Home > Documents > Bazele Ctb ISAI

Bazele Ctb ISAI

Date post: 28-Nov-2015
Category:
Author: livius-bucur
View: 86 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 125 /125
VIOLETA ISAI BAZELE CONTABILITATII
Transcript
  • VIOLETA ISAI

    BAZELE CONTABILITATII

  • 2

    CUPRINS

    CAPITOLUL 1 SISTEMUL CONTABIL PARTE A SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC ----------------- 4 1.1. Cadrul general de reglementare a contabilitatii n Romnia----------------------------------------------------------------4 1.2. Rolul contabilitatii n cadrul ntreprinderii----------------------------------------------------------------------------------------5 1.3. Organizarea evidentei contabile la nivel microeconomic----------------------------------------------------------------------6 Rezumat --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 Teste grila------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 ntrebari -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8

    CAPITOLUL 2 OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII ---------------------------------------------------------------------- 9 2.1. Patrimoniul ntreprinderii -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------9

    2.1.1. Activul patrimonial----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 10 2.1.2. Pasivul patrimonial ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 15

    2.2. Cheltuielile si veniturile ntreprinderii ------------------------------------------------------------------------------------------------25 2.3. Procedeele metodei contabilitatii --------------------------------------------------------------------------------------------------------27

    2.3.1. Procedee generale ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 28 2.3.2. Procedee comune stiintelor economice --------------------------------------------------------------------------------------------- 29 2.3.3. Procedee specifice contabilitatii ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 30

    2.4. Principiile contabile conform IAS -------------------------------------------------------------------------------------------------------31 Rezumat ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------33 Teste grila----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------34 ntrebari -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------35

    CAPITOLUL 3 EVALUAREA PATRIMONIULUI SI CALCULATIA---------------------------------------------------------- 36 3.1. Importanta si principiile evaluarii ------------------------------------------------------------------------------------------------------36 3.2. Metodele de evaluare ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------37 3.3. Principiile si clasificarea calculatiilor --------------------------------------------------------------------------------------------------43 3.4. Calculatia preturilor si tarifelor ---------------------------------------------------------------------------------------------------------44 Rezumat ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------46 Teste grila----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------46 ntrebari -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------47

    CAPITOLUL 4 DOCUMENTELE DE EVIDENTA CONTABILA--------------------------------------------------------------- 48 4.1. Importanta documentelor n cadrul ntreprinderii--------------------------------------------------------------------------------48 4.2. Clasificarea documentelor contabile ---------------------------------------------------------------------------------------------------49 4.3. Verificarea, circuitul si pastrarea documentelor -----------------------------------------------------------------------------------51 4.4. Completarea documentelor pentru principalele operatiuni economico-financiare-------------------------------------53 Rezumat ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------61 Teste grila----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------61 ntrebari -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------62

    CAPITOLUL 5 INVENTARIEREA PATRIMONIULUI---------------------------------------------------------------------------- 63 5.1. Clasificarea si functiile inventarierii----------------------------------------------------------------------------------------------------63 5.2. Etapele inventarierii ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------65 5.3. nregistrarea diferentelor de inventar -------------------------------------------------------------------------------------------------71 Teste grila----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------77

    CAPITOLUL 6 BILANTUL CONTABIL SI DUBLA REPREZENTARE------------------------------------------------------ 78 6.1. Functiile bilantului contabil ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------78 6.2. Forma si structura bilantului patrimonial -------------------------------------------------------------------------------------------80 6.3. Modificarea posturilor bilantiere--------------------------------------------------------------------------------------------------------85 6.4. Contul de profit si pierdere si anexele -------------------------------------------------------------------------------------------------89 Rezumat ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------95 Teste grila----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------96 ntrebari -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------97

  • 3

    CAPITOLUL 7 CONTUL---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 98 7.1. Definitia, forma si structura contului --------------------------------------------------------------------------------------------------98 7.2. Regulile de functionare a conturilor -------------------------------------------------------------------------------------------------- 101 7.3. Dubla nregistrare si corespondenta conturilor ---------------------------------------------------------------------------------- 103 7.4. Analiza contabila, formula contabila si articolul contabil -------------------------------------------------------------------- 106 7.5. Sistemul de conturi. Planul General de Conturi.--------------------------------------------------------------------------------- 109 Rezumat ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 118 ntrebari --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 119 Teste grila-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 119 Tema ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 120

    CAPITOLUL 8 BALANTA DE VERIFICARE-------------------------------------------------------------------------------------121 8.1. Continutul si clasificarea balantelor de verificare ------------------------------------------------------------------------------- 121 8.2. Etapele ntocmirii balantei de verificare -------------------------------------------------------------------------------------------- 123 Rezumat:--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 125 ntrebari --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 125 Tema ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 125

  • 4

    CCAAPPIITTOOLLUULL 11 SSIISSTTEEMMUULL CCOONNTTAABBIILL PPAARRTTEE AA SSIISSTTEEMMUULLUUII IINNFFOORRMMAATT IIOONNAALL EECCOONNOOMMIICC

    Realitatile societatii moderne ne arata ca informatia economica este prezenta n toate domeniile de activitate, constituind un element fundamental al progresului economic si social.

    Ea ne ajuta sa analizam aspectele favorabile si nefavorabile ale activitatii desfasurate, modul n care alocarea resurselor se coreleaza cu rezultatele obtinute si sa adoptam cele mai bune masuri pentru perioadele urmatoare.

    Informatia economica poate fi pe deplin utilizata numai n cadrul unui sistem informational economic, a carui principala sursa de date o constituie contabilitatea.

    Stiinta contabilitatii dateaza oficial din secolul al XV-lea cnd italianul Luca Paciolo a elaborat prima lucrare imprimata de contabilitate, n 1494, intitulata Summa de larithmetica, geometria, proportioni e proportionalita.

    Ulterior acestui moment fundamental n istoria contabilitatii, au aparut diversi alti autori, care prin lucrarile lor si-au exprimat punctele de vedere.

    Prin urmare, contabilitatea reprezinta o componenta esentiala n cadrul sistemului informational economic, avnd rol de sursa a acestuia.

    1.1. Cadrul general de reglementare a contabilitatii n Romnia

    Dezvoltarea economiei de piata n contextul accelerarii procesului de privatizare, a impus dezvoltarea continua a sistemului contabil romnesc, n armonie cu prevederile Directivelor Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

    Att pe plan european ct si international, exista tendinta asigurarii unui cadru comun de prezentare a situatiilor financiare, care sa asigure informatii utile utilizatorilor (investitori, institutii bancare, organe de control, etc).

    n acest sens, evolutia sistemului contabil din Romnia a fost corelata cu cele nregistrate n tarile Uniunii Europene, tocmai pentru a furniza informatii de calitate.

    Dezvoltarea unui sistem contabil compatibil pe plan european si international ntr-o tara de tranzitie cum este Romnia , conduce la cresterea ncrederii utilizatorilor si implicit la asigurarea unei piete de capital corespunzatoare1.

    Avnd n vedere aceste obiective, ncepnd cu anul 2001, societatile comerciale s-au mpartit n doua mari categorii, care au impus si o legislatie diferita.

    Prima categorie este reprezentata de societatile comerciale tranzactionate pe piata de capital si de celelalte societati comerciale sau nationale mari, companii nationale si regii autonome, care sunt interesate att n atragerea investitiilor de capital, ct si a mprumuturilor interne si externe.

    Pentru aceste societati, reglementarile contabile cuprind: - Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; - Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a si cu Standardele Internationale

    de Contabilitate aprobate prin OMF nr. 94/2001; - Standardele Internationale de Contabilitate emise de Comitetul pentru Standarde. A doua categorie o reprezinta societatile comerciale mijlocii si mici (IMM-urile), pentru care

    informatia contabila se adreseaza unui numar mai restrns de utilizatori. Pentru aceste societati, reglementarile contabile cuprind: - Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; - Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin

    OMF nr. 306/2002. Societatile comerciale care aplica prevederile OMF 94/2001 ntocmesc situatii financiare anuale

    compuse din: bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative.

    1 Ministerul Finantelor Publice Reglementari contabile pentru agenti economici, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

  • 5

    Societatile comerciale care aplica prevederile OMF 306/2002 ntocmesc situatii financiare anuale simplificate, compuse din: bilant, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative.

    De asemenea, Planul de Conturi General aplicabil celor doua categorii de societati se diferentiaza prin gradul de detaliere a conturilor utilizate, astfel nct planul pentru societatile mari este mai amanuntit dect cel pentru societatile mijlocii si mici.

    Reglementarile OMF 94/2001, mpreuna cu Legea Contabilitatii si cu Standardele Internationale de Contabilitate s-au aplicat ncepnd cu situatiile financiare ale anului 2000, iar pentru perioada 2001 2005, programul de implementare este urmatorul:

    - Societatile comerciale cu bunuri nregistrate n anul anterior de peste 4,5 mil. euro, cifra de afaceri de peste 9 mil. euro si 250 angajati ncepnd cu situatiile financiare ale anului 2001;

    - Cele cu peste 4 mil. euro, respectiv peste 8 mil. euro si 200 angajati, ncepnd cu anul 2002; - Cele cu peste 3,5 mil. euro, respectiv peste 7 mil. euro si 150 angajati, ncepnd cu 2003: - Cele cu peste 3 mil. euro, respectiv peste 6 mil. euro si 100 angajati, ncepnd cu 2004; - Cele cu peste 2,5 mil. euro, respectiv 5 mil. euro si 50 angajati, ncepnd cu 2005.

    Termen Cifra de afaceri (euro) Total active

    (euro) Numar angajati

    31.12.2001 > 9.000.000 > 4.500.000 > 250 31.12.2002 > 8.000.000 > 4.000.000 > 200 31.12.2003 > 7.000.000 > 3.500.000 > 150 31.12.2004 > 6.000.000 > 3.000.000 > 100 31.12.2005 > 5.000.000 > 2.500.000 > 50

    Reglementarile OMF 306/2002, mpreuna cu Legea Contabilitatii se aplica ncepnd cu 01 ianuarie 2003, societatilor care ndeplinesc cel putin doua din urmatoarele criterii:

    - cifra de afaceri sub 5 mil. euro; - total active sub 2,5 mil. euro; - numar mediu de salariati sub 50. ncepnd cu anul 2005, daca doua dintre aceste criterii sunt depasite doi ani consecutivi, societatea

    respectiva va aplica prevederile OMF 94/2001, fara a mai putea reveni la reglementarile contabile simplificate.

    1.2. Rolul contabilitatii n cadrul ntreprinderii

    ntreprinderea reprezinta veriga organizatorica de baza a economiei nationale, n cadrul careia au loc activitati cu caracter productiv, comercial, de prestari servicii, organizatoric si social.

    Desfasurarea acestor activitati n cadrul ntreprinderii are drept scop final obtinerea de profit. n acest scop, ea antreneaza o serie de mijloace materiale si umane, numite factori de productie ,

    precum: terenuri, cladiri, utilaje si masini de lucru, mijloace de transport, materii prime, materiale, produse, marfuri, ambalaje, sume de bani, dar si lucratori direct sau indirect implicati n procesul de productie 2.

    Toate aceste elemente materiale, umane sau financiare se combina n cadrul unor structuri precum: sectii, ateliere, depozite, ferme, magazine ce constituie componente ale ntreprinderii ca sistem complex.

    n Romnia, ntreprinderile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: 1) Dupa marime:

    - ntreprinderi mari - ntreprinderi mijlocii si mici (IMM-uri)

    2) Dupa obiectul de activitate: - ntreprinderi industriale; - ntrepr inderi agricole; - ntreprinderi comerciale; - ntreprinderi cu profil de transport; - ntreprinderi cu profil de constructii; - ntreprinderi prestatoare de servicii etc.

    3) Dupa forma de proprietate: - ntreprinderi cu capital de stat; - ntreprinderi cu capital privat;

    2 O. Bojian Contabilitatea ntreprinderilor, Ed. Economica, Bucuresti, 1999

  • 6

    - ntreprinderi cu capital mixt. Desfurarea activitii n cadrul ntreprinderii presupune, indiferent de mrime, obiect de activitate,

    sau form de proprietate derularea unor operaiuni referitoare la: cumprri de bunuri, plata datoriilor ctre furnizori, consum de materii prime, obinere de produse finite, vnzare de produse i mrfuri ctre clieni, ncasare de la clieni a contravalorii bunurilor vndute, plata salariilor ctre angajai, plata impozitelor ctre stat, obinerea de credite de la banc, plata dobnzilor bancare etc.

    Toate aceste operaiuni i multe altele trebuie consemnate n documente i mai apoi nregistrate n contabilitate, pentru a face dovada nfptuirii lor i pentru a determina rezultatul activitii (profit sau pierdere).

    Prin urmare, contabilitatea deine n cadrul ntreprinderii un rol fundamental, ea furniznd att utilizatorilor interni (conducere, salariai, acionari etc.) ct i celor externi (furnizori, clieni, banc, investitori etc.) informaiile necesare privind activitatea desfurat i rezultatul acesteia.

    Pe baza acestor informaii, se adopt msurile ce se impun pentru perioadele urmtoare.

    1.3. Organizarea evidenei contabile la nivel microeconomic

    Conform Legii Contabilitii nr. 82/1991, ntreprinderile au obligaia s organizeze i s conduc contabilitate proprie, n limba romn i n moneda naional. Organizarea contabilitii reprezint deci, nu numai o necesitate, aa cum am artat anterior, dar i o obligaie impus prin reglementrile legale n vigoare.

    De altfel, ntreprinderea ca sistem complex economico-social i administrativ-organizatoric, ndeplinete o serie de funcii, n cadrul crora un rol esenial l are funcia financiar-contabil.

    Pentru ndeplinirea acestei funcii i n acelai timp pentru respectarea legii, n cadrul ntreprinderii se organizeaz i funcioneaz un compartiment specializat, financiar-contabil.

    n cadrul acestui compartiment lucreaz persoane cu studii de specialitate (medii i superioare), avnd atribuii distincte n domeniul evidenei contabile operative i generale.

    Compartimentul financiar-contabil se subordoneaz contabilului ef, care are studii superioare n finane-contabilitate.

    Aici se consemneaz zilnic (operativ) i lunar, toate operaiunile economico-financiare ce au loc n ntreprindere, respectiv: cumprri, vnzri, consumuri, salarii, ncasri, pli etc., conducnd n final la determinarea rezultatului activitii i la ntocmirea situaiilor financiare anuale de sintez i raportate contabil.

    Luna calendaristic poart denumirea de perioad de gestiune, iar anul calendaristic, de exerciiu financiar.

    n baza datelor furnizate de evidena contabil, se pot efectua analize economico-financiare privind corelarea resurselor alocate cu rezultatele obinute, se pot calcula diveri indicatori i se poate determina evoluia diverselor fenomene n timp, cu factorii pozitivi i negativi care le-au generat.

    Modul de organizare a circuitului contabil i de prelucrare a datelor n scopul obinerii informaiilor contabile este pus n eviden prin formele de contabilitate aplicate astfel:

    1. Forma maestru-ah utilizeaz ca instrumente: documentele justificative, Registrul jurnal, fiele de conturi, Balanele de verificare, Registrul inventar i bilanul.

    Circuitul este urmtorul: Datele din documentele justificative sunt preluate n Registrul Jurnal, din care sunt nscrise n fiele

    de cont, cu ajutorul crora se ntocmesc balanele de verificare analitice, apoi balana sintetic, iar n baza acesteia i cu ajutorul Registrului Inventar, se obine bilanul contabil.

    Schematic avem:

    2. Forma pe jurnale utilizeaz ca instrumente: documentele justificative, Registrul Cartea Mare, balana de verificare, Registrul inventar i bilanul.

    Circuitul este urmtorul:

  • 7

    Datele din documentele justificative sunt preluate n jurnale deschise pentru fiecare cont, din jurnale se preiau sumele n Registrul Cartea Mare, pe baza cruia se ntocmete balana de verificare sintetic, iar cu ajutorul acesteia i a Registrului Inventar, se obine bilanul contabil.

    Schematic avem:

    3. Forma informatic utilizeaz documentele justificative care se prelucreaz automat rezultnd jurnalele, Registrul Cartea Mare i balana de verificare. Registrul inventar se ntocmete manual, iar pe baza acestuia i a balanei, se ntocmete bilanul contabil.

    n acest caz, din ce n ce mai utilizat, documentele contabile justificative necesit o codificare prealabil, n vederea prelurii informatice.

    Schematic avem:

    n cadrul ntreprinderii, contabilitatea se organizeaz pe dou circuite paralele: contabilitate

    financiar i contabilitate de gestiune. Contabilitatea financiar (general) este reglementat prin norme unice pe ar i are drept

    scop reflectarea patrimoniului ntreprinderii i calcul rezultatului activitii ntr-o form sintetic, global. Are drept rezultat ntocmirea documentelor de sintez i raportare contabil: bilan, cont de profit i

    pierderi i note explicative. Informaiile sale servesc utilizatorilor externi: furnizori, clieni, bnci, investitori etc. Contabilitatea de gestiune (intern sau managerial) este la latitudinea fiecrei ntreprinderi,

    fiind organizat n raport cu obiectul de activitate i particularitile procesului tehnologic. Are drept scop reflectarea circuitului intern al ntreprinderii, a modului de alocare a resurselor pe

    secii, ateliere i locuri de munc, calculaia costurilor de producie, urmrirea realizrii programelor de producie i elaborarea bugetelor de venituri i cheltuieli.

    Are drept rezultat calculul rentabilitii pe produs i analiza activitii prin intermediul costurilor. Informaiile sale servesc conducerii ntreprinderii, deci utilizatorilor interni, pentru a analiza aspectele pozitive i negative ale activitii, precum i cauzele ce le-au generat, i pentru adoptarea deciziilor ce se impun n perioada urmtoare.

    Comparativ pentru cele dou circuite contabile avem3:

    Contabilitatea financiar Contabilitatea de gestiune 1) Este reglementat prin norme unitare 1) Este la latitudinea fiecrei ntreprinderi 2) Ofer o viziune global asupra activitii 2) Ofer o viziune detaliat asupra activitii 3) Are un obiectiv financiar reflectarea imaginii fidele a patrimoniului

    3) Are un obiectiv economic- supravegherea i controlul activitii prin intermediul costurilor

    4) Genereaz fluxuri de informaii i documente externe

    4) Genereaz fluxuri de informaii interne

    5) Aplic reguli normative 5) Aplic reguli stabilite n cadrul ntreprinderii 6) Ofer date utilizatorilor externi (furnizori, clieni, bnci, investitori, organe de control etc)

    6) Ofer date conducerii ntreprinderii

    7) Se refer la perioade ncheiate (lun i an) 7) Se refer la prezent i viitor (previziuni) 8) Clasific cheltuielile dup natura lor 8) Clasific cheltuielile dup locul de realizare i

    destinaia lor.

    3 Violeta Isai Contabilitate de gestiune, Ed. Didactic i Pedagogic, ediie actualizat, Bucureti, 2004

  • 8

    Rezumat Contabilitatea reprezinta o parte componenta fundamentala a sistemului informational economic,

    constituind principala sursa de date a acestui sistem. Evolutia sistemului contabil din Romnia este corelata cu tendintele europene si internationale, n scopul de a crea un cadru legislativ favorabil investitiilor de capital.

    ntreprinderile se structureaza pe doua categorii: ntreprinderi mari, care aplica legislatia armonizata cu Directiva a IV-a si Standardele Internationale de Contabilitate si ntreprinderi mijlocii si mici, care aplica norme simplificate.

    Importanta contabilitatii n cadrul ntreprinderii este data de reflectarea tuturor operatiunilor economico-financiare ce se produc si calculul rezultatelor activitatii.

    Forma de contabilitate aleasa poate fi: maestru-sah, pe jurnale sau informatica. La nivel de ntreprindere, contabilitatea se organizeaza conform legii n cadrul unui compartiment

    specializat, pe doua circuite paralele: contabilitate financiara (generala) si contabilitate de gestiune (interna).

    Teste grila

    1. Informatia economica reprezinta: a) un rezultat al activitatii economice; b) un element al progresului economico-social; c) o componenta a sistemului informational.

    2. Armonizarea sistemului contabil romnesc cu cel european si international are drept scop: a) cresterea ncrederii utilizatorilor; b) accelerarea procesului de privatizare; c) schimbarea legislatiei existente.

    3. Importanta contabilitatii n cadrul ntreprinderii este data de : a) reflectarea obiectului de activitate; b) reflectarea formei de proprietate; c) reflectarea tuturor operatiunilor economico-financiare ce se produc.

    4. n cadrul compartimentului financiar-contabil se consemneaza operatiunile economico-financiare:

    a) zilnic; b) anual; c) semestrial.

    5. Organizarea evidentei contabile pe doua circuite paralele presupune: a) ntocmirea bilantului si calculatia costurilor de productie n contabilitatea de gestiune; b) elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli si analiza modului de alocare a resurselor n

    contabilitatea financiara; c) determinarea rezultatului sintetic n contabilitatea financiara si a rentabilitatii pe produs n

    contabilitatea de gestiune. ntrebari:

    1) Ce reprezinta contabilitatea pentru sistemul informational economic? 2) Care sunt obiectivele armonizarii cu legislatia europeana? 3) Cum se clasifica ntreprinderile? 4) Care sunt tipurile de operatiuni ce au loc n cadrul ntreprinderii? 5) n ce consta forma de contabilitate maestru-sah? 6) Care este circuitul documentelor n cadrul formei pe jurnale? 7) Care este importanta codificarii documentelor n cadrul prelucrarii automate a datelor? 8) Care sunt deosebirile dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune?

  • 9

    CCAAPPIITTOOLLUULL 22 OOBBIIEECCTTUULL II MMEETTOODDAA CCOONNTTAABBIILLIITTIIII

    Contabilitatea ca tiin are att un obiect de studiu bine definit, ct i o serie de procedee de lucru

    utilizate n reflectarea obiectului de studiu, procedee ce alctuiesc metoda contabilitii.

    2.1. Patrimoniul ntreprinderii Obiectul de studiu al contabilitii l constituie patrimoniul ntreprinderii, definit ca totalitatea

    bunurilor acesteia, dobndite n cadrul relaiilor de drepturi i obligaii n raport cu terii. Structura de ansamblu a patrimoniului este urmtoarea:

    Bunurile economice se concretizeaz n bunuri materiale (terenuri, cldiri, utilaje, mijloace de

    transport, stocuri de materii prime etc.) i nemateriale (proiecte, programe informatice etc) formnd averea ntreprinderii.

    Relaiile de drepturi se refer la faptul c ntreprinderea i procur o parte din avere din surse proprii, iar bunurile procurate i aparin de drept.

    Relaiile de obligaii se refer la faptul c ntreprinderea i procur o parte din avere din surse mprumutate, fiind obligat s restituie terilor contravaloarea bunurilor procurate.

    Contabilitatea se ocup cu reflectarea n expresie valoric a patrimoniului, ea nregistreaz circuitul elementelor patrimoniale n condiii concrete de timp i spaiu, calculeaz mrimea acestor elemente i reflect micarea patrimoniului prin operaiuni de intrri i ieiri4.

    Contabilitatea studiaz modul de gestionare a patrimoniului, fundamenteaz deciziile referitoare la finanarea i utilizarea elementelor patrimoniale, controleaz realizarea deciziilor i stabilete rspunderi privind integritatea i dezvoltarea patrimoniului.

    De asemenea, contabilitatea studiaz echilibrul global al patrimoniului, prin respectarea ecuaiei patrimoniale:

    cu derivatele sale:

    Drepturi = Bunuri economice Obligaii i

    Obligaii = Bunuri economice Drepturi n consecin, ntreprinderea reprezint o unitate patrimonial, al crei patrimoniu poate fi privit

    sub dublu aspect: al mijloacelor economice (bunurile/averea) i al surselor de procurare a acestor mijloace (capitalul) proprii i strine.

    Mijloacele economice definesc activul patrimonial iar sursele definesc pasivul patrimonial. n derularea operaiunilor economico-financiare, apar i o serie de procese economice, sub forma

    veniturilor i cheltuielilor, care ajut la nregistrarea creterii sau diminurii patrimoniului. n acest context, ecuaia patrimonial de mai sus, devine:

    4 Ghe. Talaghir, Ghe. Negoescu Contabilitatea pe nelesul tuturor, Ed. All, Bucureti, 1998

    AVERE = CAPITAL

    Bunuri economice = Drepturi + Obligaii

  • 10

    2.1.1. Activul patrimonial Este format din totalitatea mijloacelor economice (bunurile ntrepr inderii), destinate bunei

    desfasurari a activitatii. Elementele patrimoniale de activ (activele patrimoniale) se pot clasifica: dupa modul de valorificare

    si dupa gradul de lichiditate5. Modul de valorificare vizeaza felul n care bunurile participa la procesul de productie, avnd: - bunuri care se consuma si se valorifica n mod treptat, participnd la mai multe cicluri de

    exploatare (de ex. cladiri, utilaje etc.); - bunuri care se consuma dintr-o data, fiind rennoite la fiecare ciclu de exploatare (de ex: materii

    prime, marfuri etc.). Gradul de lichiditate vizeaza capacitatea bunului de a fi transformat n bani, avnd: - bunuri (active) fixe cu grad de lichiditate redus (de ex.: terenuri, cladiri, mijloace de transport

    etc.); - bunuri (active) circulante cu grad de lichiditate ridicat (de ex.: materii prime, materiale,

    produse, marfuri, disponibilitati banesti etc.). Se observa ca, dupa ambele criterii se contureaza doua mari categorii de active patrimoniale: active

    imobilizate si active circulante: I. Active le imobilizate (imobilizarile) sunt active fixe ce se consuma si se valorifica n mod treptat,

    pe parcursul mai multor cicluri de exploatare, avnd un grad de lichiditate scazut. Ele cuprind urmatoarele grupe, n functie de natura lor: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.

    1) Imobilizarile necorporale sunt active fixe nemateriale, reprezentate prin documente juridice sau comerciale ce confera ntreprinderii anumite drepturi.

    Cuprind: cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare dezvoltare, concesiuni, brevete, licente de fabricatie, marci de fabrica, fond comercial, programe informatice si altele.

    a) Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile efectuate de ntreprindere la nfiintarea ei: cheltuieli de nscriere la Registrul Comertului, taxe de publicare la Monitorul oficial, cheltuieli cu emisiunea de actiuni si parti sociale etc.

    b) Cheltuielile de cercetare dezvoltare sunt cheltuieli efectuate pentru achizitionarea sau realizarea n productie propr ie a unor proiecte de cercetare ce urmeaza a fi aplicate n procesul de productie, n scopul obtinerii de profit.

    c) Concesiunile sunt conventii prin care ntreprinderea dobndeste, n schimbul unei sume, dreptul de a exploata pe o anumita perioada, bunuri proprietate a statului (terenuri, cladiri etc).

    d) Brevetele sunt actele prin care se recunoaste unei persoane dreptul de a exploata exclusiv un produs al carui autor este.

    e) Licentele de fabricatie sunt drepturi cstigate de ntreprindere, de a exploata un brevet, prin cumpararea acestuia (pentru un anumit produs).

    f) Marcile de fabrica sunt sume investite de ntreprindere pentru ca produsele sale sa se deosebeasca de produse similare existente pe piata (de ex.: OPEL, COCA-COLA, KODAK etc).

    g) Fondul comercial reprezinta dreptul suplimentar cuvenit ntreprinderii, peste valoarea bunurilor materiale, datorita existentei unor conditii deosebite precum: vadul comercial, clientela etc.

    h) Programele informatice reprezinta partea soft a echipamentului electronic, ce permite efectuarea diverselor operatiuni cu ajutorul tehnicii de calcul.

    Datorita utilizarii lor pe durata ndelungata, imobilizarile necorporale se supun uzurii n timp. Expresia valorica a uzurii imobilizarilor o reprezinta n contabilitate amortizarea. Amortizarea presupune trecerea esalonata pe cheltuielile ntreprinderii, a cote-parti din valoarea

    imobilizarilor, numita valoare de in trare (Vi), n functie de durata de utilizare a imobilizarilor (D) exprimata n ani.

    Amortizarea anuala A se calculeaza conform relatiei: DVi

    A = , iar prin mpartirea la 12 luni, se

    obtine amortizarea lunara.

    5 Violeta Isai Contabilitate financiara, Ed. Didactica si Pedagogica, editie actualizata, Bucuresti, 2003

  • 11

    ntruct rezulta cote de amortizare egale, spunem ca amortizarea se calculeaza linear. n cazul imobilizarilor necorporale, durata de utilizare D este de maxim 5 ani, cu exceptia

    concesiunilor, brevetelor, licentelor si marcilor care se amortizeaza pe toata durata de exploatare a drepturilor respective (de ex.: daca avem o concesiune asupra unui teren pe 50 de ani, amortizarea concesiunii se va face n D = 50 ani) si a programelor informatice care se amortizeaza n D = 3 ani.

    2) Imobilizarile corporale sunt active fixe materiale reprezentate prin doua categorii de bunuri: terenurile si mijloacele fixe.

    a) Terenurile se clasifica dupa destinatie, n: terenuri agricole, silvice, pentru constructii etc. n functie de interventia factorului uman avem: a1) Terenurile fara amenajari care sunt achizitionate n scopul vnzarii lor ulterioare. Acestea nu se supun amortizarii, n schimb se supun actualizarii periodice, n functie de evolutia

    preturilor pietei. Aceasta actualizare a valorii se numeste n contabilitate reevaluare . a2) Amenajarile de terenuri care au presupus interventia omului, n scopul derularii unor

    activitati profitabile (ndiguiri, desecari, asanari etc). Ele intra n patrimoniu prin achizitie de la furnizori sau prin realizare n productie proprie. Se

    amortizeaza prin trecerea pe cheltuieli lunar si anual a cote-parti din valoarea lor de intrare, n functie de durata de folosinta D prevazuta de lege.

    De asemenea, se reevalueaza, actualizndu-si permanent valoarea, conform reglementarilor legale . Ies din evidenta la data amortizarii integrale, sau prin vnzare catre clienti. b) Mijloace fixe sunt imobilizari corporale ce ndeplinesc simultan doua conditii: - valoare de intrare (Vi) 18 milioane lei (1.800 RON);

    Aceasta suma se actualizeaza periodic, prin lege. - durata de folosinta (D) 1 an calendaristic. Ele cuprind urmatoarele categorii:

    b1) Cladiri si constructii; b2) Utilaje si masini de lucru; b3) Aparate de masura si control; b4) Mijloace de transport; b5) Animale de munca si plantatii (inclusiv coloniile de albine) b6) Calculatoare, mobilier si altele.

    Intra n evidenta prin: aport n natura la capitalul social, prin achizitie de la furnizori, prin realizare n productie proprie, prin donatii primite sau plusuri de inventar.

    Mijloacele fixe se amortizeaza n functie de duratele de folosinta (D) prevazute de Legea amortizarii nr. 15/1994 cu modificarile si completarile ulterioare, aferente grupei respective (de ex.: pentru cladiri D = 20 ani, pentru mijloace de transport D = 5 ani, pentru animale de munca D = 7 ani, pentru calculatoare D = 5 ani etc). Exemplu: Presupunem un mijloc de transport a carui valoare de intrare Vi = 90.000.000 lei (pretul la care a fost cumparat). Durata de folosinta conform legii este D = 5 ani.

    Calculam amortizarea anuala: ani 5

    lei 90.000.000==DVi

    A = 18.000.000 lei/an.

    Amortizarea lunara va fi: Al = luni 12

    lei 18.000.000 = 1.500.000 lei/luna.

    Deci ntreprinderea, timp de 5 ani de la achizitia mijlocului de transport, va nregistra pe cheltuieli cte 1.500.000 lei/luna. Dupa 5 ani, mijlocul de transport integral amortizat, se va scoate din evidenta, considerndu-se a fi uzat.

    n cazul mijloacelor fixe, uzura poate fi fizica si morala. Uzura fizica se refera la deteriorarea lor n timp, ca urmare a participarii la procesul de productie. Uzura morala se refera la ramnerea n urma a mijloacelor fixe din punctul de vedere al performantelor tehnice n raport cu bunuri similare existe pe piata, chiar daca fizic sunt n buna stare de functionare.

    Exista n contabilitate metode ce amortizare care tin cont si de uzura morala.

  • 12

    Mijloacele fixe si actualizeaza periodic valoarea, conform legii, deci se supun reevaluarii, ca si terenurile.

    Ele ies din evidenta la data amortizarii integrale, prin vnzare catre clienti, prin donatii, minusuri de inventar sau prin casare.

    4) Imobilizarile financiare sunt active fixe de natura investitiilor financiare n cadrul altor ntreprinderi, efectuate pe termen mediu si lung, n scopul obtinerii de venituri.

    Cuprind doua categorii: titluri imobilizate si creante imobilizate. a) Titlurile imobilizate reprezinta actiuni/parti sociale cumparate de ntreprindere la alte

    ntreprinderi, pe termen mediu si lung, n scopul de a obtine la sfrsitul fiecarui an venituri sub forma de dividende, cu sau fara drept de decizie n activitatea ntreprinderii respective.

    Ele pot fi: titluri de participare, titluri sub forma intereselor de participare, alte titluri imobilizate. Titlurile imobilizate nu se amortizeaza, dar si actualizeaza valorarea periodic , prin reevaluare.

    Exemplul 1: ntreprinderea a achizitionat titluri n valoare de 10.000.000 lei, pentru care la sfrsitul anului a ncasat dividende n valoare de 2.000.000 lei.

    Dividendele ncasate de ntreprindere la sfrsitul fiecarui an, proportional cu titlur ile obtinute, se scad din profit, diminund impozitul pe profit pe care ntreprinderea l datoreaza la bugetul statului. Exemplul 2: Daca ntreprinderea a obtinut un profit de 50.000.000 lei, impozitul pe profit se va aplica la 50.000.000 2.000.000 = 48.000.000 lei.

    Titlurile imobilizate ies din evidenta prin vnzare catre terti la bursa de valori la un pret de vnzare mai mare dect pretul la care au fost cumparate.

    b) Creantele imobilizate reprezinta mprumuturi pe termen mediu si lung pe care ntreprinderea le acorda altor ntreprinderi, n scopul de a obtine lunar si anual, pe durata contractului, venituri sub forma de dobnzi.

    Ele pot fi: creante legate de participatii, sume datorate de filiale etc. Exemplu: ntreprinderea a acordat unei alte ntreprinderi un mprumut de 10.000.000 lei, cu dobnda 10% pe an si termen de ncasare 5 ani. Timp de 5 ani ea va ncasa de la firma respectiva dobnda de 1.000.000 lei/an (10.000.000 10%) iar dupa 5 ani, i se vor restitui cele 10.000.000 lei.

    Creantele imobilizate pot fi att n lei, ct si n devize. Pentru cele n devize, ntreprinderea

    nregistreaza fluctuatiile de curs valutar intervenite ntre momentul acordarii mprumutului si momentul recuperarii lui, astfel:

    - daca cursul la ncasare creste, avem venituri din diferente de curs valutar (situatie favorabila); - daca cursul la ncasare scade, avem cheltuieli din diferente de curs valutar (situatie nefavorabila).

    Exemplu: Se acorda un mprumut de 1.000 Euro la cursul de 40.000 lei/Euro (se nregistreaza creanta imobilizata).

    Cursul la momentul ncasarii: - creste la 40.500 lei/ un venit de 1.000 500 lei/ = 500.000 lei; - scade la 39.500 lei/ o cheltuiala de 1.000 500 lei/ = 500.000 lei. Creantele imobilizate nu se amortizeaza si nici nu se reevalueaza. II. Activele circulante sunt active ce se consuma si se valorifica dintr-o data, fiind rennoite la

    fiecare ciclu de exploatare si avnd un grad de lichiditate ridicat. Ele si schimba n permanenta forma bani-marfa-bani, n functie de stadiul circuitului economic pe care l parcurg (aprovizionare, productie, desfacere).

    Cuprind urmatoarele grupe n functie de natura lor: active circulante materiale, active circulante n decontare si active circulante banesti.

    1) Activele circulante materiale sunt reprezentate prin stocurile si productia nedeterminata ce se regasesc n ntreprindere.

    Cuprind: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse animale, marfuri si ambalaje.

    Intra n patrimoniu prin: cumparare, productie proprie , aport n natura la capitalul social, donatii primite, plusuri de inventar.

    Ele participa la procesul de productie fie pentru a fi consumate, fie pentru a fi vndute ca atare, dupa caz.

    Ies din evidenta prin: consum,. vnzare, donatii efectuate, minusuri de inventar. Se clasifica dupa urmatoarele criterii: 1) Dupa provenienta lor avem:

  • 13

    - stocuri cumparate (materie prima, materiale, obiecte de inventar, animale, marfuri, ambalaje etc);

    - stocuri fabricate(produse finite, semifabricate, produse reziduale, productie neterminata etc). 2) Dupa apartenenta la patrimoniu avem: - stocuri ce apartin unitatii

    o aflate n unitate; o aflate temporar la terti pentru prelucrare sau pastrare (n custodie);

    - stocuri ce apartin tertilor , aflate temporar n unitate pentru prelucrare sau pastrare (n custodie). a) Materiile prime sunt stocuri cumparate n scopul de a fi consumate n procesul de productie. Ele

    participa n mod direct la realizarea produsului finit si se regasesc n acesta, n stare initiala sau transformata (de ex.: pielea pentru fabricarea ncaltamintei, tesaturile pentru fabricarea hainelor, otelul pentru fabricarea tablei etc).

    b) Materiale le consumabile sunt stocuri cumparate ce participa la realizarea produselor finite, fara a se regasi n acestea. Cuprind urmatoarele categorii: materiale auxiliare, combustibili, materiale de ambalat, piese de schimb, seminte, furaje, alte materiale.

    c) Materiale le de natura obiectelor de inventar sunt bunuri cumparate ce nu ndeplinesc simultan cele doua conditii pentru a fi mijloace fixe. Prin urmare, au fie Vi 15 mil. lei dar D sub un an, fie D 1 an, dar Vi sub 15 mil. lei (de ex.: scule, dispozitive, verificatoare, echipament de protectie, sape, lopeti etc).

    d) Produsele sunt stocuri fabricate n scopul vnzarii lor catre clienti. Cuprind: produse finite, semifabricate si produse reziduale.

    - Produsele finite sunt produsele ce au parcurs integral stadiile procesului tehnologic si ndeplinesc conditiile calitative pentru a fi vndute (de ex.: tabla n industria siderurgica, preparatele din carne n industria alimentara etc);

    - Semifabricatele sunt produsele ce au parcurs partial stadiile procesului tehnologic, dar care pot fi vndute ca atare (de ex.: alumina n industria metalelor neferoase).

    - Produsele re ziduale sunt produsele ce au parcurs n ntregime procesul tehnologic, dar nu ndeplinesc conditiile calitative ale produsului finit (rebuturi), sau rezulta pur si simplu ca urmare a aplicarii procesului tehnologic (de ex.: spanul n industria constructoare de masini, talasul n industria prelucrarii lemnului, zerul n industria prelucrarii laptelui etc). e) Productia neterminata este productia aflata n curs de executie, ce a parcurs partial procesul

    tehnologic, fara a ajunge la stadiul de semifabricat sau produs finit. f) Animalele sunt stocurile achizitionate n scopul reproductiei sau vnzarii pentru consumul

    populatiei (de ex.: porcul, vaca, gaina etc). g) Marfurile sunt stocuri cumparate n scopul vnzarii lor ca atare (de ex.: produse alimentare,

    textile, ncaltaminte, cosmetice, aparatura electrica etc). h) Ambalajele sunt stocuri cumparate si utilizate n scopul depozitarii si transportului produselor

    finite si marfurilor. De regula ele se vnd odata cu acestea (de ex.: lazi, navete, saci etc). 2) Activele circulante n decontare sunt reprezentate prin creantele ntreprinderii, respectiv

    sumele pe care ntreprinderea le are de ncasat de la clienti n schimbul bunurilor vndute acestora. Exemplu: Daca ntreprinderea a vndut unui client marfuri n valoare de 10.000.000 lei, spunem ca nregistreaza fata de acesta o creanta de 10.000.000 lei.

    Asa cum vom vedea ntr-un capitol urmator, creantele se nregistreaza pe baza facturilor pe care ntreprinderea le emite fata de client, cu ocazia vnzarii de bunuri si servicii.

    Creantele pot fi si n devize, atunci cnd exportam bunuri si servicii unui client din alta tara. n acest caz se nregistreaza fluctuatiile de curs valutar dintre momentul vnzarii bunurilor si cel

    al ncasarii creantei. Exemplu: Se exporta produse finite n valoare de 1.000 la 42.000 lei/. Cursul n momentul ncasarii:

    - creste la 42.100 lei/ un venit de 1000 100 lei/= 100.000 lei - scade la 41.900 lei/ o cheltuiala de 1000 100 lei/ = 100.000 lei 3) Activele circulante banesti se mai numesc si elemente de trezorerie si cuprind: investitii

    financiare pe termen scurt, conturile la banci, casa, alte valori, acreditive, avansuri de trezorerie, cecuri de ncasat etc.

  • 14

    Ele desemneaza n esenta disponibilitatile banesti ale ntreprinderii, fiind activele cu cel mai ridicat grad de lichiditate.

    a) Investitiile financiare pe termen scurt (plasamentele financiare) sunt hrtii de valoare sub forma actiunilor, obligatiunile si bonurilor de tezaur cumparate de ntreprindere la bursa de valori, pentru a fi revndute n termen scurt, n scopul obtinerii de cstiguri. Exemplu: ntreprinderea cumpara la bursa actiuni n valoare de 5 mil. lei pe care le revinde la bursa la pretul de 6 mil. lei, obtinnd un cstig de 1 mil. lei.

    Plasamentele financiare cuprind: actiuni proprii, actiuni, obligatiuni emise si rascumparate, obligatiuni, alte investitii pe termen scurt (bonuri de tezaur, etc).

    ntreprinderea poate pretinde clientului caruia i-a vndut actiunile si dobnzi, care se nregistreaza ca venituri.

    b) Conturile la banci cuprind disponibilitatile banesti existente n contul curent deschis de ntreprindere la una sau mai multe institutii bancare. Sumele pot fi n lei sau n devize (de ex.: ntreprinderea are n contul n lei un disponibil de 50 mil. lei, iar n contul n devize, 2000 $).

    n cazul devizelor, sumele se nregistreaza n lei, transformnd devizele n functie de cursul valutar al zilei respective. Exemplu: Se efectueaza o plata fata de furnizori de 100$, cursul zilei fiind de 33.000 lei/$. Plata se va nregistra: 100 $ 33.000 lei/$ = 3.300.000 lei.

    ncasarile si platile prin cont se reflecta prin extrasul de cont ntocmit zilnic de banca. El cuprinde : disponibil la nceputul zilei; ncasarile si platile din timpul zilei si disponibil la sfrsitul zilei, calculat conform relatiei:

    disponibil la sfrsitul zilei =

    disponibil la nceputul zilei + ncasari - plati

    c) Casa surprinde disponibilitatile banesti aflate n casieria ntreprinderii (numerarul existent) n lei dau n devize (de ex.: ntreprinderea are n casierie un disponibil de 10 mil. lei, sau de 500$). n cazul devizelor sumele se nregistreaza n lei, transformnd devizele n functie de cursul valutar al zilei respective. Exemplu: Se ncaseaza de la client 100$ la cursul zilei de 32.000 lei/$. ncasarea se va nregistra: 100 $ 32.000 lei/$ = 3.200.000 lei.

    ncasarile si platile prin casierie se nregistreaza n baza Registrului de casa ntocmit de ntreprindere, care cuprinde: disponibil la nceputul zilei; ncasarile si platile din timpul zilei; disponib ilul la sfrsitul zilei calculat conform relatiei:

    disponibil la sfrsitul zilei =

    disponibil la nceputul zilei + ncasari - plati

    d) Alte valori cuprind: timbre fiscale si postale, bilete de odihna si tratament, tichete de calatorii, bonuri de consum fix pentru benzina si motorina etc. bunuri achizitionate de ntreprindere n scopul consumului n activitatea curenta (transport, corespondenta, concedii, angajati etc.). Exemplu: Se cumpara bonuri de benzina de 1 mil. lei, care se consuma pentru achizitionarea de combustibil.

    e) Acreditive le reprezinta sume rezervate din contul bancar si puse la dispozitia furnizorilor, pentru plata unor datorii. Exemplu: Se deschide un acreditiv de 1000 , din care se achita o datorie fata de furnizor de 800 . Acreditivul neutilizat de 200 se nchide prin restituirea sumei n contul bancar.

    f) Avansurile de trezorerie reprezinta sume platite prin casieria ntreprinderii, delegatilor angajati ai firmei, care se deplaseaza n interesul serviciului.

    La ntoarcerea din deplasare, delegatul justifica suma cheltuita prin: transport, cazare la hotel, diurna, plata unor furnizori etc.

    Suma ramasa necheltuita (nejustificata prin documente), se restituie la casieria ntreprinderii. Exemplu: La plecarea n deplasare, un delegat primeste suma de 1 mil. lei. La ntoarcere el justifica: bilete de tren 200.000 lei, bonuri de cazare 300.000 lei si diurna 100.000 lei, total 600.000 lei. Diferenta nejustificata de 400.000 lei se restituie la casierie.

    g) Cecurile de ncasat sunt file de CEC primite de ntreprindere de la clientii carora le -a vndut anterior bunuri. n momentul primirii filei de CEC, ntreprinderea o depune la banca si ncaseaza prin cont suma nscrisa pe fila respectiva

  • 15

    Exemplu: ntreprinderea a vndut unui client marfuri n valoare de 3 mil. lei, pentru care a primit de la acesta o fila de CEC n valoare de 3 mil. lei, pe care a ncasat-o).

    Schematic, Activul patrimonial se prezinta astfel:

    2.1.2. Pasivul patrimonial

    Este format din totalitatea surselor ntreprinderii destinate procurarii mijloacelor economice (bunurilor) prezentate anterior.

    Elementele patrimoniale de pasiv (pasivele patrimoniale) se pot clasifica: dupa modul de finantare si dupa gradul de exigibilitate6.

    Modul de finantare se refera la felul n care bunurile au fost procurate, avnd: - finantare proprie, care asigura procurarea bunurilor din surse proprii (de ex.: din capitalul social

    constituit la nfiintarea ntreprinderii); - finantare straina care asigura procurarea bunurilor din surse precum: credite bancare,

    mprumuturi primite de la alte ntreprinderi, sau datorii n curs de decontare (neachitate nca fata de: furnizori, creditori etc).

    Gradul de exigibilitate se refera la termenul de scadenta (de plata) a surselor, avnd: - surse permanente cu grad de exigibilitate redus, reprezentate prin capitalurile ntreprinderii (de

    ex.: capital social, credite bancare pe termen mediu si lung). - surse curente cu grad de exigibilitate ridicat (de ex.: datoriile fata de furnizori). Se observa ca, dupa ambele criterii, se contureaza doua mari categorii de pasive patrimoniale:

    capitaluri si datorii pe termen scurt. 6 Violeta Isai Contabilitate financiara, Ed. Didactica si Pedagogica, editie actualizata, Bucuresti, 2003

  • 16

    I. Capitalurile sunt surse permanente care asigura procurarea bunurilor prin finantare proprie sau din mprumuturi pe termen mediu si lung, avnd grad de exigibilitate scazut. Ele cuprind urmatoarele grupe, n functie de natura lor: capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si capitaluri straine (mprumutate).

    1) Capitalurile proprii sunt surse proprii constituite de ntreprindere pe cont propriu, fara a apela la mprumuturi din afara.

    Ele cuprind: capitalul social, prime legate de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezerve din conversie, rezultatul reportat, rezultatul curent si subventiile pentru investitii.

    a) Capitalul social reprezinta sursa proprie permanenta a ntreprinderii, constituita la nfiintarea acesteia si lichidata la ncetarea activitatii prin dizolvare sau faliment.

    Este format din actiuni (n cazul societatilor pe actiuni) sau parti sociale (n cazul societatilor cu raspundere limitata), fiecare avnd o valoare de nregistrare n contabilitate, numita valoare nominala (Vn).

    Actiunea este o hrtie de valoare ce confera posesorului sau actionarul drept de proprietate asupra unei parti din capitalul social si dreptul de a obtine dividende la sfrsitul anului, proportional cu numarul actiunilor detinute.

    n scopul constituirii capitalului social, ntreprinderea emite actiuni (numar actiuni emise Vn = valoare capital social) pe care le vinde actionarilor sau asociatilor. Exemplu: Se constituie capitalul social al unei societati pe actiuni prin emisiunea a 1000 actiuni cu Vn=100.000 lei/bucvaloare capital social 100.000.000 lei.

    Constituirea capitalului social se realizeaza prin operatiunile de subscriere si varsare. Subscrierea reprezinta angajamentul scris al actionarilor/asociatilor de a participa la formarea

    capitalului social cu aporturi n bani sau n natura. Varsarea reprezinta realizarea de catre actionari/asociati a aporturilor n bani sau n natura

    subscrise. n urma acestor operatiuni, actionarii primesc actiunile, iar ntreprinderea cu capitalul social

    constituit (subscris si varsat), primeste banii si bunurile aduse ca aport. Pe masura desfasurarii activitatii, capitalul social constituit se poate majora sau diminua dupa nevoi,

    prin hotarrea Adunarii Generale a Actionarilor (AGA). I. Caile de majorare a capitalului social sunt: Majorare prin emisiunea de noi actiuni/parti sociale , care determina aducerea de noi aporturi

    de catre actionari. Exemplu: Se majoreaza capitalul social prin emisiunea a 100 noi actiuni la un pret de emisiune (Pe) de 110.000 lei/buc si Vn = 100.000 lei/buc. Aportul se realizeaza n bani, prin contul bancar.

    [ ntreprinderea va ncasa de la actionari: 100 act. 110.000 lei/act. = 11.000.000 lei [ Capitalul social se majoreaza cu 100 act. 100.000 lei/act = 1.000.000 lei [ Diferenta dintre Pe si Vn = 100 act. 10.000 lei/act = 1.000.000 lei se numeste prima

    de emisiune si reprezinta, de asemenea o sursa proprie a ntreprinderii. Majorare prin operatii interne , care consta n ncorporarea la capitalul social a: primelor de

    capital, rezervelor sau cotelor parti din profitul curent sau reportat. Pe aceasta cale, averea ntreprinderii nu se modifica, deoarece nu se realizeaza noi aporturi.

    Exemplu: Se majoreaza capitalul social prin ncorporarea urmatoarelor structuri: prime de capital 500.000 lei, rezerve 1.000.000 lei, cota de profit 500.000 lei. Prin urmare, capitalul social creste cu 2.000.000 lei.

    Majorare prin conversia obligatiunilor n actiuni Aceasta modalitate este posibila atunci cnd ntreprinderea a emis obligatiuni pe care le -a vndut n

    scopul obtinerii unui mprumut. Obligatiunea este hrtia de valoare ce confera posesorului ei obligatarul, dreptul de creditor

    asupra unei sume si dreptul de a obtine dobnda. Ea are o valoare de nregistrare n contabilitate numita valoare nominala (Vn).

    La scadenta, ntreprinderea trebuie sa restituie mprumutul, primind n schimb napoi obligatiunile. Este posibil ca ea sa pastreze banii si sa transforme obligatiunile pe care trebuia sa le primeasca, n actiuni, majorndu-si astfel capitalul social. Exemplu: ntreprinderea a contractat un mprumut prin emisiunea a 100 obligatiuni cu Vn = 120.000 buc.

    La scadenta, ea transforma cele 100 obligatiuni n 100 actiuni cu Vn = 100.000 lei/buc.

  • 17

    Prin urmare: - se lichideaza mprumutul de

    100 obligatiuni 120.000 lei/act. = 12.000.000 lei, fara a restitui suma.

    - se majoreaza capitalul social cu 100 act. 100.000 lei/buc. = 10.000.000 lei

    Diferenta dintre cele doua valori nominale de: 100 buc. 20.000 lei/buc = 2.000.000 lei

    se nregistreaza ca prima de conversie a obligatiunilor n actiuni si o constituie o sursa proprie a ntreprinderii.

    II. Caile de diminuare a capitalului social sunt: Diminuare prin retragerea unor actionari, care solicita restituirea aporturilor anterior depuse.

    Exemplu: O parte dintre actionari se atrag din ntreprindere solicitnd restituirea prin casierie a aportului lor de 5.000.000 lei (50 act. 100.000 lei/buc).

    [ Se diminueaza capitalul social cu 5.000.000 lei. [ Se achita actionarilor datoria de 5.000.000 lei, diminund disponibilul din casie rie. Diminuare prin acoperirea unor pierderi din anii anteriori daca alte surse nu exista (rezerve

    legale sau cote din profitul curent). Exemplu: Se acopera o pierdere precedenta de 2.000.000 lei prin diminuarea capitalului social (20 act. 100.000 lei/buc.).

    Diminuare prin rascumpararea si anularea actiunilor proprii Aceasta modalitate se aplica atunci cnd capitalul social constituit la nfiintarea ntreprinderii este

    supradimensionat n raport cu volumul de activitate actual. ntruct raportul dintre capital si volumul de activitate este un indicator de eficienta important, AGA hotaraste diminuarea capitalului social pe masura volumului de activitate.

    Aceasta diminuare se produce prin rascumpararea actiunilor proprii (ntreprinderea solicita actionarilor sa restituie actiunile pe care le detin , platindu-le acestora n schimb, un pret de rascumparare). Actiunile proprii rascumparate se anuleaza, diminund capitalul social. Exemplul 1: Se rascumpara prin cont 100 actiuni proprii la un pret de rascumparare = Vn = 100.000 lei/buc si se anuleaza.

    Se platesc actionarilor: 100 act. 100.000 lei/buc = 10.000.000 lei Se diminueaza capitalul social cu: 100 act. 100.000 lei/buc. = 10.000.000 lei

    Exemplul 2: Se rascumpara prin cont 100 actiuni proprii la un pret de rascumparare Pr = 110.000 lei/buc. si se anuleaza la Vn = 100.000 lei/buc.

    Se platesc actionarilor: 100 act. 110.000 lei/buc = 1.000.000 lei. Se diminueaza capitalul social cu 100 act. 100.000 lei/buc = 10.000.000 lei Diferenta nefavorabila de: 100 act. 10.000 lei/buc. = 1.000.000 lei se acopera din alte rezerve sau,

    daca ntreprinderea nu are aceste rezerve, se trece pe cheltuieli. Exemplul 3: Se rascumpara prin cont 100 act. proprii la Pr = 90.000 lei/buc si se anuleaza la Vn = 100.000 lei/buc.

    Se platesc actionarilor: 100 act. 90.000 lei/buc = 9.000.000 lei Se diminueaza capitalul social cu 100 act. 100.000 lei/buc = 10.000.000 lei Diferenta favorabila de: 100 act. 10.000 lei/buc = 1.000.000 lei se nregistreaza ca prima de

    emisiune sau ca venit. b) Primele legate de capital reprezinta surse proprii constituite cu ocazia emisiunii de noi actiuni

    n cazul majorarii de capital sau al fuziunii de ntreprinderi. Ele reprezinta diferenta dintre pretul de emisiune mai mare si Vn mai mica. Pot fi: prime de emisiune, prime de aport, prime de fuziune si prime de conversie a obligatiunilor n

    actiuni. Exemplu: Se emit 100 act. noi la Pe = 130.000 lei/buc, stiind Vn = 100.000 lei/buc.

    Vom avea prime de emisiune de: 100 act. (130.000 100.000) = 3.000.000 lei.

    Ele se utilizeaza pentru majorarea capitalului social prin operatii interne, sau pentru constituirea altor rezerve.

    c) Rezervele din reevaluare reprezinta surse proprii constituite cu ocazia reevaluarii imobilizarilor din patrimoniu.

  • 18

    Ele reprezinta diferenta dintre valoarea actuala (reevaluata) si valoarea de nregistrare a imobilizarilor. Exemplu: Se reevalueaza un mijloc de transport nregistrat la Vi = 100.000.000 lei, obtinnd o valoare actuala de 110.000.000 lei. Rezulta o rezerva din reevaluare pozitiva de 10.000.000 lei.

    Daca valoarea actuala ar fi fost de 95.000.000 lei, ar fi rezultat o rezerva din reevaluare negativa de 5.000.000 lei.

    Rezervele din reevaluare trec asupra rezultatului reportat reprezentnd surplusul realizat din reevaluare, la data iesirii din patrimoniu a imobilizarilor respective.

    Se supun reevaluarii urmatoarele categorii de imobilizari: imobilizarile corporale si titlurile imobilizate.

    d) Rezervele - reprezinta surse proprii constituite la sfrsitul anului din profitul obtinut, n scopul conservarii capitalului social.

    Se mai numesc profituri capitalizate. Cuprind rezerve legale, rezerve pentru actiuni proprii, rezerve statutare si alte rezerve.

    Rezervele legale se constituie anual obligatoriu n proportie de 5% din profitul brut, pna cnd ating 20% din capitalul social. Exemplu: Se constituie rezerva legala, stiind profitul brut obtinut de 100 mil. lei . Rezulta rezerva legala de: 100 mil. 5% = 5.000.000 lei.

    Rezerva legala se scade din profit, diminund impozitul pe profit datorat de ntreprindere la bugetul statului (n cazul nostru, impozitul se va aplica la 95 mil. lei).

    Se utilizeaza pentru acoperirea unor pierderi nregistrate n anii anteriori. Rezervele pentru actiuni proprii se constituie din profitul net si se utilizeaza pentru

    acoperirea diferentei nefavorabile aparute cum ocazia rascumpararii de actiuni proprii la un pret de rascumparare mai marte dect valoarea nominala. Exemplu: La sfrsitul anului se constituie din profitul net rezerve n valoare de 2.000.000 lei.

    Rezervele se utilizeaza pentru acoperirea diferentei nefavorabile cu ocazia rascumpararii si anularii a 100 actiunii proprii la Pr = 120.000 lei/buc si Vn = 100.000 lei/buc.

    - Rezerve constituite 2.000.000 lei - Rascumparare actiuni: 100 act. 120.000 lei/buc = 12.000.000 lei - Anulare actiuni = 100 act. 120.000 lei/buc. = 12.000.000 lei - Diminuare capital social = 100 act. 100.000 lei/buc = 10.000.000 lei

    Diferenta nefavorabila acoperita din rezerve = 100 act.20.000 lei/buc. = 2.000.000 lei Rezerve le statutare se constituie anual din profitul net, n procentul prevazut prin statutul

    societatii. Se utilizeaza pentru majorarea capitalului social. Alte rezerve se constituie din profitul net n mod facultativ si se utilizeaza pentru acoperirea

    unor pierderi din anii anteriori sau pentru majorarea capitalului social. e) Rezultatul reportat reprezinta profitul/pierderea nregistrate n anii anteriori. Profitul reportat se numeste profit nerepartizat si se repartizeaza n anii urmator i pentru:

    constituire de rezerve, majorare de capital social sau dividende cuvenite actionarilor. Exemplu: ntreprinderea repartizeaza profitul reportat de 10.000.000 mil. lei: 5.000.000 lei pentru majorarea capitalului social si 5.000.000 lei pentru dividende.

    Pierderea reportata se numeste pierdere neacoperita si se acopera n anii urmatori din: profitul curent, rezerva legala existenta sau prin diminuarea capitalului social. Exemplu: ntreprinderea acopera pierderea reportata de 10.000.000 lei din prof itul anului curent.

    f) Rezultatul curent reprezinta profitul/pierderea nregistrate n anul curent. Profitul curent reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor mai mare si totalul cheltuielilor

    mai mic. Fiind un profit brut, el se supune impozitarii cu 16%, dupa scaderea rezervei legale. Diferenta dintre profitul brut si impozitul pe profit se numeste profit net si se supune

    repartizarii conform destinatiilor legale: constituire de rezerve, majorare de capital social, dividende cuvenite actionarilor, acoperire de pierderi precedente. Diferenta nerepartizata se reporteaza n anul urmator ca profit nerepartizat (reportat). Exemplu: La sfrsitul anului avem:

    lei 0100.000.00 contabilbrut profit lei000000200cheltuieli total-

    lei000000300 venituritotal-=

    .. = .. =

  • 19

    - rezerva legala = 100.000.000 lei 5 % = 5.000.000 lei - profit impozabil = 100.000.000 lei 5.000.000 lei = 95.000.000 lei - impozit pe profit = 95.000.000 lei 16% = 15.200.000 lei (se vireaza din cont la bugetul statului) - profit net = 100.000.000 lei 15.200.000 lei = 84.800.000 lei - repartizare profit net: - pentru rezerva legala = 5.000.000 lei - pentru alte rezerve = 1.000.000 lei

    - pentru majorarea capitalului social = 20.000.000 lei - pentru dividende = 50.000.000 lei total repartizari = 76.000.000 lei

    - profit nerepartizat = 84.800.000 76.000.000 = 8.800.000 lei (se reporteaza n anul urmator pentru o repartizare ulterioara). Pierderea curenta reprezinta diferenta dintre totalul cheltuielilor mai mare si totalul

    veniturilor mai mic. Se reporteaza n anul urmator.

    Exemplu: La sfrsitul anului avem:

    lei 0100.000.00 pierdere lei000000200 venituritotal-

    lei000000300cheltuieli total-=

    .. = .. = (se reporteaza pentru o acoperire

    ulterioara). g) Subventiile pentru investitii sunt surse primite de la bugetul statului n scopul realizarii unor

    obiective de investitii de interes national (drumuri, poduri, baraje etc.). Avnd caracter nerambursabil, subventiile se nregistreaza ca venituri n mod esalonat (lunar si

    anual), pe masura amortizarii investitiei. Ele se asimileaza surselor proprii. Exemplu: Se ncaseaza prin cont de la bugetul statului o subventie pentru investitii de 1.000.000.000 lei. Suma se utilizeaza pentru realizarea unui obiectiv de investitii amortizabil pe o durata D = 10 ani. Prin urmare, subventia pentru investitii se nregistreaza anual ca venit cu cte:

    lei/an 000.000.100 ani 10

    lei 000.000.000.1= (lunar, se mparte cota anuala la 12 luni).

    Se includ n categoria subventiilor pentru investitii si donatiile primite si plusurile de inventar constatate la mijloace fixe. Exemplu: Se constata un aparat de masura n valoare de 20.000.000 lei plus la inventar, amortizabil n D = 4 ani. Subventia pentru investitii de 20.000.000 lei trece la venituri cu cte 20.000.000 lei/4 ani = 5.000.000 lei/an.

    2) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt surse constituite de ntreprindere la sfrsitul anului, pentru a evita posibile pierderi generate de producerea unor fenomene de risc n perioada urmatoare precum: litigii cu alte ntreprinderi, garantii acordate clientilor, dezafectari de imobilizari, restructurari de personal etc.

    Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor, determinnd o diminuare a profitului si implicit a impozitului pe profit.

    n perioada urmatoare, dupa producerea fenomenului de risc, provizionul ramas fara obiect se anuleaza pe seama veniturilor.

    a) Provizioane le pentru litigii se constituie daca ntreprinderea se afla n litigiu cu alta firma, pentru prevenirea riscului de a pierde litigiul. Exemplu: La sfrsitul anului, ntreprinderea constituie pe cheltuieli un provizion pentru litigii de 5.000.000 lei.

    n anul urmator pierde litigiul, efectund prin cont cheltuieli de judecata de 5.500.000 lei. Provizionul ramas fara obiect se anuleaza prin venituri cu suma de 5.000.000 lei. Diferenta dintre venit si cheltuiala reprezinta o pierdere de 500.000 lei, deci provizionul a fost

    subdimensionat n raport cu riscul.

  • 20

    b) Provizioanele pentru garantii acordate clientilor se constituie daca ntreprinderea vinde bunuri aflate n termen de garantie, pentru prevenirea riscului ca respectivii clienti sa reclame defectiuni n perioada de garantie (reparatiile trebuie suportate pe cheltuiala ntreprinderii). Exemplu: La sfrsitul anului se constituie pe cheltuieli un provizion pentru garantii acordate clientilor de 5.000.000 lei. n anul urmator se efectueaza cheltuieli cu reparatii (piese de schimb, salarii muncitori, service etc) de 4.800.000 lei.

    Provizionul ramas fara obiect se anuleaza prin venituri cu suma de 5.000.000 lei. Diferenta dintre venit si cheltuieli reprezinta un profit de 200.000 lei, deci provizionul a fost supradimensionat n raport cu riscul.

    c) Provizioanele pentru dezafectari de imobilizari se constituie daca ntreprinderea va efectua n

    perioada urmatoare dezafectari de cladiri sau constructii speciale. Exemplu: La sfrsitul anului se constituie pe cheltuieli un provizion pentru dezafectari de 5.000.000 lei. n anul urmator se efectueaza cheltuieli cu dezafectarea unei cladiri n valoare de 5.000.000 lei. Provizionul ramas fara obiect se anuleaza pe seama veniturilor cu 5.000.000 lei. Venitul si cheltuiala sunt egale , deci provizionul a fost corect dimensionat.

    d) Provizioanele pentru restructurari se constituie pentru a preveni riscul de restructurare a personalului, caruia ntreprinderea trebuie sa-i plateasca salarii compensatorii. Exemplu: La sfrsitul anului se constituie pe cheltuieli un provizion pentru restructurari de 5.000.000 lei. n anul urmator se efectueaza restructurarea, platind angajatilor disponibilizati salarii compensatorii de 5.200.000 lei.

    Provizionul ramas fara obiect se anuleaza pe seama veniturilor cu 5.000.000 lei. Diferenta dintre venit si cheltuieli de 200.000 lei reprezinta o pierdere, deci provizionul a fost subdimensionat n raport cu riscul.

    Putem concluziona ca provizioanele pentru riscuri si cheltuieli ajuta ntreprinderea n depasirea unei situatii de risc, prin plata unui impozit pe profit mai mic n anul premergator riscului.

    3) Capitalurile straine (mprumutate) sunt surse mprumutate de ntreprindere de la alte firme sau banci, n vederea completarii surselor proprii insuficiente.

    Au caracter rambursabil la termen (mediu ntre 2 si 5 ani si lung peste 5 ani) si sunt purtatoare de dobnda. Pentru ntreprinderea care beneficiaza de mprumut, dobnda platita reprezinta o cheltuiala.

    Cuprind urmatoarele categorii: mprumuturi din emisiuni de obligatiuni, credite bancare pe termen mediu si lung, datorii ce privesc imobilizarile financiare si alte mprumuturi asimilate.

    a) mprumuturile din emisiuni de obligatiuni (credite obligatare) Se deruleaza pe baza de contract ntre doua societati pe actiuni una numita emitent, iar cealalta

    obligatar. Au la baza obligatiunea ca hrtie de valoare ce confera posesorului sau calitatea de creditor asupra

    unei sume si dreptul de a obtine dobnda. n scopul obtinerii mprumutului, emitentul emite un numar de obligatiuni avnd o valoare nominala

    Vn (numar obligatiuni emise Vn = valoare mprumut). Emitentul vinde obligatiunile catre obligatar, ncasnd mprumutul n schimbul acestora. Pe durata contractului, lunar si anual, el plateste obligatarului prin cont o dobnda calculata ca

    procent din valoarea nominala a mprumutului. La scadenta emitentul restituie mprumutul si primeste napoi obligatiunile, operatiune numita

    rascumpararea si anularea obligatiunilor. Obligatiunile pot fi: - obligatiuni ordinare cu pretul de emisiune (Pe) = Vn ; - obligatiuni cu prima de rambursare (cu Pe < Vn).

    Exemplul 1: ntreprinderea (emitentul) emite 1000 obligatiuni ordinare cu Pe = Vn = 25.000 lei/buc, ncasnd prin cont mprumutul la Vn 25.000.000 lei (1000 25.000 ). Rata dobnzii este de 10% pe an dobnda anuala de 2.500.000 lei/an (25.000.000 10%).

    Emitentul plateste obligatarului dobnda, pe durata contractului de 5 ani (lunar prin mpartire la 12). Dupa cinci ani, el rascumpara si anuleaza cele 1000 obligatiuni, restituind mprumutul. Daca pretul de rascumparare (Pr) = Vn avem:

  • 21

    - rascumparare obligatiuni = 1000 25.000 = 25.000.000 lei - anulare obligatiuni = 1000 25.000 =25.000.000 lei

    Daca Pr > Vn (Pr = 26.000 lei/buc) avem: - rascumparare obligatiuni = 1000 26.000 = 26.000.000 lei - anulare obligatiuni:

    o stingere datorie = 1.000 25.000 = 25.000.000 lei o cheltuieli = 1000 1000 = 1.000.000 lei (dezavantaj)

    Daca Pr < Vn (Pr = 24.000 lei/buc) avem: - rascumparare obligatiuni = 1000 24.000 = 24.000.000 lei - anulare obligatiuni:

    o stingere datorie = 1000 25.000 = 25.000.000 lei o venituri = 1000 1000 = 1.000.000 lei (avantaj).

    Exemplul 2: ntreprinderea emite 1000 obligatiuni cu prima la pe = 17.000 lei/buc, Vn = 20.000 lei/buc, ncasnd prin cont mprumutul la Pe 17.000.000 lei (1000 17.000).

    Prima de rambursare este: 20.000.000 17.000.000 = 3.000.000 lei. Rata dobnzii 10% pe an dobnda anuala calculata la Vn:

    20.000.000 10% = 2.000.000 lei Anual, pe durata contractului de cinci ani, emitentul plateste obligatarului dobnda de 2.000.000 lei

    (: 12 luni).

    De asemenea, amortizeaza prima de rambursare cu cte: ani 5

    lei 000.000.3 = 600.000 lei/an, prin trecere

    pe cheltuieli. Dupa cinci ani, emitentul rascumpara si anuleaza obligatiunile la Pr = Vn = 25.000 lei/buc, restituind mprumutul.

    b) Creditele bancare pe termen mediu si lung Sunt mprumuturi primite de la banci, n baza unor contracte de creditare si a unor garantii materiale.

    Exemplu: ntreprinderea primeste de la banca un credit de 100.000.000 lei, rata dobnzii 20% pe an, termen de rambursare 4 ani.

    Anual plateste bancii o dobnda de 100.000.000 20% = 20.000.000 lei/an. Dupa patru ani restituie creditul prin contul bancar.

    Creditele bancare se pot acorda si n devize. n acest caz, n momentul restituirii creditului, se compara cursul valutar din momentul platii cu cel din momentul primirii creditului.

    Daca cursul a crescut cheltuieli din diferente de curs valutar (situatie nefavorabila). Daca cursul a scazut venituri din diferente de curs valutar (situatie favorabila).

    Exemplu: Se primeste un credit bancar de 1000 $ la cursul de 30.000 lei/$. n momentul rambursarii: - cursul a crescut la 31.000 lei/$ o cheltuiala de 1.000 $ 1.000 lei/$ 1.000.000 lei - cursul a scazut la 29.000 lei/$ un venit de 1.000 $ 1.000 lei/$ = 1.000.000 lei. c) Datoriile ce privesc imobilizarile financiare Sunt mprumuturi primite de la alte firme, la care ntreprinderea detine titluri imobilizate (actiuni pe

    termen lung). Anual ea achita firmei respective dobnda, iar la scadenta, restituie mprumutul din contul bancar. d) Alte mprumuturi respecta acelasi procedeu de plata a dobnzii si de restituire a creditului. II. Datoriile pe termen scurt sunt surse curente, care asigura finantare din datorii n curs de

    decontare, avnd un grad de exigibilitate ridicat. Cuprind: datorii comerciale, datorii salariale, datorii sociale, datorii fiscale, datorii fata de

    actionari/asociati, datorii financiare etc. a) Datoriile comerciale se nregistreaza fata de furnizori, cu ocazia cumpararii de bunuri si

    servicii, reprezentnd contravaloarea acestora. Exemplu: ntreprinderea cumpara marfuri cu factura de la furnizor n valoare de 10.000.000 lei. Ea va nregistra o datorie fata de furnizor de 10.000.000 lei, care, ntruct nu este achitata, este n curs de decontare.

  • 22

    Datoriile comerciale pot fi si n devize, atunci cnd cumparam bunuri si servicii din import, furnizorul fiind dintr-o alta tara.

    n acest caz, nregistram fluctuatiile de curs valutar dintre momentul cumpararii si cel al platii datoriei. Exemplu: Se importa materii prime de 1000 $ la 33.000 lei/$. Cursul n momentul platii datoriei:

    - creste la 33.400 lei/$ o cheltuiala de 1.000 $ 400 lei/$ = 400.000 lei - scade la 32.600 lei/$ un venit de 1.000 $ 400 lei/$ = 400.000 lei. b) Datoriile salariale si sociale reprezinta salariile pe care ntreprinderea le datoreaza angajatilor

    n schimbul activitatii prestate si cotele aferente salariilor pe care ntreprinderea le plateste la Bugetul Asigurarilor Sociale.

    Fiecare angajat semneaza un contract individual de munca n care este prevazut salariul de baza negociat pentru postul pe care-l ocupa (nu mai mic dect salariul minim pe economie).

    Lunar el realizeaza un salariu mai mare sau mai mic dect cel negociat, n functie de forma de salarizare aplicata (n regie = pentru timpul lucrat, n acord = n functie de gradul de ndeplinire a normelor de munca, n cote procentuale = procent din volumul vnzarilor).

    La salariul realizat, se adauga o serie de ndemnizatii si sporuri precum: indemnizatii de conducere, spor de vechime, spor de noapte, spor de toxicitate etc.

    Rezulta venitul brut realizat de angajat. Din venitul brut se scad urmatoarele: - contributia angajatului la asigurarile sociale (9,5% venitul brut); - contributia angajatului la Fondul de somaj (1% salariul de baza); - contributia angajatului la Fondul asigurarilor de sanatate (6,5% venitul brut); - impozitul pe venitul din sala rii, 16% din venitul impozabil.

    Venitul impozabil se obtine scaznd din venitul brut primele trei contributii, deducerea personala de baza, cheltuielile profesionale si o serie de deduceri suplimentare daca angajatul are n ntretinere sot/sotie, copii sau persoane cu handicap:

    - avansul platit la data chenzinei I; - alte retineri: rate locuinta, imputatii, garantii materiale, chirii, popriri etc. Restul de plata reprezinta datoria ramasa de achitat angajatilor la data chenzinei a II-a. Daca nsumam la nivel de ntreprindere veniturile brute ale tuturor angajatilor, obtinem fondul de

    salarii brut. Asupra acestui fond se calculeaza o serie de cote care constituie datorii ale ntreprinderii fata de Bugetul Asigurarilor Sociale:

    - CAS (contributia unitatii la asigurarile sociale) = 19,5%; - contributia unitatii la Fondul asigurarilor de sanatate = 6%; - contributia unitatii la Fondul de somaj = 2%; - contributia unitatii la Fondul de risc si boala = 0,5%; - comisionul datorat Camerei de Munca = 0,75%. - contributia unitatii la Fondul pentru concedii medicale = 0,85 %; - contributia unitatii la Fondul pentru garantarea creantelor salariale = 0,25%. Toate datoriile aferente salariilor (retinerile angajatilor + cotele unitatilor) se vireaza la Bugetul

    Asigurarilor Sociale, cu exceptia impozitului pe venit care se vireaza la bugetul statului si a altor retineri care se vireaza la institutiile respective (de ex.: garantiile materiale se vireaza la CEC).

    Plata se face la data chenzinei a II-a. Exemplu: La sfrsitul lunii avem un fond de salarii brut de 10.000.000 lei (9.000.000 lei salarii de baza + 1.000.000 lei sporuri).

    - cotele unitatii: o CAS: 10.000.000 lei 19,5% = 1.950.000 lei o Fond sanatate: 10.000.000 lei 6% = 600.000 lei o Fond somaj: 10.000.000 lei 2% = 200.000 lei o Fond risc: 10.000.000 lei 0,5% = 50.000 lei o Comision C.M.: 10.000.000 lei 0,75 = 75.000 lei

    datorii sociale

  • 23

    o Fond concedii medicale = 10.000.000 lei 0,85 % = 85.000 lei

    o Fond garantare creante salariale: 10.000.000 0,25 % = 25.000 lei.

    - retinerile angajatilor: o contributie la asigurari sociale:

    = 10.000.0009,5%=950.000 lei o contributii la Fond somaj

    = 9.000.000 1% = 90.000 lei o contributii la Fond asigurari de sanatate

    = 10.000.000 6,5% = 650.000 lei o impozit pe venit = 2.000.000 lei - datorie fiscala o avans platit la chenzina I-a = 3.000.000 lei o alte retineri (garantii materiale) = 210.000 lei.

    ntreprinderea vireaza din cont toate datoriile, cu exceptia avansului chenzinal. Rest plata = Fond salarii - retineri angajati = 10.000.000 6.900.000 = 3.100.000 lei c) Datorii fiscale reprezinta impozitele si taxele datorate de ntreprindere la bugetul statului:

    impozit pe venitul din salarii, impozit pe profit, impozit pe dividende; taxe vamale; accize; TVA etc. c1) Impozitul pe profit se calculeaza aplicnd cota legala de 16% asupra profitului impozabil

    realizat de ntreprindere (n cazul ntreprinderilor mari). Exemplu: La sfrsitul perioadei avem total venituri 100.000.000 lei si total cheltuieli = 70.000.000 lei.

    Profit brut contabil = 100.000.000 70.000.000 = 30.000.000 lei Rezerva legala = 30.000.000 5% = 1.500.000 lei Profit impozabil = 30.000.000 1.500.000 = 28.500.000 lei Impozit pe profit = 28.500.000 16% = 4.560.000 lei.

    n cazul microntreprinderilor, impozitul se calculeaza aplicnd cota legala de 3 % la total venituri trimestriale. Exemplu: O microntreprindere nregistreaza la sfrsitul trim. I venituri totale de 10.000.000 lei.

    Impozitul pe profit (venit) = 10.000.000 3% = 300.000 lei c2) Impozitul pe dividende se calculeaza n cota de 16% asupra dividendelor brute ce se cuvin

    actionarilor. Exemplu: ntreprinderea datoreaza actionarilor dividende brute de 50.000.000 lei.

    Impozit pe dividende = 50.000.000 16% = 8.000.000 lei c3) Taxele vamale se calculeaza n procente diferentiate n functie de natura bunurilor importate,

    aplicate asupra valorii bunurilor n vama. Exemplu: Se importa marfuri n valoare de 1.000 $ la 33.000 lei/$ = 33.000.000 lei, taxe vamale 10%.

    Taxele vamale = 33.000.000 10% = 3.300.000 lei. c4) Accizele (taxele de consumatie) se calculeaza n procente diferentiate asupra urmatoarelor

    categorii de bunuri: tigari, cafea, bauturi, autoturisme, combustibili, arme de vnatoare, blanuri, bijuterii, parfumuri, aparatura electronica etc.

    Producatorii calculeaza accizele asupra pretului de vnzare a bunurilor si le platesc la buget n momentul vnzarii.

    Exemplu: ntreprinderea vinde produse finite supuse accizelor n valoare de 100.000.000 lei, accize 25%.

    - Accize = 100.000.000 lei (pret vnzare) 25% = 25.000.000 lei. Importatorii calculeaza accizele asupra valorii bunurilor n vama (inclusiv taxa vamala si

    comisionul vamal) si le platesc la buget n momentul importului. Exemplu: ntreprinderea importa aparatura electronica de 2.000 Euro la 40.000 lei/, taxa

    vamala 5%, comision vamal 0,5%, accize 50%. - valoare marfuri = 2.000 40.000 lei/ = 80.000.000 lei - taxa vamala = 80.000.000 5% = 4.000.000 lei - comision vamal = 80.000.000 0,5% = 400.000 lei

    datorii sociale

    alte datorii

    datorii sociale

  • 24

    - valoare n vama = 84.400.000 lei - accize = 84.400.000 50% = 42.200.000 lei c5) Taxa pe valoarea adaugata (TVA) se calculeaza n cota de 19% asupra cumpararilor si

    vnzarilor de bunuri si servicii.

    Pentru anumite activitati (de ex.: editare de carti) se aplica cota redusa de 9%, iar pentru export se aplica cota zero. Exemplul 1: ntreprinderea cumpara marfuri n valoare de 10.000.000 lei, cu TVA 19% si vinde marfuri n valoare de 15.000.000 lei cu TVA 19%.

    - TVA aferent cumpararii = 10.000.000 19% = 1.900.000 lei - TVA aferent vnzarii = 15.000.000 lei 19% = 2.850.000 lei - Diferenta dintre TVA pentru vnzari mai mare si TVA pentru cumparari mai mic: 2.850.000

    1.900.000 = 950.000 lei, constituie datorie fata de bugetul statului (se va plati). Exemplul 2: ntreprinderea cumpara materii prime n valoare de 10.000.000 lei cu TVA 19% si vinde produse finite n valoare de 8.000.000 lei, cu TVA 19%.

    - TVA aferent cumpararii = 10.000.000 19% = 1.900.000 lei - TVA aferent vnzarii = 8.000.000 19% = 1.520.000 lei - Diferenta dintre TVA pentru cumparari mai mare si TVA pentru vnzari mai mic: 1.900.000

    1.520.000 = 380.000 lei, constituie creanta fata de bugetul statului (se va ncasa). d) Datoriile fata de actionari sau asociati reprezinta dividendele pe care ntreprinderea le

    datoreaza acestora. Exemplu: Se repartizeaza din profit suma de 50.000.000 lei pentru dividende. Dupa retinerea impozitului pe dividende de 8.000.000 lei (16%), se platesc actionarilor dividendele nete de 42.000.000 lei.

    Datoriile fata de actionari se pot nregistra si atunci cnd actionarul acorda ntreprinderii un mprumut rambursabil la termen si purtator de dobnda.

    e) Datoriile financiare reprezinta creditele bancare cu termen de rambursare sub un an, purtatoare de dobnda. Exemplu: ntreprinderea primeste de la banca un credit pe terme scurt de 10.000.000 lei, dobnda 10% pe an, termen de rambursare 1 an.

    Lunar se plateste dobnda de: luni 12

    %10000.000.10 = 83.333 lei/luna, iar la scadenta restituie creditul

    prin contul bancar. Schema Pasivului patrimonial este urmatoarea:

  • 25

    2.2. Cheltuielile si veniturile ntreprinderii

    Pe parcursul desfasurarii activitatii, n ntreprindere se produc n permanenta operatiuni economico-financiare care determina modificarea patrimoniului, prin majorarea sau diminuarea elementelor de activ si de pasiv prezentate anterior.

    Modificarile elementelor patrimoniale ntr-un sens sau altul sunt posibile cu ajutorul proceselor economice.

    Acestea sunt reprezentate prin structurile de venituri si cheltuieli pe care ntreprinderea le nregistreaza si care conduc n final la determinarea rezultatului activitatii, sub forma de profit sau pierdere . Exemplu: Diminuarea stocului de materii prime cu 3.000.000 lei prin consum n productie se nregistreaza ca o cheltuiala cu materii prime de 3.000.000 lei.

    Cresterea creantei fata de un client caruia i-am vndut marfuri de 10.000.000, se nregistreaza ca un venit din vnzari de marfuri de 10.000.000 lei.

    Att veniturile ct si cheltuielile se clasifica n contabilitate pe trei mari activitati pe care se considera ca ntreprinderea le desfasoara: activitate din exploatare, activitate financiara si activitate extraordinara.

    Activitatea din exploatare este activitatea curenta ce genereaza operatiuni obisnuite (consumuri, vnzari, amortizari, salarii etc), activitatea financiara este activitatea strict legata de partea financiara ce genereaza operatiuni privind diferente de curs valutar, tranzactii cu plasamente financiare, ncasari si plati de dobnzi etc.), iar activitatea extraordinara vizeaza evenimente deosebite precum calamitati sau subventii primite de la buget cu ocazia calamitatilor.

    1. Cheltuielile si veniturile din exploatare a) Cheltuielile din exploatare cuprind urmatoarele categorii: a1) Cheltuieli privind stocurile reflecta consumul stocurilor de: materii prime, materiale

    consumabile, obiecte de inventar, materiale nestocate (rechizite de birou), energie si apa, animale, marfuri, ambalaje.

    n cazul stocurilor care se vnd, cum ar fi: animalele , marfurile si ambalajele aceste cheltuieli se nregistreaza n urma vnzarii, reflectnd pretul la care stocurile au fost cumparate.

    a2) Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti reflecta cheltuieli cu ntretinerea si reparatia utilajelor, cu chiriile, cu asigurarile si cu studii si cercetari facturate de catre furnizorii care au prestat ntreprinderii aceste servicii.

    a3) Cheltuieli cu alte servicii executate de terti cuprind: cheltuieli cu indemnizatii datorate colaboratorilor, cu diverse comisioane, cu protocol, reclama si publicitate, cu transportul de bunuri si personal, cu deplasarile delegatilor, cheltuieli cu telefonul si cu comisioanele bancare.

    a4) Cheltuieli cu impozite si taxe cuprind cheltuieli cu impozite si fonduri speciale datorate la bugetul statului sau la bugetele locale.

    a5) Cheltuieli cu personalul cuprind cheltuieli cu salariile datorate angajatilor si cu cotele aferente salariilor datorate la Bugetul Asigurarilor Sociale (CAS, somaj, fond sanatate etc).

    a6) Alte cheltuieli din exploatare cuprind cheltuieli generate de nencasarea unor creante de la clienti, cheltuieli cu amenzi si penalitati, cu donatii si subventii acordate, cheltuieli ocazionate de vnzarea imobilizarilor si altele.

    a7) Cheltuieli din exploatare privind amortizari si provizioane cuprind cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor si constituirea provizioanelor pentru activitatea de exploatare.

    b) Veniturile din exploatare cuprind urmatoarele categorii: b1) Venituri din vnzari (cifra de afaceri a ntreprinderii) cuprind veniturile ocazionate de vnzarea

    bunurilor si serviciilor: produse finite, semifabricate, produse reziduale, servicii prestate, studii si cercetari, chirii, marfuri, alte activitati.

    Ele reflecta pretul de vnzare al bunurilor, respectiv tariful serviciilor. b2) Variatia stocurilor - cuprinde veniturile din productia de stocuri (produse finite, semifabricate,

    produse reziduale) si productie neterminata. Reflecta valoarea acestor bunuri aflate pe stoc.

  • 26

    b3) Venituri din productia de imobilizari cuprind veniturile din productia de imobilizari necorporale si corporale, respectiv valoarea acestor imobilizari realizate n productie proprie.

    b4) Venituri din subventii de exploatare cuprind subventiile ncasate de la bugetul statului n scopul de a sprijini activitatea curenta a ntreprinderii.

    b5) Alte venituri din exploatare cuprind: venituri din amenzi si penalitati percepute tertilor, din donatii si subventii acordate, din vnzari de imobilizari, venituri din subventii pentru investitii etc.

    b6) Venituri din provizioane pentru activ


Recommended