BINE A}I VENIT !api.ning.com/files/afqD3-PXYZZlrply2nvFDCshpa5...1 POLI}IA CAPITALEI- octombrie 2008...

11POLI}IA CAPITALEI - o c t o m b r i e 2 0 0 8o c t o m b r i e 2 0 0 8

B I N E A } I V E N I T !B I N E A } I V E N I T !

c u p r i n sc u p r i n s�� Binecuvânta]i animalele [i copiii !

.............................................. pag. 3

�� Umor [i inteligen]q prin noncon-

formism .......................................... pag. 4

�� Libertate sau delincven]q .......... pag. 5

�� Tranzac]ii ilegale cu … „hormoni de cre[ -

tere“ �� Razie \n Centrul Istoric ...... pag. 6

�� Pe cont [i \n cont propriu ......... pag. 7

�� Comer] virtual ilicit ................. pag. 8

�� Aici, Radio-Pirat! .................... pag. 9

�� Din nou, patrulele [colare de cir -

cula]ie ....................................... pag. 10

�� Doi câte doi ......................... pag. 11

�� Performan]a [i performerii .... pag. 12

�� „ASPOL“ Bucure[ti - vicecampioa -

nq!............................................. pag. 13

�� Cum sq ne ferim de infracto ri?

................................................. pag. 14 -15

�� Istoria la rotativq - Poli]ia de Mo ravu -

ri ........................................... pag. 16 - 17

�� Procesul „hormonilor de cre[tere“

........................................ pag. 20 - 21

�� Furtunq tropicalq .................. pag. 22

s i g u r a n ] q[ i\ n c r e d e r e

R e v i s t ` t i p ` r i t ` c u s p r i j i n u lR e v i s t ` t i p ` r i t ` c u s p r i j i n u lB a n c i i C o m e r c i a l e R o m a n eB a n c i i C o m e r c i a l e R o m a n e

La cea de-a 29-a edi]ie a Conferin]eiPoli]iilor Capitalelor Europene, de sfq [u -ratq la Berlin, Germania, \n luna mai

2007, ora[ul Bucure[ti a fost ales sq gqz-duiascq cea de-a 31-a edi]ie a acestuieveniment. Propunerea a fost aprobatq deconducerea Ministerului Internelor [i Re -formei Administra tive.

Conform uzan]elor de organizare aacestui eveniment, o \ntâlnire tri la te ralq

precede conferin]a propriu-zisq, la careparticipq organizatorii edi]iei prece-dente, a celei actuale [i vii toa re.

- detalii \n pagina 2 -

„ T r o i k a “

22o c t o m b r i e 2 0 0 8 - o c t o m b r i e 2 0 0 8 - POLI}IA CAPITALEI

L A Z IL A Z I

Welcome !During the third de ca de of

October, between 22nd and 24th,Bucharest Police receives importantguests from outside of Roma nia.

Delegations of Police from Ger man capi-tals, represented by the Vice-Presi dent ofthe Board of Berlin Police, Mr. Gerd Neus -beck, Mr Alfons Fasel, from Netherlands,Mr. Bernard Welten - Amsterdam PoliceChief, his deputy, Mr. Cor Gorissen, by Mr.Sigitas Mecelica - Vilnius Police Chief fromLithuania and Mr. Gintaras Baguzis - headof the De partment of Migration will bepresent in Bucharest.

The meeting aims to establish detailsconcerning the organization in Bucharest, inMay 2009, of the 31st Conference of Chiefsof European Capitals Police.

Every year, this meeting is organized asthe „Troika“ and will be conducted in orderto transfer expertise with regard to the saidannual conference.

Our guests will have the opportunity tomake live contact with organizational mea -sures that the Directorate-General of Policeof Bucharest will run for the smooth run-ning of the Conference of Chiefs of Eu ro -pean Capitals Police, and on what topicswill be addressed on that occasion.

I address a warm welcome to our col-leagues from abroad and hope they willappreciate the well-known Romanian hos-pitality.

„ T r o i k a “|n cea de-a treia decadq a

lunii octombrie, \n perioada22-24, Poli]ia Capitalei pri -me[te oaspe]i de seamq depeste hotare.

|n Capitalq vor fi prezentedelega]iile Poli ]iilor capitalelorGermaniei, reprezentate prinvicepre[edintele PrezidiuluiPo li]iei Berlin, domnul GerdNeusbeck [i domnul AlfonsFasel, al Olan dei, prin domniiBer nard Welten - [eful Poli]ieiAmsterdam [i adjunctul squ,domnul Cor Goris sen [i alLituaniei prin domnii SigitasMecelica - [eful Poli]iei Vilnius[i domnul Gin taras Baguzis -[eful Departamentului Mi gra -]ie.

Reuniunea are ca scop sta-bilirea amqnuntelor le gate deorganizarea la Bucure[ti \nanul 2009, \n luna mai, a celei

de-a 31-a Conferin]e a {efilorPo li]iilor Capitalelor Europe -ne.

|n fiecare an, aceastq \n -tâlnire este organizatq subdenumirea de „Troika“ [i sedesfq[oarq \n scopul transfe -rului de expertizq \n ceea cepri ve[te organizarea confe -rin]ei anuale amintite.

Oaspe]ii no[tri au ocazia de alua contact pe viu cu mq surileorganizatorice pe care Direc]iaGeneralq de Poli]ie a Mu ni ci -piului Bucu re[ti le va derulapentru buna desfq[urare a Con -ferin ]ei {efilor Poli]iilor Ca pi ta -

lelor Europene, precum [i cuprivire la tematica ce va fi abor-datq cu aceastq ocazie.

Urqm bun-venit colegilor depeste hotare [i sperqm sq apre-cieze bine cunoscuta ospitali-tate româ neascq.

Soyez lesbienvenues!

Dans la troisième dé cennie d'Octobre,entre 22 et 24, la police reçoit à Bucarestinvités de l'extérieur de la Roumanie.

À Bucarest seront présents les délégationsde la Police des Capitales de l'Allemagne, re -présentée par le vice-président du Conseild'Administration de la Police de Berlin, M.Gerd Neusbeck et de M. Alfons Fasel, dePays-Bas, par M. Bernard Welten -Amsterdam Chef de la Colice et son adjoint,M. Cor Gorissen et de la Lituanie par M.Sigitas Mecelica - Chef de la Police de Vilniuset M. Gintaras Baguzis - Chef de la Directiongénérale des migrations.

La réunion vise à établir les détails concer-nant l'organisme à Bucarest en 2009, en Mai,de la 31e Conférence des chefs de police deles capitales euro péennes.

Chaque année, cette réunion est organiséecomme la „Troï ka“ et sera réalisée en vued'un transfert d'expertise en ce qui concerneà la conférence annuelle dit.

Nos hôtes ont la possibilité de faire vivrele contact avec des mesures que la Directiongénérale de la police de Bucarest se dé rou -lera pour le bon fonctionnement de la Con -férence des chefs de police de capitaleseuro péennes, et sur quels sujets serontabordés à cette occasion.

J'adresse un accueil chaleu reux à nos col-lègues de l'étranger et nous espérons qu'ilssauront apprécier le bien connu hospitalitérou main .

L A Z IL A Z I


Binecuvânta]i Binecuvânta]i animalele [i copiii !animalele [i copiii !

Vineri, 10 octombrie 2008, la sediul Poli]ieiCanine din Voluntari, au fost \n vizitq copiii dela {coala 49, din Sectorul 2.

Ace[tia au fost anul trecut beneficiarii pro -iectului „Sfaturi mari pentru cei mici“, alqturide al]i 5000 de elevi din clasele I-IV din întrea-ga Capitalq.

Prin intermediul acestui proiect copiii s-aubucurat de prezen]a în [coli a lui „Zorro“,câinele po li]ist, care a venit înso]it de „pri-etenul“ squ, James Bond, alias „Agentul 007“.

Zorro a fost repede îndrqgit de copiii dinîntreaga Capitalq, astfel încât, în acest an[colar, proiectul va fi extins la nivel na]ional.

Mai mult chiar, copiii î[i doresc acum sq-lvadq pe Zorro în propriul habitat, sq vadq cumse antreneazq, cum doarme, sq afle povestea lui[i mai ales sq-i cunoascq pe ceilal]i 40 de câinicare se instruiesc zilnic pentru misiuni, alqturide poli]i[tii din Direc]ia Ge ne ralq de Poli]ie a

Mun i c i p iu lu iBucu re[ti.

Serviciul de Po-li ]ie Caninq s-aînfiin]at în anul2006.

Aici sunt dre -sa]i 41 de câinipo li]i[ti, în spe-cial din raseleciobqnesc ger-man, la brador [irot weil ler.

Un câine po -li]ist are în me -die o duratq deactivitate de optani, dupq ce el este pregqtit circa cinci - [aseluni la Centrul Chinologic de la Si biu.

Cei mai buni câini po li]i[ti par a fi cei dinrasa ciobq-nesc german,dar nu este ore gulq; suntcu nos cu]i [icâi ni din alterase, precumcoc ker, cares-au do vedita fi deo sebitde utili, maiales în gq si -rea materia -lelor explo zi -ve.

Vizita co -piilor la Vo -lun tari a fostcom pletatq [i de \ntâlnirea cu „cavaleria“Jandarmeriei - ne referim aici la unitatea ceasigurq misiunile cu cai de serviciu ai jan-darmilor.

Crengu]a RCrengu]a R ADUADU

|n luna septembrie, \nBucu re[ti, s-au produs 118accidente \n care au fost impli-cate motociclete, motoscutere[i mopede, soldate cu douq per-soane decedate, 29 rqnite grav[i 100 rqnite u[or.

Astfel, de la \nce pu tul anu-lui [i pânq \n luna septembrie,motocicli[tii au fost im pli ca]i\n 815 accidente, \n urma cqro-ra 12 persoane au decedat, 214au fost grav rqnite [i alte 696rqnite u[or.

Vinovq]ia este \mpqr]itq\ntre conducqtorii acestor ve -hicule (aprox. 45%) [i ceilal]iparticipan]i la trafic (aprox.55%). Cauzele care au dus laaceste accidente au fost: vitezaexcesivq a motocicli[tilor, nea-cordarea de prioritate [i nea -sigurarea la schimbarea direc -]iei de mers.

Comparativ cu aceea[i pe -rioadq a anului 2007, cre[ te -rea este de-a dreptul alarmantq- 46% mai multe accidente, acrescut cu 77% nu mqrul rq -ni]ilor grav [i cu 39,5% nu mq -rul rqni]ilor u[or. Totu[i,existq [i un element pozitiv -numq rul persoanelor decedatea scqzut cu 40%.

Din totalul celor 815 acci-dente, \n mai mult de jumqtateau fost implica]i conducqtorii

de mopede, vehicule care nunecesitq permis pentru a pu teafi conduse pe drumurile pu -blice. (S.A.)

Motocicli[tii - victime ale accidentelor de circula]ie

Dou` accidente pe zi|n prima s`pt`mân` din

octombrie s-au produs 15 acci-dente, \n care au murit dou`persoane, patru au fost r`nitegrav, iar 10 r`nite u[or.

P R E V E N I R EP R E V E N I R E

|n martie 2007, de ziua ei, Po li ]ia Capitalei sur -prin dea prin lan sarea primelor „prqjituri de si -gu ran]q publicq“. .

A fost cea mai rapidq cale de a in forma câtevasute de cetq]eni des pre mqsurile pe care le pot luapentru a fi în si guran]q. Prqjiturile care s-au dat înnumai 30 de mi nute au fost în so]ite de pliante cuastfel de informa]ii.

În august 2008, Poli]ia Ca pitalei a participatpentru pri ma datq la „Fes tivalul de Pu blicitate Ne -con ven ]io nalq Adfel“ cu crea]ii proprii: cam pania„Pri n] [i cer [etor“ a presupus înfiin]area unor„lo curi pentru cer[it“ pentru ca, la fina lul dru-mului, cetq ]ea nul deja sensibilizat sau poate intri-gat de mul]imea acestor lo curi (vreo 10 în total) sqgqseascq mesajul campaniei „Dacq ai [tii cq un cer -[etor c`[ tigq 5000 lei lunar, i-ai mai da bani?“;; „Tu„Tu[tii[tii unde ]i-e portofelul?“unde ]i-e portofelul?“ era mesa jul „bis cu -i]ilor“ - suport de pa ha re pe care cei pre zen]i i-augqsit pe mese.

Bqncile, prinse douq câte douq cu banda „STAI!„STAI!POLI}IA!“POLI}IA!“ î]i sporeau aten]ia fa]q de poten ]ialulho] din vecinqtate.

Mesajele poli]iei au fost auzite, vqzute [i citite depeste 10.000 de participan]i, în ge ne ral tineri [ifoarte tineri.

Septembrie 2008... creste punk, cercei în nas,pan taloni cu talie cq zu tq... Adolescen]i uni]i în fa]aPoli]iei Capi ta lei de pasiunea pentru graffiti.

Ini]ial, pu]in speria]i de nu mele institu]iei pegardul cqreia aveau sq dese ne ze, [i-au dat repedeseama cq nu este o cursq, ci doar dorin]a poli ]iei dea transmite un mesaj public de fair-play fa]q de ceicare respectq legea.

Poli]ia Capitalei este deschisq nu numai la co -mu nicarea cu ce tq]enii, diferi]i prin vârstq, sex, a -

partenen]q culturalq, hobby-uri, dar [i în ra -porturile de comunicare internq.

O institu]ie care promoveazq creativitatea,care în]e lege umorul, care î[i în]elege gre [elile[i le corecteazq din mers, o institu]ie publicq încare se cre eazq poate, în premierq, germeniiprimei agen]ii de publicitate „in house“ nupoate fi învechitq.

O sim ]im noi [i o simt cetq]enii. Suntem pionierii [i deopotrivq martorii

schimbqrii în bine.

V`zut` din interior, Poli ]ia Capitalei poate p`r eaun mu [uroi de furnici: oameni în continu` agi ta]ie,fiecare cu nos cându-[i foarte bine locul [i rostul, con-struind zi de zi „siguran]a public`“ (un lucru care nuse vede, dar se simte); fiecare specializat în cevaanume, fiecare necesar în acest tot, fie el un foartebun comunicator, un cu nos c`tor al legilor sau unbun c`]`r`tor atunci când situa]ia o cere.

Ca orice organism viu, Po li]ia Capitalei comunic`în scris sau verbal, nonverbal [i chiar nonconformistuneori.

A avea umor, a fi creativ este nu numai o do vad`de s`n`tate a institu]iei, ci [i de inteligen]`.

În septembrie 2006, Poli]ia Ca pitalei ini]ia pri muleveniment „S`pt`mâna prevenirii crimina lit`]ii“.

Departe de a fi doar o s`pt`mân` de munc` în tr-unan de chiul (dimpotriv`, pentru fie care eve nimentorganizat se mun ce[te cel pu]in [ase luni), „S`p t` -mâna prevenirii criminalit`]ii“ a cu mulat, în trei anide existen]`, peste 159.000 de articole de pres` sauapar ]inând unor site-uri sau bloguri, în întreaga ]ar`.

În numai o s`p t` mân`, în Bucure[ti au fost scrise41 de articole, au fost difuzate circa 10 emisiuni TV[i [ase de radio în care s-a vorbit despre responsabi -litate, siguran]` co munitar` [i rolul cet`]eanului înprotec]ia sa [i a comunit`]ii în care tr` ie[te.

UU mm oo rr [[ ii ii nn tt ee ll ii gg ee nn ]] `̀ pp rr ii nn nn oo nn cc oo nn ff oo rr mm ii ss mm

Chestorul principal de poli]ie dr. Marian Tutilescu,primind ziarul „Kartier“ din partea tinerilor care

au realizat graffiti pe gardul Poli]iei Capitalei.



Adolescen]ii au ceva de spus[i vor spune indiferent ce vomface noi, adul]ii.

Dacq le vom închide gura, sevor exprima cu pumnul, dacqle vom îngrqdi mi[carea vorgqsi un loc de evadare, dacq levom cenzura sentimentele vorgqsi o cale de defulare.

Cu siguran]q, o mul ]i -me de oameni au auzitdes pre genera]ia „babyboom“, despre genera]ia„X“ sau genera]ia „Y“: unaera obedientq, alta inova-toare, poate - la un mo -ment dat - vom gqsi o ge -ne ra]ie evazionistq, însens sociologic vorbind,una lucreazq în echipq,alta este formatq din indi-viduali[ti...

Scopul educa]iei nueste transformarea indi-vizilor în clone perfecteale unui om idealizat pânqla pierderea identi tq]ii, cigqsirea acelor cqi astfelîncât particula ri tq]ile fie -cqrui individ sq se mani-feste liber, neîn grq dindînsq libertatea ce lorlal]i.

Campania „Libertate saudelincven]q“ este a dre satqadolescen]ilor din Bucu -re[ti care doresc sq-[i gq -seascq propriul drum învia]q, liber [i în acela[itimp acceptat social.

Totul a început de ladorin]a copiilor de a se întâlnicu ve detele preferate. Au fost\ntocmite liste lungi iar ofi]eriide prevenire au contactat aces-te persoane.

Unii au rqspuns pozitiv dinprima, al]ii s-au lqsat ruga]i,al]ii a[teptau parcq o platqpen tru efortul lor de a se întâl-ni cu adolescen]ii.

Necondi]io nat au rqspuns„prezent“ Cq tqlin Josan, Bog -dan Lobon], Andrei - Megastar,trupa „Mr. and Ms.“

În [colile bucure[tene a în -ceput campania, copiilor din li -cee [i a celor din gimnaziu arq -tându-li-se drepturile [i li ber -

tq]ile lor. Se discutq, ca în treprie teni, despre nevoile lor,despre distrac]ie [i iubire. Li seaduc exemple - pozitive [i ne -gative - iar copiii încep sq-[ipunq probleme; gqsesc împre-unq solu]ii. Se mirq cq încep sqrqspundq penal de la vârsta de

14 ani... ei credeau cq mai aumult pânq acolo, dar uite cqmai este doar o lunq pânq sqîmplineascq vârsta... Asta îipune pe gânduri... dar dacq?...

Printre ei sunt copii sfio[i,dar [i cu aplomb, sunt copiicare au ambii pqrin]i alqturi,dar [i copii cu un pqrinte înînchi soare. Au fra]i la „[coalade corec]ie“, oare pentru ei maiexistq o [ansq?

Lista vedetelor chemate încampanie este deschisq, [i astaîi bucurq cel mai mult. Se potîntâlni [i cu echipa „Steaua“sau numai cu „Dinamo“?

Pot sq-l vadq pe Smiley? Fe -

tele ar vrea sq vorbeascq [i cuMircea Radu...

Vor sq-i invite la „Festivalulbaladelor“, pe 1 [i 2 noiembriea.c., la un festival de crea]iefolk; în cinstea lor, a vedetelor,au numit „Libertatea de a iubi“- Sec]iunea crea]ie. Apoi vor un

site al campaniei, un site pecare orice adolescent sqpoatq trimite poze [i filmeîn care sq arate cum se dis-treazq [i cum iubesc ei.

Un site pe care ei în [i[isq voteze [i sq aleagq câ[ -tigqtorii.

Vor sq creeze un filmu -le] pe care sq-l prezin te [icelorlal]i copii din Bu cu -re[ ti [i din ]arq.

Într-un cuvânt vor sqfie EIEI.

Poli]ia [i Inspectoratul[colar vor avea doar rol deîndrumqtori. Vor contactamodelele propuse de copii[i îi vor învq]a pe ace[tiadin urmq cq nici dra gos tea,nici respectul nu se cum -pqrq; iar vedetele care cerbani pentru a vorbi cu co -piii nu meritq nici dra gos -tea [i nici respectul lor.

Campania se va încheiala data de 15 iunie 2009.Atunci vom face bilan]ul.Vom avea un site pe carevom comunica deschis cuco piii, vom crea împreunqcu ace[tia un film despre

provocqrile vârstei lor, vom aveacântece despre adevqr [i iubi -re, vom putea face o expo zi]iede fotografii [i o pre zentare vi -deo a modului în ca re se dis-treazq [i iubesc adolescen]ii.

{i nu în ultimul rând, vomgqsi o mul ]ime de posibile mo -dele pentru genera]ia care vinedin urmq.

Pentru cq, nu-i a[a, estetim pul ca elitele - fie ele din li -teraturq, muzicq, sport sau[tiin]q - sq se manifeste public.

Pagini real izate Pagini real izate de sociolog de sociolog

dr. Gra]iela dr. Gra]iela VQDUVAVQDUVA

Lada \n fl`c`riUn chi[toc de ]igarq a adus

„sfâr[itul“ unui autoturism,marca „Lada“, lqsatq de pro-

prietari sq rugineascq pe o stradq din sectorul 1. Mar]i, 22 septembrie, când abia se crqpa de

ziuq, la „112“ a sunat cineva sq anun]e cq pestrada Pivnicerului arde o ma[inq. Echipajele

de pompieri [i poli]ie au ajuns repede la fa]a

locului, iar pompierii au stins incendiul,

\nainte ca acesta sq se extindq la celelalte

ma[ini parcate.

„Lada“ a fost distrusq \n totalitate, cauza

focului fiind o ]igarq aprinsq, aruncatq probabil

de un trecqtor.

Sorin ANGHELSorin ANGHEL

LIBERTATE SAU DELINCVEN}~


C A Z U I S T I C QC A Z U I S T I C Q

Ofi]eri ai Serviciului de In ves -tigare a Fraudelor din Po li]iaCapitalei au \nceput ur mqrireapenalq \mpotriva a patru per-soane: una dintre acestea, D.Eugen, este cerce tatq pentru \n -[e lqciune, fals intelectual,procurare, vânzare [i de]inerefqrq drept de substan]e inter zisesportivi lor, iar celelalte trei, G.Radu, D. Constantin [i D.Mircea, pentru abuz \n serviciu.

Astfel, poli]i[tii au constatatcq \n perioada iulie - decembrie2007, D. Eugen, \n calita te deadministrator al unei so cietq]icomerciale ce \i poartq numele, aindus [i men]inut \n eroarereprezentan]ii unei societq]i co -merciale de la care a achizi ]io nat5017 flacoane de genotropin -hormoni de cre[tere - pentru acqrei platq a garantat prin sem -narea [i [tampilarea unui nu mqrde [ase bilete la ordin, de[i cu -no[tea faptul cq nu are su meledisponibile \n contul bancar.

Achizi]ionarea acestui produsmedicamentos s-a fqcut de ad mi -

nistrator fqrq respectarea preve -derilor legale, \ntrucât so cieta teasa comercialq nu de ]ine auto -riza]ia Ministeru lui Sqnqtq]ii [inu este \nregistratq \n eviden -]ele Colegiului Medi cilor din Mu -ni ci piul Bucu re[ti [i RegistrulUnic al Cabi netelor Medicale dinca drul Autoritq]ii de SqnqtatePu bli cq a Munici piului Bucu re[ti\n vederea efectuqrii de acti vi -tq]i medicale.

De asemenea, produsul me di -camentos face parte din ca te go -ria „hormoni de cre[tere“ [i esteinclus \n listele in ter zise pentruanii 2007 [i 2008, emise deAgen]ia Na]ionalq Antido ping,comercializarea acestuia putândfi efectuatq doar \n con di]ii stric-te [i numai de persoa ne au tori -zate, conform legii.

|n urma cercetqrilor, s-a sta-bilit cq G. Radu, administrator[i director general al societq]iiindusq \n eroare, avea obli ga ]iade a se asigura cq societa tearespectivq dispune de auto -riza]iile eliberate de autoritq ]ile

administrative competen te, iarD. Constantin [i D. Mir cea -reprezentan]i ai produ cq to ruluimedicamentului, tre bu iau sq seasigure cq produsul este dis-tribuit strict persoa nelor auto -rizate, eliberarea fiind fqcutqnumai \n baza unei prescrip]iimedicale, [i cq utilizarea lui esteconformq indica]iilor terapeu-tice pentru care a fost autorizat\n Ro mâ nia.

Mul]umirea acestora, cq auavut o astfel de posibilitate sqvândq dintr-o datq peste 5000de flacoane (\n timp ce, de re -gulq, reu[eau sq vândq doar9000 de flacoane \ntr-un an)i-au fqcut, probabil, sq uite detoate obliga]iile de serviciu.

|n prezent, poli]i[tii bucu re[ -teni continuq cercetqrile, deoa -rece existq [i indicii pri vind fo -lo sirea acestui produs.

P.S.P.S. |n acest numqr, la pa |n acest numqr, la pa --

gi nile 20 - 21, gqsi]i deza van gi nile 20 - 21, gqsi]i deza van --

tajele [i consecin]ele fo losiriitajele [i consecin]ele fo losirii

a cestui produs medi ca men tos. a cestui produs medi ca men tos.

Maria DINUMaria DINU

Tranzac]ii ilegale cu … „hormoni de cre[tere“


În ultima pe -rioadq de timp,m u n i c i p i u lBucu re[ti estevizitat de unnumqr mare deturi[ti strqini,una dintre a -trac]iile prin -cipale fiind [iCentrul Isto ric.În acest con-text, Poli]ia Ca -pitalei, alqturi

de Primqria Mu ni cipiului Bucu -re[ti, ac]ioneazq pentru creareaunei ima gini civilizate, pentrueradicarea fenomenelor de na -turq contraven]ionalq [i penalq,urmqrin du-se identificarea per-soanelor predispuse la a comiteastfel de fapte.

Sâmbqtq, 4 octombrie a.c.,ofi]eri ai Serviciului Po li]iei deOrdine Publicq, lucrqtori ai Ser -viciului Special de Poli]ie pentruInterven]ie Ra pidq, poli]i[ti de laSec]ia 10 Poli]ie, împreunq cure pre zentan]i ai Primqriei Mu -nicipiului Bucu re[ti, Ad mi nis -tra ]ia Fondului Imobi liar au ac -]ionat, în ca drul programului„Un Cen tru Istoric mai cu „Un Cen tru Istoric mai cu --rat“,rat“, pentru reducerea numqru-

lui de infrac]iuni alecqror poten ]iale victimesunt atât cetq ]eni ro -mâni cât [i tu ri[ti strq -ini, dar [i pentru iden -tifica rea per soa nelor ca -re locuiesc fqrq formelegale ori se sustrag ur -mqririi pe nale sau co -mit alte fapte anti socia -le.

Astfel, din douq imo -bile au fost identificate60 de persoa ne care lo -cuiau ilegal, fiind apli-cate 21 de sanc]iuni

con tra ven ]ionale, depeste 1800 lei. Tot -odatq, a fost depistat[i S. G., 17 ani, dinsectorul 3, cqu tat deSec ]ia 10 Poli]ie,fiind cercetat în 12dosare pe nale pentrufurturi din so cietq]icomerciale aflate \nzona Cen tru lui Vechial Bucu re[ tiu lui.

Sorin Sorin AA..

Razie \n Centrul IstoricRazie \n Centrul Istoric


Atunci când te asociezi, pen-tru o afacere, alqturi de toatece lelalte angajamente, trebuiesq fii [i fair-play. Dar când e[tiasociat [i, cu bunq [tiin]q, tulucrezi de unul singur [i numai\n interesul tqu, situa]ia seschimbq. La \nceput po]i fi bq -nuit, apoi suspect [i \n cele dinurmq ajungi cu dosar la poli]ie.Cam a[a i s-a \ntâmplat lui T.Adrian, \n vârstq de 31 ani, dinBucure[ti \mpotriva cqruia ofi -]eri de poli]ie ai Serviciului deInvestigare a Fraudelor din Po -

li]ia Sectorului 1, au \nceput ur -mqrirea penalq pentru fals \n\nscrierea sub semnqturq pri-vatq [i delapidare.

Acesta, \n calitate de asociat[i administrator al unei socie -tq]i comerciale din Sectorul 1 (ceare ca obiect de activitate „clu -buri [i restaurante“) a \ntocmitun document intitulat „Hotq râ -rea Adunqrii Generale a Aso ci -a]iei“ \n care, prin contraface -rea semnqturilor celorlal]i treiasocia]i ai societq]ii, a reu [it sqdeschidq un nou cont ban car al

socie tq]ii, fqrq cuno[ -tin]a partenerilor, deunde a ridicat \n pe ri -oada lunii mai a.c., sume\n nu merar \n valoaretotalq de 145.000 lei,fqrq a jus tifica destina]iaacestora. Suma to talqridica tq de T. Adrian adevenit prejudiciu, iarcer ce tq rile sunt conti -nuate, cu acesta \n starede libertate, pentru sta-bilirea \n tregii activitq]iin frac ]ionale.

Doi asocia]i [i administratori ai unei societq]icomerciale din Bucure[ti sunt cerceta]i \n stare delibertate de ofi]eri ai Ser vi ciu lui de Investigare aFraudelor din Poli]ia Capitalei pentru eva ziune fis-calq [i fals \n \nscrisuri sub semnqtura privatq.

|n luna septembrie, aso cia]ii N. Florin, de 27ani [i B. Ilie de 33 ani, ambii din Bucure[ti, aufost prin[i \n flagrant delict, \n incinta unui com-plex comercial din sectorul 2, \n timp ce co mer -cializau, fqrq a avea do cu mente, 300.000 ouq deconsum achi zi]ionate din Polonia, \n nu me leunei firme „fantomq“.

|ntreaga cantitate, \n valoa re de 25.000 euro, afost confiscatq [i valorificatq.

Din cercetqrile efectuate de poli]i[ti s-a stabilitfaptul cq cei \n cauzq, \n cursul acestui an, au

achizi]ionat ouqde consum dinPolonia, \n va -loare de circa1.200.000 lei \nnumele a douq soci-etq]i „fantomq“ din jude]e leArge[ [i Prahova, \n scopul sus-tragerii de la plata TVA [i a impozituluipe profit \n valoare de peste 250.000 lei.

Mai mult, pentru disimularea originii pro-duselor, au \n tocmit \n fals facturi fiscale deachizi]ie de pe pia]a internq.

De ce [i pentru ce toate aceste ilegalitq]i, numaiei [tiu. Deo camdatq.

Cercetqrile continuq.

Paginq real izatqPaginq real izatqde Maria DINUde Maria DINU

Cine urmeaz` ...Pentru lucrqtorii bancari sau ofi -

]erii de poli]ie nu mai constituie onoutate motiva]iile [i argumenteleaduse de anumi]i asocia]i sauadministratori ai unor societq]icomerciale care \ncalcq legea atun-ci când semneazq unele file cec.

Chiar dacq [tiu consecin]ele,sunt \ncq persoane care comit ase -menea ilegalitq]i.

Ca [i cum ar fi stat la rând pen-tru a fi depista]i de poli]i[ti, vqpre zentqm câteva cazuri aflate \nlucru cu „oameni de afaceri“, care\ncalcq legea \n acest domeniu.

� Ofi]eri ai Serviciului de In -vestigare a Fraudelor de la Poli]ia

Sectorului 1 au \nceput urmqrireapenalq pentru emiterea de file cec,fqrq a asigura disponibilul necesar\n cont [i emitere de file cec cudatq falsq sau cqruia \i lipse[teunul din elementele esen]iale, fa]qde M. Doinel, \n vârstq de 34 ani,din jude]ul Prahova.

Din cercetqrile efectuate de po -li]i[ti s-a stabilit cq acesta, \n cali-tate de angajat al unei societq]icomerciale din Sectorul 1, \n ca drulrela]iilor comerciale desfq [urate cuo firmq, a emis \n luna aprilie a.c.,drept garan]ie, o filq cec \n valoarede 30.583,83 lei. Completatq \ntotalitate [i semnatq de M. Doinel,\n momentul introducerii spredecontare, respectiva filq cec a fostrefuzatq la platq pentru un simplumotiv... lipsq dis ponibil.

Prejudiciul a fost recuperat, iarcercetqrile sunt continuate cu per-soana \n cauzq \n stare de liber-tate.

� La 22 septembrie 2008, ofi]eride la Serviciul de Investigare aFraudelor - Sector 3 Poli]ie au\nceput urmqrirea penalq \mpotri-va lui A. Bilir, \n vârstq de 57 ani,cetq]ean turc, pentru emitereaunei file cec, fqrq a avea la „tras“disponibil suficient.

Din investiga]iile efectuate, areie[it cq A. Bilir, \n calitate deadministrator al unei societq]icomerciale, \n luna iulie a emis,semnat, [tampilat [i completattoate rubricile de pe o filq cec \nvaloare de 50.000 lei \n favoareaunei firme. Dupq trei zile, repre -zen tan]ii firmei au introdus laplatq fila cec, aceasta fiind refuza-tq din lipsq totalq de disponibil.

Cercetqrile sunt continuate [i \nacest caz cu A. Bilir \n stare de li -bertate.

� Pentru infrac]iuni asemqnq-toare, ofi]eri ai Serviciului de In -vestigare a Fraudelor de la Poli]iaSectorului 6 au \nceput urmqrireapenalq \mpotriva lui T. Alexandru,\n vârstq de 54 ani din Bucure[ti,administrator al unei societq]i co -merciale din sectorul 6.

Din cercetqrile efectuate de poli -]i[ti a reie[it cq administratorul \ncauzq a emis o filq cec \n favoare adouq firme din jude]ul Prahova, \nvaloare de 6034,64 lei. |n luna iu -lie, când a fost introdusq la platq,fila a fost refuzatq pe motiv de lip -sq disponibil \n cont.

Prejudiciul a fost recuperat \ntotalitate iar cel \n cauzq este cer -cetat \n stare de libertate.

PE CONT {I |N CONT PROPRIU

S-au \nfruptat cu … ou`!S-au \nfruptat cu … ou`!


88 o c t o m b r i e 2 0 0 8 - o c t o m b r i e 2 0 0 8 - POLI}IA CAPITALEI


Magazinele online \ncep, pe zi ce trece, sq in -tre \n sufletele românilor, care apeleazq din ce\n ce mai des la acest tip de comer]. Afacerilesunt diverse: de la mobilq, decora]iuni interi oa -re, electrocasnice, electronice, cosmeti ce, produsefarmaceutice, produse alimentare, cate ring,bilete de transport (auto, tren, avion), cadouri,flori pânq la sejururi, servicii de tu rism etc.Aproape tot ce se poate vinde la raft \n magazin,se transferq [i \n shop-urile virtuale, fiind la\ndemâna cumpqrqtorilor la un click de mouse.

|ntr-un studiu postat pe site-ul MinisteruluiComunica]iilor [i Tehnologiei Informa]iei, pen-tru anii 2005-2006, rezultq cq aproximativ 70%din site-urile care au participat la sondaj s-aulansat \n ace[ti ani. De asemenea, \ntreprinzq-torul român care intrq \ntr-o afacere \n dome -niul comer]ului electronic se bazeazq pe cerce -tarea pie]ei (59%) [i pe surse financiare proprii(78%).

Acest studiu se referq la magazinele onlinelegale. Când vine vorba de afaceri ilegale [i decombaterea acestora, ne \ndreptqm aten]ia sprepoli]ie. Bine\n]eles, cq spa]iul virtual este ominq de aur [i pentru cei care vor sq vândq, dar

sq nu plqteascq taxe. Un astfel de „afacerist“ aintrat \n aten]ia poli]iei, la \nceputul acestui an.Folosind o paginq de internet externq, individuloferea doritorilor filme, muzicq, jocuri, soft-uri,toate piratate, la pre]uri \ncepând de la 3 la 8 leiDVD-ul.

Cei interesa]i puteau da comenzi scriind ladouq adrese de mail sau sunând la un numqr demobil. Pentru cumpqrqtorii din provincie sepercepea o taxq po[talq suplimentarq. Poli]i[tiiServiciului de Investigare a Fraudelor Sector 5au \nceput cercetqrile pentru a-l identifica pe„afacerist“.

La jumqtatea lunii iunie a.c., TribunalulBucure[ti a emis autoriza]ii de perchezi]ie pen-

tru trei adrese din sectoarele 3 [i 4. |n dimi -nea]a zilei de 26 iunie, oamenii legii au descinsla loca]iile vizate, identificându-l pe Grigore S.,

52 ani, care locuia fqrq formelegale la una dintre adresele dinsectorul 3. Aici, poli]i[tii audescoperit 10.400 de DVD-uri [iCD-uri, cu filme, muzicq [i soft-uri, a[ezate me todic \n maimulte lqzi de lemn, specialfqcute, 400 de CD-uri [i DVD-uri neinscrip]ionate precum [i1800 de plicuri [i carcase.

Pentru copierea acestora eraufolosite douq unitq]i de calcul,opt unitq]i interne de in scrip -]ionare, [i harddisk-uri cu unvolum de 2240 GB, care con -]ineau filme, muzicq, jocuri [ialtele. De asemenea, au mai fostgqsite [i 87 de mandate po[talecompletate, ce urmau sq ajungqla diverse persoane din ]arq, 47de buletine de expedi]ie necom-pletate, precum [i telefonul mo -bil de pe care se pre luau comen-zile.

Din primele audieri, Gri gore S. a recunoscutcq se ocupa de aceastq afacere din 2005. Toatebunurile au fost ridicate de poli]i[ti, fiind eva -luate la 214.000 lei. Cu toate acestea, ancheta\ncq nu s-a fina lizat. |n momentul de fa]q, po -li]i[tii, \n colaborare cu organismele de ges tiunecolectivq (Uniunea Compozitorilor [i Muzico -logilor din România - Asocia]ia pentru Drepturide Autor, Uniunea Producqtorilor de Fono -grame din România, Oficiul Român pentruDrepturile de Autor, Cen trul Român pentruAdministrarea Drep turilor Arti[tilor Interpre]i[i RO-ACT) vor determina paguba creatq titula -rilor, drepturilor de autor [i conexe. Dupq nu -mqrul de filme, melodii [i soft-uri desco perite,calcularea prejudiciului va fi o muncq de du -ratq.

Comer] virtual i l ic i tComer] virtual i l ic i t

Asta au gqsit poli]i[tii la perchezi]ie: cutii cumii de CD-uri [i DVD-uri, aranjate pe categorii.

Filmele erau livrate \n carcase cu coper]i careimitau originalele.



Pasiunea pentru muzicqpoate sq depq[eascq grani]elelegii, uneori. E. Cqtqlin, 27ani, cunoscut de cei care locu -iesc \n Prelungirea Ferentaridrept „DJ Cqtqlin“ iubea atâtde mult muzica \ncât s-a gân-dit sq o ofere [i celorlal]i, peundele radio. {omer, dar cupasiunea \n suflet, a \ncropitun studio pirat chiar la elacasq. Astfel, de la \nceputulacestui an [i pânq \n octom -brie, a emis pe frecven]a 93.1

MHZ, fqrq sq de]inq, evident,licen]q de emisie sau autori -za]ie tehnicq, punând în peri-col vie]i omene[ti prin pertur-barea serviciilor de comu -nica]ie [i radio-naviga]ie aero-nauticq, inclusiv a serviciilorde alarmare în caz de dezastre.

Poli]i[tii Serviciului deInvestigare a Fraudelor Sector5 au demarat cercetqrile pen-tru a stabili adresa exactq de

unde emite, \m -preunq cu spe-ciali[ti ai Auto -ritq]ii Na]ionalepentru Regle -men tare în Co -munica]ii [i Teh -nologia Infor ma -]iei. Dupq aflareaadresei a fostemis mandatulde perchezi]ie,iar \n ziua de joi,2 octombrie, po li ]i[tii au ajuns

\n Prelungi -rea Fe ren tarila lo cuin ]a luiE. Cqtqlin.

Oamenii le -gii au confis-cat radio-emi -]q torul artiza -nal de mareputere, pre-cum [i apa -ratura nece-sarq emisiei(un sistem decalcul, mixeraudio, cq[ti [iun microfonaudio, codorstereo, pre-cum [i o an -tenq bipolarqce era am pla -satq pe acope -

ri[ul imobilului). Anche ta toriiau realizat cq „Dj Cqtqlin“ erao cuno[tin]q mai veche a lor,\n anul 2007 fiindu-i \n toc -mite douq dosare penale, totpentru aceea[i faptq.

|n continuare, tânqrul estecercetat în stare de libertatepentru sqvâr[irea infrac ]iu -nilor de emitere de progra meradio fqrq licen]q de e misiesau autoriza]ie tehnicq.

Poli]i[tii Sec]iei 7 ancheteazq, \nprezent, un caz care poate pqreanesemnificativ pentru unii, dar

pentru sociologi [i psihologi poate prezentainteres. Tânqrul P. Florin, 17 ani, este cercetatpentru mai multe infrac]iuni de distrugere.Astfel, \n noaptea de 10 octombrie a spart, cuun cu]it, ro]ile a [ase autoturisme parcate \nzona Doamna Ghica: ro]ile din fa]q de la unMercedes Sprinter, ro]ile de pe partea stângq dela un Daewoo Matiz, toate ro]ile unui DaewooCielo, roata stânga spate de la un Ford Focus [i

cele douq ro]i depe partea stângq aunui Opel Vec tra[i un VW Polo.

Bqiatul, caredo vede[te un com-portament de vi -ant, este cercetat\n stare de liber-tate, iar paguba,\n valoare de3600 de lei, ur -meazq a fi recu-peratq.

}eparul de ro]i!

Ce spune legeaEEXTRASEXTRASE

DINDIN LLEGEAEGEA AAUDIOVIZUALULUIUDIOVIZUALULUI

ART. 50ART. 50 - Difuzarea unuiser viciu de programe de cqtreun radio difuzor aflat \n juris-dic]ia României se poate facenumai \n baza licen]ei de emi -sie.

ART. 59ART. 59 - (1) |n cazul \ncare di fuzarea unui serviciu deprograme implicq utilizareaunei frecven]e radioelectriceterestre, aceasta se face \n bazalicen]ei audiovizuale, precum [ia licen]ei de emisie, care se acor -dq \n mod obligatoriu, de cqtreAutoritatea Na]ionalq de Regle -men tare \n Comunica]ii titu-larului de licen]q audio vi zualq,\n condi]iile prezentei legi.

ART. 96ART. 96 - (1) Constituie in -frac ]iuni, [i se pedepsesc cuamendq penalq \ntre 100 lei [i3000 lei, ur mqtoarele fapte:

a) emiterea sau retransmi -terea de programe fqrq licen]qaudio vi zualq, licen]q de emisiesau auto riza]ie de retransmisie;

(4) |n cazul sqvâr[irii infrac -]iu nilor prevqzute la alin. (1)lit. a) instan]a poate dispune [iconfiscarea echipamentului teh -nic.

AICI , RADIO-PIRAT!AICI , RADIO-PIRAT!

Pagini real izate de Sorin ANGHELPagini real izate de Sorin ANGHEL

Dj-ul „pirat“ folosea echipamenteimprovizate... chiar de el.

R U T I E RR U T I E R

Pe 13 octombrie este marca -tq „Ziua Europeanq a Siguran -]ei Rutiere“. |ncepând cu acestan, \n baza regulamentuluicon ceput [i aprobat de insti -tu]ii cu responsabilitate \n do -meniu, au fost \nfiin]ate pa -trulele [colare de circula]ie. |nprezent, conform programuluipilot, activitatea acestora sedes fq[oarq numai \n [ase uni -tq]i de \nvq]qmânt din mu -nicipiul Bucure[ti, pe durataunui an [colar [i cuprindeelevi din clasele V-XII. Astfel,fiecare sector din Capitalq arerepartizatq câte o [coalq care,pe 13 octombrie s-a prezentat\n stradq cu „patrula [colarqde circula]ie“, dupq cum ur -mea zq: Sectorul 1Sectorul 1 - Liceul„Timotei Cipariu“; Sectorul 2Sectorul 2 -{coala 58; Sectorul 3Sectorul 3 - {coala

88; Sectorul 4Sectorul 4 - {coala 111;Sectorul 5Sectorul 5 - {coala 150; Sec Sec --torul 6torul 6 - {coala 198.

Urmeazq ca patrulele [colarede circula]ie sq func]ioneze \n\ntreaga ]arq.

Regulamentul privind organi -zarea [i func]ionarea patru le -lor [colare de circula]ie cu prin-de toate detaliile privind con -

sti tuirea [i componen]a pa tru -lelor, drepturile [i \ndatori rilemembrilor patrulelor [i a co -mandantului, modul de ac ]i uneal acestora, echipamentul etc.

Le dorim succes [i, prin res -ponsabilitatea lor, niciun eve -niment rutier nedorit!


Din nou,patrulele[colare de circula]ie

S F I D A R ES F I D A R EEste un cuvânt folosit deseori de

oamenii afla]i \n stradq, fie \n ca -litate de pietoni sau de conducq-tori auto. Nu de pu]ine ori ni s-a\ntâmplat sq fim pur [i simplusfida]i de unii care se cred „cine-va“ atunci când cu loa rea verde asemaforului ne dq dreptul de atraversa strada sau de a ne con-tinua drumul când ne aflqm lavolanul autoturismului.

Tot sfidare sim]im [i atuncicând a[teptqm \n coloanq (la se -mafor sau [tiu eu ce intersec]ie),iar „oame nii grqbi]i“ ne depq[escfqrq jenq prin loc interzis. Sfi -dare s-a numit [i atunci când ocondu cqtoare auto a oprit auto -tu rismul \n mod neregulamen-tar. {i nu a fost numai atât. Fap -tul cq nu a respectat dispozi]iileagentului de poli]ie rutie rq [i arefuzat sq se legitimeze sau sq dearela]ii pentru stabilirea identitq]iidemarând \n trombq de la locul cupricina, sunt deja contraven]ii.

Imediat, echipajul de poli]ie ru -tierq a trecut la urmqrirea autove-hiculului pe traseul Calea 13 Sep -

tembrie - [os. Panduri - str. dr.Rainer, reu[ind blocarea acestuiape str. Nicolae Tomescu.

Identificatq, Y. Dalia, a fostsanc ]ionatq contraven]ional pen-tru refuzul de a se legitima [i a darela]ii pentru stabilirea identitq]ii,cu amendq de 200 lei, iar pentrunerespectarea dispozi]iilor [i sem-

nalelor poli]istului rutier aflat \nexercitarea atribu]iilor de serviciucu \ncq 200 lei [i re]inerea per-misului de conducere.

Dupq toate acestea, parcq prio -ritar rqmâne tot „respectul“.

M. M. DINUDINU

S-a m`ritpunctul de amend`Prin Hot`râreaGuvernului nr. 1051 din 10 septembrie, s-a stabilit ca \n perioada 1octombrie - 31 decembrie,salariul minim brutpe ]ar` s` fie de 540 lei lunar.

Conform O.U.G.195/2002 republicat`, cu modific`rile [i complet`rileulterioare, un punct amend`reprezint` 10% din salariul minimbrut pe ]ar`.Astfel, \ncepând cu 1 octombrie,punctul amend` este de 54 lei.



J U D I C I A RJ U D I C I A R

|ndr`gostitde sunetul...c`tu[elor

Noaptea de 7 octombrie, nu a fost unalini[titq pentru restaurantul „Coco[ul Ro[u“din sectorul 6. Localul \ncq mai avea clien]i,de[i ora era una destul de \naintatq. Un altfelde client era \nsq afarq [i a[tepta cuminte lângqmai multe instrumente de cântat (o chitarqelectricq, un mixer cu amplificator [i patrumicrofoane). |n momentul \n care o patrulq depoli]ie a Sec]iei 21 a apqrut \n zonq a devenitagitat [i a luat-o la fugq.

Nu a ajuns prea departe, fiind prins de un altechipaj. Oamenii legii l-au recunoscut pe bqr-bat \n persoana lui S. Ionu], 28 ani, cunoscutcu antecedente penale, care nu a putut justificade ce a fugit când i-a vqzut. Totu[i, poli]i[tii auaflat repede de ce Ionu] nu a vrut sq stea devorbq cu ei. Instrumentele muzicale erau fu ra -

te din restaurant [i apar]ineau unei forma]ii careare contract cu acesta. Dupq ce [i-au \n cheiatprogramul, instru-menti[tii au lqsatapa ratura \ntr-o \n -cq pe re [i au plecat.Pro fitând de nea -ten]ia personaluluide serviciu, ho]ul ascos instrumentelemuzicale pe o altqu[q, afarq din resta -u rant.

S. Ionu] era cqutat[i pentru o altq spar -gere, la restaurantul„Tao Chi“, din secto -rul 6, de unde, \nnoap tea de 16 au -gust, a furat un televizor cu plasmq, \n valoarede 5000 de lei.

Cercetqrile sunt continuate de Sec]ia 21 Poli -]ie cu cel în cauzq în stare de re]inere.

S. ANGHELS. ANGHEL

�Odat` cu septembriea venit toamna.Oamenii s-au \ntorsdin concedii, copiiiau \nceput [coala iar aglomera]ia se simte peste tot. Din nou, un bunprilej pentru oanume categorieaflat` permanent \n aten]ia Poli]iei -ho]ii. Lor le convineo astfel de situa]ie [ichiar profit` atuncicând se afl` \nmul]ime. Cazurileaflate \n lucru laBiroul Investiga]iiCriminale al Sec]iei8 Poli]ie - [i nunumai, reprezint` un argument \n acestsens.

�

Sâmbqtq, 13 septembrie a.c.,poli]i[tii de la biroul amintit i-auidentificat pe Stan Iulian (28ani) [i Bobqilq Florin (24 ani),ambii din Bucure[ti, care, cu douqzile \n urmq, folosind violen]a,au reu[it sq smulgq gean ta uneipersoane \n timp ce mergea pe ostradq din sectorul 2 al Capitalei.Alqturi de actele personale, tele-fonul mobil [i 80 lei, persoanaatacatq s-a ales cu o spaimq depominq.

Poli]i[tii au recuperat 70%din prejudiciu, iar cei doi suntcerceta]i pentru tâlhqrie.

Tot pentru fapta prevqzutq [ipedepsitq de art. 211 din Codulpenal sunt cercetate alte douqpersoane - Joiman Ionel Gheor -ghe (41 ani) din Ilfov [i IstrateTudor (32 ani) din Sibiu, care, pe16 septembrie a.c., folosindviolen]a [i lovind cu pumnii opersoanq, au reu[it sq-i ia vestadin piele \n care avea suma de120 lei, un telefon mobil, un card[i documente de identitate.

La numai o zi de la sqvâr[ireatâlhqriei, cei doi au fost identifi-ca]i de poli]i[tii Biroului Inves -tiga]ii Criminale al Sec]iei 8 Po -li]ie.

*{eful echipei de judiciari[ti de

la Sec]ia 8, dl subcomisar FlorinGhinescu este preocupat, ca [icolegii dumnealui, pentru pre-

venirea unor astfel de fapte, dar[i pentru depistarea [i prinderearqufqcqtorilor atunci când eicomit asemenea infrac]iuni.


DOI CÂTE DOI

S P O R TS P O R T


|n ultima decadq a lunii septem-brie, \n Croa]ia s-a desfq[urat aVIII-a edi]ie a unei competi]ii fot-balistice destinate membrilor IPA(Asocia]ia In terna]ionalq a Poli -]i[tilor), la care au participat [i re -prezentan]ii Poli]iei Capitalei.

La deschiderea oficialq a turneului, fqcutq \nseara de 25 septembrie \n pia]a centralq a ora -[ului Porec, \mpodobitq festiv cu \nsemnele Aso -cia]ia]iei Na]ionale a Poli]i[tilor, s-au reunittoate cele 72 de echipe, reprezentând orga ni za -]iile IPA din 15 state: Austria, Bosnia-Her ]e go -vina, Cehia, Croa]ia, Danemarca, Ger mania, Ita -lia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ser -bia, Spania, Ucraina [i Ungaria, plus grupu rilede suporteri care le \nso]eau.

|n prezen]a celor peste 1500 de persoane ve -nite la momentul festiv, dl Flavio de Nicolo -pre [edintele IPA „Dolomiti Cortina“ [i ini]iatoral turneului - i-a prezentat pe primarul loca -litq]ii [i pe membrii Comitetului Executiv al IPAIstra (coorganizatorii croa]i).

Persoanele oficiale au luat cuvântul de la tri-buna ridicatq \n pia]q, evocând importan]a IPA,ca factor de apropiere \ntre oamenii din dome-niul legii [i ordinii publice [i ca platformq pen-tru competi]ii sportive [i schimburi culturalebenefice.

Vorbitorii au mul]umit participan]ilor [isus]inqtorilor lor pentru eforturile cu care s-auimplicat pentru organizarea turneului [i auurat succes fotbali[tilor ce urmau sq evolueze \ncompeti]ie.

Din ]ara noastrq, alqturi de reprezentan]iiIPA Reg. 4 Bucure[ti „Rahova-Poli]ia Capitalei“,au participat [i: IPA Arad; IPA Alba - „Poli]iaAlba“; IPA Boto[ani - „Dinamo“; IPA Bihor -„Dinamo Oradea“; IPA Cara[ Severin - „SemenicRe[i]a“; IPA Cluj - „{coala de Agen]i ClujNapoca“; IPA Cluj - „Regiunea 3 Cluj-Napoca“;IPA Deva - „Poli]ia Hunedoara“; IPA Gala]i; IPAHarghita; IPA Maramure[; IPA Olt - „DinamoSlatina“; IPA Sqlaj; IPA Teleorman - „DinamoAlexandria“; IPA Timi[ - „Poli]ia de Frontierq“[i IPA Vrancea, fqcând ca participarearomâneascq sq atingq cota cea mai \naltq - pânq\n prezent - a \nscrierilor la acest eveniment.

Dupq douq zile, \n ca re participan]ii valoro[iau parcurs mai multe trepte de selec]ie, echipa

poli]i[tilor bucu re[teni a ob -]inut locul IV \n clasamentulgeneral, dupq reprezentan]iipo lonezi (IPA Jaworzno),croa ]i (IPA Zagreb) [i ucrai -nieni.

Acest rezultat este re mar -cabil, având \n ve dere nu me -roasa participare interna]io -nalq (72 de echi pe), iar lapartidele disputate \n ultimeleetape, „IPA - Reg. 4 Bu cu -

re[ti“ - fiind cel mai bine plasat tea m din Ro -mânia, fotbali[tii din Capitalq au fost sus]inu]ide cea maimare ga leriece a asistatla competi -]ie - având\n ve derecele câ tevasute de ro -mâni a fla]ila stadion.

De altfel,la festivita -tea de pre -mie re s-a fq -cut sim ]itqpre zen]a ro -mâ neascq, organizatorii remarcând efuziuneacu care au fost sus]inute echipele Sec]ieiNa]ionale din ]ara noastrq, buna lor pregqtire [isportivitatea de care au dat dovadq.

Referitor la delega]ia IPA - Regiunea 4 Bu c u -re[ti, trebuie men]ionate ini]iativa [i efortulorganizatoric ale dlui comisar-[ef Mihai Cqli -nescu - directorul DPOP din IGPR - care alqturide echipa de bazq „Rahova“, formatq la Poli]iaSectorului 5 pe care a condus-o pânq anul tre-cut [i de care a rqmas ata[at, a concentrat [iparticiparea unor lucrqtori din IGPR [i din câte-va poli]ii jude]ene, dând o amploare deo sebitqac]iunii noastre.

Chiar dacq s-a fqcut \ntr-un timp foarte scurt,]inând cont de transportul cu autocarul, de -plasarea delega]iei a prilejuit [i un eficient turcultural, fiind vizitate obiective turistice [iistorice deosebite: (pe[tera Postojna din Slo -venia - cel mai amplu fenomen carstic din Eu -ropa, castelul Predjamski Grad [i Centrul Hipicde la Lipica (tot din Slovenia), obiective turis-tice din patrimoniul universal (Vene]ia) saulocal (Budapesta).

Florin Florin ZAGONEANUZAGONEANU

PERFORMAN}A {I PERFORMERII

Predjamski GradPredjamski Grad LipicaLipica Vene]iaVene]ia

S P O R TS P O R T


Obi[nui]i cu „aerul tare al\nql]imilor“, fotbali[tii carereprezintq \n competi]ii Poli]iaCapitalei sunt, de mai bine decinci ani, \ntre echipele frun-ta[e ale Ministerului Inter -nelor [i Reformei Adminis tra -tive. Edi]ia 2008 a Campiona -tului Na]ional de Fotbal al

M.I.R.A. a \nceput cu faza gru-pelor, „ASPOL“ fiind repartiza-tq \n grupq cu poli]i[tii de fron-tierq din Constan]a, jandarmiidin Cqlqra[i [i jandarmii ialo-mi]eni. Bqie]ii no[tri au termi-nat la egalitate, 1-1, \ntâlnireacu „frontieri[tii“ constqn]eni [iau surclasat cu 8-0 echipaI.J.J. Cqlqra[i. |n ulti mulmeci, cu I.J.J. Ialomi]a, scorula fost 1-1, iar pentru stabilireaclasamentului final \n grupq afost nevoie de un meci de baraj,câ[tigat de „ASPOL“ cu 1-0,care s-a clasat, astfel, pe pri -mul loc \n grupq.

|n faza eliminatorie, echipapoli]i[tilor bucure[teni a mersceas, \nvingând \n optimi peI.P.J. Arge[ cu 3-2, \n sferturipe I.P.J. Buzqu, cu 5-2, iar \nsemifinalq au trecut de I.J.J.Con stan]a la loviturile de de -partajare.

Finala s-a desfq [urat, mier-curi 24 septembrie, pe stadio -nul „Di na mo“ din Bucu re[ti,ad versara lui „ASPOL“ fiindI.S.U. Dolj (reprezentan]ii In -spec toratului pentru Situa]iide Urgen]q). Doljenii au aliniato echipq foarte bunq, formatqdin jucqtori care activeazq [i \nCampionatul Na]ional de Fot -bal al Federa]iei Române deFotbal, la nivel divizionar.Dupq cum se exprima plasticchiar antrenorul Viorel Raicu,la finalul partidei: „Au avut ovitezq \n plus fa]q de noi, care

parcq alergam cu dosarele \nbra]e“. A[adar, deznodqmântulnu putea fi altfel decât acesta -victorie a doljenilor, pe merit,cu 3-0.

Oricum, bqie]ii no[tri meritqfelicitqri pentru cq, de jumq-tate de deceniu, cu resurse [itimp limitat, gqsesc plqcerea sqjoace [i sq fie prin tre primeleechipe de fotbal din M.I.R.A.

Turneu de sal` \n Olanda

|n perioada 6-10octombrie, \n locali -tq ]ile Eibergen [iGroenlo din Olanda,a avut loc a 26-aedi]ie a Campionatu -lui Mon dial de Fotbal\n salq pentru poli -]i[ti. „ASPOL“ Bucu -re[ti a participat \nformula de „[apte“,reu[ind, \n grupe, lacategoria +35 de ani,sq treacq de colegiidin Spania (2-1),Italia (2-0) [i Ma -cedonia (2-0), fiind\nvin[i de po li ]i[tiidin Ucraina (0-1),Polonia (0-2), Anglia

(0-2), Irlanda (1-2) [i ter-minând la egalitate, 2-2, cuechipa din Danemarca.

Echipa bucure[teanq s-aoprit \n faza optimilor, fiind\ntrecu]i de echipa din Rusia,scor 0-2.

Turneul a fost câ[tigat deechipa poli]i[tilor din SanktPetersburg (Rusia). Totodatq,s-au \nscris [i 29 de echipefeminine, din totalul celor 144de forma]ii ce au luat startul,din 35 de ]qri.

Sorin ANGHELSorin ANGHEL

„ASPOL“ Bucure[ti - vicecampioan`!

Lotul vicecampioanei „ASPOL Bucure[ti“Viorel {i[u, Marius Andrei, Andrei Clicinschi, CristiViorel {i[u, Marius Andrei, Andrei Clicinschi, Cristi

Trandafir, Iulian Iliescu, Cosmin Chircu, Marian Istrate,Trandafir, Iulian Iliescu, Cosmin Chircu, Marian Istrate,Ionel Petre, Remus Erimia, Cqtqlin Checiu, Daniel Ni]q,Ionel Petre, Remus Erimia, Cqtqlin Checiu, Daniel Ni]q,

Cristian Pqun, Nicu[or Stan, Gabriel Brânzan, AlinCristian Pqun, Nicu[or Stan, Gabriel Brânzan, AlinRepca, George Bqlan, Daniel Ion, Liviu Andrei, IonelRepca, George Bqlan, Daniel Ion, Liviu Andrei, Ionel

SStan, Cosmin Stancu. tan, Cosmin Stancu. AAntrenori Viorel Raicu [i Laurianntrenori Viorel Raicu [i LaurianLeahu.Leahu.


Ho]ii de mobile dau „]epe“ de zeci de milioane cu ni[te telefoane de juc`rie

Materialul publicistic careur meazq, reprezintq reproduce -rea articolului cu titlul de maisus, semnat de jurnalistul „Ta „Ta --che“che“ [i apqrut \n cotidianul„Na ]ional“„Na ]ional“ din 17 septembrie2000:

«Atunci când mobilele au a -pq rut pentru prima oarq pepia]a ro mâ neascq, ai no[tri ca

brazii fq ceau pe dracu' \n patrusq se afi [eze, oriunde [i oricând,cu noi le aparate, simboluri aledoritei prosperitq]i capitaliste.Unora le-au degerat degetele petelefoane, dar n-au \ncetat sq seplimbe cu ele \n mânq, nici mq -car \n toiul iernii. Pe al]ii, „fu du-lia“ i-a costat mult mai scump,]iganii neavând, normal, nici unfel de mustrare de con[tiin]q a -tunci când le smulgeau apa ra -tele din mâini. Astfel cq, luni dezile, sec]iile de poli]ie bucu re[ -tene au fost asaltate de plânge -rile penale ale celor tâlhqri]i,ziua \n amiaza mare, de mobile.Asta pânq când, neavând \nco -tro, posesorii s-au \nvq]at minte[i-au \nceput sq-[i ]inq telefoa -nele mai la adqpost, prin buzu -nare sau po[ete. Dar tocmaicând se pqrea cq [utitorii de mo -

bile vor dispqrea din „reper„reper--toarul“toarul“ lumii interlope, bqie]iide ora[ au gqsit o nouq modali-tate de a se auto\mproprietqri cutelefoanele pe care le revândapoi, imediat, la pre] de „dum „dum --ping“ping“. Mai mult, cei care \n lo -cul mobilelor rqmân doar cuni[te machete frumos plastifia -te, mai [i zâmbesc ferici]i cq aufqcut „afacerea secolului“»„afacerea secolului“».

„Pot s` dau un telefon?“

Ca [i alte metode care fac ra -vagii pe malurile Dâmbovi]ei,cum ar fi „Maradona“„Maradona“ [i „{me „{me --nu itul“nu itul“, [i noul tip de „man „man --glea lq“glea lq“ a telefoanelor mobileeste unul cât se poate de pa[nic,fqrq nici un fel de violen]q, totulbazându-se doar pe „fqcutul„fqcutuldin vorbe“din vorbe“. Cqci, vorba unuipro lific „mobilist“„mobilist“ care ac]io -nea zq pe terasele de lux din cen -tru: „\n ziua de azi totul e sq aipapagal, sq po]i sq-l \mbrobo -de[ti pe fraier din vorbe. {i dacq-iarunci [i ceva momealq, totul esteca [i rezolvat. Acum vreo douqluni, a venit un tova rq[ de-alnostru din Italia, omul estebqgat cu [pringarii din Bo log nade câ]iva ani buni [i o duce exce-lent. A venit la bairam la un altprieten [i i-a dqruit qstuia untelefon mobil de-]i pica fa]a jos,era o bijuterie. Ne-am minunatto]i ca tâmpi]ii la el, [i de-abiadupq câteva minute ne-am datseama cq nu era decât o machetqdin plastic. Dar era fqcut la maremeserie, avea toate lumini]ele peel, pânq [i celofanul qla sub]irecare se lipe[te atunci când e mo -bilul nou. Ce mai, frq]ie, ziceaicq e d'qla originalu' de la mamalui. {i-atunci, ne-a picat fisa sqle tragem ]eapq la fraieri. Tipu' azis cq ne face el rost de câte ma -chete vrem, cq se gqsesc de vân-zare \n magazinele de surprizede acolo, cu doi dolari buca ta.A[a cq ne-am pus pe treabq. Ma -nevra a mers de senza]ie de la\nceput. Stai pe o terasq [i gi -ne[ti un fraier cu mobil. Vezi cemobil are [i sco]i din geantq unmodel similar. Te duci la om cuo hârtie de o sutq de mii \n mânq[i \i vorbe[ti repede, ca [i cum aifi disperat: «Nu vq su pq ra]i,«Nu vq su pq ra]i,pot sq dau [i eu un te lefon, cqpot sq dau [i eu un te lefon, cqam primit acum un mesaj cqam primit acum un mesaj cq

\i e rqu so]iei, au in ternat-o la\i e rqu so]iei, au in ternat-o laspital. Vq rog, doar un minut,spital. Vq rog, doar un minut,sq aflu la ce spital e [i pofti]isq aflu la ce spital e [i pofti]ibanii, vq rog eu mult de totbanii, vq rog eu mult de totsq-i pri mi]i».sq-i pri mi]i». Când te vqd a[ase rios [i cu ba nul \n mânq, cincidin zece fra ieri pun botul ime -diat [i-]i \ntind telefonul. De a -tunci, totul e joacq de copil. Ieitelefonul, te faci cq formezi, spui[i tu câteva vorbe de formq, te\ntorci cu spatele [i atuncischim bi telefoanele, fqrq sq te\ndepqrtezi nici un pas de masalui. Pe urmq mobilul fraierului\l bagi \n buzunar [i tu rqmâi cumacheta \n mânq, pe care i-o daiomului [i \i mul]ume[ti. El \]izâmbe[te ca idiotul [i tu te \nde-pqrtezi frumu[el. Dupq câtevaminute, când se uitq mai atentla telefon sau când vrea sq sunepe cineva, \[i dq [i românul sea -ma de ]ea pq. Dar tu e[ti atuncideja de par te. {i dacq nu te-aprins \n flagrant, nici Garda numai are ce sq-]i facq“.

„Ceva mai finu]ave]i?“

Culmea este \nsq cq tupeul[u ti torilor a ajuns atât de de -parte \ncât, pe lângq „fraierii“pqcqli]i pe terase, ei au ajunssq-[i \ncerce escrocheria pânq [ila dealerii autoriza]i ai re]elelorde telefonie. {i nu fqrq succes,astfel cq mai multe vânzqtoare

nai ve s-au vqzut nevoite sq bagemâna \n propriul buzunar pen-

- urmare- urmaredindin

num`rulnum`rultrecut -t recut -

Cum sq ne ferimCum sq ne ferimde infractori?de infractori?


�


tru a acoperi „gqurile“„gqurile“ din ma -gazin. De aceastq datq, s-o lqsqm\nsq pe una dintre victime sqpovesteascq cum a fost depose-datq de cel mai scump aparatdin vitrinq, cu zâmbetul pe bu -

ze: „Eram de serviciu la maga-zin [i au intrat trei tipi, sevedeau dupq cum erau \mbrq-ca]i cq sunt bqie]i de bani gata,cq erau plini de bijuterii. Unuldintre ei s-a apropiat de mine [i,foarte civilizat, m-a \ntrebat: «Nu«Nuvq suvq su pqra]i, ceva mai finu] pqra]i, ceva mai finu]ave]i? Nu conteazq banii, darave]i? Nu conteazq banii, darvreau sq \l dqruiesc logodnivreau sq \l dqruiesc logodni--cei mele [i ea e ceva mai mofcei mele [i ea e ceva mai mof--turoasq, a[a cq dacq ave]ituroasq, a[a cq dacq ave]iceva mai de osebit, mai mo ceva mai de osebit, mai mo --dern…».dern…». Am avut \ncredere \nel, cq nu arqta a ho] [i i-am arq-tat ultimul model de Nokia, la24 milioane. Dar este meseria[,numai \n memorie poate re]ine2500 de numere, aproape cât ocarte telefonicq. S-a uitat la el petoate pqr]ile, l-a \ncercat, mi-apus o mie [i una de \ntrebqri [i,dupq vreun sfert de orq, a ziscq-l cumpqrq, dar traverseazqstrada sq mai schimbe ni[tedolari, cq nu are destui lei la el.Mi-a dat telefonul \napoi, eu il-am pus \n cutie [i l-am a[teptatsq se \n toarcq. Dupq vreo orqam zis cq poate s-a rqzgândit [iam vrut sq-l pun la loc \n vi -trinq. De-abia atunci am vqzutceva suspect la culoare [i, cândm-am uitat mai atentq, am ob -servat cq nu este decât o carca -sq. Nenorocitul schimbase tele-fonul cu unul de jucqrie, darcare la prima vedere jurai cq-iadevqrat. {i a[a mun cesc eu

acum câteva luni bune pe moca,pânq acopqr lipsa din gestiune“.

„Ochii pe celulare!“Materialul publicistic care

urmeazq reprezintq reproduce -rea articolului cu titlul de maisus, semnat de ziari[tii CristianBurcioiu [i Cosmin Babii [i apq -rut \n cotidianul „Liberta tea“„Liberta tea“din 26 iunie 2000:

„Câteva clipe de neaten]ie \isunt suficiente unui ho] experi-mentat ca sq fure un telefon mo -bil. Terasele pline-ochi [i aglo -me ra]iile sunt locuri de undeindivizii \n conflict cu legea \[ialeg cu u[urin]q prada.

Oferta verii - noile tehnicifolosite de ho]ii de telefoane mo -bile pentru a-[i surprinde vic-timele - a fost \mbunqtq]itq. Deastq datq, indivizii folosesc ma -[ini cu numere false sau furateca sq se facq nevqzu]i, iar risculsq fie prin[i \n flagrant esteminim. Singurii care pot sq con-tracareze, sutq la sutq, ac]iunileho]ilor sunt cetq]enii aviza]i.Iatq o metodq ingenioasq folo -sitq de ho]i. Unui tânqr aflat lao bere pe o terasq \i sunt pusemâinile la ochi. Este \ntrebat deho]: «Ghici cine e?».«Ghici cine e?». Fqrq sqa[tepte vreun rqspuns, compli -cele squ \i ia clientului telefonulde pe masq, iese din local [i seurcq \ntr-o ma[inq \n a[teptareacolegului squ. Acesta-l mai fier -be câteva minute pe clientul ne -dumerit, care nu [tie ce sq rqs -pundq, spunând, apoi, cq-[i cerescuze pentru cq a confundatpersoana. Dupq care ho]ul se \n -dreaptq, fqrq grabq, spre ie[ire.Victima realizeazq cq a fostfuratq abia dupq ce-l pierde dinraza vizualq pe necunoscut [i \[i\ntoarce privirea cqtre masq“.

Juc`toare de tenis,pr`dat` la antrenament

Raluca Sandu, cunoscuta ju -cqtoare de tenis, fiica nu maipu]in celebrului Mircea Sandu,„na[ul“„na[ul“ fotbalului autohton, aintrat [i ea pe mâna ho]ilor.|ntre douq seturi ale unuiantrenament pe care \l fqcea labaza sportivq „BTT“„BTT“ din ParculHe rqstrqu, tânqra a fost acos ta -tq de doi indivizi. Unul dintreei i-a cerut ferm sq \i dea tele-fonul pentru câteva minute, casq ape leze pe cineva. Surprinsq,spor tiva i-a \nmânat mobilulsqu, unul mai mult decât obi[ -nuit, fqrq sq stea pe gânduri.Indi vi dul l-a luat cu gesturi nor-

male, dupq care i-a \ntors spa -tele [i [i-a vq zut de drum ca [icum nimic nu s-ar fi \ntâmplat.Rqmasq fqrq replicq, RalucaSandu nu a schi ]at nici un gest.

Prea târziu [i-a dat seama cq lefqcuse cadou ho ]ilor telefonulmobil.

|n aceea[i zi, tânqra a fostsfqtuitq sq depunq reclama]ie laPoli]ie. Deocamdatq ho]ii nu aufost depista]i.

Metode noi, preferate de [u]i \n locurile publice

Ca sq nu rqmâne]i fqrq telefo -nul mobil sau fqrq portofel cândvq afla]i pe o terasq, de exemplula o bere, e bine sq re]ine]i altedouq metode preferate ale ho]o -manilor.

� Un individ intrq \n controlpe terasq, sau \n cârciumq, [ioche[te telefonul cel mai tentantcare este expus pe masq. Com -pli cele squ, \mbrqcat sport, ac -]ioneazq apoi, rupând-o la fugqdupq ce a \nhq]at prada.

� Când \]i sco]i haina [i o puipe spqtarul unui scaun \ntr-unrestaurant select nu bqnuie[ticq vei fi furat. Trei-patru indi-vizi, bine \mbrqca]i, \nso]i]i dedame la patru ace, se a[azq lamasa alqturatq. Unul dintreace[tia \[i lipe[te scaunul de altqu, mâinile fiindu-i la câ]ivacen timetri de haina lqsatq ne -glijent. Când vine ospqtarul, ho -]ii spun cq mai a[teaptq pe ci ne -va, negrqbindu-se sq co mandeceva. Apoi, când prada e la locsi gur, scot un telefon mobil lacare vorbesc tare, ca sq fie con-vin[i cq auzi convorbirea. Deexemplu: „Da! Da! Sigur. Hai cqplecqm acum“. Dupq care se ri di-cq, ies din local [i se urcq \ntr-oma[inq ce-i a[teaptq cu motorulpornit.


- va urma -- va urma -

Tra ian TANDINTra ian TANDIN

�

CAP. I(GENERALIT~}I)

Luat \ntr'o accep]ie str\nsq,cuv\ntul poli]ie de moravuri\nsemneazq sistemul de supra -veghere poli]ieneascq, care, \nmai toate ]qrile din Europa, esteaplicat prostitu]iei.

|ntr'o accep]iune mai largq\nsq poli]ia de moravuri poate fidefinitq: totalitatea mqsurilorregulamentare sau legale, careau drept scop a proteja morali-tatea [i igiena publicq. Sensulgeneral al expresiunei este acelacare corespunde titlului [i obiec-tului acestui studiu. Chestiuneape care ne-am propus sq o tratqmeste una din problemele socialecele mai dificile asupra cqreia s'ascris [i s'a vorbit cu autoritate, [icare va fi de sigur multq vremesubiectul celor mai aprinse con-troverse. |ncercarea s'ar puteasocoti dar \ndrqsnea]q dacq aravea alt caracter decât acela desimplq expunere, de simplq vul-garizare a unei chestiuni necu -noscutq multora \n toate deta -liile, detalii destul de ample [icomplexe.

Mai credem necesar a lqmuri,cq, \n cadrul studiului nostru nuintrq chestiunea prostitu]iei \naccep]iunea sa largq: usagiul vil[i criminal ce se face de-unlucru; e vorba aci de prostitu]ie\n \n]elesul restrâns [i comun alcuvântului.

Din acest punct de vedere de -fini]iunile sunt variate, s'arputea chiar sus]ine cq nu existqdefini]iune riguroasq [i unifor-mq a prostitu]iunei.

„Prin prostitu]ie \n]elegem,zice D-r Ehlers, - dupq dreptulroman, - traficul carnal, care sesqv\r[e[te publicamente, fqrq ale -gere, [i pentru bani: palam sinedelectu pecunia accepta.“

De asemenea Yves Guyot:„Este prostituatq ori ce persoanqpentru care raporturile sexualesunt subordonate chestiunii câ[ -ti gului“ [i A. de Morsier: „Pro sti -tuatq e femeea care face meseriidin corpul squ, prostituându-l a -celuia care \l plqte[te profi tând“.„Se poate zice mai scurt, spunepe de altq parte D-l Dolleans, cqcontractul de prostitu]ie esteschimbul unei presta]iuni deplq cere cu o presta]iune de bani;\n acest sens, cât se poate de vag,D-l Dolleans considerq ca satisfq -cqtoare urmqtoarea defini]iune a

D-lui Bridel, care opune \n reliefcaracterul bilateral al actului:„prostitu]ia este actul dublu alfemeei care se vinde [i al bqrba -tu lui care cumpqrq“. |n fine sa -vantul sifiliograf german, profe-sorul D-r Neisser de la Univer -sitatea din Breslau, dq cuvântu-lui prostitu]ie o semnifica]ie câtse poate de \ntinsq: „se nume[teprostituatq, zice numi tul autor,o femee, care cautq sau acceptq,fqrq alegere, toate ocaziunilepentru a avea raporturi sexualecu bqrba]ii, provocatq fiind, sauprovoc\nd, fie cq aceste rapor-turi sexuale sunt plqtite cu banisau daruri [i constituesc astfelprofesiunea principalq sau acce-sorie a femeei fie cq aceste rapor-turi vizeazq satisfacerea poftelorsexuale \n afarq de orice spiritde câ[tig, [i cq au drept cauzqu[urin]a sau cqutarea plqcerii.“Defini]iunea D-lui Bri del nu pare

\nsq tocmai exactq, iar defini]iu -nea datq de D-r Neisser, credemcq depq[e[te li mitele ra]ionale,cari intereseazq dreptul [i socio -logia; de aceea ne oprim la aceas -tq ultimq semnificare: „Pros ti -tu]ia se nume[te faptul uneifemei de a \ntre]ine rela]iunisexuale \n scopul de a trage unprofit material. A[a dar, intere-sul, \n inten]iunea femeei carese dq, constitue faptul pro stitu -]iei“; fqrq aceastq con di]iu ne ofemee poate sq fie desfrânatq, ovi]ioasq, dar niciodatq pro sti tua -tq. |ntr'un sens [i mai restrâns,

din punctul de vedere legal, nupoate fi consideratq ca prostitu-atq decât numai acea femee caretrage profit de sine \n mod pu -blic. Astfel, jurispruden ]a fran -cezq a stabilit cq o femee care seabandoneazq \n mod izolat,numai unui numqr restrâns depersoane [i fqrq oare care pu bli -citate, poate ac]iona \n justi]ie

pe aceia cari o trateazq de prosti-tuatq. Ori cum ar fi, prostitu]ia aexistat din cea mai adâncq anti -chi tate, - a avut chiar \n anumiteepoce un caracter legal [i reli-gios: prostitu]ia legalq [i sacrq [iva rqmâne ata[atq omenirii caun ce inerent societq]ii, ca unfenomen social inevitabil, - pro -duct artificial al unei legi natu-rale imuabile, care nu se poateproduce \ntodeauna \n condi -]iuni normale, ca un rqu nece-sar, \n potriva cqruia ideia edic-tqrei unor mqsuri prohibitivetre bue sq fie cu desqv\r[ire \nlq-turatq, cqci, „prostituata, tipulsuprem al viciului, e \n acela[itimp pqzitoarea cea mai eficace avirtu]ii“ (Lechy, Europoean mo -rales), „supapa de siguran]qprin care se strecoarq profun -zimea vi]iilor umane“ (Duchâte -let). |n acela[ sens se pronun]qSf. Augustin, legislator [i mora -list de un spirit superior care, \nopera sa „De Ordine“ (Cart. II,cap. 12, éd. des Bénédictins,Tom. I, pag. 335) scrie \ntrealtele: „Quid sordidiús quid ina-nius dede coris turpitudinis ple -niûs meretricibus, lenonibus,coeterisque hoc genus pestibusdici potest. Aufer meretrices derebus humanis, turbaveris om -nia libidini bus, constitue matro -narum loco labe ac dedecoredehonestaveris. Sic igitur hocgenus hominum per suos moresimpurisimos vita, per ordinisleges conditione vi lissimum“sau, \n traduc]iune: „Ce poate fimai murdar, mai de [ert, maiplin de necinste [i ru [i ne, decâtprostituatele, proxe ne]ii [i cele-lalte calamitq]i de acest fel?suprimq \nsq prosti tuatele dincele omene[ti [i vei turbura totuldin cauza poftelor; pune-le \nlocul matroanelor [i vei desono-ra totul prin corup]ie [i imo -ralitate etc...“. �

I S T O R I A L A R O T A T I V QI S T O R I A L A R O T A T I V Q


de I . Gr . Perie]eanu

Studiu social, juridicStudiu social, juridic[i de legisla]iune comparat`[i de legisla]iune comparat`

POLI}IA DE MORAVURI

11

|n adevqr, prostitu]ia estepro dusul natural [i inevitabil aduoi factori: Primul factor: soli -citarea, faptul cq bqrba]ii au ne -cesitate de femei pentru a-[i sa -tisface poftele sexuale; \n Euro -pa, numqrul bqrba]ilor \n vârstqde-a se cqsqtori excede pe acelaal fetelor de mqritat; consi dera -]iunile sociale [i economice maiales \npiedicq pe bqrba]i de a-[isatisface necesitq]ile lor sexuale\ntr'un mod legal, adicq conju-gal, [i aceste condi]iuni lucreazqcu preciziune \n anii când acestepofte sunt cele mai puternice [icele mai imperioase. Al doileafactor sunt: toate influen]ele caricoboarq pe femee p\nq la prosti-tu]ie, dintre cari cea mai princi-palq - necesitatea. Aceste cauzesunt: delqsarea, expulzarea dins\nul familiei, seduc]iunea, a -ban donul, luxul, lipsa de edu ca -]iune [i instruc]iune, salariilein suficiente, lipsa de ocupa ]iu -ne, etc...

Nu se pote dar zice cq prosti-tu]ia este imoralq, ci amoralq; caori ce fapt social necesar [i con-form cu datele mediului, prosti-tu]ia rezultq nu din vi]iul indi-vizilor ci din vi]iul socie tq ]ei; caurmare, suprimarea prostitu]ieie inutilq [i irealizabilq.

Teoria generalmente admisq,dupq care prostitu]ia ar fi unfenomen social, produsul fatal almediului social, nu este \nsq\mpqrtq[itq de Lombroso, care \nopera sa: „La dona criminale e laprostituata“, construe[te cu celmai mare lux de detalii teoriapro stitu]iei nqscute: „Identitateapsi hologicq ca [i identitatea ana -tomicq dintre criminal [i prosti-tuatq, zice el, nu pot fi mai com-plete. Aceia[i absen]q de sim]mo ral, aceia[i tqrie de inimq,acela[ gust precoce pentru rqu,aceia[i infamie. Prostitu]ia nu edar, \n rezumat, decât partea fe -meninq a criminalitq]ii“ (op.cit., pg 578, Prefa]a 13, 14). Pen -tru Lombroso originea prosti tu -]iei se gqse[te \n nebunia mo ra -lq, nu \n luxurq (op. cit., pg 641).

Sistemul lombrosian pqcq -tue[te \nsq prin faptul cq nu sta-bile[te legqtura de cauzalitate, pecare o pretinde cq existq \ntre ostare patologicq ore-care [i eser-ci]iul prostitu]iunei. Lom brosoaduce \n sprijinul tezei sale omul]ime de fapte, dar cu toatqbogq]ia de detalii pe care \ncear -cq sq o sprijine el nu stabile[tecoresponden]a \ntre starea fizicqa prostituatelor [i starea lormoralq. El prezintq o descrip]iepatologicq (insensibi litate dure -rósq, obtusiune a gustului, slqbi-ciune a mirosului, impudicitate,cruzime, \n cli nare spre furtetc...) tóte acestea \nsq fqrq legq-tura necesarq \ntre ele. Dege -nerescen]a fizicq [i min talq pecare o observq la cea mai ma reparte dintre prostituate poate fiun rezultat, nu o cauzq; [i, ori

cum ar fi, faptul de a cer ceta \nstructura moralq [i fiziologicq aindivizilor teoria expli cativq aprostitu]iei, \n loc de a cqutacauza \n structura chiar a soci-etq]ii, e un procedeu condam natde sociologie [i credem cq, \nmarea majoritate a cazu rilor,condi]iunile sociale, apq sând dincopilqrie asupra fe meilor nor-male le \mpinge spre prosti tu ]ie,atunci când, \n alte condi ]iuni,ele ar fi rqmas o nes te.

Lombroso, preocupat de tipulcriminalilor, pare cq face ab -strac ]ie de mediul social [i eri g\\n cauzq generalq legea particu-larq câtorva excep]iuni.

Prostitu]ia, astfel cum amexpus-o din punctul de vedereteoretic, este de douq feluri: pu -blicq [i clandestinq. Prostitu]iapublicq sau regulamentatq esteacea care se practicq pe fa]q, subcontrolul [i supravegherea regu-latq a administra]iunii.

Prostituatele publice pot fidivizate \n douq clase:

1) Prostituatele cari provoacqde la ferestrele [i por]ile caselor,pe stradq, pie]e [i alte locuri frec -ventate de public;

2) Acelea cari nu provócq,dar a cqror prezen]q obicinuitqla domiciliu, e bine cunoscutq [io afi[eazq chiar oare cum, fqcândtot cea ce le stq prin putin]q sprea o aduce la cuno[tin]a generalq.

Multe femei apar]inând aces-tor douq clase trec alternativdintr'una \ntr'alta, dupq cumreclamq circumstan]ele [i intere-sul.

Contopind aceste douq clase[i examinându-le din nou, vomputea distinge alte douq categoriide un gen diferit:

1) Femeile cari se gqsesc \n -chise \n case publice de prosti-tu]ie sau case de toleran]q, bor-dele, pe cari romanii le numeaulupanare (de la lupa, lupoaicq,prin aluziune la via]a brutalq cese ducea \n acele locuri), pusesub direc]iunea unor a[a numitefactori]e sau proxenete.

2) Acelea cari sunt libere [i a -ban donate lor \n[ile, cari nu dausocotealq de conduita lor decâtautoritq]ii administrative [i po -li]iei sanitare. O mare parte dinfemeile cari fac parte din aceastqa doua categorie au camerile [imo bilele lor, pe câte vreme altelelocuesc \n apartamente mobila te.

Prostitu]ia clandestinq, libe -rq, e acea care se esercitq \n um -brq, care se ascunde sub formelecele mai variate [i care nu sesus]ine decât prin [iretlic. Ipo -cri tq [i per fidq, aceastq prosti-tu]ie \m bracq c\te-o datq apa ren -]ele cele mai oneste, paralizeazq -autoritatea, o braveazq la fiecare

mo ment [i propagq, fqrq rqspun-dere, contagiunea cea mai groza-vq [i imoralitatea cea mai mare,ruin\nd tot a[a de bine sqnqtateaca [i punga.

Prostitu]ia clandestinq, li be -rq, se practicq de femei apar -]inând mai tuturor claselor so -ciale, \n case de \ntâlnire, ex ploa-tate de femei dibace, prin ho -teluri, camere mobilate, - une oriservind deja drept locuin]q pros-tituatelor \nregistrate carispeculeazq, - \n restaurante, \n -ze strate cu cabine speciale, prinstabilimente publice de bquturi,sau la adqpostul unor fir me, pecari stq scris spre cu no[tin]a ge -neralq: mode, cor sete, atelier delengerie, croitorie, etc.

Tot \n ca tegoria prostitua -telor clandestine, - printre carifigureazq un numqr \nsemnat decopile mi nore \ntre 14, 15 [i 16ani, obicinuite a frecvuenta stra -dele cu rochi scurte acoperite cu[or]uri de uniforme [colare,având coa dele pe spate [i pur -tând pe cap berete.

- se pot clasa acele uvriere aleamorului numite \n limbagiulad ministrativ: nesupuse, necon-trolate, spre deosebire de prosti-tuatele \nscrise, adicq supuseregulamentelor poli]ie ne[ti [ivizitelor sanitare.

- va urma -- va urma -

�

I S T O R I A L A R O T A T I V QI S T O R I A L A R O T A T I V Q


M A G A Z I NM A G A Z I N

1818 o c t o m b r i e 2 0 0 8 - o c t o m b r i e 2 0 0 8 - POLI}IA CAPITALEI

ORIZONTAL:

1) Vas de sânge; ��2) Astru; �� 3) |ncadq!; �� 4) }esq-turq asemqnqtoarecatifelei; �� 5) Vâslq;�� 6) |n stea!; �� 7)Continuare glumq;�� 8) Ie[it din co -mun - Caiet!; �� 9)|n pace! - Scrumbieslabq - A nu mi[ca;�� 10) Masa de sea -rq - Temeritate.

VERTICAL:

1) Floarea droga ]i -lor; �� 2) |n acestloc; �� 3) Pene!; �� 4) Itinerar; �� 5) Conac fqrq gard!; �� 6)Grqdinq publicq; �� 7) 13 Vase! - Pere! - Caiet!; �� 8) Expuseostentativ - Sere!; �� 9) |ncurcatq; �� 10) Abis! - Casq - Cat.

| N D E M N Costel RA{CA-COSCostel RA{CA-COS ((55333300))

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

��

��

��

��

��

��

��

O blondq [i o brune -tq sunt pe autostradq\ntr-un tir. Ajung la unpod, care are o \nql]imede trei metri. Bruneta:

- La dracu', tirul nos-tru are o \nql]ime de pa -tru metri!

{i blonda:- Mqre[te viteza, nu

este nici un poli]istprin…

- urmarea pe linia 7 -

So]ul se uitq atent la so]ia sa[i-i zice:

- Rochia ta nouq este prea\ndrqznea]q. Se vede totul prinea.

- Ei [i? O femeie cinstitq nuare nimic de ascuns...

*

- Tqticule, ]ie ]i s-a \ndeplinitvreo dorin]q din copilqrie?

- Sigur cq da! Toatq lumea mqtrqgea de pqr [i visam sq fiu chel.

*

So]ul a[teaptq lângq salonulde \nfrumuse]are. Dupq un timp\ndelungat iese de acolo so]ia sa.El se uitq la ea, respirq adânc [ispune:

- Bine, mqcar ai \ncercat...

„P.C.“„P.C.“

U M O R � U M O R

La \nceputul lunii februarie aacestui an, dupq 16 ani [i jumq-tate de cercetqri, corespunzând cudata apari]iei primelor dece se,familiile tinerilor mor]i s-au pu -tut lansa \ntr-o bqtqlie fqrqsfâr[it, pentru a solicita apq ra -rea \n fa]a tribunalelor de \naltqinstan]q.

Pe banca acuza]ilor stau [ap teresponsabili medicali, medici re -cunoscu]i, mai mult sau mai

pu]in con[tien]i de gre[elile pecare le-au comis, inculpa]i pen-tru omucidere involuntarq. To]ise considerq nevinova]i [i sperqca justi]ia sq fie indulgentq cu ei,pentru cq existq o serie de cir-cumstan]e atenuante la dosar.

De-a lungul anilor, ei au colec-tat condi]ionat, [i distribuit unhormon, fabricat pânq \n 1988din hipofizq, la 1698 de copii.

Conform avocatului acuzqrii,neglijen]a medicilor, responsa -bili cu tratamentul hormonilorde cre[tere la tineri, a contribuitla contaminarea lor, cu boalaCreut zfeldt-Jakob (MCJ), o ma -ladie degenerativq mortalq.

Printre cei inculpa]i, Jean-Claude Job, 85 de ani, care, \n

1988 era pre[edintele Asocia]iei„France Hypophyse“. El avea \m -puternicire din partea guvernu-lui francez pentru utilizarea a -cestui hormon de sintezq, avânddrept scop relansarea cre[terii lacopii, considera]i nedezvolta]ifizic \n raport cu vârsta lor.

Alqturi de el, apare pe bancaacuza]iilor [i Fernand Dray, tot85 de ani, fost responsabil cu fa -bricarea acestor hormoni la In -

stitutul „Pasteur“ din Paris, alq -turi de un fost \nalt responsabilal Ministerului Sqnqtq]ii, doimedici farmacologi, un medic\nsqrcinat cu colectarea hor-monilor [i altul, care a prescris,din neglijen]q, hormonii unortineri.

Primul deces a apqrut \n de -cembrie 1991, când un tânqr de15 ani, Llyassil, a decedat dupq[apte ani de tratament. Deatunci, peste 100 de pqrin]i dinFran]a, [i-au vqzut copiii su fe -rind de tulburqri neurologice, devedere [i echilibru fizic, cefalee[i regresiune intelectualq.

|n urma articolelor apqrute \npresq, Ministerul Sqnqtq]ii seauto sesizeazq [i lanseazq o an -

chetq administrativq internq demari propor]ii, responsabilizândAsocia]ia „France Hypophyse“,care, \n repetate rânduri, a co -mis o serie de impruden]e pen-tru a intensifica colectarea hor-monilor.

Este vorba de numeroase a -cor duri semnate cu institu]ii,con siderate riscante (neurologie,geriatrie, etc.), comisioane ocul -te acordate unor responsabili deinstitu]ii medicale, laboratoa rede analizq, respectiv, prime \ncash acordate tinerilor suferinzi,recruta]i prin intermediul aces-tora, pentru a fi preleva]i hor-monii de cre[tere.

|ncepând din 1985, SUA [iMa rea Britanie, alqturi de alte

M O N D O P O L I C EM O N D O P O L I C E


�

Procesul „hormonilor de cre[tere“Procesul „hormonilor de cre[tere“Cazul „hormonilor de cre[ te re“ reprezint` unul

dintre marile do sare penale [i unul dintre cele maicomplexe ale secolului trecut, \n care neglijen]a [iindife ren]a unor per sona lit`]i [tiin ]ifice - recunoscutepentru profesionalismul lor, urmeaz` s` fie judecate de untribunal, care \[i va anun]a verdictul la \nceputul anuluiviitor.

|n urma unor investiga]ii mi nu]ioase, se pare c`, 111 tineritrata]i de-a lungul timpului, au de cedat pân` în prezent înFran ]a. Primele tratamente debutea z` \n anii ‘60, \ns` proce-sul ia amploare din 1973 pân` pe la mijlocul anilor ‘80, iarvictimele acestor tratamente \ncep s` apa r` f`r` \ntârziere.

In stitutul „Pasteur“ din Paris

Jean-Claude Job, fost pre[edinte al Asocia]iei

„France Hypophyse“

Fernand Dray - fost responsabil cu producerea

hormonilor de cre[tere

11

M O N D O P O L I C EM O N D O P O L I C E


10 state, interzic hormonii deextrac]ie, trecând la cei de sin-tezq. Fran]a, de[i o ]arq puternicindustrializatq, membrq a G7(grupul celor [apte state, puter-nic industrializate), nu a a de ratla politica medicalq preventivq ahormonilor de cre[ tere.

Investiga]iile au scos la ivealq[i faptul cq \n anul 1980, \n

Fran]a, cu mult \nainte ca SUAsq interzicq hormonii de extrac -]ie, au existat laboratoare deprestigiu care au semnalat risculhormonilor de extrac]ie \n ceeace prive[te dezvoltarea fizicq a ti -nerilor.

Trebuia sq a[teptqm sfâr[itulanilor '80, mai exact 1988, pen-tru ca reglementarea hormo ni -

lor de extrac]ie sq fie limitatq [isecurizatq prin sterilizarea pre -levqrilor, fqrq a verifica niciaplicabilitatea lor [i fqrq a pre-veni pqrin]ii tinerilor de risculla care sunt supu[i.

Pre[edintele „Asocia]iei victi -melor hormonilor de cre[tere“(AVHC), Jeanne Goerrian ne-aconfirmat cq pânq \n prezent audecedat din cauza neglijen]ei [iiresponsabilitq]ii autoritq]ilorsanitar-medicale franceze, 111tineri, care sperau ca \ntr-o zi sqdevinq normali, ca semenii lor.

Autosesizându-se, \nainte caprocesul celor [apte responsabilisq aibq loc, statul francez a ofe ritcâte 225.000 de euro pentru fie -

care familie, plus alte indemni -za ]ii morale celor apropia]i,dupq caz.

La proces, \n afarq de cele 200de persoane, constituite ca partecivilq, au fost invita]i peste 20 deexper]i medicali [i somi tq]i me -dicale, precum profesorul LucMontagnier de la Institutul „Pas -teur“ din Paris, unul dintre des -coperitorii virusului HIV/SIDA,laureatul Premiului Nobel \n Me -dicinq [i Fiziologie pentru desco -perirea Encefalopa tiei Spongio -forme Bovine/Maladia vacii ne -bune, sau profesorul StanleyPrus nier, de la Univer si tatea„Cali fornia“ din San Fran cisco.

Pledoariile lor au lqsat audito-riul fqrq replicq, atât partea vq -tq matq cât [i cea acuzatoare - Mi -nisterul Public.

Prof . univ. dr. Prof . univ. dr. Thomas CSINTAThomas CSINTA

�

G r o w t h H o r m o n eG r o w t h H o r m o n e (GH, STH,(GH, STH,

so matropin sau somatotropinei,so matropin sau somatotropinei,polypeptide) este un hormon se polypeptide) este un hormon se --cre tat de partea anterioarq a glan cre tat de partea anterioarq a glan --dei pituitare, care stimuleazq cre[dei pituitare, care stimuleazq cre[--terea [i reproducerea de celule laterea [i reproducerea de celule laom, precum [i la alte vertebrate. om, precum [i la alte vertebrate.

La om, el are 191 de aminoaciziLa om, el are 191 de aminoacizi[i este format din douq „poduri“[i este format din douq „poduri“disulfides. El constq \ntr-un sindisulfides. El constq \ntr-un sin--gur lan] de 22 kDa (Kilo Dalton,gur lan] de 22 kDa (Kilo Dalton,unitate atomicq de masq). unitate atomicq de masq).

Când GH este sub formq de mo Când GH este sub formq de mo --nomer, este mai eficient decât subnomer, este mai eficient decât subformq de oligomer (de[i ambele ti formq de oligomer (de[i ambele ti --puri sunt prezente în sânge). puri sunt prezente în sânge).

Acest hormon secretat de anteAcest hormon secretat de ante--hipofiza (lobul anterior al hipo fi hipofiza (lobul anterior al hipo fi --zei, glandq situatq la baza cre ierului), asigurq cre[terea oaselorzei, glandq situatq la baza cre ierului), asigurq cre[terea oaselorlungi [i intervine \n metabolismul glucidelor, lipidelor [i prolungi [i intervine \n metabolismul glucidelor, lipidelor [i pro--teinelor. teinelor.

|n caz de boalq hipofizarq sau hipotalamicq, survine uneori|n caz de boalq hipofizarq sau hipotalamicq, survine uneoriun deficit \n somathormon (somatotrop). La copil acest deficitun deficit \n somathormon (somatotrop). La copil acest deficitse traduce printr-o \nql]ime micq, iar la adult printr-o demse traduce printr-o \nql]ime micq, iar la adult printr-o dem--ineralizare osoasq. ineralizare osoasq.

Deficitul poate fi compensat prin injec]ii intramusculare zilDeficitul poate fi compensat prin injec]ii intramusculare zil--nice de somathormon de sintezq. |n schimb, o secre]ie excesivqnice de somathormon de sintezq. |n schimb, o secre]ie excesivqde somathormon cauzatq de un adenom (tumorq benignq) al hi de somathormon cauzatq de un adenom (tumorq benignq) al hi --pofizei antreneazq o acromegalie (dezvoltare exageratq a oase pofizei antreneazq o acromegalie (dezvoltare exageratq a oase --lor fe]ei [i ale extremitq]ilor membrelor) la adult [i un giganlor fe]ei [i ale extremitq]ilor membrelor) la adult [i un gigan--tism la copil.tism la copil.

Doze mici de hormoni de cre[tere, cunoscu]i mai mult penDoze mici de hormoni de cre[tere, cunoscu]i mai mult pen--tru utilizarea lor de atle]i, pot ajuta la tratarea unor com pli tru utilizarea lor de atle]i, pot ajuta la tratarea unor com pli --ca]ii ale SIDA, dar, recunosc medicii, cu efecte secundare im ca]ii ale SIDA, dar, recunosc medicii, cu efecte secundare im --portante. portante.

Studiul, publicat \n Studiul, publicat \n „Jurnalul Asocia]iei Medicale America „Jurnalul Asocia]iei Medicale America --ne“ne“ (JAMA) \n timpul celei de-a 17-a conferin]e mondiale asu (JAMA) \n timpul celei de-a 17-a conferin]e mondiale asu --pra SIDA din Mexico, aratq cq injec]iile cu o dozq slabq de horpra SIDA din Mexico, aratq cq injec]iile cu o dozq slabq de hor--moni de cre[tere umani reduc depozitele de grqsime din jurulmoni de cre[tere umani reduc depozitele de grqsime din jurulorganelor situate \n abdomen.organelor situate \n abdomen.

Pacien]ii seropozitivi dezvoltq depozite de grqsime [i au unPacien]ii seropozitivi dezvoltq depozite de grqsime [i au unni vel ridicat de colesterol, trigliceride [i zahqr \n sânge, ceeani vel ridicat de colesterol, trigliceride [i zahqr \n sânge, ceeace-i expune la riscuri cardio-vasculare. ce-i expune la riscuri cardio-vasculare.

Medicii spun cq este o consecin]q a medica]iei anti-SIDA [i aMedicii spun cq este o consecin]q a medica]iei anti-SIDA [i asistemului imunitar deficitar. sistemului imunitar deficitar.

Rezultatele studiului publicat \n JAMA subliniazq cq de[i nuRezultatele studiului publicat \n JAMA subliniazq cq de[i nueste un panaceu, hormonul de cre[tere poate folosi pacien]iloreste un panaceu, hormonul de cre[tere poate folosi pacien]ilorcu HIV suferinzi de acumulqri de grqsime abdominalq. cu HIV suferinzi de acumulqri de grqsime abdominalq.

Studiul a inclus 55 de pacien]i seropozitivi cu un procent micStudiul a inclus 55 de pacien]i seropozitivi cu un procent micde hormoni de cre[tere din care o jumqtate au primit zilnic in de hormoni de cre[tere din care o jumqtate au primit zilnic in --jec]ii cu hormoni de cre[tere, iar ceilal]i au primit un placebojec]ii cu hormoni de cre[tere, iar ceilal]i au primit un placebovreme de 18 luni. vreme de 18 luni.

De[i, \n doze mici, efectele secundare nu sunt importante,De[i, \n doze mici, efectele secundare nu sunt importante,dr. Jeffrey Lennox, specialist \n dr. Jeffrey Lennox, specialist \n SIDASIDA, la Emory University,, la Emory University,consi dera rezultatele dezamqgitoare, transmite Yahoo Sante.consi dera rezultatele dezamqgitoare, transmite Yahoo Sante.

Variante industriale de hormoni de cre[tere umani sunt utiVariante industriale de hormoni de cre[tere umani sunt uti--liza]i de unii atle]i pentru a-[i umfla mu[chii [i a pierde dinliza]i de unii atle]i pentru a-[i umfla mu[chii [i a pierde dingrq sime, dar singura indica]ie medicalq este diminuarea depo grq sime, dar singura indica]ie medicalq este diminuarea depo --zitelor de grqsime la pacien]ii cu HIV [i \n tulburqrile dezitelor de grqsime la pacien]ii cu HIV [i \n tulburqrile decre[tere. cre[tere.

Riscurile de edeme ale ]esuturilor sunt \nsq mai importanteRiscurile de edeme ale ]esuturilor sunt \nsq mai importantedecât beneficiile.decât beneficiile.

Jeanne Goerrian, pre[edinte

al Asocia]iei victi melor hormonilor de cre[tere (AVHC)


FURTUN~ FURTUN~ TROPICAL~TROPICAL~

Filmul pe care cred ei cq-l fac,nu mai este film.

Comedie, Comedie, Aventuri - SUA, 2008Aventuri - SUA, 2008

Regia: Ben Stiller.Scenariul: Ben Stiller, Etan

Cohen, Justin Theroux.Durata: 1h 47 min.Distribuitor român, Distribuitor român, RoRo

Image 2000Image 2000Distribu]ia: Ben StillerBen Stiller

(Speedman), Jack BlackJack Black (Jeff'Fats' Portnoy), Robert DowneyRobert DowneyJr.Jr. (Kirk Lazarus), Brandon T.Brandon T.JacksonJackson (Alpa Chino), SteveSteveCooganCoogan (Damien), ValerieValerieAzlynnAzlynn (Asistenta lui Damien).

Speedman (Ben Sti-ller), Jeff „Fats“ Portnoy(Jack Black) [i KirkLazarus (Robert DowneyJr.) sunt trei actori careviseazq sq dea lovitura laHollywood. {ansa se parecq le-a surâs, în momen-tul în care au fost ale[ipentru distribu]ia celuimai scump film cu rqzboi

fqcut vreodatq.Dupq ce reu[escsq creas cq în modexa ge rat cos tu -rile a ces tei peli -cule, studio urileproducqtoa re de -cid sq anule zefilmq ri le. Totu[i,regi zo rul, frus-trat din cale a -farq, nu vrea sqre nun ]e la film,îndreptându-secu ac torii în jun-glele din Asia deSud-Est. Aici, îivor întâlni pe a -devqra]ii rqz bo i -nici, care habarnu au cq totuleste doar o joacq.

OMAGIU FILMELOROMAGIU FILMELORDESPRE R~ZBOIUL DESPRE R~ZBOIUL

DIN VIETNAMDIN VIETNAMÎntr-un amestec fluid de film

cu rqzboi [i comedie, TropicThunder aduce un omagiu unorfilme serioase, care trateazq tema

rqzboiului, precum Apoca lipseNow (regia Francis Ford Coppola- 1979) sau Platoon (regia OliverStone - 1986), pe parcurs fq cândaluzie [i la seria filmelor Rambo.

Ben Stiller î[i aminte[te: „Laacest film am lucrat de ceva vre -me. Ideea lui mi-a venit acum 20de ani, mai exact în 1987, când amjucat în Empire of the Sun (regiaSteven Spielberg). Pe atunci, eraula modq filmele despre rqzboiuldin Vietnam. Iar eu [i prieteniimei mergeam mereu la audi]iipentru roluri în astfel de filme,întrucât pre gq tirea se fq cea în ta -bere militare false. To]i cei careajun geau acolo,erau atât defas cina]i, încâts e gândeaucum s-or sim]ioa menii carechiar se duc larqzboi. A[a cqmi-am zis ce arfi sq realizez [ieu un film des -pre ni[te ac -tori care suntprin[i în jun -glq în timp cevor sq facq unfilm despre Vietnam. Cu ajutorulprietenilor mei, Justin Theroux[i Etan Cohen, care mi s-au alq-turat în ultimii 10 ani, am reu[itsq fac din ideea mea un scena -riu. Pe baza cqruia am fqcutacest film, care sper sq vq placq“.

SURPRIZA FILMULUI: SURPRIZA FILMULUI: TOM CRUISE ÎNTR-UNTOM CRUISE ÎNTR-UN

ROL CAMEOROL CAMEO

Realizatorii filmului au pqs-trat strict secret faptul cq TomCruise fusese rugat sq accepteun rol cameo în Tropic Thunder.Filmqrile au decurs fqrq pro ble -me [i, cu toate cq presa mirosiseceva, nici un membru al echipeide filmare nu a confirmat pre -zen ]a lui Tom Cruise în acestfilm. Primii surprin[i au fostpar ticipan]ii la o vizionare pri-vatq, organizatq la Para mountPictures. Ace[tia au rq mas cugura cqscatq atunci când l-auvqzut pe Cruise în rolul unuimogul al industriei cinema to gra -fice, chelios, cu mult pqr pe piept[i cu o gurq spartq. Personajulsqu era extrem de fericit sqarunce un actor în groapa cu lei,dacq popularitatea sa scqdea

sim]itor. Rqmâne de vqzut dacq[i publicul spectator va gustasurpriza pregqtitq de ga[ca ne -bunq care a fqcut acest film.

UN DOCUMENTARUN DOCUMENTAR„B~{C~LIE“ ÎNSO}E{TE „B~{C~LIE“ ÎNSO}E{TE

FILMULFILMULPentru a ]ine pasul cu filmele

celebre, care sunt înso]ite de undocumentar gen „making of“,scenaristul Justin Theroux avrut sq facq un docu mentar...fals. Ben Stiller poveste[te: „To -tul a pornit de la momentul încare regizorul Damien (interpre-

tat de SteveCoogan) o iapur [i simplurazna [i plea -cq îm preunqcu actorii înjun gla asia -ticq. În modfiresc, apq reao întrebarede ge nul ce s-a întâmplat[i cum de cur -gea po ves teadin acel mo -ment?. A[a

cq, în pa ralel, am început fil mq -rile dupq un scenariu inventatde noi pe moment. Ne-am jucatluându-ne interviuri [i impro vi -zând tot felul de replici haioase.Nu [tiu ce vom face cu documen-tarul-bq[cqlie. Poate va ie[i îna -intea filmului, pentru a stârnicuriozitatea publicului sau poateva fi vizionat online pe bucq]i.Cu siguran]q va apqrea pe DVD,la capitolul Bonus“.

DIN CULISEDIN CULISE

� Robert Downey Jr. [i-adescris personajul drept „o com-bina]ie între Russell Crowe,Daniel Day-Lewis [i... un pic deColin Farrell“.

� Afi[ul pentru The Fattiesdin spatele personajului JeffPortnoy, din trailer, prezintqcâ]iva membri ai echipei de fil-mare: pictori]a de costumeMarlene Stewart, monteurulGreg Hayden, directorul de ima -gine John Toll [i scenaristulJustin Theroux.

Liviu BÂRSANLiviu BÂRSAN(revista de cinema(revista de cinema

„Filmul tqu“)„Filmul tqu“)

F I L MF I L M

P O L I } I A C O M U N I T A R Q B U C U R E { T IP O L I } I A C O M U N I T A R Q B U C U R E { T I

U T I L EU T I L E

1 1 2 - N U M Q R U N I C1 1 2 - N U M Q R U N I C( P O L I } I E , S A L VAR E , P OMP I E R I )

1956 - JANDARMERIA1982 - PROTEC}IA CIVILQ

� Sec]ia 1 � 021.316.56.84 � Sec]ia 2 � 021.222.96.01� Sec]ia 3 � 021.313.89.02� Sec]ia 4 � 021.222.41.58� Sec]ia 5 � 021.667.56.98� Sec]ia 6 � 021.210.43.35� Sec]ia 7 � 021.242.26.44� Sec]ia 8 � 021.316.69.79� Sec]ia 9 � 021.255.24.33� Sec]ia 10 � 021.313.69.45� Sec]ia 11 � 021.321.72.12� Sec]ia 12 � 021.324.50.15� Sec]ia 13 � 021.345.07.90� Sec]ia 14 � 021.336.23.03� Sec]ia 15 � 021.461.00.71� Sec]ia 16 � 021.332.44.34� Sec]ia 17 � 021.410.90.02� Sec]ia 18 � 021.335.17.57� Sec]ia 19 � 021.423.38.91� Sec]ia 20 � 021.221.40.55� Sec]ia 21 � 021.434.01.88� Sec]ia 22 � 021.413.10.20� Sec]ia 23 � 021.256.05.66� Sec]ia 24 � 021.332.49.03� Sec]ia 25 � 021.444.19.06� Sec]ia 26 � 021.683.21.30� Sec]ia Transporturi

� 021.316.94.79� Brigada Poli]iei Rutiere

(centrala) � 021.323.30.30

SEC}IILE DE POLI}IE

T E L E F O A N E D E U R G E N } QT E L E F O A N E D E U R G E N } Q

D IREC} IA GENERALQ DE PA{APOARTEStr. Nicolae Iorga nr. 27-29, sector 1 � 021.212.56.75

Sectorul 1: � 021.316.94.74; Sectorul 2: � 021.250.44.95;Sectorul 3: � 021.315.35.34, int. 24232/24231; Secto rul 4:� 021.336.38.71; Sectorul 5: � 021.315.35.34, int. 22510;Sectorul 6: � 021.434.01.60

SERV I C I U L ANAL I ZQ { I PREVEN IR E S ERV I C I U L ANAL I ZQ { I PREVEN IR E A CR IM INAL I TQ} I IA CR IM INAL I TQ} I I �� 021.021. 314 .55 .20314 .55 .20

Mar]i: 14.30-16.00 [i Joi: 11.00-13.00 Chestor principal de po li]ie

dr. Marian Tu tilescu, Di rec torGe neral al Po li]iei Mu nici piu -lui Bucu re[ti;

Luni: 14.30-16.00Subcomisar Constantin Cq -

tq lin Adam, Ad junct al Direc -to rului General al Po li]iei Mu -ni ci piu lui Bucu re[ti;

Miercuri: 14.30 -16.00Chestor de poli ]ie Florin Lu -

cian Gu ran, Ad junct al Di rec -to rului Ge ne ral al Po li]iei Mu -ni ci piu lui Bucu re[ti;

Joi: 15.30-16.30 Co mi sar-[ef Aurel Smo chi -

nq, Adjunct al Di rec to rului Ge -ne ral al Po li]iei Mu ni cipiuluiBucu re[ti.

Miercuri: 13.30 - 15.00Comisar Bog dan Mihail Ivq -

nescu, Director al Di rec]iei Po -li ]iei Adminis tra tive.

Audien]ele au loc la se diul D.G.P.M.B.,

str. Eforiei nr. 3 - 5, sect. 5Telefon: 021.311.20.21

- interior 22.653

D I R E C } I A G E N E R A L Q D I R E C } I A G E N E R A L Q A N T I C O R U P } I E - M . I . R . AA N T I C O R U P } I E - M . I . R . AT e l v e r d e : 0 8 0 0 . 8 0 6 . 8 0 6T e l v e r d e : 0 8 0 0 . 8 0 6 . 8 0 6

I N S P E C T O R A T U L D E P O L I } I EA L J U D E } U L U I I L F O V

Str. Fabrica de Glucozq nr. 7, sector 2, Bucure[ti

Tel/fax: 021.233.29.81 SECTORUL 1SECTORUL 1Telverde: Telverde:

021.224.28.87021.224.28.87Direct: Direct:

021.224.32.16021.224.32.16

SECTORUL 2SECTORUL 2Telverde: Telverde:

021.252.11.10021.252.11.10

SECTORUL 3SECTORUL 3Telverde:Telverde:

021.021.340.07.51340.07.51Direct: 9543Direct: 9543

SECTORUL 4SECTORUL 4Telverde:Telverde:

021.450.44.31021.450.44.31

SECTORUL 5SECTORUL 5

Centralq:Centralq:

021.314.43.18021.314.43.18

(int.118)(int.118)

SECTORUL 6SECTORUL 6

Telverde: Telverde:

021.413.16.20021.413.16.20

021.413.16.71021.413.16.71

Direct: 19546Direct: 19546

POL I} IA GQR I I DE NORDPOL I} IA GQR I I DE NORD : 021 .222 .36 .32: 021 .222 .36 .32

CONSIL IUL GENENERAL AL MUNIC IP IULUI BUCURE{T I - POLI} IA COMUNITARQCONSIL IUL GENENERAL AL MUNIC IP IULUI BUCURE{T I - POLI} IA COMUNITARQAleea Suter, nr. 21, Sector 4, Bucure[ti

Centrala � 021.336.85.66TelverdeTelverde 021.335.22.34021.335.22.34 � Internet:www.plmb.ro

A U D I E N } Ela conducerea Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti


ASOCIA}IA INTERNA}IONAL~ A POLI}I{TILORASOCIA}IA INTERNA}IONAL~ A POLI}I{TILORSec]ia Român` - Regiunea 4 Bucure[ti - Poli]ia Capitalei

telefon / fax: 021.313.18.33„IPA JURNAL“ publica]ie periodic` a Sec]iei Na]ionale

www. i p a r oman i a . r o / b u l e t i n . h tm lwww. i p a r oman i a . r o / b u l e t i n . h tm l

BIROUL INFORMARE {I RELA}II PUBLICE ([email protected])Purt`tor de cuvånt - Comisar de poli]ie Christian CiocanTelefon: 021/313.34.08 Fax: 021/314.53.54 Mobil: 0742.177.314

POL I} IAAEROPORTULUI INTERNA}IONAL„HENRI COANDQ“(OTOPENI )021.201.32 .42;021.201.32 .46 .

POL I} IA AEROPORTULUI „AUREL VLAICU“(BQNEASA) - 021.232.01 .31

DIRECTOR GENERAL: Chestor principal de poli]ie dr. MARIAN TUTILESCUC O L E G I U LC O L E G I U LE D I T O R I A LE D I T O R I A LAurel SMOCHIN~Alina DRAGOMIRChristian CIOCANDan IONESCUGra]iela V~DUVA

R`spunderea pentru materialele publicaterevine au torilor. Re pro ducerea integral` saupar]ial` a mate ria lelor, f`r` acordul prea labil alredac]iei, este in ter zis`.

T iparu l : «F`g`ra[ Pr in t» Bucure[t i ; T iparu l : «F`g`ra[ Pr in t» Bucure[t i ;

ISSN 1584-9910ISSN 1584-9910

Adresa po[ta l` : s t r . Efor ie i nr . 3-5, sector 5 , Bucure[t i .

Te l / fax: 021.250.98.89. E-mai l : po l i t iacapi ta le [email protected]

«POLI}IA CAPITALEI» ESTE MEMBRU AL ASOCIA}IEI ROMÅNE «POLI}IA CAPITALEI» ESTE MEMBRU AL ASOCIA}IEI ROMÅNE PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T .S . )PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T .S . )

PUBLICA}IE DE INFORMARE, EDUCA}IE CIVIC~ {I PREVENIRE A CRIMINALIT~}II EDITAT~ LA DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI

w w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r ow w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r o

REDAC}IAREDAC}IA ::Florin ZANEA - ZAGONEANU - redactor-[ef;Maria DINU - redactor-[ef adjunct;Sorin ANGHEL - redactor;

CORESPONDEN}ICORESPONDEN}I:Grazie lla DAN, Marian TUDOR, Thomas CSINTA (F),Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{AI; Cristian N~STASE (foto)

SE CRE TARIAT TEHNICSE CRE TARIAT TEHNIC:Roxana MIH~ILESCU, Dan CÂRSTOIU, IndiraGHEOR GHE [i Aurelia BADEA.


I N F OI N F O

w w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r ow w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r o

Pre] /apari] iePre] /apari] ie

1 paginq

1/2 paginq

1/3 paginq

1/4 paginq

PDF (internet)*PDF (internet)*

Coperta 2

Coperta 3

Coperta 4

Advertorial 1 pag.

Advertorial 2 pag.

12/a.6/a.3/a.

600

300

190

210

1500

1000

1000

1250

550

900

550

275

170

190

1200

900

900

1200

500

850

500

250

150

170

1000

800

800

1100

450

800

Pre]urile pentru fiecare apari]iesunt exprimate \n Euro [i nu con]inTVA.

* Pentru prezentarea \n revistq,postatq pe Internet, \n format PDF.

Revistq lunarqRevistq lunarq

Form. A4,Form. A4,

24+4pag. Pol icromie24+4pag. Pol icromie

PUBLICITATE |N „POLI}IA CAPITALEI“PUBLICITATE |N „POLI}IA CAPITALEI“

Revista func]ioneazq \n baza Hotqr`rii nr.253/PJ/1991, emisq de Judecqtoria Sec -torului 1 Bucure[ti, la da ta de 11 no iem -brie 1991. Ea face parte din Asocia]ia Po -li ]i[tilor bucu re[teni „ASPOL“.

Cheltuielile de editare [i tipq ri re suntau tofinan]ate, fiind acoperite prin pu bli -ci tate [i acte de sponsorizare, conformlegilor \n vigoare. 1991

Sediul: str. Eforiei nr. 3-5, sector 5, Bucure[ti;Cont IBAN: RO 93RNCB0082044187260001, deschis la BCR, Sucursala Unirea; Cod f isca l : 469348.

Tel/fax: 021.250.98.89 mail: [email protected]

În zilele de 23 [i 24 august 2008 a avut loc, peStadionul „Iolanda Bala[ Soter“ din Bucure[ti, suborganizarea Federa]iei Române de Atletism, Cam -pionatul Na]ional de Atletism în aer liber rezervatatle]ilor veterani.

La categoria de vârstq 35-39 ani, printre partici-pan]ii prezen]i de la cluburile sportive din Bucure[tisau din alte localitq]i ale ]qrii s-a numqrat [i „vite -zistul“ Cezar-Mihail Bucur.

Absolvent al Academiei de Poli]ie „Alexandru IoanCuza“, promo]ia 1995, \n prezent [ef de birou laPoli]ia Comunitarq a Municipiului Bucu re[ti, Cezar-Mihail Bucur a reu[it, în fa]a a nu me ro[i concu -ren]i, câ[tigarea medaliei de aur [i a titlului de cam-pion na]ional la proba de 100 metri, argintul la 200metri [i bronzul la 400 metri.

Din palmaresul poli]istului comunitar mai facparte: titlul de campion na]ional de salq la proba de60 metri, patru titluri de campion al MunicipiuluiBucure[ti în probele de 100, 200 [i 400 metri, loculal II-lea la edi]ia a 18-a a crosului „Fair Play“, pre-cum [i alte patru medalii de argint [i bronz la cam-pionatele na]ionale.

Viorel MIULESCUViorel MIULESCU

P o l i ] i s t c o m u n i t a r ,P o l i ] i s t c o m u n i t a r ,c a m p i o n n a ] i o n a lc a m p i o n n a ] i o n a l

Crosul celor patru sectoare ale Zagrebului

Ac]iunea s-a desf`[urat pe 28 septembrie a.c., a fost orga-nizat` de Poli]ia Zagreb [i dedicat` „Zilei Poli]iei Croate“.

An de an, la acest eveniment sunt \nvita]i s` participe [ipoli]i[tii câ[tig`tori ai edi]iilor anterioare de la competi]iilesportive. Poli]ia Ca pit alei se num`r` printre astfel de invita]i,iar anul acesta a fost re prezentat` de echipa constituit` dinpoli]i[tii pasiona]i ai atletismului - {tefan Oprina (ServiciulComuni ca ]ii [i Informatic`), Mihai Ciubotariu (Sectorul 5Poli]ie), Gheorghe Mun teanu (SSPIR) [i Mihai Cre]u(SSPIR).

La cros, al`turi de echipele gaz d` au luat startul [i echi pe -le sosite din alte câteva ]`ri: Slove nia, Ro mânia, Germania,Bosnia-Her]e go vina, Letonia etc.

Dup` cei cinci kilometri parcur[ipe un traseu ce leag` cele patruzone ale Zagre bului, echipa Slo -veniei s-a clasat pe locul I, echipaRo mâ niei pe locul II [i una dintreechi pele din Zagreb pe locul III.

La individual, câ[tig`torul locului Ia fost desemnat poli]istul român{tefan Oprina. Meritul lui este deo -sebit de oarece de patru ani ob]inela rând „marele trofeu“ - cup`trans misibil`, dar p`strat` la loc decinste al`turi de alte trofee \n vitri-na Poli]iei Ca pitalei. Felicit`ri, {tefan!

*{tefan Oprina s-a al`turat mem-

brilor [ta fe tei „Walmark“ [i a parti -cipat la „Ma ra tonul Interna]ionalBucu re[ti“, des f`[urat duminic`,12 oc tombrie 2008, unde s-a clasatpe locul II.

Maratonul BerlinOrganizat \n aceea[i zi cu eveni-

mentul sportiv de la Zagreb, „Mara -tonul Berlin“ a reunit aproape50.000 de participan]i, sosi]i dinpeste 100 de ]`ri. Ace[tia au fostsus]inu]i, aplauda]i [i admira]i depeste un milion de spectatori.

Poli]istul D`nu] Cernat s-a nu -m`rat printre sportivii care au luatstartul acestei competi]ii. Dup` cei42,195 km parcur[i \n 2 ore 54minute 43 secunde, D`nu] s-a

clasat \n primii 1000 de sportivi, ocupândlocul 799.

D`nu] Cernat s-a aflat la cel de-al[aselea maraton din acest an [i la al 34-

lea din activitatea lui sportiv`.

Maratonul Interna]ional Bucure[tiD`nu] Cernat s-a aflat printre cei 200 de participan]i care

au luat startul la aceast` competi]ie sportiv`. Dup` distan]aparcurs`, acesta s-a clasat pe locul XII, ob]inând \ns` un nourecord na]ional la „categoria veterani“ cu timpul de 2 ore 46minute 50 secunde.

La aceast` competi]ie, japoneza Hiroko Ogawa, care ne-areprezentat ]ara peste hotare, al`turându-se echipei deatletism de nenum`rate ori, a ob]inut la cros un frumos loc X,r`spl`tit cu premii \n bani.

Mar ia DINUMar ia DINU

Atletism \n ora[e diferite

RECLA

MA P

UBLI

CIT

ARA

(poa

te fi

vizua

lizat

a do

ar in

form

a tip

arita

)

Ministerul Internelor„sub asediu“!

Zilele trecute, \n fa]a Minis te -rului Internelor [i Reformei Ad mi -nistrative era forfot` mare. Maimul]i demonstran]i cu pancartepichetau \mpotriva \nc`lzirii glo -bale. Pentru ca situa]ia s` nudegenereze, poli]i[ti cu scuturi\ncercau s` ]in` mul]i mea subcontrol. O ma[in` cu tu nuri deap` a[tepta, \n apropiere, s`intervin` \n caz c` manifestan]iivor for]a cordonul de ordine.

La un moment dat, se aude ovoce: „Aten]ie toat` lumea, se fil -meaz`! Motor! Ac]iune!“. Uff, amr`suflat u[urat. Nu ataca ni meniministerul! Totul f`cea partedintr-un scenariu al unui film, iarsediul M.I.R.A. era doar decorul.

Drept dovad`, poli]i[tii erau\mbr`ca]i \n uniformele unit`]ilordin New York.

A.S.A.S.

Date post:	27-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

BINE A}I VENIT !api.ning.com/files/afqD3-PXYZZlrply2nvFDCshpa5...1 POLI}IA CAPITALEI- octombrie 2008...

Documents