Anal al 20-leaDuminecă, 2/15 Septemvrie 1912 Nr.86

PREŢUL ABONAMENTULUI:P* an a n ...............................4 cor. 40 bani.Ps o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani. Hom&nia, America şi alte ţări străine 11 cor. anual. A ’xmament© ee fac la „Tipografia Poporului“, Sibiiu

Foaie politicăApare In fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

. ' INSERATE: ^ ^ ; să primesc la BIK^JL ADRIINlfe'RAŢIEI,

(Strada Mjlcelariloi Nr.-12,||Uis şir petit prim#data 14 bani, a ţ doua-oară

12 bani, I treîa-os ră 10 banî|

Berchtold la Sinaia.*'In numărul 34 am dat şi noi ştirea, că

ministrul de externe al monarhiei noastre, contele Berchtold, a făcut o vizită la Re­gele României în Sinaia.

In legătură cu aceasta vizită, gazetele cele mari austriace, germane, franceze şi ruse — ca să nu mai vorbim şi de presa din statele mai mici — au scris o mulţime de articole, în cari arătau însemnătatea de­osebită a acestei vizite pentru politica Eu­ropei privitoare la Peninzula Balcanică.

Turcia a fost totdeauna obiectul celei moi mari nelinişti pentru Europa. Cauza* fost şi este, că în imperiul acesta nu e uiciodată linişte, fiindcă popoarăle, cari îl Iocuc6c sunt totdeauna agitate pentru ne­dreptăţile adevărate şi închipuite,-pe cari lc îndură dela stăpânirea turcească. O altă cauză a acestei nelinişti pentru Europa e dorinţa ţărilor învecinate, cn la moment bi­nevenit să pună mâna pe bucăţi mai mari sau mai mici din Turcia. **) Bulgaria vrea să cuprindă Macedonia pănă la Marea- Egec, Serbia încă vrea o parte din Mace­donia, de se poate tot pănă la aceasta; marc, Rusia vrea Azia mică şi Constantino- polul a i stnuntorile de mare de-acolo, ca să poată eşi fără pedccă cu corăbiile ci din Marca-Neagră, Grecia vrea Epirul şi Macedonia, ba de s’ar putea chiar şi Con- stantinopotul, Austria şi-a aţântit ochii a- supra Albaniei şi a unei părţi din Mace­donia cu Salonicul de lângă Marea-Egce, Italia partea de apus a Turciei, pe care o vrea şi Austria.

Fiecare din aceste ţări ar avea drep­ta te încâtva, ca să ajungă în stăpânirea pă­mântului dorit. Bulgarii şi Sârbii au fraţi de «cclaş sânge în Macedonia, Grecii mai puţini, mai ales pe lângă mare, Austria nu se poate -mulţumi numai cu eşirea prin Marea-Adria- tică, care pe lângă că e îngustă, dar are dealungul ei spre apus Italia. Italia se te­me de întărirea Austriei şi pentru întărirea sa proprie ar vrea să aibă amândouă ma­lurile Mării-Adriatice. Rusia, în sfârşit, se înăbuşe în Marea-Neagră, de unde nu poate eşi decât cu corăbiile de comerciu, aşa că cele de războiu stau ca încuiate acolo.

Franţa şi Anglia încă au fost şi sunt şi acum împotriva oricărei împărţiri a Tur­ciei, pe deoparte pentrucă ajungând sub a lte stăpâniri nu şi-ar mai putea desface aşa uşor mărfurile, afară de aceea din în-

*) Nu s'a publicat în numărul trecut, ne- fiind loc.

**) E bine a se uita la harta (mapa) Euro­pei, căci atunci se va înţelege mai bine, pentruce doresc să se înfrupte din Turcia

tărirea prea mare a Rusiei, Austriei şi Ita­liei se tem să nu se nască primejdii pen­tru ele. La aceasta se mai adaugă şi groa­za, pe care o au chiar cei lacomi de pămân­tul altuia de un războiu, care ar,fi înfri­coşat şi ar slăbi şi pe învingători. M a î

trebue să luăm în samă şi faptul, că Rusia nici nu e pregătită de războiu, aşa că toate Puterile s’au înţeles, ca deocamdată să stea pe loc.

înţelegerile acestea se pot însă strica uşor, de aceea Puterile cele mari, grupate în două alianţe mari (Tripla-Alianţă cu Au­stria, Germania şi Italia, apoi Tripla-Invo- eală cu Franţa, Rusia şi Anglia), îşi caută tovarăşi şi între ţările mai mici, dacă au o guvernare bună şi o armată puternică. Ochii marilor Puteri au căzut mai întâiu asupra României, care între toate statele din partea de meazăzi-r.ăsărit a Europei are cea mai cuminte 'guvernare şi cea mai pu­ternică armată, în frunte cu viteazul Căpi­tan, Regele Carol.

Dovezile, ce le-a dat Rusia.de mai bine de un veac, că vrea să supună Româ­nia, cărcia i-a răpit Basarabia, cu toate că armata fraţilor noştri a scăpat-o de peire Ia Plevna, a îndemnat pe Regele Carol să se alieze cu Tripla-Alianţă, în special cu Austria.

Nu c deci mirare, că de câteori pacea Europei c serios ameninţată în ţările bal­canice, îndeosebi în Turcia, Austria se pu­ne în înţelegere cu România, a cărei ar­mată poate fi hotărîtoare .într’un războiu.

Aşa e şi acum. Norii grei, cari se ri­dică dinspre Turcia şi ţările ei vecine au îndemnat pe ministrul de externe al Au- 9tro-Ungariei să vină la Sinaia şi sa se sfătuească cu Regele României.

Pe noi Românii din Austro-Ungaria ne umple de mândrie faptul, că ţări puter­nice ţin aşa de mult să-şi aibă tovarăşă, pe România liberă a fraţilor noştri de preste Carpaţi. Dar când judecăm însemnătatea acestei apreţieri nouă hu ne este ertat sa ne gândim numai la folosul, ce-I poate aveâ- 0 parte a neamului nostru, ci .trebuie să ne gândim Ia folosul întregei naţiuni române, fără privire la măiestritele graniţe politice.

Cugetând astfel, trebuie să constatăm, că binele ce-1 aduce alianţa României cu Austro-Ungaria nu se revarsă şi asupra noastră, a Românilor din Transilvania şi Ungaria, cari de preste 40 de ani suntem supuşi celor mai neomenoase asupriri, nu­mai pentrucă nu voim să ne lăpădăm firea de Român. Aceasta au înţeles-o şi fraţii no­ştri din Regat (România), ba chiar şi străinii. Dăm aici două voci române şi una străină, cari a r a t ă , că legătura cu Româ­nia va fi numai atunci tare şi de folos pen­

rirea Români-

.rtidului con- ânia, scrie

tru toţi, când vă înceta asi lor din Transilvana şi Un!£

Z ia ru lSearA organul servator," azi la ptatere în în privinţa aceasta Următoarele:

„Foile din .Vieifa au scris, A mergând în România, contele Berchtold v i fi purtă­torul simpatiilor tutur^ţ. naţionalităţilor din Austro-Ungaria.

„Ne 'gândim, că printre aCele aţionali- tăţi sunt şi Româwi) fraţii noştri din. Austro-Ungaria. De ' sigur, ' că ei, cre­dincioşi supuşi ai împăratului Francisclo- sif, privesc cu simpatie apropierea dintre monarhia austro-ungară şi regatul român —» da, însă trebuie să spunem, că o pri­vesc nu numai cu simpatie, dar şi cu spe-< ranţe.. Ce sunt speranţele {acestea? Nu ;este în ele nimic iredentist, ci este numai dorul după o tratare dreaptă şi omenească. . :

„Dacă România, dacă ţara noastră a ajuns din mila lui Dumnezeu şi prin vred­nicia ei proprie un factor atât de însemnat1- în politica internaţională (politica tuturor: statelor), situaţia ei nu se poate să fie ex­ploatată într’un aşa fel, încât să fie silită' să privească fără durere la celece se petrec: cu milioane de fraţi ai ei de preste gra­niţe, — să jertfească pe aceşti fraţi ai e i:

„Aceasta s’a spus şi e bine să se spună întotdeauna: că o apropiere pe deplin sin­ceră, temeinică între noi şi monarhia Vecină numai jatunci Va fi cu putinţă şi numai atunci, va fi întărită puternic fără să se maiipoat,ăi dărâma, când Românii din regatul Româ­niei nu vor mai avea cuvânt şi dreptate săi privească cu durere Ia tratarea aşa de vi­tregă astăzi, de care au parte Românii din,. Ungaria“ . 1

Dl C. G. Dissescu, fost ministru, de­canul facultăţii de drept dela Universita­tea din Bucureşti, i-a adresat contelui Berchtold o scrisoare, în care cere pentru Ro­mânii din Transilvania şi Ungaria liber­tatea de conjştiinţă, pe care a propus-o pen­tru popoarăle din Turcia. In scrisoare ziceţ; între altele: :

„Ceeace ne umple şi mai mult inimile de bucurie, e că Excelenţa Voastră a venit la S in a ia , , după cum a zis „Neue Freie Presse“, *) ca purtător al simpatiei tutu­r o r popoarălor din monarhie.

„In numele a c e s te i ' simpatii, în numele dragostei voastre pentru libertatea reli­gioasă, pentru egalitate în stat, daţi voe: Excelenţă, ca un cetăţean al Regatului ro­mân să vă roage să împedecaţi nedrepta­tea, pe care Papa şi guvernul ungar sunt pe cale de-a o face prin punerea în lucrare a Bulei papale. Nu, noi nu putem crede,, că diplomatul fi, ' ce ieste Excelenţia VoaT

*) O gazetă mare jidană din Viena,

stră, vrea să apere.drepturile de conştiinţă fn Imperiul otoman şi’ să română nepăsător atunci, când- aceleaşi drepturi sunt Vătămate sau ameninţate în Imperiul austro-ungar.“ . De un interes deosebit sunt şi celece le scrie gazeta vieneză Gróss-österreich. Ea zicé', între a l t e l e _ -- „Nimeni iiu poate tăgădui foloasele uriaşe, pe cari le *trage monarhia austro- ungară şi mai cu seamă Maghiarii de pe urma politicei de aliată credincioasă a Ro­mâniei. Căci cine ar puteâ-o împedecâ de-a luâ o ţinută îndoelnică ca răspuns la ruşi-

;■ noasa asuprire a Românismului din Un­garia.

„Când contele Aehrenthal începu lupta pentru anexarea Bosniei, s’au ridicat în România oameni cerând ca ea să treacă de psrtea Serbiei, urmând politica lui Isvolsky (ministrul rus de externe). Aceasta ar fi însemnat pornirea României în contra Au­striei şi când s’ar fi început războiul, ar­mata românească ar fi trebuit să năvălească

' în Transilvania“ .

Naţiunea română are o însemnătate mrre în politica internaţională. Pentruca însemnătatea aceasta să crească şi să fie recunoscută, trebuie ca îndeosebi noi Ro­mânii din Transilvania şi Ungaria să nu încetăm lupta aprigă, pănă când nu vom dobândi pe acest pământ al nostru toate drepturile culturale şi politice, cari ni scs cuvin.

Congresul studen ţilo r un iversitari rom ani la Craiova. începând de Dumine­ca trecută, studenţii universitari din Ro­mânia, precum şi reprezentanţii studenţilor români din Transilvania, Ungaria, Buco­vina, Basarabia şi Turcia, au ţinut un con­gres la Craiova, unde au discutat asupra mijloacelor şi organizării lor pentru mun­ca, ce trebuie sä o desfăştirc pentru ajun­gerea idealului naţional: unitatea culturală a tuturor Românilor. Toţi vorbitorii au găsit cuvinte de laudă şi îmbărbătare, mai ales Ia adresa noastră, cari ducem o luptă aşa dc frumoasă şi de bărbătească pentru libertate.

Cum e aprefiat M angra dc oatncnii c in stiţi. „Gross-Österreich“ , gazeta Aus- triacilor, cari luptă pentru dreptate pentru toate naţionalităţile din Austro-Ungaria, scrie în legătură cu prostiile spuse de Mangra în darea Iui dc samă următoarele:

E o adevărată comedie dc circ, când într’o adunare ia cuvântul, după vorbitorii maghiari (jidani) şi un aşanumit „repre­zentant al naţionaliştilor“ , deputatul Man­gra, ca să'declare, că politica „partidului naţional al muncii (partidul lui Lucaci- Tisa) ii mulţumeşte pe deplin, că-1 aprobă necondiţionat şi că după părerea lui Ro­mânii din Ungaria n ’ar putea face nimic mai bun şi mai cuminte, decât să între cu alaiu în tabăra acestui partid. Slavă Dom­nului, că adevărul despre stările din Un­garia a pătruns deja în cercuri prea largi, aşa că nu se mai pot înşelă mulţi cu astfel de declamaţiuni. E însă ceva semnificativ pentru spiritul de comedianţi al cercurilor maghiare, că nu le e ruşine să întrebuin­ţeze pe un renegat drept unealtă pentru a minţi publicul, că plângerile poporaţiunii nemaghiare sunt numai „Hâdăreli“ şi exa- .gerări de-ale unor „agitatori“ , de cari po­porul n’ar vrea să ştie nimic.

„ Să nu mai zică „O láh“. Foile ji­dane aduc ştirea, că priift-ministrul Lulcăci (Armean, de altminteri) a dat ordin slujba­şilor dela oficiiil statistic să nu mai scrie în pubîicaţiunile acestuia, când e vorba de naţiunea-română o/â//, ci román.

Lucrul nu are cine ştie ce însemnă­tate. La Slavi toate popoarulc de neam latin (roman) cu numele Olah, Ulah, Vlah, Valah, Voloh şi altele asemenea. Dela Sla­vii veniţi la câteva sute de ani după noi în ţă r ile ’ româneşti, au împrumutat numi­rile acestea şi Maghiarii, cari ne zic nouă Oláh, Italienilor Olasz. Tot deîa Slăvi au împrumutat şi Nemţii numele, schimbându-I în Walah. E ştiut, cS noi n’am trăit în ve­cinătate cu Nemţii, fiind despărţiţi de ei prin Slavi.' Saşii, puţini, au venit foarte târziu printre noi. In schimb, noi am îm­prumutat dela Slavi cuvântul Neamţ în loc de German.

Prin urinare: Oláh, Valah Roman zicc, român to t Roman.

C ongresul societăţilor m aghiare din T ran s ilv an ia şi-au ţinut şedinţele in Ciuc- Sereda. Preşedintele socict;lţii culturale maghiare din Braşov, Dr. Zaknrias a ţintit o conferenţă arătând, că băncile româneşti şi săseşti jertfesc din veniturile lor mai mult pentru cultură decât cele ungureşti (adecă mai mult jidane). La propunerea lui s’a liotărit, ca,toate băncile să fie invitate să dea pentru cultura maghiară câte 5 la sută din venitul lor curat. Profesorul Ko­váéi din Dobriţin a ţinut o conferenţă, la urma căreia a propus sit se ceară dietei o lege, care să oprească pe „străini“ (adecă pe Români) să mai cumpere pământ în Transilvania, j .

Cu ideia aceasta se ocupă de mult unii dintre conducătorii de azi ai Maghiarilor şi Jidanilor. Vor şi încercă să o infăptu- cască, mai ales dacă se vor mai găsi mulţi Români, cari la alegerile dc deputaţi să voteze pentru candidaţi străini sau pentru Români renegaţi, vânduţi dtijmanului nos­tru naţional. Atunci Românii vor putea plecă ia cerşit.

Cuvai, în şe lă to r o rd in ar. O nouă dovadă, că toţi ceice ţin cu străinul împo­triva neamului lor, sunt mişei, iti-o dă Cuvai, fost ban, acum comisar al Croaţiei. Foaia „Pesti H irlap" arată, că Cuvai a vân­dut o mulţime de locuri dc notari publici, ba în lăcomia lui a mers şi mai departe, înfiinţând posturi nouă. Pentru câte un loc luâ pănă la 50 mii de coroane. Un sin­gur loc l-a dat fără plată, dar fratelui stiu.

R ecrutările (asen tă rile ) din anul a- cesta nu prea dau rezultate mulţumitoare.In cercul de recrutare Raab (Ungaria), s’au găsit buni de armată numai a patra parte din feciorii veniţi la recrutare. In Sinerva- ralia au fost din 676 de feciori numai 72 buni. In unele ţinuturi s’au întâmplat chiar şi cazul ruşinos, de feciorii au fugit de re­crutare. Săptămâna trecută au fost prinşi Ia graniţa Ungariei 14 feciori, cari voiau să fugă la America.

M ăsuri con tra presei. Guvernul din Pesta a dat un ordin, prin care opreşte vânzarea pe stradă a gazetelor, cari 11 a- tacă.

Măsura aceasta e foarte bună pentru gazetele jidano-maghiare, cari cer mereu, ca ziariştii noştri să înfunde temniţele pen- trucă apără limba şi legea română. Bâta se întoarce acum împotriva lor.

Nr. 16

„Magyarorszâgr“ *- una din gazetele cele mai şoviniste d in Pesta, ţipă ca din gură de şarpe, că R o ­mânii din comitatul Bichişului ar lucra p c sub ascuns contra statului. D escoperirea a fost făcută de un primpretor, una d in năpăstil'e, cari ne bântuie neamul. L ucru ri

t mari n’a putut afla, căci Românii lu c reaz» în secret, mai ales în-GhiuJa şi C hitighaza-

Românii din comitatul Bichişului, car« - se află la graniţa naţiunii române, au m a i mult decât oricare’ alţii datoria să-şi a p e r e limba, legea şi moşia naţională, ca să n u fie înecate de valurile dujmanului c u t ro - pitor. • ■

T rădare , de n e a m .. Câţiva „ J id a n o - Maghiari au pornit în Bozovici, centrul ţ i ­nutului . Alniaj ijinf comitatul Q araş-Seve- rin, o fiţuică scrisă în limba' lor. D u p ă cum spune un corespondent în organul p a r ­tidului nostru naţional, s’au găsit chiar ş i câţiva „domni“ de Român, cari o abonează- Aceştia se vede, că sunt dintre ceice îş i bat mereu joc de Bănatul românesc. N u e destul, că au înfiinţat un gimnaziu u n g u ­resc cu banii româneşti ai grăniţerilor, c ă în interesul acestuia, condus de un Jidan curat, limba română e oprită? Câte b i­blioteci poporale romane au înfiinţat ş i câţi membri au câştigat pentru Asocia- ţiunc? -- Unde eşti tu Ţepeş Doamne!

M işcarea Polonezilor. Naţiunea p o ­loneză, ruptă din cauza neînţelegerilor d in­tre Poloni şi a lăcomiei vecinilor în tre i părţi sub trei stăpâniri: a Rusiei, A ustriei şi Germanici, nu şi-a uitat, efl a form at odinioară un regat puternic şi înccpc să se mişte dc nou pentru a-şi câştiga n e a - v târnarea. La Zakoponc au ţinut mai m u lţf fruntaşi o conferenţă, în care s ’a lio tărit a face pregătiri serioase pentru liberarea mai ales a Polonilor din Rusia. Ei soco­tesc acum timpul de potrivit, deoarcce s c poate întâmpla să izbugnească un războiţi mare, în care va fi amcstecată şi Rusia, cea mai nemiloasă sugrumătoare a naţiunii polone.

Asuprirea unui popor il îndârjeşte lot mai mult. Dar asta iui o înţeleg barbarii, pănă nu vor simţi-o!

Şovinism ul celor din P esta fa ţă d e Sârb i şi Şvabi. O comisiune compusă din câţiva ofiţeri sârbi a venit în Ungaria d e mcazăzi, ca să cumpere cai pentru armata sârbească. Ei aveau, pentru aceasta, slobo­zenia ministerului de războiu. Cei din Pe­sta însă, ca să aţâţe pc Sârbi împotriva monarhici noastre şi ca să lovească şi în Şvabii naţionalişti, dela care cumpărau ofi­ţerii sârbi cai, i-au oprit să mai cum pere şi i-au silit să plece din Ungaria. Cei din Pesta au fost aşa de proşti să spună, că fa­ţă de turburările din Peninzula Balcanica nU se pot învoi la scoaterea din ţară a cai­lor. Bine, dar toată lumea ştie, ca nu d e mult au cumpărat Turci şi Italieni cai din Ungaria!

V orbe de clacă în gazetele jid a n o - m aghiare. După veninoasa „Budapesti H irlap“ vine acum şi „Magyar H irlap“ , altă zdreanţă jidano-maghiară şi scrie un articol, în care spune, că Românii şi Ma­ghiarii trebuie să trăească în bunăînţele- gere, altminteri îi înghit şi pe unii, şi p e alţii Slavii. Se’nţelege, că „Maghiar H ir­lap“ înţelege lucrul astfel, că Românii să»

f s# 2 _ FOAIA PÖPÖRÜ.LÜI

Iară s ’au sp ăria t.

Nr. 36

se lapede de limbă, lege şi toate cererile lor după drepturile politice, cari li se cuvin.

E destul să spunem, că fiţuica aceasta e organul contelui Andraşi, unul din călăii neamului nostru.

„Maghiar Hirlap“ mai laudă şi Româ­nia, care, zice, trebuie să meargă alături cu Ungaria. Şi aici se înşală Jidanul, căci România merge deocamdată alături cu Au­stria, dar nici asta nu va dura mult, dacă Românii din Ardeal şi Ungaria vor mai fi asupriţi. Căci a spus-o de mult răposatul Ioân Brătianu, fost prim-ministru în Ro­mânia. Românii din Ardeal şi Ungaria sunt oastea cea mare a neamului românesc, care luptă afară de cetatea întărită, care e Ro­mânia liberă. Partea aceasta trebuie să o întărim şi să o ajutăm în lupta ei cu duj- manul lacom de^a o înghiţi.

Un nou partid unguresc? O gazetă ta'are din Germania primeşte din Pesta şti­rea, că e pe cale formarea unui nou partid unguresc, din care să lipsească al de Ti- sza, un fel de jandarm, şi Lukâci, căpetenia politicianilor gheşeftari. Partidul acesta ar introduce o administraţie „cinstită“ , pro­gres „cultural“ , reforme :„economice“ şi al­te minunăţii, de cari n ’a avut Ungaria nici­odată. Din partidul acesta au să facă .parte Andraşi, Aporii, Koşut, adecă tocmai ceice au întărit necinstea în administraţie, bar­baria în locul culturii, jaful în locul econo­mici. Va fi deci tot un partid de căpătu- cală, care se va deosebi de cele de pană acum numai prin nume.

• ' Lupta na ţio n a lă a S ârb ilo r. Delc- ţgaţii tuturor partidelor sârbeşti din Ungat ria şi Croaţia au ţinut .la Neopanta (Novi- sad, Neusatz) o consfătuire cu privire la lupta, ca trebuie să o dea împotriva sus­pendării autonomiei bisericci sârbeşti, ho­tărând urm ătoarele: '

Partidele opoziţionale sârbeşti aliate protestează împotriva suspendării (înlătu­rării) autonomiei bisericeşti şi condamnă ţinuta guvernului şi a episcopatului sârb. Conferenţa invită parohiile să se, alăture ia acest protest şi în cazul, când comitetele parohiale ar i i suspendate, membri parti­delor sârbeşti să respingă orice funcţiune bisericească, cu care ar fi îmbiaţi.

Suspendarea volnică a autonomiei bi­sericci sârbeşti, să fie adusă la cunoştinţa

Gu paloşul. nB or est a vitejască din vremea descălecatului

’ Moldovei: . '; j h de • ;

l Radu Rosetti.

(Urmare).

T ' i - XVII. V ,;iî{Ştefan S tro ic i face cunoştin ţă cu M ihu.

Ştefan rămăsese mut de surprindere: .— Văd în ochii Dumitale nu numai

m irare la auzul acestor veşti neaşteptate dar şi scârbă. Fiind oştean: deprins,; a te lup ta cu duşmanul în faţa lumii, î n , luptă voinicească dar tinstită , te tem i să nu te ■vezi silit să. primeşti, ca tovarăşi, de luptă, voinici de codru care lovesc într*ascuns sau ;

-rh iar de dinapoi şi luptă nu pentrn cinste . ci pentru pradă.

Linişteşte-te l Nici unul din cavalerii . cătăcitori, despre care vei fi auzit poves-

tindu-se de cântăreţii din apus. sau Ia şeză-

FOAIA POPORULUI

lumii culte prin broşuri (cărţi) tipărite în limbile germană, franceză 'şi engleză şi să se îacă apel la opinia publică a Europei.

La 15 Septemvrie se va ţinea o mare adunare poporală la Neoplanta; care va întări hotărîrile acestei conferenţe. ■

Lukâci suflă de re tragere . Intr’o a- dunare a partidului muncii s’a votat — cu­rios lucru! — b rezoluţiune, prin care se cere o reformă, care să garanteze deputa­ţilor dreptul lor de imunitate (să nu poată fi atinşi de nimeni, nici de lege!). Lukâci, prim-ministrul, declară acum, că el încă e de părerea aceasta şi spune totodată, că e gata să schimbe regulamentul camerei.

Şiretul Armean vrea să câştige opozi­ţia pentru barbarul lui proiect de lege e- lectorală. _ • .

' .P r e a m ultă u ita re de sine. Prin Ardeal umblă un agent Lenghiel dela o so­cietate jidano-maghiară’ din Pesta, care vrea să! publice o enciclopedie (un fel de dic­ţionar) mare. Agentul acesta a prostit, du- păcum scrie „Românul“ , numai în comita­tele Sibiiu şi Făgăraş o sută de preoţi, în­văţători şi notari să şe aboneze Ia aceasta enciclopedie, care va costa 288 cor. exem­plarul. Lenghiel a prins pe aceşti „o sută“ că le va publica numele cu „laude“ în en­ciclopedie. Câtă p rostie! Orice carte ma­ghiară cuprinde numai batjocuri la adresa. Românilor, şi între aceştia iot se mai gă­sesc de-aceia, cari pliitesc batjocorirea nea­mului nostru.

Un nou Har al j dlui Vasile Stroescu.

Dl Vasile S troescu, boierul român din Basarabia, care de un şir lung de ani îşi revarsă binefacerile sale împărăteşti a- supra neamului nostru din Ardeal şi Ţara- Ungurească, petrecând in timpul din urmă printre'noi, a ţin u t să-şi dovedească din nou dragostea pentru înaintarea noastră culturală şi a dăru it 100,000 (o sută dc m ii) de coroane pentru zid irea noului sem inar gr.'.or. din Sibiiu.

Binecuvântat va fi ‘numele acestui bi­nefăcător al neamului nostru pătiă la sfâr­şitul veacurilor.

tori,1 împrejurul focului otacelor, n’o purtat vr’o-dată, Ia şold, spadă mai neprihănită decât paloşul Căpitanului meu. 'El o ieşit din teacă numai în apărarea celui slab' şi nedreptăţit, el o lovit numai pentru pe­depsirea nedreptăţii şi a răului în luptă dreaptă de/viteaz, faţă în fa ţă şi ochi în ochi,, el n’o întrat în teacă decât cu cinste.

Oştenii m e i s u n t , împărţiţi în toate sa­tele Moldovei, dela hotarul leşesc pană Ia cel muntenesc, dela munţi pănă la Şiret: uri jurământ de oarbă şi neapărată supu­nere îi leagă cătră mine şi cătră Căpitanul

"ce l’am pus in fruntea lo r . . De câtedri mi­se aduce vestea unui" jaf, unei nedreptăţi făptuită de oamenii Iúi; Sas, prin focuri a- p r i n s e pe dealurile célé mai inalte’ale ţării, înşirate după împrejurare, când îfitr’un chip când într’altul, putând astfel înlocui vorba sau slova scrisă, se chiamâ la un loc dat tin număr de oameni sub porunca Căpitanului sau a unui namestriic al lui. In curând ne­dreptatea este îndreptată sau pedepsită, dobânda luată pe nedrept înapoiată păgu-

Pag. 3

Scoală românească!* -In numerele 26 şi 27 ale „Foii Popo­

rului“ ne am ocupat cu deamănuntul de celece trebuie să !facă. părinţii cu copiii lor. Recomandăm înc’odată cetirea acelor, două articole. Aflându-ne la începutul anu­lui şcolar, mai amintim înc’odată pe scurt urm ătoarele:

1. Să aducă orice jertfă pentru a-şi ' avea şcoala lor naţională (confesională). Nu există comună românească, care să mi poată jertfi pentru şcoală, cel puţin jumă­tate din miile de, coroane, pe cari le risi­peşte; pe beutură şi pe lux.

2. Să se îngrijască de vreme, ca la înr trarea în şcoală copiii să aibă toate cărţile şi tot ce trebuie, pentruca să nu sufere în­văţământul. . . ’

3. Ceice-şi trimit copiii la şcoalele se­cundare (gimnazii ş. a.) să facă tot ce le stă în putinţă, ca să-i dea lâ gimnazii sau şcoale de fete româneşti, de cari avem în multe părţi.

4. Să nu Uite ’să-şi dea copiii şi la me­serii şi negoţ, apoi cei cu patru clase gim­naziale Sau civile şi la şcoala normală (se­minarul de învăţători). , ,

’ i . . ‘ ' Uniunea naţionalităţilor*

La adunarea naţională din ' Ileanda mare, deputatul nostru dl Dr. Teodor Mi- liali a adus la cunoştinţa noastră un Iucni dc foarte mare însemnătate. A spus anu­me, că în timpul, când guvernul se'luptă! cu opoziţia în dietă ajungând Tisza pănă: acolo, încât a scos pe deputaţii opoziţional* cu poliţia din,sala de şedinţe, între condu­cătorii naţionalităţilor ncmaghiare urmau tratative pentru încheierea unei alianţe îm­potriva şovinismului turbat, care stăpâneşte în Ungaria. Tratativele le făceau conducă­torii Românilor, Croaţilor, Slovacilor şi Sârbilor.*)

E vorba, ca aceste patru naţiuni să formeze o tabără puternică, de ale cărei întărituri să se spargă ca nişte' beşici de

. *) Rutenii sunt aproape morţi, mUnft do- Saşi sunt totdeauna guvernamentali (fie guvern dualist, fie koseutbist), . Şvabii din Banat nu sunt încil organizaţi politiceşte, cu toate că şi ei 80 mişcă.

başului, iar făptuitorul globit.. O treime din gloabă este îm părţită Ia oameni, , două treimi, partea Căpitanului, se varsă . în vj- steria noastră. De două ori pănă acuma izbutit-am să p u n e m mâna pe birul ţării trimis de Sas preste m u n ţi.D e anul tre­cut am pus bir pe negustorii străini cq trec prin ţară.. Ne plătesc;aceiaşi vamă ce

•o plătesc Iui Sas şi, pănă astăzi, cu toate străjuirile Iui Vodă încă nici un negu^toc

; n’o izbutit feă iasă -din ,ţară nevămu.ît de |noL Lucrul nu s?o făcut fără de vesteci pe faţă

- au pus la t<5ate graniţele tăbliţe arătând cât• era s ă s e plătească de fiecare şi pentruorice soiu de marfă. Cu banii adunaţi am- alinat suferinţi, .am ajutat oameni săraci,

- ne-am făcut prieteni credincioşi, am pă­truns pănă în /sfaturile lui. Sas, am adunat arme pentru ciasul luptei şi n.e mai rămâit grămezi de aur şi de argint pentru purta­rea războiului de mântuire. Mergi de ciu- treeră fara, opreşţe-te atât prin curţile kne- jilor cât şi prin bordeile sărăcimii, abate- te chiar şi ^prin casele acelor ce ţin cu

Pag. 4 , FOAIA POPORULUI'4 Nr. 36săpun atacurile barbare ale guvernelor din Pesta- încercate mereu în contra biserici­lor, şcoalelor şi a tuturor celorlalte aşeză­minte culturale, economice şi politice' ale ijoastre. Croaţii şi-au văzut ţara prefăcută într’un paşalâc de pe vremea Iui Abdul- Hamid, de aceea âu cerut în lupta lor şi sprijinul naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria. Sârbilor li s’au furat autonomia bisericească. In faţa primejdiei, ei au uitat certele dintre ei formând un singur partid naţional, ca să poată fi mai siguri de iz­bândă. Iar Românii şi Slovacii, însufleţiţi <ie acelaş dor de-a nimici odată pentni tot­deauna haita de hiene, care n’o să ne mai lase în linişte nici mormintele noastre, au primit cu bucurie aceasta unire a tuturor naţiunilor apăsate şi astfel în scurt timp vom avea alianţa celor patru naţiuni: ro­mână, slovacă, sârbă şi croată.

In unire e puterea, iar dreptatea fiind de partea noastră va fi şi . învingerea.

0 propunere de organizare.In „Românul“ dela Arad publică dl

l. l ’rsii, profesor Ia universitatea din Iaşi, mai multe articole, în cari arată cauzele ne­norocirilor noastre (culturale, politice şi ccoiiomice) decâml au năvălit în Ungaria şi Transilvania poporul maghiar. In arti­colul din urmă arată şi cum vor putea de­veni Românii o putere temută. Pentru n- ccasta ne trebuie o strânsă organizaţie po­litică, pe care dl Ursu o înţelege în modul următor:

Comitetul na(ionnl să grupeze pc toţi Romanii în ccrcuri clectorale, in fruntea că­rora ar numi un om de incrcdcrc, carc ar avea şi timpul şi înflăcărarea, ca să se ocupe de strângerea tuturor din cerc şi de ocrotirca Românilor din ccrcul Iui pc toate .tcrcnclc. UI ar fi ajutat de un mic conziliu, pe carc şi-l alege el cu aprobarea celor dela centru.

Orice Român, carc va fi înscris, va plăti o cotizaţie dc cel pujin o coroană pc an.*) O parte din veniturile cercului s’ar

*) Cotiwiţjn aceasta, mărită după pulcrilo ficcăruia, ar trebui >ă o platonscu ţi (oii Ro­mânii do origine «nltlwină ţi unpurennS, ca i p«ţrcc în llomftmn. Accutia şi-ar Innihih comri buirilo Ia cereurilo mai ameninţata. Nn există do pildă Ceh In Turcia «m alt<r ţ*ri afară do Am- tria, caro »r. nu contribuie luvnr In un club po­litic ?i dă nu fio Înscria la «ociptăţilc lor culm rale. Tot n9a Polonii. Red F. Pop

trimite la centru, iar alta ar rămânea pen­tru trebuinţele locale. Conducătorul cer­cului va sta sub'controlul şi la ordinul co­mitetului naţional, care ar delega pe unul sau mai mulţi membri să se ocupe numai cu corespondenţa (scrisorile) şi controlul cercurilor. In chipul acesta s’ar centraliza (strânge, ca să lucreze Ia fel după ordinele din centru — comitetul naţional) toate puT terile naţionale şi ordinele dela centru s’ar duce prin căpeteniile cercurilor pănă la marginile cele mai dinafară. Afară de acea­sta s’ar mai strânge şi o sumă frumoasă de bani, cu care s’ar putea acoperi cheltu­ielile trebuincioase de propagande şi de îndreptare a nevoilor culturale, iar pe de altă parte s’ar putea salariza câţiva oameni cuminţi, harnici şi înflăcăraţi, cari să se ocupe numai de organizarea şi conducerea administrativă a cercurilor, precum şi alţii din comitet, cari, împărţindu-şi munca, să se ocupe cu propaganda prin străinătate, îndeosebi vor trebui salarizaţi vre-o câţi­va, cari ar aveă însărcinarea gingaşe şi grea să stabilească legăturile şi unitatea de acţiune cu reprezentanţii cciorîaltc na­ţionalităţi din patrie. Căci nu mai încape îndoeală, că dorul de-a vieţui va îndemnă şi pc Slovaci şi pc Sârbi Ia organizare şi la stabilirea de legături cu noi pentru apă­rarea intereselor coinunc. O ligă de apă­rare a Românilor, Croaţilor, Sârbilor şi Slovacilor c cu atât mai trebuincioasă, cu cât atentatele din urină şi înţelesul, ' pc carc vor să-l dea stăpânitorii legii viitoare electorale, au sfârşit prin a convinge pc toţi nemaghiarii de soartca, cc-i aşteaptă în viitor. Fără o organizare politică ccntra- lizătoarc a fiedirui popor şi ffiră confede­raţia (unirea) tuturor popoarălor ncma- ghiare din patrie lupta va fi cu neputinţă şi biruinţa cclorce nc ocârmucsc acum de mai înainte asigurată. O întărire a ficcărui popor iu parte prin o organizare trainică şi o alianţă a tuturor popoarălor ticma- ghiarc ar aveâ drept urmare, că ar oprî pe ocârmuitori în mersul politicei lor dc ni­micire, iar pe dc altă parte ar da incrcdcrc Coroanei (împăratului) in puterile popoa-riilor asuprite şi ar putcă să aibă influ in ţii in sensul, ca cumpăna graţiei (împă­răteşti) să se mute dc nou spre partea ce­lor jertfiţi.

V odă: sunt încredinţat că nicăiri nu ţi se va putea dovedi măcar o faptă mişclească a Păunaşului, o picătură dc sânge nevino­vat vărsat dc el, o cruzime' zadarnică să­vârşită, un capăt de aţă luată pe nedrept de oamenii Iui fără ca fapta să nu fi fost pedepsită de dânsul de sârg şi cu cea mai neînduplecată străşnicie! Tot norodul să­rac să nchină astăzi în numele Iui, toţi îi binecuvântează.

Cetele de hoţi care jupuiau ţara mai nainte au fost stinse de el şi drumeţul pa- cinic poate astăzi să doarmă cu desagii de bani şi fără arme pe drumul mare, dar fo­losul cel mai de preţ ce Fam dobândit este poate încrederea poporului în puterea lui, văzând că cu tărie de înger se poate în­frunta şi învinge stăpânirea.

Da, Păunaşul Codrilor este un oştean %’iteaz şi drept. Dacă în luptă ’şi ascunde îa ţa sub un văl negru, n’o face de teamă, dar în urma poroncii mele. Acel'văl nu-i *ste de folos înpotriva armelor duşmanilor o este menit a-1 feri de trădare şi a în-

greuia pentru oamenii Stăpânirii urmărirea şi aflarea lui. . '

. —- Şi cine este oare acel voinic, în­trebă Ştefan, asupra căruia cuvinieic călu­gărului lăsau o puternică întipări re.'

El e s te ... un nepotvăl meu, fiul unei rude a jnelc , rămas Ia naştere orfan de tată şi de mamă şi pe care l’am crescut.' Se trage din neam yechiu şi vestit, dar ia- tă-I că soseşte, şi călugărul sculându-se de pe scaun merse dc dcschisc uşa.

Mihu îmbrăcat mocăneşte întră în pe­şteră. „

r Luându-şi dm cap pălăria de pâslă nea­gră, sărută mâna călugărului care-1 sărută pe frunte şi dupăce închise uşa cu îngri­jire îl luă de-mână şi II aduse înaintea Iui Ştefan, zicând:

Nepotul meu Miiiu, apoi adăugă: Păunaşul Codrilor.

Mihu tresări şi se uită mirat Ia moşul său, dar acesta ii zise:

— Kneazul Ştefan Stroici, căruia i-ai scăpat viaţa, este trimisul lui Bogdan în

Ştiri politice din străinătateRăzboiul ita lo -tu rc . Tratativele (c o n —

sfătuirile) de pace între cele două p o p o a ră învrăjbite se continuă în Şviţera. Nu s e ştie însă nimic pănă acum. Atâta s’a a fla t» că o pedecă pune Italia prin cererea ei d e -* i-se da şi o inzulă două din cele cucerite» mai ales inzula Rodos, care e mai m a rc - Se pare însă, că celelalte Puteri nu v re a t i să lase Italiei nimic din Turcia e u ro p e a n ă şi aziatică, căci atunci ar trebui să se î n ­frupte şi ele cu ceva.

Puterile speră, că se va găsi o f o r ­mulă (cheie) de pace, care să nu jicn ească pe Turcia silită să lase Italiei T ripo litan ia .

T urcia. Cu toatecă guvernul tu rce sc a făgăduit să împlinească 14 din cele 1 5 cereri ale Albanezilor, o parte din ei s u n t tot răsculaţi, fie că nu cred în îm plin ire» cererilor lor, fie că Ie face plăcere răscoala .O ceată mare de Albanezi a întrat în o ra ­şul Ipec, căruia i-au dat foc, prădând ca ­sele.

Intr’aceea în B ulgaria, acum şi în S e r ­bia continuă agitaţiunile şi cererea de-a s e declara Turciei războiu, pentrucă lasă p e Turci, şi mai ales pe Albanezi să om oare pe Bulgari şi pe Sârbi în Macedonia, f ă r i să-i pedepsească. In Bulgaria opoziţia ce re mereu declararea războiului, ba s’a fo rm at chiar o „Ligă a nimicirii Turcilor“ , ca re ameninţă pc miniştri şi pe regele Bulga­riei cu moartea, de nu vor declară războiu Turciei. Dc altă parte ministrul de in ­terne al Belgiei a declarat, că guvernul va face tot ce-i stă în putinţă ca să mulco- mcască spiritele, numai cât şi Puterile tre ­buie să silească Turcia, ca să facă d rep ta te Bulgarilor din Macedonia.

In Serbia încă c o mişcare marc îm­potriva Turciei decând cete dc tâlhari al­banezi au pustiit sate sârbeşti din Turcia silind multe mii dc Sârbi să se refugieze în Serbia. Chiar şi Sârbii din Bosnia şt Hcrţcgovina au început să sc "mişte.

Rusia. Mai multe gazete au publicat ştiri, că între marinarii de pe flota rusea­scă din Marca-Ncagră ar fi izbugnit o re­voltă uriaşe. Oazctcle ruseşti desmint şti­rea şi spun, că c vorba numai de o grevă a lucrătorilor din port.

părţile noastre eu deplină putere să în­cheie oricc legătură şi să lucreze în nu­mele lui împreună cu noi la dezrobirea ob­ştească ; pentru el n’avem taine.

Ştefan câştigat cu desăvârşire de înfă- ţoşarca frumoasă, deschisă şi voinicească a lui Mihu, îi întinse mâna pe care acestai-o strânse cu putere.

Sunt fericit că pot întâlni pe aed căruia îi datoresc viaţa, ii zise el.

— O datoreşti mai ales unei fiinţim ult mai dulce decât mine, răspunse Mihu, dar sunt fericit că întâmplarea m’o pus în stare să fiu de ajutor trimisului Voevodului Bog­dan. •

După ce mai schimbară câteva cuvinte - de curtenie, Mihu începu să deie seamă că­lugărului despre diferite însărcinări ce pri­mise dela el şi în curând Paisie aduse masă. :: -

Călugărul bea şi mânca-puţin dar Şte­fan şt cu Mihu făcură cinste atât păstrăvi­lor şi butului 'de căprioară cât şi vinului d e Ntcoreşti cu o poftă de tânăr ieşit dia boar*

Nr. 36 FOAIA POPORULUI Pag. 5

Adunarea dela Odoreu.Românii noştri din comitatele Sătmar

şi Ugocea, ameninţaţi de episcopia ma­ghiară gr.-cat., se mişcă pretutindeni. In numeroase adunări protestează împotriva răpirii limbii, după cum am arătat şi în numărul trecut.

O frumoasă şi înălţătoare adunare s’a ţinut la Odoreu, condusă fiind de înşişi preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comitetului naţional central, d-nii Gheorghe Pop de Băseşti, Dr. Teodor Mihali şi Dr.Va- sile Lucaciu.

Adunarea era să se ţină în comuna !Megieş, dar pretorul din Sătmar n’a vrut să ia la cunoştinţă ţinerea ei spunând, cap sec, că n’are timp să se poată îngriji de soldaţi, cari să susţină ordinea şi siguranţa personală. Par’că Românii am fi sălbaticii lui de pe pustă! In schimb, biserica era tixită de Români şi părintele Dr. Vasile Lucaciu a ţinut o predică, în care a spus to t ce era mai principal să se spună în vor­birile din adunare.

Dela Megieş au plecat cu toţii la Odoreu, unde, împreună cu Românii ve­niţi din alte sate, s’au ţinut una din cele mai mari adunări ale noastre, căci erau de faţă mii de Români dornici să asculte gla­sul fruntaşilor lor. Intre cei de faţă erau şi mulţi domni şi doamne veniţi din Ţara Oaşului şi din Ugocea. Jandarmi e- rau 40!

La începutul adunării, voinicosul pre­tor din Sătmar spune, că nu lasă să se ţină decât o vorbire în limba maghiară. P ar’că s’ar fi găsit vr’un Român să-şi ne­cinstească gura după dorinţa nebunului 1

Vorbeşte întâiu dl Pop dc Dăseşti, a- rStând fărădelegile, ce se săvârşesc faţă de limba noastră dulce, pe carc morţi mimai o dăm. Urmează să vorbească dl Dr. Mi- hali. Pretorul cere să vorbească ungure­şte, pcntrucă el nu ştie româneşte şi po­porul e „maghiar". Ca o furtună izbug- iieştc glasul putcmic al mulţimii: „Nu suntem Unguri, Români suntem şi vrem să fim pănă'n vecii vecilor. Nu ne trebuie vorbă ungurească/ Trăească limba româ­nească! Jos Papa! Jos cu vlădicia ungu­rească! Trăească domnii noştri români!

In sfârşit „viteazul“ se potoleşte şi dl Dr. Mihali arată poporului luptele grele,

lă şi de călător flămând.— Spune-mi te rog, Părinte, întrebă

Ştefan, cum au neinerit cărţile lui Bogdan în mânile Dumitale.

— Foarte uşor, zise călugărul. Toate lucrurile găsite la Unguri s’au strins de oamenii lui Mihu, între ele s’au aflat căr­ţile şi mi s ’au adus a doua zi, tocmai când voiam să trimit pe Mihu la Cuhnia.

Dupăce se sculară dela masă, Isaia îndreptându-se spre una din uşile din fund făcu semn lui Mihu şi lui Ştefan să-l ur­meze: ei îl urmară în tăcere. Dincolo de uşă peştera se îngusta şi bolta ei se sco- bora treptat. In .curând se găsiră Ia gura unei chioarce în care cu greu puteau păşi ş i; doi oameni unul lângă altul, iar uriaşul Mihu era silit să ţie capul plecat. După un mers de un sfert de ceas călugărul, o- prindu-se, scapără şi-aprinse un capăt de lum ânare: ajunsese în capătul chioarceL

— Acest drum sub pământ, zise el, e- s te datorit muncei aproape neîntrerupte a ucenicului meu în vreme de trei ani. El a

pe cari Ie poartă naţiune'a română pentru limba şi legea ei. îndeamnă poporul să ţină şi mai departe cu tărie la limba lui şi să nu uite, că toţi Românii sunt cu ei.

Urmează vorbirea dlui Dr. Vasile Lu­caciu, întimpinat cu viforoase strigăte de „să trăească“ . Pretorul nu vrea să-l lase să vorbească româneşte, poporul protes­tează. Pretorul cheamă jandarmii să risi­pească adunarea. Atunci /sare dl Dr. An- dreiu Doboş şi-l provoacă pe pretor să-şi retragă ordinul dat jandarmilor. Zăpăcit, îl retrage şi părintele Lucaciu îşi ţine vorbi­rea despre iubirea limbei şi a bisericei ro­mâneşti. Lumea e înflăcărată, toţi jură credinţă bisericei şi limbei româneşti. Apoi ceteşte rezoluţiunile (hotărîrile) adunării, cum au fost şi cele dela Sanislău. Poporul cântă „Deşteaptă-te Române“ şi „Hai să dăm inână cu mână“ . Iar pretorul îşi muş­ca buzele şi făcea bale de ciudă, că vorbă în limbă străină n’au spurcat gura Româ­nilor noştri. \

Din comuna Botiz, vre*o' 80 de capi de familie au iscălit o înştiinţare cătră Papa, că ies din biserica gr.-cat., pe care Papa vrea să o pună în slujba maghiarizării, şi trec la biserica gr.-or.

„FOAIA POPORULUI“este

cea mai veche, mai bună şi mai ieftină ,^foaie pentru poporul nostru.'^uprinsul ei, foarte bogat şi variat,

este anume întocmit pentru trebuinţele ţă­ranului român. j

Numeri de probă se trim it la cerere ori-cui gratis.

Abonarea se poate face cu înccputul fic-cărci luni şi costă:Pc un an întreg 4 cor. 40 baniPc o jumătate de an 2 „ 20 „ Dc acum pănă la Anul-nou 1 „ 60 „ Pentru ţările străine 11 „ anual

Lă(iţi deci „Foaia Poporului'4 preste to t locul, ca astfel să o putem face şl mal b u n i!

Abonaţii cei noi primesc în cinste şi partea romanului „Cu paloşul“ , care s’a ti­părit pănă acum în foaie.

fost cunoscut pănă azi numai lui, mie şi Iui Mihu. Şase palme de pământ ne des­part de altul, în curmezişul lui, care duce dela Cetate în oraş. Acesta este cunoscut numai de cei doi Cavaleri dela Cetate, dc preotul papistaş şi de un Sas credincios, în a cărui casă din oraş se află gura lui. Gura cealaltă este în fântâna Cetăţei, Ia zece stânjeni sub pământ. Un ceas de muncă ajunge pentru a doborî bucata de pământ care desparte aceste două dru­muri. Printr’însele putem năvăli în Cetate oricând, cu două, sau trei sute de oameni şi cei două-zeci sau trei-zeci de Nemţi ce o păzesc ,nu ne-ar putea face decât puţină împotrivire. N u’ vorbesc de oamenii din s a t e l e închinate care se aduc de pază în fiecare z i:.e i departe de a se opune nouă nerar venî în ajutor. Vezi că am avut drep­tate când. ţi-am zis că Cetatea Neamţului va fi a noastră chiar din ciasul.. în care vaizbucni răscoala.

__ Şj oare ce întâmplare fericită te-apus în cunoştinţa acestui drum sub pă-

Serbăriie Ligii Culturale*Duminecă, 26 August st. v. s’au înce­

put în Parcul Carol din Bucureşti serbă­rile Ligii Culturale, aranjate din îndemnul dlui Nicolae Iorga pentruca să fie un prilej nou de întâlnire frăţească şi de dovadă a; unităţii culturale a Românilor de pretu­tindeni..

Ploile cele mari, dar mai ales întreru­perea, mai pe urmă îngfreunarea călătoriei pe căile ferate dela Predeal şi Turnu-Roşu, unde potopul a stricat în parte drumul, au avut drept urmare sosirea unui număr mai mic de oaspeţi ca anul trecut. Cu toate a- cestea, şi de data aceasta mii de Români s’au grăbit să asculte de glasul chemător.

Parcul uriaş e şi mai frumos aranjat ca anul trecut, adăugându-i-se ceva nou: Cetatea Hotinului din Basarabia, cu o fru­moasă expoziţie băsărăbeană în ea. In Pa­latul Artelor s’au aranjat o altă expoziţie de frumoase vederi vechi din ţările române, încolo teatru, conematograf, petreceri fru­moase pentru popor. Pagubă însă, că ziua primă a fost turburată de un timp ploios» aşa că serbările, cari erau să se facă la Arenele romane au trebuit să fie amânate pe a doua zi.

Şi dacă au lipsit jocurile teatrale, cân­tecele şi dcclamaţiunile dela Arene, publi­cul a găsit o recompenză strălucită în con- ferenţa dlui N. Iorga, despre Unitatea su­fletului românesc dc pretutindeni. Cu mă­iestria, pe care o arc numai d-sa, a ştiut să înflăcăreze publicul, care abia mai în­căpea în sala cea mare dela Palatul arte­lor, mai ales când a dovedit, că unitatea sufletului românesc din toate ţările locuite de Români o fac cete 11 milioane de ţă­rani, şi nu milionul dc cărturari orăşeni, căci sufletele accsrtor din urmă sunt atinse dc cultura străină (ungurească, germană, franceză, grecească, rusească), pccând ţă­ranul din Maramurăş c una în 'felul lui jde-a fi cu cel din Moldova, Bucovina, Muntenia, Basarabia, Dobrogca şi alte ţinuturi româ­neşti. S c ’nţclege, că şi ţăranului nostru,, păstrătorul firii româneşti, îi trebuie cul­tură şi tot mai multă cultură, dar aceasta nu poate fi decât una: cultura naţională românească, carc să păstreze unitatea su­fletului românesc dc pretutindeni. Pentru desvoltarca acestei culturi are să lucreze- Liga.

mânt, întrebă Ştefan după ce se întoarseră' în peşteră.

— Fiinţa lui mi-o fost descoperită a - cum trei ani de cătră o slugă a Sasului: în a cărui casă se află gura chioarcei, când acea slugă era în ciasul morţei. El făcuse- această descoperire din întâmplare, numai cu câteva zile înainte de a fi atins de boală,, căutând o tainiţă pentru a ascunde nişte- lucrurj furate dela-stăpân. Iar eu, înţele­gând tot folosul ce-1 puteam trage de ai­cea, pentru a mă încredinţa mai bine am vârât vremelnic pe un credincios slugă lai acel Sas şi el, într’o noapte, o izbutit sa meargă prin acel drum sub pământ dela. casa Sasului pănă la Cetate, întorcându-se teafăr înapoi {şi putând prin ’ajutorul ja două; răsuflători să însemne pe unde trece drumuL

Părintele Isaia mai începu să ceară d irt... nou Iui Mihu seamă despre osăbite însăr­cinări ce-i dăduse, întrerupândurse . din când în când-pentru a pune pe Ştefan în cunoştinţa mái multor amănunţimi privind lucrarea lor. (Va urm a).

Pag. 6 ROATA’ RÖHLlKUmx Nr. 36

.Ş.\f »y>rrJt«f»»vy4' ■»» lan—i1 • Wif w 1WM, T ^ V 5*»> '

:: * X-.-SâA&X-Îv' *> ^ W.

i ^ î '^ v ş > v \ \ < .v5 Í5* s* ' 'V s i \ •.Vv, ' \ *• O ' X > , A* 'ON L*y W , ^ s \ s.

wm

'V A • » S V*\ s s * » V ' ' X S . /i-'"v ' \ '" ' '' » ' < A „ x\'

*>‘sXiV ~ ';c ^ 7 ^ :s \^ > r : r ^ 'v 'x ; ' 'y'< ,\ s s\ş\ AS .. Í. v sS *• * -y ss s sy <• K >«,\ N/' #•.■*•'

A' -'" >*"l ' ' Us- ' \ ' - ': s - ; > - ' ' * ‘*» .. V. ' - 1 ' V v \ N . V A ' S X '>\ >"víavSoÍ-V

t f ' I

v v' - ?*r Ty t ' < +/ / / ., ' . v î / ' Â '*■ i" '' * v >V> v'<'\V"'' ' \ s> *✓ * - •»/ / / y^i"' x * * * v n Sv* < \-r v /- v' ' ' •s* * c>V< < ' % r

/ / / , ~ * ' i ^ ' i. *'\<-^< *» ■- ' '-'■/ / / *"* - '»*’ ''" < ^ V \-V' - ’v~ ' 'h-4^' r/ / ' '* * ‘ >. 1 “■'"'s<' f / < "*> v *> •• ' ' S *1 A->< '•* <•»' ^/ ^ ♦ * V* * ^ w A ** i v/ j i v " v> •“"< > , ' ^ V> - v' 2 'c 'r , j ' ,X <fr'- ' s > s ' *v%'

U l i i i"1 ,^ '

' i ' ,VC »,'V \ j \% ^ « V , X,,/'*:s-. ^ '■’ ‘ -\ ' -V v '> ' - : ■•

. ■ ‘ -.-, -• ••v < ••• •' " y .•

- - ,o . »•

'K ‘

. • - ’ - .* ~ \ H v . * A ®- • í ^ í í t f t «.,.â •. *•;; A ţ - ,

* - - , v ;. -

- • ' ,, * , <L,**$4 - *'

1

r -

V

- -í „ l ,*♦ •»• ► <• ’f i .’ •> ?•* ■*.-r - , ...

W & f ¥ - - ‘ •' ••• ■--i* ,W.- 7* * .'.- -î-:: • i

>

’ l * 1

N

■Ăti

■nP i

;£Si&f« f rS T

imm>J:

e V.■*■ ■. v-“

'ÜZC>4y \-riL

•ţrsi%s£'ţ‘

iMercuri dimineaţa, în săptămâna tre- cută ( I Sept. n.) pe locul de cxerciţii dela "Ercheni (Örkény în Ungaria) făcea de­prinderi şi o companie de aviatori militari dela regimentul de artiierie (tunari) Nr. 1 idin Vicna.

Comandantul tocmai făcea pregătirile pentru un sbor cu balonul (nu aicropianul) militar. A\ai mulţi, soldaţi ţineau de fu­n iile balonului, ofiţerul se suise în na­celă (un fel de luntre sub balon, în care

aşază ceice vreau să sboare). Dintr’odată veni un vânt puternic, ca-

Te smunci balonul în sus. Soldaţii ţineau <din toate puterile de funii, dar văzând, că tiu mai pot, le-au dat drumul. Numai trei nu s’au lăsat de ele şi aceştia au fost ridi­caţi în sus. Toate încercările ofiţerului, *de-a face balonul să se coboare, au fost zadarnice. Balonul s’a ridicat la o înălţi- ane de tnai multe sute de metri.

Cei trei ncnorociţi nu s’au mai putut ţinea şi au căzut pe pământ, murind moar­te îngrozitoare. Ofiţerul, care se vede în partea de sus a chipului, s’a putut coborî cu balonul numai după mai multe ciasuri.

In partea de jos a chipului se văd cei trei soldaţi, cum se ţin de funiile balonu­lui. Jos în dreapta se vede unul dintre cei trei soldaţi, care, după ce s’a lăsat de fu­niile balonului, a căzut între crengile unui arbor, unde a fost aflat mort.

Făuriţi!

„Foaia Poporului“ cu num ărul s>- îflă de vânzare în Sibiiu —- în tor decar- îul săptămânei — Ia A dm in istra ţia foii, strada Măcelarilor Nr. 12, precum şi îr trafica şi prăvălia de ziare L. v. N ém eth In strada Turnului (Saggasse) Nr. 12, iat pentru partea de sus a oraşului in tra fîo ? prăvălia de ziare H. F rank , strada Cis- Oâdiei Nr. 36.

Făuriţi în umbra nopţii Planuri negre şi meschine,— Voi dujmani tnari ai dreptăţii, ! Şi-a doririlor de bine.

Adăugaţi mereu la lanţul Suferinţelor verigi, •Pălmuiţi fără de milă ■Adevărul, prin intrigi ’

Vă grăbiţi însă cu lucrul,Căci s-apropie lumina, ■ \Şi va descoperi toate .Ca într’un teatru, cortina!

Şi în faţa publicului . ]Veţi avea oare puterea 7Să spuneţi, fără sfială,Că v’a înşelat părerea? .

Petra O. OrlăfarttL. j

In poarta vecinului.’ In poarta vecinului ,

Asară la cină,Se jelea o dragoste Intr’o . doină lină: .

....„M ândro pentru dumniata,M’a urât tot sa tu l;De vorbă cu mine stă,Numai inseratul.

Dacă şi tu m’ai urât,Mărie, Mărie,Pentru mine lumea nu-i Decât, o pustie“ ----

Şi străbătea cântecul, 'Ca un glas de m ilă ;Iar în casă după masă,Plângea o copilă

Că n’o lasă maică-sa,La poartă să iese Şi dc ciudă ea s’a pus Lacrime să verse!

Petru O. Orlăfanu.

Hr. 36 ____________ ,

Poezii poporale.Din Poşoga de sus.

Culese de Nechitn Botoş, june. Au trecut trei zile ’n post Dccând la mândra n’am fost, • Vor mai trece şapte 'n dulce Şi la mândra nu m’oi ducc.

Aseară ’nseraiu în coastă Pc dinsus de casa voastră, Auziu cânii lălrând,Pc maică-ta blăstămând, Blăstămându-te pe tine Dc ce te iubeşti cu mine.

Mândră mândrulcnna inca Spune tu măicuţă-ta Să ’ngrădească uliţa Tot cu lin şi cu pelin,Ca noi să nu ne ’ntâlnim, Numai Sâmbăta odată, Dumineca ziua toată.

Mândra mândruleana inca Dacă,.văd că*i treaba-aşa,Eu atuncia te*oi luâ Când maică-ta a număra,Penele dc pc doi cuci Şi părul dc pc doi junei. Frunzuliţă din doi nuci Nici atuncea nu ştiu bine Lua-tc-oi mândro pe tine

Treci dorule valea 'n berc Şi mă lasă să-mi petrec.Treci dorule valea ’n luncă Şi mă lasă să-mi ajungă.

Când eram de hu iubeam % Unde mă culcam durmiam,Dar acum de când iubesc Nu pot să mă odihnesc.

- » • ‘ . * - * 4Mânca-te-ar focul pădure Netăiată de săcure,

. Să se facă drum prin tine,Sa vie mândra la mine.

Tot umblă masa cu mită Să nu zic fetii ciupită,Dracul să poate răbda Dacă-o văd la cap aşa.

FOAIA POPORULUI

Sib iiu , 1 2 A u gu st n .

A viato ru l Vlaicu Ia B istriţa.N i.se scrie: Românimea şi preste tot

publicul din comitatul Bistriţa-Năsăud şi alte comitate din jur, plugari şi intelec­tuali, au primit cu cea mai mare bucurie şi însufleţire ştirea, că aviatorul Vlaicu, şoÎt mul nostru, va sbura în 15 Septemvrie st. n. la Bistriţa pe locul de exerciţiu (Exer­zierplatz). .

Inteliginţa română din Bistriţa, cu multă însufleţire s’a organizat în comitet de acţiune şi depune o activitate plină de zel şi devotament pentru desăvârşitul suc­ces al zilei. Circulare şi placate trimise în toate oraşele şi satele din jur, vestesc mă­reţia şi detailurile zilei.

Pretutindeni domneşte o însufleţire de nedescris, care îndreptăţeşte la nădejdea unei reuşite splendide. Sborul lui Vlaicu nu e un eveniment trecător şi sensaţional, ci o măreaţă şi impunătoare afirmare cul­turală a geniului românesc, o şcoală emi­nentă a trezirei sentimentelor bune, un iz­vor de însufleţire, clipe solemne ce nu cu­rând se vor da uitărei.

Veniţi deci cu toţii, din apropiere şi din depărtări, în spccial voi bravi şi des­toinici Someşcni, apoi întreg poporul şi publicul nostru de pc toate văile, câmpiile şi munţii noştri. Ca tot atâtea lavine să vă adunaţi în ccte dalbe şi frumoase, să vă întrcceţi în num ăr şi bună ordine, spri­jinind cu obolul vostru şi însufleţire ştiinţa şi curajul aviatorului nostru neîntrecut Au­rel Vlaicu. )

Veniţi mândre şireaguri: Preoţi, no­tari, învăţători, proprietari, meseriaşi şi ne­guţători şi întreg poporul nostru!

Daţi-vă întâlnire la aceasta măreaţă sărbătoare. Cor.

V izită d is tin să a avut Mcrcuria tre­cută, biserica gr.-cat. din Sibiiu. Exceleţa Sa, Doamna Köves de Köveshaza, soţia co­mandantului de corp din Sibiiu, în socie­tatea d-şoarci Felicia Dr. Rnţin, fiica fostu­lui prezident al partidului naţional şi a d- şoarei Olimpia Orghidan din Bucureşti, au cercetat biserica şi mormintele marilor no­ştri bărbaţi din cimîterul de lângă bise­rică. Aci s’au oprit mai întâi Ia mormintele lui Papiu Ilarian, Dr. Ioan Raţiu, George Bariţiu şi baronul Ursu, despre cari doam­na Köves a întrebat de mai multe amă - nunte. D-şoara Raţiu dădea desluşirile, iar Excelenţa Sa arăta mult interes pentru nu­mele şi trecutul acelor bărbaţi, cari pen­tru neamul nostru au făcut atâta bine.

Un privitor.

C onsisto ru l m itropolitan al mitro­poliei de Transilvania şi Ungaria şi-a ţi­nut săptămâna trecută şedinţele în Sibiiu. S’a hotărît să se intervină cu energie pe lângă ministrul de culte, ca să ia Ia cuno­ştinţă convocarea congresului naţional-bi- sericesc. Din fundaţiunea Triandafil, câşti*■ gată după un proces îndelungat dela Sârbi, s’au îm părţit mai multe burse (sti­pendii) de câte 1 miie de coroane Ia tineri universitari din toate trei diecezele gr.-or.

Dl D r. Lucian Borcia, advocat în Sibiiu, a fost ales fiscal (advocat) al con- sistorului mitropolitan în locul răposatului şi mult regretatului advocat Dr. Liviu Le- meni. !

Fag. 7 -

Di A lexandru Pocol şi m inciunile fo ilo r ungureşti. Pentru Un aviator ungun s’a făcut o colectă, la care a dat câtevăi coroane şi d l Alexandru Pocol,-proprietan r o m â n : de mine de aur în Baia-mare. Foile jidano-maghiare s’au grăbit să vestească,1 că dl Pocol ar fi dat câteva mii. Cu ştirea aceasta credeau, că o să-l facă pe dl Po­col să dea în tr’adevăr mai mulţi bani pen­tru aviatorii maghiari, tari nu ştiu să se r i d i c e cu aieroplanele lor nici cât o găină. Dl P o c o l e însă un Român cu mult prea vrednic, decât să arunce banii în gura străi­nului lacom de avutul românesc. i “

De altcum, după cum aflăm, dl Pocol ar fi dăruit în zilele acestea suma de 15 mii coroane la colecta pentru aeroplanul lui Vlaicu. — O -astfel de faptă frumoasă spune destul! .

f D r. T ra ian Putici, doctor în sfânta: teologie, protopresbiter român gr.-ort. al Timişorii, deputat la congresul naţional bi­sericesc la sinodul eparhial din Arad, ase­sor consistorial etc., după lungi şi grele su­ferinţe, îm părtăşit fiind cu sfânta taină a cuminecăturci, a răposat în 26 August st. v. a. c., la 8 oare a. m., în etate de 47 ani. Osămintele adormitului în Domnul s’au a- şezat spre vecinica odihnă, în cimiterul gr.- ort. român din Timişoara de lângă calea Buziaşului, Marţi în 28 August st. v. a. c. înainte de ameazi la oarele 9. — Fie-i ţă ­râna uşoară şi memoria binecuvântată! .

Potopul.Ploile din anul acesta au pricinuit pa­

gube mari pretutindeni la noi, ca şi în ţă ­rile învccinatc şi mai îndepărtate. Ele au fost şi dese, şi mari. Mai ales ploile din săptămâna trecută le vom ţinea minte multă vreme, căci au fost ca şi celcce au nimicit bunăstarea multora din fraţii no­ştri din Banat. Ne mărginim de data acea­sta a da 'ştiri despre stricăciunile pricinuite dc ele în ţările locuite de Români.

In Bucovina a plouat două zile şi două nopţi fără întrerupere, aşa că s’âu revăr­sat toate râurile înecând totul pe unde.a- jungeau valurile turburi. In Cernăuţi, capi­tala ţării, au fost înecată o parte întreagă a oraşului, unde a ajuns apa pănă’n podu­rile caselor. Preste 50 dc mii dc oameni au rămas fără adăpost. Apele au stricat în celelalte părţi ale Bucovinei poduri, dru­muri, S’au surpat coaste dc dealuri, clăi d t fân au fost cărate de valuri. Pănă acum. nu avem ştiri, dacă s ’au prăpădit şi oameni.. Vite de sigur, că au perit multe.

In România au fost inundaţiuiii mari în Moldova, unde apele au stricat poduri şi au acoperit multe locuri cu cucuruz. O l­tul umflat încă a făcut pagube mari. Dar nu numai apele râurilor au pricinuit strică­ciuni, ci şi apele de ploaie, cari s’au revăr­sat pe coastele munţilor în parte pleşuviţi: Pe O lt se Vedeau venind mii de stângini de lemne şi bârne, toate dela joagărele din munţii Lotrului.

In Transilvania a eşit Murăşul din matcă, inundând sate şi o parte din ora­şele Murăş-Oşorheiu, Alba-Iulia şi Deva. La Sibiiu s*a stricat calea ferată spre Fă­găraş, Vinţ şi cea spre Turnul-Roşu, după: cum am spus şi în numărul trecut. Acum; însă, umblă regulat trenurile în toate păr­ţile. '*

;Dumineca trecută, în urma-ploilor ma­ri: din jurul Odorheiului; săcuesc, Târnava a crescut a tâ t de mare, încât a inundat foarte tare Sighişoara.

Pag. 8 FOAIA POPORULUI Nr. 3 IF

DI D r. V asile M eşter şi-a mutat can celaria advocaţială în Vişăul-de-sus, Mara­murăş, patria dânsului. Dl Dr. Meşter a fost multă vreme redactor Ia „Tribuna“ din Sibiiu, cân3 scria uneori şi la „Foaia Poporului“ . Român bun, îi dorim pe pă­mântul sfânt al Maramurăşului românesc putere de muncă şi izbândă în ridicarea Românilor noştri de-acolo, ca să'-ajungă Iară ce-au fost odinioară: singurii stăpâni ai Maramurăşului. : :

La universitatea din C ernăuţi (ca­pitala Bucovinei) sunt înscrişi 327 stu­denţi români, dintre cari 107 la facultatea teologică.

Se poate aşa ceva? Doi Români din 'Motomfalău, comitatul Murăş-Turda, anu­me Iacob Laslo şi Nicolae Tacşa ne scriu, că dupăce oamenii din sat şi cei duşi la America au strâns o. frumoasă sumă de bani, ca să-işi clădească o şcoală naţională (confesională), au rugat şi pe preotul lor să contribuie cu ceva. Acesta a refuzat însă, declarând, că el n’are lipsă de şcoală românească,* căci copiii lui şi-i dă Ia cea săcucască. Dacă într’adevăr lucrează ast­fel, apoi e o ruşine pentru biserica româ- ncnscă un astfel de slujitor şi autorităţile noastre bisericeşti mai înalte ar trebui să cerceteze. Căci în împrejurările grele, prin care trcce nu numai şcoala, dar şi biserica naţională română, orice Român, mai ales fruntaş fiind, care să dă dc partea străini­lor, c un criminal.

Bleriot şi aviatorii români. Cunos­cutul aviator francez BIcriot a spus despre aviatorii dela şcoala de avintiunc din Brun (Franţa), că cei mai buni sunt Francezii şi Românii. Romanii noştri sunt dc o age­rime deosebită, cari ştiu să mănucască apa­ratul ca nici unii dc alte naţii şi ştiu să-şi dea la moment scamă în zbor dc orice pri­mejdie i-ar aştepta.

Isprăvile unui renegat ticălos. Cu toţii ne aducem aminte dc ţinuta bărbă­tească a mai multor notari din comitatul Făgăraşului dc pc timpul alegerilor din urină. Ei au fost prigoniţi de paşalclc din Făgăraş, fără însă ca să-i poată face să se plece. Intre cei mai buni naţionalişti din timpul acela a fost şi notarul din Scorciu, dl Alexandru Comşa, acum funcţionar de bancă. El fusese suspendat din postul lui, pc care cei dela comitat l-au încredinţat unui ticălos renegat, Petru Moldovan, vicc- notar. Acestuia i-au mai dat şi agentura de poştă. Fiindcă nu se poate om cinstit, care să tină cu străinii, Moldovan a dove­dit încurând, că şi el e un m işel: a furat o miic de coroane dela poştă, vre-o două mii de coroane din dări şi a şters-o spre România, dar a fost prins în Braşov.

Oameni buni, păziti-vă de slujbaşii, comunali sau şcolari şi bisericeşti, cari ţin cu străinul, căci nu sunt oameni cinstiţi.V’o dovedşte şi cazul lui Moldovan.

C rim a din m unţii C loşani (jud. Me­hedinţi, România). O ceată de hoţi au ata­cat stâna Iui Miliai Tănăsoiu din Orzeşti. Ciobanii, împreună cu stăpânul lor, i-a ur­m ărit, dar Tănăsoiu n’a apucat să facă câţi­va paşi şi a căzut mort lovit de nişte gloan- 1e în piept. Tâlharii, ca să oprească pe ur­m ăritori, au tras din puşti. Ei au dispărut -dincoace. Făcându-se cercetări, procurorul ■a constatat, că răufăcătorii sunt din nişte •comune învecinate din Bănat, Corneareva ş i altele. S’a cerut dela autorităţile din Ungaria urmărirea tâlharilor.

' B urse (stipendii) s’aiiT votat în die­ceza gr.-caiolicâ a Lugojului pentru anul 1912/13 în suma de 10 mii 760 cor., a- nume 9450 coroane la 109 elevi de gim- ziu, şcoală normală (seminar pentru învă­ţători) şi studenţi universitari, iar 1310 cor. la 41 învăţăcei de meserii.

Cam slabă mângâiere. E cunoscut obiceiul Românului de-a se mângăiâ în vreme de năcaz cu câte o glumă mai bună sau mai rea. Aşa.fac acum bravii noştri ţă ­rani de prin părţile ungurene, ameninţaţi să fie băgaţi în troaca episcopiei de Hai- dudorog în urma hotărîrii Papei, care în­cepe cu vorba „Christifideles“ (adecă cre­dincioşii, fidelii, lui Christos). Ei nu mai vorbesc acum decât de vlădica Hodorog din Hodoroagă, pe câre-I face episcop Cristea Fedeleş, n’ar mai fi pomană de el. Ce să-i faci Românului, de năcaz face haz.

Invenţiuni româneşti. D-nii Ioan Bogdan, comerciant, şi Avram Ţorţolea, lă­cătuş, amândoi din Oravifa românească (Bănat) au inventat (iscodit) o întocmire, care face ca vagoanele să se lege şi des- lcge singure, fără ca frânării să mai fie nevoiţi să se vâre printre ele, cceace le primejdueşte de multe ori viaţa.

Afară de acest aparat au mai inventat un aicroplan, carc c astfel construit, în cât dacă nu mai lucrează motorul (maşina), el nu cade iute*Ia pământ, ci se lasă uşor în jos. — Aceşti doi oameni iscusiţi mai au şi alte invenţiuni.

Un tată Împuşcă pc propriul său fiu. Fostul prcfcct (comite suprem) Con­stantin Câmpean din Târgoviştc (România) a ieşit la vânat a i fiul său Cornel, un băiat dc 17 ani. Trăgând în nişte prepe­liţe fără să observe, că fiul său eră a- proapc dc el, stând ascuns în nişte cu* curuze, l-a lovit cu alicele în cap omorân- rându-1 pc loc. Ne putem închipui jalea bietului părinte.

La poliţia din Bistriţa se întâmplă lucruri slabe, după cum cctiin în „Bistritzcr Zeitung". Un Român a venit cu 20 dc gâşte să Ic vândă'. E ştiut, că negustorilor dc găini din oraşe nu Ic este crtat să cum- pere înainte dc locuitorii ceialalţi. Un Ji­dan ar fi vrut să cumpere bucuros gâştele cu un preţ mai mic, dc aceea a plătit pc un gardist (poliţaiu) să alunge pc Român din piaţă. Jidanul s’a luat după cl şi i-a cumpărat gâştele cum i-a plăcut.

Tipografie românească în Lugoj. Am onoare a aduce Ia cunoştinţa onoratu­lui public român din Lugoj şi jur, că am deschis în Lugoj, str. Nitia Pop nr. 6 (In­ternatul de fete gr.-or. român) un atelier de tipografie, aranjat cu cele mai moderne litere şi mai perfecte maşini, sub firma ti­pografia „Mincrvn" Qcorge Ţăran, unde execut orice fel de tipărituri ce se ţin de arta tipografică precum: Invitări Ia petre­ceri, bilete de vizită, bilete de cununie, bi­lete de logodnă, placate, avizuri de moarte, foi periodice, ziare, tipărituri pentru bănci, tipărituri advocaţiale, avize, coverte, sta­tute etc. etc., executate după cel mai nou sistem şi cu preţurile cele mai moderate. Rugându-mă pentru binevoitorul sprijin al onoratului public român, onorându-mă cu comandele necesare, semnez cu deosebită stim ă: George Ţăran proprietarul tipogra­fiei „Minerva“ Lugoj, str. Nitia Pop Nr. 6.

•Ţăsăturile n o as tre în B erlin . Mini­strul de externe ial Germaniei, Idl .Kiederlen— Wăchter, care a fost şi ministru al Germa­niei în Bucureşti, are în Berlin o vilă, în care toate odăile sunt împodobite numai c u ţăsături şi cu vase româneşti.

P ravul de puşcă francez e cel m ai ticălos. In timpul din urmă, acest prav a explodat de 63 de ori, fără ca să fi fo s t fost vre-o cauză-din afară. Fabricanţii a tt întrebuinţat materialul cel mai prost, a şa că pravul de puşcă francez e'm ai primej­dios pentru soldaţii' francezi decât pentru cei dujmani. ‘

O explozie în Ita lia . Marchizul (ceva mai mare ca un conte sau grof) Imperial are o fabrică de materii explozice. încer­când o materie nouă, aceasta a explodat, aruncând fabrica în aier şi omorînd atât p e marchiz, cât şi pe mai mulţi lucrători.

B estia lita tea M exicanilor. In Mexicoo republică mare în America-de-mijloc, ia­ră e revoluţie. Rar se găseşte popor mai sălbatic în timp de războiu ca cel mexican. Revoluţionarii au atacat un tren, omorînd 36 de soldaţi, cari îl însoţiau, şi ,46 de că­lători, cari au fost jefuiţi de tot ce aveau cu ci. Hingherii n ’au fost pedepsiţi încă.

M are nenorocire la o m ină d in F ran ţa . In minele de cărbuni din Lens (în Franţa) a fost o expioziune grozavă, care a ucis 71 dc oameni, între cari şi ua inginer, care a cercat să lucreze pentru scă­parea celor astupaţi dc pământ. Nenoroci­rea a fost cu atât mai mare, că după pri­ma expioziune au urmat altele, aşa că an trebuit să înceteze cu lucrările de salvare (scăpare).

M oarte la îm b lă tit. O ţărancă din Noicni (comit. Bistriţa-Năsăud), care a- jutâ la maşina dc îmblătit, a vrut să dea snopi preste osia de transmisiune, care era desfăcută. Şor(uI i-s’a apropiat de sulul, care se învârtiâ, şi când a vrut să-l des­facă, a fost prinsă şi biata femeie trântită la pământ şi strivită, aşa că după oprirea maşinci crâ moartă.

O m o rît în g răd ină . In Iad (comiL Bistriţa-Năsăud) a fost găsit în tr’o grădină cu pomi un băiat de Român împuşcat prin cap. Intr’o cârpă aveh şase mere. Se vede, că intrase să fure poame şi stăpânul, care păziâ, l-a împuşcat. Procurorul cercetează.

T o t ciupercile veninoase. In Vagde- bred (Ungaria) s’au otrăvit 15 familii, cari au mâncat ciuperci veninoase. Cinci per­soane au murit.

T răzn ite . In Paţin (comitatul Zetn- plin) au fost trăznite două fete, rămânând moarte, alte trei au fost rănite rău.

Rachiul se răspândeşte tot mai mult în Rusia. In anul 1911 s’au vândut aproape 92 milioane de vedre din otrava aceasta, cu trei milioane mai mult ca în anul 1910L Urmările se şi văd: o îndobitocire to t mai mare a poporului, înmulţirea boalelor şi a crimelor. ,

Un m uncitor, om în v ă ţa t. Un lu­crător cu ziua din Helsingborg (Svedia) iubiâ aşa de mult ştiinţa, încât to t timpul liber şi-l întrebuinţa învăţând. Cari H aas- son, aşa se numeşte lucrătorul, a scris o lucrare mare filosofică (despre ştiinţa vie­ţii), pe care un profesor dela universitatea din Lund a aflat-o aşa de bună, încât o va tipări pe cheltueala lui.

A

-i

Nr 36 FOAIA POPORULUI p«g; 9

Un Rom ân din A rdeal m o rt în Bu­c u r e ş t i . Intr’o odaie din Pasajiul Român,

Bucureşti, a fost găsit servitorul Corneliu !Moise mort. Dintr’o scrisoare, pe care i-a

-adus-o factorul postai tocmai când eră po­liţia acolo, s’a constatat, că bietul om era

-d in Bendorf, Transilvania.

C râ jm a şi crim a. In crâjma din C or-. n ă ţă l (comit. Sibiului) s’au luat ţăranii An-

■ -dreiu Basta şi Petru Micu la ceartă. Micu a scos cuţitul şi l-a împlântat în celalalt, -omorându-1 numai decât.

Gopîi p ric inu ito ri de foc. In comuna Mateiaş (Târnava mare), nişte copii au fă­cu t foc într’o şură, pecând oamenii erau la lucrul câmpului. Şura s’a aprins, arzând

‘ încă alte cinci. Un singur păgubaş a fost . asigurat.

Luptă cu m oartea . Inginerul de mine ~ Van-Gothen cu o soră a sa de 22 de ani -jşi fabricantul Bărbier au făcut o excursiune {primblare) pe piscul Saint-Rousse din .munţii Alpi. La înapoiere, escursioniştii ■s’au coborât de pe munte pe o potecă pe­riculoasă, dar care Ie scurta mult drumul. La o cotitură, domnişoara a alunecat într’o ^prăpastie îngrozitoare. Fratele său a prin- s ’o în grabă de haine şi fiind târât şi el în •prăpastie s’a apucat dc un copac şi o ţinea pe fată atârnată de-asupra prăpastici. Toată

; străduinţa Iui de a-o scăpă a fost însă za­darnică. Dar cu toată primejdia morţii, Van-Oothen n’a lăsat din mâni pe sora sa ş i cu o putere desperată o ţinch de-asupra prăpastici. In timpul acela tovarăşul lor

• dc drum, fabricantul Bărbier, care nu le -pu­tuse fi dc nici un folos n alergat în grabă "într’un sat din apropiere spre a cere aju­toare. Timp dc opt oare, pănă s’a înapoiat din sat Bărbier cu ajutoarele, Van-G6thcn ji’a slăbit din mâni pc sora sa. Salvatorii

c o s in d au aruncat indată de-asupra prăpa- .-stici nişte frânghii dc salvare în care a fost prinsă domnişoara şi astfel n scăpat delao moarte groaznică împreună cu fratele său.

Din cauza prea marei emoţiuni, Van* O othcn şi-a perdut cunoştinţa şi numai cu Tgrcu o fost readus în simţiri. Soră-sa a fost dusă la spital din cauza rănilor ce lc-a căpătat în timpul cădcrei.

Isprava au tom obilelor. In Paris au fost călcaţi dc automobile 2-18 de oameni In timpul dela 1 Maiu pănă la 5 Iulie.

Pedeapsa unui s tric a t. Un negustor -dintr’un oraş din Oermania s’a încurcat cu •o fată stricată, cu toatecă avea nevastă .vrednică şi copii. El îşi părăsi familia in

- cea mai neagră mizerie şi plecă cu stricata Tîn Şviţera. Acolo se sătură în curând deea, conştiinţa încă începu să-I mustre, aşa

- că el scrise nevestei să-l aştepte, că are să vină cu trenul înapoi. Nevasta n’a mai

•vrut însă să ştie nimic de el şi nu s’a dus Ma gară. In schimb l-au aşteptat la gară mai mulţi locuitori din comună, cari la so- .sire l-au luat în primire, bătându-1 măr şi

.aruncându-i într’o groapă cu var. Numai ►cu mare greutate l-au putut scăpă jandar­mii din mânile bătăuşilor. Acum zace în

-spital.

P rln (u l G heorghe al Serbiei, care dupăce a renunţat la drepturile Iui de prin-

-cipe moştenitor în favorul fratelui său Ale­xandru a plecat la Paris, a înebunit. Pe

: lângă că era din fire cam lovit cu leuca, în Paris s’a mai apucat de o viaţă destrăbă­

la tă . Acum e într’un sanatoriu (spital) din :Şviţera. .

B ilete de tre n cu num ăr. E cunoscut năcazul, pe careul au călătorii cu ocuparea locurilor în vagoane. Şi-ai ocupat un loc, şi n’ai făcut doi paşi dela el, şi ţi-l-a luat altul. Sau se dau bilete mai multe decât sunt locuri în vagoane, aşa că mulţi trebuie să călătorească în picioare sau sunt înfun­daţi în vagoane de vite sau de mărfuri. In Germania locurile de pe bănci sunt nume­rotate şi numerotate sunt şi biletele, pe cari le dau cassierii din gări. In felul ace­sta fiecare îşi are locul său, pe care nu i-1 poate ocupa nimeni. 'Măsura aceasta bună e vorba să se introducă şi Ia căile ferate dela no i........ .................. ........... ; ..

Conţi şi baron i italieni p rinşi cu falşificări. In Italia a fost descoperită o bandă de conţi şi baroni, cari se ocupau cu falşificarea de bani. Pănă acum au fost arestaţi 14 astfel de „domni“ .

Cum se îm bogăţesc Jidanii. Cei mai mulţi dintre cetitorii noştri ştiu — unii vor fi şi păţiţi — că jidanii încheie contracte cu agricultorii mari şi mici, cum- rându-le bucatele cu mult înainte de tim­pul seceratului. Cu contractele acestea ei fac gheşefturi, vânzându-le Ia alţi gheşef­tari jidani, şi anume cu atât mai scump, cu cât se ridică mai mult preţul bucate­lor. In Pesta e un agent jidan Moriţ Wie­ner, care s’a pomenit de pe urma acestor gheşefturi în câteva săptămâni milionar. El se angajase să cumpere 300 de mii de chin­tale (măji de câte 100 kg. de cucuruz), iar contractele despre aceste cumpărări lc-a vândut acum, când s’a urcat preţul cucuru­zului, aşa dc scump, încât i-au rămas câ­teva milioane câştig curat. EI vrea să se lase acum dc gheşefturi de felul acesta şi să-şi cumpere o moşie mare în Ungaria, sperând, că-1 vor face şl pc el baron şi va njunge apoi în casa magnaţilor, ca mulţi alţi jidani. — Iată ^pcnirucc ne trebuie jnouă tovărăşii la satcl

Focurile din C onstantinopol. Capi­tala Turciei arc şi acum cele mai multe casc dc lemn, aşa că în caz dc foc se prefac în ccnuşe o mulţime dc clădiri. In luna lui August au fost în Conătantinopole patru focuri mari. La cel din urmă nu ars o sută de casc şi optzeci de prăvălii.

O sinucidere în B ucureşti. In Bu­cureşti s’a spânzurat femeia Anica S. Su- luciu, servitoare dc origine din Transilva­nia. Era în etate dc preste 60 de ani şi se crede, că boala a împins-o în braţele morţii.

C ărţi şcolare aprobate. Ministrul a aprobat sub Nr. 100967/1912 Carte de ce tire ci. 5 şi 6, ed. IV; sub Nr. 104220/1912 Carte de cetire ci. II,_ed. V I; iar sub Nr. 97819/1912 Geografia şi constituţia, cd. VIII, toate de Iuliu Vuia. Geografia a fost cualificată prin recenzentul ministerial de superioară multor geografii maghiare.

Facem cunoscut, că cine nu primeşti vr’un număr din foaie să reclameze In- dată la postă, sau Ia noi cel mai târzia tn2—3 zile după aceea. Iar nu după săp­tămâni, când nu mai avem acei numeri.

Cine n’ar avea partea romanului „Ca paloşul“ complet, dela început, să ne acrit acum pănă mait avem. Bine înţeles, e da* torinţa fiecăruia, ca să-şi grijească foilt din cât se poate. In viitor nu vom mal putea trimite riid din acestea aşa multe, Iar dne nu ceteşte toate foile, acela nu vi putea înţelege cum se cade acest romat Istoric atât de interesant şi frumos. Ori- jiţi, deci, partea foii cu romanul 1

ECONOMIE

Statutele Societăţii cooperative săteşti.

(Urmare din ar. 3*) i

§ 13. Societatea nu va putea începe lucrările ei, dacă nu ar avea cel puţin 20 m em bri.- ,, § 14. Membri au d rep tu l:

a) Să ia parte la adunările generale şi să voteze. ;

b) Să-şi procure, prin societate toate lucrurile trebuincioase m eseriei lor, arătate la § 21.

c) Să-şi desfacă în comun (laolaltă) toate produsele, ce vor avea de vânduL

d) Să se folosească de toate scrierile şi cărţile societăţii şi să ia parte la toate adunările, ce societatea va ţinea.

§ 15. Membri eşiţi din societate na. mai au drept de vot din ziua eşirii lor.

Orice membru nu poate avea decât o a singur vot. ;

Ceice lipsesc, precum şi femeile, po t împuternici alt membru să răspundă şi s i voteze în locul lor.

Un împuternicit nu se poate înfăţişa^ afară de sine, decât pentru un singur so­cietar.

Moştenitorii ncvrâstnici ai unui socie­tar mort nu pot îm puternici dccât numaio singură persoană, care să răspundă şi să voteze în numele lor, ncavând drept de­cât nuinai la un singur vot.

In caz, când nu s’a înfiin ţat tutela (ntt s’a numit tutor), societatea e datoare sSL ceară judecătoriei înfiin ţarea ci.

§ 16. Membri se îndatorează la Intra­rea în societate p rin tr’o dcclaraţiune io scris:

a) Că răspund în mod solidar şi ne­limitat (nemărginit), adecă toţi pentru ţi­nui şi unul pentru toţi, alături de membri întemeietori, de toate obligaţiunile (înda­toririle) societăţii, închciatc în temeiul şi după regulile statutului dc faţă.

b) Că vor p lă tî o taxă de înscriere.c) Că primesc dc bun statutul socie­

tăţii şi se vor supune rcgulelor stabilite întrânsul, cum şi ho tă rîrilo r adunării gene­rale, regulamentelor, ce se vor întocmi, legii băncilor poporale şi rcgulelor legi* de comcrciu privitoare la societăţile coo­perative.

d) Că se vor înscrie ca membri Ia băn­cile poporale.

CAP III.Capitalul operaţiilor.

§ 17. Sumele, de car» Societatea v* avea trebuinţă pentru lucrările sale, se vor luâ:

a) Din donaţiuni (daruri).b) Din sumele răspunse de membri

pentru achitarea (p lă tirea ) cumpărăturilor făcute prin societate.

c) Din îm prum uturile luate de socie­tate la Banca Populară sau la Casa Cen­trală.

§ 18. Donaţiunile făcute Societăţii s e vor întrebuinţa după destinaţia ce Ie-a fosfe. dată de donator. Dacă nu s’a arătat între­buinţarea, donaţiunile vo r (servi la opera­ţiunile (lucrările) societăţii.

Donaţhmile yor prim i o dobândă (in­terese, camătă) anuală, care se va hotăriT de adunarea generală sau Băncii populare de adunarea generală.

Pag. 10 _ FOAIA POPORULUI Nr. So

§ 19. - In caz de lichidare (desfacere ■societăţii) şi când donatorii n’au hotărît, c e să se facă cu donaţiile lor, fondul pro­venit din ele se va dona de adunarea gene­ra lă sau Băncii populare din localitate sau altei societăţi de acelaş fel.

§ 20. împrumuturile pentru a se da avansuri membrilor asupra productelor de­stinate a se vinde în comun precum şi cele pentru executarea (îndeplinirea) comenzilor d e mărfuri făcute pe baza declaratiunilor membrilor,- se vor face de consiliu şi se vor supune în urmă aprobării adunării ge­nerale; pentru celelalte împrumuturi însă, s e va cere mai întâiu aprobarea adunării generale.

CAP IV.O peraţiuni.

§ 21. Societatea se însărcinează:a ) Să întocmească cele mai bune pla­

nuri de muncă pentru pământurile mem­brilor şi să dea cele mai bune poveţe pen­tru creşterea vitelor, pentru prepararea şi păstrarea produselor.

b) Să cumpere membrilor toate lucru­rile, de cari vor avea trebuinţă, fie câte

- unuh singur, fie cât mai mulţi la un loc, pentru îndeplinirea meseriei lor, precum seminţe, instrumente şi maşini agricole şi industriale, vite de muncă şi dc prăsilă ş. a.

In acest scop, membri sunt datori s;l declare în scris, sub a lor semnătură, fe­lul, cantitatea şi calitatea mărfurilor, ce vor să-şi cuinpcre prin societate.

Pc lângă preţul dc cont, care cuprinde preţu l dc cumpărare şi cheltuielile făcute pănă’n momentul, când se predă marfa ce­lor în drept, societatea va mai incassâ şi

'u n comision (o taxă dc comandă), carc se va fixâ (hotărî) de cătră adunarea gene­rală.

Chcltuelilc vor fi cât sc va putea mai mici şi sc vor justifica cu acte în regulă.

c) Să ajute transformarea sau prefa­cerea produselor pământului şi animalelor In produse lucrate.

In accst scop, Societatea va înlesni membrilor sau grupurilor de membri pu­tin ţa de-a-şi cumpără uneltele trebuincioase şi dc-a-şi înfiinţa chiar ateliere, cuptoare ş. a.

Maşinile industriale mai mari ca frec- rătoarc, semănătoare şi rânduri, torcătoare ş. a., de carc se vor servî cât mai mulţi membri, vor fi administrate dc societatc.

Membri, cari sc vor servi dc ele potri­vit regulamentelor speciale, ce se vor al­cătui Ia timp, vor plăti o taxă după mă­sura folosului, ce au avut.

Taxele se vor fixa de adunarea gene- la lă şi vor trebui să cuprindă neapărat par­tea cuvenită din ratele de răscumpărare şi din cheltuelile de întreţinere. (Va urma.)

Ştiri economice.Târgul de toam nă (Sf. M ărie) din

B is triţa . La târgul de vite au fost aduse *6244 capete de vite mari şi 1638 de vite mici, cu totul 78S2. Vitele de carne şi de lapte au fost foarte căutate, preţurile mari.

- Cea mai scumpă păreche de boi ungureşti s ’a vândut cu 1362 cor., părechea de boi de Pinţgau cu 1400 cor., boi mijlocii, căr- noşi, cu 800—850 cor. părechea, o vacă 'a lbă ' cu viţel 400—430 cor. (s’a vândut una frumoasă'cu 660 cor).- V aci'de 'P in ţ- ]gau cu viţel cu 500—560 cor. Vitele pănă ia doi ani cu 400-420 cor. una,’viţei de

JPinţgau de un an cu 320—360 cor. păre-

I chea. Cea mai scumpă păreche de cai de4 ani s’a vândut cu 1280 cor., caii de mij­loc cu.700—800 cor. părechea, cai buni de muncă 600—700 cor. părechea, mai slabi bucata 200—240 cor.

C ium a de porci, care pricinueşte atâ- ! tea pagube în Ungaria, a isbucnit şi în ju ­

deţul Gorj (România), mărginaş cu Ardea­lul. Pănă acum s’au constatat boala în vre-o 50 de comune. Autorităţile româneşti au luat măsuri foarte aspre, aşa că e nă­dejde ca boala să nu se întindă mai de­parte.

!| Vîeafa socială | |\Concertul dlui Ionel Crîşian

In Sibiîn.După cum am anunţat deja, baritonul

liric, dl Ionel Crişianu, absolvent premiat al academiei ces. reg. de muzică şi artă dramatică din Viena, pe sezonul de iarnă angajat de cântăreţ de operă Ia teatrul din Gablontz, dă în Sibiiu un concert, Luni în16 Septemvrie st. n. în sala dela „Unicum“ .

N'u e de lipsă să mai stăruim asupra numelui dlui Crişianu. Aprecierile favora­bile cari Pan întâmpinat pretutindeni unde d*sa a concertat, sunt tot atâtea garante, şi acest concert va satisface pe deplin aş­teptările publicului doritor de artă. Presa noastră şi cea străină a avut deja prilej de a-şi spune cuvântul despre accst talent şi din toate criticele cari s’au scris despre con­certele Ia cari a conlucrat şi dl Crişianu să desprinde o deplină încredere atât în ma­terialul bogat dc voce, dc care dispune dânsul, cât şi în cunoştinţele sale muzicale, cu ajutorul cărora; e în stare să adâncească ccic mai grele compoziţii muzicale, atât străine, cât şi româneşti.

Mai adaugem, că dl Crişianu este şi un adânc pătrunzător al sufletului cânte­celor noastre poporale. D-sa dă doinei o interpretare artistică şi totuş firească, ast­fel, că pe lângă tontă şcoala străină sufle­tul i-a rămas neatins de influinţelc cari tind la nimicirea individualităţii noastre.

Programul concertului dc Luni scara e următorul :

I. 1. F. Schubert: a) Ihr Bild, b) Pause, c) Der Doppelängcr. 2. G. Dima:a) Eu simt a ta su fla re ..., b) Cerul meu,c) Hop, ţurcă, furcă! 3. I. Brahms:' a) Ein Wanderer, b) Minnelicd, c) O liebliche Wangen.

II. J. Ii. Leoncavallo: Pologul din o- pera „Bajazzo“ . 5. K. Loe\ve:a) Die nächt­liche Heerschau, b) Odin’s Mccresritt. 6.F. Paolo Tosti: Ridonami la calma___(Preghiera). 7. H. Kaun: Der Sieger. 8.I. Scarlatescu: Glas de clopote. 9. T. ,Bre- diceanu: Arde-mi-ţe-ai codru des___

Acompaniarea la pian e susţinută de dl A. Nowak, dirigentul capelei orăşeneşti.

Bilete se pot procura în librăria G. Meyer din Piaţa-mare şi seara la cassă. Deschiderea cassei la 7 oare, începutul con­certului Ia 8 oare seara.

Sborul Iui Vlaicu la Ibaşfalău

à avut loc Mercuri în 11 Sept. n., iar nu Duminecă în 8 Sfpt. Amânarea s’a fâcnt din cauza timpului. Sborul a suc­ces foarte bine. Vlaicu a plutit în aer preste o jumătate de cias, ridicându-se la o înălţime de 500 naetri. A luat parte mulţime de popor, care a primit cu multă dragoste pe iubitul nostru aviator.

Ultime ştiri.Dela partidu l

1 n o stru n a ţional..Comitetul central al partidului naţio­

nal român s’a întrunit în Orăştie la 7 şi 8-:- Septemvrie c. n. la şedinţă plenară, fiind , preşedinte dl Gheorghe Pop de Băseşti. -

Comitetul a constatat cu durere, că sistemul politic duşmănos intereselor nea— mului românesc continuă domnirea sa în această ţară şi că, prin urmare, partidul" naţional român se află silit a duce şi mal departe lupta politică în contra actualului guvern, care cu o violenţă necruţătoare continuă acest sistem de guvernare.

Comitetul a condamnat actele de vio- - lenţă săvârşite în parlamentul din Buda­pesta în contra libertăţii cuvântului şi în contra partidelor opoziţioniste, şi .aprobă- ţinuta de pănă acum a deputaţilor naţio­nalişti. . !

Faţă de faptul înfiinţărei .. episcopiei gr.-cat. maghiare de Hajdu-Dorog, şi-a ex­primat adânca sa indignaţiune şi a consta­tat, că accastă episcopie s’a făcut cu sco­pul, ca să servească scopurilor de maghia­rizare ale sistemului actual politic şi prin urmare este un mijloc dc persecutare po­litică, în contra poporului românesc. In consecinţă constată, că o acţiune dc apă­rare faţă dc acest atac, este o datorie şi o - ncccsitatc naţională. îşi trimite cuvântul său de încurajarc fraţilor primejduiţi priit accastă biscrică şi exprimă mulţumită tu­turor, cari în accastă marc chestiune, lu­crează pentru salvarea credinţei şi limbei româneşti — şi sunt rugaţi să continue a aduce jertfa luptei grele pc hltarul na- ţiunci.

Comisiunca însărcinată cu pregătirea proiectului dc lege privitor la reforma elec­torală, a prezintat elaboratul său, care con- tinc atât partea dispozitivă, cât şi motiva­rea ci. Comitetul a primit în principiile sale accst elaborat, şi-a exprimat mulţumită comisiunei pentru lucrarea sa tcmcinică şi potrivită intereselor neamului românesc şi principiilor dcmocraticc, şi a constituit o comisiunc pentru a-i da proiectului ultima formă acomodată pentru a fi prezintată, în caz dc lipsă, dc deputaţii români ai parla­mentului din Budapesta.

Comitetul a hotărît ţinerea Unei serii dc adunări poporale, în deosebi şi în mod sistematic în comitatclc nordice locuite de- români, precum şi în celelalte comitate ro­mâneşti unde necesitatea va indica să se ţie.

Pe urmă comitctul a deliberat asupra mai multor afaceri aparţinătoare conduce— rei interne a partidului.

M anevrele cele m ari,, îm p ără te ş ti,

s’au început Luni în săptămâna aceasta. Luptele se dau mai cu seamă In comitatele- Arad şi Cenad. (împăratul « reprezentat prin Moştenitorul de tron, arhiducele Frân­a se Ferdinand.

Fiind timpul ploios şi rece, se svor neşte, că manevrele o să se isprăvească mai curând decum a fost plănuit. r

S’au dat lupte mari în jurul Murăşu'- lui din apropierea Aradului, făcându-se în­cercări de a trece miliţia preste Murăş pe poduri făcute Ia iuţeală din partea soldaţi­lor pioneri.~ ■ ■ - ■ ■ ' . . i i .i . ■ ■_ _

Redactor resp .: N icolae B ratu .Editura şi tiparul „T ipografia Poporului“-

Nr. 36 fvGAIA’ RDPÖRULHI ‘"•t P«g. i i

H ír. .75Í/912. 719 2- 8

Puiilicatiune de licitare.Comuna Sebeşul-de-jos, comitatul Sibiiu,

■vinde pe calea licitaţiunei ,publice verbală Îm­preunată cu oferte închise, de pe un teritor de -circa 6 G ° jug. catastrale, în iRiu Ionel*-9360 m* «i 1350 m» lemne de fag la trupina în

\t)Sdure.Licitaţiunea se va ţinea în 22 Septemvrie

1912 la 4 oare d. a. in cancelaria comunală.Preţul strigării: 20610 Cor..Vadiu: ' ' 2061 Cor. '

Oferte ulterioare nu se iau în considerare. Xa ofertele închise e a ee aclude vádiul. Con- -diţiunile de licitaţiune precum şi a contractului -de încheiat bS pot vedea la primăria comunală precum şi la curatorul silvanal reg. ung. al cercului -Nagytalmács în- Nagyszeben. . .

Sebeşul-de-jos, la 26 August 1912.Primiria comunală.

U r. 1042/912. ___ _______ 718 2~ 3

Publîcaţiune-Comuna Gurarâului esar&ndează în 22 Sep-

tembre 1912 la 2 oare p. m., pe calea lrci- taţiunii publice, în cancelaria comunalii dreptul de păşunat CU oile pe timpul de vară în -munţii Cindrel, Niculcşti, Foltén şi Găujoara; precum şi moara comunală cu 3 (trei) petrii, construită pe sito, — po . anii 1913—1915. L:citaţiunea va fi verbală, Insă Înainte de înce­perea licitaţiunii verbale, să primesc şi oferte in acria provizulo cu vadiu recerut.

Vádiul o tio 10% dela preţul strigăm. 'Condiţiunile de licitaţio să pot vedea în cance­laria comunală.

Gurarâului, In 31 August 1912.Primăria comunală.

«zâm : 3859/912. 72

Versenytárgyalási hirdetmény.Az alábiakbnn megjelöl: hidak vasbetonból

való újraépítésére zárt ajánlati verscnyiárgynlás hirdottotik, moly |nz alőlirt j sír (Isi főjzolgnbiró htvntnlábnii 1912. évi szeptember hó 21-én

-4. e. 10 órakor, fog megtartom!.A fentcmlitott hidak a kővetkezők:1. A czód-riuszádului vicinális utón CM

kör.5égh’en lövő Czódpatak liil 12.00 m. nyiláa- ad, 17.700 korona előirányzati költséggel.

2. A holierinnei vicinális közúton az alsó Steflza hűl 10.00 in. nyílással, 8.946 kor. 38 fillér

• előirányzati költséggel.3. A nngyszebcn-poplákai vicinális utón

a második akácon feletti hid 3.30 m. nyílással, 3.779 korona 38 fillír előirányzati költséggel.

Felhivatnak ennélfogva a vállalkozni óhaj­tók, hogy kellően felszerelt zárt ajánlataikat a fentjelőlt időpontig az alólirt járási főszolga” b írói hivatalnál annál inkább igyekezzenek beadni, mivel később érkezett ajánlatok figye­lembe vétetni nem fognak.

Ajánlat mind a 3 hidra együttesen vagy külön-külön is tehető. Az ajánlat az alólir. ttnál megtekinthető költaégvetéi alapul vételével oly

.módon teendő, hogy a vállalkozó az ajánlatában •tartozik kijelenteni, hogy a munkálatokat hány

.százalék árengedmény nyel illetve ráfizetéssel haj­landó elvállalni. Az ajánlatban a megajánlott százalék levonása után maradó végösszeg arnbs -számmal éi szóval is kiírandó

Ax ajánlattevők által a vállalati összeg 5%-a készpénzben vagy ovadékkép«3 értékpap- pirban az ajánlatba csatolandó, vagy valamely adóhivatalnál teendő le, amely esetben a letéti n y u g ta csatolandó. A döntés után azon ajánlat­

i-tevők, melyek a munka kivitelével meg nem ^bízattak bánatpénzüket illetve a letéti nyugtát visszakapják. A döntés előre láthatólag a verseny- tárgyalás napján történik. A vasrészletes beton hidak tervei, költségvetése, a vasbetonhidakra

- ax állami munkáknál szokásos részletes és álta­lános feltételek a nagyszebeni főszolgabírói híva-

fiaiban a hivatalos órák alatt megtekinthetők.A beérkezet ajánlatok közötti szabad választás

i~ax árakra való tekintet nélkül fenntartatik.Nagyszeben, 1912. évi szept. hó 7. napján.

Hanner jár. főszolgabíró.

Dr. Ittu' î-s’a reîntors din călătorie şi ordinează zilnic

Sibiiu, Strada Cisnădiei Nr. 43.

Loc deschis.Un econom trebue să ştie necondiţio­

nat că sănătatea Vitelor sale o poate pă­stra numai astfel dacă desinfectează preste tot grajdurile, înainte de începutul toam­nei. Spre scopul acesta întrebuinţează ve­ritabilul, mult cunoscutul şi ieftinul „Ly- soform crud“ . Explicările de întrebuinţare le dă fabrica chemică; Dr. Keleti & Mura- ny Ujpest. : \ ;

Nr. 700/912.. ~ ~ ~ 726 1 —1

Publicaţiune.Comuna Oltszakadât arândează pe cal ia

licitaţiunei publice în 21 Septemvrie n. 1912 la 2 ore după amiazi, păşunatul de toamna, iarna *şi primăvara a anului 1912/1913 din hotarele »Pădurea din jos«, cu preţul stri­gării de 300 cor.; »Pădurea din susc de 200 cor. »Prundu din b u s « şl »Lunca Sâcădăţii« de câte 100 coroane,

Condiţiunile mai de aproape se pot privi In cancelaria comunală.

P rim ăria com unală.

Creditul nostrude

Dr. Pompil Ciobancostă 2 coroane, plus 20 bani porto. Se poate comanda la Librăria Foii Poporului în Sibiiu. ■ ■ •_________

Se caută4, b â p b a t i şi o f e m e l e , cari sunt aplicaţi a Intra In şcrviciu îx x R.O* m & n l a l a o m o ş i e . Leafa băr­baţilor 40 Ici, a femeii 30 Ici lunar şi toată întreţinerea. A să adresa In col mai scurt timp la administraţia acoetui ziar, undo să pot afla şi alto desluş i r i . __________________7*9 1—1

Băieţi de şcoalăse primt-ic in o s t. cvartir şi supraveghere hunila un învăţ tor german, A se adresa la JohannOrendi, Braşov, Katharincngnsse Nr. 18.

78? l “ *

, Păşunat pentru oi.Biserica evanghelică luterană din Agfirbiciu

Siii-zegcrbogy, comitatul Nagykukiillo. arândează pe calea licitaţiei publice, păşunatul pentru Ol, po terminul dela 16 Septemvrie st n. 1912 pfină la 1 Martie st. n 1912.

Licitaţia se va ţinea In 16 Septemvrie a. c la 3 oare după ameazi, la şcoala evanghelică. 783 j_ j Oficial parochial.

De exarândat.sunt 650 jngăre arător, cât şi fânaţ în Gre- beniş (M ezo Grebenes) comitatul Turda-Aneş. Informaţiuni la subscrisul proprietar.jos 8 -7 Coman Şogan.

Nu uita■tfmate cetitor, — U comande »an tot felul de alte cumpărări, făcute In m a i mini Inserat cetit In foaia noastră, — a aminti fi ipone, eă despre lucrurile comandat* sau cumpărate ai cetit la

Inseratul din „foaia Poporalul“.pria aceasta contribui şi D-Ta la răt- pindlr*« ţi lăţirea foii nowtr*, iar pe de altă parte w i fi servit de grabă, fără ea *» te certe cer» mai mult

Institut pentru cursuri de ştiinţele co­merciale de Frideric Meşter, proprietarul celei de mai nainte peste graniţele Europei cunoscuta Academie comercială în Lipsea. Prospecte gratia trimite Direcţiunea. . 687 3—5

Dentist

YIRGIL MUSTEA»Sibiiu, strada Măcelarilor

intrarea prin

S trad a Poplăcii (Q uergasse) N r. 22.

Pune dinţi în cauciuc şi de au r cu p re ţu ri m o d e ra ta .

r^ L li ' . 1 ^ j=E T I Mare succesau inseratele in „Foaia Popo ului“ ande sun' cetite de mii de persoane de pretutindenea din toate ţările şi dm toate cercurile sociale, atât inteligenţi cât şi popor.

De aceea »Foaia Poporului*^ este cel mai potrivit orgm pentru publicarea a tot felul de inserate: pentru ocuparea sau cău­tarea unui post, apoi pent' vâtzXri, arăndări, cumpărări, deschidsn j prăvălii şi alte in- stituţiuni, c-m şi •. anţarea a tot fel al de nsîrfuri şi arti-'. ce trebuesc persoanelor singuratice sa in familie. — Informaţii a>u- pra preţul ci inseratelor se dau cu plăcere Ia

A d m in is tra ţiaFOII POPORULUI“

o

mTârgurile de ţară.

(Z iua târgurilor o d u p ă c a l e n d a r u l v e t h i u } .

1 Septemvrie: Fântâna (H idegkut), Oradea marc, Pecica maghiară (corn. A- rad), Sibiiu.

2 Septemvrie: Chichinda mare, Oyer- tyamos.

3 Septemvrie: C'aţa, Eperjcs, Oorgdny, Murăş-Orga. ;

4 Septemvrie: Marcod, Orşova.5 Septemvrie: Baia de Criş.6 Septemvrie: Bogşa montană, Brad*

Ciachi Gârbău, Aleşd, Lupşa, Panciova, Pojon.

7 Septemvrie: Argiehat, Capolnaş, Ccrnatu, Şimlcul-Silvaniei.

8 Septemvrie: Dobra, Oârcei, Halma- giu mare, Hodoş, Huedin, Ibaşfalău, Lă- puşul românesc, Lechinţa, Lipova, Lunca, Poiana (com. Sibiului), Racoşul de jos, - Sântă-Măria, Sân-Miclăuş, Vaidahaza, Zer- neşti.

9 Septemvrie: Chişineu, Kecskemet10 Septemvrie: Abirud, ldvor.11 Septemvrie: Peiamoş.12 Septemvrie: Silvaşul de sus, V e­

neţia de jos.13 Septemvrie: Brefcu, Hida, Media?,

Timişoara. ■14 Septemvrie: Lăpuşul ling., Monor^

Sic, Zam.15 Septemvrie: Reteag.16 Septemvrie: Bichiş, Ciuc-Sereda, E -

ted, Ghioroc. f17 Septemvrie: Alba-Iulia, M ălăncrar^

Bachnea, Cincul mare, Codlea, D ebreţin* Ruşii munţi.

18 Septemvrie: Pauliş, Şieul mare.Ia aceste zile se ţine în comunele •

B il eua târgul de mărfuri, pe când târg©* dle de vite, cai, oi, pord, etc. se ţin, c s to oH cdu, cu 1—2 zile mai t&aiate. j *

Pfcg. 12 FOAIA POPORULUI Nr. 36

Un practicant* u cel puţin 4 clase gimnaziale ori reale, care «m oaşte şi limbile germane şi maghiare, — află «plicare (condiţiuni după învoire) la băcănia700 N. Onifiu,

' \; f Nagyszeben— Slbila.

De vânzareo C a s ă de gospodărie din mână liberi,

Xooi, 2 odăi, culină, şură, grajd şi 298 stânjini O grădină. Desluşiri in cancelaria advocaţială

D r. Boncz, Str.- Oisnâdsei Nr. 39. 697 4—6

C aifede faurprecum şi nn lucrător, care face f..c, află an*

; gajament momentan laC ari W eindel măestru de carăSlbilti, strada Şagnna N r. 1 9 .

T ot acolo se primeşte şi câte nn învăţăcel şeLir, Im tnntor, rotar şi faur. 707 S—3

»oi trcbae in orice ca* s î ne ferim, cu atât mai mult, cu cât In lunile de vară se iv#*c di* feritclo boa]o molipsitoare ca d. e, pojar, bubat,’ lubu’ij'', holeră şi t'fu». Deacein

■pretntindenea unde se ivesc nwmenea boalo un mijloc bun de desinfcctnt (curăţit) cnre trcbuo •<x Ce In orico casă ).i caz de lip*&. Cel nini minunat mijloc de dezinfectare ento

fără miro», ncotravitor şi ieftin, cnre »9 poate elpâtn la toate farmn:iile şi dngtJeriilo !n sticle oriţinnlo (atici# verde) cu SO fii. Efectul Lyeo- formului e»us lipur ţi repede, deoarecc il Intrc- tminţcarn medicii la dtsinfectarea paturilor bol­navilor, la spShrta rănilor, la umflături, Ia Io- gaturile antiseptice şi In irigaţiuni.

este cel mai fin săpun ie. toaletă, care conţine l*/o Lysoform şi e antiseptic. El poate fi în­trebuinţat la pielea cca mai delicată, chiar şi la eop’i mici. E l fa-je pitica tnoale şi rumenă şi Împrăştie un miros aromatic. E destul a încercă ţ i vei întrebuinţa pentru totdeauna acest mi­nunat săpun care pnre a fi sjiimp, dar in com­paraţie cu foloasele ce le aduce e foarre lesne ţ i durabil, 1 buşita eo=tâ 1 cor.

este - o apa .tare antiseptică care înlătură mo- m'rosu de gură, păstrează şi întăreşte

amţii. Se poate întrebuinţa şi ca gargură la pre­scrieri medicale, la : răguşeală, tuse. ?i catarV,. •cna); ^Intr un pahar de apa e destul numai câteva picatnn O sticli originală costă I cor.i a ^ â? a de’ viLzare în fiecare farmacie.

C e ^ r T Î T ” ° br° ^ S interesantă cu titlul i j j ^ L “ a de Dr‘ Kel* i & Murâny în

727 1 -6

Vn notnâr foarte marcde acţii dela banca „A jutorul“, din Şeiea mare, sunt d e v ân zare . Informaţii se dau la admi­nistraţia »Foii Poporului* în Sibiiu. 695 4 15

Doi băieţise primesc Ia învăţătură în franzelaria lui

Petru MogaSibiiu, strada Sării Nr. 23. . 0

Băieţi mai In etate se primesc pe timp ceva mai scurt. 717 2—3

Pentru păşunat.Păşunatul de iarnă dimpreună cu pădure,

aparţinător comunei Săcel e de arândât. Do­ritorii să se adreseze la IHe Popa Tănăsoî din Săcel. 709 3_3

0 calfa da curelarse primeşte numai decât tn atelierul meu. G . A . H a i t c h i , curelor in B i s t P i ţ a .______________ ___________________ 731 2 - 8

De vânzareesto o m o a p ă , caro macină sare. A so adresa In I o a n I r i d o n In A p o l - d u l - m a p e (Nagyapóid).. 730 2—2

500 Coroane cipita Tre-o<latS durereU difiţi ori U ra mirogi gtir» dupl-te r» foloel npa i« dinţi * In! Bartillrt, o sticli cu 60 fii. K«l. lîar- tilîa*wln]<ler Viona 10 1.Hommerfja«® I. Infilbiin; h Urtt*ciUe: îu Piaţa maro 10 j iu Huţa mici 27: itr»Aa Cisuldiel 69; oliţa Turnului (Ssgswie); uliţâ Oeoel 3; fann*ci* Trnuch; ilelUer, itr. Guşteriţci fi »tr. Ciin&diei In Itlutrlţa: farmacia Iui Ilerbert. ik>bf^ul-MKe»c, farmicia Ltderhilger: aijcbiaoar*: .’tnitc!» lai IJpuor.

Hi se ceară pretutindeni» anriat apa dedintlt * Ini lUrtUfo. Denunţări dft faini licăre »or fi bine ^lltito. I a Jocurile undo na >1 poato cJp&t», trimit I «tiele eo 6 cor. 80 dl. franco 66 35—

Preţul bucatelorIn 8IB1ÍU la 10 Septemvrie si. n.:

3 rin . , Sicari Ora . . OviaCocnrus , Cartofi . fuolt făină Nr.

Cor. 15,60 păaă 17,60 de hectolitru^

»**

12.40 11,60

7,20 1 4 ,-5.60

—.1886.60 85,80 84,60

156,—158,—66,—8 0 ,-

104,—66,—3,80

10,20 8,—2,23

» 2,20 ,Oarne de rită pentru supă Cor. 1,86 păni 2,—Ia chil©.

„ friptură , 1,63 . a,—

3linină . . . . ,Dnaoare da pore . .Sin.brut . . . , 54a de Iumlai . . , Siu de lumini topit ;, Sipnn . . . . ,Ffin . . . . , Lemne defocneplntite,

i> » v plutite , Spirt rafinat . . Spirt ordinar

a

19m

18.80n , - ;

8,80 .1g*~ •6»— ■— 2086^60 la 100*c h ile -of’IS * » - » '84.60 , ,

1^0,- „ . „■ ■ m m

60.“ . , - , — » • »

104,- „ „®6>~ •» » . » 4.80 , . .

10.60 la met cnl>- ®iW n a . - ■ ' 2,26 Ia litra2,20

U I, Titel .h • porc • ,

Ouă 10 bacA(i • 0n pătrar de miel Oarne de cal . .

1,201,20

- .6 7

—.80

1,802, -

-,671,20

' ».VI

■11

In BUDAPESTA In 11 Septemvrie st. n. Stâu de Tî»a 78 chilo Cor. 11,07 pănă 11,27 la 60 ohn»

» ■ ■. n ii n SăcarS , ,Orz . . , Oria . , Ou cura*

7980 81

■I

ii

11,2111,8211,32

9,469,659,86

9,67

11.42 11,M 11,62

9,609,80

11,10-9,66

»1 a '

Preţul banilor In 11 Septemvrie n.

GaîbonI100 Lei, hârtie. , , . 100 Lei, arrint. . . . Lire turccţti, aur . . .1 font ftorlingi englezoftl 100 maree, aur. . . . 100 . hârtia . . , tfapoloon . . . . 100 Rublo ruseşd, hârtio 100 . , argint

ctmplnti

Cor. 11,29 , 94,90

9 8 ,- 21,45 23,86

117,60 117,eo 19,03

258,— 842,—

vtmSatU £9 95,30 04,W 21,65- 24,10

117,95- 117.99-

19.12 2,65— 2,45—

Eu nu mai puteam mistui nimic.Donmţm Pcllonn, do T.2 nni, triia despărţită do familii» sn şi orn grozav do Îngrijită despttr

«onrtea fiului eu • ° ° ‘ 1N ’n durnt multă vreme, şi femeia a’n bolnăvit in med îngrijitor.»Iui am pei-Jut orice npetit = ucrio dAnim — şi nu mai puteam mistui nimic. Dncă m ânca»

ccvn cât do puţin, cspntflm durere do cnp şi simţinm o unflÄturft In stomne; urmarea era, că sa» v»wam snu căpătăm dureri do stomac, cari ma munccnu grozav. Şi fiindcă nu mai puteam mistui-, nimic, am ajuns iu curiind la o elăbîciuno maro ţi eram cu totul melancolică.

P cl« o prietenă am aflat atunci despre minunatul succes al Cărbunelui Belloc, caro ta foIo?cşto la dureri do Htrjimc, şt m’nm hotirit al procura îndată.

Am luat după fiecare mâncare câto o lingură de supă* din rcest pulvor, şi deja la 4 zile- nam m u einiyt In stomac nici greutato şi nici durero : raistuiam bino carne friptă, iar ap e titu l b u n

nioi n a ln te lam pnmit din nou. In loo cn să slâl>csc, am Început s> tnft ingriCşa, astfel că In curând am ajuns cum ani fost mai nninte; do ns©- menea am dovenit iarîş In voio bunâ.

După o cură de 10 zile m’am Insănătoşat cu totul. Da atunc— n am mai versat şi nici dureri do stomac n’ara mai avut De aceea incredei-, tea inea în aceU mijloc de vindecaro o nemărginit de mare Semnat: M ă r i t - Pellerin , Argentan (Creuzo), Francia 3 Februarie 189G.

De fapt ajunge întrebuinţarea Cărbunelui Belloc, în dose de 2— 5 ’ linguri de supă după fiecare mâncare, ca astfel în câtcva zi]a. să vindece--

Doamna Pellerin. ^ vechi sau Prin foI°*-virca ului aii mijloc nu sau putut delătura,# Cărbunele Belloc produ»e o simţire plăcuta în stomac, dă apetit, înteţeşte mistuirea şi deK-

tură once astupătura a stomacului. Belloc e un mijloc sigur contra îngreunării stomacului după ■ mâncare, contra migrenelor, cari provin în urma mistuirei rele, contra arsurilor şi junghiurilor In stomac, precum şi contra durerilor de nervi ai stomacului şi pântecelor, cel mai simplu mijloc, pentrtt- a lua cărbunele Belloc, „care e prefăcut în pul văr, este, al pune într’un pahar de apă curata sao>< cu z&bar, apoi se mestecă, iar după aceoa se bea dintr’odată sau în mai multe rânduri.

Cărbunele Belloc poate numai ajuta dar nici când strica, în orice măsură a’ar lua. Sfr'> capată in toate apotecele.

■ S a u făcut încercări, ca s t im!teze cărbunele Belloc. Dar aceste incercari au rămas fSĂi-' rezultat şi nu vindecă, fiindcă astfel de* imitaţiuni nu sunt preparate cum se cade. . ._ Centru a se împiedeca orice seducere, trebue avut de grije ca pe sticlă să fie num ele

' Belloc şi adresa laboratoriului: Maison L. Frère 19, rue Iacob, Paris. : ■mai bme Pàstüe B e llo i ^ nu 80 P°l obidnui, ca să închiţă pravul de cărbune, acelea s5 î ^

2 3 pastile jlupa fie care mâncare şi totdeauna când se simte dureri de stomac ajung, ca să producă o înianatoşare sigură. Aceste pastile oonţin cărbune Belloc curat. Ajunge a le 1u*n- în gura, unde puţin mestecate, se descompun, şi Ie putem înghiţi îndată.

. f((T j11 Sibiiu la : C arol M üller apotecă »La vulturul negru*, Piaţa mare Nr. 10»miri" K r oq — s ,eu » Piaţa niare Nr. 17, G uldo F abritiu s, apotecă „La urs“, P iaţs .în toate apotecele de p i t e ^ U o ^ T ^ ^ VCt° r Roibvim' CaTo1 Schm iedt, precum

Nr. 36 *EOAIA PÖRDRULUr* Pag. 13

C U R S d e D A N Sspecial pen tru

tinerimea rom. studioasă din Sibiiiivoiu deschide In sal* dela „GeseUschafftshaus“ Luni, în 23 S ep tem vrie n. — Probe se vor ţine*: Lunia ţi Miercurea dela 6 —8 or« seara, Pumineca dela 2—i ore d. a. — Inscner. se pot face la „Librăria arhidiecezană“ precum Şi

în orei® do d&nfl*' Cu deosebită stimS:

Nicolae Stoica713 2 - 2 măiestru de dana dipl.

Pardoseală.După ce pardosirea stmdelor şi a trotoarelor în

43ibiiu se urmează cu tot dinadinsul, e In in­teresul p. t. proprietarilor de oase, ca deja acum

se hotărască daci voejc sau nu a pardosi cu -asfalt gangurile şi curele. Acesta lucrări, esecu- tate acum în legături cu pardosirea trotoarelor, costă cu mult mat puţin, decât atunci când s’ar face singuratic« m»i târziu. Preliminare Şi infor- *naţiuni dă gratuit întreprinderea de pardoseai* cu asfalt S l o W e n b u r g e p Y e - j ? e i n s b a n k , societate pe act» ,n •Sibiiu. , 678 6-5

Aviz., Aduo lâ cunoştinţa onoratului public, că

roi-am cJpîStnt drept do licenţă închisă, > Servesc cu diferita soiuri do vinurţ vtcht

<din 1900 incoaci) precum şi rachiuri dulci, ~rachiu dc drojdie curat şi spirt ralmat dela »/, litra în sus, • 680 7—6

Nicolae Soră Bărolu,Szellstye Nr. 1066.

U n mare şi cunoscutinstitu t de asigurare cnutK pentru birourilo «alo din Budapesta oficianţi, cari nfarfc do limb« maghiarii mai vorbe «o şi scriu perfect (litemr) româneşte. Acei oari au mai funcţionat po ncomrti «carierii, sunt preferiţi. Ofcrtelo cu indicarea ■vrâatei, calificaţlei, ocupaţia do până acum şi prctensiunilo do plaţi, precum şi cu nrtltaroa ■referinţelor să so trimeatA sub „Nouă carieră“ -

,a "dresa: Eckstein Bernât hir- «detoje, Budapest, VII. Erzs6bct-korul^87. ^

Sprijiniţi induatria naţional* I

OPINCI(da orice calitate, apoi p JL e l p e n t P O o p i n o i precum şi p l o - t o a g e cu preţurile cele mai reduse, so află

665 9 - 7 vânzare la

loara G - r e c umăestra pielar In Porceşti (Verestorony).

Beutură escelentă şi cu gust bun, care produce sânge. — Recomandată de medici contra boa* lei de anemie, lipsă de sânge, □ervosltate, re-

convalescenţă. ^ Infkrînţează pro­

ducerea sângelui, întărind muşchi şi nervii, d l apetit fără a avea ceva unnări nepli- cate asupra stomacului sau la dinţi.

Preţul unei sticle mari Qor. 3'50, una mlcă Cor. 2‘— . 8* capătă în toate apotecele.

Depozitul principal la:GUIDO FABRITIUS,

apoteaar ta B ib lia 691 16—

L a „Croitoria U niversală“

Strada Cisnădiei Nr. 30. SIBIIU. Strada Cisnădiei Nr. 3(1.Telefon Nr. .172. =

%î. P S T B A B O tr

Premiat:Expoziţia internaţională de modi

Paris 1911 -:să& Qrand Prii şi medalia^ de aur.

Premiat:

♦ isi x Expoziţia universală din m Roma 1911IggGrand .Premio ş i ,medalia de aur.

Prin aceasta îmi permit B aduce la cunoştinţa' onoratului public, că în atelierul meu de primul rang, unde stint ocupaţi la 20 de lucrători, primesc şi execut tot felul de haine, atât civile cât şi militare. . ( f ; .

Pentru sesonul de toam nă'şi iarnă tocmai acum m i-a sosit o mare alegere de stofe engleze şi indigene. Croială cu gust şi. după ultima modă, garantând pentru ori ce lucru.

Serviciu solid şi grabnic. — Preţuri moderate.Sprijiniţi industria română I 7 8 *

•st*in America uLpcpozit dc cărţi româneştiBiblioteca Română m N ew -Y ork

65 St Marks Place. 146 71—

Este dar în interesul fiecărui Român care pleacă sau este în Stateie-Unite iau Cb- nada, să ceară marele şl Ilustratul catalog al acestei singure instltuţlunl ro ­mane care pe lângă tot felul de cărţi, note muzicale, şi ziare ce apar ta Ro­mânia şi Transilvania! are şi un foarte bogat asortiment de instrumente mu­zicale; fonografe, gramafoane, plăci şl tuburi cu cântece româneşti, cea­sornice de tot fclul,f giuvaericale, maşini de scris, preparaţlunl farmaceu­tice, articolc de toaletă şi alte mărfuri de foarte mare trebuinţă. — Catalogul se trimite fiecărui gratuit. — Se dau tot felul de informaţiuni particulare adltf- gând rocrcă pentru răspuns. — „Biblioteca Română" primeşte şl mlfloceiU | l tri­

miterea de abonamente pentra „Foaia Poporului". — ■

Dela „ B ib lio te c a Romflnă“ poate com anda şl „Călindarul Poporului* pe l l ig . [j

Capital goolal Coroane 1,200.000.

Telofon Nr. 188. Postsparcwsa un*. 89,849.

ii uitam “societate pe acţif io S ib iiu— Nagyszeben. „

este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de Insti­tutele f i n a n c i a r e (băncile) române din Transilvania şi Ungaria.

Prezidentul direcţiunii: PARTENIU GOSHAd i r e c to r u l e x e c t r t l r a l „Albinei** f l p r e x ld e n tu l „S o lid a ritâ tU * 4.

— i x J . face tot felul de asigurări, ca asifturXri.Banca HOMla AB ssioursrc contra focului Şi a s p r ir i awpra vwţuîn toate comTinaţiunile. Mai departe mijloceşte: asifiurări contra spargerilor, «mir*

accidentelor ţi contra gnndinti.Toate aceste asigurări „Banca generală de asigurare“ Ie face în condiţiile cele mai favorabile. Asigurările să pot faoe prin orice bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii d e T S d e re ai p ie tă ţii. - Prospecte, tarife şi informaţiuni să daugratis şi im edat

Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi cu legâ- tori — pot ii primite oricând în serviciul societăţii.

B A N C A GENERALĂ DE ASIGURARE“ dă informaţiuni gratuite tn I bri-ce afaceri de asigurare fără deosebire că aceste afaceri sünt făcute la ™ ea sau la altă societate de asigurare.

Cei interesaţi să se adresaze cu încredere la:„ B a n c a g e n e ra lă d e a s ig u ra re “

Sibfitt—7fa|ySX«b«n — Edificiul „A LBINA ".

Pag. 14 FOAIA P.OPORULUI Nr. 3 S

Kaitte pentru domni * băieţicostume pentru copii, pardesiari şi mărfuri de blănării in cea mai bucă calitate şi cel, mai nou façon recomandată, pe lângă preţuri 507 3— foarte reduse. -

Eduard EliasSibiiu, Piaţa-mică Nr. 13.

Tătâni! MameiFete cari câştigă I

Fenfrfl ca. 1DD cor. — în Z ani 900 coroaHgan primit In cele din urmi 9 Ioni 19S de membri ai reuniunii „Mâdehenhorf'. — Cele mii bone ţ&nge pentru ajungerea unei dote (zestre) In bani gata p&ni Ja soma de 2 0 0 0 co r . oferi reuniunea Madchen- lort*. Plăţi minimale. Informaţii mai draproape Ia: „ M f ld c l ie t i l io r t“, prima reuciune humanitarS ge­ne ral ă pentru ajutorarea fetelor la miritat, W ie n I , F ra n x -X o s e f -K n ! N r . 4 3 . Prfşedinle: R n > « lo li G r a f t . W e lB -C o I lo re d o , Prior ron San Martin o di Castrosza eet. Conducerea reunisnei: A l f r c d W ln asc r, director. F.liali pentru Incasiri in Traasiltania: H a n i F le l e » , S lb i in , strada Sfhewia Nr. 16. 688 8—2

Fabrica de sipun şi luminiJUaatl cu abur a Ini înfiinţaţi la 1848.

jMzir t» nPrăvălio şi, rnngtuin in strada Guşteriţei Filiale: Piaţa micX şi strada OianÎdiei

recomandă bine cunoscutele salo fabricat«, îndeosebi ,

Inralni dt slcarfaS j i « a r ipentru biscrici şi tnmormftntâri

Săpunuri foarte bune şi ieftine.Tot felul do ripunuri pentru toaletă.

Revinaltorii primesc rabat maro.La cump&rnri mni mnri se fac şi altor pervoan» oole mni moderato preţuri. Oferte ţi preţuri-curente to trimit la cerero gratis

şi franco. — '

Ludovic Ferencz,ean iT O R d e bărbaţi

&XBIIU, strada Cisnădiei Nr. 12, recomandă p. t publicului

|« l a mai noue stofe de primăvară şi . yară In mare asortiment

n o u t ă ţ i l e ^ss-A>dtt chiar acum, pentru haine de C'3?ba|i stofe englezeşti, franţuzeşti £ Indigene, din cari se execută după atfurft cele mai moderne vestminte precum: Sacko, Jaquete, şi haine de Misa, cu preţuri foarte moderate.

Qr,osebită atenţiune merită nou- de stofe pentru pardisiuri şi

, aaj[lamu, cari se află totdeauna în î'-poslt bogat.

: _ Asupra reverenzilor confecţionate la atelierul meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi fi teologi absolvenţi. — In cazuri de ergenţă confecţionez un rînd com- şîst de haine în timp. de 24*ore. — Efciforme pentru voluntari, cum: şi tot taîal de articli de uniformă, după pre- vaipţie croitura cea mai nouă.

Aviz!Subsemnatul, ca proprietar, a3uc la cunoştinţa Onor. P. T. public, că din

1 Septemvrie 1912

H O T E L U L S C H M ID T ,strada Trenului (Bahngasse)

staţiunea tramvaiului electric orăşenesc, Împreunat cu c a f e n e a ş i p e s - t a , n r»a ,,n t , îl voiu conduce şi pe mai departe.

Deoarece până în 1 Noemvrie 1912 voiu mai adăuga la lidire încă 14 odăi de în­chiriat pentru pasageri, total 34 odăi, î n c ă l z i r e c e n t r a l ă , şi s c a l d ă . , cari stau la dispoziţia Onoraţilor pasageri, ii rog ca şi in viitor, pr;cum au fost şi în trecut, să mâ onoreze cu toată bunăvoinţa şi încrederea lor ce le voiu păstra.

Pentru bucătărie bună, beuturi curate şi serviciu conştienţios, cu toată încrederea sunt îngrijit. . Cu toată stima:, s,bAugust i9i2. m . L. Schmith

701 3 ’3 hotelier. . .

m

m m m m Tot ielul de tipăriturimoderne

execută ieftin, grabnio şi oonţtienţîoa

„Tipografia poporului'„ S I B I I U —Btrada Măcelarilor Nr. 12.

■ ■ ■ ■

Ilustrate cu porturi româneştiprecum şi

DIFERITE ILUSTRATE FRUMOASE- In mare alegere şi on diforito proţuri.

TOT FE L U L do BILETE do VIZITĂîn cel mai modern stil.

HÂRTIE do EPISTOLEIn diforito proţuri fi calităţi.

BILETE de CUNUNIEdelà eulo mai simple pftnfi la cele mai fine.

| Nu-i reclamă, ci e fapt«j . că fiecare In interesul său propriu numai în

gerBă facă cumpărări de ' " .........

Haine pentru domni, dame, băiefij fe te; şi copii ' ţ ; •

bluse, rochii, jupoane, négligés şi costum e pentru dame. . ■

Mare a leg e re ! , Preţuri fără con­

curenţă!Cel mai mare de­pozit d e blănării!

Strada Cisnădiei. Palatul comandei de corp.

777

Nr. 36 FOAIA POPORULUI Pagi 15

lîoşi© d© arândat.' j n urma morţii soţului meu esarândez

w „ent mo*ia de circa 580 jug. cat , depărtarea -de°tren 3 cbilometri. Doritorii sunt a să adresa, ■eventual a să presenta la I V I a r i a S a l c a nn B o a v t a (Xlihdlyfalva), gara şi posta sultimâ Şeica-mare (Nagyselyk). 712 2 —3

v â r a s a r a .

- * In H s i n i p (AsszonynGpe) se află de -vânzare 20 jugere eventual 115 jugere pământ comasat în tro ta b U ,, aproape de sat. Condiţii tare avantajoasa. A se adresa la S t S i a n C o l c e p i u in Ă s i n i p (Asszonynâpe,

ju. p. Magyar-Lapâd). 7*4 2 -2

Oasă de vânzare.In O o n a - S i T b i i w l n i , s t r a -B ă i l o r N l > . 2 , se află de vânzare

-o casă, constatatoare din 3 odăi de locuit, bucă­tărie, curte, etc. De casă se ţmo şi un local pentru prăvălie şi alt local pentru atelier de , llucra. A se adresa la proprietar acolo. 716 2 - 3

S ^ c i t e e k prăVfilfe.Prin aceasta ne permitem a aduce la cuno?-

i^jnţa onoratului public, cu ne-am. deschis o

Prăvălie de hainapentru domni, băieţi şi copil în Sibiiu, strada Ocnei Nr. 11/a.

Iti urma chiriei mici, noi suntem în stare a vinde H a i n © şi s t o f e i © c o l o m a i f i n o pe lângft p r e ţ u r i l e c e l e m a l i e f t i n e . One« costum •cumpSrnt In noi so îndreaptă gratis dupa mflsură. D espărţăm ânt separat pentru lucru după m ăsu ră după croiala cea mai modernă. Maro nlcgero in stofe moderne imlsgeno şi străine pentru dnme şi domni. Orico costum dup* mn«ură »o poato lifera In decurs do 48 ore. Pentru lucru cu gust şi bun so garantează. înainte do co

-cumpăraţi linino gata sau după măsurii, vK rugim a vă convinge la noi despre calilalcn stofelor şi *>rcţurtlo ieftine. Ca tontă stima - 706 5 -3

Fr. Sam u & c o m p ^

Inseratele^nuta»i ntuncl »u valoare tn»»e, dfcîi s i rUp&ndoic pretutin- deooi, la to&te ţările, ta to»t» etreurilfl ioci*le. Pentru uceat teop »& ofere îndeosebi iasor»- re* In „FOAIA POPORULUI“.

Informaţii t i dna ş». eora.inde «S pritnetc 1» «dministrîţi*

i'0 l\ POPORULUI.

Mare atenţiune!■ S a m . W a g n e r .

Prima turnătorie de fer Sibiiană, F a b r i c ă de maşini agricole, Atelier de mori şi prăvălie de fer. j

Recomandă cu cea mai mare căldura bogatul seu asortiment de to t f® ^ m o t o a P Q dela p r i m a f a b r i c ă , dela cel mai nuc şi panai la . cA mai mare; asemenea şi E E & a ş i x i i d e t r e e r a t d m r e n u m i t a f p / f o r i H o f h e r r dela cea mai mică şi pană la cea mai m are; numai puţin recoman şi tot felul de article pentru edificări precum:

C e m e n t de P o r i l a n d şi R o m a n din E S e o o i n * T r a v e r s e , Trestie, C a r t o n c ă t r ă n i t peatra _ mvalit, P â n z ă de s â r m ă pentru îngrădit, precum şi ori ce fel de ferarie apar­ţinătoare la edificări. , . ..

Toate pe lângă cea mai strictă garanţie cu preţun foarte moderate şiţiuni de plată avantagioase , : ; ; . ' .

N u vă grăbiţi a comanda din alt loc, — pană nU veţi vizita primaceasta maro şi bine asortată fabrică. — • . 5g^ ţ g __

Efectuarea se face'prompt şi conştienţios. _ . . . . . .Feriţi-va stimaţi agricultori a nu cumpăra imitaţii şi vă feriţi de escroci.

' 5 0 0 .0 0 0 de paşipoate umbla cu aşa o pureche do papuci sau cizme, cari sunt cumpărate din atelierul meu sau prevăzute cu numele Georg© Limpede.

Gratis reparezorico încălţăminte socotind dela cumpărare 3 luni, dacii în acest timp o

680 14 — (le îips» ceva reparare.

George LimpedeSibiiu, Piaţa Brânzei Nr. 9.

« n a

r ■ ■

P rim a neguţătorie m are de vinuri/

Ludwig Fronius.Y ; SIBIIU, Pivniţa „Monchhof“.

Fabrică de Hcheruri şi ferbătorie de rachiuri. Mare neguţătorie de rachiuri de Drojdii, Trevere

şi Prune.Specialităţi: Ţuică veritabilă, fierbere proprie şi

Romuri Iamaica direct importate.

Fraţii GOmOri ♦ Budapesta,C-»j

^Recomandăm maşinile de sămănat, con­strucţie tare, cu aparat de săpat şi sămă- « a t cucuruz, sistemul cel mai nou, care corespunde întru toate timpului de faţă

Maşinile de îmblătit cu motor, insta­lările de mori şipe cari le-au liferat firma FRAŢII G0 MORI sunt bine primite in toată ţara, de aceea ne recomandăm onoraţilor economi.

Mai departe recomandăm următoarele ma­şini speciale: tăvăluguri pentru zdrobi­tul pietrişului cu sulun de peatră şi a* lindru cemător, spre a se folosi la petnş mărunt şi mai mare; cum şi a se mâna

Garnituri de îm blătit cu m otor! di»* tinse cu numeroase premii prime, liferăs* pe lângă deplină garanţie şi condiţii avani tagioase de plată. Pentru instruirea Ic purtarea maşinilor de îmblătit trimitenSL

gratis un monteur la faţa locuiautim pulu i u c io |o . tn a ru m ------- - .------- ------- --------- tnr Maşini pentru fabricarea de cărămidă, Instalări com-cu »pî, a m producerea cimentului 5i spargerea pietrn. plete uentru ţigUril, m , acasî pOTonal pe spesele noastre, prin ceeace

CumpSrStori « H o * cari « in te res^* * * * * * ţ , ^ *1 sun, s .*m de cel «ai bun servieta, cumpărătorii cruţă provizmaea agentului, aju g

3P«g. 16 EOAfA BOPDRULUI Nr, 36

30,000 părechipăpuci şi ghetese EÊnd iu preţ redus

Toate în lumese scum pescI

pAriea, carrton , c h ir ia c a s a i , — numai p&pucll ţl ehoto lo etrcutâte io attftcrul lat

V A S !L I E BANla „Cisma mare roşie"

dupi cum te numeşte orivMisi lui se ieftinescO a r t f n i / « a 7 Pentru rS aceastS renu- r e f l i l u f rniiS p ră v ă lie d a In«

-xAlt&mlnto s ’a m ă rit tn c a s a p ro p r ia ţi ti ^fiecare nireche »e trsee Jo* c)'iria- De aceea d so ita lifera p&pucl b u n i si t r a in ic i pe lingi

preţuri ieftine.

VAS!LIE BAN, SibîiuS t r a d a O cnei (B u rg e rg a ssa ) N r. 7.

Casa p rop rie .Dvmbeea deschis p ic i la 10 ere înainte de amiaxi.

COMANDELE DIX / FARA SE VOR EXE- Oî TA PUSC UOS CA Şl PANA ACUM* (668 14—

Renume universalare ciasul de buzunar marca „Si­rena“, 14 cor. aur american deu- ble, nnkir-remonto r ce merge 36 de oare. Prin cumplrarea intregei produceri din aceste ciasuri, mS afla singur ia poziţie a putea

«feri pentru preţul grozav de ieftin de 4 COr. 90 bani acest cUs, care posede un mehanism prima elvtţian, astfel că ni:i nu se poate deosebi de un cias de aur, ce costă 100 cor. Pentru mersul regulat garantez 5 ani.

1 bucată 4 oor. 90 bani, 2 bucăţi, 9 cor. 60 bani, Mai departe oferez un cias Gloria, de argint, pentru buzunar, cu 3 cor. 60 bani. La oricare cias se alătură in C'nste un lanţ ele­gant aurit. Nu e nici un risic, Schimbarea e per- ^nisâ sau se dau banii Înapoi. Trimiterea cu

^rambursă prin 731 j _gS. Kohane, export de duuri

Krakau. Sebastiangassa Nr. 15.

£ e ia p î ? u clădiri!Parchete do stej ar de

-primul rang şi bine uscate, in orice cantitate, aduse âeis fabrica de parchete N e u s c h l o s a Sîausioz în Slavonia, precum şi aot felul de scândupi de brad,

laţi ş i a i t e lemne 'JP© t.r»n clădit cu cele mai ieftine jprsţuri recomandă şi liferează 498J26 —

Glanz, Szántó & Macelariumagazin de lemn de lucru

Sibiiu, strada Rîului(Flussgasse) Nr. 6.

Berea albă şi neagrădin

Berari a dela Trei-Stejariîn SIBIIU

—— este foarte bună şi gustoasă! =Această bere e

'căutată şi se bea , cu plăcere de toţi cari o cunosc, atât la oraşe cât şi la Bate. 107 7 6 -

O ă b e re a n o a ­s t r ă e fo a r te c ă u ­t a t ă se p o a tă v e d e a şi d e aco lo , o ă c u m ­p ă ră to r i i s s în m u l­ţe sc m e re u .

n -

fteGivraittnc acmutiîvwkî

Restauraţiunea Grădina poporalăcaro prin plantarea din nou a Încă 10 arbori a foat transformată Intr’o adevăraţi

Grădină um broasăiţi permite a atrago atenţia onoratului public asupra acestor schimbări.

Vinurile naturale _ Berea de SteinbruchMâncările cele mai ieftine

procum şi nuinîtrul abonaţilor, garantează din destul pentru doplina mulţumire.Pentru o s p e ţ e şi reuniuni sau balupietă la dUpoxiţio o enlii mică şi una maro cu parchet.

Popicarie pentru vara ;i iarnanlc ccm ccr

LUD. KWANKA, Restaurateur.

(Abonament 3 Cor., care ao nai poate da pentru c&tora silo din aipt&m&ni). 069 6—5

&lnlc c o n c e r t In p l n n f&rS Intrare.

Cu tontii Mima:

Mobile L l - î : modernepa lângă garanţi recomandă

l m \ pcîmţiufabricS de mobile.

Telefon Nr. 47 cn legltură în întreg comitatul.

Sibiiu, Sfllzgasse Hr. 37.Expokiţio de mobilă »Inie dee- chisă, fără silă de cumpărato.P rim esc ş l e x e c u t to a te lu c râ r l le d e llps* la b is e ­

rici n o u ă ş l v ech i.

Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie

O R E N D T G. & F E IR I W .(odinioară Societatea curelarilor.)

- Strada Cisnădiei 45. SIBIIU. Heltauergasse 45. '

Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport şi voia], poclăzi şi procovăţuri, portmonee şi bretele solide şi alte articole de galanterie cu preţurile cele ord moderate. Curele de maşini, curele de cusut şl legat, Skjţ ivârzab lj

. permanent în deposrt ' ■ ' 62 46— articolele din branşele numite şi repara tura lor se execută prompt gi ieftin.

Liste de preţuri, la cerere, se trim it franco.Comande prin postă se efectuesc prompt şi conştienţios.

deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine p in i Ia cele mal fine, coperitoare (ţol uri) de cai şi cofere de călătorie. C

.Tipografia Poporului*, Sittiu.