul analizat se poate observa că
valoarea indicelui Simpson a fost de 0.04, acest rezultat ne prezintă o diversitate mare.
La indicele Simpson 1-D, valoarea variază de asemenea între 0 și 1, dar în acest caz în, cu
cât este mai mare valoarea indicelui, cu atât este mai mare diversitatea probei evaluate. Indicele
are o valoare de 0,96.
Index Simpson 1/D, valoarea acestui indice începe cu 1, în cele mai multe cazuri. Această
cifră ilustrează o comunitate care conține doar o singură specie. Cu cât valoarea este mai ridicată
cu atât mai mare diversitatea arealului evaluat. Valoarea maximă este numărul de specii din
eșantion. Se poate observa că valoarea indicelui reciproc Simpson 1/D este de 27,94.
De asemenea se poate observa că coeficientul Gleasson a înregistrat o valoare de
10,64. Gleason este un indice simplu luând în considerare numai numărul de specii (S) și
logaritmul (baza 10 sau natural) din numărul total de indivizi analizați.
4.1.3. Gradul de acoperire medie în suprafetele monitorizate
Pentru a deduce pierderile comparative în anii 2007 și 2009 în tabelul 4.4 se află
sintetizată ponderea vegetației în fiecare dintre arealele de studiu. Nu se poate preciza cu
exactitate dacă întradevăr criza economică a afectat biodiversitatea, însă se poate preciza cu
exactitate conform proiectului international FunMon, ca biodiversitatea este în scadere.
28
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Tabel 3.4.
Nr. crt. Suprafaţa Anul StratulNr. de specii
Acoperirea (%)
1 5. Ştefăneşti - stejar
2007
Arborescent 4 81,00Arbustiv 7 12,30Ierbaceu 22 91,92Muşchi şi licheni
0 0
Total 33 185,22
2009
Arborescent 4 76,00Arbustiv 4 9,46Ierbaceu 16 72,60Muşchi şi licheni
0 0
Total 24 (18) 158,06
2 6. Ploieşti – stejar
2007
Arborescent 5 74,80Arbustiv 9 68,60Ierbaceu 14 38,66Muşchi şi licheni
0 0
Total 28 182,06
2009
Arborescent 6 79,00Arbustiv 9 51,60Ierbaceu 12 14,60Muşchi şi licheni
0 0
Total 27 (15) 145,203 7. Câmpina – gorun
2007
Arborescent 4 30,80Arbustiv 8 19,60Ierbaceu 23 33,20Muşchi şi licheni
1 0,60
Total 36 84,202009
Arborescent 4 63,20Arbustiv 9 28,22Ierbaceu 25 40,94Muşchi şi licheni
1 0,60
29
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
Total 39 (32) 132,96
4 9. Predeal – molid
2007
Arborescent 4 43,60Arbustiv 9 44,20Ierbaceu 40 91,90Muşchi şi licheni
6 16,20
Total 56 187,90
2009
Arborescent 4 42,60Arbustiv 9 52,64Ierbaceu 28 67,68Muşchi şi licheni
6 10,40
Total 47 (41) 173,32
5 11. Fundata – fag
2007
Arborescent 2 26,00Arbustiv 1 0,20Ierbaceu 21 93,60Muşchi şi licheni
2 0,70
Total 26 120,50
2009
Arborescent 2 93,00Arbustiv 1 0,02Ierbaceu 16 34,32Muşchi şi licheni
2 0,70
Total 21 (19) 128,04
612. Stâna de Vale – molid
2007
Arborescent 2 56,00Arbustiv 3 37,20Ierbaceu 15 81,40Muşchi şi licheni
3 14,60
Total 23 189,20
2009
Arborescent 2 43,00Arbustiv 5 29,60Ierbaceu 12 54,40Muşchi şi licheni
2 13,00
Total 21 (16) 140,0013. Mihăeşti – gorun 200
7Arborescent 2 55,00Arbustiv 2 5,40Ierbaceu 21 70,40Muşchi şi 2 8,60
30
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
licheniTotal 27 139,40
2009
Arborescent 2 82,00Arbustiv 3 0,42Ierbaceu 22 59,92Muşchi şi licheni
2 0,56
Total 29 (24) 142,90
În conformitate cu tabelul anterior se poate observa că în decursul celor doi ani de studiu,
2007 și 2009 suprafețele de vegetație studiate pe areale arboreșcente, arbustive sau ierboase
difera de la o zonă la alta și de la un an la altul. Dacă în anumite zone procentul vegetatiei în
zonele arborescente a scăzut, în altele a crescut. Astfel aflăm de exemplu ca în arboretul de la
Ștefăneși vegetația din stratul arboreșcent a scăzut cu patru procente din anul 2007 până în anul
2009. De asemenea observăm același lucru și la arboretul studian de la Predeaș unde vegetația
din spațiu arboreșcent a scăzut cu un procent.
Se poate observa diversitatea speciilor si a numarului de specii în fiecare dintre arealele
studiate. După cum se observă arboretul de la Fundata are cea mai mare acoperire de vegetație,
fiind urmată de zona Mihăiești.
31
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
CAPITOLUL IV
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Pe baza rezultatelor obţinute se observă ca în toate suprafețele studiate exista suprafețe
vegetale bogate din punct de vedere al diversității vegetale. Acoperirea arealelor forestiere este
una intensă, cu toate că după instaurarea crizei economice au aparut unele goluri.
În conformitate cu rezultatele obținute se mai poate spune că țara noastră are o diversitate
biologică semnificativă. Rezultatele obținute au demonstrat adaptabilitatea și preponderența unor
specii tipice pentru arealele studiate. Ponderea speciilor studiate este diferită de la o zonă la alta,
diversitatea speciilor fiind foarte mare. Aceasta precizează faptul că biodiversitatea României are
o pondere destul de mare.
Indicii de diversitate calculați din arealele sutdiate ale speciilor întâlnite în aceste zone
constituie o măsură a gradului de diversitate structurală. Planuri de management, adoptate de țara
noastra, trebuie să asigure ecosistemele și sa prepetueze grupurile vegetale și biodiversitățile
locale.
Prin calcularea indicilor de diversitate ecologică ne cream idee despre ce au de oferit
arealele României, reușind să se creeze diferite planuri si directive în obținerea unei conservări a
biodiversității corecte. Intervențiile antropice, schimbările bruște de climă, dar și dezinformarea
populației asupra mediului conduc la degradări majore în viața ecosistemică a României.
32
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
BIBLIOGRAFIE
1. SESTRAS R., BOTU I., BOTU M – Biodiersitate si bioconservare, Ed. AcademicPress, 2004
2. Cogălniceanu Dan, Managementul capitalului natural, Editura Ars Docendi, 1999
3. Marcian Bleahu, Arca lui Noe în sec.XXI.Ariile protejate și protecția naturii, Editura
Național, 2004
4. Mihai Enache, Impactul factorilor de mediu asupra biodiversității, Editura Academiei
Române, 2010
5. Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura ALL Beck,București, 2003
6. POPA I., LECA S., CRĂCIUNESCU A., SIDOR C., BADEA O. – Dendroclimatic Response of
Quercus species in the Romanian Intensive Forest Monitoring Network, Ed.
AcademicPress
7. Sestraș A (2013). Ecologie și protecția mediului - suport de curs. Ed. AcademicPres, Cluj-
Napoca.
8. http://ec.europa.eu/
9. www.natura2000.ro
10. http://www.eea.europa.eu/ro/themes/biodiversity/policy-context
11. http://biodiversitate.mmediu.ro/convention
12. www.pronatura.ro/legi/ramsar
13. http://rosilva.ro/arii/legi/decret_187_90_anexa.pdf
14. http://mmediu.ro/protectia_naturii/sesiunea_atribuire4.html
15. http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=CONSLEG:1992L0043:20070101:RO:PDF
16. www.madr.ro/pages/cercetare
33
Andrea Tilda Csutak Efectul crizei economice asupra biodiversității din Romania
17. www.romania-natura.ro/studii_2010
18. http://www.revistapadurilor.ro/
19. http://bolegweb.geof.unizg.hr/deims1/site/LTER_EU_RO_007
20. http://www.acad.ro/sectii2002/proceedingsChemistry/doc2010-3/art11Badea.pdf
21. http://www.cjph.ro/upload/files/PJGD_Cap_2__Prezentarea_SITUATIEI_EXISTENTE.pdf
22. http://data.lter-europe.net/ilter_deims/site/LTER_EU_RO_009-1
23. http://bolegweb.geof.unizg.hr/deims1/site/LTER_EU_RO_010-1
24. http://bolegweb.geof.unizg.hr/deims1/site/LTER_EU_RO_008-0.
34