+ All Categories
Home > Documents > Bcr Practica

Bcr Practica

Date post: 31-Oct-2015
Category:
Upload: sabina-ancuta-tanasa
View: 238 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Lucrarea descrie stagiul de practica efectuat in BCR , principalii indicatori economico-financiari , precum si analiza acestora. Lucrarea mai cuprinde informatii cu privire la istoricul bancii si gama de produse oferite.

of 26

Transcript

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENTLUCRARE DE PRACTICA LA BANCA COMERCIALA ROMANA S.A. SUCURSALA BCR SECTOR 6

Masterand:

Tanasa Sabina-Ancua

Managementul VnzrilorCUPRINS

1. Descrierea generala a Bancii Comerciale Romane S.A. ..22. Acte normative cu continut financiar-bancar ..43. Structura organizatorica a sistemului bancar pe vertical .....74. Structura organizatorica a sistemului bancar pe orizontal ...75. Sistemul Informaional........86. Conturile bancare ....87. Stabilirea unei relaii de credit .....128. Discuii preliminare in vederea acordrii creditului .139. Acordarea creditelor..1410. Riscuri de creditare....1711. Controlul bancar exercitat in procesul creditarii.. 1912. Acordarea i rambursarea creditelor..2113. Controlul financiar-preventiv. 221.DESCRIEREA GENERAL a BCR S.A

BCR se prezint astazi drept cel mai important Grup financiar din Romnia, cu activiti n ar i strintate, prin subsidiare i sucursale bancare, cu o prezen marcant prin societile sale de profil, pe piaa de capital, pe piaa leasingului, pe cea a asigurrilor i n domeniul managementului activelor. Banca Comercial Romn este organizat pe linii funcionale la nivel central i teritorial numai pentru liniile funcionale de business retail i corporate. La nivel teritorial, activitatea de retail i corporate este organizat pe regiuni, coordonate de un director regional retail subordonat direct vicepreedintelui coordonator al liniei funcionale retail, director regional corporate subordonat direct directorului executiv al Direciei Reea Corporate i Sector Public.

Banca este organizat n sistem dualist, fiind administrat de: Comitetul Executiv, format din 5 membri executivi i Consiliul de Supraveghere, format din 7 membri ne-executivi, neimplicai n adoptarea deciziilor executive ale companiei.

Consiliul de Supraveghere administreaz i coordoneaz activitatea Comitetului Executiv, precum i respectarea prevederilor legii, ale Actului Constitutiv i hotrrilor Adunrii Generale a Acionarilor n desfurarea activitii bncii.

Entitile funcionale din administraia central asigur cadrul organizatoric necesar realizrii activitii bancare n condiii de profitabilitate.

Organizarea Bncii este structurat pe 7 linii funcionale, o linie care este subordonat preedintelui executiv i 6 linii care acoper domeniile operaiuni, corporate banking, trezorerie i piee de capital, retail i private banking, financiar, risc, acestea fiind compuse din entiti funcionale.

Reeaua de uniti a Bncii este format din uniti fr personalitate juridic, respectiv sucursale judeene, sucursale, agenii. Directorul judeean/sector retail asigur coordonarea activitii de retail, organizat pe uniti tip A, B, C care se difereniaz n funcie de segmentul de clieni i structura de produse oferite.

Structura sucursalei judeene/ sucursalei de sector/ sucursalei cuprinde centre de credite, de investiii imobiliare, subordonate directorului regional retail i centre de afaceri corporate subordonate directorului regional corporate. Unitile teritoriale au sarcini legate de afaceri retail sau corporate, dup caz potrivit obiectului de activitate stabilit pentru fiecare unitate teritorial.

Organigrama BCR este prezentat n anexa numrul 1 intitulat Organigrama Bncii Comerciale Romne, iar n anexa 2 este reflectat organigrama unei uniti teritoriale de tip A. BANCA COMERCIALA ROMANA S.A. ii desfoar atribuiile prin urmtoarele categorii de uniti subordonate:

Centrul Informatic

Sucursale( coordonatoare)

Sucursale( tip I si II)

Agentii.

De asemenea, unele uniti au i reprezentane( puncte de lucru), care au ca atribuii principale atragerea de surse bneti de la populaie i schimbul valutar.

La Banca Comercial, munca operativ i de eviden este organizat pe grupe, dupa felul i volumul operaiunilor, la propunerea efului serviciului contabilitii i cu aprobarea contabilului-ef al unitii bncii.

Salariaii din cadrul grupelor rspund pentru respectarea dispoziiilor legale i normelor de lucru cu privire la primirea, verificarea i semnarea documentelor i inregistrarea acestora in conturile corespunztoare.

Coordonarea lucrrilor n cadrul grupei este atribuit unui economist, referent de specialitate sau referent cu experien desemnat de contabilul-sef la propunerea efului serviciului contabilitii.

Repartizarea conturilor i a lucrrilor intre salariaii din cadrul grupelor se face de ctre eful serviciului contabilitii cu aprobarea contabilului-sef prin dispoziia scris care se nmaneaz sub semnatura fiecrui salariat.

Semestrial se va efectua rotirea salariatilor n administrarea conturilor.

In repartizarea conturilor se va ine seama de volumul lucrrilor, pregtirea salariatilor i interzicerea ca salariatilor bncii s li se repartizeze conturi ale rudelor de gradul unu sau doi.

De asemenea, se interzice inerea evidenelor contabile la firme care au conturi deschise la unitatile Bancii Comerciale Romane S.A.

Activitatea de inspecie bancara cu privire la organizarea, coordonarea, verificarea unitilor sucursalelor judeene i a unittilor subordonate lor se exercit prin servicii proprii ale direciei de control Banca Comerciala S.A. Verificarea se efectueaz pe baza unor programe de activitate intocmite de Directia de Control i executate de inspectori bancari.

Atributiile Directiei de Control si ale inspectorilor bancari sunt stabilite in Regulamentul de Organizare i Funcionare a Bncii.

2.ACTE NORMATIVE CU CONINUT FINANCIAR-BANCAR

Bncile persoane juridice romne pot funciona numai pe baza autorizaiei emise de Banca Naional Romn.

Bncile se constituie sub forma juridic de societate comercial pe aciuni in baza aprobrii Bncii Naionale a Romniei cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Conform Legii 58/1998-Legea Bancara, bncile persoane juridice romne i sucursalele bncilor straine pot desfura in limita autorizaiei acordate urmtoarele activiti:

a) Acceptarea de depozite;

b) Contractarea de credite, operatiunile de factoring si scontarea efectelor de comert, inclusiv forfetare;

c) Emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit;

d) Plati si decontari;

e) Leasing financiar;

f) Transferuri de fonduri;

g) Emiterea de garantii si asumarea de angajamente;

h) Tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu:

Instrumente monetare negociabile( cec-uri, cambii, certificate de depozit),

Valuta,

Instrumente financiare derivate,

Metale pretioase, obiecte confectionate din acestea, pietre pretioase,

Valori mobiliare;

i) Intermedierea in plasamentul de valori mobiliare si oferirea de servicii legate de acesta;

j) Administrarea de portofolii ale clientilor, in numele si pe riscul acestora;

k) Custodia si administrarea de valori mobiliare;

l) Depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;

m) Inchirierea de casete de siguranta;

n) Consultanta financiar-bancara;

o) Operatiuni de mandat.

Legea bancara cuprinde 16 capitole:

Capitolul I, prin dispozitiile sale generale, prevede domeniul de aplicare a legii, definitii ale termenilor si expresiilor utilizate, interdictii.

Capitolul II stabileste activitatile desfasurate de banci.

Capitolul III se refera la autorizarea bancilor, care pot functiona numai pe baza autorizatiei emise de Banca Nationala a Romniei.

Capitolul IV precizeaza situatiile n care BNR procedeaza la retragerea autorizatiei de functionare a unei banci sau a unei filiale romnesti, a unei filiale sau sucursale a unei banci straine.

Capitolul V se refera la fuziunea sau divizarea bancilor.

Capitolul VI precizeaza acele aspecte privind organizarea si conducerea bancilor, care se stabilesc prin actele constitutive ale acestora, n conformitate cu legislatia comerciala.

Capitolul VII se refera la conflictul de interese, iar capitolul VIII la secretul profesional.

Capitolul IX stabileste cerintele operationale ale activitatii bancilor, precizndu-se ca acestea se supun reglementarilor si ordinelor emise de BNR, pentru aplicarea legislatiei privind politica monetara, de credit, valutara, de plati, de asigurare a prudentei bancare si de supraveghere bancara. Sunt stabilite cerinte privind capitalul social, prudentialitatea, actionarii semnificativi, tranzactiile interzise, etc.

Capitolul X stabileste transferul de fonduri.

Capitolul XI se refera la supravegherea prudentiala a bancilor de catre Banca Nationala a Romniei.

Capitolul XII prevede masurile de remediere si sanctiunile aplicate de BNR n situatia n care constata ca o banca si/sau oricare dintre administratorii, directorii executivi sau cenzorii acesteia se fac vinovati de o serie de nereguli.

Capitolul XIII stabileste ca BNR, n calitate de autoritate de supraveghere prudentiala bancara, poate hotar masuri de instituire a supravegherii speciale si de administrare speciala a bancilor.

Capitolele XIV, XV, XVI reglementeaza modalitatile de contestare a actelor emise n aplicarea prezentei legi, dispozitii tranzitorii si dispozitii finale. Bancile pot desfasura activitatile prevazute de Legislatia privind valorile mobiliare si bursele de valori prin societati distincte, specifice pietei de capital, care vor functiona sub reglementarea si supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, cu exceptia activitatilor care, potrivit acestei legislatii, pot fi desfasurate in mod direct de catre banci.Procedura de reglementare a autorizarii bancilor se efectueaza in conformitate cu normele B.N.R.-norma nr. 2 din 22 ianuarie 1999 privind autorizarea bancilor. Procesul de autorizare cuprinde 2 etape:

Aprobarea constituirii bancii

Autorizarea functionarii bancii.

Cu privire la modificarile in situatiile bancilor( denumire, sediu, obiect de activitate, nivelul capitalului social, actionarii bancii, conducatorii bancii, deschiderea de noi sedii, auditorul independent) au fost emise normele B.N.R. nr. 3 din 22 ianuarie 1999privind modificarile in situatiile bancare.

De asemenea, procedurile privind retragerea autorizatiei, fuziune,lichidare a societatii bancare, organizarea si conducerea bancii, conflict de interese, secret profesional, cerinte bancare, tranzactii interzise ale societatilor bancare, supravegherea prudentiala a bancilor si masurile de instituire a supravegherii sunt reglementate pe capitole in Legea 58-Legea Societatilor Bancare.

3.STRUCTURA ORGANIZATORIC A SISTEMULUI BANCAR PE VERTICALADUNAREA

CONSTITUTIVA

numirea numirea

CENZORILOR

SI

SUPLEANTILOR

raportul cenzorilor

4. STRUCTURA ORGANIZATORIC A BNCII COMERCIALE ROMANE S.A. PE ORIZONTAL:

1. Direcia gestionare credite

2. Direcia recuperare a creditelor neperformante i a Activelor in curs de realizare

3. Direcia managementul sucursalelor i operaiunilor

4. Direcia juridic5. Direcia de operaii valutare i relatii externe

6. Direcia trezorerie

7. Direcia control

8. Direcia strategie, marketing i biroul de presa5. SISTEMUL INFORMATIONAL

In cadrul Bncii Comerciale Romne S.A. funcioneaz Centrul Informatic,care coordoneaz activitatea de informatic la nivelul tuturor structurilor teritoriale.

Atribuiile Centrului Informatic in legatura cu aplicatiile sunt reglementate in Regulamentul de Ordine Interioar, iar in legtur cu sistemele de aplicaii sunt de a instala i de a configura platformele tehnice, tip hardware i sisteme de operare, conform documentaiei de instalare a parametrilor sistemelor de operare, necesari pentru a susine sistemele; are rolul de a implementa noile sisteme in mediul de lucru al bncii, pentru folosirea live de ctre direciile de utilizatori.

Categoriile de conturi sau subconturi ce se pot deschide agenilor economici, precum i modul de funcionare al acestora, sunt prevzute n normele metodologice privind efectuarea platilor pe baza instrumentelor de plat intre agenii economici, normele de creditare-finanare, normele privind executarea de cas a bugetului de stat, precum si in alte norme ale bncii.

Regiile autonome, societtile comerciale, societtile agricole, asociaiile familiale, productorii agricoli individuali, persoane fizice autorizate s desfoare activiti comerciale, precum i alte persoane juridice sau fizice pot solicita deschiderea de conturi, de regul, la unittile operative ale Bancii Comerciale S.A. in a cror raz teritorial ii au sediul sau domiciliul.

Relatia intre unittile bancare operative i agentii economici se limiteaz la activitile permise ale bncilor cu privire la acceptarea de depozite, contractarea de credite, pli i decontri, transferuri de credite, asumarea de angajamente, tranzacii n contul clienilor, consultan financiar-bancar i alte activiti.

6. CONTURILE BANCAREBanca Comercial Romn S.A. ofer urmatoarele tipuri de conturi clienilor si:

Conturi de depozit

Conturi curente(de disponibiliti sau la vedere)

Conturi de imprumut.Fiecare dintre aceste categorii de conturi satisfac diferite cerine ale clienilor:

Clienii persoane fizice pot solicita deschiderea unui cont curent sau pot folosi avantajele pe care le ofer un cont de mprumut; pot de asemenea utiliza un cont de depozit;

Clienii persoane juridice pot apela la conturi de depozit sau conturi curente.

6.1 Codificarea conturilor

Sistemul de codificare a conturilor e astfel conceput nct conine o mare capacitate de informaie, att din punct de vedere al clientului ct i al bncii. Astfel, clientul are detalii despre banc, sucursala i numrul de cont individual, iar pentru banc aceste coduri contin elemente care o ajut n gestionarea conturilor. Toate conturile sunt inute in moneda local, conform sistemului contabil oficial.Numarul de cont e constituit pe 2 nivele:

Nivelul sintetic-contul registrului general format din 4 pozitii;

Nivelul analitic-registrul subsidiar sau conturile personale, pn la 17 poziii.

BNR a stabilit un sistem de codificare a conturilor. Unele coduri sunt obligatorii pentru banci, iar altele sunt specifice fiecarei banci. Fiecare banc are un plan de conturi i un manual de codificare n care sunt enumerate codurile i definiia lor. Sistemul de codificare include elementele care identifica daca un cont este in moneda locala sau in valuta.

Nivelul sintetic al registrului general trebuie s fie conform reglementrilor BNR. Conine informaii similare pentru toate bncile. Planul de conturi din registrul general e mprtit in 9 clase, conform celor 9 clase din bilanul contabil bancar, plus o clas special pentru conturile n afara bilanului.

Nivelul sintetic e format din 5 caractere:

-primul caracter reprezinta clasa;

-al doilea caracter reprezinta grupa;

-al treilea caracter reprezinta subgrupa;

-ultimele doua caractere reprezinta tipul clientului si diferentiaza conturile de acelasi fel.Toate conturile din registrul general sunt clasificate in conturi de Activ, conturi de Pasiv si conturi cu functie dubla.

Nivelul analitic al unui cont are un numar de caractere ce poate varia intre 1 si 17. Aceste pozitii sunt folosite pentru a identifica mai multe tipuri de date, pentru a facilita operatiile in cont sau ca informatii de gestionare cerute de banca.

Lista urmatoare prezinta cateva din elementele ce sunt cuprinse in nivelul analitic:

Codul bancii

Codul sucursalei

Codul agentiei

Numarul clientului

Tipul clientului

Codul valutei

Termenul de depozitare

Tipul imprumutului

Termenul imprumutului

Numarul depozitului/imprumutului.

Exista si alte elemente care pot furniza informatii pentru gestionarea conturilor, care insa difera de la o banca la alta.

Sistemul de codificare reprezinta un avantaj pentru bancile comerciale si anume ca pot elabora bilantul consolidat, pe tipuri de conturi, astfel incat sa aiba intotdeauna o imagine completa a lichiditatii lor.

6.2 Deschiderea conturilor

nainte ca un client s-i deschid un cont la banc, poate s-i puna mai multe intrebari:

Banca ofer produse/servicii de care am nevoie?

Ce comisioane sunt percepute pentru aceste produse/servicii?

Care sunt ratele dobnzii?

Ce standard al serviciilor ofer banca?6.3 Solicitarea deschiderii unui cont.Documente necesare deschiderii contului Clientii se oblig s depun la banc documentaia de deschidere i funcionare a conturilor i s comunice orice modificare ce a intervenit, in termen de 5 zile lucratoare de la data eliberrii cererii de inscriere de mentiuni la Registrul Comertului.

Dac doresc s deschid un cont, clienii persoane juridice rezideni, care desfoar activitti comerciale, trebuie s prezinte bncii, odat cu cererea de deschidere a contului i urmtoarele documente:

1. Contractul de societate, stampilat si autentificat la Notariat;

2. Statutul societatii, autentificat la Notariat;

3. Certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului

4. Inregistrarea societatii la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Finantelor de Stat;

5. Hotararea judecatoreasca privind autorizarea functionarii societatilor si constituirea legala a acestora, in conformitate cu Legea 31/1990;

6. Extras din Procesul verbal al Adunarii Generale al Actionarilor pivind aprobarea nominala a conducerii societatii si a persoanelor imputernicite cu drept de semnatura in banca;

7. Codul fiscal si amprenta stampilei;

8. Dovada existentei spatiului in care isi desfasoara activitatea;

9. Fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor cu drept de semnatura in banca si a persoanelor imputernicite a reprezenta valabil societatea.

Conturile personale pot fi deschise numai in numele unei singure persoane, dar, in general, detinatorul contului poate mandata maxim 2 persoane care sa aiba drept de semnatura pentru acest cont.

Conturile comerciale(pentru persoane juridice) necesita 2 semnaturi. Una va fi cea a conducatorului unitatii(sau omologul sau), iar cealalta este de obicei a contabilului. Fiecare dintre cei 2 semnatari pot mandata pana la 2 persoane care sa aiba drept de semnatura in numele lor. Pentru a fi valabila, imputernicirea trebuie sa aiba stampila oficiala a societatii. In cazul companiilor straine ce opereaza in Romania poate fi ceruta doar o semnatura. E important ca banca sa cunoasca tipul de activitate pe care clientul o desfasoara, pentru a putea avea o imagine cat mai reala asupra operatiilor zilnice ale firmei i despre tipul de tranzactii ce ar putea aprea n cont.

6.4 Inchiderea conturilor

Conturile i subconturile agenilor economici vor fi nchise de unittile teritoriale bancare n urmtoarele cazuri:

-la cererea titularului

-daca titularul nu mai indeplineste conditiile cu privire la deschiderea si functionarea contului sau subcontului

-daca in decurs de 6 luni, contul sau subcontul nu prezinta alta miscare decat operatiile reprezentand dobanda bonificatan la disponibilitatile existente, iar soldul contului sau subcontului este mai mic de 1.000.000,0lei cu exceptia conturilor de depozit la termen deschise de persoanele juridice

-daca titularul a produs incidente de plati majore cu cec-uri, cambii si bilete la ordin si nu are datorii la banca.

Fac exceptie de la prevederile de mai sus, conturile deschise de agentii economici pentru constituirea de capital social.

7. STABILIREA UNEI RELAII DE CREDIT

In mod normal, relaiile de credite sunt stabilite ntre banc i client prin intermediul unor contracte de credit. In anumite cazuri ins, se poate stabili o relatie de credit fr s existe un contract oficial. De exemplu, daca clientul unei bnci cheltuiete, fr un acord prealabil, mai mult dect suma pe care o are in cont, apare o relaie de credit. In afara domeniului bancar, se fac deseori imprumuturi personale membrilor familiei, fr contract; avnd in vedere ins ca acest curs se ocupa numai de creditele bancare, majoritatea relaiilor de credit necontractuale nu vor intra in discutie.

Cnd se incheie un acord de credit ntre o banca si un client, fiecare obtine in acelasi timp un drept i i asuma o obligaie. Obligatia bancii este s aib disponibil suma respectiv la un anumit moment convenit, iar dreptul su este obligaia clientului de a inapoia suma respectiv la o dat stabilit( numit scaden) plus o anumit dobnd convenit prin contract.

Relaia de credit este stabilit printr-o perioad fixat, care ia sfrit la data specificat in contract, cnd creditul trebuie s fie in ntregime rambursat. Desigur, relatia poate fi prelungit printr-un nou contract.

8. Discuii preliminarii n vederea acordrii creditelorProcesul de creditare ncepe de obicei cu un interviu, pe care ofierul de credit l are personal cu solicitantul, potenialul beneficiar de credit. Interviul iniial, n general, are loc la sediul bncii de la care se solicit imprumutul, sau uneori la sediul companiei clientului.

Obiectivul principal al acestui prim interviu este acela de a se constata dac respectiva cerere de imprumut merit s fie luat in considerare pe mai departe, deci dac se justific continuarea investigaiilor, desfsurarea altor interviuri mai n detaliu sau analiza situaiilor financiare.

In tot timpul intlnirii, clientul trebuie tratat cu curtoazie. Informaiile trebuie cerute politicos i nu intr-un mod imperativ.

Nu are nici un rost ca un interviu s fie continuat atunci cnd este evident c acordarea imprumutului implic riscuri inacceptabile sau solicitarea este incompatibil cu politica de creditare a bancii.

Cererile de imprumut trebuie s fie acceptate sau respinse n funcie de bonitatea clientului i nu in functie de ali factori, cum ar fi cei de natur personal.

Ofierul de credit trebuie s insiste asupra intrebrilor ale cror rspunsuri pot furniza informaii eseniale despre urmtoarele cinci domenii de interes:

1. Solicitantul

2. Imprumutul cerut

3. Capacitatea clientului de rambursare a creditului

4. Existenta garantiilor reale si personale, si5. Relatiile dintre client si banci la momentul respectiv.

Dupa ce s-a rspuns la toate intrebarile necesare, ofierul de credit poate decide dac este cazul ca aciunea sa continue sau cererea de imprumut sa fie refuzata. Daca cererea de imprumut nu se incadreaza in politica de creditare a bancii, aceasta trebuie respins.

Respingerea unei cereri de mprumut trebuie facut in mod politicos, dar ferm, iar clientului trebuie s i se explice in mod corespunztor argumentele pe baza crora cererea de imprumut a fost respins.

Dac, dupa discutia preliminar, ofierul de credite consider c cererea de imprumut este n concordan cu criteriile de baza ale bancii in domeniul creditarii, urmatorii pasi vor fi efectuarea unor investigatii mai in detaliu si a unei analize financiare, pe baza documentelor solicitate clientului si a unor informatii obtinute de la banca si din alte surse externe.

9. ACORDAREA CREDITELORIn vederea solicitarilor de credite, agentii economici- persoane fizice si juridice se vor adresa unitatilor bancii cu o cerere-tip completata cu datele prevazute in formularele respective.

Aceste cereri sunt diferentiate, astfel:

Societati comerciale si regii autonome cu profil agricol

Societati comerciale si regii autonome, altele decat cele cu profil agricol

Fermieri( producatori agricoli individuali constituiti in asociatii)

Firme individuale si persoane fizice.

Cererile de credite, la randul lor, vor fi insotite de urmatoarele documente:

Pentru societatile comerciale: statutul societatii, contractul societatii, certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului, hotararea Adunarii Generala a Actionarilor prin care sunt imputerniciti reprezentantii unitatii sa contracteze credite bancare, situatia imprumuturilor si disponibilitatile banesti la alte unitati bancare;

Pentru regiile autonome: copia hotararii de guvern sau hotararea organelor judetenepentru infiintarea regiei, certificat de inregistrare la Registrul Comertului, copie dupa deciziile de numire a reprezentantilor unitatii sa angajeze cu semnaturi regia respectiva, situatia imprumuturilor si a disponibilitatilor banesti la alte banci;

Pentru firme individuale si alte asociatii: autorizare de functionare, declaratia de venituri depuse la Organele Fiscale, situatia imprumuturilor si a disponibilitatilor banesti la alte banci;

Pentru persoane fizice: adeverinta de avere eliberata de Primarie, adeverinta de la locul de munca;l

Pentru tinerii casatoriti: cu conditia sa prezinte copie dupa certificatul de casatorie, adeverinta de venituri de la locul de munca permanent al tinerilor, declaratiile ambilor soti ca sunt la prima casatorie.

Dupa depunerea cererii de credite cu toate documentele necesare, inregistrarea acesteia intr-un registru special, se repartizeaza de directorul unitatii serviciilor de creditare- finantare in vederea analizei indeplinirii conditiilor de solicitare a imprumutului.

La primirea cererilor de credite, serviciile de creditare vor urmari ca pe langa documentele amintite mai sus sa depuna si altele:

Bilant contabil pe anul precedent insusit de Organele Fiscale si toate documentele anexei;

Balanta de verificare pe luna anterioara;

Situatia patrimoniului si a rezultatelor financiare pe trimestrul expirat;

Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs;

Fluxul de incasari si plati pe perioada de creditare;

Planul de activitate pe anul curent;

Centralizatorul devizelor tehnologice la societatile sau regiile autonome cu profil agricol;

Situatia veniturilor brute realizate in anul precedent de regii autonome indiferent de profil;

Agentii economici care solicita credite pentru constituirea de stocuri sezoniere trebuie sa prezinte si situatia miscarii stocurilor cantitativ si valoric pe perioada de constituire, cat si graficul de utilizare sau vanzare care cuprinde canalele de verificare.

Procesul de analiza al acordarii creditului cuprinde 3 faze:

I. Analiza formala

II. Analiza de fond

III. Evaluarea creditului.

Analiza formala urmareste prezentarea tuturor documentelor amintite mai sus.

Analiza de fond consta in verifecarea si interpretarea unor indicatori economici si financiari pe baza datelor din cererea de credite si situatia anexata la cererea de credite. Pentru agentii economici cu personalitate juridica pe baza indicatorilor economici si financiari determinati de banca se va determina grupa de bonitate.

Indicatorii financiari si formulele de calcul pentru determinarea bonitatii agentilor economici:

1. Lichiditatea generala = Active circulante / Datorii curente

2. Solvabilitatea patrimoniala = Capitalul propriu / Total Pasiv * 100

3. Rata profitului brut = Profit brut / Cifra de afaceri * 100

4. Rata rentabilitatii financiare = Profit net / Capital propriu * 100

5. Gradul de indatorare = Datorii curente / Total Active.

In functie de punctajul obtinut, fiecare agent economic cu personalitate juridica va fi incadrat intr-una din urmatoarele categorii de bonitate:

a) Standard ,intre 80 100 puncte pentru situatiile in care rezultatele financiare sunt foarte bune, permitand atat rambursarea ratelor de imprumut cat si rata dobanzii, conform esalonarii propuse si, in acelasi timp, se poate constata ca aceste rezultate financiare bune vor fi mentinute inperioada urmatoare;

b) In observatie ,intre 60 79 puncte in cazul in care rezultatele financiare sunt bune sau foarte bune, dar se pare ca acest nivel nu poate fi mentinut o perioada mai lunga;

c) Substandard ,intre 40 59 puncte

in cazul in care rezultatele financiare sunt satisfacatoare la momentul respectiv, dar perspectivele activitatii sunt nesatisfacatoare;

d) Indoielnic ,intre 20 39 punctein cazul in care rezultatele financiare sunt slabe si este probabil sa se mentina la acelasi nivel si inperioada urmatoare;

e) Pierdere ,mai putin de 20 puncte in situatia in care clientul inregistreaza pierderi in activitatea pe care o desfasoara si reiese foarte clar ca nu va fi capabil sa ramburseze nici rata la imprumut, nici sa plateasca dobanda.

Evaluarea creditului se face conform unor metodologii specifice in functie de categoria creditului, grupa de bonitate a solicitantului, domeniul de activitate si obiectul creditarii.

Evaluarea creditelor consta in negocierea cu solicitantul de credit a volumului maxim al creditului ce poate fi acordat, a nivelului dobanzii, a termenelor de rambursare a creditelor si de plata a dobanzilor si a comisioanelor, a garantiilor propuse si modalitati de asigurare a acestora, precum si a altor clauze care vor fi inscrise in contractul de credite.

Volumul maxim al creditelor ce poate fi acordat unui solicitant de credite se stabileste in cadrul unor procente maxime de creditare stabilite de banca, si in functie de posibilitatea de rambursare si de plata a dobanzilor lunare.

10.RISCURI DE CREDITARE

In vederea limitarii riscului de credit al bancilor, B.N.R., in calitate de supraveghetor al activitatilor societatilor bancare, vine cu o serie de norme si regulamente cu privire la limitarea riscului de credit.

In acest sens amintim Regulamentul nr.2 din 7 aprilie 2000 referitor la clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si la constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, normele metodologice nr. 2/2000 ale B.N.R. cu privire la aplicarea acestui regulament, normele B.N.R. nr. 8 din 26 aprilie 1999 privind limitarea riscului de credit referitoare la incadrarea in categorii de risc de credit a elementelor de Activ din bilant, precum si a celor din afara bilantului asimilate acestora.

Pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credite potrivit Regulamentului B.N.R. nr. 2/2000, creditele si plasamentele societatilor bancare acordate clientelei din sistemul nebancar se clasifica in urmatoarele categorii: Standard; In observatie; Substandard; Indoielnic; Pierdere.

Odata cu aceasta clasificare se stabilesc si urmatoarele criterii:

A. Serviciul datoriei

B. Initierea de proceduri judiciare.Serviciul datoriei poate fi clasificat astfel:

Bun atunci cand ratele la imprumut si dobanda sunt platite la timp sau cu o intarziere de cel mult 7 zile;

Slab in cazul in care rambursarea ratelor la imprumut si plata dobanzii se efectueaza cu o intarziere de maximum 30 de zile;

Inacceptabil cand rambursarea ratelor la imprumut si plata dobanzii se efectueaza cu o intarziere mai mare de 30 de zile.

Analiza riscului de creditare contine 2 etape:

1) Evaluarea riscului

2) Asumarea riscului.Riscul de credit este generat pe parcursul derularii contractului de credit ca urmare a unor dificultati legata de achitarea la termen a obligatiilor asumate de clientii bancii.

La nivelul bancii, conform Legii Bancare nr. 58/1998 este obligatoriu sa functioneze un Comitet de Risc.Analiza si evaluarea riscului se face tinand seama de urmatoarele categorii de riscuri:

1. Risc financiar reflecta dificultatile ce pot apare in activitatile financiare ale agentilor economici, si mai ales, posibilitatile de achitare la termen la banca.2. Risc comercial reprezinta incertitudinea ce poate sa apara la incasarea creantelor sau la plata furnizorilor. Acest risc va fi evaluat cu ajutorul unor indicatori: a) Perioada medie de incasare a creantelor = Creante / Cifra de afaceri * numarul de zileb) Perioada medie de plata a furnizorilor = Furnizori neplatiti / Cifra de afaceri * numarul de zile.3. Risc de garantie este reprezentat de posibilitatea aparitiei unor dificultati in valorificarea bunurilor aduse in garantie.4. Risc managerial este determinat de calitatea echipei de conducere a firmei si va fi analizat pe baza cunoasterii directe a acesteia de catre economist.5. Risc de senzitivitate este folosit pentru investitii pe termen lung. Acest risc este determinat de influenta schimbarilor ce se manifesta in domeniul tehnic, economic,financiar, social, intern si extern.Riscul total de creditare - se determina pe baza punctajelor acordate pe clasa de risc.

Clasele de risc:

Clasa I 100 80 puncte Clasa II 79 65 puncte Clasa III mai putin de 65 puncte.Semnificatia claselor de risc:

Clasa I performante foarte bune Clasa II performante bune, dar garantiile oferite de client confera o siguranta medie Clasa III performante scazute.

11. CONTROLUL BANCAR EXERCITAT IN PROCESUL CREDITARII

Controlul bancar se exercita asupra utilizarii si garantiei creditelor. Controlul faptic este principala forma de control. Se exercita la sediul beneficiarului de credite si la locurile de desfasurare a activitatilor si are ca principale obiective:

Respectarea graficului de acordare si rambursare a creditelor si rambursare a dobanzilor.

Analiza realizarii fluxului de numerar comparativ cu cel estimat al acordarii creditelor. Este foarte important acest control.

Utilizarea creditelor potrivit destinatiilor pentru care au fost aprobate.

Concordanta datelor din documentele depuse la banca cu cele din unitatea respectiva.

Rezultatul controlului faptic la agentii economici persoane juridice se consemneaza intr-un proces verbal (act bilateral), in care se inscriu constatarile efectuate conform celor aratate mai sus si masurile luate de Organul de Control sau care vor fi propuse de acesta Comitetului de Credite.

Constatarile cu privire la persoanele fizice se consemneaza intr-o Nota de Control, actele de control intocmite se inregistreaza la banca a doua zi si se predau sefului de servicii-creditare care le va analiza in termen de 3 zile si va dispune aplicarea sau inaintarea spre aprobarea de Comitetul de Credite.

In cazul constatarii lipsei de garantie sau nerespectarii destinatiei creditelor se va proceda la rambursarea de egala valoare a creditului, iar in lipsa de disponibilitati se trece la restanta urmarindu-se recuperarea cu prioritate.

O alta forma de control a utilizarii si garantiei creditelor se refera la analiza financiara care se efectueaza la sediul bancii pe baza documentelor prezentate de beneficiarii de credite si consta in:

1) Analiza graficului de acordare si rambursare a creditelor.

2) Analiza echilibrului financiar.

3) Determinarea bonitatii indicatorilor.

Analiza graficului de acordare si rambursare a creditelor se face lunar pentru toti beneficiarii de credite.

Daca agentii economici nu-si respecta graficul de acordare si rambursare, analiza se extinde si se face o analiza a echilibrului financiar.

Analiza echilibrului financiar se face prin verificarea creditelor. Minusul de garantie este determinat de pierderi, de mijloacele circulante, clienti neincasati, stocuri nevandabile, si in acest caz, inspectorul bancar va lua masuri pentru rambursarea imediata a creditelor de egala valoare sau trecerea la restanta sau recuperarea lor.

La agentii economici care au inregistrat minusuri de garantie, Comitetele de Credite vor lua masuri de intensificare a controalelor faptice si determinarea bonitatii pe baza ultimilor indicatori financiari.

Determinarea bonitatii a agentilor economici ca persoana juridice se efectueaza trimestrial, iar agentilor economici cu grupe de bonitate bune, Comitetul de Credite poate aproba ca aceeasi analiza sa se poata face semestrial.12. ACORDAREA SI RAMBURSAREA CREDITELOR

Acordarea creditelor in cadrul Bancii Comerciale Romane S.A. se face in limita plafoanelor maxime de creditare comunicate de Administratia Centrala. Platile din aceste credite pot incepe numai dupa semnarea contractului de credite, intocmirea tuturor documentelor legale privind constituirea garantiilor asiguratorii acceptate de banca si prezentarea politelor de asigurare la o Societate de Asigurari.

In vederea derularii contractului de credit aprobat, serviciul de credite va preda serviciului-contabilitate sub semnatura un exemplar din graficul de acordare si rambursare a creditelor anexa la contract.

Plata creditelor se va face fie integral( la o anumita data), fie esalonat( in transe) conform prevederilor din Contractul de Creditare si a Graficului de Rambursare. In situatia in care creditul se acorda in transe, serviciul-contabilitate va urmari ca platile sa se incadreze in volumul creditelor acordate. Platile din creditele acordate se fac din conturile simple de imprumut deschise pe categorii de credite.

Procedurile de plata a creditelor se pot face atat sub forma de plati in numerar pe baza de ordin de plata sau cec in numerar, cat si plati fara numerar pe baza documentelor de decontare( bilete la ordin, cambii, ordin de plata). Toate documentele pe baza carora se fac plati din contul platitorului vor fi acceptate expres de platitor si vor fi inregistrate in conturile imprumutatilor numai dupa ce au fost verificate si vizate de compartimentele de creditare.

Rambursarea creditelor atat pentru persoane juridice, cat si pentru persoane fizice se face din sumele incasate pentru produsele livrate, lucrari executate si servicii prestate, din despagubirile primite de la societatile de asigurari, din sumele depuse in numerar de la casieria unitatii bancare si din oricare alte disponibilitati ale imprumutatilor la data prevazuta in Graficul de Acordare si Rambursare al Creditului.

i la acordare i la rambursare de credite, banca incaseaza comisioanele cuvenite bancii conform listei de comisioane aprobate de Administratia Centrala. Comisioanele se incaseaza fie prin depuneri de numerar de catre client in contul bancii, fie cu nota contabila din contul curent al agentului economic. Dreptul de a incasa comisioanele cu nota contabila din contul agentului economic fara acceptul lui este prevazut in contractul de credit intre banca si solicitantul de credit.13. CONTROLUL FINANCIAR-PREVENTIV

In conformitate cu Legea 30/1991 privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv, presedintele Bancii Comerciale a emis un ordin privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv in cadrul Bancii Comerciale Romane S.A.

Conform acestui ordin, controlul financiar preventiv se exercita asupra operatiunilor si documentelor din care deriva drepturi si obligatii proprii conform unei anexe.

Documentele insotite de acte justificative se prezinta la controlul financiar-preventiv semnate de seful compartimentului de specialitate in care s-au intocmit, care raspunde de realitatea si exactitatea datelor, legalitatea operatiunilor si alte elemente consemnate in aceste documente.

Documentele prezentate la viza de control financiar-preventiv vor avea formula Reflecta realitatea, necesitatea, oportunitatea si economicitatea operatiunii.

Persoanele care exercita controlul financiar-preventiv, existenta si autenticitatea semnaturilor persoanelor care atesta verificarea controlului efectuat de compartimentele de specialitate si raspunderea pentru verificarea obiectivelor fac parte dintr-o anexa de la decizia data de conducatorul unitatii.

Viza de control financiar-preventiv se va da in mod expres pe documente cu indicarea datei si sub semnatura persoanelor care efectueaza acest control.

Documentele referitoare la operatiile supuse controlului financiar-preventiv care nu au fost vizate nu pot fi inregistrate in contabilitate decat pe baza aprobarii scrise a conducerii unitatii.

In acest sens se vatine o evidenta a documentelor pentru care s-a refuzat viza de control financiar-preventiv si motivul refuzului de viza.

Controlul financiar-preventiv in cadrul unitii teritoriale a Bncii Comerciale Romane S.A. se efectueaz de ctre contabilul-sef al unitatii.

Operatiunile dispuse de titularii de cont sunt supuse verificarii, in momentul primirii documentelor la ghiseu si ulterior, in cadrul controlului asupra lucrarilor grupelor operative. Controlul la ghiseu se executa de salariatii din serviciul (biroul) contabilitatii unitatii bancii sub semnatura, potrivit competentei si consta din verificarea documentelor ce urmeaza a fi inregistrate in conturile titularilor pentru a preintampina efectuarea operatiunilor care nu se incadreaza in dispozitiile legale si in normele bancii.

Obiectivele si modul de efectuare a controlului la ghiseu sunt prevazute in normele privind: finantarea si creditarea titularilor de cont, efectuarea platilor intre titularii de cont, operatiunile de casa, exercitarea controlului financiar-preventiv, etc.

Referentii din grupele operative sunt indreptatiti sa ceara, si titularii de cont sunt obligati a pune la dispozitia bancii, orice documentatie pe baza careia sa se poata edifica in vederea exercitarii controlului prevazut in normele de lucru.

Contabilii-sefi si sefii serviciilor(birourilor) contabilitatii au obligatia:

A. sa exercite zilnic controlul ierarhic operativ-curent asupra modului de indeplinire a sarcinilor de catre personalul de executie din cadrul serviciului(biroului) contabilitatii, in care scop:

verifica, prin sondaj, modul cum salariatii exercita controlul asupra documentelor primite la ghiseu sau prin posta, urmarind sa controleze zilnic un numar cat mai mare de documente, care se inregistreaza in conturi sau se remit la alte unitati bancare, de la 2-4 salariati, fara a stanjeni desfasurarea normal;a a muncii acestora sau indeplinirea celorlalte atributii ce revin contabililor-sefi si sefilor serviciilor(birourilor) contabilitatii. Documentele verificate vor fi semnate, iar deficientele constatate remediate operativ, facandu-se cu aceeasi ocazie o indrumare practica a salariatilor;

concomitent cu verificarea documentelor se va urmari modul de servire a titularilor de cont, circuitul documentelor, modul cum referentii verifica concordanta semnaturilor si stampilelor de pe documente cu cele din fisele cu specimene de semnaturi si decontarea in termen a documentelor;

verifica prin sondaj completarea corecta a documentelor prezentate de titularii de cont, intocmirea corecta a extraselor de cont si existenta anexelor inainte ca acestea sa fie predate sau remise titularilor de cont, intocmirea corecta a scrisorilor D.R.S., efectuarea la timp si corecta a eventualelor stornari in conturile titularilor, evidenta si modul de utilizare a formularelor cu regim special, etc.B.sa faca controlul ulterior asupra:

modului de conducere a evidentei tehnic-operative, operatiuni de casierie, imprimate cu regim special, etc;

concordantei dintre evidenta analitica si cea sintetica la conturile in afara bilantului;

lucrarilor privind decontarile reciproce intre unitatile bancii;

modului de executare si verificare a lucrarilor de evidenta contabila editate pe calculator;

modului de arhivare si pastrare a documentelor;

existentei si valabilitatii imputernicirilor (delegatiilor) date de titularii de cont pentru ridicarea de numerar si a extraselor de cont;

respectarii termenelor de rambursare a creditelor si de incasare a dobanzilor neincasate in termen;

altor obiective apreciate ca necesare si care nu au putut fi cuprinse la controlul operativ-curent.

Directorii unitatilor raspund pentru buna organizare a controlului la ghiseu, a controlului ce trebuie exercitat de contabilii-sefi asupra documentelor zilei si cel ulterior, precum si de catre organele de indrumare si control ale serviciului contabilitatii sucursalei asupra desfasurarii muncii aparatului operativ din filialele si agentiile in subordine.

`UNUI SINGUR ADMINISTRATOR SAU A UNUI CONSILIU DE ADMINISTRATIE

COMITET DE DIRECTIE

ADUNAREA GENERALA ORDINARA

sau

EXTRAORDINARA

PAGE 1


Recommended