GLUCIDE

1. Funcţiile glucidelor:

a) [x] energetică b) [ ] menţin presiunea oncoticăc) [ ] sunt emulgatorid) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleicie) [ ] de transport

2. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:

a) [ ] amilozab) [x] glucozac) [x] glicogenuld) [x] riboza, dezoxiribozae) [ ] amilopectina

3. Monozaharidele sunt:

a) [x] compuşi polihidroxicarbonilicib) [ ] polialcoolic) [ ] esteri simplid) [ ] eteri compuşie) [ ] aldehide

4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile:

a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în funcţie de numărul atomilor de carbonb) [ ] toate monozaharidele posedă unul sau mai mulţi atomi de carbon chiralic) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulfd) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici se împart în seriile L şi De) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire, iar cele ale seriei L – levogire

5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt:

a) [ ] se supun hidrolizei b) [x] sunt compuşi polihidroxicarbonilici c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramolecularid) [x] se clasifică în cetoze şi aldozee) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta

6. Monozaharida aparţine seriei D dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

a) [ ] este dextrogirăb) [ ] este anomer betac) [ ] este anomer alfad) [ ] este levogirăe) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai depărtat de gruparea carbonil este identică cu cea a carbonului asimetric din D-gliceraldehidă

7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o grupare alcoolb) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt ireversibile c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează cicluri piranoziced) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează cicluri piranozicee) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi stereoizomeri supranumerari – anomerii alfa şi beta

8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor:

a) [ ] D-sorbitolul se formează doar prin reducerea D-glucozeib) [ ] numai aldozele formează polialcooli prin reducere

c) [x] prin reducerea D-fructozei se obţin D-sorbitol şi D-manitold) [x] reducerea monozaharidelor este catalizată de enzime NADH şi NADPH dependentee) [x] retinopatia diabetică este determinată de acumularea sorbitolului în retină

9. Reacţiile de oxidare a monozaharidelor:

a) [ ] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi uronici b) [x] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi aldonici c) [x] oxidarea monozaharidelor în mediu acid conduce la formarea acizilor aldarici d) [x] gluconatul de calciu se utilizează pentru prevenirea hipocalcemiilor şi a tetaniei e) [x] acidul glucuronic se utilizează ca agent de conjugare

10. Maltoza:

a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoareb) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoarec) [x] se obţine sub acţiunea amilazei pancreaticed) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucozăe) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei

11. Lactoza:

a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactozăb) [x] monozaharidele constituente sunt piranozec) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenuluid) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoaree) [x] poate fi sintetizată în celulele umane

12. Zaharoza:

a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucozăb) [ ] posedă proprietăţi reducătoarec) [ ] se obţine prin hidroliza amidonuluid) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă furanozicăe) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-glucopiranoză şi beta-fructofuranoză

13. Glucoza:

a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi betab) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilăc) [x] prin oxidarea glucozei la C6 rezultă acidul glucuronicd) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbone) [x] este o aldohexoză cu 4 atomi de carbon chirali

14. Galactoza:

a) [ ] este principalul glucid din sângeb) [ ] este o cetopiranozăc) [x] este un epimer al glucozeid) [ ] în lactoză este prezentă în formă de alfa-anomere) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare

15. Fructoza:

a) [ ] prin reducere poate forma numai D-sorbitolb) [ ] este o cetopiranoză c) [x] este componentă a zaharozeid) [ ] este principalul glucid din sânge e) [ ] este principala componentă a lactozei

16. Dezoxiriboza:

a) [x] este componentă a unor nucleozideb) [ ] este componentă a RNAc) [x] există în formă furanozicăd) [ ] nu conţine nici o grupare -OHe) [ ] este un izomer al ribozei

17. Riboza:

a) [ ] este o cetozăb) [ ] conţine 5 atomi chiralic) [ ] este componentă a DNAd) [x] este componentă a NAD+-lui şi FAD-luie) [x] poate fi fosforilată

18. Homoglicanii:

a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltozab) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul vegetalc) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucozăe) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice

19. Selectaţi homoglicanii:

a) [ ] heparinab) [x] amidonulc) [ ] manozad) [x] celulozae) [x] glicogenul

20. Selectaţi heteroglicanii:

a) [ ] amilopectinab) [x] acidul hialuronicc) [ ] maltozad) [x] keratan sulfaţiie) [x] heparina

21. Afirmaţii corecte referitor la glucide: a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelorb) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactozăc) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă piranozicăd) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză

22. Afirmaţii corecte referitor la glucide:

a) [ ] glucoza nu poate forma O-, S- sau N-glicozideb) [x] glucoza intră în componenţa lactozeic) [ ] beta-glucoza este componentă a amilopectineid) [ ] fructoza este componentă a lactozei e) [x] fructoza din componenţa zaharozei este în formă de beta-furanoză

23. Digestia glucidelor:

a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharideb) [x] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine maltoză, maltotrioză, α-dextrinec) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrate) [ ] celuloza este scindată de amilaza pancreatică

24. Intoleranţa la lactoză:

a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei b) [x] este determinată de deficitul de lactază c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă, diaree cronică e) [ ] se manifestă prin cataractă

25. Absorbţia glucozei:

a) [x] necesită Na+

b) [ ] necesită Ca2+

c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza

d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu

26. Glicogenul:

a) [x] se depozitează în muşchii scheletici b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos c) [x] se depozitează în ficatd) [x] ficatul utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

27. Glicogenoliza:

a) [x] este scindarea glicogenuluib) [ ] este scindarea glucozei c) [ ] este un proces strict hidroliticd) [ ] decurge intens postprandial e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

28. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):

a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucozab) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfatc) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfatd) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

29. Glicogen fosforilaza:

a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizeib) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilarec) [x] forma activă este cea fosforilată d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogene) [ ] este activată de ATP

30. Reglarea hormonală a glicogenolizei:

a) [ ] insulina activează glicogenoliza b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

31. Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-fosfat:

a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfat izomeraza c) [ ] este o reacţie din glicoliză d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză e) [x] este o reacţie din glicogenoliză

32. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie b) [ ] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie d) [x] G-6-P se include în glicoliză e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi

33. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie d) [ ] G-6-P se include în glicoliză în ficat

e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat

34. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):

a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfatazab) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza c) [x] este catalizată de enzima de deramificare d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică e) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică

35. Selectaţi enzimele glicogenolizei:

a) [ ] glicogen sintaza b) [x] glicogen fosforilaza c) [x] fosfoglucomutaza d) [ ] glucokinaza e) [x] enzima de deramificare

36. Glicogenogeneza:

a) [ ] este sinteza glucozeib) [x] este sinteza glicogenului c) [ ] decurge intens în toate ţesuturiled) [x] decurge intens postprandial e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

37. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

a) [x] glicogen sintaza b) [ ] glicogen fosforilaza c) [x] fosfoglucomutaza d) [x] glucokinaza e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza

38. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):

a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADPb) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADPc) [x] glicozo-6-fosfat → glucozo-1-fosfat d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

39. Glicogenogeneza (reacţia catalizată de enzima glicogen sintaza):

a) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-1-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4

b) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-6-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4

c) [x] glicogen n glucoze + UDP-glucoza → glicogen n+1 glucoze + UDPd) [x] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,4-glicozidice e) [ ] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,6-glicozidice

40. Glicogen sintaza:

a) [x] este enzima reglatoare a glicogenogenezeib) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilarec) [ ] forma activă este cea fosforilată d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogene) [x] necesită prezenţa glicogeninei, proteină cu funcţie de iniţiere a sintezei glicogenului

41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei:

a) [x] insulina activează glicogenogeneza b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza d) [x] insulina conduce la defosforilarea glicogen sintazei e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):

a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintazab) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza

c) [x] este catalizată de enzima de ramificare d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică

43. Glicogenina:

a) [ ] este un fragment de glicogen b) [x] este o proteină c) [x] posedă activitate glucozil transferazică d) [ ] participă la scindarea glicogenului e) [x] participă la iniţierea sintezei glicogenului

44. Utilizarea glucozo-6-fosfatului (G-6-P) în ficat:

a) [x] sinteza glicogenului b) [x] calea pentozo-fosfat c) [x] glicoliza d) [ ] G-6-P este secretat în sânge e) [x] G-6-P este scindat hidrolitic de glucozo-6-fosfatază, iar glucoza obţinută este secretată în sânge

45. Glicogenozele:

a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

46. Boala von Gierke:

a) [x] este o glicogenoză determinată de activitatea redusă a glucozo-6-fosfatazei din ficat, rinichi, intestin b) [ ] este determinată de activitatea redusă a glucozo-6-fosfatazei din muşchi c) [x] este prezentă hepatomegalia d) [x] se manifestă prin hipoglicemii e) [ ] nu este însoţită de dereglări neurologice 47. Glucokinaza:

a) [x] este prezentă doar în ficat b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze c) [x] posedă KM mare pentru glucoză d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină

48. Hexokinaza:

a) [ ] este prezentă doar în ficat b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze c) [x] posedă KM mică pentru glucoză d) [x] este inhibată de glicozo-6-fosfat e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

49. Glicoliza:

a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici b) [x] are loc în toate ţesuturile c) [x] reprezintă scindarea glucozei d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O

50. Glicoliza:

a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12

ATP d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

51. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:

a) [x] este prima reacţie din glicoliză b) [x] este prima reacţie din glicogenogenezăc) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima hexokinaza d) [ ] hexokinaza este enzimă din clasa ligazelor e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6-fosfat

52. Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă alosterică

53. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP:

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

54. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:

a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatulb) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimeic) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimeid) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativie) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei

55. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat:

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază

56. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔ dihidroxiacetonfosfat:

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază

57. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔ 1,3-difosfoglicerat + NADH+H+

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază

58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază

59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP

a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substratc) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

60. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor

61. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [x] este catalizată de enzima enolaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază

62. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP

a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substratc) [ ] piruvatul este un compus macroergic d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

63. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [x] este catalizată de enzima piruvatkinaza e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

64. Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+

a) [ ] are loc în condiţii aerobe b) [x] are loc în condiţii anaerobec) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH) d) [x] LDH este oxido-reductază e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs

65. Căile de utilizare a piruvatului:

a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactatc) [x] se carboxilează la oxaloacetat d) [ ] se oxidează în lanţul respirator e) [x] poate fi utilizat în gluconeogeneză

66. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:

a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4 b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O

67. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:

a) [ ] 2 molecule de piruvatb) [ ] glucozac) [x] 2 ATPd) [x] 2 H2Oe) [x] 2 molecule de lactat

68. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:

a) [ ] piruvatcarboxilazab) [ ] fosfoglucoizomeraza

c) [x] hexokinazad) [x] fosfofructokinazae) [x] piruvatkinaza

69. Glicoliza este activată de:

a) [ ] NADHb) [ ] ATPc) [ ] glucozo-6-fosfatd) [x] fructozo-2,6-difosfate) [x] AMP, ADP

70. Glicoliza este inhibată de:

a) [ ] NAD+

b) [x] citratc) [x] acizii graşid) [ ] glucozăe) [ ] AMP

71. Activatorii (1) şi inhibitorii (2) alosterici ai fosfofructokinazei:

a) [ ] citrat AMPb) [x] ADP 1,3-difosfogliceratc) [ ] ATP ADPd) [x] fructozo-2,6-difosfat ATPe) [x] AMP fosfoenolpiruvat

72. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele:

a) [ ] hexokinazab) [ ] fosfofructokinazac) [x] fosfogliceratkinazad) [ ] glucokinazae) [x] piruvatkinaza

73. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfatb) [x] fosfoenolpiruvat → piruvatc) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfatd) [x] succinil-CoA → succinate) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat

74. Reglarea glicolizei:

a) [ ] toate enzimele glicolizei sunt enzime alosterice b) [x] doar enzimele ce catalizează reacţiile ireversibile ale glicolizei sunt reglatoarec) [ ] sarcina energetică înaltă a celulei activează enzimele reglatoare ale glicolizei d) [x] citratul, fosfoenolpiruvatul, 1,3-difosfogliceratul sunt inhibitori ai fosfofructokinazei e) [x] acetil-CoA este inhibitor al piruvatkinazei

75. Reglarea hormonală a glicolizei:

a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizeic) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizeid) [ ] somatotropina stimulează glicolizae) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică

76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia alcoolică:

a) [x] piruvat kinazab) [ ] alcool dehidrogenazac) [ ] lactat dehidrogenazad) [x] fosfoglicerat kinazae) [ ] piruvat decarboxilaza

77. Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?

a) [ ] piruvat kinazab) [ ] glicerolfosfat dehidrogenazac) [x] lactat dehidrogenazad) [ ] malat dehidrogenazae) [ ] piruvat dehidrogenaza

78. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză:

a) [x] 38 ATPb) [x] 44 H2Oc) [x] 6 CO2

d) [ ] 22 H2Oe) [ ] 44 ATP

79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat:

a) [ ] 3b) [ ] 2c) [x] 15d) [ ] 30e) [ ] 6

80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat:

a) [ ] 6b) [x] 18c) [ ] 15d) [ ] 36e) [ ] 3

81. Fermentaţia alcoolică:

a) [x] este transformarea glucozei în etanolb) [ ] toate reacţiile fermentaţiei alcoolice diferă de reacţiile glicolizeic) [ ] piruvatul se transformă direct în etanol sub acţiunea alcool dehidrogenazeid) [x] piruvatul se transformă în acetaldehidă sub acţiunea piruvat decarboxilazeie) [x] acetaldehida se reduce la etanol sub acţiunea alcool dehidrogenazei

82. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:

a) [ ] hexokinazab) [x] fosfoglicerat kinazac) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinazad) [x] fosfoglicerat mutazae) [ ] fructozo-1,6-difosfataza

83. Gluconeogeneza:

a) [ ] este sinteza glicogenului din glucozăb) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidicec) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitated) [x] decurge intens în inaniţie e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

84. Gluconeogeneza:

a) [x ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză b) [ ] are loc intens în intervalele postprandiale c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichid) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

85. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

a) [x ] glicerolul b) [ ] acizii graşi

c) [ ] acetoacetatul d) [x] lactatul e) [x] oxaloacetatul

86. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

a) [ ] beta-hidroxibutiratul b) [x] piruvatulc) [x] aminoacizii glucoformatorid) [ ] colesterolul e) [ ] bazele azotate purinice

87. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + ADP + H3PO4:

a) [x] este o reacţie anapleroticăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [ ] are loc în citozole) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază

88. Piruvat carboxilaza:

a) [ ] este enzimă a glicolizeib) [x] este enzimă a gluconeogenezeic) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotinad) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatule) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA

89. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP:

a) [ ] este o reacţie din glicogenogenezăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [x] are loc în citozole) [x] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea fosfoenolpiruvatului

90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza:

a) [ ] este enzimă a glicolizeib) [x] este enzimă a gluconeogenezeic) [x] este o enzimă reglatoare d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima

91. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:

a) [x] piruvat carboxilazab) [x] fructozo-1,6-difosfatazac) [ ] piruvat kinazad) [x] lactat dehidrogenazae) [ ] fosfofructokinaza

92. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6-fosfat + H3PO4:

a) [ ] este o reacţie din glicogenolizăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [ ] are loc în mitocondriie) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-difosfataza

93. Fructozo-1,6-difosfataza:

a) [ ] este enzimă a glicogenolizeib) [x] este enzimă a gluconeogenezeic) [ ] este activată de fructozo-2,6-difosfat d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima

94. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:

a) [x] este o reacţie din glicogenolizăb) [ ] este o reacţie din glicoliză

c) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [ ] are loc în mitocondriie) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfataza

95. Glucozo-6-fosfataza:

a) [x] este enzimă a glicogenolizeib) [x] este enzimă a gluconeogenezeic) [x] este o hidrolază d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză e) [ ] este activată de insulină

96. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:

a) [x] 2 molecule de piruvatb) [x] 4 ATPc) [x] 2 GTPd) [ ] 6 H3PO4

e) [ ] 6 ADP

97. Activatori ai gluconeogenezei sunt:

a) [ ] glucozab) [ ] AMPc) [x] ATPd) [x] acetil-CoAe) [ ] NAD+

98. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lorb) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei c) [ ] insulina activează gluconeogenezad) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutul adipose) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

99. Selectaţi reacţiile necesare pentru includerea glicerolului în gluconeogeneză:

a) [x] glicerol + ATP → glicerol-3-fosfat + ADPb) [ ] glicerol + H3PO4 → glicerol-3-fosfatc) [x] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+

d) [ ] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ gliceraldehid-3-fosfat + NADH+H+

e) [x] dihidroxiaceton-fosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat

100. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:

a) [x] glicerol kinazab) [x] glicerolfosfat dehidrogenazac) [ ] piruvat carboxilazad) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinazae) [x] fructozo-1,6-difosfataza

101. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:

a) [x] alaninaminotransferazab) [x] piruvat carboxilazac) [ ] piruvat kinazad) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinazae) [ ] fosfofructokinaza

102. Gluconeogeneza din acid aspartic necesită enzimele:

a) [x] aspartataminotransferazab) [ ] piruvat carboxilazac) [ ] piruvat kinazad) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinazae) [ ] fosfofructokinaza

103. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrociteb) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamarec) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentozed) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexozee) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

104. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [x] sinteza pentozelorb) [ ] generarea de NADH c) [x] generarea de NADPH d) [ ] generarea de FADH2 e) [ ] formarea pirofosfatului

105. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+:

a) [ ] este o reacţie din glicolizăb) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozeic) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenazad) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonazae) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH

106. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+

b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+

c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconatd) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2

e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

107. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] FADH2

b) [x] glucozo-6-fosfatc) [x] 2 NADP+

d) [ ] ATPe) [ ] ribozo-5-fosfat

108. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] ribulozo-5-fosfatb) [ ] glucozo-6-fosfatc) [ ] ATPd) [ ] NADHe) [x] 2 NADPH

109. Deficienţa glucozo-6-fosfat dehidrogenazei (G-6-P DH):

a) [x] în eritrocite şuntul pentozo-fosfat este unica cale de generare a NADPH-lui b) [ ] în eritrocite NADPH-ul se obţine doar în reacţia catalizată de enzima malică c) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH se manifestă prin hemolizăd) [x] hemoliza din deficienţa ereditară a G-6-P DH este cauzată de acumularea H2O2 e) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH este frecventă la persoanele din regiunile infectate de malarie

110. Etapa neoxidativă a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile b) [x] reacţiile sunt catalizate de transcetolaze şi transaldolaze c) [x] conversia pentozelor în hexoze se amplifică când necesitatea de NADPH este mai înaltă decât necesitatea de pentozed) [x] conversia hexozelor în pentoze se amplifică când necesitatea de pentoze este mai înaltă decât necesitatea de NADPHe) [ ] coenzima transcetolazei este piridoxalfosfatul

111. NADPH:

a) [ ] generează ATP în lanţul respiratorb) [x] contribuie la menţinerea gradului normal de oxidare a Fe2+ în hemoglobinăc) [ ] participă la oxidarea acizilor graşid) [x] este donor de H în sinteza aminoacizilor dispensabilie) [x] participă la generarea speciilor reactive ale O2 în granulocite

112. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADPb) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADPc) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADPd) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfate) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

113. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:

a) [ ] hexokinazab) [x] fructokinazac) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolazad) [x] fructozo-1-fosfat aldolazae) [x] triozokinaza

114. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):

a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADPb) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADPc) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADPd) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfate) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

115. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în muşchii scheletici:

a) [x] hexokinazab) [ ] fructokinazac) [x] fructozo-1,6-difosfat aldolazad) [ ] fructozo-1-fosfat aldolazae) [ ] triozokinaza

116. Fructozuria esenţială:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazeib) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazeic) [x] are loc acumulare de fructozăd) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfate) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

117. Intoleranţa la fructoză:

a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfatazad) [x] conduce la insuficienţă hepatică, cirozăe) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice

118. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):

a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADPb) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADPc) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfatd) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7

e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza

119. UDP-glucoza poate fi utilizată:

a) [x] în glicogenogenezăb) [x] pentru sinteza glicolipidelor

c) [ ] pentru sinteza glicerofosfolipidelord) [x] pentru sinteza UDP-glucuronatuluie) [x] la sinteza glicoproteinelor

120. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:

a) [x] galactokinazab) [ ] hexokinazac) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilazad) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazae) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza

121. Galactozemia:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazeib) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazeic) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfatd) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristaline) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

122. Intoleranţa la galactoză:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazeic) [ ] se acumulează doar galactoză d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal e) [x] se manifestă clinic prin cataractă

123. UDP-glucuronatul:

a) [x] este donator de glucuronil la sinteza glicozaminoglicanilorb) [x] participă la conjugarea substanţelor toxice endo- şi exogenec) [ ] este donator de glucuronil la sinteza cerebrozidelord) [ ] participă la sinteza lactozei e) [x] deficienţele ereditare ale glucuronil transferazelor conduc la perturbarea proceselor de dezintoxicare

124. Sinteza acidului glucuronic (selectaţi reacţiile):

a) [ ] glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

b) [x] glucozo-1-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

c) [ ] glucoza + UTP → UDP-glucoza + H3PO4

d) [x] UDP-glucoza + 2NAD+ + H2O ↔ UDP-glucuronat + 2NADH + 3H+

e) [ ] UDP-glucoza + 2NAD+ + O2 ↔ UDP-glucuronat + 2NADH + 3H+

125. Sinteza lactozei:

a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDPb) [x] reacţia este catalizată de lactozosintazac) [ ] lactozosintaza este prezentă în toate ţesuturile d) [x] lactozosintaza este alcătuită din subunitatea catalitică (galactotransferaza) şi subunitatea reglatoare (lactalbumină) e) [x] prolactina induce sinteza lactalbuminei

126. În intervalele interprandiale glicemia este menţinută prin:

a) [x] glicogenoliza hepaticăb) [ ] glicogenoliza musculară c) [ ] gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatorid) [x] gluconeogeneza din acid lactice) [x] creşterea raportului glucagon/insulină

127. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [x] stresb) [x] activarea glicogenolizeic) [ ] activarea glicolizeid) [ ] diminuarea gluconeogenezeie) [ ] hiperinsulinism

128. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpaticb) [ ] amplificarea glicogenogenezeic) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasuluid) [ ] maladia Addisone) [x] hipercorticism

129. Hipoglicemia poate fi cauzată de:

a) [ ] stimularea sistemului nervos simpaticb) [ ] activarea glicogenolizeic) [x] amplificarea glicolizeid) [x] hiperinsulinisme) [ ] activarea gluconeogenezei

130. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:

a) [x] diabetul zaharatb) [x] tumorile cortexului suprarenalc) [ ] hiperparatiroidiad) [ ] hipotiroidia e) [ ] diabetul insipid

131. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:

a) [x] activarea glucokinazeib) [ ] activarea glicogen fosforilazeic) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazeie) [ ] inhibarea glicogen sintazei

132. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi b) [ ] conversia glicerolului în glucoză c) [ ] glicogenoliza d) [x] sinteza lipidelor în ficate) [ ] gluconeogeneza

133. Insulina provoacă:

a) [ ] diminuarea glicolizei b) [ ] activarea glicogen fosforilazeic) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adiposd) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)

134. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazeib) [x] activarea lipoproteidlipazeic) [x] inhibarea triglicerid lipazei d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

135. Efectele insulinei:

a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfatb) [x] măreşte cantitatea de NADPHc) [x] stimulează transportul aminoacizilor în ţesuturi d) [ ] inhibă sinteza proteinelore) [ ] stimulează catabolismul proteinelor

136. Reglarea hormonală a glicemiei:

a) [x] glucagonul amplifică glicogenolizab) [ ] catecolaminele inhibă glicogenolizac) [x] cortizolul facilitează gluconeogenezad) [ ] somatotropina inhibă gluconeogenezae) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei

137. Reglarea secreţiei de insulină:

a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină b) [ ] aminoacizii inhibă secreţia de insulinăc) [x ] adrenalina inhibă secreţia de insulină d) [ ] fructoza, manoza inhibă secreţia de insulină e) [ ] somatostatina amplifică secreţia de insulină

138. Sinteza insulinei:

a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivăb) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentăe) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare

139. Efectele alcoolului etilic asupra metabolismului:

a) [x] măreşte sinteza trigliceridelor şi a VLDL în ficatb) [x] în cantităţi mici stimulează sinteza de HDLc) [ ] provoacă hiperglicemied) [x] diminuează oxidarea acizilor graşi, favorizând infiltraţia grasă a ficatuluie) [ ] micşorează cantitatea de NADH

140. 2,3-difosfogliceratul:

a) [x] se obţine în reacţia de izomerizare a 1,3-difosfogliceratuluib) [ ] se obţine în reacţia de fosforilare a 3-fosfogliceratuluic) [ ] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de fosfoglicerat kinaza d) [x] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de difosfoglicerat mutaza e) [ ] 2,3-difosfogliceratul se formează în toate ţesuturile

141. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):

a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfogliceratb) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADPc) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4 d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4

HORMONI

1. Hormonii sunt:a) [x] substanţe biologice activeb) [x] secretaţi direct în sânge şi limfăc) [x] sintetizaţi de glandele endocrined) [ ] catalizatori biologicie) [ ] receptori cu activitate reglatoare

2. Activitate biologică posedă:a) [x] hormonul liberb) [ ] prohormonulc) [ ] preprohormonuld) [ ] hormonul legat cu proteina de transporte) ) [ ] nivelul total al hormonului

3. Proprietăţile generale ale hormonilor:a) [x] activitate biologică înaltăb) [ ] universalăc) [x] acţiune la distanţăd) [] cataliticăe) [x ] specificitate înaltă

4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra:a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului)b) [x] dezvoltării sexualec) [x] funcţiei reproductived) [x] dezvoltării sistemului nervose) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie

5. Clasificarea hormonilor:a) [x] proteinopeptide

b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelorc) [x] steroizid) [x] derivaţi ai aminoacizilore) [ ] derivaţi ai nucleotidelor

6. Este corectă afirmaţia:a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simpleb) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesteroluluic) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugated) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidăe) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:a) [x] retroinhibiţie negativăb) [x] retroinhibare metabolit-hormonalăc) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivăd) [x] secreţia moleculelor reglatoaree) [] modificare covalentă

8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a:a) [x] receptorilor specificib) [] proteinelor specifice de transport al hormonilorc) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individuald) [ ] lipoproteidelor sîngeluie) [] colesterolului sanguin

9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin:a) [x] proteoliză limitatăb) [ ] fosforilare-defosforilarec) [ ] intermediul proteinkinazelord) [ ] efecte alostericee) [x] modificări conformaţionale

10. Receptorii hormonali sunt:a) [] cromoproteineb) [x] proteine multidomenialec) [x ] glicoproteined) [ ] metaloproteinee) [ ] lipoproteine

11. Proprietăţile receptorilor hormonali:a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormonb) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături covalentec) [x] denotă efectul de saturaţied) [ ] sunt localizati numai în membranăe) [ ] sunt localizati numai în nucleu

12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:a) [x] poate fi membrano -intracelularb) [x] poate fi citozolic-nuclearc) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormonilor hidrofilid) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru hormonii peptidicie) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic catecolaminelor

13. Mecanismul membrano-intracelular:a) [x] hormonul serveşte drept mesager primarb) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundarc) [ ] e caracteristic pentru toţi hormoniid) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidicie) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi

14. Mecanismul membrano-intracelular:a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleub) [] hormonii pătrund în celulăc) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranard) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai

aminoacizilore) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

15. Proteinele "G":a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ)b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmaticec) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secund

d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ)e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul

16. Proteinele Gs şi Gi:a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la o proteină la alta;b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclazac) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclazad) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia mesagerului secund

17. Proteinele "Gq":a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfatc) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )d) [ ] generează GMPce) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza

18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:a) [x ] AMP-ciclicb) [] GTPc) [ x] Ca2+

d) [ ] CMPce) [x ] inozitoltrifosfatul

19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:a) [ ] este specific numai insulineib) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund AMPcc) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul

proteinei Gi d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilice) [x ] secundar se activează proteinkinaza A

20. Adenilatciclaza:a) [ ] este o hidrolazăb) [x] se referă la liazec) [x] catalizează formarea AMPc din ATPd) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4

e) [ ] se referă la ligaze

21. Adenilatciclaza:a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilorb) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPic) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPid) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozole) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor

22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului hormonalb) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor corespunzătoarec) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelord) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoaree) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C

23. AMPc este:a) [ ] mediator primarb) [x] mediator secundarc) [ ] produs intermediar în metabolismul energeticd) [ ] predecesor în procesele de biosintezăe) [] nucleozid.

24. Fosfodiesteraza:a)[x ] este enzima care scindează AMPc

a) [] reglează concentraţia de ADPb) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+

c) [x] activitatea ei este inhibată de viagrăd) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC

25. AMPc şi proteinkinazele:a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale hormonaleb) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor genec) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 - 2subunităţi catalitice

şi 2reglatorii)d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subunităţi catalitice şi

reglatorii)e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor

26. Proteinkinaza:a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzimeb) [ ] toate enzimele fosforilate sunt activec) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinazed) [ ] se află în nucleul celuleie) [] toate enzimele defosforilate sunt active

27. NO-reglator metabolic:a) [x] acţionează asupra tuturor celulelorb) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintazeic) [ ] reacţia nu necesită cofactorid) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptozae) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor la diferite nivele

28. După realizarea efectului hormonal are loc:a) [x] adenilatciclaza devine inactivăb) [x] formarea de AMPc încetează;c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei (PK) se eliberează

şi este degradatd) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte celulae) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare inactivă

29. Fosfodiesteraza:a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMPb) [ ] este o liazăc) [ ] este activată de cofeină, teofilinăd) [x] pentru activarea ei este necesar Ca2+

e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca2+, Mg2+, K+, Na+)

30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului:a) [x] este dependent de calmodulină (CM)b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activăc) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivăd) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+

e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii

31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele

nemusculareb) [x] activarea unor proteinkinaze c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de inozitoltrifosfatd) [ ] nu activează pompa de calciue) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale

32. Referitor la calmodulină (CM):a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mgb) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+

c) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidicăd) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++

e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesterazei

33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) :

a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina Gqb) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitolc) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol

4,5difosfatd) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubilie) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:

a) [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca++ b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza Cc) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior

35. Fosfolipaza „C" :a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce generează mesageri

secundarib) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd diacilglicerol şi

cholină

c) [x] este activată de proteina Gqd) [ ] este activată de proteina Gie) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+

36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilorb) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizic) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa externă a membranei

celulared) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii genelor şi

biosinteza proteinelor secundare) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi traversează

membranele biologice

37. Hormonii hipotalamusului:a) [ ] sunt de natură steroidăb) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilord) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine şi statinee) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

38. Hormonii hipotalamusului:a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, tireostatina,

corticostatina şi gonadostatina b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilorc) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini: catecolaminele,

acetilcholina, acidul gama aminobutiric, histamina, indolamineled) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi prolactoliberinae) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, prolactoliberina,

corticoliberina şi tireoliberina.

39. Liberinele sunt:a) [x] tireoliberinab) [ ] vasopresinac) [ ] oxitocinad) [x] gonadoliberinelee) [ ] tireotropina.

40. Statinele sunt:a) [x] somatostatinab) [x] melanostatinac) [x] prolactostatinad) [ ] corticostatinăe) [ ] tireostatină

41. Hormonii adenohipofizari:a) [x] sunt proteino-peptidicib) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilorc) [ ] sunt steroizid) [] sunt devizaţi în cinci subclasee) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine.

42. Hormonii adenohipofizari sunt:a) [ ] corticoliberinab) [x] somatotropinac) [x] corticotropinad) [x] tireotropinae) [ ] tireoliberina.

43. Hormonii adenohipofizari:a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine perifericeb) [x] toţi sunt hormoni tropic) [ ] se împart în 2 gruped) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin

44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:a) [x] corticotropinab) [ ] prolactinac) [] somatotropinad) [] tireotropinae) [ ] TSH şi FSH.

45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a mineralocorticosteroizilorb) [] reglează sinteza adrenalineic) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantăd) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidăe) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară.

46. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, steroizilor

androgenib) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilorc) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurnd) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia ACTH-ului.

47. Hormonii somatomamotropi sunt:a) [x] somatotropinab) [ ] tireotropinac) [ ] mamofizinad) [x] prolactinae) [x] lactogenul placentar.

48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă:a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)b) [ ] o glicoproteinăc) [ ] o lipoproteinăd) [] un derivat al aminoacizilore) [] un hormon steroid.

49. Somatotropina, efectele:a) [x] sunt mediate de somatomedineb) [] are acţiune catabolicăc) [ ] inhibă procesele anaboliced) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a

ţesuturilor moie) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.

50. Somatotropina:a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturib) [ ] inhibă transcrierea şi translaţiac) [ ] induce bilanţ azotat negativd) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă glicolizae) [ ] inhibă gluconeogeneza.

51. Somatotropina:a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemieb) [ ] inhibă lipolizac) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmăd) [] măreşte utilizarea periferică a glucozeie) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile periferice.

52. Somatotropina:a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfatb) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatinăd) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere conduce la

dezvoltarea acromegalieie) [ x] este hormon diabetogen

53. Prolactina:a) [] este o glicoproteinăb) [ ] este un polipeptid c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamared) [x] se sintetizează în adenohipofizăe) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei

54. Prolactina:a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidiceb) [ ] este o proteină conjugatăc) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţiad) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi eliberarea

prolactineie) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale

55. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:a) [x] tireotropinab) [ ] corticotropinac) [x] hormonul luteinizantd) [x] hormonul foliculostimulante) [ ] prolactina

56. Tireotropina (TSH) este:a) [ ] un dizaharidb) [x] o glicoproteină cu structură dimerică c) [ ] o lipoproteină d) [] un derivat al aminoacizilore) [] un steroid.

57. Tireotropina (TSH):a) [x] efectele sunt mediate de AMP-cb) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi tetraiodtironineic) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback

pozitivd) [ ] inhibă lipolizae) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH.

58. Gonadotropinele:a) [x] controlează funcţiile glandelor sexualeb) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant

(FSH) şi prolactinac) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea

lor pentru ovulaţied) [] FSH inhibă spermatogenezae) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

59. Hormonul luteinizant (LH):a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronăb) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de către celulele

interstiţialed) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronăe) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de către celulele

interstiţiale

-lipotropina:a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu ACTHb) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropic) [ x] din ea se formează β-endorfineled) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, influienţează

memoriae) [ ] este sursă de encefaline

61. Hormonii neurohipofizari: a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocinăb. [] sunt reprezentaţi de malanotropinăc. [x] prezintă nonapeptide d. [] se produc în lobul posterior al hipofizeie. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în

terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.

62. Vasopresina şi oxitocina:a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricularb. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraopticc. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidicee. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic

63. Vasopresina:a. [] reglează presiunea osmotică şi oncoticăb. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelularc. [ ] inhibă reabsorbţia apeid. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi distali şi colectorie. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular

64. Vasopresina:a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporităb. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi colectoric. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipidd. [ ] exercită acţiune vasodilatatoaree. [x] exercită acţiune vasopresoare

65. Oxitocina:a. [ ] este un octapeptidb. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliuc. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda

mamară şi la ejecţia lapteluid. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretice. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare mamare

66. Hormonii tiroidieni:a. [x] sunt derivaţi ai tirozineib. [] sursa de sinteză este triptofanulc. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treonineie. [ ] sunt proteinopeptide

67. Iodtironinele:a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4 ) liberib. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de proteinec. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitated. [ ] mai activ este T4

e. [x] mai activ este T3

68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape:a. [x] biosinteza tireoglobulineib. [x] captarea ioduluic. [x] organificarea ioduluid. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipidee. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei

69. Tireoglobulina prezintă:a. [x] o proteină glicozilatăb. [ ] o proteină simplăc. [ ] peste 100 de resturi de serinăd. [x] peste 100 de resturi de tirozinăe. [ ] o cromoproteină

70. Tireoglobulina:a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi tirozilb. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treoninăd. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare

71. Asigurarea cu iod:a. [ ] se realizează din rezervele tisulareb. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilăc. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un proces activ dependent de ATP (pompa de iod)d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuziae. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na+

72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazeic. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH -dependented. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependentee. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglobulină

73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor de tirozină :

a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimelor peroxidaziceb. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H2O 2

c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulineid. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină

e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină

74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobulină:

a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endocitoză picăturile sunt internalizateb. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza tireoglobulinei c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozina ( DIT)d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3

e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale

75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)c. [x] albumined. [ ] fibrinogene. [ ] hemoglobină

76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:

1. [ ] primar- se supun transaminării2. b) [x] primar - se supun deioduгării3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3 5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3

77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni:

a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă tireoliberina, tireotropina şi iodtironinele circulanteb. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropineic. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către corticotropină şi somatostatinăd. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sinteza şi secreţia de tireotropină şi tireoliberinăe. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:a) [x] traversează liber membrana celularăb) [ ] interacţionează cu receptorii membranaric) [] micşorează concentraţia de AMPc d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este fixat pe receptorul nucleare) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice

79. Efectele metabolice ale T3 şi T4:a) [x] stimulează producerea ATP-ului b) [ ] nu posedă acţiune calorigenăc) [ ] scad viteza metabolismului bazald) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

80. Efectele metabolice ale T3 şi T4:a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asupra sistemului nervos şi scheleticb)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de Na+/K+-ATP-azăc)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2 d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternice)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor respectiv

81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor b)[x] intensificarea metabolismului bazalc)[x ] creşterea temperaturii corpuluid)[x] bilanţ azotat negative)[ ] mărirea nivelului de TSH

82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:a)[x] cretinismb)[x] la maturi se dezvoltă mixedemulc)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor

e)[] micşorarea nivelului de TSH

83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundăg) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţionalh) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSHi) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH j) [] tahicardie, exoftalm

84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul)b) [x] calcitoninăc) [ ] vitaminele K şi Ed) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)e) [] tireotropină

85. Parathormonul:a) [ ] este produs de tiroidăb) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi)c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormond) [ ] se sintetizează în formă activăe) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului

86. Parathormonul:a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficatb) [ ] are acţiune hipocalcemiantăc) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPcd) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormone) [x]se activează prin proteoliză parţială

87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelorb) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+

c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului şi a proteoglicanilord) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfataza alcalinăe) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca2+

88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal:a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfatb) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilorc) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilord) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renalăe) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3

89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism indirectb) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism direct c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilord) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3 e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor.

90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemieb) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemiec) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoased) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oasee) [ ] osteoporoză.

91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemieb) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemiec) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie d) [x] excreţia sporită a calciului cu urinae) [ x] osteoporoză.

92. Calcitonina este:

a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroideib) [ ] produsă de paratiroidec) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi d) [ ] un derivat al tirozinei

e) [x] este un polipeptid

93. Reglarea secreţiei de calcitonină:a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului ionizatb) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantăc) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastrină şi glucagon d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn

94. Efectele metabolice ale calcitoninei:a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostal şi în celulele osoaseb)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celulec)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemied)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oasee)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă

94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):

a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentarăc) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formarea de 25-hidroxi-Dd) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai supune unei hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-D3

e) [ ] este un hormon hidrosolubil

95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică:

a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedbackb) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazei şi sinteza calcitrioluluic) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriold) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca2+ şi fosfat în oasee) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promovează absorbţia calciului şi a fosfatului.

96. Hormonii pancreatici:

a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulinab) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonc) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatinad) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemicee) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi reglează diverse funcţii ale tractului digestiv .

97. Insulina:

a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasuluib) [] are acţiune hiperglicemiantăc) [ ] este hormon de natură steroidăd) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizie) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice.

98. Insulina:

a) [] se sintetizează direct în stare activăb) [] se sintetizează sub formă de proinsulinăc) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv preproinsulinăd) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul Ce) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate.

99. Insulina -reglarea secreţiei:

a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei eib) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulinăc) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulinăd) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulinăe) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.

100. Insulina - metabolism:

a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute

b) [x] în principal este inactivată în ficatc) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minuted) [] în principal insulina este inactivată în intestine) [ ] este inactivată în pancreas.

101. Insulina - mecanismul de acţiune:a) [] este citozolic nuclearb) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelularc) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric α2β2d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulinae) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

102. Insulina:a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen, proteineb) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelorc) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de regenerared) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos, muscular şi hepatice) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.

103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic):a) [] activarea glicogenfosforilazei b) [x] majorarea activităţii glicogensintazeic) [] activarea gluconeogenezeid) [ ] activarea glicogenolizeie) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite

104. Insulina amplifică:a) [x] transportul glucozei în ţesuturi b) [] conversia glicerolului la glucozăc) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchid) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilore) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)

105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut adiposb) [x] suprimă gluconeogenezac) [ ] favorizează glicogenolizad) [x] favorizează sinteza de glicogen e) [ ] inhibă enzimele glicolizei

106. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:a) [ ] accelerează lipolizab) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adiposc) [x] activează lipoproteinlipazad) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipose) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici

107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:a) [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchib) [x] stimulează biosinteza proteinelorc) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul transcrierei genelor (glucokinaza, fosfoenolpiruvat carboxikinaza)d) [] inhibă biosinteza proteinelore) [ ] stimulează degradarea proteinelor.

108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:a) [x] hiperglicemie şi glucozurieb) [x] hipercetonemie şi cetonuriec) [ ] hipoglicemie, uremied) [x ] polifagie, polidipsie, poliuriee) [ ] oligurie.

109. Glucagonul:

a) [ ] se sintetizează în celulele insulare betab) [x] se sintetizează în celulele insulare alfac) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)d) [ ] este un derivat al triptofanului e) [ ] este un compus de natură steroidă.

110. Glucagonul: a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagonb) [ ] se sintetizează direct în formă activăc) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitatăd) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon active) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului

111. Glucagonul – reglarea secreţiei:

a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui b) [] hiperglicemia favorizează secreţia luic) [] hipoglicemia inhibă secreţia luid) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia luie) [ ] insulina activează secreţia lui.

112. Glucagonul - acţiuni:

a) [x] amplifică concentraţia de AMPcb) [ ] activează lipogenezac) [ ] inhibă lipolizad) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sîngee) [ ] efectul este mediat de Ca2+.

113. Glucagonul – acţiuni:a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza Ab) [x] activează lipolizac) [x] activează gluconeogenezad) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezeie) [ ] activează enzimele glicolizei.

114. Hormonii gastrointestinali:

a) [x] toţi sunt polipeptideb) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilorc) [ ] sunt de natură steroidăd) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţie) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină

115. Hormonii gastrointestinali:

a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de mucoasa gastricăb) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastricăc) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreaticed) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliaree) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare.

116. Somatostatina:a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creierb) [ ] se sintetizează în formă activăc) [] activează secreţia de glucagon şi insulinăd) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulinăe) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina.

117. Catecolaminele sunt:

a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalinab) [x] derivaţi ai tirozineic) [ ] derivaţi ai treonineid) [ ] hormoni ai cortexului suprarenale) [] hormoni proteinopeptidici

118. Catecolaminele- biosinteză:

k) [x] se sintetizează din tirozinăb) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolatc) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetioninăd) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalinăe)[] la sinteză nu participă vitamina C

119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu ATP-Mg2+, Caşi cromograninăb) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca2+

c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min)d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin oxidazeie) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina

120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):

a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele lorb) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secundec) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul

proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPcd) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPce) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca2+.

121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmaticib) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nuclearic) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor netezi din vased) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor striaţie) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi forţei de

contracţie a miocardului.

122. Catecolaminele - efecte :

a) [x] constricţia vaselor perifericeb) [ ] micşorarea presiunei arterialec) [x] hiperglicemia şi glucozuriad) [x] excitarea sistemului nervos centrale) [ ] inhibă gluconeogeneza

123. Catecolaminele realizează:

a) [ ] constricţia vaselor coronarieneb) [x] dilatarea vaselor coronarienec) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilord) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipose) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei.

124. Feocromocitomul:a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelorb) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalineic) [x] apare hiperglicemied) [] apare hipoglicemiee) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială.

125. Cortexul suprarenalelor:a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizib) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgenic) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizid) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizie) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi

126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură):a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenicb) [ ] 20 aminoacizic) [x] legătură dublă între C4 şi C5

d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3

e) [x] cetogrupa în poziţia C3.

127. Corticosteroizii - biosinteză:a) [x] precursorul general este colesterolulb) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetizat novoc) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielinad) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în pregnenelonă (enzima

hidroxilaza, conţine citocromul P450)e) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.

128. Corticosteroizii - transport:

a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberăb) [x] în sînge circulă fixaţi de proteinec) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi de serumalbumină (15%)d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberăe) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de serumalbumină.

129. Metabolizarea corticoizilor:a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 oreb) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 orec) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea dublei legături de

la C4 şi a grupării cetonice de la C3

d) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric apoi sunt excretaţi cu urina (17-cetosteroizi)

e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.

130. 17-cetosteroizi:a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi androgenilor eliminaţi cu

urinab) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele

catabolismului androgenilorc) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele

catabolismului glucocorticoizilord) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tumori ale testiculilor

şi a cortexului suprarenal (cca 600/mg/24 ore)e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia adenohipofizei, boala

Addison.

131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei:a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-uluib) [ ] reglarea se bazează pe efectele alostericec) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonuluid) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian)e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic.

132. Glucocorticoizii – acţiuni:a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclearb) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilglicerolic) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPcd) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului umane) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului uman .

133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic:a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichib) [ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular şi limfoidc) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchid) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchie) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid.

134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:a) [] activează glicogensintaza în ficat b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichic) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoidd) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipose) [] creşte producerea glicogenului în muşci.

135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic:a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi d) [ ] cetogeneza este inhibată complete) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge

136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului osos:a) [] stimulează biosinteza ARNm b) [ ] accelerează biosinteza proteinelorc) [x] inhibă biosinteza proteinelord) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sîngee) [x] produc osteoporoză

137. Glucocorticoizii - efecte:

a) [x antiinflamator b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpic) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv)d) [ ] hipoglicemiante) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor.

138. Hormonii mineralocorticoizi:a) [x] sunt C21 steroizib) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronulc) [x] se sintetizează din colesterold) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozinăe) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular.

139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de:a) [x]sistemul renină-angiotensinăb) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmaticc) [x] ACTH d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatice) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic.

140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină-angiotensină":a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de hepatociteb) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală, concentraţia de Na+, Cl- în plasmă etc.)c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd angiotensina Id) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în angiotensină II (octapeptid)e) [ ] angiotensina II este vasodilatator.

141. Angiotensina II:a) [x] măreşte presiunea sângeluib) [x] stimulează secreţia de aldosteronc) [ ] inhibă secreţia de aldosteron d) [ ] se formează direct din angiotensinogene) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea angiotensinasei.

142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

a) [x] organul ţintă este rinichiulb) [x] reglează homeostazia hidrică şi electroliticăc) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosford) [ ] reglează sinteza parathormonuluie) [ ] reglează glicemia.

143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apeib) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apăc) [x] eliminarea de K+, H+, NH4

+

d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+

e) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-ATP-aza.

144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce concentraţia de Na+, Cl-

b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renalic) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu potasiu intracelulard) [] scade reabsorbţia apeie) [ ] creşte eliminarea sodiului.

145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:a) [ ] sindromul Connb) [x] sindromul Cushingc) [] boala Addisond) [] sindromul Turnere) [ ] sindromul Marfan.

146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilorb) [ x] obezitate centripetăc) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozeid) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, amenoree

e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.

147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:a) [ ] sindromul Connb) [] sindromul Cushingc) [x] boala Addisond) [] sindromul Turnere) [ ] sindromul Marfan.

148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:a) [x ] sindromul Connb) [x] sindromul Cushingc) [] boala Addisond) [] sindromul Turnere) [ ] sindromul Marfan.

149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:a) [] obezitate b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea K+ în sânge c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge d) [] hiperglicemie, glucozuriee) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:a) [x] nivel scăzut de K+ în sângeb) [x] creşterea concentraţiei de Na in sângec) [ ] hiposecreţia corticotropineid) [ ] edeme şi hipotensiunee) [x] mărirea excitabilităţii miocardului.

151. Utilizarea practică a corticosteroizilor:a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilord) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia cortexului suprarenalelore) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului suprarenalelor

152. Hormonii sexuali :a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexualeb) [x] sunt de natură steroidăc) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilord) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinelee) [ ] utilizează receptorii membranari

153. Hormonii sexuali sunt :a) [ ] folitropinab) [x] testosteronulc) [ ] hormonul luteinizantd) [x] estradiolule) [x ] progesterona

154. Sinteza hormonilor sexuali:a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexualeb) [x] se sintetizează din colesterolulc) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesteronad) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogeniie) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii.

155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali:a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilorb) [x] folitropina influenţează spermatogenezac) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarienid) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletuluie) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei

156. Androgenii:a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul

b) [ ] principalul androgen este androsteronulc) [ ] se depozitează în celule după sintezăd) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberăe) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică

157. Androgenii:a) [x] sunt C19 steroizib) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testiculec) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronuluid) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă

158. Catabolismul androgenilor:a) [x] are loc primordial în ficatb) [ ] are loc numai în rinichic) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urinad) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testicularăe) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară

159. Androgenii – efecte metabolice:a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelorb) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ azotat negativc) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichid) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osose) [] provoacă hiperglicemie

160. Androgenii – efecte fiziologice:a) [x] asigură spermatogenezab) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundarec) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţid) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilore) [] inhibă spermatogeneza

161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):

a) [ ] se produc numai în ovareb) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi, adrenale, ficat, pielec) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-placentarăd) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine transportatoare specifice e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza hormonilor steroizi

162. Hormonii estrogeni - catabolism:

a) [x] se petrece în ficatb) [] se petrece doar în rinichic) [] se petrece în intestind) [ x] principalul catabolit este estriolul e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină

163. Efectele metabolice ale estrogenilor:a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezeic) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul adiposd) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesteroluluie) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor

164. Efectele fiziologice ale estrogenilor:a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminineb) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare femininec) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriuluid) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovariane) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

LIPIDE

1. Lipidele sunt:a) [ ] substanţe organice solubile în apăb) [ ] substanţe neorganice solubile în apăc) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organicid) [] omogene după structurăe) [x] substanţe organice insolubile în apă

2. Funcţiile lipidelor:a) [ x] energeticăb) [ x] izolatoarec) [ ] cataliticăd) [x] structuralăe) [ ] contractilă

3. Clasificarea structurală a lipidelor:a) [] protoplasmatice b) [] de rezervăc) [x] saponifiabile d) [] neutre e) [ x] nesaponifiabile

4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:a) [x] structurale b) [x] de rezervăc) [] saponifiabile d) [] neutree) [ ] nesaponifiabile

5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:a) [x] amfifile b) [] esenţialec) [] saponifiabile d) [x] neutree) [ ] nesaponifiabile

6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi: a) [ ] caprinicb) [ ] caproic c) [x ] oleic d) [x] palmitic e) [x] stearic

7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi: a) [ ] lignoсericb) [ ] oleicc) [ ] palmitoleicd) [x] linolenice) [x] linoleic

8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?a) [ ] stearic (С18)b) [x] arahidonic (С20:4)c) [] nervonic (С24:1)d) [ ] palmitic (С16)e) [] oleic (С18:1)

9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?a) [ ] lignoceric(C24)b) [ ] miristic (C14)c) [x] butiric (C4)d) [] caprilic (C8) e) [ ] lauric (C12)

10. Acilglicerolii:a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologiceb) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi

c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energieid) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în eae) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

11. Glicerofosfolipidele:a) [] sunt insolubile în solvenţi organicib) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşic) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidicd) [ ] reprezintă o formă de stocare a energieie) [x] sunt componentele membranelor biologice

12. Lecitinele şi cefalinele:a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidicb) [x] sunt lipide structuralec) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei d) [] sunt grasimi neutree) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea acidului fosfatidic

13. Fosfatidilcholina: a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilareb) [ ] capătul polar posedă sarcină negativăc) [ ] se mai numesc şi cefalined) [ x] sunt componente principale ale surfactantului pulmonare) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor

14. Fosfatidiletanolamina:a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei b) [ ] conţine sfingozinac) [ ] conţine ceramidad) [ ] se mai numeşte şi lecitinăe) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelorb) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celularec) [ ] prezintă o rezervă de energie d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidice) [ ] se deosebesc după sarcina electrică

16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?a) [ ] lecitineleb) [ ] cefalinelec) [x] fosfatidilserinad) [ ] trigliceridelee) [ ] cerebrozidele

17. Fosfolipazele:a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la acid fosfatidic şi acid grasb) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu generarea lizolecitinelorc) [x] fosfolipazele D şi C scindează fosfatidiletanolamina în diacilglicerol, acid fosforic şi etanolaminăd) [x] ] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu generarea de lizofosfatidă şi acid grase) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 resturi de acizi graşi

18. Cardiolipina: a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azotb) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin glicerolc) [x] este componentă a membranei interne mitocondrialed) [] conţine colinăe) [ ] este un lipid de rezervă

19. Sfingomielinele conţin:a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic

b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforicc) [ ] polialcool ciclic, ceramidad) [x] ceramidă, acid fosforic, colinăe) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol

20. Sfingozina:a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturatb) [x ] e component al sfingomielineic) [ x] este constituent al glicolipidelord) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelore) [ ] nu intră în structura ceramidei

21. Cerebrozidele:a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creieruluib) [] nu conţine sfingozinăc) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucozad) [] conţin oligozaharidee) [ x] din ele se formează sulfatidele

22. Gangliozidele:a) [ ] conţin câteva resturi de glicerolb) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucozad) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactozăe) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor

23. Gangliozidul conţine in structura sa:a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid fosforic, ceramidăb) [ ] acid sialic, etanolamină, acid grasc) [ ] glicerol, acid fosfatidic, NANAd) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid grase) [ ] fosforilserină, NANA, sulfat, hexoze

24. Glicolipidele:a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharideb) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sialicc) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipided) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidice) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic

25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:a) [x] cardiolipinab) [ ] sulfatidelec) [ ] gangliozideled) [ ] cerebrozidelee) [ ] ceramida

26. Colesterolul:a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenuluib) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil

27. Acizii biliari:a) [x] sunt derivaţi ai colesteroluluib) [ ] constau din 28 atomi de carbonc) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubinad) [x] sunt compuşi polarie) [x] participă la emulsionarea grasimilor

28. Metabolismul acizilor biliari:a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în formele lor active

c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în proteined) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în glucidee) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă

29. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesteroluluib) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridelec) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesteroluld) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesteroluluie) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta structurală, responsabilă de această funcţie (2):a) [] receptoare de fosfolipideb) [x] metabolică de proteinec) [] permeabilitatea de triacilglicerolid) [x] compartimentalizarea de lipidele protoplasmaticee) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide

31. Caracteristicile principale ale membranei:a) [] simetriab) [x ] fluiditateac) [x ] asimetriad) [ ] imobilitatea componentelore) [ ] monostratul lipidic

32. Membranele biologice sunt stabilizate de:a) [x] interacţiuni hidrofobeb) [x] forţele Van-der-Waalsc) [x] legături de hidrogend) [ ] legături peptidicee) [ ] legături disulfidice

33. Proteinele membranelor biologice:a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integraleb) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranarec) [] posedă numai capacitate de mişcare lateralăd) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară, antigenicăe) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

34. Glucidele membranelor biologice sunt:a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasmab) [x ] fixate covalent de lipide sau proteinec) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidiced) [ ] responsabile de permeabilitatea membraneie) [x] responsabile de identificarea intercelulară

35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţialib) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubilec) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteiced) [ ] participă la sinteza nucleotidelore) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:a) [] are loc în stomacb) [ x] are loc în duodenc) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliarăd) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastrice) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate

37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:a) [x] lipazele pancreatică şi intestinalăb) [ ] lipoproteinlipazac) [ ] fosfolipazele A2, B, C, Dd) [ ] lipaza gastricăe) [ ] colesterolesteraza

38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfoglicerideleb) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liberc) [ ] ceramidaza scindează sfingozinad) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţie) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc prin:a) [ ] fosforilareb) [ ] defosforilarec) [ ] conjugarea cu activatoruld) [ ] interactiunea cu coenzimae) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei

40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:a) [x] monogliceridelorb) [x] acidului fosforicc) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă micăd) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungăe) [ ] bazelor azotate

41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul gastro-intestinal:a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie simulăb) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele – prin transport activ c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie facilitată e) [ ] acidul fosfatidic – prin transport pasiv

42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară sunt corecte afirmatiile:a) [ ] se absorb numai în duodenb) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterolc) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunuluid) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă micăe) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor

43. Formele în care se absorb produsele digestiei lipidelor:a) [ ] glicerolul - fosforilatb) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activăc) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie micelarăd) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau K+e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară

44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în

intestin:a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei portab) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidalec) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocited) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul grose) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

45. Chilomicronii:a) [] se sintetizează în ficatb) [] se secretă din intestin direct în sîngec) [ ] apoproteina de bază este apoB100d) [ ] lipidul predominant este colesterolule) [x ] trasportă trigliceridele exogene

46. Catabolismul chilomicronilor:a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatociteb) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoBc) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulinae) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

47. Hiperchilomicronemia primară (hiperlipoproteinemie tip I) se caracterizează prin:a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL)b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilglicerolic) [ ] ateroscleroză pronunţatăd) [x] risc înalt pentru pancreatitee) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi

48. VLDL:a) [ ] apoproteina principală este apoB48b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilăc) [x] sunt sintetizate în ficatd) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucidee) [ ] au rol antiaterogen

49. Catabolismul VLDL:a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDLc) [] insulina inhibă catabolismul VLDLd) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterole) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

50. LDL :a) [x ] contin apoB100b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%c) [ ] se formează în plasmă din chilomicronid) [] se sintetizează în ficate) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

51. Catabolismul LDL :a) [] se catabolizează numai în enterociteb) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,Ec) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL inhibă sinteza endogenă de colesterold) [] colesterolul furnizat celulelor de LDL activează sinteza receptorilor B,Ee) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta-metilglutaril-CoA reductaza

52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia tipul II) se caracterizează prin: a) [ ] niveluri majore de HDL circulant

b) [x] conţinut crescut de LDL plasmaticc) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductazeid) [ ] risc înalt pentru pancreatitee) [x] ateroscleroză pronunţată.

53. HDL: a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterociteb) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in maturec) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepaticed) [] sunt lipoproteine proaterogene e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

54. Lipoproteinlipaza:a) [ ] este o enzimă intracelularăb) [ ] este activată de apoproteina B100c) [ ] substratul ei este colesterolul esterificatd) [x] apoproteina CII este activatorul enzimeie) [ ] lipseşte în ţesutul adipos

55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):a) [] scindează triglicerideleb) [x] este asociată cu HDLc) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează lizolecitină şi colesterol liberd) [x] favorizează formarea HDLe) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul esterilor de colesterol în HDL

56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADPb) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-Pc) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPd) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2Pe) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturib) [ ] se petrece în mitocondriic) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilazăd) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetazae) [] activarea este o reacţie reversibila

58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:a) [ ] necesită energieb) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi IIc) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţid) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberăe) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină

59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO- corespunde:a) [ ] ornitineib) [ ] putrescineic) [ ] sfingozineid) [] colineie) [x] carnitinei

60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilorb) [ ] se oxidează AG liberic) [ ] se desfasoară in citozold) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA

e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este:a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivareb) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivarec) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratared) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivaree) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):a) [ ] are loc decarboxilarea substratuluib) [ ] are loc hidratarea substratuluic) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentăd) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentăe) [ ] are loc dehidratarea substratului

63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:a) [ ] acil-CoA + NADH + H+b) [x] enoil-CoA + FADH2c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+

64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:a) [ ] este o dehidratareb) [ ] este o dehidrogenarec) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidratazad) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidratazae) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi: a)[ ] enoil-CoA + H2O b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+ c) [x] beta-hidroxiacil-CoAd) [ ] acil-CoA + NADH + H+ e) [ ] cetoacil-CoA

66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoAb) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoAc) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoAd) [ ] decarboxilarea acil-CoAe) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenazab) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilazac) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenazae) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolazab) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidratazac) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolazae) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza

69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:

a) [ x] se oxideazăb) [] se reducc) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbond) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a acidului palmitic (C16):a) [ ] 6 8 131b) [] 6 7 114c) [x] 7 8 130d) [ ] 5 6 121e) [ ] 8 9 143

71. Utilizarea acetil-CoA:a) [x] se oxidează în ciclul Krebsb) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilorc) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşid) [ ] se include in gluconeogenezăe) [x] se utilezează in cetogeneză

72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi:a) [ ] generează mai multe molecule de ATPb) [x] este amplificată in diabetc) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă lungăd) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este oxidazae) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala

73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazeib) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentarac) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazeid) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OHe) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentarăf) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoAb) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiricb) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lacticc) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malicd) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutirice) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:a) [x ] este un corp cetonicb) [x] formula prezintă acidul acetoaceticc) [ ] se utilizează in ficatd) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepaticee) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:a) [x] sinteza corpilor cetonicib) [ ] sinteza aminoacizilorc) [ ] beta-oxidared) [x] sinteza colesteroluluie) [ ] sinteza glucozei

78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturia) [ ] sunt utilizaţi doar de ficatb) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energiec) [x] necesită prezenţa oxaloacetatuluid) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucozae) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza

79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA: a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoAb) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine acetoacetatulc) [ ] se sintetizează din acetoacetatd) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce la formarea luie) [x] este intermediar în sinteza colesterolului

80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonicib) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependentd) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocarde) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

81. Cetonemia: a) [x] poate apărea în inaniţieb) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipidec) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucided) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficate) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

82. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetonab) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutiratc) [ ] se sintetizează din malonil-CoAd) [ ] sinteza lui are loc in citozole) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat

83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozolb) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoAc) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPHd) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nue) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

84. Biosinteza acizilor graşi:a) [ ] are loc in mitocondriib) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimaticec) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociered) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPHe) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

85. Biosinteza acizilor graşi:a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACPb) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintazac) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonild) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoAe) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):a) [ ] butiril-CoA citratb) [ ] hidroxibutirat carnitinăc) [ ] acidul fumaric oxaloacetatd) [ ] acetil-CoA aspartate) [x] acetil-CoA citrat

87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):a) [ ] transportul este activb) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratuluic) [ ] pentru transport se utilizează GTPd) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşie) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):a) [ ] piruvat dehidrogenazab) [x] citratliazac) [x] enzima malicad) [ ] succinat dehidrogenazae) [ ] fumaraza

89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoAb) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotinăd) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizineie) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

90. Sintaza acizilor graşi:a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare funcţionalăb) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoAc) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatice) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei

91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):a) [ ] ATP ADPb) [ ] AMP ATPc) [ ] malonat AMPd) [ ] acetoacetat citrate) [x] citrat palmitoil-CoA

92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2 marcat cu C14. Malonil-CoA este utilizat în sinteza acidului palmitic. Care din atomii de C ai acidului palmitic vor fi marcaţi?a) [ ] toţi atomii imparib) [ ] numai carbonul carboxilicc) [ ] toţi atomii parid) [ ] numai carbonul metilic terminale) [x] nici unul dintre atomii de carbon

93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar fi C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat acetil-CoA marcat cu C14 la gruparea metil:a) [ ] numai carbonul carboxilicb) [ ] numai carbonul metilic terminalc) [ ] toti atomii de carbon imparid) [x] toti atomii de carbon parie) [ ] nici unul dintre atomii de carbon

94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilicib) [ ] glicolizăc) [x] reacţia catalizată de enzima malicăd) [ ] oxidarea acidului glucuronice) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteineic) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATPd) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilazae) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2 d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza

97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPHb) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACPc) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACPd) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACPe) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare a beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACPb) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil-ACPc) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACPd) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil-ACPe) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis-enoil-ACP

99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FADb) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + NADP+d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPHe) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:

a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACPb) [x] utilizează 2 molecule de NADPHc) [x] finalizează cu formarea butiril-ACPd) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbone) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoAb) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP

102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu catenă mai mare de C16):a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine alimentarăb) [ ] nu este posibilă în organismul umanc) [x] are loc in reticulul endoplasmaticd) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoAe) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul carboxilic al acidului gras

103. Sinteza acizilor graşi monoenici: a) [ ] nu este posibilă în organismul umanb) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienicic) [x] se realizează prin desaturarea acizilor graşi saturaţid) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi necesită NADHe) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza microzomală şi necesită NADPH şi O2

104. Acizii graşi polienici: a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în organismul uman prin desaturarea acidului oleicb) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9 şi capătul metilic terminal c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea, elongarea şi desaturarea succesivă a acidului linoleic d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în organismul uman e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale

105. Biosinteza triacilglicerolilor: a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adiposb) [ ] se intensifică în inaniţiec) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul Id) [x] este activată de insulină e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

106. Biosinteza triacilglicerolilor: a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberib) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoAc) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfatd) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

107. Glicerol-3-fosfatul se formează:a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinazac) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatuluid) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatuluie) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin

fosforilarea glicerolului

108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic: a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în trigliceridb) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitinăc) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în digliceridd) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerole) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:a) [ ] monogliceridb) [ ] UDP-digliceridc) [x] acidul fosfatidicd) [ ] CDP-digliceride) [ ] acidul fosforic

110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de:a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi fosfolipideb) [x] prezenţa substanţelor lipotropec) [x] starea funcţională a ficatuluid) [ ] prezenţa acidului fosforice) [ ] prezenţa glicerolului

111. Substanţele lipotrope:a) [ ] glicerolul, acizii graşi saturaţi b) [x ] colina, metionina, inozitolulc) [x] vitaminele B6, B12, acidul folicd) [ ] vitaminele liposolubilee) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul adipos şi în ficat

112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor sunt:a) [ ] adeniliceb) [ ] timidilicec) [x] citidiliced) [ ] guanidilicee) [x] uridilice

113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:a) [ ] serinab) [ ] cisteinac) [x] S-adenozilmetioninad) [ ] S-adenozilhomocisteinae) [ ] tetrahidrofolatul

114. 567) Sinteza fosfogliceridelor:a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serinăb) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-uld) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serinăc) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserinăd) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând

CDP-digliceride) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină

116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserineib) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6 e) [ ]ca cofactor serveşte biotina

117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolamineib) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolamineid) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6 e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea de rezervă):a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilcolina b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colinăc) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilcolinăd) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidilcolinăe) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu trigliceridul, formând fosfatidilcolină

119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata (calea de rezervă):a) [ ] etanolamina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolaminăb) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP-etanolaminăc) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolaminăd) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu trigliceridul, formând fosfatidiletanolaminăe) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidiletanolamină

120. Fosfatidilinozitolii: a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubileb) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilglicerolic) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilglicerolid) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat

121. Precursorii sfingozinei sunt:a) [ ] fosforilcholinab) [ ] asparaginac) [x] serinad) [ ] stearoil-CoAe) [x] palmitoil-CoA

122. Sfingozina:a) [ ] este componentă a triacilglicerolilorb) [ ] este componentă a fosfogliceridelorc) [x] este componentă a glicolipidelord) [x] este componentă a sfingomielinelor

e) [x] induce apoptoza

123. La sinteza sfingomielinei participa:a) [x] ceramidab) [ ] enzima ceramidazac) [ ] UTP-colinad) [ ] acidul fosfatidice) [x] CDP-cholina

124. La sinteza cerebrozidlor participă:a) [ ] acidul fosfatidic b) [x] ceramidac) [ ] acizii sialicid) [ ] CDP-glucoza e) [x] UDP-galactoza

125. Sulfatidele:a) [ ] se referă la sfingomielineb) [ ] se referă la gangliozidec) [x] se referă la cerebrozided) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS (fosfoadenozilfosfosulfatul)e) [ ] ca sursă de sulfat serveşte sulfatul de kaliu

126. Catabolismul gangliozidelor:a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime lizosomale hidroliticeb) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid fosfatidicc) [ ] la scindarea gangliozidelor participă fosfolipazele A2 şi Cd) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi sialicie) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie

127. Afecţiunea TAY SACHS: a) [ ] este o glicogenoză b) [x] este gangliozidoza GM2 c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale hexozaminidaza d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creiere) [ ] se acumulează glicogen în rinichi

128. Maladia NIEMANN-PICK:a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei sfingomielinazab) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei glicogen fosforilazac) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturid) [x] se manifestă clinic prin retard mental;e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie

129. În sinteza gangliozidelor participă:a) [ ] CDP-glucozab) [x] cerebrozidac) [x] CMP-NANAd) [ ] CDP-glucozae) [ ] acidul fosfatidic

130. Biosinteza colesterolului:a) [ ] are loc numai în ficatb) [x] necesită NADPHc) [x] substrat serveşte acetil-CoAd) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicinae) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:a) [ ] generarea acetoacetil-CoAb) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)c) [ ] ciclizarea scualenuluid) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatuluie) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

132. Reglarea biosintezei colesterolului: a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintazab) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductazac) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea eie) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate joasă): a) [ ] LDL sunt translocate în celulă, unde interacţionează cu LDL-receptorii citozolici b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranaric) [x] complexul LDL-receptor este translocat în celule prin endocitoză d) [ ] colesterolul furnizat celulelor de LDL nu influenţează sinteza endogenă de colesterole) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează hipercolesterolemia familială

134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în sânge: a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil transferazeib) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familialăc) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazeid) [x] valori scăzute de HDLe) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari

135. Ateroscleroza:a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesteroluluib) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogened) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogenee) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

136. Obezitatea:a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adiposb) [ ] este cauzată de hiperinsulinismc) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzutăd) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul IIe) [ ] este prezentă în hipertiroidie

137. Hiperlipidemia alcoolică:a) [ ] este cauzată de consumul excesiv de lipide b) [x] are loc acumulare de NADHc) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficate) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei acizilor biliari

138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei diabetice:a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazeib) [ ] activarea lecitincolesterolacil transferazeic) [x] amplificarea sintezei VLDLd) [ ] creşterea concentraţiei HDLe) [x] glicozilarea lipoproteinelor

139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc: a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficatc) [ ] activarea lipolizeid) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipidee) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL în

ficat

140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"): a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în hepatociteb) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficatc) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia alimentarăd) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei, vitaminelor B12, B6 e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei apolipoproteinelor

141. În inaniţie are loc:a) [ ] accelerarea lipogenezeib) [x] cetogeneză intensăc) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşie) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor

142. Lipogeneza este stimulată de: a) [ ] concentratia înaltă de AMPcb) [ ] nivel crescut de catecolaminec) [x] flux abundent de glucoza in ficat d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru glucozăe) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge

143. Precursorul eicosanoizilor:a) [ ] acidul arahicb) [x] acidul arahidonic c) [ ] acidul linolenicd) [ ] acidul fosfatidice) [ ] acidul behenic

144. Eicosanoizii:a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrinăb) [ ] sunt substante de natura proteicac) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20d) [ ] sunt secretate de glandele endocrinee) [ ] sunt derivaţi ai steranulii

145. La eicosanoizi se referă:a) [x] tromboxaniib) [ ] endotelinelec) [ ] endorfineled) [x] prostaciclinelee) [x] leucotrienele

146. Biosinteza eicosanoizilor:a) [ ] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea fosfolipazei C din trigliceridele membranareb) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranarec) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervosd) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri de prostaglandinee) [ ] după sinteză prostaglandinele se depozitează în celule

147. Ciclooxigenaza:a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazicăb) [ ] are activitate hidrolazicăc) [ ] participă la sinteza leucotrienelord) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a tromboxanilore) [x] este o hemoproteină

148. Biosinteza eicosanoizilor:a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin leucotrieneleb) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în

endoteliul vascular, inimăc) [ ] aspirina activează cicloxigenazad) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelore) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul prostaglandinei sintetizate

149. Lipoxigenaza:a) [ ] este prezentă în toate ţesuturileb) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din ţesutul adiposc) [x] participă la sinteza leucotrienelord) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor clasice, prostaciclinelor şi a tromboxanilore) [ ] este o hidrolază

150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor: a) [ ] corticosteroizii activează sinteza prostaglandinelorb) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2, diminuând biosinteza prostaglandinelorc) [ ] aspirina activează sinteza leucotrienelord) [x] aspirina inhibă cicloxigenazae) [ ] aspirina inhibă lipoxigenaza

151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune):a) [ ] acţionează extracelularb) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclicec) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+ d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza proteinelor

152. Eicisanoizii (efectele biologice):a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatoare şi alergiceb) [ ] prostaciclinele reglează masa muscularăc) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul leucotriene/tromboxani d) [ ] tromboxanii sunt utilizaţi ca agenţi antiulcerogenie) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere

153. Anionul superoxid: a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a oxigenuluib) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenuluic) [ ] protejază lipidele, proteinele, acizii nucleici de oxidared) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid dismutazeie) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea superoxid dismutazei din anionul superoxid

154. Glutation peroxidaza: a) [ ] participă la formarea H2O2b) [x] participă la scindarea H2O2c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a glutationului d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O + G-S-S-Ge) [x] functionează în ansamblu cu glutation reductaza

155. Vitaminele liposolubile:a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenicb) [x] includ vitaminele A,E, K şi Dc) [ ] nu se depozitează în organismul umand) [ ] se acumulează în ţesutul musculare) [x] sunt derivaţi izoprenici

156. Vitamina A:a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferoliib) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoicc) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei

d) [x] are acţiune antioxidantăe) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

157. Vitamina E:a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferoliib) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoicc) [x] favorizează fertilitatea d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic naturale) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

158. Vitamina K:a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei Kb) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza Kc) [x] posedă acţiune antihemoragică d) [ ] posedă acţiune anticoagulantăe) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X

159. Vitamina D:a) [ ] nu se sintetizează în organismul umanb) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetalăc) [ ] este derivat al gliceroluluid) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

160. Metabolismul vitaminei D:a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolulc) [x] forma activă este calcitrioluld) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesteroluluie) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni

161. Calcitriolul:a) [ ] este vitamina D de origine vegetalăb) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferolc) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemieid) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestine) [ ] acţionează prin AMPc

Metabolismul proteinelor

1. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [ ] coenzimaticăb) [x] cataliticăc) [x] plasticăd) [x] de transporte) [x] imunologică

2. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [x ] antigenicăb) [ ] geneticăc) [x] contractilăd) [x] energeticăe) [x] reglatoare

3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţiali:

a) [ ] alaninăb) [x] triptofanc) [ ] acid glutamicd) [x] fenilalanină

e) [ ] serină

4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţiali:

a) [ ] asparaginăb) [ ] cisteinăc) [x] metioninăd) [x] treoninăe) [ ] prolină

5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparaginab) [x ] histidinac) [ ] glicinad) [x] argininae) [ ] fenilalanina

6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:

NH

CH2 - CH - COOH

NH2

a) [ ] este histidinab) [x] este aminoacid heterociclicc) [ ] este aminoacid dispensabild) [ ] conţine ciclul imidazole) [x] dă reacţia xantoproteică pozitivă

7. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: HOOC-CH2-CH2-CH-COOH | NH2

a) [ ] este asparaginab) [ ] este glutaminac) [ ] este aminoacid esentiald) [x] dă reacţia ninhidrinică pozitivăe) [ ] este aminoacid bazic

8. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: HOOC-CH2-CH2-CH-COOH | NH2

a) [ ] este încărcat pozitivb) [ ] dă reacţia Fol pozitivăc) [ ] dă reacţia xantoproteică pozitivăd) [x] posedă proprietăţi acide e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric

9. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] activează tripsinogenulb) [ ] activează chimotripsinogenulc) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsineid) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelore) [x] denaturează parţial proteinele alimentare

10. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [x] posedă acţiune antimicrobianăb) [ ] este emulgator puternicc) [x] accelerează absorbţia fieruluid) [ ] inhibă secreţia secretineie) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:

a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în

bicarbonaţib) [x] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în enzime c) [ ] pancreozimina este sintetizată în celulele stomaculuid) [ ] pancreozimina reglează secreţia sucului gastrice) [x ] pancreozimina stimulează secreţia sucului pancreatic bogat în enzime

12. Proprietăţile pepsinei:

a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacaleb) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale mucoasei stomaculuic) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilared) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (41 de aminoacizi)e) [ ] activarea pepsinei are loc în celulele mucoasei stomacale

13. Proprietăţile pepsinei:

a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea bicarbonaţilorb) [x] activarea pepsinogenului constă în proteoliza limitatăc) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0d) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5e) [ ] este o enzimă lipolitică

14. Pepsina:

a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trpb) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidicec) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharided) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberie) [x] este o endopeptidază

15. Tripsina:

a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactivb) [ ] este o aminopeptidazăc) [ ] este o carboxipeptidază d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsineie) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea HCl

16. Tripsina:

a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsineib) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacalec) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinaled) [x] transformarea tripsinogenului în tripsină constă în proteoliza limitatăe) [ ] activarea tripsinei are loc în pancreas

17. Tripsina:

a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys şi Arg prin gruparea -NH2

b) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys si Arg prin gruparea -COOHc) [x ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8d) [ ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 1,5-2,5e) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi 18. Enterokinaza:

a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentareb) [x ] scindează de la capătul N-terminal al tripsinogenului o hexapeptidă acidăc) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de kinazogen inactivd) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea bicarbonaţilore) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea tripsinei19. Chimotripsina:

a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de chimotripsinogen inactivb) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activăc) [x] este o endopeptidazăd) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancrease) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată

20. Chimotripsina:

a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Phe, Tyr, Trp prin gruparea -NH2 b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului în formă activăc) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberid) [x] centrul activ al chimotripsinei conţine -OH al Ser şi inelul imidazolic al Hise) [ ] pH-ul optimal de acţiune este 1,5 – 2,5

21. Carboxipeptidazele:

a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrinb) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinalec) [x] carboxipeptidaza A conţine Zn++ şi scindează de la capătul C-terminal aminoaczii aromatici d) [x] carboxipeptidaza A posedă şi acţiune esterazică ce se amplifică la substituirea Zn++ cu Ca++

e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr şi Trp de la capătul C-terminal

22. Aminopeptidazele:

a) [ ] sunt endopeptidazeb) [ ] posedă specificitate absolută de substratc) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrind) [x] funcţionează preponderent intracelulare) [x] sunt activate de Mg++ şi Mn++

23. Funcţiile proteazelor:

a) [x] de protecţie (coagularea sângelui, liza celulelor)b) [x] generarea substanţelor biologic active (hormonilor, agenţilor vasoactivi)c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestived) [ ] sinteza zimogenilore) [ ] sinteza aminelor biogene 24. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplăb) [ ] transportul AA este activ primar şi necesită ATPc) [ x] transportul AA este activ secundar şi necesită ATPd) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-azae) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza

25. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] ouabaina stimulează transportul AAb) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+

c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+

d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi prin endocitozăe) [x] în celule peptidele şi proteinele nehidrolizate pot fi scindate de proteazele lizozomale

26. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] are loc in stomac si în intestinul grosb) [x] are loc in intestinul subţirec) [x] este dependentă de concentraţia Na+

d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +

e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

27. Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulareb) [ ] decurge fără utilizare de energiec) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferazad) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamice) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

28. Ciclul gama-glutamilic:

a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulareb) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilorc) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din glutationd) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationuluie) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP

29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:

a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinaleb) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor netoxiced) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxicee) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin:

a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidinăb) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitineic) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitineid) [ ] crezolul şi fenolul se formează din triptofane) [ ] metilmercaptanul şi acidul sulfhidric se obţin din serină

31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronicb) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatuld) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor toxice

32. Produsele de putrefacţie a aminoacizilor:

a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a tirozineib) [ ] indicanul este produsul de putrefacţie a triptofanuluic) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiud) [x] cantitatea de indican in urină indică starea funcţională a ficatuluie) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de putrefacţie in intestin

33. Compusul chimic:

C - NH - CH2 - COOH

O

a) [ ] reprezintă acidul benzoicb) [x] reprezintă acidul hipuricc) [ ] se formează în intestin in procesul de putrefacţied) [x] se formează în ficat în rezultatul conjugării benzoil-CoA cu glicina e) [x] este o probă de examinare a funcţiei de dezintoxicare a ficatului

34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac:

a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin secreţia de pepsinogen b) [ ] histamina stimulează secreţia de pepsinogen şi mai puţin secreţia de HCl c) [ ] gastrina stimulează numai secreţia de HCl d) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsinogen e) [x] gastrina acţionează prin AMP ciclic 35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelorb) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogenezăc) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2 O e) [ ] scindarea AA nu generează energie

36. Căile generale de degradare a aminoacizilor:a) [x] dezaminareab) [ ] transsulfurareac) [x] transaminaread) [x] decarboxilareae) [ ] transamidinarea

37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivăb) [x] intramolecularăc) [x] hidroliticăd) [x] oxidativăe) [ ] omega-dezaminare

38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor: a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoaciziib) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniaculuic) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directed) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniace) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):

a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilorb) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FADc) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+

d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologice) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

40. Dezaminarea directa a aminoacizilor: a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza) c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza) d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică

41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:

a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza b) [ x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza c) [ ] este un proces ireversibil d) [ x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+ e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN

42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:

a) [x] este un proces reversibilb) [x] în dezaminare se utilizează NAD+, iar în reaminare – NADPHc) [ ] în dezaminare se utilizează NADP+, iar în reaminare – NADH

d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului aminoacizilore) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă în sinteza aminoacizilor dispensabili

43. Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelorb) [x] este enzimă alosterică c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

44. Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacidb) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aminoacizilor c) [ ] este un proces ireversibild) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TAe) [ ] numai Glu, Asp şi Ala se supun TA

45. Transaminazele aminoacizilor:

a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substratd) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimăe) [x] partea prostetică a transaminazelor este piridoxalfosfatul

46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:

a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff) b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP) c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMPe) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP

47. Transaminazele aminoacizilor:

a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice b) [ ] în condiţii normale posedă activitate înaltă în sângec) [ x] în hepatite creşte preponderent activitatea serică a alaninaminotransferazei (ALT)d) [ x] în infarctul miocardic creşte considerabil activitatea serică a aspartataminotransferazei (AST) e) [ ] ALT şi AST nu sunt enzime organospecifice 48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH

a) [ ] este reacţia de transaminare a alanineib) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatuluic) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat

49. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH

a) [x] este reacţia de transaminare a alanineib) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatuluic) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat

50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):

a) [ ] este un proces ireversibil b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabilic) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul

d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamice) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

51. Transreaminarea aminoacizilor:

a) [ ] este un proces ireversibil b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilorc) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+

52. Transdezaminarea alaninei:

a) [ ] este dezaminarea directă a alanineib) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH3 c) [x] include dezaminarea acidului glutamicd) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi glutamatdehidrogenaza e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:

a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O alanindehidrataza b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu alaninaminotransferaza c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3

glutaminazad) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3

glutamatdehidrogenazae) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3

glutamatdehidrogenaza

54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):

a) [ ] este aminarea directă a piruvatuluib) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului c) [ ] include dezaminarea acidului glutamicd) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi glutamatdehidrogenaza e) [ ] în procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+

55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:

a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 glutaminsintetaza b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza d) [ ] piruvat + NH3 + H2O → Ala + H2O alaninhidratazae) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat alaninaminotransferaza

56. Transdezaminarea aspartatului:

a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatuluib) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH3 c) [ ] include dezaminarea asparagineid) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi glutamatdehidrogenaza e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+

57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:

a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O

aspartatdehidrataza b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3

asparaginazad) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3

glutamatdehidrogenazae) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3

glutamatdehidrogenaza

58. Biosinteza aspartatului (transreaminarea):

a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatuluib) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului c) [ ] include dezaminarea acidului glutamicd) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi glutamatdehidrogenaza e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat şi NAD+

59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:

a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 glutaminsintetaza b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza d) [ ] oxaloacetat + NH3 + H2O → Asp + H2O aspartatsintazae) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat aspartataminotransferaza (AST) 60. Alaninaminotransferaza (ALT):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvatb) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutaratc) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxiced) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade

61. Aspartataminotransferaza (AST):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetatb) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutaratc) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade

62. Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în formă de CO2

b) [ ] este un proces reversibilc) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilared) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilaree) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):

a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate absolută de substratb) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de coenzimă c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este tiaminpirofosfatul (derivatul

vitaminei B1)e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin natura coenzimei 64. Reacţia chimică:

NH2

CH2 CH2 NH

CHC

N

+ CO2

NH

CHC

NCH2 CH COOH

NH2

a) [x] e alfa-decarboxilareb) [ ] e omega-decarboxilarec) [x] este reacţia de formare a histamineid) [ ] este reacţia de formare a serotonineie) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

65. Reacţia chimică:

NH2

CH2 CH2 NH

CHC

N

+ CO2

NH

CHC

NCH2 CH COOH

NH2

a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomacd) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoaree) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii

66. Reacţia chimică:

C

NH

HO CH2 CH COOH

NH2

C

NH

HO

NH2

CH2 CH2 + CO2

a) [ ] este reacţia de formare a histamineib) [x] este reacţia de formare a serotonineic) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanuluid) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

67. Reacţia chimică:

C

NH

HO CH2 CH COOH

NH2

C

NH

HO

NH2

CH2 CH2 + CO2

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomacd) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţieie) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC

68. Reacţia chimică:

CH2 CH COOH

NH2

HOHO

HO

HO NH2

CH2 CH2 + CO2

a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozineib) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului c) [x] este reacţia de formare a dopamineid) [ ] este reacţia de formare a tiramineie) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei

69. Reacţia chimică:

CH2 CH COOH

NH2

HOHO

HOHO NH2

CH2 CH2 + CO2

a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei (DOPA) b) [x] DOPA este precursorul melaninelorc) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromaticid) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arterialee) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială

70. Reacţia chimică: R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2

a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogenec) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatule) [x] cofactorul MAO este FAD-ul

71. Reacţia chimică:

NH2 NH2 | |HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2

a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilazab) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenazac) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

72. Vitaminele necesare pentru activitatea mono- şi diaminoxidazelor:

a) [ ] tiaminab) [ ] niacinac) [x] riboflavinad) [ ] acidul ascorbice) [x] vitamina B6

73. Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatulb) [x] tirozinac) [ ] triptofanuld) [ ] histidinae) [ ] glutamina

74. Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanulb) [x] histidinac) [ ] tirozinad) [ ] fenilalaninae) [ ] aspartatul

75. Serotonina se sintetizează din:

a) [ ] histidinăb) [ ] glutamatc) [ ] tirozinăd) [ ] fenilalaninăe) [x] triptofan

76. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2

b) [x] NH3

c) [ ] COd) [x] H2Oe) [ ] acidul uric

77. Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] ciclul Krebsb) [ ] beta-oxidarea acizilor graşic) [x] dezaminarea aminoacizilord) [ ] glicoliză e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

78. Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] transaminarea aminoacizilorb) [x] neutralizarea aminelor biogenec) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestind) [ ] gluconeogenezăe) [ ] oxidarea corpilor cetonici

79. Reacţia chimică: Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4

a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniaculuib) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi c) [x] este catalizată de glutaminsintetazad) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichie) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului

80. Ciclul glucoză-alanină:

a) [x] este un mecanism de transport al NH3 din muşchi spre ficatb) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din muşchi spre ficatc) [ ] în muşchi are loc reacţia: NH3 + piruvat → Ala + H2Od) [ ] în ficat are loc reacţia: Ala + H2O → piruvat + NH3

e) [x] implică transreaminarea şi transdezaminarea alaninei

81. Enzimele şi coenzimele ciclului glucoză-alanină:

a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)b) [x] glutamatdehidrogenazac) [ ] aspartataminotransferaza (ASAT)d) [ ] tiaminpirofosfate) [ ] FAD

82. Ureogeneza:

a) [x] are loc exclusiv în ficatb) [ ] are loc în rinichi c) [ ] este sinteza acidului uricd) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondriie) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3

83. Ureogeneza: a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH3

b) [x] necesită consum de energiec) [ ] are loc în toate ţesuturile d) [ ] ureea este compus toxice) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina

84. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] glutaminazab) [x] carbamoilfosfatsintetaza Ic) [x] ornitincarbamoiltransferazad) [ ] glutaminsintetaza

e) [ ] glutamatdehidrogenaza

85. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] asparaginazab) [ ] asparaginsintetazac) [x] argininosuccinatsintetazad) [x] argininosuccinatliazae) [x] arginaza

86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:

a) [x] argininab) [ ] alaninac) [x] ornitinad) [x] citrulinae) [ ] lizina

87. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?

a) [ ] 1b) [ ] 2c) [x] 3d) [ ] 4e) [ ] 5

88. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?

a) [ ] 200b) [ ] 400c) [ ] 600d) [x] 800e) [ ] 1000

89. Câte molecule de CO2 sunt necesare pentru sinteza a 100 molecule de uree?

a) [x] 100b) [ ] 200c) [ ] 300d) [ ] 400e) [ ] 500

90. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatuluib) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatulc) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutaminad) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergicăe) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):

a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP +

H3PO4

c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

92. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4 c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4 d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4 e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

93. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat

b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7 d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitinăe) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină

94. Eliminarea renală a amoniacului:

a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazicb) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulantc) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3 d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichie) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din intermediarii ciclului Krebs cu participarea transaminazelor?

a) [ ] serinab) [x] acidul asparticc) [ ] tirozinad) [x] acidul glutamice) [ ] glicina

96. Selectaţi compuşii care prin dezaminare pot genera amoniac:

a) [ ] alfa-cetoglutaratulb) [x] guanina, adeninac) [x] glutaminad) [ ] piruvatule) [ ] oxaloacetatul

97. NH3 este utilizat:

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţialib) [ ] la sinteza corpilor cetonicic) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratuluid) [x] la sinteza glutaminei şi a asparagineie) [x] la formarea sărurilor de amoniu

98. NH3 este utilizat la sinteza:

a) [x] ureeib) [ ] acidului uricc) [ ] acetoneid) [ ] beta-hidroxibutiratuluie) [ ] acetoacetatului

99. Selectaţi aminoacizii care transportă NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichi:

a) [x] glutaminab) [ ] glicina c) [x] alaninad) [ ] argininae) [x] asparagina

100. Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sunt:

a) [ ] glutamatulb) [x] aspartatulc) [ ] glutaminad) [ ] alaninae) [x] NH4

+

101. Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolazeb) [ ] ligazec) [x] oxidoreductazed) [ ] liazee) [ ] izomeraze

102. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:

a) [ ] glutaminab) [ ] asparaginac) [x] ureead) [x] sărurile de amoniue) [ ] acidul uric

103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:

a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru sinteza ureeib) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATPc) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratuld) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureeie) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

104. Azotul neproteic sangvin include:

a) [ ] proteideleb) [x] ureeac) [ ] hemoglobinad) [x] aminoaciziie) [x] peptidele

105. Azotul neproteic sangvin include:

a) [ ] glucozab) [x] creatina, creatininac) [x] acidul uricd) [x] indicanule) [ ] corpii cetonici

106. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea aerobă a unei molecule de alanină până la CO2, H2O şi NH3?

a) [ ] 6b) [ ] 15c) [x] 18d) [ ] 38e) [ ] 36

107. Glicina:

a) [ ] este aminoacid esenţialb) [x] se transformă în serină c) [ ] este un aminoacid cetogend) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilăe) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10-СН2-THF (tetrahidrofolat)

108. Glicina participă la sinteza:

a) [x] nucleotidelor puriniceb) [ ] glutamineic) [x] creatineid) [x] hemului e) [ ] nucleotidelor pirimidinice

109. Glicina participă la:

a) [x] sinteza serineib) [ ] sinteza indicanuluic) [ ] sinteza metionineid) [x] conjugarea acizilor biliarie) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)

110. Glutationul:

a) [x] este o tripeptidăb) [ ] este o enzimă conjugatăc) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membraned) [ ] participă la transportul glucozei prin membranee) [x] este alcătuit din glutamat, cisteină şi glicină

111. Glutationul:

a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazeib) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazeic) [ ] e coenzima catalazei d) [x] e coenzima glutationperoxidazeie) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina)

112. Serina (Ser):

a) [ ] este aminoacid indispensabilb) [ ] este aminoacid cetoformatorc) [x] se sintetizează din 3-fosfogliceratd) [x] se poate forma din glicinăe) [ ] participă la sinteza metioninei

113. Serina (Ser):

a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelorb) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)c) [ ] participă la sinteza hemuluid) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinicee) [x] întră în componenţa centrelor active ale serinproteinazelor

114. Cisteina (Cys):

a) [ ] e un aminoacid esenţialb) [x] două molecule de Cys legate prin legătura disulfidică formează cistinac) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metionineid) [ ] Cys participă la sinteza serinei e) [x] Cys se sintetizează din metionină şi serină

115. Cisteina (Cys):

a) [x] gruparea –SH a Cys se conţine în centrele active ale unor enzimeb) [ ] este un aminoacid cetoformatorc) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru conjugarea acizilor biliari d) [ ] Cys degradează până la oxaloacetat şi NH3 e) [x] Cys se scindează până la H2S, SO3

2-, SCN-, NH3, piruvat

116. Metionina:

a) [ ] este aminoacid dispensabilb) [ ] se sintetizează din cisteină şi treoninăc) [x] este aminoacid indispensabild) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteineie) [ ] este aminoacid cetoformator

117. Metionina (Met):

a) [ ] metionina liberă este donator de grupări -CH3 în reacţii de transmetilareb) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM)c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie d) [x ] SAM este donator de grupări -CH3 în reacţii de transmetilaree) [x] în rezultatul transmetilării SAM se transformă în S-adenozilhomocisteină (SAHC)

118. S-adenozilmetionina (SAM):

a) [ ] este produsul de catabolism al metionineib) [x] este forma activă a metioninei c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3 d) [ ] serveşte ca donator de adenozile) [ ] serveşte ca donator de metionină

119. S-adenozilmetionina (SAM) serveşte ca donator de grupare metil la sinteza:

a) [ ] noradrenalineib) [x] adrenalineic) [x] creatinei d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserinăe) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină 120. Homocisteina:

a) [ ] se obţine prin demetilarea metionineib) [x] se obţine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei (SAHC)c) [x] este utilizată pentru resinteza metionineid) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei e) [ ] este aminoacid proteinogen

121. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabilib) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabilic) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilared) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatorie) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

122. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:

a) [x] catecolaminelorb) [ ] serotonineic) [ ] histamineid) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)e) [x] melaninei

123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):

a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilazab) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductazăd) [x ] în calitate de cofactor enzima utilizează tetrahidrobiopterinae) [ ] deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează alcaptonuria

124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:

a) [x] alcaptonuriab) [ ] boala Hartnupc) [ ] boala urinei cu miros de arţard) [x] albinismule) [x] fenilcetonuria

125. Fenilcetonuria:

a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazeib) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozinăc) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului, fenilacetatuluie) [x] se manifestă clinic prin retard mental

126. Alcaptonuria:

a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetatc) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazeid) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinice) [x] conduce la artroze

127. Albinismul:

a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele

d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultravioletee) [ ] este însoţit de retard mental 128. Triptofanul (Trp):

a) [ ] este aminoacid dispensabilb) [x] este precursorul serotonineic) [ ] este precursorul dopamineid) [x] din Trp se sintetizează nicotinamidae) [ ] este aminoacid strict glucoformator

129. Histidina (His):

a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabilb) [ ] este aminoacid cetoformatorc) [ ] se supune dezaminării oxidatived) [x] se supune dezaminării intramolecularee) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină

130. Acidul glutamic (Glu):

a) [ ] este aminoacid indispensabilb) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama-aminobutiric (GABA)c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamicd) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotinae) [x] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina K

131. Acidul glutamic (Glu):

a) [ ] este aminoacid cetoformatorb) [x] se supune dezaminării oxidative directec) [x] din Glu se sintetizează glutaminad) [ ] se supune dezaminării intramoleculare e) [x] se obţine din prolină, arginină, histidină

132. Acidul glutamic:

a) [x] este parte componentă a glutationuluib) [ ] este parte componentă a acidului pantotenicc) [x] este parte componentă a acidului folicd) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetate) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat

133. Biosinteza glutaminei (Gln):

a) [ ] Gln se sintetizează din asparaginăb) [x] Gln se sintetizează din acid glutamicc) [ ] este catalizată de glutaminaza d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza e) [ ] reacţia nu necesită energie

134. Acidul aspartic (Asp):

a) [ ] este aminoacid indispensabilb) [ ] este aminoacid cetoformatorc) [ ] se supune dezaminării oxidative directed) [x] se supune transdezaminăriie) [ ] la dezaminare se transformă în alfa-cetoglutarat

135. Biosinteza asparaginei (Asn):

a) [x] Asn se sintetizează din acid asparticb) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)c) [x] este catalizată de asparaginsintetazad) [ ] reacţia nu necesită energiee) [ ] Asn se sintetizează din glutamină

136. Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:

a) [ ] carbamoilfosfatuluib) [x] nucleotidelor pirimidinice c) [ ] glutationuluid) [x] ureei

e) [ ] corpilor cetonici

137. Acidul aspartic (Asp) participă la:

a) [x] sistema-navetă malat-aspartatb) [ ] ciclul glucoză-alaninăc) [x] sinteza nucleotidelor puriniced) [ ] sinteza hemuluie) [x] sinteza glucozei

138. Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformatorb) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatoric) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatorid) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatorie) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori

139. Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutaratb) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutaratc) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoAd) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetate) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat

140. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

a) [ ] topoizomerazeleb) [ ] acil-CoA-sintetazac) [x] transaminazeled) [x] glutamatdehidrogenazae) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza

141. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

a) [x] mutazele, carboxilazeleb) [ ] hexokinazelec) [x] metiltransferazeled) [x] decarboxilazelee) [ ] helicazele

142. La catabolismul aminoacizilor participă vitaminele:

a) [x] B1, B2, B6

b) [x] acidul nicotinicc) [x] Hd) [ ] A, Ee) [ ] D

143. Vitamina (1), cofactorul (2) şi reacţia chimică (3) catalizată de acest cofactor:

a) [ ] vitamina B1 tiaminpirofosfat alfa-decarboxilarea aminoacizilor b) [x] vitamina B6 piridoxalfosfat alfa-decarboxilarea aminoacizilor c) [ ] vitamina B6 piridoxalfosfat carboxilarea aminoacizilord) [x] acid folic tetrahidrofolat sinteza glicinei din serinăe) [ ] acid folic tetrahidrobiopterină sinteza glicinei din serină

144. Acidul folic:

a) [ ] este aminoacidb) [x] este vitaminăc) [ ] este coenzimăd) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamice) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină

145. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] este vitaminăb) [x] este cofactor

c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilord) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilore) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon 146. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2Oc) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2Od) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

147. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x ] participă la metabolismul metionineib) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferazăe) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6

148. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:

a) [ ] acilb) [x] metil c) [ ] amino d) [x ] metilene) [ ] carboxil

149. Biotina participă la:

a) [ ] carboxilarea glutamatuluib) [x] carboxilarea piruvatului, acetil-CoA, propionil-CoAc) [ ] alfa-decarboxilarea aminoacizilord) [ ] decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilore) [ ] decarboxilarea glutamatului

150. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:

a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatorib) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucozăc) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucozăd) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilore) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

151. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogenezăb) [x] glicerolul se transformă în glucoză c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei – dihidroxiaceton-fosfate) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi

152. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:

a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşib) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşic) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor

153. Carenţa proteică:

a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţialeb) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitivd) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ

e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat

154. Carenţa proteică se caracterizează prin:

a) [x] hipoproteinemieb) [ ] mărirea presiunii osmotice c) [x] edemed) [x] atrofie musculară e) [ ] bilanţ azotat pozitiv

155. Digestia nucleoproteinelor:

a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomacb) [ ] acizii nucleici se scindează în stomacc) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor pancreaticee) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic

156. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] ribozo-5-fosfatb) [x] glutaminac) [ ] acidul glutamicd) [ ] asparaginae) [x] acidul aspartic

157. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] glicinab) [ ] alaninac) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)d) [x] CO2

e) [ ] serina

158. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) – prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7 d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetazae) [x ] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP

159. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) – a doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7 b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7 c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7 d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferazae) [x ]amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP

160. Inozinmonofosfatul (IMP):

a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

161. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [x] are loc prin două reacţii succesive b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina c) [x] sursă de grupare amino pentru AMP este acidul aspartic d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP e) [x] procesul este activat de GTP

162. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [x] are loc prin două reacţii succesive b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP e) [x] procesul este activat de ATP

163. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:

a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alostericăb) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alostericăc) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare

164. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:

a) [ ] GMP activează sinteza proprieb) [ ] AMP activează sinteza propriec) [x] AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza inozinmonofosfatului (IMP)d) [x] GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-luie) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este utilizat la sinteza AMP-lui

165. Reutilizarea bazelor purinice:

a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza gutae) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat

166. Sursele atomilor inelului pirimidinic:

a) [ ] glicinab) [x] acidul asparticc) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)d) [x] CO2

e) [ ] asparagina

167. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATPb) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniaculc) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutaminad) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergicăe) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

168. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [x ] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4

b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP +

H3PO4

c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

169. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4

c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+

170. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7 c) [ ] OMP + CO2 → UMP d) [x] OMP → UMP + CO2 e) [ ] OMP → CMP + CO2

171. Biosinteza nucleotidelor citidilice:

a) [x] CTP se sintetizează din UTPb) [ ] CMP se sintetizează din UMP c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liberd) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Glne) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4

172. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:

a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelorb) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată corespunzătoare c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxinăd) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SHe) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2

173. Biosinteza nucleotidelor timidilice:

a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMPb) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMPc) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)

d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)

e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza

174. Biosinteza nucleozid-difosfaţilor (NDP) şi nucleozid-trifosfaţilor (NTP) din nucleozid-monofosfaţi (NMP): a) [x] NMP + ATP → NDP + ADPb) [ ] NMP + ATP → NTP + AMPc) [x] NDP + ATP → NTP + ADPd) [x] ADP + H3PO4 → ATP + H2Oe) [ ] AMP + H4P2O7 → ATP + H2O

175. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:

a) [ ] inozinab) [ ] hipoxantinac) [ ] xantinad) [x] acidul urice) [ ] ureea

176. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:

a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alaninad) [ ] acidul beta-aminoizobutirice) [x] beta-alanina

177. Produşii catabolismului timinei:

a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alaninad) [x] acidul beta-aminoizobutirice) [ ] beta-alanina

178. Catabolismul nucleotidelor purinice (biosinteza acidului uric):

a) [x] hipoxantina se formează din adeninăb) [ ] hipoxantina se formează din guaninăc) [ ] xantina se oxidează la hipoxantină

d) [x] hipoxantina şi xantina se oxidează la acid uric sub acţiunea xantinoxidazeie) [x] acidul uric este un compus greu solubil în apă

179. Guta:

a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremiab) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemiac) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureeid) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinicee) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice

180. Selectaţi defectele ereditare care cauzează guta:

a) [x ] insuficienţa hipoxantin-guanin-fosforiboziltransferazei (HGPRT)b) [x] deficienţa glucozo-6-fosfatazeic) [ ] activitate înaltă a arginazeid) [x] activitate înaltă a fosforibozilpirofosfat (PRPP)-sintetazei e) [ ] activitate înaltă a xantinoxidazei

181. Manifestările clinice ale gutei:

a) [x ] artrită gutoasăb) [ ] xantoame cutanatec) [x] tofi gutoşid) [x] nefrolitiazăe) [ ] litiază biliară

182. Alopurinolul:

a) [ ] este analog structural al acidului uric b) [x] este analog structural al hipoxantineic) [x] este inhibitor competitiv al xantinoxidazeid) [ ] este inhibitor alosteric al xantinoxidazeie) [x] în tratamentul cu alopurinol xantina şi hipoxantina sunt excretate drept produşi finali ai purinelor

183. La cromoproteine se referă:

a) [ ] nucleoproteinele b) [ ] metaloproteinelec) [x] flavoproteineled) [x] hemoproteinelee) [ ] fosfoproteinele

184. Hemoproteinele:

a) [ ] sunt proteine simple b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+ c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobinad) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazelee) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră

185. Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+

c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemurid) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+

e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta

186. Hemoglobina (Hb) participă la:

a) [ x] transportul sangvin al O2 b) [x] transportul sangvin al CO2 c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulantd) [ ] transportul sangvin al fierului

e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

187. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):

a) [ ] glutamina b) [x] glicina c) [x] succinil-CoAd) [x] Fe2+ e) [ ] acidul aspartic

188. Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2

b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4

c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintazad) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem

189. Biosinteza hemului (a doua reacţie):

a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetazad) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

190. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):

a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+ b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+

c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza d) [ ] enzima este activată alosteric de hem e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

191. Porfiriile:

a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului c) [ ] se mai numesc ictere d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate

192. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [ ] începe în eritrocitele intacte b) [ ] are loc exclusiv în sânge c) [ ] are loc în toate ţesuturile d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb

193. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite e) [ ] reacţiile au loc în sânge

194. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):

a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu

obţinerea biliverdinei d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină

195. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):

a) [ ] are loc în hepatocite b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+ e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+ d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza

196. Bilirubina indirectă:

a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă c) [x] este transportată de albumine e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată

197. Bilirubina indirectă:

a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor b) [x] este transportată în microzomi de ligandinec) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sângee) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

198. Conjugarea bilirubinei:

a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferazac) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilăe) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă) d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)

199. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubinăc) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogene) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen → stercobilinogend) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge

200. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:

a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena portac) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urinăd) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină

201. Bilirubina serică:

a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin icterec) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor

202. Cauzele icterelor:

a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelorc) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubinad) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

203. Cauzele icterelor:

a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilăb) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliare) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

204. Icterul neonatal:

a) [x] este determinat de o hemoliză intensăb) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubinac) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei

205. Icterul prehepatic:

a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficatb) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronicăc) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugated) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglatăe) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

206. Icterul hepatic premicrozomial:

a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi IIb) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea bilirubinei c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubineie) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat

207. Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescutăc) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărităe) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită 208. Icterul hepatic microzomial este determinat de:

a) [ ] hemolize masiveb) [x] hepatite virale c) [x] ciroze hepatice d) [ ] afecţiuni biliaree) [x] hepatopatii alcoolice

209. Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşoratăb) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărităc) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescutăe) [x ] în urină apare bilirubina conjugată 210. Icterul hepatic postmicrozomial:

a) [ ] este determinat de hemoliză

b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomic) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotore) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în capilarele biliare

211. Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşoratăb) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărităe) [x] în urină apare bilirubina conjugată

212. Icterul posthepatic este cauzat de:

a) [ ] hemolizăb) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomic) [ ] stază biliară intrahepatică d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

213. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzutăb) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzutăe) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină

214. Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvatăb) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2

d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)b) [x] mărirea pH-ului c) [ ] creşterea temperaturiid) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)b) [x] micşorarea pH-ului c) [ ] micşorarea temperaturiid) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

217. Oxihemoglobina:

a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmăb) [x] carbhemoglobina c) [ ] carboxihemoglobinad) [ ] methemoglobina e) [x] NaHCO3, KHCO3

219. Carbhemoglobina:

a) [ ] este hemoglobina legată cu COb) [x] este hemoglobina legată cu CO2

c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului 220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobinab) [ ] carbhemoglobina c) [x] carboxihemoglobinad) [x] methemoglobina e) [ ] deoxihemoglobina

221. Formele patologice ale hemoglobinei:

a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO)b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ cu oxigenul c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem d) [x] methemoglobina conţine Fe3+ e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de oxigen

222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2 → HHbO2 b) [ ] KHb + O2 → KHbO2 c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3

d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3

e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2 → HHb + O2

b) [x] KHbO2 → KHb + O2

c) [x] CO2 + H2O → H2CO3

d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3

e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

224. Hipoxiile:

a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturib) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sângec) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspiratd) [x] pot fi secundare anemiilore) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

225. Anemia falciformă (HbS):

a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Valb) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbAc) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocituld) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

METABOLISM

1. Metabolismul:

a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică d) [x] constă din două faze – catabolism şi anabolisme) [ ] nu necesită energie

2. Funcţiile metabolismului constau în:

a) [x] producerea energiei chimice b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte

3. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energiec) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolismd) [ ] catabolismul necesită energie e) [x ] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

4. Căile metabolice:

a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificateb) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibiled) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimăe) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă

5. Catabolismul:

a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple b) [ ] necesită energie c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular d) [ ] nu necesită enzime e) [ ] nu este supus reglării

6. Anabolismul:

a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple b) [x] necesită energie c) [x] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi d) [ ] nu necesită enzime e) [ ] nu este supus reglării

7. Căile catabolice şi anabolice:

a) [ ] coincid ca direcţie b) [x] posedă reacţii şi enzime comunec) [ ] sunt identiced) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celularee) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului

8. Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale anabolismului şi catabolismuluic) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

9. Bioenergetica:

a) [x] organismele vii sunt sisteme termodinamice deschiseb) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucruluic) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucruluie) [x] ∆E = ∆G + T∆S

10. Energia liberă (∆G):

a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului la temperatură şi presiune constantăb) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia substraturilor – 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 toric) [ ] dacă ∆G > 0 – reacţia este exergonică d) [ ] dacă ∆G < 0 – reacţia este endergonică e) [x] dacă ∆G > 0 – produsele reacţiei au o energie liberă mai mare decât substanţele iniţiale 11. ATP-ul: a) [ ] este unica nucleotidă macroergicăb) [ ] este o nucleotidă pirimidinică c) [ ] este sursă de energie d) [x] are două legături macroergicee) [x] este intermediar energetic (transportă energia de la procesele exergonice la cele endergonice)

12. Variantele de hidroliză a ATP-lui:

a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

13. Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este determinată de:

a) [x] repulsia electrostaticăb) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+d) [ ] prezenţa apei e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice

14. ATP-ul:

a) [ ] conţine trei legături macroergiceb) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfatc) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este utilizată pentru sinteza ATP-lui e) [x] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este utilizată în reacţiile endergonice

15. Starea energetică a celulei:

a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică:([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolicee) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice

16. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:

a) [x] creatin fosfat b) [ ] glucozo-6-fosfat c) [ ] AMP d) [ ] GMP e) [x] fosfoenolpiruvat

17. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:

a) [x] 1,3-difosfoglicerat b) [ ] acetil-CoA c) [ ] glucozo-6-fosfat d) [ ] UDP-glucoza e) [ ] fructozo-6-fosfat

18. Viteza proceselor metabolice:

a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+d) [x] este influenţată de hormoni e) [x] depinde de conţinutul de ATP

19. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:

a) [x] glicerol-3-fosfatb) [ ] ATPc) [ ] creatinfosfatd) [x] glucozo-6-fosfate) [ ] GTP

20. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:

a) [ ] glucozo-1-fosfatb) [x] pirofosfatc) [x] fosfoenolpiruvat d) [x] acetil-CoAe) [ ] UDP-galactoza

21. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [ ] este localizat în citozolb) [x] include enzimele: E1 – piruvat dehidrogenaza, E2 – dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 – dihidrolipoil dehidrogenazac) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folice) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

22. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil c) [x] activează în mitocondriid) [x] conţine 5 coenzimee) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

23. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOHb) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOHc) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOHd) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

24. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (prima etapă):

a) [ ] în prima etapă are loc formarea NADH b) [x] în prima etapă are loc decarboxilarea piruvatului

c) [x] reacţia este catalizată de piruvat dehidrogenaza (E1) d) [ ] grupare prostetică a E1 este FAD-ule) [x] gruparea prostetică a piruvat dehidrogenazei este derivatul vitaminei B1

25. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele II şi III):

a) [ ] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat direct pe HS-CoAb) [x] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat pe acidul lipoic, care este grupare prostetică a E2c) [x] de pe E2 restul acetil este transferat pe HS-CoA d) [x] în rezultatul acestor etape se obţine acetil-CoAe) [ ] în urma acestor etape se eliberează E2 (acidul lipoic este în formă oxidată)

26. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele finale – IV şi V):

a) [x] în etapele finale ale procesului are loc reoxidarea acidului lipoic din componenţa E2b) [ ] la reoxidarea acidului lipoic acceptor direct de hidrogen este NAD+ c) [x] reacţia e catalizată de E3 (dihidrolipoil dehidrogenaza)d) [x] grupă prostetică a enzimei este FAD-ule) [x] produsul etapelor finale este NADH

27. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] toate enzimele complexului sunt reglate doar alosteric b) [x] inhibitor alosteric al E2 este acetil-CoAc) [x] inhibitor alosteric al E3 este NADHd) [ ] GTP este activator alosreric al E1e) [ ] AMP este inhibitor alosreric al E1

28. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDHb) [ ] sarcina energetică mare activează enzimele complexului PDHc) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDHd) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energeticăe) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare

29. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] E1 a complexului PDH este reglată prin fosforilare-defosforilare b) [x] fosforilarea PDH (E1) conduce la inhibarea eic) [x] fosforilarea E1 este stimulată de raportul înalt ATP/ADP, NADH/NAD+d) [ ] fosforilarea E1 este catalizată de fosfataza piruvat dehidrogenazei e) [ ] modificarea covalentă este unicul mod de reglare a enzimelor complexului PDH

30. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:

a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+ b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2 c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 +

NADH+H+ d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2 e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2

31. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [x] tiaminab) [ ] biotina c) [x] vitamina PPd) [ ] vitamina B6 e) [ ] vitamina B12

32. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] acidul folic b) [x] acidul pantotenic c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul ascorbic e) [x] riboflavina

33. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] piridoxal fosfatb) [x] tiamin pirofosfat c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul tetrahidrofolic e) [x] NAD+

34. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] biotinab) [x] HS-CoA c) [ ] acidul ascorbicd) [ ] CoQe) [x]FAD

35. Ciclul Krebs:

a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolismc) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule de CO2d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobee) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2

36. Ciclul Krebs:

a) [x] furnizează echivalenţi reducători pentru lanţul respirator b) [ ] decurge în citozolc) [x] funcţionează în condiţii aerobed) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

37. Reacţia: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HS-CoA

a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebsb) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol c) [ ] este catalizata de citrat liazad) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de hidroliză e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie

38. Citrat sintaza:

a) [x] catalizează prima reacţie a ciclului Krebs b) [ ] este din clasa ligazelor c) [x] este enzimă alostericăd) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADHe) [x] este inhibată de acizii graşi

39. Reacţia: Citrat ↔ izocitrat:

a) [ ] este o reacţie a ciclului Krebsb) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţieic) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare, succedată de hidratared) [x] este catalizată de enzima aconitazae) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa izomerazelor

40. Reacţia: Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + CO2 + NADH+H+

a) [x] este o reacţie de oxido-reducereb) [x] este catalizată de izoenzima izocitrat dehidrogenaza c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate utiliza ca coenzimă şi NADP+ d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca coenzimă doar NAD+e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată de ADP şi inhibată de NADH

41. Reacţia: alfa-cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA → succinil-CoA + CO2 + NADH+H+

a) [x] este o reacţie de oxido-reducereb) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza c) [ ] reacţia nu se supune reglării d) [ ] se petrece în citozole) [x] succinil-CoA este un compus macroergic

42. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:

a) [x] este activat de Ca2+ b) [ ] este activat de ATPc) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoAd) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoice) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

43. Reacţia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 ↔ succinat + GTP + HS-CoA:

a) [x] este o reacţie a ciclului Krebsb) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoA sintetazae) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa liazelor

44. Reacţia: Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:

a) [ ] decurge în citozol b) [x] este catalizată de enzima succinat dehidrogenazac) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă alosterică d) [x] malonatul este inhibitor competitiv al enzimei e) [ ] enzima este inhibată de AMP

45. Succinat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă reglatoare a ciclului Krebs

b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă c) [ ] este inhibată de NADH d) [x] este inhibată de malonat e) [ ] este inhibată de fumarat

46. Reacţia: Fumarat + H2O ↔ L-malat:

a) [ ] este o reacţie de hidroliză b) [x] este catalizată de enzima fumaraza c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi maleatul d) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei

47. Reacţia: Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+:

a) [ ] este catalizată de enzima malat reductaza b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat-aspartat c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este reglatoare e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de citrat

48. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:

a) [x] citrat sintazab) [ ] aconitazac) [x] izocitrat dehidrogenaza d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza e) [ ] malat dehidrogenaza

49. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs:

a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutaratb) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoAc) [x] succinil-CoA → succinatd) [ ] succinat → fumarate) [ ] fumarat → malat

50. Reglarea ciclului Krebs:

a) [x] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ATP-luib) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoAc) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea cicluluid) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenazae) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

51. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [x] tiaminab) [ ] biotina c) [x] vitamina PPd) [ ] vitamina B6 e) [ ] vitamina B12

52. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] acidul folic b) [x] acidul pantotenic c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul ascorbic e) [x] riboflavina

53. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] piridoxal fosfatb) [x] tiamin pirofosfat c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul tetrahidrofolic e) [x] NAD+

54. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] biotinab) [x] HS-CoA c) [ ] acidul ascorbicd) [ ] CoQe) [x]FAD

55. Reacţiile anaplerotice:

a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebsb) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebsc) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebsd) [ ] sunt reacţii generatoare de ATPe) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

56. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4:

a) [x] este o reacţie anapleroticăb) [ ] este o reacţie din glicoliză c) [x] este catalizată de piruvat carboxilazad) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liazăe) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina

57. Reacţia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔ oxaloacetat + GTP:

a) [ ] este o reacţie din glicolizăb) [x] este o reacţie anapleroticăc) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinazad) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinazae) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză

58. Selectaţi reacţiile anaplerotice:

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoAb) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamatd) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4

59. Oxidarea biologică:

a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apeid) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependentee) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

60. NAD+:

a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adeninab) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamidac) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvent

e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē

61. FAD:

a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adeninab) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este riboflavinac) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvente) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē

62. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [ ] succinat DHb) [x] glutamat DH c) [x] izocitrat DHd) [x] alcool DH e) [ ] acil-CoA-DH

63. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [x] lactat DH b) [x] malat-DH c) [ ] acil-CoA DHd) [x] beta-hidroxibutirat DH e) [ ] succinat DH

64. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:

a) [x] succinat DHb) [ ] glutamat DH c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DHd) [x] glicerol-3-fosfat DH e) [ ] acil-CoA-DH

65. Lanţul respirator (LR):

a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială b) [ ] este un proces reversibil c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducered) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2 e) [ ] produsul final al LR este H2O2

66. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):

a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+ d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+

67. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:

a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ēd) [x] citocromii transferă doar elecronie) [x] un citocrom transferă doar un electron

68. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:

a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a adiţiona ē

c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a ceda ē d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

69. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:

a) [ ] sistemele-redox cu Eo negativ uşor adiţionează electronib) [ ] sistemele-redox cu Eo pozitiv uşor cedează electroni c) [x] transferul electronilor în lanţul respirator este însoţit de eliberare de energie liberă (∆G)d) [ ] ∆E = -nF∆G, unde n – numărul ē, F – constanta Faradaye) [x] ∆G = -nF∆E, unde n – numărul ē, F – constanta Faraday

70. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-luib) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-luic) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză d) [x] decuplanţii lanţului respirator măresc termogeneza e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza

71. Fosforilarea oxidativă:

a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

72. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):

a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependenteb) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependentec) [x] conţine FMNd) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)e) [ ] conţine FAD

73. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):

a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinatb) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)c) [ ] conţine NAD+d) [ ] conţine citocromii a şi a3 e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

74. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):

a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)

c) [x] conţine citocromii b şi c1d) [ ] conţine citocromii a şi a3 e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

75. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):

a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa c) [ ] conţine citocromii b şi c1d) [x] conţine citocromii a şi a3 e) [x] conţine ioni de cupru

76. Citocromii:

a) [x] reprezintă hemoproteine b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+ d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonăe) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

77. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar macroergicb) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne mitocondriale d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă - pozitiv e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni

78. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul factorul F0 al ATP-sintazeic) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-luie) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

79. ATP-sintaza:

a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei

80. ATP-sintaza:

a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă c) [x] este inhibată de oligomicină d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul respirator e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

81. Inhibiţia lanţului respirator (LR):

a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonăb) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina Ac) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, COd) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-luie) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii

graşi

82. Agenţii decuplanţi:

a) [ ] inhibă ATP-sintazab) [ ] inhibă complexele lanţului respiratorc) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială d) [x] sunt substanţe liposolubile e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

83. Agenţii decuplanţi:

a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui b) [x] măresc termogenezac) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator d) [ ] activează hidroliza ATP-lui e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar

84. Selectaţi agenţii decuplanţi:

a) [ ] rotenona b) [ ] oligomicinac) [x] 2,4-dinitrofenolul d) [ ] monooxidul de carbon e) [x] acizii graşi

85. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:

a) [x] rotenona b) [ ] oligomicinac) [ ] 2,4-dinitrofenolul d) [x] monooxidul de carbon e) [ ] acizii graşi

86. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:

a) [ ] dioxidul de carbon b) [x] antimicina Ac) [ ] tiroxina d) [x] cianurile e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

87. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:

a) [ ] monooxidul de carbon b) [x] oligomicina c) [ ] tiroxina d) [ ] cianurile e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

88. Câtul de fosforilare (P/O):

a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule de ATP formate şi numărul de atomi de oxigen utilizaţi în lanţul respirator b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/O este 3/1c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O este 2/1d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1.

89. Produsele finale ale lanţului respirator:

a) [ ] H2O2b) [x] H2Oc) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c reductaza)

90. Decuplarea fosforilării oxidative:

a) [x] este un proces adaptiv la frigb) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare c) [ ] este prezentă în hipotiroidied) [ ] predomină în ţesutul adipos albe) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP

91. Ţesutul adipos brun:

a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-luib) [x] este ţesut specializat în termogeneză c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi d) [ ] conţine puţine mitocondrii e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

92. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatuluib) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi c) [x] lanţul respirator d) [ ] glicoliza anaerobă e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial

93. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:

a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatuluib) [x] beta-oxidarea acizilor graşi c) [ ] lanţul respirator d) [ ] glicoliza anaerobă e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial

94. Sistema-navetă glicerol-fosfat:

a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+ c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat + FADH2

95. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):

a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+ b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+ c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2 d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

96. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):

a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+ b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2 c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+ d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+

97. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială:

a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin

membrana internă mitocondrială de sistema-navetă glicerol-fosfatc) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malat-aspartat d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrate) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină 98. Oxidarea microzomială:

a) [ ] are loc în mitocondrie b) [x] are loc în reticulul endoplasmaticc) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici d) [x] este catalizată de monooxigenaze e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui

99. Oxidarea microzomială:

a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2Ob) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelore) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici

100. Citocromul P450:

a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu COb) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPHd) [ ] este component al lanţului respirator e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

101. Selectaţi reacţia catalizată de catalază:

a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + Rb) [x] 2H2O2 → 2H2O + O2c) [ ] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O

102. Selectaţi reacţia catalizată de superoxid dismutaza:

a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + Rb) [ ] 2H2O2 → 2H2O + O2c) [x] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O

Proteine, enzime

Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia: MG2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.LisiiCare este unitatea structurală a proteinelor simple şi prin ce legături se unesc aceste elemente structurale?a) [ ] mononucleotidele -beta-glicozidică;b) [ ] glucoză - esterică;c) [x] aminoacizii - peptidică; d) [ ] acizii graşi - eterică ;e) [ ] glicerolul - disulfidică. Intrebarea nr. 2: Intrebarea2Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:

mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.LisiiGrupările libere COOH (carboxil) se pot intîlni în:a) [x] proteine conjugate; b) [ ] triacilgliceroli;c) [ ] glucoză; d) [x] aminoacizi;e) [ ] baze azotate. .Intrebarea nr. 3: Intrebarea2Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.LisiiGrupările libere NH2 (amino) se pot întîlni în:a) [x] proteine simple;b) [ ]glucoză liberă;c) [ ] trigliceride;d) [x] aminoacizi;e) [ ]uracil.Intrebarea nr.4: Intrebarea4Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare compuşi conţin fosforul?a) [ ] proteinele simple;b) [ ] grăsimile neutre; c) [ ] glucoza liberă;d) [] glicogenul;e) [X]ADN-ul.Intrebarea nr.5: Intrebarea5Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare compuşi conţin azotul ?a) [X ] proteinele simple;b) [ ] grăsimile neutre;c) [ ] glucoza liberă;d) [x] ADN-ul;e) [x] mARN-ul. Intrebarea nr. 6: Intrebarea6Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCe grupări funcţionale se pot întîlni în proteinele simple?a) [ ]- CH = O;b) [X]-NH2;c) [ ] –CH=CH2;d) [x] –COOH; e) [x] - NH - C(NH2) =NH.Intrebarea nr. 7 Intrebarea7Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCe grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi acide?a) [ ] guanidinică;b) [ ] imidazolică;c) [X] carboxilică;d) [ ] amino;e) [ ]metilică.Intrebarea nr. 8: Intrebarea8Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCe grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi bazice?a) [ ] fosfуrica; b) [ ] carboxнlica;c) [ ] tiolică;d) [ ]metilică;e) [x] guanidinică. Intrebarea nr. 9: Intrebarea9Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea SH?

a) [ x] proteine simple;b) [ ] triacilgliceroli;c) [] amidon;d) [ x] aminoacizi ;e) [ ] baze azotate. Intrebarea nr. 10: Intrebarea10Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?a) [x ]proteine simple;b) [ ]trigliceride;c) [] adenina;

d) [ ]cisteină;e) [ ]valina.Intrebarea nr. 11: Intrebarea11Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi polimerii biologici :a) [ ] nucleozide;b) [] aminoacizi;c) [ X] glicogen;d) [X ] ADN;e) [X ] colagenul. Intrebarea nr. 12: Intrebarea 12Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCe grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?a) [ X] hidroxiaminoacizii ;b) [x] aminoacizii homociclici;c) [ ] beta-aminoacizi;d) [ ]aminoacizii diaminodicarboxilici;e) [ ] seria D a aminoacizilor. Intrebarea nr. 13: Intrebarea13Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiUnităţile constituente ale aminoacizilor întîlnite în lanţul polipeptidic: a) [ ] purina;b) [ ] tiofen;c) [x] imidazol;d) [ ] pirimidină;e) [ ] scatol .

Intrebarea nr. 14: Intrebarea14Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:a) [ ] Ser;b) [x] Val;c) [x] Ile;d) [x] Trp;e) [ ]Glu.

Intrebarea nr. 15: Intrebarea15Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi aminoacizii hidrofili polari:a) [X ] Ser;b) [] Val;c) [] Ile;d) [] Trp;e) [ ]Leu.

Intrebarea nr. 16: Intrebarea16Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii

Selectaţi aminoacizii bazici:a) [ ]Ala;b) [] Ser;c) [] Tyr;d) []Gln;e) [ X]Lys.

Intrebarea nr. 17: Intrebarea17Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi aminoacizii acizi:a) [ ]Ala;b) [] Asn;c) [X] Asp;d) []Gln;e) [ ]His. Intrebarea nr. 18: Intrebarea18Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmaţii sunt corecte referitor la histidină?a) [ ] este un iminoacid;b) [] este un tioaminoacid;c) [] este un aminoacid hidrofob nepolar;d) [] poseda proprietati acide;e) [X ] La pH 7,0 se deplaseaza spre catod.

Intrebarea nr. 19: Intrebarea18Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:a) [x] este un hidroxiaminoacid;b) [ ]are punctul izoelectric in zona de pH bazic;c) [x] intra in categoria aminoacizilor "neesentiali"d) [ ]intra in categoria aminoacizilor "esentiali";e) [ ] intr-o solutie cu pH=4 migreaza spre anod. Intrebarea nr.20: Intrebarea20Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la arginină- care afirmaţii sunt corecte:a) [ ] la pH 3 are sarcină negativă;b) [x] are PH-uI izoelectric in mediul bazic;c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului;d) [ ] este un aminoacid acid;e) [x] are în structură un rest de guanidină.

Intrebarea nr. 21: Intrebarea21Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la triptofan, care afirmatii sunt corecte?a) [ X] este un aminoacid heterociclic;b) [] este un aminoacid homocicilic;c) [X ] contine heterociclul indol;d) [] contine heterociclul imidazol;e) [ ] este un aminoacid neesenţial.Intrebarea nr. 22: Intrebarea22Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmări sunt corecte referitor la lizină?a) [ ] este un aminoacid acid;b) [ ] este aminoacid "neesential";c) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma hidroxilizina;d) [ ] într-o solutie cu pH=8 are 2 sarcini negative;e) [ ] pHi este în mediul slab acid.Intrebarea nr. 23: Intrebarea23Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii

Care afirmări sunt corecte referitor la tirozină :a) [ ] conţine heterociclul indolil;b) [] este un aminoacid esenţial;c) [X ] este aminoacid hidrofil nepolar;d) [ ] are pH-izoelectric in zona de pH-bazic;e) [ ] este un derivat al acidului butanoic.

Intrebarea nr. 24: Intrebarea24Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmaţii sunt corecte referitor la metionină :a) [x] este un derivat al acidului butanoic;b) [ ] în structura sa sulful este slab fixat;c) [ ] la pH-izoelectric aminoacidul migrează spre catod;d) [ ] în solutie cu pH mai mic decat pHi, el migreaza spre anod;e) [ ] este un aminoacid neesenţial.Intrebarea nr. 25: Intrebarea25Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la glutamină, care afirmaţii sunt corecte:a) [] la pH =8 are sarcina pozitivă;b) [x ] este amida acidului glutamic;c) [x] într-o solutie cu pH =4 migrează spre catod;d) [ ] participă la detoxifierea NH3 în ţesuturi;e) [ ] este un iminoacid alifatic.Intrebarea nr. 26: Intrebarea26Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare amestec de aminoacizi are sarcina pozitivă majorăintr-o solutie cu pH=6?a) [ ] Glu, Asp, Ser;b) [ ] Glu, Pro, Tyr;c) [ ] Pro, Val, Gln;d) [x] Lys, Arg, Ala;e) [ ] Cys, Met, Tyr.

Intrebarea nr.27: Intrebarea27Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiipH-izoelectric al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla in zona pH-lui :a) [ ] 9,0 - 10;b) [ ] 7 – 9,0;c) [ ] 8 - 10;d) [x] 4,0 - 4,5;e) [ ] 6,0 - 7,0. Intrebarea nr. 28: Intrebarea28Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare combinaţie de aminoacizi are sarcină negativă majoră într-o soluţie cu pH=8?a) [x] Glu, Asp, Ser;b) [ ] Gln, Pro, Tyr ;c) [ ] Pro, Val, Gly;d) [ ] Lys, Arg, His;e) [ ] Cys, Met, Trp.Intrebarea nr. 29: Intrebarea29Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiipH izoelectric al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla in zona pH -lui:a) [ ] 3.6 - 4.0;b) [ ] 4.0 - 4.5;c) [ ] 5.0 - 7.0;d) [ ] 2,0 – 3,0;e) [x] 7.7 - 8.8.Intrebarea nr. 30: Intrebarea30Colectia:

SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiProteina contine in % urmatorii AA: Arg - 10, Lys - 26, Val - 13, Pro - 35, Ala - 8, Gly - 8. La pH fiziologic proteina:a) [x] migrează spre catod;b) [ ] migrează spre anod;c) [x] are sarcină netă pozitivă;d) [ ] are sarcină netă negativă;e) [ ] nu posedă sarcină electrică.Intrebarea nr. 31: Intrebarea31Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare tetrapeptid la pH-fiziologic va migra spre anod?a) [ ] Gly - Arg - Lys - Pro;b) [ ] Val - Leu - Ile - Met;c) [ ] Pro-Asn-Gln-Thr;d) [ ] Phe - Cys - Arg - His;e) [x] Tyr - Cys - Glu - Asp. Intrebarea nr. 32: Intrebarea32Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile :a) [ ] este un aninoacid aromatic;b) [ ] este un aminoacid diaminomonocarboxilic;c) [x] este un aminoacid esenţial;d) [x] formează legături de hidrogen cu H2O;e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod.

Întrebarea nr. 33: Intrebarea33Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scăzutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii Aminoacizii arginina şi lizina au următoarele caracteristice comune:a) [ ] au in structură un rest guanidinic;b) [x] au un pH - izoelectric mai mare decit 8;c) [] ambii sunt aminoacizi semiesenţiali;d) [ ] sunt derivati ai acidului caproic;e) [ ] ambii participă în ciclul ornitinic.

Intrebarea nr. 34: Intrebarea34Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la aspartat, care afirmaţii sunt corecte:a) [] este un aminoacid cu proprietăţi neutre;b) [ ] la pH - fiziologic are sarcina neta pozitiva;c) [X ] este un aminoacid neesenţial;d) [x ] participă la sinteza bazelor azotate purinice;e) [ ] este un aminoacid aromatic

Intrebarea nr. 35: Intrebarea35 Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSarcina netă a proteinei depinde de:a) [x] componenţa aminoacidică;b) [x] PH-ul solutiei;c) [ ] gruparile alfa-COOH si alfa-NH2 ale lanţului polipeptidic;d) [] temperatura soluţiei;e) [ ] radicalii hidrofobi.Intrebarea nr. 36: Intrebarea36Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţii corecte referitor la salifiere:a) [ ] este hidratarea moleculei proteice b) [x] este dehidratarea moleculei proteice ;c) [ ] este un proces ireversibil;d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana

semipermiabilă,e) [ ] se distruge structura terţiară a proteinei. Intrebarea nr. 37: Intrebarea37Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmaţii referitor la molecula proteică denaturată sunt corecte:a) [ ] se distruge structura primara, b) [ ] creste activitatea biologica;c) [x] se distruge structura tertiara, cuaternară; d) [] se distrug legăturile peptidice;e) [] nu se modifică starea nativăIntrebarea nr. 38: Intrebarea38Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la alfa-alanină si beta-alanină sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] sunt aminoacizi proteinogeni; b) [ ] sunt componentele ale coenzimei A;c) [x] la decarboxilare formează un compus unic;d) [ ]în structura proteinelor se găseşte alfa-alanină;e) [ x] sunt derivaţi ai acidului propionic.Intrebarea nr. 39: Intrebarea39Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiPentru identificarea aminoacidului N - terminal peptidic sunt utilizaţi:a) [ ] hidrazina;b) [x] fluordinitrobenzenul;c) [x] dansilclorida;d) [x] fenilizotiocianatul;e) [ ] tripsina, pepsina.Intrebarea nr. 40: Intrebarea40Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiPentru identificarea aminoacidului C - terminal peptidic sunt utilizaţi:a) [ ] ureia;b) [x] carboxipeptidazele A şi B;c) [ ] fenilizotiocianatul;d) [ ] dansilclorida;e) [x] hidrazina. Intrebarea nr. 41 Intrebarea41Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:a) [ ] putere de difuzie sporită;b) [x] viscozitate mărită;c) [x] difuzie redusă;d) [x ] proprietăţi optice;e) [ ] viscozitate redusă.

Intrebarea nr. 42: Intrebarea42Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStabilitatea proteinei în soluţie e determinată de:a) [x] membrana apoasă (MA), ce apare la hidratarea grupelor funcţionale hidrofile;b) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului;c) [ ] sarcina electrică, dependentă de radicalii hidrofobi ai aminoacizilor;d) [ ] MA - rezultatul adsorbtiei simple a apei;e) [ ] NH si OH poseda capacitate maximă de a fixa H2O.Intrebarea nr. 43: Intrebarea43Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCondiţiile de sedimentare ale proteinelor sunt:

a) [x] afectarea membranei apoase (MA);b) [x] neutralizarea sarcinei electrice (SE);c) [ ] readucerea proteinei bazice la pHi prin adaus de acid;d) [ ] readucerea proteinei acide la pHi prin adaus de baza;e) [ ] afectarea MA prin înlăturarea apei imobilizate.Intrebarea nr. 44: Intrebarea44Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor simple sunt:a) [] prezintă sursa de energie preferenţială;b) [ ] alfa globulinele îndeplinesc funcţia de apărare;c) [ x] sunt biocatalizatori;d) [x ] determină presiunea oncotică a plasmei sanguine;e) [] participă la transportul O2 şi CO2. Intrebarea nr. 45: Intrebarea45Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la structura primară a proteinelor sunt corecte afirmaţiile:a) [x ] prezintă o secvenţă de aminoacizi uniţi prin legături peptidice;b) [ x]este determinată genetic;c) [] legăturile peptidice sunt legături chimice slabe, necovalente;d) [] e distrusă la denaturare;e) [] este afectată prin salifiere.Intrebarea nr.46 : Intrebarea46Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte în legatură cu structura primară a proteinelor:a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o singură dată;b) [ ] este consolidată de legaturile disulfidice;c) [x] este o insusire structurală a tuturor proteinelor;d) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimatică;e) [] în ea nu găsim formele hidroxilate ale aminoacizilor.

Intrebarea nr. 47: Intrebarea47Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:a) [x] fiecare grupare peptidică poate forma 2 legături de hidrogen;b) [ ] legatura peptidica nu exista sub 2 forme de rezonanţa;c) [x] faţă de legatura C-N atomii de oxigen si hidrogen se află in poziţia trans;d) [ ] legatura peptidică poate fi inumai în forma –enol;e) [x] atomi grupei peptidice se află în acelaşi plan.

Intrebarea nr. 48: Intrebarea48Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?a) [] lantul polipeptidic (LP) conţine mai mulţi aminoacizi N- si C-terminali;b) [ x] toţi radicalii AA sunt echivalenţi;c) [ ] la formarea LP acidul glutamic participă cu ambele grupe carboxil;d) [x ] porţiunile -CH-R se rotesc liber in spatiui;e) [ ] legatura peptidică este specifică structurii secundare.

Intrebarea nr. 49: Intrebarea49Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura

proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura secundară a proteinei prezintă:a) [x] arangamentul intr-o structură ordonată;b) [] e stabilită de interacţiuni hidrofobe şi ionice;c) [x ]este alfa helixul şi beta structură;d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen;e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice. Intrebarea nr. 50: Intrebarea50Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn legătură cu structura secundară sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] apare graţie formării leg. ionice între lanţurile polipeptidice adiacente;b) [ ] posedă periodicitate maximă şi minimă;c) [x] prezinta atît alfa-helix cît si beta-structură;d) [ x] apare graţiei formării legăturilor de hidrogen în limitele unui singur lanţ cît şi între lanţurile adiacente;e) [ ] participă şi legăturile disulfidice dintre radicalii de Met.Intrebarea nr. 51: Intrebarea51Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la alfa - elice sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare;b) [x] ] posedă simetrie elicoidală;c) [] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-elicei;d) [x]legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH – de pe aceeaşi catenă polipeptidică;e) [] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH – de pe catene polipeptidice diferite.

Intrebarea nr. 52: Intrebarea52Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiPentru structura secundară (beta-structură) este caracteristic:a) [x] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de hidrogen interlanţ;b) [] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de hidrogen intralanţ;;c) [x ] posedă formă pliată d) [] lanţurile polipeptidice adiacente nu pot fi antiparalele;e) [x] lanţurile polipeptidice adiacente pot fi paralele şi antiparalele.

Intrebarea nr. 53: Intrebarea53Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare aminoacizi destabilizează alfa-elicea:a) [x] Prolina;b) [x] Glicina;c) [x] Acidul glutamic;d) [x] Serina ;e) [ ] Triptofanul.Intrebarea nr.54: Intrebarea54Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a proteinelor:a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului polipeptidic;b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente;c) [x] este determinată de secvenţa AA, forma şi polaritatea radicalilor;

d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a AA situaţi în apropiere;e) [ ] nu se distruge la denaturare;

Intrebarea nr. 55: Intrebarea55Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura terţiară a proteinelor:a) [x] apare graţie interacţiunii. sterice a AA amplasati liniar departe unul de altul b) [x] este stabilizată si de legături necovalente, slabe;c) [ ] nu determină activitatea biologică a proteinelor;d) [ ] include în sine numai segmente în conformaţie beta;e) [x] se realizează şi prin legături hidrofobe.Intrebarea nr.56: Intrebarea56Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura terţiară a proteinelor:a) [ ] este o însusire structurală a hemoglobinei;b) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperare;c) [x] se caracterizează printr-un anumit grad de flexibilitate;d) [x ] include atît segmente alfa, cît şi beta;e) [ ] e posibilă interacţiunea între radicalii AA: Asp - Gly. Intrebarea nr. 57: Intrebarea57Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la structura terţiară, care sunt afirmaţiile corecte:a) [x] la baza funcţiei stau modificările conformaţionale;b) [x] domeniile se includ in structura respectivă;c) [x] domeniile determină funcţii speciale în proteină;d) [ x] e posibilă interacţiunea între radicalii AA- Cys-Cys;

e) []e posibilă interacţiunea între radicalii AA-Ser - Ser.

Intrebarea nr. 58: Intrebarea58Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura cuaternară a proteinelor:a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţională;b) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de contact ale domeniior;c) [ ] posedă rigiditate şi este stabilă;d) [ ] se realizează prin legături covalente;e) [ ] nu se distruge prin denaturare.

Intrebarea nr. 59: Intrebarea59Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura cuaternară a proteinelor:a) [x ] asamblarea moleculei finale decurge prin faza de formare a intermediarilor;b) [ x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre radicalii AA;c) [ x] funcţionarea proteinelor e corelată cu deplasarea domeniior;d) [x ] e o însuşire structurală a hemoglobinei;e) []e o însuşire structurală a mioglobinei . Intrebarea nr. 60: Intrebarea60Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi oligomerii:a) [x] Hb;b) [ ] mioglobina;c) [x ] LDH (lactatdehidrogenaza);

d) [x] imunoglobulinele;e) [x] creatinkinaza. Intrebarea nr. 61: Intrebarea61Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la hemoglobină (Hb) sunt corecte afirmaţiile:a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi;b) [] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfa;;c) [x] ]fiecare subunitate conţine gruparea prostetică "hem";d) [] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice;e) [ ] protomerii constituenţi sunt fixaţi prin forţe covalente.

Intrebarea nr. 62: Intrebarea 62Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiColagenul: particularităţile compoziţiei:

a) [x] conţine circa 1/3 glicină ;b) [ ] practic în el lipseşte alanina;c) [ x] conţine lizină, 5-hidroxilizină şi alizină;d) [ ] nu conţine acid gama carboxiglutamic;e) [ ] nu conţine prolină şi hidroxiprolină.

Intrebarea nr. 63: Intrebarea63Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiColagenul::a) [ x] este o proteină fixatoare de Ca ;b) [] este o proteină globulară intracelulară;c) [ x] e o proteină fibrilară extracelulară;d) [ ] e solubil în apă ;e) [ ] unitatea structurală este procolagenul.

Intrebarea nr. 64: Intrebarea64Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura colagenului:a) []structura primară reprezintă o catenă polipeptidică liniară;b) [x ] structura primară reprezintă o catenă polipeptidică frîntă, datorită conţinutului de prolină şi hidroxiprolină;c) [ ] structura secundară este alfa spirală elicoidală;d) [ x] structura secundară este alfa spirală colagenică;e) []alfa spirală colagenică este răsucită spre dreapta.

Intrebarea nr. 65: Intrebarea65Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiColagenul. Particularităţile conformaţiei:a) [ ]tropocolagenul are o configuraţie globulară ;b) [x ]unitatela structurală a colagenului este tropocolagenul;c) [x ] tropocolagenul este stabilizat de legăturile de hidrogen dintre grupele peptidice ale catenelor vecine;d) [ ]tropocolagenul este format din 2 catene polipeptidice;e) []tropocolagenul este stabilizat de legăturile fosfodiesterice.

Intrebarea nr. 66: Intrebarea66Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEnzimele, afirmaţii corecte:a) [x] sunt catalizatori biologici;b) [ ] prezinta catalizatori anorganici;

c) [ ] se pot forma numai in celulele vii;d) [x] există si în formă neactivă în organism;e) [ ] Catalizează numai reacţiile de sinteză.Intrebarea nr. 67: Intrebarea67Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiProprietăţile generale comune ale enzimelor şi catalizatorilor anorganici:a) [x] nu modifică direcţia reacţiei;b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei ;c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde;d) [ ] activitatrea lor se reglează;e) [x] nu se consumă în decursul reactiei.

Intrebarea nr. 68: Intrebarea68Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEnzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:

a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere termodinamic;b) [x] posedă specificitate;c) [ ] au viteza catalitică mult mai mică;d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde;e) [ ] majorează energia de activare a procesului chimic.

Intrebarea nr. 69: Intrebarea69Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiNatura chimică a enzimelor:a) [ ]prezintă numai proteine simple;b) [ ] sunt glicolipide;c) [x] prezintă compuşi macromoleculari;d) [ ] sunt numai nucleoproteide.e) [ ] sunt heteropolizaharide.

Intrebarea nr. 70: Intrebarea70Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la natura chimică a enzimelor:a) [x] constituenţii fundamentali sunt aminoacizii;b) [ ] sunt compusi termostabili;c) [x] în apă formează soluţii coloidale;d) [ ] sunt compusi micromoleculari;e) [x] prezintă substanţe termolabile.

Intrebarea nr. 71: Intrebarea71Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEnzimele coniugate:a) [] posedă specificitate, determinată de cofactor;b) [x ] posedă specificitate, determinată de apoenzimă;c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă;d) [x ] efectul enzimatic e dependent de ambele componente;e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei.Intrebarea nr. 72: Intrebarea72Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii Referitor la cofactor, sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] drept coenzimă frecvent sunt utilizaţi anionii metalici;b) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidele;c) [ ] grupa prostetică prezintă cofactor slab legat de apoenzimă;d) [ ] coenzima prezintă cofactor strîns legat in enzima;e) [x] cofactorii sunt partea neproteică a enzimei.

Intrebarea nr. 73: Intrebarea73Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn legatură cu cofactorii sunt corecte afirmaţiile:a) [x ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor;b) [x ] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică;c) [] determină specificitatea de acţiune;d) [x ] îndeplinesc funcţia de legatură între substrat si enzimă;e) [ ] cofactorii sunt componenţi ai enzimelor simple.

Intrebarea nr. 74: Intrebarea74Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiOrganizarea enzimelor in celulă:a) [x ] sunt organizate în complexe multienzimatice;b) [x ] pot fi fixate de structuri supramoleculare;c) [x ] pot conţine mai multe subunităţi;d) [ ]pot avea numai o singură localizzare;e) [] sunt libere şi nu pot fi ataşate la diverse structuri.Intrebarea nr. 75 Intrebarea75Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCentru activ al enzimelor reprezintă:

a) [ ] linie frintă în molecula enzimei;b) [ ] un plan in moleculă;c) [x] structură compusă unicală tridimensională;d) [ ] un punct din structura terţiara;e) [ ] locul unde se fixează modulatorii.Întrebarea nr. 76: Intrebarea76Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCentru activ al enzimelor:a) [x ] se formează la interacţiunea enzimei cu substratul;b) [] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic:c) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau inhibitorul;d) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii cuaternare;e) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii terţiare. Intrebarea nr. 77: Intrebarea77Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale:a) [ x] OH – Ser;b) [x] COOH- Glu;c) [ ] COOH - Asn;d) [ ] COOH - Gln;e) [x] NH2 – Lys.Intrebarea nr. 78: Intrebarea78Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiIndicaţi afirmările corecte referitor la substrat (S) :a) [ x] e substanţa asupra careia acţionează enzima;b) [] toate enzimele fixează numai un singur substrat;c) [x ] unele enzime interacţionează cu cîteva substrate;d) [ ] este legat de centru activ prin legături covalente;e) [ ] este inhibitor sau activator al enzimei.

Intrebarea nr. 79: Intrebarea79Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:

scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCentrul alosteric: a) [x] este separat spaţial de centrul activ;b) [ ] este locul fixării substratului;c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor;d) [ ] este locul fixării numai a activatorilor;e) [ x] este locul în care se fixează activatorii şi inhibitorii .

Intrebarea nr. 80: Intrebarea80Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEnzimele alosterice: a) [ ] modulatorii se leaga covalent in centrele alosterice;b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite;c) [ ] efectorii fixîndu - se nu modifica conformatia moleculei enzimei;d) [ ] modulatorii se leagă covalent în centrul activ al enzimei;e) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei enzimei. Intrebarea nr. 81: Intrebarea81Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la mecanismul de acţiune al enzimelor sunt corecte afirmările: a) [x] scade energia de activare a reacţiei respective;b) [x ] are loc formarea complexului enzima - substrat [ES];c) [] complexul ES e o structura rigidă, stabilă;d) [ x] complexul ES e o structură instabilă;e) [x] formarea complexului ES este prima etapă a mecanismului de acţiune.

Intrebarea nr. 82: Intrebarea82Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiMecanismul de acţiune al enzimelor, afirmaţiile corecte: a) [ ] în complexul ES - substratul nu se modifică;b) [x] în complexul ES - substratul se deformează;c) [ x] în centrul activ al enzimi are loc cataliza covalentă;d) [x ] în centrul activ al enzimei are loc cataliza acido-bazică;e) [] la interacţiunea substratului şi enzimei se modifică atît structura enzimei cît şi a substratului.

Intrebarea nr. 83: Intrebarea83Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiMecanismele activării enzimatice sunt:

a) [x] proteoliză parţială;b) [x] modificarea covalentă;c) [ ] autoasamblarea secundară;d) [ x] activarea alosterică;

e) [ ] activarea prin exces de substrat.

Intrebarea nr. 84: Intrebarea84Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiProprietăţile generale ale enzimelor:a) [ ] posedă numai specificitate strict absolută;

b) [x] termolabilitatea;c) [ ] posedă numai specificitate strict relativă;d) [x] posedă specificitate;e) [ ] activitatea nu e dependentă de pH mediului.

Intrebarea nr. 85: Intrebarea85Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSpecificitatea enzimatica (afirmatiile corecte ):

a) [ ] e dependenta de coenzima;b) [ ] depinde de partea proteică si de coenzimă;c) [x] poate fi absolută de substrat- catalizează transformarea unui singur substrat;d) [x] poate fi relativă de grup - unui grup de S cu acelaşi tip de legatură;e) [x] poate fi stereochimică – catalizează transformările unui stereoizomer al substratului.

Intrebarea nr. 86: Intrebarea86Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiTermolabilitatea (T) enzimatică:a) [x] T determină afinitatea E fata de S, de modulatori;b) [ ] e dependentă de coenzimă;c) [x ] temperatura optimă pentru majoritatea enzimelor e cuprinsă între 20-400 C;d) [ ] la temperatura mai mult de 50 C activitatea E creşte;e) [ ] la temperatura scăzută, mai mici de 10 C, activitatea nu se modifică.

Intrebarea nr. 87: Intrebarea87Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInfluenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:a) [ x] fiecare enzimă are pH-ul său optim;b) [ ] pH-ul optim pentru pepsină este 7-8;c) [] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei;d) [] pH-ul optim al tripsinei este 1-2;e) [ ] pH-ul optim al arginazei este 7.Intrebarea nr. 88: Intrebarea88Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAnhidraza carbonică prezintă specificitate:a) [ ] relativă de substrat;b) [ ] relativă de grup;c) [ ] stereochimică ;d) [x] absolută de substrat;e) [] absolută de grup. Intrebarea nr. 89: Intrebarea89Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare enzime posedă stereospecificitate?a) [x] Fumaraza;b) [ ] Ureaza ;c) [] citratsintaza;d) [ ] Carbanhidraza;e) [] alcooldehidrogenaza. Intrebarea nr. 90: Intrebarea90Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiActivarea enzimelor e posibilă prin:a) [x] mărirea concentraţiei substratului;b) [x] surplus de coenzime;c) [ ] denaturare;d) [x] proteoliză limitată;

e) [x] modulatori alosterici.Intrebarea nr. 91: Intrebarea91Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibiţia specifică enzimatică e posibilă prin:a) [ ] denaturare;b) [ ] salifiere;c) [x ] exces de substrat;d) [x] modulatori alosterici;e) [ ] fierbere.Intrebarea nr. 92: Intrebarea92Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibitia competitivă:a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă;b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă;c) [x] inhibitorul se aseamană dupa structură cu S;d) [ ] e posibilă simultan fixarea substratului şi a inhibitorului;e) [] inhibitorul se leagă cu centrul alosteric.

Intrebarea nr.93: Intrebarea92Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibiţia competitivă:a) [ ] e posibil simultan fixarea S si a inhibitorului;b) [ ] cu enzima se leagă compusul a carui concentraţia e mai mică;c) [x ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;d) [] inhibitorul este scindat fermentativ;e) [ ] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea in centrul alosteric.

Intrebarea nr. 94: Intrebarea94Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la inhibitorii competitivi sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] se leagă de enzima la nivelul centrului alosteric;b) [] legătura inhibitorului cu enzima este de tip covalent ;c) [ x] legătura inhibitorului cu enzima este de tip necovalent;d) [ ] inhibitorul micsoreaza viteza maximală;e) [x ] inhibitorul creşte Km, deci scade afinitatea enzimei pentru substrat.

Intrebarea nr. 95: Intrebarea95Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibiţia enzimatică necompetitivă:

a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;d) [x] se formează un complex triplu: ESI;e) [ ] se formează un complex dublu: EI.

96)Intrebarea nr.96: Intrebarea105Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibitia necompetitivă:a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de enzimă;d) [ ]V max scade dar creşte Km;e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;

Intrebarea nr. 97: Intrebarea106Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibiţia alosterică:a) [x] apare la enzimele oligomere;b) [] inhibitorul se uneşte cu centrul activ şi schimbă conformaţia enzimei;c) [ ] interactiunea protomerilor nu modifică conformaţia enzimei;d) [ ] enzimele respective preponderent au structură terţiară;e) [ ] stă la baza efectului substanţelor medicamentoase.Intrebarea nr. 98: Intrebarea98 Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la succinatdehidrogenază (SDH) si reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] face parte din clasa transferazelor;b) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilă;c) [ ] în inhibiţie se modifică structura primară a S;d) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului malic;e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD →Fumarat + FADH2.

99)Intrebarea nr. 99: Intrebarea108Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la pepsină şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] nu face parte din clasa hidrolazelor;b) [ ] face parte din clasa liazelor;c) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a pepsinogenului;d) [ ] proteoliza limitată e un proces reversibil;e) [x] în urma PL se formează centrul activ al enzimei.

Intrebarea nr. 100: Intrebarea100Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la amilază şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:a) [x] face parte din clasa hidrolazelor;b) [ ] face parte din clasa liazelor;c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a substratului;d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei ;e) [x] amilaza scindează amidonul. Intrebarea nr. 101: Intrebarea101Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEfectul sulfanilamidelor asupra enzimelor:a) [x] provoacă o inhibiţie competitivă;b) [x] majorează Km şi nu modifică V max;c) [ ] inhibă ireversibil enzima bacteriană ;d) [ ] modifică structura primară a enzimei;e) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane .Intrebarea nr. 102: Intrebarea102Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte în legatură cu Km a enzimelor:a) [ x] se exprima in unităţi de concentraţii de S;b) [ x] reflectă afinitatea enzimi faţă de substrat;c) [ ] Km de o valoare mare semnifică o afinitate mare pentru S;d) [] este crescută în prezenţa unui inhibitor necompetitiv ;e) [x ] este egală cu concentraţia [S] pentru care viteza

reacţiei este jumătate din viteza maximă. Intrebarea nr. 103: Intrebarea103Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiKatalul prezintă:a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C;c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1 sec la 250 C;d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă;e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µkmol de S in 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină. 104)Intrebarea nr. 104: Intrebarea120Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiActivitatea specifică este:a) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;b) []Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C ;c) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1sec la 250 C ;d) [ ] Numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de E;e) [x ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1mg proteină.

105)Intrebarea nr. 105: Intrebarea121Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiUnitatea internaţională este:a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S în 1 min la 250 C;b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în 1 min la 250 C ;c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în 1 sec la 250 C ;d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 molecule de E;e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.

106)Intrebarea nr. 106: Intrebarea122Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiIzoenzimele:a) [ ] sunt preponderent protomeri;b) [x] sunt,de regulă, oligomeri;c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie;d) [ ] catalizează diferite reacţii;e) [x] au rolul de reglatori în metabolism.Intrebarea nr. 107: Intrebarea107Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiViteza de reacţie este dependentă de:a) [x] concentraţia enzimei;b) [ ] este independentă de concentraţia enzimei;c) [ ] nu se constată o dependenţă de concentraţia S ;d) [x] Vmax are o curba cu aspect de hiperbolă;e) [x] e dependentă de valoarea temperaturii. 108)Intrebarea nr. 108: Intrebarea125Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele LDH?a) [x] sunt tetrameri de două tipuri M si H;

b) [ ] sunt dimeri de două tipuri M si H;c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilă;d) [ ] lanţurile M si H sunt sintetizate de aceleaşi gene ;e) [ ] se află în ţesuturi în 2 forme.

Intrebarea nr. 109: Intrebarea109Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la izoenzimele LDH:a) [x] LDH se găseşte în ţesuturi în 5 forme;b) [x] concentraţia serică a LDH5 se modifică în afecţiunile hepatice;c) [ ] LDH2 este produsa, preponderent, in ficat;d) [x] concentraţia serică a LDH1 creşte după infarctul miocardic;e) [ ] după infarctul miocardic în ser creşte LDH5. Intrebarea nr. 110: Intrebarea110Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCreatinfosfokinaza (CPK) :a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;

e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;

Intrebarea nr. 111: Intrebarea111Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina B1:a) [ x] coenzima sa de bază este tiaminpirofosfatul;b) [ ] coenzima sa de bază este flavinmononucleotidul;c) [ x] coenzima sa participă la decarboxilarea oxidativă a alfa cetoacizilor;d) []coenzima sa participă la decarboxilarea aminoacizilor;e) [ ] este cunoscută şi sub nume de riboflavină.Intrebarea nr. 112: Intrebarea112Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina B2:a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2;b) [ ] FAD este esterul difosforic al B2;c) [ ] FAD este dinucleozidul B2;d) [ ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa liazelor;e) [x ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa oxidoreductazelor.

Intrebarea nr. 113: Intrebarea113Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCoenzimele vitaminei B2:a) [x] FAD este coenzima pentru dehidrogenarea acil-CoA;b) [ ] FMN este coenzima alcooldehidrogenazei;c) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai electronii;d) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai protonii;e) [ ] FAD şi FMN catalizează reacţiile de carboxilare.

Intrebarea nr. 114: Intrebarea114Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] în structura lor este prezentă nicotinamida;b) [ ] vitamina din structura lor este B6;c) [ ] vitamina din structura lor este B1;d) [ ] sunt coenzime pentru reacţia: R-CH2-COH-CH2-COSCoA -> R-CH-CO-CH2-COSCoA ;

e) [x] FAD participă la dehidrogenarea succinatului.

Intrebarea nr. 115: Intrebarea115Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCoenzima NAD+ :a) [ x] ia parte în transferul unui hidrid - ion;b) [] legătura sa cu componenţii proteici este covalentă;c) [ x] legatura sa cu componenţii proteici este slabă, necovalentă;d) [ ] enzimele cu coenzima NAD+ participa în anabolism;e) [ ] în componenţa ei intră vitamina B3.

Intrebarea nr. 116: Intrebarea116Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCoenzima NADP :a) [x] enzimele NADP dependentă participă în reacţiile de oxidoreducere;b) [ ] contin un rest fosfat fixat la 2' OH al acidului nicotinic;c) [ ] este o formă redusă a coenzimei;d) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimele;e) [x] componentul activ e amida acidului nicotinic. Intrebarea nr. 117: Intrebarea117Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina B6 si coenzimele sale:

a) [x ] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina, piridoxamina, piridoxalul;b) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor; c) [x ] sunt coenzime în reacţiile de decarboxilare a aminoacizilor;d) [] ca coenzime ale transaminazelor sunt piridoxamina şi piridoxalul;e) [x] sunt coenzime în reacţiile de transaminare a aminoacizilor.

Intrebarea nr. 118: Intrebarea118Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAcid pantotenic si coenzima A:

a) [x ] conlucrează la transferul grupei acil datorită grupului reactiv SH;b) [x] participă la activarea acizilor graşi,c) [x] CoA participă în decarboxilarea oxidativă a piruvatului; d) [ ] CoA este componentă a oxidoreductazelor;e) [ ] este coenzima pentru transformarea: acid piruvic acid lactic.

Intrebarea nr. 119: Intrebarea139Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:

scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina H (biotina):a) [ ] serveşte ca coenzimă a enzimelor in reacţiile de decarboxilare;b) [x] este gruparea prostetică a acetil-CoA-carboxilazei;c) [ ] participă la transformarea piruvatului în lactat;d) [ x] participă la transformarea piruvatului în oxaloacetat;e) [ ] participă în reacţiile de transaminare. Intrebarea nr. 120: Intrebarea120Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina B12:a) [x] conţine în structura sa ionul de Co;b) [ ] conţine in structura sa ionul de Cu+;c) [x] participă la transformarea metilmalonil CoA în succinil CoA;d) [ ] participă la transformarea succinil Co A în succinat;e) [ ] participă la transformarea prolinei în hidroxiprolina;

Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAcidul folic:

a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul tetrahidrofolic (FH4);c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii enzimatice; d) [ ] se sintetizează în organismul uman;e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.

Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAcidul ascorbic:a) [x] participă la reactii de hidroxilare a prolinei în hidroxiprolină;b) [ ] este precursorul CoA;c) [ ] este necesară la transformarea noradrenalinei in adrenalina;d) [] e parte la decarboxilarea oxidativa a piruvatului;e) [x] este necesară la transformarea dopaminei în noradrenalina.

Intrebarea nr. 122: Intrebarea122Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare coenzime conţin sulf ?a) [ ] NAD+;b) [x] TPP;c) [] FAD;d) [ ] Piridoxalfosfatul;e) [x] Acidul pantotenic (CoA).

Intrebarea nr. 123: Intrebarea123Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare vitamine trec în coenzime prin fosforilare:a) [x] Vitamina B1;b) [x] Vitamina B2;c) [ ] Acidul folic;d) [x] Vitamina B6;e) [] Vitamina K.

Intrebarea nr. 124: Intrebarea124Colectia:

SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiMicroelementele ca cofactori:a) [x] posedă funcţie catalitică la o anumită reacţie chimică;b) [x] modifică conformaţia enzimei;c) [] nu poate avea rol de acceptori de electroni;d) [x] poate stabiliza structura enzimei;e) [ ] modifică structura primară a enzimei. Intrebarea nr. 125: Intrebarea125Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAsamblarea proteinelor:a) [ x] se mai numeşte folding;b) [x] stabilitate proteinei creşte cu apropierea de starea nativă;c) [x] rezultanta finală a foldingului este conformerul nativ;d) [] stabilitate proteinei scade cu apropierea de starea nativă;e) [] se mai numeşte denaturare.

Intrebarea nr. 126: Intrebarea126Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCiaperoninele:a) [x] favorizează asamblarea corectă a proteinelor;b) [ ] favorizează transportul membranar;c) [ x] formează spaţiul protector pentru asamblarea proteinei;d) [x] procesul decurge prin utilizarea majoră de ATP;e) [ ] participă în coagularea sîngelui.

Intrebarea nr. 127: Intrebarea127Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiPeptidele active (endotelinele):a) [x] endotelinele sunt factori vazoactivi efectivi;b) [] se sintetizează în forme active;c) [ ] endotelinele (ET-1, 2, 3) sunt codificate de aceeaşi genă;d) [x] efectul lor e mediat de receptori specifici, G-proteine;e) [] sunt rezultatul degradării glicogenului.

Intrebarea nr. 128: Intrebarea128Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSinteza endotelinelor:a) [x] se sintetizează sub formă de precursor;b) [x] apar ca rezultat al proteolizei limitate; c) [ ] apar ca rezultat al autostructurării cuaternare; d) [ ] se sintetizează direct în formă activă; e) [ ] sinteza are loc în nucleu.

Intrebarea nr. 130: Intrebarea130Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiClasificarea enzimelor:

a) [x] se clasifica în şase clase;b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică; c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului; d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre; e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă.

Intrebarea nr. 131: Intrebarea131Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiOxidoreductazele:

a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;b) [x] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [x ] dehidrogenazele se referă la oxidoreductaze; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici; e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.

Intrebarea nr. 132: Intrebarea132Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa oxidoreductaze se referă:

a) [] hidratazele;b) [x] hidroxilazele; c) [x ] reductazele; d) [ ] hidrolazele; e) [ ] kinazele. Intrebarea nr. 133: Intrebarea133Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiTransferazele:a) [x] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [ ] fumaraza se referă la transferaze; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici; e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.

Intrebarea nr. 134: Intrebarea134Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa transferaze se referă:

a) [] hidratazele;b) [x] transaminazele; c) [ ] dehidrogenazele; d) [ ] carboxilazele; e) [ x] kinazele. Intrebarea nr. 135: Intrebarea135Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiHidrolazele:a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăture covalente cu adiţionarea apei;b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [ x] fosfatazele se referă la hidrolaze; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici; e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile.

Intrebarea nr. 136: Intrebarea136Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa hidrolaze se referă:

a) [] hidratazele;

b) [] hidroxilazele; c) [ ] dehidrogenazele; d) [x ] esterazele; e) [ x] nucleazele.

Intrebarea nr. 137: Intrebarea137Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLiazele:a) [] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului;b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [x ] fumaraza se referă la liaze; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici; e) [ x] decarboxilazele se referă la liaze.

Intrebarea nr. 138: Intrebarea138Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa liaze se referă:

a) [x] hidratazele;b) [x] aldolazele; c) [ ] dehidrogenazele; d) [ ] epimerazele; e) [] mutazeleIntrebarea nr. 139: Intrebarea139Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiIzomerazele:a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze; d) [x ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor; e) [ x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile.

Intrebarea nr. 140: Intrebarea140Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa izomeraze se referă:

a) [] hidratazele;b) [] transaminazele; c) [ ] dehidrogenazele; d) [x ] epimerazele; e) [ x] mutazele. Intrebarea nr. 141: Intrebarea141Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLigazele:a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului;b) []catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente; c) [x ] glutaminsintetaza se referă la ligaze; d) [ ] ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat; e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile.

Intrebarea nr. 142: Intrebarea142Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa ligaze se referă:

a) [] alcooldehidrogenaza;b) [] aldolaza; c) [x ] piruvatcarboxilaza; d) [ ] epimeraza; e) [] glucokinaza.

SANGE

1. Funcţiile sângelui:

a) [x] de transportb) [x] homeostaticăc) [ ] energeticăd) [x] termoreglatoaree) [ ] anabolica

2. Funcţiile sângelui:

a) [x] protectoareb) [x] reglatoarec) [ ] catabolicăd) [ ] energeticăe) [x ] excretoare

3. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [x] glucozab) [x] colesterolulc) [ ] sodiuld) [ ] potasiule) [ ] fierul

4. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [ ] calciulb) [x] proteinelec) [ ] apad) [ ] magneziule) [x] ureea

5. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] chilomicroniib) [x] leucocitelec) [x] eritrociteled) [ ] micelelee) [ ] lipoproteinele

6. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] globulineleb) [x] trombocitelec) [x] bazofileled) [x] limfocitelee) [ ] corpii cetonici

7. Azotul rezidual include azotul din:

a) [x] ureeb) [ ] fibrinogenc) [ ] corpi cetonicid) [x] acid urice) [x] amoniac

8. Azotul rezidual include azotul din: a) [x] creatinăb) [ ] albuminec) [x] creatininăd) [x] aminoacizie) [ ] globuline

9. Azotemia apare în:

a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotateb) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţiec) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulared) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă e) [ ] sinteză excesivă de glicogen

10. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] colesterolulb) [x] trigliceridelec) [ ] ureead) [ ] bilirubinae) [ ] acidul uric

11. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] glucozab) [x] acidul lacticc) [ ] creatinad) [ ] creatininae) [ ] indicanul

12. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+ b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+ c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edemed) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea organismuluie) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă

13. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [x] hipernatriemia este prezentă în hiperaldosteronism b) [x] hiponatriemia este însoţită de dehidratarea organismuluic) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea organismuluid) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii tiroidieni

14. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în organism d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală acutăe) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia cortexului suprarenal

15. Hipokaliemia:

a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenalb) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronismc) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidied) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiacee) [ ] conduce la osteoporoză 16. Calciul plasmatic:

a) [ ] se conţine preponderent în eritrociteb) [x] se conţine preponderent în plasmă c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totalăd) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie

40% din cantitatea totalăe) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă 17. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitismb) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelord) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetaniee) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă 18. Fierul:

a) [ ] se conţine preponderent în plasmăb) [x] este un component preponderent al eritrocitelorc) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina 19. Fierul:

a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritinab) [x] în enterocite se formează feritinac) [ ] apoferitina este forma de transport plasmatic al fierului d) [x] transferina transportă Fe+++ e) [ ] transferina transportă Fe++

20. Proteinele plasmatice:

a) [x] menţin presiunea oncoticăb) [x] transportă hormoni, metale, vitaminec) [x] participă în coagularea sângeluid) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/Le) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui

21. Rolul proteinelor plasmei sangvine:

a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salinc) [ ] participă la fagocitoză d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizie) [ ] transportă oxigenul

22. Albuminele plasmatice:

a) [ ] sunt proteine baziceb) [ ] sunt proteine conjugatec) [ ] sunt hidrofobe d) [ ] sunt liposolubilee) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

23. Albuminele plasmatice:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor b) [x] sunt proteine acide c) [ ] sunt proteine conjugated) [x] menţin presiunea oncoticăe) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

24. Albuminele plasmatice:

a) [x] transportă acizi graşi b) [ ] formează lipoproteinec) [x] transportă bilirubina d) [ ] transportă glucoza e) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi) 25. Albuminele plasmatice:

a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscularb) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici

c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui

26. Globulinele plasmatice:

a) [ ] toate sunt proteine simpleb) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gamad) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice 27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:

a) [x] antitripsinab) [x] fetoproteinac) [ ] haptoglobinad) [ ] ceruloplasminae) [ ] transferina

28. Din grupa alfa2-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsinab) [x] haptoglobinac) [x] ceruloplasminad) [ ] transferinae) [x] macroglobulina

29. Din grupa beta-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsinab) [ ] haptoglobinac) [ ] ceruloplasminad) [x] transferinae) [ ] macroglobulina

30. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsinab) [ ] haptoglobinac) [ ] ceruloplasminad) [x] imunoglobulinelee) [ ] macroglobulina

31. Hiperproteinemia:

a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

32. Hipoproteinemia:

a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvinc) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

33. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitareb) [x] sistemul respiratorc) [ ] sistemul coagulant

d) [ ] sistemul fibrinolitice) [x] sistemul renal

34. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:

a) [ ] bicarbonatb) [ ] fosfatc) [x] proteicd) [ ] hemoglobinice) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

35. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:

a) [ ] bicarbonatb) [ ] fosfatc) [ ] proteicd) [x] hemoglobinice) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

36. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:

a) [x] bicarbonatb) [x] fosfatc) [ ] proteicd) [ ] hemoglobinice) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

37. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:

a) [x] aminoacizii acizib) [x] aminoacizii bazicic) [ ] serină şi treoninăd) [ ] prolină şi hidroxiprolinăe) [ ] metionină şi cisteină

38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:

a) [ ] fenilalanină şi tirozinăb) [x] histidinăc) [ ] serină şi treoninăd) [ ] prolină şi hidroxiprolinăe) [ ] metionină şi cisteină

39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-ul fiziologic (7,4):

a) [ ] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/4b) [x] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/4c) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/1d) [x] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/20e) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/20

40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon bicarbonat şi fosfat:

a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-]b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care disociază slabc) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-]d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--]e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi [H2O]

41. Acidoza metabolică este cauzată de:

a) [x] cetonemieb) [ ] voma intensăc) [x] hipoxied) [ ] hipercolesterolemiee) [ ] hiperventilaţie pulmonară

42. Acidoza metabolică este prezentă în:

a) [ ] diabetul insipidb) [ ] diabetul steroid c) [x] diabetul zaharatd) [x] inaniţiee) [ ] obezitate 43. Acidoza respiratorie este cauzată de:

a) [ ] hiperventilaţie pulmonarăb) [x] hipoventilaţie pulmonarăc) [ ] vomă intensăd) [ ] cetonemiee) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

44. Acidoza respiratorie este prezentă în:

a) [x] astm bronşic b) [x] atelectază pulmonară c) [ ] diabet zaharatd) [x] emfizem pulmonare) [ ] inaniţie

45. Alcaloza metabolică este cauzată de:

a) [ ] cetonemieb) [ ] hipoxiec) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastriced) [x] vomă intensăe) [ ] hiperventilaţie pulmonară

46. Alcaloza respiratorie este cauzată de:

a) [x] hiperventilaţie pulmonarăb) [ ] hipoventilaţie pulmonarăc) [ ] vomă intensăd) [ ] cetonemiee) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

47. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:

a) [x] factorul XII - Hagemanb) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică Ac) [ ] factorul X - Prower-Stuartd) [ ] factorul V - proaccelerinae) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină

48. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă: a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică Ab) [ ] factorul I - fibrinogenulc) [x] factorul III - tromboplastina tisularăd) [ ] ionii de Ca++e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

49. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:

a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică Ab) [ ] factorul X - Prower-Stuartc) [x] factorul XI - Rozenthald) [ ] factorul V - proaccelerinae) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B

50. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă: a) [x] factorul VII – proconvertinab) [ ] factorul I - fibrinogenulc) [x] factorul III - tromboplastina tisularăd) [ ] ionii de Ca++e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

51. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică Ab) [x] factorul X - Prower-Stuartc) [ ] factorul XI - Rozenthald) [x] factorul V - proaccelerinae) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

52. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VII – proconvertinab) [x] factorul I - fibrinogenulc) [ ] factorul III - tromboplastina tisularăd) [x] ionii de Ca++e) [ ] factorul XII – Hageman

53. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VII – proconvertinab) [x] factorul II - protrombinac) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină d) [ ] factorul XII - Hagemane) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

54. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

a) [ ] participă la sinteza fibrinogenuluib) [x] participă la sinteza protrombineic) [ ] participă la activarea fibrinogenului d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu) e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului

55. Protrombina:

a) [ ] este factor anticoagulantb) [x] este factor al coagulăriic) [ ] este sintetizată în sânge d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

56. Trombina:

a) [ ] este sintetizată în formă activăb) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivăc) [x] transformă fibrinogenul în fibrină d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer e) [ ] stabilizează fibrina

57. Fibrinogenul:

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 2 gama)c) [ ] se activează în ficatd) [x] este transformat în fibrină de către trombinăe) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

58. Transformarea fibrinogenului în fibrină:

a) [x] are loc în sânge b) [ ] are loc sub acţiunea protrombineic) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamicd) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide Be) [ ] este un proces reversibil

59. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei b) [x] necesită prezenţa factorului XIIIc) [x] necesită prezenţa trombostenineid) [x] necesită prezenţa ATP-luie) [ ] necesită prezenţa vitaminei K

60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] haptoglobineleb) [x] serotoninac) [x] catecolamineled) [ ] acidul epsilon-aminocapronice) [x] fosfolipidele plachetare

61. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] albuminele plasmaticeb) [x] ATP-ulc) [ ] imunoglobulineled) [x] calicreinelee) [ ] lipoproteinele plasmatice

62. La coagularea sângelui participă:

a) [ ] factori eritrocitarib) [x] factori plachetaric) [ ] factori leucocitarid) [x] factori plasmaticie) [x] factori tisulari

63. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

a) [ ] globulina antihemofilică Ab) [x] trombosteninac) [x] fosfolipidele plachetared) [ ] globulina antihemofilică Be) [ ] heparina

64. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)b) [ ] acidul N-acetilneuraminicc) [x] heparinad) [ ] vitamina Ke) [x] proteina C 65. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] derivaţii cumarineib) [ ] acidul epsilon-aminocapronicc) [x] oxalatuld) [x] citratule) [ ] protrombina

66. Heparina:

a) [x] este glicozaminoglicanb) [ ] este proteină

c) [x] este anticoagulant directd) [ ] este anticoagulant indirecte) [ ] este factor fibrinolitic

67. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparinab) [x] plasminogenulc) [ ] transferinad) [ ] ceruloplasminae) [x] streptokinaza

68. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] accelerinab) [ ] acidul epsilon-aminocapronicc) [x] urokinazad) [ ] antiplasminae) [x] activatorul tisular al plasminogenului

69. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:

a) [ ] trombineib) [x] urokinazeic) [x] streptokinazeid) [ ] heparineie) [ ] accelerinei

70. Fibrinolizina:

a) [ ] împiedică formarea trombilorb) [x] dizolvă trombii deja formaţic) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilord) [ ] inactivează trombinae) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului

71. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:

a) [x] secretoriib) [x] excreto-secretoriic) [ ] anaboliced) [x] indicatorii (celulare)e) [ ] catabolice

72. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT)b) [ ] aspartataminotransferaza (AST)c) [x] factorii coagulării sângeluid) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)e) [x] ceruloplasmina

73. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] amilazab) [x] histidazac) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

74. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfat aldolaza)b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)c) [ ] tripsinad) [x] sorbitol dehidrogenazae) [x] LDH4, LDH5.

75. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)b) [ ] glicinamidino transferazac) [ ] aldolaza Bd) [x] LDH1, LDH2e) [ ] LDH5, LDH4

76. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] creatinfosfokinaza MBb) [ ] creatinfosfokinaza MMc) [ ] fosfataza alcalinăd) [ ] fosfataza acidăe) [ ] sorbitol dehidrogenaza

77. Selectaţi enzimele organospecifice ale rinichilor:

a) [x] glicinamidino transferazab) [ ] creatinfosfokinaza MMc) [ ] alaninaminotransferaza (ALAT)d) [x] glutaminazae) [ ] glutamat dehidrogenaza 78. Selectaţi enzimele organospecifice ale creierului:

a) [x] creatinfosfokinaza BBb) [ ] creatinfosfokinaza MMc) [ ] creatinfosfokinaza MBd) [x] monoaminoxidaza (MAO)e) [ ] ornitincarbamoil transferaza

79. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

a) [ ] malat dehidrogenazab) [ ] leucinaminopeptidazac) [x] creatinfosfokinaza MMd) [ ] izocitratdehidrogenazae) [ ] arginaza

80. Selectaţi enzimele organospecifice ale ţesutului osos:

a) [x] fosfataza alcalină termolabilăb) [ ] hexokinazac) [ ] glucokinazad) [x] fosfataza acidă tartratrezistentăe) [ ] -cetoglutaratdehidrogenaza

81. Kininele sângelui:

a) [ ] sunt hormoni secretaţi de glandele endocrineb) [x] sunt hormoni locali c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activăd) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de kinazogeni neactivi e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală, permeabilitatea vasculară

82. Kininele sângelui:

a) [ ] sunt vasopresina, oxitocinab) [x] sunt bradikinina, kalidina, metionil-lizil-bradikininac) [x] provoacă dilatarea vaselor perifericed) [ ] provoacă constricţia vaselor perifericee) [x] micşorează tensiunea arterială

83. Funcţiile ficatului sunt:

a) [x] de depozitare a excesului glucidicb) [ ] de depozitare a excesului lipidicc) [x] excretoare d) [x] de dezintoxicaree) [ ] de transport

84. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sângeb) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

85. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucidec) [x] activitatea ciclului pentozofosfat în ficat este înaltăd) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezeie) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

86. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):

a) [x] sinteza VLDL (pre-lipoproteinelor)b) [ ] formarea LDL (-lipoproteinelor)c) [x] sinteza corpilor cetonicid) [ ] utilizarea corpilor cetonicie) [x] sinteza glicerofosfolipidelor

87. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureeib) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombineid) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmaticee) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine