Biblioteca Bucurestilor 2004

7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004

http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 1/43

NICOL E RE fi

7 de ani de la n a ş t e r e

Înainte de orice,

N

Breban

i m p r e s i o n e a z ă

prin marele suflu al scrieri/or sale,

care

d e ş i

nu sînt

o m a n e

- f r e s c ă a ş a d a r

c o n s t r u c ţ i i

epice de vastli extindere

s p a ţ i a l ă

sau

t e m p o r a l ă ,

impun

un

sentiment al amploarei prin

proftlnditatea i n v e s t i g ă r i l o l :

Eliberînd

n t r - a d e v ă r

bogate efluvii lirice, dar

e p i ă

in

a c e e a ş i m ă s u r ă

a n a l i t i c ă

dar v i z i o n a r ă m e n ţ i n i n d u - s e

a l t ă d a t ă

in cadrele stricte ale

d e s c r i p ţ i e i

dej acturli aproape balzacianli, proza sa tinde mai

e g r a b ă

spre o o r m u l ă a

romanului total, foarte

i n c l i p ă t o a r e

ductilli,

m e n i t ă

s ă

reziste prin flexibilitate

f o r

ţ e i

de compresiune a vigurosului instinct creator .



finul VII nr

BIBLIOTEC O C O ~ E ~ T I L O R

Sumar

Ş t e f a n cel Mare

Sfânt

5 . .

. .. ....... . . ...... ...............

........

B u c u r e ş t i i de a l t ă d a t ă

Anton Pann 15

lan H OREA - Anton Pann ...... .................

.......... ......... ... ...... . ..................................4

na Maria

O R Ă Ş N U -

Din vremea lui Anton Pann ....... ........... ..... ..... .... ..... .........

4

Anton PANN

-

Despre b e ţ i e i r ă ş i - Povestea vorbii .... . ..... .... ..... ..... .

...... ......... ....6

Patrimoniu . ... ................ ............ .......

.

............ ..........

. ..

.......... .........9

Istoria

c ă r ţ i i

J

Dosoftei - Psaltirea în versuri ............................. .

... .. .... ..... ...............

........ ..... .

10

Restituiri

1

SIMlONESCU

- Cartea

R o m â n e a s c ă

.... ..... ..... .............. ....

....

...

....

... ...... 12

Autografe

contemporane

Mircea TO U Ş ............ .......... ..

.... ....... ...

............ .... ... ...... ......

.....

........... ..

14

le

Biblioteci

b u c u r e ş t e n e

Sergiu

G Ă B U R E C

-

Scrisori din interior ........ ...

........ ... ......

........ .

...... .... ........... .

16

Meridian

biblioteconomic

EBLIDA - Orizonturi . Programe. t i v e ..... .... ..... ...... .... ......

.....

..... ..... ..

.19

Manifestul IFLA pentru Internet ... . .... ..

...

........ .... ........ . ...... ... .

.... . ........ ..

22

Un pas spre armonizarea cu practici le bib lioteconom ice din Uniunea E r o p e a n ă .... 23

Profil

Adina BERC/U

-

Dumitru Berciu ( 1907 - 1998) ........ ... ..... . ........ ... ....... . ...... ..24

Eveniment

Cornel MUNTEANU

- Catedra

de R o m â n ă

din Budapesta

la

140 de a

ni

.

..... ....... .32

Un

mesaj

de

la

Paris

Cicerone ROTARU - p ă r a r e a mediului în secolul XXI .... .... .

......

......

.....

...... ..33

Catalog

.. ... ...

. ... .......

............. ........ ......... .... ..... .... .... ........ .

........36

e ;

Agenda c u l t u r l ă

24 ianuarie 1859 -

24

ianuarie

2 4

........

...... .......... .... ..... .........

.......

.....

.

.... ..

.

38

O servesc, în continuare, cultura r o m â n ă cu pasiune dragoste ..... .... ........

.....38

Calendar .

.... ...... ....... ..... .

...... . .. ..... .... ..

.

. ......... ......... .... . .... .....

... .39



BIBLIOTECA

B U C U I { E Ş T I L O I {

Stefan

cel Mare

Sfânt

SI

-

5

-

ihail

SADOVEANU

I

ntors din

ă z b o i u l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i

Domnul

a ş e z ă t a b ă r a

la

Vas lui a ş t e p t î n d

d e s f ă ş u r a r e a

unor

m p r e j u r ă r i

care

ă t e a u î n c ă

ascunse pentru

allii. Pentru el erau limpez

i

printr-o

h o t ă r î r

mai

presus de noi care ne h ă r ă z f i e c ă r u i a un destin .

Argumentul

v i e ţ i i

sale trebt.:ia

se

î m p l i n e a s c ă

Silinlile sa le timp de cincisprezece ani

ţ i n t i s e r ă

orÎnduirea Ţ ă r i i î n t ă r i r e a

hotarului

intocmirea

o ş t i l o r .

Puterea omulLii e

u b r e d

timpul lui e

m

r g i n i t ;

Dumne

ze u

a u g ă î m p r

lor de

tot felul valori misterioase: profani lor li se a r ă t ă

atunci minuni.

Basarab cel B ă t r î n se a ş e z a s e deci În

scaunul Ţ ă r i i

la

B u c u r e ş t i purtînd pe el simbolul

m ă r i r i i puterii care tînjise d o u ă de ani .

Dar d r e g ă t o r i i otomani din

lature

a r i i

m

î n d u

- s e

B a s a r a b V o d ă

nu putu

le

puie

î m p o t r

i v ă deci t u i r i

m e ş t e ş u g i t e

pe care el le

socotea mai tari decit a

rm

e

le

. beilor

c ă r ţ i

de

priet inie f ă g ă d u i n ţ i de bani

î n c r

a r e a celei mai

e s ă v î r ş supuneri

s l ă v

u l u i între

t o ţ i

domnii

lumii Mahomet-Sultan ş i - ş f i i n ţ a

În

pribegie .

-

Se

vede Voievodului de la Ardeal nu

i

-i

dat scape de dîn sul a zÎmbit Ş t e f a n - V o d ă cu

m i u n e . Dumnezeu nu-i Î n g ă d u i e lui

L a i o t ă apuce s ă r b ă t o a r e a C r ă c i u n u l u i

in

m o ş t e n i r e a p ă r i n ţ i l o r s ă i ; în post pe cind ne

osteneam pentru dînsul domnia sa mînca în ascuns

de frupt

ca p a p i s t a ş i i .

Pe cînd turcii schimbau rînduiala din Tara

o m

e a s c ă V o d ă a ş t e p t a

alt

r ă s p u n s

care

n-

a

Întîrziat s ă - i vie prin prietinii s ă i n e g u ţ ă t o r i de la

Cafa

p r i l ~

Ţ a r a

U n g u r e a s c ă

prin V e n e ţ i a .

So

liman

HadÎmbul beg lerbeg

ul

Greciei c ă p i t a n u l cel mare

n f r i

c o ş a t a l ordiilor otomane primise p o r u n c ă

s ă - ş Î n t o a r c ă

toate puteri le asupra Moldovei ca

e d e p s e a s c ă Î n d r ă z n e a l a amestecul lui Ac-I tlac

Bei. În l

oc

stea cu l i n i

ş t e

p l ă t i n d tribut cuvenit

acest necred incios se m i ş c ă Deci HadÎmbul

ÎI

va

lovi cu ă ş n i c i e .

treburile turcilor sînt totdeauna cu

Î n c e t i n e a l ă Ş t e f a n V o d ă a r ă m a s

În

taberi le sale de

i a r n ă

poftind

la c u r ţ i

din Vaslui pe m sa

Doamna

pe

coconul

Alexandru pe

d o m n i ţ a

Olena ca fie la un loc cu domnia sa de s ă r b ă

toarea Sfintei N a ş t e r i Aici ÎI solii de la

Caz

imir-Crai domnii B i ş o v s k i Suhodolski cu

carte de la augusta sa s t r ă prin care m i t u l

Crai

Îi

da încredintare de ajutor

n e a p ă r a t .

acuma nu mai este Î n d o i a l ă de r ă z b o i

- Î n t r - a d e v ă r , r ă z b o i u

În

Moldova i n s a m n

Anol

VII

nr Z

c ă d e r e a c e t ă ţ i i

m e n i ţ

a zÎmbit ă c ă t r ă domniile lor so lii. Iar d a c ă bat o ş t i l e

lui Mahomet-Sultan

C a m e n i ţ a

r ă m î n e

d e s c o p e r i t

Lehia înspre tatarii de la

Vol

ga.

M u l ţ ă m e s c

s l ă v i t u l u i meu domn Crai

ul

pentru ajutorul f ă g ă d u i t

îl

t e p t .

Treburile turcilor erau încete; nu mai

p u ţ i n

ale

domnilor

din Lehia.

Ş t e f a n

V o d ă

s t ă t u

la Vaslui

p î n ă

la

s f î r ş

i t u l lunii fevruarie primind numai vorbe c ă r ţ i .

Spre

p r i m

ă v a r ă . a slobozit pe r ă z ă ş i la treburile lor. De sfintele

P a ş t i

a potirt pe toti

c ă p i t a n i i

s ă i la Invi

erea

din Suceava

cum avea m ă r i a sa

obicei de cincisprezece a

ni

.

De Sfîntul-Gheorghe a stat cu luare-aminte v a d ă d a c ă nu iese de la poarta

Î m p ă r

ă ţ i e t u r c e ş t i

firman pentru purcederea

o ş t i l o r :

t o ţ i

scutelnicii

c ă l ă r e ţ i i

ă z ă ş

aveau

a s c u ţ i t e s ă b i

caii Î n ş ă u a ţ i . Le-a venit vesfe puie s ă b i i l e În

c o a r d ă

s l o b o a d ă

caii

la

poieni.

Cea mai c i u d a t ă ş t i r e dintre toate cele care i-au sosit Domnului la Suceava

În

cugetarea verii a fost pieirea lui

R a d u V o d ă

Basarab.

Cum

de ce a pierit nu

s-a

putut afla bine. a c ă z u t la Giurgiu a trecut la Vidin ori la Nicopole

la

un

o s p ă ţ : a

i e ş i t

de la be ii D u n ă r i i ves te de moartea acelui voievod . În a c e l a ş i timp

Basarab cel B ă t r î n

L a i o t ă

Îngenunchea la mila

i t u l u i

A ş a Basarab cel

B ă t r î n

L a i o t ă

a venit

la domnie

dinspre

a z ă z i

cu navrapi s u b a ş i otomani la

a ş e z a r e a sa

În

scaunu l p ă r i n ţ i l o r a b ă t u t tubulhanaua.

- Dumnezeu m ă p e d e p s e ş t e n-am t i u t aleg bine a z is

c ă t r ă

sfet

ni c

ii

A dou a t i r e de care Ş t e f a n V o d ă nu s-a mirat a fost

i e ş i r e a

lui Haidar Ghi

rai de

la

CrÎm

ca

prade

În

hotarul Lehiei

m e n i ţ a

- Deci tatarii de la CrÎm a z

is

m

ă r i a

sa se

t u i e s c

cu Sultanul. Trebuie

priveghem

la ă s ă r i t .

Nu mir de Meng li nici de Haidar

m ă r t u r i s e s c În

lege cu Maholllet; am m ă mir de L a i o t ă care-i c r e ş t i n ca noi

care

a

jurat

pe sfînta cruce pe sfinta Evanghe lie

În

paraclisul nostru de la Suceava. Va

veni el

În

coada

o ş t i r i l o r

HadÎmbului.

Ca o

f r u n z ă

care cade cea

d i n t ă i

vestind iarna cind codrul e

Î n c ă

verde

la

s f î r ş i t u l

verii a

c ă z u t

solia

a ş t e p t a t ă de la Î m p ă r ă ţ i

Cartea marelui Sultan

poruncea se d e s c h i d ă p o r ţ i l e Chiliei t ă ţ i i Albe se puie

În

mîna slujito

rilor

a n u m i ţ i

birul c ă t r e Î m p ă r ă ţ i e

- Sîntem doritori de pace a m puterea i e i sa le

Sultanului nu putem da u n s u l pe care-I p o f t e ş t e m ă r i a sa. Nu s i n t

1 l 1

datori

n i m ă n u i ne vom a p ă r a dreptatea

So lii s-au dus. În urma l

or

trebuia se ridice

se

mnul

r o ş

a l

r ă z b o i u l u i

din

sp re a z ă z Ş t e f a n - V o d ă a suspinat intrînd în paraclis s

in

gur

la

r u g ă c i u n e . r ă r ă

Întîrziere vestea

m ă r i

ei

sa

le au ajuns la

u n o ş t i n ţ c ă p i t a n i l o r

a

r ă z ă ş i l o r celor din Ţ a r a - M Î n g Î i n d u - ş i cu mînica minteanului

ele

arici.

spuneau a c e ş t vorbe mai tari mai potrivite decit ale

m ă r i

sale Împotriva spur

catului Mahomel. Dar se Învoiau domnii craii cu

c u v i i n ţ ă

Ci

lo

r

nu le p ă s a de nimica cum trebu i

e.

m î n d u ş i

rînduielile ceasu lui de u m p Ş t e f a n V o d ă rep

ez.

it so

lii la

Cazimir-Crai

la

Ardea

l;

a dat de primejdie lui

M a t i a ş - C r a i .

Mai cu sa

mii

lui M a t i a ş - C r a i ca Domn prea vestit viteaz al r e ş t i n ă t ă ţ i i Îi cerca sprijine ca

pe

unul ce a

t ă c u t

e g ă m î n t de moarle pentru legea

lu

i Hristos. Drept este spri

jinind oastea Moldovei Craiul a p ă r ă

Î n s ă ş i Tara

e a s c ă . Cu vorbe potrivite

s-au dus curieri

la V e n e ţ i a la

prea s t i n ţ i t u l p a p ă . Boieri de c r e d i n t ă au purces din

Suceava

la

m ă r i a

sa

Vlasie-Maghiar voievodul Ardealului cerînd

t r i m e a t ă

pe

Basarab cel Ţ e p e l u ş cu oaste În locul vic lean ului L a i o t ă

Dintre

t o ţ i ,

numai voievozii de la Ardeal s-a u

a r ă t a t

harnici la

f a p t ă

au

lovit pe t ă .

În vremea asta

În

t

oa

mna anului 1475 a porunca de

la

Î m p ă r ă ţ i e ;

So liman HadÎmbul

În

A

lb

ani a l î n g cetatea Scutari a racut-o cunos

c u t ă

bei or

o ş t i l o r s ă r u t Î n d u - i p e c e ţ i

Cum va c u n o a ş t cartea m p ă r ă t e a s c ă Soliman-B

eg - ş i

Î n t o a r c ă armiile cu

c ă t r ă

D u n ă r e

p ă ş e a s c ă f ă r ă nici o

ÎntÎr

L.icre asupra Moldovei apuce de

b a r b ă pe Voievodul ghiaur Ş t e f a IÎrÎie la picioarele s t r ă l u c i r i i sa le Sultanu

lui. iernaticul

o ş t i l o r

So lilllan-Beg nu-I

f a c ă

În

l t ă

p

ar

te decit

În

cetatea

m e n i ţ

a Lehiei. Iar

În p r i m ă v a r a ce

vine din

m n i t ă s ă s t r ă p

la

e ş i la

unguri. Aceasta e

h o t ă r î r e a

A Itie l nu f a c ă .

Deci

n V o d

Î ş i

l c ă t u i

ă ş i tabere le

la

Vaslui. Aici domnia sa Paul

Ogniben

so l

v e n e ţ

Îi

aduse

r ţ i de

la Uzun

H a s a n Ş a h .

Iar

m

sa porunci

diacului de a dou a scrisoare c ă t r ă stinlitul r i n t Piu papa Romei ce rÎn

d u i s ă

st rige cra ii domnii

la

r ă z b o i u l Îlllpotriva Nel egi uitului. vine primejdi e

pentru

t o ţ i .

Domnii craii vedeau vi ne primejdie num ai asu pra Moldovei; dec i au

vreme de gînd it. vedem

d a c ă

pu tem

î n d r ă z n i

a tulbura din petrecerile sfintelor ·

s ă r b ă t o r pe unii c ă p i t a n i de

În

Lehia; ne trebuiesc pentru tatari.

vedem d a c ă putem da Învoire secuilor intre

În

la Moldova. Chiar IlU le



Anul VII nr Z

d ă I T ~ voi: .secuii tot se duc , deoa rece cunosc bun

o s t a ş

tan n man a

sa

Ş r e f a

V o d ă ,

s-ar putea z ice c ă - I socotesc ca

pe un voievod al lor. Asta nu-i bine, dar n-avem ce face.

Pe cîn d se

sp

uneau vorbe la c u r ţ i se Închinau pahare,

Ş t e f a n

V o d ă priveghea Înaintarea n e î n d u p l e c a t ă a lui Soliman

Beg Hadîmbu\. Din Tracia, în Bulgaria,

la

coloanele

au evoiuat Între cele

d i n t

sp

ulbere ale iernii .

N ă v i l e

de la

g r a d

au

n ă z u i t

cu tainuri straie la gura

ă r i i

T ă r a n i i

de dincolo de tluviu din Cara-lflac

- a u Î n ş i r a t c ă r u t e l ~

des

fundÎnd gropil e de provizii , au mînat turmele de oi s ~ r e l t i

au topit sl.oiuri de

se

u, au

ă m ă d i t

în curs

ul

ape lor plutele

tru podurI. Basarab t r î n u l adaos o ş t i l e lui a

Î n c ă l e c a t

Între

c ă p i

Hadîmbului între tuiuri.

În zilele sfinte ale

N a ş t e r i i

Domnului,

a l e r g ă t o

de la

cetatea

a d u s e r ă veste navrapii au intrat pe dru

murile Moldovei. PÎlcurile de r ă z ă ş i nu-i

a s ă

si-i h ă r t u i e s c d

ar

din vine gre ul

p ă m î n t u l u i .

Domnul pofti pe

s f ~ t n ;i

pe

c ă p i t a n i

la sine,

În s p ă t b a c u r ţ i l o r

de la

Vas

lui. Toti

s t ă t În

t ă c e r e

:n

ju r

ul Domnului lor, noaptea, la o i n ă de n ă . Erau

ele f a ţ ă

boie; i

b ă t r î n i

mai ales tineri, pe care

V o d ă Îi

adunase

ia sine cu

m u

luare-aminte. Erau Hrean vornic, Luca

Arbore portar nou al Sucevei, Miha

il

spatar, Da

jbo

g

paharnic,

ll

ea Huru comis. Deasemeni Doma de la Hotin

v ă r u i Domnului, feciorul lu i Vlaicu, Arbore p î r c ă l a b de

N e a m ţ u ,

D r a g o ş

p î r c ă l a b

de

la Roman, Luca,

p Î r c ă l a b u l

de

la

Cetatea

A i b ă . a l t p Î r c ă l a b ,

Neamtul

ă m ă -

sese, din porunca lui

V o d ă la

bomb

ar

dele

c e t ă t .

-

ţ i l o r

boieri ai mei sfetnici

p r i i n ţ ă

a z is

m ă r i n

sa, privind la cei din juru-i,

p î n ă

în fundul

r ă r u n

chilor t i e c ă r u i a ; a f l a ţ i Dumnezeu ne tr im ete pe p ă g î n nu ca

ne

cer

ce vitejia, c i ne

c u n o a s c ă ţ a .

Deci i a t ă

a c e a s t ă

cruce, pe

ca

re m-am legat eu din zile le

t i n e r e ţ e l o r

mele:

j u r a ţ i

pen tru Hristos a v e ţ i d e j d e În sprijinu l sale.

Curînd se va

d a c ă

v-am ales bine

a c ă

talantul meu

d o b î n d ă .

Atuneea au În

ge

nunchiat b

oier ii

sub bratul m ă r i ei sale

s ă r u t Î n d cr

ucea mîna sa.

Î n d a t ă

apo i au r u ~ s medelnicerii

cu

m î n c ă r i l e ,

iar paharnicul a

dr

es numai

p u ţ i n t e l

v

in

,

ca

de

î m p ă r

ă ş a n

o r i i

de la hotnogii de c ă l ă r i m e veneau

neîncetat intrau uzi

de l o a t

în

pr

eaj ma lui

V o d ă

Aduceau

v e ş t i

m ţ i t e

de fiece

m i ş c a r e

a

o ş t i l o r p ă g Î n e

Astfel, În s ă r b ă t o a r e a Bobotezei, cînd p r e o ţ i i au s f i n ţ i t f a ţ ă

de sa, toate apele

Mo

ldovei,

Ş t e f a n - V o d ă î n ţ e l e s e

pîlcurile

pe care le rînduise

eJ

pe Siret pe BÎriad

f ă c u s e t o a t ă

dato

ri

a,

impungînd neîncetat r e t r ă g î n - s e pe va lea B

âr

ladului. ă r e a

t r - a d e v ă

anume n ţ i t e acp.le

ape

care

se

cerneau din

v ă z d u h se

r e v ă r s a u În l ţ i

cu

î m b i e l ş u g a r e ,

pe toate

v ă i l e .

Iarna se muiqse la

ă c i u n . Vremea de m o i n ă

se

prelungea. Drumuri le

l o r se

des

fundau. Cu nespuse

g r e u t ă ţ i

cu mare vrednicie

t o a t ă

acea armie de

o

s u t ă

de mii de

oameni

, cu

sa

lahor ii coloanele ei, Înainta ca

o v e a s c ă

i l e Vo

ievodului . Limbile prinse

m r t u r i

unde se

g ă s e s c

aceste

o ş t i .

Aco

lo

unde

se ă s e s c ,

trebuie

Î n g r ă m ă d i t

prins

Ş t e f a

V o d ă ,

ca

se

p o a t ă plini litera poruncii Î m p ă r ă t e ş t i

D u p ă

ce- i va zdrobi oastea, HadÎmbul

îl

va

ap

uca de

ş i - I

va duce

Într-un loc mai

p u ţ i n

plin de

b ă l ţ i

cu mai mult soa re.

D o u ă

zile Sfintu-Ion, anul 75 al veacului.

Ş t e f a n - V o d ă

a

v ă z u t n e g u r ă e a s ă

asupra cuprinsurilor, Între codri Între smÎr

curi . ţ e l e g Î n d acesta-i ajutorul pe ca re-I

cer

use de la puterea

cea

mai presus de noi, i - a repezit cu

g r ă b i r e

poruncile, dînd Î n ş t i i n ţ a r e

t i e c ă r u i

unde stea, cum se

ş t e

ce

s ă v î r ş e a s c ă .

În

zorii zilei, la 1 ianuarie, elemente ca

negura au luat contact cu fruntea

o ş t i r i i

lui Soliman-Beg. Era

ceea

ce s-ar

chema

a s t ă z

o diversiune:

a d i c ă

buciume, tobe,

s t r i g ă r i

de

s ă g e ţ i ,

În lunea de dincolo ·de În laturea drumului

pe care

SI

afla

i n t r a t ă

oas tea. Acest atac de

s p a i m ă , c ă l ă u z i t

de

oameni dibaci

c u n o s c ă t o

ai loc ului , a f ă p t u i t tocmai ceea ce tre

buia se întîmple . La

t r i g ă t e l e

de

r ă z b o i ,

beii au r ă s p u n s numai

decît ÎnturnÎnd bulucurile Într-o lature, n ă p ă d i n d peste

a ş t i n ă .

A

BIBLIOTECA

B O C O R E Ş 1 I L O i i

ânerul sabiei lui Ş t e f a n cel are

sunat p o r u n c ă se s p a r g ă lunca. V ă d i

n d u -

astfel d u ş m a n u l

c ă u

tat, urma

n e a p ca

fruntea

coada

se

ă s f r Î În e e a ş

e c ţ i e , ca

împ

resoare,

c o v Î r ş e a s c ă

s t r o p ş e a s c ă . Dar o

: n i ş c a r e

de o ş t i se face cu Întîrz iere . Locur

il

e la Racova sînt Înguste. ,

Intr-o parte s-au

adunat

ape le

h e ţ u l u i .

În

c e a l a l t ă

parte

p r ă p ă s t i i

s i h l ă Deci peste c ă , la l i m p unde sta u

e s f ă ş

u r a t e o ş t i :

asta e cheia de

r ă z b o i

a acelei zile. Î n s ă prin pîcla

d i m i n e ţ i i ,

pe cÎlla

co loanele se angajau astfe l

c ă t r ă

fantasme, oastea

p r o a s p ă t

g ă t i t ă

a

Voievodului lovi

În

trei locuri din

c o a s t ă

d i n d ă r ă t .

Acest alac prin

cipal,

dat

cu putere repegiune, trebuia astfel

c ă l ă u z i t

Încît

s ă r u p ă ,

d e ş t e p ţ î n d

spaimele

m u l ţ i m

Au

r ă m a s î n o m o i ţ i

în

m l a ş t i n ă

bi vo

li

i cu bombardele. u r i l m ă ş i t e s-au unel e

asupra altora

t ă i n d u - s e . Î n d ă r ă t

nu mai putea nimeni

f ă r ă

a se

supune fierului , Cei care au z b i t prin l u n c ce au t ă i a t - o cu

au dat de alte

l ţ i .

Au mai departe i-au Întîmpinat

n ă t o r i

de oameni care

-i a ş t e p t a u

la locuri poruncite. Din

t o a t ă

armia aceea soarele de a doua zi nu a mai luminat decît ghe muri

spÎrcuite. Unele au fugit

c ă t r ă 0 n ă ş e ş t

la vati

ul

Siretului

de

acolo

c ă t r e O b l u c i ţ a

altele s-au plecat

o s t a ş i

moldoveni. În unii

p r i n ş i

au lucrat crîncen p a l o ş e l e ă z ă ş i

l o r .

Unii bei feciori de bei au tost

î n c h i n a ţ i

lui

V o d ă . M ă r i a sa

a poruncit

n u m ă r ă t o a r e a m o r ţ i l o r

a

o r .

A pus se

f a c ă

s l u j b ă

lui Dumnezeu pe cîmp, la Podul

Inal

t, f a ţ ă

de pieirea care fumega

Î n c ă

în m l a ş t i n i , a rînduit post

Întregii

o ş t i r i

pe ziua de II ianuarie. [ .. ]

V i a ţ a lui Ş t e f a n cel are N c o a r ă c o a v ă ,

Editura Mine

rv

a,

1970)



BIBLIOTECfI B ( J C ( J R E ~ T I L O R finul

VII

nr. 2

B u c u r e ş t i i

e a l t ă d a t ă

Anton Pann 150

Ion

HOREA

epe

ă s t u r e l Heuscu, intd int,-un Bucure,ti intn,s

pa,c'

din pilpii,i/e

unui amu'g

matein, .<fi"it in povestea

, ă t ă

eitori/or Crai. Ş t i u nu ă aflu În

t ă r î m u l / o r

dinspre Curtea Veche, nici neamurile A·rnotenilor nu-mi ademe

nesc închipuirea, În a c e a s t ă lume dintre C ă I ă r a ş i D u d e ş t i , d u s ă p î n ă la vremea lui V o d ă Caragea. Calc, Într-o

d u m i n i c ă Î n g ă d u i t ă v i s ă r i i h ă I ă d u i e l i l o r ,

prin

mahalaua Vdricani, cu Ion Ghica (lin amintiri,

ajung

în mahalaua

Lucaei, la casa la mormîntul ciudatului d a s c ă I de muzichie, care a fost Anton Pann.

Pe strada numelui ă u , d o u ă f u i o a r e

defum a r a t ă

dumnealui ar maifi c a s ă , întors

e

la RÎmnicu Vileii

e

la

B r a ş o v , a m ă r î t Într-ale chivernisirii i - n t r - a l e dragostei, sillguratic Între proverbe

î n t î m p l ă r i l e

veacului. V" duh I ă u t ă r e s c

bîntuie, o s f i n t ă p r i c e a s n ă , ofuri

e

i n i m ă r u p t ă sînt prinse În b ă t a i e de clopot, gîndul trece

e

miezul veacului, din

t i p a r n i ţ i m Î n ă s t i r i , pe drumurile Ţ ă r i l o r celor trei, În R ă s u n e t u l de imn al tuturor: D e ş t e a p t ă - t e Române Ot suflet a pus

d a s c ă l u l

din

Ş c h e i ,

Anton

Pann, la ceasul acela,

În

versurile de urnire ale

M u r e ş a n u l u i

Ce

î m b r ă ţ i ş a r e

defrate

AtÎta fi fost, numai ceasul

sfint

al acelui R ă s u n e t , ajungea În

v e ş n i c i e

p ă t i m i r i l o r noastre. Dar î t ă Î n ţ e l e p c i u n e

c î t ă cîntare, ce Î n v ă ţ ă t u r ă

s c u m p ă , a d u n a t ă e

la lume Î n t o a r s ă lumii, î n d e a m n ă la c ă u t a r e a lui, acolo u"de ~ f Î r

treCÎnd, Într-un amurg matein, din s t r a n ă , sub chipul de bronz din ograda biserieii Lucaci

(Drumuri ş i F n / i n i , Editura Eminescu, 19R8

Din vremea lui nton Pann

R ă z b o i

ş i

pace. Invazii

ş i

o c u p a ţ i i .

Revolte

ş i

r e v o l u ţ i i

rgolii imperiale,

s c h i m b ă r i

În raportul dintre marile

p,uteri, dar setea de libertate n a ţ i o n a l ă

s o c i a l ă

au

intlamat s p a ţ i u l european În prima u m ă t a t e a secolu

lui al XIX-lea. Se succedau conflictele armate a d u c ă t o a r e de

tot ce poate fi mai r ă u cu rr,omente de pace, de refaceri pro

gres.

A c e a s t ă

stare de fapt nu a ocolit

Ţ a r a

R o m â n e a s c ă .

D i m p o t r i v ă .

B u c u r e ş t i i au reprezentat motiv, pretext sau

s c e n ă pentru numeroase evenimente dramatice.

În 1806, la

22

noiembrie, Rusia declara

r ă z b o i

Turciei

pentru c ă , prin mazilirea domnului muntean Constantin Ipsi

lanti, fusese i n c ă l c a t h a t i ş e r i f u l din 1802. Turcii au ripostat

încercând ocupe Capitala, dar b u c u r e ş t e n i i g ă t i

t o ţ i

cu

mic cu mare cu arme , au

s ă r i t

în

a p ă r a r e a o r a ş u l u i a l ă t u r â n

du-se armatei ruse. Turcii s-au retTas În dezordine, unii

Î n c ă l e c a u pe cai f ă r ă ş e l e frâie, a l ţ i i f ă r ă arme, a l ţ i i f ă r ă

Î n c ă l ţ ă m i n t e , a l ţ i i pe j u m ă t a t e d e z b r ă c a ţ i alergau care

Încotro ca

g ă s e a s c ă

locul de

i e ş i r e

f ă r ă

se

Î n t â l n e a s c ă

cu

d u ş m a n i i . Cu toate Ipsilanti a fost repus grabnic

În

tron,

r ă z b o i u l a continuat p â n ă

În

1812.

La

lupte au participat

români, voluntari panduri,

d u p ă

cum citim c o n s e m n ă r i l e

unui contemporan: au dat n ă v a l ă norodul

În

toatc p ă r ţ i l e de

se scrie o s t a ş i

Ana

Maria

O R Ă Ş A N U

Pacea s-a a ş t e r n u t greu. A rost nevoie de timp diplo

m a ţ i e

pentru ca cele d o u ă mari puteri c a d ă la Î n ţ e l e g e r e

fiecare revendicând

Ţ a r a R o m â n e a s c ă

Moldova. Un rol

important i-a revenit lui Manuc-bei, celebritate a vremii prin

personalitate avere, apreciat În

e g a l ă

m ă s u r ă de ambii

b e l i g e r a n ţ i

recunoscut oficial de ţ a r u l Alexandru I care-i

acorda crucea Sf. Vladimir pentru

mu

ltiple dovezi de cre

d i n ţ ă

s â r g u i n \ ă c ă t r e Rusia . Implicarea sa a fost b e n c f i c ă

pentru soarta

o r a ş u l u i

a locuitorilor. În acele momente,

hanul pe care-I ridicase

l â n g ă

Curtea Veche a devenit un loc

al

istorie i al tratativelor de pace. Pacea

s e m n a t ă la

16 mai

1812 prevedea ca

Ţ a r a R o m â n e a s c ă

Moldova r ă m â n ă

sub suzeranitate

o t o m a n ă

iar teritoriile dintre Prut Nistru

fie Încorporate Rusiei.

La finalizarea r ă z b o i l J l u i ruso-turc din 1806

1812

a

contribuit schimbarea r e l a ţ i i l o r dintre F r a n ţ a Rusia. În

p l i n ă

glorie,

Î m p ă r a t

peste

80

de milioane de europeni (din

totalul de

150

de milioane) , Napoleon

Î ş i

Îndrepta

a t e n ţ i a

spre

extremul r ă s ă r i t e a n al continentului cu i n t e n ţ i a d e c l a r a t ă de a

opri

t e n d i n ţ a

de s u p r e m a ţ i e a Rusiei. În 1812 a propus sul

tanului Mahmud o

a l i a n ţ ă

oferind

Ţ a r a


Moldova

În

schimbul unei armatc de 100.000 de s o l d a ţ i dar

generalul Kutuzov a speculat s i t u a ţ i a de moment. Prin pacea

. _-=== .,..... ..,..,..



inul VII

nr

Z

I LIOTECII B U C U i t E L O i t

.

.

.

Infanteria

m â

defilând la B u c u

r e ş t i

În a ţ a marelui Constantin Ghica, 1837.

Litografie de A. Raffet

de

la

u c u r e ş t

a di sponibilizat corpul

de

a r m a t ă s t a ţ i o n a t în

Moldova l ă t u r â n d u - 1 trupelor angajate

în

r a ~ u n i anti

na pol

eo

niene .

Ca

mp a

ni

a din Rusia s-a soldat ll un

t o r

e ş e c ,

pe care Napoleon îl com enta cu luciditate: "M- am

nu asupra scopului

p o r t u n i

politice a acestui

o i ,

ci

asupra

fe

lului de a-I

face.

Pure accidente, veritabile

f a t a t ă ţ i , o c a p i t a l ă n d i a t rapoarte fal se intrigi

toare,

a r e

prostie".

În

1821

izbucnea în Balcani

b o i u l

de

al greci lo r principala f o r ţ a n t i o t m a n fiind Eteria. În

ace s t e

r c u m s t a n ţ e

Tudor Vladimires

cu

pandurii au

condus În Ţ a r a o m â lupta împo tri

va

as upri to

ril or

"pentru e p t ă cele folosi toare la t o a t Procl a

m a ţ i i l e

sale

" c ă t r e t o ţ i

locuitorii

u l u i

au av ut

efectul scontat

el

" g ă s e ş t e in imi calde ce pa

tri

a e ş t e " .

Sprij inul

c u r e ş t e n i

i-

a adus victori a m

S f â r ş tragic

aI

lui Tudor, ca ţ i a

b r u t

a turc

il

or

au produs ma

ri

necaz

uri

u l u i . Prinderea uciderea

a m ă a lu i B i m b a ş a Sava a fos t

un

nou prilej e j a f ş

teroare

di

n partea oto

man

e conduse de

Ca

ra Ahm ed

Efe

nd i chehaia bei al p a ş e i de la Silistra.

În

1828

a izbucnit

un

nou b o i ruso-turc, cu

obiectiv -

rom

ân e. Lup te le s-au purtat

în

Balcani

în

Ţ a r a

o m n e a s c ă ,

cu pa

rt

iciparea

un

or a m de pa

n

duri.

Tra

ta

tu

l de pace semnat la Adrianopol la 2 septembrie

829 cuprindea la capitolu l V "Act

ul

b i t

pentru

p r i n

turi

le Mo

ldova Ţ

o

m Se stipula r

es

tituirea

C e t ă ţ i l o r ă r e n e Tu rn

u

Giurgiu a

ut

onomia le

g i s l a t i

cu

dom

ni

m

â n t e

n u m i

pe 7 a

ni

.

rom

âne

intrau s

ub e a s c ă

la

pl

ata lor de

z b o i de -a lun g

ul

"perioadei reg

ul

amentare", când , conform

Re gulamentului organic i m p l i r i i ge neralu lui Kiseleff,

s-au Înregistrat importante progrese În or

ga ni

zare a

dm

inis

i e . O r a ş u l se b u c u r de o

n ţ i e

Se trecc la

administrarea prin "Sfatul o r ă ş

e s c " ,

se

fac

primele demer

suri pentru organizarea iar

m u s e ţ a r

B u c u r

ş t i l o r

d

ev

ine obiectul de activ

it

ate al un

ei

Comisii

co ndu

se

chiar de domnitor.

A

nul

1848 a înse mn at ţ i i În mu lte europene.

Pe

ntru m au co nstituit punctul cel

mai fierbin te - o p i t a l democ ratic de-a

lun

gul

câtorva

luni pri

ntr-un guvern sprijinit de întreaga

a l c ă t u i t din ca

pii

Înfrâ ngerea precum eveni

mente le sângeroase din 13 septembrie 18 48 - lupta

t a ş a

m e n t

de pompieri din Dealul Spirii cu trupele

t u r c e ş t s-

au

dovedi t mo mente dramatice,

m

p o v ă prin

ţ e t o ţ i b u c u r

i u l

C

rim

e

ii

(1853 - 1856) pun ea Rusia în

f a ţ ă

cu Turcia, Anglia pe ntTu o t e n t a i v ă de

e a ş e z a a zo nelor de ţ ă . Pacea de la Paris m n pe

13 fe bruarie 1856 drept

ul

l o r române se au (ogu

ve rneze s

ub

monitorizarea pu

te ril

or europene in direct, le

deschidea drumul spre Unirea din 1859.

ni

se ş e a z ă vremu rile de început al secolu lui

XIX. agitat

e

tulburi .

Un om s

ub

aceste vremuri a fos t Anton Pann. Unul

dintre care

în

rocul even

im

entelor se

entuzias ma

se

as

cl lnd

ea ori lua dru mul bejeniei, d a c ă peri ··

co

lul

devenea iminent.

În treaga sa

a ţ ă

de r e ş t e a n se i c c t

e a z ~

pe

acest cadru isto

ri

c ex trem de agitat.



I LIOTECfI

B O C O J t E ~ T I L O J t

finul VII nr

nton P NN

Despre

b e ţ i e

i a r ă ş i

Povestea vorbii

Cînd a fost

o d a t ă

pre ă m î n t a l e a s ă

Nobila Gutuie poamelor

c r ă i a s ă ,

Dînd b l ă d u i r e peste legume

Celor ce se

a f l ă

în întinsa lume,

Tronul

î ş i

pusese sus la î n ă l ţ i m e ,

Î n t i n z î n d u - ş i cortul în acea l ă ţ i m e ,

Sta î n c o n j u r a t ă ca c r ă i a s ă mare

De destule poame

i n ă - n d e p ă r t a r e ;

Iar în

jos

pe

vale sta

în

ş i r

supt coaste

Feluri de legume drept v i t e a z ă oaste.

Astfel dar regina, nobila Gutuie,

Vru

în

r î n d u i a l ă

tronul

s ă u s ă - ş i

puie

d u p ă talente ce ea cunoscuse

Pe vestita Chitra cap a fi o puse:

Rodia alese cum

pe

L ă m î i a ,

Piersica, Naramza pentru treapta-ntiia;

Iar a doua t r e a p t ă rindui pe P ă r u l ,

Cu

C i r e a ş a V i ş i n a , Z a r z ă r a

M ă r u l :

Iar

pe

SlIpt

a c e ş t i a

Coa

ma

pe Pruna,

u

a c e ş t i a d a r ă

i m p / i n Î n d u - ş i

suma

Despre t o a t ă poama despre leguma

Sta din Î n ă l ţ i m e , se uita

in

vale,

R ă s p î n d i n d la toate poruncile sale

Prin Migdalul taini

c

ce î sta la spate

Ş - Î i avea

r e d i n ţ ă

a

ă z i

dreptate.

Deci bubosul Strugur,

c e - ş i

avea ş e d e r

Pe L Î n g ă r ă i a s a cu apropierea,

P î r c ă l a b

fie cinste avusese,

De

a c e a s t ă

s l u j b ă

vrednic s-alesese;

Î n s ă

el zavisnic c ă t r e celelalte,

Care ocupase slujbe

mai

Înalle,

Începu cu

u r ă

multe piri

ă f a c ă .

Socotind reginei astfel se

c ă ,

pe - a l t ă parte poamele ă r a c e

Nu avea de dînsul c i o d a pace:

Nu-nceta in

l ă t u r i

tot se î n t i n z ă ,

se mai l u n g e a s c ă loc mai c o p r i n z ă ;

S-atîrna de une sugruma pe alte,

N-avea

p ă s

în

sine de porunci inalte,

B ă t ă i o s

zburdalnic dintr-a sa n a t u r ă ,

S u p ă r a

pe toate r e a / a r ă m ă

Îi p l ă c e a s ă - ş i b a t ă joc de/lecare,

A m e ţ e a o lume ca cu f ermecar

e;

Într-aceste ş - a l cu s e m e a ţ ă f a ţ ă

În/oiat În haine,

r ă s u c i n d m u s t a ţ ă

Plin de nebunie, cu

a r ţ a g

in sine

Se

a r d i c ă - n d a t ă

la c r ă i a s a vine

A aduce

i r ă

despre celelalte

Ş - Î n t r - a c e s t chip zice cu s t r i g ă r i inalte:

- M ă inchin, s t ă p i n ă cu supus raport,

Cum am p o r u n c ă - n

s l u j b ă

m ă port;

Eu umblind cu toate-n bun

r i e t e ş u g

Am aflat

in

ele mare v i c l e ş u g

Multe din legume rele uneltesc

Rînduielii bune împrotivesc:

Mai cu

s e a m ă

Varza ,

a - n g î m f a t ă - n

foi,

U m b l ă a d u c ă - n toate mari nevoi;

Ceapa cea

b ă r b o a s ă

d - a l t ă parte

iaf;

Ea

i n l ă c r ă m e a z ă

prunci mume chiar:

Prazul

iar

mojicul, cu obrazul tras,

Are n i ş t e / u m u r i de rup nas:

Cind e Usturoiul, el

mai

grozal

T u r b u r ă v ă z d u h u l cu al s ă l i n ă r a v .

Ă ş t i protivnici

d a r ă

n-au de tine

Ci pre celelalte toate le a p ă s :

Eu acela care am puteri de mac

Ş - ( J / l 1 e ţ e s c s i m ţ i r e a

ca un tiriac,

Ei mei v e l 1 i n e a z ă CII spirtosul duh,

, ~ i pe luc m - a p u c ă tusea cu

n ă d u h ;

Despre care a s t ă z i vesle ţ i - a m adus,

D u p ă

datorie , ca un mic supus.

Auzind i a s a vestea cea a d u s ă

De mustosul Strugur, sluga-i cea s u p u s ă .

Zise dinsul: Ai tu

m ă r t u r i e

Ca stea

d o v a d ă

d u p ă datorie?

- Am. el ii ă s p u n s e nu o d o v a d ă

Ci i ţ i

poei

aduce chiar o g r ă m a d ă

Nu

persoane proasle, ci de cÎnsle-11 lume,

m ă

rog a s c u l t ă le spui anume:

Am intii d o v a d ă pe Piperul care

E la fiecine prea la cinste mare;

Am

d u p ă

dînsul

pe

lenibaharul,

Chimenul, Molotrul. Cimbrul Mararul,

Capera, MasLil1a care sînt de runle

intii poflile la

o a s p e ţ i

nunte;

Pe l i n g ă acestea am pe Ciuperca

~ = = ~ ~ ~ ~ = = = = ~ = = _ ~ ~ ~ = = ~



Anul

VII;

·

nr

cu preacinstita sora-i Minaterca

M a z ă r e a , N ă u t u l cuvioasa Linte

Care totdauna e la m u l ţ i în cinste;

Bobul

s t i n g ă t o r u l

de orce duhoare

Postnica Fasole cea prea u m j l ă t o a r e ;

Am preacinstitul verdul Castravete

A g r e ş e l e

cum

C o a c ă z

ele fete

ghebosul c o v cel supus poruncii

Cu

Smochina care l e s n e - m p a c ă pruncii;

Am pe Curmaua cea în sîmbur tare

Cum pe Castana cea cu miezul mare;

Am

pe

Stafida soru-mea cea

m i c ă

D-o fi r i i m i t ă la ceva z i c ă ;

De v o i e ş t i

a c e ş t i a

gata sînt vie

Ca stea spuie care orce ş t i e .

Cum

s i m ţ i

aceasta Ceapa

t o t o d a t ă

Cum e din

n a t u r ă

foarte

v e n i n a t ă

S e - m b r ă c ă î n d a t ă iute cu mînie

D o u ă s p r e z e c e haine puse de dimie

c ă m ă ş i atîtf;w

albe s u p ţ i r e l e

Î m b r ă c î n d

b i n i ş u l r o ş u

peste ele

P i e p t ă n ă b a r b a - ş i a l b ă b ă t r î n ă

ScuturÎnd-o bine de

ă m î n t ,

ţ ă r î n ă

P l e a c ă

n e c ă j i t ă - n

toat-a ei putere

Veninînd

v ă z d u h u l

de

c ă t r a n

ş i f i e r e

Pe

ă m î n t

t î r î n d u - ş i

barba sa cea

l a t ă

Sus

În

deal ajunse la c r ă i a s a - n d a t ă .

Cum

i n t r ă

de

a ţ ă

gura î ş i deschise

cu Î n d r ă z n e a l ă Într-acest chip zise:

- t r ă i e ş t i

s t ă p î n ă

pe î n a l t u - ţ i tron

ne fii la toate pururea patron

S ă - n j l o r e ş t i ca m ă r u : n fiecare

an

A i b ă - ţ i

chipu.l vesel a ţ a de ş o f r a n

Rog cu

l e c ă c i u n e p î n ă

la

p ă m î n t

M u l t a - ţ i b u n ă t a t e pentru c r e z ă m î n t ;

Mincinosul Strugur multe ne-a pîrît

C ă - n t r - a n o a s t r ă s l u j b ă ne-am purtat urît

Dar aceste toate cîte le-a vorbit

Î n s u ş i de la sine el le-a n ă s c o c i t

Te

încrede mie a d e v ă r u - ţ i zic

am barba

a l b ă

nu sînt copil mic;

Poei s ă - ţ i fac

î n d a t ă

orce

u r ă m î n t

Spre a te Încrede la al meu cuvînt.

Cînd porni din g u r ă Ceapa u r ă m î n t u l

Zgudui

î n d a t ă

toatii frunza vîntul

Cît de

g r o a z ă m u l t ă jos se s c u t u r a r ă

Paserile-n aer de prin c r ă c i b u r a r ă .

A s c u l t a ţ i

ce

fel

fuse u r ă m î n t u l

Carea ca un ritor

ş - a u

urmat cuvîntul:

BIBLIOTECA O J R ~ ~ T I L O R

- Jur cu dreptu-mi cuget n-am parte eu

Î n t r - a c e a s t ă lume de tot neamul meu

nu

ă

bucur ca d-acel noroi

De al meu iubitul frat e Usturoi

Cum

în o s î n d ă s ă

ajung

caz

Ca

plîng de moartea socrului meu Praz;

se

s t i n g ă

neamul cuscrului meu Hrean

S ă - I

m ă n î n c e

viermii

viu

chiar în

ă s t

an;

îngrop

în v i a ţ ă

tînguiesc

Fiicele-mi Ridiche care

le

iubesc;

Cum al meu unul ginere Ardei

raf se

e f a c ă

fiece bordei;

ajung eu însumi unchiului meu Nap

m ă t u i i - m i Sfecla groapa le sap

Nici am în lume parte-n ochii mei

De n e p o ţ i i Morcovi de P ă t r u n j

se

r ă t ă c e a s c ă n

lunci prin cîmpii

Verele-

mi

r ă g u ţ e

Broajbe Gulii

n-am iar parte de Cartoful v ă r

De nu spui de a ţ ă dreptul

a d e v ă r ;

bubosul Strugur de n

-o fi m i n ţ i t

Moartea mea

fie

de

t ă i o s

Cum m ă f a c ă - n mici b u c ă ţ i pe loc

ă p r ă j a s în t i g ă i pe foc.

Rog dar ca fie Strugurul adus

Ce-a bîrfit de mine minciuni a spus

Voi

prin

u d e c a t ă

ca or eu or el

ni se

a l e a g ă

dreptul la un fel;

Voi aci acuma

l a - n t r

stea

minciuna

s p u s ă - n f a ţ ă s ă

se

dea.

Auzind r ă i a s a a s t e j u r ă m i n t e

Porunci Salatei ce îi sta-nainte



Zic) c ă t r e M a r u l ă c ă t r e

L ă p t u c ă

aci de a ţ ă legile

s - a d u c ă

sobor

- a d u n e - n d a t ă

prin chemare,

Frunte stînd Dovleacul cel cu capul mare,

Pepenile verde l î n g ă el

ş a z ă

Ş i s l u j b a ş i a i b ă împrejur spre a z ă

Pe Patlagelele-n

r o ş u î m b r ă c a t e

pe cele-n v î n ă t ce sînt veninate;

Bamiile î n c ă L o ~ o d a

Ş t i r u l

se afle

a ţ ă s ă - m p l i n e a s c ă

ş i r u l .

Deci acestea toate cum se d u n a r ă

Pe mustosul Strugur îl î n j ă ţ i ş a r ă

C u m p ă n a b a l a n ţ a aducînd

o r n i r ă

pe

cele spuse drept le c u m p e n i r ă .

Astfel dar pe Strugur l-au g ă s i t cu v i n ă

î n s u ş i numai este de r i c i n ă ;

Iar vinosul ~ r u g u r începu p l î n g ă

ceru din partea-i

m ă r t u r i i s t r î n g ă

Dar f u r ă - n spate-i trei ce î u b i r ă

Ş i s ă - i p ă r t i n z singure v e n i r ă :

Pepenile galben, Piersica, Caisa,

Dar nu a s c u l t a r ă a acestor zisa,

Ci îl o s î n d i r ă t o ţ i ca dintr-o g u r ă

Cum h o t ă r î r e a dintru-ntÎi ă c u r ă

Pepenile, care

ă r t i n i r e

puse,

Se

c r ă p ă

în d o u ă G-auzÎl nu filse,

Piersica asemeni Caisa i a r ă

e necaz c i u d ă loc d e s p i c a r ă ;

Iar Urzica care sta aci b î r l i t ă

Vrind i a s - a f a r ă iute,

n e c ă j i t ă

U r z i c ă - m p r e j u r u - i

pe i ţ i îi atinse

dintr-asta mare a r v ă se aprinse;

Dar c r ă i a s a foarte-n sine s u p ă r a t ă

Cu urgie mare

se

porni

i n d a t ă

Pe sirmanul Strugur prea greu

s ă - I

blesteme

asupra-i toate relele cheme,

Zicind:

- Tu-n a ta

v i a ţ ă

ca un blestemat,

Tot de lemne-n lume

fii

spînzurat,

Soare te a r z ă te b a t ă vint,

n u - ţ i a j u n g ă trupul de ă m i n t ;

Ochii ciori ă - ţ i s c o a t ă ş - a l t e paseri mici

de bruma toamnei în b u c ă ţ i pici,

apoi in u r m ă prin c u ţ i t t ă i o s

Trupul

t ă u

fie

dut d-acolo jos,

n-ai

pe

nimeni a se umili

Ca

s ă - ţ i

t r a g ă clopot sau a te jeli,

Ci cu rîs, cu cintec a te arunca,

Cum supt picioare-n d a n ţ a te

c ă l c a :

D u p ă ce dar astfel, cum zisei, te calci

in mici ă r i m e d a c ă te prefaci,

·

inul

VII nr 2

Povestea vorbii foaia de titlu a e d i ţ i e i 1847)

Sîngele s t o a r c ă t r u p u - ţ i tescuind,

s ă - I bea voinicii veseli chiuind;

Cu s t r i g ă r i

jocuri

a

se

bucura,

Cu oalele bîndu-l, bunuri ura,

Grijile uite în acel minut,

se o c o t e a s c ă cei mai cu avut;

Unii i a r ă ş i limba

a - ş i

împleteci,

Iar

n e i n d r ă z n e ţ i i

a se-nvoinici

A l ţ i i iar t ă c u ţ i i cind il vor gusta,

Filosofi la vorbe a se a r ă t a ;

A l ţ i i

cînd dintr-însul vor ceva sorbi,

La a r ţ a g p r i n z ă - n certuri a vorbi;

A l ţ i i iar m e a r g ă pe d o u ă c ă r ă r i

Cîinilor

pe

drumuri dind

î n t ă r î t ă r i

Cum ca nebunii v Î n t u l o c ă r i n d

se t ă v ă l e a s c ă in noroi

c ă z i n d ;

A l ţ i i iar cei lacomi, or pe unde min,

Î n d ă r ă t s ă I toarne s ă I verse-n sin;

A l ţ i cu n e r u ş i n e a se d e z b r ă c a

g o l a ş i piperu-ntr-allii a juca;

A l ţ i i i a r ă ş i bÎndu-l, dintr-al lui plecat

se

b o l n ă v e a s c ă z a c ă - n pa t

;

Î n s ă toli a c e ş t i a cînd se vor trezi

Stind

se

c ă i a s c ă

in

c e a l a l t ă

zi,

se r u ş i n e z e chiar de fapta lor.

N e i n d r ă z n i n d s ă - ş i s c o a ţ ă f a ţ a la sobor.

Astfel dar blestemul fuse-n acel ceas

Care i n ă a s t ă z i l vedem r ă m a s



inul

VII nr Z BIBLlOT'Etfl Q U C U I t E Ş T I l ; O

atrimoniu

Din C o l e c ţ i a de Memorie l o c a l ă N.

Iorga

a Bibliotecii Metropolitane 6 u c u r e ş t i

II It A

Anton PANN,

Noul

Erotocrit

Sibiu, 1837

E P O T O I P

Dumnealui marelui medelnicer Alecu Bojoreanu Î n c h i n ă aceasta istorie

Domnul mieu

Mai bine de doi ani este I De cînd eu am fosl dat veste I

ă

aceasta povestire I Voi s-a Pili

sup

t i p ă r i r e .

I Dar ar fi putul, zic, trece I Pe

l î n g ă

doi a l ţ i zece, I F ă r - a i e ş i

la i v e a l ă

I Aceast-a

mea

o s t e n e a l ă

I

D a c ă

v i r l u l e a - ţ i

romÎna I

N u - ş i

înlindea galanl mîna, I A-i rÎdica

z ă l i c n i r e a

I

Ş - a - i

inlesni

t i p ă r i r e a ;

I

A ş a d a r

aceasla carle, I Cum vede, avu parte, I Prin dumneata prin

a l ţ i i

I

A d i c ă :

p r e n u m e r a n ţ i i ) ,

I fie

În

tipar d a t ă I D-a

ta

s l u g ă p r e a p l e c a t ă . 1837, februarie, RÎmnicul

Vilcii. Anton Pann

* , rt

11

.. o .• « r u t r

.

a

'

.

-

1 ': , t JJ .

o.'{ . ' - 11' 1 ••

..

( • • tI :

,.

PROTECTO AT ·

IHI t Z i

\ l l

LI

Rf

miE

ET 1

I

S I E

' - . ~ ,

....

_to .. .......

: . . - .

. l a : 1

Le Protectorat du ezar

ou

La Roumanie

elia

Russie. Nouveau.x documents sur

la

situa

lion europeenne par J. * R.

Paris, 1850

L 'ancienne Dacie, upres

la

dispersion de la race indigene qui suivit

la

conqueLe romaine,

et

le

repeuplement

du

sol

il

I'uide

de

colonies que Traian y appela

du

sein meme de I'Italie e/ des

autres parIies de /'empire, rerut

lenom de

Terra Romana. Les descendonts

de

ces premiers c

olon,l

/'appeLlent encore aujourd'hui Terra Romanesca, Les leltres la nommenl Roumanie.

La Roumanie ou

Terre

Romaine, aulour

de

laque

fle

le Dniester, les monls Carpathes, la

Theiss,

le

Danube

elia

mer Noireforment une (rontie

re

nalurefle, comprenailles deux banals de

Temeswar el

de

Crajova, la Transylvanie,

la Vala

chie acluelle el la Moldavie avec la Bassarabie

et la Bucovine . .

Torquato TASSO, La Geru.'itllemme liberala

In Como, Presso i ligii di C.A. Ostinelli, 1833

c. lm f iSA ~ U U

L l lm n ,\T ,\

Canto I 'arme piclose e 1 Capi/ano, I Che 1 gran Sepolcro lihcrlÎ

cii

('rislo. I Molto egli

oprri

col senno e cofla mana; I Molto soiTr; nel gloric)so acquisto:

l E in van

/ ' n/erno

ului

S 'oppose, e in

vano I

S'

arma d 'Asia e di Libia l papal misto; I Che l Ciel gli die favore, e

.1 0110

ai sanIi I Segni

ridusse

i

suoi compagni erranli.

11 Musa, lu,

che di caduchi al/ori I Non circondi lafrontc in EIi-

~

cona, I

Ma

su nel Cielo infra

i

beafi cori I Hai di slelle immorfali aurea

c:orona,

I

Tu

spira al petfo

mia celesti ardori, I

Tu

risc.:hiara

l

mia canlo, e tu perdona I

S

'intessofregi al

ver,

s 'adama

in

parte

I D 'altri dilelli, che de

fuoi,

le carle.. . .

. TOHtJ lI ,\TII T ' '';S fI

Inl ,f l

r t ::.

,:

f lll '

1. \,,,

..

, l l I \ ' . ,1 1

'1

1,1,1 I

, j

•.



BIBLIOTEC B U C U R E Ş T I L O R

lnol

VII. nr. 2

Istoria

c ă r ţ i i

OSO TEI - PSALTIREA ÎN VERSURI

J )S( )F l l

)PERE

N o t ă asupra e d i ţ i e i

Cu toate Dosoftei este unul dintre ctitorii literaturii române

ai limhii

ro l1l

âne literare, scrierile lui au

r ă m a s

p î n ă

a s t ă z i

relativ

.pulin cunoscu

re. E y c e

doar Psalt irea În

ve

rsuri , opera sa ca

p i r a l ă , Cl/re

{J

/0.1 1 la intervale de timp foarte mari (in

1887 1974) . unei mai u p r i n care o

fer

e

posibilitaTea mai n u n ţ i l a operei poetice a bogatei

sale ă ţ i ci , I O r a continuat r ă m i n ă un dez

id

erat al

istoriei

7o

C \ tre /ilerure mai ales, o datorie

pe

care cultura

r o m â a s c ă o are de Dosoftei.

Prezenta e d i ţ i prin care ne propunem suplinim in oarecare

m ă s u r c i aceastii a fost c o n c e p u t ă in

o u ă

volume. Prim

ul,

inti

tul

a

Versuri, a d u n ă toate stihurile, originale traduceri, pe care

I

e-a r i t Dosoftei in scrierile . ·ale cunoscute, precum pe cele care

I

a li

ă m a s

in manuscris sau car

< :

i-au fost atribuite

În

ultimul timp. AI

doilea volum, intillliat P r o z cuprinde fragmente dintr-o serie de

traduceri efectuate de Dosoftei (din Isto

riile

lui Herodot, din c/'ono

graful Illi Matei

Ki

galas, din

î n v ă ţ ă t u r i l

morale politice atribuite

m p r a l 1 l l u i hizantin Vasile Macedoneanul, din Mîntuirea

p ă c ă t o ş i l o r

a lui Agapie Landos, din V i a ţ a pe

trecerea

n ţ i l o r altele).

Ambele volume au la

s j i r ş i t

o ţ i u n e i n t i t u l a t ă

Note

va ri

a

nt

e,

in care SÎ,lt discutate diverse chestiuni filologice privitoare la fiecare

text editat, anume: iocul data CInd au fost elaborate publicate

de autor t

e.xte

le editate, locul unde se

a f l ă

unele manuscrise (/ / l0-

gra fe ale lui Dosoftei,

c u l a ţ i a

prin copii manuscrise a unor texte

piJ //'1Inderea lor

În

literatura o p u l a r ă , stabilirea izvoarelor textelor

traduse, stabilirea r n i t ă lui Do so

ft

ei asupra unor texte

r ă m a s e

În anonimat sau cu

pat

ernitate r o v e r s a altele. Fiecare

vo

lum

are la

r ş i t CÎte

un euprinzlitor

Glosar,

în care sînt inregistrate atit

c /lvinic1le arhaice regionale c it /Inele fo rme verbale arhaice care

ar

pu

tea prezenta

d i f i c u l t ă ţ i

rJe cililorului mai / l ţ i n i n i ţ i a t

in iSloria limbii romane. Am

În

registrat in glosar unele cuvinte

cunosc /lte pentru a atrage asupra sem u/ui /01 arhaic,

regional sau particular

pe

care il au in upera lui Dosoftei. s t r a ţ i

c ă r u vo

lum constituie de fap t o parte g m n a aparallllui

ai-

lic al

ţ i e i

mai ales în cazurile În care sint reproduse integral mu-

1111scr

ise autografe ale lui Doso

j

ei suu fragmente din textele origi

nale ale unora dintre traducerilefocute de el. [

.

.

N.A.U

RSU

Portretul

lui Dosoftei

d u p ă tabl

oul

aflat

În c o l e c ţ i a

Mitropoliei din

l a ş i )

s e m n ă t u r a

a u t o g r a f ă d u p ă

Însemnarea

de

pe foaia de titlu a

exemplarului din

Evanghelia

t i p ă r i t ă

la

B u c u r e ş t i ,

în 1682,

care

a

fost

d ă r u i t

lui Dosoftei de mitropo

litul Teodosie al Ţ ă r i i

R o m â n e

se

f l ă

acum la

casa m e m o r i a l ă Dosoftei din l a ş i )

Al.

ANDRIESCU

... Dosoftei transpune

În

versuri r o m â n e ş t i act de

ex

tr

a

o r d i n

temeritate r t i s t i c ă oricînd, dar mai ales atunci cînd se

l u c r e a z ă

cu o

l i m b ă

insufici ent

m o d

scrierea

r e l i g i o a ce

a

mai

p l i n ă

de poezie, Psaltirea, care p r i m a ş a cum s-a remar

cat de atîtea ori, o

l i r i c

atît de d i v e r s ă atit de p r o f u n d

Încît

ţ i n e

prin felul În care o g l i n d e

n e l i n i

t e a sufletului

uman ,

un

loc unic

În

literatura veche a lumii.

Ţ i n î n d

seama de

toate aceste c i r c u m s t a n ţ e dar mai ales de lipsa unui exemplu

pe

care i l-ar

fi

putut oferi

lui

Dosoftei

t r a d i ţ i a r o m â n e a s c

chiar

cea

t o d o x ă g r e c o - s l a v o n ă , c e r c e t t o r i i

români chi ar s t r ă i n i

n- au

Încetat se Întrebe de unde i-a venit ierarhului moldovean

Îndemnul

p o r n e a s c ă

la a c e a s t ă

f a p t ă R ă s p u n s u l

cel mai

si

m

plu, dar poate cel mai lesnicios, a fost c ă u t a t În literaturi le

cu t r a d i ţ i i cunoscute recunoscute

În

traducerea

v e r s i f i c a t ă

a

psalmilor. [ ..]

Traducerea

În

versuri a psalmilor a fost pentru Dosoftei,

Într-o m ă mult mai mare decît s-a spus o

chest

iun

e de v o c a

l i t e r a r

Om de o

c u l t u r g ă ,

foarte bine

in

format pentru epoca sa,

Do

softei

c u n o ş t e a

f ă r ă Î n d o i a l ă

Psallirea

poetu

lui

polon Kochanows

k(

Mobilul care-l

Î n d e a m n ă

Î n d r ă z n e a s c ă gîndul unei traduceri poetice este interior

Într-

un fel

, ni-I

d e c l

chiar po etul ,

În

Închinarea

ă t r e

domnit

or

cî

nd p r e c i z e a z ă

acordul sufletesc deplin Între vechiul psa lmi st,

c·rea torul poeziei originale, el ca t r a d u c

t o r .

Do softei a fos t

impresion at de poezia psalmilor citind originalul,

nu

o

tr

aducere

m o d e r n ă , gîndul s ă u a fost

s ă - i t ă l m ă c e

c ă a ş a fel îricÎt

s ă - I

p o a t

apropia pe cititorul român de v i b r a ţ i a lor

l i r i c ă

cea mai au

t e n t i c ă mai

p r o f u n d

Calea

a l e a

era aceea a unei traduceri

literare ve rsificate: pentru-aceea cu

m u l t ă

t r u d ă vreme

g a t ă , precum am putut

mai

frumos, am tîlcuit m

scris . Vedem aici

l a r a ţ i a unui

creator

cu c o n ş t i i n ţ ă

i s t o r i c ă

nu

a unui simplu

t r a d u c ă t o r

aservit unui model poetic, oricît

de

prestigi

os

ar fi acesta. De altfel numai

un

poet

c o n ş t i e n t

de

f o r ţ sale se poate Încumeta încerce o astfel

e

lucrare:

transferarea poeziei psalmi stului

În

limba r o m â n ă a ş a fel incit

p o a t ă trage hirea omului c ă t r ă ce

ti

tul ei . [ .. ]

• d i ţ i e i t i c de N.A. URSU. Studiu introductiv de

AI.

AND RI ESCU.

Editura Minerva, 1978.



inul

VII nr 2

Foaia de titlu a exemplarelor

din Psilltirea

ÎII

versuri

rep r te de Gh Asachi

Psalmul 136

La apa

Vav

ilonului,

l elind de ţ a r a Domnului,

Acolo u m

p l i n m

La v o r o ce ne t r î n s ă m ,

cu

m ă a m a r ă ,

Prin.Sion

pentru ţ a r ă ,

AduCÎndu-ne

aminte

,

Plîn

gea

m

cu r ă m i

herbinte.

bucine f erecate

L ă s i l m prin s ă l c i aninate,

acolo

- n t r

b a r ă

Ace

ia

ce

ne

d a r ă

le z icem viers

de cart

e

~ l t r - a c e a s t r e i n ă t a t e ,

Ca-n svÎnt muntele Sionul

C î n i ă r

ce

CÎn

tam la Domnul.

Ce n

l

ni

d a - n d e m î n ă

A CÎnta-n ţ a r ă s t r e i n ă .

De

uita,

ţ a r ă

s v i n t ă ,

A /uncea s ă - m i vie s m i n t ă

direapta mea uite

A schimba viers in l ă u t

mi p r i n z ă limba

De

gi

ng ini, j elindu-'11i sCÎrba,

De mai

pu t

ea uita-te,

Ierusalime

ce

tate,

Nainte de nu

t e - a ş pune

in pomene-n zile bune.

nu Doamne svinte,

De Edom ce-au zÎs

cuvinte

Svintei t ă ţ

i m p r o t i v ă ,

Cu din

g u r ă o b i v ă :

" R ă s î p i ţ î - i

zidiuri

na

lte

r t a

de

b u n ă t a t

Tu

f a t ă v a v i l o n e a s c ă ,

R ă I I I

va te

t i l n

e a s c ă

v 7

fi a - n f erice

veni te strice;

va-ntoarce

darul

,

Cum ne-nc

hini

tu

cu ă h a r u l ,

Cînd

cuconii

t ă i

de

ziduri

Vor zdrobi-i ca e ş i e hîrburi.

Psalmul 46

Limbile salte

Cu

cîntece nalte

strige-n

Glas de bucurie,

L ă u d î n d

pre Domnul,

CÎnte tot omul.

Domnul este tare

E s t e - m p ă r a t

mare

Pres te to t m n t u l

Ş i - ş

cuvîntul.

Supusu-ne-au gloate

limbele toate,

De ni-s supt

pi

cioare

Limbi de pre supt soare.

A l e s u - ş -

ş i e

Parte de m o ş i e

a r a cea d o r i t ă

Carea-i i u r u i t ă

Lui Iacov iubitul,

Ce-i

ţ Î n e

cuvîntul,

Mila s ă - ş arate

Cea de

b u n ă t a t

Spre noi,

l o ş i i

Precum ne spun m o ş i i .

Pre vÎrvuri de munte

S-aud glasuri multe

De bucine mare

Cu

strigare,

s-au suit Domnul

S ă - I

v a z ă

tot omul.

CîntaI

În l ă u t

În z Î c ă t u r i

multe

C î n t a ţ

p r e - m p ă r a t u l ,

nu-i ca dÎns altul

d o m n e a s c ă lum

e

Cu svÎntul

s ă u

nume,

t a ţ s ă - n ţ ă l e a g ă

Preste lume

C ă D u m n

poate

Pre limbi preste toate

De le Î m b L Î n z e ş t e

- m p ă r ă

Scaunul r a z ă

Unde va

Domnul din direapta,

ţ a s c ă

plata,

Pre boieri, pre gloate,

Pre limbile toate.

c

in

e

- n a l

Din hire

m a

ţ ă ,

l -a vedea tot omul

Cum i-a certa Domnul.

B I B L l O : r E C f i

B U C i J R E Ş T I 1 0 R

Stihuri l luminat

ul

herb a

Ţ ă r Î i oldovei

Capul cel de buor, a i a r ă

v e s t i t ă ,

S ă m n e a z ă

puterea

ţ ă r Î i m i n t i t ă

Pre

CÎtu-i de

mare fiara

b u i a c ă ,

Coarnele-II la

ă m Î l l t

pleacii.

De pre chip vede 'bilOrul ce-i place,

C-ar vrea-n

t o a t ă

vremea stea

ţ a r a - I I

pace.

C-atullci t o a t ă vita poate de

- l / g r a ş e ,

F ă r ă

z ă h ă i a l ă ,

Într-a

ţ ă r Î i p a ş e .

D a r ă ulle date are ea toalle,

D e c a l c ă v r i i j m a ş i i i - i v Î n t u r ă - i l coarlle.

P e l l t r - a c e e a p o a r t ă

c U l U l I I ă

de aur

Îlltr-a sale coarlle,

Îl

cele de taur.

Stau Împregiur

d Î l l

trei planite-II

//Oarbii

,

Soarele LUlla, Vellus, p o d o a b ă .

Din ce

s ă - l I s ă m n e a z ă

ţ a r a

cli

r o d e

În tot Jeli de " r a n ă , de le

s e ş t e .

pre vremi de pace oamellii z b u r d e a z ă

Î l l f r - a g o n i i t ă

pot

l u c r e a z ă

Vinul cu grÎul, cu de tot viptlll,

Cu cirezi turme, c o p ă r ă p ă m Î " t u l .

D a r ă

miere dulce Cine poate spline

Ce-au mi/uit Dom"lIl din ceri, c ă - s tot

bu

e

Cine poate scrie toate

d e - a m ă n

ulltul,

ş t i u t ă

este

ţ a r a - I I

tot

ă m Î " t u l

Ş i - m b o g ă ţ ă s c

lesne,

l i r ă

de

ă b a v ă

C r e ş t i " i i

Moldovei, dînd Dom"ului / Q J ' ă

I

L _____________________ _ ____J

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - -



BIBLIOTEC U C U R E Ş T I L O R

estituiri

L i b r ă r i a

birourile

Cartea R o m â n e a s c ă

1 SIMlONES U

I

deea î n f ă p t u i r i i unei mari edituri

r o m â n e ş t i

a svâcnit în

m i j l o c u l f r ă m â n -

t ă r i l o r dela l a ş i Nici n ' a p u c a r ă bine se

d e s l u ş e a s c ă

zorile izbândei finale

u r m a r ă d i s c u ţ i i , în cerc restrâns, asupra diferitelor probleme, mai ales

culturale, care se iveau depe urma nouilor perspective istorice. Ca o

c o i n c i d e n ţ ă

de bun augur, c o n s f ă t u i r i l e aveau loc în Aula vechii U n i v e r s i t ă ţ i s a l ă în care, pe

vremuri, s'au ţ i n u t c o n f e r i n ţ e l e S o c i e t ă ţ i i Junimea, cu o c o v â r ş i t o a r e i n f l u e n ţ ă

asupra progresului nostru cultural.

A p ă r ă t o r u l h o t ă r î t tenace

al

î n f i i n ţ ă r i i unui institut de e d i t u r ă , cu scop de

a contribui la cultura m u l ţ i m i i , la cimentarea s u f l e t e a s c ă din provinciile ce

aveau se

u n e a s c ă ,

a fost regretatul Profesor Ion Athanasiu. EI a f ă u r i t primele

statute ale S o c i e t ă ţ i i visate, din care au r ă m a s multe puncte în actualele statute

ale C ă r ţ i i R o m â n e ş t i cum e crearea unui fond cultural, participarea l u c r ă t o

rilor la beneficii etc.

Î m p r e j u r ă r i l e economice, schimbate de r ă s b o i u au dus la îndeplinirea gân

dului lui Athanasiu, mai repede mai m ă r e ţ decât l-ar fi putut închipui fostul

rector al

U n i v e r s i t ă ţ i i

din


primul p r e ş e d i n t e

al

Consiliului de Admi

n i s t r a ţ i

al

S o c i e t ă ţ i i

Cartea R o m â n e a s c ă .

Firme vechi, cu renume c â ş t i g a t , nu se mai încumetau f a c ă f a ţ ă , izolate,

nouilor c e r i n ţ e . Î m p r e j u r ă r i l e le-au împins la unire.

Astfel a luat

n a ş t e r e ,

îr

anul 1919, marele institut de

d i t u r ă

C

artea

R m â n e a s c ă

aproape în

a c e l a ş

timp când vechiul institut Socec trecea în

s t ă p â n i r e a D-Ior Schwartz & Ş a r a g a . Se creeau

În

felul acesta isvoare de mari

f o r ţ e În domeniul editurii.

T r ă i n i c i a i n s t i t u ţ i e i

Cartea R o m â n e a s c ă este

a s i g u r a t ă

chiar dela Început,

c ă c i ia n a ş t e r e din fuzionarea altor trei i n s t i t u ţ i i care au contribuit în l a r g ă

m ă s u r ă

la progresul cultural al ţ ă r i i dinainte de r ă s b o i u . Din firmele 1 St.

Rasidescu de sub conducerea D-Iui Carol Rasidescu, Theodosiu

l o a n i ţ i u

fii

de sub conducerea D-lui Niculae

l o a n i ţ i u ,

din editura Sfetea de sub condu

cerea regretatului C. Sfetea,

s'a

format C;artea


cu sprijinul mate

rial al

B ă n c i i

R o m â n e ş t i Capitalul

i n i ţ i a l

de 12.000.000 lei a ajuns cu timpul la

100.000.000 lei.

Sediul Sfetea, de l â n g ă Sft . Gheorghe, era excentric. S

'a s i m ţ i t

deci nevoia

dintr

'o

a t ă ,

ca

i b r ă r i a

se instaleze Într'o

n c ă p e r e

mai

c e n t r a l ă .

S'a

u m p ă r a t

c l ă d i r e a S o c i e t ă ţ i i Minerva din B-dul Academiei 3-5, azi t r a n s f o r m a t ă Într'un

m ă r e ţ

palat, cu

f a ţ a d ă i m p u n ă t o a r e În

simplicitatea ei, cadrând de minune cu

noul palat al

U n i v e r s i t ă ţ i i

din apropiere. Întâmplarea s'a nimerit bine. L i b r ă r i a

cea mai mare din

ţ a r ă

nu putea fie prea departe de Înaltul focar de

c u l t u r ă

al

neamului Întreg. În trecerea lor spre Universitate, miile de

s t u d e n ţ i

zi lnic întâl

nesc în calea lor dovada progresului uimitor ce se face pe t ă r â m u l culturii

r o m â n e ş t i

fI

nul

vn

nr

1

Atelierele

la

început erau ele r ă s l e ţ i t e ,

În

di ferite

ale

o r a ş u l u i

ceeace Însemna o mare pierdere pentru activi

tatea

S o c i e t ă ţ i i .

Inconvenientul fu Î n d e p ă r t a t din 1922,

când s'a ridicat pentru atelierele industriale, o

m

c l ă d i r e de beton armat, pe terenul cu o s u p r a f a ţ ă de 6.000

m.p. din Ş o s . Bonaparte 58-60. În acest chip Societatea

Cartea


a Înzestrat capitala

ţ ă r i i

cu o indus

trie Înfloritoare, cea mai mare în ramura industriilor grafice

de e d i t u r ă . De v i a ţ a ei este e g a t ă v i a ţ a buna sta re a

une i armate de aproape 1.200 de f u n c ţ i o n a r i l u c r ă t o r i .

Activitatea

S o c i e t ă t i i

Cartea R o m â n e a s c ă este com

p l e x ă ,

cuprinzând trei ramuri bine distincte, puse sub

a c e e a ş conducere c e n t r a l ă

A.

Industria G r a f i c ă

este c o n c e n t r a t ă

În

Atelierele din

Ş o s .

Bonaparte. [ ..] De cum intri

În

ateliere,

r ă m â i

surprins

de felul metodic cum sunt î m p ă r ţ i t e s ă l i l e . Vei g ă s i sute de

oameni lucrând cu febrilitate

În

zecile de

s e c ţ i i .

[ ] Din

toate aceste

s e c ţ i i

Cartea R o m â n e a s c ă scoate anual tot ce

închipuirea o m e n e a s c ă a n ă s c o c i t s'ar putea lucra din

hârtie: dela cea mai

s i m p l ă

b r o ş u r ă

p â n ă la

cea mai

d e s ă v â r ş i t ă

carte de

a r t ă ;

dela a f i ş u l - î n ş t i i n ţ a r e

p â n ă la

a f i ş u l r e c l a m ă în 14 - 15 culori . Apoi cele mai variate

l u c r ă r i ,

cum sunt: a c ţ i u n i l e , timbrele, tablourile cromoli

tografice, precum cutii de diverse forme m ă r i m i pen

tru ţ i g ă r i parfumuri, bomboane, casete în zeci de culori cu

reliefuri, poleite cu aur argint etc. Toate tipurile for

matele de registre, carnete, dosare, bibliorhapte, agende,

calendare, altele.

La

s f â r ş i t u l

acestor pagini

s'au

dat câteva modele de

i m p r i m ă r i l e f ă c u t e

În Atelierele

C ă r ţ i i R o m â n

e ş t i

d u p ă

metoda

t i p o g r a f i c ă

l i t o g r a f i c ă f o t o g r a v u r ă . Dar numai

un

c u n o s c ă t o r În

arta

g r a f i c ă Î ş i

poate da seama de ceeace

poate produce un atelier de m ă r i m e a celui al C ă r ţ i i

R o m â n e ş t i . În s e c ţ i a z e ţ ă r i e i cu 120 l u c r ă t o r i se culeg,

Într'o

s i n g u r ă zi, cuvinte compuse din 500.000 de 'Iitere;

a ş e z â n d u - s e literele Într'un singur rând, s'ar putea Împrej

mui cu ele g r ă d i n a C i ş m i g i u . D a c ă s'ar pune a l ă t u r e toate

coalele de hârtie trecute

într'un

an prin

m a ş i n i l ă r ţ i

R o m â n e ş t i s'ar putea face un brâu care s ă Î n c i n g ă ă r n â n

tul la ecuator. .

Pentru ajutorarea personalului , pe Ateliere

f u n c ţ i o n e a z ă

o c a n t i n ă , unde l u c r ă t o r i i Rot lua masa cu 15

lei pe zi, iar elevii cu 10 lei. E x i s t ă de asemenea un ca

binet medical de prim ajutor tratamente

u ş o a r e În

care

doi medici o

m o a ş ă

dau c o n s u l t a ţ i i gratuite. De câtiva ani

f u n c ţ i o n e a z ă o

c a s ă

de pensie pentru t o ţ i f u n c ţ i o n a r i i

P r o d u c ţ i a

a n u a l ă

a atelierelor,

În

care

l u c r

e a z ă cam 700

l u c r ă t o r i l u c r ă t o a r e

cu salariu anual de 35.000.000, este

aproximativ de 1.200.000 kgr. de material

c o n f e c ţ i o n a t .

Pentru transportul acestui material ar fi nevoie dc un tren cu

o lungime de 960 metri.

A f a r ă de Atelierele centrale, Cartea R o m â n e a s c ă mai

are ateliere complect organizate În o r a ş e l e : C h i ş i n ă u C luj

Diciosânmartin .

B C o m e r ţ u l

de

l i b r ă r i e . Pentru

a - ş i

putea desface pro

dusele sale, Cartea R o m â n e a s c ă a fost n e v o i t ă dea o

desvoltare cât mai

v a s t ă c o m e r ţ u l u i

de l i b r ă r i e . Astfel

L i b r ă r i a c e n t r a l ă

din B-dul Academiei No. 3-5 Edgard

Quinet No. 4 se poate spune este cea mai mare l i b r ă r i e

din România. .

Ea o c u p ă subsolul, parterul etajul întâiu al palatului

central are raioane de vânzare pentru c ă r ţ i li terare

r o m â n e ş t i

s t r ă i n e

c ă r ţ i

didactice, articole de

r l c

c o n f e c ţ i u n i articole de

p i c t u r ă

galanterie, articole de sport,

material didactic, gramofoane, p l ă c i radio, u c ă r i i precum

o

s a l ă

de

e x p o z i ţ i e

de

p i c t u r ă ,

c u n o s c u t ă sub numele de

Sa la Ileana .

A doua l i b r ă r i e Cartea R o m â n e a s c ă o are În Calea



Anul VII

nr

2

M o ş i l o r 64, fosta l i b r ă r i e C. Sfetea.

În imobilul din

Calea

M o ş i l o r se a f l ă depozitul principal de

c ă r ţ i ,

ca serviciul

de

e x p e d i ţ i e pentru Întreaga

ţ a r ă .

Ţ i n â n d s e a m ă de

i m p o r t a n ţ a

pe care o poate avea o

l i b r ă r i e ,

În

promovarea

culturii n a ţ i o n a l e din

provinciile

alipite,

Ca

ltea

R o m â n e a s c ă a socotit Î n d e p l i n e ş t e o datorie c ă t r e neam, Înfi

i n ţ â n d

chiar

cu sacrificii, sucursale În centrele cele mai de

e a m ă

din

ţ i n u t u r i l e r o m â n e ş t i E x i s t ă filiale de ale C ă r ţ i i R o m â n e ş t i la

C h i ş i n ă u pentru Basarabia; T i m i ş o a r a Lipova pentru Banat; Cluj,

B r a ş o v Diciosânmartin

pentru Ardeal.

A f a r ă de aceste l i b r ă r i i sucursale,

Cartea

R o m â n e a s c ă are

peste

600

c o r e s p o n d e n ţ i r e p r e z e n t a n ţ i În t o a t ă iara, cari fac ofi

ciul de colportori ai produselor ei.

C. Editura.

Dela

Î n f i i n ţ a r e a

ei

chiar, Societatea Cartea

R o m â n e a s c ă ş i - a stabilit un plan de

e d i t u r ă

În conformitate

cu

starea

g e n e r a l ă c u l t u r a l ă din ţ a r ă .

Cultura m u l ţ i m i i a fost p u s ă

pe

planul Întâiu, În

a c e a s t ă

d i r e c ţ i e Cartea

R o m â n e a s c ă a

s ă v â ş i t cu

h o t ă r î r e continuitate,

mai mult de cât oricare

a l t ă

i n s t i t u ţ i e s i m i l a r ă , p a r t i c u l a r ă sau de

Stat.

Ea n'a u r m ă r i t un c â ş t i g ,

deoarece

prin statute

se

meniine În

fiecare an un fond cultural, uneori

de

un milion

de

lei, pentru

s u s ţ i n e r e a bibliotecilor ieftine pe care le

e d i t e a z ă ,

În difcrite

domenii

de

c u n o ş t i n ţ e .

Sute de mii de exemp lare s'au r ă s p â n d i t asHel În m u l ţ . i m e a dor

n i c ă

de citit, prin

Pagini

Alese din Scriitorii Români . Aproape

2.000.000 de b r o ş u r i din C u n o ş t i n ţ e Folositoare , a d e v ă r a t ă enci

c10pedie ş t i i n ţ i f i c ă g e o g r a f i c ă ,

s'au

Î m p r ă ş t i a t În

numeroasele

bi

blioteci s ă t e ş t i Î n f i i n ţ a t e de particulari sau de i n s t i t u ţ i i

ca

F u n d a ţ i a

Voevodul Mihai D i r e c ţ i a E d u c a ţ i e i Poporului.

Calendarul Gospodarilor

apare

regulat

de

II ani; din

a c e a s t ă

carte de citire, a s ă t e a n u l u i , dar a celor din o r a ş e , s'au vândut

peste un sfert

de

milion de exempla re, Întâlnindu-se În

orice sat cât

de

izolat din

ţ a r ă

La acestea,

d a c ă

se

a d a u g ă

Biblioteca

A g r i c o l ă

Biblioteca

Minerva se poate scoate În relief cu t o a t ă obiectivitatea, partea

Î n s e m n a t ă pe care a IU3t-o

Ca

rtea

R o m â n e a s c ă ,

abia Într'un dece

niu de activitate, la r ă s p â n d i r e a culturii generale.

R ă s p â n d i n d gustul de citit În m u l ţ i m c , ca p r e g ă t e ~ t e astfel

terenul pentru Î n ţ e l e g c r c l l desfacerea

C<Ît

mai l a r g ă a literaturii

ş t i i n ţ e i r o m â n e ş t i .

În

a c e a s t ă d i r e c ţ i e

Cartea R o m â n e a s c ă

ş i - a

t ă c u t pe deplin

datoria . Ea a fost s ingura i n s t i t u ţ i e de e d i t u r ă ,

care

a stabi lit premii

literare ş t i i n ţ i t i c e pcntru l u c r ă r i inedite, o b ţ i n â n d astfel un succes

moral Însemnat.

Catalogul ei general

cuprinde

capitolele cele mai variate, dela

poezii la opere de specialitate ş t i i n ţ i f i c ă , dela c ă r ţ . i cu

p r e ţ

redus la

a d e v ă r a t e l u c r ă r i

de

a r t ă

pentru bibliofili. Din

a c e a s t ă

din

u r m ă

ca

tegorie m e r i t ă m e n ţ i u n e Adrian Maniu, La gravure sur bois en

Roumanie, frumoasele

c o l e c ţ ; i

de

stampe

ale D-Iui Olszewski, e d i ţ i a

a l e a s ă din

P o v e ş t i l e M

S.

Regina Maria, N i c u l ă i ţ ă

M i n c i u n ă

de

B r ă t e s c u V o i n e ş t i ,

cu

p l a n ş e originale colorate, sau opera Divina

Comedie,

t r a d u s ă de

a d n o t a t ă

de D-I

Prof

Ortiz, cu stampe

desenuri tot a ş a de alese

ca

În

e d i ţ i i l e

de lux s t r ă i n e .

Clasicii români au fost s c o ş i din uitare prin e d i ţ i i Îngrijitc,

Cartea

R o m â n e a s c ă a s i g u r , Î n d u - ş i

cxclusivitatea operelor lui

C o ş b u c , Slavici ori V l a h u ţ ă .

Din monumentala o p e r ă a marelui istoric

A. D Xenopol, Istoria

Românilor În 14

volume, au

a p ă r u t

p â n ă acum

12

volume, iar cele

lalte d o u ă vor i e ş . i curând, Încheind astfel o lucrare de

e d i t u r ă

grea

costisitoare,

t i p ă r i t ă

cu

t o a t ă

Îngrijirea

c e r u t ă

de Î n s e m n ă t a t e a

operei,

u n i c ă

În felul ei. '

Cartea

R o m â n e a s c ă se

m â n d r e ş t e

a putut Înlesni

a p a r i ţ i a

operelor

celor mai de s e a m ă scriitori români de

a s t ă z i

a l c ă r o r

nume, În schimb, a contribuit În l a r g ă

m ă s u r ă

la vaza

de

care se

b u c u r ă a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e nu numai În ţ a r ă dar În s t r ă i n ă t a t e .

Ca romancieri

n / l v e / i ş t i

au operele editate exclusiv sau În

mare parte la Cartea

R o m â n e a s c ă :

Agârbiceanu L, Arghezi T.,

BIBLi OTECA

B O C O I t E Ş T I L O I t

B r ă t e s c u V o i n e ş t i 1., B u c u ţ a Emanoil, K i r i ţ e s c u C., Petre

scu

Cezar,

Rebreanu L.,

Sadoveanu

M., S t ă n o i u Damian, Teodoreanu Ionel

AI. altii.

Ca p o e ţ i : Blaga L., Botez Demostene,

Ca

rp O., (G . Proca),

Codreanu M., Crainic N Davidescu

N M ă i n e s c u

1., Maniu A.,

Militaru

Y.,

Pillat 1., Topârceanu

G

Voiculescu

Y.

ş i a l ţ i i

Ca

scriitori populari: Cristescu Florian, Diaconescu Pante

limon, Dulfu P., Gorovei A., Lungianu M., Popescu B ă j e n a r u 1..

S p e r a n ţ i a

Th., Vissarion

1

a l ţ i i .

Printre autoare:

Bucura

D u m b r a v

Otilia Cazimir, C u n ţ a n M.,

Mantu Lucia, Petrescu L u c r e ţ i a .

Ca autori dramatici: Davila A., Goga O., Iorga N., Sorbul M.

Din domeniul criticii literare al biografiei:

I b r ă i l e a n u

G.,

Lovinescu E.,

M e h e d i n ţ i

S. (Soveja), Sanielevici

H. Simionescu

1.,

Vianu

T.

'

Din domeniul diferitelor c e r c e t ă r i ş t i i n ţ i f i c e : Antonescu

G. G.,

Cantacuzino

Matei, Cuza A. C.,

C ă t u n e a n u

1., Dr.

E.

Juvara, Mari

nescu G. DI'.,

Paulescu C Dr., S I ă v e s c u Y., Tafrali O. etc ,

N e c e s i t ă ţ i l e culturale fiind atât de variate, potrivit m p r e j u r ă r i l o r

istorice În care sc 1 1 ă ţ a r a n o a s t r activitatea editorialii

11

C ă r ţ i i

R o m â n e ş t i

este mai c o m p l e x ă ,

Ea a traduceri din clasicii

n o ş t r i

În limba

m i n o r i t a r ă ;

a

s u s ţ i n u t lupta din ce în ce mai grea în editarea c ă r ţ i l o r de curs pri

mar. În ce p r i v e ş t e c ă r ţ i l e de

curs

secundar, Cartea R o m â n e a s c ă

ş i - a dat t o a t ă

s i l i n ţ a

de a pune În mâna elevilor cele mai bune ma

nuale, atât din punct de vederc pedagogic

Gât

tehnic . Azi institui ia

d e ţ i n e cam 60% din Întregul stoc dc

c ă r ţ i

didactice folosite În

ş c o l i

Ca o Încununare a a c t i v i t ă ţ i i

sale

editoriale

de

un

deceniu,

Cartea

R o m â n e a s c ă a Întreprins publicarea unei opere

m ă r e ţ e ,

unice În România. Este Împlinirea unei lipse s i m ţ i t e de t o ţ i de

m u l t ă

vreme,

dar

În acel timp o l a r g ă

c o n t r i b u ţ i e

la opera

de

apropiere s u t l e t e a s c ă Între locuitorii ţ ă r i i de ori ce neam. E vorba de

D i c ţ i o n a r u l

enciclopedic ilustrat al limbei române

Întocmit de

D-I Prof. Univ. 1 A. Candrea. Partea 2-a, D i c ţ i o n a r u istoric

geografic

,

este datorat D-Iui Prof. G.

Adamescu,

A c e a s t ă

lucrare

m o n u m e n t a l ă , f a ţ ă de mijloacele noastre tehnice, va ti la Î n ă l ţ i m e a

prinosului

adus

prin ea neamu lui ţ ă r i i .

Va

cuprinde peste

2,000

pagini cu pestc 10 .000 i1ustra\ii În mare parte rc feri toare la

ţ a r ă , ca

h ă r ţ i , p l a n ş c În culori În a f a r ă de text.

Opera e pe jumiitate t i p ă r i t ă va a p ă r e < 1

n c g r e ş i t

În cursul

anu

lui

19J

1

D a c ă s ' ar strânge la un loc toate c ă r i i l e

ce

se

t i p ă r e s c

Într'un an

la Cartea

R o m â n c a s c ă s'ar

pune una l â n g alta cu

cotoarele

În

a f a r ă , s ' ar putea alciitui o b i b l i o t c e ă , ce ar ocupa o l l p r a f a l ă de 6 ori

Illai ma re decâ t laI ada

m ă r e ţ u l u i

palat al

l i b r ă r i e i

D a c ă i n s t i t u ţ i a C

artea R o m â n e a s c ă

În

scurta vreme

de

I ' u n c ţ i o n a r e 3 biruit g r e u t ă ţ i l c vremii ale Înccputului ori c ă r e i

o r g a n i z ă r i

temeinicc,

ajungând

În

fruntea

i n s t i t u ţ i i l o r

similare

din

ţ a r ă a s i g u r â n d u - ş i o

v i a ţ ă s ă n ă t o a s ă t r a i n i c ă

În viitor, faptul

sc

d a t o r e ş t e

În b u n ă parte Î n ţ e l e g e r i i , destoiniciei, h ă m i c i e i spiritului

n ă t o ce domnesc În conducerea ei. Partea t e h n i c ă e sub directa

supraveghere a D-Iui C, Ras idescu, c u n o ~ c ă t o r

adânc

al meseriei,

Î n c e p u t ă

ca ucenic În atclierele t a t ă l u i s ă u . Pal1ea m e r c i a l ă e

t ă p â n i t ă

de

c o m p e t i n ţ a

D-Iui N. loa niliu, u r m a al unei t r a d i ţ i i

vechi de negustori români În ramura

l i b r ă r i e i

La Început a fost de

mare sprijin priceperea d e p l i n ă În alc editurei a regretatului C

Sietea.

Pe l â n g ă cei doi

c o n d u c ă t o r i

tincri p r i c e p u ţ i Într 'o ac tivitate

de fiecare c l i p ă , se a d a u g ă sfatul competent, vegherea

n e o b o s i t ă

asupra totaluilli din partea dire

ctor

ilor administrativi a unui con

siliu

de

a d m i n i s t r a ţ . i e

luminal, format diil

p c r s o n a l i t ă \ i

competcnte

În ale culturii sau c o m e r ţ u l u i , Nu se poate l ă s a n e m e n l i o n a t ă

râvna Întregului personal, dela ze \ari p â n ă la

p r o c u r i ş t i Într'o

soli

daritate d e m n ă de l a u d ă ei pun t o a t ă tragerea de i n i m ă În servi

ciul de .care se l e a g ă buna lor stare.

P r o p ă ş i r e a

v ă d i t ă din an

În

an, a unei asemenea i n s t i t u ţ i i de cul

t u r ă nu poate fie

decât

de un real folos pentru Înaintarea

s u f l e t e a s c ă a neamului Întreg. ( Boabe de grâu , nr. 8/1930)



BIBLIOTECA O C O R E ~ T I L O R

Anul VII nr 2

utografe

contempor ne

Bibliografie

A. L u c r ă r i

originale

a. Istorie c r i t i c ă

l i t e r a r ă

1.

Gheorghe

Ş i n c a i , v i a ţ a

opera,

Editura pentru l i t e r a t u r ă ,

[ B u c u r e ş t i ] ,

1965; lucrare d i s t i n s ă cu Premiul Acade

miei Române pe anul 1965.

2. i5

o e ţ i , Editura pentru

l i t e r a t u r ă ,


1968; lucrare d i s t i n s ă cu Pre

miul

A s o c i a ţ i e i

Scriitorilor din Cluj pe

anul 1968.

3.

Carnet critic Editura pentru lite

r a t u r ă , B u c u r e ş t i , 1969.

4.

R ă s f r â n g e r i ,

Editura Dacia, Cluj

Napoca, 1973; lucrare d i s t i n s ă cu Premiul

Uniunii Scriitorilor pe anul 1973.

5. istorie l i t e r a r ă poezie Editura

Facla,

T i m i ş o a r a ,

1974.

6. Opera lui I.L. Caragiale voI.

1

Editura Minerva,


1974.

7. Mihail Sadoveanu universul artis

tic c o n c e p ţ i a f u n d a m e n t a l ă a operei,

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978.

8. M i ş c a r

l i t e r a r ă ,

Editura Emi

nescu, B u c u r e ş t i , 1981 .

9. Romanul romanului românesc Edi

tura Gramar 100+ 1, B u c u r e ş t i ; voI. 1

1999, voI. II, 2000.

10

. Teatrul lui Caragiale dincolo de

mime

sis

Editura Dacia, Cluj-Napoca,

2002; lucrare d i s t i n s ă cu Premiul Filialei

Cluj a Uniunii Scriitorilor pe anul 2002.

b.

B e l e t r i s t i c ă

1. Întoarcerea roman, Editura Cartea

R o m â n e a

c ă , B u c u r e ş t i ,

1983.

c. Teatru

1. Jocul

m ă ş t i l o r , revista Transilva

ni a , Sibiu, nr. 12, 1987; text interpretat la

teatrul radiofonic, Radio România.

2. n ţ u l

de argint sau

a d e v ă r a t a

moarte a lui Avram iancu revista Ros·-

Mircea T O M U Ş

[Caragiale o

n o u ă

l e c t u r ă ]

ă z t ă ca un univers întreg complet, pe care îl i n u g u r e z ă ş i - I instituie ca atare

expresia

n a r a t i v ă

a genezei sale, proza lui Ion Luca ni se

d e z v ă l u i e ,

treptat, prin com

ponentele sale, interpretate, de a c e a s t ă

d a t ă ,

printr-o

g r i l ă

e l i b e r a t ă de

î n c ă r c ă t u r a

p r e j u d e c ă ţ i l o r critice, vechi de mai bine de un secol, ca o încercare de a î m b r ă ţ i ş a sensurile

lui de ansamblu de a r ă s p u n d e

la

î n t r e b ă r i l e lui fundamentale: care este mecanismul e s e n ţ i a l

al

e x i s t e n ţ e i

universale cum

f u n c ţ i o n e a z ă

el? Ce loc

o c u p ă

individul uman în

a c e a s t ă

con

s t r u c ţ i e c o m p l e x ă cum se d e f i n e ş t e sau este definit, el destinul lui, În Încurcata interde

terminare de factori care îl v e g h e a z ă sau i n f l u e n ţ e a z ă ? F i r e ş t e Între a c e ş t i a cel istoric ca

cel geografic au o pondere

n s e m n a t ă

un rol pe m ă s u r ă , dar perspectiva d e s c h i s ă spre uni

versal, În ale c ă r e i linii de f u g ă se Înscriu, în mod firesc necesar, traiectoriile componen

telor luate În parte, r e p r e z i n t ă un semnal cât se poate de limpede e x e r c i ţ i u l auctorial, care

poate

fi

numit, În l ţ i termeni, creativitate

n a r a t i v ă ,

nu ţ i n t e ş t e numai la acest nivel al pitores

cului determinat de timp de loc. Este momentul

r ă s t u r n ă m

raporturile interne ale for

mulei prin care ne propunem s ă - I Î n ţ e l e g e m pe C a r a g i a l e - t a t ă l : f a ţ ă cu luarea

În

s t ă p â n i r e cri-

t i c ă a ansamblului operei sale cu anularea opticii discriminatorii, care separa Între texte

majore texte sau e x e r c i ţ i i minore punea, Între acestea din u r m ă pe cele care erau taxate

drept

p r e l u c r ă r i

mai mult sau mai

p u ţ i n

simple, acest scriitor nu mai poate

fi

definit numai ca

un mare chiar genial realist, maestru al criticii satirei care Î ş i permite

r ă g a z u r i

sau

momente de destindere prin sondarea comorilor folclorice sau testarea adâncimilor armoniei

universale prin periodice

Î m b ă i e r i

În evenimente simfonice. Raporturile se a n u n ţ ă cu totul

altele:

Î n t r e b ă r i l e

adresate necunoscutului, misterului

e x i s t e n ţ e i ,

pe care iubitorul simfonis

mului german

le

d e s l u ş e a

În

c a d e n ţ e l e concertelor ascultate

la

Dresda sau Leipzig, sunt ce le

care

r ă s u n ă ,

cu de la sine putere, În propria lui o p e r ă ; fiecare grupare

t e x t u a l ă ,

mai

Î n t i n s ă

ori

mai c o n c e n t r a t ă , de la T e m ă

v a r i a ţ i u n i

la D o u ă loturi prin Ultima emisiune S i t u a ţ i u n e a

chiar prin

Bubico

D-i

Goe

sau

O z

i s o l e m n ă nu r e p r e z i n t ă altceva decât

c ă u t a r e a

unui

r ă s p u n s

la

cioburi sau fragmente din

n e l i n i ş t i t o a r e a

Întrebare, aceea, cea mai mare, ultima,

bubuituri

În

poarta cu care misterul e x i s t e n ţ e i este ferecat cu ş a p t e I ă c a t e . E x e r c i ţ i u l lecturii

vechilor cronici, al

r e d e ş t e p t ă r i i b ă t r â n e l o r

mituri, ca cel al

u r m ă r i r i i

programului simfonic

r e p r e z i n t ă

mijloacele prin care vechea întrebare

î ş i

c a u t ă a b o r d ă r i sau f o r m u l ă r i mai potri

vite.

Din moment ce am Început noua l e c t u r ă a operei lui I.L. Caragiale prin intermediul

textelor lui teatrale,

le

putem folosi, pe acestea, ca t r e a p t ă pentru pasul

u r m ă t o r

În acest

demers; În fond, intrarea

În

universul prozei lui s-ar putea face pe mai multe alte trasee,

fiecare din ele având atât avantaje dezavantaje evidente cât acea n o t ă de c o n v e n ţ i o n a l i

tate pe care o are orice element dintr-o

c o n s t r u c ţ i e a b s t r a c t ă

Nu atât locul de intrare este

.important, cât s p a ţ i u l unde se i n t r ă faptul teritoriul

În

care

u r m e a z ă

se exercite inter

pretarea pe care, de fapt,

o p e r a ţ i u n e a

exegeti

î d e f i n e ş t e

este dimensionat de o cu totul

a l t ă

c o n c e p ţ i e

asupra Întregului operei .

Ne poate servi drept inel de

l e g ă t u r ă

cu textele teatrale nu numai

n e a p ă r a t

forma

d i a l o g a l ă

În care sunt dispuse câteva din textele lui narative, cât felul în care este sau nu este

p r e z e n t ă

vocea a u c t o r i a l ă

În

aceste texte. Astfel, f a ţ ă cu s i t u a ţ i a din piesele de teatru,

În

care

vocea a u c t o r i a l ă era cu totul d i s i m u l a t ă de aspectul cu d e s ă v â r ş i r e impersonal

al

i n d i c a ţ i i lor

de regie, câteva texte În p r o z ă

c o n t i n u ă

a c e a s t ă procedare . A ş a sunt,

În p r i m ă

i n s t a n ţ ă , Un

pedagog de c o a l ă n o u ă Art. 2i4

În

care, chiar

d a c ă

o anume t u r n u r ă c o l o c v i a l ă a textului

dintre replici ar putea presupune un grad de personalizare a vocii auctoriale, este evident

i n s t a n ţ a

a u c t o r i a l ă ţ i n e

cu tot dinadinsul strategiei de exprimare se de-personalizeze,

Îmbrace acea ţ i n u t ă de c o n v e n ţ i e cât mai o b i e c t i v ă ; c ă c i v o r b e ş t e , oare,

În

cele ce u r m e a z ă o

a n u m i t ă

p e r s o a n ă , eventual cea a autorului care a scris textul respectiv?:

Vom

da aici mai

la vale

c o n f e r e n ţ a

în rezumat apoi câteva note luate

u p ă

n a t u r ă , despre activitatea în p r a x ă

a eminentului pedagog.

Nici r e c o m a n d ă r i l e privind descifrarea cât mai c o r e c t ă a pronuntiei

accentuat dialectale a personajului, În care se poate descoperi chiar

i n t e n ţ i a f o r m a l ă

a unui

pact Între autor cititor, nu

a l t e r e a z ă

cu nimic

ţ i n u t a

i m p e r s o n a l ă

pe care

vocea

ş i - o

impune:

Trebuie în prealabil spunem d-sa totdeauna înainte de

e i p r o u ţ ă

pe

..

a ş a mai

departe . Este

a d e v ă r a t c ă ,

din punct de vedere strict formal, a d i c ă elementar gramatical, tex

tul este pe deplin personalizat; dar tot atât de a d e v ă r a t este a c e a s t ă personalizare m a n i f e

este d u b l a t ă de o la

fel

de

m a n i f e s t ă

de

p e r f e c t ă

urbanitate

a p a r e n t ă

a

a c e l u i a ş i

text. Aici ,

Î n s ă

se

a f l ă

fisura capcana: civilitatea a b s o l u t ă a e x p r i m ă r i i auctoriale c o n t r a s t e a z ă pro

fund, radical, absolut chiar cu g r o s o l ă n i a figurii portretizate prin text; c ă c i , a t e n ţ i e mare ,

personajul caragialean nu este numai p ă g u b o s prin limbaj

p r o n u n ţ i e ,

ci mai ales abo-



Anul VII

nr

Z

minabil prin comportare. Tratând cu m a x i m ă civilitate un astfel de prototip subuman,

textul vocii auctoriale se

p o : : : i ţ i o n e a z ă

într-o .

i t u a ţ i e d e l i c a t ă , s u b m i n â n d u - ş i

propria

credibilitate. Dar

p i e r z â n d u - ş i

cred ibilitatea pe o dimensiune,

vocea

nu o poate avea pe

nici o a lta, inclusiv pe aceea a

p e r s o n a l i z ă r i i .

Ş i , atunci: cine v o r b e ş t e cu a d e v ă r a t în

aceste texte? Autorul

î ş i a s u m ă ,

cu o

a n u m i t ă o s t e n t a ţ i e d e s c i f r a b i l ă

în detaliile lor

intime,

r ă s p u n d e r e a

lor, am putea-o numi g r a m a t i c a

a d i c ă

strict

f o r m a l ă ,

dar tocmai

prin acest

joc

de-a o s t e n t a ţ i a / a s c u n d e r e a el se

Î n d e p ă r t e a z ă

chiar se

l e a p ă d ă

de orice

e g ă t u r ă

cu ele. Încât prototipul pe care l-a imaginat fantezia creatoare a prozatorului

este l ă s a t plece în lumea fanteziei scrisului, cititului comentariilor cu propriile lui

puteri, a ş a

d u p ă

cum l-a conceput demiurgul

s ă u

impasibi l

a p r o p i a t / d e p ă r t a t .

Iar va loarea

b u c ă ţ i l o r

de

p r o z ă

adunate de autorul lor sub

un

titlu generic în

tocmai asta c o n s t ă : În posibilitatea de

c o n s t r u c ~ e i m a g i n a t i v ă

a unei figuri de narati

vitate prin mijloace a ş a z i c â n d în relief, sau' în contrast, care s c u l p t e a z ă mai evident,

mai plastic, mai

Î n c ă r c a t

de valori senzitive decât orice alt mijloc. Procedeul luat din

textele scrise pentru teatru,

În

care vocea a u c t o r i a l ă este d e - p e r s o n a l i z a t ă

p â n ă

la a

deveni un instrument strict mecanic, este

p e r f e c ţ i o n

printr-un simulacru de perso

nalizare care nu face decât o de-personalizeze mai eficient mai mult.

În Art.

214, o s t e n t a ţ i a p e r s o n a

l z ă r manifeste, dar false, printr-un pact cu citi

torul, pare a lipsi sau m ă c a r a fi a t e n u a t ă ; textul (vocea)

a u c t o r i a l ( ă )

pare a tinde spre

acea neutralitate d e p l i n ă care este semnul unei

d e - p e r s o n a l i z ă r i

reale; este acea voce

a s c u n s ă pe care o transcriu cu litere cursive autorii ca i n d i c a ţ i i pentru regizori,

scenografi actori:

Un

biurou

de

avocat. Ora

i m i n e a ţ a .

Avocatul un l i c e n ţ i a t î n c e p ă t o r ,

s t ă

la biuroul s ă u , studiând ş t e hârtii.

O c o c o a n ă i n t r ă a t ă

de

un

t â n ă r .

Este

a d e v ă r a t c ă

În continuare,

p â n ă

a nu

l ă s a

cuvântul figurilor pe care

le

pune

în s c e n ă a d i c ă în p a g i n ă vo(;ea

a u c t o r i a

î ş i

c o n t i n u ă

misiunea; dar nu în sensul prin

care ar

c â ş t i g a

în

p r e z e n ţ ă p e r s o n a l i z a t ă :

Cocoana este

î m b r ă

c a t ă ,

cum purtau înainte vreme mahalagioaicele cu barej

havai l e g a t ă la cap rochie pieptar de l â n ă

de a c e e a ş i

coloare un t ă r t ă n a ş

conabiu

ă c u t

cu

i g l i ţ a ;

în

mâni

m ă n u ş i de i m i t a ţ i e de m ă t a s e f ă r ă d e ş t e

textul

vocii

u m l e a z ă

cu compunerea f e ţ e i , a

g e s t i c u l a ţ i e i î n f ă ţ i ş a r e a î n s o ţ i t o r u l u i

cocoane

i

Sporind textul, vocea

c o n t i n u ă r ă m â n ă

i m p e r s o n a l ă pentru c ă ,

În

fapt, adausul nu

c o m p l e t e a z ă f u n c ţ i a

sau

e z e n ţ a

vocii;

el s p o r e ş t e c o n s i s t e n ţ ă

nivelului de reali

t a t e / f i c ţ i u n e

pe care îl trimite în

s c e n ă ,

în scena textului,

îl

instituie prin aceasta.

E pe cât de u ş o r

pe atât de

in

structiv de comparat, din acest punct de vedere,

cele

d o u ă

texte interpretate p â n ă acum: Un pedagog

de ş c o a l ă n o u ă

Art.

214.

În cel

dintâi, nivelul de l i t a t e l f i c ţ i u n e nu este î n c ă independent; pe de o parte, pentru a se

manifesta,

a d i c ă

pentru a se afirma, mai are nevoie de

a s i s t e n ţ a

unui

a d e v ă r a t

pact de

complicitate între autor cititor, care dea, spre exemplu, expresie cât de cât adec

v a t ă felului particular al e x p r i m ă r i i lui verbale; pe de alta, el nu are c o n s i s t e n ţ a senzo

r i a l ă

n e c e s a r ă

pentru a se manifesta autonom, ceea ce

o b l i g ă

pe autorul (demiurgul)

s ă u

s ă - I

exprime povestindu-l în mai multe

s e c v e n ţ e . C â t ă

vreme, în Art.

214,

d u p ă ce este

imaginat (conceput) trimis (pus) în s c e n ă

( p a g i n ă ) ,

planul de realitate f i c t i v ă se com

p o r t ă

autonom, exprimându-se definindu-se prin puterea

i n t e r n ă

a propriilor deter

minate de

t r a m ă n a r a t i

comportament expresiv.

Este ceva ce vine din teatru, dar care, pe de o parte, l i m i t e a z ă o anume t e n d i n ţ ă

din poietica

t e a t r a l i t ă ţ i i

iar, pe de alta, o

l ă r g e ş t e

[ ..]

5

BIBLIOTECA B ( J C ( J R E ~ T I L O R

Mircea

T o m u ş

ROM NUL

ROM NULUI

tirea R o m â n e a s c ă , Sibiu,

nr

7-8, 1996.

d E d i ţ i i , antologii

p r e f ~ ţ e

1

George

C o ş b u c ,

Fire

de

tort Cântece

de

vitejie poezii, voI. I li Editura pentru lite

r a t u r ă , [ B u c u r e ş t i ] , 1968, C o l e c ţ i a Biblioteca

pentru t o ţ i ;

p r e f a ţ ă .

2. Lucian Blaga, Poemele luminii Editura

pentru

l i t e r a t u r ă [ B u c u r e ş t i ] ,

1968,

C o l e c ţ i a

Biblioteca pentru

t o ţ i

p r e f a ţ ă

3.

Y

Voiculescu, Zahei orbul roman, Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 1970;

p r e f a ţ ă .

4 Efigiile naturii antologia pastel ului româ

nesc, în co laborare cu Petre Stoica, Editura Mi

nerva, [ B u c u r e ş t i ] , 1971;

p r e f a ţ ă .

5

V Voiculescu,

Teatru

e d i ţ i e

î n g r i j i t ă

de

1

Voiculescu Mircea

T o m u ş

Editura Dacia, Cluj

Napoca, 1972;

p r e f a ţ ă

6

Y Voiculescu, Capul

de

zimbru 1ubire

m a g i c ă ,

nuvele, Editura Minerva, B u c u r e ş t i ,

1972,

C o l e c ţ i a

B'iblioteca pentru

t o ţ i ;

p r e f a ţ ă .

7

Y Voiculescu, Zahei a vak regeny, Dacia

Konyvj iada, Kolozsvar, 1972;

p r e f a ţ ă ,

8

G Bacovia, Scântei galbene Joltâie iskri

e d i ţ i e b i l i n g v ă r o m â n o - r u s ă , B u c u r e ş t i , 1972; pre

f a ţ ă .

9

Vladimir Stoji:iin,

G u r ă v e ş t e d ă ,

roman de

dragoste, traducere din limba

s â r b ă

de George

Bulic, Editura Dacia, Cluj-Napoca; p r e f a ţ ă

10. Adam Puslojic,

p ă

de b ă u t , [în

r o m â n ~ ş t e

de Nichita

S t ă n e s c u

Ioan Flora],

Editura Univers,

[ B u c u r e ş t i ] ,

1986;

p r e f a ţ ă .

e

C o l a b o r ă r i

la periodice:

articole, studii,

cronici literare, recenzii etc., a p ă r u t e din anul

1955

p â n ă

a s t ă z i în revistele: Steaua , Ga-

zeta l i t e r a r ă , Rom ân ia

e r a r ă , Sc

risul

b ă n ă ţ e a n ,

O

rizont ,

I a ş u l

literar

,

Convorbiri

literare , Cro nica

,

Ateneu , Tomis , Astra ,

Co ntemporanul , Tribuna ,

T

ransil vania ,

Rostirea

r o m â n e a s c ă .

f C o l a b o r ă r i

la radio televiziune:

Radio

Cluj, Radio România, T.Y.R., Radio Târgu

M u r e ş .

B. Traduceri

1

Pierre Francastel, Realitat

ea.

.

i g u r a t i v ă ,

Editura Meridiane,

B u c u r e ş t i

.

1971

. .



BIBLIOTECA U C U R E Ş T I L O R

finul

VII

nr 2

[

iblioteci

b u c u r e ş t e n e

Scrisori din interior

mne bune, anul are ?

iblioteca M e t r o p o l i t a n ă B u c u r e ş t i a fina

lizat, la în

ceputu

l acestui an,

etapa

întâi a proiectului

de modern iza re reorganizare a primei filiale de sec

tor, i n c l u s ă

în programul de

î m b u n ă t ă ţ i r e

a serviciilor

specifice unei biblioteci publice. Sunt jenat

reamintesc

c ă ,

de decenii întregi, singura

b i b l i o t e c ă

p u b l i c ă

a

B u c u r

t i l o r are

a s i g u r a t ă

de c ă t r e

o r i t ă ţ i

le administrative, infrastructura pentru deru

larea

se

rviciilor de informare t u r ă

p u b l i c ă

doar

pentru 53%

din

p o p u l a ţ i a capitalei României. Mai

mult,

e x i s

"ectoare

unde asemenea

servicii

sunt

posib

il

e

numa

'i pentru 8 - 15% din totalul p o p u l a ţ i e i ,

Sectoarele 3 5


sectoare cu mari pro

bl eme de ordin social, cultural civic, fiind

frun

a ş e la obturarea accesului liber la informare l e c t u r ă

p u b l i c ă . Lipsesc

l o c a ţ i i

iar cele 2 - 3 care sunt (în loc de

1 12

filia le), nu corespund, în

marea

lor majoritate,

standardelo r.

Mai

mult, o b u n ă parte dintre ele se a f l ă În

diverse stadii

de

revendicare

sau

în

zone f ă r ă

vad.

În ciuda numeroaselor semnale, directe indirecte,

oficiale neofiLiale, transmise de-a lungul anilor de

conduce rea i n s t i t u ţ a u t o r i t ă ţ i l e a d m i n i s t r a ţ i e i publice

b u c u

nu au

r e u ş i t

c o n ş t i e n t i z e z e rolul bibliotec

ii

publi ce, singura

i n s t i t u ţ : e

care

s t o c

e a z ă i n f o r m a ţ i

c u n o ş t i n ţ e l e u m a n m u n i t ţ i i , inclusiv activitatea

acestor o r i t ă ţ i , pe care, apoi , prin mijloace specifice, le

pune la d i s p o z i ţ i a o r i c ă r u i c e t ă ţ e a n în

mod

gratuit.

iblioteca p u b l i c ă r ă m â n e f ă r ă nici o î n d o i a l ă , cea

mai

i m p o r

a n t ă

i t u ţ i e

p u b l i c ă

a

c o m u n i t ă ţ i i ,

cu rol

decisiv în informarea oamenilor de toate vâ rs te le cu

o c u p a ţ i i

dintre cele mai diverse sau

f ă r ă o c u p a ţ i e .

Nu mai

este necesar spun ce rol important are biblioteca publi

În formarea

p e r s o n a l i t ă ţ i i

umane, în fonnarea recon

versia

p r o f e s i o n a l ă .

convins frec ventarea biblio

tecii duce la atenuarea s t ă r i l o r conflictuale a tensiuni lor

intracomunitare prin punerea la a tot

cee

a ce

este necesar pentru o cât mai b u n ă informare t e r e

a

ceea

ce

se Î n t â m p l ă

în

jurul membrilor

c o m u n i t

ă ţ i i

pen

t U

a le

u ş u r a

e x i s t e Biblioteca p u b l i c ă contribuie, t Ol

o d a t ă ,

la o mai comunicare între membri i unei

m i c r o m u n i t prin m a n i f e s t ă pe care le orga

e a z ă ,

prin facilitarea di a logu lui CLI r s o n a l i t ă ţ i

ă ţ i

,.i

membri ai c o m u n i t ă ţ i i ceea ce conduce la reducerea

grad

ului de a

li

enare, pe care tot mai m u l ţ i semeni o resimt

în

c o n d i ţ i i l e

str

es

ante, de

n z i ţ i e p e r p e t u ă ,

în Care

Din acest [lu nct

el

e vedere, scritl' ull

ek

lucruri cu a m ă r ă

i u n e . B u c u r e ş t i i

se într-o

u a ţ i e l i m i t ă , fiind e p ă ş nu numai de toate capi

talele sta telor est-europene, ci chiar de mu lte cllpi

ta le de j u d e ţ din România, la

cap

itol ul r i i

infrastructur ii la standarde minimale. Pare un luc ru

norm

a l, atâta ti

mp

cât a u t o ă ţ i l

mun

ic

ipale

e n e au refuza

t,

deceni i

la

r[md, f ? c ă m i

nimul e fort de înlel

eg

ere a

ţ e i

a

i n f o r m

a ţ i e i o r m a

ţ i a = putere) lecturii iJe ntru

c e t ă ţ e n i i

le

a d m i n i s t r e a z ă

nu-i a ş a , 'ntere

se le Ce-i cir pt, În :mii d in bu

ge

tele au fo st

ma i m in su fici enrc î n s ă , pentru

ad

uc

ft a

serviciului pub lic b u c u e ş t e a n de infcr-





BIBLIOTECA B U C U R E Ş T I L O R

ale Romdniei.

Ambient

ul

deose bit, constructorii

g ă s i n d ,

cu bani

p u ţ i n solulii tehnice de efect, face din a c e a s t ă l o c a ţ i un

punct de sub aspectul arhitectural. Ne face

c o n s t a t ă m P r i m ă r i a Sectorului

I s-a impli

cat concret (nemaiaruncând, ca altele, pisica doar

În

curtea

Consiliului General al Municipiului B u c u r e ş t i ) cu diverse

ma teria le,

p u b l i

c a ţ i multe flori care dau mai

m u l t ă

intimitate in terioarelor. Am

bi

ent primitor asigurat de per

sonal Cll o mare disponibilitate dragoste f a ţ ă de semeni:

Delia Boian, Floarea Popa sau Nicu Vengher, unii a f l a ţ i

la

ţ n c c p u t u l

o r i e i

pe drumul spinos

al

complexei pro

fes

ii

de bibliotecar public cu

multe

f a c ţ i i

bucurii

in

'ciuda i z ă r i i discriminatorii.

As igura rea n a n ţ r i i programului Bibliotecii Me

tropo]itane de

a c h i z

a documentelor biblioteconomice,

care în 2004 se

r i d i c ă

la suma de 7.000.000.000 lei, va

duce, e g r e ş i la

c r e ş t e r e a

valorii

i n f o r m a ţ i o n a l e

a fondu

lui

ex istent, la satisfacerea c e r i n ţ e l o r tot mai diverse ale

celor

ca

re serviciile cochetei "filiale din Parcul

Bazilescu u c u r e Noi: S t a ţ i a Ba zilescu - 20; 97; tel.

667.38 .90),

c h i s ă

de luni

p â n ă

joi între orele 9 -

17

vi

nerea între 9 -

16.

La redeschi derea fili alei, printre a u t o r i t ă ţ i l e care

au

dat cur:;

n v i t a ţ i e i ,

s-a aflat dl prim ar Vasile Gherasim,

care n,,-

3

asigurat de întregul

s ă u sp

rijin în dotarea fi

lia lelor existente

în

Sectorul I cu p a r a t u r ă el

ec

t r o n i c . : ă alte mater iale necesare bunei e s f ă ş u r ă r i a acti

~ i t ă i i acestu i serviciu public. Tot

mai m u l ţ i a l e ş i În Con-

siliul General al M unicipiului

B u c u r e ş t i

au

î n ţ e l e s

de ce

un asemenea inter

es

pentru bibliotecile publice în

Occident de ce su

nt

atât de bine do tate. Mai greu de con

vins sunt la cap itolul f i n a n ţ a r e T o t u ş i , semne bun

e.

Este o certitudine num ai cu noi , B i b l i o t e c ~ l Mc

' . p o l i t a n ă B u c u r e ş t nu v e ~ i mai fi vitreg it.i de infor

:. m macro m u n i t Este, de altfel, un para

. dox

al marilor capita le,

un

de este

a f e c t a t ă

toc-

Anul VII nr Z

mai de lipsa i n f o r m a ţ i e i microcomunitare, de

i n f o r m ţ i a u t i l ca re contribuie cu a d e v ă r a t ::

civilizare l u ţ i e Într-un loc în care î ş i au se

diul central mai toate cotidianele, revislele,

radiourile televiziunile nationale, av ide de i r i

de interes n a ţ i o n a l de tipul

ca re

a ş t e pui

vii , nepotul Î ş i ucide senin bunica sa u cu

ci

n,.

s-a mai

v ă z u t

ve

deta X ,

e v ă r a t e

aiât de

rarele evenimente autentice, cum a fost

a c e a s t ă

m i c ă

în

a p a r e n ţ a ,

dar

u r i a ş

în realitate, victorie a

culturii

b u c u r e ş t e

sunt ignorate sa u

tr

atate ca un

fapt banal.

Nu ne plângem. Doar

s t a t ă m

Pe noi ,

oamenii ne iubesc ne

c a l c ă

pragul. De la eleVll.

speriat nu

r e u ş e ş t s ă - ş i

tema la

ş c o a l ă , la student

ul l i n i

care î ş i pune

n ă d e j d e a

în noi va

g ă s i l i n i ş t l i n i

lor spirituale

care-I bântuie, de

la

ş o m e r u l

dezorientat, ce

n u - ş i

po

ate

Învinge frica de ziua de mâine care vin e

în

s p e r a n ţ a

g ă s i r i i ideii ce

îl

va

duce la salvarea

fam

ili ei, pâl la pen

sionara

d o r n i c ă de

amintirile

e r e ţ

ascun se în pagin ile

c ă r ţ i l o r sau la cel care vrea doar mai schimbe o vorc3

cu un om

d e ş t e p t .

..

C ă c i ,

nu

Î n t â m p l ă t o r

biblimcc:

lru

public este emin enta e n u ş i a

c o m u n i t ă ţ i

În slujba

: - e : i

se f l ă

Comunicarea informarea

c o m u n i t a r ă

este sc url

c i r c u i t a t ă În caz

ul

B u c u r tocmai prin reducerea la

e x i s t e n ţ ă

a doar

44.

de

fil

ia

le ale Bibliotecii Metropo

li

tane

B u c u r e ş t i , f a ţ ă

de cele minimum

80

câte ar

fi

ne ce

sare. De

se

ori ni se

e s e a z ă

o Întrebare

ti

pic

g a z e t ă r e a s c ă .

Domnul

e, mai

v

in

e lum ea la biblioteca

p u b l i c ă Si

gur vin e.

Num

ai

mai

Întâi, tre buie sj

ex iste biblioteca

p u b l i c ă .

Asta s e a m n ă

n e ş t

cu

a d e v ă r a t

rolul de i m p o r t dat

de:

leg iuitor.

Finalizarea a p r o p i a t ă a proiectului de modemj'zare

reorganizare a alte i biblioteci publice 'de sector, Filiala

LIVIU REBREANU (Sectoru l 3, cartierul Titan), urmâ nd

derularea altor proiecte, ne-a determinat

j

ncepem

scrisoarea Într-o n o t ă oarecum o p t i m i s t ă . Optimi sm

nut, de asemenea, de terminarea

i l o r

la microfi

li

alele GH ORGH

L Z Ă R

( P i a Veter

an

ilor)

PETRE

ISPIRESCU (zona ş i , mai ales, de

finaiizarea proiectului de consolidare, modernizare

rc

amenajare, într-o n o u ă f o r m u l a Sed iul ui cen t

ral

a

Bibliotecii Metropolitane B u c u r e ş t i .

Numai

in

f U l l c ţ i e

de

f i n a n ţ a r e

vom putea asigura

b u c u r e ş t e

servicii de

calitate În modern e primitoare.

Pe curând, cu m u l t

ă t a t e ,

Sergiu G

l

RE C



Anul

VII

nr

Meridian

biblioteconomic

European Bureau

of Library,

Information and

Documentation Associatiol s

P.O.

Bo

43300

2504

H

T Hoguo

_

.

EBLID

la

IFLA 2 3

Colegii n o ş t r i de la IFLA ş i - a u organizat c o n f e r i n ţ a

a n u a l ă la Berlin,'în august 2003.

Ca în anii t r e c u ţ i EBLIDA a participat la acest

eveniment care r e u n e ş t e comunitatea i n t e r n a ţ i o n a l ă a biblio

tecilor. Barbara Schleihagen, fost director EBLlDA, a fost

una dintre multele persoane implicate în organizarea confe

r i n ţ e i , ale c ă r e i rezultate au fost remarcabile.

R e p r e z e n t a n ţ i i Comitetului Executiv EBLIDA pre

cum un important n u m ă r de membri ai

o r g a n i z a ţ i i l o r

noas

tre au fost de asemenea p r e z e n ţ i la c o n f e r i n ţ e l e atelierele

pe teme de interes pentru

i n s t i t u ţ i i l e

de patrimoniu cultural.

Direc torul EBLlDA, Maria Pia Gonzalez Pereira, a

f ă c u t o prezentare în f a ţ a Comisiei Europene a participat la

un interviu despre rolul misiunea EBLlDA, care a fost

transmis de mass-media din Germania.

2004

S p e r ă m ne Întâlnim din nou la Buenos Aires, în

Intrarea În vigoare a drepturilor

p r o p r i e t ă ţ i i intelectuale

Comisia E u r o p e a n ă a în'aintat Parlamentului Con

siliului European, în luna ianuarie 2003, o propunere pentru

o

d i r e c t i v ă

privind

m ă s u r i l e

procedeele pentru asigurarea

i n t r ă r i i

În vigoare a drepturilor p r o p r i e t ă ţ i i intelectuale.

Conform

textului propunerii,

Comisia

u r m ă r e ş t e

armonizarea l e g i s l a ţ i e i n a ţ i o n a l e a statelor membre în acest

domeniu crearea unui instrument legal de l u p t ă Împotriva

pirateriei contrafacerii.

Ca e p r e z e n t a n t ă a

c o m u n i t ă ţ i i

bibliotecilor europene,

EBLIDA a examinat textul directivei

p o t e n ţ i a l u l

ei impact,

a ş a cum s-ar aplica

l e g i s l a ţ i e i

comunitare privitoare la pro

t e c ţ i a p r o p r i e t ă ţ i i

intelectuale.

EBLIDA

ş i - a

exprimat îngrijorarea în

f a ţ a

i n s t i t u ţ i i l o r

UE despre un

p o t e n ţ i a l

risc

al

p e n a l i z ă r i i

d i s p r o p o r ţ i o n a t e

a

î n c ă l c ă r i lor minore faptul dreptul la informare nu tre

buie interfereze cu p r o t e c ţ i a datelor personale.

EBLIDA

d o r e ş t e

informeze s ă - i Î n c u n ţ j e z e pe

t o ţ i

p r o f e s i o n i ş t i i

i m p l i c a ţ i s ă - ş i exprime preocuparea în f a ţ a

r e p r e z e n t a n ţ i l o r

lor

n a ţ i o n a l i

în acest stadiu

al e l a b o r ă r i i

directivei.

BIBLIOTEC O C O ~ E Ş T I L O ~

EBLID

Or i zon tu r i

P rog r ame

n i t i a t i v e

Pledând activ în favoarea

c u n o a ş t e r i i

posibilului

impact al acestei directive asupra a c t i v i t ă ţ i l o r i n s t i t u ţ i i l o r de

patrimoniu cultural, EBLIDA a elaborat un prim document

care d e c l a r ă

p r e o c u p ă r i l e primordiale ale

c o m u n i t ă ţ i i

noastre

f a ţ ă

de

d i r e c t i v ă .

D u p ă intense negocieri înainte de publicarea

proiectului de raport al Parlamentului European pe a c e a s t ă

t e m ă

(septembrie 2003), EBLIDA

ş i - a

exprimat În mod ofi

cial p o z i ţ i a

c o m u n i c a t ă r e p r e z e n t a n ţ i l o r

Parlamentului

European ai Comisiei Europene, cuprinzând p r e o c u p ă r i l e

r e c o m a n d ă r i l e

noastre referitoare la formularea directivei

la viitoarea

ei

aplicare.

În prima e t a p ă a procedurii de co-decizie, EBLIDA a

r e u ş i t

a t r a g ă a t e n ţ i a

membrilor Parlamentului European,

care fac patie din Comitetul Afacerilor Juridice

al

P i e ţ e i

Interne. Unii dintre

ei ş i - a u

bazat amendamentele f ă c u t e

proiectului de raport pe r e c o m a n d ă r i l e exprimate în docu

mentul EBLIDA. Amendamentele depuse de membrii Parla

mentului European p â n ă în 8 octombrie 2003 vor

fi

discutate

În 20 octombrie votate În 4 noiembrie.

Conform multor opinii, este

p u ţ i n

probabil ca dez

baterea pe acest subiect se termine curând.

A ş a d a r

EBLIDA va

r ă m â n e

În prima linie În a c ţ i u n e a de s u s ţ i n e r e a

i n s t i t u l o r

patrimoniului cultural european.

Un nou plan de a c ţ i u n e pentru promovarea

Î n v ă ţ ă r i i limbilor s t r ă i n e a d i v e r s i t ă ţ i i lingvistice

În urma unei c o n s u l t ă r i publice

Î n c h e i a t ă

la

10

aprilie

2003), Comisia E u r o p e a n ă a prezentat la 24 iulie 2003 un

plan de a c ţ i u n e (2004 - 2006) pentru

Î m b u n ă t ă ţ i r e a

Î n v ă ţ ă r i i

limbilor pentru promovarea

d i v e r s i t ă ţ i i

lingvistice în

Europa.

Planul de a c ţ i u n e cuprinde d o u ă

d i r e c ţ i i :

1 Stabilirea contextului a principalelor obiective.

Au fost identificate trei domenii de

a c ţ i u n e :

extinderea be

neficiilor î n v ă ţ ă r i i limbilor pe tot parcursul v i e ţ i i

c ă t r e

t o ţ i

c e t ă ţ e n i i ;

Î m b u n ă t ă ţ i r e a

p r e d ă r i i

limbilor crearea unui

mediu general mai bun pentru

î n v ă ţ a r e .

2) Propunerea unei serii de

a c ţ i u n i

la nivel european

pentru s u s ţ i n e r e a i n i ţ i a t i v e l o r

a u t o r i t ă ţ i l o r

locale, regionale

n a ţ i o n a l e

__ __ = ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ________ ~



BIBLIOTEC

U C U R E Ş T I L O R

Conform

c o m u n i c ă r i i

Comisiei, trebuie se uti

lizeze mai bine resursele existente personalul din

ş c o l i

u n i v e r s i t ă ţ i ,

biblioteci,

r e ţ e l e

locale centre de

e d u c a ţ i e

a

a d u l ţ i l o r . F i n a n ţ a r e a

provine prin programele Socrates,

Leonardo da Vinci Media Plus.

Comisia va publica, d u p ă un interVal de cinci ani, un

raport de monitorizare asupra

s i t u a ţ i e i

d i v e r s i t ă ţ i i în pro

gramele de predare a limbilor în Uniunea

E u r o p e a n ă .

În plus,

Comisia trebuie analizeze

a c ţ i u n i l e

Întreprinse la toate

nivelele raporteze

P a r l a m e ~ t u l u i

Consiliului

În

2007.

unt Sistemele de Management al

Drepturilor Digitale compatibile cu taxele?

Sistemele de Management al Drepturilor Digitale

(DRMS) nu sunt numai dispozitive pentru controlul accesu

lui la c o n ţ i n u t u l digital. Sau, cel p u ţ i n , nu ar trebui fie.

DRMS sunt mijloace de furnizare a acestui

c o n ţ i n u t

ar tre

bui ajute bibliotecile

îrl

administrarea

a ~ c e s u l u i

la servi

ciile

pe

care le o f e r ă .

Î februarie 2003, EBLIDA a elaborat un document

despre acest subiect relevant, În care unele aspecte sunt su

bliniate ca fiind

e s e n ţ i a l e

pentru biblioteci utilizatori în

ceea ce p r i v e ş t e DRMS. Dar

x i s t ă

multe n t r e b ă r i ridicate de

dezbaterea la nivel european despre modul de reglementare a

DRMS TPM despre problema taxelor pentru copierea În

interes privat; de

p i l d ă ,

sunt taxele compatibile cu DRMS?

Comisia E u r o p e a n ă

c h e a m ă p ă r ţ i l e

implicate dis

cute acest subiect în ateliere

c o n f e r i n ţ e ,

putându-se ajunge

astfel

la

o cooperare între domeniul tehnologiei, d e ţ i n ă t o r i i

de drepturi utilizatori.

La Începutul lunii septembrie 2003, în contextul unei

c o n f e r i n ţ e

organizate la Bruxelles, la care a participat

EBLIDA, argumentele pro contra e l i m i n ă r i i taxelor pentru

copierea în interes privat nu au formulat

Î n c ă

un r ă s p u n s clar.

D i r e c t i v ă despre reutilizarea

documentelor din sectorul public

La 25 septembrie 2003, Parlamentul European a adop

tat o serie de amendamente

ş i - a

modificat

p o z i ţ i a

cu

privire la directiva de

r e u ~ i 1 i z a r e

exploatare

c o m e r c i a l ă

a

i n f o r m a ţ i i l o r din sectorul public. Aceasta trebuie evite

nevoia unei concilieri. Directiva

u r m ă r e ş t e

stabilirea unui set

minim de reguli care. guverneze exploatarea

c o m e r c i a l ă

n e c o m e r c i a l ă a i n f o r m a ţ i i l o r d e ţ i n u t e de sectorul public.

Sectorul public c o l e c t e a z ă ,

v e r i f i c ă

d i s e m i n e a z ă

i n f o r m a ţ i i în multe domenii de activitate. D a c ă aceste date se

folosesc mai mult, se

s p e r ă

ca publicul general companiile

p o a t ă

beneficia mai mult de

p i a ţ a i n t e r n ă .

Membrii Parla

mentului European

s u b l i n i a z ă

faptul deschiderea c ă t r e

public a documentelor d e ţ i n u t e de sectorul public r e p r e z i n t ă

un instrument fundamental pentru extinderea dreptului la

c u n o a ş t e r e

Parlamentul introduce o

l i m i t ă g e n e r a l ă

de timp de

trei

s ă p t ă m â n i

pentru prelucrarea cererii solicitantului

oferirea i n f o r m a ţ i i l o r pentru reutilizare.

În

ceea ce p r i v e ş t e

plata, Parlamentul s t a b i l e ş t e ca, la cerere,


sectoru

lui public indice baza de calcul pentru

p l a t ă .

În plus, membrii Parlamentului European .au m e n ţ i o

nat acolo unde se fac p l ă ţ i venitul total nu trebuie

d e p ă ş e a s c ă costurile totale de colectare, producere, reprodu-

nol

VII

nr

cere diseminare a documentelor, cu un beneficiu rezonabil

al

i n v e s t i ţ i e i , c o r e s p u n z ă t o r

regulilor de

a u t o f i n a n ţ a r e

a insti

t u ţ i i

publice implicate. În ceea ce p r i ~ e ş t e accesibilitatea,

i n f o r m a ţ i i l e

de

b a z ă , a d i c ă

texte de legi

r e g l e m e n t ă r i ,

decizii juridice

i n f o r m a ţ i i

ale organelor reprezentative, de

exemplu

i n f o r m a ţ i i

parlamentare, trebuie fie

În

general

accesibile prin mijloace electronice, acolo unde este posibil.

În cazul unui dezacord Între

i n s t i t u ţ i a

p u b l i c ă

soli

citant, membrii Parlamentului European introduc o

o b l i g a ţ i e

pentru

i n s t i t u ţ i a p u b l i c ă

de a informa solicitantul despre

orice f o r m ă d i s p o n i b i l ă de remediere. T o t o d a t ă , i n s t i t u ţ i i l e .

publice trebuie ia în considerâre p o s i b i l i t ă ţ i l e de reuti

lizare a documentelor de c ă t r e în folosul persoanelor cu

d e f i c i e n ţ e . Parlamentul introduce de asemenea o o b l i g a ţ i e

pentru statele membre de a garanta ca f o r m a l i t ă ţ i

le

practice

faciliteze c ă u t a r e a online a documentelor. .

P o z i ţ i a EBLIDA cu privire la viitorul

r e ţ e l e l o r InfoEuropa

EBLIDA - Biroul European al

A s o c i a ţ i i l o r

Bibliote

care, de Informare Documentare - este o o r g a n i z a ţ i e inde

p e n d e n t ă ,

non-profit, a bibliotecilor

n a ţ i o n a l e ,

arhivelor a

a s o c i a ţ i i lor de informare documentare din Europa.

EBLIDA r e p r e z i n t ă interesele membrilor

s ă i

în r e l a ţ i e cu


europene, ocupându-se de teme specifice so

c i e t ă ţ i i i n f o r m a ţ i o n a l e , drepturi de autor, c u l t u r ă ,

e d u c a ţ i e

l ă r g i r e a

Uniunii Europene. EBLIDA

p r o m o v e a z ă

accesul

liber la i n f o r m a ţ i e ,

c u l t u r ă

c u n o a ş t e r e în era d i g i t a l ă .

Prin colegii

n o ş t r i

care

l u c r e a z ă

în

biblioteci g ă z d u i n d

Puncte InfoEuropa am aflat despre deciziile luate de Comisia

E u r o p e a n ă

-

D i r e c ţ i a

G e n e r a l ă

P r e s ă

Comunicare.

Potrivit noilor

r e g l e m e n t ă r i

financiare

1

ianuarie

2003), la data de 29 septembrie 2003 s-a

o t ă r â t

oprirea con

tractelor cu

o r g a n i z a ţ i i l e

care

g ă z d u i e s c

Puncte InfoEuropa,

sau Înlocuirea acestora cu un contract care nu prevede sub

v e n ţ i i l e

anuale de 20.000 de euro.

Un

n u m ă r

mare din cele 144 de puncte de informare

servind Întreaga

p o p u l a ţ i e

sunt localizate într-o b i b l i o t e c ă

r e g i o n a l ă , care f u n c ţ i o n e a z ă ca o

o r g a n i z a ţ i e - g a z d ă ,

pe baza

unui acord cu Comisia E u r o p e a n ă . Întrucât aceste puncte de

informare sunt legate de

r e ţ e l e l e

marilor biblioteci publice,

ele servesc cea mai mare parte a

p o p u l a ţ i e i

statelor membre

ale Uniunii Europene. Ele sunt, astfel, un instrument impor

tant

În

politica de informare a Uniunii Europene

c ă t r e

c e t ă ţ e n i .

Suntem

p r e o c u p a ţ i

de faptul prin

a c e a s t ă h o t ă r â r e

în lipsa s u b v e n ţ i i l o r pentru anul 2004

u r m ă t o r i i

ani, ser

viciile europene de informare a p o p u l a ţ i e i prin intermediul

bibliotecilor publice nu mai pot f u n c ţ i o n a . Este un fapt îngri

j o r ă t o r

într-o

p e r i o a d ă

în care sunt în joc probleme

e s e n ţ i a l e

precum l ă r g i r e a Uniunii Europene,

c o n s t i t u ţ i a ,

alegerile etc.,

care au nevoie de suportul implicarea

c e t ă ţ e n i l o r

europeni.

În

a p ă r a r e a

intereselor sectorului de biblioteci

arhive a serviciilor lor pentru

c e t ă ţ e n i i

Europei, cerem

g ă s i ţ i o s o l u ţ i e de continuare a s u b v e n ţ i i l o r pentru anul

2004 de a asigura un cadru financiar solid pentru

u r m ă t o r i i

ani. De asemenea, r e c o m a n d ă m Comisiei Europene se

f o l o s e a s c ă mai intens, în serviciile de informare comuni

care pentru

c e t ă ţ e n i i

europeni, de

r e ţ e l e l e

existente de bi

blioteci de domeniul profesional al bibliotecarilor,

a r h i v i ş t i l o r

d o c u m e n t a r i ş t i l o r .



Anul VII nr Z

omisia E u r o p e a n ă

D i r e c ţ i a

G e n e r a l ă P r e s ă

Comunicare) a informat recent e ţ e l e l e InfoEuropa a oprit,

începând cu luna ianuarie 2004, plata

s u b v e n ţ i i l o r

pentru

cheltuieli de operare care,

p â n ă

în prezent, au s u s ţ i n u t aceste

o r g a n i z a ţ i i .

Confruntat cu a c e a s t ă decizie

e g r e t a b i l ă ,

care l e z e a z ă

r e l a ţ i i l e

i n t e r - i n s t i t u ţ i o n a l e

care poate 'afecta

a c ţ i u n i l e

de

informare a c e t ă ţ e n i l o r din statele prezente viitoare mem

bre ale Uniunii Europene, Parlamentul European cere

Comisiei r ă s p u n d ă cât de curând posibil la

u r m ă t o a r e l e

î n t r e b ă r i :

Ce m ă s u r i va lua Comisia pentru a asigura ca activi

tatea

v a l o r o a s ă

a r e ţ e l e l o r de informare continue neîn

g r ă d i t ă

Într-un an

În

care vor avea loc alegeri pentru Parla

ment?

Prin ce mijloace va asigura Comisia ca viitoarea

f i n a n ţ a r e a acestei a c t i v i t ă ţ i

fie

d i s p o n i b i l ă ?

Când va lua Comisia o decizie privind f i n a n ţ a r e a

viitoare?

F r a n c e z i i germanii

s u s ţ i n p r e ţ u r i l e

fixe

pentru carte

M i n i ş t r i i Culturii din

F r a n ţ a

Germania au h o t ă r â t ,

la un forum organizat În data de 1 octombrie 2003 la Târgui

de Carte de la Frankfurt, a c ţ i o n e z e Î m p r e u n ă pentru ca

p r e ţ u r i l e fixe pentru carte d e v i n ă

r e g u l ă

În Europa, chiar

d u p ă l ă r g i r e a Uniunii Europene.

De m e n ţ i o n a t În luna mai 2002, Parlamentul Euro

pean 'a adoptat un raport privind fixarea

p r e ţ u r i l o r

la carte

a cerut Comisiei prezinte o propunere pentru o d i r e c t i v ă în

acest domeniu

p â n ă

la

s Î a r ş i t u l

anului 2002, prin procedura

de co-decizie.

Raportul cuprindea

r e c o m a n d ă r i

cu privire la prin

cipalele puncte care trebuiau incluse În d i r e c t i v ă : sistemele

. de p r e ţ u r i fixe trebuie ofere discount-uri pentru anumite

grupuri de utilizatori precum bibliotecile,

l i b r ă r i i l e i n s t i t u ţ i -

ile

e d u c a ţ i o n a l e , s t u d e n ţ i

sau a b o n a ţ i .

Întâlnire

m i n i s t e r i a l ă i n f o r m a l ă

despre c u l t u r ă

În zilele de I 2 octombrie 2003,

m i n i ş t r i i

Culturii

s-au Întâlnit la

F l o r e n ţ a

pentru a discuta, printre altele,

Proiectul Agenore rezultatele audierii conduse de Comisia

E u r o p e a n ă

despre noua g e n e r a ţ i e de programe

În s u s ţ i

c o o p e r ă r i i culturale europene.

Proiectul Agenore u r m ă r e ş t e crearea unui tezaur al

valorilor europene, un site-memorie sau un catalog compu

terizat accesibil online pentru a promova

i d e n t i t ă ţ i l e

cultu

rale europene; fiecare stat membru va

fi

liber d e f i n e a s c ă

valorile europene pe baza culturii specifice,

n a ţ i o n a l e

regionale.

Italia a avansat propunerea unui muzeu european,

destinat faciliteze

c i r c u l a ţ i a

valorilor Între diferite muzee

pe temeiul

c o o p e r ă r i i

r e c i p r o c i t ă ţ i i dintre


culhl

rale europene de nivel Înalt.

BIBLIOTECA U C U R E ~ T I L O R

Întâlnire m i n i s t e r i a l ă la Milano despre

dezvoltarea capitalului uman

O Întâlnire a m i n i ş t r i l o r Uniunii Europene d e s f ă ş u r a t ă

În

28 octombrie 2003 la Milano a subliniat faptul

i n v e s t i ţ i a în e d u c a ţ i a p e r m a n c n t ă este cheia pentru viitorul

c o m p e t i t i v i t ă ţ i i

economice.

Italia i n t e n ţ i o n e a z ă lanseze,

a l ă t u r i

de Comisia

E u r o p e a n ă

o

i n i ţ i a t i v ă

s p e c i a l ă

privind capitalul uman pen

tru

s u s ţ i n e r e a

includerii sociale a

c o m p e t i t i v i t ă ţ i i .

I n i ţ i a

tiva va exploata

o p o r t u n i t ă ţ i

le oferite de a c t i v i t ă ţ i l e

t r a n s n a ţ i o n a l e . Pe linia strategiei UE de promovare a so

c i e t ă ţ i i

bazate pe

c u n o a ş t e r e ,

proiectul se Î n t e m e i a z ă pe o

s t r â n s ă i n t e r a c ţ i u n e dintre e d u c a ţ i e , instruire, politici sociale

de ocupare a f o r ţ e i de

m u n c ă

Un element-cheie al

i n i ţ i a -

tivei, care va fi

p r e z e n t a t ă

m i n i ş t r i l o r E d u c a ţ i e i Muncii,

este combinarea e d u c a ţ i e i formale, non-formale infor

male

Î

dezvoltarea unei strdtegii a

Î n v ă ţ ă r i i

pe

1 1

parcursul

v i e ţ i t

M i n i ş t r i i p r e z e n ţ i

la Întâlnire au

e v i d e n ţ i a t

faptul

dezvoltarea

s o c i a l ă

e c o n o m i c ă

În

Europa depinde

În

mod

special de politicile

ei e d u c a ţ i o n a l e . În

prezent,

i n v e s t i ţ i a

UE

În

e d u c a ţ i e


în medie 5% din PIB. Europa cheltu

i e ş t e

j u m ă t a t e din cât face SUA pentru

n i v e r s i t ă ţ i ,

eu o anu

m i t ă

c o n t r i b u ţ i e a sectorului privat.

ercetare Eurobarometru despre tinerii din ţ ă r i l e

invitate candidate la Uniunea

E u r o p e a n ă

Stilul de

v i a ţ ă

a s p i r a ţ i i l e personale ale tinerilor din

1

ţ ă r i

invitate 3 ţ ă r i candidate sunt relativ similare celor

ale tinerilor din cele 15 ţ ă r i UE.

D i f e r e n ţ e l e

apar În ceea ce

p r i v e ş t e

problemele care

a f e c t e a z ă

societatea

s p e r a n ţ e l e

În

r e l a ţ i e

cu Uniunea E u r o p e a n ă .

Acestea sunt rezultatele unui studiu Eurobarometru

realizat

În

perioada

21

martie - 4 mai 2003, care a cuprins

9.754 de tineri cu vârsta Între

15

- 24 ani,

c h e s t i o n a ~

direct

la

l o c u i n ţ e l e

lor.

Tinerii din

ţ ă r i l e

membre UE, din ţ ă r i l e invitate

candidate î m p ă r t ă ş e s c în comun trei a c t i v i t ă ţ i principale

legate de timpul liber. D o u ă dintre acestea, specifice multor

tineri din ţ ă r i l e invitate candidate, se

r e f e r ă

la ajutorul dat

treburilor casei. Tinerii din aceste ţ ă r i nu merg la cinema,

concerte sau teatru

În

mod frecvent; În schimb, multora din

tre

ei le

place

c i t e a s c ă .

În

plus, sunt de acord cu partene

rii lor trebuie existe mai multe campanii de informare

orientate în mod special

c ă t r e

tineri;

ei c ă l ă t o r e s c

mai

p u ţ i n ,

dar sunt mai

e x p e r i m e n t a ţ i

în

c u n o a ş t e r e a

limbilor

s t r ă i n e .

E x i s t ă o mare d i f e r e n ţ ă privind problemele care a f e c t e a z ă

societatea, dar, În a c e l a ş i timp, o mare d e p e n d e n ţ ă de familie

mari s p e r a n ţ e legate de Uniunea E u r o p e a n ă .

(Din buletinul EBLlDA I-Iot News ,

iulie - octombrie 2003)

Traducere de Orlan.w

E N Ă Ş E S C U



BIBLIOTECA

B J C J R E ~ T I L O R

Anul VII nr 2

Manifestul IFLA pentru Internet

ccesul liber

la

i n f o r m a ţ i e

este

e s e n ţ i a l

pentru

libertate, egalitate,

n ţ e l e g e r e

m o n d i a l ă pace. În c o n s e c i n ţ ă

F e d e r a ţ i a I n t e r n a ţ i o n a a A s o c i a ţ i i l o r Bibliotecare (IFLA)

a f j r m ă

c ă :

o Libertatea

i n t e l e c t u a l ă

este un drept al f i e c ă r u i indi

vid: a avea o opinie a o putea exprima, c ă u t a r e a i n f o r m a ţ i e i

primirea ei


bazele

d e m o c r a ~ e i .

Aceasta este ra

ţ i u n e a de a fi a o r i c ă r e i biblioteci.

o

Libertatea de acces la


independent de

mijloace frontiere, este o responsabilitate f u n d a m e n t a l ă a

bibliotecii a

p r o f e s i o n i ş t i l o r i n f o r m a ţ i e i .

o

Accesul liber pe Internet

În

interiorul bibliotecilor

serviciilpr de informare g a r a n t e a z ă libertatea individului a

grupului, prosperitatea dezvoltarea lor.

o Obstacolele puse În calea i n f o r m a ţ i e i trebuie ridi

cate, În special atunci când ele f a v o r i z e a z ă inegalitatea,

cia lipsa s p e r a n ţ e i .

Libertatea de acces la


pe Internet

Bibliotecile serviciile de informare r e p r e z i n t ă la

s c a r ă

m o n d i a l ă

l e g ă t u r a vie Între persoane, resursele de

i n f o r m a ţ i i fluxul de idei de creativitate.

Bibliotecile servicii le de informare, prin toate mo

durile de transmitere, fac accesibi le diferitele forme de expre

sie u m a n ă , În

t o a t ă

b o g ă ţ i a lor, precum cultura, În înt reaga

ei diversitate.

G r a ţ i e

Internetului, au a c e l a ş i acces la i n f o r m a ţ i

indivizi sau grupuri de indivizi din satul cel mai mic mai

î n d e p ă r t a t

precum din a ş e l e ce le mai mari ale lumii.

Acest lucru poate favoriza dezvoltarea lor p e r s o n a l for

marea lor

p r o f e s i o n a

propriul lor interes, cultura, activi

tatea e c o n o m i c ă sau participarea lor a c t i v ă la d e m o c r a ţ i e .

Biblioteci le serv ic iil e dc informare i n t ă cclc

mai importante puncte de acces la Inte

rn

et În anumite cazuri,

ele aduc un surplus de comoditate, de sfaturi ajutor,

reprezentând, uneori, singurul punct de acces posibil. Ele

permit d e p ă ş i r e a obstacolelor

n ă s c u t e

din complexitatea

resurselor, tehnologii lor a p r e g ă t i r i i

Principiile l i b e r t ă ţ i i de acces la


Accesul la Internet la toate resursele sale trebuie

fie compatibil cu

D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă

a Drepturilor Omului

ale N a ~ u n i l o r Unite, În special cu prevederil e Articolului

9:

Fiecare are drept

la

libertatea de opinie la expri

marea acesteia; acest drept presupune libertatea de a avea o

opinie, f ă r ă a suporta vreun amestec din

a f a r ă

de a putea

c ă u t a primi comunica

i n f o r m a ţ i

opinii prin intermediul

o r i c ă r u i

tip de suport mediatic independent de frontiere.

Capacitatea Internetului de a conecta lumea

î n t r e a g ă

tuturor posibilitatea de a se bucura de acest drept. În con

s e c i n ţ ă accesul nu trebuie fie supus niciunei forme de cen

z u r ă fie este de

n a t u r ă

i d e o l o g i c ă p o l i t i c ă sau r e l i g i o a s ă

niciunui obstacol economic .

Bibliotecile serviciile de informare mai au o b l i g a ţ i a

de a servi pe t o ţ i membrii c o m u n i t ă ţ i i lor,

f ă r ă

considerente

de v â r s t ă r a s ă n a ţ i o n a l i t a t e religie, c u l t u r ă a f i l i a ţ i e p o l i t i c ă

handicapuri fizice sau altele, cum ar

fi

orientarea

s e x u a l ă

etc.

Bibliotecile serviciile de informare trebuie

s u s ţ i n ă dreptul utilizatorului în a c ă u t a i n f o r m a ţ i a a l e a s ă de

el.

Bibliotecile serviciile de informare trebuie

respecte

v i a ţ a

p r i v a t ă a utilizatorilor lor

a d m i t ă

confi

d e n ţ i a l i t a t i n f o r m a ţ i i l o r o b ţ i n u t e

Bibliotecile serViciile de informare trebuie

Î n l e s n e a s c ă

promoveze accesul publicului la o infor

m a ţ i e de calitate

la

comunicarea acesteia.

Utilizato

rii

trebuie a j u t a ţ i propunându-li-se compe

t e n ţ e

un mediu adecvat unde vor putea, în t o t a l ă libertate

încredere, utilizeze aceste resurse serviciile preferate.

În

a f a r ă

de numeroasele resurse de valoare, disponi

bile pe Internet, pot

fi

g ă s i t e

unele incorecte, inexacte sau

chiar o c a n t e . Bibliotecarii trebuie s ă - ş i formeze informeze

utilizatorii în vederea folosirii eficace performante a Inter

netului a resurselor electronice. Ei trebuie promoveze

î n l e s n e a s c ă în mod activ un acces responsabil la o infor

m a ţ i e a f l a t ă

într-o r e ţ e a de calitate, inclusiv pentru copii

a d o l e s c e n ţ i .

Ca alte servicii importante oferite de biblio

teci serviciile de inforn1are, accesul pe Internet trebuie

fie gratuit.

plicarea principiilor

e n u n ţ a t e

În Manifest

• IF

LA

cerc c o m u n i t ă ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e s u s ţ i n ă dez

voltarea în întreaga lume a accesului la Internet, astfel ca

toate ţ ă r i l e beneficieze de i n f o r m a ţ i a o f e r i t ă .

o

IFLA cere tuturor guvernelor s ă s u s ţ i n ă libera circu

l a ţ i e

a i n f o r m a ţ i e i accesibile prin intermediul bibliotecilor

al serviciilor de informare, se p u n ă o r i c ă r e i tentative de

c e n z u r ă sau interzicere la accesul i n f o r m a ţ i e i .

o IFLA face apel la comunitatea bibliotecilor a

responsabililor la nivel n a ţ i o n a l local de a elabora strategii,

politici planuri care pun în aplicare principiile exprimate în

acest

Manif

est.

(IFLA, mai 2002)

Traducere de Nadia M RCU



finul VII nr 2 BIBLIOTECA B J C J R E ~ T I L O R

Un pas spre armonizarea cu practicile biblioteconomice

din Uniunea E u r o p e a n ă

) ~ I ~ ntre 26 - 29 ianuarie 2004, la Cluj -Napoca, s-a d e s f ă ş ~ r a t

cursul

Evaluarea

p e r f o r m a n ţ e i

bibliotecii. Evaluarea

recrutarea

instruirea personalului din biblioteci.

l

Sergiu

G ă b u r e a c ,

ş e f

serviciu

R e l a ţ i i

Publice la Biblioteca

M e t T o p o l i t a n ă

B u c u r e ş t i

absolvent

al

cursului, a consemnat:

"Întâlnirea

p r o f e s i o n a l ă , o r g a n i z a t ă

de Consiliul Bri

tanic Softlink Romania, a demonstrat

d i f e r e n ţ e l e

Între

practica

l e g i s l a ~ a

b i b l i o t e c o n o m i c ă

r o m â n e a s c ă

stan

dardele europene nu sunt foarte mari. Problemele spinoase

sunt legate de seriozitatea În aplicarea respectarea lor

Ceea ce u i m e ş t e la vestici este grija f a ţ ă de bibliotecarul

public, monitorizarea

a c t i v i t ă ţ i l o r

În

r e l a ţ i a

b i b l i o t e c ă

- uti

lizatori

precum p r e o c u p ă r i l e pentru r e g ă t i r e a p r o t e c ţ i a

p r o f e s i o n a l ă a a n g a j a ţ i l o r bibliotecii. Cu atât mai mult,

l e g i s l a ~ a nu numai b i b l i o t e c o n o m i c ă r o m â n e a s c ă trebuie

urgent a m e n d a t ă pe ici, pe colo, pentru eliminarea ambigui

t ă ţ i l o r a verbului a

putea

când e vorba de ceea ce trebuie

I

C o m p o z i ţ i e o v a l ă

f a c ă

organul ierarhic, precum introducerea

s a n c ~ u n i l o r

atunci când se

c o n s t a t ă

ignorarea Î n c ă l c a r e a Legii Biblio

tecii sau a altor

r e g l e m e n t ă r i .

O d e m o n s t r a ţ i e 100% p r o f e s i o n i s t ă a

Tacut

dna

Doina Popa

unul dintre cei mai buni bibliotecari publici

români,

e x p e r t ă În

materie de evaluare

s t a t i s t i c ă b i b l i o t

c o n o m i c ă .

F ă r ă î n d o i a l ă expozeurile dnelor

Sale Wood

Lamont

(FLA),

Adriana

V u ş c a n , p r e ş e d i n t e l e A s o c i a ţ i e i

Mentorilor din România, sau

Ioana Robu

director

al

Biblio

tecii de M e d i c i n ă Farmacie din Cluj-Napoca, au creat

imaginea de

f o r ţ ă

a ceea ce


biblioteca

În

contextul

actual al lumii mileniului

al

III-lea non-virtuale pe alocuri

virtuale. La acestea se a d a u g ă prezentarea unor tehnologii de

vâr pentru automatizarea informatizarea serviciilor de

b i b l i o t e c ă r e a l i z a t ă de Softlink Romania. A fost o e x p e r i e n ţ ă

u t i l ă cu un rol tonic pentru bibliotecarii p a r t i c i p a n ~ s. G.

Broadway boogie-woogie

C o m p o z i ţ i e În r o ş u

galben

albastru

•

1:

•

•

•

•

••

•

Piet Mondrian

• •

•

• •

•

•

I

••

•

•

•

•

1872 1944

•

•

••

..

• • •

• •

•

•

•

•

.

•• •

•

• •

•

•

•

• •

• • •• • • • • •

•

•

•

• • • •

e

• •

•

• •

•

• •

••

•

•• •

· ...

• I •

•

••

• ••

•

•

• •

•

•

•

•



B IBLIOTECA B U C U I t E ~ T I L O I t

.

Anul VII. nr. 2

rofil

Dumitru Berciu (1907 - 1998)

S c h i ţ ă

b i o g r a f i c ă

D

mHru Beceiu

a

n',eul

la 27 ianuarie 1907

1n

tul

B o b a i ţ a , comuna

M a l o v ă ţ , j u d e ţ u l

M e h e d i n ţ i , în

partea o l t e n e a s c ă a p ă m â n t u l u i românesc care a dat

ţ ă r i i

alte p e r s o n a l i t ă ţ i : C.S. N i c o l a e s c u - P l o p ş o r , Grigore

Elenescu Dumitru Tudor.

A

urmat

Liceul "Traian" din Tumu-Severin apoi la

B u c u r e ş t i a frecventat cursurile

F a c u l t ă ţ i i

de Litere Filolo

gi.e l u â n d u - ş i l i c e n ţ a în istorie geografie, cu specialitatea

p r i n c i p a l ă istoria a n t i c ă , secundar geografia - a treia disci

p l i n ă preistoria. La

l i c e n ţ ă

a

o b ţ i n u t

calificativul

magna c

lIm

laude. I-au fost d a s c ă l i aici: S. Lambrino, S. M e h e d i n ţ i , Ioan

A n d r i e ş e s c u ş . a .

D u p ă

terminarea

f a c u l t ă ţ i i

în anul 1931, a

f u n c ţ i o n a t

o

p e r i o a d ă

ca profesor secundar (1933

-1945) la

liceele de

la

M ă n ă s t i r e a Dealu, Giurgiu

B u c u r e ş t i .

În 1945 a fost direc

tor

al

liceului comercial N icolae B ă l c e s c u din

B u c u r e ş t i .

În tot acest

r ă s t i m p

a întreprins c e r c e t ă r i

ar

heologice

ş i - a d e s ă v â r ş i t p r e g ă t i r e a ş t i i n ţ i f i c ă s ă p â n d la Balta Verde,

Tangîru, Petru

R a r e ş ,

Oinacu, sub îndrumarea praf. Ioan

A n d r i e ş e s c

Studiile publicate i-au adus în 1936 premiul "Vasile

Pârvan al Academiei Române. Tot în a c e a s t ă p e r i o a d ă a

cercetat în muzeele, bibliotecile mai ales pe

ş a n t i e r c l c

arheologice ale Italiei în calitate de corespondent al zi

;:tru

lui

Neamul

Românesc" editat dc N. Iorga. Ca urmare a pre

miului primit din partea Academiei Române,

la

numai 30 de

ani, a efectuat

l ă t o r i i

de studii

În

mai multe

ţ ă r i

europene

în Balcani . Rezultatul acestei prime i n v e i g a ţ i i a fost

lucrarea Î n d r u m ă r i În preislorie

a p ă r u t ă

în 1937. Era primul

manual de preistorie g e n e r l ă e u r o p e a n ă a p ă r u t în România.

Acesta a constituit baza prelegerilor ţ i n u t e la Catedra de

istorie u n i v e r s a l ă de la Universitatea din B u c u r e ş t i din

î n s ă r c i n a r e a lui N. Iorga. La Universitatea din Viena, cu prof.

. Oswald Menghin Richard Pittioni ş i - a d e s ă v â r ş i t spe

cializarea în preistoria Europei. Tot aici ş i - a î n s u ş i t metoda

de lucru, de a n a l i z ă de prezentare

v i e n e z ă .

În 1938

ş i - a

s u s ţ i n u t

teza de doctorat cu

Arheologia

p r e i s t o r i c ă a Olteniei

avându-I drept c o n d u c ă t o r pe prof.

Ioan

A n d r i e ş e s c u .

A

o b ţ i n u t

titlul de doctor în filozofie

litere

al

U n i v e r s i t ă ţ i i din B u c u r e ş t i cu m e n ţ i u n e a magna

cum laude. Lucrarea

va fi p u b l i c a t ă la Craiova în 1939 ,

impunându-I definitiv în lumea arheologiei r o m â n e ş t i .

Între 1938 - 1940 a muncit enorm ca director-fonda

tor al muzeului "Teohari Antonescu din Giurgiu

la

Buleti

nul Muzeului. P â n ă în 1940 a fost

membru

al Comitetului

de

d i r e c ţ i e

al

Reviste

i Istorice" e d i t a t ă tot de N. Iorga.

Rezultatele o b ţ i n u t e în cercetarea

a r h e o l o g i c ă ,

con

t r i b u ţ i i l e sale ş t i i n ţ i f i c e au f ă c u t s ă tie numit

Ş e f

al misiunii

arheologice

române

din Albania, apoi secretar, apoi director

al

Institutului român din Albania, creat la i n i ţ i a t i v a lui N.

Iorga. Marele savant primise de la guvernul albanez

un

teren

la Saranda, pe care l-a cedat statului român; cu

o b l i g a ţ i a

de a

construi acolo un institut. Acest lucru s-a realizat prin s t r ă

daniile depuse de profesorul Dumitru Berciu. Evenimentele

politice i n t e m a ţ i o n a l e ,

asasinarea marelui sa- ·

vant, evenimentele in

terne, au Tacut ca la

s f â r ş i t u l

anului

1940

Institutul român din Al

bania

fie d e s f i i n

Din

anul

1945

ş i - a început cariera di

d a c t i c

u n i v e r s i t a r ă , mai

întâi ca profesor sup li

nitor de Isloria artelor

(la catedra

c o n d u s ă

de

Petre

Constant

ine

scu

a ş i , apoi

conferen0ar

profesor de

istorie

veche a României la

Facultatea de istorie a

COI?f univ

.

dl

dina

BERCIU

l:NIVl;RSIlA.TI.A. OIN l \ u c . U U t ; ~ T I

...cUllATF

or lInRr:

DE Ammm5 l f lE-

.1

5 E m E 1 f I ~ I R 1

1

R ~ H I V I 5 1 \ 1 ]

~ I B u D m o n o f f i I E

B I ~ O l l L f l

U n i v e r s i t ă ţ i i din B u c u r e ş t i . Între 1966 - 1971 a fost decanul

acestei

f a c u l t ă ţ i .

Din 1948 a activat în cadrul Institutului de arheolo

gie din B u c u r e ş t i , în ca litate dc consilier apoi ca ş e f

al

sec

torului de arheologic d a c i c ă .

S ă p ă t u r i

l arheologice nu le-a

întrerupt nici în timpul

r ă z b o i u l u i .

Dar, d u p ă 1945 a

început

s ă p ă t u r i

arheologice

sistemat

ice în Muntenia (Tangîru), Olte

nia (Balta Verde), în Dohrogea (Hamangia

C e m u v o d ă ) ,

în Transilvania

S ă l c u ţ a P e t r e ş l i

80ian,

G u m e l n i ţ a ) . S ă p ă

turile i-au permis

a d u c ă n t r i b u ţ i i de e x c e p ţ i e

referitoare

la perioada n e o l i l i c ă , la perioada de trecere spre epoca

bronzului. A descoperit a

id

entificat .o n o u ă c u l t u r ă

n e o l i t i c - Hamangia.

Descoperire care a deschis un capitol nou în cer

cetarea epocii neolitice din

România

din Balcani. Tot el

este descoperitorul

celor

d o u ă statuete de lut ars Gândi

torul" perechea sa, care au devenit celebre în preistoria

Europei care au

f ă c u t

înconjuml lumii prin buletinul de

spec

ialitate editat de

UNESCO.

. Lucrarea

C o

i b u ţ i i la problemele n e o l i l i c u l u ~ În

România

În

lumina noi/ar

c e r c e t ă r i , precum

întreaga

activitate d e s f ă ş u r a t ă de trei decenii cu rezultate de e x c e p ţ i e

cu o a b n e g a ţ i e i t ă din comun i-au adus în 1961 un pre

miu al Academiei, premiul

N. B ă l c e s c u .

A cercetat studiat o

n o u ă

c u l t u r ă din epoca bronzu

lui, cultura Verbicioara din Oltenia, c o n t i n u â n d u - ş i investi

g a ţ i i l e asupra

e v o l u ţ i e i

traci lor geto-dacilor.

În deceniul ş a p t e , i-au

a p ă . m t ,

în c a s c a d ă , l u c r ă r i de

mare

i m p O l t a n ţ ă

ş t i i n ţ i f i c ă : Zorile istoriei in C a r p a ţ i

D u n ă r e , Romania before Burebista a p ă r u t ă la Londra, New

York, Washington,

La izvoarele istoriei ArIa

t r a c o - g e l i c ă ,

Lumea ce/tilor.

În 1976 publ c ă , în editura Nagel din v e ţ i a , lucrarea

Dacoromania

În colaborare cu numismatul

Bucur

Mitrea.

Lucrarea


o s i n t e z ă a întregii istorii vechi a

României.



finul

VII

nr 2

D u p ă

1966

a

început c e r c e t ă r i l e

în

s t a ţ i u n e a d a c i c ă de

la

O c n i ţ a , unde va

descopt;ri

piese

de o

valoare e x c e p ţ i o n a l ă :

i n s c r i p ţ i i g r e c e ş t i latine, numele unui rege

dac necunoscut

-

Thiamarcus

etc.

Rezultatele i n v e s t i g a ţ i i

lor

vor fi publicate

în

1981

în

monografia Buridava d a c i c ă

Pe l â n g ă munca de cercetare

a r h e o l o g i c ă , Dumitru

Berciu

a avut o î n d e l u n g a t ă activitate de

c a t e d r ă ;

a

p r e g ă t i t ,

cu

r ă b d a r e ,

pasiune

dragoste

numeroase

g e n e r a ţ i i

de s t u d e n ţ i . Le-a

fost

d a s c ă I dar

sTatui tor.

Impunea prin activitatea ş t i i n ţ i f i c ă d e o s e b i t ă ,

prin

originalitatea gândirii,

dar

prin

exemplul

pe care-I

d ă d e a :

m u n c ă n e o b o s i t ă b u n ă t a t e .

A participat tot timpul la congrese reuniuni inter

n a ţ i o n a l e impunându-se t ă c â n d cunoscute rezultatele

c e r c e t ă r i l o r arheologice r o m â n e ş t i (Hamburg, Roma,

Praga,

Viena,

Moscova, Budapesta, Londra

altele).

Meritele

sale au fost

recunoscute

atât în

ţ a r ă , cât

mai

ales

în

s t r ă i n ă t a t e : în

1935

a fost ales

membru

al Institutului

de

preistorie din Viena, în

1960, membru

de onoare al So

c i e t ă ţ i i

arheologice

din Iugoslavia,

membru corespondent al

Institutului

Arheologic German (1965), membru

al

S o c i e t ă ţ i i

Preistorice din

Ariege ( F r a n ţ a ) , membru

al Uniunii Inter

n a ţ i o n a l e

de

Ş t i i n ţ e Preistorice Protoistorice, medaliat al

U n i v e r s i t ă ţ i i din Liege.

În

România, în

1979

a fost

numit director

al Institutu

lui

de Tracologie din B u c u r e ş t i , sub

egida

c ă r u i a

s-au

ţ i n u t

numeroase simpozioane n a ţ i o n a l e

s-a editat periodicul

Thraco-Dacica .

Din

'

nefericire,

nu a fost

acceptat

în Academia

o m â n ă

nici

d u p ă

anul

1990.

D u p ă îndelungate umilitoare

a u d i e n ţ e

la

p r e ş e d i n ţ i i Academiei Române de d u p ă

1990,

în

1996

a fost,

în s f ă r ş i t ,

ales membru

de onoare

al

Academiei

Române

nu

membru corespondent.

Dar

el a fost

m u l ţ u m i t

a

apucat a i b ă în mâini

car

netul

de membru al Academ

iei

Române pe care

l-a

dorit

atât

de mult pe

care-l

merita cu p r i s o s i n ţ ă .

Evenimentele

din

1989

l-au

g ă s i t

la pensie,

d u p ă

o

campanie a r h e o l o g i c ă

din

v a r ă

la

O c n i ţ a

(a fost ultimul

ş a n t i e r arheologic

pe

care

a lucrat).

La cei 82 de ani,

d u p ă

o

v i a ţ ă

de

m u n c ă

activitate

în

slujba ş t i i n ţ e i

r o m â n e ş t

a fost

denigrat

de

unii din

f o ş t i i

s ă i s t u d e n ţ i

colegi

atât de

la

In stit

utul

de Arheologic, cât

de la

Facultatea de

Istorie din

B u c u r e ş t i ; a l ţ i i

nu

au pregetat

s ă - I acuze, s ă - I

contcste ş t i i n ţ i f i c ş i ,

În final, s ă - I e x c l u d ă , ca

n i ş t e

j u d e c ă t o r i

supremi,

din

o b ş t e a

arheologilor români

. La

Împlinirea

vârstei

de 90

de

ani, în

1997,

d u p ă ş a p t e

decenii

de activitate, Facultatea de Istorie

a

U n i v e r s i t ă ţ i i din

B u c u r e ş t i

Institutul de

Arheologie

nu au

s c h i ţ a t

nici un

gest

de a-i

consacra

un

volum omagial,

a ş a

cum

s-a realizat

pentru t o ţ i

(absolut

pentru t o ţ i profesorii acestei f a c u l t ă ţ i .

A

murit

în 30 iunie

1998

a fost

înmormântat.la

ci

mitirul

S f ă n t a

Vineri .

Ne-a p ă r ă s i t cu

gânduri

bune

frumoase vis-a-vis

de

t â n ă r a

g e n e r a ţ i e

de

istorici a nutrit

mereu

s p e r a n ţ a

soarele va r ă s ă r i

din nou pe altarul arheologiei r o m â n e ş t i ,

c ă r e i a el i-a

dedicat întreaga

v i a ţ ă .

Pentru toate aceste considerente, ne-am

s t r ă d u i t

e d i t ă m prezentul

volum pe

care-I

î n c h i n ă m

memoriei lui

care este t o t o d a t ă - primul

n u m ă r al

Buletinului Colegiului

de A d m i n i s t r a ţ i e Secretariat, s e c ţ i i l e Biblioteconomie

A r h i v i s t i c ă B i r o t i c ă .

Volumul îi

aduce

un ultim

omagiu

în

m a n i e r ă ş t i i n ţ i f i c ă profesorului, arheologului omului de

ş t i i n ţ ă care

a fost

Dumitru

Berciu.

În anul

1999,

în um1a s p o n s o r i z ă r i i

primite

de la

BIBLIOTECfI

B J C J I t E ~ T I L O I t

nepotul

s ă u ,

Mihai Berciu, am

putut acorda

o

b u r s ă

DU01itru

Berciu

la Facultatea de Istorie din

T â r g o v i ş t e .

În anul 2000 am acordat la Colegiul

de

A d m i n i s t r a ţ i e

Secretariat, specializarea A r h i v i s t i c ă - B i b l i o t e c o n o m i e ,

o

a l t ă b u r s ă o n o r i f i c ă de

studii Dumitru

Berciu

prin grija

amabilitatea domnului

inginer

Veronel

Tomescu

din

Târ

g o v i ş t e , reprezentantul firmei

Julcover

SA.

Bibliografia operei (1931 - 1987)

Prof. Dr. Doc. Dumitru Berciu

1.

L u c r ă r i ş t i i n ţ i f i c e ( c ă r ţ i ,

studii, articole)

1931

I.Burii-Buridava-Burebista, Craiova, 1931

, 28

(Institu

tul de arheologie o l t e a n ă ) ; teza de doctorat.

1933

1.

e r c e t ă r i

descoperiri n o u ă in

M e h e d i n ţ i

(1932), în

AO, 12

Nr. 65-66,1933, p. 74-82

(extras).

1934

1. Ein

h a l l

l l i s h e s

Brandgrab aus Balta

Verde

( R u m ă n i e n ) , în ESA,

IX

, Helsinki,

1934, p. 165-174

(extras).

2. G e n e r a L i t ă ţ i asupra preistoriei Olteniei angrenarea

ei

în problemele Europei centrale sud-estice,

în

BCMI,

XXVII,

1934,

p.

30-38

(extras).

3

S c u r t ă privire asupra preistoriei Olteniei in lumina

noilor descoperiri, în Revista s t o r

c ă ,

XX,

1-3, 1934,

p.

42-44 .

4 Materiale pentru preistoria Olteniei, 1-11

Craiova,

1934,

14 p.

(Institutul de arheologie

o l t e a n ă .

Muzeul regional

al

Olteniei - Craiova. Memoriul XX-XXI) .

5.

O e c ţ i e de

a n t i c h i l ă ţ i dinjude(lIl

R o m a n a ţ i - Gh.

Georgescu-Corabia, în BeM/,

27, 80,1934, p. 74-78

(extras).

6. C i v i l i z a ţ de tip Glina JJJ În Oltenia, Craiova,

1934

(extras).

1935

1 Morminte tumlllare În Oltenia, Cra iova,

1935, 27 p.

(Institutul

de

arheo log

ie

l t c a n ă , Craiova, Memoriul XXII).

Materiale pentru preistoria Olteniei .

2 S i / p ă t u r i cercetiiri arheologice În ultimii trei

ani

(/933

-

1935). Raport Înaintat Com i

siu

nii

Monument

elor

Istorice, în BCMI,

28, 83, 1935, p 26-30.

3. S ă p ă t u r i L e arheologice de la rangiru

(/934).

Raport

pr

eliminar, în Buletinul Muzeului

V l a ş c a

(Teohari Antonescu),

1

1935,

p.

1-55

44

fig. (extras); Recenzie

VI.

Dumitrescu, în

RlR

V-VI,

1935 - 1936,

p

459-461.

4.

C e r c e t ă r i

descoperiri arheologice În j u d e ţ u l Dâm

b o v i ţ a , T â r g o v i ş t e , 1935.

1937

1

Descoperiri medievale din Oltenia,

în

BCM/,

XXX,

92, 1937,

p

72-83

(în colaborare cu

1.

Berciu).

2. Asupra Balauru lui

dacic ,

în

BCM/,

30, 1937,

p

87-90

(extras).

3. Bibliografia Olteniei preistorice, în

AO, 16 92-94,

1937, p 314-322.

4 de a n t i c h i t ă ţ i Gh. Georgescu Corabia.

C e r c e s ă p i i t u r i arheologice, Caraca l,

1937,

X 85 p

5 Depozitul de cupru de la Ostrovul Cor bului,

în

AO,

16 ,92

-94, 1937,

p.

306-313.



BIBLIOTECfI U C U ~ E ~ T I L O ~

6. Despre inceputurile noastre n a ţ i o n a l e in opera de sin

t e z ă

a profesorului N. Iorga, În Buletinul MuzeuLui

V l a ş c a

(Teo

hari Antonescu),

II, 1937,

p.

III-VI.

7 Germanenjimde aus der KLeinen WaLachei

în colabo

rare cu Ed. Benninger),

În Mitteilungen der Antropologischen

Gesellschaft

in

Wien, 67, Viena, 1937,

p.

185-195 extras).

8

Prime

c o n s i d e r a ţ i u n i

asupra nealiticului din valea

D u n ă r i i

inferioare in

L e g ă t u r ă

cu descoperirile din j u d e ţ u l

V l a ş c a ,

În

Buletinul Muzeului

V l a ş c a

(Teohari Antonescu), II

1937,

p.

31-104 extras).

9.

ă t u r i l e de la Petru R a r e ş

1933

1935), În Buleti

nul Muzeului V l a ş c a (Teohari Antonescu), II,

1937, p. 1-3 0

extras).

1938

1

Ce este preistoria?, În Revista

I s t o r i c ă ,

24, 1-3 , 1938,

p. 49-78 extras).

2

Despre ilirismul ceramicei in benzi, În Revista

I s t o r i c ă ,

24,

7-9 1938 p.

203-207.

1939

1

Arheologia

r e i s t o r i c ă

a Olteniei, Craiova, 1939,249

p.

cr.

Arheologia r e i s t o r i c ă a Olteniei, În AO,

18, 100-102,

1939, p. 1-90;

Arheologia r e i s l o r i c ă a Olteniei, În AO, 18, 104

-

106, p. 245-390) teza de doctorat).

1940

1

Î n s e m n ă r i

pentru preistoria PeninsuLei Balcanice,

În

Balcania, 2 ~ 3 ,

1939 - 1940, p. 435-452.

2. Securi de tip Baniabic in Bulgaria, În Balcanica, 2-3

1940,

p.

439 sqq.

3.

Indo-europenizarea Greciei, În C o n f e r i n ţ e ,

4 II

1940,

p.

34-54.

4

Noi e t ă r i asupra paleoliticului din Ungaria, În

Revista I s t o r i

c ă ,

26, 7-9, 1940,

p.

238-241.

1941

1. Asupra unor topoare de hronz din Transilvania, în

Î n s e m n ă r i

arheologice, Buc. , 1941,

p.

24-41 .

2

Ceramica

p i c t t ă

din Banatul iugoslav, În m n ă r i

arheologice,

Buc. , 1941, p. 11-23.

3.

Descoperiri pa leolitice

În

Albania, În f n s e m n ă r i ar

heologice, Buc.,

1941

, p. 1-2.

4. Repertoriu arheologic de s t a ţ

i u n i

descoperiri preis

torice in România (MateriaL pentru un

d i c ţ i o n a r

de geografie

i s t o r i c ă ) ,

1

În Revista Arhivelor,

4, 2,

1941

, p. 280-295.

5

Securea de cupru de la Coteana, u d e ţ u l Olt, În AO,

20 113-118 1941 p.

271-278 extras).

6

Un

arheolog american despre descoperirile de la

V ă d a s t r d , În e m n ă r arheologice, Buc., 1941, p. 3-10.

7. Un vas de argint traco-scitic, În Î n s e m n ă r i arheolo

gice,

Buc. , 1941, p. 42-52.

1942

1. Depozitul de hronz de la

O r ă ş t i e ,

În Apulum, 1, 1939

- 1942, p. 80-97.

2

Noi descoperiri preistorice

in

u d e ţ u l

R o m a n a ţ i ,

II

În

AO

XXI, 119-124, 1942, p. 49-59 extras).

3. Repertoriu arheologic de s t a ţ i u n i descoperiri preis

torice in România (Material pentru un d i c ţ i o n a r de geografie

i s t o r i c ă ) II. Neoliticul, În Revista Arhivelor, 5,

1942 - 1945, p.

22-68.

4.

La

paleolithique et le mesolithique en RoU/nanie. Bi

bliographie, repertoire et index des loca/ites, În Bull. de l Insti-

finul VII nr 2

tut Roumain de Sofia, 1

2

1942, p. 567-592 extras).

5.

Scurte c e t ă r i În

j u d e ţ u l M e h e d i n ţ i ,

În AO, 21, 119-

124 , 1942,

p.

60-64.

6 Topoarele de cupru cu

d o u ă

b r a ţ e opuse (tipologie

o r i g i n ă ) , În ApuLum, 1939 - 1942, p. 39-71.

7.

Unelte de cupru hronz de

o r i g i n ă

t r a n s i l v a n ă :

securi de tip Baniabic, Apulum,

1 1939 - 1942,

p.

1-23.

8

ToporuL de cupru de la C i m i ş l i a , În RIR, XI-XII,

1941

- 1942,

p.

343-349.

9. Securea de cupru de la Darabani, În RIR,

XI-XII,

1941

- 1942,

p.

337-343.

1943

1. O descoperire a r h e o l o g i c ă la Ferigele,jud. Vâlcea, În

Revista Arhivelor, 1942 - 1943, p. 219-221.

2. Ein Problem aus der Friihgeschichte Siidosteuropas .

Die thrakischen Fibeln, Balcania,

6, 1943, p. 283-306 extras).

3.

Toporul tracic de la C r i ţ , jud. Târnava Mare, În

Revista I s t o r i c ă , 29,

7,

1943, p. 243-246.

4

Un

nou cimitir de urme În jud. R o m a n a ţ i În A

O,

22,

125-130, 1943,

p.

78.

1944

1. D o u ă topoare tracice

În

jud. Arad, În RIR,

14,

3, 19

,

p. 354-375 extras).

2.

Trei .fibule tracice la

nord

de D u n ă r e , în Revista

I s t o r i

c ă ,

30, 1, 12, 19, p. 19-31 extras) .

1945

1. Paleoliticul neoliticul in România. Bibliografie,

repertoriu indice de l o c a l i t ă ţ i , În /lIyrica, 1, Buc., 1945, 16 p.

Inst. Arheol. Rom. din Albania).

2

C e r c e t ă r

s ă p ă t u r i

arheologice in

u d e ţ e l e

Turda

Alha, În Apulum,

1943 -- 1945,

p.

1-80 În colaborare cu 1.

Berciu).

Recenzie:

VI. Zorra,

RlR,

II

1;

1946, p. 302-303.

3.

C o n t r i b u ţ i a

llli l.

A n d r i e ş e s c u

lapreistoria Daciei a

sud-estului Europei,

Buc., 1945,

31

p. cr.

În Buletinul Muzeu

lui ş c a /Teohari Antonescu,

voI. lll, 1945, p.

1-31

) extras).

4 C i v i l i z a ţ i a

de tip Veselinovo in Bulgaria, B u c u r e ş t i ,

1945.

5.

Primul

idol

de m a r m o r ă la nord de D u n ă r e ,

B u c u r e ş t i , 1945.

6 Podoabe de origine m e d i t e r a n e a n ă in regiunea

P o r ţ i l de Fier,


1945.

1948

1 C o n t r i b u ţ i i istorico-economice privitoare la problema

r o m a n i t ă ţ i i

in

Dacia, Buc., 194

8 26

p. Biblioteca e c o n o m i c ă

A p ă r u t În revista

I n d e p e n d e n ţ a

E c o n o m i c ă , 1, 1948).

2. Monedele

in v i a ţ a e c o n o m i c ă

a Daciei inainte d u p ă

cucerire, B u c u r e ş t i ,

1948, 28

p.

3.

Ceramica h a l l s t a t t Î a n ă de la Boian, În Apulllm, III

, 1,

1946 - 1948.

1949

1 Despre sclavaj la geto-dac i

în

Studii,

2, 3, 1949,

p.

113-120.

195

1 A . ş e z ă r i l e cimitirele din societatea r i m i t i v ă

În

Olte

nia. 1. Ş a l 1 t i e r u l arheologic de la Verbicioaia DoU ll. Ş a n t i e r u l

arheologic de la Balta Verde, În SC/V, 1, 1, 1950, p. 103-113 În

colaborare cu

C.

B u n i ş , E. C o m ş a , D. Ionescu, 9h. Marin, S.

Morintz, C. Nicolaescu,

M.

Nicolau).



nul

VII

nr 2

2.

Despre

a p a r i ţ i a

dezvoltarea patriarhatului pe teri

toriul R.PR.,

în

SC/V,

2, 1950, p 52-82:

1951

1.

Ş a n t i e r u l

arheologic Verbicioara - Dolj 1. Ş a n t i e r u

de la Verbicioara II. S ă p ă t u r i l e de la Balta

Verde

G o g o ş u ,

în

SCIV, II,

1,

1951, p. 229-248

În

colaborare cu E. C o m ş a

S.

P o p e s c u - I a l o m i ţ a .

2. Lupta

b ă ş t i n a ş i l o r

din Dacia impotriva cotropitori/or

romani, în SCIV, 11,2, 1951, p. 73-95.

1952

1. Ş a n t i e r u l Verbicioara, În SCIV, 111,1952, p. 141-189

în colaborare cu D.

B o e ş t e a n u , E.

C o m ş a , C. Mateescu, S. Mor

intz,

C N i c o l a e s c u - P

l o p ş o r ,

S. P o p e s c u - I a l o m i ţ a

C Preda).

1953

I.Catalogul muzeului arheologic din Turnu-Severin, În

Materiale, 1 Buc., 1953, p. 589-691 extras) .

2.

Ş a n t i e r u l Histria, În SCIV, 4, 1-2,

1953, p. 123-129

Partea referitoare

la

s ă p ă t u r i l e

de

la

Baia-I-Iamangia,

În

colabo

rare cu S. Morintz).

1954

1. Asupra problemei a ş a - n u m i t e l o r "sceptre" de p i a t r ă

din R.PR., cu prilejul

p u b l i c ă r i i

unei descoperiri similare din

Caucazul de nord U. R.S.S.), în SC/V, V, 3-4, 1954, p. 539-548.

2.

Probleme ridicate

de s ă p ă t u r i l e

arheologice din Olte-

nia

/949 - 1951), În SCIV, V,

3-4, 1954,

p.

343-361.

3. Ş a n t i e r u l arheologic

B u c u r e ş t i . S ă p ă t u r i l e

arheolo

gice din sectorul Radu V o d ă , În Studii referate privind istoria

României,

1, Buc

.,

1954,

p.

409-460 În colaborare

cu

l.

[ o n a ş c u

VI.

Zirra

M.

Tudor).

4. Ş a n t i e r u l

HistrÎa,

În

SCIV,

V,

1-2, 1954, p. 97-122

Partea referitoare

la s ă p ă t u r i l e

de

la

Baia-Hamangia) În cola

borare cu

S.

Morintz).

1955

1.

Ş a n t i e r u l

arheologic

de

la

C a s o l ţ A r p a ş u l de

Sus, în

SC/V,

VI, 3-4, 1955,

p.

581-626 În colaborare cu

M.

Macrea).

2. Ş a n t i e r u l arheologic C e r n a v o d ă , În SC/V, VI,

1-2,

1955, p. 151-163 în colaborare cu S. Morintz

P.

Diaconu).

3.

Une civilisation neolithique recemment decouverte en

Roumanie: la civilisation de Hamangia, În NEH, 1, Buc., 1955 ,

p. 29-49.

4. A ş e z a r e a

n e o l i t i c ă de la Baia-Hamangia,

În

SC/V,

V,

3-4, 1955,

p.

541-542.

1956

1. C e r c e t ă r i descoperiri arheologice in regiunea


În Materiale, 2, 1956, p. 491-652 extras).

2. S ă p ă t u r i l e arheologice de la Balta Verde G o g o ş u

/949

1951), în Materiale, 2, 1956, p 251-389 În colaborare

cu E.

C o m ş a

extras).

1957

1.

i

prapos de

la

genese de la civilisation de La rime

chez les geto-daces, În Dacia, 1

1957, p. 133-142.

2. Descoperirile getice de la C e r n a v o d ă

/954)

unele

aspecte ale inceputului o r m ă r i i culturii La Tene geto-dacice la

D u n ă r de Jos, În Materiale, 4, 1957, p. 281-317.

3. Ş a n t i e r u l

arheo logic Verbicioara,

În

Materiale, 3,

1957,

p.

179-187 în colaborare).

4. Ş a n t i e r u l arheologic C e r n a v o d ă , În Materiale, 3,

BIBLIOTEC B O C O I t E Ş T I L O I t

1957,

p.

83-92

În

colaborare cu S. Morintz).

5.

Ş a n t i e r u l de

la Tariverde ,

În

Materiale,

IV

, 1957,

p.

77-85 în colaborare

cu

C. Preda).

1958

1. Ş a n t i e r u l arheologic Verbicioara,

în

SCIV, II

1, 1958,

p.229-248.

2. La casque greco-i//yrien de G o s t a v ă t (Oltenie), în

Dacia, II, 1958,

p.

437-450.

3.

Frako-skifvkii meci - emblema

iz

Medjidii (Dohro

dja) , În Dacia, [1

,1958, p. 93-124.

4. Neolitic preceramic in Balcani, În SCIV, IX , 1-2,

1958, p. 91-100 extras).

1959

1 O descoperire t r a c o - s c i t i c ă din Dobrogea problema

s c i t i c ă

la D u n ă r e a de Jos, În SC/V, X,

1,

1959, p. 7-48.

2. S ă p ă t u r i l e arheologice de la Tangiru, În Materiale, V,

1959,

p.

143-154.

3.

S ă p ă t u r i l e arheologice de la Tangiru Petru R a r e ş ,

În

Mdteriale, VI, 1959, p. 137-146.

4. S ă p ă t u r i l e de la Verbif,a /: P l e n i ţ a ,

reg.

Craiova), În

Materiale,

V,

1959,

p

75-83 extras).

5.

S ă p ă t u r i l e de la V e r l i i ţ a În Materiale,

VI, 1959,

p.

83-

94 extras).

6.

Ş a n t i e r u l

arheologic de la

C e r n a v o d ă ,

În Materiale,

V, 1959,

p.

99-115 În colaborare cu S. Morintz).

7. S ă p ă t u r i / e de la Balta

Verde,

În Materiale, V,

1959,

p. 529-535.

8. S ă p ă t u r i l e de la Verhila, În Materiale,

VI, 1959,

p.

85-

95

extras).

9. S ă p ă t u r i l e de la r n a v o d ă , În Materiale,

VI

, 1959,

p.

95-107

În

colaborare cu

S.

Morintz r. Roman).

10. Sur les resultats du cOn/râ Ie stratigraphique

t

Petru

R a r e ş /956 - 195 7), În Dacia, 111,1959, p. 59-78.

II . Arheologhiceschie otcritia v Baniata-Moghila v

s\'ete ruminschih issledovanii,

În

Dacia, II I 1959, p. 553-561 .

1960

1. Asupra protoneoliticului Europei sud-estice, În

Omagiu, C. Daicoviciu, Buc., 1960, p. 15-32.

2. Deux chefv-d 'oeuvre de 1 art neo/ithique en Rou

manie: le couple de la civilisation de Hamangia, În Dacia,

IV,

1960,

p.

423-442.

3.

Etapa m jlocie a

d e s t r ă m ă r i i

orânduirii comunei

primitive. Prima e p o c ă a jierului. Part. 1 Cap. III , În Istoria

României, 1, Buc., Edil. Acad., 1960, p. 137-147; 149-160.

4. Orânduirea comunei primitive. Cap. /. Constituirea

consolidarea comunei primitive. Ginta m a t r i a r h a l ă . Epoca

pietrei, În Istoria României, 1 Buc., Edit. Acad., 1960,

p.

29-40,

42-60, 71-82.

5.

Sunt traci n o r d - d u n ă r

Un

aspect arheologic

al prolilemei,

În

SClV, XI,

2,

1960

,

p.

26 1-283.

6. Quelques problemes communs de la prehistoire de la

Roumanie et de cel/e de la Bulgarie, În Izvestiia, XXXIII, Sofia,

1960, p. 261-270.

7.

/-/amangia {eivilta di},

În

Enciclopedia d'arte antica,

III, Roma, 1960, p. 1104-1105 .

8. Neolotie Figllrines rom Romania ,

În

Antiquit

y,

XXXIV, 1960,

p.

283-289.

1961

1. C o n t r i b u ţ i la problemele neoliticului

În

România in

lumina noilor c e t ă r i , Ed. Acad. R.r.R. , Buc.,

1961

,594 p.



BIBLIOTEC

O C O R E ~ T I L O R

2.

C e r c e t ă r i arheologice În

o r a ş u l

Slatina În Împre

jurimi,

in

Materiale,

7, 1961,

p.


M.

Butoi).

3.

În l e g ă t u r ă cu arta r i m i t i v ă d o u ă figurine neolitice

din Dobrogea, În Omagiu lui Gh. Oprescu, Buc., 1961 , p. 69-74.

4.

Chronologie relative du neolithique du Bas Danube, iI

la lumiere des nouvelles, fouilles faites en Roumanie, in L 'Eu

rope

iI

/afin de l âge de la pierre, Praga, 1961,

p. 101

-135.

5. Câteva probleme ale cu/turii Verbicioara, in

SCIV

,

12,2

, 1961, p. 227-240.

6.

S ă p ă t u r i c e r c e t ă r i

arheologice

în

raionul R. Vâlcea,

În Materiale, 7, 1961, p. 131-139 În colaborare cu P.

F u r c ă -

rescu P. Roman).

7. S ă p ă / u r i l de informare de la Gostinu Ghizdaru,

în

Materiale, 7, 1961, p. 291-297 În colabora re cu Gh. R ă d u l e s c u ,

H. M i h ă e s c u

M. Ionescu).

8

S ă p ă t u r i l e de la Tariverde, în Materiale, 7, 1961,

p.


C.

Preda).

9.

Die Verbicioara-Kultur. Vorberichte iiber eine neue

in

R o m ă n i e n entdeckte bronzezeitliche Kultur, În Dacia,

V 1961,

p.

123-162.

10. Die Stellung der Geten im Lichte der A c h ă o l o g i e , în

Dacia,

V 1961, p. 163-184.

II Ş a n t i e r u l arheologic Cernavoda, În Materiale, 7

1961,

p.

49-57 in colaborare cu

S.

Morintz, M. Ionescu,

P. Roman).

12

Die Hamangia-Kultur, în Bericht iiber den V Intern,

Kongr.j Vor-und Friihgeschichte Hamburg,

1958. Berlin, 1961,

p.92-93 .

13.

Cernavoda [civilta di}, În Enciclopedia d 'arie an

tica, Il, Roma, 1961,

S.v.

1962

1 Probleme ridicate de descoperirile din l e r a de la

Devetaki

R

.? Bulgaria),

în

SCIV,

XlII, 2, 1962,

p.

387-392.

2.

A zoomorphic (Sceptre) discovered in the People s

Republic of Bulgaria

and

its Cultural and Chronological Posi

tion, în Dacia, VI, 1962,

p.

397-409.

3. Probleme ale perioade/or de

t r a n z i ţ i e

din istoria

s t r ă v e c h e , în Studii,

15,6,

1962,

p.

1367- I378.

4. Dva glineanÎh "iakorea" i voprosÎ v zveazi z kullu

rami K o ţ o f e n i i Cernavoda,

în

Dacia,

VI, 1962, p. 387-396.

1963

1

Neolitnata cultura Hamndja v

B ă l g a r i a ,

în Arheolo

gia, V 1 Sofia, 1963, p. 5-7.

2. Neue skyzhische }<unde aus

R u m ă n i e n

und Bulgarien,

în

PZ,

XLI, 1963, p. 190 sqq.

3. Este o cale

i m m e r i a n ă

În difuzarea metalurgiei

fierului? ,

În

SC/V,

XIV, 2,1963,

p.

395-413.

4. Une nouvelle preuve de la penetrat on de l 'influence

mediteraneenne au nord du Danube, În Arch. Rozhl., Praga, 15,

1 1963.

1964

1 Sur les debuts de l âge du bronze au Bas Danube, în

Dacia,

Vlll,

1964,

p.

313-319.

2. Quelques donnees pre/iminaires concernantla civi/i

sation de Cernavoda,

În

Slov. Arch.,

XlI, 1, 1964 .

p.

269-280.

3.

Pour

une

voie cimmerienne de diffusion de la

metalurgie du fer,

în

Arch. Rozhl.,

XVI, 2, Praga, 1964,

p.

264-

279.

4. Apert;:u des problemes suscites par la civi/isation de

Verbicioara (recemmenl decouverte en Roumanie) et du pro-

inul

VII nr Z

bleme de lafin de l 'âge du bronze dans la region des Portes de

Fer el du Bas Danube,

in

Sbornik Narodnog Muzeja,

4

Beograd, 1964, p. 43-50.

5. Manifeslat ion d art neolithique en Roumanie, în

IPEK, Mainz, 1964.

6. M ă r t u r i i ale unei s t r ă v e c culturi recent descoperite

pe teritoriul patriei noastre,

în

Revista Muzeelor, 1

2, 1964,

p.

101-107.

7.

Akinak

iz

Medjidia, În MIA,

C h i ş i n ă u ,

1964, p. 171-

174.

1965

1. D u n ă r e - B a l c a n i - A n a t o i a : Unele probleme ale

l e g ă

turilor în mileniul al III-lea te.n., în Omagiu lui P Constanti

n e s c u - I a ş i

Suc., 1965,

p.

61-65.

2.

T r a d i ţ i i

ale

l e g ă t u r i l o r

inler-lIniversilare în zona Bal

cani-Marea

A d r i a t i c ă , În

Rev. Înv. Sup., 7, 10, 1965,

p.

3-8 în

colaborare cu Gh. Ş t e f a n 1. l o n a ş c u .

3. Din istoria Dobrogei. G e ţ i daci la D u n ă r e a de Jos

din cele

mai

ve.chi timpuri p â n ă la cucerirea r o m a n ă 1

1965 ,

344

p.

Partea

1.

Orânduirea comunei primitive, 136 p.) În

colaborare cu D.M. Pippidi, pentru partea a II-a).

4. La civ i/isation de Cernavoda et sa place par rapporl

aux complexes culturel.\' halkano-egeo-anatu/iens,

În

Atli del VI

Congresso Interna l d. Scienza Preistoriche et Protoistoriche,

III, Roma, 1965,

p.

256-257.

1966

1 Zorile istoriei În C a r p a ţ i la

D u n ă r e Buc., 1966,

319

p.

2. Cultura Hamangia. Noi conlribu(.ii,

1

Buc., Ed. Acad.

R.S. România, 1966, 323 op.

3.

Geten

und

Daker. Der A fstieg der Daker im

2

und

1.

Jahrhundert v

Chr.

Daker und R ă m e r in der zeit des Augustus,

în

Fischer Weltgeschichte,

7, Paris, 1966,

p.

273 -288; în Ib.

e n g l e z ă

În Delacorte World History,

7, New York, 1966 în 1b.

i t a l i a n ă În

Storia

Un

iversale Feltrinelli,

7, Milano, 1967, p. 274-

289.

4. Die Daker im

1.

Jahrhundert n. Chr. Die r ă m i s c h e

Eroberung, în Fischer Weltgeschichte, 8, Paris, 1966,

p. 270

-

278;

În

Ib. e n g l e 7 . ă în Delacorle World History,

8

New York,

1966,

p.

270-280;

În Ib. i t a l i a n ă

în

S/oria Universale Fel/rinel/i,

8, Milano, 1968,

p.

293-302.

5. Neue Forschnugsergehnisse.

Zur

Vorgeschichte

R u m ă n i

e n s

Bonn: 1966, 63

p.

22

p l a n ş e

Rudolf

Habelt Ver

lag) .

6. Problemes actuels de

/a

civilisation de La Tene chez

les Geto-Daces, în Latomus, 25,3, Bruxelles, 1966, p. 414-425.

7. Rezultatele primelor s ă p ă t u r i de la C r i v ă ţ /965),

în

SC/V,

XVIII, 3, 1966, p. 529-536.

8. s . . . ă p ă

t u r i l e

de la Oinac, 1960 - 1962,

în

SCIV,

XVII,

2, 1966,

p.

375-385 În colaborare cu Suzana Dolinescu-Ferche,

Gh. R ă d u l e s c u M. Ionescu).

9. Un n u m ă r de

]

articole (voci) privind preistoria

Românie i, în E n z i k l o p ă d i s c h e s I-1andbuck zer Ur-und

Friihgeschichte Europas, Praga, voI. 1 1966, voI. 11 1969,

responsabil pentru România:

]967

1.

Romania before Burebisla,

Londra,

New

York, 1967 ,

215 p. 73 pl.

2. La izvoarele istoriei.

O

introducere în arheologia

p r e i s t o r i c ă S uc. , 1967, 301

p.

3. Les Ce/tes

elia

civi/isation de La Tene chez les Geto-



Anul VII nr.

2

Daces, în Bul . o Institute o Archaeology, 6, Londra, 1967,

p.74-93

.

4.

Sur l'art thraco-gete, în Dacia, XI, 1967, p. 331-339.

5.

ă t u r i l e de la Oinac /966),

în

SCIV,

18, 2, 1967,

p. 387-443 (în colaborare cu H Nubar, E. Moscalu, Gh.

dulescu).

6.

La civilisation neolithique de Hami:mgia dans le cadre

de l'horizon <cardial> oriental et mediter(1neen, în Bull. Soc.

Royale Belge Antrop. Prehist.,

78, Bruxelles, 1967, p. 5-29.

7. O r o b l e m ă in d i s c u ţ i e originaLitatea artei traco-ge

tice, în Magazin istoric, 1,5, 1967, p. 23-25.

8. Quelques decouvertes archeologiques des Serbie au

Musee de Turnu-Severin (Roumanie),

în

Sbornik Beograd, 5,

1967.

9.

Buridava d a c i c ă la O c n i ţ a în Magazin istoric, 1,

1967, p. 5-9.

1968

Unitatea S l r ă v e c h e c a r p a l o - d u n ă r e a n ă b a z ă a dez

v o l t ă r i i istorice ulterioare, Î Unitate continuitale

În

istoria

poporului român,

Buc., 1968, p. 31-39.

1969

1 Arta I r a c o - g e l i c ă , Buc., 1969,234 p. (v. varianta în

1b. f r a n c e z ă .

2.

Mormânllll "princiar"

de

la Agighiol unele pro

bleme ale artei Iraco-getice in Pontica, L

1969, p. 169-187.

1970

1 Lumea c e l ţ i l o r , Buc., 1970, 240

p.

2.

Sur la chrono logie de I'arl Ihraco-gele, În Acles

du

Congres Internat. des etudes sud-esl europeenn

es

d'Alhimes,

1970.

1971

1. Das thraco-getische Fiirslengrab vom Agighiol

in

Rumiinien, în

50. Ber.

RGK, Berlin, 1971, p. 209-265.

2.

Contacts

el

synlheses cullurels au Bas-Danube

il

la

periode ancienne

de

La Tene, în Actes

du Vile

Congres Inlerna

tional des Sciences Prehistoriques et Protohisloriques, II

Praga,

1971

, p. 888-890.

3. Despre tezaurullraco-gelic de la Craiova, În Apulum,

9,1971

, p. 147-154.

4.

D e s ă v â r ş i r e a procesului o r m ă r i i limbii poporului

român,

Î

Revista Comisiei

N a ţ i o n a l e

Române penlru

UNESCO,

21,

3-7,1971,

p. 183-187.

1972

1. C e r c e t ă r i În cetalea de la

A l b e ş l i

(jud. Teleorman),

În

SCIV, XXIII, 4, 1972, p. 635-638.

2.

Un

import roman dinlr-o

a ş e z a r e

g e t o - d a c ă din

Câmp a Munteniei (sec. I Î.e.n.),

în

Apulum,

X, 1972, p.

661-

668.

3. C e r c e l ă r i privind preistoriajudefului Vâlcea, în Buri

dava,

1,

1972, p. 11-1 9.

4. Une

le probleme ale

c i v i l i z a ţ i e i

gelo-dacilor

in

lumina

noilor

c e r c e t ă r i

arheologice (sec. IV

- 1

î.e.n.),

în

Siudii arli

cole de istorie, XI X, 1972, p 8-17.

5.

Romanitatea poporului român

in

lumina recenlelor

c e r c e t ă r i arheologice,

În

Sludii Vâlcene, 2, 1972, p. 3-15.

6. L 'arI Ihraco -gete,

În

Roumanie d'aujourd 'hui , 6,

1972, p. 58.

BIBLIOTEC U C U R E ~ T I L O R

1973

1 Scriere cu liIere laline

in

complexul dacic de la

O c n i ţ a în SCIV, XXIV,

4,1973,

p. 611-6t9.

2. Cultura C e r n a v o d ă

1/

A ş e z a r e a din sectorul b de la

C e r n a v o d ă în SC/V, XXIV, 3, 1973, p. 273-405 (în colaborare

cu

S. Morintz

P.

Roman) .

3. Arheologia În serviciul istoriei patriei, în Era Socia

l i s t ă 53,14,1973, p. 26-28.

4.

Cercetarea

În

domeniul isloriei vechi a României uni

versale al arheologiei, În An.

Univ. B u c u r e ş l i ,

22, 1, 1973 ,

p. 9-15 (în colaborare cu

L.

Bârzu).

1974

1. Conlribution a e lude de 1al I thraco-gele, Buc

.,

Ed.

Acad. R.S.R. , 197 240

p.

2.

Daco-romania - o realilate

i S l o r i c ă , b a z ă

a o r m ă r i i

poporului român, în Era

S o c i a l i s t ă ,

54,

19

, 1974, p. 37-39.

3. Scriere cu litere g r e c e ş la O c n i ţ a - V â / c e a ,

în

SCIVA,

25,3,1974,

p. 381-387 .

4. UneLe

probleme ridicale de recentele descoperiri

arheologice de la

O c n i ţ a -

Vâlcea,

în

Rev.

Ist.,

27,

1, 1974, p.

79-

84.

5. ASllpra

IInor

elemenle de c i v i z a ţ i e

g e l o - d a c ă

d a c o - r o m a n ă s e m n i f i c a ţ i a lor i s t o r i c ă ,

În

Drobela , 1974,

p.25-33.

6.

A

propos des prohlemes de I ar l Ihraco-gele en

Roumanie, în Acles

dll

Ie Congres International de Thracologie

Sofia, 1972, Tlu'acia, III , 1974, p. 281-285.

1975

1. Nouvelles decouvertes arclu ologiques concernant les

Daces it I'epoque d'Auguste (Ocnitza, departemenl de Vâ lcea),

în

NEH,

V, Buc

.,

1975 , Ed. Acad. R.S.R.,

p

7-20.

2. Romanitatea vlahilor, în Era

S o c i a l i s t ă ,

55 , 12, 1975,

p.40-43.

3. Probleme privindformarea poporului român

În

lumi

na c e r c e t ă r i l o r arheologice recente, în Revista de Istorie, 28, 8,

1975,

p.1155-1169.

1976

1 Dacoromania, în colectia Archeologia Mundi, Ge

neva-Pari s,

Ed

itura Nagel, 1976 (în colaborare cu B. M itrea),

365

p

(versiunea

e n g l e z ă

Londra, 1978, r m a n ă , MUnchen,

1979 c( a

i t a l i a n ă ,

Roma, 1980).

2. Vocile

semnate

DB

în

volumul

colectiv

D i c ţ i o n a r

de

istorie veche a României (Palcolitic - sec. X), Buc ., 1976.

3.

Dale 110i privind . l j ă r

ş i t u l

culturii Verbicioara, în

SCIVA , XXVII , 2,1976, p. 171-181.

4. Continuitatea - Iactor de b a z ă al etnogenezei

u n i t ă ţ i i poporului român, în Era S o c i a l i s t ă , 56, 7, 1976, p. 41-

44.

5.

Despre istoria s t r ă v e c h e ajude(ului Vâlcea

in

lumina

c e r c e t ă r i l o r lo cale din ultima

p e r i o a d ă ,

în Studii Vâlcene, 3,

1976, p. 11-18.

6. O f r u c t i e r ă

p i c t a t ă d e s c o p e r i t ă În

Buridava d a c i c ă

în

Buridava , 2, 1976, p. 38-40.

7. Dove

zi

arheologice ale

c o n t i n u i t ă ţ i i ,

în

Studii arti

cole de istorie, 32, 1976, p. 27-32.

8.

Unitate continuitate

in

istoria poporului român, în

Era S o c i a l i s t ă , 56, 12 , 1976, p. 25-28 .

9. De la Burebista la Decebal, Ed.

P o l i t i c ă

Buc ., 1976,

84 p.



BIBLIOTECA

O C O R

E ~ T I L O R

10 P o p u l a ţ i a t r a c o - g e o - d a c ă cultura sa r i a l ă

s p i r i t

Organizarea În vremea lui Burebista Dece

bal , în

Era

S o c i a l i LVI, 24, 1976, p. 20-25.

1977

1

Decebal - exponent al luptei pentru libertatea inde

d e n ţ Daciei,

în

Din lupta poporului român pentru indepen-.

e n ţ ă

B u c u r e ş t i

1977,

p.

3 1-40 (în colaQorare

tu

Florentina

Preda).

2 Unele date preliminare asupra rezultatelor cer

c e t ă r i l o r de la

O c n i ţ a . j u d e ţ

Vâ lcea,

în

RMM,

seria Muzee, 46,

2, 1977, p. 3-8 .

3. Elemente de u r ă din sec. I Î.e.n.

Ia

O c n i ţ a j u d . Vâlcea,

în

RMM,

se

ri

a Mu

ze

e, 4, 1977,

p.

55-57 .

4 Procesul m poporului ra

mân

a limbii

române. El

eme

nte constitutive, aria a f i c ă perioada

s t o r în Era S o c i a l i s t ă LVII , 2, 1977,

p.

39-44.

1978

1

Formar

ea limbii

poporu

lui nostru. Continuitatea

m pe

cuprinsul vechii Dacii,

în

Era

i s t ă , 58, 23 ,

1978, p. 33-36.

2. Unele date privind necropola de la Oinac. Giurgiu,

în

Ilfov - File de istorie,

Buc., 1978,

p.

99- 104 (

În

colaborare cu

B.

Mitrea).

3.

Buridava - puternic centru aL geto-dacilor,

În

Drobe

ta, 19

78,

p.

5-17.

4. Tezaure de a r t ă d a c ă m

n i f i c a

lor

În

t e h n i c ă

3, 1978, p. 24-28, 5

fig

co lor.

5. Zur Ethnogenese des m ă n Volkes im Lichte

des g e g e n w ă r t i His to

ri

ographie, În Deutschland und

m ă i e n im Spiegel ihrer Schulbiicheer, Braun

sc

hweig, 1978,

p. 35-39.

1979

1. Rege

Le

Thiamarcus t r a d i

în

SCJVA, 30, 1979, 3, p. 347-358.

2. Scriere cu litere latine e c e ş e s c o p e r i t la Buri

dava u d . Vâlcea),

în

SCIVA,

30, 1979

,

p.

48 1-499.

3.

pr

ocesului

m

limbii poporului

român,

în

Revista UNESCO România, nr.

3-4, 1979, p. 183

urm.

1980

1.

T r a d i ţ i

p r e o c u p ă r

actuale În tracologie,

În

2050

ani de a j ă u r i r e a de ă t r e Burebista a primului stat independenl

centralizat al geto-daci/or,

Buc.,

19

80, p. 2 1 urm.

2. De la Burebista la Decebal d i ţ i

a II-a

c o m p l e t a t ă ) , Ed. t i c ă Buc., 1980.

3. Institutul de Tracologie,

În

SCf

VA,

31, 1980, 1,

p. 153-154.

4, QueLques problemes de l âge du bron

ze

thrace dans

1espace carpato-danubian,

în

Actes du /le Congres Internatio

nal de Thracologie, B u c u r e ş t i

1980, p. 57-61.

1981

1.

Buridava

i c ă

1, Buc., 198 1, 287

p

Recenzic,

C

Preda , în

Thraco-Dacica,

111 , 1982, p 192-193 .

2. Des

pr

e unele rezultate ale de la

O

n i ţ a

Vâ lcea, în Thraco-Dacica, II , 1982 .

982

1. O descoperire de la j ud.

Vâ lcea,

în

SCIVA,

33, 1982, 1, p. 25-34.

Anul

VII.

nr 2

2.

Lo stalo geto-dacico nel periodo Burebista-Deceba/,

în

Atli dei conve

gni

Lincei,

52, Academia Nazionale del Lincei ,

Roma, 1982, 23 urm.

3. Un glaive romain (gladius) decouvert l

O C l ] i ţ a - V a l

cea, în Thraco-Dacica, III, 1982.

. 19.83 .

1

T r a d i ţ i i r e a l i

ă r i

perspective

În

arheologia Olte

nie

i,

în Symposia Thracologica,

1

Craiova, 1983, p. I urm.

2. Despre personalitatea lui Vasile Pârvan,

în

Carpion ,

XI , 1983 , p. 21-27.

3.

Morminte de i n h u m a ţ i e la

O c n i ţ a - B u r i d a v a în

Thra

co-Dacica, IV, 1983, p. 32-38:

4. Descoperiri Î n s e m n ă r i de la Buridava D a 1,

în

Thraco-Dacica, IV,

1983, p. 109-113 (În colaborare cu M. losi

faru , S. Purice Gh. Andreescu).

5

Începuturile Î n d e p ă r t a t e ale istoriei patrie

i,

în Pro

bleme fundamentale ale istoriei Romanie

i,

1983, p. 5 urm .

t 984

1 Fenomene de continuitate În arta t r a c o - g in

Oltenia, În Symposia Thracolog ica, 2, Drobeta

Tumu

Severin,

1984, p. 1 urm.

2.

Mormintele tumulare de la V e r b i ţ a Oud. Dolj) , În

Thraco-Dacica, V,

1984, p. r5-21 (În colaborare cu P. Roman).

3.

Descoperiri m n de la Burida

va D a

Il ,

în

Th racn-Dacica, V, 19

84,

p.

117-1

86 (în colaborarc cu M. los

i

ra

ru,

S.

Pu

ri

ce, Gh. Andreescu

.

4. Asupra cel

or

d o u ă opere de desco

pe

rite În / 983

la

O c n i ţ a - B u r i d a v a , în

Thraco-Dacica,

V, 1984, p. 84 -9 1.

1985

I D

esco

peri

ri

s e m n ă r i

de la Buridava

1

/,

În

Thraco-Dacica,

VI, 1985,

p

168-177 (în colaborare cu M. los

i

fa

ru

, S. Purice Gh. Andreescu).

2. Progrese În tracologia

r o m a n în

Symposia Thracologica, 3, 1985, Constanta, p. 18-28 .

986

1. Prima co

nf

runtare m i l i t a r a

l o r

o n f i r m a t ă de un

izvor scri

s.

la

D u n

de Jos ,

În

File de isto

rie,

19

86.

2. 2500 de ani de la atestarea Într-un izvor scris a

geti/oI in lupta. impotriva armatei persane in

5 4

i.e.n., în

Th

ra

co-Dacica,

VII , 1986, 1-2, p. 5 urm .

3. Epopeea ge to-dacilor sub conducerea

regelui erou Decebal în formarea expansiunii romane conti

nuarea luptei pentru libertate de dacii liberi, În V i a ţ a mi

l i t a r mai 1986.

4. 2500 de

ani

de la prima atestare

i s t o r i c ă

a

luptei ge to-qacilor pentru libertate, în SC

JVA,

37, 1986, 3,

p. 195-197.

5. Primul stat dac centralizat independent

d ă i n u i r

t r a d i ţ i statale pe meleagurile Daciei s t r ă v c h i în Scânteia

Tin

eretului, 14

oct. 1986.

6. 2 500 de ani de la lupta ţ i l o r pentru p ă r a r e a

ţ i i

n ţ e i

În Revista

i s t o r i c ă

12,

1986.

7. Prima atestare a luptelor de

a p ă r a r e

purtate de

t r ă m o ş i i poporului român. Confruntarea

m i l i t a r ă

dintre

la gurile

D u n ă r i i

in

5 4

i.e.n.,

în

Lupta intregului

popor

,

noiembrie 1986.

8.

ţ i l o r impotriva i l o r

În

5 4

Î.e.n. , Ed.

M i l i t

Buc., 1986 (

În

co laborare cu Adina

r c i u - D r

cescu).



Anul

VII. nr. 2

9.

25 00 de ani de la prima atestare s c r i s ă a luptelor de

a p ă r a r e purtate de

s t r ă m o ş i i

poporului român: confruntarea

m i l i t a r ă

dintre

g e ţ i p . e r ş i

din anul 514 Î.e.n.,

în

Symposia

Thracologica, IV,

Oradea, 1986, p. 1-14.

1987

1.

Decebal

-

regele erou.

i900 de

ani de la urcarea

pe

tronul Daciei,

în

Ş t i i n ţ ă T e h n i c ă ,

1,

1987.

II. Cursuri manuale universitare ş c o l a r e

1. Î n d r u m ă r i în preistorie. O serie de prelegeri i n u t e la

, Seminarul de istorie u n i v e r s a l ă sub conducerea d-Iui profesor

N.

Iorga, B u c u r e ş t i ,

1939, 260 p. (Institutul de istorie univer

s a l ă ) .

2. Curs de istorie veche a R.

P.R

.,

Buc., 1951.

3. Istoria artelor,

voI.

1, B u c u r e ş t i ,

1947, V

+

492 p.

4, Alias istoric,

B u c u r e ş t i , 197 1, în colaborare cu Ş t .

Pascu, V. Arbore,

1 C u p ş a ,

R. Florescu,

c.c.

Giurescu,

C.

M u r e ş a n Fr. Pali, D. Tudor, Z. Zamfir, cf. e d i ţ i a 1985.

5.

Harta

r i c o - a r h e o l o g i c ă

a Daciei

t r ă v e c h i

(color),

Editura

D i d a c t i c ă P e d a g o g i c ă ,

Buc., 1985.

III.

L u c r ă r i

colective sub

r e d a c ţ i a

1968: 1.

Unitate continuitate

în

istoria poporului

român.

Sub

r e d a c ţ i a

prof. univ.

D.

Berciu, Buc., Ed. Acad.,

1968,463 p.

1981:

2.

Thraco-Dacica,

voI. II.

1982:

3.

Thraco-Dacica,

voI.

III .

1983: 4.

Thraco-Dacica,

voI.

IV.

1984: 5. Thraco-Dacica,

voI.

V.

1985:

6.

Thraco-Dacica,

voI. VI.

1986:

7.

Thraco-Dacica,

voI. VII ,

1987:

8.

Thraco-Da::ica,

voI. VIII.

IV. Recenzii

1. M.

1.

Braicevsli,

Despre a n ţ i , d u p ă Pseudo-Mauricius,

P u b l i c a ţ i i primite

V I S T Oii FILOSOfiE l E R A T U M ANUL XII, HR. 75 ·

7 ·n

1 . ' -6

/ 2003)

Al'ARE sua

EG

IDA UNIUNII SCRIITOR/LOII

DIN

R O ~ A

. _ .

. f l /gie ____ •

I

'* * *

I

I •

I

~ ~ f ~ . ; : : . : : : :

::::::;.:: '::"

: ' = i / : ; : ; : : : : , ; : : : ; ~

•

I ~ : ~ ~ : " ~ : : . ~ ; : ' ~ ~ : ' : Z :

: ~ r : : , : : ; ; : : : : : . t ; : . . . . ~ : . a : ; : : . p H .

I

• fI ..

../N

. . . . . /Mn.

.. ( N r . . . J ~ . .

1 ..,....,<kry,;. .. Pf''''' .mJl''lltii.. I

• '. ,;

...

, . ' : , ; . 7 . ~ : : : . ' ; . . . : t : . , : : / : . . : : : ;

(· = : : ; ţ

; = ; : : ; : ; : . " " - . l I ' I

•

. , . ; , . , . . ~ n : - I " " " " " ' ' ' ( ' I f J ; ' a : . . ' ' ' N . J1 'I&/pN((

...

"',..,Jo·{ .... I

• ~ d . r ~ - : : ~ ~ ~ : : ~ : ~ ~ L t/ . . . . .

., . . . . -. ..

.j.

..

J rlWt/,,

:

I

I . t t I i _ J t . - . . t . ~ t l h , . ... , • i. 10 .. ilON I: I I

, - - - - -

- - - - - - - -

- - - - - - - - ~

TÂHNA\ '

.-\

· 75

Rf'l1 \l ll ·Tiirl'.'·" " i ... ;''' /JMI i_ Itl/d . .. ll

.....

.

~ P < ' r N I " , ; . , 'lUdiii,.

Ct/ n lKNI(,.linld iul tr l i JI,, 'u ' ; ~ , ' 4 . · I , /ril$4tiJdl' L.·, II1 m. {:oJ. tloin,. , " Il i

f rdllqi .

I l I I

mrt' . . ,/olJ· 't')' . ·./u U · ;ttfHi ,-pI ,,,· ..,r"J""

,If

,.,I''' /1< 'f4

11('0 ",1 ".Uf" lTl',UlJr dr R iI

,

i/ill"li . ....

w

i p ~ . , , jn .. lUd fllrt'f"wl,'t IIt'lI

. .. ,fu d/Jff l ill ;., .

l.tji/&II/irll/.l'Yr>,I/c. 'fi '

rrcmf'

in

,'u r l' I

dUl'I,'

,

f iii ,.1

1, 11 14purrJ.

,

,,,.,,i

oIH . lf'.

·rum 'l1 1 )/. , ,(U'

. III,II

1/1'0

OUI/il"

n. ,..,,...,. . . n /lnlrÎ//l.t(' 1 .Iti( II ';, ,· ... l r l . ; . ,ul r l , 'U i

,

n r. i IJ __

ti,.

"f'I/rir", ~ J i ~ li,

p,rJH/G

- ...j

f.

'u,,,,IMI/ -5, /'(' N r,. li ,·urlll.o",., oK"'

''.

,

urrr;l'Jr,rrl/ll;'4.J un5"' t'r'ti)JrI,.

,rU

MJf.·.,i feFlfull}fJdr 'l/fff'lI'I',

, / f i

. ,. .

NiI (lI,.,ulkll , I'r . , . . , I I

...

pli llf'.m iJ. IÎIf.,,.,.f'tIu,v J: ri41jl-flfO,M fI, , ;n

; ' u ' I "

i h ~ \ I ' j i ( ' i l r u " ..

" rulnJ.

.4nu/, (;UF,tJHfllll: I

l.Âm

; r ESCl.'

1 < , , , , . , N l l r . I . t ' ~ t . . . . ,,

--

-. --------------

..

'U

BIBLIOTECA O C O R E ~ T I L O R

în

Sovetskaia Etnografiia,

2, 1953, p. 21-36, în

SCI V,

V, 3-4,

1954, p. 616-617.

2.

J. Boessneck,

Zu den Therknocken aus n

eo

/ilische

Stedlungen Thessalien,

în

B

er.

RGK,

1955, p.

1-51

, în

SClV,

VIII, 1-4, 1957,

p.

382-393.

3. M. Garasasin,

Ilirsko-graki slem iz Razane,

în

Vesn i-

ka

Vojnog Muzeja,

Belgrad, 1937, p. 37-49 (r. în Ib . f r a n c

Un

casque ilyro-grec decouve

rt il

Razane

),

în

SClV,

X, 1, 1959 ,

p.188.

4. N. Kalicz,

Die Peceler (Badener) ku/tur und Ana

tolien,

în

Studia Archaelogica,

II, Budapesta, 1963, 102 p., în

SCJV,

XIV, 2, 1963,

p.

483-491 .

5. C.c.

Giurescu, Dinu

C.

Giurescu,

istoria românilor,

în

Era

S o c i a l i s t ă , IV,

16

, 1975, p. 55-56.

V. Necroloage

1. Ion

A n d r i e ş e s c u ,

În RlR,

XV,

II ,

1945,

p.

265-267.

VI. R e f e r i n ţ e

1.

Bibliografia

l u c r ă r i l o r ş t i i n ţ i f i c

ale cadrelor didac

tice, Universitatea

B u c u r e ş t i , seria Istorie, voI. 1, Buc

.,

1970,

p.46-59.

2. E. C o m ş a ,

Dumitru Berciu,

în

Enciclopedia istorio

grafiei

r o m â n e ş t i , Buc., 1978, p. 54-55, S.v.

Vll.

P r e f e ţ e

1.

Revista

Istros ,

voI. I (Muzeul

j u d e ţ e a n i l a ) .

(Articol preluat din Buletinul Colegiului Universitar

de

A d m i n i s t r a ţ i e Secretariat,

Arhi

i s t i c ă - B ibl

ioteconomie- B

Editura U n i v e r s i t ă ţ i i B u c u r 200 1,

pp, 7 -

24)



BIBLIOTECA B O C O I t E ~ T I L O I t

Anul VII nr 2

veniment

Catedra de

o m â n ă

din Budapeste

l

14 de ani

U

a din cele mai durabile În timp i n s t i t u ţ i i de n v ă ţ ă m â n t

superior în limba r o m â n ă din afara României, Catedra

de Filologie R o m â n ă a U n i v e r s i t ă ţ i i Elte din Budapes

ta a d e p ă ş i t i a t ă pragul a 140

de

ani de e x i s t e n ţ ă

d ă i n u i r e

c u l t u r a l ă . Momentul de la 1863, când Alexandru Roman Î ş i

rostea misionar cursul inaugural, r ă m â n e cu atât mai impor

tant cu cât o c a t e d r ă pentru românii din Ungaria r ă s p u n d e a

unor a s p i r a ţ i i î n d r e p t ă ţ i t e ale românilor, nu p u ţ i n i din

Budapesta. Iosif Vulcan, s u s ţ i n u t de episcopul greco-catolic

Vasile Erdeli,

î m p r e u n ă

cu

s t u d e n ţ i i

de atunci

ai

u n i v e r s i t ă ţ i i

r e g e ş t i

reactivau un deziderat mai vechi, venind din progra

mul l i b e r t ă ţ i l o r de la 1848, acela de a - ş i manifesta

la

nivelul i n s t r u c ţ i e i publice identitatea de l i m b ă c u l t u r ă

r o m â n ă . în plus, contextul politic al reformelor liberale din

jurul anului 1860, ca

s u s ţ i n e r e a

s o l i d a r ă a s t u d e n ţ i l o r din

Viena, care p ă s t r a u

l e g ă t u r i

cu

s t u d e n ţ i i

pestani, au dus la

o b ţ i n e r e a acestui drept de identitate

c o m u n i t a r ă

o c a t e d r ă de

l i m b ă

c u l t u r ă


la nivel universitar. Într-un mod

fericit, ca urmare a

p r e z e n ţ e i

unui român ca t r a d u c ă t o r la

l o c o t e n e n ţ a r e g a l ă (1857), apoi concipist la Consiliu (1861)

Alexandru Roman a avut privilegiul timpului de a fi numit

profesor extraordinar al primei catedre

r o m â n e ş t i .

De altfel,

el î n s u ş i student

la

Viena coleg cu cunoscutul lingvist

profesor e m ă u ţ e a n Aron Pumnul, Alexandru Roman s-a for

mat ca profesor prin activitatea

la

nivelul ş c o l i l o r gimnaziale

din Oradea. I-a fost dat acestui mentor de

ş c o a l ă


activeze cu

m u l t ă r â v n ă

având ocazia de a

fi

primul în

acest moment p r e m e r g ă t o r deschiderii catedrei budapestane:

la Oradea deschide primele ore de l i m b ă r o m â n ă

la

gimna

ziul maghiar (1848 - 1849),

d u p ă

cum, la 186 1 i a r ă ş i este

primul redactor de ziar românesc care r e d a c t e a z ă Concor

dia În

r o m â n e ş t e

cu caractere latine. Tot Alexandru Roman

este primul,

a l ă t u r i

de

Iosif

o d o ş i u

T

Cipariu, George Ba

r i ţ i u care compun Societatea l i t e r a r ă

R o m â n ă

pentru cultura

limbii, viitoarea Societate A c a d e m i c ă

din

B u c u r e ş t i

(În

1866), d u p ă ce În

1851

a c e l a ş i t â n ă r activ Î n f i i n ţ a s e la gim

naziul din Oradea Societatea de

l e c t u r ă

a tinerimii române.

Toate aceste momente p r e g ă t i t o a r e favorabile deschiderii

unei catedre r o m â n e ş t i la nivel universitar, au condus la

numirea în 20 decembrie 1862 a prof. Alexandru Roman ca

profesor extraordinar al limbii literaturii române la univer

sitatea

r e g e a s c ă

din Pesta , pentru ca d u p ă zece ani, În 1872,

ca urmare a bunei

p r e s t a ţ i i

În calitatea de d a s c ă I

p r i m e a s c ă

titulatura de profesor ordinar. Era o r e c u n o a ş t e r e

o f i c i a l ă

p u b l i c ă

a rolului

s ă u

de întemeietor mentor de

c o n ş t i i n ţ e .

Catedra a devenit, în scurt timp, punctul de întâlniri

spirituale între s t u d e n ţ i i români de la celelalte f a c u l t ă ţ i drept,

economie, teologie, filosofie, prin activitatea S o c i e t ă ţ i i de

l e c t u r ă a unor programe culturale vestite în e p o c ă precum

balurile anuale ori semestriale ale tinerimii române. Fostul

elev al lui Alexandru Roman, la Oradea, student În . 1863

la

raf dr

Cornel MUNTEANU

Budapesta, Iosif Vulcan, în revista Familia e v o c ă În câteva

rânduri personalitatea m a r c a n t ă a profesorului primei cate

dre, prin portrete în detaliu (în 1866, apoi în 1893),

u r m ă r i n d u - i cu a t e n ţ i e activitatea de la

c a t e d r ă

cea p u b l i c ă .

I a t ă În primul n u m ă r al revistei din 1865, la rubrica

Ce

e

nou? a n u n ţ ă despre deschiderea seriilor de l e c ţ i i de lingvis

t i c ă ale profesor).Jlui, un curs lingvistic de totu interesant

despre a s e m ă n a r e a limbilor romanice , ş t i r e s u s ţ i n u t ă de

p r e z e n ţ a În paginile primelor numere ale Familiei a unui

serial despre volumul lui A. Bruce-Whyte,

Analisa limbei

romane A c e e a ş i r e v i s t ă îl u n n ă r e ş t e pe AI. Roman implicat

În chestiunea bisericii greco-catolice române, cu ocazia

Întrunirii

la

Cluj a unei c o n f e r i n ţ e În problema i n d e p e n d e n ţ e i

bisericii

f a ţ ă

de congresul de

la

Budapesta. AI. Roman era În

29 iunie 1897 onorat ca p r e ş e d i n t e al

c o n f e r i n ţ e i

cu sarcina

r e d a c t ă r i i r ă s p u n s u r i l o r

c ă t r e

Sfântul Scaun mitropolie.

Activitatea catedrei de r o m â n ă din Budapesta este

constant u m l ă r i t ă de presa r o m â n ă a vremii: Familia

v o r b e ş t e de venirea, În 1897,

d u p ă

A1 Roman, a dr. Oscar

Asboth (profesor de limbi slave), a docentului privat Alexici

Gyargy; Românul Tribuna din Arad (la aniversarea a

50

de

ani de e x i s t e n ţ ă a catedrei), Între 1910 -

19

I 3, con

s e m n e a z ă cu regret, incidentele

de

la

c a t e d r ă

legate de

numirea unor profesori f ă r ă p r e s t a ţ i a i n t e l e c t u a l ă

m o r a l ă

a

Întâiului profesor

AI.

Roman (Ioan Ciocan - prof. din

N ă s ă u d Iosif Siegescu - cel mai controversat profesor). Unul

din cei mai activi s t u d e n ţ i

ai

catedrei, criticul I1arie Chendi

p o r n e ş t e chiar o campanie de semnalizare a neregulilor de la

c a t e d r ă

Într-un amplu material despre Catedra de l i m b ă

r o m â n ă În Tribuna din 1910, apoi în Românul din 1913.

Ceva din v e h e m e n ţ a spiritul corectiv al d a s c ă l u l u i Roman

a trecut cu folos în discipolii s ă i I1arie Chendi, Octavian

Goga,

V

G o l d i ş

Valeriu

B r a n i ş t e .

În cei 140 de ani de v i e ţ u i r e a Catedrei de R o i n â n ă de

la Elte, revigorarea a c t i v i t ă ţ i i revenirea la spiritul acade

mic

ş t i i n ţ i f i c

s-a petrecut cu o

n o u ă g e n e r a ţ i e

de

d a s c ă l i

de

la CarIo Tagliavini, Tamas Lajos, Laszlo Galdi, la Domokos

Samuel, Pâlffy E'1dre Miskolczy Ambrus. Momentul

aniversar, la Începutul lui septembrie al acestui an, prile

juit de vizita s p e c i a l ă a p r e ş e d i n t e l u i Ion Iliescu la catedra

n o a s t r ă onorat ş { d e i n t e r v e n ţ i a p r e ş e d i n t e l u i Ungariei Madl

Ferenc, a marcat, cu temei, rolul nobila misiune a acestei

prestigioase i n s t i t u ţ i i de Î n v ă ţ ă m â n t superior românesc din

Ungaria. Popasul p r e ş e d i n t e l u i la EIte, moment unic În isto

ria catedrei,

d i s c u ţ i i l e n e c o n v e n ţ i o n a l e

cu membrii actuali ai

catedrei, donatiile

de c ă r ţ i

de

l i t e r a t u r ă

istorie, au consem

nat un bun prilej de angajare mai s u s ţ i n u t ă a a c t i v i t ă ţ i i cate

drei, de impulsionare a sprijinului direct pragmatic prin

aprovizionarea cu calie a bibliotecii r o m â n e ş t i . Simpozionul

organizat cu acest prilej moderat de actualul

ş e f

al catedrei,

prof. dr. Miskolczy Ambrus,

i n t e r v e n ţ i i l e

celor

o u ă d e l e g a ţ i i

•



Anul YII nr 2

(Szasz Zoltan, Sarosi Balint - Budapesta, Gh.

P e t T u ş a n

-

Seghedin, Dan Horia Mazilu - B u c u r e ş t i AI. Ardelean -

Arad, Ioan D e r ş i d a n - Oradea, Cornel Munteanu - Budapes

ta) au marcat rolul intercultural între cele d o u ă popoare ale

acestei i n s t i t u ţ i i E v o c ă r i ş t i i n ţ i f i c e umane ale persona

l i t ă ţ i l o r catedrei în istoria ei,

i n t e r f e r e n ţ e

culturale care au

implicat profesorii s t u d e n ţ i i catearei au închegat un profil

distinct al catedrei însumând etape, p e r s o n a l i t ă ţ i , evenimente,

fapte culturale, cu amplitudine în

r e l a ~ i l e

dintre cele

d o u ă

culturi . Fotografiile de grup

( s t u d e n ţ i

profesori actuali

ai

catedrei) cu

p r e ş e d i n t e l e

Ion I1iescu, de la r e c e p ~ a din

Ambasada României, au constituit ele însele un schimb fertil

de opinii , într-un important capitol de istorie a catedrei. O

Un

mesaj de la aris


p o s i b i l ă

istorie a catedrei , cu toate momentele ei,

r e c o m p u s

din l u c r ă r i l e simpozionului din a c e a s t ă t o a m n ă budapes

t a n ă , se impune cu necesitate. Asupra mentorului Alexandru

Roman a a c t i v i t ă ţ i i sale didactice ori publice (deputat

publicist) vom reveni cu alt prilej .

(Articol preluat din L u m i n ă L i n ă " , nr. 4/2003 ,

Institutul Român de Teologie

Spiritualitate O r t o d o x ă ,

ew

York,

pp. 101 - 103)

A p ă r a r e a

mediului

Î

secolul XXI

I t. Semnale de

a l a r m ă

n abordarea acestui subiect, plec de la ideea oamenii

trebuie fie corect i n f o r m a ţ i asupra problemelor majore

care le

i n f l u e n ţ e a z ă v i a ţ a

lor a

u r m a ş i l o r

lor,

p ă s t r a r e a

ameliorarea mediului fiind problema

v i t a l ă

a omenirii.

În

p r i v i n ţ a

unor·chestiuni atât de complexe de sen

sibile, precum a m e n i n ţ ă r i l e asupra echilibrului ecologic al

P ă m â n t u l u i , fiecare n ă , în spccial oamenii de ş t i i n ţ ă

c u l t u r ă ,

ar trebui se p r o n u n ţ e , chiar cu riscul de a face

unele erori , î n s ă , din dezbaterea l i b e r ă a ideilor, pot p a r ă

c o n c e p ţ i i valoroase, l u ţ i i

m ă s u r i

valabile.

Trebuie subliniat atunci când glasul oamenilor de

ş t i i n ţ ă nu s-a auzit sau când el a fost ignorat, erorile ,ilen

tatele comise împotriva naturii s-au

r ă z b u n a t .

Exemple În

acest sens sunt foarte numeroase, iar unele g r e ş c l i , din

p ă c a t e , se r e p e t ă . Am putea cita câteva exemple: secarea

M ă r i i

de AraI, umlare abaterii râurilor care o alimentau, spre

a extinde culturile de bumbac; distrugerea

p ă d u r i l o r

din zona

e u r o p e a n ă a fostei Uniuni Sovietice, u m l a t ă de ploi diluvienc

apoi de secete prelungite; extinderea c o n s i d e r a b i l ă a

terenurilor degradate în România (cca. 7 miI. ha), ca umlare,

în special, a d i s p a r i ţ i e i p ă d u r i

i;

înaintarea d e ş e r t i f i c ă r i i În

multe zone ale globului, fenomen care a cronicizat foametea

lipsa apei pentru o treime din

p o p u l a ţ i a

lumii; problema

d e ş e u r i lor nucleare pentru care nu s-a g ă s i t î n c ă o l u ţ i e si

g u r ă

accidentele produse la unele centrale nucleare; indus

trializarea

f o r ţ a t ă

a mineritului a altor industrii cu grad

avansat de poluare; d e f r i ş ă r i l e masive de p ă d u r i sau

e x p l o a t ă r i

n e r a ţ i o n a l e în Africa, Amazonia, Canada ( p â n ă

la

a p a r i ţ i a unei legi în 1985).

În multe zone montane, inclusiv în România, trecân

du-se peste o p o z i ţ i a

p e c i a l i ş t i l . o r

p ă d u r e a a fost si i t ă

rof univ dr h c Cicerone ROTARU

Membru corespondent

al

Academiei de A g r i c u l t u r ă a

F r a n ţ e i ,

Membru

al

Academiei de Ş t i i n ţ e din

ew

York

cedeze teren sectorului agrozootehnic, iar distrugerea brâului

protector de jepi, de exemplu, s-a v ă d i t o

a c ţ i u n e

d ă u n ă t o a r e

în anii u r m ă t o r i c ă c i retragerea p ă d u r i i a atras diminuarea

resurselor de

a p ă .

Dc cxemplu, Sinaia, perla

C a r p a ţ i l o r ,

nu

arc

s u t i c i e n t ă

a p ă . . .

Am mai putea aminti grava eroare

s ă v â r ş i t ă

în anii '70, prin

d e f r i ş a r e a

salcâmetelor (cea.

16

.000

ha) create pe dunele de nisip din Oltenia, în favoarea serelor

dc r o ş i i fapt care s-a dovedit ultcrior o g r e ş e a l ă cu u m l ă r i

nefaste de care nimeni nu a r ă s p u n s .

i a t ă uraganele ton]adele bântuie acum prin

Europa, continent în care

s-au redus anotimpurile de tran

z i ţ i e

ormarea opiniei publice

Trei

c o n d i ţ i i

sunt vitalc pentru

v i a ţ ă :

apa, aerul

pâinea, toate trei putând fi asigurate numai prin m e n ţ i n e r e a

unui strict echilibru ecologic, În care un rol primordial

îl

d e ţ i n e

p ă d u r e a .

Î n m u l ţ i r e a p o p u l a ţ i i l o r înfometate d e t e r m i n ă atentate

împotriva mediului d u p ă cum se

ş t i e

este mai u ş o r

e v i ţ i

decât repari: ajutoarele FAO -

O U

trimise în Africa

aproape n-au efect, iar unele fenomene de a ş a - z i s e cata

strofe naturale din China, cu toate i n t e r v e n ţ i i l e a u t o r i t ă ţ i l o r ,

sunt elocvente.

I a t ă de ce infomlare a a devcnit atât de i m p o r t a n t ă pen

tru a preveni

u r m ă r i l e

nefaste ale unor

a c ţ i u n i ,

opinia

p u b l i c ă

trebuind

e d u c a t ă f o r m a t ă

pentru

a p ă r a r e a

propriilor

interese

S a v a n ţ i i ,

oamenii de ş t i i n ţ ă c u l t u r ă au datoria

difuzeze prin toate mijloacele opiniile rezultatele investi

g a ţ i i l o r

lor, mai

al

es într-un domeniu atât de sensibil cum este

cel al a p ă r ă r i i mediului, asta în sensul complex al cuvântu

lui .




Rolul mijloacelor de informare În

m a s ă

a crescut

enorm în zilele .noastre, când apetitul pentru citit este, din

p ă c a t e , în s c ă d e r e , dar cu

t o ţ i i

suntem r a d i o a s c u l t ă t o r i tele

spectatori z e l o ş i , mass-media ajungând de multe ori un factor

de putere În stat. Ş i , fiind formatori de opinie, gazetarii din

presa

s c r i s ă , v o r b i t ă

sau

v i z i o n a t ă

ar trebui ei î n ş i ş i

e d u c a ţ i

p r o m o v a ţ i d u p ă criterii care c o n d i ţ i o n e z e aflarea pro

movarea

a d e v ă r u l u

ca

ţ e l

al nobilei lor

v o c a ţ i i .

De altfel, în ultimele decenii, d a t o r i t ă g l o b a l i z ă r i i

evidentelor

u r m ă r i

nefaste asupra ecosistemelor a c o n ş t i e n

t i z ă r i i

f o r ţ e i celor

m u l ţ i

În societatea

d e m o c r a t i c ă ,

atitudinea

g e n e r a l ă de pasivitate, de fatalitate a fost treptat Î n l o c u i t ă cu

ferme a c ţ i u n i civice. A s o c i a ţ i i l e ecologiste iau amploare,

o r g a n i z a ţ i i l e

Green Peace WWF a c ţ i o n e a z ă destul de efi

cient, partidele verzilor r e p r e z i n t ă f o r ţ e politice redutabile

În unele

ţ ă r i .

Astfel de f o r ţ e reuni te, vorbim aici de cele care

e v i t ă

v i o l e n ţ a

a c t i v e a z ă

democratic, au

r e u ş i t

mobilizeze,

În

ultimul timp, guvernele pentru a lua

m ă s u r i

comune, cu efecte

la nivelul întregului Glob, În scopul p ă s t r ă r i i c o n d i ţ i i l o r de

mediu necesare v i e ţ i i .

În acest sens trebuie considerate importantele reuniuni,

cu participarea ş e f i l o r de state de g u v e r n ~ care au avut loc,

de exemplu, la Rio de Janeiro (1992), Kyoto (1997), B u c u r e ş t i

(2001), mediatizate

t o t u ş i

insuficient. Cu toate acestea, nu

î n t â m p l ă t o t aplicarea unor ă s u r i convenite este n t â r z i a t ă sau

o b s t r u c ţ i o n a t ă

de unele cercuri influente cu diverse interese, în

special de tip financiar. De aici se poate deduce

Î n c ă

nu

e x i s t ă

suficient s i m ţ de r ă s p u n d e r e

la

anumite nivele Înalte din

unele

ţ ă r i ş i

problemele trebuie tratate În globalitatea lor

pentru a se trage cele mai corecte

Î n v ă ţ ă m i n t e

Din acest motiv, m-am exprimat public În scris, În

trecut În special în aprilie 2001, cu ocazia Forumului de la

B u c u r e ş t i , al unor ş e f i de state de guverne, privind mediul

dezvoltarea d u r a b i l ă În regiunea C a r p a t o - D u n ă r e a n ă , lansând ,

În p r e m i e r ă m o n d i a l ă , ideea n e c e s i t ă ţ i i unui concept global

de a p ă r a r e a mediului (CGAM).

Textul c o n f e r i n ţ e i mele,

Cercetare

i n t e r d i s c i p l i n a r ă

concept global e a p ă r a r e a mediului s u s ţ i n u t ă la acest

forum, poate

i

consultat În Revista

P ă d u r i

lor nr. 2/200

1

iar

versiunea În limba e n g l e z ă , pe site-ul Institutului European de

Dezvoltare D u r a b i l ă : www.iedd.org

Am afirmat atunci numai o

e c h i p ă

i n t e r n a ţ i o n a l ă

c o m p l e x ă

desigur, sub egida ONU,

f o r m a t ă

din p e r s o n a l i t ă ţ i

marcante din varii domenii

ş t i i n ţ i f i c e

d o t a t ă cu importante

mijloace materiale, poate investiga viitorul ecosistemelor,

propunând m ă s u r i în

c o n s e c i n ţ ă .

lin prim pas în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă s-a facut în 1988, când

O r g a n i z a ţ i a

N a ţ i u n i l o r Unite Uniunea

M o n d i a l ă

de Meteo

rologie, În cadrul unui program de a p ă r a r e a mediului, au creat

Grupul interguvernamenta

l

~ s u p r a

e v o l u ţ i e i

climatului

(GIEC), format din oameni de

ş t i i n ţ ă

e x p e r ţ i guvernamen

tali din diferite ţ ă r i

Ţ i n remarc faptul în ultimul timp paleoclima

tologii geocronologii au ajuns

la

concluzia c ă , pentru a-i

studia e v o l u ţ i a , climatul trebuie considerat ca un sistem glo

bal care cuprinde atmosfera, hidrosfera (În special oceanele),

Anal VII nr 2

cirosfera (În special calotele polare), biosfera litosfera.

Numai În acest cadru complex poate

fi

Î n ţ e l e s mai bine efec

tul de s e r ă i n f l u e n ţ a t negativ de anumite a c t i v i t ă ţ i umane, În

special e m a n a ţ i i l e de gaze nocive care p e r t u r b ă echilibrul

atmosferic, provocând c r e ş t e r e a temperaturii pe glob.

Este de remarcat

c ă ,

utilizând mai multe modele cli

matice de previziune, s p e c i a l i ş t i i din acest grup, î m p r e u n ă cu

cei din Academia

A m e r i c a n ă

de

Ş t i i n ţ e ,

au concluzionat

recent În perioada 1990 - 2100 temperatura medie pe glob

va

c r e ş t e

cu I,S

p â n ă

la 6

o

C, d a c ă nu

se

iau m ă s u r i drastice de

reducere a

p o l u ă r i i

La o privire s u p e r f i c i a l ă

>

c r e ş t e r e a temperaturii

medii cu 1S

p â n ă

la 6

o

C,

În

r ă s t i m p de un secol, ar putea p ă r e a

m i n o r ă

Î n s ă efectele, diferite de

la

o regiune la alta, vor

fi

foarte grave. În emisfera

n o r d i c ă

la latitudini mijlocii mari,

se p r e c o n i z e a z ă

p r e c i p i t a ţ i i

intense î n c ă l z i r e a apei de la

s u p r a f a ţ a oceanelor, care, dilalându-se, va detennina ridicarea

nivelului mediu al apelor cu

10

p â n ă la

SO

cm va provoca

d i s p a r i ţ i a

unor insule reducerea unor întinse zone de litoral,

fenomene dezastruoase pentru omenire. În sud, sunt previ

zibile secete Îndelungate cu

u r m ă r i

grave.

Aceasta este prezentarea foarte pe scurt a unui scena

riu pesimist, dar foarte probabil d a c ă nu se iau m ă s u r i de

ansamblu deci, un motiv În plus pentru elaborarea concep

tului global În probleme de a p ă r a r e a mediului bazat pe studii

interdisciplinare axate pe aspectele de impact negativ asupra

v i e ţ i i

planetei noastre pe m ă s u r i de

s o l u ţ i o n a r e

a acestora.

În cadrul acestui concept, trebuie subliniez faptul

mult timp, studiile privind climatul au omis, au neglijat sau

chiar au contestat

l u c r ă r i l e

omului de

ş t i i n ţ ă

sârb Milutin

Milancovich, astronom matematician, care, Î n c ă din 1920,

demonstrau la scara ultimelor sute de mii de ani, e v o l u ţ i a

climatului s-a caracterizat prin cicluri glaciare - interglaciare,

cauzate de modi i c ă r i ale i n s o l a ţ i e i datorate s c h i m b ă r i lor para

metrilor orbitei terestre.

Fenomenul astronomic este, desigur, mult mai com

plex, dar aici este suficient ne r e z u m ă m la faptul Milan

covich detennina cicluri glaciare - interglaciare de 100.000 de

ani, de 41 .000 de ani de 19 .000 de ani.

Mai târziu,

d u p ă

reluarea aprofundarea studiului lui,

s-a ajuns se

ş t i e

topirea g h e ţ a r i lor continentali, în peri

oada dintre

g l a c i a ţ i u n i ,

este a m p l i f i c a t ă de

i n t e r a c ţ i u n i l e

com

plexe dintrc oceane, a t m o s f e r ă calotele polare. În special

d u p ă ultima g l a c i a ţ i u n e , s i t u a t ă între anii 20000 6000 Înain

tea erei noastre, într-o p e r i o a d ă de 14.000 de ani, s-a produs o

c r e ş t e r e deos-ebit de mare a nivelului apelor Terrei, de cca.

120 m fapt ce a modificat considerabil

s c o a r ţ a

t e r e s t r ă

n u m e r o ş i parametri climatici oceanografici: o î n c ă l z i r e

g l o b a l ă de

SoC

o c r e ş t e r e cu 40 a

c o n ţ i n u t u l u i

de gaz car

bonic de metan în a t m o s f e r ă , s c h i m b ă r i în c i r c u l a ţ i a

c u r e n ţ i l o r

mari ni,

s c ă d e r e a

vitezei vânturi lor ..

I a t ă

foarte pe scurt, ce s-a întâmplat în a c e a s t ă

p e r i o a d ă de 14.000 de ani, fenomene naturale În fond . A

urmat, Î n s ă , perioada de î n c ă l z i r e de d u p ă d e z g h e ţ , î n c e p u t ă

acum 6.000 de ani, În care, În ultimii 2S0 de ani , s-au mani

festat a l t e r a ţ i i atmosferice provocate de om, care s-au accen

tuat în secolul XX, accelerându-se

d u p ă

19S8, prin a ş a -



nalVII nr Z

numitele cuceriri ale

c i v i l i z a ~ e i

moderne , marcate

pnn

c r e ş t e r e a cu 28% a dioxidului de carbon din a t m o s f e r ă

reducerea stratului protector de ozon.

acum Încotro

Unele

a c t i v i t ă ţ i

umane

e x e r c i t ă

o ·

n f l u e n ţ ă n e g a t i v ă

asupra factorilor naturali care intervin în s c h i m b ă r i l e clima

tice. Astfel, cantitatea

n o n n a l ă

de CO

2

,

În

timpul actualului

ciclu interglaciar, este m ă r i t ă foarte mult de e m a n a ţ i i l e

masive de bioxid de carbon, rezultate din

a c t i v i t ă ţ i

industri

ale, casnice, de transport ş . a . fenomen constatat cu p r e g n a n ţ ă

în special

d u p ă

anul 1958. Deci, pentru a

î n ţ e l e g e

emisiile

naturale de CO

2

, concomitent trebuie studiate cele provo

cate suplimentar de om.

I a t ă

alt aspect al n e c e s i t ă ţ i i concep

tului global în care intervin l e g ă t u r i interdisciplinare.

O a c ă

asupra factorilor naturali care apar în schim

b ă r i l e climatice omul nu poate a c ţ i o n a direct spre a le reduce

impactul negativ, emisiile toxice rezultate din diverse acti

v t ă ţ pot i reduse sau anihilate prin i n t e r v e ~ ţ i i fernle, spre a

evita riscurile care decurg din s c h i m b ă r brutale ale climatu

lui.

Presupunând omul va

i

suficient de

r a ţ i o n a l

va

înlocui

a c ţ i u n i l e

d ă u n ă t o a r e se poate pune Întrebarea ce se va

întâmpla cu

e x i s t e n ţ a

sa

s u p u s ă

numai unor puternice influ

e n ţ e

naturale datorate ciclurilor glaciare - interglaciare.

Putem r ă s p u n d e de la a p a r i ţ i a sa pe P ă m â n t , omul

a dovedit o e x t r a o r d i n a r ă capacitate de adaptare la toate cli

matele, traversând multe zeci de cicluri glaciare inter

glaciare, ceea ce, cred, i-a dezvoltat

i n t e l i g e n ţ a

l-a singu

larizat

f a ţ ă

de alte

v i e ţ u i t o a r e .

Dar, în lunga sa e x i s t e n ţ ă ca specie, omul nu a exerci

tat practic în trecut i n f l u e n ţ e negative notabile asupra mediu

lui astfel a putut s u p r a v i e ţ u i . Altfel, î n s ă se pune

a s t ă z i

problema.

În cadrul unui concept global, trebuie n o t ă m

degradarea

a c c e n t u a t ă

a mediului,

m a r c a t ă

în .ultimii 50 de

ani de

a c ţ i u n i l e

umane, cuprinde o p a I e t ă mult mai l a r g ă de

elemente negative decât

m a n i f e s t ă r i l e

spectaculoase perce

pute ca atare, precum

i n u n d a ţ i i l e

secetele, furtuni le, tor

nadele, despre care se

v o r b ş t e

în

l e g ă t u r ă

cu emiterea de gaze

nocive în a t m o s f e r ă cu reducerea stratului de ozon.

Astfel, când se fac studii de

s o l u ţ i i

pentru

p r o t e c ţ i a

mediului, concomitent cu factorii de mai sus, trebuie anali

z a ţ i cu a c e e a ş i

a t e n ţ i e

cei în l e g ă t u r ă cu poluarea

degradarea solului, poluarea aerului pe care-l

r e s p i r ă m

d e ş e r t i f i c a r e a t ă i e r e a

a b u z i v ă a

p ă d u r i l o r

contaminarea

organismelor ş . a .

r trebui astfel se ia în considerare, apoi, factorii

social-economici care, cel p u ţ i n p â n ă acum, d e ş i am semnalat

i m p o r t a n ţ a

lor în

u n n ă

cu doi ani, nu au fost

a s o c i a ţ i

de

e x p e r ţ i

la studii le GIEC.

C o n s t a t ă m

astfel nu numai o

c r e ş t e r e

Î n g r i j o r ă t o a r e a n u m ă r u l u i locuitorilor Terrei

În

unele

zone

d e s c r e ş t e r e

În alte zone, dar a procentului de popu

l a ~ e

s ă r a c ă sub

ă r a c ă

a m i g r a ţ i i l o r masive, a fanatismului

religios în special (vezi fenomenul terorismului) , a

ş o m a j u -

lui, a r ă z b o a i e l o r a unor fenomene negative legate de mon

dializarea economiei.

BIBLIOTECA B J C J ~ E ~ T I L O ~

Noi

ş t i i n ţ e

ca Genomica Proteica, ne .

a s ă

ÎntTevedem c r e ş t e r e a duratei de v i a ţ ă în special

În

ţ ă r i l e

avansate, dar cu

i m p l i c a ţ i i

sociale economice care se pot

a d ă u g a la factorii de dezechilibru.

În a c e l a ş i timp, sunt de luat

În

considerare a p a r i ţ i i l e

unor maladii epidemii grave.

Care va i

e v o l u ţ i a

altor ş t i i n ţ e ce

i m p l i c a ţ i i

vor

avea în

a p ă r a r e a

mediului, este,

i a r ă ş i

foarte greu de prog

nozat.

Cum

va

putea

fi

Înlocuit petrolul, de exemplu, ca

s u r s ă

de energie,

ş t i i n d u - s e

rezervele se vor epuiza

În

u n n ă t o r i i

treizeci - patruzeci de ani, este o chestiune . v i t a l ă pentru

omenire. Dar, i a t ă hidrogenul, combustibil care nu

d e g a j ă

direct bioxid de earbon, se e x p e r i m e n t e a z ă ca înlocuitor al

petrolului: la Reykjavik,

În

Islanda, c i r c u l ă deja autobuze

care folosesc hidrogenul ca

s u r s ă

de energie; companii pre

cum Shell investesc importante sume pentru fiabilizarea

hidrogenului ca

s u r s ă

de energie;

p r e ş e d i n t e l e

Bush a

a n u n ţ a t

lansarea în SUA a unui program de 1,7 miliarde dolari care

v i z e a z ă

Înlocuirea petrolului cu hidrogenul. Trebuie

Î n s ă

a ş t e p t ă m cu p r u d e n ţ ă rezultatul c e r c e t ă r i l o r finale.

I a t ă

de ce cred În ·aplicarea unor s o l u ţ i i cât mai efi

ciente pentru societate, Grupul interguvernamental asupra

e v o l u ţ i e i

climatului (GIEC) este necesar evolueze cât m·ai

repede

c ă t r e

un concept global deci, c ă t r e o

a c ţ i u n e

glo

b a l ă

de

a p ă r a r e

a mediului,

d e v i n ă un

for

ş t i i n ţ i f i c

inter

guvernamental mondial, pe care l-am putea denumi, de

exemplu, Grup interguvernamental de a p ă r a r e a mediului

(GIAM).

Va

avea omenirea

Î n s ă

În special prin

c o n d u c ă t o r i i

s ă i Î n ţ e l e p c i u n e a s ă Î n ţ e l e a g ă

necesitatea

t r a t ă r i i r e z o l v ă r i i

globale a tuturor factorilor care intervin în problemele de

a p ă r a r e a mediului, sau ne vom Îndrepta spre un dezastru

planetar cauzat de noi Î n ş i n e ?

Aici intervine În conceptul global de a p ă r a r e a me

diului factorul de i n t e r v e n ţ i e pe care ÎI consider ea cel mai

important, cel al s p i r i t u a l i t ă ţ i i omenirii, care va trebui luat În

considerare

a l ă t u r i

de t o ţ i

c e i l a l ţ i

factori e n u m e r a ţ i pentru a

Învinge pe cei negativi care a m e n i n ţ ă

v i a ţ a

pe p ă m â n t .

În concluzie, putem ne

Î n t r e b ă m

d a c ă

secolul

În

care am p ă ş i t este al r e n a ş t e r i i spirituale umaniste sau al

egoismului

d i s t r u g ă t o r

C o n ş t i e n t i z a r e a s o c i c t ă ţ i i

civile,

În

special a unor

guverne, a oamenilor politici care nu mai pot o b ţ i n e voturi

f ă r ă o l a t u r ă

g i c ă

În

program, a c o n s t i t u ţ i e i statelor

chiar, ne poate l ă s a s p e r a n ţ a c ă mediul de v i a ţ ă va

fi

conser

vat.

Un rol în prim plan ÎI vor ocupa oamenii de

ş t i i n ţ ă

c u l t u r ă care,

În

fruntea

s o c i e t ă ţ i i

umane, s p e r ă m vor

ş t i

s ă - ş i u n e a s c ă f o r ţ e l e pentru promovarea s o c i e t ă ţ i i umaniste

pe care o dorim cu

t o ţ i i .

(Articol preluat din

Meridiane forestiere , nr 3/2003)



BIBLIOTEC B U C U I t E ~ T I L O I t

nol

VII

nr Z

atalog

OPERE

'-./11.11.

\ ....

<:11

..... P.,m;'n\

I,Inl <'

\'I'hlo.;'O K=JtC

I

OA1\:

SLAV

TCJ

OPER E

1\ p 1.., • i ,:> . ...:ld . , , \r.

,

,,' •1 • ;

I h · ~ I I . ,

1· .. 11

\ I ': \ Il I M \ (( j ' I A:-.A

1;.1,' .

\ •

; 1 · ' I . : t ~ ,

n

1oo. \C'

" . , . I . , ~ ,

F.\T ,\ MliNT ILOR

R \ " ' H I I

>

1 l'O F

$l

l : U l V l f l

Ioan

SLAVICI, Opere,

111

- IV. Romane

Text ales stabilit, note comentarii, repere critice glosar de Constantin Mohanu, Editura

Academiei Române, Univers Enciclopedic,

c o l e c ţ i a

"Opere fundamentale",


2003, 877

p.

Opere, III. Mara -

Din

b ă t r â n i . Luca - Din b ă t r â n i . Manea

Pentru epoca în care a

a p ă r u t

Mara trebuia însemne un eveniment, ş i a s t ă z i , privind înapoi, romanul

acesta apare ca un pas mare în istoria genului. t o t u ş i el a trecut în t o a t ă lum ea r ă m â n â n d î n c r e d i n ţ a t ă

scrierea este n e i z b u t i t ă Cu mult înaintea lui Rebreanu, Slavici u g r ă v i s e puternic sufletul ţ ă r ă n e s c de peste

m u n ţ i cu atâta dramatism încât romanul este aproape o

c a p o d o p e r ă

r ] -

C o n s t r u c ţ i a romanului e s i g u r ă , bine r o s t o g o l i t ă cu nimic artificial n i c ă i r i iar încheierea vine când toate

fap tele sunt coapte spre da rodul. CG C ă l i n e s c u )

Opere,

IV

.

Din

d o u ă

lumi

-

Cel din

u r m ă A r m a ş

-

Corb ei

-

Din

ă c a t

În

p ă c a t

-

R e v o l u ţ i a

din

P â r l e ş t i - V â n t u r ă Ţ a r ă 1.126

p.

Limba lui Ioan Slavici: ea nu-i u m o a s ă

,

dar este o t r i v i t ă pentru temele pe care le l t ă epic autorul

acesta

Î n v e r ş u n a t

s ă - ş i

d u c ă

proiectele la c a p ă t ; nu-i

l u e n t ă

î n t r - a d e v ă r , nici

d i v e r s i f i t ă ,

mai mult:

asocierea ordinea cuvintelor este, uneori, s i l n i c ă , dar trebuie r e p e t ă m acesta-i stilul bun, productiv al prozei

de a n a l i z ă , aceasta-i calea cea d r e a p t ă a realismului epic. C e l ă l a l t , stilul frumos, stilul Înalt, stilul Înflorit, fastuos,

are

î n d r e p t ă ţ i r i l e

p e r f o r m a n ţ e l e lui (mari spectaculoase ), dar marea r o m â n e a s c ă din secolul al XX-lea

(Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Holban, Mircea Eliade, Marin Preda, Petru Dumitriu

ş . a . ) a din brazda o r ă ş e a n u l u i Filimon, a ruralului Slavici a stilistului L Caragiale .. Nu se

pune problema de a elimina

pe

unii pentru a promova

pe a l ţ i i ,

ci de a

i n ţ e l e g e

o t u r ă are nevoie, În e g a l ă

de scriitori "prozaici " de

" s t i l i ş t i "

m i n e n ţ i ... CE Simion)

Constantin

MOHANU,

Fata m u n ţ i l o r Basmele

p o v e ş t i l e L o v i ş t e i

voI. 1

Academia R o m â n ă

F u n d a ţ i a N a ţ i o n a l ă

pentru

Ş t i i n ţ ă A r t ă ,

Institutul de Istorie Teorie

L i t e r a r ă "G.

C ă l i n e s c u " ,

B u c u r e ş t i , 2003 , 335 + XIV p., cu o

h a r t ă :

Ţ a r a L o v i ş t e i cu

a ş e z ă r i l e

ei.

Trium confinium intre Muntenia, Oltenia Transilvania, d e n u m i t ă de N. Iorga

'

· romanie

l o c a l ă a p ă m â n t u l u i românesc , depresiunea i n t r a c a r p a Ţ a r a L o v i ş t e i , vânatului a pes

cuitului", a intrat târziu in a t e n ţ i a f o l c l o r i ş t i l o r etnografilor. În 19 75, Co nstantin Mohanu - fiu al

L o v i ş t e i

-

p u b l i c ă

la Editura Minerva, Fântâna Dorului. Poezii populare din L o v i ş t e i o culegere

m o n u m e n t a l ă de

l i r i c ă

p o p u l a r ă (700 pagini), n s i d "un eveniment editorial al anului".

În Fata

m u n ţ i l o r .

Basmele

p o v e ş t i l e i ş t e i

voI. 1, C. Mohanu p u b l i c ă o din eposul

popular

l o v i ş t e a n

inregistrat, personal, cu mijloace moderne, in

u r m ă

cu trei decenii.

..

Nicolae Dan FRUNTELAT Poema celor trei c o p i l ă r i i

I l u s t r a ţ i i de Sabin Ş t e r a n u ţ ă , Editura Ager, B u c u r e ş t i , 2003, 40 p.

O carte pentru copii, despre lucrurile, i i n ţ e l e expresiile, cuvintele, sentimentele care trebuie

r ă m â n ă . Ca unfel de s t i c l ă

i n c h i s ă

pe care o a r u n c ă m in oceanul timpului.

Va

ajunge

În viitor.

Cum se

va recompune lumea n o a s t r ă din ele? Ne va

a r ă t a

pe noi cu a d e v ă r a t , ori imaginea va t r ă i n

s ă r a c ă , f a l s ă

chiar?

O

"lume care

l e a c ă - n

lume" ..

(Ager)



nul

VII. nr.

BIBLIOTEC B ( J C O R E ~ T L O R

J .R.R. TOLKJEN, Silmarillion

Traducere din limba

e z ă

Irina Horea, traducerea ve rsurilor, Ion Horea, p o s t f a ţ de V

la

o

Macri, Editura RAO, 2003, 512 p.

.

ElI i au creat Inelele Puterii. Sauron a creat unul s

in

gur: Inelul Suprem,

In

elul S t ă p î n cel pe

care il

d e s c o p e

Hobbitul

pe

care

l u p t

pentru a-l distruge vitejii

t r î n ş i

În

jurul

t ă p î n u

l u i

n e l u

lui. .

În Siimari

ll io

n este d a t ă istoria a n t i c ă a

P ă m i n t u l u i

de Mijloc, mitol

osia

a p a r i ţ i 11Ii a

m i n ţ i i l o r care-Ilocuiesc. RAO)

.

....

~ · C I

. : ,. C -,. " I

Jean-Claude CARRlERE, Cercul m i n c i n o ş i l o r .

P o v e ş t i

filozofice din t o a t ă lumea

Traducere din f r a n c e z ă

de

B r î n d u ş a Prelipceanu, Editura Humanita

s, B u c u r e ş t i

2003, 440 p.

Primii c i n o ş i ai lumii sînt povestitorii. Dar cele aproape patru sute de istorioare adunate

În acest vo lum de Jean-Claude Carriere nu sîn t nici mituri, nici parabole religioase cu atît mai

p u ţ i n epopei. Vii, alerte, uneori deconcertante sau fa ls naive, ele recompun spiritul u m a n i t ă ţ i i În cele

mai diverse ipostaze ale sale, venind fie din s p a ţ i u l buddhist sau islamic, fi e din cel chinez, aFiam

evreiesc, indian sau amerindian. Dincolo de d i f e r care apar de la o a d i ţ la alta, r e g ă s e ş t i

pretutincleni problema p t ă ţ a dificultatea traiului În comun tema raportului maestru

- discipo l Human itas)

Milan

KUNDERA,

V i a ţ a

e

În

a l t ă

parte

Traducere din c e h ă .de Jean Grosu, Editura Humanitas, B u c u r e ş t i 2003, 376 p.

Alegînd lozinca Sorbonei din mai 1968 dre

pt

titlu al romanului Milan Kun

dera ş z ă destinul unei Întregi ţ i i sub semnul u l u i . Eroul nu este Î n s ă un i n ă r al acelor

{oc1lri vremi. ci unul t r ă i e ş dureroasa maturizare in epoca i n s t a u r ă r i i regimului comunist

În

Cehoslovacia ..

d a c ă a ş a elim se spune, v i a ţ a poetului este e x p o n ţ i a l ă . lui Jaromil, u s ă de autor

j a ţ ă

În

f a ţ ă cu c ă d e r atîtor mari e ţ i ai lumii,

v o r b e ş t e

despre c ă d e r e a tuturor celor r i n ş i î vÎI-

toO/ ea istoriei. a t ă de ce romanul n-a putut

in

1973, decit

in

q[ara g r a n i ţ e Cehoslova

ciei.

Humanitas)

Petre Glze/mez. A ş a cum /-am cunoscut

Coordonator Elena Ghelmez, Editura Coresi, B u c u r e ş t i 2003, 448 p .

Prezentul

vo lulII

apare din

ţ i a t

sub coordonarea Elenei Ghel

rn

ez.

Fotograjiile

aufos

t selectate din arhi

vafi7l17i1ie

i Ghelmez. Se m

ţ i o n e a z ă

numele autorilor lor

ori de câte ori ali putll

tfi

n t ţ f i . [ ..

.}

M u l ţ u m i m tuturor doamnelor domnilor care au invita/iei rugâ l1lin/ii Elenei

Ghelmez de

I

e r n e

pe

hârti

e,

pen tru

c e a s

carte, amintiri legate de Poet.

m

prof

und Ileana (Elena Gh elmez) ne-a ă r ă s pen tru totdeauna. Înainte de

Ci

vedea

l i c a t ă a c e a s z ă carte, 1

1

care foarte mult Coresi)

CERCUL

MINCINOSILOR I

I

POVO:'jtt '1Io.r.ofict: dw

to tn

IlUTle .

, .

~ - - - - - - -

I

PETRE

GHEL?vtEZ

I

ASiJ\ Ct M t

Ar 1 ( : ~ ~ \ ) S C t r r

N O T Ă :

R u b r i c ă

z a t ă cu sprijinul Serv iciului

De

zvo

lt

area C o e c ţ i i lor al B

ibli

otecii Melropoliwne

8 u c u n :

ş l i

1 7



BIBLIOTECII O C O R E Ş T I L O R

genda c u l t u r a l ă

Biblioleca orga

Biblioleca Dimitrie Cal/temir

nul

VII nr

Z

24 ianuarie 1859 - 24 ianuarie 2004

24IANUAlUE

1859 -

4

I NU RIE

2004

145

ANI

DE LA UNIRE PRINCIP TELOR

B

iblioteca M e t r o p o l i t a n ă , prin Serviciul Memorie C o m u n i t a r ă

C o l e c

de Patrimoniu, a aniversat ziua de 24 ianuarie prin evocarea sub gene

ICJ)

ricul 145 de ani de la Unirea Principatelor ,

o r g n i z t ă

la Biblioteca

Dimitrie Cantemir ,

În

f a ţ a unui public fom1at din elevi de clasa a IX-a de

la

Colegiul N a ţ i o n a l Dimitrie Cantemir .

Cele d o u ă c o m u n i c ă r i au reliefat complexul Î m p r e j u r ă r i l o r externe în

care s-a Î n f ă p t u i t Unirea precum B u c u r e ş t i i acelor ani definitorii pentru for

marea statului român.

În

prima comunicare, Flor in Preda a evocat momentele p r e m e r g ă t o a r e

Unirii, Începând cu u r m ă r i l e

R ă z b o i u l u i

Crimeii, trecând prin cele d o u ă

C o n f e de la Pari

s,

compromisul de la Osborn e, convocarea Divanurilor

ad-hoc dubla alegere a lui Cuza.

t t

·

. ••

, ", S .

EVOCARE

Completând ven ind în continuarea primei expuneri , doamna Ana

Maria

O r ă ş a n u

a prezentat

B u c u r e ş t i i

ace lor timpuri, insistând asupra un or

obiectivc edilitare importante in context a z ă r i i lor în acelor

timpuri. Astfe

l,

s-a vorbit despre hotelul Concord ia , locul unde Cuza a fost

propus ca domn al Munteniei, despre primirea f ă c u t ă Domnu lui de p o p u l a ţ i a

b u c u r e ş t e a n ă ca despre alegerea Palatului Cotroceni ca r e ş e d i n ţ ă p r i n c i a r ă

mr l .I

OI

·A l l I ~ r n R I f : r ' I I ~ ~ 1 I 1

VINeRI .:?:\ IANUAP.U:. OP.A l

ono

P a r t i c i p a n ţ i i au subliniat actul de la 24 ianuarie 1859 nu a fost decât

înccputu l devenirii moderne a statului roniân, devenire c o n t i n u a t ă cu Inde

p e n d e n ţ a

d e s ă v â r ş i rea u n i t ă ţ i n a ţ i o n a l e la 1 Decembrie 1918.

F P)

O s ă servesc, În continuare, cultura r o m â n ă

u

pasiune dragoste

a r ţ i [20

ianuarie 2004], la


dorind

p l ă t e a s c ă meritele domnului Jean- Yves Conrad din

Republica

F r a n c e z ă ,

în semn de ap reciere pentru con

t r i b u ţ i a p e r s o n a l ă a v u t ă

la promovarea literaturii române

în

lume, p r e ş e d i n t e l e României, Ion lIiescu, i-a conferit Ordinul

Meritul Cultural in grad de O f i ţ e r - categoria A

R e d ă m , În continuare, cuvântarea p r e g ă t i t ă de colabora

torul

no

stru francez pent

ru

festivitatea

de

la Cotroceni.

"D-al vostru vis eroic

/

Ş t i i n d u - v ă ă p â n

/

D o r m i ţ i

v e g h e a ţ i de F r a n ţ a / D o r m i ţ i , d a ţ i români.

Cu aceste versuri ale Elenei

V ă c ă

s c u , scrise pe monu

mentul lui

Ion

Jalea, din

o r a ş u

loren , und e mi-am petrecut

c o p i l ă r i a , a Început În mod sigur O pasiune f ă r ă pentru

cultura r o m â n ă . Când am f ă c u t primul pas pe acestei

ţ ă r i , În data de

15

august 1981, m-am

s i m ţ i t

imediat ca

la

mine

a c a s ă .

Mi

s-a

rel

evat Într-o a ţ ă

a n t e r i o a

am fost român

eu. De atunci, visez numai

În r o m â n e ş t e . În

noi embrie 1981,

la B r a ş o v , am c u m p ă r a t o carte care mi-a i n f l u În mod deci

siv v i a ţ a c u l t u r a l ă : Istoria literaturii române dela origini â n ă

in prezent

a lu i George C ă l i n e s c u .

A c e a s t ă

biblie numeroasele

c ă r ţ i

pe care le-am citit

apoi mi-au dat curajul necesar scriu

pe urm

e le lui Jean

Alexandre Vai liant, Ulysse

de

Marsi

ll

ac, Frede

ri

c Dame, Jul

es

Miehelet, Edgar Quinet, o parte dintr-o p l e i a d ă c e z ă

n u m e r o a s ă care a pus În e v i d e n ţ ă ,

În

mod deosebit,

culturale Între ambele ţ ă r i latine, ţ a r a mea de t e r e - ţ a ,

ţ a r a mea

de dor

de

sunet -

Rom

â

nia

.

Pe 15 iuni

e

1998,

ziua

lui

Em

in

escu, a Început o e t a p ă d e c i s i v ă În favoarea cul

turii

r o m â n e ş t i

al11 început scriu. Acum 4

an

i, pe 18 ia

nu

arie 2000,

am

trimis primul meu articol presei române,

de

fapt «C ur ie rul de Vâlcea», al r u i director es te

Io

an Barbu.

Dânsul a av ut încredere în mine mi-a publicat În continuare

articolele. A ş a s-a Întâmpl at cu prime

le

mele c ă r ţ i : România.

Km O traducerea În limba f r a n c e z ă a ă r ţ i i doa

mn

ei Lia-Maria

A n d r e i ţ ă

-

T r a d i ţ i i l e gândirii

?o

iticu:iuridice

r o m â n e ş t i .

Am

avut pril

ej

ul

fiu

recunoscut publicat de

d u m n

e a v o a s t r ă ,

Augustin Buzura, de Florin Rotaru, sub semnul marelu i Ion

I I e liade R ă d u l e s c u . Iar a p a r i ţ i a r e c e n t ă a c ă r ţ Roumanie, ca

pitale .. Paris, la Editura Oxus din Paris, director Serge Cagno

lari, carte

i B t r o d u c t i v ă

a c o l e c ţ i e i «

Les

Roumains de Paris», al

c ă r e i

director este domnul academician Basarab Nicolesc

u,

cât

mom entul

m o ţ i o n a l pe

care-l t r ă i e s c acum, Îmi dau

merg mai depa

rt

e

În

domeni ul cultural rom ân fiu

un

ambasador mult mai bun pentru a promova o

im

ag

in

e

f r u m o a

a României peste hotare.

Nu

ar fi cumva scopul Institutului

Cultural Român? Este

un

colosa l, iar eu o servesc, În

continuare, cultura

r o m â n ă

cu pasiune dragoste.

m u l ţ u m e s c m - a ţ i

onorat cu a c e a s t ă d i s t i n c ţ i e

Î n a l t ă

«România nu-mi

a p a r ţ i n e ,

dar eu

a p a r ţ i n

României»".

A rti col preluat din Curi erul de Vâ lcea ,

22 ianuarie 2004)



inul VII nr

BIBLIOTECfI U C U R E Ş T I L O R

alendar

februarie 2 4

1

februarie 1934. 70 de ani de la n a ş t e r e a lui Nicolae Breban,

prozator, laureat al Premiului 1. C r e a n g ă

al

Academiei Române

(1965), al Premiului Uniunii Scriitori lor din România (1968, 1977,

1994

1999)

al

Premiului Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova (1994) .

• 1 februarie 1944. 60

de

ani de la

n a ş t e r e a

lui

Lucian

Boia, istoric

• 1 februarie 1944. 60 de ani de la moartea lui Piet Mondrian, pic

tor olandez (7 marto 1872 - 1 feb. 1944)

• 1 febrtjarie 1944. 60 de ani de la n a ş t e r e a lui Petru Popescu, proza

tor

• 1 februarie 1949. 55 de ani de la moartea lui

N.

D. Cocea, proza

tor, eseist, dramaturg, t r a d u c ~ t o r publicist, director

al

mai multor

p u b l i c a ţ i i

director general

al

teatrelor, 1944 (29.nov. 1880 - 1 feb.

1949)

• 2 februarie 1594. 410 ani de la moartea lui

Giovanni

Pierluigi

Palestrina,

compozitor italian (1525 - 2 feb. 1594)

• 2 februarie 1769. 235 de ani de la

n a ş t e r e a

lui 1. A. Krilov, fabu

list rus (2 feb. 1769 - 21 nov. 1844)

• 2 februarie 1879. 125 de ani de la n a ş t e r e a lui

Iancu

Constantin

Vissarion , prozator (2 feb. 1879 - 5 nov. 1951)

• 2 februarie

18

89.

115

ani de la

n a ş t e r e a

lui

Traian

S ă v u l e s c u ,

botanist, biolog, fondatorul

ş c o l i i

r o m â n e ş t i de fitopatologie (2 feb.

1889 - 29 marto 1963)

• 2 februarie 1904. 100 de ani de la a p a r i ţ i a la

B u c u r e ş t i

a cotidia

nului de i n f o r m a ţ i i D i m i n e a ţ a

• 2 februar ie 1914. 90 de ani de

la n a ş t e r e a

lui Nicolae Ţ a ţ o m i r ,

poet, prozator jurist (2 feb. 1914 - 26 ian. 1996)

• 2 f e b r u ~ a r i e - 21 decembrie 1919. 85

de

ani de la a p a r i ţ i a la l a ş i a

revistei I n s e m n ă r i literarc , sub conducerea lui Mihail Sadoveanu

George Topârceanu

• 2 februarie 1954. 50 de ani de la moartea lui Theodor Rogalski,

compozitor, profesor la Conservatorul b u c u r e ş t e a n (II apc 1901 - 2

feb . 1954)

• 2 februarie 1964. 40 de ani de la moartea lui Ion Marin

Sadoveanu,

poet, prozator, eseist dramaturg (15 iun. 1893 - 2 feb.

1964)

• 2 februarie 1969. 35 de ani

de

la moartea lui Ion

Hartulary-Dar

c1ee, compozitor dirijor (7 iul. 1886 - 2 feb. 1969)

• 3 februarie 1809. 195

de

ani de la n a ş t e r e a lui lakob

Mendelssohn-Bartholdy,

pianist, compozitor, dirijor organist ger

man 3 feb. 1809 - 4 nov. 1847)

• 3 februar ie 1879. 125 de ani de la n a ş t e r e a lui

Kafu

Nagai,

romancier, dramaturg, eseist poet

japonez

3 feb. 1879 - 1959)


Pctre

Anghel, poet,

prozator eseist

• 3 februarie 1954. 50 de ani de la moarte a lui loncl Tcodorcanu,

scriitor avocat (7 ian. 1897 - 3 feb. 1954)

• 4 februarie 1809. 195 de ani de la n a ş t e r e a lui Vasile

Cârlova,

poet

(4 feb. 1809 - 18 sept. 183 1)


Costache Conachi,

poet (14 sept. 1778 - 4 feb. 1849)


n a ş t e r e a

lui

Traian

H r i ş c ă

pictor


n a ş t e r e a

lui Constantin P i l i u I ă

pictor scenograf (4 feb. 1929 - 3 mai 2003)

• 4 februarie

1974.30

de ani de la moartea lui

Mihail Andricu,

com

pozitor pianist (22 dec. 1894 - 4 feb. 1974)

• 5 februarie 1859. 145 de ani de la moartea lui Alecu Russo, proza

tor memorialist (17 marto 1819 - 5 feb. 1859)

• 5 februarie 1939. 65 de ani de la moartea lui Gheorghc Ţ i ţ e i c a

matematician (4 oct. 1873 - 5 feb. 1939)

• 6 februarie 1889.

115

ani de la n a ş t e r e a lui

Krikor

H.

Zambac

cian,

c o l e c ţ i o n a r

critic de a r t ă (6 feb. 1889 - 18 sept. 1962)

• 7 februarie 1924. 80 de ani de la a p a r i ţ i a la

B u c u r e ş t i

a publicatiei

D i m i n e a ţ a

copiilor

,

sub

conducerea lui N . Batzaria


n a ş t e r e a

lui Florin Mugur, poet

(7 feb. 1934 - 9 feb. 1991)


n a ş t e r e a

lui Dmitri 1

Mendeleev,

chimist, creatorul Sistemului periodic

al

elemcntelor

(8 feb. 1834 - 2 feb. 1907) .


Alexandru

Philip

pide,

poet, prozator, eseist r a d u c ă t o r

1

apr. 1900 - 8 feb. 1979)


Jules

Michelet,

istoric eseist francez 21 aug. 1798 - 9 feb. 1874)


Teodor

B a l ş poet (9

feb. 1924 - 27 iul. 1983)

• 9 februarie 1949.55 de ani de la moartea lui Octav Ş u l u l i u proza

tor critic literar (5 nov. 1909 - 9 feb. 1949)

• 10 februarie 1934. 70 de ani de la moartea lui Vasile G o l d i ş om

politic, publicist (12 nov. 1862 - 10 feb. 1934)

•

11

februarie 1829. 175 de ani de la moartea lui

Aleksander

S.

Gri

boedov

, dramaturg rus (4 ian. 1795 -

11

feb. 1829)


n a ş t e r e a

lui

Alexandru Paul

Georgescu, t r a d u c ă t o r critic istoric literar

•

Il

februarie 1924. 80 de ani de la moartea

Corei

Irineu, prozatoare

(22 ian. 1888 -

11

feb. 1924)

• 12 februarie 1804. 200 de ani de la moartea lui Immanuel Kant,

filosof german (22 apr. 1724 - 12 feb. 1804)


Charlcs Robert

Darwin , naturalist englez, autorul teoriei e v o l u ţ i o n i s t e (12 feb. 1809

- 19 apr. 1882)

• 12 februarie 1884. 120 de ani de la n a ş t e r e a Otiliei

Cazimir, p o e t ă

prozatoare (12 feb. 1884 - 8 iun. 1967)

• 12 februarie 1899. 105 ani de la

n a ş t e r e a

lui 1. Peltz, prozator (12

feb. 1899 - 10 aug. 1980)

•

12

februarie 1924. 80 de ani

de

la

n a ş t e r e a

lui

Banu

R ă d u l c s c u

prozator (12 feb. 1924 - 10 dec . 1998)

• 14 februarie 1404. 600 de ani de la n a ş t e r e a lui Leon Battista

Alberti, umanist arhitect italian (14 feb. 1404 - 25 apr. 1472)

•

15

februarie 1564. 440 de a

ni de

la n a ş t e r e a

lui Galileo Galilci

,

fizician astronom renascentist italian (15 feb. 1564 - 8 ian. 1642)

•

15

februarie 1834. 170 de ani de la n a ş t e r e a lui V. A. VI'cehia,

istoric, om politic (15 feb. 1834 .- 22 nov. 1901)


n a ş t e r e a

lui

Alcxandru

B o c ă n e ţ ,

regizor (15 feb. 1944 - 4 mart. 1977)

•

17

februarie 1929. 75 de ani de la

n a ş t e r e a lui

Nicolae

Dan

Cristeseu, matematician


Miehelangelo

Buonarroti

, pictor, sculptor, inginer, arhitect poet italian (6

marto

1475-18 feb. 1564)

• 18 februarie 1754. 250 de ani de la n a ş t e r lui

Alessandro

VoIta,

fizician italian (18 feb. 1754 - 5

marto

1827)

•

18

februarie

1924.80

de ani de la n a ş t e r e a

lui Radu Albala,

proza

tor,


critic literar (18 feb. 1924 - 10 mai 1994)


Cicerone

Theodo

rescu , poet (9 feb. 1908 -

18

feb. 1974)


n a ş t e r e a

lui

Artur

Gorovei,

poet, folclorist, etnolog t r a d u c ă t o r (19 feb. 1864 - 19 marto 1951)


n a ş t e r e a

lui Eugen Barbu,

prozator, dramaturg, publicist editor (20 feb. 1924 - 7 sept. 1993)

• 21 februarie 1984. 20 de ani de la moartea lui M.A.

Ş o l o h o v

scri

itor, laureat al Premiului Nobel pentru L i t e r a t u r ă pe anul 1965 (24

mai 1905 -

21

feb.

19

84)

• 22 februarie 1864. 140 de ani de la n a ş t e r e a lui Jules Renard, scri

itor memorialist francez (22 feb. 1864 - 12 mai 1910)

• 23 februarie 1874. 130 de ani de la editarea, la B r a ş o v a primului

n u m ă r

al

revistei

b i s ă p t ă m â n a l e

Orientul

latin ,

sub

conducerea

lui

Aron D e n s u ş i a n u


Titu Georgescu,

istoric

• 24 februarie 1619. 385 de ani de la n a ş t e r e a lui Charles

Le Brun,

pictor decorator fTancez (24 feb. 1619 - 12 feb. 1690)


Alexandru

Di

m i t r i u - P ă l l ş e ş t i publicist t r a d u c ă t o r (24 feb. 1909 - 7 nov. 1977)

• 24 februarie 1929. 75 de ani de la n a ş t e r e a a c t r i ţ e i Marga Barbu


n a ş t e r e a

lui Alcxandru

D e p ă r ă ţ e a n u , poet dramaturg (25 feb. 1834 - 9 ian. 1865)

• 26 februa rie 1919. 85 de ani

de

la

n a ş t e r e a

lui

Constantin Tonc

garu, poet (26 feb. 1919 - 10 feb. 1952)

• 27 februarie 1914. 90. de ani de la

n a ş t e r e a

lui

Tibor Cserjesi

Erdos, pictor, grafician scenarist maghiar


n a ş t e r e a

lui Gheorghe Ş i n c a i

istoric, filolog, poet,


ed itor

de

manuale În limba

r o m â n ă

reprezentant

al

Ş c o l i i Ardelene (28 feb. 1754 - 2 nov. 1816)

• 28 februarie 1849. 155 de ani de la inaugurarea, la Institutul de

Studii

Fi

losofice din C e l 1 l ă u t i a Catcdrei de limba literatura

r o m â n ă

• 28 februarie 1959.45 de ani de la moartea lui Maxwell

Anderson,

dramaturg american (15 dec. 1888 - 28 feb. 1959)

N O T Ă : R u b r i c ă r e a l i z a t ă cu sprijinul Serviciului Informare B i b l i o g r a f i c ă al Bibliotecii MetropoIitane B u c u r e ş t i



BIBLIOTECfI B U C U I t E Ş T I L O I t final VII nr Z

Contents

Commemoration Year

Ş t e f a n cel Mare Sfânt - 500 .. ......

..

.................. . ... . ........ .... .

..

....

.. ..

..... .

..

....... ... ..................

..

................... .... ... .....2

Anton Pann - 150 ............ ...........

..

................................................ ...

..

............. ... .......... ........

.. .. ..

..... .

.. ..

.... ............. .4

Patrlm

ony .......................................... ... .... .................... ..... ........ .... ............. ... .. . ............. ..... ..... ............ .... .............. ..........9

Oosoftei's Poet ical Work - Psa lm Book .. .. .. ...... .... .... .. ... ... .. ................. .. .... .. ...... .. .. ..... .... .... ... .......... ....... ........ ...... .. ... ...... ... .. .. ..10

1 SIMIONESCU - 'C artea R o m â n e a s c ă Publishing House .. ... .. ... .... ... ...... .......... .. .......... .... ........ .. ... .. .. .. .... ... .. .. .. .. .. .... .... ...... . 12

Contemporary Autographs - Mircea T O M U Ş .. ... .. ... ................ .. ....... .. ......... .. .. ....... ........ ... .... ... .. .... .. ..... .... .......... .. .. ...... ...... ... .14

Sergiu G Ă B U - Bucharest Metropolitan Library - Letters from Inside .. .. ......... .. .......... .... ...... .. ............. .. .. ....................16

EBLlOA Hot News - Library and Information Society Issues .... ......... .. .... .. .. ..... .... ....... ... .. ...... ........... ... ......... .. ...... .. .... ....... .. 19

IFLA Oec laration on Internet .... ............ .... ... ... ..... .. ...... ... ...... .. .... .. ...........

...

......... .... .... ... .... .. .. ..... ... ........................ ... ... ... .... .....

22

Roma

ni

an Libra

ry

Fie ld and European Slandards - Professional Meeting in C luj -Napoca ................ ............ ... .... ... ................23

ina BERCIU - In memoriam Dumitru Berciu ( 1907 - 1998) .. .. .. ...... .... .. ........ .. ........ .. ....... .. ..................... .. ...... .. .. .. ....... .. .. .24

Cornel MUNTE NU

- The Romanian Chair

in

Budnpesl - 140 Ycars

..

..... ........... ................

.. ..

...... .......

..

.... ........ ...... .... .... ..... 32

Cicerone R T RU - The Protectio n of Environment in XXl st Century ......... ............................ : ... ... .. .. ...... .. .... ..... .. .... .. ....... .

33

Catalogue ..................... ................ .....................

..

.... .............. .... .... ..... .

...

................... ..

..

. ..

..

.... ........... .. . .........

36

' 0. Cantemir ' Li brar:' - Evocation

of

the 1859 Union .............. .......... .. .. ... .. .... ....... ... .... .. .. .. ................... ....... ...... .. ...... ... .... ....38

In

S e

rv in g of Romanian Culture - Jean-Yves Conrad ... .. .. .. .. ..... .... .... .... ...... .... .... ... .. .. ..... .. ... ........ .. .. .. .. ... .. ...... ...... ....... .. .. .. .....

38

C

ale ndar

...............

.... ... ..

..............

.... ..

..... ..

.........

.. .. ...

.....................

........

.

..

.

...

...... .

..

..

..

... .... ...

.

....

.

...

.....

...

............

...39

REDACTIA S ADMINISTRATIA

. , ,

B u c u r

str. Take Ionescu nr. 4

sector 1, cod p o ş t a l 79711

Tel: 212.83.11 / Fax: 211.36.25

E-mail : [email protected]

ISSN 1454-0487

Director: Florin ROTARU

Director artistic: Mircea DUMITRESCU

Redactor ş e f : Ion HOREA

Secretar de

r e d a c ţ i e

Culegere text: Iulia MACARIE

Tehnoredactare c o m p u t e r i z a t ă : Elisabeta BENYl

Marian T Ă N A S E

CUPON

ABONAMENT LA

BIBLIOTECA B U C U R E Ş T I L O R

Numele .....

..

.........

..

.

..

........ .... ...... ... ...... ........ .

..

........ ........................... ..... .... ..

..

......... .

..

..........

...

.

..

.

..

... .... ..

.. ..

... ..... ..

..

......

..

..

..

.... .

.

Prenumele ....... ...... .. ............................... ...... ... .. ..... .. .. .... ....... ..... ..... ... ..... ... .. .......... .......... .. ..... .... ... ..... .... ........ .... ... ........ .... .. .. ..

Adresa ............................. ..... .. .... .. .. .. .. ..... .... ... ........ .... ... ...... .... ... ...... ........... ... ....... ... ... .... .. ... ... ... ... .. .......... ... ........ ... ........ .... ..... .

Cod.... .. ....... ....... Te le fon ..... .... ...... ........ .... ..

Sol icit abonarea la rev ista

Biblioteca

B u c u r e ş t i l o r pe o p e r i o a d de .... .. .. .....

Adresa: B u c u r St r. Take Ionescu nr. 4, sector 1, cod p o ş t a l 79711 .

Anexez de

p l a t

a sumei de ........................... Iei În contul dvs.

nr. 2511.1-3771.1

ROL

BCR sector 1.

n o a s t A

BIDOB

Biblioteca M e t r o p o l i t a n ă

B u c u r e ş t i

sunt s

ingurele

reprezentante din România, În calitate de mem-

bre

, În

a s o c i a ţ i

INT

AM E

L

EBLIDA Începând

cu

anul

1998. Astfel,

revista

n o a s t r ă

este unica

p u b l i c a ţ i e

care

o f e r ă

ultimele

n o u t ă

din

C

om

u

nitate

a i n t e r n a ţ i o n a l ă a

bibliotecilor

.

s t r a ţ

o a s t r ă face, prin plata d i r e c t ă sau prin mandat p o ş t a l abonamente la re

vi

sta l u n a r ă BIBL ioTECA B U C U R E Ş T I L O R Cos

tul unui

n u m ă r

este de 20.000 le i. Cheltuielile de expediere s unt suporta

te

de abonat la primirea

p u b l i

Pentru

i n ă t a

America de Nord,

America de Sud, Africa, As ia, Au

st

ra lia, Europa, Asia

M i c ă

(Israe l, Ţ ă r i l Arabe) - 8 $ per exempl ar.

T i p ă r i t la Tipografia SEMNE '94

R e d a c ţ i a revistei BIBLIO

TECA

B U C U R E Ş T I L O R

r e s p e c t ă o p ţ i u n

autorilor cu privire la normele ortografice



MITRI1 MEti ELEEV

1834 1907

17 de ani de la

n a ş t e r e

Principalul interes al chimiei c o n s t ă În studierea r o p r i e t ă ţ i l o r e b a z ă ale

elementelor .. C u n o a ş t e m

numai

o u ă p r o p r i e t ă ţ i comensllrabile; proprietatea e

a da anumite forme e o

b i n a ţ i i

proprietatea elementelor denumitii greutate

a t o m i c ă R ă m î n e numai

o s i n g u r ă cale pentru c u n o a ş t e r e a lor t e m e i n i c ă anume

calea studierii comparative a elementelor

pe

baza acestor

d o u ă

p r o p r i e t ă ...

P r o p r i e t ă ţ i l e

fizice chimice ale elementelor, care se m a n i f e s t ă În p r o p r i e t ă ţ i l e

s u b s t a n ţ e l o r simple compuse

pe

care le a l c ă t u i e s c

sînt Într-o

d e p e n d e n ţ ă p e r i o d i c ă

e

g r e u t ă ţ i l e

lor atomice .



-

}

-..;::tI . , , _ . , . . , ~ ..:t

...

VfiSI

LE

ÂRLOVfi

1809 -

1831

95 de ani de la n ş t e r e

,

Poet de

t r a n s i ţ i e ,

Vasile Cârlova Încheie secolul al XVIII-lea la un nivel literar

m i ridicat decât t o ţ i predecesorii i n u g u r e z ă romantismul intuindu-i toate

notele

e s e n ţ i a l e .

În s f â r ş i t , În zorii unei r e n a ş t e r i literare poetul nu e num i

crainicul

ei

ci vestitorul

r e d e ş t e p t ă r i i

n ţ i o n l e Respingând

o n v e n ţ i o n l

portret al

o f i ţ e r u l u i ,

veridic

num i

ca document echipamentar

s ă

p ă s t r ă m

ima

Date post:	21-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	serena-reviews
View:	238 times
Download:	0 times

Biblioteca Bucurestilor 2004

Documents