CarteCarteq j. d,e

t_n Ioc

IGOR GUZUN

Binede dXruit de CrEeiun.de dEruit de Pagte.

.,Pa?te le B1ai inilor t

de eXni si farfurii.

cu 8 ilustratede lrina Rusu

URMA@

Cuprinsde enolie

PAine de la iepure. .. .. .. .. .. .. .. .. .13

16 sfaturi de latati pentru fiicS: fi i cati n e !.... . 15

Mama;i fiica intr-un dialog dintr-o parte ...........L7

Din exclamalia,,gah gi mat!" astdzi a rimas doarmat-ul ...... .. .18

Magina de cusut care line mai mult ca iPhone-ul..2L

Gol! .. ...........23

Laudi bunelului. ...........24

Cartea este o poarti .......26

Nu este ceea ce pare a fi. .. .. .....27

Copacii.. ...... '29Dragostea este atunci cAnd... ,. .. ., .. .. .30

Buchisesc .....32

69 de pozilii ,. .. .. .. .33

FaceCartea de citit .. .. .. .. .35

Rispunsul lui Nicu Alifantis .. .. .38

8.. .... ...........40

$OCANT! Un birbat a oferit in maxi-taxi locul uneifemei cu un copil in brale .. .. .. .41.

$i pdrinlii glumesc cAteodatd ...........42Lumea nu-i dreapte!,... ...........43Pirinfii, acasi ....:. .. .......44Acasi este acolo unde... ...........46Lumea mare gi lumea micd. .....48Prospefime...... .....497 motive din copil5ria noastri de cenu veneam imediat la masi .. .. .50Lista de plSceri din copildrie. .. .. .. .. .. . 53

Constitufia, o carte fascinanti .. .. .. .. ,. .54Manifest.. .. .. .56Anii seduc ...........57Offorisme. Dialog Ana Popenco & Igor Guzun. .. .. . 58

100 de lucruri nesibuite de fdcut in via!5 .. .. .. .. .. .65Continuarea proverbelor.. ,, .. .. .68Antoninele ...........70Cum poate fi un zAmbet? ..., .....72Blogosfera - la Eminescu, mobilul - la Agatha Cristie,iar Yahoo-ul gi e-mail-ul la Ion Creangi;i Pokemonul- la Alecsandri.. .....74impiratul Akihito, pregedintele Clinton gi Mia .. .. .76Mama. .........79O istorie zen despre comunicare gi e-Guvernare.. .81Omagiu pentru Steve |obs ,. .. .. . 83

Aici .. ...........84

Chginiul de groazd,. .. .. .. .86

Frali ;i surori! .. .. .. .88

Ora PimAntului .. .. .. .. .. .. .90

Shocking Moldova! .........9L

Basm .. .. ,. .. .. .93

Cele mai frumoase cirli de Criciun .. .. .. .. .. .95

Joking MO/I-DO-VA!....... .........97

Fluturi, secari, mamut. ...........99

BitrAnele .';.. .. .. .. ..100

Plasatoarele... .. ., ..101

La Molda-VIE EN ROSE ..........103

Nu cum arate, cum suni imi place Moldova!. .. ,. ..105

Chiginiu firi filtru .. .. .. ..1'07

Marketing ....109

Bucuria este chestia ceea care... .. .. ..110

Ramele .. ..'.. .. ......L1'2

Europene ....113

Haina care linea de plapume. .. .. ,, .. ..115

Internetul este trecutul ,. ., .. ....1'17

Ziua Mondiald a Profesorului .... .. ....719

Sexy. .. ........1'2L

O lard,,Doamne feregte!" .. ......1'22

A g a d a r, cartea ..........1'24

fara.. ..........1'26

Cojile de mandarine din sticla bunelului.. ........ '.1284...... ..........t29

Nu obiecte, cirli..Esc... .. .. .. .. ..133

Mulgumesc!....., ....135

,,SfArgitul nu-i aici..."

PAine d.e Ia iepure

A existat in copili.ria noaStri un produs atdt de minu-nat, lncAt ii ginem minte savoarea gi acum, peste atitea'decenii.

PAinea de la iepure.

Ce gustoasi! Ce aromatS.! Ce agteptati era aceasti pii-ne de la iepure!

Era mdncati mereu cu pofti, niciodati tdiat|" cu cu-

fitul, ci numaidecAt ruptl,, ca si.rilmini in palmi cAtmai multe firAmituri. Si le ducem la gur5.;i pe aces-tea, dupi ce mAncam intreagabucati de pAine.

A fost brandul cel mai iubit al copiliriei noastre.

$i ce picat c hfurnizorii acestui produs - pirinlii no gtri -aulmbhtrinit sau au plecat la cele veqnice!

$i de ce oare, atlrnci cAnd le aducem copiilor nostricite o piine ;i le spunem ci e de la iepure, ne privesc -:,

nedumerifi gi nu ne cred? Sau, mai bine zis, ne cred.Ne cred un pic ciudagi.

Magia nu mai funcgioneazi.

Ori piinile de astdzi, ori copiii no;tri sunt din aLt aLuat.

16 sfaturi d.e

pentru fiicH:f i i c a t i n e!

Ai 16 ani gi egti mare

PAni acum erai doar frumoasi ;i deqteaptl,, iar de aziegti degteapti, frumoasi gi mare. Nu mare de tot, dartotugi mare. Mai este pufin pAni si implinegti 18 anica si-gi pofi motiva singur5. absengele din clasa arz-a.

$i cu toate acestea, inva!5 mai departe.

Acum, cAnd te privim gi ne bucurilm, impreuni cumama ta, cd egti de aceeagi inillime cu noi, si gtii ciochii tii - luminogi gi un pic gmecheri, aga cum i-amdescoperit in clipa in care te-ai ni.scut gi te sitai Ianoi obositi gi curioasi - nu s-au schimbat deloc. Lafel cum nu s-a schimbat nici bucuria ci esti infamllianoastri.

Poate ci la legatul repede al cuvintelor gi al qireturilorimi semeni mai mult mie, iar la ingelegerea lucrurilor -:'

la tatE

semeni mai mult ormama ta, insi tu egti tu gi sfatulmeu este si rimAi ca tine.

Si nu lagi pe nimeni s5.te dezbatS, delaceea ce vrei sifaci.

Folosegte-fi mintea ca gi cum ai folosi a\a dentarl: infiecare zi, fdrl, intreruperi. $i efectul va fi acelagi, de

durati.

Mai trebuie si gtii ci ceea ce sim;i nu se neglijeazl ;inici nu se negociazd,.inainte de a-i asculta pe piringi -singurii care te iubim cu toati c5.ldura firi si-qi ceremceva in schimb - si-gi asculgi inima.

Nimeni nu te poate opri si-qi doregti ceva gi, mai ales,

nimeni nu te poate opri si faci ceea ce-!i doregti celmai mult.

lar lucrul cel mai mare pe care il putem face pentrutine este si fim noi sinitogi gi fericigi cu increderca c6.

putem fi un exemplu.

Vrem atAt de puline lucruri de la tine!

Egti minunat;. ifi riLmdne si devii realizatl.lar asta tevaface fericiti!

su NA-TI PARINTII!

I

I

I

I

i

I

$rU'll!;,fri

II'Fr

'&',ili!r-Ei:1,,*,g.

T

FE

E

B]Ort'Id.'6.t!fiIEfiT&i

AE

i

BINEn

BINE

Iliana gi f iica intr-ulld.ialog d,intr-o parte

- Cum ml"vezitu dintr-o parte? o intreabi. mamapefiici.

- Maml,,rispunde fiica noast td, eute vid nu numaidintr-o parte, dar dintoate pilrgile.

Din exclamatia,rg&h gi mat i" ast Ezi

\ta r6rnas d.oar raat -u.lExaltareapentru ceea ce va:urma.

Agteptarea ner5.bd5.to ar e a apr opiatei bucurii.

Pufine lucruri pe lumea asta se pot compara acum cuemofiile jocului de gah din copilirie.

Ce fericili eram atunci cind puteam exclama ,gah gimat!"

Aveam tot timpul inainte, aga incAt puteam juca gahprin po;ti.

Scriam mtitareanoastri. de debut ez-e4pe o carte po$-tali gi o expediam unui prieten. $i puteam astepta zilela rdnd sau chiar si.ptS.mini rS.spunsul e7-e5, notat lafel pe o carte pogtali.

Pe atunci ne cuno$team postagul nu doar pe nume, cigi pe pagi, iar uneori puteam anticipa dacd, ne aducevegti bune sau nu prea.

Unii au numit gahul ,,gimnasticamintjT" lntr-o vremetn care radioul chiar transmiteainpfimaparte azileigimnastica de producfie,iar televiziunile - cea sovieti-c[ qi cea romin| - difuzau emisiuni siptimAnale des-pre gah, care avearun rating ca o piesi de gah: nebun.

lii astizi pot rosti, ffui,incillzire, numele realizatoareiemisiunii de ;ah de la TVR - mareamaestri internafi-onali Elisabeta Polihroniade - care la 8r de ani,inaintede trecerea in nefiinld., gi-avdzut visul vielii implinit:gahul in gcoali. in gcoala romineasci.

$i ce bucuroasi era ficameaatunci cAnd a descoperitmagia acestui joc in care soarta regelui era in mAinilegitn mintea ei!

fii ce repede i-a trecut entuziasmul cAnd la lecgiile degah din liceu erau apreciate cu nota ceamaimarepar-tidele cu cele mai multe mutilri scrise in caiet. $i ea,

impreuni cu colegii ei, a gisit o cale obositoare dar si-gurl de a obgine asta. Si mute, de exemplu, regina cuo migcare inainte si inapoi, tot aga de multe-multe oripAni. se umplea fo aia ca sd rdmdnl Ia mar ginea ei do arloc pentru nota maximi a profesorului.

Astilzi din exclamalia ,,;ah gi mat!" arilmas doar mat-ul.

insigi mat-uritateaincepe cu un Mam*.

't' in rusd, tnjurdturd

j*liag ina d.e cusut care ] inennai mul t ca iPhone -ul

,,('u ca s-a hrinit bunica mea",ii povestegte fiicei noas-Ir.r" l;unica despre ma;inade cusut,,singer" abunicii ei.

,,$i (ine mai mult ca iPhone-uI", le spun;i o rog totugi;rc liica noastrS. si fotografieze cu telefonul ei care afi-;t';rzir culori naturale masina de cusut a stri-stribuni-t ii ci, loana.

f i, ca si legim timpurile, punem pe ,,Singer" o poz\;rllr-rregru in care bunica bunicii coase o haini.lama-lirr;r de cusut care a supraviefuit, func1ionall,, atitea1it'r rcrafii.

('(' vrcmuri interesante s-au perindat pe aici: oameniilirrcau la lucruri, iar lucrurile tineau mult;i, pe deasu-

;r';r, ii tineau pe oameni in viaq5"!

,,strirbunicaloana se pricepea la cusut haine gi la insl-il;rt cuvine", i;i amintegte sofia mea despre stribunicat'i krana, var5. cu lingvistul Eugen Cogeriu. -i.

Uitati undeva intr-o odaie indepirtati in casa buniciifiicei noastre, magina de cusut revine pe agendafami-liei ca o dovadi a faptului ci lucrurile au valoare dacia.

sunt legate de oameni gi de amintirile despre ei.

Ah, de atdteaori am exclamat cubucurie ,Gol!", atunciclnd echipafavoitl. gi la bine, gi la r5.u - Rom6.nia -'mtrca un gol.

$1, vai, am plins la golul cel mai dureros din viag5.

Golul de pirinli.