+ All Categories
Home > Documents > Bio Mecanic A

Bio Mecanic A

Date post: 25-Dec-2015
Category:
Upload: iulianabivol
View: 265 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
dd
24
Analiza biomecanică a mişcărilor în Tenisul de Cîmp Efectuat:Bivol Iuliana Verificat:Dorgan Viorel Universitatea de Stat de Educatie Fizica si Sport Chisinau 2013
Transcript
Page 1: Bio Mecanic A

Analiza biomecanică a mişcărilor în

Tenisul de Cîmp

Efectuat:Bivol IulianaVerificat:Dorgan Viorel

Universitatea de Stat de Educatie Fizica si Sport

Chisinau 2013

Page 2: Bio Mecanic A

1. Introducere, 2. Concepte ale Biomecanicii.3. Analiza biomecanica a miscarilor principale.4.Bibliografie.

Cuprins

Page 3: Bio Mecanic A

1. Introducere Tenisul este un joc sportiv care se

impune prin frumusetea si spectaculozitatea sa. Miscarile sportivilor au gratie si ritm, sunt armonioase si precise in ciuda marelui efort la care sunt supusi.

Marea sa atractivitate consta in faptul ca este accesibil la orice varsta, partenerii de joc se pot alege intre ei in functie de preferinte sau nivel de pregatire. El presupune calitati ca: perspicacitate, curaj, indemanare, reflex, viteza, forta etc. 

Page 4: Bio Mecanic A

CONCEPT / PRINCIPIU

EXEMPLU PRACTIC

BALANS In tenis, rolurile balansului static şi dinamic sunt importante in producţia mişcării şi loviturii. Balansul static poate fi considerat, deşi nu ad-literam, in contextul pasului adăugat. Adică, dacă jucătorul efectuează un pas adăugat care este prea larg, el va fi foarte bine balansat, dar de fapt va fi atat de stabil incat ii va fi greu să se mişte cu rapiditate in părţile laterale din această poziţie. Dimpotrivă, dacă pasul adăugat şi deci baza de suport sunt prea inguste, el va fi capabil să se mişte uşor in părţile laterale dar abilitatea să facă aceasta la o viteză mare, cu o forţă de impingere in oricare direcţie ar putea să fie limitată. Balansul dinamic este abilitatea unui jucător de a-şi menţine centrul de greutate deasupra bazei sale de suport in timp ce corpul său se mişcă. Controlul asupra acestei stări este important pentru producerea de lovituri şi de asemenea de mişcări către şi dinspre locul de unde loveşte.

INERŢIA – LINIARĂ ŞI UNGHIULARĂ

Inerţia liniară se referă la rezistenţa unui corp la o mişcare in linie dreaptă, in timp ce inerţia unghiulară este rezistenţa generală a rachetei de a-şi schimba poziţia unghiulară. In tenis, inerţia liniară poate fi considerată in contextul mişcării din teren. Adică, un jucător care rămane nemişcat va intampina o rezistenţă mai mare pentru a iniţia o mişcare liniară in orice direcţie decat un jucător mai vioi. Inerţia unghiulară, care este văzută ca avand mai multe aplicaţii in cazul jucătorului de tenis poate fi evidenţiată in termenii producerii de lovituri. Un jucător care face reverul cu o mană, inainte de a face transferul către inainte, va avea cotul indoit şi racheta mai aproape de corp pentru a-i permite să se rotească mai repede. Dacă racheta ar fi mai departe de corp, ar fi mai greu să se rotească deoarece sistemul corp-rachetă ar avea o inerţie unghiulară mai mare (momentul de balans al inerţiei).

FORŢA DE OPOZIŢIE

Pe durata mişcării de pregătire a jucătorului in vederea săriturii pentru un smeci, va indoi genunchii, coborandu-şi corpul şi deci va impinge către pămant. La randul lui, pămantul va reacţiona şi va “impinge” inapoi către jucător ajutand la săritura acestuia. Această forţă de opoziţie particulară este denumită forţa de reacţie a pămantului.

2.PRINCIPIILE / CONCEPTELE BIOMECANICII ŞI APLICAREA LOR PRACTICĂ

Page 5: Bio Mecanic A

MOMENTUL Privit simplu, momentul este produsul dintre masă şi viteză şi orice jucător care doreşte să imprime o viteză mai mare mingii va trebui să mărească segmentul corpului şi in final momentul rachetei. Sunt două tipuri diferite de moment: unghiular şi liniar, şi acestea sunt cel mai bine inţelese privind la poziţia complet deschisă la lovitura de dreapta. In tehnica poziţiei deschise, jucătorii se pregătesc aşezandu-se cu faţa la fileu şi apoi se bazează mult pe rotaţia trunchiului şi a rachetei pe durata balansului din spate către inainte spre minge pentru a genera viteza rachetei. In acest caz se foloseşte predominant momentul unghiular. Pe de altă parte, jucătorii vor păşi in faţă transferandu-şi greutatea de pe piciorul din spate pe piciorul din faţă cand execută lovitura de dreapta din poziţia complet deschisă. In acest fel, momentul liniar este folosit pentru a contribui la producerea vitezei.

ENERGIA ELASTICĂ

Atat lovitura de dreapta cat şi reverul sunt exemple de mişcări circulare cu intindere scurtă, unde energia elastică inmagazinată in muşchi in timpul fazei de lungire a mişcării (intinderea in timpul transferului corpului pe spate) este parţial recuperată pentru a creşte viteza rachetei generată in timpul transferului spre inainte (scurtarea muşchilor).

COORDONAREA

O coordonare sau o desfăşurare de mişcări de la pămant, prin trunchi către braţul care ţine racheta este necesară pentru producerea efectivă a loviturii. La voleu, unde este necesară precizia, segmentele corpului se vor mişca mai mult ca un tot unitar, in timp ce la serviciu, segmentele corpului vor fi coordonate astfel incat să poată fi generată o viteză mai mare a rachetei.

Page 6: Bio Mecanic A

COORDONAREA In timpul transferului către inainte secvenţa de mişcări coordonate (conducerea piciorului şi rotaţia trunchiului, ridicarea şi flexia braţului superior, extensia braţului superior, extensia antebraţului, pronaţia şi rotaţia internă a braţului superior şi flexia palmei), care generează desprinderea de pe teren, asigură generarea vitezei in serviciu .

BALANSUL Xavier Malisse aduce piciorul drept din spate către inainte aproape de piciorul din faţă (in faţa lui), pregătindu-se să declanşeze impactul. Făcand asta, el işi reduce baza de suport, dar rămane bine echilibrat. Combinaţia intre flexia genunchilor şi rotaţia trunchiului il ajută să-şi menţină centrul de greutate in interiorul propriei baze de suport. Jucătorii care folosesc această tehnică de conducere a piciorului au arătat că generează o forţă verticală de reacţie cu pămantul mai mare şi impactul asupra mingii este mai puternic decat in cazul jucătorilor care nu folosesc ambele picioare pentru a se desprinde de teren

FORŢA DE OPOZIŢIE Când Malisse împinge în pământ, o forţă opusă şi egală este generată de pământ împotriva sa. Jucătorii folosesc această forţă (forţa de reacţie cu pământul), produsă iniţial de extensia picioarelor, pentru a-şi dirija corpul în sus şi către minge.

ENERGIA ELASTICĂ Mai mulţi muşchi care produc forţa braţului superior ca muşchiul mare dorsal şi muşchiul mare pectoral sunt sunt intinşi intr-o rotaţie externă maximă, stocand energia elastică. Cand Malisse incepe să-şi conducă piciorul racheta sa este impinsă inapoi şi in jos, depărtată de spate. Această energie va fi recuperată pentru a ajuta să genereze viteza rachetei in timpul fazei de rotaţie internă (braţul superior) a acţiunii la serviciu .

MOMENTUL In timpul transferului către inainte Xavier va roti trunchiul in trei planuri de mişcare interdependente (1. transversal – ce conţine axa longitudinală, 2. frontal – bascularea umerilor şi 3. sagital – acţiune de rostogolire) pentru a ajuta mărirea vitezei rachetei in momentul impactului. In această postură care se vede in Figura 1.3., Malise este bine poziţionat pentru a face rotirea in aceste trei planuri. Aliniamentul umerilor de asemenea favorizează bascularea lor, care se poate vedea mai proeminent la acei servanţi care generează o viteză mai mare a rachetei

INERŢIA Pentru a ajunge in această poziţie, Xavier utilizează iniţial o extensie completă pe spate. Oricum, el micşorează apoi distanţa dintre rachetă şi corp (reduce inerţia unghiulară) astfel incat să poată roti sistemul rachetă-membrul superior mai rapid, pe durata balansului spre minge.

Corelarea BIOMECANICA la serviciul in tenis.

Page 7: Bio Mecanic A

Cele trei actiuni principale ce caracterizeaza jocul de tenis sunt: serviciul, forehand-ul si backhand-ul.

3. Analiza Biomeanica a miscarilor principale

I. Serviciul1.Introducere.In fazele timpurii ale dezvoltarii unui bun serviciu, elementele importante sunt:-Actiune simpla.- Actiune continua.- Echilibru bun si plasarea mingii.-Priza rezonabil de corecta (incepand cu o priza estica de dreapta si progresand gradual catre cea continentala). Evident, ritmul la serviciu este un criteriu important pentru a asigura o actiune fluida la serviciu. In fazele timpurii ale dezvoltarii serviciului ar trebui sa fie predate priza si pozitia corecta, impreuna cu un model de balans ritmic de obicei asociat cu instructiunea „amandoua impreuna in jos, amandoua impreuna in sus”. O astfel de instructiune inseamna ca ambele brate (bratul cu racheta si bratul cu mingea) se misca sincron. O alta idee importanta care sa fie transmisa elevului este aceea de control al plasarii mingii si de asemenea transferul eficient al greutatii in directia in care se loveste.

Pe masura ce jucatorul se dezvolta, alte elemente sunt de obicei introduse la serviciu:-Oschimbare a prizei catre cea continentala.-Folosirea incheieturii pentru controlul plasamentului.-Este adaugata rotatie, atat slice cat si topspin.- Este incurajat un serviciu puternic si plat.

Page 8: Bio Mecanic A

Oricum, este importanta intelegerea biomecanicii serviciului, pot fi folosite avantajele tehnicii serviciului astfel incat serviciul sa devina o arma puternicaPartile corpului actioneaza ca un sistem de verigi ale unui lant prin care energia (sau forta) generata de o veriga (sau parte a corpului) este transferata succesiv catre urmatoarea veriga.Este important a se intelege ca puterea (forta) nu este dezvoltata de trunchi sau brat. Sursa primara a puterii (fortei) este generata de pamant in forma fortei de reactie cu pamantul.Astfel, sursa primara a puterii pentru un servant avansat se gaseste in actiunea picioarelor (flexia-indoirea genunchilor si extensia lor). Apoi aceasta actiune care este sursa puterii este transferata prin sistemul inlantuit.

2. PrizaPriza normala la serviciu pentru jucatorii de azi este cea continentala. Oricum, in ultimii cativa ani s-a observat la mai multi jucatori de top ca folosesc o priza situata intre cea estica de dreapta si cea continentala pentru a le conferi mai multa putere.3. Dezvoltarea fortei primare la serviciuDaca impingerea in pamant constituie modul de a dezvolta forta (si astfel puterea), atunci indoirea genunchilor (flexia si extensia) este un element important de insusire a tehnicii.Indoirea optima a genunchilor este un element foarte individualizat, depinzand de puterea si coordonarea servantului. Sunt doua probleme care sunt asociate cu folosirea incorecta a genunchilor:- Indoire insuficienta sau exagerata a genunchilor.- Pentru ca sistemul inlantuit sa fie eficient este necesara o buna coordonare. Daca indoirea si impingerea (flexia si extensia) genunchilor nu este coordonata cu restul verigilor din miscarea de la serviciu, atunci puterea serviciului va fi impedimentata.Din punct de vedere al predarii, exista cateva puncte care sunt importante:- Cand mana care loveste porneste in sus, mana stanga si genunchiul drept ar trebui sa fie coordonate intr-o miscare ritmica .- Servantul ar trebui sa tina mana stanga aratand in sus pana dupa ce mingea este plasata pe pozitie. Greutatea servantului poate apoi sa fie transferata eficient in jos (flexia genunchilor).- Observati ca propriul corp al servantului se ridica de la pamant, nu prin saritura intentionata, ci ca rezultat al directionarii in sus catre minge.

Page 9: Bio Mecanic A

4. Rotatia soldurilorA doua parte a legaturii in lant este folosirea soldurilor. Jucatorul avansat va transfera puterea generata de genunchi catre trunchi prin intermediul soldurilor.Rotatia soldurilor apare dupa indoirea genunchilor, si apoi indreptarea mijlocului. O astfel de actiune de ridicare va directiona umarul in sus si in afara, lucru ce va forta racheta in jos si in spatele servantului. Acest fenomen este numit dislocare si solicita o excelenta coordonare5. Rotatia trunchiuluiOdata ce forta a fost transferata de la pamant, prin picioare la solduri, iar soldurile ajung la o viteza de rotatie maxima, atunci trunchiul este rotit. Cei mai multi dintre servantii buni au o rotatie considerabila a trunchiului,Observati ca atunci cand trunchiul se roteste bratul stang este pliat in fata si pe deasupra corpului. Aceasta actiune a bratului actioneaza pentru incetinirea rotatiei trunchiului permitand astfel bratului sa accelereze in afara catre tinta.6. Rotatia bratului in jurul umarului ( bucla de forta)In urma rotatiei trunchiului, urmatoarea veriga in sistem este rotatia bratului in jurul umarului. Cand bratul este la capatul balansului inapoi in dosul spatelui, se ajunge la rotatia externa a umarului. Pe parcursul balansului in sus si inainte, antebratul se roteste intern cu o viteza foarte mare.

7. Extensia cotului – Pronatia antebratuluiUrmatoarea parte a lantului include cotul in doua moduri:- Cotul se extinde din pozitia in care racheta este in dosul spatelui (in bucla de putere), si- Apare pronatia (rotirea spre inafara) a antebratului si mainii in jurul cotului.Viteza acestor doua actiuni este foarte mare si ar trebui luata in calcul in vederea evitarii accidentarilor.

Page 10: Bio Mecanic A

8. Flexia incheieturiiLa balansul inapoi (in dosul spatelui) si in faza timpurie a balansului inainte incheietura mainii este superextinsa (mana se indoaie pe spate din incheietura). Cand capul rachetei accelereaza catre punctul de impact, mana flexeaza din incheietura pana cand, la impact, este relativ pe directia antebratului, iar apoi capul rachetei continua miscarea cu viteza mare incat incheietura flexeaza .Actiunea incheieturii, dintr-o pozitie superextinsa, trecand printr-o pozitie dreapta (la impact) si apoi flexata (dupa impact) constituie stagiul final in lantul de legaturi care produce un serviciu in deplina forta. 9. Incheierea loviturii si piciorul de aterizare

La incheierea transferului de greutate catre inainte corpul intra in teren. Fata rachetei se roteste catre inafara, ceea ce conduce la o reducere a tensiunii la articulatia umarului.Racheta se misca de-a lungul corpului si incetineste. Corpul incepe sa-si recupereze echilibrul pentru urmatoarea lovitura.Este recunoscut in general de catre antrenori ca un serviciu de putere este asociat cu un pas incrucisat, situatie in care piciorul din spate este primul care aterizeaza in teren dupa impact. Cercetarile ne-au aratat ca nici una din tehnici (adica aterizarea pe piciorul din fata ori pe cel din spate) nu este mai probabila a fi asociata cu un serviciu de viteza mai mare.Preferinta personala a jucatorului ar trebui de aceea sa dicteze care tehnica sa fie folosita

Page 11: Bio Mecanic A

Serviciul cu topspin

3. ContactulSecventa de mai sus arata urmatoarele caracteristici:- Corpul se roteste in sus si in fata in directia loviturii.- Mingea este lovita din spate si in stanga capului servantului, iar traiectoria capului rachetei este in sus pe diagonala si deasupra mingii.- Racheta este dusa catre punctul de impact pe un unghi catre in sus.- Piciorul drept se misca relationat la directia loviturii.- Mingea este intalnita putin mai spre stanga decat in serviciul de baza.

1. IntroducereCercetarile au aratat ca jucatorii avansati lovesc rar un serviciu plat. Ei intrebuinteaza de obicei un serviciu rapid cu o actiune in sus si inafara imediat anterioara si posterioara impactului (adica exista o rotatie distribuita).Serviciul cu topspin confera jucatorului o toleranta mai convenabila la erori pentru ca acesta depaseste fileul pe o traiectorie mai inalta si sare mai inalt dupa ce loveste terenul. Cu cat suprafata este mai aspra, cu atat saritura este mai inalta. De aceea este folosit eficient pe terenurile de zgura.2. Pregatire si balansAmandoua din secventele de mai sus arata urmatoarele caracteristici:- In cazul serviciului cu topspin mingea este aruncata uzual deasupra sau in spatele capului si deasupra umarului stang (pentru un jucator dreptaci). Oricum, pentru jucatorii avansati aruncarea va fi in mare aceeasi la toate serviciile pentru a facilita mascarea.- Partea superioara a corpului este intoarsa usor spre lateral si se arcuieste pe spate.- Partea superioara a corpului se inclina progresiv pe spate.

4. Incheierea lovituriiSecventa de mai sus arata urmatoarele caracteristici ):- Prima parte a incheierii loviturii este directionata mai mult spre dreapta.- Racheta continua initial spre inafara si spre dreapta.- Partea superioara a corpului se apleaca usor spre stanga si apoi se intoarce in directia loviturii.- Piciorul stang este cel care aterizeaza si preia greutatea corpului, in timp ce piciorul drept pleaca in sus in baza principiului actiunii si reactiunii.

Page 12: Bio Mecanic A

Serviciul cu slice.

1. InroducereServiciul cu slice da jucatorului posibilitatea tragerii adversarului in afara terenului pentru ca depaseste fileul si sare in lateral dupa ce loveste terenul. Cu cat suprafata este mai neteda cu atat mingea va avea un efect de slice mai pronuntat. De aceea se foloseste pe terenurile acoperite sau pe iarba.La serviciul cu slice, racheta pleaca pe o traiectorie plata cauzand mai mult efect lateral decat inainte.2. Pregatire si balansSecventa de mai jos arata principalele caracteristici:- La serviciul cu slice mingea este in mod obisnuit aruncata in fata si usor spre dreapta (pentru un jucator dreptaci). Oricum, pentru jucatorii avansati aruncarea este in mare aceeasi pentru a facilita mascarea.- Partea superioara a corpului este rotita usor in lateral si in spate.- Partea superioara a corpului se inclina progresiv pe spate.

4. Icheierea lovituriiSecventa de mai sus arata urmatoarele caracteristici:- Partea superioara a corpului urmeaza traiectoria mingii in directia loviturii.- Piciorul drept este cel care aterizeaza si preia greutatea corpului jucatorului.

3. ContactulSecventa de mai sus arata urmatoarele caracteristici:- Mingea este lovita langa centrul ei si in spate, iar racheta se misca in sus de-a lungul mingii.- Corpul se roteste in sus si in fata in directia loviturii.- Partea superioara a corpului se roteste brusc inainte.- Racheta este adusa la punctul de impact pe un unghi in lateral.- Mingea este intalnita putin mai spre dreapta decat in serviciul de baza.

Page 13: Bio Mecanic A

Introducere:Lovitura de dreapta – forehand -  este una din cele mai importante lovituri in tenis. In jocul modern de astazi, in timpul schimburilor de la linia de fund lovitura de dreapta este in mod curent performata de jucatorii avansati.O lovitura de dreapta buna poate fi dezvoltata intr-o arma puternica de catre toate tipurile de jucatori. Aceasta lovitura este deseori folosita pentru a pune adversarul sub presiune si pentru a domina punctul.

Prize :Urmatoarele prize sunt folosite pentru a juca lovitura de dreapta in tenisul modern.1. Priza esticaPriza estica este cea mai clasica priza de dreapta. Folosind priza estica dreapta poate fi lovita adoptand orice pozitie intre cea semi-inchisa si cea complet deschisa. Punctul de contact este mai jos si mai departat in fata corpului decat in cazul folosirii prizei semi-vestice sau vestice. Aceasta priza incurajeaza loviturile plate sau usor liftate.

II. Lovitura de dreapta (Forehandul)

Page 14: Bio Mecanic A

Pregatire si balans inapoi:Avand manerul pozitionat in spatele rachetei, fata acesteia este tinuta mai confortabil in sus si permite astfel o retragere in bucla, capul rachetei descriind forma. Transferul de greutate poate descris ca se face clar catre piciorul din spate.Balansul inainte si contactul :Balansul se efectueaza natural din spate catre inainte, propulsand mingea pe o traiectorie destul de plata, joasa la contact. Unghiul corpului la contact este mai degraba semi-inchis. Puterea suplimentara este generata prin transferarea greutatii catre inainte pe piciorul din fata. Deoarece balansul necesita spatiu, contactul cu mingea este in laterala corpului si in fata piciorului din fataIncheierea loviturii:Cum fortele generate sunt directionate in lungul terenului, jucatorul va ajunge cu partea laterala catre fileu, capul rachetei iese de pe directia mingii inainte de a se plia in jurul umarului

Biomecanica loviturii de dreapta cu priza estica:

2. Priza semi-vestica :Aceasta priza are doua caracteristici importante:1. O indoire pe spate a incheieturii2. O inchidere a fetei rachetei atat la balansul inapoi cat si inainte.Este jucata de obicei cu o pozitie intre cea semi-deschisa si cea complet deschisa

Page 15: Bio Mecanic A

1.Balansul inainte si contactul :Balansul inainte are multe caracteristici importante .- Cand mingea cade in prima parte a balansului inainte, genunchii, care fusesera indoiti, incep sa se extinda ajutand la tipul de balans de jos in sus.- Cotul (sau antebratul) este tinut aproape de corp pentru stabilizarea loviturii in fazele timpurii ale balansului inainte.- Viteza cotului este crescuta anterior impactului.- Trunchiul este rotit.- Cotul este extins devreme astfel incat balansul inainte este aplanat.- Soldul drept se ridica si se rasuceste, ridicand astfel umarul care loveste.- Traiectoria capului rachetei la balansul inainte urmeaza calea de jos in sus.- Din cauza prizei, pe parcursul balansului inainte fata rachetei va ramane inchisa pana la pozitia impactului.- Imediat anaintea impactului, traiectoria rachetei urca. Calea parcursa este determinata in principal de flexia articulatiei cotului.Impactul are multe caracteristici importante:- Din cauza prizei incheietura este lasata in spate la impact.- Capul este drept, iar ochii sunt focalizati pe zona de lovire.- La impact picioarele sunt de obicei plasate in pozitie deschisa. Cercetarile au aratat ca in 90% din cazuri jucatorii de top (barbati si femei) folosesc pozitia deschisa la lovitura de dreapta.- Extensia genunchilor, impreuni cu rotirea soldului drept determina ca greutatea sa fie transferata de-a lungul traiectoriei capului rachetei in timpul balansului, inainte si dupa impact.- Capul rachetei poate fi usor dedesubtul incheieturii la impact. Acest lucru este acceptabil.- In cazul in care capul rachetei este substantial mai jos decat incheietura poate sa rezulte o priza slaba si reducerea controlului.

Biomecanica loviturii de dreapta cu priza semi-vestica :

Page 16: Bio Mecanic A

Incheierea loviturii :Balansul in fata este de sub minge in sus catre pozitia de lovire si continua in sus si in afara prin minge.Drept verificare a faptului ca incheierea loviturii se face catre afara si prin minge este ca bratul dintre cot si umar este paralel cu pamantul.Exista o mare individualitate in ce priveste stagiile finale ale incheierii loviturii. Oricum, pentru a preveni accidentarile, piciorul drept de obicei pivoteaza si ajunge la acelasi nivel cu piciorul stang.O caracteristica importanta a actiunii de incheiere a loviturii care face ca viteza capului rachetei sa fie maxima la impact si sa se reduca accidentarile este ridicarea cotului la inaltimea umarului dupa impact in timp ce trunchiul se roteste. Aceasta permite ca bratul de lovire sa incetineasca in spatiu redus fara sa cauzeze accidentari. Daca se face corect, fata rachetei care loveste mingea se va aseza fata de teren pe directia in care a fost lovita mingea.Componentele importante ale tehnicii sunt:- Viteza capului rachetei.- Indoirea cotului pentru putere si stabilitate.- Flexia initiala, apoi extensia genunchilor, la fel ca si rotatia soldului si trunchiului (folosirea eficienta a lantului de coordonare).- Pozitia la impact.- Tipul de balans inainte si incheierea loviturii (lovirea prin minge).3. Priza vestica :

Aceasta priza conduce la un topspin accentuat. Este ideala pentru abordarea mingilor inalte (deasupra umarului), dar jucatorii care folosesc aceasta priza intampina dificultati la mingile joase. De aceea priza este mai potrivita returului mai lent.

Page 17: Bio Mecanic A

Slice-ul de dreapta poate fi lovit cu priza continentala sau estica. Racheta se misca in sus si in spate deasupra nivelului mingii care se apropie avand fata usor deschisa inainte de a se misca intr-o actiune de sus in jos catre impact pentru a imprima mingii rotatie inapoi. Contactul cu mingea se face de obicei dintr-o pozitie mai inchisa catre laterala corpului si peste piciorul din fata.La incheierea loviturii racheta se misca pe o traiectorie inainte si in jos si apoi de obicei se termina la nivelul umerilor.

Slice-ul de dreapta :

Biomecanica loviturii de dreapta cu priza vestica :Priza vestica solicita o traiectorie a rachetei foarte abrupta. Viteza rachetei este foarte mare la punctul de contact . Lovitura este executata din pozitie complet deschisa. Punctul de contact este mai inalt si mai inchis fata de corp ca in cazul prizei estice sau semi-vestice . Incheierea loviturii este mai pronuntata catre lateral si mai jos la sfarsit .

Page 18: Bio Mecanic A

III.Lovitura de rever (backhand-ul)Prize :1. Priza estica :Aceasta este cea mai populara priza pentru reverul cu o mana la jucatorii de top. Aceasta priza, in care articulatia primului deget este catre varful rachetei face ca fata rachetei sa fie verticala la impact lasand incheietura intr-o pozitie confortabila si solida.2.Priza extrema de rever :Avantajele prizei avand incheietura in spatele locului de prindere a manerului includ capacitatea de a:- Lovi mingea la nivelul pieptului sau mai sus.- Lovi mingea in urcare.- Lovi mingea care sare la o inaltime normala.Dezavantajele apar la mingile joase si la retururile de serviciu pe terenuri rapide.3. Priza continentala :Priza continentala a fost folosita in trecut de jucatori de top si include conducerea rachetei cu incheietura pentru a duce racheta la impact avand fata verticala si care sa permita tipul recomandat de balans.Folosind aceasta priza pentru a lovi plat sau cu topspin, jucatorul trebuie sa aiba incheieturi foarte puternice si de asemenea o excelenta coordonare. Aceasta priza este rareori folosita in zilele noastre pentru a lovi liftat reverul cu o mana. 4. Priza cu doua maini :1. Doua prize estice de dreapta (mana stangadominanta).2. Priza conventionala de rever pentru mana de jossi estica de dreapta pentru cea de sus (manadreapta dominanta.Desi prizele sunt foarte individualizate la jucatorii cu doua maini, este recomandat la un jucator dreptaci ca mana dreapta sa aiba priza estica de rever sau continentala, iar mana stanga sa fie plasata aproape de mana dreapta si confortabil avand o priza estica de dreapta sau semi-vestica de dreapta. Astfel de priza permite mai multa flexibilitate pentru lovituri variate, in special slice-ul de rever cu o mana, pe partea reverului.

Page 19: Bio Mecanic A

Biomecanica :I. Reverul liftat cu o mana :1. Introducere :Reverul liftat a devenit o arma in jocul modern. Poate fi folosit pentru:- a lovi cu un topspin accentuat facand ca mingea sa sara inalt in spatele adversarului in timpul schimbului de mingi.- a creste puterea, consistenta, in timpul unui schimb de mingi.- a pasa adversarul care ataca la fileu.- a lovi passing shot – uri puternice in lung de linie.- a lovi crosuri extreme in unghi scurt (create de topspin).

Reverul liftat poate fi de asemenea folosit pentru a lovi un lob liftat. Pentru a masca lobul, retragerea rachetei ar trebui sa fie similara cu cea a reverului liftat.Pentru ca multe turnee de tenis sunt jucate pe zgura si pe suprafete sintetice tip hard, reverul liftat a devenit o parte integrala a arsenalului de arme ale unui jucator avansat.Oricare ar fi jucatorii unei vaste majoritati care folosesc priza fie estica, semi-vestica sau vestica, o schimbare a prizei este necesara pentru reverul cu o singura mana.Priza este schimbata de mana care nu poarta racheta cand aceasta este dusa la spate. Exista trei tipuri de prize care pot fi folosite la reverul cu o mana: estica, extrema de rever si continentala.2. Pregatire si balans inapoiDin pozitia de start, umerii si mana (cu racheta) se intorc ca un bloc comun pe masura ce mingea se apropie .Cand se preda etapa finala a balansului inapoi sunt doua metode principale in care mana care poarta racheta este ridicata la aproximativ inaltimea umarului, ajungandu-se cu capul rachetei la inaltimea capului sau mai sus, ex. intoarce umarul, du racheta inapoi si apoi lifteaz-o catre pozitie (similar cu o jumatate de U) sau intoarce umarul si imediat ridica racheta in pozitie pentru a avea o bucla la retragere.

Page 20: Bio Mecanic A

3. Balans inainte si contact :Traiectoria de baza a balansului inainte rezulta cand jucatorul paseste cu piciorul drept catre minge, iar racheta ramane in jos sub inaltimea mingii care vine (si sub incheietura).Indoirea genunchilor ajuta capul rachetei sa vina de sub minge fara sa fie nevoie sa coboare capul rachetei excesiv de mult.Imediat anterior impactului traiectoria rachetei urca imprimand astfel rotatie mingii (topspin). Soldul este extins, ridicand soldul care loveste, lucru care ajuta la tipul de balans in sus a rachetei .La impact mingea este lovita in fata piciorului din fata. Fata rachetei este verticala, iar racheta este paralela cu pamantul. O racheta avand capul coborat la impact va slabi priza.Observati de asemenea ca articulatia cotului este de obicei extinsa astfel ca bratul este aproximativ drept la impact, crescand astfel viteza rachetei. De asemenea, antebratul este la o distanta confortabila de corp la impact.4.Incheierea loviturii :Racheta continua sa se miste pe o traiectorie ascendenta dupa impact. Este important pentru jucator sa-si tina capul drept (si astfel corpul echilibrat) imediat dupa impact .Incheierea loviturii se incheie cu racheta mult in afara si in fata corpului in timp ce capul rachetei incheie deasupra incheieturii.Corpul si racheta trebuie sa incetineasca usor astfel incat sa se evite accidentarile. In cele mai multe cazuri acest lucru poate fi facut de piciorul din spate care vine din urma dupa portiunile initiale ale incheierii loviturii si de mana care loveste impreuna cu racheta care continua terminand jos la nivelul taliei.

Page 21: Bio Mecanic A

II. Reverul cu doua maini :

1.Introducere :Reverul cu doua maini are multe caracteristici pozitive, unele din aceste caracteristici includ:- Folosirea usoara a prizei, prin folosirea a doua maini.- Nu exista un dezavantaj in ce priveste raza de actiune, admitand ca slice-ul de rever cu o mana este folosit atunci cand este necesar (ex. in situatii de urgenta).- Este necesara o solicitare musculara mai mica (in comparatie cu reverul cu o mana).- Mingile inalte pot fi lovite agresiv.- Abilitatea de a face o bucla pe mingea in urcare.- La impact, doua maini absorb socul in loc de una.- Mai multa mascare decat la reverul liftat cu o mana datorita punctului de contact putin mai intarziat.Unele cercetari au sugerat ca sunt de obicei mai putine parti ale corpului implicate in reverul cu doua maini decat cele cinci parti implicate la reverul cu o mana si de aceea lovitura este mai usor de invatat.2. Pregatire si balans inapoi :-Cum racheta este retrasa cu doua maini, umerii se intorc automat.-Imediat anterior pasului inainte soldurile si trunchiul se rotesc inapoi.- Jucatorul paseste inainte, astfel transferandu-si momentul liniar.- Racheta este liftata in bucla din spatele corpului.- Soldurile incep sa se roteasca.

Page 22: Bio Mecanic A

3. Balans inainte si contact :Secventele de mai sus arata urmatoarele caracteristici:- Soldurile determina trunchiul sa se roteasca.- Amandoua brate se rotesc impreuna cu trunchiul in timp ce o miscare foarte mica a coatelor sau incheieturii apare pana la impact.- Mingea este lovita in fata piciorului din fata. Se observa capul rachetei vertical si racheta paralela cu pamantul.

4. Incheierea loviturii :Incheierea loviturii este individualizata, dar este obisnuit pentru jucator sa plieze bratul si racheta peste umar. Dezavantajul major pentru reverul cu doua maini este raza de actiune in situatii de urgenta. Acesta poate fi depasit prin a ne asigura ca jucatorul cu doua maini invata devreme in dezvoltarea sa sa joace slice-ul de rever cu o mana care poate fi folosit nu numai in situatii de urgenta ci de asemenea ca o varianta (lovitura de apropiere, schimbare de ritm, unghiuri scurte, etc). Invatarea slice-ului cu o mana va facilita de asemenea dezvoltarea jucatorului pentru voleul de rever cu o mana.

Page 23: Bio Mecanic A

III. Slice-ul de rever cu o mana :

1. Pregatire si balans inapoi :Secventele de mai sus arata urmatoarele caracteristici :- Partea superioara a corpului se roteste, racheta se misca inapoi si in sus.- Mana care nu loveste este tinuta pe gatul rachetei pentru a stabiliza actiunea si pentru a intoarce partea superioara a corpului mai mult inapoi.- Greutatea corpului este mutata dinspre inapoi spre inainte.- La sfarsitul balansului inapoi cotul este flexat si fata rachetei este aproape paralela cu pamantul si localizata la inaltimea umarului.

2. Balans inainte si contact :Secventele de mai sus arata urmatoarele caracteristici :- Fata rachetei este dreapta, din spate sus pana in fata jos.- Mana care nu loveste elibereaza racheta si greutatea corpului este mutata inainte si in jos.- Umarul se extinde, incheietura este ferma si fata rachetei este usor deschisa la impact (maximum 5o ).- Bratul care nu loveste se deplaseaza inapoi in baza principiului actiune-reactiune si ajuta la mentinerea echilibrului.3. Incheierea loviturii:Incheierea loviturii este individuala, dar este uzual ca jucatorul sa continue pe mai departe in jos si in fata, inaintea incheierii miscarii aducand racheta si bratul la nivelul umarului.


Recommended