BIOCLIMATOLOGIA

Meteorologia studiază atmosfera.

Una dintre diviziunile convenţionale ale meteorologiei este Meteorologia climatologică / Climatologia.

Climatologia conţine Bioclimatologia.

Bioclimatologia este ştiinţa care studiază influenţele, comportamentul şi adaptarea organismelor vii la clima diverselor regiuni geografice.

România este situată în S-E Europei , la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord.

Teritoriul României este străbătut de :

- paralela de 45 latitudine N.

- meridianul de 25 longitudine E.

Cele două se intersectează în apropierea oraşului Piteşti.

România este caracterizată prin climat TEMPERAT CONTINENTAL DE TRANZIŢIE.

FACTORII GENETICI AI CLIMEI

1. RADIAŢIA SOLARĂ * radiaţia corpusculară („ vânt solar”) * radiaţie electromagnetică (radiaţii: infraroşii,

vizibile, ultraviolete, X, gamma)2. SUPRAFAŢA SUBIACENTĂ ATMOSFEREI * gradul de continentalism al suprafeţei terestre * latitudinea * formele de relief întâlnite * învelişul vegetal3. CIRCULAŢIA GENERALĂ A ATMOSFEREI * masele de aer (arctice, antarctice, polare,

tropicale,ecuatoriale) * fronturile atmosferice ( care separă masele de aer) * centrii barici (ciclonii, anticiclonii)

REGIONAREA CLIMATICĂ A TERITORIULUI ROMÂNIEI

Şapte tipuri de climat:

• alpin ( peste 1800m)

• montan (800-2000m)

• de depresiuni

• de dealuri înalte (500-800m)

• de dealuri joase (200-500m)

• de câmpie

• de litoral şi de deltă

CLIMATUL ALPIN

Se întâlneşte la altitudini de peste:1800 m în partea de nord a Carpaţilor

Orientali2000 m în Carpaţii Meridionali

2. CLIMATUL MONTAN

Caracterizează altitudinile cuprinse între 800-2000 m

3. CLIMATUL DE DEPRESIUNI

Depresiunile sunt:intramontanesubmontaneExemple :pasajul /culoarul Timiş-Cernadepresiunea Braşov Sunt caracterizate prin fenomenul de INVERSIUNE TERMICĂ : iarna sunt temperaturi scăzute şi geruri puternice iar primăvara prezintă încălziri datorită foehn-ului( vânt cald care suflă în depresiunile din Subcarpații de curbură, depresiunile din sudul și sud-vestul Transilvaniei).

4. CLIMATUL DE DEALURI ÎNALTE

Caracterizează altitudinile de 500-800 m.Exemple: - Subcarpaţii - partea estică a depresiunii Transilvaniei

5. CLIMATUL DE DEALURI JOASE

Caracterizează altitudinile de 200-500m.Exemple: - partea vestică a depresiunii Transilvaniei - Piemont-ul Getic ( Rm.Vâlcea, Govora,Călimăneşti, Olăneşti, Ocnele Mari, Tg.Jiu).

6.CLIMATUL DE CÂMPIE a) moderat - Câmpia de Vest (Câmpia de Vest, cunoscută în literatura de specialitate și sub denumirea de Câmpia Banato- Crișană, reprezintă extremitatea estică a Câmpiei Tisei, la rândul său componentă a marii Câmpii Panonice). - Câmpia Română ( are trei sectoare: vestic, central,estic=Bărăganul) b) accentuat - Bărăganul

7. CLIMATUL DE LITORAL ŞI DELTĂ

Litoralul Mării Negre Delta Dunării

NUANŢELE / INFLUENŢELE CLIMATICE ALE ROMÂNIEI

Sunt cunoscute 5 tipuri de influenţe:

- oceanice

- submediteraneene

- de ariditate

- baltice

- pontice

1. INFLUENŢELE OCEANICE

Exemple:• Câmpia de Vest• Munţii Apuseni• depresiunea colinară a TransilvanieiCaracteristici:• amplitudine termică mai mică între vară şi

iarnă• precipitaţii mai bogate

2. INFLUENŢELE SUBMEDITERANEENE

Exemple:• Banat• Piemont-ul Getic (Podișul Getic sau Piemontul

Getic este situat în sudul României între Subcarpații Getici (la nord), râul Dâmbovița (la est), Câmpia Română (la sud), Dunărea (la vest) și Podișul Mehedinți (nord)) .

Caracteristici:• iarnă blândă şi ploioasă

3. INFLUENŢELE CLIMATULUI DE ARIDITATE

Exemple:

• Câmpia Jijiei / Moldovei

• Podişul Bârladului

Caracteristici:

• iarna este ger

• vara este secetă

4. INFLUENŢELE BALTICE

• Exemple: Obcinile Bucovinei (Obcinele Bucovinei este o subunitate a Carpaților Orientali românești, localizată pe teritoriul județului Suceava).

• Este compusă din:• Obcina Mare • Obcina Feredeu• Obcina Mestecăniș• Obcina Brodinei

5. INFLUENŢELE PONTICE

Caracteristici:

• brize diurne

• număr maxim de zile cu soare

• precipitaţii reduse

Prin centralizarea datelor de mai sus s-au definitivat 4 sectoare climatice:

-clima CONTINENTAL – MODERATĂ

-clima CONTINENTALĂ

-clima DE LITORAL

-clima DE MUNTE

SECTORUL I = CLIMĂ CONTINENTAL-MODERATĂ

• vestul României• interiorul arcului carpaticSECTORUL II = CLIMĂ CONTINENTALĂ• sudul României• estul României Ambele dau exteriorul arcului carpatic.

SECTORUL III = CLIMĂ DE LITORAL MARITIMSECTORUL IV = CLIMĂ DE MUNTE

PARAMETRII CLIMATICI UTILIZAŢI ÎN CLIMATOLOGIE

1.TEMPERATURA AERULUI

2. UMIDITATEA AERULUI

3. PRESIUNEA ATMOSFERICĂ = REGIMUL BARIC

4. PRECIPITAŢIILE = REGIMUL PRECIPITAŢIILOR

5. VÂNTUL = REGIMUL EOLIAN

Aceeaşi parametrii sunt utilizaţi în bioclimatologie.

IONIZAREA AERULUI

Prin aeroionizare se înţelege prezenţa în atmosfera liberă de ioni pozitivi şi ioni negativi.

Fenomenul de ionizare se produce sub acţiunea agenţilor ionizanţi:

* RUV cu lungimea de undă sub 1micron* vântul solar* radiaţiile nucleare ale substanţelor radioactive din sol şi

aer* trecerea curenţilor de aer prin coronamentul

arborilor* meteoriţii* pulverizarea picăturilor de apă

AEROIONII NEGATIVI

Produc:

-parasimpaticotonie

-reglarea nivelului de serotonină cu instalarea stării de relaxare

-diminuarea depresiei

-creşterea capacităţii de concentrare

-reglarea dezechilibrelor neurovegetative

-creşterea excitabilităţii neuromusculare şi a tonusului muscular

-reglarea activităţii glandelor endocrine (tiroidă şi ovar)

-accelerarea mişcărilor cililor epiteliului traheal

-normalizarea lungimii pauzelor respiratorii

-creşterea intensităţii schimbului pulmonar de gaze

-creşterea intensităţii schimbului pulmonar de gaze-scăderea AV-scăderea TAs la hipertensivi (nu influenţează

normotensiunea)-reglarea pH-ului-scaderea colesterolemiei-creşterea vâscozităţii sângelui-scaderea VSH-ului-scaderea coagulabilităţii sângelui-scaderea glicemiei la diabetici-creşterea apetit-ului

OZONUL

Atmosfera se clasifică dpdv a distribuţiei pe verticală a temperaturii în 5 straturi:

1.Troposfera; este situată în vecinătatea scoarţei terestre, având o grosime de 10-12 km.

2.Stratosfera; este situată până la o altitudine de 35 km.

3.Mezosfera; între 35-80 km

4.Termosfera; peste 85 -1000 km altitudine

5.Exosfera; între 1000-3000 km .

Deasupra stratosferei , aerul este foarte rarefiat iar concentraţia de molecule este atât de mică încât majoritatea oxigenului este în stare atomică.

Radiaţiile UV de tip C ( lumgime de undă între 200 – 290 nm) disociază oxigenul molecular.

Dacă atomii de oxigen se ciocnesc între ei , se reformează molecula de oxigen, moleculă care ulterior se disociază fotochimic.

În stratosferă, concentraţia de oxigen molecular este mare, mai mare decât a celui atomic(creat prin descompunere fotochimică) şi din interacţiunea lor rezultă ozon:

O2 + O = O3+ căldură

Ozonul atmosferic se găseşte:

• 90% în stratosferă

• 10% în troposferă

Stratul de ozon numit ozonosferă împiedică radiaţiile UV de tip „C” (numite şi „abiotice” ) să ajungă la suprafaţa Pământului.

Ozonul din troposferă nu are influenţe benefice asupra organismului(el interacţionează cu diferite substanţe organice şi le modifică structura).

Stratul de ozon are în medie o grosime de 3 mm la nivelul suprafeţei terestre.

Concentraţia de ozon creşte când:

• P.atm. are valoare ridicată pentru mase de aer cald.

• vântul are viteze sub 4m/s

• radiaţia solară este intensă

• există fenomenul de inversiune termică (în principiu temperatura descrește în troposferă cu înălțimea. Fenomenul de inversiune termică se produce atunci când temperatura crește cu altitudinea).

Concentraţia de ozon scade când:

• nebulozitatea este accentuată

• creşte umiditatea

• este prevăzut frontul de aer cald

• în prezenţa fumului

INDICII BIOCLIMATICI

Sunt cunoscuţi 14 indici bioclimatici:

1. Indicele temperaturii efectiv echivalente (TEE)

2. Indicele temperatură-umiditate (THOM)

3. Indicele termo-higrometric (THI)

4. Indicele de tensiune relativă

5. Indicele de stress termic

6.I ndicele de căldură (HI) = de temperatură aparentă (TA)

7. Indicele temperatură-umezeală(ITU)

8. Indicele SCHIMMER de vară (SSI)

9. Indicele SCHARLAU (IS)

10.Indicele puterii de răcire a vântului

11. Indicele ARAKAWA DI ARAKAWA

12. Indicele de stress cutanat (SCA)

13. Indicele de stress pulmonar (SPA)

14. Indicele de stress bioclimatic total (STA)

Relieful ţării noastre este variat, caracteristicile climei fiind impuse de prezenta Muntilor Carpati si a litoralului Mării Negre, ponderea formelor de relief fiind urmatoarea:

- 30% câmpii;

- 36% dealuri şi podişuri;

- 34% munţi.

Caracteristicile geografice ale României imprimă tarii noastre caracterele unui CLIMAT CONTINENTAL TEMPERAT CU NUANŢE MODERATE ÎN VESTUL ŢĂRII ŞI EXCESIVE ÎN EST.

Variatia parametrilor climatici are urmatoarele componente:

-componenta spaţială: temperatura scade de la sud, sud-est si sud-vest către nord, nord-vest si nord-est, odată cu creşterea altitudinii, iar precipitatţile cresc de la est spre vest; 

-componenta temporală, în cadrul căreia se înregistrează variaţii anuale şi diurne ale elementelor climatice principale.

Datele geografice, indicii climatici, au permis clasificarea climei României astfel:

1. clima continental temperată

-cuprinde zonele de cîmpie şi podişuri joase,regiunile de stepă; 

2. clima continental moderată

-cuprinde Cîmpia Tisei şi Podişul Transilvaniei

3.clima de litoral maritim 

4. clima de munte cuprinde regiunea Munţilor Carpaţi.

Pe aceste sectoare de clima, bioclima se suprapune în modul urmator:

a) bioclima sedativ-indiferentă-cuprinde sectoarele de clima continental

temperata si continental moderata ( ZONELE DE CÂMPIE ŞI PODIŞURI JOASE, CÂMPIA TISEI ŞI PODIŞUL TRANSILVANIEI)

b) bioclima tonica-stimulantă-cuprinde sectorul climei de munte (MUNŢII

CARPAŢI)c) bioclima excitant-solicitantă-cuprinde sectorul climei de litoral maritim si de

câmpie.(LITORALUL MÂRII NEGRE)

INDICII BIOCLIMATICI DE STRESS

a) stressul cutanat anual (SCA)

Este expresia actiunii temperaturii si vîntului la nivelul pielii.

b) stressul pulmonar anual (SPA)

Reflecta actiunea cantitatilor de vapori de apa din aer, exprimate prin tensiunea vaporilor asupra alveolelor pulmonare si a mucoasei cailor respiratorii.

c) stressul bioclimatic global(STA)

Reprezinta suma stressului cutanat anual si a stressului pulmonar anual.

STA=SCA+SPA

I. BIOCLIMA EXCITANT- SOLICITANTĂ

În cadrul bioclimei excitante-solicitante se deosebesc două subtipuri:

1. Bioclima de câmpie (altitudine sub 200 m)

2. Bioclima de litoral maritim (altitudine 0-35 m)

IA . BIOCLIMA DE CÂMPIE

Elementele caracteristice acestui tip de bioclima sînt urmatoarele:

-temperatura medie anuală cu valori crescute  

-umiditatea relativa scazuta (70%, ziua scazînd pîna la 50-60%);

-nebulozitate redusă(nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire al cerului cu nori; nebulozitatea se exprima in optimi din bolta cereasca -1/8...8/8 - daca pe bolta cereasca exista doar "urme" de nori, gradul sau de acoperire este mai mic de 1/8. Nebulozitatea este maxima atunci cand, intr-o regiune, cerul este acoperit in intregime cu nori (gradul de acoperire este de 8/8)). -durata de stralucire a soarelui crescută

-cantitati mici de precipitatii anual (400-600 mm/an);

-presiunea atmosferică crescută (aproximativ 1000 milibari).

EFECTELE FACTORILOR CLIMATICI:

1. confort termic moderat sau scazut vara;2. stressul cutanat si cel pulmonar ca si suma

acestora, stressul bioclimatic sînt crescute;3. solicitare intensa a mecanismelor de termoreglare

(termoliza);4. solicitare intensa a sistemului nervos central si

vegetativ;5. solicitare crescuta a sistemului endocrin;6. stimulare a proceselor imuno-biologice

nespecifice de aparare a organismului;7. ameliorare a metabolismului calciului..

INDICAŢIILE BIOCLIMATULUI EXCITANT-SOLICITANTA. în scop profilactic:- profilaxia afecţiunilor reumatismale (spondilita reumatismală,)- profilaxia afecţiunilor alergice( rinita alergica)- afecţiuni metabolice.B. în scop terapeutic- afecţiuni cronice în sfera ORL (sinuzita cronică)- afecţiuni reumatismale degenerative( reumatismul degenerativ)- afecţiuni reumatismale abarticulare ( tendinopatii, bursite)- sechele posttraumatice ale aparatului locomotor;- rahitism- osteoporoza;- ginecopatii cronice;- bronşita cronica;- tuberculoza extrapulmonară (ganglionară, osteoarticulară);- afecţiuni dermatologice ( psoriazis)

CONTRAINDICAŢII:

1. afecţiuni cardio-vasculare şi respiratorii cu rezerve funcţionale reduse;

2. afecţiuni neurologice centrale;

3. tuberculoza pulmonară;

4. boala ulceroasă;

5. tumori benigne cu potenţial de malignizare;

6. afecţiuni reumatismale inflamatorii cu potenţial evolutiv marcat (poliartrita reumatoidă sau afecţiuni aflate în fază acută).

STAŢIUNI

Amara,Lacu Sărat, Murighiol (cu nuanţe climatice excesive)

Băile Felix, 1 Mai, Buziaş (cu nuanţe climatice moderate)

IB . BIOCLIMA DE LITORAL MARIN

Elemente caracteristice

- datorita prezenţei brizei marine, temperatura medie este mai redusă vara faţă de climatul de câmpie.

- umiditatea relativă este în jur de 80%;

- durata de strălucire a soarelui este de 2300-2400 ore anual şi în jur de 350 de ore în lunile de vară;

- cantităţi mici de precipitaţii anuale (400 mm);

- prezenţa permanentă a vântului, cu viteze medii de 4-5 m/s; 

- presiune atmosferică crescută (aproximativ 1015 milibari).

EFECTELE FACTORILOR CLIMATICI

Efectele biologice sînt asemănătoare celor determinate de clima de câmpie , cu următoarele deosebiri:

- procesul de termoliză este înlocuit de procesul de antrenare şi călire termică,datorită posibilităţilor de termoterapie contrastantă specifice litoralului;

-confort termic relativ redus

-stress bioclimatic mare, atît cel cutanat datorat vântului, cât şi cel pulmonar, datorat umezelii accentuate.

MECANISMELE DE TERMOLIZĂ

-radiaţie ( pierderea de căldură prin RIR)-conducţie (cedarea de căldură de la o suprafaţă mai

caldă la una mai rece)-convecţie ( pierderea de căldură se face prin curenţi de

aer)-vasodilataţie periferică-scăderea tonusului muscular şi activităţile

musculare voluntare-evaporarea apei organismului (600 ml /zi prin piele şi

plămân iar prin transpiraţie 4l/oră cu 0,85 Kcal de căldură pe fiecare gram de apă evaporată)

- polipneea-alte mecanisme (clinostatismul,reducerea activităţii,

tipul de îmbrăcaminte)

HIPERTERMIA

Etapele hipertermiei:

-crampele de căldură

-insolaţia

-şocul caloric

INSOLAŢIA

-Tulburări ale circulaţiei cerebrale cu posibil edem cerebral, HIC, hemoragii.

- Manifestări psihice:accidente confuzionale, delir, halucinaţii, amnezie,scăderea capacităţii intelectuale.

- Cefalee puternică, congestia feţei.- Precordialgii, tulburări de ritm cardiac, puls mic-

filiform.- Dispnee- Convulsii epileptiforme, privire fixă.- Hemoconcentraţie• Adaptarea în intervale scurte de timp priveşte

maxim temperatura de 100C (saună)• Încălzirile bruşte de 20-25C reprezintă un factor

de stress pentru organism.

AEROIONIZAREA datorită unei puternice ionizări sub acţiunea brizei marine este de exces de ioni pozitivi.

Dimineaţa şi seara sunt mai frecvenţi ionii mici iar la prânz sunt mai numeroşi ionii grei (turbulenţa mării şi impurificarea aerului).

IONII POZITIVI :

- induc simpaticotonie

- stare de oboseală

- dureri de cap

- creşterea TAs şi TAd

- scade pH-ul

- creşterea glicemiei, calcemiei, VSH

- scăderea numărului de eritrocite

IONII NEGATIVI:

- cresc schimburile gazoase pulmonare

- dau parasimpaticotonie

- creşte nivelul de serotonină cu diminuarea depresiei

- creşte capacitate de concentrare şi cea de muncă

- eglează dezechilibrele neuro-vegetative

- reglează activitatea glandelor endocrine(tiroidă şi ovare)

- reduc durerile de cap, apatia, stările de insomnie

- scad TAs şi TAd

- alcalinizează pH-ul

- cresc apetit-ul

- scad VSH, coagulabilitatea sângelui, glicemia

INDICAŢIILE BIOCLIMATULUI DE LITORAL MARITIM:

 A. în scop profilactic:- profilaxia rahitismului;- profilaxia bolilor aparatului locomotor;- profilaxia bolilor aparatului respirator; B. în scop terapeutic:- afecţiuni reumatismale degenerative şi abarticulare;- afecţiuni posttraumatice;- rahitism;- osteoporoza;- rinofaringite cronice, bronşite cronice;- ginecopatii cronice;- boli dermatologice (psoriazis, eczeme).

CONTRAINDICAŢIILE: sînt asemănătoare cu cele ale climatului de stepă.

METODE SPECIFICE DE TRATAMENT PE LITORALa) aerosoloterapia, care reprezintă inhalarea aerosolilor

marini, conţinând ioni de Ca,Mg, K, I, rezultaţi din spargerea valurilor la ţărm;

b) aero-, helio-, talasoterapiac) tratamente cu nămol

STAŢIUNI:• Eforie Nord• Eforie Sud• Techirghiol• Mangalia

II. BIOCLIMA SEDATIV- INDIFERENTĂ

Elemente caracteristice:

- valori moderate ale temperaturii aerului:- temperatura medie anuală de 7-10 Celsius 

- valori medii ale umidităţii relative (75%)

- valori medii ale duratei de strălucire a soarelui (1800-2100 ore, peste 250 ore vara);

- calm atmosferic (viteza vântului 0-0,5 m/s); 

- presiunea atmosferica moderată (890-920 milibari);

-precipitaţii în cantităţi medii.

EFECTELE FACTORILOR CLIMATICI

1.confort termic crescut;

2.stress cutanat, pulmonar si bioclimatic redus;

3.solicitare slabă a sistemulu nervos central si vegetativ;

4.solicitare minimă a sistemului endocrin.

ACŢIUNEA PRESIUNII ATMOSFERICE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Sub acţiunea forţei de atracţie gravitaţională, aerul atmosferic exercită asupra suprafeţei terestre şi a organismelor vii o presiune statică numită presiune atmosferică.

Dpdv fizic, această mărime reprezintă forţa de greutate care se manifestă perpendicular pe unitatea de suprafaţă de către o coloană de aer a cărei înălţime este cuprinsă între suprafaţa considerată şi limita superioară a atmosferei.

Presiunea atmosferică considerată normală este presiunea măsurată la temperatura de 0 C la latitudinea de 45 şi altitudinea de 0.

Presiunea atmosferică are valoarea de 760 mmHg = 1013,25 mBarr = 760 Torr = 1 atm.

În plan orizontal presiunea atmosferică variază foarte puţin.

Presiunea atmosferică scade treptat, relativ uniform, cu creşterea altitudinii ca urmare a scăderii coloanei de aer care acţionează pe unitatea de suprafaţă şi a densităţii aerului; această scădere nu se face linear ci exponenţial .

SCĂDEREA PRESIUNII ATMOSFERICE LA ALTITUDINE CONSTANTĂ

- cresc volumele respiratorii

- bradicardie, apoi tahicardie

- simpaticotonie apoi vagotonie

- hiperglicemie apoi hipoglicemie

- creşte secreţia de corticosteroizi

- creşte frecvenţa IMA

- creşte numărul de colici nefretice

CREŞTEREA PRESIUNII ATMOSFERICE LA ALTITUDINE CONSTANTĂ

- agravează tulburările psihice

- agravează bolile cardiovasculare(în special manifestările de IC)

- HTA

- hemoragii cerebrale

- agravează episoadele dureroase la ulceroşi

INDICAŢII BIOCLIMATULUI SEDATIV-INDIFERENT:

- cure pentru odihnă;

- stări de convalescenţă;

- afecţiuni reumatismale cu important potenţial evolutiv (poliartrita reumatoidă);

- afecţţiuni cardio-vasculare;

- afecţiuni cronice ale aparatului respirator cu rezerve funcţionale limitate.

MOFETELE sunt emanaţii naturale de CO2, utile în afecţiunile cardiovasculare.SALINELE sunt amenajate în galeriile unor foste mine de sare fiind eficiente în tratamentul afectiunilor respiratorii.STAŢIUNI;Slănic MoldovaSlănic PrahovaGovoraCălimăneştiBalvanyosCovasna

MOFETELE sunt emanaţii naturale de CO2, utile

în afecţiunile cardiovasculare.SALINELE sunt amenajate în galeriile unor foste

mine de sare fiind eficiente în tratamentul afectiunilor respiratorii.

STAŢIUNI;• Slănic Moldova• Slănic Prahova• Govora• Călimăneşti• Balvanyos• Covasna

III. BIOCLIMA TONIC- STIMULANTĂ

Elemente caracteristice:

- valori scăzute ale presiunii atmosferice şi ale presiunii parţiale a oxigenului. 

- temperaturi medii anuale scăzute.

-valorile medii ale presiunii atmosferice şi ale temperaturii medii anuale sînt cu aât mai scăzute,cu cât creşte altitudinea.

- umiditate crescută.

- precipitaţii în cantităţi mari.

- viteza vântului accentuată în raport cu altitudinea.

- valori crescute ale duratei de însorire şi a intensităţii radiaţiei solare.

EFECTELE FACTORILOR CLIMATICI

- confort termic redus- antrenarea mecanismelor de termoreglare- stress pulmonar şi cutanat ridicat (peste altitudinea de 1900-

2000 m stress-ul bioclimatic înregistrează valori maxime);- mobilizarea mecanismelor de adaptare pentru menţinerea

concentraţiei optime de O2- creşterea ventilaţiei pulmonare, deschiderea de noi capilare la

nivel pulmonar- creşterea frecvenţei cardiace- activarea metabolismului celular- mobilizarea hematiilor din rezervele medulare- influenţarea favorabilă a proceselor inflamatorii ale mucoasei

căilor respiratorii datorită calităţilor aerului montan

TERMOGENEZA

Mecanisme:

- neuroendocrin(TRH,TSH,T4)

- SNS

- tonusul şi contracţia musculară

- eliberarea de epinefrină

- metabolizarea alimentelor

EXPUNEREA CRONICĂ LA FRIG

Determină:

- vasoconstricţie

- tahicardie

- HTA

- hemoconceantraţie

- hiperglicemie

AEROIONII NEGATIVI

- cresc schimburile gazoase pulmonare

- dau parasimpaticotonie

- creşte nivelul de serotonină cu diminuarea depresiei

- creşte capacitate de concentrare şi cea de muncă

- reglează dezechilibrele neuro-vegetative

-r eglează activitatea glandelor endocrine(tiroidă şi ovare)

- reduc durerile de cap, apatia, stările de insomnie

- scad TAs şi Tad

- alcalinizează pH-ul

- cresc apetit-ul

-s cad VSH, coagulabilitatea sângelui, glicemia

INFLUENŢA PRESIUNII ATMOSFERICE LA ALTITUDINE CRESCÂNDĂ

Presiunea atmosferică scade cu creşterea altitudinii ca urmare a scăderii înăţţimii coloanei de aer care acţionează pe unitatea de suprafaţă şi a densităţii aerului.

Creşterea altitudinii înseamnă scăderea PaO2 (deficitul de O2 se manifestă de la 360m);aceasta este cauza “ răului de munte”.

Primele manifestări apar la 1000-2000m dar sunt infraclinice.Manifestările clinice apar de la 2000m:- hiperexcitabilitate SNC (hiperactivitatae mentală diurnă şi

insomnie nocturnă)- stimularea funcţiei analizatorilor( creşte sensibilitatea gustativă)- hiperventilaţie- tulburări de ritm mergând până la EXV - poliglobulie şi hemoconcentraţii cu tendinţa la tromboză venoasă- creşterea glicemiei- scade motilitatea intestinală(“ flatulenţa de altitudine ”)

La 4000-6000m :

- scade activitatea motorie

- manifestări psihice de tip astenic

Limita de viabilitate este de 7500-8000m

CREŞTEREA RAPIDĂ DE ALTITUDINE poate genera:

- “răul de munte”

- EPA non-cardiogenic de altitudine

- edemul cerebral acut de altitudine

- retinopatia de altitudine (de la 4500m)

- edemele periferice de altitudine

INDICAŢII BIOCLIMAT TONIC-STIMULANT

A.  în scop profilactic:- stări de surmenaj fizic şi intelectual- tulburări funcţionale de pubertate şi climax cu fond

hiperreactiv- subiecţi care îşi desfăşoara activitatea în medii cu noxe

respiratoriiB.  în scop terapeutic:- anemii posthemoragice- astm bronşic alergic- traheobronşite cronice- tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară- hipertiroidia benignă

STAŢIUNI- zona submontană: Tuşnad, Borsec,Vatra Dornei,Sinaia, Predeal- zona montană: Păltiniş, Stâna de Vale, Poiana Braşov

CONTRAINDICAŢII

- afecţiuni cardio-vasculare şi respiratorii decompensate

- afecţiuni însoţite de meteorosensibilitate

- pacienţi vârstnici cu ateroscleroză

STAŢIUNI

- zona submontană: Tuşnad, Borsec,Vatra Dornei,Sinaia, Predeal

- zona montană: Păltiniş, Stâna de Vale, Poiana Braşov

CLIMATOTERAPIA

Cuprinde mai multe etape:

1.cura de repaus (la pat)

2.cura de aer (în cameră, balcon, terasă)

3.baia de aer (aeroterapia)

4.baia de lumină

5.helioterapia

BAIA DE AER / AEROTERAPIA

Poate fi:

- rece (1-8C)

- moderat rece (9-16C)

- răcoroasă (17-20C)

- Indiferentă (21-22C)

- caldă (22-28C)

- foarte caldă (peste 29C)

Poate fi:

- aerostatică (0m/S)

- slab dinamică (sub 1m/s)

- mediu dinamică (1-4m/S)

- puternic dinamică

Poate fi:

- uscată (UR sub 55%)

- moderat uscată (UR 55-70%)

- umedă (UT 71-85%)

- puternic umedă

INDICAŢII

- afecţiuni cardio-vasculare compensate

- afecţiuni respiratorii

- sindrom anemic

- tulburări funcţionale ale SNC

CONTRAINDICAŢII

- ateroscleroză avansată

- afecţiuni renale cronice

Meteoadaptabilii nu au nicio dificultate la schimbări bruşte de vreme.

Meteodependenţii prezintă cefalee, indispoziţii, irascibilitate, tendinţe depresive.

Anticipativii presimt schimbarea vremii cu 48 ore în avans.

Meteosensibilii amplifică simptomele bolii la variaţiile presiunii atmosferice.

HELIOTERAPIA

INDICAŢII- afecţiuni respiratorii (astm bronşic ;traheobronşite) - ginecopatii cronice- afecţiuni dermatologice

CONTRAINDICAŢII- neoplazii - TBC pulmonar evolutiv - focare evolutive deinfecţie- ulcer gastro-duodenal- afecţiuni cardiovasculare decompensate

HELIOTERAPIA

INDICAŢII- afecţiuni respiratorii (astm bronşic ;traheobronşite) - ginecopatii cronice -afecţiuni dermatologice

CONTRAINDICAŢII- neoplazii -TBC pulmonar evolutiv - focare evolutive deinfecţie-ulcer gastro-duodenal- afecţiuni cardiovasculare decompensate

VĂ MULŢUMESC !