Home >Documents >Bindar Cristiana Proiect

Bindar Cristiana Proiect

Date post:06-Jul-2018
Category:
View:218 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 8/17/2019 Bindar Cristiana Proiect

    1/18

    1. Metode de retinere a dioxidului de carbon din gaze

    Absorbtia CO2 intr-un lichid

    Arderea combustibililor fosili elibereaza in atmosfera cantitati impresionante de gaze cu efect de seră, dintre care cel mai important este dioxidul de carbon. Cresterea continua a concentraţiei de CO2 in atmosfera duce la amplificarea efectului de sera, şi deci are loc incalzirea globala a planetei. Datele statistice arata ca din 1!" pana in 1## concentratia globala de CO2 a crescut de la 2#" ppm pana $%" ppm, adica o crestere de 2"&. 'n 2""2, sectorul energetic a (contribuit( cu cea mai mare cota de CO2  emisă )reodată, peste # miliarde tone.  

    *e langa emisii de CO2, in urma arderii combustibililor fosili, in atmosfera sunt e)acuate cantitati uriase de oxizi de sulf, oxizi de azot, +idrocarburi şi pulberi.  

    O alternati)a la energie con)entionala ar fi utilizarea si dez)oltarea surselor regenerabile de energie, dintre care biomasa probabil )a reprezenta cea mai importantă sursă de energie.

    Una din metodele de separare a dioxidului de carbon din gazele de ardere

    foloseste alcanolaminele. Cea mai utilizata solutie este monoetanolamina, dar mai sunt utilizate si aminele secundare, tertiare sau un amestec dintre ele.

  • 8/17/2019 Bindar Cristiana Proiect

    2/18

    azele de ardere inainte de a fi introduse in coloana de absorbtie trec prin mai multe etape de tratare si epurare. -ai intai, gazele arse sunt desprafuite apoi sunt trecute  printrun sistem de racire, unde gazele sunt racite pana la temperaturi necesare  procesului de desulfurare. Desulfurarea gazelor are loc intrun scruber unde oxizii de sulf sunt retinute. /O2 reactioneaza cu solutia amina formand un compus din care amina

    nu se mai regenereaza. 0educerea continutul de sulf in gazele de ardere, inainte deabsorber, micsoreaza riscul degradarii rapide a solutiei amine in timpul procesului de absorbtie.   azele desulfurate sunt introduse prin parte inferioara a absorberului. /olutia -A este inectata prin niste duze, instalate in parte superioara a coloanei. Contactul intre cele doua faze are loc in contracurent, circuland printrun strat de umplutura format din inele 0asc+ig.

    0eactia intre CO2 si -A este re)ersibila. 3a temperaturi oase are loc absorbtia de CO2 de amina, in sc+imb cand este incalzita ea eliberează cea mai mare parte de CO2. Astfel,

    din absorber, absorbantul bogat in CO2 este introdus intrun sc+imbator de caldura. Aici,in contracurent solutia este incalzita de gazele de ardere fierbinti pana la temperaturi necesare separarii -A de CO2. Absorbantul sarac este apoi recirculat in absorber.   *rezenta altor emisii in gazele de ardere afecteaza procesul de absorbtie si duc la degradarea sol)entului utilizat. ste ne)oie de a micsora concentratia lor pentru o mai  buna eficienta a procesului de absorbtie.

    Captarea si stocarea geologica a dioxidului de carbon

    Captarea si stocarea carbonului 4CC/5 este o abordare pentru a atenua incalzirea globala prin captarea dioxidului de carbon 4CO25 din surse mari punctiforme, cum ar fi centralele electrice cu combustibil fosil si stocarea lui in locul eliberarii in atmosfera. Desi CO2 a fost inectat in formatiuni geologice pentru diferite scopuri, depozitare pe termen lung a emisiilor de CO2 constituie un concept care inca nu a fost incercat si pana in prezent 42""5 nici o uzina de mare putere nu functioneaza cu un sistem complet de captare si stocare a carbonului. Carbonul este emis in atmosfera 4sub forma de dioxid de carbon, numit si CO25, ori de c6te ori si oriunde ardem un combustibil. Cele mai mari

    surse sunt automobilele si camioanele, precum si centralelenenucleare  cele care ard carbune, petrol sau gaze naturale, altfel cunoscute sub numele de combustibili fosili. *entru a pre)eni crearea concentratiilor mari de dioxid de carbon in atmosfera 4posibil  producand incalzire globalea si cu siguranta pro)ocand acidifierea oceanelor5, putem capta si stoca CO2. Deoarece am a)ea ne)oie sa stocam mii de milioane de tone de CO2, nu putem sa folosim doar containere, ci trebuie sa folosim si facilitatile de depozitare naturale. -ai os este prezentata o diagrama de locatii posibile pentru stocarea subterana de CO2 , luata dintrun raport '*CC.

  • 8/17/2019 Bindar Cristiana Proiect

    3/18

      Fig.1 3ocatii posibile pentru stocarea subterana de CO2

    fectele dioxidului de carbon in atmosfera sunt contro)ersate. Cu toate acestea, temperatura medie a *am6ntului este in crestere, mai ales daca este masurata la poli. Astfel, temperatura medie a suprafetei *am6ntului se coreleaza bine cu cantitatea de CO2  din atmosfera 4adica daca creste ni)elul de CO2 in atmosfera, creste simultan si

    temperatura de suprafata5.

    Captarea CO2 

    Captarea de CO2 se poate aplica surselor punctiforme mari, cum ar fi sursele mari de combustibili fosil sau instalatiile de energie din biomasa, industriile cu emisii maore de CO2, industrii de prelucrare a gazelor naturale, uzine cu combustibil de sinteza si de uzine de producere a +idrogenului pe baza de combustibili fosili. 7n general exista trei tipuri diferite de te+nologii8 post-combustie, pre-combustie, si arderea combustibilului pe

    baza de oxygen 4Ox9fuel5.

     

    • 7n post-combustie, emisiile de CO2 sunt eliminate dupa arderea combustibililor fosili : acest sistem sar aplica la centralele electrice con)entionale. Aici, dioxidul de carbon este captat din gazele de ardere la centralele electrice. ;e+nologia este  bine cunoscuta si utilizata in prezent la alte aplicatii industriale.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Flue_gas http://en.wikipedia.org/wiki/Fossil_fuel_power_plant http://en.wikipedia.org/wiki/Flue_gas http://en.wikipedia.org/wiki/Fossil_fuel_power_plant

  • 8/17/2019 Bindar Cristiana Proiect

    4/18

    • ;e+nologia pre-combustie este aplicata pe scara larga la producerea de ingrasaminte, combustibil c+imic, gazos 4

  • 8/17/2019 Bindar Cristiana Proiect

    5/18

    Dupa captare, CO2 trebuie transportat la siturile de stocare adec)ate. ;ransportul se face prin conducte, care constituie, in general, cea mai ieftina forma de transport. 7n 2"", in /tatele @nite au existat aproximati) %."" m de conducte de CO2 . Aceste conducte sunt utilizate in prezent pentru transportul CO2 la c6mpurile de productie  petrolifera, unde productia de CO2 este inectata in campuri mai )ec+i pentru producerea

    titeiului. 'nectarea CO2 pentru producerea de petrol este, in general, numita (recuperaremarita de titei( sau O0. 7n plus, exista cate)a programe pilot, aflate in diferitele stadii  pentru testarea stocarii pe termen lung a emisiilor de CO2 in formatiuni geologice neproducatoare de petrol. /e mai pot utiliza sisteme COA de banda rulanta sau na)e. Aceste metode sunt in prezent folosite la transportul de CO2 pentru alte aplicatii.

    Fig.2  -etode de transport si stocare geologica a CO2

    !tocarea CO2 

    *entru stocare permanenta a CO2 au fost concepute diferite recipiente. Acestea includ stocare gazoasa in diferite formatiuni geologice aflate la adancime 4inclusi)

    formatiuni saline si zacaminte de gaze epuizate5, stocare lic+ida in ocean si de stocaresolida prin reactia CO2 cu oxizi metalici pentru a produce carbonati stabili.

    1. !tocarea geologica"

    Cunoscuta deasemenea ca geosec+estrare, aceasta metoda implica inectarea dioxidului de carbon, in general in stare supracritica, direct in formatiunile geologice din subsol. Ca locuri de stocare au fost sugerate campurile petrolifere, campurile gazeifere,

    http://en.wikipedia.org/wiki/Oxide http://en.wikipedia.org/wiki/Carbonate http://www.co2club.ro/ro/informatii-utile-CCS.html http://en.wikipedia.org/wiki/Oxide http://en.wikipedia.org/wiki/Carbonate

  • 8/17/2019 Bindar Cristiana Proiect

    6/18

    formatiunile saline, zacamintele de carbuni neexploatabile si formatiunile bazaltice subterane infiltrate cu apa sarata. Diferite mecanisme fizice 4ex. roca din acoperis foarte impermeabile5 si mecanisme de captare geoc+imica ar pre)eni scaparea CO2 spre suprafata. @neori, CO2 este inectat in campurile petrolifere aflate in declin, pentru cresterea recuperarii titeiului 4cresterea gradului de recuperare5. Aceasta este o optiune

    atracti)a deoarece costurile de depozitare pot fi partial compensate prin )anzareacantitatii suplimentare de titei extras. Deza)antaele campurilor petrolifere )ec+i sunt distributia lor geografica si capacitatea lor limitata, precum si faptul ca arderea ulterioara a petrolului suplimentar astfel recuperat )a compensa in mare masura sau in totalitate reducerea emisiilor de CO2.

      /traturile neexploatabile de carbune pot fi utilizate pentru stocarea CO2, deoarece CO2 se absoarbe la suprafata carbunelui. ;otusi, fezabilitatea te+nica depinde de  permeabilitatea stratului de carbune. 7n procesul de absorbtie carbunele elibereaza metanul adsorbit in prealabil, iar metanul poate fi recuperat 4cresterea gradului de recuperare a metanului din stratele de carbune5. ?6nzarea metanului pot compensa partial

    costul stocarii CO2. Bormatiunile salifere contin saraturi puternic mineralizate si pana in prezent nu sa considerat ca ar putea aduce )reun beneficiu omului. 'n cate)a situatii, ac)iferele saline au fost utilizate pentru stocarea deseurilor radioacti)e. *rincipalul a)anta al ac)iferelor saline este potentialul lor larg de stocare )olumetrica si ocurenta lor  frec)enta. Acestea )or reduce distanta de transport a CO2. Deza)anataul maor al

Embed Size (px)
Recommended