1 DOCUMENTARE I UTILIZAREA BAZELOR DE DATE ID I. Informaii generale • Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: Lect.univ.dr. Ctlin Glava Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr. 7, cldirea Pedagogica, cb. 20 Telefon: 0264598814, int. 6113 Fax: 0264590559 E-mail: [email protected]Consultaii: Miercuri, ora 10-12 Date de identificare curs i contact tutori: DOCUMENTARE I UTILIZAREA BAZELOR DE DATE Cod PED 2319 Anul II, sem. III Curs opional Tutori: Referent Ciprian Baciu [email protected]• Condiionri i cunotine prerechizite Fundamentele pedagogiei, Tehnologia informaiei i comunicrii, Teoria i metodologia curriculum-ului • Descrierea cursului Disciplina Documentare i utilizarea bazelor de date este o disciplinopionalcare îi propune formarea la studeni a abilitilor de construire, utilizare i actualizare a bazelor de date, a abilitilor de colectare a informaiilor specifice despre comunitate, coali familie, a celor de realizare a unor studii de caz, a capacitii de documentare a evenimentelor ce au loc în coali comunitate. Abordarea temelor se va realiza într-o manieractivizant, studenii fiind antrenai în rezolvarea de sarcini practice i în construcia unui portofoliu personal cu materiale de documentare i cunoatere a situaiilor colare. Obiective: - Formarea competenelor de utilizare a unor baze de date; - Formarea deprinderilor de documentare i de utilizare a instrumentelor specifice muncii de documnetarist; - Crearea principalelor deprinderi de management al unei baze de date. • Organizarea temelor în cadrul cursului Cursul este organizat pe module, fiecare modul este destinat analizei unor teme fundamentale din domeniul bazelor de date. Modulul 1 Baze de date: definirea termenilor de baz, sistemul informaional, colectarea datelor, actualitarea bazei de date.
Transcript
1
DOCUMENTARE �I UTILIZAREA BAZELOR DE DATE ID
I. Informa�ii generale • Date de identificare a cursului
Date de contact ale titularului de curs:
Nume: Lect.univ.dr. C�t�lin Glava Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr. 7, cl�direa Pedagogica, cb. 20 Telefon: 0264598814, int. 6113 Fax: 0264590559 E-mail: [email protected] Consulta�ii: Miercuri, ora 10-12
Date de identificare curs �i contact tutori:
DOCUMENTARE �I UTILIZAREA BAZELOR DE DATE
Cod PED 2319 Anul II, sem. III Curs op�ional Tutori: Referent Ciprian Baciu [email protected]
• Condi�ion�ri �i cuno�tin�e prerechizite Fundamentele pedagogiei, Tehnologia informa�iei �i comunic�rii, Teoria �i metodologia curriculum-ului • Descrierea cursului Disciplina Documentare �i utilizarea bazelor de date este o disciplin� op�ional� care î�i propune formarea la studen�i a abilit��ilor de construire, utilizare �i actualizare a bazelor de date, a abilit��ilor de colectare a informa�iilor specifice despre comunitate, �coal� �i familie, a celor de realizare a unor studii de caz, a capacit��ii de documentare a evenimentelor ce au loc în �coal� �i comunitate. Abordarea temelor se va realiza într-o manier� activizant�, studen�ii fiind antrena�i în rezolvarea de sarcini practice �i în construc�ia unui portofoliu personal cu materiale de documentare �i cunoa�tere a situa�iilor �colare. Obiective:
- Formarea competen�elor de utilizare a unor baze de date; - Formarea deprinderilor de documentare �i de utilizare a instrumentelor specifice muncii de
documnetarist; - Crearea principalelor deprinderi de management al unei baze de date.
• Organizarea temelor în cadrul cursului Cursul este organizat pe module, fiecare modul este destinat analizei unor teme fundamentale din domeniul bazelor de date. Modulul 1 Baze de date: definirea termenilor de baz�, sistemul informa�ional, colectarea datelor, actualitarea bazei de date.
2
Modulul 2 Rolul �i sarcinile cadrului didactic privind documentarea �i accesarea bazelor de date. Modulul 3 Metode de documentare �i cunoa�tere aflate la îndemâna cadrului didactic.
a. Metode de cunoa�tere prin analiza conduitei �i a activit��ii: metoda observa�iei, metoda analizei produselor activit��ii, metoda biografic�, metoda studiului de caz, metoda analizei documentelor curriculare �i a altor documente �colare.
b. Metode de reflec�ie: jurnalele de reflec�ie.
c. Metode de cunoa�tere care solicit� colaborarea subiectului: metoda convorbirii,
chestionarul, interviul, focus-grupul. d. Metode �i tehnici de organizare a informa�iei: fi�a de caracterizare
psihopedagogic�, dosarul individual. • Formatul �i tipul activit��ilor implicate de curs Structura cursului presupune parcurgerea tuturor temelor prezentate �i realizarea produselor finale. Tipurile de activit��i ce vor fi abordate în cadrul cursului sunt: proiecte de grup, discu�ii pe anumite teme pe forum, sesiuni de consulta�ii fa�� în fa��, lucr�ri de laborator în cabinetul de informatic�. Fiecare sarcin� este obligatorie �i parcurgerea lor asigur� promovarea examenului. • Materiale bibliografice obligatorii Chi�, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum �i evaluare, Ed. Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca Chi�, V., (2005), Pedagogia contemporan� – pedagogia pentru competen�e. Ed. Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT �i UNICEF în educa�ia copiilor rromi. Realiz�ri �i perspective, Ed. VANEMONDE, Bucure�ti MEC, ISE (2002), Înv���mântul rural din România. Condi�ii, probleme �i strategii de dezvoltare, Bucure�ti • Materiale �i instrumente necesare pentru curs Materialele utilizate în cadrul activit��ilor: retroproiector, videoproiector, bibliografie • Calendar al cursului Pe parcursul semestrului vor fi organizate doua întâlniri cu studentii, în cadrul Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cladirea Pedagogica din Cluj-Napoca, str. Sindicatelor nr. 7. Modulele
abordate Activitati premergatoare Asteptari fata de
studenti Sarcini de lucru*
Întâlnirea I
1, 2 Efectuarea urm�toarelor exerci�ii: 1. Reactualizarea cuno�tin�elor referitoare la redactare de text, organizarea
Disponibilitate pentru participare activa si interactiva.
Disponibilitate pentru participare activa si interactiva.
1. Realiza�i o baz� de date dup� modelul oferit în suportul de curs.
* Sarcinile de lucru condi�ioneaza prezentarea la examenul scris. De aceea, ele vor fi predate înainte de data la care este fixat acesta.
• Politica de evaluare �i notare (orientativ - 1 pagin�) Evaluarea finala se va realiza sub forma unui examen scris, în care vor fi verificate si notate achizitiile teoretice si practice ale studentilor. Intrarea la examenul final este conditionata de elaborarea sarcinilor de lucru de laborator prezentate mai sus si de predarea produselor elaborate. Aceste produse vor fi pastrate de studenti pâna la acordarea notei finale. În cadrul evaluarii scrise se vor evalua: - pentru notele 5-6: definirea conceptelor specifice bazelor de date. - pentru notele 7-8: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari, analize critice, corelatii. - pentru notele 9-10: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari, analize critice, corelatii, cu valorificarea creativitatii studentului. Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o evaluare formativa continua, bazata pe observarea comportamentului studentilor, pe calitatea interventiilor lor în discutii, pe consistenta reflectiilor personale, pe pertinenta problemelor puse în discutie, pe modalitatile de rezolvare a problemelor, pe solutiile propuse. De asemenea, se vor evalua formativ produsele elaborate de studen�i la finalul semestrului. Studen�ii vor primi feed-back la sarcinile realizate prin e-mail de la tutori, prin comunicare directa pentru cei ce solicita acest feed-back, precum si pe forumul de discutii. Studentii se pot prezenta la examen de marire a notei, în conformitate Regulamentele Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei. • Elemente de deontologie academic� Cursul si activitatile aferente lui (întâlnirile, examenul, discutiile organizate direct sau pe forum) încurajeaza interactiunile umane si comportamentele colegiale, corecte, fairplay, bazate pe respect reciproc si decenta. Relatiile dintre cadrul didactic si studenti vor fi de tip democratic, astfel încât ele sa favorizeze implicarea activa si interactiva a studentilor în activitatile educationale si sa asigure premisele unei instruiri si autoinstruiri eficiente. • Studen�i cu dizabilit��i Studentii cu dizabilitati pot urma cursul în modalitati cât mai apropriate de nevoile lor, identificate împreuna cu cadrul didactic, c�ruia i se pot trimite mesaje email. • Strategii de studiu recomandate Pentru studierea acestui curs sunt necesare aproximativ 2 ore de studiu pentru fiecare modul �i 4 ore destinate realiz�rii produselor finale.
4
II. Suportul de curs propriu-zis Cursul este structurat pe 3 module care, la rândul lor, vor fi organizate dup� cum urmeaz�: MODULUL 1 BAZE DE DATE: DEFINIREA TERMENILOR DE BAZ�,
SISTEMUL INFORMA�IONAL, COLECTAREA DATELOR, ACTUALITAREA BAZEI DE DATE
• Scopul �i obiectivele
- formarea competen�elor de operare cu terminologia specific� document�rii �i bazelor de date;
- dezvoltarea competen�elor de utilizarea conceptelor cheie din bazele d edate.
• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: informa�ie, date, baze de date.
• Schema logic� a modului
- Informa�ia
- Date
- Circuit informa�ional
- Baze de date • Con�inutul informa�ional detaliat
I. Baze de date: definirea termenilor de baz�, sistemul informa�ional, colectarea datelor, actualitarea bazei de date
Informa�iile sunt necesare pentru a cunoa�te în permanen�� starea unui sistem �i pentru a
evalua corect influen�ele mediului extern asupra acestuia.
Toate aceste informa�ii se pot ob�ine prin intermediul sistemului informa�ional care presupune:
� Culegere de date � Prelucrarea datelor � Interpretarea datelor � Transmiterea informa�iilor � Luarea deciziilor
Sistemul informa�ional este ansamblu de date, informa�ii, circuite de transmitere �i proceduri de culegere, prelucrarea �i p�strarea informa�iilor.
Un sistem informa�ional presupune existen�a: � Fluxului informa�ional � Re�elei informa�ionale
Scopul sistemului informa�ional este acela de a ob�ine, selec�iona, prelucra, utiliza �i transmite acele informa�ii cu ajutorul c�rora se pot exercita în cele mai bune condi�ii rolurile mediatorului în vederea atingerii obiectivelor acestora.
Elementele componente ale unui sistem informa�ional sunt: � Datele
5
� Informa�iile � Circuitul informa�ional
Data - descrie cu ajutorul cifrelor sau a unor simboluri a unui obiect, fenomen, proces, de regul� în urma unei opera�ii de m�surare a acestora. De exemplu când se cer date despre o clas� de elevi acestea se refer� la num�r de elevi, reparti�ie pe sexe, situa�ie la înv���tur� (promovat, corigent).
Informa�ia – data sau ansamblu de date care furnizeaz� cuno�tin�e noi celui interesat de un obiect, fenomen, proces, activitate, semnifica�ie rezultat� din procesul de prelucrare a datelor, o �tire care aduce o noutate despre un obiect, fenomen, proces, activitate.
Informa�iile se reg�sesc în legi, ordine, hot�rîri ale guvernului, regulamente, planuri de înv���mînt, cataloage, orare, registre matricole, manuale. Ele pot fi transmise oral ( telefon, radio), scris ( fax, e-mail), audiovizual(TV).
Pentru a fi utile informa�iile trebuie s� îndeplineasc� anumite cerin�e: - s� fie adev�rate - s� fie actuale - s� fie semnificative - s� fie clare �i precise - s� fie utile - s� fie verificabile - s� fie complete.
Circuitul informa�ional este traseul pe care circul� o informa�ie. Într-o �coal� informa�ia poate veni din exterior ( minister, inspectorat, p�rin�i, comunitate) sau din interior ( elevi, profesori, personal TESA)..
Culegerea informa�iilor se poate face prin observare direct� �i consemnarea în caiete sau formulare speciale, prin înregistr�ri pe band� magnetic� sau pelicul� fotografic� dar �i prin interviuri, chestionare, consultarea documentelor, focus – grup, studiu de caz.
Prelucrarea informa�iilor se face cu ajutorul calculatorului sau prin interpret�ri ale
chestionarelor, jurnale de reflec�ie, fi�e de monitorizare, arhivare. Procedurile de prelucrare se aleg în func�ie de volumul �i natura informa�iilor, de mijloacele
tehnice din dotare, de timpul disponibil pentru analiz� �i prelucrare,de scopul în care sunt utilizate informa�iile, de costuri etc.
Sistemul informa�ional are func�ia de a organiza o BAZ� DE DATE �i informa�ii pentru îndeplinirea unui obiectiv propus.
BAZA DE DATE reprezint� o modalitate de stocare a unor informa�ii ( date ) sub forma unei colec�ii organizate, sistematizate, care permite reg�sirea acestora dup� mai multe criterii de c�utare.
Utilizarea bazei de date prezint� o serie de avantaje: � introducerea unitar� a datelor � reg�sirea datelor dup� diferite criterii � stocarea datelor pentru o perioad� lung� de timp � îmbun�t��irea bazei atunci când este nevoie � inregistrarea informa�iei doar o singur� dat� � �tergerea cu u�urin�� a inregistr�rilor gre�ite � folosirea bazei de date de mai mul�i utilizatori � ob�inerea unei eviden�e clare � urm�rirea eficient� a schimb�rilor petrecute.
O baz� de date este structurat� sub forma unor tabele logice în care s� g�se�ti rapid informa�ia.
Datele se vor introduce de c�tre persoanele care lucreaz�, utilizeaz� baza de date, pentru c� important este ca toate înregistr�rile s� se fac� în acela�i fel, sau s� nu se introduc� acelea�i date de
6
mai multe ori, sau s� se fac� anumite erori. Este bine s� se protejeze baza de date astfel înc�t nimeni s� nu aib� posibilitatea s� modifice sau s� distrug� datele.
O baz� de date trebuie actualizat� ori de câte ori este nevoie. • Sumar Modulul 1 prezint� delimit�ri conceptuale fundamentale în domeniul bazelor de date. Au fost trecute în revist� conceptele: baz� de date, informa�ii, date, circuit informa�ional. • Sarcini �i teme ce vor fi notate
1. Realizarea unei baze de date primare pentru organizarea informa�iilor ob�inute într-un joc de autocunoa�tere aplicat (vezi anexa 6).
• Bibliografie modul Chi�, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum �i evaluare, Ed. Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca Chi�, V., (2005), Pedagogia contemporan� – pedagogia pentru competen�e. Ed. Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT �i UNICEF în educa�ia copiilor rromi. Realiz�ri �i perspective, Ed. VANEMONDE, Bucure�ti MEC, ISE (2002), Înv���mântul rural din România. Condi�ii, probleme �i strategii de dezvoltare, Bucure�ti
7
MODULUL 2 ROLUL �I SARCINILE CADRULUI DIDACTIC
PRIVIND DOCUMENTAREA �I ACCESAREA BAZELOR DE DATE
• Scopul �i obiectivele
- analiza rolului cadrului didactic în ceea ce prive�te alc�tuirea unor baze de date; - în�elegerea sarcinilor care-i revin cadrului didactic pentru a realiza bazele d edate
necesare.
• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: informa�ie, date, baze de date.
• Schema logic� a modului
Rolul cadrului didactic
• Con�inutul informa�ional detaliat II. Rolul �i sarcinile cadrului didactic privind documentarea �i accesarea
bazelor de date
Pentru a realiza o activitate coerent�, cadrul didactic este obligat s� se antreneze în activit��i de documentare �i de arhivare a datelor, pentru a fi capabil s� informeze �coala, familia �i comunitatea cu privire la specificul �i complexitatea situa�iilor pe care le are în aten�ie. În acest sens, rolul lui este s�:
� Arhiveze documente relevante cu privire la activitatea sa, alc�tuind o baz� de date men�ionat� în fi�a postului.
� Analizeze documentele din �coal� �i s� identifice pe baza acestei analize solu�iile optime de interven�ie.
� Cunoasc� politicile din domeniul social �i educa�ional pe care le implementeaz��i facilit��ile oferite de acestea.
� Cunoasc� politica �colii �i s� o prezinte familiei �i comunit��ii. � S� realizeze studii de caz �i s� informeze personalul �colii cu privire la
situa�iile particulare �i problemele elevilor. În activitatea sa de documentare, cadrul didactic va alc�tui atât documente de natur�
cantitativ� (baze de date), cît �i unele de natur� calitativ� (ex.: studii de caz, jurnale de reflec�ie)
Instrumentele de sprijin ale cadrului didactic în ac�iunea sa de documentare
prev�zute în descrierea profilului de activitate a lui sunt:
� Caietul �colii �i al comunit��ii �i � Planul individual de formare
Caietul �colii �i al comunit��ii va avea un con�inut minimal care va cuprinde: 1. Informa�ii de contact despre �coal� - numele �colii - numele directorilor - adresa po�tal� - telefon - fax
8
- email 2. Descriere detaliat� a rolului cadrului didactic - fi�a postului - detalii de contact 3. Informa�ii despre �coal� ca institu�ie - managementul �colii - regulamente interne - descrierea curriculumului - o scurt� istorie a �colii - o descriere �i o scurt� istorie a comunit��ii - rela�ia �coal�-comunitate, detalii despre conducerea �colii, consiliul �colii, organisme
reprezentative ale p�rin�ilor, elevilor, zilele �colii, alte ac�iuni specifice ale �colii - detalii cu privire la activit��ile extracurriculare organizate de �coal�, ONG-uri, biseric� sau alte
organiza�ii din comunitate - studii de caz �i alte exemple de bun� practic� din �coal�, detalii despre aspecte sociale,
curriculare sau orice alte realiz�ri comune ale �colii – comunit��ii
Caietul �colii �i comunit��ii are o adresabilitate divers�, el constituind o surs� de informare foarte valoroas� din acest punct de vedere
Planul individual de formare cuprinde: 1. familiarizarea cu aplicarea politicii educa�ionale la nivelul �colii unde î�i desf��oar� activitatea
mediatorul �colar 2. familiarizare cu resursele �colii 3. prezentarea personalului �colii de c�tre director, a cadrului didactic, a rolului �i activit��ii
specifice a acestuia în �coal� 4. calendarul întâlnirilor cu ONG-uri, autorit��i locale, reprezentan�ii comunit��ii, reprezentan�i ai
p�rin�ilor, reprezentan�i ai elevilor 5. timpul alocat, calendarul activit��ilor de formare în clas� (classroom based training) 6. timpul alocat, calendarul activit��ilor de formare “on the job” 7. timpul alocat, calendarul activit��ilor de formare ECDL / ICT 8. timpul alocat, calendarul activit��ilor de dezvoltare a School Handbook
• Sumar Modulul 2 a analizat rolul �i sarcinile cadrului didactic în ceea ce prive�te organizarea unor baze de date. • Sarcini �i teme ce vor fi notate
Exerci�ii:
1. Analiza importan�ei rolurilor care presupun documentare, pentru în�elegerea implica�iilor practice ale acestora
2. Analiza componentelor caietului �colii �i al comunit��ii �i identificarea diverselor surse de informare necesare a fi accesate pentru completarea caietului
• Bibliografie modul Chi�, V., (2005), Pedagogia contemporan� – pedagogia pentru competen�e. Ed. Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT �i UNICEF în educa�ia copiilor rromi. Realiz�ri �i perspective, Ed. VANEMONDE, Bucure�ti MEC, ISE (2002), Înv���mântul rural din România. Condi�ii, probleme �i strategii de dezvoltare, Bucure�ti
9
MODULUL 3 METODE DE DOCUMENTARE �I CUNOA�TERE AFLATE LA ÎNDEMÂNA CADRULUI DIDACTIC.
A. Metode de cunoa�tere prin analiza conduitei �i a activit��ii: metoda observa�iei,
metoda analizei produselor activit��ii, metoda biografic�, metoda studiului de caz, metoda analizei documentelor curriculare �i a altor documente �colare
B. Metode de reflec�ie: jurnalele de reflec�ie C. Metode de cunoa�tere care solicit� colaborarea subiectului: metoda convorbirii,
chestionarul, interviul, focus-grupul. D. Metode �i tehnici de organizare a informa�iei: fi�a de caracterizare
psihopedagogic�, dosarul individual. • Scopul �i obiectivele - transmiterea informa�iilor fundamentale referitoare la metodologia utilizat� în domeniul
document�rii �i al bazelor de date; - formare competen�elor de utilizare a metodelor mai sus amintite. • Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior
Conceptele premerg�toare sunt: informa�ie, date, baze de date. • Schema logic� a modului
- Metode de documentare �i cunoa�tere aflate la îndemâna cadrului didactic - Metode de cunoa�tere prin analiza conduitei �i a activit��ii: metoda observa�iei, metoda analizei produselor activit��ii, metoda biografic�, metoda studiului de caz, metoda analizei documentelor curriculare �i a altor documente �colare - Metode de reflec�ie: jurnalele de reflec�ie - Metode de cunoa�tere care solicit� colaborarea subiectului: metoda convorbirii, chestionarul, interviul, focus-grupul. - Metode �i tehnici de organizare a informa�iei: fi�a de caracterizare psihopedagogic�, dosarul individual.
• Con�inutul informa�ional detaliat
III. Metode de documentare �i cunoa�tere aflate la îndemâna mediatorului �colar
A. Metode de cunoa�tere prin analiza conduitei �i a activit��ii
a. Metoda observa�iei
Ca metod� de-sine-st�t�toare, dar �i ca element constitutiv al altor metode, observa�ia este indispensabil� oric�rei tendin�e de a descifra empiric sau �tiin�ific dominantele personalit��ii în formare. O anumit� form� a observa�iei apare în mod spontan în comportamentul didactic al educatorului care urm�re�te, mai mult sau mai pu�in inten�ionat, manifest�rile elevilor concomitent cu activitatea instructiv�. În cunoa�terea sistematic� se pune îns� problema reducerii a cât mai mult din subiectivismul c�ruia îi este oricum tributar� observa�ia. Acest lucru se poate ob�ine doar în cadrul observa�iei sistematice care presupune consemnarea metodic�, fidel� �i inten�ionat� a
10
diferitelor manifest�ri de comportament, individual sau colectiv, a�a cum se prezint� ele în fluxul lor natural de manifestare. Acest� form� de observare �tiin�ific� presupune:
- stabilirea unei ipoteze, a unui plan de observa�ie obiectivat în una sau mai multe fi�e care descriu itemii ce vor face obiectul observa�iei;
- realizarea sistematic� a observa�iei conform planului, eventual utilizarea unor mijloace tehnice de înregistrare a datelor, confruntarea �i ordonarea periodic� a fi�elor de observa�ie, lucru ce poate stârni noi puncte de interes, întreb�ri, ipoteze;
- prelucrarea �i interpretarea datelor ob�inute, coroborarea acestora cu informa�ii ob�inute prin alte metode de investiga�ie, eventual reluarea observa�iei dup� o perioad� de timp.
U. �chiopu (1997) listeaz� domeniile de interes pentru obsevarea pe care cadrul didactic o ini�iaz�:
• Analiza observativ� a situa�iilor semnificative ale vârstei; • Analiza implica�iilor comportamentale, afective, morale, rela�ionale în situa�ia pe care o
traverseaz� copilul; • Efectele de adaptare în angajarea în situa�ii (inclusiv inteligen�a, afectivitatea, imagina�ia �i
voin�a); • Efectele de reflux (ex. reac�ii de fug�, refuz, respingere) �i implicit de integrare adaptativ�
complex� (înv��are) ce se constituie. Copiii de vârste mici dezv�luie cu destul de mult� u�urin�� st�rile psihologice pe care le
traverseaz�. Ei nu sunt capabili s� le explice sau descrie suficient, dar ofer� în activitatea zilnic� o bog��ie de date comportamentale u�or de decodat de c�tre un observator atent. În plus cadrul didactic poate provoca situa�ii investigative, realizând mici experimente, variind datele contextului sau, mai simplu, punând întreb�ri la timpul potrivit, integrate, pe cât posibi în câmpul de activit��i ce-i intereseaz� pe elevii.
b. Metoda analizei produselor activit��ii
Produsele activit��ii copiilor reprezint� o sintez� a fondului informa�ional �i a celui aptitudinal �i în acela�i timp, o reflectare structurilor intelectuale, afective, volitive �i psihomotorii proprii acestora. Analiza activit��ii unei persoane �i a realiz�rilor ob�inute prin aceast� activitate poate conduce spre ob�inerea a dou� categorii de informa�ii: prima se refer� la constatarea nivelului normal de activitate sau a priceperilor �i competen�elor expectate pentru un anumit nivel de dezvoltare. In aceast� direc�ie, investiga�ia va urm�ri identificarea elementelor care sunt comune unei popula�ii date �i în func�ie de acestea se face o evaluare a abaterilor pozitive sau negative de la norm�. Aceast� evaluare se poate referi atât la calitate lucr�rii în ansamblu, cât �i la anumite aspecte de reflectare a psihicului sau tehnice, de detaliu.
A doua categorie de informa�ii presupune identificarea unor caracteristici specifice autorului lucr�rii: caracteristici de personalitate, valoarea lor �i echilibrul dintre ele.
Copilul î�i proiecteaz� f�r� rezerve în toate activit��ile pe care le întreprinde �i în produsele acestor activit��i bog��ia de gânduri, tr�iri, înclina�ii, dorin�e, capacit��i, atitudini, dar �i nevoi, frustr�ri, tensiuni, conflicte tr�ite intens.
La fel de important� �i poate mai bogat� în informa�ii ca �i “citirea” produselor activit��ii este urm�rirea procesului prin care se contureaz� �i des�vâr�e�te o lucrare (Holban, I. 1978). Astfel, alegerea temei implic� prezen�a unor înclina�ii, modul de lucru reflect� temperamentul, atitudinea fa�� de lucru �i lucrare - caracterul �i interesul, tr�irile emo�ionale, organizarea - stilul de munc� �i capacit��ile de monitorizare �i control a activit��ii. Datele ob�inute din ambele tipuri de analize trebuie interpretate luând în considerare un ansamblu de factori, în afara celui amintit deja, al nivelului mediu specific vârstei: factori dependen�i de persoan�: dispozi�ie de moment, experien��
11
devia��) �i de mediu (condi�ii de lucru, materiale �i instrumente avute la dispozi�ie, posibilit��i de informare).
c. Metoda biografic�
Metoda biografic� nu se limiteaz� la a presupune înregistrarea cronologic� a datelor, evenimentelor din via�a unui individ, la listarea persoanelor semnificative �i a rela�iilor acestuia cu ele. Aplicarea metodei biografice porne�te de la aceast� acumulare de date, care se poate face în �coal�, în timp sau prin intermediul anamnezei, îns� ea trebuie s� mearg� în direc�ia utiliz�rii datelor biografiei pentru prelucrarea �i interpretarea informa�iilor ob�inute prin alte demersuri investigative. Metoda biografic� are la baz� principiul cauzalit��ii (Holban, 1978); structurile psihice ascund în coloratura lor rezultatul unor ac�iuni ale factorilor de mediu. Utilizând aceast� metod�, cadrul didactic î�i propune s� identifice factorii (�i interac�iunile dintre ace�tia) care au condi�ionat anumite configura�ii psihice �i s� expliciteze aceste structuri prin intermediul rela�iilor lor cu faptele naturale de via��. �i odat� ce c�utarea explica�iior presupune prelucrarea de informa�ii, utilizarea metodei biografice implic� un salt calitativ, de la stadiul informa�ional, la stadiul interpret�rii, ceea ce reprezint� o provocare pentru cadrul didactic.
d. Metoda studiului de caz
Metoda studiului de caz este o metod� de cercetare �i interven�ie psihopedagogic�. Cazul reprezint� o exprien�� sau o situa�ie particular�, de multe ori o situa�ie problem� care este studiat� intensiv pentru o anumit� perioad� de timp.
Studiul de caz este o investiga�ie intensiv�, concret� a unui fenomen în contextul de via�� real, bazat� pe surse multiple de date
Tipuri de cazuri ( dup� I Radu, 2003) Dup� obiectul analizei
- studii de caz singulare/ simple – obiectul analizei este un fenomen singular. Ex.: ( dup� M. Boco�, 2003): situa�ia unui elev bun/ slab, a unuia cu dificult��i de adaptare �colar�, a unui elev care traverseaz� o perioad� dificil� din punczt de vedere afectiv, situa�ia unei clase, a unui grup , a unei institu�ii etc., un eveniment semnificativ, o decizie etc.
- Studii de caz multiple – obiectul analizei îl constituie mai multe persoane, institu�ii, decizii, evenimentecare se încadreaz� într-o anumit� categorie Ex.( dup� M. Boco�, 2003): modalit��ile de construire a curriculumului la decizia �colii, reac�ia mai mulor institu�ii educa�ionale la o decizie de politic� educa�ional� impuse� de minister, pozi�ia mai multor institu�ii de înv���mânt fa�� de integrarea
Exemplu de caz de tip singular:
Eleva R.A. provine dintr-o familie cu posibilit��i materiale foarte reduse. Mama, de etnie rom� este în prezent la închisoare. Tat�l, român, a îngrijit copiii o vreme dup� intrarea mamei la închisoare. Dup� cîteva luni, a fost evacuat din apartamentul în care locuiau. Aunci tat�l a fost nevoit s� î�i duc� copiii la Leag�n, de unde a fost luat� în plasament familial. În anul urm�tor feti�a R.A a fost selectat� pentru �coala de gimnastic� de la Deva, fapt care a motivat-o foarte mult. Îns�, dup� o vreme, tat�l feti�ei a început s� o viziteze la �coal�, und f�cea scandal, o lua de la program, a�a c� pân� la urm� feti�a a fost exclus� din �coal� �i a revenit în plasament familial. Îns� tat�l a continuat s� vin� în vizite neanun�ate �i, mai mult, adesea ia feti�a �i o pune s� cer�easc� pe str�zi sau în tren.
12
e. Metoda analizei documentelor curriculare �i a altor documente �colare Aceast� metod� presupune analiza din perspectiva anumitor parametri, subiecte de interes a datelor oferite de: - Documentele curriculare oficiale: Curriculum Na�ional pentru înv���mântul obligatoriu. Cadru
de referin��; Planurile- cadru de înv���mânt pentru clasele I- XII/XIII; Programele �colare; ghidurile, îndrum�toarele, normele metodologice �i materialele suport; manualele alternative
- Diferitele documente �colare care permit colectarea de date concrete referitoare la activitatea cadrelor didactice �i a subiec�ilor înv���rii �i conturarea unei magini de ansamblu asupra organiz�rii �i desf��ur�rii activit��ii educa�ionale :
- materiale componente ale portofoliului profesorilor: planificarea calendaristic�, proiecte ale unit��ilor de înv��are, proiecte de activitate didactic�, fi�e de lucru, fi�e psihopedagogice ale elevilor, teste de cuno�tin�e, materiale didactice
- documente �colare oficiale: regulamente interne, planuri manageriale, politici educa�ionale ale �colii, foi matricole, cataloage, rapoarte, situa�ii �colare, procese verbale, orare etc.
- documente de arhiv� care reflect� experien�a educa�ional� colectiv�: rapoarte, procese verbale, anuare, monografii, dovezi ale unor activit��i cu specific extra�colar B. Metode de reflec�ie
a. Metoda jurnalului de reflec�ie
Jurnalele de reflec�ie sunt modalit��i de analiz� a unor evenimente, situa�ii singulare care pot avea relevan�� pentru un context dat. Utilizate sistematic, aceste instrumente pot oferi mediatorului �colar ocazia de a reflecta asupra unor aspecte pe care le consider� semnificative pentru atitudinea comunit��ii fa�� de popula�ia de etnie rom�, atitudinea romilor fa�� de �coal�, cuno�tin�ele pe care ace�tia le au despre propriile drepturi etc. Mai mult, jurnalele de reflec�ie ofer� ocazia exers�rii analizei critice cu privire la evenimentele �colii �i comunit��ii în care sunt implica�i romi, sau care au implica�ii pentru popula�ia roma. Obiect al jurnalelor de reflec�ie pot fi: situa�ii obiective, replici, fapte, fragmente de documente oficiale etc. Oferim mai jos cateva modle de jurnale de reflec�ie:
I. Jurnalul de reflec�ie asupra evenimentelor importante din comunitate/ �coal� Ce s-a întâmplat? Ce simt în legatur� cu cele
întâmplate? Ce am înv��at din cele întâmplate
II. Jurnalul de reflec�ie asupra documentelor
13
Numele documentului Citatul De ce consider c� acest citat
este interesant sau important?
III. Jurnalul de reflec�ie cu dubl� intrare
Ce s-a întâmplat? Ce semnifica�ie au cele întâmplate? sau Ce consecin�e au cele întamplate?
IV. Jurnalul de sintez�
La finalul unei s�pt�mâni de activitate ca mediator �colar este util s� reflecta�i asupra activit��ilor întreprinse în perioada care s-a încheiat. Acesat� reflec�ie poate s� va sugereze ac�iuni viitoare. Jurnal de sintez� pe perioada: ..................................................................................... Ce am realizat? Ce am înv��at? Cum pot folosi cele
înv��ate? sau Ce vreau s� aflu în continuare?
14
C. Metode de cunoa�tere care solicit� colaborarea subiectului studiat
a. Metoda convorbirii
Ca �i observa�ia, convorbirea poate fi aplicat� fie ca metod� independent�, fie ca �i auxiliar al altor metode de investiga�ie psihologic� pentru ob�inerea unor informa�ii. Aplicat� în gr�dini��, ea poate îmbr�ca forme multiple, interlocutorii putând fi atât adul�ii: cadru didactic �i p�rin�i cât �i adul�ii �i copiii, Ne vom limita în aceast� prezentare a metodei doar la dialogul cadru didactic - elev. Convorbirea face apel la experien�a subiectului, invitându-l s� se autoanalizeze, s� prezinte fapte, s� descrie motiva�iile unei anumite manifest�ri, s� fac� aprecieri asupra propriei persoane �i a altora prin compara�ie, s� descrie natura rela�iilor interpersonale stabilite cu co-vârstnicii �i adul�ii, s� con�tientizeze �i relateze despre aspectele conflictuale în procesul integr�rii în grupa de pre�colari. Ea dep��e�te stadiul unui dialog liber cu copilul, pe o anumit� tem�, de�i implic� tr�s�turile unei astfel de discu�ie: flexibilitate, încredere reciproc�, familiaritate. Rigoarea metodei este îns� dat� de faptul c� dialogul este preg�tit riguros de cadrul didactic, care structureaz� convorbirea în jurul unor itemi dinainte stabili�i �i consemneaz� r�spunsurile primite într-un protocol reconstituit la încheierea discu�iei.
Metoda convorbirii poate s� î�i g�seasc� utilizare eficient� în comunicarea cu p�rin�ii de etnie rrom� analfabe�i, care nu vor fi capabili s� citeasc� �i s� completeze un chestionar. În acest caz, structurarea convorbirii trebuie foarte atent realizat� de c�tre mediator.
b. Metoda chestionarului
Cunoscând variate denumiri sinonime: inventar, anchet� (engl. survey), scal�, înregistrare (engl: record), index (Albou, 1968, cf. Holban, 1978), chestionarul reprezit� o investiga�ie în fondul intim al personalit��ii, bazat� pe o succesiune logic� de itemi (prefer�m acest termen celui de “întreb�ri” pentru ca uneori chestionarul se organizeaz� în jurul unor aser�iuni pozitive �i negative) adresate persoanei chestionate, a c�ror r�spunsuri sunt consemnate în scris. În �coal�, chestionarul poate fi gândit �i administrat atât copiilor, �i în acest caz ele sunt de preferin�� orale, cât �i p�rin�ilor, atunci când este necesar� ob�inerea unor date privind opiniile, preferin�ele, interesele, atitudinile, cuno�tin�ele acestora în leg�tur� cu pre�colarii �i activitatea gr�dini�ei. Construirea chestionarelor este o activitate ce presupune o oarecare preg�tire special� sau cel pu�in cunoa�terea unor caracteristici de detaliu ale acestora. Vom puncta câteva din acestea , f�r� a insista îns� prea mult asupra lor:
� calitatea chestionarului este dat� nu doar de relevan�a fiec�rui item în parte, ci �i de felul în care sunt armoniza�i ace�tia în structura chestionarului;
� pentru relevan�a r�spunsurilor, chestionarul trebuie s� cuprind� mai multe tipuri de întreb�ri: a) întreb�ri introductive (de contact), care sunt de obicei deschise; b) întreb�ri tranzitorii, care fac trecerea de la o tem� la alta; c) întreb�ri filtru, destinate s� verifice calitatea r�spunsurilor date; d) întreb�ri de tip “de ce” care solicit� informa�ii suplimentare, explica�ii; e) întreb�ri pro-contra, f) întreb�ri de control care verific� fidelitatea r�spunsurilor; g) întreb�ri de identificare a persoanei;
� ordinea a�ez�rii itemilor în chestionar trebuie s� fie psihologic� �i nu logic�; � itemii trebuie grupa�i pe teme (desigur, doar ca �i concep�ie, nu �i în ordinea lor în
chestionar). De obicei chestionarele includ dou� p�r�i:
a. partea introductiv� unde se motiveaz� subiec�ilor necesitatea aplic�rii chestionarului, se precizeaz� cine a ini�iat
15
cercetarea �i în ce scop �i se fac preciz�ri �i recomand�ri referitoare la modul de completare a chestionarului, insistându-se asupra importan�ei sincerit��ii �i onestit��ii cu care se dau r�spunsurile
b. întreb�rile propriu-zise. Întreb�rile pot s� se refere la:
� fapte/ date concrete: ex.: date biografice, date referitoare la situa�ia �colar�, date referitoare la situa�ia familial�
� opinii ale celor chestiona�i care pun în eviden�� atitudinea acestora în raport cu diverse subiecte, motiva�iile, interesele, a�tept�rile �i nevoile lor.
� cuno�tin�e: pun în eviden�� nivelul de cultur� a celor educa�i, preocup�rile, sistemul de valori la care ader� etc.
Dup� forma de înregistrare a r�spunsurilor întreb�rile pot fi: - deschise ex: Caracteriza�i în câteva cuvinte rela�ia pe care familiile de etnie rroma o au cu �coala în comunitatea d-voastr� - închise ex: Care din factorii de mai jos considera�i c� e principalul responsabil pentru educa�ia
copiilor: a. Familia, b. �coala, c. Comunitatea în ansamblu - mixte ex: Care este principala cauz� a abandonului �colar: a. S�r�cia, b. Cerin�ele prea ridicate
ale �colii, c. Lipsa educa�iei p�rin�ilor d. Altele. Men�iona�i_________
c. Interviul
Interviul este o situa�ie de iterac�iune verbal� între intervievator �i intervievat �i se realizeaz� în formula întrebare – r�spuns.Poate fi aplicat� ca o metod� independent� de colectare a datelor sau ca una auxiliar�. Aceast� metod� este foarte bun� pentru comunicarea cu p�rin�ii de etnie rrom� analfabe�i, care nu pot s�citeasc� sau s� completeze un chestionar.Interviul se poate desf��ura în mai multe forme:
- discu�ie liber� – la o întrebare general� cel intervievat î�i poate dezvolta singur r�spunsul
- interviu formalizat – cu întreb�ri detaliat preelaborate �i adresate într-o ordine strict�. Conducerea unui interviu se realizeaz� dup� câteva reguli: 1. Crearea cadrului de încredere pentru discu�ie, în special prin manifestarea unui
interes sus�inut fa�� de ce reprezint� �i ce spune cel c�ruia i se adreseaz� interviul. Se va evita comportamentele ce par a judeca, a interpreta voit r�st�lm�cirea celor spuse.
2. Intervievatorul trebuie s� �tie s� asculte – ascultare activ�. 3. Este necesar ca cel intervievat s� fie solicitat s� aprofundeze sau s� explice anumite
opinii expuse spontan. 4. Intervievatorul trebuie s� �tie s� sus�in� discu�ia prin reformularea unor aspecte
remarcate de c�tre cel intervievat. 5. Nu se fac referiri la compara�ii cu con�inutul interviurilor realizate cu al�ii. 6. Se insist� pe aspecte ale vie�ii �i activit��ii personale ( puncte de vedere personale ),
în mai mare m�sur� decât pe problema pus� în discu�ie ca abordare general�. 7. Intervievatul este tratat cu mare r�bdare. Metoda prezint� o serie de avantaje: se creaz� o rela�ie de încredere între mediator �i
subiect, se fac observa�ii asupra întregului comportament al subiectului. Exist� �i dezavantaje: necesit� mult timp, sunt necesare condi�ii speciale de spa�iu �i ambient.
16
d. Focus –grupul
Aceast� metod� de colectare a datelor se utilizeaz� analizând într- un grup o situa�ie problem� real� sau inspirat� din realitate.Ac�iunea implic� o confruntare între cuno�tin�ele de�inute �i situa�ia propus� care reclam� utilizarea lor. Sunt implicate colaborarea �i evolu�ia atitudinal� a participan�ilor.
Obiectivul urm�rit este acela de a ob�ine informa�ii despre cuno�tin�ele, valorile, principiile participan�ilor.
Activitatea mediatorului în cadrul focus-grupului � Mediatorul prezint� cazul doar " povestit " f�r� explica�ii, relevându-se doar contextul,
atitudinile, sentimentele protagoni�tilor la momentul considerat.Trebuie s� se manifeste grij� pentru a se aborda o singur� problem�, clar�, bine delimitat�. Problema poate fi prezentat�cu ajutorul unui textscris, secven�� video sau printr-o expunere oral�. Important este s� corespund� urm�toarelor cerin�e: claritate, complexitate, s� existe toate informa�iile necesare analizei.
� Mediatorul este animatorul activit��ii, va face posibil� exprimarea fiec�rei opinii, argumentelor, punctelor de vedere.El poate juca rolul unui personaj resurs� pentru alte informa�ii utile. Trebuie s� aib� în vedere:
- nu judec� sau critic� p�rerile participan�ilor; - asigur� un climat propice discu�iilor; - reformuleaz� unele întreb�ri sau formuleaz� unele sinteze care duc la progresul discu�iei; - d� cuvântul fiec�rui participant; - asigur� derularea discu�iei în timp optim.
Activitatea participan�ilor
� cunoa�terea problemei � expunerea diverselor idei � apari�ia diferen�elor de opinii � luarea unor decizii
Aceast� metod� permite colectarea unor date prin observa�ie direct� �i poate fi urmat� de completarea unei fi�e de observa�ie.
Exerci�ii: 1. Organiza�i pe grupe, cursan�ii vor identifica probleme specifice popula�iei de etnie rom� �i
vor exersa construc�ia unui chestionar adresabil familiilor roma pe tem� stabilit� de comun acord în grup. Se va insista asupra formul�rii de intreb�ri de tipuri diverse �i asupra justific�rii utilit��ii chestionarului
2. Cursan�ii vor fi solicita�i s� g�seasc� solu�ii de chestionare a p�rin�ilor de etnie rom� analfabe�i �i s� identifice modalit��i de consemnare a r�spunsurilor acestora. ( vezi anexa 3)
3. Cursan�ii, organiza�i pe grupe de câte cinci participan�i, vor realiza planul unui interviu semistructurat, prin transformarea chestionarului realizat. Obiectivul exerci�iului este în�elegerea de c�tre cursan�i a diferen�elor dintre chestionar �i interviu, în ce prive�te specificul întreb�rilor �i modalit��ile de prezentare a acestora. În final, cursan�ii vor aplica în perechi planul de intervievare realizat.
17
D. Metode �i tehnici de organizare a informa�iei
a. Fi�a de caracterizare psihopedagogic�
Fi�a psihopedagogic� este un instrument util de sintez� �i organizare a informa�iilor privind profilul psihologic, medical, familial al copilului, date ob�inute pe parcursul investiga�iilor complexe, prin intermediul mai multor metode de studiu. Informa�ia inserat� într-o fi�� se refer�, pe de-o parte la aspecte variale �i complexe al personalit��ii, iar pe de alt� parte, la factorii care au intervenit în procesul de dezvoltare a copilului. Aceasta presupune a) înregistrarea caracteristicilor fizice, fiziologice, psihologice, culturale, educative ce �in de persoana studiat�, distingerea între ceea ce este pozitiv �i negativ, ceea ce este realizat �i ceea ce impune ac�iuni de consolidare, activare; b) sistematizarea informa�iilor referitoare la factorii externi ce au influen�at evolu�ia copilului: familie, �coal�, grupul social reprezentativ �i c) punerea în rela�ie a celor dou� categorii de informa�ie pentru extragerea cauzalit��ilor, determin�rilor, expica�iilor �i argumentelor, lucru ce va facilita cunoa�terea obiectiv� a copilului, prefigurarea liniilor de evolu�ie �i stabilirea unei conduite educa�ionale adecvate. Sistematizarea datelor trebuie s� mearg� în direc�ia relief�rii elementelor caracteristice (diferen�iale) �i a dominantelor de personalitate, mediu de via�� �i activitate, preg�tire a copilului caracterizat.
b. Dosarul individual
Dosarul psihologic individual reprezint� un ansamblu organizat de documente care caracterizeaz� o individualitate. El con�ine informa�ii referitoare la starea medical�, psihologic�, social�, educa�ional� a unei persoane, date înregistrate în timp �i acumulate, fie pe fi�e special alc�tuite, fie prin documentele originale de investiga�ie (protocoale ale probelor administrate, fi�e de caracterizare psiopedagogic�, produse ale activit��ii). Avantajul alc�tuirii acestor mape cu date reprezentative este faptul c� documentele cuprinse aici sunt accesibile oricând cadrului didactic, aceasta permi�ând analize longitudinale, monitorizarea progresului copiilor, identificarea datelor cu adev�rat relevante pentru personalitatea studiat�, prin interpretarea diferit� a informa�iilor ob�inute în contexte speciale (ex. situa�ii de oboseal�, boal� temporar�, încetiniri sau salturi în dezvoltare). În loc de concluzie dorim s� ar�t�m c�, de�i alc�tuirea fi�elor de caracterizare psihopedagogic� �i a dosarelor individuale este v�zut� de unii educatori ca o “risip� de hârtie”, aceste documente de sintez� pot fi foarte utile, dac� sunt alc�tuite cu responsabilitate �i se face referire la ele ori de câte ori este necesar. Desigur aceasta presupune un efort suplimentar din partea cadrelor didactice, dar în acela�i timp, asigur� un supliment de profesionalism în interven�ia educa�ional�.
• Sumar Modulul 3 pezint� metodele de documentare �i cunoa�tere aflate la îndemâna cadrului didactic, metodel de cunoa�tere prin analiza conduitei �i a activit��ii: metoda observa�iei, metoda analizei produselor activit��ii, metoda biografic�, metoda studiului de caz, metoda analizei documentelor curriculare �i a altor documente �colare, metodele de reflec�ie: jurnalele de reflec�ie,
18
metodele de cunoa�tere care solicit� colaborarea subiectului: metoda convorbirii, chestionarul, interviul, focus-grupul, metodele �i tehnicile de organizare a informa�iei: fi�a de caracterizare psihopedagogic�, dosarul individual. • Sarcini �i teme ce vor fi notate
1. Analiza componen�ei fi�ei de observa�ie oferite drept exemplu �i a modalit��ilor eficiente de utilizare a datelor ob�inute din fi�ele de observa�ie ( vezi anexa 4) 2. Organiza�i pe grupe, cursan�ii vor identifica un subiect de interes �i vor exersa formularea de itemi ai fi�ei de observa�ie. 3. Organiza�i pe grupe, cursan�ii vor analiza cateva din documentele curriculare �i �colare (prezente în anexele suportului de curs, vezi anexele 1 �i 2) �i vor identifica date relevante pentru ei, formulând apoi propuneri pe care le-ar face directorului de �coal� pentru optimizarea accesului la educa�ie �i recunoa�terii elevilor cu nevoi speciale.
Bibliografie modul Chi�, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum �i evaluare, Ed. Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca Chi�, V., (2005), Pedagogia contemporan� – pedagogia pentru competen�e. Ed. Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT �i UNICEF în educa�ia copiilor rromi. Realiz�ri �i perspective, Ed. VANEMONDE, Bucure�ti MEC, ISE (2002), Înv���mântul rural din România. Condi�ii, probleme �i strategii de dezvoltare, Bucure�ti
19
III. Anexe
• Bibliografia complet� a cursului Chi�, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum �i evaluare, Ed. Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca Chi�, V., (2005), Pedagogia contemporan� – pedagogia pentru competen�e. Ed. Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT �i UNICEF în educa�ia copiilor rromi. Realiz�ri �i perspective, Ed. VANEMONDE, Bucure�ti MEC, ISE (2002), Înv���mântul rural din România. Condi�ii, probleme �i strategii de dezvoltare, Bucure�ti • Glosar – preciz�m faptul c� vom trece în revist� doar termenii specifici nu �i defini�iile acestora, care se reg�sesc în textul suportului de curs
Baz� de date, informa�ie, metode de cunoa�tere a elevilor, date, prelucrarea datelor Anexa 1 ANEXA 1 Ordinul M.E.C. nr. 3638 / 11.04.2001
PLANUL-CADRU DE ÎNV���MÂNT PENTRU CLASELE I – a VIII-a valabil în anul �colar 2001-2002
Aria curricular�/disciplina I II III IV V VI VII VIII
I. Limb� �i comunicare 7-8 7-8 7-9 7-9 9-10
8-9 8-9 9-10
Limba �i literatura român� 7-8 7-8 5-7 5-7 5 4 4 4 Limba modern� 1 - - 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 Limba modern� 2 - - - - 2 2 2 2 Limba latin� - - - - - - - 1 II. Matematic� �i �tiin�e ale naturii
Exemple de chestionare: Ex. I Chestionar Numele.............................................................. Data............................................. Afirma�iile de mai jos sunt considerate de unii p�rin�i foarte adev�rate. Al�ii nu sunt de acord cu ele. Citi�i fiecare afirma�ie �i hot�râ�i dac� sunte�i de acord sau nu cu ea. Aten�ie: nu exist� r�spunsuri corecte sau gre�ite! Încercui�i num�rul care descrie cel mai corect atitudinea d-voastr� fa�� de fiecare afirma�ie. 1 înseamn� acord deplin, 2 înseamn� acord moderat, 3 înseamn� „poate”, 4 înseamn� dezacord, iar 5 înseamn� dezacord deplin.
1. Un p�rinte unic nu are timp s� se joace cu copiii s�i. 1 2 3 4 5 2. Copiii trebuie v�zu�i, nu auzi�i 1 2 3 4 5 3. P�rin�ii nu prea pot s� î�i controleze mai controleze copiii în ziua de azi. 1 2 3 4 5 4. p�rin�ii trebuie s� stabileasc� limite pentru copiii lor, dar f�r� a striga vreodat� 1 2 3 4 5 5. Copiii nu sunt niciodat� prea tineri pentru a ajuta cu unele lucruri în gospod�rie 1 2 3 4 5 6. O palm� când �i când îi aminte�te copilului cine e �eful 1 2 3 4 5 7. P�rin�ii au responsabilitatea de a le forma copiilor obi�nuin�e legate de mas�, somn,
îmbr�care etc. 1 2 3 4 5 8. Da�i-le copiilor liberate când sunt tineri. Via�a va fi destul de grea când vor cre�te 1 2 3 4 5 9. P�rin�ii trebuie s� se asigure c� b�ie�ii se poart� b�ie�e�te, altfel ar putea cre�te gre�it 1 2 3 4 5 10. Fi�i foarte stric�i cu copiii – dac� le da�i un deget v� vor lua toat� mâna 1 2 3 4 5 11. În ziua de azi p�rin�ii sunt de multe ori la cap�tul puterilor
22
1 2 3 4 5 12. O mam� are întotdeauna o rela�ie special� cu fiica ei pentru c� sunt amândou� femei 1 2 3 4 5 13. Spune-i copilului când a f�cut ceva r�u. Cel pu�in îi va fi ru�ine 1 2 3 4 5 14. Fetele trebuie s� se comporte „ca fetele”- mai lini�tite, jucându-se cu juc�rii pentru feti�e �i
ajutând prin cas� 1 2 3 4 5 15. Adesea vezi cum p�rin�ii ar dori s� î�i p�r�seasc� copiii uneori 1 2 3 4 5 16. B�ie�ii r�mân b�ie�i – întotdeauna sunt pu�in mai neastâmp�ra�i
1 2 3 4 5 17. Copiilor trebuie s� le dai întotdeauna un argument. E gre�it s� spui „ F� a�a pentru c� a�a zic
eu” 1 2 3 4 5 18. S� fii un p�rinte tân�r e mai r�u decât s� fii condamnat pe via��. Uneori sim�i c� �i s-a furat
tinere�ea �i libertatea 1 2 3 4 5 19. P�rin�ii trebuie s� î�i lase copiii s� fie independen�i cât mai repede posibil – copiii înva�� din
experien��, nu de la p�rin�i. 1 2 3 4 5 20. Copiii trebuie s� fie r�spl�ti�i zilnic de p�rin�i, altfel vor cre�te sim�indu-se mereu
neâmplini�i 1 2 3 4 5 21. E mai dificil pentru o mam� s� î�i în�eleag� b�ie�ii, pentru c� b�ie�ii pur �i simplu gândesc
diferit 1 2 3 4 5 22. E în regul� s� î�i critici copilul – e singurul mod în care acesta înva�� 1 2 3 4 5 23. P�rin�ii trebuie s� le arate copiilor dragoste �i afec�iune în fiecare zi, altfel copiii vor cre�te
f�r� s� se simt� iubi�i 1 2 3 4 5 24. Unii copii au o fire înd�r�tnic�, iar p�rin�ii nu pot face nimic în privin�a asta 1 2 3 4 5
23
Anexa 4 Exemplu de fi�� de observa�ie Numele copilului…………… Vârsta……………………….
Dezvoltarea motorie 1. Alearg� bine 2. Se ca��r� 3. Sare peste obstacole mici f�ra sprijin 4. Love�te clar o minge cu piciorul 5. Pedaleaz� tricicleta corect 6. Sare pe ambele picioare 7. Sta într-un picior pentru scurt timp 8. Arunc� o minge f�r� s� o scape 9. Sare pe un picior 10. Alearg� pe vârfuri 11. Prinde mingea cu ambele mâini 12. �ine creionul corect 13. Întoarce paginile unei c�r�i câte una 14. Folose�te foarfecele corect 15. Toarn� ap� f�r� s� dea pe dinafar� 16. Construie�te turnuri din cuburi. 17. Copiaz� forme, contururi cu acurate�e 18. Potrive�te corect forme identice 19. Deseneaz� imagini recognoscibile 20. Aranjeaz� corect pân� la 25 de piese
puzzle
Comunicarea 1. Ascult� cu aten�ie pove�tile 2. Memoreaz� cântece �i versuri 3. Urmeaz� instruc�iuni simple 4. Vorbe�te clar 5. Vorbe�te în propozi�ii 6. Ia parte la discu�ii 7. Define�te obiecte simple 8. Cunoa�te/potrive�te culorile 9. Comunic� cu ceilel�i copii 10. Comunic� cu adul�ii 11. Î�i recunoa�te numele de familie 12. Poate s� î�i spun� prenumele 13. Î�i stie adres
Dezvoltarea psihosocial� 1. Dezvolt� u�or rela�ii cu adul�ii 2. Intr� u�or în rela�ii cu colegii 3. Ajut� la cur��enie/face ordine 4. Se îmbrac�/dezbrac� singur 5. Î�i leag�/dezleag� �ireturile 6. Î�i desface nasturi, fermoare 7. Se joac� cu ceilal�i 8. Dovede�te creativitate în joc 9. Îi plac jocurile de imagina�ie 10. Particip� la jocurile de grup 11. Î�i alege singur activit��i
Dezvoltarea emo�ional� 1. Se concentreaz� un timp mai îndelungat 2. Are încredere în el atunci când ac�ioneaz� 3. Este motivat pentru activitate 4. Se comport� diferen�iat în func�ie de
situa�ie
Dezvoltarea cognitiv� 1. Înva�� repede 2. Are ini�iativ� în înv��are 3. Înva�� sub ghidarea adultului
Numele �i prenumele copilului___________________________________________ Clasa_______________________________________________________________ I. Date generale despre copil �i familia sa 1. Date biografice despre copil: a) Data �i locul na�terii_________________________________________________ b) Adresa____________________________________________________________ 2. Date medicale: (se completeaz� din fi�a medical�): a) Antecedente patologice_______________________________________________ b) Evolu�ia psiho-fizic�_________________________________________________ 3. Date despre familia copilului: (se subliniaz� r�spunsul corespunz�tor �i se descrie structura familiei) Structura familiei: tata, mama, fra�i ( ), surori ( ), bunici �i alte rude cu care locuie�te copilul_______________________________________________________________ Profesiunea p�rin�ilor: tata________________________________ mama______________________________ Condi�ii de locuit (se apreciaz� în urma vizitei acas� la copil, subliniindu-se r�spunsul corespunz�tor) - foarte bune - bune - satisf�c�toare - nesatisf�c�toare Comentarii________________________________________________________________________________________________________________________________ Climatul educativ în familie: (se subliniaz� r�spunsul corespunz�tor) -rela�ii interfamiliale: favorabile, nefavorabile -rela�ii intrafamiliale: organizate, dezorganizate, favorabile, defavorabile - cine se ocupa în mod special de copil: mama, tata, bunicii, alte persoane_____________________________________________________________ -comportamentul educa�ional al p�rin�ilor fa�� de copii: corect, incorect1
1 Comportamentul corect se refer� la unitatea cerin�elor educative, raportul firesc dintre gre�eli �i natura sanc�iunii, sarcini precise ale copilului, regimul afectiv normal; comportamentul incorect se refer� la atitudinea inconsecvent� a p�rin�ilor fa�� de copii, r�sf��, discriminare afectiv� între copiii fra�i, lipsa unui program etc.
27
Aspecte semnificative( privind atitudinea p�rin�ilor fa�� de copil: autoritarism, protec�ie exagerat�,neimplicare, ner�bdare, nervozitate, empatie, c�ldur� afectiv�, acceptare necondi�ionat� a copilului etc.) _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Comportarea copilului în familie: 2 foarte bun�, bun�, satisf�c�toare, nesatisf�c�toare Aspecte ale activit��ii copilului în familie: ( se subliniaz� �i se completeaz� activit��ile) activit��i de joc_______________________________________________________ activit��i intelectuale__________________________________________________ activit��i artistice_____________________________________________________ activit��i practice-gospod�re�ti__________________________________________ activit��i sportive______________________________________________________ II. Activitatea copilului în gr�dini�� �i în afara �colii 1. Rezultatele ob�inute de copil în cadrul categoriilor de activit��i structurate în
con�inutul înv���mântului pre�colar. (se apreciaz� cu unul din urm�toarele calificative: foarte bine, bine, satisf�c�tor, nesatisf�c�tor)
Om �i societate___________________________________
Arte_______________________________________________________ Educa�ie fizic� �i sport________________________________________________________ Tehnologii _____________________________________________________ 2. Conduita copilului în �coal� a) �i-a însu�it deprinderile de comportare civilizat�, le aplic� în rela�iile cu copiii �i
adul�ii � b) �i-a însu�it deprinderile de comportare civilizat�, dar le aplic� numai în rela�iile cu
adul�ii � c) conduita nu este constant� � d) nu �i-a însu�it deprinderi de comportare civilizat�� (se bifeaz� r�spunsul adecvat) 3. Concordan�a între comportamentul copilului în familie �i în �coal� -exist� concordan�� � -nu exist� concordan�� � -anumite aspecte difer� �. Se men�ioneaz�_____________________________________________________ (se bifeaz� r�spunsul adecvat) 4. Modul de îndeplinire a sarcinilor: a) îndepline�te sarcinile întotdeauna. �
2 Se apreciaz� efectul influen�elor educa�ionale: adresarea politicoas�, atitudinea fa�� de p�rin�i, bunici, spiritul de ordine etc.
28
b) îndepline�te sarcinile uneori (sarcinile preferate) � c) îndepline�te sarcinile dac� se insist�. � d) refuz� ocazional îndelpinirea sarcinilor�. Se men�ioneaz� cauzele_______________________________________________________________ e) refuz� îndeplinirea sarcinilor. � (se bifeaz� r�spunsul adecvat) 6. Adaptarea la �coal� -adaptare foarte bun� � -adaptare bun� � -adaptare intermitent tensionat� � -adaptare continuu tensionat� � -adaptare dificil� � -inadaptare3 � (se bifeaz� r�spunsul adecvat) 7. Rolul pe care îl îndepline�te în grupul de joc: -prefer� rolul de conduc�tor � -prefer� s� fie condus � -trece cu u�urin�� de la un rol la altul � -accept� resemnat s� fie exclus din activit��ile de joc � - este revoltat la excluderea sa din activit��ile de joc� - î�i alege întotdeauna parteneri de joc de etnie rrom�� (se bifeaz� r�spunsul adecvat) III. Caracteristici ale persoanei 1. Motricitate (se subliniaz� r�spunsul adecvat) a) Controlul �i coordonarea mi�c�rilor: - foarte bine, bine, slab b) Ritmul mi�c�rilor: -rapid, mediu, lent 2. Capacit��i cognitive (se subliniaz� r�spunsul adecvat)
Percep�ia -Perceperea formei: foarte bun�, bun�, slab� -Perceperea m�rimii: foarte bun�, bun�, slab� -Orientarea în spa�iu: foarte bun�, bun�, slab� -Orientarea în timp: foarte bun�, bun�, slab� -Spirit de observa�ie: foarte bun, bun, slab
3 Nivelele de adaptare la gr�dini�� au fost preluate din studiul “Psihologia vârstelor. Ciclurile vie�ii”, Emil Verza, Ursula �chiopu, EDP, Bucure�ti
29
Aten�ia
Stabilitatea aten�iei în activit��ile organizate de cadrul didactic: -pe tot parcursul activit��ii -în anumite momente ale activit��ii (depinde de: ___________________________) Distribu�ia aten�iei în diferite forme de activitate ale copilului: foarte bun�, bun�, slab�
Memoria - Viteza de memorare a cuno�tin�elor: rapid�, medie, lent� - Durata p�str�rii cuno�tin�elor: lung�, medie, scurt� - Acurate�ea reproducerii cuno�tin�elor: fidel�, creatoare, rigid�, cu dificult��i
Capacitatea de a utiliza opera�iile gândirii: ( se apreciaz� cu unul din calificativele: foarte bun�, bun�, slab�) - Analiza__________________________ - Sinteza___________________________ - Compara�ia_______________________ - Generalizarea______________________ - Clasificarea________________________ - Serierea �i ordonarea
Limbajul Volumul vocabularului: bogat, mediu, s�rac Forma de limbaj care predomin�: - Concret situativ - Contextual - Monologat - Dialogat Limbajul folosit de copil în activit��ile organizate de educatoare �i în jocurile �i activit��ile la alegere este: - Fonetic_______________________ - Lexical-semantic_______________ - Gramatical____________________ ( se apreciaz� cu unul din calificativele: corect, incorect) Limbajul general: - Coerent, incoerent - Expresiv, inexpresiv (se subliniaz� r�spunsul adecvat) Construc�ia ideilor în cadrul comunic�rii cu adul�ii �i între copii: - exprimare bogat� în idei � - exprimare s�rac� în idei �
Intensitatea reac�iilor: re�inut, exploziv Rezisten�a la dificult��i: rezist� la solicit��i, obose�te u�or 4. Tr�s�turi de caracter: Sociabilitate, capacitate de comunicare, spirit de prietenie, sinceritate, respect fa�� de adul�i, polite�e, sârguin��, spirit de ordine, h�rnicie, respect pentru munc�, corectitudine, independen��, spirit de ini�iativ�, disciplin�, perseveren��, neglijen��, dezordine, modestie, st�pânire de sine, încredere în puterile proprii, curaj, îngâmfare, l�ud�ro�enie, neîncredere în sine, timiditate, nehot�râre, nesiguran��, egoism. (se subliniaz� r�spunsul adecvat) 5. Dezvoltarea sinelui: Conceptul de sine: cunoa�te �i poate men�iona caracteristici ale propriei persoane: nume, adres�, compozi�ia familiei, locul �i rolul s�u în familie, preferin�e personale, cmpeten�e proprii etc.__________________________________________________________________ Aprecierea de sine: ridicat�, sc�zut� Atribuirea succesului: lui personal, celorlal�i Atribuirea e�ecului: lui personal, celorlal�i (se subliniaz� r�spunsul adecvat) Prezentarea de sine: - Manifest� aten�ie pentru propriul comortament: da, nu, în anumite
situa�ii(__________________) - Î�i nuan�eaz� comportamentul în func�ie de situa�ie: da, nu, în anumite
situa�ii(__________________) IV. Concluzii 1. Aprecieri generale în leg�tur� cu nivelul dezvolt�rii copilului �i/sau cu preg�tirea lui pentru �coal�_____________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul_____________________________ _____________________________________________________________________ Data întocmirii Anexa 6 Joc de autocunoa�tere Cursan�ii vor completa urm�toarea fi�� de autocunoa�tere, datele cunprinse în fi�ele completate fiind organizate ulterior într-o baz� de date primar�:
31
Dac� a� fi o ma�in�, atunci a� fi........ Dac� a� fi un fruct, atunci a� fi...... Dac� a� fi o construc�ie, atunci a� fi...... Dac� a� fi din alt� �ar�, atunci a� fi..... Dac� a� fi o carte, atunci a� fi.... Dac� a� fi o culoare, atunci a� fi..... Dac� a� fi un anotimp, atunci a� fi.... • Scurt� biografie a titularului de curs
CURRICULUM VITAE
1. Nume: Glava 2. Prenume: C�t�lin Cosmin 3. Data �i locul na�terii: 28.12.1972, Brad, Hunedoara 4. Adresa: Str. Grigore Alexandrescu,Nr. 55 ,Cod postal 400560,Localitatea Cluj-Napoca 5. Telefon 0745141157, Fax +40 264 590559, E-mail [email protected] 6. Studii:
32
Institu�ia Liceului Industrial “Avram Iancu” din Mun. Brad, Jud. Hunedoara,
Nivel: Licen�� Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie si Filosofie, Specializarea: Pedagogie – Limb� �i literatur� român�
Nivel: Doctorat Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei, Specializarea: �tiin�e ale educa�iei
Perioada: de la (luna, anul) pân� la (luna, anul)
Sept. 1987 – Iul. 1991
Iul. 1992– Iul. 1997 Nov. 1999 oct. 2006
Grade sau diplome ob�inute
Diploma de bacalaureat
Diploma de Licenta Diploma de Doctor
7. Titlul �tiin�ific: Doctor în �tiin�e ale Educa�iei 8. Experien�a profesional�: Perioada: de la ….. (luna, anul) pân� la ….. (luna, anul)
Locul: Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj-Napoca Institu�ia: Universitatea „Babe�-
Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i Stiin�e ale Educatiei, Catedra de Stiin�e ale Educatiei
Universitatea „Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i Stiin�e ale Educatiei, Catedra de Stiin�e ale Educatiei
Universitatea „Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i Stiin�e ale Educatiei, Catedra de Stiin�e ale Educatiei
Func�ia: Preparator univ. Asist. univ. drd. Lect.univ.dr. Descriere: Postul a fost ocupat prin
concurs. În aceast� calitate am asigurat seminariile la disciplinele: Teoria �i metodologia instruirii, Introducere în pedagogie, Teoria �i metodologia formarii comportamentului psiho-moral , Pedagogie general�. Am organizat �i condus activit��i practice, întâlniri, dezbateri cu studen�ii sec�iei în cadrul Cercului �tiin�ific Studen�esc al studen�ilor pedagogi.
Postul a fost ocupat prin concurs. În aceast� calitate am asigurat seminariile la disciplinele: Teoria �i metodologia instruirii, Pedagogie general�, Teroria educa�iei. Am fost membru al Consiliului Profesoral al Facult��ii de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei din 1999 pân� în 2003. Din noiembrie 1999 sunt înscris la doctorat în �tiin�ele Educa�iei având ca �i conduc�tor �tiin�ific pe d-l profesor universitar doctor
Postul a fost ocupat prin concurs. În aceast� calitate prestez activit��i didactice aferente cursurilor Platforme educa�ionale on-line, Antropologie educa�ionale, Teoria inform�rii �i comunic�rii, Pedagogie comparat�, Fundamentele culturale ale personalit��ii, Teoria �i metodologia instruirii precum �i activit��i de curs �i seminar aferente disciplinelor pedagogice ale Modulului Pedagogic la Facult��ile de Litere �i de Studii Europene: Fundamentele
33
Am fost în fiecare an coordonator de an pentru studen�ii specializ�rii Pedagogie-Limb� �i literatur� român� �i, ulterior, Pedagogie. În anul �colar 1998-1999 am preluat �i activitatea de secretar al Catedrei de �tiin�ele Educa�iei, activitate pe care o desf��or �i în prezent.
Miron Ionescu. Tema tezei de doctorat este “Modelarea didactic� �i înv��area �colar�”, ulterior modificat� în „Modelarea didactic� a unor medii virtuale de înv��are �i contribu�ia ei la formarea competen�elor didactice”.
pedagogiei, Teoria �i metodologia curriculumului, Teoria �i metodologia instruirii, Teoria evalu�rii didactice. Din septembrie 2006 am fost numit Responsabil de specializare pentru Pedagogia Înv���mântului Primar �i Pre�colar. Din ianuarie 2008 am fost numit Director al Centrului de Formare Continu� în cadrul CFCID al Universit��ii Babe�-Bolyai Cluj-Napoca.
9. Locul de munc� actual �i func�ia: Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Lector universitar doctor, Director al Departamentului de Formare Continu� în cadrul CFCID al Universit��ii Babe�-Bolyai Cluj-Napoca. 10 . Vechime la locul de munc� actual: 11 ani 11. Brevete de inven�ii: - 12. Lucr�ri publicate (nr.total):
• 1 carte de autor (doi autori) • 1 carte de autor ( 13 autori) • 2 volume editate (coordonat) • 2 capitole în lucr�ri ap�rute în str�in�tate (doi autori) • 15 capitole în c�r�i ap�rute în �ar� (din care 12 de unic autor �i 2 cu doi
autori) • 1 manual de bune practici (doi autori) • 14 studii în reviste de specialitate indexate BDI • 18 comunic�ri �tiin�ifice la manifest�ri �tiin�ifice na�ionale �i
interna�ionale. 12.1 Lucr�ri stiintifice relevante pentru specializarea �tiin�e ale Educa�iei(max.5 lucrari): “Introducere în pedagogia pre�colar�”, volum de autor elaborat în colaborare cu Glava C�t�lin, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002 “ICT in Education: Reflections and Perspectives”, nr. Special al Revistei “Educa�ia 21”, volum editat impreun� cu Gorghiu, L.M., Gorghiu, G., Glava, C., Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V., Llavona, P., Thorsteinsson, G., Editura Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca, 2007. „Pedagogia �i didactica înv���mântului primar �i pre�colar”, volum editat impreun� cu C�t�lin Glava �i Odarca Bout, Editura Echim, Sighetu Marma�iei, 2008. „Development of general and specific teaching competencies through the educational use of ICT”, în colaborare cu Adina Glava, în volumul interna�ional "Current Developments in Technology-Assisted Education (2006)", M-ICTE, Spania Premise privind utilizarea educa�ional� a tehnologiilor informa�iei �i comunic�rii. Implica�ii în formarea ini�ial� �i continu� a cadrului didactic”, publica�ie în volumul colectiv „Tradi�ii, valori �i perspective în �tiin�ele educa�iei”,
34
volum coordonat de Chi�, V., Boco�, M., Stan, C., Albulescu, I., Editura Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca, 2008 12.2 Lucr�ri didactice relevante pentru specializarea�tiin�e ale Educa�iei(max.5 lucrari): „Think, Construct and Comunicate, ICT as a Virtual Learning Environment”, publica�ie interna�ional� electronic� pe CD, publicat� într-un colectiv de autori la Valladolid Spania, Editura CFIE Valladolid 2 Coautor. 2005 „Consideration Related to face-to-face and Web Based Learning Methods in Romania”, în colaborare cu Adina Glava �i Gabriel Gorghiu, articol ap�rut în revista „Scientific Bulletin of Electrical Engineering Faculty” – 2008 ISSN 1843-6188, Bucure�ti, 2008. „Results of the Analysis of Students’ Opinions Regarding the Educational Use of Virtual Instrumentation. The case of VccSSe / Virtual Community Colaborating Space for Science Education Project”, în colaborare cu Adina Glava, articol ap�rut în revista “Educa�ia 21”, coord. M. Boco�, editori: V. Chi�, M. Boco�, C. Stan, I. Albulescu, Institutul de Preg�tire Didactic�, Centrul de Cercetare �i Inova�ie în Curriculum, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu indexat în BDI Fachportal Pädagogik din Germania, nr. 6, 2008 „BSCW as a Virtual Classroom. Results of a research based approach regarding the educational features of the platform”, articol ap�rut în num�rul special al revistei “Educa�ia 21”, coord., Gorghiu, L.M., Gorghiu, G., Glava, A., Glava, C., Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V., Llavona, P., Thorsteinsson, G.Institutul de Preg�tire Didactic�, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu indexat în BDI Fachportal Pädagogik din Germania, 2007 „Rolul profesorului într-o clas� virtual�. Platforma BSCW ca spa�iu virtual de înv��are �i cooperare”, în volumul colectiv „Schimb�ri paradigmatice în instruc�ie �i educa�ie”, coordonator prof.univ.dr. Miron Ionescu, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006 13. Membru al asocia�iilor profesionale:
• Asocia�ia Na�ional� Lectura �i Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice • Ad-Astra, Proiect On-line pentru o Comunitate �tiin�ific� Româneasc�
http://www.ad-astra.ro/ 14. Limbi straine cunoscute: engleza, franceza 15. Alte competen�e: Formator in cadrul programelor de formare initiala si continua - Competente de comunicare cu grupul de formabili adulti - Abilitati de organizare de seminarii si ateliere - Competente de coordonare proiecte internationale - Competente de lucru cu computerul: Microsoft Office, XP – Word, Internet Explorer, platforme de comunicare on-line - Competente de munca in echipa multispecializata 16. Specializ�ri �i calific�ri: - expertiza didactica - cooperare si interdisciplinaritate in invatamantul universitar - antrenament metacognitiv Institu�ia Perioada Specializarea Open Society Foundation Cluj-Napoca, Baisoara, Cluj-Napoca
1999 –2001
“Reading and writing for critical thinking” workshops
Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii Education Development Center SUA
3-8 iulie 2001
Stagiul de preg�tire a metodicienilor din universit��i.
35
Calific�ri: - Modalit��i de înbun�t��ire a înv���rii elevilor; - Utilizarea programului Power-Point.
Socrates national Agency, International Symposium Comenius 2 Projects
24 - 27 Nov. 2001
Competen�e în: -Coordonarea proiectelor Comenius
Babes-Bolyai University, International Reading Association
August 2002 Noiembrie 2002
Critical Thinking Across the Curriculum Critical Thinking for Faculty and University students
�coala de var�, organizat� de Facultatea de Psihologie �i �tiin�ele Educa�iei, Babes-Bolyai University Cluj-Napoca
5 – 17 aug. 2002
“Cooperare �i interdisciplinaritate în înv���mântul universitar”
�coala de var� organizat� de Facultatea de Psihologie �i �tiin�ele Educa�iei, Babes-Bolyai University
11-17
2004
“Utilizarea scrisului în predare �i înv��are
Conferin�� interna�ional� organizat� de Facultatea de Psihologie �i �tiin�ele Educa�iei, Babes-Bolyai University desf��urat� la Cluj-Napoca
5-8 mai „Quality Teaching for Quality learning”,
Curs organizat de Universitatea Babe�-Bolyai Cluj-Napoca în colaborare cu CEPES UNESCO
4
23 mai
„Programul de preg�tire managerial� a cadrelor de conducere”
Proiectul Comenius 2.1. Action : FISTE – A Future Way of In-Service Teacher Training in Europe, project nr: 118766-CP-1-2004-1-RO-COMENIUS-C2
Coordonator local Oct. 2004 – oct. 2007
Proiectul Comenius 2.1. Project No.128989-CP-1-2006-1-RO “VccSSe – Virtual Community Collaborating Space for Science Education”
Expert si formator Oct. 2006 -sept.2009
Proiectul Comenius 2.1. VCCSSe – Virtual community Collaborating Space for Science Education (2006-2009), proiect nr. 128989 – CP – 1 – 2006 – 1 - RO.
Expert si formator Oct. 2007-prezent
„EduExpert”, proiect acreditat la nivel national de formare continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar
Formator 2007 - prezent
Proiectul Phare Phare 2003/005-551.01.02 (Lot I) – Contract #013 Program de formare pentru calificarea profesorilor rromi Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar – IDD
formator 2007-2009
Proiectul Phare 2004-016-772.01.01.02 SUB C37 Program de formare pentru calificarea profesorilor rromi Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar – IDD
formator 2007-2010
18. Alte men�iuni (premii,distinctii ,etc): • Participare in calitate de cursant si formator la scolile de vara internationale,
organizate de Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei: - Cooperare si Interdisciplinaritate in invatamantul universitar (2002) - Noua paradigma universitara: centrarea pe client (2003) - Utilizarea scrisului in predare si invatare(2004) 2008 Premiul „Comenius” al Universit��ii Bae�-Boyai.
- “Pedagogie” din cadrul modulului pedagogic (respectiv “Fundamentele pedagogiei”, “Teoria �i metodologia curriculum-ului”, “Teoria �i metodologia instruirii”, “Teoria �i metodologia evalu�rii”), la câteva facult��i ale Universit��ii “Babe�-Bolyai”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Pedagogie pre�colar� �i a înv���mântului primar“ la specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Dezvoltare curricular� �i înv��area bazat� pe proiecte“ la specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Managementul activit��ii intelectuale �i al înv���rii eficiente”, a specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - “Strategii de dezvoltare a gândirii critice”, a specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Educa�ie incluziv� – teorie �i aplica�ii“ la specializarea “Pedagogie”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD �i la specializarea“Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, curs op�ional . - “Consiliere pentru inova�ie �i dezvoltare curricular�”, la nivel masterat - “Consiliere �colar� �i asisten�� psihopedagogic�”. - “Teoria curriculum-ului”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. - “Pedagogia comunic�rii”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. - „Marketing educa�ional”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. - „Ergonomie didactic�”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. � Lector la �coli de var�:
- �coala de var� „Utilizarea scrisului în predare �i înv��are”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 11-17 iulie 2004.
- �coala de var� “Noua paradigm� universitar�: centrarea pe client”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 21-27 iulie 2003.
- �coala de var� “Cooperare �i interdisciplinaritate în înv���mântul universitar”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 4-17 august 2002
- Iunie 2007 – participare în calitate de formator la �coala de var� a Facult��ii de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei: “Expertiza si calitate in activitatea didactica universitar�”, 27-30 iunie 2007
- �coala de var� „Valori �i perspective în pedagogia �i didactica universitar�”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Institutul de Preg�tire Didactic�,
38
Centrul de Cercetare �i Inova�ie în Curriculum, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 14-17 mai 2008
- Activitatea �tiin�ific�: Repere ale activit��ii �tiin�ifice - Proiecte de cercetare: • Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori
implica�i în proiectul „THINK, CONSTRUCT AND COMUNICATE, ICT AS A VIRTUAL LEARNING ENVIRONMENT”, project no: 106469 – 2002 – ES – Comenius 2.1 Proiect Socrates-Comenius 2.1., 2001-2004, coordonator local al proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.
• Coordonator local al proiectului în derulare „FISTE - A FUTURE WAY FOR IN-SERVICE TEACHER TRAINING ACROSS EUROPE, Proiect nr. 118766-CP-1-2004-1-RO-COMENIUS-C21”, Proiectul Socrates – Comenius 2.1., 2004-2007.
• Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori implica�i în proiectul „VCCSSE VCCSSE – Virtual community Collaborating Space for Science Education” (2006-2009) COMENIUS 2.1. Project 128989-CP-1-2006-1-RO, coordonator local al proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.
• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1522, intitulat “Cercetarea valen�elor formativ-informative ale seminarului universitar", perioada 2007-2009, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, suma solicitat�: 170000 RON, suma solicitat� �i acordat� în primul an: 80000 RON
• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1527, intitulat “Formarea competen�elor de cercetare �tiin�ific� ale studen�ilor prin aplicarea modelului curriculumului bazat pe luarea de decizii în studiul integrat al �tiin�elor naturii în înv���mântul incluziv", perioada 2007-2009, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca.
• Membru în echipa proiectului CNCSIS „ASIGURAREA CALITAT��II ACTIVIT��II DIDACTICE DIN UNIVERSIT��ILE DIN ROMÂNIA”, nr. 17/1374 demarat în 2006, proiect coordonat de Conf.univ.dr. Adrian Opre.
• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip C, cod 3, intitulat “Standarde na�ionale de evaluare a nivelului de preg�tire a elevilor din înv���mântul liceal”, perioada 1997-2002, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, valoare: 20.000 RON (director: prof. dr. Miron Ionescu).
• Realizator al aplica�iei �i membru în echipa proiectului CNCSIS, cod 1726, intitulat “ MANAGEMENTUL CONFLICTELOR ÎN �COAL�. INTERVEN�IA EDUCA�IONAL� PENTRU PREVENIREA �I REDUCEREA VIOLEN�EI”, perioada 2002-2004, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, (director: prof. dr. Chi� Vasile).
Declar pe propria r�spundere c� datele prezentate sunt în conformitate cu realitatea. Data complet�rii:
