+ All Categories
Home > Documents > BAZELE MARINARIEI

BAZELE MARINARIEI

Date post: 06-Dec-2014
Category:
Upload: dinca-ionut
View: 194 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
23
CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ. CLASIFICARE - să definească corect nava şi să reprezinte grafic planurile de referinţă - să enumere şi să definească principalele dimensiuni şi calităţi ale navei - să enumere şi să definească principalele instalaţii ce deservesc nava - să enumere şi să compare unităţile de măsură - să definească pe machetă principalele părţi constructive ale navei - să descrie părţile componente ale arboradei, greementului şi velatura navei; să definească suprafaţa velică a navei - să clasifice navele civile şi militare şi să enunţe destinaţia şi caracteristicile fiecărei nave - să enunţe organizarea navei ; să enumere rolurile navei şi să explice conţinutul lor - să enumere principalele acte normative şi prevederile acestora privind protecţia muncii în activităţile desfăşurate la bordul navei 1.1. Nava: definiţie, plane de referinţă, principalele dimensiuni şi calităţi. Deplasamentul şi tonajul. Principalele instalaţii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, convenţii, reglementări maritime internaţionale. Unităţi de măsură folosite în marină Nava este un corp plutitor, etanş, de o construcţie specială, având formă, rezistenţă structurală, calităţi nautice şi echipament care să-i permită navigaţia şi utilizarea în siguranţă pentru transportul de mărfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetări ştiinţifice, lucrări tehnice ori pentru activitate portuară având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de altă navă. Orice navă trebuie să dispună de certificat de construcţie, de siguranţă şi naţionalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supraveghează construcţia şi exploatarea navei. La baza organizării şi desfăşurării activităţilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter naţional, pe care registrele le elaborează şi le îmbunătăţesc periodic. 1
Transcript
Page 1: BAZELE MARINARIEI

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ. CLASIFICARE

- să definească corect nava şi să reprezinte grafic planurile de referinţă- să enumere şi să definească principalele dimensiuni şi calităţi ale navei - să enumere şi să definească principalele instalaţii ce deservesc nava- să enumere şi să compare unităţile de măsură- să definească pe machetă principalele părţi constructive ale navei - să descrie părţile componente ale arboradei, greementului şi velatura navei; să definească

suprafaţa velică a navei- să clasifice navele civile şi militare şi să enunţe destinaţia şi caracteristicile fiecărei nave- să enunţe organizarea navei ; să enumere rolurile navei şi să explice conţinutul lor- să enumere principalele acte normative şi prevederile acestora privind protecţia muncii în

activităţile desfăşurate la bordul navei

1.1. Nava: definiţie, plane de referinţă, principalele dimensiuni şi calităţi. Deplasamentul şi tonajul. Principalele instalaţii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, convenţii, reglementări maritime internaţionale.

Unităţi de măsură folosite în marină

Nava este un corp plutitor, etanş, de o construcţie specială, având formă, rezistenţă structurală, calităţi nautice şi echipament care să-i permită navigaţia şi utilizarea în siguranţă pentru transportul de mărfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetări ştiinţifice, lucrări tehnice ori pentru activitate portuară având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de altă navă.

Orice navă trebuie să dispună de certificat de construcţie, de siguranţă şi naţionalitate, eliberate de portul de înregistrare.Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supraveghează construcţia şi exploatarea navei.

La baza organizării şi desfăşurării activităţilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter naţional, pe care registrele le elaborează şi le îmbunătăţesc periodic.Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atestă clasa pe care aceasta o acordă navei. Clasa acordată de R.N.R. unei nave indică faptul că atât construcţia propriu-zisă a corpului, maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor cât şi semifabricatele şi materialele utilizate satisfac prescripţiile regulilor aplicate în sensul respectiv.

În cazul în care instalaţia frigorifică are posibilitatea să trateze intensiv o încărcătura nerăcită în prealabil, simbolul va fi X, iar dacă instalaţia frigorifică este destinată răcirii şi congelării produselor piscicole preparate pe navă, simbolul va fi .Prin scurta prezentare, rezultă importanţa certificatelor eliberate de R N R şi care stă la baza stabilirii cotelor de asigurare ce oferă garanţiile utilizatorilor asupra stării tehnice a navei.

Calităţile nautice ale navei sunt determinate de forma şi caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, şi în condiţii normale de plutire, pe apă liniştită este vertical. Planul la care ne referim este numit plan vertical-longitudinal sau plan diametral.

Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în două parţi: partea din dreapta pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Tb;

1

Page 2: BAZELE MARINARIEI

partea din stânga pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Bb.Planul vertical-transversal care trece prin jumătatea lungimii navei, împarte nava în două părţi: sectorul prova, partea din faţă a navei; sectorul pupa, partea din spate a navei.

Planul vertical transversal care trece prin jumătatea lungimii navei se numeşte planul cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se înţelege secţiunea transversal verticală care trece prin punctul unde nava are lăţimea maximă .

Extremitatea anterioară în formă de pană pentru a despica mai uşor apa poartă denumirea de prova (Pv), iar partea posterioară poartă denumirea de pupa (Pp).Intersecţia planului diametral cu elementul de structură de la fundul navei denumit chilă, formează linia chilei, iar în partea de sus a navei planul diametral intersectează puntea după linia punţii. Curbura liniei punţii se numeşte selatura punţii.

Intersecţia planului diametral cu elementul de structură din prova navei denumit etravă, este linia etravei, iar intersecţia planului diametral cu elementul de structură din pupa navei, numită etambou, este linia etamboului.

Planul orizontal împarte corpul navei în două părţi: carena sau opera vie si partea emersă sau opera moartă. Intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire formează linia de plutire. Linia de plutire a navei la plină încărcare formează linia de plutire maximă. Linia de plutire corespunzătoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formează linia de plutire de construcţie (CWL). Planurile de referinţă şi elementele caracteristice sunt prevăzute în Fig.1

Fig.1 Părţile componente ale corpului navei şi planurile de referinţă.1–plan longitudinal; 2-plan transversal; 3-linia punţii (selatura);4-linia chilei;5-linia etravei;6-linia etamboului;7-operavie; 8-opera moartă;9-plan de plutire (linia de plutire);10- linia de apă; 11sector

prova tribord;12- sector prova babord; 13-sector pupa tribord; 14-sector pupa babord.

2

Page 3: BAZELE MARINARIEI

1.2. Corpul navei; tipuri de corpuri. Osatura, bordajul, punţile, compartimentajul, pereţii şi suprastructura navei

Corpul navei este o construcţie compusă dintr-un înveliş etanş, rigidizat în interior printr-un sistem de grinzi, formând scheletul sau osatura corpului şi prin pereţi longitudinali şi transversali.

Rigidizarea corpului este asigurată totodată de punţi şi suprastructuri. Deci, părţile principale ale structurii unui corp de navă putem spune că sunt următoarele:• osatura navei (scheletul);• bordajul navei;• punţile navei;• pereţii navei;• suprastructurile navei.

Osatura navei.Osatura navei, este formată din totalitatea elementelor structurale longitudinale şi

transversale care îmbinate rigid între ele alcătuiesc scheletul rezistent al navei.Structura oricărui tip de navă include două tipuri de elemente de osatură: longitudinale şi transversale.

Elementele de structură longitudinală sunt următoarele:• chila (carlinga centrală);• cotrachila;• longitudinalele de fund(carlingi laterale);• longitudinalele dublului fund;• longitudinalele de bordaj;• longitudinalele de punte;• etrava;• etamboul.

Chila (carlinga centrală) în funcţie de mărimea şi destinaţia navei poate fi plată, cheson sau masivă.

Chila plată (Fig.1), obişnuită în construcţiile moderne, este dintr-o filă de tablă groasă instalată de la prova la pupa, pe centrul fundului navei. Pe chila plată, de regulă, se montează o carlingă ce fixează varangele. Pe varange, în continuarea chilei plate se montează filele de galbord, elemente componente ale învelişului bordajului.

Chila cheson (Fig.2), se mai numeşte şi chilă tunel. Constructiv este asemănătoare chilei plate, însă în loc de o carlingă centrală, are două asemenea grinzi distanţate între ele, aşa încât formează un canal continuu de aceeaşi înălţime cu varangele. Este folosită la navele cu dublu fund şi pe navele petroliere cu maşinile la pupa.

Oferă avantajul unei rezistenţe structurale longitudinale mărite şi posibilitatea utilizării acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast.

3

Page 4: BAZELE MARINARIEI

Fig.1. Chilă plată.1-chilă; 2-carlingă; 3-varangă; 4-filă de galbord.

Chila masivă (Fig.3), este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat, de

secţiune dreptunghiulară, îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari.

În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi, fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele, metalice de salvare.

Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor, paralel şi deasupra chilei. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu.

În situaţia construcţiilor cu chilă plată, contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală.Longitudinalele de fund sau carlingile laterale, sunt elemente de structură

longitudinală, montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. Sunt confecţionate din table verticale, de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri.

Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund.

Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură.

Chila masivă (Fig.3), este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat, de secţiune dreptunghiulară, îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari.În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi, fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele, metalice de salvare.

4

Page 5: BAZELE MARINARIEI

Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor, paralel şi deasupra chilei. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu.

În situaţia construcţiilor cu chilă plată, contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală.Longitudinalele de fund sau carlingile laterale, sunt elemente de structură

longitudinală, montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. Sunt confecţionate din table verticale, de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri.

Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund.

Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură.

Fig.2 Chilă cheson.

1-chilă; 2-filă de galbord; 3-varangă.

5

Page 6: BAZELE MARINARIEI

Fig.3 Chilă masivă.1-chilă; 2-filă de galbord; 3-varangă.

1.3. Deschideri în punţi, pereţi şi bordaj. Arborada, greementul şi velatura. Suprafaţa velică a navei

În corpul navei, din construcţie sunt practicate diferite deschideri în bordaj, punţi şi pereţi. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinări speciale a R.N.R. pentru fiecare tip de navă în parte , funcţie de zona de navigaţie aprobată.

Deschideri în bordajDeschiderile în bordaj se concep în funcţie de mărimea şi destinaţia navei, având

formă şi rezistenţă structurală necesară nevoilor pentru care au fost practicate.Putem întâlni la nave, deschideri atât în opera vie cât şi în opera moartă.

Deschideri în opera vie.Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig.1şi Fig.2 după cum urmează:• Prize de fund, deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. Inundarea se realizează cu ajutorul valvulei Kingston;• Sorburi de răcire, deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiraţia pompelor de răcire ale motoarelor principale şi auxiliare, ale condensatoarelor sau pentru circulaţia apei de răcire;• Scurgeri, deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare şi a rezidurilor, drenajului din santină, evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor;• Etambreul elicei, deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei;

6

Page 7: BAZELE MARINARIEI

• Etambreul cârmei, deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei;• Orificiu pentru spada lochului;• Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason;• Crapodină, orificiu practicat în prelungirea chilei către pupa pentru fixarea axului cârmei;• Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova).

Deschideri în opera moartă.Deschiderile în opera moartă sunt prezentate în Fig.1 şi Fig.2 după cum urmează:

• Sabord, deschidere practicată în parapet sau în bordaj, de formă pătrată sau dreptunghiulară. Sabordul practicat în parapet serveşte la scurgerea apei adunată pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveşte pentru încărcarea-descărcarea materialelor uşoare. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul punţilor pentru ambarcarea şi debarcarea oamenilor;• Hublou, deschidere practicată în bordaj sau în suprastructuri, de regulă de formă circulară care serveşte la iluminarea şi aerisirea încăperilor. În interior este prevăzut cu obturator pentru întunecarea navei şi etanşare în cazul spargerii geamului.

Fig.1. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector prova).1-tunel pentru elicea prova; 2-nară de parapet; 3-nară în bordaj; 4-ureche în parapet cu şomare şi

turnicheţi; 5-scurgere; 6-ureche în parapet; 7-scurgere; 8-nară în parapet; 9-sabord.

• Nări în bordaj, deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lanţului ancorei;• Nări în parapet, deschideri practicate în parapet, de formă circulară sau ovală prin care sunt dirijate parâmele. Nările pot fi simple sau cu tacheţi.• Porţi în parapet, deschideri practicate în parapet în dreptul scărilor pentru intrare la bord;• Urechi în parapet, deschideri pentru dirijarea parâmelor. Pot fi închise, deschise, simple cu turnicheţi, simple cu şomar, cu şomar şi turnicheţi;• Scurgeri, deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punţi şi a reziduurilor din diferite compartimente.

7

Page 8: BAZELE MARINARIEI

Fig.2. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector pupa).1-priza de fund; 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason; 3-orificiu pentru spada lochului; 4-sorb de răcire; 5-scurgeri; 6-etambreul elicei; 7-carapodină; 8-etambreul cârmei; 9-ureche în parapet cu şomar şi turnicheţi; 10-nară în bordaj; 11-nară în parapet; 12-sabord în parapet; 13-hublouri; 14-

scurgeri; 15-poartă în parapet; 16-sabord în bordaj.

CAPITOLUL 2

BĂRCI ŞI AMBARCAŢIUNI. MIJLOACE DE SALVARE

- să definească, să clasifice şi să descrie bărcile, elementele caracteristice de construcţie; să compare bărcile şi ambarcaţiunile; să descrie inventarul bărcilor

- să enumere mijloacele individuale şi colective de salvare şi să explice modul de utilizare a acestora

- să cunoască mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22

2.1. Bărci şi ambarcaţiuni; definiţie, clasificare şi descriere. Elemente caracteristice de construcţie. Inventarul bărcilor. Arborada şi greementul ambarcaţiunilor cu vele

Generalităţi

Ambarcaţiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici, capabil să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame, vele, motor, manele), destinat pentru pregătirea marinărească a echipajelor, pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane, materiale, etc.

Ambarcaţiunile, la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa, numerele fără soţ în tribord, iar cele cu soţ în babord. La ambarcaţiunile ce se construiesc pentru tribordul navei, dopul de scurgere al apei se amplasează în dreapta chilei, iar cele din babord în stânga chilei.

8

Page 9: BAZELE MARINARIEI

Clasificarea ambarcaţiunilor

Ambarcaţiunile se clasifică astfel:- Ambarcaţiuni de serviciu:a) barcaze de 14-20 rame;b) ambarcaţiuni de 4+1;6+1;8+1;10+1;c) baleniere de 5 la 7 rame;d) pui de 2 la 4 rame;e) ambarcaţiuni cu motor;f) şalupe.- După sistemul de propulsie:a) ambarcaţiuni cu rame;b) ambarcaţiuni cu vele;c) ambarcaţiuni cu rame şi vele;d) ambarcaţiuni cu motor;e) ambarcaţiuni cu motor şi vele;f) ambarcaţiuni cu propulsie mecanică(acţionată de manele).- După forma operei moarte:a) ambarcaţiuni cu pupa tăiată;b) ambarcaţiuni cu pupa ascuţită (baleniere).- După forma operei vii:a) ambarcaţiuni cu opera vie rotundă;b) ambarcaţiuni cu opera vie în formă de V;c) ambarcaţiuni cu redan;d) ambarcaţiuni cu fundul plat;e) ambarcaţiuni cu lest şi coaste în formă de S;f) ambarcaţiuni cu opera vie mixtă, apare prove în V iar spre pupa rotundă; :- După materialul de construcţie:b) din lemn;c) din metal;d) mixte (din lemn şi metal);e) din mase plastice;f) din cauciuc.- După sistemul de construcţie:a) latin;b) suprapus;c) diagonal;d) caravelelor(latin exterior şi diagonal interior);e) cusăturilor(latin cu cusături).

2.2. Mijloace individuale şi colective de salvare. definiţie, destinaţie, clasificare, descriere, mod de utilizare sau funcţionare

1. Colaci de salvareCaracteristicile colacilor de salvare:

1) să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel puţin 400 mm;

2) să fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzătoare, care nu trebuie să fie stuf, talaş, granule de plută sau alte deşeuri de materiale fără coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a căror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila;

3) să poată susţine în apă dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel puţin 14,5 kg;

9

Page 10: BAZELE MARINARIEI

4) să aibă o greutate de cel puţin 2,5 kg;5) să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit complet de

flacără timp de 2 secunde;6) să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care

este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate;

7) dacă se intenţionează să fie acţionat mecanismul de decuplare rapida prevăzut cu autodeclanşarea semnalelor fumigene şi cu autoaprinde a luminilor să aibă fie o greutate suficientă pentru a acţiona mecanismul de decuplare rapida, fie o greutate de 4 kg, care din acestea este mai mare;

8) să fie prevăzut cu o saulă de cel puţin 9,5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferinţei colacului ca să formeze patru bucle egale.

Cerinţele colacilor de salvare:1) să fie astfel amplasaţi încât să poată fi imediat accesibili in ambele borduri ale

navei si pe cât posibil pe toate punţile deschise care se extind până la bordajul navei; cel puţin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei;

2) să fie în aşa fel fixaţi încât să poată fi repede desprinşi şi să nu aibă nici un dispozitiv de fixare permanentă.3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel puţin câte un colac de salvare prevăzut cu o saula de salvare plutitoare, cu o lungime cel puţin egală cu dublul înălţimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in condiţii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m, care din valori este mai mare.

Cerinţe pentru saulele de salvare plutitoare:- să fie anti-giratorii;- să aibă un diametru de cel puţin 8 mm;- să aibă o rezistentă la rupere de cel puţin 5 kN.

4) cel puţin jumătate din numărul total de colaci de salvare vor fi prevăzuţi cu lumini cu autoaprindere. Cel puţin doi din aceşti colaci de salvare vor fi de asemenea prevăzuţi cu semnale fumigene cu declanşare automată care pot fi rapid aruncaţi de pe puntea de comandă. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie să fie egal amplasaţi în ambele borduri ale navei şi nu vor fi prevăzuţi cu saula de salvare plutitoare.

Cerinţe pentru luminile cu autoaprindere:- să nu poată fi stinse cu apă;- să poată arde continuu cu o intensitate luminoasă de cel puţin 2 candeli in toate

direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut, având cel puţin intensitatea luminoasă efectivă, corespunzătoare;

- să fie prevăzute cu o sursă de energie care să poată întreţine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut, având cel puţin intensitatea luminoasa efectivă corespunzătoare pentru o perioadă de cel puţin 2 ore;

- să poată rezista la proba de şoc, adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea in apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.

Cerinţe pentru semnalele fumigene cu declanşare automată ale colacilor de salvare:- să emită un fum de o culoare foarte vizibilă la un debit constant pentru o perioada

de cel puţin 15 minute când pluteşte în apă calmă;

10

Page 11: BAZELE MARINARIEI

- să nu ardă de maniera explozivă şi să nu producă nici o flamă în timpul emiterii semnalului fumigen;

- să nu fie scufundate pe mare agitată;- să continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apă pentru o perioada

de cel puţin 10 secunde;- să reziste la proba de şoc, adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în

apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate;5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei şi al portului de înregistrare a navei.

2 Veste de salvareCerinţe generale pentru vestele de salvare:

1) o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde;2) o vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât:

- după demonstraţie, să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor;- să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată, însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect;

- să poată fi purtată comod;- să permită persoanei care o poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4,5 m

fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze.3) o vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca:

- să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală;

- să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei, în cel mult 5 secunde.4) o vestă de salvare trebuie sa aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce;5) o vestă de salvare trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distanţă scurta şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare;6) fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un şnur;

3. Cerinţe generale pentru veste de salvare gonflabile:O vesta de salvare a cărei flotabilitate depinde de umflarea prealabilă trebuie să aibă cel puţin două compartimente separate şi să satisfacă cerinţele:1) o vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde;2) o vesta de salvare gonflabilă trebuie sa fie astfel confecţionata încât:

- după demonstraţie, să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor;- să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată, însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect;

- să poată fi purtată comod;- să permită persoanei care o poarta să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4,5 m

fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze.3) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficienta în apă dulce liniştită pentru ca:

11

Page 12: BAZELE MARINARIEI

- să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţa la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticala;

- să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei, în cel mult 5 secunde.4) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce;5) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distantă scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare;6) fiecare vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un şnur;7) să fie umflată automat în imersiune, să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflata cu gura;8) în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimente, să poată îndeplini toate cerinţele de mai sus.

Unele veste de salvare sunt prevăzute cu lumini de semnalizare care trebuie să:- aibă o intensitate luminoasă de cel puţin 0,75 candeli;- aibă o sursă de energie care să poată asigura o intensitate luminoasa de 0,75 candeli

pentru o perioada de cel puţin 8 ore;- să fie vizibilă pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioară când este ataşată la o vesta de salvare.

Dacă lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie să:- fie prevăzută cu un comutator acţionat manual;- să nu fie dotată cu o lentilă sau oglinda concavă care să concentreze razele;

- să emită un număr de cel puţin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasă efectivă de cel puţin 0,75 candeli.

Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus:

1) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru copii, egal cu cel puţin 10% din numărul de pasageri aflaţi la bord sau un număr mai mare, asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil;

2) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare;3) vestele de salvare trebuie să fie astfel amplasate încât să fie imediat accesibile, iar poziţia lor trebuie să fie clar indicată. Dacă prin amenajările speciale ale navei, vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile, se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfăcătoare pentru Administraţie, măsuri care pot include o creştere a numărului de veste de salvare prevăzute la bord.4) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare.

4 Costume hidrotermicePentru fiecare persoană care face parte din echipajul bărcii de urgentă, se va prevedea

un costum hidrotermic de talie corespunzătoare.Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice:

Costumul hidrotermic trebuie confecţionat din materiale etanşe la apă, astfel ca:- să poată fi despachetat şi îmbrăcat fără ajutor în timp de 2 minute, ţinând cont de

orice îmbrăcăminte aferentă şi de o vesta de salvare dacă costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare;

- să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit de flăcări pentru o perioada de 2 secunde;

12

Page 13: BAZELE MARINARIEI

- să acopere întreg corpul cu excepţia feţei. Mâinile trebuie să fie de asemenea acoperite dacă costumul nu este prevăzut cu mânuşi;

- să reducă la minimum intrarea aerului în partea inferioară a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special;

- să nu permită infiltrarea unei cantităţi excesive de apă când persoana care poartă costumul sare în mare de la o înălţime de cel puţin 4,5 m.

5 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvareCerinţe generale pentru costumele hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare:1) un costum hidrotermic prevăzut cu o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde;2) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât:

- după demonstraţie, să permită unei persoane să-l îmbrace în timp de 2 minute fără a primi ajutor;- pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcat incorect;

- să poată fi purtat comod; - să permită persoanei care î-l poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4,5

m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze.3) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca:

- să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală;

- să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie într-una în care gura este deasupra apei, în cel mult 5 secunde.4) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce;5) un costum hidrotermic care prevăzute cu vestă de salvare trebuie să permită persoanei care î-l poartă să înoate o distanta scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare;6) un costum hidrotermic care satisface cerinţele unei veste de salvare trebuie să fie prevăzuta cu un fluier bine legat printr-un şnur;

6 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare gonflabilă1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice:1) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie sa aibă cel puţin două compartimente separate;2) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperita de flăcări timp de 2 secunde;3) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie astfel confecţionat încât să satisfacă cerinţele unui costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare; 4) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă care este prevăzut cu un dispozitiv de umflare automată în imersiune, trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflat şi cu gura;5) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie ca în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimentele sale, să poată îndeplini toate condiţiile de mai sus.2 Cerinţele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice1) un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material care nu are calităţi izolante proprii trebuie:

- să poarte o menţiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa;

13

Page 14: BAZELE MARINARIEI

- să fie confecţionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa şi o vesta de salvare, dacă costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vestă de salvare, să continue sa asigure persoanei care îl poarta, după o săritura în apă de la o înălţime de 4,5 m, o protecţie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă mai mult de 20C, după o scufundare timp de o ora în apă calmă curgătoare la o temperatura de 50C.2) când un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material cu calităţi izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vestă de salvare, dacă costumul hidrotermic trebuie să fie purtat cu o vestă de salvare, el trebuie să asigure persoanei care îl poartă, după o săritura în apă de la o înălţime de 4,5 m, o protecţie termică suficientă pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă cu mai mult de 20C după o scufundare timp de 6 ore în apă calma şi curgătoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C;3) costumul hidrotermic trebuie să permită persoanei care îl poartă având mâinile acoperite, să apuce un creion şi să scrie, după o scufundare în apă la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora.3 Cerinţe de flotabilitateO persoană scufundata în apă dulce, purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vestă de salvare, fie un costum hidrotermic şi o vestă de salvare, trebuie să se poată întoarce din poziţia cu capul în jos în poziţia cu capul în sus în cel mult 5 secunde.

7 Mijloace de protecţie termicăUn mijloc de protecţie termică va fi confecţionat dintr-un material etanş la apă, având

o conductibilitate termică nu mai mare de 0,25 W/(m-K) şi astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana, să reducă pierderea de căldura a corpului atât prin convecţie cât şi prin evaporare.Mijloacele de protecţie termică trebuie:

- să acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vestă de salvare, cu excepţia fetei. Mâinile vor fi de asemenea acoperite dacă mijlocul de protecţie termică nu este prevăzut cu mânuşi;

- să poată fi despachetat si îmbrăcat uşor, fără ajutor, într-o ambarcaţiune de salvare;- să permită persoanei care îl poarta să-1 dezbrace în apă în cel mult 2 minute daca î-

l împiedică să înoate.- să funcţioneze satisfăcător când temperatura aerului este cuprinsă în intervalul de la -300C la +200C.

CAPITOLUL 3

PARÂME. MACARALE. PALANCURI

- să descrie modul de confecţionare a parâmelor şi să clasifice parâmele- să descrie părţile componente ale unei macarale, să clasifice macaralele şi palncurile

şi să execute corect garnisirea unui palanc

3.1. Parâme vegetale, sintetice şi metalice. Definiţie, materiale de fabricaţie, clasificare, structură, întrebuinţare, conservare şi mânuire la bordul navelor. Calculul rezistenţei şi

greutăţii parâmelor

Generalităţi-clasificareParâmele sunt cabluri de sârmă sau frânghii de lungimi şi grosimi diferite, formate

prin răsucirea sau împletirea unor fire vegetale, sintetice sau metalice.

14

Page 15: BAZELE MARINARIEI

Parâmele folosite în marină, din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionate, se pot clasifica în:a) parâme vegetale;b) parâme metalice;c) parâme sintetice;d) parâme mixte.

Din punct de vedere al modului de confecţionare, se pot clasifica în:a) parâme simple;b) parâme răsucite;c) parâme împletite.

Calităţile parâmelorCalitatea unei parâme este asigurată de materia primă din care este confecţionată, dar

şi de modul de întrebuinţare şi întreţinerO parâmă bună trebuie să aibă următoarele calităţi:

a) rezistenţă uniformă pe toată lungimea;b) să fie flexibilă;c) să aibă suprafaţă netedă şi regulată pe toată lungimea;d) durată mare în serviciu.

În funcţie de material, dimensiuni şi al modului de confecţionare, parâmele sunt folosite pentru:a) manevre fixe şi curente;b) instalaţia de legare la cheu;c) remorcaj maritim şi fluvial;d) manipularea mărfurilor şi amararea lor;e) instalaţia de ancorare a unor categorii de nave şi ancorarea ambarcaţiunilor;f) confecţionarea velelor;g) lucrări de matelotaj,etc.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂB. Bartoloş - “Pregătire marinărească” - note de curs Academia Navală “Mircea cel

Bătrân”V. Maier - “Mecanica şi construcţia navei ”, vol. I, II, III - editura Tehnică Bucureşti,

1989M. Bujeniţă - “Manual de marinărie ” , vol. I, II, III – editura Marinei Militare, 1951A. Bejan, M. Bujeniţă - “Dicţionar de marină” – editura Tehnică, 1977Ov. Ionescu - “Ambarcaţiuni” - note de curs, Academia Navală “Mircea cel Bătrân”

1991F. Tătaru - “Parâme” - note de curs, Academia Navală “Mircea cel Bătrân” 1990A. Beziris, Gh. Bamboi - “Transportul maritim” , vol.I – editura Tehnică, 1981F. Tătaru - “Principii de construcţie a navelor militare şi civile” – note de curs

Academia Navală “Mircea cel Bătrân” , 1990P. Zamfir - “Manevra navei cu propulsie mecanică” - note de curs, Academia Navală

“Mircea cel Bătrân” , 1974Gh. Iuraşcu - “Comandantul de cursă lungă”A. Iarca - “Manevre , remorcaje, salvări maritime” - note de curs CERONAV, 1973V. Teodoru - “Căutare şi salvare”P. Bonţideanu - “Navigaţia şi manevra navelor pe ape interioare”Adrian Petcu - “Salvare” – note de curs*** Note de curs elaborate de C.P.P.N.F. Galaţi- “Curs special de convenţie;

intervenţie în caz de situaţie critică”*** Note de curs – “Instalaţii de punte la bordul navelor civile”*** Note de curs – “Manevra navei cu propulsie mecanică la fluviu”

15

Page 16: BAZELE MARINARIEI

*** Instrucţiuni privind “Convenţia Internaţională a Ocrotirii Vieţii Omeneşti pe Mare” şi Amendamentele din 1983

*** SOLAS – 74*** RNR*** COLREG –96*** RND*** Regulamentul serviciului la bordul navelor civile*** Documentaţia fregatei tip T22

16


Recommended