ElifShafak

BastardaIstanbulului

TraduceredinlimbaenglezăşinotedeAdaTanasă

POLIROM2012

ELIF SHAFAK, una dintre marile revelaţii ale literaturii turce contemporane, s-a născut în Franţa, la Strasbourg, în 1971. A studiatrelaţiile internaţionale laMiddleEastTechnicalUniversity dinAnkara, iar în prezent este profesor laDepartamentul de Studii despreOrientulApropiatalUniversităţiidinArizona.Scriseînturcăsauenglezăşitradusedejaînnumeroaselimbi,romanelesalesebucurădeun succes considerabil, la fel ca şi volumele sale de povestiri sau non-ficţiune. La Editura Polirom aumai apărut: Sfântul nebuniilorincipiente(2009)şiCelepatruzecidelegialeiubirii(2011).

LuiEyupşiŢehrazatZelda

Afostodatăcaniciodată,PecândcreaturileDomnului

Eraunenumărateprecumboabeledegrâu,Iaravorbipreamulteraunpăcat…

Începutuluneipoveştiturceşti…

şialuneiaarmeneşti

CAPITOLULUNU

Scorţişoară

Sănublestemilucrurilecarecaddincer.Nicimăcarploaia.Orice ar cădea, oricât de tare ar turna, oricât de îngheţată ar fi lapoviţa, nu trebuie să rosteşti

niciodatăvreoblasfemieîmpotrivacelorpecarecerulnile-arputeahărăzi.Toatălumeaştielucrulăsta.PânăşiZeliha.

Şitotuşi,iat-oînprimavineridiniulie,mergândpetrotuarulcesestrecurapelângătraficulblocatfărăsperanţă;grăbindu-sespreoîntâlnirelacareîntârziasedeja,înjurândcaunbirjar,afurisindpietrelespartedinpavaj,tocurileeiînalte,bărbatulcareourmărea,şoferiicareclaxonaufrenetic,deşifaptulcălarma nu avea nici un efect asupra deblocării traficului era deja o realitate urbană, întreaga dinastieotomană care cucerise odinioară oraşul Constantinopol şi apoi persistase în greşeala sa şi, o, da,ploaia…blestemataastadeploaiedevară.

Aiciploaiaeunadevăratcalvar.Înaltepărţialelumii,oaversăe,probabil,obinecuvântarepentruaproape toatefiinţeleşi lucrurile–pentrurecolte,pentrufaunăşi florăşi,cuunstropsuplimentarderomantism,pentruîndrăgostiţi.NuşiînIstanbul.Pentrunoi,ploaianuînseamnăneapăratsăteuzi.Nicimăcarsătemurdăreşti.Dacăesăînsemneceva,atunciînseamnăsăteenervezi.Înseamnănoroişihaosşi furie, de parcă n-am avea deja destul din fiecare. Şi să te lupţi. Asta întotdeauna. Ca nişte pisoiazvârliţi într-o găleată cu apă, ne lansăm cu toţii – zece milioane de inşi – într-o luptă zadarnicăîmpotrivapicăturilor.Nusepoatespunecăsuntemcudesăvârşiresinguriînaceastăîncleştare,fiindcăstrăzile,cunumelelorantediluviene,gravatepeplăcuţedetablă,iauşielepartelaea,lafelşipietrelefunerarealeatâtorsfinţiîmprăştiateîntoatedirecţiile,şimormaneledegunoaiecarezacînaşteptarelaaproapefiecarecolţdestradă,şigropileimenseşihidoasedepeşantiereledeconstrucţiicăroralevorluacurând loculclădirimoderne, ţipătoare, şipescăruşii…Cu toţiine ieşimdin firecândcerurile sedeschidşiscuipăpestecapetelenoastre.

Darapoi,înclipaîncareultimiistropiatingpământul,iaralţiiatârnănesiguridefrunzeleacumfărăfir depraf, în acelmoment lipsit de apărare, cândnu eşti întru totul sigur căploaia a încetat, şi niciploaia însăşinue,chiar înacel interval, totulse înseninează.Unlungmoment,cerulparesă-şicearăscuzepentrucene-afăcut.Iarnoi,avândîncăpicăturifineînpăr,noroipemanşeteşitristeţeînochi,privimdinnousprecerulazuriu,acummaisenincaniciodată.Privimînsusşinuneputemabţinesă

nu-iîntoarcemzâmbetul.Îliertăm;întotdeaunafacemlafel.Totuşi,înclipaaiacontinuasăplouă,iarZelihaaveaînsufletpreapuţinăîngăduinţăpentruel,dacă

nuchiardeloc.Nuaveaumbrelă,fiindcăîşijurasecă,dacăeraatâtdeproastăsăarunceogrămadădebaniunuialtvânzătorambulantcasăcumpereîncăoumbrelă,doarcas-ouitepeundevadeîndatăceieşeasoarele,atuncimeritasăfiemuratăpânălapiele.Înafarădeasta,eraoricumpreatârziu.Eradejaudă leoarcă.Acela era singurul lucruprin careploaia se asemăna cu tristeţea: te dădeai peste cap săscapi neatins, uscat şi liniştit, dar, dacă dădeai greş, ajungeai într-un punct în care începeai să veziproblemamaipuţinîntermenidepicăturişimaimultcaorevărsareneîncetatăşiastfelhotăraicăpoţifoartebinesăteuzidincappână-npicioare.

Ploaia se scurgea din buclele ei întunecate pe umerii laţi. Ca toate femeile din familia Kazancı,Zeliha fusesedăruitădinnaşterecuunpărcârlionţat,negrucapanacorbului, însă, spredeosebiredecelelalte, îi plăcea să-l poarte aşa cum era.Din când în când, ochii ei verzi ca jadul, de obicei largdeschişişidebordânddeointeligenţăsclipitoare,semicşorau,preschimbându-seîndouălinii îngustece dădeau la iveală o indiferenţă totală, inerentă doar pentru trei categorii de oameni: naivii fărăsperanţă, solitarii fără speranţă şi optimiştii fără speranţă. Nefăcând parte din nici una, aceastăindiferenţă era greu de înţeles, chiar dacă era una atât de trecătoare.O clipă era acolo, învăluindu-isufletulîntr-oinsensibilitatenarcotizantă,înclipaurmătoaredispăreacaprinfarmec,lăsând-osingurăînpropriultrup.

Aşa se simţea în acea primă vineri din iulie, golită de orice sentimente, de parcă ar fi fostanesteziată,odispoziţieextremdechinuitoarepentruopersoanăatâtdeentuziastăcaea.Săfifostacelamotivulpentrucareastăzinusimţeaniciodorinţădeaseluptacuoraşulsau,celpuţin,cuploaia?Pecândindiferenţacreşteaşiscădeaînăuntruleiîntr-unritmdoardeeaştiut,pendululdispoziţieieioscilaîntredoipoliopuşi:calmglacialşifuriespumegândă.

ÎntimpceZelihagoneaprintreei,vânzătoriiambulanţicareîmbiautrecătoriicuumbrele,hainedeploaieşieşarfesinteticeviucolorateopriveauamuzaţi.Reuşisăleignoreprivirile,aşacumreuşeasăignore privirile tuturor bărbaţilor care se holbau la trupul ei plini de dorinţă. Vânzătorii se uitaudezaprobator şi la cercelul strălucitor din nasul ei, ca şi când ar fi fost un indiciu al abaterii de lanormelemodestieişi,prinaceasta, însuşisemnul lascivităţii sale.Era foartemândrădepiercingulălafiindcă şi-l făcuse chiar ea.O duruse, însă n-avea de gând să renunţe la el sau la stilul ei. În ciudaglumelor deocheate ale bărbaţilor sau a reproşurilor celorlalte femei, a imposibilităţii de amerge pestrăzilepavatecupietrespartesaudeasăriîntr-unferibot,şichiaracicăleliineîntrerupteamameiei…nicioforţădinlumen-arfiputut-oîmpiedicapeZeliha,careeramaiînaltădecâtmajoritateafemeilordin oraş, să poarte fuste scurte în culori strălucitoare, bluzemulate care îi scoteau în evidenţă sâniiampli,ciorapidenailonsatinaţişi,o,da,tocurilealeaameţitordeînalte.

În clipa aceea, pe când păşea pe o altă piatră desprinsă din pavaj şi privea băltoaca de noroi dededesubt împroşcând pete negre pe fusta ei de culoarea lavandei, Zeliha dădu drumul unui alt şir

interminabildeblesteme.Erasingurafemeiedin întreagafamilieşiunadintrepuţinele turcoaicecarefoloseauunlimbajatâtdeurâtfărăniciunfelderezerve,înguramareşicuatâtaiscusinţă:aşasefăceacă,decâteoriîncepeasăînjure,nusemaioprea,deparcăarfivrutsărecuperezepentrutoatecelelalte.Lafelseîntâmplaşiacum.Întimpcealerga,Zelihaînjuraadministraţiamunicipalătrecutăşiprezentă,fiindcă,decânderadoarocopilăşipânăacum,nuprinsesenicioziploioasăîncarepietrelealeadepavajsăfifostfixatecalumea.Totuşi,înaintedeaterminadeînjurat,seopribrusc,ridicândcapuldeparcă ar fi auzit pe cineva strigând-openume, însă, în loc să seuite în jur dupăvreo cunoştinţă, sestrâmbă la cerul fumuriu. Îl privi încruntată, scoase un oftat ambiguu şi dădu drumul unui alt şir deblestemeîndreptate,deastădată, împotrivaploii.Eibine,dupălegilenescriseşideneîncălcatale luiPetite-Ma,bunicaei,astaeracuratăblasfemie.Puteafoartebinesănu-ţiplacăploaia,bineînţeles,nueraobligatoriu,însăînnicioîmprejurarenutrebuiasăblestemilucrurilecareveneaudincer,pentrucănimic nu cădea de acolo la voia întâmplării şi în spatele tuturor acelor lucruri se afla AllahAtotputernicul.

Desigur, Zeliha cunoştea legile nescrise şi de neîncălcat ale lui Petite-Ma, însă în această primăvineridiniuliesesimţeadestuldeîntoarsăpedoscasănu-imaipesedeele.Înafarădeasta,ceeacefusesespus fusesespus,aşacumceeace fusese făcut înviaţă fusese făcut şi trecuse.Zelihanuaveatimpderegrete.Întârziaselaprogramarealaginecolog.Unriscdelocneglijabil, într-adevăr,avândînvederecă,înclipaîncareîţidaiseamacăaiîntârziatlaginecolog,s-arputeasătehotărăştisănutemaiducideloc.

Untaxigalben,cumaimulteautocolantelipitepeapărătoarearoţiidinspate,trasebrusclângăea.Şoferul,unbărbatoacheş,cuofigurăaspră,mustaţăàlaZapataşiundintedeaurchiarînparteadinfaţă,careputeafoartebinesăfieviolatorîntimpulliber,coborâsetoateferestreleşiascultalamaximumunpostlocaldemuzicărockdincarerăbufneamelodiaMadonnei,LikeaVirgin.Erauncontrastviolentîntreînfăţişareacâtsepoatedetradiţionalistăabărbatuluişipreferinţelesalemuzicaleneconvenţionale.Frânăbrusc,scoasecapulpefereastrăşi,dupăceofluierăpeZeliha,lătră:„Mi-arplăceaoricândaşaobucăţică!“.UrmătoarelecuvinteaufostacoperitedecelealeZelihei.

—Careeproblemata,tâmpitule?Numaipoateofemeiesămeargăliniştităprinoraşulăsta?—Decesămergipejoscândaşputeasăteduceucumaşina?întrebăşoferul.Doarnuvreisă-ţiuzi

trupulălasexy,nu-iaşa?PecândMadonnastrigapefundal:„Teamameaserisipeşterepede,opăstrasemdoarpentrutine“,

Zelihaîncepudinnousăînjure,încălcândastfeloaltăregulănescrisăşideneîncălcat,dedataastanuuna din cele ale lui Petite-Ma, ci una din Regulile Prudenţei Feminine. Să nu înjuri niciodată unagresor.

ReguladeauraprudenţeipentrufemeiledinIstanbul:Nurăspundeţiniciodatăcândsunteţi

agresatăpe stradă, fiindcăo femeie care răspunde sau, şimai rău, îşi înjurăagresorulnu face

decâtsăstârneascăşimaimultentuziasmulacestuia!Regulaaceeanu-ierastrăinăZeliheişieaştiacănuerabines-oîncalce,însăaceastăprimăvineri

diniulieeradiferitădetoatecelelalte,iaracumînăuntruleisedezlănţuiseunalteu,unulcumultmainepăsătorşimainecugetat,unulînspăimântătordefurios.AceastăaltăZelihaeraceacareocupaacumceamaimareparteaspaţiuluieiintimşicarepreluasecontrolul,luânddeciziiînnumeleamândurora.Probabil de aceea continua să blesteme în gura mare. Pentru că blestemele ei acopereau versurileMadonnei,trecătoriişivânzătoriideumbrelesestrânseserăîngrabăsăvadăcebuclucsemaiclocea.Înînvălmăşeală,urmăritorulaflatlacâţivapaşiînspateleeibătuînretragere,ştiindcănuebinesă-ţipuimintea cu o nebună. Însă taximetristul nu era nici pe departe la fel de prudent sau de timid, fiindcăîntâmpinăîntregulscandalcuunrânjetsatisfăcut.Zelihaobservăcâtdesurprinzătordealbişidefărăcusur erau dinţii bărbatului şi nu se putu abţine să nu se întrebe dacă nu erau cumva îmbrăcaţi înporţelan.Treptat,începusăsimtădinnouvalulaceladeadrenalinăurcându-idinpântece,întorcându-istomaculpedos,accelerându-ipulsulşidându-iconvingereacă,dintretoatefemeiledinfamiliasa,eaera,celmaiprobabil,ceacarearfipututucideîntr-obunăziunbărbat.

DinfericirepentruZeliha,chiar înmomentulăla,şoferuluneiToyoteaflate înspatele taxiului îşipierdurăbdareaşiseapucăsăclaxoneze.Catrezitădintr-unvisurât,Zelihaîşiveniînfireşiîncepusătremurevăzândîncesituaţieneplăcutăseafla.Înclinaţiaeispreviolenţăoînspăimânta,aşacumfăcuseîntotdeauna.Într-oclipită,închiseguraşiocotiîntr-oparte,încercândsă-şicroiascădrumprinmulţime.Însă,îngrabasa,toculpantofuluidreptseînţepenisubopiatrădesprinsădinpavaj.Înfuriatălaculme,îşi trasepicioruldinbăltoacadesubpiatră.Pecând îşi scoteapiciorul şipantofuldinnoroi, tocul serupse,reamintindu-iastfeloregulăesenţialăpecaren-arfitrebuits-ouitedincapullocului.

ReguladeargintaprudenţeipentrufemeiledinIstanbul:Cândsunteţiagresatepestradă,nu

văpierdeţicumpătul,fiindcăofemeiecare-şipierdecumpătulînfaţaagresiuniinufacedecâtsă-şiînrăutăţeascăsituaţia!

Taximetristulizbucniînrâs,claxonulToyoteidinspateurlădinnou,ploaiaseînteţi,câţivatrecători

îşimanifestarăzgomotosdezaprobarea,deşieragreudespusspreceanumeerauîndreptatereproşurilelor.Înmijloculaceleiagitaţii,Zelihazăriunautocolantfluorescentcestrăluceapeapărătoarearoţilordinspatealetaxiului:NU-MISPUNECĂSUNTUNTICĂLOS,scria.ŞITICĂLOŞIIAUINIMĂ.Pecândstăteaacolo,uitându-sefărănicioexpresielacuvintelealea,sesimţidintr-odatăfoarteobosită–atâtdeobosităşideuimită, încâts-arfispuscănuaveade-afacecuproblemeledezicuzialeunuilocuitoralIstanbulului.Căeramaidegrabăunfeldecodtainicpecareominteîndepărtatăîlconcepusespecialpentrucaeasă-ldescifrezeşipecareeanureuşiseînviaţaeisă-lspargă.Lapuţintimpdupăaceea,taxiulşiToyotaplecară,iartrecătoriiîşivăzurădedrumullor,lăsând-opeZelihaacolo,ţinândîn

mâinitoculruptalpantofuluicuaceeaşiblândeţeşidisperarecucarearfiţinutopasăremoartă.Acum,printrelucrurilecarepopulauuniversulhaoticalZeliheis-arfipututfoartebinesăexisteşi

păsărimoarte,însăcusiguranţănuexistablândeţesaudisperare.Nuarfiacceptataşaceva.Seîndreptădespateşiîşidădutoatăsilinţa,deşieraextremdeneplăcut,sămeargăpeunsingurtoc.Nupestemulttimp, se grăbea prin mijlocul unei mulţimi înarmate cu umbrele, etalându-şi picioarele splendide,şchiopătând ca o notă falsă într-un cântec. Era un fir de lavandă, o pată de culoare total nepotrivităcăzutăpeo tapiserie ţesutădinmarouri şi griuri, şi iarmarouri şi griuri.Deşi culoarea ei făceanotădiscordantă,mulţimeaeradestuldemarepentru a-i înghiţi dizarmonia şi ao reintegra în cadenţa ei.Mulţimeanueraunconglomeratde sutede trupuri care respirau, transpirau şi sufereau, ciun singurtrupcarerespira, transpiraşisufereaînmijloculploii.Ploaiesausoare,nuaveanicioimportanţă.SămergipejosprinIstanbulînsemnasămergiîntandemcumulţimea.

Pecândtreceapelângăzecidepescaricuchipuriaspre,cestăteautăcuţiunullângăaltul,înşiruiţide-alungulvechiuluipodGalata,fiecareţinândîntr-omânăoumbrelă,iarîncealaltăoundiţă,Zelihaîiinvidiapentrucapacitatealorde-astanemişcaţi,pentruputereade-aaşteptaoreîntreginiştepeşticarenicimăcarnuexistausau,dacăexistau,sedovedeauafiatâtdemiciîncâtnuputeaufifolosiţidecâtcamomealăpentrualţipeşticarenuaveausămuşteniciodată.Câtdeuimitoareeraaceaputeredearealizaatâtdemultrealizândatâtdepuţin,deaseîntoarceacasă,lasfârşitulzilei,cumâinilegoaleşi,cutoateastea,mulţumiţi!Înlumeaaceea,seninătateaaduceanoroc,iarnoroculaduceafericire,saucelpuţinaşabănuiaZeliha.Săbănuiascăera tot ceputea facecândveneavorbadespreacel subiect,pentrucănugustaseniciodatădinfelulăladeseninătateşinicinucredeacăeraposibils-ofacăvreodată.Celpuţin,nuastăzi.

Înciudagrabei,pecândtreceaşerpuindprinmulţimeadinGrandBazaar,Zelihaîncetini.Nuaveatimpdecumpărături,însăarfiintratdoarcasăarunceoprivirerapidă,seasiguraînsineaeipecândstudiafaţadelemagazinelor.Îşiaprinseoţigarăşi,învremecefumulîiieşeadingură,răsucindu-seînspirale, începusăsesimtămaibine,aproaperelaxată.OfemeiecarefumapestradănueraprivităcupreamultrespectînIstanbul,însăcuiîipăsadechestiaaia?ridicăZelihadinumeri.Nupurtadejaunrăzboiîmpotrivaîntregiisocietăţi?Acesteafiindzise,seîndreptăspreparteamaivecheabazarului.

În zona aia erau vânzători care o cunoşteaudupănumelemic, în special bijutierii.Zeliha avea oadevăratăslăbiciunepentruaccesoriilestrălucitoaredetoatefelurile.Agrafedepărdincristal,broşecustrasuri,cerceistrălucitori,nasturidesidef,eşarfeîndungialbeşinegrecaniştepieidezebră,genţidesatin,şalurideşifon,pompoanedeargintşipantofi,întotdeaunacutocuriînalte.Nutrecuseînniciozipelângăbazarulălafărăsăintreîncelpuţincâtevamagazine,undesetârguiacuvânzătoriişisfârşeaprinaplătiunpreţcumultmaimicdecâtceliniţialpentruniştelucruripecarenicimăcarnu-itrecuseprincapsălecumpere.Însăastăzitrecudoarprinfaţacâtorvabuticurişiaruncăoprivireprinvitrine.Astaera.

Zeliha zăbovi în faţa unui stand înţesat de borcane, ulcele şi sticluţe pline cumirodenii de toate

felurileşiculorile. Îşiaminteacăunadincele trei surorialeei,numai ţineamintecare,o rugasededimineaţăsăcumperescorţişoară.EaeraceamaimicădintrecelepatrufetealefamilieiKazancı,carenuputeaufideacordînnicioprivinţă,darcarepăstrauaceeaşiconvingerecăauîntotdeaunadreptateşifiecarecredeacănuarenimicdeînvăţatdelacelelalte,darcăaremultesăle-nveţe.Astaofăceasăsesimtă la felderăucaşicândar fipierdut la loterie ladiferenţădeunsingurnumăr: înoricefelai fiîncercatsăpriveştisituaţia,nuputeaiscăpadesentimentulcăeraisupusuneinedreptăţicenuputeaficorectată.Înoricecaz,Zelihacumpărăniştescorţişoară,nusubformădepudră,cibeţişoare.Vânzătorulîioferiunceai,oţigarăşiopălăvrăgeală,iarealeacceptăfărărezervepetoatetrei.Întimpcestăteaacolotrăncănind,ochiieicercetaunonşalantrafturile,pânăcândseoprirăasupraunuiserviciudeceaidinsticlă.Şiacestaseaflapelistalucrurilorpecarenuputearezistasănulecumpere:ceştideceaidinsticlă, cu steluţe aurite, linguriţe subţiri, delicate şi farfurioare fragile, cumargini aurite. Probabil căaveau deja pe puţin vreo treizeci de servicii de ceai din sticlă acasă, toate cumpărate de ea. Însă nuvedeanimicrăuînacumpăraîncăunul,fiindcăsespărgeauatâtdeuşor.

—Suntalnaibiidefragile…,mormăiZelihaînbarbă.ErasinguradintrefemeiledinfamiliaKazancıcareeraînstaresăsesuperepeceştiledeceaicând

sespărgeau.Întretimp,Petite-Ma,laceişaptezecişişaptedeaniaiei,ajunseselaoabordarecompletdiferită.

—Încăundeochi!exclamaPetite-Madefiecaredatăcândunadincănisecrăpaşisespărgea.Aiauzit sunetul ăla rău prevestitor?Crac! Parcămi-a răsunat direct în inimă!E deochiul cuiva, atât deinvidiosşiderăutăcios.Allahsăneaperepetoţi!

Oridecâteorisespărgeaunpaharsauooglindă,Petite-Mascoteaunsuspindeuşurare.Laurmaurmei,avândînvederecănu-iputeaiştergepurşisimplupeoameniirăidepefaţaacestuipământcarese învârte nebuneşte, era mult mai bine ca deochiul lor să fie închis într-o cuşcă de sticlă decât săpătrundăadâncînsufletelenevinovatealecopiilorDomnuluişisăledistrugăvieţile.

Douăzecideminutemaitârziu,cânddădubuznaîntr-uncabinetşicdintr-unuldincelemaiînstăritecartiere ale oraşului,Zeliha ţinea într-omână tocul rupt, iar în cealaltă un serviciu de ceai.După ceintră,îşiamintidezamăgităcăuitasepacheţelulcubeţedescorţişoarălaGrandBazaar.

Însaladeaşteptareseaflautreifemeicareaveauunpărgroaznicşiunbărbataproapecompletlipsit

depăr.După felul în care erau aşezate,Zeliha remarcă imediat şi trase concluziaplinăde cinismcăfemeiaceamai tânărăeraşiceamaipuţin îngrijoratădintre toate, răsfoind încetpaginilecupozealeunei reviste pentru femei, prea leneşă ca să citească articolele, aflându-se probabil acolo pentru a-şiînnoireţetadeanticoncepţionale;blondadurduliedelângăfereastră,carepăreasăaibăvreotreizecişiceva-patruzeci de ani şi al cărei păr avea nevoie urgent de un vopsit la rădăcină, îşi legăna nervospiciorul,gândindu-separcăînaltăparte,aflându-seprobabilacolopentruuncontrolderutinăşipentruuntestanualdedepistareacancerului.Ceade-atreia,carepurtabaticşiveniseîmpreunăcusoţul,părea

ceamaipuţincalmădintretoate,cucolţurileguriilăsateînjosşisprânceneleîmpletite.Zelihabănuicănureuşeasărămânăînsărcinată.Ei,da,chestiaasta,presupuseZeliha,puteafisupărătoare,înfuncţiedepunctuldevederealfiecăruia.Personal,nuvedeainfertilitateacapecelmairăulucrucareiseputeaîntâmplauneifemei.

—Bunăziuuua!ciripirecepţionerasilindu-sesă-şicompunăunzâmbetfalsşiprostesc,atâtdebineexersatîncâtajunsesesănumaiparănicifals,niciprostesc.Sunteţipacientacareaveaprogramarelaoratrei?

Recepţionera părea să aibămari dificultăţi în pronunţarea literei r şi, ca pentru a compensa acealipsă, se chinuia foarte mult accentuând sunetul, ridicând vocea şi adăugând un zâmbet în plus defiecaredatăcândlimbaisepoticneaînliteranefastă.Pentruaoscutideefort,Zelihaîncuviinţăimediatdincap,poatechiarcupreamultăînsufleţire.

—Şipentruceanumeaţivenit,domnişoarăpacientădelaoratrei?Zeliha reuşi să ignore absurditatea întrebării. Ştia deja prea bine că tocmai acea veselie feminină

necondiţionată,debordantăîi lipseateribil înviaţă.Unelefemeierauzâmbitoareconsacrate;zâmbeaucuunsimţspartanaldatoriei.Cumpoateînvăţacinevasăfacăîntr-unmodatâtdenaturalunlucruatâtdenenatural?seîntrebăZeliha.Daralungândîntrebarea,caretrăgeademarginileminţiiei,răspunse:

—Pentruunavort.Cuvântulpluteaînaerşiparcăaşteptaucutoţiisăcadă.Ochiirecepţionereisefăcurămaiîntâimici,

apoisedeschiserălarg,iarzâmbetuldepechipuleidispărufărăurmă.Zelihanuseputuabţinesănusesimtă uşurată. Până la urmă, veselia aia feminină necondiţionată, debordantă scosese la iveală dinadânculeiolaturărăzbunătoare.

—Amprogramare…,spuseZeliharăsucindu-şiobuclăpedupăurecheşilăsândrestulpăruluisă-i

cadăpeumericaoburka1neagrăşigroasă.Ridicasecapul,scoţându-şiînevidenţănasulacvilinşisimţinevoiasărepete,puţinmaitaredecât

avuseseintenţia,saupoatecănu.—Pentrucătrebuiesăfacunavort.Sfâşiatăîntrenecesitateadeaoînregistraînmodimparţialpenouapacientăşiimpulsuldeacritica

oasemenea îndrăzneală, recepţionera rămasenemişcată în faţa registrului imens, cucopertedepiele.Avunevoiedecâtevaclipebunecasă-şirevinăşisăînceapă,înceledinurmă,sănotezeîngrabă.

Întretimp,Zelihamurmură:—Îmiparerăucăamîntârziat.Ceasuldinperetearătacăîntârziasepatruzecişişasedeminuteşi,pecândprivireaîistăruiaasupra

lui,părupentruoclipăcăarvreasăplece.—Edincauzaploii…Răspunsulnedreptăţeaoarecumploaia, fiindcă traficul,pietrelecrăpatedinpavaj,municipalitatea,

urmăritorul şi taximetristul, ca să nu mai vorbim de oprirea pe care o făcuse în bazar pentru

cumpărături,ar fi trebuitconsiderateşiele responsabilepentru întârziereaei, însăZelihahotărîsănupomenească nimic despre ele. Poate că încălcase Regula de Aur a Prudenţei pentru Femeile dinIstanbul,poatecăîncălcaseşiReguladeArgintaPrudenţeipentruFemeiledinIstanbul,însăţineacutotdinadinsulsărespecteReguladeBronz.

ReguladebronzaprudenţeipentrufemeiledinIstanbul:Cândsunteţiagresatepestradă,mai

binedaţiuităriiîntregulincidentdeîndatăcevăreluaţidrumul,pentrucă,dacăvăgândiţitoatăziualael,nufaceţidecâtsăvădistrugeţinervii!

Zelihaeradestuldedeşteaptăcasăştiecă,şidacăaraduceacumvorbadespreagresiune,celelalte

femei, departede ao susţine, ar avea tendinţa să judece, în astfel de cazuri, o soră agresată.Aşacăpreferăsădeaunrăspunscâtmaiscurt,iarploaiarămasesingurullucrupecareseputeadavina.

—Vârstadumneavoastră,domnişoară?seinteresărecepţionera.Eibine,astaeraoîntrebareenervantăşicompletinutilă.Zelihaseîncruntălarecepţionerădeparcă

aceastas-arfiaflatînsemiîntunericşiarfitrebuitsă-şimijeascăochiicas-ovadămaibine.Brusc,îşiamintiadevărul tristdespreea:vârstaei.Camultealtefemeicarefaclucrurileînaintedevremealor,Zelihaeratulburatădefaptulcă,pânălaurmă,eramultmaitânărădecâti-arfiplăcutsăfie.

—Amnouăsprezeceani,recunoscuea.Înclipaîncarerosticuvintele,roşideparcăarfistatdezbrăcatăînfaţatuturoroamenilorălora.—Desigur,amaveanevoiedeconsimţământulsoţuluidumneavoastră,continuărecepţionerapeun

tondedataastalipsitdeveselieşi,fărăsămaipiardătimpul,treculaaltăîntrebarealcăreirăspunsîlbănuiadeja.

—Îmipermiteţisăvăîntrebdacăsunteţimăritată,domnişoară?Cucoadaochiului,Zelihaobservăcăblondadurduliedindreaptaşi femeiacubaticdinstângase

foiaustânjenite. În timpceprivirilecurioaseale tuturorcelordin încăpereoapăsaudince încemaimult,grimasaZeliheisepreschimbăîntr-unzâmbetextatic.Nucăarfisavuratacelmomentchinuitor,însă indiferenţa îngropată adânc în sufletul ei îi şoptise să nu ia în seamă părerile celorlalţi, fiindcăoricum nu aveau să conteze până la urmă. Luase de curând hotărârea să elimine unele cuvinte dinvocabularulei, iaracum,că-şiamintisedeea,decesănu înceapăcuruşine.Cu toateastea,nuaveacurajulsăspunăcuvocetareceeacetoatălumeadinîncăpereînţelesesedejaperfect.Nuexistaniciunsoţcaresă-şideaconsimţământulpentruavort.Nuexistauntată.ÎnlocdeTA-TAeradoarunG-O-L.

DinfericirepentruZeliha, faptulcănuexistaniciunsoţsedovediafiunavantajdinpunctuldevedere al formalităţilor. După câte se părea, nu avea nevoie de aprobarea scrisă a nimănui.Reglementărilebirocraticeeraumaipuţindornicesă-isalvezepecopiiinăscuţiînafaracăsătorieidecâtpeceinăscuţiînsânulfamiliei.ÎnIstanbul,uncopilfărătatănueradecâtunaltbastard,iarunbastardnueradecâtunaltdintecareseclătinaînmaxilaruloraşului,gataînoricemomentsăcadă.

—Loculnaşterii?continuărecepţionerapeuntonlugubru.—Istanbul!—Istanbul?Zelihastrânsedinumerideparcăarfiîntrebat:Carealtularfipututfi?Carealtlocdinlumedacă

nu ăla? Aparţinea oraşului ăluia! Nu se vedea destul de clar pe faţa ei? La urma urmei, Zeliha seconsidera o locuitoare get-beget a Istanbulului şi, ca pentru a omustra pe recepţioneră pentru că nufusese înstaresăobserveun lucruatâtdeevident,serăsucipecălcâiulpantofuluicu tocul ruptşiseaşezăpescaunuldelângăfemeiacubatic.Abiaatunciîlobservăpesoţulacesteia,carestăteanemişcat,aproape paralizat de stânjeneală.Nu părea să o judece pe Zeliha, cimai curând să se bălăcească înneplăcereade-afisingurulbărbatdeacolo,dinaceazonăţipătordefeminină.Pentruoclipă,Zeliheiisefăcu milă de el. Chiar îi trecu prin cap să-l invite să o însoţească pe balcon şi să fumeze o ţigarăîmpreună,fiindcăerasigurăcăfuma.Însăinvitaţiaeiputeafigreşitinterpretată.Ofemeienemăritatănuputea să facă astfel de invitaţii bărbaţilor însuraţi, iar un bărbat însurat trebuia să afişeze o atitudineostilă faţă de o altă femeie atunci când se afla alături de soţia lui. De ce era atât de greu să teîmprieteneşti cubărbaţii?Dece trebuia să fie întotdeaunaaşa?Decenuputeaipur şi simplu să ieşiîmpreunăcuunbărbatpebalconsăfumezioţigarăşisăschimbiovorbăşiapoifiecaresăseducăîntreabalui?PreţdeosecundănesfârşităZeliharămaseacolotăcută,nupentrucăerafrântădeoboseală,deşiaşasesimţea,saupentrucăerasătulăsăfieîncentrulatenţiei,deşisimţeadinplinşiasta,cipentrucă voia să fie aproape de fereastra deschisă; tânjea după zgomotele străzii. Vocea răguşită a unuivânzătorambulantinvadădintr-odatăîncăperea:„Mandarine…Mandarineproaspete,parfumate…“

—OK,dă-iînaintecustrigatul,mormăiZelihacapentrusine.Nu-iplăceatăcerea.Defapt,ouradintotsufletul.Nuoderanjafaptulcăoameniisezgâiaulaeape

stradă,înbazar,însaladeaşteptareacabinetuluimedical,icişicolo,zişinoapte;nuoderanjafaptulcăseuitau, seholbauprosteşte laeaşiomăsuraudincappână-npicioaredeparcăar fivăzut-opentruprimaoară.Într-unfelsaualtulputeaîntotdeaunasăleînfrunteprivirile.Ceeacenuputeacuniciunchipsăînfrunteeratăcerealor.

—Mandarinarule…mandarinarule…Câtekilogramul?strigă,aplecându-sepefereastradeschisă,ofemeiedelaunuldinetajeledesusaleclădiriidevizavi.

PeZelihaoamuzaseîntotdeaunasăvadăcâtdeuşor,aproapefărăefort,reuşeaulocuitoriiacestuioraşsănăscoceascădenumirineverosimilepentruprofesiileobişnuite.Erade-ajunssăadaugiun-arîncoadaaproape fiecărui lucruvândut lapiaţă şi, înainte să-ţidai seama,obţineaio altădenumirecareaveasăfieinclusăînlistalungăaprofesiilorurbane.Astfel,înfuncţiedecescoteailavânzare,puteaifoarteuşorsătenumeşti„mandarinar“,„apar“,„covrigar“sau…„avortar“.

Înmomentuldefaţă,Zelihanumaiaveanicioîndoială.Nucăarfiavutnevoiedeaşacevacasăafleunlucrudecareeradejasigură, însăfăcuseşiuntest laclinicadeschisădecurândînapropiereacaseilor.Înziua„deschideriioficiale“ceidelaclinicădăduserăorecepţiedeunfastaproapeostentativ

pentru câţiva invitaţi selecţi şi aranjaseră toate buchetele şi ghirlandele chiar la intrare, astfel încâttrecătorii de pe stradă să poată afla şi ei despre eveniment. În ziua imediat următoare, când Zelihaveniselaclinică,omarepartedinfloriseofilisedeja,însăfluturaşiidereclamăeraulafeldecoloraţicaşiînainte.UNTESTDESARCINĂGRATUITLAFIECARETESTDEDEPISTAREACANTITĂŢIIDEZAHĂRDINSÂNGE!anunţauaceştiaculiteremari,fosforescente.LegăturadintreceledouăîieranecunoscutăZelihei,însăfăcuoricumtestul.Cândausositrezultatele,s-adoveditcăprocentuldezahărdinsângeleeieraperfectnormal,însăeraînsărcinată.

—Puteţiintraacum,domnişoară!opoftirecepţionera,stândînuşăşipregătindu-sesăseluptecuunaltr,dedataasta,unuldestuldegreudeevitatînprofesiaei.Doctorul…văaşteaptă.

Înşfăcând cutia cu serviciul de ceai şi tocul rupt,Zeliha sări în picioare. Simţi toate capetele dinîncăpereîntorcându-sespreea,înregistrându-ifiecaremişcare.Înmodnormal,arfimerscâtderepedearfiputut.Însăînclipaaceeamişcărileeierauextremdelente,aproapelanguroase.Tocmaicânderapepunctul de-a ieşi din încăpere, se opri brusc şi se întoarse, de parcă cineva ar fi apăsat pe unbuton,ştiindexactlacinesăseuite.Acolo,chiarsubprivirileei,seaflaunchipplindeamărăciune.Femeiacubatic se încruntă la ea, cu ochii plini de resentimente, în timp ce buzele i se mişcau freneticblestemându-i deopotrivă pe doctor şi pe mucoasa asta aiurită de nouăşpe ani care era pe cale săavortezecopilulcucareAllaharfitrebuitsăobinecuvântezepeea.

Doctoruleraunbărbatmasiv,careinspiraforţăprinţinutasafoartedreaptă.Spredeosebiredeceaa

recepţionerei, privirea lui nu lăsa impresia că ar judeca-o, din gura lui nu ieşea nici o întrebaredeplasată. Părea să o întâmpine bucuros peZeliha, din toate punctele de vedere.Opuse să semnezeniştehârtii,apoialtele,pentrueventualitateaîncarecevanumergeacumtrebuiefieîntimpuloperaţiei,fiedupăaceea.Zelihasimţeacăînapropierealuinerviiisedestindeauşipieleaisesubţia,ceeaceeracumnuseputeamairău,fiindcă,defiecaredatăcândnerviiisedestindeauşipieleaisesubţia,deveneafragilăcaoceaşcădeceaişi,defiecaredatăcânddeveneafragilăcaoceaşcădeceai,nuseputeaabţinesă nu izbucnească în lacrimi. Iaracela era un lucru pe care îl ura din toată inima.Nutrind încă dincopilărieundispreţprofundpentru femeileplângăcioase,Zeliha îşipromisese sănudevinăniciodatăunadincalamităţileaceleaambulantecareîmprăştiaulacrimişiremarcirăutăcioaseoriundeseduceauşidincareeraudejamultpreamulteînjurulei.Îşiinterzisesesăplângă.Pânăînaceastăzireuşise,înmare,săse ţinădestuldebinedepromisiune.Cândşidacă lacrimile îi inundauochii, îşi ţineapurşisimplurespiraţiaşiîşiaduceaamintedepromisiuneafăcută.Aşacă,înaceaprimăvineridiniulie,făcudinnouceeacefăcuseîntotdeaunacasă-şiînăbuşelacrimile:respirăadâncşiridicăbărbiacaşicândacelaarfifostunsemnalforţeisalelăuntrice.Însă,dedataaceasta,cevanuamersdeloccumtrebuiaşiaerulpecareîlreţinuseînplămâninăvăliafarăcaunsuspin.

Doctorulnupărudelocsurprins.Eradejaobişnuit.Femeileplângeauîntotdeauna.—Haide, haide, spuse el, încercând s-o consoleze pe Zeliha, în timp ce-şi punea o pereche de

mănuşichirurgicale.Osăfiebine,nu-ţifacegriji.Edoaropicotealăplăcută.Osădormi,osăvisezişi,înaintesă-ţiterminivisul,osătetrezimşiosăteduciacasă.Dupăasta,n-osămaiţiimintenimic.

Cândplângeaînfelulăsta,toatetrăsăturileZeliheideveneaudintr-odatămaipronunţate,iarobrajiiise scobeau, accentuând una din caracteristicile ei cele mai impresionante: nasul! Nasul acela foarteacvilinpecareea,lafelcaşisurorileei,îlmoştenisedelatatăllor;însăaleieramaiascuţitlavârfşiaveanărilemaialungite.

Doctorulomângâiepeumăr,îiîntinseunşerveţel,apoiîidădutoatăcutia.Aveaîntotdeaunaocutiedeşerveţelederezervăpebirou.Companiilefarmaceuticedistribuiaucutiilealeadeşerveţelegratuit.Pelângăpixuri,carneţeleşialtelucruriinscripţionatecunumelecompanieilor,produceauşerveţelepentrupacientelecarenuseputeauopridinplâns.

—Smochine…Smochinedelicioase…Smochinebuneşicoapte!Era acelaşi vânzător sau altul?Oare cum îi spuneau cumpărătorii…? Smochinar…?! se întreba

Zeliha în timp ce stătea nemişcată pe omasă dintr-o cameră enervant de albă şi de imaculată. Niciechipamentul,nicibisturielenuosperiauatâtdemultcaalbulacelaabsolut.Eracevaînculoareaaiacareaduceacutăcerea.Amândouăeraulipsitedeviaţă.

Pe când încerca să scape de sub influenţa acelei culori a tăcerii, atenţia i-a fost atrasă de o patăneagrădintavan.Cucâtopriveamaimult,cuatâtisepăreacăseamănămaibinecuunpăianjennegru.Laînceputstăteanemişcat,însăpeurmăîncepusăsetârască.PăianjenuldeveneadinceîncemaimarepemăsurăceanesteziculserăspândeaînveneleZelihei.Încâtevasecundetrupuliseîngreunăatâtdetare,încâtnumaieraînstaresămiştenicimăcarundeget.Pecândseluptacutoropealaanestezicului,începusăplângădinnou.

—Eştisigurăcăastavrei?Poatevreisătegândeştimaibine,spusedoctorulcuovocecatifelată,deparcăZelihaarfifostomoviliţădeprafşii-arfifostteamăsănuospulberecuadiereacuvintelorluidacăarfivorbitmaitare.Dacăvreisătemaigândeştiladeciziaasta,nueîncăpreatârziu.

Însăera.Zelihaştiacălucrulălatrebuiafăcutacum,înprimavineridiniulie.Acumoriniciodată.—Nuamlacesămămaigândesc.Nupotsăpăstrezsarcina,seauzispunând.Doctoruldădudincap.Dintr-odată,caşicumn-arfiaşteptatdecâtgestulăla,rugăciuneadevineri

invadăîncăperea,venindprobabildelaomoscheedinapropiere.Încâtevaclipeacesteiaisealăturăaltămoschee,apoialtaşialta.ChipulZeliheiseschimonosideneplăcere.Nu-iplăceafaptulcăorugăciunecefuseselaoriginidestinatătonalităţilorpurealevociiomeneştieradezumanizată,preschimbatăîntr-unmugetelectronicceseridicadeasupraoraşului,răbufninddinmicrofoaneşiboxe.Curândlarmadeveniatâtdeasurzitoare,încâteaîşiînchipuicăeracevaînneregulăcusistemuldedifuzoarealmoscheilordinapropiere.Oriasta,oriurechileeideveniserăextremdesensibile.

—Osăsetermineîntr-oclipă.Nu-ţifacegriji.Era vocea doctorului. Zeliha îl privi întrebător.Oare dispreţul pentru rugăciunile electronice i se

citeaatâtdelimpedepechip?Nucăi-arfipăsatpreamult.DintretoatefemeiledinfamiliaKazancı,era

singuraînmoddeclaratatee.Încopilărieîiplăceasă-şiînchipuiecăAllaheracelmaibunprietenalei,ceeace,desigur,nueraun lucru rău,doarcăcealaltăceamaibunăprietenăaeierao fată flecarăşipistruiatăcare lavârstadeoptani îşi făcusedejaunobiceidin fumat.Erachiar fatamenajerei lor,ofemeiecorpolentădeoriginekurdă,cuomustaţăpronunţatăpecarenu-şidădeaîntotdeaunaostenealasă şi-o epileze. Pe vremea aia menajera venea la ei acasă de două ori pe săptămână, aducând-o defiecaredatăpefiică-sacuea.Dupăcâtvatimp,Zelihaşifatamenajereiaudevenitprietenebune,chiars-au tăiat la degetul arătător şi şi-au amestecat sângele ca să devină surori de cruce pe viaţă. Osăptămânăîntreagă,celedouăfetes-aufâţâitpestetotcuarătătoareleînfăşurateînbandajeînsângerate,acela fiind semnul înfrăţirii lor. Pe vremea aia, de fiecare dată când se ruga, Zeliha se gândea labandajulălaînsângerat–dacăAllaharfipututlarândulluisăsefacăsorădecruce…sorădecrucecuea…

Iartă-mă, îşicereaimediat iertareşirepetarugăminteaaiaodatăşi încăodată,fiindcădefiecaredatăcândîicereaiiertareluiAllah,trebuiasăofacidetreiori:iartă-mă,iartă-mă,iartă-mă.

Eraunlucrugreşit,ştiaasta.Allahnuputeafişinutrebuiasăfiepersonificat.Allahnuaveadegetesau,încazulăsta,sânge.Trebuiasăteabţiisă-iatribuilui–adicăLui–calităţiumane,ceeacenueradelocuşordevremecefiecaredincelenouăzecişinouădenumealesale–aleSale,adică–eraucalităţicaresepotriveau,deasemenea,şioamenilor.Puteavedeatotul,însănuaveaochi;puteaauzitotul,însănuaveaurechi;puteaatingeoricelucru,însănuaveamâini…Dintoateinformaţiileacelea,Zeliha-de-opt-anitrăseseconcluziacăAllahputeasemănacunoi,însănoinuputeamsemănacuEl.Saupoateerainvers?Înoricecaz,trebuiasăînveţisătegândeştilael–adicăEl–fărăsătegândeştilaElcael.

Eposibilcalucrulălasăn-ofideranjatatâtdetaredacăîntr-odupă-amiazănuarfizăritunbandajpătatdesângeînfăşuratînjurularătătoruluisuroriieimaimari,Feride.Sepăreacăfatadeoriginekurdăse făcuse sorădecruce şi cuea.Zeliha s-a simţit trădată.Abiaatunci şi-adat seamacăadevărataeiobiecţieînprivinţaluiAllahnuerafaptulcăel–adicăEl–aveasaunusânge,cimaidegrabăfaptulcăaveapreamultesuroridecruce,preamultelacaresăţină,astfelîncâtajungeasănumaiţinălaniciuna.

Episodulcuprietenianuamaiduratmultdupăasta.Konak-ulfiindatâtdemareşidărăpănat, iarmamaeiatâtdeţâfnoasăşideîncăpăţânată,menajeraşi-adatdemisiadupăcevatimp,luând-opefiicaeideacolo.Lipsitădeceamaibunăprietenă,acăreiprieteniefusese,ce-idrept,destuldeîndoielnică,Zelihas-asimţitcuprinsăderesentimentevagi,deşinuştiapreabine împotrivacuierau îndreptate–împotriva menajerei pentru că-şi dăduse demisia, împotriva mamei ei pentru că o făcuse să-şi deademisia,împotrivaprieteneieiceleimaibunepentrucăeracudouăfeţe,împotrivasuroriieipentrucăîifurasesoradecrucesauîmpotrivaluiAllah.Ceilalţifiindcutotulînafararazeieideacţiune,ahotărâtsă-şiîndrepteresentimenteleîmpotrivaluiAllah.Şifiindcăîncepusesănumaicreadădelaovârstăatâtdefragedă,nuvedeaniciunmotivpentrucaresănucontinuesăfacălafelcândajunseselamaturitate.

O altă chemare la rugăciune venind de la o altămoschee li se alătură celorlalte. Rugăciunile îşiamplificară ecourile, desenând parcă cercuri în interiorul altor cercuri. Oricât de ciudat părea, în

momentulăla, încabinetuldoctorului, îşi făceagrijicăaveasă întârzie lacină.Se întrebacevafi însearaaialamasăşicaredintreceletreisurorialeeigătise.Fiecaresepricepealaoanumităreţetă,aşacă, în funcţiedebucătarul din ziua aia, putea să spere la un alt fel. Îi lăsagura apădupănişte ardeiumpluţi–unfeldemâncareextremdeînşelător,devremecefiecaredintresurorileeiîlgăteaîntr-unstiltotaldiferit.Ardei…umpluţi…Respiraţiaeiîşiîncetinearitmulpemăsurăcepăianjenulîncepeasăcoboare. Pe când se chinuia încă să privească tavanul, Zeliha avu senzaţia că celelalte persoane dinîncăperenuseaflauînacelaşispaţiucuea.PăşiînregatulluiMorfeu.

Erapreamultăluminăacolo,totuleraaproapestrălucitor.Încet,cumarebăgaredeseamă,înaintade-alungulunuipodînţesatdemaşinişitrecători,depescaricestăteaunemişcaţiînvremeceviermiiselegănaulacelălaltcapătalundiţelor.Întimpcetreceaprintreei,fiecarepiatrădepavajpecarecălcasedovedea a fi desprinsă şi, spre groaza ei, sub fiecare se căsca vidul. Curând îşi dădu seamaînspăimântatăcăceeradedesubteraşideasupraşicădincerulalbastruplouacupietredepavaj.Defiecaredatăcândcădeaopiatrădincer,dispăreaopiatrădintrotuaruldededesubt.Dincolodecerşidincolodepământuldesubpicioareleeieraacelaşilucru:V-I-D.

Pemăsură ce pietrele curgeau de deasupra,mărind gaura de dedesubt, începu să intre în panică,temându-sesănufieînghiţitădeabisulflămând.„Opriţi-vă!“,strigăpecândpietreleserostogoleausubpicioareleei.„Opriţi-vă!“,lecomandămaşinilorcareseîndreptauspreeaînviteză,caretreceaupesteea.„Opriţi-vă!“,îiimplorăpetrecătoriicareoîmpingeaucuumăruldintr-oparteşidincealaltă.

„Vărog,opriţi-vă!“Cândsetrezi,Zelihaîşidăduseamacăesingură,îiegreaţăşiseaflăîntr-oîncăperenecunoscută.

Cumnaibamersesepânăacoloeraunmisterpecarenuaveaniciceamaivagădorinţăsă-ldezlege.Nusimţeanimic,nicidurere,nicitristeţe.Deci,traseeaconcluzia,probabilcăînceledinurmăindiferenţacâştigase.Nunumaicopilul, ci şi simţurile îi fuseserăavortatepemasaaceeadeunalb imaculatdincameraalăturată.Poatecăeraosperanţăpeundeva.Poatecăacumputeasămeargălapescuit,poatecăînceledinurmăreuşeasăsteanemişcatăoreînşir,fărăsăsesimtăfrustratăsaulăsatăînurmădeparcăviaţaarfifostuniepureiutedepiciorpecareîlputeadoarprividindepărtare,darpecarenu-lputeaprindeniciodată.

—A,ţi-airevenit,însfârşit!Recepţionerastăteaîncadruluşii,cumâinileînşolduri.—Dumnezeule, ce spaimăam tras!Ne-ai speriatdemoarte!Ai idee în cehal ţipai?A fostde-a

dreptulîngrozitor!Zelihastăteanemişcată,ascultând-ofărăsăclipească.—Trecătoriidepestradăşi-orfiînchipuitprobabilcătetăiemînbucăţisaucevadegenulăsta…

Mămircănune-amtrezitcupoliţialauşăpânăacum!AstafiindcăevorbadepoliţiadinIstanbul,nudepoliţaiiăiamusculoşideprinfilmeleamericane,

îşispuseZelihaînsineaeicândîşiîngăduiînsfârşitsăclipească.Fărăsă-nţeleagăîncăpede-a-ntregulcuce-osupăraseperecepţioneră,darnevăzândniciunmotivpentrucares-osupereşimaitare,îitrântiprimascuzăcareîitrecuprincap:

—Poatecăţipamfiindcămădurea…Însăscuzaaia,oricâtdeputernică,fuimediatdemontată:—Nusepoate,domnişoară,pentrucă…doctorulnuafăcutoperaţia.Nute-amatinsnicimăcarcu

undeget!—Cevreisăspui…?îngăimăZeliha,încercândnuatâtsăaflerăspunsul,câtsăînţeleagăgreutatea

proprieiîntrebări.Vreisăspuică…num-aţi…—Nu,nute-amoperat.Recepţioneraoftă,cuprinzându-şicapulînmâinideparcăarfifostînpraguluneimigrene.—N-afostchipsăseapropiedoctoruldetine,fiindcăţipaicadingurădeşarpe.N-aiadormit,a,nu,

nici gând, domnişoară; întâi ai pălăvrăgit o vreme, după aia te-ai pus pe ţipat şi pe înjurat. Încincisprezeceanidezilen-amvăzutaşaceva.Probabilcămorfineii-atrebuitdedouăorimaimulttimpsă-şifacăefectulasuprata.

Zelihabănuiacăafirmaţiaaiaeracamexagerată,însăn-aveachefdeceartă.Dedouăore,decândseaflalaginecolog,ajunsesesă-şideaseamacăacolopacienţiinutrebuiausăvorbeascădecâtcânderauîntrebaţi.

— Şi când în sfârşit ai adormit, era atât de greu de crezut că n-o să începi iarăşi să ţipi, încâtdoctorulaspus:„Săaşteptămpânăîşirevine.Dacăesigurăcăvreaavortulăsta,poatesă-lfacăşidupăaia“.Aşacăte-amadusaicişite-amlăsatsădormi.Şiaidormit,nuglumă!

—Vreisăspuicănumis-afăcutniciun…Cuvântul pe care îl rostise cu atâta îndrăzneală în faţa unor străini chiar în după-amiaza aceea îi

părea acum de nepronunţat. Zeliha îşi pipăi pântecele în timp ce ochii ei cerşeau mângâiere, însărecepţioneraeraultimapersoanădinlumecarei-arfiputut-oda.

—Căfetiţaeîncăaici…—Păi,nuştiiîncădacăeoea!spuserecepţionerapeuntonindiferent.ÎnsăZelihaştia.Ştia,purşisimplu.Cândieşiînstradă,înciudaîntunericuluicareselăsa,avusenzaţiacăeradimineaţadevreme.Ploaia

încetase,iarviaţapăreafrumoasă,aproapesuportabilă.Cutoatecătraficuleraîncăinfernal,iarstăzileplinedenoroi,mirosul înviorătordedupăploaiedădea întreguluioraşunaersacru. Icişicolocopiiiţopăiauprinbălţi,seîmproşcaucunoroi,sedelectaucomiţândpăcateuşoare.Dacăaexistatvreodatăuntimp potrivit pentru păcătuit, atunci trebuie să fi fost chiar în acel moment trecător. Unul din acelemomenterarecândaveaisentimentulcăAllahnudoarvegheaasupranoastră,cineînvăluiaîniubirealui;unuldinacelemomentecândÎlsimţeaiaproape.

Istanbululdeveniseparcăometropolăfericită,deunpitorescplinderomantism,lafelcaParisul,îşi

spuse Zeliha; nu că ar fi fost vreodată la Paris. Un pescăruş trecu zburând jos, lansând un mesajcodificat pe care era aproape pe punctul de a-l descifra. Preţ de jumătate de minut, Zeliha a fostîncredinţată că se afla în pragul unui nou început. „De ce num-ai lăsat,Doamne, s-o fac?“, se auzimurmurând,însă,deîndatăcecuvinteleîiieşirădingură,ceruînspăimântatăiertareateeidinea.

Iartă-mă,iartă-mă,iartă-mă.Îndepărtându-se pe sub curcubeu, Zeliha se îndrepta şchiopătând spre casă, strângând în braţe

serviciul de ceai şi tocul rupt, simţindu-se totuşi mai puţin descurajată decât se simţise de câtevasăptămânibune.

Deci, în acea primă vineri din iulie, pe la opt seara, Zeliha se întoarse acasă, la bătrânul konak

turcesccuîncăperi înalte,cepărea totaldeplasat încomparaţiecublocurilemodernedecinciorimaimaridimprejur.UrcăcugreuscaraînspiralăşilegăsipetoatefemeiledinfamiliaKazancılaetajuldesus,strânseînjurulmeseişiocupatesăcineze,fiindcă,evident,nuvăzuserăniciunmotivpentrucares-oaştepte.

—Bună,străino!Intră,aşază-teşitulamasanoastră,spuseBanu,întinzândgâtulpedeasuprauneiaripioarecrocantedepuilacuptor.ProfetulMahomednesfătuieştesăîmpărţimmâncareacustrăinii.

Buzeleîieraulucioase,obrajiilafel,deparcăsechinuisecevatimpsă-şiîntindăgrăsimeadepuipetoatăfaţa,pânăşipeochiiăiaaieicăpruişiluminoşi.CudoisprezeceanimaiînvârstăşicântărindcutreisprezecekilogramemaimultdecâtZeliha,păreaa-i fimaicurândmamădecât soră.Dacăeras-ocrezipeea,Banuaveaunsistemdigestivextremdebizar,carestocaabsoluttotceingera,oafirmaţiemultmaicredibilădacănuarfisusţinut,deasemenea,că,şidacăarfibăutnumaiapă,corpuleiarfitransformat-oşipeaceastaîngrăsimeşi,deaceea,nuputeafifăcutăresponsabilăpentrukilogrameleeisauobligatăsăţinăregim.

—Ghiceşteceavemînsearaastalacină!continuăveselăBanu,fluturându-şidegetulspreZelihaînaintede-aapucaoaltăaripioarădepui.Ardeiumpluţi!

—Probabileziuameanorocoasă!spuseZeliha.Meniuldinsearaaia îipăreaminunatdecunoscut.Pe lângăunpuiuriaş,maierausupăde iaurt,

karniyarik2,pilaki3,kadinbuduköfteler4rămasedinajun,turşu5,çörek6făcut înziuaaia,unborcan

deayran7şi,o,da,ardeiumpluţi.Zelihaîşi traseimediatunscaun,foameafiindmaiputernicădecâtlipsadeentuziasmlagânduldealuapartelaocinădefamiliechiarînajunuluneizileatâtdegrele.

—Peundeaiumblat,domnişoară?mormăimaică-sa,Gülsüm,careprobabilîntr-oviaţăanterioarăfuseseIvancelGroaznic.

Îşiîndreptăumerii,ridicăbărbia,încruntădinsprânceneşiapoiîşiîntoarsefaţaasprăspreZeliha,deparcăfăcândtoateasteaarfipututcitigândurilemezinei.

Iată-lestândfaţăînfaţă,GülsümşiZeliha,mamaşifiica,încruntându-seunalaalta,gatasăseialaceartă,însăezitândsăînceapălupta.Zelihaîşiferiprimaprivirile.Ştiindpreabinecegreşealăimensăar

fifăcutdândfrâuliberfurieiînfaţamameisale,sesilisăzâmbeascăşiîncercăsădeaunrăspuns,deşiunulocolit.

—Erausuperreducerilabazarazi,amcumpăratunserviciudeceştideceai.Suntabsolutsuperbe!Suntcusteluţeauriteşiauşilinguriţeasortate.

—Dinpăcatesespargatâtdeuşor,murmurăCevriye,adouacavârstădintresurorileKazancışiprofesoarădeistorienaţionalăaTurcieilaunliceuparticular.

Mâncaîntotdeaunasănătosşiechilibratşiîşipurtapărulstrânsperfectîntr-uncocrăsucitpeceafădincarenuscăpanicioşuviţărebelă.

—Aifostlabazar?Decen-aicumpăratşiniştebeţişoaredescorţişoară?!Ţi-amspusdedimineaţăcăosăavemlacinăbudincădeorezşicănumaiavemîn toatăcasaniciunfirdescorţişoarăcasăpresarpeea.

Banuîncruntădinsprânceneîntredouăîmbucăturidepâine,însăprobleman-opreocupămaimultdeoclipă.Teoriaeidesprepâine,pecareţineasăoexpunăregulatşisăopunătottimpulînpractică,eracă,dacăstomaculuinuisedădeaocantitateadecvatădepâinelafiecaremasă,nuaveasă„ştie“căeraplinşi,prinurmare,aveasăcearămaimultămâncare.Pentrucastomaculsăînţeleagăclarcăeraplin, trebuiasămănâncicantităţicorespunzătoaredepâinelafiecarefel.Astfel,Banumâncapâinela

cartofi,laorez,lapaste,labörek8şi,înmomenteleîncarevoiasă-itransmităstomaculuiunmesajcâtsepoatedeclar,mâncapâinecupâine.Anumâncapâinelamasăeraunpăcatîntoatăregula,pecareAllahl-arfipututierta,însăBanucusiguranţănu.

Zelihastrânsedinbuzeşităcu,amintindu-şiabiaacumdesoartabeţişoarelordescorţişoară.Ocolindîntrebarea,îşipuseunardeiumplutînfarfurie.Defiecaredatăputeaghicifoarteuşorcinegătiseardeii–Banu,CevriyesauFeride.DacăîigăteaBanu,ardeiierauumpluţidinbelşugcutotfeluldechestiicarealtfelle-arfilipsitteribil,printrecarealune,anacardsaumigdale.DacăîigăteaFeride,ardeiierauumpluţi din belşug cu orez şi atât de umflaţi că era imposibil să-i mănânci fără să se crape. Când

tendinţaeide-aumpleardeiipânălarefuzseadăugaplăceriidea-icondimentaînfelşichip,dolmalar9

gătitedeFeridedădeaupedinafarădeatâteaierburiaromateşimirodenii.Înfuncţiedecombinaţie,îiieşeauorifoartebune,oride-adreptulgroaznice.IardacăardeiiîigăteaCevriye,erauîntotdeaunamaidulci, fiindcă avea obiceiul să pună zahăr pudră în orice lucru comestibil, de parcă ar fi vrut săcompensezeprinastaacrealauniversuluisău.Şiseîntâmplasecaînziuaaiasăfieeaceacaregătise.

—Amfostladoctor…,murmurăZeliha,dezbrăcândcugrijădolmadeînvelişulverdepal.—Doctoriiăştia!sestrâmbăFerideşiridicăfurculiţaînaerdeparcăarfifostunbastonpecarel-ar

fifolositcasăindiceunlanţîndepărtatdemunţipeohartă,iarpubliculein-arfifostpropriafamilie,cinişteeleviaflaţilaoradegeografie.

Ferideaveaoproblemăcucontactulvizual.Sesimţeamaibinevorbindculucrurile.Prinurmare,cuvinteleeipăreausăseadresezefarfurieiZelihei.

—N-aicititziarulazi-dimineaţă?Auoperatocopilădenouăanideapendicităşiauuitatofoarfecă

înea.Aiideecâţidoctoridinţaraastaartrebuiînchişipentrumalpraxis?DintrefemeileKazancı,Ferideeraceamaifamiliarizatăcuprocedurilemedicale.Înultimiişaseani

fusesediagnosticatăcuoptbolidiferite,iarfiecaresunaşimaibizardecâtceadinainte.Dacădoctoriieraucei carenu reuşeau să sehotărască sauFeride însăşidădea sârguincioasădintr-oboală într-alta,nimeni n-ar fi putut spune. După o vreme n-a mai contat oricum. Sănătatea devenise o ţară a

făgăduinţei,unfeldeShangri-La10dincarefusesealungatăînadolescenţăşiundeaveaintenţiasăseîntoarcă într-o bună zi. Însă pe drum se oprea să se odihnească la nenumăratele popasuri cu numepompoaseşitratamenteînspăimântătoarecareîiieşeauîncale.

Chiar şi pe vremea când era doar o copilă, Feride avea ciudăţeniile ei. Ca elevă era extrem dedificilăşinumanifestanicicelmaivaginterespentrualtcevaînafarădeoreledegeografiefizică,iarlaoreledegeografienumanifestainteresdecâtpentrucâtevasubiecte,începândcustraturileatmosferei.Subiectele ei favorite erau deteriorarea stratului de ozon din atmosferă şi legătura dintre curenţiioceanicidesuprafaţăşistructuraatmosferei.Reţinusetoateinformaţiilepecareleputuseadunadesprecirculaţia stratosferică de la altitudini înalte, caracteristicile mezosferei, vânturile montane şi brizelemarine,ciclurisolareşilatitudinitropicale,despreformaşimărimeapământului.Apoirepetaacasătotceînvăţaselaşcoală,condimentândfiecareconversaţiecuinformaţiidespreatmosferă.Defiecaredatăcând făceaparadădecunoştinţeleeidegeografie fizică,vorbeacuunzelneobişnuit,plutinddepartedeasupra norilor, sărind de la un strat al atmosferei la altul.Apoi, la un an după absolvire, Feride aînceputsădeasemnedeexcentricitateşidetaşare.

Deşi interesul ei pentrugeografia fizicănu s-apierdutniciodată cu adevărat îndecursul anilor, ainspirat totuşi o altă arie de interes care îi plăcea enorm: accidentele şi dezastrele. În fiecare zi citeapagina a treia a tabloidelor. Accidente de maşină, crime în serie, uragane, cutremure, incendii şiinundaţii,maladii fatale, bolimolipsitoare, viruşi necunoscuţi… Feride le studia pe toate cu atenţie.Memoriaeiselectivăînregistracatastrofelocale,naţionaleşi internaţionaledoarpentrualecomunicadinsenincelorlalţi.Nu-i luaniciodatăpreamultsăumbreascăoconversaţie,fiindcăaveaoînclinaţieînnăscutădeadescoperinenorocirileascunseînoricepovesteşidealeinventachiar,cândnuexistau.

Însăveştilepecarelilecomunicanu-isupăraupeceilalţi,fiindcărenunţaserădemultsămaicreadăînea.Familiasadescoperiseomodalitatepropriede-atratanebunia,şianumede-aoconfundaculipsadecredibilitate.

Ferideafostlaînceputdiagnosticatăcuun„ulcerpefonddestres“,undiagnosticpecarenimenidin familie nu l-a luat în serios pentru că „stresul“ devenise un fel de laitmotiv. Imediat dupăintroducerea sa în cultura turcă, termenul „stres“ fusese întâmpinat cu atâta entuziasm de locuitoriiIstanbulului, încât în oraş au apărut peste noapte nenumăraţi bolnavi de stres. Feride călătorise fărăopriredelaoboalăcauzatădestreslaalta,surprinsăsădescoperevastitateaaceluiteren,dinmomentcenupăreasăexistepracticnimiccaresănuaibălegăturăcustresul.Dupăaceeaacochetatovremecusindromul maniaco-depresiv, amnezia disociativă şi depresia psihotică. O dată chiar, când a reuşit

performanţadeaseotrăvisingură,afostdiagnosticatăcuBittersweetNightshade11,numecare,dintrecelealetuturorbolilorei,îiplăceacelmaimult.

Odatăcufiecareetapăacălătorieisalesprenebunie,Ferideîşischimbacoafuraşiculoareapărului,aşacă,dupăuntimp,înîncercarealordeaurmărimodificărilepsihiculuiei,doctoriiauînceputsăţinăungraficalcoafurilorsale.Părscurt,delungimemedie,foartelungşi,odată,completras;tapat,lins,permanent şi împletit; dat cu tone de fixativ, gel, ceară sau cremă de păr; împodobit cu tot felul deaccesorii,delaagrafelapietrepreţioaseşipanglici;fiecăeravorbadepărtunsscurtînstilpunk,fixatcuclameîncocuridebalerină,făcutşuviţesauvopsitînoricenuanţăposibilă,fiecaredincoafurileeiconstituiaunepisodtrecător,întimpceboalasarămâneafermăpepoziţii.

Dupăunlungsejurprintr-un„sindromdepresivacut“,Ferides-aîndreptatspre„graniţă“,untermeninterpretatîntr-unmoddestuldearbitrardediversemembrealefamilieiKazancı.Maică-saainterpretatcuvântul „graniţă“ ca pe o problemă în strânsă legătură cu poliţia, funcţionarii vamali şi ilegalitatea,descoperindastfelo„delincventăstrăină“înpersoanaluiFeride.Astfeladevenitşimaibănuitoareînprivinţaacesteifiicenebuneîncarenuavuseseniciodatăîncredere.Întotaldezacordcuea,surorileluiFerideîşievocauprinconceptulde„graniţă“înprimulrândideeademargine,iarideeademargineleevocaimagineauneistâncimortale.Multăvremeautratat-ocuceamaimaregrijă,deparcăarfifostosomnambulă caremergea pe un zid înalt şi care putea să cadă în orice clipă. Totuşi, lui Petite-Ma,cuvântul„graniţă“ îievoca tivireamilieurilorşideaceea îşi studianepoatacumare interesşiadâncăînţelegere.

Feridetrecusedecurândlaunaltdiagnosticpecarenimeninu-lputeanicimăcarpronunţa,darămiteinterpreta:„schizofreniehebefrenică“.Deatuncirămăsesefidelănoiisalenomenclaturi,caşicândarfifostînsfârşitmulţumităcăajunseselaclarificareanominalădecareaveaatâtanevoie.Oricarearfifostdiagnosticul,trăiadupăreguliletărâmuluifantezieisale,înafaracăruianupuseseniciodatăpiciorul.

Dar în această primă vineri din iulie, Zeliha nu dădea nici o atenţie dispreţului arhicunoscut alsuroriieipentrudoctori.Începândsămănânce,şi-adatseamacâtdefoameîifusesetoatăziua.Aproapemecanic,mâncăobucatădeçörek,îşiturnăunpahardeayran,luăînfurculiţăaltădolmaverde,opuseînfarfurieşiledezvăluituturorsecretulcecreşteaînăuntrulei:

—Aziamfostlaginecolog…—Ginecolog!repetăimediatFeride,fărăsăfacăînsăvreuncomentariu.Dintre toţi doctorii, ginecologii erau singura categorie în privinţa căreia avea foarte puţină

experienţă.—Amfostlaginecologsăfacunavort.Zelihaîşiterminăpropoziţiafărăsăseuiteînochiinimănui.Banulăsăjosaripioaradepuişiîncepusă-şipriveascăpicioareledeparcăarfiavutvreolegăturăcu

asta;Cevriyestrânsetaredinbuze;Feridescoaseunţipătscurtşiapoilăsăsă-iscapeunhohotciudatderâs;maică-saîşimasăîncordatăfruntea,simţindparcăapropiindu-seprimelesemnealeuneidureride

capteribile;iarPetite-Ma…eibine,Petite-Macontinuăpurşisimplusă-şimănâncesupadeiaurt.Poatefiindcăsurzisedestuldetareîndecursulultimelorluni.Saupoatefiindcătraversadejaprimelefazealedemenţei.Saupoatepurşisimpluconsideracănuaredecesăseagite.CânderavorbadePetite-Ma,nuputeaiştiniciodată.

—Cumaipututsă-ţiucizipropriulcopil?întrebăCevriyeîndurerată.—Nueuncopil!ridicăZelihadinumeri.Înfazaasta,aşspunemaidegrabăcăeoumflătură.Arfi

odenumiremultmaiştiinţifică.—Ştiinţifică!Astanueştiinţă,cicruzimeîntoatăregula!izbucniCevriyeînlacrimi.Eştiplinăde

cruzime!Aşaeşti!— Ei bine, atunci am veşti bune pentru tine. Nu l-am ucis… mă rog, ucis-o! spuse Zeliha

întorcându-secalmăspresoră-sa.Nucăn-aşfivrut.Amvrut!Amîncercatsăavortezumflăturaaia,darn-afostsăfie.

—Cevreisăspui?întrebăBanu.Zelihaîşiluăofaţăcurajoasă.—Allahmi-atrimisunmesaj,zisepeuntonneutru,ştiindcănuerabinesăspunăaşacevaunei

familii ca a ei, însă spunând-o oricum. Zac acolo anesteziată, cu doctorul de o parte şi asistenta decealaltă.Încâtevaminuteosăînceapăoperaţia,iarcopilulosădispară.Pentrutotdeauna!Însăchiarînclipa încaresuntpecalesă-mipierdcunoştinţapemasadeoperaţie,audrugăciuneadedupă-amiazăveninddelaomoscheedinapropiere…rugăciuneaemoalecaobucatădecatifea.Îmiînvăluieîntregultrup.Apoi, imediatcese încheierugăciunea,audunmurmur,caşicumcinevami-arşopti laureche:„Nuveiucideacestcopil!“.

Cevriye se trase înspăimântată înapoi, Feride tuşi nervos în şervet, Banu înghiţi cu greutate, iarGülsüm se încruntă. Numai Petite-Ma rămase netulburată, cufundată într-o lume mai bună şi,terminându-şisupa,aşteptăcumintefelulurmător.

— Şi după aceea…, îşi continuă Zeliha povestea, vocea aia misterioasă îmi porunceşte: „Oooo,Zeliha!Oooo,tu,păcătoasafamilieiKazancı,aacesteifamiliideoamenidrepţi!Lasăcopilulacestasătrăiască!Tun-aideundesăştiiîncă,însăcopilulacestavafiunmareconducător.Copilulacestavafisultan!“.

— Imposibil! o întrerupse Cevriye, profesoara, care nu pierdea nici o ocazie să facă paradă decunoştinţeleei.Numaiexistăsultani,suntemonaţiunemodernă.

— „Oooo, păcătoaso, copilul acesta va domni peste alţii!“, continuăZeliha, prefăcându-se că nuauzise lecţia soră-sii. „Nudoar ţara aceasta, nu doar întregulOrientApropiat şiBalcanii, ci întreagalumevaauzidenumelelui.Copilulacestavaconducemulţimileşivaaducepaceşidreptatelumii!“.

Zelihaseoprişirespirăadânc.—Oricum,amveştibunepentruvoi!Ampăstratcopilul!Nupestemult timposăpunemîncăo

farfurielamasă.

—Unbastard!exclamăGülsüm.Vreisăaduciînsânulfamilieiuncopildinflori.Unbastard!Cuvântulproduseoimpresieputernicăasupratuturor,caopiatrăaruncatăîntr-oapăstătătoare.—Să-ţifieruşine!Întotdeaunaaifăcutfamiliaastaderâs.FaţaluiGülsümseschimonosidefurie.—Uită-telapiercinguldinnasultău…lamachiajulăla,lafustelealearevoltătordescurteşila,a,

da,latocurilealeaînalte!Astaseîntâmplăcândteîmbraci…caocurvă.Artrebuisă-imulţumeştizişinoapte luiAllah;ar trebui să fii recunoscătoarecănusuntbărbaţi în familiaasta.Te-ar fiomorâtcusiguranţă.

Astanuera tocmaiadevărat.Poatenuparteacuomorâtul,ciparteacu lipsabărbaţilor în familie.Existau.Peundeva.TotuşieraadevăratcăînfamiliaKazancıeraumultmaimultefemeidecâtbărbaţi.Caşicândasupraîntregiigenealogiiseabătuseungreublestem,generaţiidupăgeneraţiidebărbaţidinfamiliaKazancımuriserădetinerişipeneaşteptate.SoţulluiPetite-Ma,RizaSelimKazancı,depildă,amuritpenepusămasălaşaizecideani,deinsuficienţărespiratorie.Apoi,îngeneraţiaurmătoare,LeventKazancıamuritde infarct înaintesăapuceacincizeci şiunaaniversare,călcândpeurmele tatălui şibunicului lui.După câte se părea, duratamedie de viaţă a bărbaţilor din familie scădea dramatic cufiecaregeneraţie.

Unstrăunchicefugisecuorusoaică,oprostituatăcareîlstorsesedebani,murisedefrigînSankt-Petersburg;unaltbărbat,totorudăde-alor,îşiaflasemoarteasubroţileuneimaşinipecândîncercasătraversezeautostradaîntr-ostareavansatădeebrietate;diferiţinepoţimuriserăpeladouăzecişicevadeani,unuldintreeiseînecasepecândînotabeatpelunăplină,altulfuseselovitînpieptdeunglonţtrasdeunhuligancaresărbătoreadupăceechipacucareţineacâştigasecupa,altulcăzuseîntr-unşanţdevreo20demetri săpatdemunicipalitatepentru renovarea rigolelordepe străzi.Unvărde-aldoilea,Ziya,seîmpuşcase,fărăniciunmotivaparent.

Generaţiedupăgeneraţie,caşicânds-arfisupusuneiregulinescrise,bărbaţiidinfamiliaKazancımuriserădetineri.Ceamaiînaintatăvârstălacareajunseserăceidingeneraţiaactualăerapatruzecişiunudeani.Hotărâtsăiasădintipar,unaltstrăunchiavuseseogrijădeosebităsăducăoviaţăsănătoasă,abţinându-se cu stricteţe să mănânce prea mult, să facă sex cu prostituatele, să intre în contact cuhuliganii,săconsumealcoolşialtedrogurişisfârşisestrivitdeobucatădebetoncăzutădepeunşantierdeconstrucţiipelângăcaretreceadinîntâmplare.ApoimaieraCelal,unvărîndepărtatcareeraiubireavieţiiluiCevriyeşisoţulpecareîlpierduseîntr-oîncăierare.Dinmotiveîncăneelucidate,Celalfusesecondamnat ladoianide închisoarepentru luaredemită. În totacest timp,prezenţa lui în families-arezumat lascrisoriledestulderarepecare le trimiteadin închisoare,atâtdevagişidedistante încât,când a sosit vesteamorţii sale, pentru oricine altcineva în afară de soţia sa a fost ca şi cum şi-ar fipierdutcelde-altreileabraţ,unulpecarenu-lavuseserăniciodată.Apărăsitaceastăviaţăînurmauneiîncăierări,nudincauzauneiloviturisauaunuipumn,cifiindcăacălcatpeuncabludeînaltătensiuneîntimpceîncercasă-şigăseascăunlocmaibuncasă-iurmăreascăpeceilalţideţinuţicărându-şipumni.

Dupăce şi-apierdut iubireavieţii ei,Cevriye avândut casa în care stăteau şi a revenit ladomiciliulfamiliei Kazancı, o profesoară de istorie veşnic nemulţumită, cu un simţ spartan al disciplinei şiautocontrolului. La fel cum la şcoală ducea un război înverşunat împotriva copiatului, acasă a luatasupraeisarcinadeapurtaocruciadăîmpotrivaimpulsivităţii,dezbinăriişispontaneităţii.

ApoimaieraSabahattin,soţuldrăguţşiamabil,însălafeldeşters,alluiBanu.Cutoatecănuerarudădesângecueişipăreaextremdesănătosşideviguros,cutoatecăceidoieraucăsătoriţilegal,înafarascurteiperioadededupălunademiere,Banuapetrecutmaimulttimpînkonak-ulfamilieidecâtacasăcusoţulei.Răcealafizicădintreeieraatâtdeevidentă, încât,cândBanule-adatvesteacăeraînsărcinatăşicăaveasăaibăgemeni,toatălumeaaglumitpeseamaimposibilităţii tehniceasarcinii.Însăsoartapotrivnicăce îiaşteptape toţibărbaţiidin familiaKazancı i-a lovitpegemeni laovârstăfragedă.Dupăceşi-apierdutbăieţiidincauzauneiadintrebolilecopilăriei,Banus-amutatpermanentîncasafamilieisale,vizitându-şidestulderarbărbatulînaniicareauurmat.Dincândîncând,seduceasăvadădacăerabine,maidegrabăcaostrăinăgrijuliedecâtcaosoţieiubitoare.

Apoi, desigur, mai era Mustafa, singurul fiu din generaţia actuală, o piatră preţioasă cu care îibinecuvântaseAllahîntrecelepatrufiice.RezultatulobsesieiluiLeventKazancıde-aaveaunfiucaresă-i poarte numele a fost acela că cele patru surori Kazancı crescuseră cu sentimentul că erau niştemusafiri nepoftiţi. Primii trei copii fuseseră toţi fete. Banu, Cevriye şi Feride avuseseră întotdeaunasenzaţia că fuseseră o introducere la adevărata creaţie, un preludiu accidental în viaţa sexuală apărinţilor, cu atâta hotărâre se concentraseră pe conceperea unui băiat. Cât despre cel de-al cincileacopil,Zeliha,aceastaştiapreabinecăfuseseconceputăînsperanţacăsoartale-arputeasurâdededouăorilarând.Dupăcefăcuserăînsfârşitunbăiat,părinţiieivoiserăsăvadădacăeraudestuldenorocoşicasămaifacăîncăunul.

Mustafale-afostdragdinziuaîncares-anăscut.Oseriedemăsuridrasticeaufostluatepentrua-lprotejadesoartanecruţătoarecareîiaşteptapetoţibărbaţiidinfamilie.Cânderabebeluş,îlînfăşuraudin cap până-n picioare în şiraguri de mărgele şi amulete împotriva deochiului; când era puşti, erasupravegheatnecontenitşipânălaoptaniapurtatpărullungcaalfetiţelor,pentrua-lînşelapeAzrail,îngerulmorţii.Când i seadresacineva, îi spuneau„fetiţo“,„vinoaici, fetiţo!“.Deşieraunelevbun,marepartedinviaţadeliceanaluiMustafaafostdistrusădeincapacitateasadeasocializacuceilalţi.Regeacasălael,înclasăbăiatulpăreasărefuzesăfieunuldintreceimulţi.Cutimpul,ledeveniseatâtdeantipatic tuturor, încât,cândGülsümavrutsădeaopetrecerepentruMustafaşiprietenii luicasăsărbătoreascăabsolvirealiceului,adescoperitcănuaveapecinesăinvite.

Fiind atât de arogant şi de nesociabil în afara casei, atât de regeşte tratat în familie şi cu fiecareaniversaremaiaproapedeîmplinireadestinuluinefastaltuturorbărbaţilordinfamiliaKazancı,dupăuntimppărinţilorlis-apărutoideebunăsă-l trimităpeMustafaînstrăinătate.Într-olună,bijuteriileluiPetite-Maau fostvândutepentrua face rostdebaniinecesari, iar fiul învârstădeoptsprezeceanialfamilieiKazancıapărăsitIstanbulul, îndreptându-sespreArizona,undeadevenitstudentlaInginerie

AgricolăşiaBiosistemelorşiunde,cupuţinnoroc,aveasătrăiascăpânălaadâncibătrâneţi.Astfelcă,înaceaprimăvineridiniulie,cândGülsümacertat-opeZelihaspunându-icătrebuiasă

fie recunoscătoarecănuexistaubărbaţi în familie,peundevaeraceva adevăr înafirmaţiaaia.Dreptrăspuns,Zelihan-ascosuncuvânt.Înschimb,s-aîndreptatsprebucătărie,casă-lcauteşisă-ideademâncaresinguruluimasculdincasă–unmotangritărcat,cuofoameinsaţiabilă,oatracţieneobişnuităpentruapăşinenumăratesimptomedestressocialcareputeaufiinterpretateîncelmaibuncazcaunsemndeindependenţă,iarîncelmairăucazcaunuldenevroză.NumeleluieraPaşaalTreilea.

Prin konak-ul familiei Kazancı se perindaseră generaţii întregi de pisici, ca şi de oameni; toatefuseseră iubite şi, fără excepţie, toate muriseră de bătrâneţe, spre deosebire de oameni. Cu toate căfiecare pisică îşi păstrase caracterul său distinct, două gene competitoare predominau, în mare,genealogiafelinăacasei.Pedeoparte,eragena„nobilă“ceproveneadelaopersanăalbă,cublanalungă şi nasul turtit pe care Petite-Ma o adusese cu ea când se măritase, pe la sfârşitul anilor ’20(„probabilcăpisicaastaetoatăzestreaei“,îşibăteaujocdeeafemeiledinvecini).Pedealtăparte,eragena„maidaneză“ceproveneadelaopisicăneidentificată,daraparentmarodeschis,cucarepersanaalbăreuşisesăseîmperechezeîntr-unadinescapadeleei.Generaţiedupăgeneraţie,deparcăarfifăcutcurândul,unadinceledouătrăsăturigeneticeprimalalocuitoriifelininăscuţisubacelacoperiş.Dupăun timp,membrii familiei Kazancı încetaseră să-şi mai bată capul să găsească nume diferite pentrufiecareînparte,luându-seînschimbdupăgenealogiafelinelor.Dacăpisoiularătacaundescendentalramuriiaristocratice,alb,cublana lungăşinas turtit, îlnumeaupe rândPaşa Întâiul,PaşaalDoilea,Paşa al Treilea… Dacă făcea parte din ramura pisicii maidaneze, îl strigau Sultan – un nume netsuperior, ce semnala credinţa că pisicile maidaneze erau spirite libere, care puteau să se descurcesingureşinutrebuiausăsedeabinepelângănimeni.

Pânăînziuaaceea,fărăexcepţie,distincţiadenumesereflectaseînpersonalitateatuturorpisicilorce trăiseră sub acel acoperiş. Cele care făceau parte din ramura nobilă s-au dovedit a fi mândre,capricioaseşităcuteşiselingeauneîncetat,ştergândoriceurmăacontactuluicuoameniicândcinevalemângâia;celedinadouacategorieeraumaicurioaseşimaivioaieşiaveautotfeluldeplăceribizare,precumceade-amâncaciocolată.

Paşa al Treilea întruchipa în mod caracteristic trăsăturile ramurii sale, plimbându-se întotdeaunaîncoaceşi-ncolocupaşisolemni,deparcăar fipăşit învârfulpicioarelorpesticlăpisată.Aveadouăocupaţiifavoritepecarelepuneaînpracticădecâteoriaveaocazia:săroadăcablurileelectriceşisăobserve păsările şi fluturii, prea leneş ca să le vâneze.De cea de-a doua se plictisea uneori, însă deprimaniciodată.Aproapefiecarecabluelectricdincasăfusese în repetate rândurimorfolit, sfâşiatcughearele, muşcat şi stricat de el. Paşa al Treilea reuşise să supravieţuiască până la o vârstă foarteînaintată,avândînvedereşocurileelectriceprincaretrecuse.

—Aşa,Paşa,bunbăiat.Zeliha îi dădu sămănânce câteva bucăţi de brânză feta, preferata lui.Apoi îşi puse un şorţ şi se

apucăsăseluptecuunmuntedecratiţe,tigăişifarfurii.Dupăceterminădespălatvaseleşisecalmă,însfârşit,seîntoarsetârându-şipicioarelelamasă,undecuvântulbastardpluteaîncăînaer,iarmaică-saîncruntaîncădinsprâncene.

Au stat cu toţii acolo, fără să semişte, până când cineva îşi aminti dedesert.Unmiros dulceag,liniştitor invadă încăperea când Cevriye se apucă să toarne budinca de orez din ceaunul imens încastroanelemici.ÎntimpceCevriyecontinuasăîmpartăcuouşurinţăexersatăbudinca,Ferideourma,presărândnucă-de-cocosrasăînfiecarecastron.

—Arfifostmultmaibunăcuscorţişoară,spuseBanupeuntonplângăreţ.N-arfitrebuitsăuiţisăcumperiscorţişoară.

Lăsându-sepespătarulscaunului,Zelihaîşiînălţăcapulşiinspirăadânc,deparcăarfitrasunfumdintr-o ţigară invizibilă.Pecândexpira,dândafară încetulcu încetul toatăobosealacaresestrânseseînăuntrulei,simţiaceaindiferenţăoscilantăslăbinddinnou.Nerviieicedarăsubpresiunealucrurilorcareseîntâmplaserăşiacelorcarenuseîntâmplaserăînaceazilungăşiinfernală.Cuprinsecuprivireaîntreagamasă, simţindu-se din ce în cemai vinovată la vederea fiecărui castron cu budincă de orezornatăcufulgidenucă-de-cocos.Apoi,fărăsăîntoarcăochii,murmurăcuovoceatâtdemoaleşidesubţire,încâtparcănueradelocaei.

—Îmiparerău…,spuse.Îmiparefoarterău.

1. Acoperământ pentru cap şi faţă, făcut dintr-un material uşor, purtat de femeile musulmane înprezenţapersoanelordesexopus(înarabă,înorig.).

2. Preparat specific bucătăriei turceşti, făcut din carne tocată, vinete, sare, piper, roşii, ardei verde,bulion,uleişiceapă(întc.,înorig.).

3.Mâncaredefasolegătităcuuleidemăslineşiservităculămâie(întc.,înorig.).4.Chifteledincarnetocatăamestecatăcuorezşi înveliteîntr-ocrustăasemănătoareceleideşniţele

(întc.,înorig.).5.Combinaţiedemurături(varză,castraveţi,ardeiiuteşimorcov)(întc.,înorig.).6.Plăcintă(întc.,înorig.).7.Băuturătradiţionalăturceascăfăcutădiniaurt,lapte,apăşisare(întc.,înorig.).8.Plăcintă,deobiceidefoi,umplutăcubrânză,carnesaulegume(întc.,înorig.).9.FeldemâncarespecificOrientuluiMijlociu,ceincludevarietăţiprecumfrunzedeviţă,ardeiverzi

sauvineteumplutecuorezsaucarne(întc.,înorig.).10.Tărâmfictiv,sinonimcuparadisulterestru.11. Lăsnicior (Solanum dulcamara), pop., umbra-nopţii: plantă agăţătoare cu flori violete şi fructe

otrăvitoare,acăreitulpinăsefoloseştelapreparareaceaiurilorşidecocturilor.

CAPITOLULDOI

Boabedenăut

Supermarketurilesuntlocuripericuloase,plinedecapcanepentruceidescurajaţişiconfuzi,saucelpuţinaşagândeaRosepecândseîndreptaspreraionulcuscutece,hotărâtădedataastasănucumperedecât ce avea într-adevăr nevoie. De altfel, nu eramomentul potrivit să caşte gura pe-acolo. Nu sesimţeadelocînlargulei,fiindcă-şilăsasefetiţasăoaştepteînmaşină,înparcare.Uneorifăcealucruripecareleregretaimediat,darpecarenulemaiputeaschimbaşi,dac-arfisăspunemadevărul,acesteincidenteseînmulţiserăîngrijorătorîndecursulultimelorluni–alultimelortreilunişijumătate,casăfimmaiexacţi.Trei lunişi jumătate încare trecuseprinchinurile iadului, rezistând, împotrivindu-se,plângând, refuzând să accepte, rugându-se să nu fie aşa şi, în cele din urmă, dându-se bătută în faţaevidenţei –mariajul ei se terminase.Căsătoriaputea fi onebunie trecătoare care te făcea să crezi căavea să ţină o veşnicie, însă eramultmai greu să-i apreciezi ironia când nu erai tu cel care-i puneacapăt.Faptulcămariajultrebuiasăsetărăgănezemulttimpînaintesăsedestramedetotîţicreafalsaimpresiecămaiexistăîncăosperanţă,pânăcândîţidădeaiseamacănutrăiaicusperanţaînmaibine,cicu speranţacă suferinţava lua înceledinurmăsfârşitpentruamândoi, ca fiecare săpoatămergepedrumulluisaualei.ŞitocmaiastasehotărâseRosesăfacădeacumînainte,sămeargăpedrumulei.Dacăastaînsemnasătreacăprintr-unfeldetunelalsuferinţeiprincareDumnezeuosileasăsetârască,vaieşilacapătulcelălaltdenerecunoscut,nuvamaififemeiaslabăcarefuseseodată.

Capentrua-şipecetluihotărârea,Rosesesilisăscoatăunchicot înfundat, însăacestaiseopri îngât. În schimb,oftă,unoftatmaidegrabăde îngrijoraredecâtde surpriză,pentrucăajunsese într-unraionpecarepreferasănu-lviziteze:Dulciurişiciocolată.PecândtreceaîngoanăpelângăsecţiuneacuCiocolatăneagrăfărăzaharuricuaromădevanilieşicontrolalcaloriilor,seopribrusc.Şi înşfăcăuna,două…cinciciocolate.Nucăşi-ar fisupravegheatatentconsumuldecalorii, însă îiplăceacumsuna sau,mai precis, îi plăceaposibilitatea de a supraveghea ceva,orice.După ce fusese acuzată înrepetaterânduricăeraogospodinăneglijentăşiomamăîngrozitoare,Roseeradornicăsădovedeascăpeoricecăicontrariul.

Întoarseimediatcăruciorul,însăsetreziîntr-unaltraioncumâncarenesănătoasă.Undenaibaerauscutecele?Privireai-acăzutasupraunuimuntedebezelepresăratecunucă-de-cocosşi,fărăsă-şideaseamacândlepuseseacolo,încăruciorseaflaudejaunul,două…şasepachete.Nufaceasta,Rose,nu

faceasta…numaitârziudeazidupă-amiazăaiînfulecataproapeunkildeîngheţatăCherryGarcia…Te-aiîngrăşatdejadestul…Dacăeraunavertismentlăuntric,nuseauzisuficientdetare.TotuşiactivăunbutonalvinovăţieiundevaînsubconştientulluiRoseşioimagineaeiînseşiiseiviînminte.Preţdeo secundă rămase pironită locului, uitându-se la reflexia sa într-o oglindă imaginară, deşi evitase cuîndemânareoglindarealădinspatelesalatelororganiceproaspete.Cuinimastrânsă, îşiprivicoapseleîngroşate şi fundul imens, dar reuşi totuşi să zâmbeascăvăzându-şi pomeţii înalţi, părul de unblondauriu,ochiideunalbastruceţosşiurechilealeaperfectealeei!Urecheaeraoparteacorpuluiatâtdedemnădeîncredere.Oricâtdemultte-aifiîngrăşat,urechilerămâneauneschimbate,întotdeaunafidele.

Dinnefericire, lucrul ăsta nu se-ntâmpla şi cu restul.Forma trupului luiRose eradeparte de a fifidelă.Trupuleieraatâtdeschimbător,încâtnu-lputeaîncadraînniciunuldintipurileîncareHealthyLivingMagazineclasifica trupurilecititoarelorsale.Dacăaraparţinegrupuluicu„formădepară“,depildă, ar avea coapsele mai late decât umerii. Dacă ar aparţine grupului cu „formă de măr“, ar fiînclinatăsăseîngraşeînzonapieptuluişiabdomenului.Avândcalităţileambelorgrupuri,Rosenuştiapreabineîncecategoriesăseintegreze,doardacănuexistaunaltgrupnemenţionat,grupulcu„formădemango“,careseîngrăşapestetot, înspecial înzonaposteriorului.„Lanaiba“, îşispuse.Vadajoskilogramele înplus.Acum, căblestematul ăladedivorţ se terminase, avea sădevinăo femeienouă.„Categoric“,îşispuse.CategoriceracuvântulpecareRoseîlfoloseapepostde„da“.Iarînlocde„nu“,spuneaîntotdeauna„categoriccănu“.

Înveselitălagândulcăîşivasurprindefostulsoţşiarhinumeroasaluifamiliecunouaînfăţişarepecareaveas-ocapetecurând,Rosecuprinserapidcuprivireaîntregulraion.Mâinileeiseîntindeaudupădulciurişicaramele–carameledulcicuconţinutscăzutdezahărşiunt,batoanecufructe,spiralenegreculemn-dulce–learuncăimediatpetoateîncăruciorşioluălagoanădeparcăarfifugitdecinevacareourmărea. Însă faptulcăcedasepatimiieipentrudulciuriavuseseprobabilunefectdeclanşatorasupra conştiinţei ei încărcate de vinovăţie, fiindcă în clipa imediat următoare se lupta cu nişteremuşcărigroaznice.Cumputuseoaresă-şilasefetiţasingurăînmaşină?ÎnfiecareziauzeailaKVOAdesprevreopuştoaicărăpitădinfaţacaseieisaudesprevreomamăacuzatădepunere înpericolprinimprudenţă…SăptămânatrecutăofemeiedinTucsonşi-adatfoclacasăşiaproapeşi-aomorâtceidoicopiicaredormeauînăuntru.Dacăis-arîntâmplavreodatăochestiedegenulăsta,îşiziseRose,soacră-saarfiîncântată.Shushan-atotputernica-matriarhăarintentaimediatprocespentrucustodianepoată-sii.

Adâncităînacestescenariisumbre,Rosenuseputuabţinesănuseînfioare.Eraadevăratcăfusesedestul de aeriană în ultima vreme, că uita lucruri elementare, însă nimeni, nici o fiinţă cu minteaîntreagă,n-arfipututs-oacuzepedreptcăeraomamădenaturată!Categoriccănu!Aveadegândsăledovedeascăastaatâtfostuluieisoţ,câtşienormeiluifamiliiarmeneşti.Familiafostuluieisoţeradintr-o altă ţară, undeoamenii aveaunumepe care ea nu le puteapronunţa şi secrete pe care nu le putea

descifra.Rosesesimţiseîntotdeaunacaointrusăacolo,fuseseîntotdeaunaconştientăcăeraoodar1–acestcuvântcleiosselipisedeeachiardinprimazi.

Eraîngrozitorsăfiiîncăataşatmentalşiemoţionaldecinevadecareaifostdespărţitdinpunctdevedere fizic. După ce s-a aşternut praful, din acel un-an-şi-opt-luni de mariaj lui Rose nu-i mairămăseserădecâtungustamarşiuncopil.

„Asta-i tot cemi-a rămas…“,murmurăRosepentru sine.Acesta era, într-adevăr, celmai comunefectsecundaralamărăciuniipostmaritalecronice:tefăceasăvorbeştisingur.Oricâtedialoguriţi-aifiimaginat, nu rămâneai niciodată fără cuvinte. În decursul ultimelor săptămâni, Rose se certase înrepetaterânduriînînchipuireaeicufiecaremembruînpartealfamilieiTchakhmakhchian,apărându-secufermitate,câştigânddefiecaredată,articulândfluenttoatelucrurilepecarenureuşisesălespunăcuvocetareîntimpuldivorţuluişipecareledeplânsesedeatunciîncoace.

Aici erau!Scutece superabsorbante fără latex.Pe când le aşeza în cărucior, observă căunbărbatîntre două vârste, cu barbişon, îi zâmbea.Adevărul era că luiRose îi plăcea să-i fie remarcată grijamaternăşiacum,căaveapublic,nuseputuabţinesănuschiţezeunzâmbetdesatisfacţie.Mulţumită,seîntinsesăiaocutieuriaşădeşerveţeleuşorparfumatecuAloeVeraşicuvitaminaE.Slavăceruluicăuniioameniîiapreciaugrijamaternă.Călăuzitădedorinţadeacâştigaşimaimultăapreciere,seplimbăînsusşi-njosprinraionulcuprodusepentrusugari,găsinddefiecaredatăunlucrupecarenuavuseseniciointenţiedea-lcumpăramaidevreme,darpecarenuvedeaacumniciunmotivsănu-lcumpere:treisticledeloţiuneantibacterianăcontraerupţiilorprovocatedescutece,untermometrudesiguranţăînformăderaţăpentrubaiacopilului,careteavertizacândapadincadăerapreafierbinte,unsetdeşaseapărători deuşădinplasticpentru aprotejadegeţelele copilului, opungădegunoipentrumaşină cuMax theMonkeyşiosuzetădecauciuc în formăde fluturepentrucreştereadinţilor,umplutăcuapărefrigerabilă.Lepusepe toate încărucior.Cinear fiputut spunecăeraomamă iresponsabilă?Cumputeau să o acuze că nu dădea atenţie nevoilor fetiţei ei?Nu renunţase la facultate când se născusecopilul?Numuncise din greu ca să susţină căsătoria aia?Din când în când, luiRose îi plăcea să-şiînchipuie ceamai bună variantă a ei încămergând la facultate, încă virgină şi, o, da, încă slabă.Decurândgăsiseoslujbălacantinafacultăţiicarearfiputut-oajutasă-şiîmplineascăprimulvis,deşinuşipecelelaltedouă.

Pecândintraînraionulurmător,chipulluiRoseseschimonosi.Mâncareinternaţională.Aruncăoprivire nervoasă la borcanele cu vinete în sos şi la conservele cu foi de viţă în saramură. Gata cu

patlijan2!Gatacusarmalar3!Gatacumâncareaetnicăciudată!Numaiprivindkhavourma4aiaoribilăise strângea stomaculghem.Deacum înainte avea săgăteascăcevoia ea.Avea săgătească feluridemâncarecuadevăratspecificeKentucky-uluipentrufetiţaei!Preţdeoclipăinterminabilă,Roserămasepironită în loc, storcându-şi creierii să găsească un exemplu de fel de mâncare perfect. Chipul i seluminălagândulunorhamburgeri.Categoric!seasigurăînsineaei.Cemaie,ochiurişiclătitecusiropdearţar,hotdogcuceapăşigrătarcucarnedeoaie,da,înspecialgrătarcucarnedeoaie…Şiînloculbăuturiiăleiaîngrozitoarepebazădeiaurtpecaresesăturasepână-ngâts-ovadălafiecaremasă,aveausăbeacidrudemere!Deacumînainteaveasăaleagămeniullorzilnicdinbucătăriasudistă,chiliiute

saucostiţăafumată…sau…boabedenăut.Vaservitoateacestefelurifărăsăseplângă.Singurullucrudecareaveanevoieeraunbărbatcaresăsteaalăturideealamasălasfârşitulzilei.Unbărbatcares-oiubeascăde-adevăratelea,peeaşimâncareapecareogătea.Categoric,deastaaveanevoieRose:deuniubit fărăbagajetnic, fărănumegreudepronunţat, fărăfamilienumeroasă;un iubitnou-nouţcaresăapreciezeboabeledenăut.

FuseseovremeîncareeaşiBarsamseiubeau.OvremeîncareBarsamnicimăcarnuobservaşicusiguranţă nici nu-i păsa de felurile demâncare pe care le punea ea pemasă, fiindcă privirea lui eraîndreptată în altă parte, adâncită într-a ei, scufundată în dragoste. Obrajii lui Rose se înroşeau laamintireaacestormomente lascive, însăpăleau imediatcând îşiaminteafaza imediaturmătoare.Vai,înaintesă-şideaseama,familialuiîngrozitoareintraseînscenăcasăodominepentrutotdeauna,iardinaceaclipăafecţiunealorsesubţiase.DacămembriibandeiTchakhmakhchiannuşi-arfibăgatnasurileloracvilineîncăsătorialor,îşispuseRose,soţuleiarfiîncăalăturideea.„Deceţi-aibăgattottimpulnasul în căsătoria noastră?“, o întrebă pe Shushan, pe care şi-o închipuia acum stând în fotoliul ei,numărândochiurile împletiturii, făcând încăopăturicăpentrunepoată-sa. Însăsoacră-sanurăspunse.Frustrată, Rose repetă întrebarea. Acesta era într-adevăr al doilea cel mai comun efect secundar alresentimentului postmarital cronic: te făcea nu numai să vorbeşti singur, ci şi să te înverşuneziîmpotrivacelorlalţi.Chiardacăeraipericulosdeaproapesăcedezi,nuofăceainiciodată.„Decenune-aţilăsatniciodatăînpace?“Rosepuseaceeaşiîntrebare,rândperând,celortreisurorialesoţuluiei–mătuşaSurpun,mătuşaZarouhişimătuşaVarsenig–întimpceseuitafurioasălaborcanelecubaba

ghanoush5deperafturi.Rosepărăsi secţiuneacumâncare etnică,descriindocurbăbruscă şi rapidă spre raionulurmător.

Inspiratădefuriaşimelancoliaei,străbătudelauncapătlaaltulraionulcumâncareconservatăşiboabeuscate, fiind cât pe ce să intre într-un tânăr care stătea acolo. Se uita la raftul pe care erau aranjatediverse sortimente de boabede năut. „Tipul ăsta nu era cu siguranţă aici acumunminut!“, se gândiRose.Păreasăsefimaterializatpurşisimplu,caşicândarfipicatdincer.Aveaopielealbă,untrupsubţire şi bineproporţionat, ochi căprui şi unnas ascuţit, care îl făcea săpară atent şi studios.Părulînchis la culoare era tuns scurt.Rosebănuia că-lmai văzuse înainte, însănu-şi putea aminti unde şicând.

— Sunt bune, nu-i aşa? întrebă Rose. Din păcate, nu toată lumea are destulă minte ca să leaprecieze…

Smulsdinmeditaţie, tânărul tresări şi se întoarse spre femeia roşie la faţă şi plinuţă care răsăriselângăelşi,ţinândîncăînfiecaremânăcâteoconservăcuboabedenăut,roşi.Fiindcăfuseseluatprinsurprindere,nu-şiputearecăpătauşorsiguranţasamasculină.

—Îmiparerău…,spuseînclinândcapulspredreapta.Roseinterpretăticulnervoscapeunsemndetimiditate.Îizâmbitânăruluicasă-iaratecăîliertaşiapoiseuitălafaţaluiaproapefărăsăclipească,făcându-

lsăsesimtăşimainervos.Înafarădeexpresiasuavă,deiepuraş,careiseîntipărisepechip,RoseaveaaltetreiexpresiideanimalinspiratedeMamaNatură,pecarelefoloseaperândînrelaţiilesalecusexulopus: expresia blândă, de câine, pe care o folosea când voia să arate un devotament total; expresiarăutăcioasă,defelină,pecareofoloseacândvoiasăfieseducătoare,şiexpresiabătăioasă,decoiot,pecareoafişadefiecaredatăcânderacriticată.

—O,păitecunosc!Dintr-odatăRosezâmbilarg,mulţumitădememoriaei.—Îmistorceamcreierii întrebându-măundete-ammaivăzut.Acumştiu!EştidelaUniversitatea

dinArizona,nu-iaşa?Punpariucă-ţiplacequesadilla6depui!Tânărularuncăoprivirede-alungulraionului,deparcăs-arfigânditsăoialafugăînoriceclipă,

darnuseputeahotărîîncaredirecţie.—Lucrez cu jumătate de normă laCactusGrill – îşi dăduRose silinţa să-l facă să înţeleagă –,

restaurantul ălamare de la etajul doi alLigii Studenţilor, îţi aduci aminte?Deobicei stau în spateletejgheleiundeseserveştemâncareacondimentată–ştii tu,omleteşiquesadillas.Sigur,eoslujbăcujumătatedenormă;nuseplăteştecineştiece,darcesă-ifaci?Edoartemporar.Ceîmidorescdefaptesădevinînvăţătoare.

Tânărul studia acum întrebător chipul lui Rose, ca pentru amemora fiecare detaliu pentru a şi-lamintimaitârziu.

—Oricum,probabilcăacolote-ammaivăzut,traseRoseconcluzia.Îşimijiochiişiîşiumezibuzadejos,trecândlaexpresiadefelină.—M-amlăsatanultrecut,cândamnăscut,însăacumîncercsămăapucdinnoudefacultate…—Serios?spusetipul,dupăcareînchiseimediatgura.DacăRosearfiavutvreoexperienţăanteriorăcustrăinii,arfidetectatcomplexuldeprezentareal

străinului – teamade a te angaja într-o conversaţie şi de anu spune cuvintelepotrivite lamomentulpotrivitsaudeanulepronunţacorect.

Oricum, încădinadolescenţă,Rosenutrea înclinaţiadeapresupunecă totul în juruleierapentrusau despre sau împotriva ei. De aceea, interpretă tăcerea ca pe un semn al incapacităţii ei de a seprezentacumtrebuie.Pentruaîndreptagreşeala,întinsemâna:

—O,îmicerscuze,amuitatsămăprezint.MăchemăRose.—Mustafa…,spusetânărul,înghiţindcugreu,iarmărulluiAdamisemişcăînsusşi-njos.—Deundeeşti?întrebăRose.—DinIstanbul,răspunseelrepezit.Rose ridică din sprâncene şi o urmă de teamă îi trecu peste chip. DacăMustafa ar fi avut vreo

experienţă anterioară cu provincialii, ar fi putut detecta complexul de informare al provincialului –teamadeanuaveadestulecunoştinţedegeografieşideistoriealumii.Roseîncercasă-şiaducăaminteundeDumnezeueraIstanbulul.EraoarecapitalaEgiptuluisauerapeundevaprinIndia…?Seîncruntă

confuză.Oricum, încă din adolescenţă, Mustafa nutrea frica de a-şi pierde stăpânirea de sine şi forţa de

seducţie faţă de femei.De aceea, interpretă gestul ca pe un semn că o plictisise peRose fiindcă nugăsisenimicinteresantdespusşi,pentruaîndreptagreşeala,segrăbisăpunăcapătconversaţiei.

—Măbucurcăte-amcunoscut,Rose,zisetărăgănândvocalelecuunaccentuşor,darevident.Însătrebuiesăplec…

Lăsă repede jos ambele cutii cu boabe de năut, se uită la ceas, îşi luă coşul şi plecă. Înainte sădispară,Roseîlauzimurmurând„larevedere“şidupăaceea,caunecoualpropriilorcuvinte,dinnou„larevedere“.Apoidispăru.

Pierzându-şi astfel prietenul misterios, Rose îşi dădu seama dintr-odată cât timp irosise însupermarket.Înhăţăcâtevacutiicuboabedenăut,inclusivpecelepecareMustafalelăsaseînurmalui,şisegrăbisprecasă.Trecuprinraionulcuziareşicărţişizăriacolocevadecareaveaneapăratănevoie:Marele atlas al lumii. Sub titlu scria:Atlasul steagurilor, evenimentelor şi hărţilor lumii ce vine înajutorulpărinţilor,elevilor,profesorilorşicălătorilordinîntreagalume.Luăcartea,căută„Istanbul“laindexşi,dupăcegăsipaginacorectă,seuitălahartăcasăvadăundeera.

Când ieşi înparcare,găsi jeepulCherokee1984ultramarin încălzindu-se subsoareleArizonei, întimpcecopiluleidormeaînăuntru.

—Armanoush,trezeşte-te,dulceaţo,mamis-aîntors!Copilulsemişcă,însănudeschiseochii,nicichiarcândRoseîiacoperifaţacuoploaiedesărutări.

Părul ei moale şi castaniu era legat cu o fundă aurie, aproape la fel de mare ca şi capul ei, şi eraîmbrăcatăcuohainăverde,pufoasă,împodobităcudungirozşinasturipurpurii.ArătacaunbraddeCrăciunpitic,decoratdeunnebun.

—Ţi-e foame?Mamio să-ţigăteascămâncareamericanăadevărată în searaasta!exclamăRose.Puse sacoşelepebanchetadin spate,păstrândunpachetdebezelepresăratecunucă-de-cocospentrudrum. Îşi aranjăpărul înoglinda retrovizoare,puseocasetăcareerapreferataei zilelealea şi luăunpumndebezeleînaintesăporneascămotorul.

—Ştiică tipulcucare tocmaim-amîntâlnit lasupermarketedinTurcia?ziseRosefăcându-icuochiulfiică-siiînoglindaretrovizoare.

Totuleraperfect lacopilaei:năsuculcaunnasture,mâiniledurdulii,picioarele, totul, înafarădenume.Familiasoţuluieivoisesă-ipunăfetiţeinumelemameibuniciiei.CâtdemultregretaRosecănuîi dăduse un numemai obişnuit, ca Annie, Katie sau Cyndie, în loc să-l accepte pe cel pe care i-lpropusese soacra ei. Un copil trebuia să aibă un nume de copil, şi „Armanoush“ nu aducea nici pedeparteaaşaceva.Numelesunaatâtde…maturşirece,potrivitprobabilunuiadult.OareRosetrebuiasă aştepte până când fetiţa ei avea să împlinească patruzeci de ani ca să-l folosească fără să simtăfurnicăturipe limbă?Rose îşidăduochiipestecapşimâncă încăobezea.Şi înmomentulălaavuorevelaţie:puteasă-ispunăfeteiei„Amy“deacumîncoloşi,închipdeceremoniedebotez,îitrimise

fetiţeiosărutare.Laintersecţiaurmătoareauaşteptatcasemaforulsăsefacăverde.Rosebăteadarabanacudegetele

învolan,acompaniind-opeGloriaEstefan.Nomodernloveforme,it’sallahustle

What’sdoneisdone,nowismyturntohavefun.7

*

Mustafa aşeză cele câteva lucruri pe care le alesese în faţa casieriţei: măsline Kalamata, spanaccongelat şipizzacubrânză feta,o cutie cu supădeciuperci şiocutie cu supădepui cu tăiţei.PânăveniseînAmerica,nufuseseînviaţaluinevoitsăgătească.Defiecaredatăcândroboteaprinbucătăriaapartamentului său studenţesc, cu două dormitoare, se simţea ca un rege detronat care trăia în exil.Zileleîncareeraservitşihrănitdeobunicăplinădedevotament,omamăşipatrusurorieraudemultapuse.Acum,spălatulvaselor,curăţenia încameră,călcatulşi înspecialcumpărăturileerauopovarăimensăpentruel.N-arfifostatâtdegreudacăarfipututscăpadesentimentulcăaltcinevatrebuiasăfacălucrurilealeapentruel.Eralafeldepuţinobişnuitcutreburilecasnicecaşicusingurătatea.

Mustafaaveauncolegdeapartament:unstudentdinIndonezia,carevorbeafoartepuţin,munceadingreu şi asculta în fiecare seară casete ciudate, precumSusurulpâraielordemunte sauCântecelebalenelor,casăpoatăadormi.Mustafasperasecă,dacăaveauncolegdeapartament,urmasăsesimtămaipuţinsingurînArizona,însărezultatulfusesecutotulaltul.Noaptea,singurînpatulsău,lamiidekilometri de familia lui, nu se putea împotrivi vocilor care-i răsunau în minte. Voci care îi puneaunenumărateîntrebărişiîlînvinovăţeaupentruceeaceera.Dormeaprost.Petreceamultenopţiuitându-selacomediivechisaunavigândpeinternet.Astaîlajuta.Înmomenteleaceleagândurileîlpărăseau.Însăseîntorceauodatăcurăsăritulsoarelui.Îndrumsprecampus,întimpulcursurilorsaualpauzeidemasă,Mustafasesurprindeagândindu-selaIstanbul.Câtarfivrutsă-şipoatăştergememoria,săpoatărestartaprogramulpânăcândtoatefişiereleaveausăfieştersepentrutotdeauna.

Arizona trebuia să-l cruţe pe Mustafa de blestemul care se abătea asupra tuturor bărbaţilor dinfamiliaKazancı.Însăelnucredeaînastfeldelucruri.Îndepărtareadetoateacelesuperstiţii–datulînbobipentrudeochi,cititulîncafea,ceremoniiledeghicireaviitoruluidinfamiliasa–eramaipuţinoalegereconştientăşimaicurândunreflex involuntar.Credeacă toateastea făceaupartedintr-o lumeîntunecatăşicomplicată,numaiafemeilor.

Femeileerauoricumunmister.Crescândprintreatâteafemei,eraciudatcăsesimţiseaşadestrăindeeletoatăviaţalui.

Mustafa crescuse ca unicul băiat al unei familii în care bărbaţiimureau prea devreme şi prea pe

neaşteptate.Nutrisedorinţesexualecrescândeîntimpceeraînconjuratdesuroripecareîierainterzissă le includă în fanteziile sale. Totuşi, a alunecat din ce în cemai jos, nutrind gânduri de nedescrisdesprefemei.Laînceput,Mustafaseîndrăgosteadefetecareîlrespingeau.Terifiatdegândulcăvafirespins, ridiculizat şi ocărât, a început să tânjească de la distanţă după trupul femeilor.Anul ăsta seuitaseînciudatlafotografiiletop-modelelordinrevisteleamericanecucopertelucioase,capentruasepătrundedeevidenţachinuitoarecăniciofemeieatâtdeperfectănuaveasă-ldoreascăvreodată.

Mustafa nu avea să uite niciodată expresia răutăcioasă de pe chipulZelihei când îl făcuse „faluspreţios“.Stânjenealaaceluimoment îl făceaşiacumsă roşească.ŞtiacăZelihaputeacitidincolodemasculinitatealuiforţatăadevăratapovesteaeducaţieisale.Eaînţelegeacăfuseserăsfăţatşihrănitculinguradeomamăasuprită,intimidatăşibătutădeuntatăasupritor.

„Înceledinurmă,aidevenitdeopotrivănarcisistşinesigurpetine“,spuseseea.OarelucrurilearfipututstaaltfelîntreZelihaşiel?Decesesimţiseatâtderespinsşidelipsitdeiubirecuatâteasuroriprinpreajmăşiomamăcareîliubealanebuniealături?

ZelihaîşibătuseîntotdeaunajocdeMustafa,iarmamasaîladmiraseîntotdeauna.Nuvoiadecâtsăfie un om obişnuit, bun şi totodată supus greşelii. Singurele lucruri de care avea nevoie eraucompasiuneaşi şansadeadeveniopersoanămaibună.Dacăaraveaalăturideelo femeiecaresă-liubească, totul s-ar schimba.Mustafaştiacă trebuiasă reuşească înAmerica,nupentrucăvoiasă-şifacăunviitormaibun,cipentrucăvoiasăscapedetrecut.

—Cemaifaci?îlîntrebăzâmbindtânăradelacasă.CuunsingurlucrunureuşiseMustafasăseobişnuiască.ÎnAmerica,toatălumeaîntrebapetoată

lumeacemaiface,chiarşipeceicareleerautotalnecunoscuţi.Înţelegeacăeramaimultoformădesalutdecâtoîntrebarepropriu-zisă.Chiarşiaşa,nureuşeasălerăspundălasalutcuaceeaşilejeritatelipsitădegraţie.

—Bine,mulţumesc,spuse.Tucemaifaci?Fatazâmbi.—Deundeeşti?Într-o zi, am să vorbesc atât de bine engleza, îşi ziseMustafa, încât nimeni n-o să-mimai pună

întrebareaastanepoliticoasă,pentrucănuosălevinăsăcreadă,nicimăcaroclipă,căvorbesccuunstrăin.Luăsacoşaşiieşi.

Uncupludeamericanideoriginemexicanătreceapetrotuar,eaîmpingânduncăruţîncareseafla

un bebeluş, el ţinând demână un puşti. Se plimbau fără grabă în timp ceRose îi privea cu invidie.Acum,cămariajuleiseterminase,fiecarecuplupecareîlvedeaisepăreafericitşimulţumit.

—Ştiice?Aşfivrutcavrăjitoareaaiadebunică-tasămăfivăzutflirtândcuturcul.Îţiînchipuiceîngrozită ar fi fost?Nu-mi pot imagina un coşmarmai înspăimântător pentru fudulii ăia din familiaTchakhmakhchian!Fudulişilăudăroşi…fudulişi…

Rosenuîşiterminăpropoziţia,fiinddistrasădeungândcumnuseputeamainăstruşnic.Semaforulsefăcuverde,maşinilealiniate înfaţaeidemarară, iarcamionetadinspate începusăclaxoneze. ÎnsăRoserămaseîncremenităînacelaşiloc.Fanteziaaceeaeraatâtdeîncântătoare,cănueraînstaresăsemişte.Prinminteîitreceaunenumărateimaginipecândochiieiaruncaupiezişscânteidemâniepură.Acela era, într-adevăr, cel de-al treilea cel mai comun efect secundar al resentimentului postmaritalcronic:tefăceanunumaisăvorbeştisingurşisăteînverşuneziîmpotrivaaltora,cişisădeviiiraţional.Deîndatăceofemeiesimţeaourăjustificată,lumeaseîntorceacususulînjos,iarabsurdulpăreadintr-odatăperfectraţional.

O,dulcerăzbunare.Revenireaeraunplanpe termenlung,o investiţiecareaduceaprofit în timp.Însăputeasă-şiiamultmaicurândrevanşa.PrimulimpulsalluiRoseerasăfacăceva,orice,caresăoaducă laexasperarepe fostaei soacră.Şinuexista în lumeaastadecâtun singur lucrucare leputeasupărapefemeiledinfamiliaTchakhmakhchianmaimultdecâtoodar:unturc!

Ceinteresantarfisăflirtezecuduşmanuldintotdeaunaalfostuluieisoţ.DardeundesăieiunturcînmijloculdeşertuluiArizona?Nucreşteaupecactuşi,nu-iaşa?Rosechicotiîntimpceexpresiafeţeiei se schimba, trecând brusc de la revelaţie la adâncă recunoştinţă.Ce coincidenţă drăguţă că soartatocmaiîiscoseseîncaleunturc.Dareraîntr-adevărocoincidenţă?

Cântândodatăcuradioul,Rosepornimaideparte.Însăînlocsăoia înaintepedrumulei,viră lastânga, făcu o întoarcere de o sută optzeci de grade şi, după ce ajunse pe celălalt sens, se grăbi îndirecţiaopusă.

Primitivelove,Iwantwhatitusedtobe.8

Încâtevaclipe,jeepulCherokee1984ultramarinajunsesedejaînparcareasupermarketuluiFry.I don’t have to think, rightnowyou’vegotmeat thebrink /This is good-bye forall the times I

cried…9

Maşinadescriseunsemicerc,apoifăcuomanevrăînparteaopusă,ajungândlaieşireaprincipalăa

supermarketului.TocmaicândRoseerapecalesă-şipiardăoricesperanţădea-lgăsipetânăr, îlzăriaşteptândrăbdătorautobuzul,cuosacoşătransparentălângăel.

—Hei,Mostapha! strigă Rose scoţând capul pe geamul pe jumătate deschis. Vrei să te duc cumaşina?

—Sigur,mulţumesc.Mustafadădudincapşifăcuoîncercaretimidăsă-icorectezepronunţia:—MăcheamăMus-ta-fa…Înmaşină,Rosezâmbi.

—Mustapha, hai să faci cunoştinţă cu fiica mea, Armanoush… Însă îi spun Amy! Amy, el eMustapha,Mustapha,eaeAmy…

Pe când tânărul îi zâmbea fetiţei somnoroase, Rose îi studie cu atenţie chipul, încercând sădescoperevreun semncă şi-ar fidat seama, însănudescoperiniciunul.Aşacăhotărî să facăoaltăaluzie,dedataastamultmaitransparentă:

—NumeleeiîntregeAmyTchakhmakhchian…Dacăacelecuvinteauinspiratvreunfelderevelaţienegativă,chipulluiMustafanulăsăsăsevadă

nimic.AşacăRose simţinevoia să repete,pentrueventualitatea încarenu fusese înţeleasădeprimaoară:

—ArmanoushTchakh-makh-chi-an!Abia atunci ochii căprui ai tânărului se luminară a înţelegere, deşi nu tocmai în felul la care se

aşteptaseRose.—Chak-mak-chi-an…Çak-mak-çi…!Hei,darsunăturceşte!exclamăelfericit.—Eibine,defaptearmean,spuseRose.Dintr-odatăsesimţinesigurăpeea.—Tatălei,adicăfostulmeusoţ–şiînghiţicugreutate,deparcăarfiîncercatsăscapedeungust

amar–,era,adicăeste,armean.—A,da?spuseelindiferent.Nu se prindea, nu-i aşa? se întrebă Rose în sinea eimuşcându-şi obrajii. Apoi, ca şi când ar fi

eliberatunsughiţîndelungreprimatcareîistăteaîngât,dădudrumulunuichicotderâs.Daredrăguţ…foartedrăguţ…elvafirăzbunareamea!îşiziseea.

—Ascultă, spuse Rose, nu ştiu dacă-ţi place artamexicană, darmâine-seară e deschiderea uneiexpoziţiidegrup.Dacăn-aialteplanuri,amputeamerges-ovedemşisămâncămcevadupă.

—Artămexicană…?făcuMustafaopauză.—Oameniicareauvăzut-oînaltepărţispuncăechiarbună,spuseRose.Eibine,cezici…ţi-ar

plăceasămergicumine?—Artămexicană…!repetăMustafaîncrezător.Sigur,decenu?—Grozav, se înveseli Rose. Ce bine că te-am cunoscut, Mostapha, zise ea stâlcindu-i din nou

numele.ÎnsădedataastaMustafanumaisimţinevoias-ocorecteze.

1.Străină(înarm.,înorig.).2.Preparatculinarfăcutdinvinete,iaurt,uleidemăslineşiusturoi(înarm.,înorig.).3.Preparatculinardincarnetocată(amestecatăcuorezsaualteingrediente)învelităînfoaiedevarză

sauviţă(întc.,înorig.).4.Preparatculinarfăcutdincarnedemielcondimentată,servitrecesaucald,cugarniturădevarză,

tăiţeisausalată(înarm.,înorig.).5.Sossausalatăfăcutădinvinetecondimentatecuusturoi,mentăşilămâie(înarabă,înorig.).6.Preparatculinarspecificmexican,făcutdincartofi,brânzăsaufasole(însp.,înorig.).7.Niciodragostenouăpentrumine,totuleoînvălmăşeală.Ce-afostafost,acumerândulmeusămă

distrez.8.Iubireprimitivă,vreaudinnouce-afostodată.9.Nuenevoiesămămaigândesc,aiturnatultimapicăturăînpahar,/Îţispunadiopentrutoatedăţile

încare-amplâns…

CAPITOLULTREI

Zahăr

—Eadevărat?Vărog,spuneţi-micănueadevărat!exclamăunchiulDikranStambouliandânduşadepereteşinăpustindu-seînliving.

Îşicăutanepotulsaunepoatelesaupeoricinealtcinevadispussă-lconsoleze.Ochii luinegrierauuşorieşiţidinorbitedetulburare.Aveaomustaţăplină,lăsatăînjos,uşorrăsucitălacapete,careîţilăsaimpresiacăzâmbeştechiarşiatuncicânderade-adreptulfurios.

— Te rog să te linişteşti şi să iei loc, unchiule, murmurămătuşa Surpun, ceamai tânără dintresurorileTchakhmakhchian,fărăsăseuiteînochiilui.

FiindsinguradinfamiliecaresusţinusefărărezervecăsătorialuiBarsamcuRose,acumsesimţeavinovată.Nueraobişnuită să-şi facă astfelde reproşuri.Profesoarăde ştiinţeumane laUniversitateaBerkeleydinCalifornia,SurpunTchakhmakhchianeraomarefeministăşiopersoanăextremdeerudităşi de încrezătoare în sine, convinsă fiind că orice problemădin lumeputea fi rezolvată discutând cucalmşiînţelepciune.Fuseserăvremuriîncareaceastăconvingereproprieofăcusesăsesimtăsingurăîntr-ofamilieatâtdetemperamentalăcaaei.

DikranStamboulianfăcuce isespuseseşise îndreptă târşâindu-şipicioarelespreunscaun liber,molfăindu-şicapetelemustăţii.Întreagafamilieerastrânsăînjuruluneimesevechidemahonîncărcatecumâncare,deşinimeninupăreasămănânce.GemenelemătuşiiVarsenigdormeauliniştitepecanapea.Unvărîndepărtat,KevorkKaraoglanian,eraşielacolo;venisecuavionuldelaMinneapolispentruuneveniment social organizat deComunitatea TinerilorArmeni dinRegiuneaGolfului. În ultimele treiluni,Kevorkparticipaseconştiincioslafiecareevenimentorganizatdegrup–unconcertdebinefacere,picniculanual,petrecereadeCrăciun,petrecerealejerădevineriseara,galaanualădeiarnă,dejunuldeduminicăşiocompetiţiederafting înbeneficiulecoturismuluidinErevan.UnchiulDikranbănuiacămotivul pentru care arătosul săunepotvenea atât dedes laSanFrancisconu eradoarobligaţiade aparticipalaacesteevenimentesociale,cişiatracţiaîncănemărturisităpentruofatăpecareoîntâlniseînacelgrup.

DikranStamboulianprivicuochipofticioşimâncareaaşezatăpemasăşiseîntinsedupăunborcancuayran.Erao reţetăamericanizată,cupreamultecuburidegheaţă. Încastroanelede lutdenuanţediferite se aflau multe din felurile sale de mâncare preferate: fassoulye pilaki, kadin budu köfteler,

karniyarik,churekabiafăcutşi,spreîncântareaunchiuluiDikran,bastirma1.Deşispumegaîncă,furiaisedomolilavedereacastronuluicubastirmaşisetopicutotulcândlângăacestazăricelălaltfelpreferat

alsău:burma2.Înciudafaptuluicădietasafuseseîntotdeaunastrictsupravegheatădesoţiasa,înfiecareanunchiul

Dikranmaiadăugaseîncăunstratdegrăsimelapânteceleluiruşinos,aşacumuncopacadaugăcâteunineldecreşterelatrunchiulsăuodatăcutrecereafiecăruian.Acumeraunbărbatîndesatşicorpolent,carenuaveanimicîmpotrivăsăatragăatenţiaasuprafiecăruiadintreacestedouălucruri.Acumdoianiiseoferiseunrolîntr-oreclamălapastefăinoase.Interpretaseunbucătarvoios,acăruibunădispoziţienuputeafiîntunecatănicimăcardefaptulcăfusesepărăsitdelogodnică,fiindcăaveaîncăbucătăriasaşiputeagătiînvoiespaghete.Defapt,caşiînreclamă,unchiulDikraneraunomatâtdebinedispus,încât,oridecâteorivreunadincunoştinţelesalevoiasăilustrezeclişeulconformcăruiaoameniigraşierau mult mai veseli decât ceilalţi, îi cita numele. Doar că astăzi unchiul Dikran părea a nu fi celdintotdeauna.

—UndeeBarsam? întrebăunchiulDikran luândoköfte dingrămadadepeplatou.Ştiecepunenevastă-salacale?

—Fostanevastă!îlcorectămătuşaZarouhi.Caproaspătăprofesoarădeşcoalăelementarăcareseluptatoatăziuacupuştineascultători,nuse

puteaabţinesănucorectezeoricegreşealăpecareoauzea.—Daaa,fosta!Doarcăeanurecunoaşteasta!Femeiaaiaenebună,văspuneu.Facechestiaasta

special.DacăRosenufaceastacasănesupere,sănu-mimaispuneţimieDikran.Găsiţi-mialtnume!— N-ai nevoie de alt nume, îl consolă mătuşa Varsenig pe unchiul ei. Fără îndoială c-o face

dinadins…—Trebuies-osalvămpeArmanoush,îiîntrerupsebunicaShushan,matroanafamiliei.Se ridică de lamasă şi se îndreptă târşâindu-şi picioarele spre fotoliul ei.Deşi era o bucătăreasă

extraordinară,nuavuseseniciodatăopoftăpreamaredemâncare,iarînultimavreme,setemeaufetelesale,găsiseomodalitatedeaseţineînviaţănemâncândnimicaltcevadecâtoceaşcădeceaipezi.Eraofemeiescundăşiciolănoasă,careaveaoforţăieşitădincomuncândveneavorbaderezolvareaunorproblemechiarmaigravedecâtaceasta,alcăreichipdelicatradiaoaurădecompetenţă.Refuzuleide-aacceptaînfrângereaînciudatuturorevidenţelor,convingereaeinezdruncinatăcăviaţaeraîntotdeaunaoluptăşică,dacăeraiarmean,luptaeradetreiorimaicumplită,iscusinţaeideaobţinecâştigdecauzăasupratuturorcelorpecareîiîntâlneaîifascinaserăde-alungulanilorpemulţidintremembriifamiliei.

—Nimicnuemaiimportantdecâtbunăstareacopilei,murmurăbunicaShushan.Îşi mângâie pandantivul de argint ce îl reprezenta pe Sfântul Anton, de care nu se despărţea

niciodată. Sfântul patron al obiectelor pierdute o ajutase de nenumărate ori în trecut să facă faţăpierderilordinviaţasa.

Acesteafiindzise,bunicaShushanîşiluăandreleleşiseaşeză.Primelesculurialeuneipăturiazurii

decopil,pemargineacăreiaeraubrodateiniţialeleA.K.,atârnaudeandrele.Pentruoclipăseaşternutăcerea, iar toată lumeadin încăpere îi urmărimâinilemişcând cugraţie andrelele. Împletitul buniciiShushanaveaasuprafamilieiefectuluneiterapiidegrup.Ritmulsigurşiegalalfiecăruiochiîilinişteapetoţiceicareopriveau,făcându-isăsimtăcă,atâtatimpcâtbunicaShushancontinuasăîmpletească,nuaveaudecesăseteamăşică,înceledinurmă,totulvafibine.

—Aidreptate.SăracaArmanoush,spuseunchiulDikran.Cadeobicei,luaparteabuniciiShushanînoricedisputăfamilială,ştiindcănuerabinesăsepună

cuatotputernicamaterfamilias.—Cesevaalegedeacestmieluşelnevinovat?întrebăunchiulDikrancuglasscăzut.Înaintecacinevasăpoatărăspunde,lauşadinsprestradăseauziunzornăit,apoiunsunetdecheie

răsucită în broască şi aceasta se deschise. Barsam intră în living cu o faţă palidă, aruncând priviriîngrijoratedinspateleochelarilorcuramămetalică.

—Ah,iateuităcineavenit!spuseunchiulDikran.Domnulmeu,fiicataepecalesăfiecrescutăde

unturcşivădcănufacinimicînprivinţaasta…Amot!3

—Cepotsăfac?selamentăBarsamTchakhmakhchianîntorcându-sespreunchiulsău.ÎşiîndreptăprivireaspreoreproduceredemaridimensiunialucrăriiNaturăstaticăcumăştialui

MartirosSaryanatârnatăpeperete,deparcărăspunsuldecareaveanevoiearfifostascunsundevaîninteriorultabloului.Însăprobabilcănuareuşitsăgăseascăacolonicioconsolare,fiindcă,atuncicândvorbidinnou,vocealuipărealafeldenemângâiatăcaşiînainte.

—Nuamniciundreptsămăamestec.Roseemamaei.

—Aman!4Cemaimamă!râseDikranStamboulian.Pentruunomdeproporţiilesale,aveaunrâsciudatdeascuţit–unamănuntdecareeradeobicei

conştientşipecareîlputeacontrola,exceptândcazurileîncareeratensionat.—Celevaspuneacestmieluşelnevinovatprietenilorsăicândvacreştemare?TatălmeueBarsam

Tchakhmakhchian, străunchiul meu e Dikran Stamboulian, tatăl acestuia e Varvant Istanboulian,numelemeueArmanoushTchakhmakhchian,toţiceidinfamiliameasenumescCutareCutarian,suntnepoata supravieţuitorilor genocidului, care şi-au pierdut toate rudele înmâinilemăcelarilor turci în1915,însămiemis-aspălatcreierulşiamfostînvăţatăsănegacestgenocidpentrucăamfostcrescutădeunturcpenumeMustafa!Cefeldefarsămaieşiasta?…Ah,marnimkhalasim!

DikranStamboulianfăcuopauzăşiseuităatentlanepotulsău,pentruavedeaceefectavuseserăcuvintelelui.Barsamrămâneanemişcat.

—Du-teacolo,Barsam!spuseunchiulDikrandedataastamaitare.IaavionulspreTucsonînsearaastaşipunecapătcomedieiăsteiaînaintede-afipreatârziu.Vorbeştecunevastă-ta.Haydeh!

—Fostanevastă!îlcorectămătuşaZarouhipecândseserveacuobucatădeburma.Ah,n-artrebuisămănâncchestiaasta.Arepreamultzahăr.Preamultecalorii.Decenuîncerciîndulcitoriiartificiali,mamă?

— Pentru că nimic artificial nu pătrunde în bucătăria mea, replică Shushan Tchakhmakhchian.Mănâncădupăpoftainimiipânănuîmbătrâneştişinufacidiabet.Toatelucrurileauunanotimpallor.

—Sigur,atuncipresupuncăsuntîncăînanotimpulzahărului.MătuşaZarouhi îi făcucuochiul, însănu îndrăznisămănâncemaimultdeo jumătatedeburma.

Mestecândîncă,seîntoarsesprefrateleei,întrebând:—Oricum,cefaceRoseînArizona?—Şi-agăsitoslujbăacolo,spuseBarsampeuntonplacid.—Daaa,cemai slujbă! replicămătuşaVarsenig scărpinându-şivârfulnasului.Cenaibacredecă

faceîmpănândenchiladasdeparcăn-araveaunsfanţ?Ofacedinadins,săştii.Vreacatoatălumeasădeavinapenoi,săcreadăcănu-idămnimicpentruîntreţinereacopilului.Omamăsingură,curajoasă,luptându-secusoarta!Ăstaerolulpecareîncearcăsă-ljoace!

—Armanoushvafibine,murmurăBarsam,încercândsănuparădisperat.RosearămasînArizonapentrucăvreasăseapucedinnoudefacultate.SlujbadelaLigaStudenţiloreochestietemporară.Vreadefaptsădevinăprofesoară.Vreasă-şipetreacătimpulcucopiii.Nuenimicrăuînasta.AtâtavremecâteaeînregulăşiaregrijădeArmanoush,ceimportanţăarecucineseîntâlneşte?

—Aişinuaidreptate,spusemătuşaSurpuntrăgându-şipicioarelesubeapescaunşiaşezându-semaibinepecândprivireaiseînăsprea,căpătândonotăcinică.Într-olumeperfectă,aiputeaspune:Eibine,eviaţaei,nunepriveştepenoi.Dacănuainiciunfelderespectpentruistorieşipentruneam,niciunfeldememoriesauderesponsabilitate,dacătrăieştidoarînprezent,poţipretindecusiguranţălucrulăsta.Însătrecutul trăieşteînprezent, iarstrăbuniinoştri trăiescprincopiiinoştrişi tuştiiasta…CâtăvremeRoseoareîngrijăpefiicata,aitotdreptulsăteamesteciînviaţaei.Maialesatuncicândîncepesăsevadăcuunturc!

Neîmpăcându-se cu discursurile filosofice şi preferând discuţiile directe jargonului intelectual,mătuşaVarseniginterveni:

—Barsamdragă,arată-mişimieunturccarevorbeştearmeana,dacăpoţi.Dreptrăspuns,Barsamîiaruncăsuroriisalemaimarioprivirepiezişă.MătuşaVarsenigcontinuă:—Spune-mi câţi turci au învăţat vreodată armeana.Nici unul!De cemamele noastre au învăţat

limbalor,şinu invers?Nue limpedecinepecineadominat?Doaromânăde turciavenitdinAsiaCentrală,nu-iaşa?Şi,pânăsă-ţidaiseamacesepetrece,eraupestetot!Ces-aîntâmplatcumilioaneledearmenicareseaflaudejaacolo?Aufostasimilaţi!Masacraţi!Lăsaţiorfani!Deportaţi!Şiapoiuitaţi!Cum poţi să-ţi dai fiica, sânge din sângele tău şi carne din carnea ta, pe mâna celor care suntresponsabilipentru faptul că suntematâtdepuţini şi atâtdenenorociţi astăzi?MesropMashtots s-arrăsuciînmormânt!

Dânduşordincap,Barsamrămaseîncontinuaretăcut.Pentruauşurachinulnepotuluisău,unchiulDikranseapucăsăspunăopoveste.

—Unarabseduce lafrizersăse tundă.Dupăasta încearcăsăplătească, însăfrizerulzice:„Nicigând,nupotsă-ţiprimescbanii.Eunserviciuînfolosulcomunităţii“.Plăcutsurprins,arabulpleacă.Îndimineaţaurmătoare,cânddeschideprăvălia,frizerulgăseştelauşăunbiletdemulţumireşiuncoşdecurmale.

Unadingemenelecaredormeaupecanapeaîncepusăseagiteşisăscâncească,însăseopriimediat.—Chiar în ziua următoare, un turc se duce să se tundă la acelaşi frizer. După asta încearcă să

plătească, însă frizerul zice din nou: „Nici gând, nu pot să-ţi primesc banii. E un serviciu în folosulcomunităţii“. Plăcut surprins, turcul pleacă. În dimineaţa următoare, când deschide prăvălia, frizerul

găseştelauşăunbiletdemulţumireşiocutieculokum5.Trezitădemişcărilesuroriisale,cealaltăgeamănăsepusepeplâns.MătuşaVarsenigseduserepede

laeaşireuşis-ofacăsătacădoarmângâind-ouşorcudegetele.—Înziuaurmătoare,unarmeanintrăînfrizeriesăsetundă.Dupăastaîncearcăsăplătească,însă

frizerulseîmpotriveşte:„Îmiparerău,nupotsă-ţiprimescbanii.Eunserviciuînfolosulcomunităţii“.Plăcutsurprins,armeanulpleacă.Îndimineaţaurmătoare,cânddeschideprăvălia…iaghiciţicegăseştefrizerul?

—Unpachetcuburma?sugerăKevork.—Nu!Zecearmeniaşteptânduntunsgratis!—Vreisăspuicăsuntemniştezgârciţi?întrebăKevork.—Nu, tânărneştiutor ce eşti, spuseunchiulDikran. Încercdoar să spuncănepasăunii de alţii.

Dacă vedem ceva bun, îl împărţim imediat cu prietenii şi cu rudele. Doar datorită acestui spirit decolectivitateaureuşitarmeniisăsupravieţuiască.

— Însă se spune de asemenea că, atunci când doi armeni se întâlnesc, întemeiază trei bisericidiferite,spusevărulKevorkluândopoziţieclară.

—Das’mader’smom’ri,norenkohchim’nats6,mormăiDikranStamboulian,trecândlaarmeană,aşacumfăceadefiecaredatăcândîncercasăledeatinerilorolecţieşinuizbutea.

Nefiind în stare să înţeleagădecâtarmeanavorbită încasă,nu şipecea folosită înziare,Kevorkrâse,poatepuţincampreanervos,încercândsăascundăfaptulcăînţelesesedoarprimaparteafrazei,nuînsăşirestul.

—Oğlanikizdirmayasin!7.Bunica Shushan ridicase o sprânceană, vorbind în turcă, aşa cum făcea întotdeauna când voia să

transmitădirectunmesajuneipersoanemaiînvârstădinîncăpere,fărăcatineriis-oînţeleagă.Pricepândmesajul,unchiulDikranoftăcaunbăiatcertatdemaică-saşiseîntoarseiarăşilaburma

sa,încercândsă-şigăseascăoconsolareînea.Seaşternutăcerea.Toţişitoate–ceitreibărbaţi,celetreigeneraţiidefemei,miriadeledecarpeteceîmpodobeaupodeaua,argintăriavechedindulap,samovarul

de pe şifonier, caseta din video (Culoarea rodiilor8), cât şi nenumăratele tablouri şi icoana cu

RugăciuneaSfinteiAnaşiposterulcumunteleAraratacoperitcuozăpadădeunalbimaculat–amuţirăpentruoclipăpecândîncăpereacăpătaoluminozitateneobişnuită,fiindscăldatăînluminasomnoroasăafelinaruluicaretocmaiseaprinseseafară.Fantomeletrecutuluiseaflauacolo,cuei.

Omaşină opri şi parcă în faţa casei, iar luminile farurilormăturară interiorul camerei, luminândliterele atârnatepeperete, într-o ramăaurită:ADEVĂRATVĂSPUN,CĂORICEVEŢILEGAPEPĂMÂNTVAFILEGATÎNCER;ŞIORICEVEŢIDEZLEGAPEPĂMÂNTVAFIDEZLEGATÎNCER–MATEI18:18.Unalttramvaitrecusunându-şiclopotele,transportândcopiigălăgioşişituriştidinRussianHill laAquaticPark, laMuzeulMarineişi laDebarcaderulpescarilor.ZgomoteleoreidevârfdinSanFranciscosefurişauînîncăpere,scoţându-ipetoţidinreverialor.

— Rose nu e rea la suflet, se aventură Barsam. Când ne-am cunoscut, era o fată timidă dinKentucky.

—Sezicecăşiiadulepavatcuintenţiibune,săriunchiulDikran.ÎnsăBarsamnuîlbăgăînseamăşicontinuă:—Văputeţiînchipuicăacolonicimăcarnusevindealcool!Einterzis!Ştiaţicăcelmaiinteresant

evenimentdinElizabethtown,Kentucky,efestivalulanuallacareoameniiseîmbracăprecumpărinţiifondatori?

Barsam flutură dinmâini în sus fie ca să sublinieze ceea ce spusese, fie ca să atragă atenţia luiDumnezeuîntr-orugăciunedeznădăjduită.

—Şiapoiseîndreaptăcutoţiisprecentru,laîntâlnireacugeneralulGeorgeArmstrongCuster!—Deaianu trebuia să te căsătoreşti cueade labun început, spuseunchiulDikranchicotindpe

înfundate.Furia i se risipise deja, fiind înlocuită de sentimentul că numai putea fi supărat pe nepotul său

preferat.— Ce vreau să spun e că Rose nu a trăit într-un mediu social multicultural, remarcă Barsam.

Singurul copil al unui cuplu sudist de treabă care a lucrat şi avea să lucreze întotdeauna la acelaşimagazindearticoledefierărieşimenaj,atrăittoatăviaţaîntr-unoraşmicşi,pânăsă-şideaseamaceiseîntâmpla,s-atrezitînfamiliaastanumeroasăşistrânsunitădecatoliciarmenidindiaspora.Ofamilieimensă,cuuntrecutextremdetraumatizant!Cumv-aţifiaşteptatsăfacăfaţătuturorlucrurilorăstoraatâtdeuşor?

—Păi, nici pentru noi n-a fost uşor, obiectămătuşaVarsenig îndreptând furculiţa spre frate-săuînaintedeaoînfigeîntr-oaltăköfte.

Spredeosebiredemaică-sa,aveaopoftădemâncaregrozavăşi,avândînvederecantitateapecareobăgaîneaînfiecarezi,plusfaptulcădecurânddădusenaştereladouăgemene,eraunadevăratmiracolcăreuşeasărămânăatâtdeslabă.

—Cândtegândeşticăsinguramâncarepecareştias-ogăteascăerafripturaaiaîngrozitoaredeoaielagrătarcuchifle!De fiecaredatăcândveneam lavoi, îşipunea şorţulălamurdar şigăteacarnede

oaie.Toatălumea,înafarădeBarsam,izbucniînrâs.—O,n-ar trebui să fiunedreaptă, continuămătuşaVarsenig, încântatăde reacţiapublicului.Mai

schimbadincândîncândsosul.UneorinedădeafripturădeoaielagrătarcusosTex-Mexpicant,iaralteori, friptură de oaie la grătar cu sos Creamy Ranch… Bucătăria nevesti-tii era un tărâm aldiversităţii!

—Fosteineveste!ocorectăiarăşimătuşaZarouhi.—Darşivoii-aţifăcutzilefripte,spuseBarsamfărăsăseuitelanimeniînmodspecial.Băgaţide

seamăcăprimulcuvântînarmeanăpecarel-aînvăţatafostodar.—Păieraoodar,spuseunchiulDikranaplecându-seînfaţăşibătându-şinepotulpespate.Dacăera

oodar,decenui-amfispusaşa?Zguduitmaimultdebătaiapespatedecâtdeîntrebare,Barsamîndrăznisăadauge:

—Uniidinvoii-auspuschiarThorn9.—Şice-irăuînasta?întrebăofensatămătuşaVarsenig,întreultimeledouăîmbucăturidechurek.

NumelefemeiiăleiaartrebuischimbatdinRoseînThorn.Rosenuisepotriveştedeloc.Unnumeatâtdedulcepentruofemeiecareprovoacănumaiamărăciune.Dacăbietuleitatăşibiataeimamăarfiavutceamaivagăideeîncefeldefemeiesevatransforma,crede-mă,dragulmeufrate,i-arfipusnumeleThorn.

—Destulcugluma!VorbiseShushanTchakhmakhchian.Exclamaţianusunasenicicaunreproş,nicicaunavertisment,

însă, nu se ştie cum, avu ambele efecte asupra tuturor celor din încăpere. Noaptea luase deja loculamurgului, iar lumina dinăuntru scăzuse încet. Bunica Shushan se ridică şi aprinse candelabrul decristal.

—Trebuie să o salvămpeArmanoush de toate relele, ăsta e singurul lucru care contează, spusemoaleShushanTchakhmakhchian,curiduriledepefaţaeişivinişoarelesubţiri,vineţiidepemâinişimaievidenteînluminaalbăşiaspră.Mieluşelulălanevinovatarenevoiedenoi,lafelcumşinoiavemnevoiedeea.

Expresia chipului ei a trecut de la hotărâre la resemnare în clipa în care dădu repede din cap şiadăugă:

—Doarunarmeaneînstaresăînţeleagăceînseamnăsăfiiatâtdedrasticredusdinpunctdevederenumeric.Ne-amîmpuţinatprecumramurileunuicopaccurăţatdecrengi…Rosesepoateîntâlnişichiarsepoatecăsătoricucinevreaea,însăfiicaeiearmeancăşiartrebuicrescutăcaatare.

Apoiseaplecăînfaţăşi,cuunzâmbet,îispusefeteieiceleimari:—Vreisă-midaimiejumătateaaiadinfarfuriata?Diabet,nediabet,cumarputeacinevarefuzao

bucatădeburma?

1.Pastramă(înarm.,înorig.).2.Cataifcualuneşifistic(înarm.,înorig.).3.Ruşine!(înarm.,înorig.,trad.aprox.)4.Vaidenoi!(înarm.,înorig.,trad.aprox.)5.Rahat(întc.,înorig.).6.Mi-amfăcutcelezecedegetelumânărişieltotnuemulţumit(înarm.,înorig.).7.Nunecăjibăiatul!(întc.,înorig.)8.FilmdesprepoetularmeanSayatNova,realizatîn1968deregizorulgeorgianSergheiParadjanov.9.Spin.

CAPITOLULPATRU

Aluneprăjite

AsyaKazancınu reuşeasă-şideaseamaceanume îi făceapeuniioamenisă ţinăatâtdemult laaniversărilezilelorlordenaştere,însăeapersonalleura.Leurâseîntotdeauna.

Poatecădezaprobareaeiaveapeundevalegăturăcufaptulcă,încădepecânderadoarocopilă,înfiecareandeziuaeieraobligatăsămănânceexactacelaşifeldetort–untort întreistaturi,cumerecaramelizate (extremdedulci) şi glazurăde frişcă cu lămâie (extremde acră).Nuaveanici ceamaivagăideedeceseaşteptaumătuşileeicatortulălasă-ifacăplăcere,devremecetotcescoseserădelaeacândveneavorbadesubiectulălaeraunpomelnicîntregdeproteste.Poatecăuitau,purşisimplu.Poatecădefiecaredatăliseştergeaudinminteamintirileultimeiziledenaştere.Eraposibil.FamiliaKazancı era înclinată să nu uite niciodată poveştile altora, dar să le uite cu desăvârşire pe cele alemembrilorsăi.

Aşacă,lafiecarezidenaştere,AsyaKazancımâncaseacelaşitortşi,înacelaşitimp,descoperiseunlucrunoudespreea.Lavârstadetreiani,depildă,aflasecăputeaobţineaproapetotceîşidoreadacăsepuneapeplâns.Totuşi,treianimaitârziu,laceade-aşaseaaniversareazileisaledenaştere,îşidăduseseamacăeramaibine să încetezecu istericalele,deoarececu fiecareepisod,deşi i se făceapeplac,copilăriaeiseprelungea.Cândaîmplinitvârstadeoptani,aaflatcevacepânăatuncidoarintuise,darnuştiusecusiguranţă:căeraobastardă.Privindînurmă,segândicănuartrebuisă-şiatribuieniciunmerit pentru acea informaţie fiindcă, dacă nu era bunica Gülsüm, i-ar fi luat mult mai mult ca s-odescopere.

Seîntâmplaseca,înziuaaceea,celedouăsăfiesingureînliving.BunicaGülsümeraabsorbitădeudatul florilor, iarAsya, de contemplarea ei, pe când colora un clovndintr-o carte de colorat pentrucopii.

—Decevorbeşticuflorile?avrutsăafleAsya.—Fiindcăflorileînflorescdacăvorbeşticuele.—Adevărat?aîntrebatAsyazâmbind.—Adevărat.Dacălespuicăpământulemamalor,iarapatatăllor,seînveselescşiînfloresc.Fără să mai întrebe nimic, Asya s-a întors la cartea ei de colorat. I-a făcut clovnului costumul

portocaliuşidinţiiverzi.Tocmaicânderapecalesă-icolorezepantofiiîntr-unroşuaprins,s-aopritşia

începuts-oimitepebunică-sa.—Dragamea,dragamea!Pământulemămicata,apaetăticultău.BunicaGülsüms-afăcutcănuobservă.Încurajatădeindiferenţaei,Asyaşi-acontinuatparodia.Erarândulvioleteiafricanesăfieudată.PreferatabuniciiGülsüm.Aceastaagânguritsprefloare:—Cemaifaci,dragamea?—Cemaifaci,dragamea?agânguritAsyaînbătaiedejoc.BunicaGülsüms-aîncruntatşiastrânsdinbuze.—Cefrumoasăşicepurpurieeşti!azisea.—Cefrumoasăşicepurpurieeşti!ÎnaceaclipăbunicaGülsümastrânsdinbuzeşiamurmurat:—Bastardo.Arostitcuvântulcuatâtacalm,încâtAsyanuaînţelesimediatcăiseadresaei,şinuflorii.Asyanuaaflat înţelesulaceluicuvântpânăunanmaitârziu, înjurulceleide-anouaaniversăria

zilei sale de naştere, când un copil de la şcoală a făcut-o bastardă. Apoi, la vârsta de zece ani, adescoperitcă,spredeosebiredetoatecelelaltefetedinclasaei,nuaveaacasăunmodelmasculin.I-aluatîncătreianicasăînţeleagăcăastaarputeaaveaunefectdeduratăasuprapersonalităţiiei.Laceade-apaisprezecea,acincisprezeceaşiaşaisprezeceaaniversareadescoperitalte treiadevăruridespreviaţaei,respectiv:căaltefamiliinueraucaaeişicăuneleerauchiarnormale;căînneamuleieraupreamultefemeişipreamultesecretedesprebărbaţicaredispăruserăpreacurândşiîntr-unmodpreaciudat;şică,oricâtdemults-arfistrăduit,nuaveasăfieniciodatăofemeiefrumoasă.

Pânăanu împlini şaptesprezeceani,AsyaKazancıamai înţelescănuaparţinea Istanbululuimaimultdecâtplăcuţelepecare scria„stradă înconstrucţie“ sau„clădire încursde restaurare“, instalatetemporardemunicipalitate,saudecâtceaţacareselăsapesteoraşînnopţileîntunecoasecasănusemairisipeascădecâtatuncicândsecrăpadeziuă,neducândnicăieri,neînchegându-seînnimic.

Înanulimediaturmător,chiarcudoianiînaintedeceade-aoptsprezeceasaaniversare,Asyaadatatacullacutiacumedicamentedincasăşiaînghiţittoatepastilelepecarele-agăsitpeacolo.Cândadeschis ochii, se afla întinsă într-un pat, înconjurată de toatemătuşile ei, de Petite-Ma şi de bunicaGülsüm,dupăcefuseseforţatăsăbeaceaiurimâloaseşiurâtmirositoaredeplante,deparcăn-arfifostdestul de îngrozitor că o puseseră să vomite tot ce avusese în stomac. Şi-a început cel de-aloptsprezeceleaandescoperindunaltfaptcaretrebuiaadăugatrevelaţiiloreianterioare:căînlumeaastaciudatăsinucidereaeraunprivilegiutotatâtderarcarubineleşică,avândofamiliecaaei,eanuvaficusiguranţăunadintreprivilegiate.

Egreudeaflatdacăexistaolegăturăîntreaceastădeducţieşiceeaces-aîntâmplatmaitârziu,însăobsesiaeipentrumuzicăaluatnaştere,maimultsaumaipuţin,întimpulacelorzile.Nueraodragosteabstractă, cuprinzătoare, pentru muzică în general, nici măcar un ataşament pentru anumite genurimuzicale,cimaidegrabăofixaţieasupraunuisingurcântăreţ:JohnnyCash.

Ştiatotuldespreel:miriadededetaliidespretraiectoriasadinArkansasînMemphis,amiciiluidepahar, căsătoriile, suişurile şi coborâşurile vieţii sale, pozele, gesturile şi, bineînţeles, versurile sale.Făcând,laoptsprezeceani,dinversuriledelaThirteenmottoulvieţiieipentrutotdeauna,Asyaahotărâtcăşieasenăscuseîninimadeznădejdiişicăaveasăaducănecazurioriundeseducea.

Astăzi, la cea de-a nouăsprezecea aniversare, se simţeamultmaimatură, observând totuşi o altărealitateavieţiiei:ajunseselanouăsprezeceani,vârstalacaremaică-saonăscusepeea.Dupăcefăcuaceastădescoperire,nupreaştiucesăfacăcuea.Totceştiaeracădeacumîncolonumaiputeafisubnicioformătratatăcauncopil.

Aşacăprotestă:—Văavertizez!Anulăstanuvreautort!Cuumerii ridicaţişimâinile înşolduri,uităpentruoclipăcă,decâteoristăteaaşa,sâniieiplini

ieşeauşimaimult înevidenţă.Dacăşi-arfidatseama,arfi revenit lapoziţiaeiobişnuită,cuspateleîncovoiat,fiindcănuputeasuferipieptulacelaamplu,caredescoperisecăeraoaltăpovarăgeneticăpecarei-olăsasemaică-sa.

Uneoriseasemuiacucreaturaaceeacoranicămisterioasă,Dabbet-ulArz,căpcăunulmenitsăaparăîn Ziua Judecăţii, având fiecare organ împrumutat de la un alt animal din natură. Întocmai ca aceacreaturăhibridă,aveauntrupalcătuitdinelementedisparate,moştenitedelafemeiledinfamiliaei.Eraînaltă,multmaiînaltădecâtmajoritateafemeilordinIstanbul,întocmaicamaică-sa,Zeliha,pecareostriga,deasemenea,„mătuşă“;aveadegeteleosoase, cuvinişoare subţiri, alemătuşiiCevriye,bărbiasupărătordeascuţităamătuşiiFerideşiurechileelefantinealemătuşiiBanu.Aveacelmai îngrozitornasacvilin,nuexistaudecâtdouăcaelîntoatăistorialumii–celalsultanuluiMahomedCuceritorulşicelalmătuşiiZeliha.SultanulMahomedcuceriseConstantinopolul–fiecă-ţiplăceasaunuchestiaasta,eraun lucrudestulde important încât să-i treci cuvederea formanasului.CâtdespremătuşaZeliha,personalitateaeieraatâtdeimpunătoareşitrupuleiatâtdefascinant,încâtnimeninuvedeanasulei–sauoricealtăparte a ei, ladreptvorbind–cao sursăde imperfecţiune. Însă,neavând în curriculumvitaeniciunfelderealizăriimperialeşiposedândoincapacitatenaturalădeafermecaoamenii,îşiziseAsya,cenaibaaveasăfacăcunasulălaalei?

Printrelucrurilepecarelemoştenisedelarudelesaleseaflau,deasemenea,şicalităţimaiplăcute.Depildă,părul!Aveaunpărcârlionţat,negruşirebel–teoretic,caaltuturorfemeilordinfamilie,însăpractic doar ca al mătuşii Zeliha. Mătuşa Cevriye, profesoara disciplinată de şcoală elementară, deexemplu, purta întotdeauna părul bine strâns într-un coc, în timp ce mătuşa Banu nici nu intra îndiscuţie, deoarece purta aproape întotdeauna batic. Mătuşa Feride îşi schimba frenetic coafura şiculoareapărului în funcţiededispoziţie, iarbunicaGülsümaveapărulcabumbacul, fiindcăalbiseşirefuzasăsevopsească,pretinzândcănuarfipotrivitpentruofemeiedevârstaei.Totuşi,Petite-Maeraoroşcatădevotată.PoatecăAlzheimerulcareseînrăutăţeapezicetreceaofăcusepePetite-Masăuiteo groază de lucruri, inclusiv numele copiilor ei, însă până atunci nu uitase niciodată să-şi vopsească

părulroşucuhenna.În cele din urmă, Asya Kazancı incluse pe lista ei cu trăsături genetice pozitive ochii căprui

migdalaţi (moşteniţi de la mătuşa Banu), fruntea largă (de la mătuşa Cevriye) şi un temperamentexplozivcareofăceasăseaprindămultprearepede,darcare,într-unmodcurios,ofăceasăfievioaie(de lamătuşaFeride).Totuşi, detesta săvadăcă le semăna totmaimult, cu fiecare ance trecea.Cuexcepţiaunui singur lucru: înclinaţia lor spre iraţional.FemeileKazancıeraucategoric iraţionale.Cucâtvatimpînurmă,pentruanusecomportacaele,Asyaîşipromisesecănusevaabateniciodatădelaliniaproprieisaleminţiraţionale,analitice.

Pânăsă-mplineascănouăsprezeceani,Asyaeraotânărăatâtdeprofundînsufleţitădenevoiadea-şiafirmapropria individualitate, încâtdevenisecapabilădecelemaistraniiactederebeliune.Astfelcă,dacă repetă obiecţia împotriva tortului, de data asta chiarmai stăruitor ca înainte, în spatele furiei eiexistaunmotivmaiprofund:

—Numaivreautorturiidioate!— Prea târziu, domnişoară, e deja gata, spuse mătuşa Banu, săgetând-o pe Asya cu privirea pe

deasuprauneipentagramemagiceabiaîncepute.Dacăurmătoareletreicărţinusedovedeauafiextremdepromiţătoare,joculdetarotdepemasăse

îndreptaîndirecţiauneiprevestiriderăuaugur.—Darprefă-tecănuştiinimic,fiindcăaltfelbiatamaică-tavafifoartesupărată.Trebuiesăfieo

surpriză!—Cumarputeacevaatâtdeprevizibilsăfieosurpriză?mormăiAsya.PânăatunciînvăţasepreabinecăfaptuldeafimembrăafamilieiKazancıînsemna,printrealtele,să

practici alchimia absurdului, preschimbând necontenit nonsensul într-un fel de logică prin care ai fipututconvingepeoricineşi,cupuţinajutor,chiarpetineînsuţi.

—Eu sunt cea care trebuie să prezică şi să prevestească în casa asta, nu tu, spusemătuşaBanufăcându-icuochiul.

Eraadevărat,celpuţinîntr-oanumitămăsură.Perfecţionându-şişiîmbogăţindu-şide-alungulanilortalentuldeclarvăzătoare,mătuşaBanuîncepusesăprimeascăacasăclienţişisăscoatăbanidinchestiaasta.Oghicitoareputeadevenivestităîntr-oclipăîntotIstanbulul.Dacănoroculeradeparteata,erade-ajunssăciteşticusuccesviitorulcuivaşi,înaintesă-ţidaiseama,aceapersoanădeveneacelmaibunclientaltău.Şicuajutorulvântuluişialpescăruşilorrăspândeavesteaprinoraşatâtderepedecă,înnumaimultdeosăptămână,clienţiistăteaulacoadălauşata.AşaîşicroisemătuşaBanudrumpânăînvârfulscăriiarteiclarviziunii,deveninddinceîncemaifaimoasăcufiecaretreaptă.Clienţiieiveneaudin totoraşul, fecioare şivăduve, fetişcane şibunicuţe fărădinţi, bogaţi şi săraci, fiecaremăcinatdepropriileîndoieli,fiecaremurinddecuriozitatesăaflecelepregătiseFortuna,forţaaceeafemininăşicapricioasă.Veneauacolocuogrămadăde întrebăripebuzeşiplecaucualtele înplus.Uniiplăteausumemaridebanipentrua-şiexprimarecunoştinţasauînchipuindu-şicăoputeaumituipeFortuna,dar

erauşialţiicarenuscoteauunbandinbuzunar.Oricâtdediferiţiarfifost,toţiclienţiiaveauîncomununlucruesenţial:toţieraufemei.Înziuaîncareseproclamaseprezicătoare,mătuşaBanuajuratsolemncănuvapriminiciodatăclienţibărbaţi.

Între timp, multe lucruri în ceea ce o privea pe mătuşa Banu suferiseră o schimbare radicală,începândcuînfăţişarea.Laînceputulcariereieideclarvăzătoare,seplimbaprincasăînfăşuratăînnişteşaluri stacojii, cu broderii viu colorate, aruncate neglijent pe umeri. Totuşi, acestea au fost înlocuitecurândcueşarfemaridincaşmirşiacesteacuşaluridinpashmina,iaracestea,larândullor,cuturbanedemătaseînfăşuratelejerînjurulcapului,colorateîntotdeaunaînnuanţederoşu.Dupăaceea,mătuşaBanuşi-aanunţatpeneaşteptatehotărârealacaremeditaseînsecretdeDumnezeuştiecâttimp:săselepede de tot ce eramaterial şi lumesc şi să se dedice întru totul slujirii lui Allah. În acest scop, adeclarat solemn că era gata să se supună unei perioade de penitenţă şi să abandoneze toatedeşertăciunilelumeşti,întocmaicumfăcuserădervişiiîntrecut.

—Nu eşti derviş, au apostrofat-o cinic surorile ei la unison, hotărâte să o facă să renunţe la unasemeneasacrilegiu,nemaiauzitînanalelefamilieiKazancı.

Şiapoitoatetreiauînceputsăridiceobiecţii,fiecarepetonulcelmaiîndatoritorcuputinţă.—Bagădeseamăcădervişiiobişnuiausăseîmbraceînpânzăasprădesacşiînhainedelână,nusă

seînfăşoareînşaluridecaşmir,aintervenitmătuşaCevriye,ceamaisentimentalădintretoate.MătuşaBanuaînghiţitcugreutate,nesimţindu-seînlargulsăuînhaineleei,întrupulei.—Dervişiiobişnuiausădoarmăînfân,nupesaltelemaridepuf,demnedeoregină,is-aalăturat

mătuşaFeride,ceamaiaiuritădintretoate.MătuşaBanuarămastăcută,privindprinîncăperepentruaevitacontactulvizualcuanchetatoriisăi.

Ceputeaface,durereaeidespateoucideaatuncicândnudormeaîntr-unpatspecial.

—Înplus,dervişiinuaveaunefs1.Uită-telatine!VorbisemătuşaZeliha,ceamaineconvenţionalădintretoate.Dornicăsăseapere,mătuşaBanus-alansatîncontraatac:—Nicieunumaiam.Zilelealeas-audus.Apoiaadăugatcuonuanţămistică,inedită,înglas:—Voipornilaluptăîmpotrivanefs-uluimeuşivoiînvinge!!!În familiaKazancı, ori de câte ori cineva avea îndrăzneala să facă ceva ieşit din comun, ceilalţi

reacţionaucutoţiiînacelaşifel,urmândvechiultipar,careputeafirezumatcamaşa:„N-aidecât.De-aia nu mai putem noi“. În consecinţă, nimeni nu a luat-o în serios pe mătuşa Banu. Remarcândscepticismulgeneral, aceasta s-a îndreptat spre camera ei şi a trântit uşa, ca sănuomaideschidă înurmătoarelepatruzecideziledecâtpentru incursiuni rapide labucătărieşi la toaletă. Înafarădeasta,singura dată când întredeschisese uşa a fost pentru a agăţa de clanţă un bilet pe care scria:„RENUNŢAŢILAVOIÎNŞIVĂ,VOI,CEINTRAŢIAICI!“.

Laînceput,Banuaîncercatsă-liacueapePaşaalTreilea,carelavremeaaiaîşitrăiaultimelelui

zilepepământ.Probabilsegândisecă i-arputea ţinecompanie înpenitenţaeisolitară,nucădervişiiţineaupelângăeipisici.Dar,oricâtdenesociabilerauneori,viaţadeeremiterapreamultpentruPaşaalTreilea,elfiindmultpreaataşatdedeşertăciunilelumeşti,începândcubrânzafetaşicablurileelectrice.Dupănumaimultdeoorăpetrecută încelulamătuşiiBanu,PaşaalTreileas-a lansat într-oseriedemieunăturisfâşietoareşiaînceputsăzgrepţenelauşăatâtdedisperat,încâtis-adatimediatdrumulsăiasă.Dupăceşi-apierdutsingurultovarăş,mătuşaBanus-aadâncitînsingurătateaeişiaîncetatsămaivorbească,rămânândsurdăşimutăfaţădeceilalţi.Deasemenea,a încetatsămaifacăduş,săsemaipieptene,pânăşisăseuitelatelenovelaeipreferată,Blestemuliedereiîndrăgostite–odramăbrazilianăîncareun top-modelbun la suflet suferă tot felulde trădăridinparteacelorpecare îi iubeacelmaimult.

Darşoculcelmaimares-aproduscândmătuşaBanu,carefuseseîntotdeaunaofemeiecuopoftădemâncareuriaşă,aîncetatsămaimănâncealtcevadecâtpâineşiapă.Îiplăcuserăîntotdeaunafoartemultcarbohidraţii,înspecialpâinea,însănimănuinu-itrecusevreodatăprincapcăarputeasupravieţuidoarcupâine.Surorile ei au făcut tot ce le-a stat înputinţăpentru ao ispiti să se lase învoia simţurilor,gătindmultefeluri,umplândîntreagacasăcuaromeledeserturilordulci,alepeşteluiprăjitşifripturilor,adeseaunsecuuntpentruarăspândiunmirosdivin.

Mătuşa Banu a rămas neclintită în hotărârea ei. Ba chiar s-a agăţat cu şi mai multă forţă dedevoţiuneaeişidepâineaeiuscată.Timpdepatruzecidenopţişipatruzecidezilearămasintangibilăsubacelaşiacoperiş.Spălatulvaselor,alrufelor,uitatullatelevizor,bârfacuvecinele–rutinavieţiidezi cu zi – au devenit blasfemii cu care nu voia să aibă în nici un fel de-a face. În decursul zilelorurmătoare,defiecaredatăcândseduceausăvadăcumîimergea,surorilesaleogăseaucitindcuvocetareSfântulCoran.Abisuleifericiteraatâtdeintens,încâts-aînstrăinatdetoţiceicareocunoşteaudecândsenăscuse.Apoi, îndimineaţaceleide-apatruzecişiunazile, în timpce toată lumea luamicul

dejun,mâncândsucuklar2 lagrătar şiochiuri,Banua ieşit târându-şipicioareledincameraei,cuunzâmbetradiospechip,olucireneobişnuităînochişiunbaticroşuprecumcireşelepecap.

—Ceenenorocireaaiadepecapultău?afostprimareacţieabuniciiGülsüm,carenuseînmuiaseniciunpicîntoţianiiăştiaşiîşipăstraîncăasemănareacuIvancelGroaznic.

—Dinmomentulăstaosă-miacopărcapul,aşacumîmicerecredinţamea.— Ce tâmpenie mai e şi asta? s-a încruntat bunica Gülsüm. Turcoaicele nu mai poartă văl de

nouăzecideani.Şiniciunadintrefetelemelen-osătrădezedrepturilepecarecomandantul-şefAtatürkle-aacordatfemeilordinţaraasta.

—Daa,femeilorlis-adatdreptdevotîn1934,aspusşimătuşaCevriye.Încazulîncarenuştiai,istoriamergeînainte,nuînapoi.Dă-ţijosimediatchestiaaia!

MătuşaBanuarefuzat.Apăstratbaticulpecapşi, trecândtestulcelortreiP–penitenţă,prostraţie,pietate–,s-adeclarat

clarvăzătoare.

Întocmaicaşiînfăţişarea,tehnicileeidecitireaviitoruluiausuferitschimbăriprofundede-alungultraiectorieisalepsihice.Laînceputfoloseadoarceştidecafeapentruacitiviitorulclientelorsale,darodată cu trecerea timpului s-a apucat treptat să folosească tehnici noi şi extrem de neconvenţionale,precumcărţidetarot,boabeuscatedefasole,monededeargint,mărgeledemătănii,clopoţeipentruuşă,perle false, perle veritabile, pietricele din ocean, orice îi putea aduce veşti din lumea paranormală.Uneorivorbeacuaprinderecuumeriiei,pecare,pretindeaea, stăteaubălăngănindu-şipicioareledoidjinn-i invizibili.Cel bun pe umărul drept şi cel rău pe umărul stâng.Deşi ştia numele amândurora,pentruanulerosticuvocetare,lespuneapurşisimpludoamnaDulceşi,respectiv,domnulAmar.

—Dacăpeumărultăustângstăundjinnrău,decenu-ifacivântjos?aîntrebat-oodatăAsyapemătuşă-sa.

—Pentrucăuneoricutoţiiavemnevoiedetovărăşiarăului,avenitrăspunsul.Asyaaîncercatsăseîncrunteşiapoiadatochiipestecap,fărăsăobţinăaltefectcuambelegesturi

înafarauneifeţecopilăreşti.Afluieratobucatădintr-uncântecdeJohnnyCashdecareîiplăceasă-şiaducă aminte în timpul diverselor altercaţii cumătuşile sale: „Dece eu,Doamne, ce am făcut ca să

meritasta3…“.—Cecânţi?aîntrebatbănuitoaremătuşaBanu.Nuştiaoboabădeenglezăşinuaveadeloc încredere înnicio limbăcareofăceasăpiardăceva

evident.—Cântuncânteccarespunecă,fiindmătuşaceamaiînvârstă,trebuiesăfiiunmodelpentrumine

şisămăînveţisădistingbinelederău.Însăvădcă-midailecţiidesprenecesitatearăului.—Eibine,lasă-măsă-ţispunceva,adecretatmătuşaBanuuitându-sestăruitorlanepoată-sa.Există

pelumeaastalucruridesprecareoameniibunilasuflet,Allahsă-ibinecuvântezepetoţi,nuauabsolutnicioidee.Şiastaeochestiecâtsepoatedebună,îţispuneu;faptulcănuştiunimicdespreasemenealucrurieînregulă,fiindcădovedeştecâtdebunilasufletsunt.Altfeln-armaifibuni,nu-iaşa?

Asyanus-apututabţinesănudeaaprobatordincap.Laurmaurmei,aveasentimentulcăJohnnyCasharfideaceeaşipărere.

—Dardacăţiseîntâmplăcumvasăcalcipeominăderăutate,nuveicereajutorulniciunuiadinoameniiăştia.

—Şiîţiînchipuicăvoicereajutorulunuidjinnrăutăcios!aexclamatAsya.—Poatecăda,aspusmătuşaBanudânddincap.Săsperămdoarcănuveifiniciodatănevoită.Astaafosttot.Deatuncinuaumaivorbitniciodatădesprelimitelebineluişinecesitatearăului.CamprinvremeaaceeamătuşaBanuşi-aschimbatîncăodatătehniciledecitireaviitorului,trecând

pealune,decelemaimulteoriprăjite.Familiaabănuitcălaorigineaacesteiinovaţii,caşiaaltora,seaflapuracoincidenţă.CelmaiprobabilerafaptulcămătuşaBanuafostsurprinsădeoclientăronţăindaluneşii-aoferitacesteiaceamaibunăexplicaţiecareîitrecuseprincap:puteacitiînalune.Astaeraconvingerea împărtăşită de întreaga familie. Toţi ceilalţi aveau o interpretare diferită. Fiind femeia

sfântăcareera,aşaspuneauzvonuriledinIstanbul,nucereaniciunbandelaclientelesalenevoiaşe,cilecereasă-iaducăînschimbdoaromânădealune.Aluneleaudevenitunsimbolalmărinimieiei.Înoricecaz,stranietateatehniciieiafăcutsă-isporeascăşimaimultfaimaşiaşafoartemare.Oameniiauînceputsă-ispună„MaicaAlună“sauchiar„ŞeiculAlună“,uitânddefaptulcăfemeile,înmărginirealor,nuputeauluaacesttitlurespectat.

Djinn-i răi, alune prăjite… deşi cu trecerea timpului Asya Kazancı se obişnuise cu acesteexcentricităţişicumultealtele,existaunsingurlucruînceeaceopriveapemătuşaeiceamaiînvârstăpe care aveamari dificultăţi în a-l accepta: numele ei. Îi era absolut imposibil să accepte faptul că„mătuşaBanu“seputeametamorfoza în„ŞeiculAlună“,aşacă,defiecaredatăcândîncasăseaflauclientesaucărţidetarotdeschisepemasă,oevitapurşisimplu.Deaceea,deşiauziseperfectultimelecuvinterostitedemătuşaei,s-aprefăcutanufiaşa.Şis-arficomplăcut în ignorareaei fericitădacămătuşaFeridenuarfiintratînmomentulălaînliving,cărândunplatouimenspecarestrăluceatortuldeziuaei.

—Cefaciaici?seîncruntămătuşaFeridedândcuochiideAsya.Nutrebuiasăfiiaici;trebuiasăaiorădebalet.

Eibine,aleaeraualtelanţuriînjurulgleznelorAsyei.Camultemameturcoaicedinclasademijloccareaspirausă-şivadăcopiiiexcelândîntoatelucrurileîncaresepresupuneacăexcelaucopiiidinclasadesus,familiaeidinparteadesusaclaseidemijlocoobligasădesfăşoareactivităţipentrucarenuaveanicicelmaivaginteres.

—Suntemîntr-ocasădenebuni,murmurăAsyacapentrusine.Acestecâtevacuvintedeveniserămantraeizilelealeaşi le repetafărănicioreţinere.Apoiridică

puţinglasulşispuse:—Nu-ţifacegriji.Defapt,erampepiciordeplecare.—Cerostmaiareacum?sărimătuşaFeridearătândînspreplatou.Trebuiasăfieosurpriză!—Nuvreatortanulăsta,sebăgămătuşaBanudincolţulei,întimpceîntorceaprimadintrecele

treicărţidetarotcareaşteptaupemasă.EraMareaPreoteasă.Simbolulconştiinţeiinconştiente–opoartăcătreimaginaţieşitalenteascunse,

dar şi cătrenecunoscut.Strânsedinbuze şi întoarse carteaurmătoare:Turnul.Simbolul schimbărilorfurtunoase,alizbucniriloremoţionaleşialdeclinuluineaşteptat.MătuşaBanupăruoclipăîngândurată.Apoi întoarse a treia carte. Se părea că aveau să aibă curând un vizitator, un vizitator neaşteptat dedincolodeOcean.

—Cum adică nu vrea tort? E ziua ei, pentru numele lui Dumnezeu! exclamămătuşa Feride cubuzelestrânseşioluciremânioasăînochi.

Apoi,probabilcăi-atrecutaltcevaprincappentrucăseîntoarsespreAsyaşiîşimijiochii.—Ţi-eteamăcăaotrăvitcinevatortul?Asya o privi uimită. După atâta timp şi atâta experienţă directă, nu fusese încă în stare să-şi

elaboreze o strategie, acea strategie de aur, să rămână calmă şi să-şi păstreze cumpătul în faţaizbucnirilormătuşiiFeride.Dupăcenavigasecucredinţăprin„schizofreniahebefrenică“timpdeanidezile,mătuşaFeridetrecusedecurândlaparanoia.Cucâtîncercaumaimults-oaducălarealitate,cuatâtmaiparanoicăşimaibănuitoaredevenea.

—Să-ifieteamăcăcinevaaotrăvittortul?Sigurcănu,nebunăinofensivăceeşti!Toatecapeteledinîncăperes-auîntorsspreuşaîncadrulcăreiastăteamătuşaZeliha,cuojachetăde

catifeareiatăaruncatăpeumeri,pantoficutocuriînalteşioexpresieîntrebătoarepechip,careofăceasăpară sfâşietor de frumoasă.Probabil se strecurase în cameră şi rămăsese tăcută, ascultânddiscuţiadintreele,dacănucumvaîşidezvoltasetalentuldeasematerializaatuncicândvoia.Spredeosebiredemajoritateaturcoaicelorcăroraleplăcuserăfustelescurteşitocurileînalteîntinereţe,Zelihanicinulelungise pe primele, nici nu le scurtase pe cele din urmă pemăsură ce îmbătrânea. Stilul ei de a seîmbrăcaeralafeldeexcentriccaîntotdeauna.Aniidoarîisporiserăfrumuseţea,întimpceîşiluaserătributulde la fiecaredinsurorileei.Caşicândar fi ştiutcareeraefectulprezenţeiei,mătuşaZeliharămase încadruluşii,privindu-şiunghiiledatecuojă.Ţineamult lamâinileei,pentrucăoajutau înmuncasa.Neplăcându-iinstituţiilebirocraticesauoricealtăpoziţiedesubordonareşiavândpreamultăexasperareşi furie înlăuntrulei, îşidăduseseama laovârstă tânărăcă trebuiasă-şialeagăoprofesiecaresă-ipermităsăfieînacelaşitimpindependentăşiinventivă–şideasemenea,dacăeraposibil,să-ipermităsăprovoaceunpicdesuferinţă.

Cu zece ani în urmă, mătuşa Zeliha deschisese un salon de tatuaj, unde începuse să dezvolte ocolecţie de modele originale. Pe lângă modelele clasice ale acestei arte – trandafiri stacojii, fluturimulticolori,inimiumflatedeiubire–şiobişnuitacompilaţiedeinsectepăroase,lupifioroşişipăianjenigigantici, introdusese şi propriilemodele, inspiratedeun singurprincipiudebază: contradicţia.Eraumodeledechipuripejumătatefeminine,pejumătatemasculine,trupuripejumătateumane,pejumătateanimale,copacipejumătateînfloriţi,pejumătateuscaţi…Totuşi,modeleleeinueraupopulare.Clienţiivoiausăfacăprinintermediultatuajelorunfeldedeclaraţie,nusăadaugealtăambiguitateexistenţeilorşiaşaincerte.Tatuajelelortrebuiausăexprimeoemoţiesimplă,nuunconceptabstract.Învăţându-şibine lecţia, Zeliha a lansat atunci o serie nouă, o colecţie compozită de imagini pe care o intitulase„administrareasuferinţelorstăruitoarealeinimii“.

Fiecare tatuaj din această colecţie specială eramenit să se adreseze unei singure persoane: fostaiubire.Ceipărăsiţişiceidisperaţi,ceirăniţişiceifurioşiaduceauopozăafosteiiubiripecarevoiausăoalungepentrutotdeaunadinviaţalor,darpecarenuseputeauabţinesănuoiubeascăîncontinuare.MătuşaZelihastudiaapoipozaşiîşiscormoneacreieriipânăcândîşidădeaseamacuceanimalsemănaaceapersoană.Desenaanimalulşiapoitatuamodelulpetrupulclientuluipărăsit.Toatăaceastăpracticăţineadevecheapracticăşamanicădeinteriorizareşiapoiexteriorizareatotemurilorfiecăruia.Pentruacăpătamaimultăforţădecâtadversarultău,trebuiasă-laccepţi,să-lîntâmpinicubunăvoinţăşiapoisă-ltransformi. Fosta iubire era interiorizată – injectată în trup, şi totuşi, în acelaşi timp exteriorizată –

alungatăafară,pepiele.Odatăcefostaiubireeralocalizatăpeacestpragîntreinteriorşiexteriorşiabiltransformatăîntr-unanimal,raportuldeforţedintrecelpărăsitşicelcarepărăsisesemodifica.Acumîndrăgostitultatuatsesimţeasuperior,caşicândcheiainimiifosteiiubiriseaflaînmâinileluisaualeei.De îndatăceseajungea înaceastă fazăşi fosta iubire îşipierdeaatracţia,ceichinuiţidesuferinţestăruitoarealeinimiiputeauînsfârşitsărenunţelaobsesialor,pentrucăiubireaadorăputerea.Deaceeaneputemîndrăgostinebuneştedealţii,darrareoriputemrăspundeiubiriicelorîndrăgostiţinebuneştedenoi.

Istanbulul fiind un oraş al inimilor frânte, mătuşii Zeliha nu i-a luat mult timp ca să-şi extindăafacerea,devenindfaimoasăînspecialîncercurileboeme.

Asya îşi feri privirile ca să nu fie silită să se mai uite la maică-sa, mama căreia nu-i spuseseniciodată„mamă“şipecaresperaseprobabils-oţinăladistanţăadresându-i-secu„mătuşă“.Oinundăunvaldeautocompătimire.CegreşealădeneiertatdinpartealuiAllahsăcreezeofiicămultmaipuţinfrumoasădecâtpropriaeimamă.

—Nu înţelegi de ceAsyanuvreanici un fel de tort anul ăsta? spusemătuşaZelihadupă ce îşiterminădeinspectatmanichiura.Setemedoarsănuseîngraşe!

Deşi ştia prea bine ce greşeală imensă era să-şi piardă cumpătul în faţa mamei sale, Asya ţipăfurioasă:

—Nueadevărat!MătuşaZelihacapitulăcuolucireştrengăreascăînochi:—Bine,scumpo,dacăspuitu.AbiaatunciobservăAsyatavapecareocăramătuşaFeride.Peeaerauuncocoloşmaredecarneşi

unulşimaimaredealuat.Însearaaialacinăaveausămănâncemantilar4.—De câte ori trebuie să vă spun că nu-mi placmantilar?urlăAsya.Ştii că am renunţat sămai

mănânccarne.Voceaîisunastraniupânăşiei,răguşităşistrăină.—Ţi-amspuseucă-iefricăsănuseîngraşe.MătuşaZelihaîşiscuturăcapulşiîndepărtăoşuviţădepărcareîicăzusepefaţă.—N-aiauzitniciodatădecuvântulvegetarian?spuseAsyascuturându-şişieacapul,darrezistând

tentaţieideaîndepărtaoşuviţărebelădeteamăsănuimitegesturilemaică-sii.—Bineînţelesc-amauzit,spusemătuşaZeliharidicânddinumeri.Însănuuita,dragamea,continuă

ea pe un ton mai blând, despre care ştia că ar părea mai convingător, că eşti o Kazancı, nu ovegetariană!

Asyaînghiţicugreu,simţindu-şidintr-odatăgurauscată.—IarfamiliaKazancıadorăcarnearoşie!Cucâtemairoşieşimaigrasă,cuatâtemaibună!Dacă

număcrezi,întreabă-lpeSultanalCincilea,n-amdreptate,Sultan?MătuşaZelihaîntoarsecapulsprepisicasupraponderalăcarestăteapepernaeidecatifeadelângă

uşa ce dădea spre balcon.Aceasta se întoarse spremătuşaZeliha cunişte ochimici şi înceţoşaţi, deparcăarfiînţelesşiaprobatpede-a-ntregulaceaafirmaţie.

Amestecânddinnoucărţiledetarot,mătuşaBanuocertădincolţulei:—Înţaraastasuntoamenicaretrăiescîntr-osărăcieatâtdecrâncenă,încâtnicin-arştimăcarce

gust are carnea roşie, dacă n-ar fi pomenile pe care le daumusulmanii darnici în timpul SărbătoriiSacrificiului.Astaesinguradatăcândmănâncăşieiomasăcalumea.Du-teşiîntreabăsufletelealeanenorocite ce înseamnă cu adevărat să fii vegetarian. Ar trebui să fii recunoscătoare pentru fiecarebucatădecarnecareţisepunedinainte,pentrucăeunsimbolalbogăţiei.

—Suntemîntr-ocasădenebuni!Suntemtoatenebune,delaprimaşipânălaultima.Asyaîşirepetămantra,însădedataastaglasuleieraînecatdeînfrângere.—Euosăies,doamnelor.Puteţimâncacevreţi.Amîntârziatdejalaoradebalet!Nimeni nu observă că trântise cuvântulbalet ca pe o flegmă pe care trebuia s-o scuipe, fiind în

acelaşitimpdezgustatădefaptulcănueraînstaresă-şistăpâneascănevoiadeafaceasta.

1.Sufletulvegetativ,căruiaîicorespundpasiunileşicomportamentulemoţional(întc.,înorig.).2.Cârnaţicondimentaţidincarnedevită(întc.,înorig.).3.Whyme,Lord,whathaveIeverdone…4.Colţunaşicucarnedeoaiesauvită(întc.,înorig.).

CAPITOLULCINCI

Vanilie

CaféKunderaeraocafeneamicuţă,situatăpeostradă îngustăşisinuoasădinparteaeuropeanăaIstanbulului. Era singurul bistrou din oraş unde nu-ţi consumai energia făcând conversaţie şi nu ledădeai bacşiş chelnerilor ca să te trateze prost. Cum şi de ce ajunsese să poarte numele faimosuluiscriitor,nimeninuştiacusiguranţă–oignoranţăamplificatădefaptulcănuexistanimic,literalmentenimic,înacestloccaresăaminteascăfiedeMilanKundera,fiedevreunuldinromanelesale.

Pecelepatru laturierauatârnatesutederamede toateformeleşimărimile,miriadedefotografii,picturişischiţe,atâtdemulteîncâtteputeaicuuşurinţăîndoidefaptulcăînspatelelorseaflauîntr-adevărpereţi.Întregullocîţilăsaimpresiacăfuseseridicatdinrame,maicurânddecâtdincărămizi.Întoate ramele, fără excepţie, strălucea imaginea unui drum. Autostrăzi vaste din America, şoselenesfârşite dinAustralia, autostrăzi aglomerate dinGermania, bulevarde strălucitoare din Paris, arterelateraleforfotinddinRoma,cărări îngustedepe lângăMachuPicchu,drumuridecaravaneuitatedinAfrica deNord şi hărţi ale vechilor rute comerciale de-a lungulDrumuluiMătăsii, urmând paşii luiMarcoPolo–seaflauacolopozecudrumuridinîntreagalume.Clienţiieraufoartemulţumiţidedecor.Considerau că era o alternativă utilă la pălăvrăgeala inutilă care nu ducea nicăieri.Când nu simţeaunevoiadeconversaţie,îşialegeauofotografie,înfuncţiedeunghiulmeseilacarestăteauşideloculîncarevoiausăsepiardăînziuaaceea.Apoiaţinteauoprivireînceţoşatăasuprafotografieialese,luându-şi încetul cu încetul zborul spre acel tărâm îndepărtat, dorindu-şi cu ardoare să se afle altundeva,oriunde,darnuacolo.Înziuaurmătoareputeaucălătoriînaltloc.

Oricâtdedepartete-arfipurtatfotografiile,unlucruerasigur:niciunanuaveaniciolegăturăcuMilanKundera. Când fusese deschisă cafeneaua, circula o teorie, scriitorul se afla în Istanbul şi, îndrum spre alt loc, s-a oprit întâmplător să bea un cappuccino.Cappuccinoul nu era prea bun şi nu-iplăceanicibiscuitulcuvaniliepecarei-laduseseră,însăcomandasecurândaltulşichiarscriseseceva,fiindcănimeninu-lderanjasaumăcarrecunoştea.Înziuaaceea,localulafostbotezatcunumelelui.Oaltă teorie pretindea însă că proprietarul cafenelei era un cititor pasionat al lui Kundera; după cedevorase toate cărţile sale şi făcuse rost de un autograf pe fiecare din ele, hotărâse să dedice localulscriitoruluisăupreferat.Aceastaarfipututficeamaiplauzibilăipoteză,dacăproprietarulcafeneleinuarfifostunmuzicianşicântăreţîntredouăvârste,careafişaîntotdeaunaoalurăatleticăşiunbronzde

invidiatşicareaveaoantipatieatâtdeprofundăpentrucuvântultipărit,încâtnicinu-şidădeaostenealasăciteascăversurilecântecelorpecareformaţialuileinterpretavinereanoaptea.

AdevăratulmotivpentrucarebistroulfusesenumitdupăKundera,circulacontraargumentul,eracăacestpunct înspaţiunuconstituianimicaltcevadecâtoplăsmuireaproprieisale imaginaţiideraiate.Cafeneaua era un loc fictiv ce avea drept clienţi obişnuiţi oameni fictivi. Cu câtva timp în urmă,Kundera începuse,caparteaunuinouproiectdecarte,săscriedespreacest loc, insuflându-iviaţăşihaos,însăcurândafostdistrasdeproiectemultmaiimportante–invitaţii,seminariişipremiiliterare–şiînmijloculacesteivieţiagitateauitatpânălaurmădeaceastăvăgăunăsordidădinIstanbuldeacăreiexistenţă era singurul responsabil.De atunci, clienţii şi chelnerii de laCaféKundera se luptaseră cusentimentuldevid,dezgropândscenariideprimante,futuriste,strâmbându-selavedereacafeleiturceştiserviteînceştideespresso,aşteptândunsensînviaţădelacineştiecedramăintelectualăîncareeiarjucarolulprincipal.Printretoateteoriileprivindgenezanumeluicafenelei,aceastăultimăexplicaţieeraceamai largsusţinută.Totuşi,cândşicând,cinevacareveneapentruprimaoară înacel locsaucaresimţea nevoia să atragă atenţia propunea o altă teorie, iar pentru un scurt interval ceilalţi îi dădeaucrezare, cochetând cu noua teorie până când se plictiseau şi se scufundau din nou în mlaştinile lormohorâte.

Astăzi,cândCaricaturistulAlcoolicîncepusăcochetezecuonouăteorieprivindnumelecafenelei,toţiprieteniisăi–chiarşisoţiasa–sesimţirăobligaţisă-lascultecuatenţie,caunsemnalsprijinuluilorpentrucă,însfârşit,îşiadunasecurajulcasăfacăceeacetoatălumeaîlimplorasedintotdeauna:săseînscrieînasociaţiaAlcooliciiAnonimi.

Existatotuşiunaldoileamotivpentrucaretoatălumeadelamasăeramaiînţelegătoarecueldecâtdeobicei.Astăzi fusesepentruadouaoarăpussubacuzaţiepentrucă-l insultasepeprim-ministru încaricaturilesaleşi,dacăînziuaaudieriijudecătoruleradeacordcuacuzaţia,puteaprimipânălatreianideînchisoare.CaricaturistulAlcoolicerafaimospentruoseriedecaricaturipoliticeîncarezugrăviseîntregulcabinetcapeoturmădeoişipeprim-ministrucapeunlupîmbrăcatînblanădeoaie.Acum,căiseinterzisesesămaifoloseascăaceastămetaforă,plănuiasăînfăţişezecabinetulcapeohaitădelupi,iarpeprim-ministrucapeun şacal îmbrăcat înblanăde lup.Dacă şi caricatura asta era interzisă, segândiselaostrategiesalvatoare:pinguini!Erahotărâtsă-ireprezintepetoţimembriicabinetuluicapeniştepinguiniîmbrăcaţiînfrac.

—Iatănouameateorie!spuseCaricaturistulAlcoolic,nedându-şiseamadecompasiuneapecarele-otrezeacelorlalţişiunpicsurprinssăvadăatâtainteresdinparteapubliculuisău–chiarşiasoţieisale.

Eraunbărbatmasiv,cuunnasdepatrician,pomeţiînalţi,ochideunalbastruintensşiunzâmbetamarpebuze.Fusesedemultobişnuitcunefericireaşimelancolia.Totuşi,dupăceseîndrăgostiseînsecretdeofemeieextremdeinaccesibilă,tristeţealuisedublase.

Privindu-l, era greu să-ţi imaginezi că-şi câştiga existenţa din umor şi că din spatele acelui chipmohorât se iveau glumele celemai hazlii.Deşi fusese întotdeauna un beţiv notoriu, în ultimavreme

problemelesalecualcoolulseagravaseră.Începusesăsetrezeascăînlocuridubioase,încarenufuseseniciodată înainte. Însă chestia care a pus capac la toate a fost faptul că într-o dimineaţă s-a trezit încurteauneimoschei,zăcândpelespedeapecareerauaşezaţimorţiipentruafispălaţi,dupăceseparecă-şipierdusecunoştinţaacoloîntimpceîncercasă-şiplănuiascăpropriaînmormântare.Înzori,cândareuşitsădeschidăochii,untânărimam,careseîndreptasprerugăciuneadedimineaţă,stătealângăel,şocat să descopere un străin sforăind pe piatra pe care erau spălaţi morţii. După aceea, prieteniiCaricaturistuluiAlcoolic–şichiarşisoţiasa–aufostatâtdeîngrijoraţi, încât l-ausilitsăapelezelaajutor calificat şi să facă ceva cu viaţa sa. În sfârşit, astăzi participase la o întâlnire a AlcoolicilorAnonimi şi promisese să nu mai bea. De aceea toţi cei de la masă – chiar şi soţia sa – s-au lăsatrespectuospespatepentruaascultateoriasa.

—Cafeneauaastasenumeşteaşapentrucă,defapt,cuvântulKunderaeuncod.Esenţaproblemeinuconstăînnume,ciînceeacereprezintăel!

—Cumarfi?întrebăScenaristulNenaţionalistdeFilmeUltranaţionaliste,unbărbatscundşisfrijit,cu o barbă vopsită în gri deschis din ziua în care ajunsese la concluzia că femeile preferau bărbaţiimaturi.

AcestaeraautorulşicreatorulunuiserialTVextremdepopular,TimurInimădeLeu,ceprezentaunerounaţional robust şi voinic, în stare să facăpiurebatalioane întregideduşmani.Când i sepuneauîntrebăridespreserialulluiTVşidesprefilmeleluideprostgust,seapărasusţinândcăeranaţionalistde profesie şi nihilist de bunăvoie.Astăzi îşi făcuse apariţia împreună cu o altă prietenă – o femeiefrumoasă,careatrăgeatoateprivirile,darcarenupăreapreaprofundă.Nu-imărturisiseastaei,însăîncercurilemasculineexistaodenumirespecificăpentrufemeilesuperficialecaea:„aperitive“–sigur,nuconstituiau felulprincipal, însăeraubunede-ogustare.Pescuindnişteanacarddinboluldepemasă,râsecupoftăpecândîşicuprindeanouaprietenăcubraţul:

—Ei,haide,spune-necareecodul!—Plictiseala,spuseCaricaturistulAlcoolicdândfumuldeţigarăafară.Fuioarede fumse ridicaudin toatepărţile, fiindcă toţi ceidin jur fumaucanişte locomotive, iar

fuiorulsăudefumsealăturăleneşnoruluigricepluteapedeasupramesei.SinguruldelamasăcarenufumaeraGazetarulHomosexualAscuns.Uramirosuldefumdeţigară.

ÎnfiecarezicândajungeaacasăsedezbrăcaimediatdehainepentruascăpademirosurileoribiledelaCaféKundera.Totuşi,nuprotestacândceilalţifumau.Şinicinuîncetasămaimeargălacafenea.Veneaacolo înmod regulat, atât pentru că îi plăcea să facă parte din acest grup pestriţ, cât şi pentru că sesimţeaatras,însecret,deCaricaturistulAlcoolic.

NucăGazetarulHomosexualAscunsar fivrutsăaibăo relaţiesexualăcucaricaturistul.Doar lagândulcă l-arputeavedeadezbrăcatsimţeacă îl trecfioride-a lungulşireispinării.Nueraochestiefizică,seasigurael,ciunadespiriteînrudite.Înplus,existaudouămariobstacolecareîistăteauîncale.În primul rând, Caricaturistul Alcoolic era cu desăvârşire heterosexual, iar şansele ca acesta să-şi

schimbeorientareapăreaudestuldeslabe.Înaldoilearând,acestafăcuseopasiunesubităpentrufataaiaursuză,Asya–unlucrupecaretoatălumeaînafarădeeaîlremarcasedeja.

AşacăGazetarulHomosexualAscunsnunutreaniciunfeldesperanţede-aaveavreoaventurăcuCaricaturistul Alcoolic. Voia doar să se afle în apropierea lui. Uneori simţea un fior brusc cândcaricaturistul, întinzându-se după un pahar sau după o scrumieră, îi atingea întâmplător mâna sauumărul.Totuşi,îndorinţade-aasigurapetoatălumeacănueradelocinteresatdeelsaudeoricarealtbărbat,eraumomentecândsepurtadestuldedistantcucaricaturistul,denigrându-idinseninpărerile.Eraopovestecomplicată.

— Plictiseala, observă Caricaturistul Alcoolic după ce trânti la loc pe masă cafeaua cu lapte.Plictisealaelucrullacareserezumăvieţilenoastre.Zidupăzinebălăcimînplictiseală.Dece?Pentrucă nu suntem în stare să abandonăm această vizuină de iepure de teama unei ciocniri traumatice cupropria noastră cultură. Politicienii dinVest presupun că există o prăpastie culturală întreCivilizaţiaEsticăşiceaVestică.Dac-arfiatâtdesimplu!Adevărataprăpastieculturalăeceadintreturcişiturci.Suntemomânădeoamenipoliticoşişicultivaţi,înconjuraţidintoatepărţiledefermierişiţărănoi.Aucuceritîntregoraşul.

Aruncăoprivirelungăşipiezişăspreferestre,caşicândi-arfifostteamăcăomulţimedeoamenii-arputeazdrobicubâteşighiulele.

—Străzileleaparţin,pieţeleleaparţin,bacurileleaparţin.Toatespaţiiledeschisesuntalelor.Poatecăîncâţivaaniaceastăcafeneavafiultimullucrucarenevarămâne.Ultimanoastrăzonăliberă.Negrăbim încoace în fiecare zi ca să ne punem la adăpost de ei.O, da, ei!Dumnezeu sămă apere depropriulmeupopor!

—Cepoetic!spusePoetulExtremdeNetalentat.Fiindcăeraextremdenetalentat,aveaobiceiulsăasemuiascăabsoluttotulcupoezia.— Suntem blocaţi. Suntem blocaţi între Est şi Vest. Între viitor şi trecut. Pe de o parte sunt

moderniştiilaiciatâtdemândrideregimulpecarel-auconstruit,încâtnupoţisăleaduciniciocritică.Aceştiaauarmataşijumătatedinstatdepartealor.Pedealtăpartesunttradiţionaliştiiconvenţionali,atâtdemândridetrecutullorotoman,încâtnupoţisăleaduciniciocritică.Aceştiaaupublicullargşicealaltăjumătateastatuluidepartealor.Nouăcenemairămâne?

Îşipuseţigaralalocîntrebuzelelivideşicrăpate,undearămastottimpulnesfârşiteisalelitanii.— Moderniştii ne spun să mergem înainte, însă nu avem încredere în ideea lor de progres.

Tradiţionaliştiinespunsămergemînapoi,însănuvremnicisăneîntoarcemlaordinealorideală.Prinşiîntreceledouăpărţi,facemdoipaşiînainteşiunulînapoi,exactcaformaţiaarmateiotomane!Însănoinicimăcarnucântămlavreuninstrument!Undeputemevada?Nicimăcarnusuntemominoritate.Mi-aşfidoritsăfimominoritateetnicăsauunpoporindigenaflatsubprotecţiaTratatuluiNaţiunilorUnite.Amfipututaveamăcarcâtevadrepturidebază.Însănihiliştii,pesimiştiişianarhiştiinusuntpriviţicaominoritate,deşisuntemospeciepecalededispariţie.Numărulnostruscadepezicetrece.Câtvommai

putearezista?Întrebarea atârna greu deasupra capetelor lor, undeva, dedesubtul norului de fumde ţigară. Soţia

caricaturistului,careeraofemeienervoasă,cuochimarişitriştiîncareseciteapreamultăsuspiciuneşicareseîntâmplasăfieocaricaturistămultmaibunădecâtsoţulei,darmultmaipuţinapreciată,scrâşnidindinţi,sfâşiatăîntredorinţadeaseluadeparteneruleideviaţădinultimiidoisprezeceanişiceadea-isusţinefărăniciunfelderezervenebunia,aşacumarfifăcutosoţieideală.Sedetestausincer,şitotuşi,întoţiaceştiani,seagăţaserăamândoidecăsătorialor,eaînsperanţacăsevaputearăzbuna,elîn speranţa că ar puteamergemai bine.Astăzi discutau folosind cuvinte şi gesturi furate unul de lacelălalt.Chiarşicaricaturilelorerauacumasemănătoare.Desenautrupuridiformeşiinventaudialoguriîntortocheateceimplicauoamenideprimaţicareseaflauînsituaţiitristeşisarcastice.

—Ştiţicesuntemnoi?Drojdiaacestei ţări.Opastăplouatăşivrednicădemilă,nimicmaimult!ToatălumeaînafarădenoieobsedatăsăintreînUE,săfacăprofit,săcumpereacţiuni,să-şischimbemaşinile,să-şischimbeprietenele…

ScenaristulNenaţionalistdeFilmeUltranaţionalistetresărinervos.—ĂstaemomentulîncareintrăînscenăKundera,continuăCaricaturistulAlcoolicfărăsăremarce

gafafăcută.Întregaideedeuşurătatepătrundeînvieţilenoastresubformaunuividfărăsens.Existenţanoastrăeunkitsch,ominciună frumoasăcareneajută să învingemrealitateamorţii şi amortalităţii.Exactastae…

Însăcuvintelesaleaufostîntreruptedeunclinchetdeclopoţel,fiindcăuşacafeneleisedeschisecuzgomotşiînăuntruintrăotânărăcepăreamaiobositădecâtoarătavârstaşiextremdefurioasă.

—Hei,Asya,strigăscenaristuldeparcăaceastaarfifostsalvatorulmultaşteptatceaveasăpunăcapătaceleiconversaţiiscrântite.Aici!Suntemaici!

AsyaKazancı learuncăo jumătatedezâmbet, iar fruntea i se încreţicuoexpresiecespunea:Eibine,potsăstauunpiccuvoi,oamenibuni,ceimportanţăare,oricumviaţaeomareporcărie.Încet,deparcăarfifoststrivităsubgreutateaunorsaciinvizibilideinerţie,seapropiedemasă,îisalutăpetoţicuovoceplată,seaşezăşiîncepusă-şirăsuceascăoţigară.

—Cefacipe-aicilaoraasta?Nutrebuiasăfiilabalet?oîntrebăCaricaturistulAlcoolic,uitânddesolilocviullui.

Înochiîisclipeaoconsideraţieadâncă–unsemnpecareîlremarcaserătoţi,înafarădenevastă-sa.—Păiacoloşisunt:labalet.Şichiarînclipaasta–Asyaîndesătutunulînfoiţă–executunadintre

celemaidificilesărituri,apropiindu-migambele înaer întrepatruzecişicincişinouăzecidegrade–cabriole!

—Uau!zâmbicaricaturistul.

—Apoifacosăriturăcuîntoarcere,continuăAsya.Picioruldreptînfaţă,demiplié1,săritură!Înşfăcăpunguţadepieleplinăcututunşioţinuridicatăînaer.—Întoarcerelaosutăoptzecidegrade–comandăearotindpunguţaşiîmprăştiindniştetutunpe

masă–şiaterizarepepiciorulstâng!Punguţanimeridreptlângăbolulcuanacard.

—Apoirepettoatăchestiaastaîncăodatăpentruarevenilapoziţiainiţială.Emboîté2!—Afacebaletecaşicumaiscriepoeziecutrupul,murmurăPoetulExtremdeNetalentat.Se instală o toropeală mohorâtă. Undeva departe se auzeau zgomotele oraşului, un amalgam de

sirene, claxoane, strigăte şi râsete, însoţite de ţipetele pescăruşilor. Intrară câţiva clienţi noi, câţivaieşiră.Unuldintrechelnericăzucuotavăplinădepahare.Altuladuseomăturăşiclienţiiîlurmărirăcuindiferenţăcummăturacioburiledesticlădepepodea.Chelneriiseschimbaudesacolo.Programuldelucrueralung,iarsalariulnupreagrozav.Totuşi,pânăatuncinudemisionaseniciunul;înschimberaudaţiafară.AşaeralaCaféKundera;odatăcepuneaipiciorulînăuntru,rămâneailegatdeeapânăcândloculînsuşitescuipaafară.

Înurmătoarea jumătatedeorăcâţivadintre ceide lamasaAsyeiKazancı aucomandat cafea, iarrestul bere. La rândul al doilea, cei dintâi au băut bere, iar cei din urmă cafea. Şi tot aşa. Numaicaricaturistul a rămas la cafea cu lapte şi a ronţăit biscuiţii cu vanilie care îi erau aduşi la ea, deşifrustrareasadeveneadejavizibilă.Oricum,nimicnuerafăcut înarmonie,şi totuşi înaceadisonanţăexista o cadenţă neobişnuită. Asta îi plăcea cel mai mult Asyei la cafenea: indolenţa ei letargică şidizarmoniaabsurdă.Acestloceradesprinsdespaţiuşitimp.Istanbululseaflaîntr-oagitaţiecontinuă,şitotuşilaCaféKunderapredominadoarletargia.Oameniideafarăselipeauunuldecelălaltpentrua-şiascundesingurătatea,pretinzândcăeraumultmaiapropiaţidecâtînrealitate,pecândacoloseîntâmplaexactinvers,toţipretindeaucăeraumultmaisinguridecâterauîntr-adevăr.Loculacestaeraonegareaîntreguluioraş.Asyatrasedinţigară,bucurându-sedinplindeinerţiaaceea,pânăcândcaricaturistulseuitălaceasşiseîntoarsespreea.

—Eoptfărădouăzeci,dragamea.Oradebalets-aterminat.—O,chiartrebuiesăpleci?Familiataeaşademodăveche,îiscăpăprieteneiscenaristului.Decete

obligăsăfacicursuridebaletcândeclarcănuteinteresează?Eraoproblemăcuprieteneleastea,cenuduraumaimultdecâtviaţaunuifluture,pecarescenaristul

leaduceacuel.Mânatededorinţadeaseîmprietenicutoţiceidingrup,puneaupreamulteîntrebărişifăceau prea multe comentarii personale, eşuând lamentabil în a recunoaşte că tocmai opusul, lipsaoricărui interes sincer şi serios în ceea ce privea viaţa privată a celorlalţi, îi apropia pe membriigrupului.

—Cumreuşeştisătedescurcicutoatemătuşilealea?continuăprietenascenaristului,nereuşindsăinterpreteze corect expresia Asyei. Dumnezeule, atâtea femei care joacă un rol matern sub acelaşiacoperiş…N-aşsuportaosecundă.

Ei, asta era preamult. Într-un grup atât de eclectic ca acela existau anumite reguli şi acestea nuputeau fi încălcate.Asyapufni.Nu-iplăceau femeile,un lucrucăruia i-ar fi făcut faţămultmaiuşordacăn-ar fi fostunadinele.Oridecâteori întâlneao femeie, făceaunadinchestiileurmătoare:ori

aşteptasăvadăcândaveas-odeteste,oriodetestaimediat.—Nuamofamilieînadevăratulsensalcuvântului.Asyaîiaruncăoprivirecondescendentă,sperândcăastaovaopripecealaltăsăspunăceaveade

gând.Însă,înaceastăîncercare,privireaîicăzuasuprauneiramestrălucitoaredeargint,atârnatăchiardeasupraumăruluidreptalacesteia.ErafotografiauneişoseleceduceaspreRedLagoondinBolivia.Cefrumosarfisăseaflepeşoseauaaceeachiaracum!Îşi terminăcafeaua,stinsemuculdeţigarăşiîncepusă-şirăsuceascăalta,mormăind:

—Suntemohaitădefemelesilitesătrăiascăîmpreună.N-aşnumiastafamilie.—Păi,tocmaidespreastaevorbaîntr-ofamilie,dragamea,obiectăPoetulExtremdeNetalentat.Înmomente ca ăsta îşi aducea aminte că era celmai în vârstă din grup, nu doar din punctul de

vederealanilor,ci şi algreşelilor făcute în toţi aceşti ani.Căsătorit şidivorţatde treiori, îşiprivisefostelesoţiipărăsindunacâteunaIstanbululpentruafugicâtmaidepartedeel.Dinfiecarecăsătorieaveacopiipecareîivizitaextremderar,daracărorpaternitateşi-orevendicaîntotdeaunacumândrie.

— Nu uita – spuse el agitând părinteşte degetul arătător înspre Asya –, toate familiile fericiteseamănăunacualta,însăfiecarefamilienefericităenefericităînfelulei.

— Lui Tolstoi îi vine uşor să scoată absurdităţile astea, ridică din umeri soţia CaricaturistuluiAlcoolic.Tipulaveaonevastăcareseocupadecelemaimicidetalii,creşteaduzinadecopiipecareîiaveauîmpreunăşimunceapebrâncipentrucaMaiestateaSa,mareleTolstoi,săsepoatăconcentraşisă-şiscrieromanele!

—Şicevreiacum?întrebăCaricaturistulAlcoolic.—Recunoaştere!Astavreau.Vreaucaîntreagalumesăadmităcă,dacăis-arfidatocazia,nevasta

luiTolstoiputeafioscriitoaremaibunădecâtel.—Dece?Doarpentrucăerafemeie?—Pentrucăeraofemeiefoartetalentată,oprimatădeunbărbatfoartetalentat,spusesoţiasapeun

tonmuşcător.—Aha,făcuCaricaturistulAlcoolic.Tulburat,chemăchelnerulşi,spretristeţeatuturor,comandăobere.Totuşi,cândaceastaîifuadusă,

simţiprobabilunfeldevinovăţie,pentrucă,dintr-odată,schimbăsubiectul,lansându-seîntr-undiscursdesprebeneficiilealcoolului.

—Ţaraastaîşidatoreazălibertateaacesteisticluţepecarepots-oţinatâtdeliberînmână.Caricaturistulridicăvoceacasăacopereosirenăceurlaafară.—Nureformelesociale,nicireglementărilepolitice.NicimăcarRăzboiuldeIndependenţă.Cisticla

astadiferenţiazăTurciadetoatecelelalteţărimusulmane.Aceastăbere–ridicăsticladeparcăarfivrutsătoasteze–estesimbolullibertăţiişialsocietăţiicivile.

—Ei,haide.Decândeunbeţivordinarsimbolullibertăţii?îladmonestătăiosscenaristul.Ceilalţinus-aubăgatîndiscuţie.Eraopierderedetimpşideenergie.Înschimb,şi-aualesoramă

atârnatăpepereteşişi-auconcentratatenţiaasuprafotografieiunuidrum.— Din ziua în care alcoolul a fost interzis şi denigrat în întregul Orient Mijlociu musulman.

Dintotdeauna,mormăiCaricaturistulAlcoolic.Gândiţi-vălaistoriaotomană.Latoatetavernelealea,la

toatemezeler3inventatepentruaînsoţiunpahar…separecătipiiăiasedistraudeminune.Nouă,canaţie, ne place alcoolul, de ce să nu acceptăm asta?Asta e o societate căreia îi place să bea vârtosunsprezecelunipeanşiapoisăintreînpanică,săsepocăiascăşisăposteascădeRamadandoarcasăse

reapucedebăutdeîndatăceseterminălunasfântă.Dacănuaexistatniciodatăosharia4înţaraasta,dacăfundamentaliştiin-aureuşitsăseimpunăcumaufăcutînaltepărţi,văspun,datorămtoateasteaacesteitradiţiisucite.GraţiealcooluluiavemînTurciacevaceseamănăcudemocraţia.

—Eibine,decenubem,atunci?întrebăsoţiaCaricaturistuluiAlcooliccuunzâmbetobosit.ŞicemotivmaibunamputeagăsipentruastadecâtdomnulPoante?Careeranumelelui…Cecche?

—Cecchetti,ocorectăAsya,blestemândîncăziuacândfusesedestuldebeatăcasăleţinăcelordingrupundiscursdespreistoriabaletuluişicândmenţionaseîntreacătnumeleluiCecchetti.

Le plăcea foarte mult. Din ziua aia, când şi când cineva propunea un toast în cinstea lui, adansatoruluicareintrodusesemersulpepoante.

—Deci,dacănuerael,baleriniin-arfifostînstaresămeargăpevârfuri,nu?chicoteadefiecaredatăcineva.

—Ce-ofifostîncapullui?adăugaaltcinevaşiapoisepuneaucutoţiiperâs.SeîntâlneauînfiecarezilaCaféKundera.PoetulExtremdeNetalentat,ScenaristulNenaţionalistde

FilmeUltranaţionalisteşiprietenaluidinmomentulacela,oricineofifostea,CaricaturistulAlcoolicşinevasta CaricaturistuluiAlcoolic,GazetarulHomosexualAscuns şiAsyaKazancı. Exista o tensiuneadânc îngropatăcareaşteptaconversaţiazileicasă iasă la suprafaţă. Între timp, lucrurilemergeaucaunse.Înunelezileaduceauşialţioamenicuei,prietenisaucolegisauoamenicompletstrăini;înalteleveneausinguri.Grupuleraunorganismautoregulatorîncarediferenţeleindividualesemanifestau,însănuputeaupreluaniciodatăcontrolul,caşicândorganismulaveaoviaţăproprieînafaraşidincolodepersonalităţilecareîlalcătuiau.

Printre ei, Asya Kazancı îşi găsea pacea interioară. Café Kundera era sanctuarul ei. În locuinţafamilieiKazancıtrebuiasă-şicorectezeîntotdeaunapurtările,luptându-sepentruoperfecţiunecareeradincolo de puterea ei de înţelegere, pe când aici, laCaféKundera, nimeni nu te silea să te schimbi,deoarecesecredeacăfiinţeleumaneerauînesenţăimperfecteşiincorigibile.

Eadevărat,nuerauprietenii idealipecare i-arfialesmătuşileei.Uniidingruperaudestulde învârstăcasă-ifieAsyeimamăsautată.Fiindceamaitânără, îiplăceasăleobserveinfantilismul.Eramaicurândreconfortantsăvadăcănimicnuseîmbunătăţeaînviaţăodatăcutrecereaanilor;dacăeraiun tânăr ursuz, sfârşeai prin a deveni un adult ursuz. Tiparul era înăuntrul nostru pentru totdeauna.Adevărat,păreaunpiccamsumbru, însăcelpuţin,seconsolaAsya,dovedeacănueraisilitsădeviialtceva,cevamaimult,aşacumobăteaumătuşileei lacapzişinoapte.Fiindcănimicnuaveasăse

schimbeîntimpşifiindcăaceaposomorealăaveasăfieacoloîntotdeauna,puteacontinuasă-şipăstrezeacelaşisineposomorât.

—Azieziuamea,anunţăAsyasurprinzându-sepânăşipeea,dinmomentcenuavuseseniciceamaimicăintenţiesădeclareasta.

—A,da?întrebăcineva.—Cecoincidenţă!Astăzieşiziuafeteimeleceleimici!exclamăPoetulExtremdeNetalentat.—A,da?întrebăAsyalarândulei.—Decite-ainăscutînaceeaşizicufiică-mea!SunteţiGemeni.Poetulscuturăveseldincap,unpiccamteatral.—Peşti,îlcorectăAsya.Şiastaafosttot.Nimenin-aîncercatsăoîmbrăţişezesausăosufocecupupăturile,întocmaicum

nimeni nu s-a gândit să comande un tort. În schimb, poetul a recitat pentru ea un poem înfiorător,caricaturistulabăuttreisticledebereîncinsteaei,soţialuii-afăcutcaricaturapeunşerveţel–otânărăursuză,cuunpărelectrizat,sâniimenşişiunnasascuţit,iţindu-sedesuboperechedeochipătrunzătorişi inteligenţi.Ceilalţi i-aucumpărataltăcafeaşinuau lăsat-osăplăteascăparteaeideconsumaţie lasfârşit.Astaeratot.Nucăn-arfiluatînseriosziuaAsyei.Dimpotrivă,oluaserăatâtdeînserios,încâtîncurândmeditaucuglastarelaconcepteledetimpşimoralitate,doarpentruatrecedelaacestealaaseîntrebacândaveausămoarăşidacăexistaîntr-adevăroviaţădupămoarte.„Existăviaţădupămoarteşivafişimaiîngrozitoaredecâtasta“,erapărereageneralăagrupului.„Aşacăbucură-tedetimpulcareţi-amairămas.“

Uniiaurumegat-o îndelung,alţii s-auoprit lamijlocul frazeişis-aurefugiat într-unasaualtadinfotografiilecudrumuriatârnatepepereţi.Nus-augrăbit,deparcăafarănu i-ar fiaşteptatnimeni,deparcă nici nu exista afară, iar grimasele lor s-au preschimbat în zâmbete extatice de indiferenţă.Neavândnicienergia,niciînsufleţireaşinicinevoiadeaconversaîncontinuare,s-auscufundatşimaiadâncînapeletulburialeapatiei,întrebându-sedecenaibaloculălasenumeaCaféKundera.

În seara aceea, laoranouă,dupăce luăomasă copioasă, iar luminile se stinseră, printreurări şi

bătăidinpalme,AsyaKazancıasuflatînlumânăriledepetortulîntreistraturi,cumerecaramelizate(extremdedulci)şiglazurădefrişcăculămâie(extremdeacră).Nureuşisăstingădecâtotreimedinele.Restul lumânărilor au fost stinsedemătuşile, bunica ei şiPetite-Ma, care suflau în ele din toatepărţile.

—Cumafostazilaoradebalet?întrebămătuşaFerideaprinzânddinnoulumina.—Bine.Asya a zâmbit.Mădoare puţin spatele de la toate extensiile alea pe care profesoara ne

obligăsălefacem,totuşinupotsămăplâng,amînvăţatmultemişcărinoi…—A,da?seauziovocebănuitoare.VorbisemătuşaZeliha.

—Cadepildă?—Păi…,răspunseAsyaluândprimagurădetort.Săvedem.Amînvăţatsăfacpetitjeté,unfelde

săriturăjoasă,piruetaşiglisada.—Ştii,chestiaastaecaşicumaiomorîdoiiepuridintr-olovitură,remarcămătuşaFeride.Îiplătim

oreledebaletşiînvaţăînacelaşitimpşibaletul,şifranceza.Economisimogrămadădebani!Toatălumeaadataprobatordincap–toatălumeaînafarădemătuşaZeliha.Cuolucirescepticăîn

adânculochiloreiverzicajadul,îşiapropiefaţadeceaafiică-siişizisecuovoceabiaauzită:—Arată-ne!—Eştinebună?săriAsya.Nupot să facchestiilealeaaici, înmijlocul livingului!Trebuie să fiu

într-osalădebaletşisălucrezcuoprofesoară.Maiîntâineîncălzimşineîntindem,neconcentrăm.Şilucrăm întotdeauna pe muzică… Glisada înseamnă alunecare, ştiai chestia asta? Cum naiba pot săalunecaici,pecovor?!Nimeninuseapucăsăbaletezeaşa,dinsenin!

Un zâmbet sumbru înflori pebuzelemătuşiiZelihape când îşi treceadegetele prin păr.N-amaispus nimic, părândmultmai interesată să-şimănânce felia de tort decât să se certe cu fiică-sa. Însăzâmbetul ei era de-ajuns ca s-o enerveze pe Asya. A împins farfuria cât colo, a tras scaunul şi s-aridicat.

Însearaaceea,lanouăşiunsfert,înlivingulunuikonakdinIstanbul,odinioarăelegantşiopulent,însă acum de mult demodat şi dărăpănat, Asya Kazancı baleta pe un covor turcesc, cu o expresieromanticăpefaţă,braţeleîntinse,mâinileuşorîndoiteînaşafelîncâtdegetelemijlociisăleatingăpecelemari,întimpcefuriaşiuraseînvârtejeauînminteaei.

1.Pliatpejumătate(înfr.,înorig.).2.Pasuşordebalet,executatpepoante(înfr.,înorig.).3.Mâncăruriservitedreptaperitivşiînsoţitederegulădebăuturi(întc.,înorig.).4.Corpullegislaţieiislamice(înarabă,înorig.).

CAPITOLULŞASE

Fistic

ArmanoushTchakhmakhchianîlprivipecasieruldelalibrăriaUnloccuratşibineluminatpentrucărţiaranjândunulcâteunulceledouăsprezeceromanepecaretocmailecumpăraseîntr-unrucsacdepânză,întimpceaşteptausăfieprocesatcarduleidecredit.Cândisedăduînsfârşitbonul,îlsemnăîncercândsăevitesăseuitelasumatotală.Îşicheltuisedinnoutoateeconomiiledinlunaaiapecărţi!Era un adevărat şoarece de bibliotecă, o trăsătură deloc promiţătoare având în vedere că în ochiibăieţiloreraegalăcuzeroşicănufăceadecâts-osupereşimaimultpemaică-sa,careerapreocupatădeperspectiveleeidea-şigăsiunsoţcubani.Chiarîndimineaţaasta,latelefon,maică-saopusesesăpromităcăn-osăsufleuncuvântdespreromanediseară,cândosăiasăînoraş.Armanoushsimţiunvaldenelinişteurcându-iînstomacpecândsegândealaîntâlnirealacareaveasăseducăîncurând.Dupăunanîncarenumaiieşisecunimeni–untributsolemnaduscelordouăzecişiunudeanidesingurătatecronică,marcaţidepseudoîntâlniridezastruoase–,astăzi,însfârşit,ArmanoushTchakhmakhchianaveasă-şiîncercedinnounoroculîndragoste.

Dacă pasiunea ei pentru cărţi fusese unul dinmotivele esenţiale aflate în spatele incapacităţii eiconstante de a întreţine o relaţie normală cu sexul opus, existau încă doi factori adiţionali care îialimentaseră eşecul. Întâi şi-ntâi,Armanoushera frumoasă– chiarprea frumoasă.Aveaun trupbineproporţionat,ofaţădelicată,unpărondulatblondînchis,nişteochimarideungricebăteaînalbastruşiunnasascuţitşiunpiccârn,carearfipututpăreaundefectîncazulaltora,darcareeiîiconfereaunaerde încredere în sine, însă înfăţişarea ei atrăgătoare, atunci când era combinată cu inteligenţa ei, îiintimidapetineri.Nucăaceştiaarfipreferatfemeileurâtesaucănuarfiapreciatinteligenţa.Însănuştiau exact unde s-o plaseze; în categoria femeilor cu care ar fi dat orice să se culce (iubitele), încategoriaceloralcărorsfatîlcăutau(prietenele)sauîncategoriacelorcucareîşidoreausăseînsoareîntr-unfinal(logodnicele).Fiindcăeraatâtdesublimăîncâtsăfietoatelaunloc,sfârşeaprinanufiniciuna.

Cel de-al doilea factor era mult mai complicat, însă la fel de incontrolabil: rudele ei. FamiliaTchakhmakhchiandinSanFranciscoşimamaeidinArizonaaveauvederi totalopusecândsepuneaproblemacebărbateracelmaipotrivitpentruArmanoush.Fiindcăîncădincopilăriepetreceaaproapecincilunipeanaici(vacanţedevară,vacanţadeprimăvarăşivizitefrecventeînweekend),iarcelelalte

şaptelunirămaseînArizona,Armanoushavuseseocaziasăafledirectceaşteptadelaeafiecareparteşicât de ireconciliabile erau acele aşteptări. Orice lucru care făcea una din părţi fericită eramenit s-oîntristezepecealaltă.Pentruanusupărapenimeni,ArmanoushîncercasăiasăcuarmenicândseaflaînSanFranciscoşicuoricinealtcinevadecâtaceştiacândseafla înArizona. Însăprobabilcăsoarta îşibăteajocdeea,fiindcăînSanFranciscoeraatrasădoardebăieţiicarenuerauarmeni,pecândtoţiceitreibăieţipentrucarefăcuseopasiunepecândseaflaînArizonas-audoveditafiarmeniamericani,spremareadezamăgireamaică-sii.

Strivită subpovaraneliniştii şi a rucsaculuigreupe care-l avea în spate, străbătuOperaPlazapecândvântulşuieraşiîicântamelodiistraniilaureche.LaMax’sOperaCafézăriuncupludetinericarefieeraudezamăgiţidesendvişurilecucarnedevitădinfaţalor,fietocmaisecertaseră.„MulţumescluiDumnezeucăsuntsingură“,îşiziseArmanoushpejumătateînglumăînaintesăoiapeTurkStreet.Cuani înurmă,cândera încăadolescentă,Armanoush îiarătaseoraşulunei fetearmenedinNewYork.Cândauajunspestradaaia,chipulfeteis-aschimonosit.„TurkStreet!Ăştiasuntpestetot!“

Armanoush îşi aduseamintecâtde surprinsăa fostvăzând reacţia fetei. Încercase să-i explicecăstrada fusese numită aşa dupăFrankTurk, un avocat care fusese viceprimar şi care era important înistoriaoraşului.

—Mărog,cumspui tu, i-a întreruptprietenaeidiscursul,nearătându-sepreainteresatădeistoriaurbană.Darnu-iaşacăsuntpestetot?

Da,într-adevăr,eraupestetot,înasemeneamăsurăîncâtunuldintreaceştiaeracăsătoritcumamaei.ÎnsăArmanoushapăstratultimainformaţiedoarpentrusine.

Evitasăvorbeascădespretatăleivitregcuprieteniieiarmeni.Dealtfel,nuvorbeadespreelnicicuceicarenuerauarmeni.Nicichiarcuceicarenumanifestauabsolutniciuninterespentruoviaţăcarenueraalorşicărora,deaceea,lepăsapreapuţindeistoriaconflictuluiturco-armean.Totuşi,destuldeînţeleaptă ca să ştie că secretele se puteau răspândi mai repede chiar decât praful purtat de vânt,Armanoushpăstratăcerea.Cândnusuflaiovorbănimănuidespreunlucruieşitdincomun,toatălumeapresupuneatotceputeafimainormal,descoperiseArmanoushlaovârstăfragedă.Fiindcămaică-saerao odar, ce putea fi mai normal din partea ei decât să se mărite cu un alt odar? Aceasta fiindpresupunereagenerală aprietenilor ei, aceştia credeaucă tatălvitregal luiArmanoushera american,probabildinMidwest.

PeTurkStreet trecu pe lângă o demipensiune pentru homosexuali, o băcănie orientală şi omicăpiaţă thailandeză şimerse alături de trecători din toate clasele sociale până când seurcă în sfârşit întramvaiulceduceaspreRussianHill.Sprijinindu-şifrunteadefereastraprăfuită,medităla„celălalteu“dincartea luiBorges,Moarteaşibusola, în timpcepriveafâşiiledeceaţă ridicându-se laorizont.ŞiArmanoushaveaunalteu,unulpecareîlpăstraladistanţăoriundeseducea.

Îiplăceasăseafleînoraşulăstaacăruiforţăşivitalitateîipulsauîntrup.Încădincopilărieîiplăceasăvinăaicişisăsteacu tatăleişicubunicaShushan.Spredeosebiredemaică-sa, tatăleinusemai

recăsătorise.Armanoushştiacăavusesecâtevaprieteneîntrecut,însăniciunanu-ifuseseprezentată,fiepentrucărelaţianueradestuldeserioasă,fiepentrucătatăleisetemeasăn-osupereînvreunfel.Probabil adouavariantă.Ar fi fostmultmai tipicpentruBarsamTchakhmakhchian.Era sufletul celmailipsitdeegoismşibărbatulcelmainemasculindepefaţapământului,credeaArmanoush,şipânăînziua de azi nu se putea abţine să nu seminuneze cum de reuşise să se însoare cu o femeie atât depreocupată de sine caRose.Nu căArmanoush nu şi-ar fi iubitmama; o iubea în felul ei, însă eraumomenteîncaresesimţeasufocatădeiubireanesatisfăcutăamaică-sii.ÎnacelemomenteserefugialaSanFrancisco,dreptînsânulfamilieiTchakhmakhchian,undeoaşteptaoiubiresatisfăcută,însălafeldesolicitantă.

Deîndatăcesedădujosdintramvai,începusăsegrăbească.MattHassingeraveasăvinăs-oialaşaptetreizeci.Aveamaipuţindeoorăşijumătateladispoziţiecasăsepregătească,lucrucareînsemnade fapt să facăunduş şi să-şi punăo rochie, poate cea turcoazdespre care toată lumea spunea că îistătea foartebine.Camasta era tot.Numachiaj, nubijuterii.Nuaveadegând să segăteascăpentruîntâlnireaastaşicusiguranţănuaveadegândsăaşteptecineştiecedelaea.Dacăieşeabine,arfifostdrăguţ. Dacă nu, avea să fie pregătită şi pentru asta. Astfel, înaintând încet pe sub ceaţa adunatădeasupraoraşului, la şase şi zece seara,Armanoushajunse la apartamentul cudouăbăi al bunicii ei,situat înRussianHill, un cartier plin de viaţă, construit pe una dintre celemai înalte coline dinSanFrancisco.

—Bună,scumpo,bine-aivenitacasă!Surprinzător,ceacaredeschiseseuşanuerabunicaei,cimătuşaSurpun.—Mi-afostdordetine,ciripieadrăgăstos.Ce-aifăcuttoatăziua?Cumafostziuadeazi?— A fost OK, răspunse Armanoush cu blândeţe, întrebându-se ce căuta cea mai tânără dintre

mătuşileeiacoloîntr-osearădemarţi.MătuşaSurpun locuia înBerkeley, unde predase dintotdeauna, cel puţin de cândArmanoush era

copil.VeneacumaşinalaSanFranciscoînweekenduri, însăeraextremdeneobişnuitpentrueasă-şifacă apariţia acolo în timpul săptămânii. Dar întrebarea încetă să omai preocupe peArmanoush deîndatăceîncepusă-ispunăcumîşipetrecuseziua.Chipuleiradiacândspusecuînsufleţire:

—Mi-amcumpăratniştecărţinoi.—Cărţi!?Aspuscumvadinnou„cărţi“?strigăovocedinăuntru.PăreaafivoceamătuşiiVarsenig!Armanoushîşiatârnăhainadeploaieîncuierşiîşiaranjăpărul

ciufulitdevântîntimpceseîntrebacecăutamătuşaVarsenigacolo.GemeneleeiseîntorceauînsearaastadelaLosAngeles,undeparticipaserălaunturneudebaschet.MătuşaVarsenigeraatâtdeîncântatăde competiţia aia, încât nu fusese în stare să închidă un ochi în ultimele trei zile şi vorbise fărăîntreruperelatelefoncufeteleeisaucuantrenorullor.Şitotuşi,înziuaîncareechipaseîntorceaacasă,în loc să se ducă la aeroport cu câteva ore înainte, după cum îi era obiceiul, iat-o în casa bunicii,aranjândmasapentrucină.

—Da,amspusîntr-adevăr„cărţi“,ziseArmanoushducândpeumărrucsaculeidepânzăpecândintraînlivingulspaţios.

—N-obăgaînseamă.Îmbătrâneşteşidevinedinceîncemaiarţăgoasă,ciripimătuşaSurpundinspateleei,urmând-oînliving.Suntematâtdemândridetine,scumpo.

—Suntemîntr-adevărmândrideea,însăarputeasăsecomportecaofatădevârstaei.MătuşaVarsenigridicădinumeriîntimpceaşezapemasăultimafarfuriedeporţelan,apoivenişio

îmbrăţişă.—Feteledevârstataseîngrjescdeobiceisăaratemaibine,săştii.Nucăaiaveanevoiedeasta,

bineînţeles,însă,dacătotciteştiîntruna,undeais-ajungi?—Vezi tu,spredeosebiredefilme, lasfârşitulcărţilornuapareniciunsemnal luminosdegenul

SFÂRŞIT.Dupăceamterminatocarte,nuamsenzaţiacăamajunslasfârşit.Aşacăîncepunanouă.Armanoushclipi,fărăsă-şideaseamacâtdefrumoasăpăreaînluminapalidăasoareluilaasfinţit.

Îşiaşezărucsaculpefotoliulbuniciişiseapucăsă-lgoleascăasemeneaunuicopilnerăbdătorsăvadăogrămadădejucăriinoi.Cărţilecurgeauunadupăalta:Alephşialtepovestiri,Conjuraţiaimbecililor,Un

jocnumaial său1,Administrareadurerii2,Operecomplete deBorges,Narcis şiGură-de-Aur,Regii

mambocântăcântecededragoste3,Peisajpictatînceai,Femeiagalbenăşi frumuseţeaspiritului4şidouăcărţideMilanKundera,scriitoruleipreferat,CartearâsuluişiauităriişiViaţaeînaltăparte.Peuneledintreelelevedeapentruprimaoară,pealteleînsălecitisecuaniînurmăşivoiasălerecitească.

Până la urmă, Armanoush ştia, poate nu raţional, însă instinctiv, că rezistenţa opusă de familiaTchakhmakhchianpasiuniieipentrucărţiaveaosursămultmaiadâncăşimaiîntunecatădecâtsimplanevoie de a-i reaminti preocupările fetelor de vârsta ei.Nu doar fiindcă era femeie, ci şi fiindcă eraarmeancă se aşteptau ca ea să se abţină de două orimaimult să devină bibliofilă.Armanoush aveasentimentulcădincolodeobiecţiaconstantăfaţădecititamătuşiiVarsenigseascundeao îngrijoraremultmai structurală, dacă nu chiar primordială: teama supravieţuirii. Pur şi simplu nu voia ca ea să

străluceascăpreatare,săiasădinturmă.Scriitorii,poeţii,artiştii,intelectualiierauprimiidinmillet5-ularmean care fuseseră eliminaţi de fostul guvern otoman. Întâi se descotorosiseră de „creiere“ şi abiaapoiporniserăsăextrădezerestul–oameniiderând.Camultefamiliiarmenedindiaspora,careerauîndeplinăsiguranţăaici,însăniciodatăcuadevăratînlargullor,ceidinfamiliaTchakhmakhchianerauînacelaşitimpîncântaţişinecăjiţicândunuldintrecopiiilorciteapreamult,gândeapreamultsaudeviapreamultdelanormal.

Deşi toate cărţile erau potenţial dăunătoare, romanele erau cumultmai periculoase. Ficţiunea teputeacuuşurinţăîndrumapeocalegreşită,teputeaatrageînuniversulpoveştilor,undetotulerafluid,donquijotesc şi la fel de deschis surprizelor ca o noapte fără lună în deşert. Înainte să-ţi dai seama,puteaifiatâtdefuratdetoateastea,încâtpierdeaicontactulcurealitatea–aceladevărstrictşiimpasibilde la carenici ominoritatenu ar trebui să se abatăpreamult, ca sănu fie prinsă cugarda jos când

vântulseschimbaşisoseautimpuripotrivnice.Nuajutalanimicsăfiiatâtdenaivîncâtsătegândeşticălucrurilenusevorînrăutăţi,pentrucăastaseîntâmplaîntotdeauna.Imaginaţiaeraomagiefascinantăşi periculoasă pentru cei care erau obligaţi să fie realişti în viaţă, iar cuvintele puteau fi otrăvitoarepentruceisortiţisăfiereduşiîntotdeaunalatăcere.Dacă,încalitatedecopilalsupravieţuitorilor,voiaiîncăsăciteştişisămeditezi,trebuiasăfaciastaatâtdediscret,detemător,deinteriorizat,încâtsănutetransforminiciodatăîntr-uncititorîmpătimit.Dacănuteputeaiabţinesăaiaspiraţiimaiînalteînviaţă,trebuiacelpuţinsănutreştidorinţesimple,redusecapasiuneşiambiţie,deparcăaififostsecătuitdeenergieşinu-ţimairămăsesedestulăforţădecâtcasăfiiobişnuit.Cuosoartăşiofamiliecaacestea,Armanoush a fost silită să înveţe să-şi ascundă talentele şi să facă tot ce-i stătea în puteri să nustrăluceascăpreatare.

Unmirospătrunzător,picantvenidinsprebucătărieşiîigâdilănările,trezind-odinreverie.—Deci, exclamă Armanoush întorcându-se spre cea mai vorbăreaţă din cele trei mătuşi ale ei.

Rămâilacină?—Doarpuţin,scumpo,murmurămătuşaVarsenig.Trebuiesăpleccurândlaaeroport;gemenelese

întorcastăzi.Amtrecutpe-aicidoarcasăvăaducniştemantilarfăcuţiîncasăşi–mătuşaVarsenigs-aluminatlafaţădemândrie–iaghici?AmprimitbastirmadinErevan!

—Doamne,numănâncmantilarşicategoricn-amdegândsămănâncbastirma.Armanoushseîncruntă.—Nupotsăputausturoiînsearaasta.—Nicioproblemă.Dacătespelipedinţişimesteciogumăcumentăn-osăsemaisimtăniciun

miros.VorbisemătuşaZarouhi,careveneacuofarfuriedemusaqqafrumosgarnisităcupătrunjelşifelii

de lămâie. Puse farfuria pemasă şi desfăcu larg braţele ca să-şi îmbrăţişeze nepoata. Armanoush oîmbrăţişă şi ea, întrebându-se între timp ce căuta ea acolo…? Însă începuse să se lumineze. Ce„coincidenţă“bineplănuităerafaptulcăîntreagafamilieTchakhmakhchianseivisecaprinminuneîncasabuniciiShushanexactînmomentulîncareArmanoushaveasăplecelaîntâlnire.Fiecaredintreeleveniseacolosubunpretextdiferit,însăînexactacelaşiscop:voiausă-lvadă,să-lpunălaîncercareşisă-lcântăreascădinpriviripeacestMattHassinger,tânărulnorocoscareaveasăiasăculuminaochilorlorînsearaaceea.

Armanoush se uită la rudele ei cu o privire vecină cu disperarea. Ce putea face? Cum putea fiindependentăcânderauatâtdeînspăimântătordeaproape?Cumleputeaconvingecănuaveaudecesă-şifacăatâteagrijiînprivinţaei,cândavuseserăatâtealucruriînprivinţacărorasă-şifacăgrijiînviaţă?Cumseputeaeliberademoştenireaeigenetică,maialescăoparteaeieraatâtdemândrădeea?Cumputearespingebunătateacelorpecareîiiubea?Puteafirespinsăbunătatea?

—Asta n-o să folosească la nimic! bolborosiArmanoush.Nici o pastă de dinţi, nici o gumă demestecat,nicimăcarapaaiadegurămentolatăşiscârboasă–nimicdepeplanetaastanuedestulde

puterniccasăalungemirosuldebastirma.Îitrebuieosăptămânăcasădisparăcutotul.Dacămănâncibastirma,respiraţiaşitranspiraţiaîţimirosabastirmazileînşir.Chiarşiurinaîţimiroaseabastirma!

—Ce legăturăareurinacu întâlnirile?oauziArmanoushpemătuşaVarsenig,careeradestuldenedumerită,întrebând-oînşoaptăpemătuşaSurpundeîndatăceleîntoarsespatele.

Încăobiectând,însănedorindsăsecertecuele,Armanoushseîndreptăsprebaie,undedădupesteunchiul Dikran, cu capul vârât în dulapul de sub chiuvetă şi trupul voluminos sprijinit în mâini şigenunchi.

—Unchiule?ziseArmanoush,gata-gatasăscoatăunţipăt.—Bunăăă!strigăDikranStambouliandindulap.—Casaastaeplinădepersonajecehoviene,murmurăArmanoushcapentrusine.—Dacăspuitu,oîngânăovocedesubchiuvetă.—Cefaciaici,unchiule?—Ştiicăbunică-taseplângetottimpulderobinetelevechidincasă.Aşacăînsearaastami-amzis

cădecesănuînchidmagazinulmaidevremeşisănumăoprescacasălaShushansăreparblestematelealeadeţevi?

—Mda,înţeleg,observăArmanoushînăbuşindu-şiunzâmbet.Apropo,eaundee?—Trageunpui de somn, spuseDikran târându-se caunvierme afară dindulappentru a luaun

dispozitivde îndoit ţevi şi după aceea înapoi.Vârsta – ce să-i faci? –, trupul cere somn!Seva trezitotuşiînaintedeşapteşijumătate,nu-ţifaceprobleme.

Şapteşijumătate!SepăreacăfiecaremembrualfamilieiîşipotriviseceasulbiologicînaşafelîncâtsăseafleacoloînmomentulîncareMattHassingervasunalauşă.

—Dă-mişimiecheiafranceză,terog,seauziovocefrustrată.Astanuparesămeargă.Armanoushse strâmbă lageantacu sculedepepodea, încare scânteiaupesteo sutăde sculede

toatemărimile.Îiîntinseuncleşteculanţ,unlărgitordeţevişiopompăhidrostaticădetestareHTP300,înainte să dea din întâmplare peste cheia franceză.Din nefericire, se dovedi că nici cheia aceea „numergea“.VăzândcăîieraimposibilsăfacăduşcâtăvremeunchiulDikran,InstalatorulImposibil, îşifăcea treaba,Armanoushse îndreptăspredormitorulbunică-sii,deschise încetuşaşiaruncăoprivireînăuntru. Iat-o dormind uşor, însă cu seninătatea aceea fericită pe care o au doar femeile în vârstăînconjuratedecopiiişinepoţiilor.Ofemeie-spiriduşcareavuseseîntotdeaunauntrupsubţiraticşipreamultepoveripeumeri,slăbităşiîmpuţinatăacumdebătrâneţe.Pemăsurăceîmbătrânea,simţeadinceîncemaimultnevoiadeaseodihniziua.Totuşi,noapteaeralafeldetreazăcaîntotdeauna.BătrâneţeanudiminuasecâtuşidepuţininsomnialuiShushan.Trecutulnuolăsasăseodihneascăpreamult, îşispuneafamiliaei;îiîngăduiadoarsomnulacelasporadic,depisică.Armanoushînchiseuşaşiolăsăsădoarmă.

Cândseîntoarseînliving,masaeragata.Puseserăofarfurieşipentruea.Seîntrebacumseputeauoareaşteptacaeasămănâncedacăieşeaînoraşînmaipuţindeooră,însăpreferăsănuîntrebe.Săfii

raţionalînfamiliaastaeraogreşeală.Puteasăronţăiecâteceva,astfelîncâttoatălumeasăfiefericită.Înplus,îiplăceamâncareaarmenească.Mamaei,careseaflaînArizona,voias-oţinăcâtmaidepartedegraniţelebucătărieiarmeneşisedelectaextremdemultdenigrând-oînfaţavecinilorşiaprietenilorei.Îiplăceaînmodspecialsăatragăatenţiaasupraadouăfeluridemâncarepecarelediscreditapublicdefiecaredatăcândise iveaocazia:picioaredeviţelşi intestineumplute.ArmanoushîşiaminteacăRoseiseplânseseodatădoamneiGrinnell,vecinadealături.

—Estrigător lacer,aexclamatdoamnaGrinnellcuourmădedezgust înglas.Şichiarmănâncăintestinelealea?

—O, da, a încuviinţatRose din cap cumultă însufleţire. Lemănâncă, credeţi-mă pe cuvânt. Lecondimenteazăcuusturoişiierburiaromate,leumplucuorezşileînfulecăimediat.

Celedouăfemeiauchicotitcondescendentşiprobabilcăarmaifi râsdacă înmomentulăla tatălvitregalluiArmanoushnus-arfiîntorsspreeleşin-arfiremarcatcuofigurăplictisită:

—Şicare-iproblema?Dupăcumsună,seamănăcumumbalar6.Ar trebuisă încercaţi într-ozi,efoartebun.

—Şielearmean?aîntrebatînşoaptădoamnaGrinnellcândMustafaaieşitdinîncăpere.—Sigurcănu,azisRosecuovocepierită.Doarcăauunelelucruriîncomun.Soneriasunăascuţit,smulgând-opeArmanoushdintransaeişifăcându-ipetoţiceilalţisătresară

cuprinşidepanică.Nueranicimăcarşapte.Punctualitatea,dincâtesepărea,nueraunadintrecalităţileluiMattHassinger.Caşicândarfifostacţionatedeunbuton,toateceletreimătuşisenăpustirăspreuşă,însăseoprirăbruscînaintesăodeschidă.UnchiulDikrandăducucapuldedulapulînăuntrulcăruialucra încă, iar bunica Shushan deschise speriată ochii.DoarArmanoush rămase calmă şi stăpână pesine.Cupaşivoitmăsuraţi,seîndreptăspreuşăsubprivirileîncremenitealemătuşiloreişiodeschise.

—Tati!!!spuseArmanoushcântândparcădeîncântare.Parcăaveaioîntâlnireînsearaasta.Cumsefacec-aiajunsacasăatâtdedevreme?

Însă,înaintesătermineîntrebarea,Armanoushintuisedejarăspunsul.BarsamTchakhmakhchianzâmbifăcândgropiţeînobrajişiîşiîmbrăţişăfiica,iarochiiîistrăluceau

demândrieamestecatăcuouşoarănelinişte.—Da,însălucrurilenuaumersaşacumaşfivrut,atrebuitsăreprogramămîntâlnirea,îispuseel

luiArmanoush.Dar imediat ceaceasta s-a îndepărtat suficient încât sănu-lpoată auzi, le-a întrebatpe şoptitepe

surorilesale:—Edejaaici?Ultimele treizeci de minute dinaintea venirii lui Matt Hassinger au fost marcate de o teamă

crescândădinparteatuturorînafarădeArmanoush.Aupus-osăîncercemaimulterochiişisădefilezeîmbrăcată aşa prin faţa lor, până când au ajuns la o decizie unanimă: rochia turcoaz. Ţinuta a fost

completatăcuniştecerceiasortaţi,opoşetăpurpuriecumărgele,desprecaremătuşaVarsenigapretinscăaradăugaonotădefeminitate,şiuncardiganalbastruînchisşifoartepufos,îneventualitateacăs-arfi făcut frig. Acesta era alt lucru în privinţa căruia Armanoush ştia că nu trebuia să ridice obiecţii.Cumva, lumea din afara casei părea să aibă caracteristici arctice în ochii celor din familiaTchakhmakhchian. „Afară“ era sinonim cu „tărâmul răcoros“ şi pentru a-l vizita trebuia să-ţi ieicardiganul,depreferinţă împletitdemână.Acest lucru îl ştia înpartedincopilărie,căci îşipetrecuseprimiianiînvelităînpăturilepufoasepecarebunică-saleîmpletisepentrueaşicareaveauiniţialeleeibrodatelacapete.Ateculcafărăsă-ţiacoperitrupulcucevaerapurşisimpludeneconceput,iaraieşiînstradăfărăuncardiganeraogreşealăimensă.Aşacumocasăaveanevoiedeunacoperişdeasupra,oameniiaveauşieinevoiedeopielesuplimentarăcaresăsteaîntreeişirestullumii,casăsimtăcăleeracaldşibine.

După ceArmanoush încuviinţă să-şi pună cardiganul şi terminară cu îmbrăcatul, veniră cuo altărugăminte,unafundamentalparadoxală,însănuşipentruceidinfamiliaTchakhmakhchian.

Voiausăsteacueilamasăşisămănânce,astfelîncâtsăfiepregătităşifortificatăpentrucinadinsearaaia.

—Scumpamea,abiaciuguleşti,parc-ai fiopasăre.Sănu-mispuicănicimăcarn-osăguştidinmantilar făcuţidemine! se jeluimătuşaVarsenigcuun linguroi înmână şi cuodezamăgire atâtdeadâncăînochi,încâtofăcupeArmanoushsăseîntrebedacănucumvaeravorbadesprecevamultmaivitaldecâtuncastrondemantilar.

—Nupot,mătuşă,răsuflăcugreutateArmanoush.Mi-aiumplutdejafarfuriacukhadayif.Lasă-măsă-lterminpeăsta,emaimultdecâtdestul.

—Păi,nuvoiaisămiroşiacarneşiausturoi,seamestecăîndiscuţiemătuşaSurpuncuonuanţăştrengărească înglas.Aşacă te-amservitcuekmekkhadayif. În felulăsta respiraţiaosă-ţimiroasăafistic.

—Deceşi-ardoricinevasămiroasăafistic?întrebăuimităbunicaShushan,fiindcăpierduseprimaparteadiscuţiei,nucăarfiavutvreologicăpentrueaoricum.

—Nuvreausămirosafistic.Armanoushdeschiselargochii,cuprinsădedisperareşiseîntoarsespretaică-său,trimiţândunSOS,

aşteptândcaels-osalveze.Totuşi,înaintecaBarsamTchakhmakhchiansăapucesărosteascăvreuncuvânt,telefonulmobilal

lui Armanoush începu să sune, reproducând o melodie clasică de Ceaikovski: „Dansul zânei

dulciurilor“7.Îlridicăşisestrâmbălaecranulminuscul.Numărprivat.Puteafioricine.PuteafichiarşiMatt Hassinger, care o suna să-i trântească o scuză ciudată şi să contramandeze cina din seara aia.Armanoushrămasepironităînloc,ţinândîncurcatătelefonulînmână.Cândsunăapatraoară,răspunse,sperândsănufiemaică-sa.

Eaera.

—Sepoartăfrumoscutine,scumpo?afostprimaîntrebarepecarei-apus-o.—Da,mamă,mormăiArmanoushpeuntonplacid.De acum se obişnuise deja cu chestia asta. Încă din copilărie, de câte ori stătea în casa familiei

Tchakhmakhchian,maică-sasepurtadeparcăviaţai-arfifostînpericol.—Amy,sănu-mispuicăeştiîncăacasă!Armanoush se obişnuise şi cu asta, relativ vorbind.Din ziua în care părinţii ei se despărţiseră, o

separaredecu totul altgen seprodusese întremamaei şipropriul einume. Încetase să îimai spună„Armanoush“, ca şi când ar fi simţit nevoia să-şi boteze din nou fiica pentru a putea continua să oiubească.PânăînziuadeaziArmanoushnuspusesenimănuidinfamiliaTchakhmakhchiandespreaceaschimbaredenomenclatură.Uneori lucruriletrebuiausărămânăsecrete, iardinasteaiseîntâmplasăaibăodroaie.

—Decenurăspunzi?insistămaică-sa.Nuieşeaiînoraşînsearaasta?Armanoushtăcu,conştientăcătoatălumeadinîncăperetrăgeacuurechea.—Da,mamă,futotceputusăîngaimedupăotăcerestranie.—Nute-airăzgândit,nu-iaşa?—Nu,mamă.Dardeceaiunnumărprivat?—Păi,ameumotivelemele,caoricemamă.Nurăspunziîntotdeaunalatelefondacăştiicăsunteu,

spuseRosecoborândglasulcu tristeţe,pentrua-l ridicadinnouapoi.Osă-lprezinţipeMatt întregiifamilii?

—Da,mamă.—Nu face asta!E ceamaimaregreşeală pe care ai putea s-o faci.O să-l sperie demoarte.Of,

mătuşilealeaaletale,nulecunoşti,eştiofatăatâtdebunăîncâtnueştiînstaresăvezirăutatea,osă-lterorizezepebietulbăiatcuîntrebărileşiinterogatoriilelor.

Armanoushnuzisenimic.Seauzeauniştefoşneteciudatepefirşibănuicămaică-saîşiperiapărulîntimpceîiţineadiscursulălabatjocoritor.

—Scumpo,decenuspuinimic?Suntcutoţiiacolo?întrebăRose.Se auzi un alt foşnet estompat, însă de data asta luiArmanoush nu i semai păru că semăna cu

periatulpărului.Sunamaicurândcazgomotulfăcutdeunobiectporoscecădeaîntr-unlichidfărăsăplescăiesau,maiexact,caolingurădealuatdeclătitecareeraturnatîntr-otigaieîncinsă.

—Of,dece-oifiîntrebândunlucruatâtdeevident?Bineînţelescăsuntacolo.Cutoţii,pariez.Măurăscîncă,nu-iaşa?

Armanoush nu era în stare să-i dea nici un răspuns. O putea vedea cu ochii minţii pe Rose înbucătăriaîntunecoasăcudulapurilaminate,portocaliudeschis,căroraplănuiasăleschimbefeţele,darnuavuseseniciodatăbaniisautimpulnecesar,cupărulstrânsîntr-uncoclejer,telefonulfărăfirlipitdeureche,ospatulăînmânacealaltă,făcândogrămadădeclătitedeparcăîncasăarfifostoarmatădecopii,doarcasălemănâncedeunasingurălasfârşitulzilei.Şi-lputea,deasemenea,imaginapetatălei

vitreg,MustafaKazancı,stândlamasadinbucătărie,mestecândîncafeauaîndoităculapteîntimpcefrunzăreaArizonaDailyStar.

DupăceabsolviseUniversitateadinArizonaşisecăsătorisecuRose,Mustafaîncepusesălucrezelaocompaniedeminereuridinregiuneşi,dincâteîşiputeadaseamaArmanoush,iubealumearocilorşiapietrelormaimultdecâtoricealtceva.Nueraunomrău;poatemaicurândpuţinplictisitor.Nupăreasămanifesteniciunfeldepasiunepentruniciunlucrudepelumeaasta.NusemaiîntorseselaIstanbuldeDumnezeuştiecâttimp,deşiaveaofamilieacolo.Înanumitemomente,Armanoushaveaimpresiacăvoiasăo rupăcu trecutul lui, însănu-şiputeaexplicadece.Decâtevaori încercasesădiscutecueldespre1915şidesprecelefăcuserăturciiarmenilor.

—Nuştiupreamultedesprelucrurileastea,îirăspunseseMustafaînchizându-iguraîntr-omanierăpoliticoasă,însăglacială.Toateasteasuntistorie.Artrebuisădiscuţicuistoricii.

—Amy,aidegândsăvorbeşticumine?VocealuiRosepăreaenervată.—Mamă,trebuiesătelas.Tesunmaitârziu,spuseArmanoush.Se auzi o bufnitură bruscă, însoţită de un fâşâit care suna ca şi cummaică-sa ori turnase o altă

lingurădealuatdeclătiteîntigaie,oriizbucniseînplâns.Armanoushpreferăprimavariantă.Vădit enervată, se întoarse lamasă, se aşezădinnoupe scaun, apucă lingura şi, evitândprivirile

celorlalţi,începusăbageîngurăceaveaînfaţă,deşinueraceeacevoiaea.Mailuăvreocâtevalinguripânăsă-şideaseamadegreşeală.

—Decemănâncmantilar!?exclamăArmanoush.—Nuştiu,scumpo,rostimătuşaVarseniglarândulei,uitându-setemătoarelaeadeparcăarfifost

ocreaturănecunoscută.I-ampusacoloîneventualitateaîncarevoiaisă-iguşti.Separecăvoiai.AcumluiArmanoushîiveneasăplângă.Ceruvoiesăseridicedelamasăşifugilabaiesăsespele

pedinţi,regretândîntretimpamarnicîntâlnireaaiastupidă.Stăteaînfaţaoglinziicuuntubdepastădedinţiconsumatpejumătateînmânăşiprivireacuivacareerapecalesăabandonezepentrutotdeaunasocietatea şi să se facăpustnicpeunmunteuitatdeDumnezeu.Ceputea faceopastăColgateTotalWhitening împotrivaacelormantilar abominabili!?Poate că-l putea sunapeMattHassinger şi puteaanulatotul?Nu-şidoreadecâtsăseîntindăînpat,copleşitădedisperare,şisăciteascăromanelepecaretocmaişilecumpărase.Săciteascăşisătotciteascăpânăcândîicurgeasângedinnasşiîicădeauochiiîngură.Astaeratotce-şidorea.

—Trebuiasăstaiînpatşisă-ţiciteştiromanele,omustrăchipulfamiliardinoglindă.—Prostii!VorbisemătuşaZarouhi,carerăsărisecaprinfarmecalăturideeaînoglindă.—Eştiofatătânărăşifrumoasă,caremerităcelmaibunbărbatdinlume.Aşa,iasăvedem,unpic

destrălucirefeminină.Dă-tecunişteruj,domnişoară!Sedădu.Nuscriastrălucirefemininăpecapaculrujului,însăerape-aproape,scriaSTRĂLUCIRE

DECIREAŞĂ.Armanoushsedădudinplincuruj,însădupăaceeaîşitamponăbuzelecuunşerveţelşişterse mare parte din el. Chiar în momentul ăla sună la uşă. Şapte treizeci şi doi! Se părea căpunctualitateaeraunadintrecalităţileluiMattHassinger,laurmaurmei.

Oclipămaitârziu,ArmanoushîizâmbeaunuiMattHassingerîmbrăcatelegant,vizibilemoţionatşioarecumnedumerit,carerămăseselauşă.Eracutreianimaimicdecâtea–unfaptneînsemnatpecarenu simţise nevoia să-l dezvăluie nimănui, însă care era evident acumdupă faţa lui. Fie pentru că îşiaranjasealtfelpărulciufulit,fiepentrucăseîmbrăcasecuniştehainepecarenulepurtadeobicei,ohainădepielemaroînchisşiniştepantaloniRalphLaurendeculoareapepeneluigalben,MattHassingerarătacaunadolescentîmbrăcatînhainedeadult.Păşiînăuntruţinândunbuchetimensdelaleleroşiiînmâna stângă, îi zâmbi lui Armanoush, apoi observă publicul din fundal şi îngheţă. Întreaga familieTchakhmakhchiansealiniaseînspateleluiArmanoush.

— Intră, tinere, spuse mătuşa Varsenig pe cel mai încurajator ton al ei, care se întâmpla să fietotodatăşicelmaiintimidant.

Matt Hassinger dădu mâna cu fiecare membru al familiei, simţindu-le privirile iscoditoarecercetându-ichipul.Îşipierduoriceurmădeîncredereînsineşiîncepusătranspire.Cinevaîiluăfloriledinmână,altcinevaîiluăhaina.Arătândcaunpăunjumulitacum,căîşidădusehainajos,seîndreptătârşâindu-şipicioarele spre livingşi searuncăpeprimul scaunpecare îl zări.Toţiceilalţi stăteaupeaproape, formând un fel de semilună în jurul lui. Schimbară câteva cuvinte despre vreme, despreeducaţialuiMatt(eralaFacultateadeDrept,ceeaceputeafişibine,şirău),desprefamilialuiMatt(erasingurlapărinţi,ceeaceputeafişibine,şirău),desprepărinţiiluiMatt(erauşieiavocaţi,ceeaceputeafişibine,şirău),despreniveluldecunoştinţealluiMattdesprearmeni(nuprearidicat,ceeaceerarău,însăeradornicsăînveţemaimult,ceeaceerabine)şiapoirevenirălavremeînaintesăseinstalezeotăcereenervantă.Timpdecinciminutenimeninuavuderostitniciuncuvânt,însătoatălumearadiadeparcăeracevacarelestăteapelimbăşichestiaaialisepăreaamuzantă.Delaaceastăstarebizarăeraupe cale să treacă la un impas aproape sinistru când „Dansul zânei dulciurilor“ se auzi din nou.Armanoushverificăecranul:numărprivat.Închisetelefonul,lăsându-lsăvibreze.Îşiarcuisprânceneleşi îşi ţuguiebuzeleîntr-ungestdegenul„nucontează“spreMatt,ungestpecareniciel,nicinimenialtcinevanul-aînţeles.

La şapte patruzeci şi cinci, Armanoush Tchakhmakhchian şiMatt Hassinger ieşiseră în cele dinurmăînstradă,înaintândhotărâţipeHydeStreetîntr-unSuzukiVeronaroşuveneţian,îndreptându-sespreun restaurantdesprecareMatt auzisemulte lucruri şidesprecarepresupusesecăva fidrăguţ şiromantic:Fereastraoblică.

—Spercă-ţiplacefuziuneadestiluriasiaticecuvagiinfluenţecaraibiene,chicotiMattamuzatdepropriile-icuvinte.Loculăstaarecelemaibunerecomandări.

Ei bine, „celemai bune recomandări“ nu erau neapărat un criteriu pentruArmanoush, în specialpentrucăerasătulădebestselleruricu„celemaibunerecomandări“.Totuşi,nuridicănicioobiecţie,

sperândcăcinismuleivaficorijatlasfârşitulaceleiseri.Însăsedovedicăeradepartedeaficazuldeaşaceva.Unlocdeîntâlnireextremdepopularpentru

intelectualii şi artiştii oraşului, Fereastra oblică era orice altceva în afară de un restaurant drăguţ şiromantic.Eraundepozitciudat,cutavaneînalte,culustresuspendate,înstilArtDeco,şipereţipecarestrăluceau exemple de artă abstractă contemporană. Îmbrăcaţi din cap până-n picioare în negru,chelneriisegrăbeauîncoaceşi-ncolocaocoloniedefurnicicaretocmaidescoperiseogrămăjoarădezahărgranulat.Coloniadechelneriserveafeluridemâncarepreparatecumăiestrie,avândconştiinţacăîncurândîţivalualoculunnouclient,probabilunulcarevalăsaunbacşişmaigras.Câtdespremeniu,erapurşisimpludeneînţeles.Caşicândconţinutulnu te-arfi lăsatdestuldeperplex,fiecarefeleramodelat,împodobitşigarnisitastfelîncâtsăfacăaluzielaoanumităpicturăabstractăexpresionistă.

Bucătarul-şefolandezalrestaurantuluiaveatreiaspiraţiiînviaţă:sădevinăfilosof,sădevinăpictorşisădevinăbucătar-şef.Fiindcă în tinereţeeşuase lamentabilatât înfilosofie,câtşi înartă,nuvedeaniciunmotivpentrucaresănuîşidedicetalenteleneapreciatearteisaleculinare.Astfel,semândreacufaptulcărematerializaabstractulşicăreintroduceaîncorpulumanoperadeartăcareieşisedinel,dindorinţaartistuluidea-şiexteriorizastareaemoţionalăinterioară.Aici,laFereastraoblică,cinanuţineaatâtdeartaculinară,câtdefilosofie,iaractuldeamâncaeraconsideratcafiindcălăuzitnudenevoiaprimordialădea-ţiumplestomaculsaudea-ţipotolifoamea,cideundanssublimcucatharsisul.

Dupănumeroaseîncercărinereuşitedeahotărîceaveausămănânce,Armanoushalesetartardetonahicucrustădesusanşifoiegrasyakiniku,iarMattdecisesăîncerceuncotletdevităcusosdemuştarpicantşismântânăpeunpatdesalatădemaracujaşijicama.Neştiindcevins-arpotrivilaacestefeluridemâncare,darsimţindnevoiasăfacăimpresiebună,Mattcercetălistavinurilorşi,dupăcinciminutede nedumerire, făcu ce făcea întotdeauna când nu avea nici cea mai mică idee ce să aleagă: să sehotărascălaunvinuitându-selapreţ.UnCabernetSauvignondin1997păreaperfect,destuldescump,însăîn limitelebuzunarului lui.Dupăceaucomandat, încercarăsăaflecâtdebuneeraualegerile lorcercetând faţa chelnerului care îi servea, însă tot ce puteau desluşi era pagina albă a politeţiiprofesionale.

Auvorbitpuţin,eldesprecarierapecarevoiasăşi-oconstruiască,eadesprecopilăriapecarei-arfiplăcut s-o distrugă; el despre planurile lui de viitor, ea despre urmele lăsate de trecut; el despreaşteptărileluidelaviaţă,eadespreamintiriledefamilie.Zânadulciuriloraînceputsădansezedinnou,chiarcânderaupecalesăabordezealtsubiectdeconversaţie.Armanoushverificăenervatănumărul.Nueraunnumărcunoscut,însănueraniciunulprivat.Răspunse.

—Amy,undeeşti?Mutădeuimire,Armanoushîncepusăsebâlbâie:—Ma-mă!Cumai…cumdeaialtnumăracum?—A,păi,fiindcătesundepemobiluldoamneiGrinnell,recunoscuRose.Sigur,n-aşfifostnevoită

să-midauatâtaostenealădacăaveaigrijăsă-mirăspunzi.

Armanoush clipi fără nici o expresie, uitându-se la chelner, care punea în faţa ei o farfurie cumâncarecuaspectbizar,cevaalcătuitdinnuanţederoşu,bejşialb.Înmijloculsosului,caresemănacuniştetuşegroasedepenel,seodihneautreibucăţisfericedetonroşucrudşiungălbenuşdeoudeungalbenstrălucitor,carealcătuiauîmpreunăofaţălugubră,cunişteochigăunoşi.Ţinândîncămobilullaureche,însăfărăs-omaiascultepemaică-sa,Armanoushstrânsedinbuze,încercândsă-şideaseamacareeraceamaibunămetodădeamâncaofaţă.

—Amy,decenu-mirăspunzi?Nusunteumamata?Nu-midainicimăcarjumătatedindrepturilepecareleacorzicelordinfamiliaTchakhmakhchian?

—Mamă, te rog,spuseArmanoushpentrucăpăreasă fieo întrebare lacarenu-iputearăspundedecâtrugând-osănuopună.

Îşi lăsă umerii în jos, de parcă greutatea corpului ei s-ar fi dublat. De ce îi era atât de greu săcomunicecumamaei?

Improvizând larepezealăoscuzăşipromiţându-icăovasunade îndatăceaveasăajungăacasă,Armanoushînchisemobilul.AruncăoprivirefurişăspreMattcasăvadădacăîlderanjasetelefonulăla,însă, observând că acesta cerceta încă farfuria, hotărî să nu-şi facă griji. Farfuria lui Matt eradreptunghiulară,nurotundă,iarmâncareadepeeaeraîmpărţităîndouăzoneseparatedeolinieperfectdreaptă de sos cu smântână şi muştar. Ceea ce îl izbise nu era neapărat designul sau culorile, câtperfecţiunea aranjamentului. Înghiţi cu greutate, de parcă i-ar fi fost teamă să nu strice aceadreptunghiularitatefărăcusur.

Felurile de mâncare ce le fuseseră aduse erau replici ale unor picturi expresioniste. Cel al luiArmanoush avea la bază o pictură de Francesco Boretti intitulată Târfa oarbă. Cel al lui Matt erainspiratdeunadintrepicturileluiMarkRothko,intitulatăpebunădreptateFărătitlu.Ceidoierauatâtdeabsorbiţide farfuriile lor, încâtniciunulnu l-aauzitpechelnercând i-a întrebatdacă totulera înregulă.

Restul serii a fost drăguţ, însă numaimult de-atât.Mâncarea s-a dovedit a fi delicioasă şi s-auobişnuitrepedesăînfuleceoperedeartă,înasemeneamăsurăîncât,atuncicândasositdesertul,MattnuamaisimţitnicioreţineresăstricearanjamentulimpecabilalafinelordinAlbastruriledeaprilieaducgalbenuriledemaidePeterKitchell,iarArmanoushnuaavutniciceamaimicăezitarecândaînfiptlinguriţa în crema de zahăr ars tremurătoare şi catifelată ce reproducea tabloul lui Jackson Pollock,Substanţăpâlpâitoare.Însăîncepriveşteconversaţian-aufostînstaresăfacănicimăcarjumătatedinprogreselepecarelefăcuserăcumâncatul.NucăluiArmanoushnui-arfiplăcutsăfiecuMattsaucănul-arfigăsitdestuldeatrăgător.Însăeracevacarelipsea,nuînsensulunuidetaliucarelipseadintr-unîntreg,ciînsensulcăaceltotsedestrămaînbucăţifărăaceapartecarelipsea.Poatecăerapreamultămâncarefilosofică.Oricum,Armanoushîşiînţeleseselimitele;nuseputeacuniciunchipîndrăgostideMatt Hassinger. După ce făcu această descoperire, încetă să-şi mai pună vreun fel de întrebări, iarinteresuleipentrueleraînlocuitdeosimpatiesinceră.

În drum spre casă, opriră maşina şi se plimbară puţin pe Columbus Avenue, amândoi tăcuţi şigânditori. Atunci briza îşi schimbă direcţia şi pentru o clipă trecătoare Armanoush prinse mirosulpătrunzător,săratalmării, tânjindsăseaflepeplajă înacelmoment,dorindu-şicudisperaresă fugăchiarînmomentulacela.Totuşi,cândajunserăînfaţalibrărieiUnloccurat…,nuseputuabţinesănuseînvioreze dintr-odată, cuprinsă de interes, fiindcă zărise în vitrină una din cărţile ei preferate:Criptă

pentruBorisDavidovici8.—Aicititcarteaasta?Egrozavă!îiieşirăfărăsăvreacuvinteledingurăşi,auzindun„nu“hotărât,

începusărelatezeprimapovestiredincarte,iarapoipetoateceleşapte.Deoarececredea sincer că aceacartenuputea fi înţeleasăpedeplin fără a trasamai întâi terenul

accidentat al literaturii est-europene, asta a fost,maimult saumaipuţin, ceea ce a făcutArmanoushTchakhmakhchianînurmătoarelezeceminute,încălcândastfelpromisiuneapecarei-ofăcusemameieichiarîndimineaţaaceea,şianumedeanusuflauncuvântdesprecărţi,celpuţinnulaprimaîntâlnire.

DupăceauajunsînRussianHill,înfaţaapartamentuluibuniciiShushan,aurămasuitându-seunullaaltul,conştienţicăsearaseterminaseşidornicisăoîncheiemaibinedecâtoîncepuserăînsingurulmodcareletreceaprinminte.Trebuiasăfieunsărutadevărat,îndelungaşteptatşiimaginat.Înschimb,s-adoveditafiunsărutprietenesc,pecetluitdecompasiunedinpartealuiArmanoushşideadmiraţiedinpartealuiMatt,fiindcăamândoierauextremdedepartedeasimţivreunfeldepasiune.

—Ştii,toatăsearaamvrutsă-ţispunlucrulăsta,sebâlbâiMatt,caşicumarfifostîmpovăratdeunadevăr neplăcut pe care era pe cale să-lmărturisească.Miroşi nemaipomenit…E ceva neobişnuit şiexotic…A…

— A ce? întrebă Armanoush pălind pe când i se ivea în minte imaginea farfuriei aburinde cumantilar.

MattHassingerocuprinsecubraţulşişopti:—Afistic…Da,miroşiîntocmaicafisticul.La unsprezece şi un sfert, Armanoush pescui unmănunchi de chei ca să deschidă nenumăratele

lacăte de la uşa bunicii Shushan, temându-se între timp să nu dea peste întreaga familie în living,vorbinddesprepolitică,bândceaişimâncândfructe,aşteptând-osăseîntoarcă.

Însă înăuntru era întuneric şi pustiu.Tatăl şi bunica ei se culcaseră, iar toţi ceilalţi plecaseră. Pemasăerao farfuriecudouămere şidouăportocale, curăţatecugrijă şi,după toateaparenţele, lăsateacolocaeasălemănânce.Armanoushluăunmărcareseînnegrisedejapedinafară.Îşisimţeainimagrea.Înlinişteastranieaaceleinopţironţăimărul,simţindu-setristăşiobosită.ÎncurândtrebuiasăseîntoarcăînArizona,însănuerasigurăcăeraînstaresăsedeprindăcuuniversulîncorsetantalmaică-sii.Deşi îiplăceaSanFranciscoşiprobabilputeasă-şiamâneunsemestrucasăsteacutatăleişicubunicaShushan,totuşinuseputeaabţinesănusimtăcălipseacevadeacolo,oparteaidentităţiiei,şicăfărăeanuputeaîncepesă-şitrăiascăpropriaviaţă.ÎntâlnireaaceeaplicticoasăcuMattHassingernufăcusedecâtsă-iîntăreascăacestsentiment.Acumsesimţeamaiînţeleaptă,maiconştientădesituaţia

ei,însăîntristatădepreţulpecare-lplătisecasăafleacestlucru.Îşiaruncăpantofiidinpicioareşiseîndreptăgrăbităsprecameraei,luândfructulcuea.Acoloîşi

prinsepărulîntr-ocoadădecal,îşidădujosrochiaturcoazşiîşipuseniştepijamaledemătasepecarelecumpărase din Chinatown. Când termină, închise uşa camerei şi deschise imediat calculatorul. Îitrebuirădoarcâtevaminutecasăajungăînuniculadăpostsigurîncareputeaevadaînclipecaaceasta:CaféConstantinopolis.

Café Constantinopolis era o cameră de chat sau, cum o numeau obişnuiţii săi, un cybercafé,proiectat iniţialdeomânădegreciamericani,sefarziamericanişiarmeniamericanicare, înafarădefaptul că erau newyorkezi, aveau în comun un lucru esenţial: erau cu toţii nepoţii unor familii careproveneau din Istanbul.Website-ul se deschidea cu omelodie familiară: Istanbulul se numea odată

Constantinopol/AcumsenumeşteIstanbul,nuConstantinopol…9

Odată cumelodia aceea apăreau contururile unui oraş ce se întindea sub umbrele pâlpâitoare aleapusului, văluri peste văluri de ametist, negru şi galben. În mijlocul ecranului se afla o săgeatăluminoasăcareîţiarătapecetrebuiasădaicliccasăintriîncameradechat.Trebuiasăteînregistrezicu o parolă ca să poţi trece mai departe. La fel ca multe alte cafenele reale, şi aceasta era teoreticdeschisă tuturor, însă practic rezervată clienţilor obişnuiţi. În consecinţă, deşi numeroşi chatterineaveniţi treceaupeacolozidezi,grupuldebază rămâneamaimult saumaipuţinacelaşi.Dupăcereuşeaisăteînregistrezi,contururileoraşuluipăleauînparteadejosşisetrăgeauîntr-oparteşi-nalta,întocmaicaocortinădeteatrudincatifeaînaintedeîncepereaunuiact.Înmomentulîncareintrai încybercafé,auzeaiunclinchetdeclopoţeişiapoiaceeaşimelodie,doarcădedataastaînsurdină,undevaînfundal.

După ce intră, Armanoush nu băgă în seamă forumurile pentru Armenisinguri, Grecisinguri,SuntemcutoţiisingurişidăduclicpeAnoushTree–unforumpecareseîntâlneaudoarclienţiiobişnuiţişiceicupreocupăriintelectuale.Armanoushdescoperisegrupulcuzeceluniînurmăşideatuncifuseseomembră regulatăaacestuia,alăturându-seconversaţiiloraproapezilnic.Deşiuniimembri trimiteauocazionalmesajeşiîntimpulzilei,adevărataconversaţieavealocîntotdeaunaseara,cândrutinazilnicăseîncheia.LuiArmanoushîiplăceasă-şiimaginezeforumulcapeunbarmurdarşiplindefumlacareseopreadeobiceiîndrumsprecasă.Întocmaicaacesta,CaféConstantinopoliseraunsanctuarîncareîţiputeailăsalaintrareadevăratuleubanal,capeohainădeploaieudăcetrebuiasăseusucemaiîntâiînvestibul.

SecţiuneaAnoushTreeacafeneleiconstadinşaptemembripermanenţi,cinciarmenişidoigreci.Nu se întâlniseră niciodată personal şi nici nu simţiseră nevoia s-o facă. Toţi proveneau din oraşediferite şi aveau profesii şi vieţi diferite. Toţi aveau porecle. Porecla lui Armanoush era Doamna

Sufletul-Meu-Surghiunit. Îşi alesese numele acesta ca un tribut adus lui Zabel Yessaian10, singura

romancieră pe care Junii Turci11 o trecuseră pe lista condamnaţilor lamoarte în 1915. Zabel era o

personalitatefascinantă.NăscutăînConstantinopol,îşitrăisemarepartedinviaţăînexil.Sebucurasedeoviaţătumultuoasăcaromancierăşigazetară.Armanoushaveaopozăaacesteiapebirou,încareZabelseuitacuoprivirevisătoare,pesubborulpălăriei,într-unpunctnecunoscutdedincoloderamă.

Ceilalţi membri ai secţiunii Anoush Tree aveau diverse porecle, din motive neştiute. În fiecaresăptămână alegeau un anumit subiect de conversaţie.Deşi temele variau destul demult, toate aveautendinţa să se învârtă în jurul istoriei şi culturii lor comune – „comun“ însemnând adesea „duşmancomun“:turcii.Nimicnuîiuneamairepedeşimaiputernicpeoameni–deşitrecătorşişubred–decâtunduşmancomun.

Săptămâna aia subiectul era „Ienicerii“. Pe când trecea rapid în revistă celemai recentemesaje,ArmanoushfufericităsădescoperecăBaronBaghdassarianeraonline.Nuştiapreamultedespreel,înafarădefaptulcăeraunnepotalsupravieţuitorilor,exactcaea,şicăspumegadefurie,spredeosebirede ea. Uneori putea fi extrem de dur şi de sceptic. În ultimele câteva luni, în ciuda fictivităţiicyberspaţiuluisaupoatedatorităacesteia,luiArmanoushîncepuse,fărăsă-şideaseama,să-iplacădeel.Ziuanuera completădacănu reuşea să-i citeascămesajele.Orice ar fi fost lucrul acelape care-lsimţeapentruel–prietenie,dragostesaupurăcuriozitate–,Armanoushştiacăerareciproc.

Oameniicarecredcă faimoasacârmuireotomanăeradreaptănuştiunimicdespreParadoxul Ienicerilor. Ienicerii

eraucopiicreştini,capturaţişiconvertiţidestatulotoman,căroralisedădeaşansasăurcepescarasocialădoardacăeraudispuşisă-şidispreţuiascăpropriulpoporşisă-şiuitepropriul trecut.Paradoxul Ieniceriloreste la felderelevantastăzipentruoriceminoritatepecâteraşiieri.Tu,copilalexpatriaţilor!Trebuiesă-ţipuiiarăşişiiarăşiaceastăîntrebareveche cât lumea: care va fi poziţia ta cu privire la acest paradox; vei accepta rolul de ienicer? Îţi vei abandonacomunitateapentruafacepacecuturciişiîiveilăsasăînălbeascătrecutulpentruca,dupăcumspunei,săputemtrececutoţiimaideparte?

Lipită de ecran,Armanoush luă o gură din restul demăr şi omestecă nervos.Niciodată numai

simţiseatâtaadmiraţiepentruunbărbat–altuldecât tatălei,bineînţeles, însăastaeraaltceva.BaronBaghdassarianaveacevacareofascinaşiînacelaşitimposperia;nuîieracuadevăratfricădeelsaudelucrurilepecarelesusţineacuatâtaîndrăzneală–maidegrabăîierateamădeeaînsăşi.Cuvinteleluiaveauunefectputernic,capabilsăoscoatălasuprafaţăpeaceaaltăArmanoushcarelocuiaînăuntrulei,dar care nu ieşise încă la iveală; o fiinţă ascunsă, cufundată într-un somn adânc. Cumva BaronBaghdassarian împunsese creatura aceea cu suliţa propriilor lui cuvinte, înghiontind-o până când setrezisemugindşiieşiselalumină.

Armanoushîntorceaîncăpetoatepărţileînminteaeiacestefectînspăimântător,cândzăriunmesajlungtrimisdeDoamnaPeacock/Siramark–oarmeancăamericanăexpertăînvinuricarelucrapentruovinăriecusediulînCalifornia,călătoreadeslaErevanşieracelebrăpentrucomparaţiileeiinteligenteşiamuzante între StateleUnite şi Armenia. Astăzi, trimisese un test prin care îţi puteai calcula singurnivelulde„armenitate“.

1.Dacăaicrescutdormindînfofolitînpăturiîmpletitedemânăsaupurtândcardiganuriîmpletitedemânălaşcoală.2.Dacăînfiecareandeziuataaiprimitcadouocartedecitirearmeanăpânălaşasesauşapteani.3.DacăaiuntabloucumunteleAraratatârnatacasă,îngarajsaulabirou.4.Dacăte-aiobişnuitsăfiiiubitşialintatînarmeană,certatşipedepsitînenglezăşiignoratînturcă.

5.Dacăîţiserveştioaspeţiicuhummus12cuchipsuridetortillapicanteşisosdevinetecuprăjitureledeorez.6.Dacăeştifamiliarizatcugustuldemantilar,mirosuldesujuklarşiblestemulbastirmei.7.Dacătesuperişiteenerveziuşordincauzaunorlucruriextremdebanale,însăreuşeştisă-ţipăstrezistăpânirea

desinecândseîntâmplăcevaîntr-adevărgravdincauzacăruiaartrebuisăteîngrijorezisausăintriînpanică.8.Dacăţi-aifăcut(sauplănuieştisă-ţifaci)ooperaţiedeîndreptareanasului.

9.DaciaiunborcandeNutellaînfrigiderşiunjocdetavlalar13undevaprindebara.10.Dacăaiuncovorlacareţiipepodeauadinliving.11.Dacănutepoţiabţinesănutesimţi tristcânddansezipeLorke,Lorke,chiardacămelodiaesăltăreaţăşinu

înţelegiversurile.12.Dacăobiceiuldeavăstrângeşiamâncafructedupăfiecarecinăeadâncînrădăcinatîncasataşidacătatăltău

curăţăîncăportocalepentrutine,indiferentcevârstăaiacum.13.Dacărudeleîţiîndeasănecontenitmâncareîngurăşinuacceptărăspunsul„Suntsătul“.

14.Dacăsunetulduduk14-uluitefacesăteînfiorişinutepoţiabţinesănuteîntrebicumpoateunfluierfăcutdinlemndecaissăscoatăunsunetatâtdetrist.

15.Dacăînsineataeştiîncredinţatcăvorfiîntotdeaunamultmaimultelucrurideaflatdesprepropriultrecutdecâtveifivreodatălăsatsăafli.

După ce a răspuns „da“ la fiecare întrebare, Armanoush a derulat pagina în jos pentru a-şi aflapunctajul:

0-3puncte:Îmiparerău,amice,trebuiesăfiiunintrus.4-8puncte:Pariafiunstrăininfiltrat.Existăşansesăfiicăsătoritcuunarmean.9-12puncte:Eaproapesigurcăeştiarmean.13-15puncte:Nuexistănicioîndoială,eştiunarmeanmândru.

Armanoushzâmbiprivindecranul.Şi în acelmoment înţelese ceeace ştiadeja.Era ca şi cândo

poartăsecretăarfifostdesferecatăînadânculminţiieişi, înaintecaminteaeisăsepoatăobişnuiculucrurilecareţâşneaudeacolo,unvalintrospectivserostogoliseasupraei.Trebuiasămeargăacolo.Deastaaveanevoiedisperată:ocălătorie.

Din pricina copilăriei ei fragmentate, nu reuşise încă să afle un sentiment de continuitate şi deidentitate. Trebuia să-şi viziteze trecutul pentru a putea începe să-şi trăiască propria viaţă. Pe cândgreutatea acestei revelaţii o izbea, simţi impulsul de a scrie unmesaj aparent adresat tuturor, însă înspecialluiBaronBaghdassarian:

Paradoxul Ienicerilor înseamnă să fii sfâşiat între două stări contradictorii ale existenţei. Pe de o parte, se

îngrămădescrămăşiţeletrecutului–unpântecedetandreţeşitristeţe,unsentimentalnedreptăţiişidiscriminării.Pedealtăparte străluceşte viitorul promis–unadăpostdecorat cupodoabele şi ornamentele succesului, unsentimentdesiguranţăpecarenu l-aimaiavutniciodată,uşurareadea tealăturamajorităţiişidea fi înceledinurmăconsideratnormal.

Bună,DoamnăSufletul-Meu-Surghiunit!Măbucurcăte-aiîntors.Măbucurs-oaudpepoetadintine.

EraBaronBaghdassarian.Armanoushnuseputuabţinesănuciteascăultimapartecuvocetare:mă

bucurs-oaudpepoetadintine.Îşipierduşirulgândurilor,însădoarpentruoclipă.Cred căamo legătură cuParadoxul Ienicerilor.Caunic copil al unorpărinţi divorţaţi şi plini de resentimente, cu

bagajeculturalediferite,

Se opri stânjenită de faptul că-şi spunea propria poveste, însă nevoia de a continua era prea

puternică.Fiindsingurafiicăaunuitatăarmean,elînsuşicopildesupravieţuitori,şiauneimamedinElizabethtown,Kentucky,

ştiuceînseamnăsăfiisfâşiatîntredouăpărţiopuse,incapabilsăaparţiipedeplinvreuneiadinele,oscilândnecontenitîntredouăstărialeexistenţei.

Până în ziua aceea nu scrisese nimic atât de personal şi atât de direct nimănui din grup.Respiră

adâncîntimpceinimaîibăteanebuneşte.CeaveasăcreadăBaronBaghdassariandespreeaacum,îivaspunecuadevăratcegândea?

Trebuiesăfiegreu.Pentruceimaimulţiarmenidindiaspora,HaiDat15estesinguraancorăpsihologicăpecareo

avempentruasusţineoidentitate.Situaţiataediferită,însălaurmaurmeisuntemcutoţiiamericanişiarmeni,aceastăpluralitateebunăatâtavremecâtnunepierdemancora.

Era Coexistenţă-Nefericită, o gospodină frustrată, căsătorită cu redactorul-şef al unei importante

revisteliteraredinBayArea.Pluralitateînseamnăstareadeafimaimultdecâtunul.Însănuacestaafostcazulmeu.Nuamfostînstaresădevin

armeancădelabunînceput,

scriseArmanoush,dându-şiseamacăerapepunctuldeafaceomărturisire.

Simt nevoia să-mi găsesc identitatea.Ştiţi la cem-amgândit în secret?Sămăduc să vizitez casa dinTurcia afamilieimele.BunicavorbeşteîntotdeaunadesprecasaastasplendidădinIstanbul.Amsămăducs-ovădcuochiimei.Eoincursiuneatâtîntrecutulfamilieimele,câtşiînpropriulmeuviitor.ParadoxulIenicerilormăvabântuidacănufaccevacasă-midescopărtrecutul.

Stai,stai,stai,

scriseDoamnaPeacock/Siramarkalarmată.

Cenaibacrezicăfaci?VreisăteducideunasingurăînTurcia,ţi-aiieşitdinminţi?Potgăsicevarelaţii.Nueatâtdedificil.Cum,DoamnăSufletul-Meu-Surghiunit?

insistăDoamnaPeacock/Siramark.

Câtdedepartecrezicăpoţiajungecunumeleălaînpaşaport?DecenuteducidirectlasediulpoliţieidinIstanbulcasătearestezefrumuşel!

izbucniAnti-Khavurma,unmasterandlaStudiidespreOrientulApropiatdelaUniversitateaColumbia.

Armanoushsimţicăeramomentulsămărturiseascăunaltadevăresenţialalvieţiisale.Poatecănu-mivafiatâtdegreusăgăsescrelaţiilepotrivitedinmomentcemaică-meaecăsătorităacumcuunturc.

Seaşternuoliniştestânjenitoare.Oclipănimeninurăspunsenimic,aşacăArmanoushcontinuă.ÎlcheamăMustafa,egeologşilucreazăpentruocompaniedinArizona.Euntipdetreabă,însănuedelocinteresat

de istorieşi,decândavenit înSUA,adicăacumdouăzecideani,nus-a întorsniciodatăacasă.Nicimăcarnuşi-ainvitat familia lanuntă.Cevaeputredaici, însănuştiuce.Purşisimplunuvorbeştedespreasta. ÎnsăştiucăareofamilienumeroasăînIstanbul.Odatăl-amîntrebatcefeldeoamenisuntşimi-arăspuns:O,suntoameniobişnuiţi,camineşicatine.

Nupareaficelmaisensibilbărbatdinlume–asta,bineînţeles,dacăbărbaţiiauvreodatăsentimente,

se băgă în discuţie Fiica lui Sappho, o barmaniţă lesbiană care-şi găsise de curând o slujbă într-unamărâtdebarreggaedinBrooklyn.

Nuparedeloc,

susţinuCoexistenţă-Nefericită.

Aresufletbun?O,da.Oiubeştepemaică-mea,iarmaică-meaîliubeştelarândulei,

răspunseArmanoush. Îşi dădu seama că recunoscuse pentru primaoară faptul cămaică-sa şi tatăl eivitregseiubeau,deparcăi-arfivăzutprinochiiunuistrăin.

Înoricecaz,potsăstau la familia lui; laurmaurmei,sunt fiica luivitregă,presupuncă trebuiesămăaccepteca

musafir. Mă întreb cum voi fi primită de nişte turci obişnuiţi. O familie de turci adevăraţi, nu una de intelectuali

americanizaţi.Ce-aisăvorbeşticuturciiobişnuiţi?

întrebăDoamnaPeacock/Siramark.

Uitecee,chiarşiceibineeducaţisuntfienaţionalişti,fieignoranţi.Crezicăoameniiobişnuiţivorvreasăaccepte

adevărurile istorice?Crezi căo să spună:O, da, nepare rău că v-ammasacrat şi deportat şi căapoi amnegat cusatisfacţiechestiaasta.Decevreisădaidenecaz?

Înţelegasta.Însăartrebuisăîncercişitusămăînţelegi,

scriseArmanoushsimţindu-secuprinsădeunvaldedescurajare.Faptulcăfăcuseodezvăluiredupăaltadeclanşase înlăuntrul ei sentimentul că era singură în lumea asta imensă – un lucru pe care-l ştiuseîntotdeauna,însăaşteptasemomentulpotrivitcasă-lînfrunte.

Voiv-aţinăscutcu toţii încomunitateaarmeanăşinuaţi fostniciodatăpuşi însituaţiasădovediţi căsunteţi într-

adevărarmeni.Pecândeuamfostblocatăînsituaţiaastadinziuaîncarem-amnăscut,silităsăpenduleznecontenitîntreofamiliearmeană,mândră,dartraumatizatăşiomamăantiarmeanăisterică.Pentruareuşisădevinoarmeancăamericană la fel ca voi trebuie să-mi găsesc mai întâi identitatea armeană. Şi dacă pentru asta trebuie să fac oincursiuneîntrecut,atuncin-amsămădauînlături,indiferentcevorspunesaucevorfaceturcii.

ÎnsăcumîiveiconvingepetatăltăuşipefamilialuisătelasesăpleciînTurcia?

EraAlexStoicul,ungrecamericandinBostoncareeramulţumitdeviaţăatâtatimpcâtaveaparte

devremeînsorită,mâncaregustoasăşifemeifrumoase.CaadeptloialalluiZenon,credeacăoameniiartrebuisăfacătotcelestăînputerecasănu-şiîmpingălimitelepreadeparteşisăfiefericiţicuceaveau.

NucrezicăfamiliatadinSanFranciscoosăfieîngrijorată?

Îngrijorată?Armanoushfăcuogrimasăcândchipurilemătuşiloreiis-auivitînminte.Ştiacăvor

murideîngrijorare.Nutrebuiesăştienimicdespreasta,epentrubinelelor.Vinevacanţadeprimăvarăşipotsăpetrectoatecelezece

zilelaIstanbul.TataîşivaînchipuicăsuntînArizonacumama.IarmamaîşivaînchipuicăsuntîncălaSanFrancisco.Nu-şivorbescniciodată.IartatălmeuvitregnuvorbeşteniciodatăcufamilialuidinIstanbul.N-aucumsăafledespreasta.Vafiunsecret.

Armanoushîşimijiochiilaecran,deparcăafirmaţiapecareoscriseseolăsaseşipeeaperplexă.Dacăosunzilnicpemama,iarpetataodatăladouăsautreizile,potsăţintotulsubcontrol.Bunplan!DupăceajungilaIstanbul,

sugerăDoamnaPeacock/Siramark,

aiputeasătrimiţirapoartezilnicelacafenea.Uau,aisăfiireporteranoastrăderăzboi,

seentuziasmăAnti-Khavurma,însăurmăopauzăşimailungă,fiindcănimeninugustăglumalui.

Armanoushselăsăpespătarulscaunului.Departe,înlinişteanopţii,puteaauzirespiraţianetulburatăatatăluieişifoialabunică-siiînpat.Îşisimţitrupulalunecândîntr-orână,deparcăoparteasatânjeasăsteaînscaunulălatoatănoapteaşisăsavurezeplăcerileinsomniei,pecândcealaltăparteasavoiasămeargă la culcare şi să se cufunde într-un somn adânc. Ronţăi ultima bucată de măr, simţindu-secuprinsădeunvaldeadrenalinălagândulaceleideciziipericuloase.

Armanoush stinse lampa de pe masă, lăsând doar lumina grunjoasă răspândită de computer săluminezeîncăperea.Totuşi,tocmaicânderapecalesăiasădinCaféConstantinopolis,peecranapăruunmesaj.

Oriundete-arpurtacălătoriatainterioară,terog,aigrijădetine,dragăDoamnăSufletul-Meu-Surghiunit,şinu-ilăsa

peturcisăsepoarteurâtcutine.

EraBaronBaghdassarian.

1.AFrolicofHisOwn(1994)deWilliamGaddis.2.TheManagementofGrief(2003)deBharatiMukherjee.3.TheMamboKingsPlaySongsofLove(1989)deOscarHijuelos.4.YellowWomanandaBeautyoftheSpirit(1997)deLeslieMarmonSilko.5. Termen otoman ce desemna o comunitate confesională. În secolul IX, termenul a început să se

refere laominoritateetnică sau religioasăprotejatădinpunctdevedere legal.Fiecaremillet seaflasubcomandaunuietnarh,unlidernaţional,carederegulăfăceapartedinierarhiareligioasă.Millet-urileaveauomareputere,îşistabileaupropriilelegişiimpuneauşicolectaupropriiletaxe.

6.Cârnaţidinintestinedeoaie,umpluţicucarnetocatăşiorez(întc.,înorig.).7.PiesădinbaletulSpărgătoruldenuci.8.RomanalscriitoruluisârbDaniloKiš.9.IstanbulwasConstantinople/Nowit’sIstanbul,notConstantinople…10.ZabelYessaian(1878-1943)–romancierăarmeană.11.MişcaredeopoziţiedelasfârşitulsecoluluiXIXşiînceputulsecoluluiXX,îndreptatăîmpotriva

stăpâniriisultanuluiotomanAbdal-Hamid.12.Pastădinboabedenăutşiulei,asezonatăculămâieşiusturoi(înarabă,înorig.).

13.Table(întc.,înorig.).14.Instrumentdesuflatfoartevechi,deoriginearmeană.15.CauzaArmeană– iniţiativăcaremiliteazăpentru recunoaştereagenociduluiarmeandin1915şi

recuperareateritoriilorarmeneistoricedinestulTurciei.

CAPITOLULŞAPTE

Grâu

Trecuserămai bine de două ore de când se trezise, însă Asya Kazancı zăcea încă în pat, sub oplapumădinpufdegâscă,ascultândmiriadeledesunetepecaredoarIstanbululeînstaresăleproducă,întimpceminteaeicompuneacumeticulozitateun„manifestpersonalalnihilismului“.

Articolul unu: Dacă nu reuşeşti să găseşti unmotiv pentru care să iubeşti viaţa pe care o

trăieşti,nuîncercasăpretinzicăiubeştiviaţapecareotrăieşti.Segândicevatimplaafirmaţiaastaşihotărîcă-iplăceadestuldemultcasăfacădineafrazade

deschidere a manifestului ei. Pe când trecea la articolul al doilea, afară, în stradă, cineva frână cuzgomot. Imediat seauziglasul şoferuluicare înjura şi strigă înguramare launpietonce se ivisepeneaşteptate înmijlocul străzii, traversândde-acurmezişulo intersecţiepeculoarea roşie.Şoferul ţipăîntrunapânăcândvoceasasepierduînvacarmuloraşului.

Articolul doi: Majoritatea oamenilor nu gândesc niciodată, iar cei care gândesc nu devin

niciodatăomajoritate.Hotărăşte-tedecarepartevreisăfii.Articolultrei:Dacănutepoţihotărî,atuncitrăieşte,purşisimplu;fiiociupercăsauoplantă.—Nupot săcredcăeştiexact înaceeaşipoziţie încare te-amgăsitacumo jumătatedeoră!Ce

naibafaciînpat,leneşo?EramătuşaBanu,carebăgasecapulpeuşăfărăsăsimtănevoiasăbatămaiîntâi.Îndimineaţaasta

purtapecapunbaticcare-ţiluaochii,într-onuanţăderoşuatâtdeorbitoare,încâtdindepărtarecapuleiarătacaoroşiecoaptă,uriaşă.

— Am dat gata un samovar întreg de ceai aşteptându-te pe tine, Maiestate. Haide, ridică-te şistrăluceşte!Nusimţimirosuldesucukprăjit?Nuţi-efoame?

Trântiuşacuputereînurmaei,fărăsăaşteptevreunrăspuns.Asyamormăicevaînbarbă,trăgându-şiplapumapânăsubnasşiîntorcându-sepeparteacealaltă.

Articolul patru: Dacă nu te interesează răspunsurile lor, atunci nu pune nici un fel deîntrebări.

Înmijloculagitaţieiobişnuiteaunuimicdejundeweekendputeaauziapapicurânddinrobinetul

micuţalsamovarului,celeşapteouăfierbândfebrilînoală,feliiledesucuksfârâindpegrătar,pecinevacareschimbafărăîncetarecanaleleTV,trecânddeladeseneanimatelavideoclipuridemuzicăpopşiapoi la ştiri locale şi internaţionale. Fără să fie nevoită să arunce vreo privire, Asya ştia că bunicaGülsümaveaîngrijăsamovarul; lafelcumputeabăgamâna-nfoccămătuşaBanufăceasucuklar lagrătar,fiindcăapetitulei inegalabilreveniseacumcăcelepatruzecideziledepenitenţăsufităluaserăsfârşit şi reuşise să se proclame clarvăzătoare. Asya ştia, de asemenea, că mătuşa Feride schimbacanalele,incapabilăsăaleagăunul,avânddestulspaţiuîntărâmulvastalparanoieischizofrenicecasăleasimilezepetoate,deseneanimate,muzicăpopşiştiriînacelaşitimp,aşacumtânjeadupăsuccesînmultesarciniînviaţăşisfârşeaprinanuduceniciunalaîndeplinire.

Articolulcinci:Dacănuainiciunmotiv sauniciopricepereca săduciceva la îndeplinire,

atuncipracticăpurşisimpluartadevenirii.Articolul şase: Dacă nu ai nici unmotiv sau nici o pricepere ca să practici arta devenirii,

atunciexistăpurşisimplu.—Asya!!!UşasedădudepereteşimătuşaZelihasenăpustiînăuntrucuochiieiverziscânteindcadouăbucăţi

rotundedejad.—Câţisolimaitrebuiesă-ţitrimitemlacapulpatuluicasătefacemsănite-alături?Articolulşapte:Dacănuainiciunmotivsauniciopriceperecasăexişti,atuncipurşisimplu

rezistă.—Asya!!!—Cee?!!!CapulAsyeiseiţidesubcuverturicaomingecârlionţatăşiîntunecatădefurie.Sărindînpicioare,

loviperecheadepapucililiachiidelângăpat,ratândunul,însăreuşindsă-lcatapultezepecelălaltdirectpedulap,unde lovioglinda şi apoi aterizăpe jos.Dupăaceea îşi ridicăpantaloniidepijamacu taliejoasăîntr-unfelde-adreptulcaraghios,care,casăspunemadevărul,nupreasusţineaefectuldramaticpecarevoiasă-lcreeze.

—PentrunumeleluiDumnezeu,nupotsăamşieuoclipădelinişteîntr-odimineaţădeduminică?

—Dinpăcatenuexistănicioclipăpelumeaastacaresădurezedouăore,îiatraseatenţiamătuşaZelihadupăceurmări traiectoriapericuloasăapapucului.Ţiicu totdinadinsulsămăenervezi?Dacătreciprintr-ofazăderăzvrătireadolescentină,ei,aflăcăepreatârziu,domnişoară,trebuiasătreciprinastacucincianiînurmă,celpuţin.Adu-ţiamintecăaidejanouăsprezeceani.

—Mda,vârstalacarem-ainăscutdinflori,croncăniAsya,ştiindcănuartrebuisăfieatâtdedură,însăneputându-seabţine.

Stândîncadruluşii,mătuşaZelihaopriveacudezamăgireaunuiartistplasticcare,dupăceabăutşia lucrat toată noaptea la o operă de artă, adoarmemulţumit doar pentru a se trezi târziu a doua zidimineaţăşiafipusînfaţaororiipecareacreat-ocânderabeat.Înciudagravităţiidescoperirii,nurostiniciuncuvântpreţdeunminut.Apoibuzeleiserăsucirăîntr-unsurâssumbru,deparcătocmaişi-arfidat seama că acel chip pe care îl privise era de fapt propria ei imagine reflectată în oglindă, atât deasemănătoare,şitotuşicompletdiferită.Fiică-sasedovediseaaveauncaracterexactlafelcaalei,deşiînfăţişareaeieraextremdediferită.

Înceeacepriveapersonalitatea,aveaacelaşiscepticism,aceeaşirăzvrătire,aceeaşiamărăciunepecareleafişaseşieacânderadevârstaAsyei.Înaintesă-şideaseama,îitrecusecueleganţăroluldeoaieneagră a familieiKazancı fiicei ei.Din fericire,Asya nu părea încă obosită de lume sau apăsată denelinişte, fiind prea tânără pentru toate astea. Însă tentaţia de a rade de pe faţa pământului edificiulproprieiexistenţeeraacolo,lucindmocnitînadânculochilorei,dulceaispităaautodistrugeriidecaresufereaudoaroameniisofisticaţisaugravi.

Înceeacepriveaînfăţişarea,totuşi,mătuşaZelihaîşiputeadaseamaclarcăAsyaabiadacăsemănacuea.Nueraşiprobabilcănuaveasăfieniciodatăofemeiefrumoasă.Nucăarfifostcevaînneregulăcutrupulsauchipulei.Defapt,luatăseparat,fiecareparteaeiaveaformapotrivită:aveaînălţimeaşigreutatea potrivite, părul negru cârlionţat potrivit, bărbia potrivită… dar când erau puse laolaltă, eraceva defectuos în toată combinaţia. Nu era nici urâtă, chiar deloc. Avea mai degrabă o frumuseţemediocră,unalacareîţifaceplăceresăteuiţi,darcarenurămâneînminteanimănui.Chipuleieraatâtde comun, încâtmulţi dintre cei care o vedeau pentru prima oară aveau impresia că omai văzuserăînainte. Era extrem de comună. Mai curând decât „frumoasă“, „drăguţă“ ar fi cel mai măgulitorcomplimentpecare îlputeaprimi în fazaaceea, ceeaceeraperfect în regulă,numaicăacum treceaprintr-o fază dureroasă a existenţei în care drăgălăşenia era ultimul lucru cu care îşi dorea să fieasociată.Pestedouăzecideanivaajungesă-şiprivească trupul într-unmodcu totuldiferit.Asyaeraunadintreacelefemeicare,deşinusuntfrumoaseînadolescenţăsauatrăgătoareîntinereţe,pottotuşisăaratedestuldebinelamaturitate,dacărezistăpânăatunci.

Dinnefericire,Asyanufusesedăruităcuniciundramdecredinţă.Erapreacausticăpentruaaveaîncredere în trecerea timpului.Pedinăuntruerao flacărăvie, fără ceamaimică încredere în justeţeaordiniidivine.Şiînprivinţaastasemănamultcunimenialtcinevadecâtmamaei.Avândunasemeneacaracterşiaflându-seîntr-oastfeldedispoziţie,nuaveacumsăfierăbdătoareşiîncrezătoare,aşteptând

ziuaîncareviaţavaîntoarcetrupulacela înfavoareaei. Înacestmoment,mătuşaZelihaîşiputeadaseama clar, pe lângă alte lucruri, că realizarea faptului că avea un aspect fizic lipsit de strălucireîndurerasufletultânăralfiică-sii.Dacăi-arputeaspunecăfrumuseţeaîiatrăgeadoarpebărbaţiiceimairăi.Dacăarputea-ofacesăînţeleagăcâtdenorocoasăeracănufusesepreafrumoasădinnaştere;cădefapt atât femeile, cât şibărbaţii suntmaibinevoitori cuea şi căviaţa ei estemaibună,da,multmaibună,fărăînfăţişareaîncântătoaredupăcaretânjeaacum.

Fără să spună vreun cuvânt totuşi,mătuşa Zeliha se îndreptă spre dulap, aduse papucul şi aşezăperecheaacumreunitălapicioarelegoalealeAsyei.Rămaseînfaţafeteirăzvrătitecareridicăimediatcapulşi-şiîndreptăspinarea,luândaerulunuiprizonierderăzboimândrucarepredasearmele,însănuşipropriademnitate.

—Hai!ordonămătuşaZeliha.Mamaşifiicamărşăluirăîntăcerespreliving.Masa pliantă era aşezată demult pentrumicul dejun. În ciuda nemulţumirii ei,Asya nu se putu

abţine să nu observe că masa astfel împodobită se potrivea perfect, aproape pictural, cu covorulcărămiziuimensdededesubt,alecăruimodelefloralecomplicatestrăluceaupemargineafrumoasădeculoarea mărgeanului. Ca şi covorul, masa de deasupra părea decorată. Erau aşezate pe ea măslinenegre,măslineverziumplute cugogoşari, brânzăalbă, caşcaval împletit, brânzăde capră,ouă fierte,faguridemiere,smântânădebivoliţă,marmeladădecaisefăcutăîncasă,gemdezmeurăfăcutîncasăşiroşii cumentă în ulei demăsline, puse în boluri chinezeşti.Mirosul delicios debörek abia scos dincuptoradiadinsprebucătărie:brânzăalbă,spanac,untşipătrunjelcarese topeauşi intrauunaînaltaprintrefoilesubţiridealuat.

Petite-Ma, care avea acum nouăzeci şi şase de ani, stătea în capătul celmai îndepărtat almesei,ţinând în mână o ceaşcă de ceai mai străvezie chiar decât ea. Cu o privire preocupată şi oarecumconfuzăîntipărităpechip,seuitalacanarulcareciripeaîncoliviadelângăuşadelabalcon,deparcăarfi observat pasărea abia acum. Poate că aşa şi era. De când intrase în cea de-a cincea fază aAlzheimerului,începusesăamestecechipurileşiîntâmplărilecelemaifamiliaredinviaţaei.

Săptămâna trecută, de pildă, spre sfârşitul rugăciunii de după-amiază, de îndată ce se aplecase şi

pusesecapulpecovoraşulderugăciunepentrusajda1,uitasecetrebuiasăfacămaideparte.Cuvintelerugăciunii pe care trebuia să o rostească se legaseră dintr-odată într-un lanţ prelung de litere şi seîndepărtauînşir,caoomidăneagrăşipăroasă,cunenumăratepicioare.Dupăuntimp,omidas-aoprit,s-aîntorsşii-afăcutcumânaluiPetite-Madindepărtare,deparcăarfifostînconjuratădeniştepereţide sticlă, atât de clar vizibilă, însă imposibil de atins. Pierdută şi confuză, Petite-Ma a rămas pur şi

simpluacolo,cufaţaspreQibla2,lipitădecovoraş,cuşalulderugăciunepecapşişiraguldemătăniidechihlimbar înmână,nemişcatăşi tăcută,pânăcândcinevaabăgatdeseamăîncesituaţieseaflaşiaridicat-o.

— Cum era mai departe? a întrebat alarmată Petite-Ma după ce au convins-o să se întindă pe

canapea şi i-au aşezat câteva perne moi sub cap. La sajda trebuie să spui Subhana rabbiyal-ala3.Trebuies-ospuidecelpuţintreiori.Aşaamfăcut.Amspusdetreiori.Subhanarabbiyal-ala,Subhanarabbiyal-ala,Subhanarabbiyal-ala,aciripitcuvintelefrenetic.Şiapoicetrebuiesăfaci?Ceurmează?

ÎntâmplareaafăcutcămătuşaZelihaafostceacares-animeritsăfielângăPetite-Macândapus

aceastăîntrebare.Neavândniciunfeldeexperienţăînnamaz4sauînoricealtăîndatorirereligioasădegenulăsta,nuaveaabsolutnicioideedesprecevorbeabunică-sa.Însăvoias-oajute,săalinechinulbătrâneiînoricefelîistăteaînputere.AşacăaadusSfântulCoranşiafrunzăritpaginilepânăcândadatpesteoasemănareconsolatoareîntr-unuldinversete:

— Uite ce spune. „Când se cheamă la rugăciune în ziua de vineri, grăbiţi-vă la pomenirea luiAllah…apoi,dupăcerugăciuneaafostîmplinită,răspândiţi-văpepământşicăutaţiharulluiAllahşi

pomeniţi-LmultpeAllahpentrucavoisăizbândiţi“(62:9-10)5.—Cevreisăspui?aîntrebatPetite-Ma,clipinddesdinochi,şimainedumeritădecâtînainte.—Vreausăspuncăacum,cărugăciuneaafostîmplinităîntr-unfelsaualtul,poţisăîncetezisăte

maigândeşti laea.Astaspuneaici,nu-iaşa?Haide,Petite-Ma,răspândeşte-tepepământ…şi iacinaîmpreunăcunoi.

Amers.Petite-Maaîncetatsă-şimaifacăgrijiînprivinţaversetuluiuitatşiacinatliniştităîmpreunăcuele.Totuşi,întâmplăricaaceastaîncepuserăsăseproducăînultimavremecuofrecvenţăalarmantă.Deşieradeobicei liniştităşirezervată,existaumomenteîncareuitacelemaisimplelucruri, inclusivunde se afla, în ce zi erau sau cine erau străinele alea cu care stătea la masă. Şi totuşi existau, deasemenea,momenteîncareîţieragreusăcrezicăerabolnavă,fiindcăminteaîipărealafeldelimpedecaooglindăveneţianălustruitădecurând.Îndimineaţaastaeragreusătepronunţi.Erapreadevremecasătepronunţi.

—Bunădimineaţa,Petite-Ma!exclamăAsyapecând îşi târşâiapicioarele încălţate înpapuciideculoarealavandeispremasă,dupăceînsfârşitsespălasepefaţăşipedinţi.Seaplecăsprebătrânăşiosărutăzgomotospeamândoiobrajii.

Decânderamică,dintretoatefemeiledinfamiliaei,Petite-MaocupaunlocaparteîninimaAsyei.Oiubeafoartemult.Spredeosebiredeceilalţimembriaifamiliei,Petite-Mafuseseîntotdeaunaînstaresă iubească fără să sufoce. Nu o bătea niciodată la cap, nu-i căuta nod în papură şi nu o rănea.Afecţiunea ei protectoare nu era posesivă. Din când în când, strecura boabe de grâu sfinţite prinrugăciuni înbuzunareleAsyeipentruao feridedeochi.Pe lângăcruciadapecareopurta împotrivadeochiului, râsulera lucrulpecareştiasă-lfacăcelmaibineşimaides–adică,pânăînziua încareboala ei s-a agravat.Odinioară, ea şiAsyaobişnuiau să râdămult împreună:Petite-Ma într-un şuvoiprelungdechicotemuzicale,Asyaîntr-oizbucnireneaşteptatădehohotebogateşirăsunătoare.Acum,deşi profund îngrijorată de starea de sănătate a străbunică-sii, Asya respecta, de asemenea, tărâmulautonomalamnezieisprecareselăsapurtată,fiindcăşieiiserefuzaînmodconstantautonomia.Şicu

câtbătrânaseîndepărtamaimultdeele,cuatâtmaiapropiatăsesimţeadeea.— Bună dimineaţa, drăguţă strănepoată, răspunse Petite-Ma, impresionând pe toată lumea cu

claritateamemorieiei.Stândacolocutelecomandaînmână,mătuşaFerideciripifărăsăseuitelaea:—Prinţesaţâfnoasăs-atrezit,însfârşit.Glasuleisunajovial,înciudanuanţeimoralizatoare.Chiarîndimineaţaastaîşivopsisepărulîntr-un

blonddeschis,aproapecenuşiu.PânăacumAsyaînvăţasepreabinecăschimbarearadicalăacoafuriiera semnul unei schimbări radicale de dispoziţie. Cercetă chipul mătuşii Feride, căutând urme denebunie. În afară de faptul că părea absorbită de televizor, urmărind cu încântare o cântăreaţă popgroaznicdenetalentatăcareserotea într-undansprearidicolcasăfieadevărat,Asyanudetectăniciuna.

—Trebuiesătepregăteşti,ştii,musafiranoastrăsoseşteastăzi,spusemătuşaBanupecândintraînliving cu tava cu börek abia scos din cuptor, vădit încântată să-şi ia porţia zilnică de carbohidraţi.Trebuiesăpunemcasalapunctînaintesăsosească.

Încercând să-l împingă cu piciorul pe Sultan al Cincilea de la robinetul micuţ al samovaruluipicurând,Asyaîşiturnănişteceaişiîntrebăplictisită:

—Decesunteţitoateatâtdeentuziasmatedeamericancaasta?Luăoînghiţiturădeceai,apoisestrâmbăşicăutăzahărul.Una,două…îşipuseînceşcuţadeceai

dinsticlăpatrucuburidezahăr.—Cumadică„decesuntemtoateentuziasmate“?Neeoaspete!Vinetocmaidinparteacealaltăa

globului.MătuşaFerideîntinsebraţulcaîntr-unsalutnazistpentruaindicaundeşicâtdedeparteeracealaltă

parteaglobului.Gândul laglobulpământesc îistrecurase înglasooarecare tulburare,fiindcăvăzusepentruoclipăcuochiiminţiihartaglobalăacirculaţieicurenţiloratmosfericişioceanici.Ultimaoarăcândvăzusehartaaceeapehârtie,mătuşaFerideeralaliceu.Nimeninuştiaasta,însăînvăţasehartapedinafarăpânăîncelmaimicdetaliuşiastăziîirămăsesegravatăînmemorie,lafeldeviecaînziuaîncareocercetasepentruprimaoară.

—Şi,celmaiimportant,eovizitatoaretrimisădeunchiultău,intervenibunicaGülsüm,careîncăîşipăstracumultătenacitatereputaţiadeafifostîntr-oviaţăanterioarăIvancelGroaznic.

—Unchiulmeu?Careunchi?Celpecarenul-amvăzutînviaţamea?Asyagustăceaiul.Eraîncăamar.Aruncăînelîncăuncubdezahăr.—Alo,treziţi-vă!Omuldesprecarevorbiţinune-avizitatnicimăcarodatădecândapuspiciorul

pepământamerican.Singurullucrupecarel-amprimitdelael,cadovadăcăeîncăînviaţă,suntniştevederipestriţecupeisajeledinArizona,spuseAsyacuoprivireveninoasă.Cactuşiînluminasoarelui,cactuşiînamurg,cactuşicufloripurpurii,cactuşicupăsăriroşii…Tipuluiăstuianu-ipasădenoinicimăcaratâtcâtsăschimbestilulvederilor.

—Netrimiteşifotografiicusoţialui,adăugămătuşaFeridecasăfiedreaptăcuel.—Mădoareundevade fotografiile alea.Nevastablondă şidurdulie zâmbind în faţa casei lorde

cărămidă, unde, apropo, nu am fost invitateniciodată; nevastablondă şi durdulie zâmbind înMareleCanion;nevastablondăşidurduliezâmbindşipurtândunsombreromexicanimens;nevastablondăşidurdulie zâmbindpeverandă, alăturideuncoiotmort;nevastablondă şidurdulie zâmbind şi făcândclătite în bucătărie…Nuv-aţi săturat să ne trimită în fiecare lună pozele acestei femei total străine?Oricum, de ce ne zâmbeşte? Nici măcar n-am întâlnit-o vreodată pe femeia asta, pentru numele luiAllah!

Asyaîşisorbiceaiul,ignorândfaptulcăeraîncăfierbintede-ţifrigealimba.—Călătoriilenusuntsigure.Drumurilesuntplinedepericole.Avioanelesuntdeturnate,maşinile

suntzdrobiteînaccidente…pânăşitrenurileserăstoarnă.Optoameniaumuritieriîntr-unaccidentdemaşinăpecoastaegeeană,remarcămătuşaFeride.

Incapabilă să stabilească un contact vizual cu cineva, ochii ei desenau cercuri nervoase în jurulmesei,pânăcândseoprirăasuprauneimăslinenegrecareseodihneapefarfuriaei.

DefiecaredatăcândmătuşaFerideletransmiteaveşti înspăimântătoare, luatedinpaginaatreiaatabloidelorturceşti,selăsaolinişteapăsătoare.Şidedataastaseîntâmplălafel.Întăcereacareaurmat,bunicaGülsüms-astrâmbat,deranjatăsăaudăcăsinguruleifiueradenigratînfelulăsta;mătuşaBanuatrasdecapeteleeşarfeipecareopurtapecap;mătuşaCevriyea încercatsă-şiaminteascăcefeldeanimalera„coiotul“,însă,cumceidouăzecişipatrudeanidecândlucraînînvăţământofăcuserăsăfiegrozavălaadarăspunsurişilafeldeîngrozitoarelapusulîntrebărilor,nuaîndrăznitsăpunăniciuna;Petite-Mas-aopritdinronţăitulfelieidesucukdinfarfurie;mătuşaFerideaîncercatsăsegândeascălaalte accidente despre care citise, însă, în locul altor veştimacabre, şi-a amintit de sombreroul de unalbastrustrălucitorpecarenevastaamericanăaluiMustafaîlpurtaîntr-unadinpoze–dacăarfipututgăsimăcarcevacaresăsemenecuacestaînIstanbul,cusiguranţăi-arplăceasă-lpoartezişinoapte.Întretimp,nimeninuobservăcumchipulmătuşiiZelihaseîntristasedintr-odată.

—Trebuiesărecunoaştemadevărul!anunţăAsyacumultăsiguranţă.Întoţianiiăştial-aţiiubitpeunchiulMustafacapeochiidincap,capesingurulşicelmainepreţuitfiualacesteifamiliişi,înclipaîncareşi-aluatzboruldincuib,auitatcudesăvârşiredevoi.Nueclarcăomulnudăoparachioarăpefamilialui?Atunci,dece-arînsemnacevapentrunoi?

—Băiatuleocupat,intervenibunicaGülsüm.Defapt,îşifavorizafiul,dincarenuaveadecâtunul,îndaunafiicelor,dincareaveapreamulte.—Nueuşorsăstaiînstrăinătate.Americaefoartedeparte.—Mda, sigur că e foarte departe, în special când te gândeşti la faptul că trebuie să treci înot

OceanulAtlanticşisăstrăbaţipejosîntregulcontinenteuropean,spuseAsyamuşcânddintr-obucatădebrânzăalbăcasă-şimaialinearsuradepelimbă.

Spresurprindereaei,brânzaerafoartebună,moaleşisărată,întocmaicumîiplăceaei.Fiindcăîiera

greusăselamentezeşisăsavurezemâncareaînacelaşitimp,tăcuoclipăşimestecănervos.Profitând de acel scurt răgaz,mătuşa Banu se lansă într-o povestemoralizatoare, aşa cum făcea

întotdeaunaînmomenteledificile.Lespusepovesteaunuiomcares-ahotărâtsăcălătoreascăînjurullumiiînîncercareadeascăpadepropriamoarte.Lanordşilasud,laestşilavest,ahoinăritîntoatepărţile în care i-a stat în putinţă. Odată, într-una din numeroasele sale călătorii, s-a întâlnit peneaşteptatelaCairocuAzrail,îngerulmorţii.PrivireapătrunzătoarealuiAzraill-acercetatpeomcuoexpresiemisterioasă.Nuarostitniciuncuvântşinicinul-aurmărit.OmulaplecatimediatdinCairo,călătorind fără oprire până când a ajuns într-un oraşmic şi adormit dinChina. Însetat şi obosit, s-anăpustit înprimacârciumăcare i-a ieşit încale.Acolo,chiar lângămasa lacareafostcondus,stăteaAzrailaşteptându-lrăbdător,dedataastacuoexpresiedeuşurareîntipărităpechip.

—AmfostgrozavdesurprinssădaupestetineînCairo,i-aspuselomuluicuovocecare-ţizgâriaurechile,fiindcădestinultăuspuneacănoidoiaveamsăneîntâlnimaici,înChina.

Asyaştiapovesteaaiapedinafară,întocmaicumştiamultealtepoveştispusedeatâteaorisubacestacoperiş.Cenuînţelegeaşinucredeacăaveasăînţeleagăvreodatăeraplăcereapecaremătuşileeiosimţeauspunândopovestealcăruideznodământîlştiaudeja.Atmosferadinlivingdeveniconfortabilă,protectoare,învăluităderecurenţarutinei,deparcăviaţaarfifostolungă,neîntreruptărepetiţieşitoatălumeaîşiînvăţasepedinafarădiscursul.Înminuteleurmătoare,pecândfemeiledinjuruleisăreaudelaobârfălaalta,fiecarepovestedeclanşândunanouă,Asyaseînvioră,părândtotaldiferitădefatacarefusesecevamaidevreme îndimineaţa aceea.Uneori, până şi ea eranedumeritădepropriile capricii.Cum putea să manifeste atâta rea-voinţă faţă de cei pe care-i iubea cel mai mult? De parcătemperamentuleiarfifostunyoyo,caresăltaînsusşi-njos,oclipăaţâţat,înclipaurmătoareliniştit.Şiînprivinţaastasemănacumamaei.

Voceamonotonăaunuivânzătordesimitler6sestrecurăînîncăpereprinfereastradeschisă,punândcapătflecăreliiîncursdedesfăşurare.MătuşaBanuserepezilafereastrăşiîşiscoasecapulroşuafară,ţipând:

—Covrigarule!Covrigarule!Vinoîncoace!Cumîidai?Nucăn-arfiştiutcâtcostaunsimit,ştiacusiguranţă.Întrebareaeramaipuţinointerogaţieşimai

curândunritualîndeplinitcusfinţenie.Deaceea,imediatceorosti,treculaurmătoareareplică,fărăsăaşteptecaomulsărăspundă:

—Bine,dă-neşinouăoptsimitler.Înfiecareduminicălamiculdejuncumpărauoptsimitler,câteunulpentrufiecaremembrăafamiliei

şiunulînplus,pentrufratelepierdut,aflatacumdeparte.—Ooo,mirosgrozav,spuseradiindmătuşaBanucânds-aîntorslamasăpurtândsimitlerpefiecare

braţ,caunacrobatgatasăjonglezecucercuri.Lăsăcâteunul în faţa fiecăreia, împrăştiind seminţelede susanpeste tot.Vădit relaxatăacum,că

aveaunstocconsiderabildecarbohidraţi,mătuşaBanuseapucăsă-i înfulece,combinândsimit-ulcu

börekşibörek-ulcupâine.Însăimediatdupăaceea,fiepentrucăfusesecuprinsădeoarsurălastomac,fiedeungândsumbru, îşi luăoexpesie serioasă,caaceeapecareoafişacând îivorbeaunuiclientdespreoviziunerăuprevestitoaredincărţiledetarot.

—Totuldepindedefelulîncarevezilucrurile,spusemătuşaBanuşiridicădinsprâncene,trădândgravitateadeclaraţieipecareerapecales-ofacă.

—Afostodatăcaniciodată…aufostodatădoiîmpletitoridecoşuridinnuiele,demult,pevremeaotomanilor.Amândoierauharnici,însăunulaveacredinţă,iarcelălalteraveşnicnemulţumit.Într-ozi,sultanulavenitînsatşile-aspus:„Amsăvăumplucoşurilecugrâuşi,dacăaveţimaregrijădegrâulăsta,boabelesevorpreschimbaîngalbeni“.Primulîmpletitoraacceptatbucurosofertaşişi-aumplutcoşurile.Aldoileaîmpletitor,careeralafeldecârcotaşcatine,dragamea,arefuzatdarulsultanului.Ştiices-aîntâmplatînceledinurmă?

—Sigur că ştiu, ziseAsya.Cum aş putea sănu ştiu sfârşitul unei poveşti pe care trebuie s-o fiascultatdecelpuţinosutădeori?Însăceeacetunuştiiestecâtrăufacacestepoveştiimaginaţieiunuicopil.Tocmaidincauzapoveştii ăsteia ridicolemi-ampetrecut aniidedinaintedeamerge la şcoalădormindcuunspicdegrâusubpernă, sperândcăaveasăsepreschimbe într-ungalben îndimineaţaurmătoare.Şidupăaceea,cesăvezi?Începsămăduclaşcoală.Într-ozilespuncelorlalţicopiicumosădevinîncurândbogatăcugrâulmeucareaveasăseprefacăînaurşi,înaintesă-midauseama,mătrezescţintatuturorglumelorstupidedinclasă.M-aifăcutsăparoidioată.

DintretoateşocurileşitraumelepecarelesuferiseAsyaîncopilărie,niciunanui-arămasîntipărităînmintecumaimultăamărăciunedecâtepisodulcugrâul.Atunciauzisedinnoucuvântulcareaveasăourmăreascănecontenit în aniiurmători, întotdeauna în acelemomente în care se aşteptamaipuţin:„Bastardo!“.Pânălaepisodulcugrâuldinprimulandeşcoalăprimară,Asyaauzisedoarosingurădatăcuvântulbastardă şinuoderanjasepreamult, înprimul rândpentrucănu ştiace înseamnă.Ceilalţielevi au ajutat-o rapid să compenseze această lipsăde cunoştinţe. Însăpartea aceea a poveştii o ţinudoarpentrueaşi,înschimb,îşiturnăîncăoceaşcădeceaifierbinte.

—Ascultă,Asya,poţisăcontinuisăbombănilanoicâtpofteşti,însăcândosăsoseascămusafiranoastrăartrebuisăteabţiişisăfiidrăguţăcuea.Vorbeştienglezamaibinedecâtmineşidecâtoricinealtcinevadinfamilie.

NueraoafirmaţiemodestădinparteamătuşiiBanu,devremecedădeaimpresiacăarfiştiutcevaengleză când, de fapt, nu ştia o boabă.Cu siguranţă făcuse ore de engleză în liceu, însă, oricât ar fiînvăţat acolo, uitase de două ori pe-atât. Fiindcă arta de a ghici viitorul nu-i cerea să cunoască vreolimbă străină, nu a simţit niciodatănevoiade a studia engleza.Cât despremătuşaFeride, aceastanufuseseinteresatăsăînveţeenglezadelabunînceput,alegândînloculeigermanalaşcoală.Însă,fiindcăastacoincisesecumomentulîncareîşipierduseinteresulpentruoricealtcevaînafarageografieifizice,nuprogresasepreamultnicicugermana.Petite-MaşibunicaGülsümfiinddescalificatedinstart,mairămâneaudoarmătuşaZelihaşimătuşaCevriyecaresăştiedestulăenglezăîncâtsătreacădelanivelul

de începător la nivelul mediu. Acestea fiind spuse, exista o diferenţă izbitoare între cunoştinţele deenglezăalecelordouămătuşi.MătuşaZelihavorbeaoenglezădezicuzi,întreţesutăcuargou,expresiiidiomaticeşijargon,pecareoexersaînfiecarezicustrăiniicareveneaulasalonuleidetatuaj;pecândmătuşaCevriyevorbeaoenglezăgramaticală,atemporală,demanual,caresepredanumaişinumaiînlicee. În acelaşi timp, mătuşa Cevriye putea să facă diferenţa între propoziţiile simple, complexe şicompuse, putea identifica tipurile de subordonate adverbiale, atributive şi subiective, putea chiarrecunoaşte condiţionalele care nu erau puse cum trebuie sau inversate în structura sintactică, însă nuputeavorbi.

—Deaceea,dragamea,tuosăfiitranslatorulei.Osănetraducinouăcuvinteleeişieicuvintelenoastre.

MătuşaBanuîşiîngustăochiişiîncruntădinsprânceneînîncercareadeasugeraimportanţaaceeaceerapecalesăspună.

—Caunpodceleagădouăculturi,veilegaEstuldeVest.Asyastrâmbădinnascaşicândarfidepistatîncasăoduhoareînfiorătoarepecaredoareaoputea

percepeşiîşiţuguiebuzelecapentruaspune„Aivreatu!“.ÎntretimpnimeninuobservăcăPetite-Maseridicasedelamasăşiseapropiasedepianullacarenu

semai cântasedeanidezile.Dincând în când foloseau tăbliapianului închis capeunbufetpentrufarfuriileşităvilecarenumaiaveaulocpemasă.

— E minunat că aveţi amândouă aceeaşi vârstă, îşi încheie mătuşa Banu monologul. O să văîmprieteniţi.

Asya se holbă lamătuşaBanu cu un interes reînnoit, întrebându-se dacă va înceta vreodată să oconsidereuncopil.Cânderamică,oridecâteoriveneavreunaltcopillaeleacasă,mătuşileeiîiaşezaupeceidoiunul lângăaltul şi leordonau: „Jucaţi-vă! Împrieteniţi-vă!“.Dacă făceaupartedinaceeaşicategoriedevârstă,însemnaautomatcătrebuiausăseînţeleagăbine;cumva,ceideaceeaşivârstăeraupriviţicapieseledisparatealeaceluiaşipuzzle,toatălumeaseaşteptacaeisă-lreîntregeascădeîndatăceeraupuşiunullângăaltul.

—Osăfieatâtdeinteresant.Iarcândeasevaîntoarceînţaraei,veţideveniprietenedecondei,ciripimătuşaCevriye.

Aceasta credea cu tărie în prieteniile de condei. În calitate de tovarăşă-profesoară a regimuluirepublicanturc,credeacăfiecarecetăţeanăturcă,indiferentcâtdeneînsemnatăeradinpunctdevederesocial,aveadatoriasă-şireprezintecumândrieţara-mamăînfaţaîntregiilumi.Ceocazieeramaibunădecâtoprieteniedecondeicasă-ţireprezinţiţara?

— Puteţi să trimiteţi scrisori încoace şi-ncolo între San Francisco şi Istanbul, murmură mătuşaCevriyepejumătatepentrusine.

Fiindcă a coresponda cu un străin fără un scop educaţional era un lucru absolut de neconceputpentruea,ţinuapoiundiscursdespremotivulpedagogicaflatînspateleacesteicorespondenţe.

—Problemacunoi, turcii,ecăsuntempermanentgreşit interpretaţişi înţeleşi.Vesticii trebuiesăvadăcănusuntemdeloccaarabii.Statulnostrueunullaicşimodern.

MătuşaFeridedânddintr-odatămaitarevolumultelevizorului,atenţiatuturorfudistrasădeunnouvideoclip pop turcesc. Pe când ochii îi alunecau spre cântăreaţa caraghioasă, Asya observă cât decunoscutăisepăreacoafurafemeii,chiarfoartecunoscută.Privireaeipendulărapidînainteşi-napoidelaecranlamătuşaFeride,înţelegândacumcareerasursadeinspiraţieanoiisalecoafuri.

—Americanilor lis-aspălat înmarepartecreieruldecătregrecişiarmeni,caredinnefericireauajunsînStateleUniteînainteaturcilor,continuămătuşaCevriye.Aşacăsuntîncurajaţisăcreadăînmod

eronat că Turcia este ţara din Expresul de la miezul nopţii7. Îi vei arăta tinerei americance cât defrumoasăeţaraastaşiveipromovaprieteniainternaţionalăşiînţelegereaîntreculturi.

Asyaicnicuoexpresiefrustratăîntipărităpechipşiarfipututsărămână,maimultsaumaipuţin,înpoziţiaaiadacăceamaiînvârstădintremătuşileeinus-arfidoveditnecruţătoare.

—Şimaimult,eatevaajutasă-ţiîmbunătăţeştienglezaşipoatecătuoveiînvăţaturca.Nuvafioprietenieminunată?

Prietenie…Dacă toteravorbadespreasta,Asyase ridicăşi îşi luăsimit-ulcususanpe jumătatemâncat,pregătindu-sesăiasăsăsevadăcunişteprieteniadevăraţi.

—Unde teduci,domnişoară?Miculdejunnus-a terminat încă, spusemătuşaZeliha,deschizândgurapentruprimaoarădecândseaşezaserălamasă.

Lucrândînînvălmăşealaşizarvadinsalonuldetatuajşasezilepesăptămânădeladouăsprezecelanouă,eaeraceacaresavuramaimultdecâtoricinealtcinevadinfamilieîncetinealaamorţităamiculuidejundeduminicădimineaţa.

—Eun festivalde filmchinez, răspunseAsyacuovoceuşor încordatădincauzaefortuluideapărea sinceră şi serioasă. Profesorul de la unul din cursuri ne-a rugat sămergem să vedem un filmweekendulăstaşiapoisăscriemolucrarecritică,analiticădespreel.

—Cefeldetemămaieşiasta?ridicămătuşaCevriyedinsprâncene,caîntotdeaunaprecautăfaţădemetodelepedagogiceneconvenţionale.

ÎnsămătuşaZelihanumaiinsistă.—Bine, du-te şi vezi-ţi filmul chinez, dădu ea aprobator din cap. Însă nu întârzia, domnişoară.

Vreausăfiiacasăpânălacinci.Însearaastamergemsăoluămpemusafiranoastrădelaaeroport.Asyaîşiînhăţăgeantahippyşisegrăbispreuşă.Însă,chiarînclipaîncareerapepunctulsăiasă,

auziunsunetcu totulneaşteptat.Cinevacânta lapian.Câtevanote timide,anemice, încăutareauneimelodiidemultuitate.

ChipulAsyeiseluminăaînţelegerepecândşopteacapentrusine:—Petite-Ma!Petite-Masenăscuse înSalonic.Eradoarocopilăcândaemigrat împreunăcumamaei,careera

văduvă,laIstanbul.Eraînanul1923.MomentulîncarePetite-Maaajunsînoraşulacestanupoateficonfundat,pentrucăacoinciscuproclamareaRepubliciiTurcemoderne.

—Tuşirepublicaaţisositînacelaşitimpînoraşulăsta.Văaşteptamcudisperarepeamândouă,i-aspus drăgăstos soţul ei, Riza Selim Kazancı, mulţi ani mai târziu. Amândouă aţi pus capăt pentrutotdeauna vechilor regimuri, celui din ţară şi celui din casa mea. Când ai venit la mine, viaţa s-aluminat.

—Cândamvenit la tine,erai trist,darputernic.Eu ţi-amadusbucurie, iar tumi-aidatputere,arăspunsPetite-Ma.

Adevărulecă,fiindcăPetite-Maeraatâtdefrumoasăşideveselă,numeroşiibărbaţicarei-aucerutmânapânăsăîmplineascăşaisprezeceaniarfipututformaunşirdelauncapătalvechiuluipodGalatala celălalt. Dintre toţi candidaţii care le-au bătut la uşă a fost numai unul, unul singur, pe care l-asimpatizatdinmomentulîncarel-azăritdinspateleparavanuluizăbrelit.Unbărbatcorpolent,înalt,penumeRiza.

Aveaobarbădeasăşiomustaţăsubţire,nişteochinegri,marişitriştişieracunicimaimult,nicimaipuţindecât treizecişi treideanimaimarecaea.Maifusesecăsătoritşisezvoneacăsoţialui,ofemeiefărăsuflet,îipărăsisepeelşipebăiatullui.Dupătrădareasoţieisale,deşilăsatsăsedescurcesingur cu un copil, refuzase multă vreme să se recăsătorească, preferând să trăiască singur în casafamiliei.Stătuseacolo,sporindu-şiaverea,pecareoîmpărţeacuprietenii,şiura,pecareopăstrapentruduşmani.Eraunafaceristcarerăzbiseprinpropriileputeri,laînceputcazangiu,meşteşugarşiapoiunîntreprinzătordestuldeînţeleptcasăintreînafacereaconfecţionăriidesteagurilamomentulşilaloculpotrivite. În timpul anilor ’20, noua Republică Turcă pulsa încă de zel, şi artizanatul, deşi veneratsistematicînpropagandaguvernamentală,aduceapuţinibani.Noulregimaveanevoiedeprofesoricasăscoată turci patrioţi din elevii săi, de finanţatori care să-l ajute să creeze o burghezie naţională şi defabricanţi de steaguri ca să împodobească întreaga ţară cu steagul turcesc, însă cu siguranţă nu aveanevoiedecazangii.AşaaintratRizaSelimînafacereafabricăriidesteaguri.

Înciudafaptuluicădinaceastănouăafacerecâştigaogrămadădebanişideprieteniinfluenţi,cândşi-aalesunnumedefamilieîn1925,dupăceLegeanumelordefamiliei-aobligatpetoţicetăţeniiturcisăpoarteunnumedefamilie,RizaSelimşi-adoritsăfienumitdupăprimulsăumeşteşug:Kazancı.

Deşiarătosşicusiguranţă înstărit,datăfiindvârsta luişi traumasuferită înurmaprimeicăsătorii(cineştiedecel-aabandonatsoţia;poatecăomuleraunpervers,bârfeaufemeile),RizaSelimKazancıeraunuldintreultimiibărbaţidinlumecucaremamaluiPetite-Maarfivruts-ovadămăritându-sepescumpa ei fiică. Se găseau, cu siguranţă, şi candidaţi mai buni decât el. Însă, în ciuda obiecţiilorneîntreruptealemamei,Petite-Maarefuzatsăascultedealtcinevadecâtdeinimaei.PoatepentrucăeraînochiinegriailuiRizaSelimKazancıcevacareafăcut-opePetite-Masăînţeleagă,nuraţional,însăintuitiv,căaveaundarpecaremulţidinlumeaastanu-laveau:aceladeaiubipealtcinevamaimultdecât pe sine. Deşi prea tânără şi lipsită de experienţă la şaisprezece ani, Petite-Ma era destul de

înţeleaptăcasăînţeleagăcefericireieşitădincomunerasăfiiiubităşiadoratădeunbărbatcareaveaunasemeneadar.OchiiluiRizaSelimKazancıeraublânzişiscânteietori,întocmaicavoceasa;aveacevacaretefăceasătesimţiînsiguranţăînprezenţalui,iubitşiocrotit,chiarşiînmijloculagitaţieidinjur.Bărbatulăstanueraundezertor.

DaracestanuerasingurulmotivpentrucarePetite-MaeraatrasădeRizaSelimKazancı.Adevărulecăerafascinatădepovestealuicumult înaintedeafiatrasădeel.Asimţitcâtdeadâncfuseserănitsufletulluideplecareaprimeisoţii.Erasigurăcăpoateînchiderănileacelea.Laurmaurmei,femeilorleplace să aibă grijă de dezastrele provocate de celelalte.Lui Petite-Manu i-a luatmult timp ca să sehotărască.Aveasăsemăritecuelşinimeni,nicimăcardestinulei,nuputeaschimbalucrulăsta.

DacăPetite-MaaveaintuitivatâtdemultăîncredereînRizaSelimKazancı,el,larândullui,aveasămeriteaceaîncrederepânălaultimasasuflare.Aceastăsoţieblondăcuochialbaştri,careavenitlaelcu o pisicuţă cu blana deasă şi albă ca zăpada în locul unei zestre adecvate, era bucuria vieţii lui.Niciodată în viaţa lui nu a refuzat să-i împlinească vreo dorinţă, oricât de capricioasă ar fi fost ea.Totuşi,nuastaeraşiatitudineabăiatuluilui,careaveaacumşaseani:LeventKazancınuaacceptat-oniciodatăpePetite-Macamamă.S-aîmpotrivitşiaridiculizat-ocufiecareocaziecareis-aivitmulţiani la rând, încheindu-şi copilăria cuoamărăciune reprimată, asta în cazul în carecopilăria seputeaîncheiavreodatăatuncicândrămâneaiatâtdeplindeamărăciune.

Într-ovremeîncarecăsătoriafărăcopiiera,dacănuunsemndeboalăfărăleac,atuncicusiguranţăunsacrilegiu,Petite-MaşiRizaSelimKazancınuaveaucopii.Nupentrucăelarfifostpreabătrân,cipentrucălaînceputeaerapreatânărăşidezinteresatădecreştereacopiilor,iarapoi,cânds-arăzgândit,elerapurşisimplupreabătrân.LeventKazancıarămassingurulcopilcaresăducămaidepartestirpea,untitlupecarenueradelocîncântatsă-ldeţină.

Deşiîntristatăşijignitădeacrealafiuluieivitreg,Petite-Maeraofatăexuberantăşiextrovertită,cuoimaginaţiebogatăşiolistăşimaibogatădecereri.Eraulucrurimultmaiimportantepelumedecâtcreştereacopiilor,depildă,săînveţisăcânţi lapian.Nupestemult timp,unpianBentleyfabricatdeStroud PianoCo., Ltd. dinAnglia strălucea în celmai bun loc al livingului. Pe acest pian începusePetite-Masăiaprimelelecţiidepiancuprimuleiprofesor–unmuziciandeoriginerusă,unAlbcarefugisedeRevoluţiaBolşevicăşisestabilisepermanentlaIstanbul.Petite-Maeraceamaibunăelevăalui.Nuaveadoartalentul,cişiperseverenţadeafacedinpianuntovarăşpentruoviaţă,maidegrabădecâtodistracţietrecătoare.

Rahmaninov,Borodin şiCeaikovski erau preferaţii ei.Ori de câte ori era singură acasă, cântânddoarpentrueacuPaşaÎntâiulaşezatînpoală,aceştiaeraucompozitoriialecărorlucrărileinterpreta.Totuşi, cândcântapentrumusafiri, alegeabucăţidintr-un repertoriu completdiferit.Unuloccidental:Bach,Beethoven,Mozart, Schumann şi,mai presus de toţi,Wagner, în acele ocazii speciale când îiaveau drept oaspeţi pe înalţii funcţionari din guvern şi pe soţiile lor elegante.După cină, bărbaţii sestrângeau în jurul şemineului, ţinând înmână câte un pahar cu băutură, ca să discute despre politica

mondială.Sfârşitulanilor’20eraperioadaîncarepoliticanaţionalăputeafidoarvenerată,cucâtmaitare,cuatâtmaibine,devremecepereţiiaveauurechi.Înconsecinţă,oridecâteoriseiveanevoiauneidiscuţiisincere,elitapoliticăşiculturalăanoiiRepubliciTurcetreceainstantaneulapoliticamondială,careeraînsineundezastruşideaceeaeraîntotdeaunainteresantsăvorbeştidespreea.

Întimpulăsta,doamnelesestrângeauîncelălaltcapătalcasei,ţinândînmâinipaharedecristalculichiordementă,uitându-seunalarochiaceleilalte.Încadrulgrupuluidoamnelorexistaudouătipuridefemei,extremdediferiteunuldealtul:profesionisteleşisoţiile.

Profesionisteleerautovarăşele-femei,simbolulnoiifemeiturce;idealizate,glorificateşipromovatede elita reformistă. Aceste femei constituiau noile profesioniste – avocate, profesoare, judecătoare,manageri, funcţionare,universitare…Spredeosebiredemamele lor,nuerau închise încasă şi aveauşansadeaurcapescarasocială,economicăşiculturală,cucondiţiasăselepedepedrumdesexualitateaşi feminitatea lor. Cel mai adesea purtau deux-pièces-uri în nuanţe demaro, negru şi gri – culorilecastităţii,modestieişipartizanatului.Aveaupărul tunsscurt,nusemachiauşinupurtauaccesorii.Semişcauîntrupuridefeminizate,desexualizate.Şidefiecaredatăcândsoţiilechicoteauînaceamanierăsupărător de feminină a lor, profesionistele îşi crispau degetele pe poşetelemici de piele pe care lepurtaulasubsuoară,deparcăacesteaarficonţinutcineştieceinformaţieultrasecretăşieleşi-arfidatcuvântuldeonoaresăoaperecuoricepreţ.Spredeosebiredeele,soţiileveneau laacesterecepţii lacareerauinvitatepurtândrochiidesearădinsatinalbe,rozpalsaualbastrupastelat–nuanţeleeleganţeifeminine, inocenţei şivulnerabilităţii.Nu leplăceaupreamultprofesionistele,pecare lepriveaumaicurândcapenişte„tovarăşe“decâtcapeniştefemei,iarprofesionistelornuleplăceausoţiile,pecarelepriveaumaimult ca pe nişte „concubine“ decât ca pe nişte femei. În final, nimeni nu considera penimenidestulde„femeie“.

Defiecaredatăcândtensiuneadintretovarăşeşiconcubinecreştea,Petite-Ma,carenuseidentificadeloccuniciunuldingrupuri,îifăceadiscretsemnservitoareisăserveascălichiordementăînpaharedecristalşidulciuridinpastădemigdalepetăvideargint.Acestduo,descoperiseea,erasingurullucrucareputeacalmanerviioricăreiturcoaicedinîncăpere,indiferentîncetabărăseafla.

Spresfârşitulpetrecerii,RizaSelimKazancıochemapesoţiasaşiorugasăcântelapianpentruonoraţiioaspeţi.Petite-Manurefuzaniciodată.Pelângăbucăţialecompozitorilorvestici,cântaimnurinaţionaledebordânddefervoarepatriotică.Oaspeţiiaclamauşiaplaudau.Înspecialîn1933,cândafostcompus imnulceleide-azeceaaniversări,MarşulRepublicii, a trebuit să-l cânte iar şi iar. Imnul erapestetot,răsunându-leînurechişiatuncicânddormeau.Eraovremecândpânăşicopiiiînleagănerauadormiţipeacestimnplindeînsufleţire.

În consecinţă, într-o perioadă în care femeile turce treceau printr-o transformare radicală în sferapublicădatorităuneiseriidereformesociale,Petite-Maîşisavurapropriaindependenţăînsferaprivatăacaseisale.Deşiinteresuleipentrupiannuascăzutniciodată,luiPetite-Manui-aluatmultsăvinăcuolistădedistracţiinoi.Deaceea,înaniiurmătoriaînvăţatfranceza,ascrisnuvelecarenuaveausăfie

publicate niciodată, a excelat în diverse tehnici ale picturii în ulei, s-a gătit cu pantofi strălucitori şirochiidebaldinsatin,şi-atârâtsoţullaseratedansante,adatpetrecerinebuneştişinuafăcutmenajulnicimăcarosingurăzi.Oricei-arficerutnevastaluiceaveselă,RizaSelimKazancısesupuneafărăsăcrâcnească.Deobiceieraunomliniştit,careaveaunmarerespectpentruceilalţişiunprofundsimţaljustiţiei.Totuşi, camulţi alţii turnaţidupăacelaşi tipar,nuputea fi reparatodatăce se spărsese.Prinurmare,existaunsubiectcarescotealaturasaîntunecatălaiveală:primasoţie.

Chiarmulţianimaitârziu,cândPetite-Maîlîntrebadinîntâmplarecevadespreprimaluisoţie,RizaSelimKazancısecufundaîntăcere,cuochiiumbriţideotristeţeneobişnuită.

—Cefeldefemeiepoatesă-şiabandonezefiul?aziselcufaţaschimonositădeură.—Darnueşticuriossăaflices-aîntâmplatcuea?aîntrebatPetite-Matrăgându-semaiaproapeşi

aşezându-sepegenunchiisoţuluiei,mângâindu-icugigăşiebărbia,capentrua-lmomisă-irăspundă.—Număintereseazăcâtuşidepuţinsoartatârfeiăleia,aspuscuasprimeRizaSelimKazancı,fără

să-şideaostenealasăcoboarevoceaastfelîncâtLeventsănu-laudăponegrind-opemaică-sa.—Afugitcualtul?a insistatPetite-Ma,dându-şi seamacădepăşea limitele, însăconvinsăcănu

puteaaflacareîieraulimitelepânăcândnuledepăşea.—Dece-ţibaginasulîntreburicarenuteprivesc?i-atrântitRizaSelimKazancırăspunsul.Vreisă

repeţice-afăcuteasauce?Astfel,Petite-Maaaflatcareîieraulimitele.Înafaramomentelorcândseiveaîndiscuţiesubiectulfosteisoţii,viaţalors-ascursliniştităînanii

careauurmat.Confortabilăşimulţumită.Ceeaceeraîntr-adevărneobişnuit,avândînvederecăviaţafamiliilordinjurulloreracutotulaltfel.Mulţumirealoreraosursădeinvidiepentrurude,prietenişivecini.Aceştiaseamestecauînviaţalororidecâteorilisedădeaocazia.Celmaipotrivitsubiectdecriticăeralipsacopiilordincuplu.Mulţiauîncercatsă-lconvingăpeRizaSelimKazancısăseînsoarecualtăfemeieînaintede-afipreatârziu.Deoareceprinnoualegecivilăbărbaţiinuputeauaveadecâtosingură nevastă, trebuia să divorţeze de nevastă-sa care, bănuia deja toată lumea, era fie stearpă, fieanarhistă.RizaSelimKazancınuaplecaturechealaastfeldesfaturi.

Înziua încareamurit,omoartecu totulneaşteptată, frecventă lageneraţii întregidebărbaţidinfamilia Kazancı, Petite-Ma a ajuns să creadă pentru prima oară în deochi. Era convinsă că privirileoamenilorinvidioşidinjurullorpătrunseserăprinpereţiiacestuikonak,altfelfericit,şi-iuciseserăsoţul.

Astăzi abia dacă-şi amintea toate astea. Pe când degetele ei zbârcite şi osoasemângâiau clapelepianului, zilele petrecute împreună cu Riza Selim Kazancı licăreau în depărtare ca un far vechi şiînceţoşatcareoîndrumapeundrumgreşitprintreapelefurtunosealeAlzheimerului.

Peocanapeadintr-unapartamentrenovatcedădeaspreturnulGalata,uncartierîncarestrăzilenu

dormeau niciodată, iar pietrele de pavaj cunoşteau multe secrete, sub razele soarelui reflectate deferestreleclădirilordărăpănateşiprintreţipetelepescăruşilor,AsyaKazancıstăteagoalăşinemişcată,

caostatuetăcesorbea talentulartistuluicareosculptadintr-unblocdemarmură.Aşacumminteaeibântuia tărâmul fanteziei, la fel se încolăcea şi fumul gros pe care-l inhalase în trupul ei, arzându-iplămânii,exaltându-ispiritulpânăcând,înceledinurmă,îldăduafarăîncet,fărăpreamaretrageredeinimă.

—Lacetegândeşti,scumpo?—Lucrezlaarticoluloptalmanifestuluimeupersonaldenihilism,replicăAsyadeschizândochii

înceţoşaţi.Articolulopt:Dacăîntresocietateşieusecascăoprăpastielargă,iardeasupraeinuedecât

unpod şubred,poţi foartebine sădai focpodului şi să rămâipemargineape care seaflă eul,teafărşinevătămat,încazulîncareprăpastianuelucrulpecareîlcauţi.

Asyatrasedinnoudinţigarăşiţinufumulînăuntru.—Hai,lasă-măsătehrănesc,spuseCaricaturistulAlcoolic,luându-iţigaracumarijuanadinmână.

Seaplecăspreea,cupieptulluipăroslipitdetrupulei;deschisegura,asemeneaunuipuidepasăreorb,gatasăfiehrănit.Îisuflăfuioruldefumdirectîngură;eaîltrasenerăbdătoareînpiept,deparcăarfibăutînsetatăapă.

Articolulnouă:Dacăprăpastiadinăuntrutefascineazămaimultdecâtlumeadinafară,poţi

foartebinesăteprăbuşeştiînea,săteprăbuşeştiînăuntrultău.Aurepetat scena,el trimiţândfumuldirect înguraei,ea înghiţindu-l iarşi iar,pânăcândultimul

fuiorafosteliberat.—Pariezcătesimţimaibineacum,gânguriCaricaturistulAlcoolic,pealcăruichipseciteadorinţa

deafacedinnousex.Nuexistăniciunleacmaibundecâtopartidăbunădesexşioţigarăbunăcumarijuana.

Asyaîşimuşcălimba, luptându-secuimpulsuldeaobiecta.Înschimb,înălţăcapulsprefereastradeschisăşiîntinsebraţeledeparcăerapecalesăîmbrăţişezeîntreguloraş,cuhaosulşisplendoarealui.

Întretimp,elerapreocupatsă-şiperfecţionezeafirmaţia:—Săvedem.Nuenimicmaisupraestimatdecâtopartidăproastădesexşinimicmaisubestimat

decâtunbun…—Rahat,îidăduAsyaomânădeajutor.Aprobând cu însufleţire din cap, Caricaturistul Alcoolic se ridică, având pe el doar boxerii de

mătase,afişândunînceputdeburtădelabere.SetârîpânălaCDplayercasăpunăomelodiecareeradin întâmplareunadintremelodiileeipreferatedeJohnnyCashdintotdeauna:Hurt.Legănându-se înritmuldeînceputalcântecului,se întoarse, iarochii îiscânteiau:Astăzim-amrănit /Casăvăddacă

maisimtîncăceva…8

ChipulAsyeiseschimonosideparcăfuseseînţepatăcuunacinvizibil.—Marepăcat…—Ceepăcat,scumpo?Îlprivistăruitor,cunişteochilargdeschişişiplinideneliniştecarepăreausăfieaicuivadetreiori

maibătrândecâtea.—Eoporcărie,murmurăea.Toţimanageriişiproducătoriiăştia,cumle-ofizicând,organizează

tururialeEuropei,aleAsiei,pânăşitururialeUniuniiSovieticeura-perestroika…dar,dacăeştiunfanal muzicii în Istanbul, nu te încadrezi în nici o definiţie geografică. Noi cădem prin crăpături. Ştii,singurulmotivpentrucarenuavemcâteconcertene-arplăceaepoziţiageostrategicăaIstanbulului.

—Mda,artrebuisănealiniemcutoţiide-alungulpoduluiBosforşisăsuflămcâtputemdetarecasăîmpingemoraşulăstaspreVest.Dacăastanumerge,osăîncercămîndirecţiaopusă,casăvedemdacă putem coti spre Est, chicoti el. Nu e prea bine să te afli la mijloc. Politica internaţională nuapreciazăambiguitatea.

Însă,cucapulînnori,Asyanuîlauzi.Aprinsealtăţigarăşişi-oîndesăîntrebuzelecrăpate.Pufăiindiferentă,ignorânddupăaceeasenzaţiadegetelorluipepiele,alimbiiluiatingând-opeaei.

—Trebuia să existeo calede-a ajunge la JohnnyCash înainte sămoară.Vreau să spun că tipultrebuiasăvinălaIstanbul,amuritfărăsăştiecăaveafaniîmpătimiţiaici…

Pe chipul Caricaturistului Alcoolic înflori un zâmbet blând. Îi sărută aluniţamică de pe obrazulstâng, îi mângâie uşor gâtul, până când mâinile sale au început să coboare spre sânii ei ampli,cuprinzându-iîncăuşulpalmelor.Sărutulafostostentativ,lung,însăîmpletit,deasemenea,cuourmădeforţă,dacănudeferocitate.

—Cândnemaiîntâlnim?întrebăelcuochistrălucitori.—CânddămiarăşiunuldealtullaCaféKundera,presupun,ridicăAsyadinumeri,îndepărtându-se

deel.Cândeas-aretras,els-aapropiat.—Darcândnemaiîntâlnimaici,lamineacasă?—Vreisăspuicândnemaiîntâlnimaici,labordelulmeu?izbucniAsya,renunţândsămailuptecu

impulsuldeaseluadeel.Pentrucă,dupăcumbineştimamândoi,astanuecasata!Casataeacolounde locuieşti cu soţia ta de atâţia ani, pe când locul ăsta e ascunzătoarea ta secretă unde poţi să teîmbeţi sau să te culci cu altele fără ca nevastă-ta să prindă de veste. Ăsta e locul în care le-o puipuicuţelor.Cucâtmaitinere,maisuperficiale,maibete,cuatâtmaibine!

CaricaturistulAlcoolicoftăşiapucăpaharulcuraki.Băujumătatedintr-oînghiţitură.Pechipulluiseaşternuseotristeţeatâtdeadâncă,încâtpentruoclipăAsyas-atemutcăvaîncepefiesăţipelaea,fiesăplângă,nu-şiputeaimaginaatâtadurererămânândcalmă.Înschimb,acestamurmurăpeuntonobosit:

—Uneoripoţififoartecrudă.

Înîncăpereseaşternuotăcerestranie,acoperitădeţipetelecopiilorcarejucaufotbalafară,înstradă.Dinintensitatealorsepăreacăunuiadintreeiisearătasecartonaşulroşuşitoţibăieţiidinechipaluierauacumocupaţisăsecertecuarbitrul,oricineofifostel.

— Ai o latură întunecată atât de pronunţată, Asya, se auzi de undeva, din depărtare, voceaCaricaturistuluiAlcoolic.Şi, din cauzăcă astanu sevedepe faţa tadulce, egreudeghicit laprimavedere.Însăeacolo.Aiunpotenţialdistructivnelimitat.

—Eibine,nudistrug penimeni, nu-i aşa? simţiAsyanevoia să se apere.Nuvreaudecât să fiuliberă,săfiueuînsămişitotrahatulăsta…Dacăaşfilăsatăînpace…

—Dacăaifilăsatăînpacecasătedistrugicâtmairepedeşimaicurând…Astavrei?Eştifascinatădeautodistrugerecaomoliedelumină.

Asyascoaseunchicotnervosşidispreţuitor.—Când bei, bei pestemăsură, când critici, razi totul de parcă ai trece cu buldozerul, când eşti

deprimată, te scufunzi până atingi fundul. Sincer, nu ştiu cum să te iau. Eşti atât de plină de ură,iubito…

—Poatepentrucăsuntobastardă,observăAsya trăgând încăun fum.Nicimăcarnuştiucineetaică-meu.Eunuîntrebniciodată,elenu-mispunniciodată.Uneori,cândmaică-measeuitălamine,miseparecă-idesluşeştetrăsăturilepechipulmeu,însănuspuneniciodatănimic.Neprefacemtoatecănuexistăuntată.ÎnschimbexistădoarTatăl,cuTmare.Cinearenevoiedeuntată,cândAllahvegheazăasupra luidin înaltulcerului?Nusuntemcu toţiicopiiiLui?Nucămaică-meaarpunebotul la toatetâmpeniileastea.Teasigurcăeceamaicinicăfemeiepecareamcunoscut-o.Şitocmaiastaeproblema.Maică-meaşicuminesemănămatâtdemult,şitotuşisuntematâtdediferite.

SuflăopalădefumîndirecţiabirouluidemahonîncareCaricaturistulAlcoolicîşiţineacâtevadincelemaibunelucrărialesale,celepecareîierateamăcănevastă-saaveasăledistrugădupăvreunadincerturilelorfrecvente.Deasemenea,ţineaacoloprimeleschiţeneşlefuitealePoliticianuluiamfibiu şialeRinoceruluipolitic, două serii noi în care îi reprezentapemembrii parlamentului turc capeniştespeciianimalediferite.Plănuiasăledeapublicităţiiîncurând,maialesacum,cândCurteahotărâsesăamânelanesfârşitsentinţa luidecondamnarela închisoarepetreianipentrucăîl înfăţişasepeprim-ministruînchipdelupîmbrăcatînblanădeoaie.Condiţiaesenţialăaamânăriierasănurepetegreşealacomisă,ceeaceerahotărâtsăfacă.Păi,careerarostullupteipentrulibertateadeexprimare,îşispunea,dacănuluptaimaiîntâipentrulibertateaumorului?

Încolţulbiroului,subluminaportocalieauneilămpiArtDecoînformădegâtdegâscă,eraaşezatăosculpturămasivădinlemn,lucratămanual,reprezentându-lpeDonQuijoteaplecatasuprauneicărţi,adâncitîngândurilesale.Asyeiîiplăceafoartemultsculpturaaia.

—Familiameaeoadunăturădefanaticealecurăţeniei.Careştergmizeriaşiprafuldepeamintiri!Vorbescneîncetatdespretrecut,însăeoversiunepurificatăaacestuia.AstaetehnicacelordinfamiliaKazancıdea face faţăproblemelor;dacă te supărăceva,eibine, închideochii,numărăpână lazece,

doreşte-ţisănusefiîntâmplatniciodatăşi,înaintesă-ţidaiseama,chiarnus-aîntâmplatniciodată,ura!Înfiecareziînghiţimîncăopilulădefalsitate…

CeciteaDonQuijote?seîntrebaAsyaînminteaeinăstruşnică.Cescriapepaginaaia?Îşidăduseoaresculptorulostenealasămâzgăleascăfieşicâtevacuvinte?Curioasă,seridicădepecanapeaşiseapropie de sculptură. Vai, din păcate nu era nici un cuvânt pe pagina de lemn. Trase un fum lung,înaintesăseîntoarcălaloculeişisăînceapădinnousăseplângă.

—Măenerveazăsăvădtoatechestiilealeagencasă-dulce-casă.Copiitristealefamiliilorfericite.Ştii,dincândîncândoinvidiezpePetite-Ma,areaproapeosutădeaniacum,câtîmidorescsăfiavutboalaei.DulceAlzheimer.Memoriapăleşte.

—Nuebine,scumpo.—Poatecănuebinepentruoameniidinjurultău,însăebinepentrutine,insistăAsya.—Eibine,deobiceiasteadouăsuntstrânslegate.ÎnsăAsyaignorăvorbelelui.— Ştii, astăzi Petite-Ma a deschis pianul dupămulţi ani; am auzit-o cântând nişte note false. E

deprimant. Femeia asta obişnuia să cânte Rahmaninov, iar acum nu mai poate cânta nici măcar uncântecstupidpentrucopii.

Seoprioclipă,gândindu-selacespusese.Uneorimaiîntâivorbeaşiabiaapoigândea.—Însăcevreausăzicecăeanu-şidăseamadeasta,pecândnoinedămseama!spuseAsyacuun

entuziasm forţat.Alzheimerul nu e atât de groaznic pe cât pare.Trecutul nu e decât un lanţ de caretrebuie să scăpăm. O povară atât de chinuitoare. Dacă nu aş avea trecut – ştii, dacă aş putea fi unnimeni,dacăaşputeaîncepedelazeroşiaşputearămânepentrutotdeaunaînpunctulăla.Uşoarăcaopană.Fărăfamilie,fărăamintirişitotrahatulăsta…

—Toatălumeaarenevoiedeuntrecut,spuseCaricaturistulAlcoolicluândogurădebăuturădinpahar,cuoexpresiecareoscilaundevaîntreregretşimânie.

—Număpuneşipeminelasocoteală,fiindcăeucusiguranţăn-amnevoiedeaşaceva!i-oretezăAsyaapucândbrichetaZippodepemăsuţadecafeaşiaprinzând-o,doarpentruaoînchideimediatcuunclicrăsunător.

Îi plăcu sunetul şi repetă gestul de câteva ori, fără să-şi dea seama că îl scotea din minţi peCaricaturistulAlcoolic.Clic!Clic!Clic!

—Arfimaibinesăplec.ÎiîntinsebrichetaZippoşiîşicăutăhainele.— Scumpa mea familie mi-a încredinţat o sarcină importantă. Trebuie să mă duc împreună cu

maică-mealaaeroportşis-oîntâmpinpeprietenameadecondeiamericană.—Aioprietenădecondeiamericană?— Într-un fel. Fata asta a apărut de nicăieri. Într-o zimă trezesc şi găsesc în cutia de scrisori o

scrisoare,iaghicideunde?DinSanFrancisco!DelaofatăpenumeAmy.Pretindecăefiicavitregăa

unchiuluimeuMustafa.Nicimăcarn-amştiutcă individulăstaareofiicăvitregă!Abiaacumne-amluminat cănevastă-sa amai fost căsătorită odată, înţelegi.Şi el nune-a spusniciodată chestia asta!Bunică-meaaproapecăafăcutinfarctcândaaflatcănevastadedouăzecideaniascumpuluieifiunueradefaptvirginăcânds-aucăsătorit,nu,domnule,nueradelocvirgină,cidivorţată!

Asya se opri din respect pentru melodia care tocmai începuse. Era It Ain’t Me, Babe. Fluierămelodiaşiîngânăcuvinteleînaintesăseîntoarcădinnouladiscursulei.

—Înoricecaz,Amyastanescriedinsenin,spunândcăestudentălaUniversitateadinArizona,căeprofundinteresatădecunoaştereaaltorculturişicăabiaaşteaptăsăneîntâlneascăîntr-ozi,bla-bla-bla.Şidupăaianespuneminunea:Apropo,vinlaIstanbulpesteosăptămână.Potsăstaulavoi?

—Uau!exclamăCaricaturistulAlcoolicaruncândtreicuburidegheaţăînpaharulcurakipecareîlumplusedinnou.Spuneşidece,dintretoatelocuriledinlumeaasta,vreasăvinăaici?Doarcaturistă?

—Habarn-am,mormăiAsya,carestăteaîngenunchipejos,căutându-şiunadintreşosetepesubcanapea.Dar,avândînvederecăestudentă,bagmâna-nfoccăfaceniscaivacercetăridegenul„Islamulşioprimareafemeilor“sau„PrecedentepatriarhaleînOrientulMijlociu“.Altfeldece-arvreasăsteaîncasanoastrădenebuni–ştii,plinădefemei–,cândsuntatâteahoteluriieftineşiinteresanteînoraşulăsta? Sunt convinsă că vrea să ne ia câte un interviu fiecăreia despre situaţia femeilor din ţărilemusulmaneşialtechestiideasteade…

—Rahat!terminăCaricaturistulAlcoolicpropoziţiaînloculei.—Exact!exclamăAsyatriumfătoare,găsindu-şişosetapierdută.Într-oclipită,şi-atraspeeafustaşicămaşaşişi-atrecutoperieprinpăr.—Eibine,ia-ocutinelaCaféKunderaodată.—Os-o întrebdacăvrea săvină, însă sunt sigură c-o săvrea sămeargămaidegrabă lamuzeu,

mormăiAsyaîntimpce-şipuneacizmeledepiele.Seuităprimprejurcasăseasigurecănuuitasenimic.—Păi,cusiguranţăosătrebuiascăsă-mipetreccevatimpcuea,fiindcăfamiliameamătotbatela

capsăoconducpestetot,casăseminunezedeIstanbul.Vorsă-icânteosanaleoraşuluiăstuiacânds-oîntoarceînAmerica.

Înciuda ferestreideschise, încăpereamirosea încăputernicamarijuana,raki şi sex. JohnnyCashurlaîncăpefundal.

Asyaîşiluăgeantaşiseîndreptăspreuşă.Chiarcânderapepunctulsăiasă,CaricaturistulAlcoolicîi tăiecalea.Privind-odrept înochi,oapucădeumeri şio traseuşor spreel.Ochii luicăprui închisaveau cearcănele vinete şi pungile umflate specifice alcoolicilor sau celor doborâţi de durere sauamândurora.

— Dragă Asya, şopti el, iar chipul i se lumină, afişând o compasiune pe care n-o mai zăriseniciodatăînainte.Înciudaotrăviipecareoadăposteştiînăuntrultău,şipoatetocmaidincauzaei,eştiîntr-un fel ciudat atât de specială şi ai un suflet atât de asemănător cu al meu. Şi te iubesc.M-am

îndrăgostit de tine din ziua în care ţi-ai făcut prima oară apariţia la Café Kundera, cu expresia aiatulburată pe chip. Nu ştiu dacă asta înseamnă ceva pentru tine, dar am să ţi-o mărturisesc oricum.Înaintesăpărăseştiapartamentulăsta, trebuiesă înţelegicăăstanueunbordelşicănuaducpuicuţeaici.Vin aici doar ca să beau, să desenez şi sămă deprim, sămă deprim, să desenez şi să beau şi,uneori,sădesenez,sămădeprimşisăbeau…Asta-itot…

Profunduimită,Asyapusemânapeclanţăşirămaseoclipănemişcatăînprag.Neştiindcesăfacăcumâinile, levârî înbuzunarele fustei şidădupestecevacare laatingere semănacunişte firimituri.Scoasemâiniledinbuzunare,doarcasăvadăcăvârfuriledegetelorîierauacoperitecuboabelemaronii,sfinţitedePetite-Maşistrecurateacolocasăoaperededeochi.

— Ia te uită! Grâu… grâu…, bâlbâi Asya cuvântul pe tonuri diferite. Petite-Ma încearcă sămăprotejezederău.

Desfăcupalmaşiîidăduunbobdegrâu.Însăimediatcefăcuastaroşi,deparcădăduseînvileagunsecretamoros.

Roşie încă în obraji, cu amărăciunea ei interioară netemperată de obrăznicie,Asya deschise uşa.Păşindafarăcâtderepedeeraînstare,ezităoclipăînaintesăseîntoarcă.Arătadeparcăvoiasăspunăceva,însăînschimbîlîmbrăţişăcuputere.Apoicoborîîngoanăcelecincietajeşifugicâtderepedeputudetoatechinurilecareîiurmăreausufletul.

1.Poziţiespecificărugăciuniimusulmane,încarefrunteaatingepământul.Aceastareprezintăpunctul

culminant al rugăciunii, deoarece se crede cămusulmanii suntmai aproapedeAllah în aceastăpoziţie(înarabă,înorig.).

2. Cuvânt arab ce desemnează direcţia spre care trebuie să se întoarcă musulmanii în timpulrugăciunii,adicădirecţiaKaabei,primamoscheeconstruitădepatriarhulAbrahamşidefiulsăuIsmail,peloculcăreiaafostridicatulteriororaşulMecca.

3.GlorieDumnezeuluimeuCeluiPreaînalt(înarabă,înorig.).4.Rugăciune(înfarsi,înorig.).5.Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt în limba română, Ed. a 5-a, rev., Bucureşti, Editura

Islam,2006,p.634.6.Covrigipresăraţicususan(întc.,înorig.).7.MidnightExpress(1978)–filmregizatdeAlanParker,caredescriearbitrarulinstituţiilorturceşti.8.Ihurtmyselftoday/ToseeifIstillfeel…

CAPITOLULOPT

Seminţedepin

—Cumdedoarmeîncă?întrebăAsyafăcândsemndincapîndirecţiadormitoruluiei.Cândseîntorsesedelaaeroport,descoperise,spredezamăgireaei,cămătuşilepuseserăunaldoilea

patchiarvizavidealeişitransformaserăsingurulspaţiucareîiaparţineacuadevăratsubacelacoperişîn„camerafetelor“.Făcuserăastafiepentrucăeraumereuîncăutaredenoimijloacedeaotortura,fiepentrucă încăpereaaia aveaovederemaibună şivoiau să facă impresieasupramusafirei saupoatevăzuseră în aranjamentul ăla încă o ocazie de a le apropia pe fete în cadrul PPPIIC – Proiectul dePromovareaPrietenieiInternaţionaleşiÎnţelegeriiCulturale.Neavândniciunchefsăîmpartăspaţiuleiprivatcuopersoanătotalstrăinăşitotuşiincapabilăsăprotestezedefaţăcumusafira,Asyaaconsimţitînsilă.Însăacumtoleranţaeiajungealafundulsacului.Caşicumn-arfifostdeajunscăocazaserăpeamericancăîncameraei,femeiledinfamiliaKazancıpăreauhotărâtesănucinezeînaintecaoaspetelelordeonoaresălisealăture.Aşacă,deşimâncareafusesepusăpemasădemaibinedeoorăşitoatălumea se aşezase demult la locul ei, inclusiv Sultan alCincilea, nimeni nu cinase cu adevărat, nicimăcarSultanalCincilea.Lafiecareaproapedouăzecideminute,cinevaseridicasăîncălzeascăsupadelinte şi să pună din nou la cuptor felurile preparate din carne, cărând oalele încoace şi-ncolo întrebucătărie şi living, în timp ce Sultan al Cincilea se lua de fiecare dată după miros, scoţând niştemieunăturirugătoare.Stăteauaşa,lipitedescaune,uitându-selatelevizorcuvolumuldatlaminimumşivorbindînşoaptă.Totuşi,fiindcăciuguleaufărăîncetaredintr-unfelsaualtul,toatălumea,înafarădeSultanalCincilea,mâncasedejamaimultdecâtarfimâncatdeobiceilacină.

—Poatecăs-atrezitdejaşimaistădoarînpatpentrucăepreatimidăsaumaiştiueuce.Sămăducsăaruncoprivire?întrebăAsya.

—Stailocului,domnişoară.Lasăfatasădoarmă,încruntămătuşaZelihadinsprâncene.Trăgândcuunochilaecranşicualtullatelecomandă,mătuşaFerideaprobă:—Arenevoiedesomn.Edincauzadecalajuluidefusorar.N-astrăbătutnumaicurenţiioceanici,ci

şidiferitefusuriorare.—Binemăcarcăunoradincasaastalisedăşansasăsteaînpatcâtvor,mormăiAsya.Exactînacelmomentomelodiesăltăreaţăaînceputsăsefacăauzităpefundalşiprogramulpecare

toată lumea îl aştepta a apărut dintr-odată pe ecran: versiunea turcească aUcenicului1. Într-o tăcere

vrăjită,l-auurmăritpeDonaldTrumpalTurcieiivindu-sedinspateleperdelelorstrălucitoaredesatinaleunuibirouspaţiosceaveaovedereminunatăsprepodulBosfor.Dupăceaaruncatoprivirerapidăşicondescendentăcelordouăechipecare îiaşteptauordinele,omuldeafaceri le-aanunţat sarcinapecare aveau s-o primească. Fiecare echipă a fost instruită să proiecteze o sticlă de apă minerală, săgăseascăocaledeaproducenouăzecişinouădesticlelafelcaprimaşiapoisălevândăcâtderepedeşidescumpputeauînunuldintrecelemailuxoasecartierealeoraşului.

—N-aş numi chestia asta o provocare, ziseAsya chicotind.Dacă vor o provocare adevărată, artrebui să-i trimită pe toţi concurenţii ăştia în cele mai religioase şi mai conservatoare cartiere dinIstanbulşisă-ipunăsăvândăsticlecuvinroşuacolo.

—Of,tacidingură,sărimătuşaBanuoftând.Era nemulţumită de felul în care nepoată-sa îşi bătea joc necontenit de religie şi religiozitate; în

privinţaastaîşidădeaperfectseamacucinesemănaAsya:cumaică-sa.Dacăblasfemia,maimultsaumaipuţincaşicanceruldesânsaudiabetul,setransmiteageneticdelamamălafiică,cerostaveasăîncercis-ocorectezi?Aşacăoftăiarăşi.

Ignorândsupărareapecarei-oprovocasemătuşiiei,Asyaridicădinumeri.—Decenu?Arfidedepartemultmaicreativădecâtaceastă imitaţie turceascătotalnefondatăa

Americii. Ar trebui să amesteci întotdeauna materialul tehnic împrumutat din Vest cu trăsăturileparticularealeculturiicăreiaiteadresezi.AstaeceeacenumesceuunDonaldTrumpcuadevăratallaturca. Ar trebui, de pildă, să le ceară concurenţilor să vândă carne de porc la pachet într-un cartiermusulman.Aşamaimerge.Astaeîntr-adevăroprovocare.Săvedematuncicumînflorescstrategiiledemarketing.

Înaintesăapucecinevasăfacăvreuncomentariuvizavideasta,uşadormitoruluisedeschisecuunscârţâitşiiat-opăşindafarăpeArmanoushTchakhmakhchian,unpictimidă,unpicameţită.Purtanişteblugispălăciţi şiunpulovermarinărescdestulde lungşide lălâicasă-iascundăformele trupului. Întimpce-şifăceabagajelepentruzborulspreTurcia,segândiseîndelungcehainesă-şiiacueaşisfârşiseprina lealegepecelemaimodeste,casănuparădeplasată într-unlocatâtdeconservator.DeaceeafuseseşocatăsăfieîntâmpinatălaaeroportuldinIstanbuldemătuşaZeliha,carepurtaofustărevoltătordescurtăşiniştepantoficutocurişimairevoltătordeînalte.Totuşi,afostşimaisurprinsăsăfacădupăaceeacunoştinţăcumătuşaBanu,carepurtaeşarfăpecapşiorochielungă,şisăaflecâtdepioasăera,cumserugadecincioripezi.Faptulcăceledouăfemei,înciudacontrastuluiizbitordintreînfăţişărileşi,evident,dintrepersonalităţile lor,erausurorişică trăiausubacelaşiacoperişeraoenigmă lacareArmanoushsocoticătrebuiesămailucrezeuntimppânăs-odezlege.

—Bine-aivenit,bine-aivenit!exclamăveselămătuşaBanu,însăimediatrămaseînpanădecuvinteenglezeşti.

Pecândourmăreauapropiindu-se,celepatrumătuşicarestăteaulamasăîncepurăsăsefoiascăîntr-unfelstraniu,stânjenite,însăcuzâmbetelelargi,delaourechelaalta,încăîntipăritepechip.Curiossă

vadă cum mirosea străina, Sultan al Cincilea sări imediat în picioare şi începu să-i dea târcoale,descriind cercuri din ce în cemai strâmte în jurul luiArmanoush, amuşinându-i papucii, până cândhotărîcănueranimicdemndeinteresacolo.

—Îmiparefoarterău,nuştiucumde-amdormitatâtdemult,sebâlbâiArmanoushîntr-oenglezăvorbităcuîncetinitorul.

—Sigur,trupultăuaveanevoiedesomn.Eunzborlung,spusemătuşaZeliha.Deşiaveaunaccentuşor,însăevident,şitendinţasăaccentuezesilabelegreşite,păreadestuldeîn

larguleivorbindînengleză.—Nuţi-efoame?Sperc-osă-ţiplacămâncareaturcească.Fiind capabilă să identifice cuvântulmâncare în orice limbă posibilă,mătuşaBanu dădu fuga în

bucătărie săaducăsupade linte.Aproapemecanic,SultanalCincilea săridepeperna lui şiourmă,miorlăindrugătortotdrumulpânăacolo.

Stândpescaunulcare-ifusesedestinat,Armanoushcercetăpentruprimaoarălivingul.Seuitărapidşiprudentînjur,oprindu-selaanumitelucruri:dulapulcuuşidesticlă,sculptatdinlemndetrandafir,înăuntrulcăruiasezăreauceştidecafeaaurite,serviciideceaidinsticlăşicâtevaantichităţi;vechiulpian de lângă perete; covorul încântător de pe jos; numeroaselemilieuri ce străluceau pemăsuţe, pefotoliiledecatifeaşichiarpetelevizor;canaruldincoliviaîmpodobită,atârnatălângăuşabalconului;tablourile de pe pereţi – o pictură bucolică în ulei, reprezentând un peisaj de ţarămult prea pitorescpentru a fi adevărat, un calendar cu fotografia câte unui obiectiv cultural şi natural alTurciei diferitpentru fiecare lună; o amuletă împotriva deochiului; şi un portret al lui Atatürk în frac, agitându-şipălăria spre omulţime care nu încăpea în cadru. Întreaga încăpere pulsa de amintiri şi nuanţe vii –albastru,maro,verdemarin,turcoaz–şistrăluceacuoasemenealuminozitate,încâtaveaiimpresiacăundevaeraoluminăînplus,diferitădecearăspânditădelămpi.

Armanoushseuităapoilafeluriledemâncaredepemasăcuuninterescrescând.— Ce masă minunantă, spuse ea radiind. Astea sunt felurile mele preferate. Văd că aţi făcut

hummus,babaghanoush,yalancisarmalar…şi,iateuită,aţicoptchurek!—Aaa,vorbeştiturca?exclamămătuşaBanuuluită,pecândseîntorceacuooalăaburindăînmâini

şicuSultanalCincileaţinându-seîncădupăea.Armanoushdădudin cappe jumătate serioasă,pe jumătate amuzată, deparcă i-ar fi părut rău să

dezamăgeascăatâteaaşteptări.— Nu, nu, din păcate nu vorbesc limba turcă, însă cred că ştiu pe dinafară limbajul bucătăriei

turceşti.Nefiindînstaresăînţeleagăultimaparte,mătuşaBanuseîntoarsedisperatăspreAsya,însăceadin

urmănu părea deloc interesată să-şi îndeplinească rolul de translator, fiind total absorbită de sarcinatrasatădeDonaldTrumpalTurciei.Concurenţilor li sedădeau acum instrucţiuni săpătrundă taineleindustriei textileşisărefacădesignuluniformelorgalben-azuriialeuneiadincelemaimariechipede

fotbalcareconcuraînliganaţională.Designulcelmaiapreciatdecătrejucătoriidefotbalînşişiaveasăcâştige competiţia. Între timpAsyameditase la unplan alternativ şi pentru această sarcină specifică,însădeastădatăhotărâsesă-lţinănumaipentruea.Numaiaveachefdevorbă.Casăspunemadevărul,americanca se dovedisemultmai frumoasă decât se aşteptase; nu că s-ar fiaşteptat la ceva, însă înadâncul sufletului eiAsya crezuse, saupoate că sperase, că aveau să întâmpine la aeroport oblondăstupidă.

Dintr-unmotivnecunoscut,Asyadoreasăoînfruntepemusafiră,însănuîilipseaatâtmotivul,câtenergia. În acest moment prefera să rămână distantă şi tăcută, ca să dea de înţeles că nu agreaospitalitateaturcească.

—Aşa,iaspune-ne,orugămătuşaFeridedupăceterminădeinspectatcoafuraamericanceişiogăsidestuldeurâtă.CumeînAmerica?

Absurditatea întrebării era de-ajuns să o facă pe Asya să-şi piardă stăpânirea de sine, oricât dehotărâtăarfifostîndeciziaeide-arămânedistantă.Îiaruncămătuşă-siioprivirejignită.Dar,dacăşiluiArmanoushîntrebareaaiaisepărusecaraghioasă,nualăsatsăsevadănimic.Sepricepealamătuşi.Mătuşileerauspecialitateaei.Cuobrazuldreptuşorumflatdincauzaîmbucăturiidehummuspecareoaveaîngură,răspunse:

—Bine,bine.Eoţarămare,ştiţi.ExistăomulţimedeAmericidiferite,înfuncţiedeloculîncaretrăieşti.

— Întreab-o cemai faceMustafa, o rugă bunicaGülsüm, concediind fără drept de apel ultimeleinformaţiipecarenuleînţelesese.

—Ebine,munceştemult,spuseArmanoushascultândsimultanvoceamelodioasăamătuşiiZelihatraducându-i cuvintele. Au o casă drăguţă şi doi câini. E minunat acolo, în deşert. Iar vremea eîntotdeaunafrumoasăînArizona,ştiţi,frumoasăşiînsorită…

Dupăceauterminatsupaşiauronţăitaperitivele,bunicaGülsümşimătuşaFeridefăcurăovizitălabucătărieşiseîntoarserăcărândfiecarecâteotavăuriaşă,amândouăsincronizateperfectîntr-unmersegiptean.Puserătăvilepemasă.

—Aţifăcutpilaf,zâmbiArmanoushşiseaplecăînfaţăcercetândmâncărurile.Eşiturşuşi…—Uau!exclamarămătuşileîncor,impresionatedecunoştinţeledebucătărieturceascăalemusafirei

lor.Armanoushzăridintr-odatăultimacratiţăaşezatăpemasă.

—Ooo,mi-arplăceasăvadăşibunică-meaasta,astadatrataţie,kaburga2…—Uau!oîngânăcorul.PânăşiAsyaseînvioră,cuprinsăbruscdeinteres.—RestaurantturcescmulteînAmerica?întrebămătuşaCevriye.— De fapt, cunosc mâncărurile astea pentru că fac parte şi din bucătăria armenească, răspunse

Armanoushîncet.

FiindprezentatăfamilieicafiicavitregăaluiMustafa,Amy,otânărăamericancădinSanFrancisco,plănuise iniţial să dezvăluie treptat secretul celeilalte laturi a identităţii sale, după ce ajungeau la unanumitgraddeînţelegerereciprocă.Însăiat-ogalopândcuvitezămaximădirectspremiezulproblemei.

Alunecândîntr-odispoziţieîncordată,însălafeldeîncrezătoareînsine,Armanoushseîndreptădespate şi privi întregamasă de la un capăt la altul ca să vadă ce reacţie avea fiecare. Chipurile fărăexpresiedecares-alovitausilit-osăexplicemaiclarcevoiasăspună.

—Suntarmeancă…adică,armeancăamericană.Dedataastacuvintelenuaufosttraduse.Nicinueranevoie.Celepatrumătuşiauzâmbitînacelaşi

timp, fiecare în felul ei; prima politicoasă, a doua îngrijorată, a treia curioasă, iar cea de-a patraprietenoasă. Însă cea mai evidentă reacţie veni din partea Asyei. Încetând din acel moment să maiurmăreascăUcenicul, se uită pentru primaoară lamusafiră cu un real interes, dându-şi seama că, laurmaurmei,poatenuvenisesăfacăcercetăriasupra„Islamuluişifemeilor“.

—A, da? spuseAsya deschizând gura pentru prima oară şi se aplecă în faţă, punând coatele pemasă.Iaspune-mi,eadevăratcăSystemofaDownneurăşte?

Armanoushclipi,neavândniciceamaivagăideedesprecevorbea.Oprivirerapidăafostde-ajunscasăofacăsă-nţeleagăcănuerasingurăînuluialaei,mătuşilepăreauşieleuimite.

—Eo formaţie rockcare îmiplace foartemult.Tipii suntarmeni şi circulăogroazăde legendeurbanedesprecâtdemultîiurăscpeturcişidesprefaptulcănuvorcavreunuiturcsăîiplacămuzicalor,aşacăeramdoarcurioasă.

Asya ridică din umeri, vizibil nemulţumită de faptul că trebuia să dea explicaţiile astea uneiadunăturideignoranţi.

—Nuştiunimicdespreei,răspunseArmanoushstrângânddinbuze.Dintr-odată se simţea atât demică aici, atât de firavă şi vulnerabilă în singurătatea ei de străină

aflatăîntr-oţarăciudată.—FamiliameaeradinIstanbul–adicăbunicamea.ArătăcudegetulînsprePetite-Ma,deparcăarfiavutnevoiedeopersoanămaiînvârstăcaresă-i

ilustrezemaibinepovestea.—Întreab-ocareenumelelordefamilie,spusebunicaGülsümîmpungând-ocucotulpeAsya.Păreasădeţinăcheiauneiarhivesecreteaflatelasubsol,undeeraupăstratecugrijădosareletuturor

familiilordinIstanbul,trecuteşiprezente.—Tchakhmakhchian, răspunseArmanoush când i-a fost tradusă întrebarea. Puteţi să-mi spuneţi

Amydacăvreţi,însănumelemeueArmanoushTchakhmakhchian.ChipulmătuşiiZelihaseluminăînsemndeînţelegere.—Totdeaunami s-a părut interesantă chestia asta. Turcii adaugă sufixul ăsta -ci oricărui cuvânt

posibilpentruacreaodenumiredeprofesie. Iadepildănumelenostrudefamilie.Kazan-ci.Suntem

„Meşteridecazane“.Acumvădcăşiarmeniifacacelaşilucru.Çakmak…Çakmakçi3,Çakmakçi-yan.

—Deciavemîncăunlucruîncomun,zâmbiArmanoush.MătuşaZelihaaveacevacareîiplăcusedinprima.Săfifostţinutaei,cerceluldinnascareatrăgea

priviriletuturor,fusteleextremdescurteşimachiajuleiexcesiv?Săfifostprivireaei?Cumva,aveaoprivirecaretefăceasăcrezicăeracapabilăsăînţeleagăfărăsăjudece.

—Uite,amadresacasei.Armanoushpescuiohârtiedinbuzunar.—Bunicamea Shushan s-a născut în casa asta.Dacămă puteţi îndruma spre adresa asta,mi-ar

plăceasămăducs-ovizitezcândva.ÎntimpcemătuşaZelihacercetascrisuldepebucatadehârtie,Asyaobservăcăcevaofrământape

mătuşaFeride.Aruncândprivirialarmatespreuşa întredeschisăabalconului,păreaagitată,asemeneacuivacaresetrezisecătrebuiasăînfrunteosituaţiepericuloasăşinuştiapececales-oapuce.

Asyaseaplecăspreeaşi,întinzându-sepestepilafulaburind,îişoptimătuşiinebune:—Ei,cee?MătuşaFerideseaplecălarânduleispreAsya,seîntinsepestepilafulaburindşiapoi,cunişteluciri

excentriceînochiieiverzi-cenuşii,şopti:—Amauzit tot feluldepoveşti despre armeni care se întorc lavechile lor case ca sădezgroape

cuferelepecarele-auascunsbuniciilorînaintesăfugă.Mijiochii,ridicândpuţinvocea.—Aur şi bijuterii, bolborosi şi se opri ca să se gândească o clipă la asta, până când ajunse la o

înţelegerecordialăcueaînsăşi:Aurşibijuterii!Asyeiîitrebuirăcâtevasecundeînpluscasăpriceapădesprecevorbeamătuşă-sa.—Înţelegicevreausăspun,fataavenitsădeadeurmaunuicufărîncareseaflăocomoară,adăugă

mătuşaFeridetulburată,cercetândacumconţinutulunuicufărimaginar, întimpcechipuliseluminagândindu-selagustulaventuriişistrălucirearubinelor.

—Lanaiba,aidreptate!exclamăAsya.Nuţi-amzis?Cânds-adatjosdinavion,căraolopatăşiîmpingeaoroabăînlocdebagaj…

—Of,tacidingură!sărimătuşaFerideofensată.Îşiîncrucişăbraţeleşiselăsăpespătarulscaunului.Întretimp,descoperindunmotivmultmaiprofundascunsînspateleviziteiluiArmanoush,mătuşa

Zelihaîntrebă:—Deciaivenitsăvezicasabuniciitale.Dardeceaplecat?Armanoush îşidorea să i sepună întrebareaasta şi, înacelaşi timp, şovăia să răspundă.Eraoare

preadevreme ca să le spună?Cât ar trebui să le dezvăluie din povestea ei?Şi dacănu acum, când?Oricum,decetrebuiasăaştepte?Îşibăuceaiul.Apoi,cuovoceplacidă,aproapestinsă,spuse:

—Tatălbuniciimele,HovhannesStamboulian, erapoet şi scriitor.Eraunom remarcabil, căruiacomunitateaîiarătaunrespectadânc.

—Cezice?oînghiontimătuşaFeridepeAsya,înţelegândprimaparteafrazei,însăpierzândrestul.—SpunecăfamiliaeieraofamiliedevazăînIstanbul,îişoptiAsya.

—Dedimsanaaltinliralaricingelmişolmah4…Asya dădu ochii peste cap, mai puţin sarcastic decât avusese intenţia, înainte să se concentreze

asuprapoveştiiluiArmanoush.—Mi s-a spus că era un literat căruia îi plăcea să citească şi sămeditezemaimult decât orice

altceva pe lume. Bunică-mea spune că-i amintesc de el. Şimie îmi plac cărţile foartemult, adăugăArmanoushcuunzâmbettimid.

Câtevaascultătoarei-auzâmbitlarândullor,iardupăcetotcespuseseeaafosttradus,i-auzâmbitcutoatele.

—Însă,dinnefericire,numeleluierapelistă,spuseArmanoushîntr-odoară.—Celistă?seinteresămătuşaCevriye.— Lista intelectualilor armeni condamnaţi la moarte. Lideri politici, poeţi, scriitori, membri ai

clerului…Erauîntotaldouăsutetreizecişipatrudeoameni.—Dardece?întrebămătuşaBanu,însăArmanoushtrecucuvedereaîntrebarea.—Pe24aprilie,într-osâmbătă,lamiezulnopţii,zecidenotabilităţiarmenecarelocuiauînIstanbul

aufostarestateşidusecuforţalasediulpoliţiei.Cutoţiiseîmbrăcaserăadecvat,eraucascoşidincutie,deparcăs-arfiduslaoceremonie.Purtauguleredeunalbimaculatşicostumeelegante.Eraucutoţiiliteraţi.Aufostţinuţilasediulpoliţieifărănicioexplicaţie,pânăcândaufostînceledinurmădeportaţi

fieînAyash,fieînChankiri5.Ceidinprimulgruperauîntr-ostaremaiproastădecâtceidinaldoilea.Nimenin-asupravieţuitînAyash.CeicareaufostduşiînChankiriaufostucişitreptat.Buniculmeuseaflaîngrupulacesta.AumerscutrenuldelaIstanbullaChankirisubsupraveghereasoldaţilorturci.Aufostnevoiţisămeargăcincikilometripejosdelagarăpânăînoraş.Pânăatuncifuseserătrataţidecent.Însă în timpul drumului de la gară până în oraş au fost bătuţi cu beţele şi cu cozile târnăcoapelor.VestitulmuzicianKomitas a înnebunit în urma celor văzute acolo.Odată ajunşi înChankiri, au fosteliberaţi cuo singură condiţie: le era interzis săpărăseascăoraşul.Aşa că au închiriat camere acolo,trăindlaolaltăculocalnicii.Înfiecarezi,doisautreidintreeierauscoşidesoldaţilaoplimbareînafaraoraşului,dupăcaresoldaţiiseîntorceausinguri.Într-ozi,soldaţiil-auluatşipestrăbunicullaplimbare.

Încăzâmbind,mătuşaBanuseuităîndreaptaşi-nstânga,întâilasoră-sa,apoilanepoată-sa,casăvadăcineaveasătraducătoateastea,însă,spresurprindereaei,pechipurilecelordouătraducătoarenuputeacitidecâtuimire.

—Mărog,eopovestelungă.Nuvreausăvărăpesctimpulcudetaliile.Cândtatăleiamurit,bunicamea, Shushan, avea trei ani. Erau patru fraţi, iar ea era ceamaimică şi singura fată. Familia fuseselăsatăfărăpatriarhulei.Mamabuniciimeleeraacumvăduvă.FiindcăîieragreusărămânăînIstanbul

împreunăcucopiii,acăutatrefugiuîncasatatăluiei,careseaflaînSivas6.Însă,deîndatăceauajuns

acolo, au început deportările. Întregii familii i s-a ordonat să-şi părăsească bunurile şi casa şi sămărşăluiascăalăturidemiidealţideportaţispreodestinaţienecunoscută.

Armanoushşi-acercetatcuatenţiepubliculşiahotărâtsăîncheiepovestea.—Aumărşăluitmulttimp.Mamabuniciimeleamuritpedrumşiînscurttimpamuritşicelmai

maredintrefraţi.Neavândpărinţicaresăaibăgrijădeei,copiiimaimicis-aupierdutunuldealtulînmijloculhaosuluişiconfuziei.Însă,dupăceaufostdespărţiţicâtevalunibune,fraţiis-auregăsitcaprinminuneînLiban,cuajutorulunuimisionarcatolic.Singuracarelipseadintrefraţiicarerămăseserăîncăîn viaţă era bunicamea, Shushan. Nimeni nu auzise nimic despre soarta copilei. Nimeni nu ştia căfuseseadusăiarăşilaIstanbulşidatăîngrijaunuiorfelinat.

Chiardacăozăreadoarcucoadaochiului,Asyaştiacămaică-saseuitafixlaea.LaînceputobănuipemătuşaZelihacăîncercasă-itransmităsăcenzurezepovesteapemăsurăceotraducea.Însăapoiîşidădu seama că ceea ce lucea în ochii uimiţi ai maică-sii era doar interesul pentru povestea luiArmanoush.PoatecăseîntrebaşieacâtdintoateasteaeradispusăfiicaeirebelăsăletraducăfemeilordinfamiliaKazancı.

— Fratelui celui mare al bunicii Shushan i-a luat zece ani ca să-i dea de urmă. Într-un târziu,străunchiul Yervant a găsit-o şi a luat-o cu el în America să se alăture celorlalte rude, adăugăArmanoushmoale.

MătuşaBanuînclinăcapulîntr-oparteşiîncepusărăsuceascămătăniiledechihlimbarîntredegeteleeiosoase,alecărorunghiinucunoscuserăniciodatămanichiura,murmurândîntotacesttimp:

—Tot ce e pe pământ va pieri: însă va rămâne (pururea) Faţa Domnului… plină deMăreţie,BunătateşiCinste.

—Nuînţeleg,spusemătuşaFeride,fiindprimacareîşiexprimanelămuririle.Celis-aîntâmplat?Aumuritfiindcăs-auplimbat?

Înainte să traducă asta,Asya îi aruncă o priviremaică-sii ca să vadă dacă trebuia să continue sătraducă.MătuşaZeliharidicădinsprânceneşidăduaprobatordincap.

Cândis-apusîntrebarea,Armanoushseoprioclipăşimângâiepandantivulbunică-siicuSfântulFrancisc din Assisi înainte să răspundă. O zări pe Petite-Ma, cu pielea ei îngălbenită, brăzdată deridurile atâtor ani, stând în celălalt capăt almesei şi uitându-se la ea cu o expresie atât de plină decompasiune, încât Armanoush nu putea să bănuiască decât că existau doar două posibilităţi: fie nufusesedelocatentălapovesteaeişinumaieraaiciîmpreunăcuele,fieascultasecuatâtaatenţie,încâttrăisepovesteaaceeaşinumaieraaiciîmpreunăcuele.

—Nulisedădeaapăşimâncareşinueraulăsaţisăseodihnească.Erauforţaţisăparcurgăpejosdistanţe lungi. Femeile, unele gravide, copiii, bătrânii, bolnavii şi cei lipsiţi de putere. Vocea luiArmanoushcoborî.Mulţiaumuritdefoame.Alţiiaufostexecutaţi.

DedataastaAsyatradusetotul,fărăsălasedeoparteniciuncuvânt.—Cineacomisatrocităţileastea? întrebămătuşaCevriye,caşicums-ar fiadresatuneiclasede

eleviindisciplinaţi.MătuşaBanusealăturăsoră-sii,deşireacţiaeieramaicurândînclinatăspreneîncrederedecâtspre

mânie.Cuochii largdeschişi, trasedecapeteleeşarfeidepecap,aşacumfăceaîntotdeaunacânderastresată,şiapoiînălţăorugăciune,aşacumfăceaîntotdeaunacândvedeacătrasuldecapeteleeşarfeinuajutalanimic.

—Mătuşameaîntreabăcineafăcutasta,spuseAsya.—Turcii,răspunseArmanoushfărăsădeaatenţieimplicaţiilor.—Ceruşine,cepăcatîngrozitor,einusuntoameni?izbucnimătuşaFeride.— Sigur că nu, unii oameni sunt nişte monştri! decretă mătuşa Cevriye, fără să înţeleagă că

repercusiunileputeaufimultmaicomplexedecâtvoiasărecunoască.DupădouăzecideanidecarierăcaprofesoarădeistorienaţionalăaTurciei,seobişnuisesătraseze

ograniţăinviolabilăîntretrecutşiprezent,făcândodistincţieclarăîntreImperiulOtomanşiRepublicaTurcă,astfelîncâtluaseîntreagapovestecapeovestereadintr-oţarăîndepărtată.Noulstatturcfuseseinstaurat în1923şiacestaerapunctulcelmaiîndepărtatpânăîncareseputeaextindegenezaacestuiregim.Orices-arfi întâmplatsaunus-arfi întâmplat înaintedeaceastădatădeînceputeraproblemaalteiepoci–şiaaltuipopor.

Armanoushseuităperândlaele,mutădeuimire.Erauşuratăsăvadăcămembrelorfamilieinulepicasepovesteaaiaatâtdeprostpecâtsetemea,însănuputeafisigurăcălepicaseîntr-adevărfisa.Eadevărat,nicinurefuzaserăs-ocreadă,nicinuoatacaserăcucontraargumente.Oascultaserădoarcuatenţie şi dădeau impresia că le părea rău. Însă era oare aceea limita compasiunii lor? Şi la ce seaşteptaseexact?Armanoushsesimţeauşordezorientatăpecândseîntrebadacălucrurilearfistataltfeldacăvorbeacuungrupdeintelectuali.

Îşidădutreptatseamacăpoateaşteptaorecunoaştereavinei,dacănuchiarniştescuze.Şitotuşi,scuzelenuveniră,nupentrucănuarficompătimit-o,căcisepăreacăofăceau,cipentrucănuvedeauniciolegăturăîntreeleşiautoriiacelorcrime.Înea,caarmeancă,seîntrupauspiriteleatâtorgeneraţiidemaiînaintealepoporuluiei,pecândturciiobişnuiţinuaveaunoţiuneadecontinuitatecustrămoşiilor. Armenii şi turcii trăiau în cadre temporale diferite. Pentru armeni, timpul era un ciclu în caretrecutul se întrupa în prezent şi prezentul dădea naştere viitorului. Pentru turci, timpul era o linieîntreruptădemulteori,încaretrecutulseterminaîntr-unpunctclarşiprezentulporneaiarăşidelazero,iarîntreelenueranimicînafarădeomareruptură.

—Darn-aimâncatnimic.Hai,copilamea,aibătutdrumlung,iaşimănâncă,spusemătuşaBanuschimbând subiectul şi trecând lamâncare, unul dintre cele două leacuri pentru supărare pe care lecunoştea.

—Efoartebun,mulţumesc,spuseArmanoushpunândmânapefurculiţă.Observăcăgăteauorezulexactlafelcabunicaei,cuuntşiseminţedepinsote.—Bine,bine!Mănâncă,mănâncă!oîndemnămătuşaBanudânddincapcâtdetareputea.

Cuinimagrea,AsyaourmăripeArmanoushacceptândpoliticosinvitaţiaşiapucândfurculiţacasăse întoarcă lakaburgaei. Înclinăcapul,pierzându-şi toatăpoftademâncare.Nucăar fiauzitpentruprimaoarăpovesteadeportării armenilor.Auzise şi înaintecâteva lucruridespreasta,unelepro,celemaimulte contra. Însăeraoexperienţădestuldediferită să audăopersoană realăpovestindu-i toateastea.Asyanumaiîntâlniseniciodatăpecinevaatâtdetânărcaresăaibămemoriaatâtdebătrână.

Totuşi,nihilisteidineanuîiluăpreamultcasăalungesupărarea.Ridicădinumeri.Şice?Lumeaeraoricumderahat.Trecutşiviitor,aicişiacolo…nueraniciodiferenţă.Aceeaşimizeriepestetot.Dumnezeufienuexista,fieerapreadistantcasăvadămizeriaîncarenebăgasepetoţi.Viaţaeracrudăşimeschină,şimultealtelucruripecaresesăturasedemultsăleştie.Privireaeiînceţoşatăalunecăspreecran,undeDonaldTrumpalTurcieiîiperpeleaacumpetreidintreceimaivinovaţimembriaigrupuluicare pierduse. Uniformele pe care le proiectaseră pentru echipa de fotbal se dovediseră a fi atât deîngrozitoare, încât până şi cei mai binevoitori sportivi refuzaseră să le poarte. Deci cineva trebuiaconcediat.Caacţionaţideunbuton,ceitreiconcurenţiîncepuserăsăseinsulteuniipealţiicasăevitesăfieeiceieliminaţi.

Peste chipul distant al Asyei trecu un zâmbet dispreţuitor. Asta e lumea în care trăim. Istorie,politică, religie,societate,competiţie,marketing,economiedepiaţă liberă, luptăpentruputere,sărindunii lagâtul altorapentruoaltă fărâmăde triumf…cusiguranţănuaveanevoiede toateastea şidetot…

…rahatulăla.Cuochii încă laecran, însă recăpătându-şiacumîn întregimepoftademâncare,Asya îşi împinse

scaunulînfaţăşi începusă-şiumplefarfuria.Luăobucatămaredekaburga şi seapucăsămănânce.Cândînălţăcapul,întâlniprivireapătrunzătoareamaică-siişiseuităimediatînaltăparte.

Dupăcină,Armanoushseretraseîncamerafetelorcasădeadouătelefoane.MaiîntâisunălaSan

Francisco.StăteafaţăînfaţăcuunposteralluiJohnnyCash,lipitchiardeasuprabiroului.—Bunico,eusunt!spuseemoţionată,însăseopriimediat.Ceezgomotulăstadinfundal?—O,nimic,scumpo,venirăspunsul.Reparăţeviledelabaie.SeparecăunchiulDikranle-astricat

detotatunci.Atrebuitsăchemămuninstalator.Spune-mi,cumîţimaimerge?Anticipând întrebarea, Armanoush îi povesti despre rutina zilnică din Arizona. Deşi se simţea

îngrozitorcăominţea,încercăsă-şiînvingăneplăcereaconvingându-secăerasprebineleei.Cumputeasă-ispună:„NusuntînArizona.Suntînoraşulîncarete-ainăscut!“?

Dupăceînchise,aşteptăcâtevaminute.Gânditoare,respirăadânc,îşiadunăcurajulşidăducelde-aldoileatelefon.Hotărâsesă-şipăstrezecalmulşisănuparăfrustrată–opromisiunepecareîivenigreus-orespectecândauzivoceaistericăamaică-sii.

—Amy,scumpo,decen-aimaisunat?Eştibine?CumevremeaînSanFrancisco?Sepoartăbinecutine?

—Da,mamă,suntbine.Vremeae–Armanoush regretăcănuverificasecumeravremea înSanFranciscopeinternet–frumoasă,batedoarpuţinvântul,cadeobicei.

—Mda,oîntrerupseRose.Te-amsunatdenuştiucâteori,darmobilultăueraînchis.Of,mi-amfăcutatâteagriji!

—Mamă,terog,ascultă-mă,spuseArmanoush,surprinsăşieadehotărâreadinglasulei.Măsimtaiureacândmătotsunilabunica.Haisăfacemunpact,bine?Lasă-măsătesuneu,numămaisuna.Terog.

—Eitepunsăspuichestiaasta?întrebăRosebănuitoare.—Nu,mamă,sigurcănu.PentrunumeleluiDumnezeu!Euîţicerasta.Deşi fără nici o tragere de inimă, Rose acceptă condiţiile. Se plânse că numai avea deloc timp

pentruea,zileleeifiindîmpărţiteîntremuncăşicasă.Însăapoiseînveselicândîispusecăeraoofertăla depozitul de mobilă şi că ea şi Mustafa căzuseră de acord să cumpere nişte dulapuri noi pentrubucătărie.

—Spune-mi ce crezi, se entuziasmăRose.Ce zici de lemnul de cireş?Crezi că ar arăta bine înbucătărianoastră?

—Mda,aşacred…—Aşacredşieu.Darcezicidestejarulnegru?Eunpicmaiscump,darareclasă.Carecrezicăar

fimaibun?—Nuştiucesăzic,mamă,şistejarulparesăfiebun.—Mda,da’vezitu,număajuţipreamult,oftăRose.Dupăceînchise,Armanoushseuităînjurşisesimţicompletînstrăinată.Covoareleturceşti,lămpile

demodatede lacapulpatului,mobilanecunoscută,cărţile,ziarelepecarescria înaltă limbă…Dintr-odatăsesimţicuprinsădeospaimăpecarenuomaisimţisedincopilărie.

Când avea şase ani, Armanoush şi maică-sa rămăseseră odată fără benzină undeva, la dracu-npraznic,prinArizona.Aufostnevoitesăaştepteaproapeoorăpânăcânda trecutpe lângăeleunaltvehicul.Roseafăcutcumânaşiuncamionaopritcasăleiaşipeele.Înăuntrueraudoitipiduri,cufeţefioroase,înspăimântătorişimohorâţi.Fărăsăscoatăovorbă,le-auduspânălaurmătoareastaţiedebenzină.Dupăcele-aulăsatacoloşicamionuladispărut,Roseasărutat-opeArmanoushcuniştebuzetremurătoare,aproapeplângânddespaimă.

—O,Doamne,dacăeraunişteoamenirăi?Puteausănerăpească,sănevioleze,săneomoareşinimeninune-arfigăsittrupurile.Cumde-ampututsă-miasumunasemenearisc?

Deşinueraatâtdeprofund,Armanoushaveaacumacelaşisentiment.Iat-oînIstanbul,stândîncasaunorstrăine,fărăcanimenidinfamiliesăştiecevadespreasta.Cumdeputuseacţionaatâtdeimpulsiv?

Dacăeraunişteoamenirăi?

1.The Apprentice – serial demare succes, difuzat de canalul americanNBC, al cărui vedetă este

miliardarulamericanDonaldTrump.2.Mielumplutcuunamestecdecarnetocată,orez,ceapă,plantearomaticeşicondimente(întc.,în

orig.).3.Çakmakînseamnăcremene/amnar,iarçakmakçi–vânzătordecremene/amnare(întc.,înorig.).4.Ţi-amspuseucătrebuiesăfivenitpentrugalbeni(întc.,înorig.).5.ProvinciidinTurcia.6.ProvinciedinTurcia,carearedreptcapitalăoraşulSivas.

CAPITOLULNOUĂ

Cojideportocală

În ziua următoare,AsyaKazancı şiArmanoushTchakhmakhchianplecară de lakonak dimineaţadevremecasăcautecasa încaresenăscusebunicaShushan.Găsirăcuuşurinţăcartierul–uncartierelegant şi fermecător din partea europeană a oraşului. Însă casa numai era acolo.Pe locul ei fuseseconstruit un bloc modern cu cinci etaje. Tot parterul era ocupat de un restaurant rafinat, la care seserveauspecialităţidinpeşte.Înaintesăintre,Asyaîşicercetăimagineareflectatăîngeam,aranjându-şipărulşiprivindu-şinemulţumităsânii.

Fiindcăeraîncăpreadevremepentruprânz,înăuntrunueranimeni,înafarădeomânădechelnericaremăturauurmelenopţiitrecutedepepodeleşiunbucătarcorpolentşiroşuînobrajicarestăteaînbucătărie, pregătindmezeler şi feluri principale pentru seara aceea, învăluit într-un nor de arome cefăceausă-ţilaseguraapă.Asyavorbicufiecaredintreei,punându-leîntrebăridespreistoriculclădirii.Însăchelneriisosiserăabiadecurândînoraş,migrânddintr-unsatkurddinsud-estulţării,iarbucătarul,deşilocuiademultînIstanbul,nu-şiaminteanimicdespreistoriculstrăzii.

—Doar câteva dintre familiile vechi din Istanbul au rămas în locul în care s-au născut, explicăbucătarulcuunaerautoritar,începândsăscoatămaţeleunuimacrouimensşisă-lcureţe.Oraşulafostodatăfoartecosmopolit,continuăbucătarulfrângândşiraspinăriimacrouluimaiîntâideasupracoziişiapoi sub cap.Aveam o groază de vecini evrei. Aveam şi vecini greci şi armeni… când eram copil,cumpăramdeobiceipeştedelaunpescargrec.Croitoreasamameimeleeraarmeancă.Şefultatăluimeueraevreu.Înţelegi,eramdestuldeamestecaţi.

—Întreabă-ldeces-auschimbatlucrurile,spuseArmanoushîntorcându-sespreAsya.—PentrucăIstanbululnueunoraş,remarcăbucătarul,iarchipuliseluminădincauzaafirmaţiei

importantepecareerapecales-ofacă.Pareunoraş,darnue.Eunoraş-barcă.Trăimpeunvas!Spunândasta,apucăpeşteledecapşiîncepusămişteşiraspinăriiîndreaptaşi-nstânga.Pentruo

clipă,Armanoush îşi imagină cămacroul era făcut din porţelan, temându-se că avea să se spargă înbucăţiînmâinilebucătarului.Însăîncâtevasecundebărbatulreuşisesăscoatătotosulafară.Mulţumitdesine,continuă:

—Suntemcutoţiipasageriaici,venimşiplecămîngrupuri,pleacăevreii,vinruşii,cartierulfrateluimeueplindemoldoveni…Mâinevorplecaşiei,vorsosialţii.Ăstaemersullucrurilor…

Îimulţumirăbucătaruluişiaruncarăoultimăprivirelamacroulcareaşteptacuguraîncădeschisăsăfieumplut.

Asyadezamăgită,Armanoush tristă, au ieşit din restaurant în peisajul încântător alBosforului cestrăluceaînluminasoareluideiarnătârzie.Şi-aupusmâinilestreaşinălaochicasăsefereascăderazelesoarelui.Amândouăaurespiratadâncşişi-audatseamaimediatcăprimăvarapluteaînaer.

Neavândalteplanurimaibune,s-auplimbatprincartier,cumpărândcâtecevaaproapedelafiecarevânzătorambulantcareleieşeaîncale:porumbfiertdulce,midiiumplute,halvahcugrişşi,înceledinurmă,unpachetmarecuseminţedefloarea-soarelui.Lafiecaretrataţieselansauîntr-unnousubiect,vorbinddespremulte lucruri, înafarădecele treideobicei tabu între tinerelecarenusecunosc încăfoartebine:sex,bărbaţişitaţi.

—Îmiplacefamiliata,spuseArmanoush.Eatâtdeplinădeviaţă.—Mda,sigur,mie-mispui?obiectăAsyazornăindu-şinenumăratelebrăţări.Purtaofustăhippylungă,verde-salvie,cuunimprimeucuflorimaro,ogeantădinpeticeşimulte

bijuterii–mărgeledesticlă,brăţărişiineledeargintpeaproapefiecaredeget.Pelângăea,Armanoushsesimţeacamprostîmbrăcatăînblugişiînhainădevelur.

—Existăşioparteproastă,spuseAsya.Eextremdesolicitantsătenaştiîntr-ocasăplinădefemei,undetoţitecopleşesccuatâtaiubire,căajungsătesufoceînceledinurmă;ocasăîncaretu,casingurcopil,trebuiesăfiimaimaturdecâttoţiadulţiidinpreajmă.Lesuntrecunoscătoarecăm-autrimislaoşcoală de primă mână şi că mi s-a dat probabil cea mai bună educaţie posibilă din ţara asta. Însăproblemaecăvorsădevintotcenuaureuşitelesărealizezeînviaţă.Înţelegicevreausăspun?

Armanoushsetemeacăînţelegeaperfect.—Dreptrezultat,a trebuitsămuncescpebrâncisăîmplinescînacelaşi timpvisuriletuturor.Am

începutsăînvăţenglezalaşaseani,ceeacearfifostOKdacăs-arfiopritacolo,înţelegi?Anulurmătoramavutoprofesoarăcaremăînvăţafranceza.Cândamîmplinitnouăani,amfostpusăsăstudiezvioaratotanul,deşieraabsolutevidentcănumanifestamniciunfeldeinteresşinuaveamniciunfeldetalentpentruasta.Cândînapropiereacaseinoastres-adeschisunpatinoar,mătuşilemeleauhotărâtcătrebuiasădevinpatinatoare.Visaucăeramîmbrăcată în rochiistrălucitoareşică făceampiruetegraţioase înacordurileimnuluinaţional.AveamsăfiuKatarinaWittaTurciei!Curândmăroteampegheaţă,căzândînfundiarşiiar,încercândsăfacpiruete!Sunetulpatinelorzgâriindgheaţamăfaceîncăsămăînfior.

Din politeţe, Armanoush reuşi să se abţină să râdă, deşi imaginea Asyei făcând piruete într-ocompetiţieinternaţionalăisepăreairezistibilă.

—Apoiavenitovremecândseaşteptausădevinalergătoaredecursălungă.Dacămăantrenamdingreu,puteamsădevinoatletăminunatăşisăreprezintTurcialaJocurileOlimpice!Îţipoţiînchipuicăaşficoncuratlamaratonulfemeilorcusâniiăştia,pentrunumeleluiAllah?!

Armanoushnusemaiabţinusărâdădedataasta.—Toateatletelealea,nuştiucumreuşesc,însătoateaupieptulplatcascândura,ştii.Credcăiau

hormonimasculini ca să-şimicşoreze sânii. Însă femeile camine nu sunt făcute să devină atlete; eîmpotrivacelormaifundamentalelegialefizicii.Corpulsedeplaseazăînaintecâştigândvitezăconformlegiiacceleraţiei.Graduldeaccelerareeproporţionalcucantitateaforţeiimprimatetrupuluiîndirecţiaaceea. Atunci ce se întâmplă? Sânii accelerează şi ei, chiar dacă se mişcă într-un ritm al lor totaldiscordant,însusşi-njos,încetinindu-ţiînceledinurmăavântul.Legeainerţiei,pluslegeagravitaţieiuniversale!Nuaicumsăcâştigi.Of,afostatâtdejenant!exclamăAsyaveselă.SlavăDomnuluicăfazaastaatrecutrepede.Dupăaceea,amluatlecţiidepicturăşi,vai,m-auobligatchiarsăiaulecţiidebalet,pânăcândmaică-meas-aprinscănumăduceamşim-alăsatînpace.

Armanoushdădudincapcu familiaritateacuivacare recunoştea fragmentedinpropriapoveste înpovesteaaltcuiva.Seputearaporta ladragosteacopleşitoareapropriilormătuşi, însănusesimţea înlarguleivorbinddespreasta.Înschimb,întrebă:

—Ecevacen-amreuşitsăînţeleg.Doamnacucareaivenitlaaeroport,ceacucercelulînnas.Armanoushachicotit,însăs-astăpânitimediat.—Zeliha…emamata,nu-iaşa?Însănu-ispuimamă…aşa-i?—Aşae.Epuţinderutant.Şieusuntderutatăuneori,spuseAsyaaprinzândprimaţigarădinziua

aia.PânăînmomentulălaîşidădusedejaseamadeaversiunealuiArmanoushpentruţigări.Deşilucra

încălaprofilulnoiisaleprietene,AsyaoclasificasepeArmanoushdrepto„fatăbine-crescută“.Dacăoţigarăreprezentaoblasfemieîncadrulstiluluieideviaţădestuldesteril,îşiziseAsya,Armanoushnuvafiînstaresăaccepteniciodatăcelelalteobiceiuriproastealeei.Suflăfumulîndirecţiaopusă,câtdedepartedeArmanoushputu,numaicăvântull-aadusiardreptspreele.

—Nicimăcarnu-miamintescexactcândam început să-i spunmaică-mii„mătuşă“, lacevârstă.Poatechiardelaînceput,înţelegi,delabunînceput,răspunseAsya.

VoceaAsyeieraaproapedoaroşoaptă,însăochiiîiardeau.—Vezi tu, amcrescutprintre toatemătuşileasteacare jucau roluldemamă.Tragediameaecă,

într-unfel,amfostsingurulcopilalacestorpatrufemei.MătuşaFeride,probabilcăaiobservat,eunpiccamnebunăşinus-acăsătoritniciodată.Aschimbatperândnenumărateslujbe.Eraoagentădevânzărigrozavăpevremeacânderaînfazamaniaco-depresivă.MătuşaCevriyeaavutodatăocăsniciefericită,însăapoişi-apierdutsoţulşiaîncetatsăsemaibucuredeviaţă.Dupăastas-adedicatpredăriiistorieinaţionale.Întrenoifievorba,credcănu-iplacesexulşiconsiderănevoiletrupuluiumanrevoltătoare!ApoimaiemătuşaBanu,ceamaiînvârstă.Eaesareapământului.Eîncămăritatăînacte,însăîşivederareorisoţul.Căsătoriaeiafostextremdetragică.Aavutdoicopiiminunaţi, însăaumuritamândoi.Ştii,bărbaţiidinfamiliaastasuntblestemaţi.Nusupravieţuiesc.

Armanoushoftădingreu,neştiindcumsăinterpretezeremarcaaia.—Vezitu,numi-egreusăînţelegnevoiamătuşiiBanudeacăutarefugiulaAllah,adăugăAsya,

mângâind mărgelele colierului. În orice caz, problema e că, atunci când m-am născut, m-am trezit

înconjuratădepatrumătuşi-mamesaumame-mătuşi.Fie trebuiasă lespun lor„mamă“, fiesă-ispunmamei„mătuşaZeliha“.Astas-adoveditafimaiuşor,într-unfel.

—Nus-asimţitjignită?Asya se animă zărind un cargobot ruginit navigând în largulmării. Îi plăcea să privească vasele

alunecândde-alungulBosforului,săvisezecuochiideschişilafelulîncarearătaechipajuldelabord,încercând săvadăoraşulprinochii unuimarinar aflat necontenit înmişcare, unmarinar carenicinutrebuiasădebarceînvreunport,nicinusimţeanevoiasăofacă.

—Jignită?Nu!Vezi tu, aveadoarnouăsprezeceanicânda rămas însărcinatăcumine.Oricâtdeciudatarpărea,faptulcănuîispuneam„mamă“afostprobabilouşurarepentruea.Erautoatemătuşilemele şi, într-un fel, acest titlu făcea păcatulmameimai puţin vizibil în ochii societăţii. Nu exista omamă păcătoasă pe care să o arăţi cu degetul. De fapt, bănuiesc că am fost încurajată să o numescmătuşă,celpuţinpentruuntimp,iardupăaceeaafostdestuldegreusămăfacăsărenunţlaobiceiulăsta.

— Mi-a plăcut de ea, spuse Armanoush, însă după aceea se opri nedumerită. Despre ce păcatvorbeşti?

— Acela de-a da naştere unui copil nelegitim. Mama e – Asya strâmbă din nas încercând săgăsească termenulpotrivit – e…oaianeagră a familiei, înţelegi.Rebela luptătoare care adat naştereunuicopildinflori.

Un petrolier rusesc trecu prin apropiere, trimiţând valuri mici spre ţărm. Era un vas mare caretransportapetrol.

—Amobservatcănueraniciuntatăprinpreajmă,însăm-amgânditcăpoateamuritsaumaiştiueucealtceva,sebâlbâiArmanoush.Îmiparerău.

—Îţiparerăucătatălmeunuemort,chicotiAsya.AruncăoprivirerapidăspreArmanoush,careeraroşiecafocul.—Daraidreptate,săştii,spuseAsyacuosclipiredemânieînochi.Şieusimtacelaşilucru.Vreau

să spuncă,dacă tatălmeuar fimort, incertitudineaasta s-ar sfârşiodatăpentru totdeauna.Astamăînfuriecelmaimult.Număpotabţinesănumăgândesccăarputeafioricine.Cândnuaiabsolutnicioideedesprecefeldeometatăltău,imaginaţiaumplegolul.Poatecăîlvădlatelevizorsauîiaudvocealaradioînfiecarezi,fărăsăştiucăeel.Saupoatecăm-amîntâlnitfaţă-nfaţăcuelundeva,cândva.Îmiînchipui că poate am luat amândoi acelaşi autobuz; poate că e profesorul cu care vorbesc după oră,fotografulacăruiexpoziţiemăducs-ovădsauvânzătorulăstaambulant…Nuseştieniciodată.

Obiectulatenţieiloreraunbărbatmusculos,întrepatruzecişicincizecideani,cuomustaţăsubţire.În vitrina din faţa lui se aflau zeci de borcane imense cumurături de toatemărimile pe care el, cuajutorulunuistorcătorautomat,letransformaînsucproaspătdemurături.Observându-lepeceledouătinerecareseuitaulael,bărbatulzâmbi.Armanoushîntoarsedeîndatăcapul,iarAsyaseîncruntălael.

—Vreisăspuicămamatanuţi-aspusniciodatăcineetatăltău?întrebăcudelicateţeArmanoush.

—Maică-meafacepartedintr-ospecieunică!Nu-mispunenimicdecâtdacăvreaea.Efemeiaceamaiîncăpăţânată,cuceamaidefiervoinţăpestecareaiputeada.Credcăniciceilalţinuştiucineetatălmeu.Măîndoiesccămaică-meaarfispuscuiva.Înoricecaz,chiardacăştiucevadespreasta,ceilalţinu-mispunşimie.Nimeninu-mispunenimic.Suntopariaîncasaaia,veşnicexclusădelasecreteleînspăimântătoarealefamiliei.Încercândsămăprotejeze,m-auizolatdeele.

Asyabăgăîngurăosămânţădefloarea-soareluişiscuipăcoaja.—Şidupăuntimpchestiaastas-atransformatîntr-unjocreciproc–eleseizoleazădemine,eumă

izolezdeele.Chiarînclipaaiaîncetinirăamândouă.Acolo,lavreojumătatedekilometrudeele,înlargulmării,

unbărbatstăteaînpicioareîntr-obarcăneîncăpătoarecumotor,încaresemaiaflaualţicâţivapasageri,ţinândîntr-omânăoţigarăabiaaprinsă,iarîncealaltă,uncopacfantasticalcătuitdinbaloanecolorateînnuanţeviidegalben,portocaliuşiroşu.Poatecăeraunvânzătordebaloaneobosit,tatăanumeroşicopii,carescurtadrumulsprecasătrecânddepeocoastăpecealaltă,fărăsăştieceimagineuluitoareofereatrăgânddupăelploaiaaiadeculorişiodârădefumpedeasupravaluriloralbastre.

Luate total pe nepregătite de stranietatea acelei scene, Armanoush şi Asya rămaseră fără grai,urmărinddinpriviribarcaaceeacumotorpânăcândtoatebaloaneleaudispărutînzare.

—Haisăneaşezămundeva,vrei?întrebăAsyadeparcăceeacevăzuseoobosise.Înapropiereeraocafeneaînaerliber,destuldemizeră.—Ia spune-mi,cemuzică îţiplace? întrebăAsya imediatce reuşiră săgăseascăomasă liberă şi

comandară băuturile – Asya, ceai cu lămâie, Armanoush, Cola dietetică. Întrebarea era o încercareevidentădeasecunoaştemaibine,fiindcămuzicaseîntâmplasăfieprincipalaconexiuneaAsyeicuîntreagalume.

—Muzicăclasică,etno,muzicăarmeneascăşijazz,răspunseArmanoush.Darţie?—Cevaunpicmaidiferit.Asyaroşi,deşinicieanuştiadece.— Într-ovreme ascultam tot felul de chestii dure, ştii,muzică alternativă, punk, postpunk,metal

industrial,deathmetal,darkwave,psihedelic,unpicde thirdwaveskaşicevagotic,chestiidegenulăsta.

Obişnuită să privească „chestiile de genul ăla“ ca pe un gen dispărut, preferat de adolescenţiidecadenţisaudeadulţiifărăniciodirecţiecareaveauîneimaimultăfuriedecâtcaracter,Armanoushîntrebă:

—Adevărat?—Mda,însăcucevatimpînurmăm-aprinsJohnnyCash.Şipânăaicimi-afost.Dinclipaaiaam

încetatsămaiascultaltceva.ÎmiplaceCash.Mădeprimăatâtdetare,încâtnumămaisimtdeprimată.—Nuasculţinimicdepelavoi?Muzicăturcească…popturcesc…—Popturcesc!!!Nicigând!

Asyascuturăalarmatădinmâinideparcăarfiîncercatsăalungeunvânzătorambulantinsistent.Simţindcăîntrecusemăsura,Armanoushnumaiinsistăcuîntrebările.Uradesine,deduseea,era

probabillucruldecaresuferauturcii.ÎnsăAsyadăduceaiulpegâtşiadăugă:—MătuşiiFerideîiplacchestiileastea.Deşi,casăfiusincerăpânălacapăt,nupoţifisigurdacăe

interesatăîntr-adevărdemuzicăsaudecoafurilecântăreţelor.La jumătatea celei de-a doua Cola dietetice, Armanoush o întrebă peAsya ce fel de cărţi citea,

fiindcăliteraturaeraprincipalaeiconexiunecuîntreagalume.—Cărţile.O,da,mi-ausalvatviaţa,ştii.Îmiplacesăcitesc,darnuliteratură…Ungrupgălăgiosdebăieţi şi fete şi-a făcutbruscapariţia în cafenea şi a fost condus lamasade

vizavideAsyaşiArmanoush.Deîndatăceseaşezară,începurăsă-şibatăjocdetoţişidetoate.Râserăde scaunele de plastic vişinii, de vitrinele de sticlă ce afişau o selecţie modestă de răcoritoare, degreşeliledetraducereînenglezăafelurilordinmeniuşidetricourilecuÎMIPLACEISTANBULULpecarelepurtauchelnerii.AsyaşiArmanoushîşiîmpinserăscaunelemaiînfaţă.

— Am citit filosofie, în special filosofie politică, ştii, Benjamin, Adorno, Gramsci, un pic dinŽižek… în special Deleuze. Chestii de genul ăsta. Îmi plac. Îmi plac lucrurile abstracte, cred, iarfilosofia–oiubescpurşisimplu.Înspecialfilosofiaexistenţialistă.

Asyaîşiaprinsealtăţigarăşiîntrebăprintrefuioareledefum:—Dartu?Armanoushrecităolistănesfârşitădescriitori,înceamaimareparteruşişiest-europeni.—Vezi?spuseAsyaîntorcândambelepalmeînsuscapentrua indicasituaţiaamândurora.Când

vinevorbadeocupaţiatapreferatăînviaţă,şitueştimaipuţinregionalăînalegeri…Listatadelecturinu-misunăpreaarmeneşte.

Armanoushridicăuşordinsprâncene.—Literaturaarenevoiedelibertatecasăprospere,spuseclătinânddincap.Nuamavutpreamultă

libertatecasăextindemşisădezvoltămliteraturaarmeană,nu-iaşa?Simţindcăîntrecusemăsura,Asyanumaiinsistăcuîntrebările.Autocompătimirea,deduseea,era

probabillucruldecaresufereauarmenii.Adolescenţiidinspatelelorîncepurăsăjoaceşarade.Fiecăruijucătoralesisedădeauntitludefilm

de către echipa adversă, pe care el trebuia apoi să-l transmită coechipierilor săi.O fatăpistruiată, cupărulroşcatîncepusămimezetitluldefilmcare-ifusesedesemnatşi,defiecaredatăcândfăceavreungest,ceilalţiizbucneauîntr-unrâsrăguşit.Eraciudatsăvezicăunjocbazatpeprincipiultăceriiputeaprovocaatâtazarvă.

Poatedincauzazgomotuluidinfundal,spiritulcareosfătuisepeArmanoushsănuîntreacămăsurasefăcusenevăzut.

—Muzicapecareoasculţieatâtdevestică.Decenuasculţicevamaiapropiatderădăciniletale

orientale?—Cevreisăspui?întrebăAsyaperplexă.Suntemvestici.—Nu,nusunteţidelocvestici.Turciisuntorientali,însăneagătottimpulasta.Iardacănelăsaţisă

rămânem în casele noastre, şi noi puteam fi orientali în loc să ne transformăm în nişte oameni aidiasporei,replicăArmanoushşisesimţiimediatstânjenită,fiindcănuintenţionasesăfieatâtdedură.

Asyaîşimuşcăbuzelepedinăuntru,însădupăcetermină,nufăcudecâtsăîntrebe:—Lacetereferi?— La ce mă refer? Mă refer la jugul panturc şi panislamic al sultanului Hamid. Mă refer la

masacrele de laAdana din 1909 sau la deportările din 1915…Toate astea îţi spun ceva?N-ai auzitnimicdespregenocidularmean?

—Amdoarnouăsprezeceani,ridicăAsyadinumeri.Adolescenţiidinspatelelorseînveselirăvăzândcăfatacupistruinureuşisesăîmplineascăsarcina

la timp şi o înlocuiră cu un nou jucător, un băiat frumos şi slab, cu unmăr al luiAdamce ieşea înevidenţălafiecaregest.Băiatulridicădouădegete,indicândfaptulcătitlulfilmuluieraalcătuitdindouăcuvinte.Trecudirectlacelde-aldoilea.Ridicândambelemâiniînaer,apucăunlucrurotundimaginarînpalme,îlmirosişiîlstoarse.Fiindcăechipaluinureuşisăînţeleagăcevoiasăspună,echipaadversăîncepusărâdă.

— Asta e o scuză? întrebă Armanoush privind-o pe Asya drept în ochi. Cum poţi fi atât deimpenetrabilă?

Neştiindceînsemnaimpenetrabilă,Asyanuvăzunicioproblemăînaîntruchipaacelcuvântpânăcândaveasăgăseascăundicţionarenglez-turcşiaveasă-lcaute.Savurândscurtareapariţieasoareluidinspatelenorilorgroşi,rămasetăcutăuntimpcarepărufoartelung.Apoimurmură:

—Istoriatefascinează.—Pe tine nu? tărăgănăArmanoush cuvintele, vocea ei exprimând în acelaşi timp neîncredere şi

dispreţ.—Careerostulei?răspunsescurtAsya.Deceartrebuisăştiucevadespretrecut?Amintirilesunto

povarăpreamare.Armanoushîntoarsecapul,iarprivireaiseoprifărăvoieasupraadolescenţilor.Îngustându-şiochii,

se concentră asupra gesturilor băiatului. Asya întoarse şi ea capul, urmări jocul şi, înainte să-şi deaseama,îiieşidingurărăspunsul:

—Portocală!Adolescenţii izbucniră în râs, uitându-se cu toţii la tânăra de la masa de alături. Asya roşi,

Armanoushzâmbi.Achitarărapidnotaşiieşirădinnouînstradă.—Cetitludefilmconţinecuvântul„portocală“?întrebăArmanoushcândauajunspealeeadelângă

ţărmulmării.—Portocalamecanică…,presupun.

—A,da! încuviinţăArmanoushdânddin cap.Ascultă, în ceea cepriveşte fascinaţiameapentruistorie,spuseeapunându-şigândurileînordine,trebuiesăînţelegică,înciudaîntregiidureriîntrupateînea,istoriaeceacareneţineînviaţă,careneţineuniţi.

—Eibine,aşzicecăăstaeunprivilegiu.—Cevreisăspui?—Acestsentimentalcontinuităţiieunprivilegiu.Tefacesătesimţiparteaunuigrupîncareexistă

un sentiment puternic de solidaritate, răspunseAsya. Numă înţelege greşit, sunt în stare să-mi dauseamacâtdetragicafosttrecutulpentrufamiliataşiîţirespectdorinţadeapăstraamintirileviiorices-ar întâmpla, pentru ca tragedia strămoşilor tăi să nu fie uitată. Însă tocmai acesta e punctul în caredrumurilenoastresedespart.Cruciadataeunaareamintirii,pecând,dacăarfidupămine,aşpreferasăfiuexactcaPetite-Ma,sănumaiamniciunfeldecapacitatedea-miaminti.

—Deceteînspăimântăatâtdetaretrecutul?Asyaprotestă:—Număînspăimântă!Pecândcapriciosuldu-te-vinoalvântuluidin Istanbul îi flutura fusta lungă şi fumulde ţigară în

toatepărţile,seopripentruoclipă.—Doarcănuvreausăamnimicde-afacecuel,asta-itot.—Nuareniciologică,insistăArmanoush.—Poatecănu. Însă,sincervorbind,unomcaminenupoate fiorientatspre trecut…Ştiidece?

întrebăAsyadupăolungăpauză.Nupentrucătrecutulmeumis-arpăreacrudsaupentrucănumi-arpăsa.Cipentrucănuştiunimicdespreel.Credcăemaibinesăcunoştievenimenteletrecutedecâtsănuştiiabsolutnimic.

OexpresiedeadâncăuimiretrecupestechipulluiArmanoush.—Darînainteaispuscănuvreisăcunoştitrecutul.Iaracumparisăafirmicutotulaltceva.—Da?întrebăAsya.Eibine,haisăzicemcăînlăuntrulmeuexistăvocicontradictoriireferitorla

problemaasta.Îiaruncătovarăşeisaleoprivirepoznaşă,însăapoivoceaeidevenimaiserioasă.—Tot ce ştiu despre trecutulmeu e că ceva nu amers cum trebuia şi nu pot să aflu ce anume.

Pentrumineistoriaîncepeastăzi,înţelegi?Nuexistăniciocontinuitateîntimp.Nutepoţisimţilegatdestrămoşidacănupoţisădainicimăcardeurmapropriuluitată.Poatecănuvoiaflaniciodatănumeletatăluimeu.Dacăamsăcontinuisămăgândesclael,amsăoiaurazna.Aşacămăîntrebcenevoieamsădezgropsecreteleastea.Nuînţelegicătrecutuleuncercvicios?Eobuclă.Neaspirăînăuntruşinefacesăalergămcaniştehamsteripeoroată.Atunciîncepemsănerepetăm,iarşiiar.

Pecândmergeau însusşi-n jospestrăduţeleunduitoare, fiecarecartierarătaatâtdediferit, încâtArmanoush începusăcreadăcă Istanbululeraun labirinturban,căexistaumaimulteoraşe într-unul

singur.SeîntrebădacăJamesBaldwin1aavutacelaşisentimentcândafostaici.

Pela treidupă-amiaza,epuizateşi înfometate, intrară într-unrestaurant,Asyapretinzândcăaceeaera o necesitate absolută, fiindcă acolo se găseau celemai bune dönerler cu pui din oraş. Au cerutfiecarecâteundönerşicâteobăuturărececuiaurt.

—Trebuiesămărturisesc,murmurăArmanoushdupăoclipădetăcere,căIstanbululepuţindiferitdeceeacemăaşteptam.Emaimodernşimaipuţinconservatordecâtm-amtemut.

—Ebine,artrebuisă-ispuichestiaastamătuşiiCevriye.Arfiîncântată.Mi-ardaditamaimedaliapentrucăamreprezentatţaraatâtdebine!

Aurâsîmpreunăpentruprimaoarădecândseîntâlniseră.—Eunlocîncaremi-arplăceasăteiaucuminecândva,spuseAsya.Eocafeneamicuţăundene

întâlnimdeobicei.SenumeşteCaféKundera.—Adevărat?Eunuldinscriitoriimeipreferaţi!exclamăArmanoush încântată.Decesenumeşte

aşa?—Eibine,eoîntreagădisputăpetemaasta.Defapt,înfiecarezielaborămonouăteorie.Pedrumuldeîntoarceresprekonak,ArmanoushapucămânaAsyeişiostrânsespunând:—Îmiaminteştideunprietende-almeu.UntimpoprivipeAsyadeparcăarfiştiutceva,darnuputeasăspună.Însăapoizise:—Nuamîntâlnitniciodatăpecinevaatâtdeprofundşi…de…deempatic,chiardacă,înacelaşi

timp,atâtdeseverşidebătăios.Cuexcepţiauneisingurepersoane!Îmiaminteştidecelmaineobişnuitprietenalmeu:BaronBaghdassarian.Voidoisemănaţiatâtdemult,înatâtdemulteprivinţe,încâtaţiputeafifoartebinesufletepereche.

—A,da?întrebăAsya,intrigatădenumeleăla.Cee?Spune-midecerâzi.—Îmiparerău,num-ampututabţinesănurâddeîntorsăturaastaasorţii,spuseArmanoush.Doar

că, dintre toate cunoştinţele mele, Baron Baghdassarian se întâmplă să fie cel mai pornit împotrivaturcilor!

Înnoapteaaceea,cândtoatefemeiledinfamiliaKazancıs-auduslaculcare,Armanoushsedădujosdinpat înpijamale,aprinseveiozaslabădebirouşi,dându-şi toatăsilinţasănufacăniciunzgomot,deschiselaptopul.Pânăatuncinuremarcaseniciodatăcâtdemareşidesupărătorerazgomotulpecaretrebuiasă-lfacicasăintriînreţea.Formănumăruldetelefon,găsinoduldereţeaşitastăparolacasăseconectezelaCaféConstantinopolis.

Peunde-aiumblat?Amfostbolnavide-ngrijorare!Eştibine?

Începurăsăcurgăîntrebăridinparteatuturor.Suntbine,

scriseDoamnaSufletul-Meu-Surghiunit.

Însănuamreuşitsăgăsesccasabunicii.Peloculeis-aridicatoclădiremodernăgroaznicdeurâtă.Adispărut.Fără

niciourmă…nuexistăniciunfeldeurmesaudate,niciunfeldereminiscenţealefamilieiarmeneşticareatrăitîncasaaialaînceputulsecolului.

Îmipareatâtderău,dragamea,

scriseDoamnaPeacock/Siramark.Cândteîntorci?Staupânălasfârşitulsăptămânii,

răspunseDoamnaSufletul-Meu-Surghiunit.Totul e o adevărată aventură aici.Oraşul e frumos. Seamănă cuSan Francisco în anumite privinţe – străzile în

pantă,ceaţapermanentă,brizamarinăşichipurileboemepecareleîntâlneştiînlocurileîncareteaştepţimaipuţin.Eun fel de labirint urban. Mai curând un amalgam de oraşe adunate într-unul singur decât un oraş în sine. Apropo,bucătăriaefantastică.Oricearmeans-arsimţiaicica-nrai.

Armanoushseopri,dându-şiseamaalarmatăcescrisese.Vreausăspun,înceeacepriveştemâncarea,

adăugărapid.

Vai,DoamnăSufletul-Meu-Surghiunit,erai reporteriţanoastră, iaracumvorbeşti cao turcoaică!Nuai fostcumva

turcificată,nu-iaşa?

EraAnti-Khavurma.Armanoushrespirăadânc.Dincontră.Num-amsimţitmaiarmeancăînviaţamea.Înţelegeţi,pentruaexperimentapede-a-ntregularmenitatea

mea,atrebuitsăvinînTurciaşisă-icunoscpeturci.Familialacarestauedestuldeinteresantă,puţincamnebunatică,însăprobabilcătoatefamiliilesuntaşa.Însăe

ceva irealaici. Iraţionaluleopartea raţiuniidea fi.Măsimtdeparcăaş fiaterizat într-un romandeGabrielGarcíaMárquez.Unadintresuroriedesenatoaredetatuaje;altaeclarvăzătoare;altaeprofesoarădeistorienaţională;iarceade-apatraeofatăbătrânăexcentricăsauuncuccunormăîntreagă,cumarspuneAsya.

CineeAsya?tastăimediatDoamnaPeacock/Siramark.Efiicaîntregiifamilii.Otânărăcupatrumameşiniciuntată.Unpersonajremarcabil–plinădemânie,sarcasmşi

spirit.Arfiunbunpersonajdostoievskian.

ArmanoushseîntrebaundeDumnezeueraBaronBaghdassarian.DoamnăSufletul-Meu-Surghiunit,aivorbitcucinevadespregenocid?

seinteresăCoexistenţă-Nefericită.Da,devreocâtevaori,însăeatâtdedificil.Femeiledincasăauascultatpovesteafamilieimelecuunrealinteresşi

cuotristeţesinceră,însănuaumersmaidepartede-atât.Trecutulepentruturcioţarăstrăină.Dacăfemeileseoprescaici,mi-eimposibilsămăaşteptlamaimultdinparteabărbaţilor…,

oîntrerupseFiicaluiSappho.Defapt,nuamavutîncăocaziasăvorbesccuniciunbărbat,

îirăspunseDoamnaSufletul-Meu-Surghiunit,dându-şiseamadeastaabiaatunci.Însăîntr-unadinzileAsyaosămăiacuealaocafenealacareseîntâlnescdeobicei.Presupuncăacoloamsă

reuşescsăfaccunoştinţămăcarcucâţivabărbaţi.Fiifoarteatentădacăbeiîmpreunăcuei.Alcoolulscoatelaivealătotceemairăuînoameni.

EraAlexStoicul.NucredcăAsyabea.Suntmusulmani!Însăcusiguranţăfumeazăcaolocomotivă.

DoamnaPeacock/Siramarkscrise:ŞiînArmeniaoameniifumeazămult.AmvizitatdinnouErevanuldecurând.Ţigărileomoarănaţiunea.

Armanoush se foi în scaun. Unde era? De ce nu scria nimic? Era furios sau supărat pe ea? Se

gândise vreun pic la ea?…Ar fi continuat să se tortureze cu întrebări de genul ăla, dacă pe ecranulstrălucitorn-arfiapărutrândurileurmătoare.

Spune-ne,DoamnăSufletul-Meu-Surghiunit,decândaiajunsînTurcia,te-aimaigânditlaParadoxulIenicerilor?

Elera!El!El!Armanoushreciticeledouărânduri,dupăcarescrise:Da,m-amgândit.

Însăapoinuştiucesămaiscrie.Caşicândşi-arfidatseamadeezitareaei,BaronBaghdassariancontinuă:

Efoartefrumosdinparteatacăteînţelegiatâtdebinecufamiliaaia.Şitecredcândspuicăsuntoamenibunilasuflet,interesanţiînfelullor.Însănu-ţidaiseama?Eştiprietenăcueidoaratâtavremecâtîţinegipropriaidentitate.Aşaafostîntotdeaunacuturciide-alungulistoriei.

Armanoushstrânseîntristatădinbuze.Încelălaltcapătalcamerei,Asyasefoiaşiserăsuceaînpatul

ei,închinurileunuicoşmar,dincâtesepărea,şimormăiacevaininteligibil.Orice-arfispus,repetădemulteori.

Totceceremnoi,armenii,esterecunoaştereapierderiişisuferinţeinoastre, faptcareconstituiecondiţiaesenţială

pentru dezvoltarea unor relaţii umane sincere. Asta le spunem noi turcilor: Vedeţi, jelim, jelim de aproape un secolpentrucăi-ampierdutpeceidragi,pentrucăamfostalungaţidincaselenoastre,izgoniţidinţaranoastră;amfosttrataţicanişteanimaleşimăcelăriţicanişteoi.Nis-arefuzatpânăşiomoartedecentă.Nicimăcardurereaprovocatăbunicilornoştrinuesteatâtdechinuitoarecanegareasistematicăcei-aurmat.

Dacăspunemasta,carevafi răspunsul turcilor?Niciunul!Existăosingurăcalede-ate împrietenicu turcii:să fiiexactlafeldedezinformatşideuituc.

Fiindcăei refuză săni sealăture în recunoaşterea trecutului, seaşteaptă canoi sănealăturăm lor în ignorareatrecutului.

Dintr-odatăseauziobătaieuşoarăînuşă,iarapoimaimulte.Armanoushselăsămoaleînscaun,

inimaîisăriîngât.Închiseinstinctivmonitorulşişopti:—Da.Uşa se deschise încet şi capul mătuşii Banu se ivi în cadrul ei. Avea un batic trandafiriu, legat

neglijentpecap,şiocămaşădenoaptelungăşipastelată.Trezindu-selaoraaiapentrurugăciune,zăriseluminăîncamerafetelor.

Custânjenealatuturorcuvintelordinenglezăcareîilipseauîntipărităpechip,mătuşaBanufăcuoseriedegesturi,deparcăarfijucatşieaşarade.Scuturădincap,încruntădinsprânceneşiapoifluturăspre ea arătătorul zâmbind – un gest pe care Armanoush îl interpretă astfel: „Înveţi mult. Să nu teoboseştipreatare“.

După aceea,mătuşa Banu întinse spre ea farfuria pe care o ţinea înmână şimimă cămănâncă,ambelegesturifiindpreaevidentepentruaaveanevoiedevreotraducere.Zâmbi,omângâiepeumărpeArmanoush, puse farfuria lângă laptop şi apoi plecă, închizând uşor uşa în urma ei. Pe farfurie eraudouăportocalecurăţateşifeliate.

Deschizând din nou laptopul, Armanoush muşcă dintr-o felie de portocală, gândindu-se ce să-irăspundăluiBaronBaghdassarian.

1. JamesBaldwin (1924-1987)– romancier, dramaturg, poet şi eseist afro-american care a locuit o

vremelaIstanbul.

CAPITOLULZECE

Migdale

Înceade-acinceazia şederii ei acolo,Armanoushdescoperisedeja rutinamatinalăakonak-uluiKazancı.Înfiecarezidinsăptămânămiculdejuneraaşezatpemasălaşasedimineaţaşirămâneaacolopânălanouăşi jumătate.Întotacest timp,samovarulfierbeafărăîncetareşi lafiecareorăsefăceaonouăoalădeceai.În locsăsteacutoţii lamasăînacelaşi timp,diverşimembriaifamilieiveneauladiferiteintervale,înfuncţiedeprogamuldelucrusaudedispoziţie.Astfel,spredeosebiredecină,careeraunevenimentperfectsincronizat,miculdejundintimpulsăptămâniisemănacuuntrendedimineaţăcareopreaîndiversegări,undeseurcaudefiecaredatănoicălători,iaralţiicoborau.

Aproapeîntotdeauna,mătuşaBanupuneamasa,fiindprimacaresetrezea,gatapentrurugăciuneadinzori.Sedădeajosdinpatmurmurând:„Într-adevăr,aşae“,întimpcemuezinuldelamoscheeaceamaiapropiatătrâmbiţapentruadouaoară:„Rugăciuneaemaibunădecâtsomnul“.Apoi,mătuşaBanuse ducea la baie să se pregătească pentru rugăciune, spălându-se pe faţă, pemâini până la cot şi pepicioarepânălaglezne.Apaerauneorirece,însălucrulăstan-oderanja.Sufletultrebuiesătremurecasăsetrezească, îşispunea.Sufletultrebuiesătremure.Deasemenea,n-oderanjanicifaptulcărestulfamilieidormeadus.Serugadedouăorimaifierbintecaşielesăfieiertate.

Aşacă,îndimineaţaasta,cândmuezinulstrigăcuglasrăsunător:„Allahecelmaimare,Allahecelmai mare“, mătuşa Banu deschisese deja ochii în pat, bâjbâind după halat şi după văl. Însă, spredeosebiredealtezile,îşisimţeatrupulgreu,foartegreu.Muezinulstrigă:„MărturisesccănuexistăaltdumnezeuînafarădeAllah“.ÎnsămătuşaBanunureuşisăseridice.Nicichiarcândaauzitchemarea„Veniţilarugăciune“şiapoi„Veniţilabine“,nufuînstaresăseridicemăcarpejumătate.Sesimţeadeparcătotsângeleisescursesedinaceaparteatrupului,lăsândînurmăunsacgreoişitrândav.

Rugăciuneaemaibunădecâtsomnul.Rugăciuneaemaibunădecâtsomnul.—Ceecuvoi,băieţi,decenumălăsaţisămămişc?întrebămătuşaBanucuonuanţădefrustrare

înglas.Ceidoidjinn-icarestăteaupeumeriieiseuitarăunullacelălalt.—Număîntrebapemine,întreabă-lpeel.Elseţinedeglumeproaste,spusedoamnaDulcedepe

umăruleidrept.Dupăcumsugereazăşinumele,doamnaDulceeraundjinnbun–unuldintreceidrepţi.Aveaun

chipblândşiluminos,oaurăînnuanţedeviolet,rozşiroşuînjurulcapului,ungâtsubţireşigraţiosşinimic altceva în afară de un fuior de fumacolo unde se termina gâtul şi, tehnic vorbind, trebuia să-nceapă torsul.Neavând trup,arătacauncapaşezatpeunpiedestal, ceeaceeraperfect în regulădinpunctuleidevedere.Spredeosebiredefemeilepământene,femeiledjinnnutrebuiausăaibătrăsăturiproporţionate.

MătuşaBanuaveao încredere enormă îndoamnaDulce, fiindcănueraunuldintredjinn-iiaceiarăzvrătiţi,ciunuldevotatşibunlasuflet,caretrecusedelaateism–oboalădinceîncemairăspândităprintredjinn-i– la islam.DoamnaDulcevizitafrecventmultemoscheişialtareşieraocunoscătoareprofundăaSfântuluiCoran.De-alungulanilor,eaşimătuşaBanudeveniserăfoarteapropiate.Însănuaşa se întâmplase şi cudomnulAmar, care era croit din cu totul alt aluat şi veneadin locuri în carevântulnuseopreadinurlat.DomnulAmarerafoartebătrân,chiarşidacăîimăsuraivârstaînaniidjinn-ilor.Deaceeaeramultmaiputernicdecâtlăsaadeseasăse-nţeleagă,fiindcătoatălumeaştiepreabinecădjinn-ii,cucâtsuntmaibătrâni,cuatâtdevinmaiputernici.

Singurulmotiv pentru care domnulAmar rămânea în casa familiei Kazancı era acela cămătuşaBanuîl legasecuani înurmă, înultimadimineaţăacelorpatruzecideziledepenitenţă.Deatunci îlavea înputereaeişinudăduse josniciodată talismanulcare-l ţineaprizonier.Să legiundjinnnueralucruuşor.Maiîntâişimaipresusdetoatetrebuiasă-iştiinumele,să-lghiceşticorect–unjocfatal,într-adevăr, dat fiind faptul că, dacădjinn-ul îţi afla numele înainte ca tu să-l descoperi pe-al lui, eldevenea stăpânul, iar tu sclavul.Chiar şi după ce-i ghiceai corect numele şi îl aveai sub control, nuputeaisă-ţiieidebunăautoritatea,fiindcălucrulăstaerailuziaceamainebunească.De-alungulistorieiumanedoarSolomonafostînstaresăînvingădjinn-ii,armateîntregi,însăpânăşielaavutnevoiedeomânădeajutordinparteaunuiinelmagicdefier.Fiindcănimeninul-apututegalapeSolomon,doarunnebunnarcisists-arfipututlăudacăacapturatundjinn,iarmătuşaBanueraoricealtceva,numaiastanu.DeşidomnulAmaroslujeaacumdemaibinedeşaseani,eaprivea relaţia lorcapeuncontracttemporar,caretrebuiareînnoitdestuldedes.Niciodatănuîltratasecuasprimesaudesus,fiindcăştiacădjinn-ii,spredeosebiredeoameni,păstrauveşnicamintirearăuluicelisefăcuse.Nuuitauniciodatăvreonedreptate.Caunfuncţionardevotatcenotaoriceincidentpânăîncelemaimicidetalii,memoriadjinn-ilor înregistra absolut totul, doar pentru a-şi aminti cândva.De aceea,mătuşaBanu respectaseîntotdeaunadrepturileprizonieruluieişinufăcuseniciodatăabuzdeputereaei.

Totuşi,s-arfipututfolosideautoritateaeiîntr-uncutotulaltmod,pretinzândcâştigurimateriale,precumbani,bijuteriisaufaimă.Nuofăcuse.Ştiacătoateacesteanueraudecâtnişteiluzii,iardjinn-iierauextremdebunilacreareailuziilor.Înplus,oriceaverecăpătatăpestenoapteeraneapăratoaverefuratădelaaltcineva,devremeceînnaturănuexistăvidpur,iardestineleoameniloreraulegateuneledealteleprecumnodurileuneiîmpletituri.Deaceea,întoţiaceştianimătuşaBanuseabţinusecumultăprudenţăsăcearăoricefeldecâştigurimateriale.Înschimb,cerusedeladomnulAmarunsingurlucru:ştiinţa.

Ştiinţa evenimentelor uitate, a persoanelor neidentificate, a proprietăţilor aflate în dispută,conflictelor de familie, secretelor adânc îngropate,misterelor nerezolvate – lucrurile de bază de careaveanevoiecasă-şiajutenenumăraţiiclienţi.Dacăofamilieaveaundocumentdevaloarecarefusesepierdutdemult,venealamătuşaBanucasăafleundeera.Sauofemeiecarebănuiacă isefăcuseovrajămaleficăvenealaeacasăpunăîntrebăridespreautorulacestorfărădelegi.Odatăaduseserălaeaofemeie gravidă care se îmbolnăvise pe neaşteptate şi a cărei stare se înrăutăţea îngrijorător pe zi cetrecea.Dupăces-aconsultatcudjinn-ulei,mătuşaBanui-aspusfemeiigravidesăseducălalămâiulsterpdingrădinaei,undeaveasăgăsească,într-ogeantădecatifeaneagră,unsăpundemăslineîncareerauînfipteunghiide-aleei–ovrajăfăcutădevreunvecininvidios.Totuşi,mătuşaBanunui-aspusnumelevecinului,casănumaiexistealtmotivderanchiună.Încâtevazileis-adatdevestecăfemeiagravidăîşireveniserepedeşicăerabine.Prinurmare,înacestescopurifolosisemătuşaBanuserviciiledomnuluiAmar până în ziua aia. Cu excepţia unei singure ocazii.Numai o singură dată îi ceruse ofavoarepersonală,doarpentruea,să-irăspundălaoîntrebareconfidenţială:CineeratatălAsyei?

DomnulAmari-adatunrăspuns,răspunsul,însărefuzaseîntotdeaunacuindignaresă-lcreadă,deşiştiafoartebinecăundjinnaflat însclavienu-şiputeaminţistăpânul.Arefuzatsăcreadăpânăcând,într-ozi,inimaeiaîncetatpurşisimplusăsemaiopunăunuilucrupecareminteaeiîlacceptasedemult.Dupăaceea,mătuşaBanun-amaifostniciodatăaceeaşi.Seîntrebaiarşiiardacăn-arfifostmaibinepentrueasănu fi ştiut, fiindcă încazulăstaştiinţa îiaduceadoarsuferinţăşi tristeţe,blestemulcelui înţelept. Iarastăzi, lamulţi anidupăacel incident,mătuşaBanusegândeadinnousă-icearăofavoare personală domnului Amar. De aceea era atât de slăbită în dimineaţa asta, gândurilecontradictoriicarespumegauînadânculminţiieiîislăbiserăputereafaţădesclavuleicare,cufiecaredilemăastăpâneisale,atârnadinceîncemaigreupeumăruleistâng.

Era bine să-i punădomnuluiAmar încă o întrebare personală, de vreme ce ultimaoară regretaseamarnic că o făcuse? Sau poate era timpul să pună capăt acestui joc şi să-şi dea jos talismanul,eliberându-lastfelpedjinnodatăpentrutotdeauna?Puteacontinuasă-şi îndeplineascăîndatoririledeclarvăzătoarecuajutoruldoamneiDulce.Puterileeiaveausăsediminuezeoarecum,însăastaera.Nuerade-ajuns şi atât?Oparte a ei o avertizapemătuşaBanu împotrivablestemului înţeleptului, dândînapoiînfaţaagonieicrunteceînsoţeştepreamultaştiinţă.Totuşi,cealaltăparteaeitânjeasăaflemaimult,întotdeaunacurioasă,conştiincioasă.DomnulAmareraperfectconştientdedilemaeişipăreasăosavureze,apăsându-işimaitareumărulcufiecareîndoială,dublândgreutateameditaţiilorei.

—Dă-te jos de pe umărul meu, îi porunci mătuşa Banu şi rosti o rugăciune pe care Coranul orecomandadefiecaredatăcândaveaide-afacecuundjinnviclean.

Dintr-odatăbinevoitor,domnulAmarsărijosşiolăsăsăseridice.—O sămă eliberezi? întrebă domnulAmar citindu-i gândurile. Sau o să te foloseşti de puterile

melepentruaobţineoanumităinformaţie?O şoaptă scăpă dintre buzele uşor deschise alemătuşii Banu, însă păreamai degrabă un geamăt

decâtun„da“sauun„nu“.Sesimţeaatâtdemicăînmijloculimensităţiipământului,cerului,stelelorşiadilemeicareîipulverizasufletul.

—Poţi să-mi pui întrebarea al cărei răspunsmori de curiozitate să-l afli din clipa în care tânăraamericancăţi-apovestittoatelucrurilealeatristedesprefamiliaei.Nuvreisăaflidacăeadevăratsaunu?Nuvreisăoajuţisădescopereadevărul?Sauîţipăstreziputeriledoarpentruclienţiităi?oprovocădomnulAmarcuoluciretriumfătoareşifebrilăînochiiluibulbucaţişinegricatăciunele.

Apoiadăugăpeuntondintr-odatăindiferent:—Îţipotspune,suntdestuldebătrâncasăştiutoateastea.Eramacolo.—Încetează!spusemătuşaBanuaproapeţipând.Îşisimţistomaculzvâcnindşioarsurăacidădelabilăurcându-ipână-ngâtpecândspunearepede:—Nuvreau să ştiu.Nu sunt curioasă.Regret încă ziua în care te-am întrebat de tatălAsyei.O,

Doamne,cât îmidorescsăn-o fi făcut.Laceebunăştiinţadacă totnupoţi săschimbinimic?Eunvenincaretelasăinfirmpentrutotdeauna.Nupoţisă-lscuipiafarăşinupoţisămori.Nuvreausămise-ntâmpleiarăşiasta…Înplus,ceştiitu?

Nureuşeasăînţeleagăcumde-iscăpaseultimaîntrebare.Fiindcăştiapreabinecă,dacăvoiasăaflecevadespre trecutul luiArmanoush,domnulAmarerapersoanaceamaipotrivităpecares-o întrebe,pentrucăeraungulyabani,celmaiperfiddintredjinn-i,însăşicelmaiinformatcândveneavorbadesfârşituritraumatice.

Soldaţi cu sorţi potrivnice, hărţuiţi şimasacraţi lamulţi kilometri depărtare de casă, hoinari caremuriseră de frig prinmunţi, victime ale ciumei exilate în inimadeşertului, călători jefuiţi şi ucişi debandiţi, exploratori rătăciţi la dracu-n praznic, criminali condamnaţi, trimişi să-şi găsescă sfârşitul învreoinsulăîndepărtată…gulyabani-iîivăzuserăpetoţi.Seaflauacolocândbatalioaneîntregiaufostexterminate pe câmpuri de luptă însângerate, când sate întregi au fost condamnate la înfometare saucândcaravaneîntregiaufost transformateîncenuşădefoculduşmanilor.Deasemenea,aufostacolocând armata uriaşă a împăratului bizantin Heraclie a fost zdrobită de musulmani în bătălia de la

Yarmuk1;saucândberberulTarikatunatînspresoldaţiisăi:„Înspatelevostruemarea,înfaţavoastrăduşmanul!O,războiniciimei,încotroveţifugi?“şizicândasta,auinvadatSpaniavizigotă,ucigândpe

toatălumeaîncalealor;saucândCarol2,numitdupăaceeaMartel,aucis300000dearabiînbătăliade

laTours;saucândAsasinii3,drogaţicuhaşiş,l-auucispeilustrulvizirNizam-al-Mulk4şiauinstaurat

teroarea până când mongolul Hulagu5 le-a distrus fortăreaţa şi tot ce aveau. Gulyabani-i fuseserămartoridirecţilafiecaredintreacestecalamităţi.Eraufaimoşiînspecialpentruurmărireacelorrătăciţiîn deşert fără mâncare şi apă. Oriunde şi oricând cineva murea fără piatră de mormânt, îşi făceauapariţia lângă cadavru. Dacă simţeau nevoia, puteau să se prefacă în plante, pietre sau animale, înspecialînvulturi.Pândeaunenorocirile,observândscenadepemarginesaudedeasupra,deşiseştie,deasemenea, că uneori hărţuiau caravanele, furau puţina mâncare de care săracii aveau nevoie ca să

supravieţuiască, îi speriau pe pelerinii plecaţi în călătoria sfântă, atacau procesiunile sau şopteau uncântec de moarte înspăimântător în urechile celor condamnaţi la galere sau ale celor siliţi sămărşăluiascăpână lamoarte.Erau spectatorii acelormomentedesprecareoameniinu lăsaserăniciomărturie,niciodovadăscrisă.

Gulyabani-ieraumartoriihidoşiaihidoşeniilorpecareoameniierauînstaresăşilefacăuniialtora.Deaceea,segândimătuşaBanu,dacăfamilia luiArmanousha fost într-adevărsilităsămărşăluiascăpânălamoarteîn1915,dupăcumpretindeaea,domnulAmarştiacusiguranţăcevadespreasta.

—N-aidegândsămăîntrebinimic?spusedomnulAmarstândpemargineapatului,savurânddinplindilemamătuşiiBanu.Eramvultur,continuăpeuntonamar,singurulpecareştiasăvorbească.Amvăzut totul. I-amprivitmărşăluind,mărşăluind,mărşăluind fără oprire, femei şi copii.Amzburat pedeasupralor,desenândcercurimaripecerulalbastru,aşteptându-isăcadăîngenunchi.

—Taci!urlămătuşaBanu.Taci!Nuvreausăştiu.Nuuitacineestăpânul.—Da, stăpână,bătu în retrageredomnulAmar.Dorinţa taeporuncăpentrumineşiaşava fi tot

timpulcâtveipurtatalismanulăla.Dardacăaisăvreisăaflices-aîntâmplatcufamiliafeteiăleiaîn1915,dă-midoardeştire.Memoriameapoatefiata,stăpână.

Mătuşa Banu stătea dreaptă în pat, muşcându-şi buzele până la sânge ca să pară neînduplecată,neavândniciceamaimicăintenţiesă-şitrădezeslăbiciuneaînfaţadomnuluiAmar.Pecândîncercasăreziste,aerulîncepusămiroasăaprafşimucegai,caşicândcameraintraseînputrefacţie.Fiemomentulprezent sedeteriora rapid, transformându-se într-o rămăşiţăa timpului, fieputreziciunea trecutului seinfiltraînprezent.Porţileinterioarealetimpuluiaşteptausăfiedesferecate.Pentrualeţineînchiseşiapăstratotulînordine,mătuşaBanuscoaseSfântulCoranpecareîlţineaîntr-oînvelitoareîmpodobităcuperle,într-unsertaralnoptierei.Îldeschiselaîntâmplareşiciti:„Suntmaiaproapedetinedecâtvâna

gâtului“(50:16)6.—Allah,oftăea.Eştimaiaproapedeminedecâtvânagâtuluimeu.Ajută-măsărezolvdilemaasta.

Dă-mi fie fericirea celor neştiutori, fie puterea de a suporta ştiinţa. Ţi-aş fi recunoscătoare, orice aihotărî,însă,terog,număfaceatotştiutoareşineputincioasăînacelaşitimp.

Dupărugăciuneaaceea,mătuşaBanusedădujosdinpat,îşipusehalatulşi,cupaşirepezişiuşori,seîndreptăsprebaiesăsepregăteascăpentrurugăciuneadedimineaţă.Seuitălaceasuldepebufetuldinăuntru:şaptepatruzecişicinci.Stătuseatâtdemultînpat,certându-secudomnulAmar,cupropriaei conştiinţă? Îşi spălă în grabă faţa, mâinile şi picioarele, se întoarse în camera ei purtând vălultransparentderugăciunepecap,întinsecovoraşulşiîncepusăseroage.

DacămătuşaBanuîntârziasesăpunămasapentrumiculdejunîndimineaţaaceea,Armanousharfifostcusiguranţăultimacaresă-şideaseamadeasta.Fiindcăstătusepe internetpână târziu,dormisepestemăsurăşiîşidoreasămaifidormit.Sefoi,serăsuci,traseplapumaînsusşiînjos,făcândtotce-istăteaînputeresăsecufundedinnouînsomn.DeschiseunochiobositşiovăzupeAsyastândlabirou,citindocarteşiascultândmuzicăîncăşti.

—Ceasculţi?întrebătareArmanoush.—Ce?strigăAsya.JohnnyCash!—A,da,sigur!Ceciteşti?

—Omuliraţional:unstudiuasuprafilosofieiexistenţialiste7,răspunseaceeaşivocetareşisigurăpeea.

—Nue şi astaunpic iraţional?Cumpoţi săasculţimuzică şi să te concentrezi asupra filosofieiexistenţialisteînacelaşitimp?

—Sepotrivesc perfect, remarcăAsya.Atât JohnnyCash, cât şi filosofia existenţialistă sondeazăsufletulumancasăvadăceeînăuntruşi,întristaţideceeace-augăsit,fiecareîllasădeschis!

Înainte caArmanoush să poatămedita la asta, cineva bătu la uşă, chemându-le pe amândouă săprindăultimultrenspremiculdejun.

Găsirămasapusădoarpentruele,fiindcătoţiceilalţiluaserădejamiculdejun.BunicaşiPetite-Ma

plecaseră învizită lao rudă,mătuşaCevriye la şcoală,mătuşaZeliha la salonulde tatuaj, iarmătuşaFerideeraînbaie,vopsindu-şipărulînroşu.Iarsinguramătuşădinlivingpăreaciudatdemorocănoasă.

—Ces-a-ntâmplat?Te-aulăsatbaltădjinn-ii?întrebăAsya.În loc să răspundă, mătuşa Banu se îndreptă spre bucătărie. În următoarele două ore rearanjă

borcanele de cereale aliniate pe rafturi, spălă podelele, coapse prăjiturele cu stafide şi nuci, spălăfructeledeplasticdinvitrinăşifrecăîndârjităopatăîntăritădemuştardincolţulplitei.Cândseîntoarseînceledinurmăînliving,legăsipeceledouăfetestândîncălamasă,bătându-şijocdefiecarescenădin Blestemul iederei îndrăgostite – cea mai difuzată telenovelă din întreaga istorie a televiziuniiturceşti.Însă,înlocsălepoartepicăpentrucăîşibăteaujocdeunlucrupecareeaîlaprecia,mătuşaBanurămasesurprinsă–surprinsăsă-şideaseamacăuitasecompletdeea,căpierduseprogramuleipreferatpentruprimaoarăînatâţiaanidezile.Singuradatăcândîlmaipierduseeracuaniînurmă,întimpul perioadei de penitenţă. Însă chiar şi atunci, Allah s-o ierte, se gândise la Blestemul iedereiîndrăgostite,întrebându-secesemaipetreceaîntelenovelăîntimpceeasepocăia.Însăcumputuses-oratezeacum,cândnuaveaniciunmotiv?Minteaeierachiaratâtdepreocupată?N-artrebuisă-şideaseamaşieadacăeraatâtdeconfuză?

Dintr-odată,mătuşaBanu observă că cele două fete se uitau la ea de pe scaunele lor şi se simţistânjenită,poatepentrucăîşidăduse,deasemenea,seamacăacum,cătelenovelaseterminase,puteaufiîncăutaredenoiţintederidiculizat.

ÎnsăAsyapăreasă-şifipusaltcevaîngând.—Armanoushseîntrebadacăi-aiputeacitiîncărţiledetarot.—Dece-arvreaaşaceva?întrebăliniştitămătuşaBanu.Spune-icăeofatăfrumoasăşiinteligentă,

cuunviitorluminos.Doarceicarenuauniciunviitorsimtnevoiasă-lcunoască.—Atunciciteşte-iînaluneprăjite,insistăAsyasărindpestetraducere.

—Numai facchestiaasta, spusemătuşaBanupocăită.Laurmaurmei,nu s-adoveditometodăpreabună.

—Vezitu,mătuşameaeunmediupozitivist.Măsoarăştiinţificmarjadeeroareafiecăreidivinaţii,îispuseAsyaluiArmanoushînengleză,însăapoitrecudinnoulauntonseriosînturcă:Atunci,citeşte-neîncafea.

—Ei,astaecu totulaltă treabă, încuviinţămătuşaBanu, incapabilăsărefuzeceştiledecafea. Înasteapotcitioricând.

Cafeleleaufostfăcute,aluiArmanoushfărăzahăr,aAsyeicuogroază,deşiceadinurmănuvoiasăisecitească.Lucrulcare-ointeresaeracofeina,nusoarta.DupăceArmanoushşi-aterminatcafeaua,farfurioara a fost aşezată deasupra ceştii, ţinută strâns şi rotită astfel încât să descrie trei cercuriorizontale; apoi ceaşca a fost întoarsă cu fundul în susdeasupra farfuriei, iar zaţul lăsat să se scurgăîncet, alcătuind tot felul de desene. După aproape douăzeci de minute, când fundul ceştii s-a răcit,aceastaafostîntoarsăşimătuşaBanuaînceputsăciteascădesenele,rotindu-şiprivireaînsensulacelordeceasornic.

—Vădofemeiefoarteîngrijorată.—Trebuiesăfiemama.Armanoushoftă.—Eextremdeîngrijorată.Segândeşte tot timpul la tine, te iubeştefoartemult, însăsufletuleie

încordat.Apoivădunoraş cupoduri roşii.Apoi apa,marea,vântul şi…ceaţa.Vădo familie,multecapete–iateuită,mulţioameni,multădragosteşiatenţieşimultămâncare…

Armanoushdădudincap,puţinstânjenităsăfiedatăînvileagînfelulăsta.—Apoi…,spusemătuşaBanusărindpesteveştileproasteaflatepefundulceştii,floricevorfiîn

curândaruncatepeunmormânt,departe,taredeparte.Roticeaşcadecafeaîntredegeteleplinuţe.Următoarelecuvinteaufostrostitepeuntonmairidicat

decâtavuseseintenţia,speriindu-lepetoate.—O,euntânărcareţinemultlatine.Însădeceeascunsînspateleunuivăl?…Cevacaunvăl.InimaluiArmanoushîncetăoclipăsăbată.—Poatesăfieecranulunuicalculator?întrebăpoznaşAsyapecândSultanalCincileaîisăreaîn

poală.—Nuvădcalculatoareînzaţuldecafea,protestămătuşaBanu.Nu-iplăceasăincorporezetehnologiaînuniversulsăuspiritual.MătuşaBanufăcuopauzăsolemnă,întoarsepuţinfarfuriaşiapoifăcuoaltăpauză.Acumchipulei

părutulburat.—Vădofatădevârstata.Areunpărcârlionţatşinegru,negrudetot…şisânimari…—Mulţumesc,mătuşă,ampriceputmesajul,îitrântiAsyareplica.Însănuenevoiesă-ţivezirudele

înfiecareceaşcăpecareociteşti,ăstasenumeştenepotism.

MătuşaBanuclipi,completnedumerită.—Şiofunie,ofuniegroasăşirezistentăcuunlaţlaunuldincapete,cevacaunlasou.Voidouă

veţifistrânslegateunadecealaltă…Vădolegăturăspirituală…Spremareadezamăgireafetelor,mătuşaBanunumaispusenimic.Seopridincitit,puseceaşcape

farfurioarăşioumplucuapărece,cadesenelesăintreunulîntr-altulşisădisparăînaintecaaltcineva,bunsaurău,săaibăocaziasăleprivească.Ăstaeraunuldinlucrurilebunelacititulînceştiledecafea;spredeosebiredesoartascrisădeAllah,ceascrisăîncafeaputeafiîntotdeaunaştearsă.

Îndreptându-se spreCaféKundera, luară feribotul, astfel caArmanoush să poată vedea oraşul în

întreagasaîntindereşisplendoare.Caşiferibotulînsuşi,pasageriiaveauunaerobosit,risipitrapiddevântulstârnitdinsenincândvasulimenscotispremareaazurie.Zarvamulţimiidinăuntrucrescupreţdeunminutîntregşiapoiscăzulaunzumzetmonotoncareacompaniaaltesunete:zăngănitulmotoruluiexterior, plescăitul valurilor şi ţipetele pescăruşilor. Armanoush observă cu încântare că pescăruşiileneşidepeţărmveneaudupăei.Aproapetoatălumeadinferibotîihrăneacubucăţidesimit–pâiniţeleaceleaînformădeinele,presăratecuseminţedesusan,fiindotrataţiepecarepăsărileaceleacarnivoreogăseauirezistibilă.

Ofemeiecorpolentă,îmbrăcatăclasic,şifiuleiadolescentstăteaupebanchetadevizavi,unullângăcelălalt, însă în lumidiferite.Dupăfaţaei,Armanoush îşiputeadaseamacăfemeianuse înnebuneadupătransportulîncomun,cădispreţuiamaseleşi,dacăarfiputut,arfiaruncattoţipasageriisărăcăciosîmbrăcaţipestebord.Ascuns înspateleunorochelaricuramegroase, fiulpăreaoarecumstânjenitdecomportamentultrufaşalmaică-sii.SeamănăcuniştepersonajedincărţileluiFlanneryO’Connor,îşispuseArmanoush.

—Povesteşte-mimaimultedespreBaronăsta,ziseAsyadinsenin.Cumarată?Câţianiare?Armanoushroşi.Înluminavioaieasoareluideiarnăcestrăluceaprintrenoriigroşi,chipuleieracel

aluneifeteîndrăgostite.—Nuştiu.Nul-amîntâlnitniciodatăînpersoană.Suntemprietenipeinternet.Îiadmirinteligenţaşi

pasiunea,cred.—Nuvreisă-lîntâlneştiîntr-ozi?— Da şi nu, mărturisi Armanoush după ce cumpără un simit de la bufetul mic şi aglomerat

dinăuntru.Rupseobucată şi, cuea înmână, se sprijinidebalustradacare înconjurapuntea, aşteptând să se

apropieunpescăruş.—Nutrebuiesă-iaştepţisăapară,zâmbiAsya.Aruncăobucatăînaerşiimediatunpescăruşova

prinde.Armanoush făcu aşa cum i se spusese. Un pescăruş se ivi din cerul pustiu şi înhăţă fulgerător

trataţia.

—Mor de curiozitate să aflumaimulte despre el, şi totuşi, în adâncul sufletului, nu vreau să-lîntâlnesc niciodată.Când te întâlneşti cu cineva,magia dispare.N-aş suporta să se întâmple şi cu elchestia asta. E prea important pentru mine, întâlnirile şi sexul sunt o altă poveste, una atât deîncurcată…

— Magie! exclamă Asya. Cine are nevoie de magie? Poveştile ca Layla şi Majnun, Yusuf şi

Zulaykha8,MoliaşiLumânareasauPrivighetoareaşiTrandafirul…Felurideaiubideladistanţă,deafacedragostefărămăcarsăatingi–Amorplatonicus!Scaradragosteipecarefiecaretrebuiesăurcetotmaisus,îmbătându-şipropriulEuşipealCeluilalt.Platonpriveşteclaroricecontactfizicconcretcapeun lucru corupt şi lipsit de nobleţe, crezând că adevăratul scop al lui Eros e frumuseţea. Nu existăfrumuseţeşiînsex?NuşidupăPlaton.Eleîncăutareaunor„ţelurimaisublime“.Însă,dacăesămăîntrebipemine,problemaluiPlaton,caşiamultoraltora,eracănuauavutparteniciodatădeopartidăsplendidădesex.

Armanoushseuităuimitălaprietenaei.—Credeamcă-ţiplacefilosofia…,sebâlbâifărăsăştiepreabinedecespusesechestiaaia.—Admirfilosofia,admiseAsya.Însăastanuînseamnăneapăratcăsuntdeacordcufilosofii.—SăînţelegcănueştiomarefanăaluiAmorplatonicus?!Eibine,astaeraoinformaţiepecareAsyapreferas-oţinăpentruea,nupentrucăîntrebareaînsine

nuputeacăpătaunrăspuns,cifiindcăîierateamădeimplicaţiilerăspunsuluiei.FiindcăArmanousheraatâtdepoliticoasăşidedecentă,nuvoias-ointimideze.Cumnaibaputeasă-ispunăluiArmanoushcă,deşiaveadoarnouăsprezeceani,cunoscusemulţibărbaţişinusesimţeacâtuşidepuţinvinovată?Înplus, cum putea dezvălui adevărul fără a-i crea unei persoane din afară o impresie greşită despre„castitateafetelordinTurcia“?

Oastfelde„responsabilitatenaţională“îieracutotulstrăinăAsyeiKazancı.Niciodatănusesimţiseparteauneicolectivităţişinicinuaveaintenţias-ofacă,acumsauînviitor.Şitotuşi,iat-ointerpretânddestuldebinerolulaltcuiva,cinevacaredevenisepestenoaptepatriot.Cummaiputeaacumsătreacăpesteidentitateaeinaţionalăşisăseîntoarcălaeuleipurşipăcătos?ÎiputeaspuneluiArmanoushcăînadânculinimiicredeacădoardupăceaifăcutsexcuunbărbatputeaispunecusiguranţăcăerabărbatulpotrivit pentru tine; că doar în pat ieşeau la suprafaţă complexele celemai imperceptibile, celemaiascunseşică, indiferentcecredeau toţioamenii, sexulerade fapt înmaimaremăsurăsenzualdecâtfizic.Cumîiputeadezvăluicăavusesenumeroaserelaţii întrecut,multpreamulte,caşicânds-arfirăzbunatpebărbaţi, însăn-arfipututspuneîncăpentruceanumeserăzbuna.Avusesemulţiprieteni,succesiv şi uneori chiar simultan, relaţii poligamice care se terminaseră întotdeauna trist, adunând ogrămadădesecretepecareleţinusecuiscusinţădepartedegraniţelecaseifamilieiKazancı.Puteaoaresă-i divulge toate astea? Ar înţelege Armanoush fără să o judece, ar fi putut într-adevăr să vadă înadânculsufletuluieidepetrepteleturnuluiăluiasterilalei?

PuteaAsyasă-imărturiseascădeschiscăodatăîncercasesăsesinucidă,oexperienţăurâtădincare

extrăsesedouăînvăţămintedebază:căaînghiţipastilelemătuşiitalenebunenueraceamaibunăcaledeafaceastaşică,dacăvoiaisătesinucizi,erabinesăailaîndemânăoargumentaţieîntoatăregulapentrucazul încaresupravieţuiai, fiindcădin toatepărţileaveaisăauziaceeaşi întrebare:„DECE?“.Putea să mărturisească, de asemenea, că nici până-n ziua de azi nu fusese în stare să găsească altrăspunslaîntrebareaaiaînafarădefaptulcă-şiaminteacăerapreatânără,preanesăbuită,preafurioasă,preapasionalăpentruuniversulîncaretrăia?AveasăaibăvreunuldinlucrurileasteavreunsenspentruArmanoush? Putea divulga faptul că recent făcuse unele progrese înspre linişte şi stabilitate, fiindcăacumaveaorelaţiemonogamă,doarcăeravorbadeunbărbatînsurat,dedouăorimaiînvârstădecâtea,cucareseîntâlneadincândîncândşiîmpărţeaopartidădesex,oţigarăcumarijuanaşiunrefugiuîn calea singurătăţii? Cum îi putea spune lui Armanoush toate astea, având în vedere că, la dreptvorbind,eraunfeldedezastruambulant?

Aşacă,înlocsărăspundă,Asyascoaseunwalkmandinrucsacşiîiceruvoiesăasculteuncântec,doarunul.OdozădeCasheralucruldecareaveanevoieacum.ÎiîntinseunadincăştiluiArmanoush.Aceastaacceptăprecautăşiîntrebă:

—CecântecdeJohnnyCashosăascultăm?—DirtyOldEgg-Suckin’Dog!—Ăstaenumelecântecului?Nu-lştiupeăsta.—Mda,ziseAsyacugravitate.Începe.Ascultă…Cânteculîncepu,maiîntâiseauziunpreludiudomol,apoiacorduricountryamestecatecuţipetele

depescăruşişistrigăteleînturcădinfundal.Pecândasculta,Armanousherapreaşocatădediscordanţadintreversurişipeisajulînconjurătorca

sămaigustecântecul.ÎitrecuprinmintecămelodiaaiaeraîntocmaicaAsya–plinădecontradicţiişitemperament,întotalădiscordanţăcuceeaceeraînjur;sensibilă,gatasăreacţionezeşisăexplodezeînoricemoment.Cumselăsăpespate,murmuruldepefundalscăzu,preschimbându-seîntr-unzumzăitmonoton,bucăţilede simit aruncate în aer dispăreau, o urmădemagie adia odată cu briza, feribotulalunecalin,iarfantomeletuturorpeştilorcaretrăiserăodinioarăînapelealeaînotauîmpreunăcueiînazuruldens,vâscosalmării.

Când se termină cântecul, ajunseseră deja la ţărm. Câţiva dintre pasageri săriră jos înainte caferibotulsăajungăladoc.Armanoushpriviuimităacestspectacoldeacrobaţie,admirândnenumărateletalentepecarelocuitoriiIstanbululuiledobândiserăpentruafacefaţăritmuluioraşului.

Un sfert de orămai târziu, uşa şubredă de lemn de laCaféKundera se deschidea cu un scârţâitstridentşiînăuntrupăşeauAsyaKazancı,purtândorochiehippydeculoaremov,împreunăcumusafiraei,îmbrăcatăîntr-operechedeblugişiunpulover.Asyagăsigrupulobişnuitstândlaloculobişnuitcuatitudineasaobişnuită.

—Bunătuturor!ciripiAsya.EaeAmy,oprietenădinAmerica.—Bună,Amy!osalutarăîncor.BunvenitlaIstanbul!

—Eprimaoarăcândviiaici?întrebăcineva.Şiapoiceilalţiîncepurăşieisăpunăîntrebări:—Îţiplaceoraşul?Îţiplacemâncarea?Câtstai?Aidegândsărevii?…Deşioîntâmpinaserăcălduros,seîntoarserădestulderepedelaatitudinealorstandarddeperpetuă

apatie,fiindcănimicnuputeatulburaritmulgreoicepredominalaCaféKundera.Ceicareaveaunevoiedevitezăşivariaţieputeaupurşisimplusă iasă, fiindcădinasteasegăseau îndeajunspestrăzi.Aicidomneao lenevealăobligatorieşioeternă recurenţă.Loculacestaeraunulal fixaţiilor, repetiţiilorşiobsesiilor;eraunlocpentruceicarenuvoiausăaibănimicde-afacecuimagineadeansamblu,dacăexistaîntr-adevăraşaceva.

În scurtele pauze dintre întrebări, Armanoush cerceta locul şi oamenii, intuind de unde veneanumele cafenelei. Tensiunea constantă dintre realitatea vulgară şi fantezia înşelătoare, noţiunea depersoanedinafarăversusnoi,ceidinăuntru,reverialoculuişi,înceledinurmă,expresiamohorâtădepe chipurile bărbaţilor, de parcă s-ar fi gândit disperaţi ce să aleagă – fie să care greutatea relaţiiloramoroasehaotice,fiecauşurătateasă-ifacăpejumătatereali…totulevocaoscenădintr-unromandeKundera. Totuşi, ei nu-şi dădeau şi nu-şi puteau da seama de asta, fiind prea învăluiţi în atmosferaaceea,făcândînpreamaremăsurăpartedinea,întocmaicapeştiicăroraleecuneputinţăsăcuprindăimensitateaoceanuluiîncareînoatăprinlentileleînceţoşatealeapelorce-iînconjoară.

Asemănareacafeneleicuoscenădin romanele luiKunderanufăcudecâtsădubleze interesul luiArmanoush.Observămultealtelucruri,inclusivfaptulcătoatălumeadelamasăvorbeaengleza,deşicuaccentşigreşelidegramatică.Îngeneral,nupăreausăaibăniciunfeldeproblemeînatrecedelaturcălaengleză.Laînceput,Armanoushpuseaceastăuşurinţăpeseamaîncrederiilorînsine,însăpânălaurmăbănuicăfactorulcefacilitaaceauşurinţăeraprobabilmaipuţinîncredereaînenglezalor,câtlipsade încredere înorice limbăexistentă.Sepurtauşivorbeaudeparcă, indiferentcear fi spussaucumarfispus lucrulăla,nimeninuputeaexprimaîntr-adevărşideplineulcelmai tainicşi, laurmaurmei,limbajuleradoarunstârvurâtmirositordecuvintemincinoase,putrededemultpedinăuntru.

Armanoushmaiobservă,deasemenea,cămajoritateapozelorînrămatecudrumuriînfăţişaufieţăridinVest, fie locuriexotice;puţineaveauvreo legăturăcualtceva.Deşi făcuseaceastăobservaţie,nupreaştiacums-ointerpreteze.Poatezborulimaginaţieicelordeaicieraorientatfiespremutareaîntr-oţarădinVest,fiesprefugaîntr-oţarăexoticăîndepărtată.

Unvânzătorambulantoacheşşislabsestrecurăînăuntru,aproapeascunzându-sedechelneriicarel-arfipututdaafară.Bărbatulcăraotavăimensăcumigdalegalbene,nedescojite,aşezatepecuburidegheaţă.

—Migdale!strigă,deparcăarfifostnumelecuivapecareîlcăutadisperat.—Vinoîncoace!strigăCaricaturistulAlcoolicdeparcăarfirăspunslanumeleăla.Migdalele se potriveau perfect cu ceea ce bea în momentul ăla: bere. Abandonase deja făţiş

Alcoolicii Anonimi, mai puţin din motive de dependenţă, cât de onestitate, nevăzând nici unmotiv

pentru care să se numească singur alcoolic dacă nu era.Nu i se părea onest. În schimb, hotărâse sădevinăpropriulsupraveghetor.Azi,depildă,aveasăbeadoartreiberi.Dupăceobăusepenerăsuflatepeprima,îimairămâneaudouă.Dupăaceeaaveasăseoprească.Da,puteafacefaţădisciplineiăleiaşifără jalnicele îndrumăriprofesionalealealtora.Dupăceluăaceahotărâre,cumpărăpatrupolonicedemigdaleşileîngrămădiînmijloculmesei,astfelîncâttoatălumeasăpoatăajungecuuşurinţălaele.

Între timp,Armanoush era asaltată de omulţime de gânduri. Îl urmărea pe chelnerul deşirat, cufigurărătăcită,luândcomenziletuturorşieraoarecumsurprinsăsăvadăatâtdemulţioamenibând.Îşiaminticomentariuleigeneraldinsearatrecutădespremusulmanişialcool.EracazulsălepomeneascădepasiuneaturcilorpentrualcoolamiciloreidelaCaféConstantinopolis?Câtdinceeaceseîntâmplaaicieracazulsăledezvăluie?

Câteva minute mai târziu, chelnerul se întoarse cu un pahar mare de bere înspumată pentruCaricaturistulAlcoolic şiocarafădevinsecpentruceilalţi.Pecând turnavinuldeun roşu închis înpaharele elegante,Armanoush avuocazia să-i observepeoamenii de lamasă. Îşi închipui că femeiacolţuroasăcarestătealângă,şitotuşilasutedekilometridepărtaredebărbatulmasiv,cunasborcănattrebuia să fie soţia lui. Îi studiepe rândpeCaricaturistulAlcoolic şipe soţia lui, cât şipeGazetarulHomosexual Ascuns, pe Poetul Extrem de Netalentat, pe Scenaristul Nenaţionalist de FilmeUltranaţionalisteşipe…nuseputuabţinesănuseuitelunglabrunetatânărăşisexydevizavideea,carenupărea să facăpartedingrup, cimaidegrabă era înmod straniu ataşată acestuia.Categoricopersoană care vorbea mult la mobil, bruneta se juca necontenit cu telefonul roz, strălucitor,deschizându-l aparent fărămotiv, apăsând pe o tastă sau alta, trimiţând unmesaj sau primind unul,absorbitădemicamaşinărie.Dincândîncând,seapropiadebărbatulcubarbădelângăeaşiîşifrecanasuldeurechealui.Evident,eranouaprietenăaScenaristuluiNenaţionalistdeFilmeUltranaţionaliste.

—Ierimi-amfăcutuntatuaj.Cuvinteleerauatâtdedesprinsedecontext,încâtArmanoushnuîşidăduseamaimediatdacăerau

adresatecuiva,cuatâtmaipuţinei.Totuşi,fiedinpurăplictiseală,fiedindorinţadeaseîmprietenicucealaltă achiziţie recentă a grupului, noua prietenă a Scenaristului Nenaţionalist de FilmeUltranaţionalisteiseadresaei:

—Vreisă-lvezi?Eraoorhideesălbatică,roşiecafoculiadului,ceseîncolăceaînjurulburicului.—Etare,ziseArmanoush.Femeiazâmbi,încântată.—Mulţumesc,spusetamponându-şibuzelecuunşerveţel,chiardacănumâncasenimic.Întretimp,Asyaostudiaseşieapefemeie,deşicuopriviremultmaidezaprobatoare.Întâlnindo

nouăfemeie,nuputeafacedecâtunuldinceledouălucruripecarelefăceadeobicei:fiesăaşteptesăvadăcândaveasă înceapăsăodeteste, fiesăo iapescurtăturăşisăodeteste imediat.Aleseadouavariantă.

Asyaselăsăpespateşiapucăpaharulîntredegetulmareşiarătător,cercetândlichidulroşu.Nuîşiluăochiidelapaharnicimăcarcândîncepusăvorbească.

—Defapt,dacăstămsăne-aducemamintecâtdevecheepracticatatuajului…,spuseAsya,însănuîşiterminăpropoziţia.

Înschimb,începuunanouă.—Laînceputulanilor’90,exploratoriiaudescoperitînAlpiiitalieniuncadavruexcelentconservat.

Aveamaibinedecincimiideani.Şicincizecişişaptedetatuajepecorp.Celemaivechitatuajedinlume!

—Adevărat?întrebăArmanoush.Măîntrebcefeldetatuajesefăceaupe-atunci.— Cel mai adesea îşi tatuau pe trup animale, cele care erau totemurile lor… probabil măgari,

căprioare, bufniţe, capre-negre – şi, bineînţeles, şerpi, sunt sigură că şerpii erau întotdeauna lamarecăutare.

— Uau, mai mult de cinci mii de ani vechime! se entuziasmă noua prietenă a ScenaristuluiNenaţionalistdeFilmeUltranaţionaliste.

—Însănucredcăaveauntatuajpeburic!gânguriacestadreptrăspuns.Şiîncepurăsărâdăîmpreună,apoisesărutarăşiseîmbrăţişară.Afară,petrotuar,eraucâtevameserăzleţe.Uncuplumohorâtseaşezălaunadinele,apoiunaltulşi

încă unul, cu nişte feţe citadine, serioase şi stresate. Armanoush le urmărea curioasă gesturile,asemuindu-icuniştepersoanjedinromaneleluiFitzgerald.

— Avem oarecum tendinţa să asociem tatuajele cu originalitatea, inventivitatea şi chiar cumodernismul.Defapt,a-ţifacetatuajeînjurulburiculuieunadintrecelemaivechipracticidinistorialumii.Daţi-mivoiesăvăreamintesccă,pelasfârşitulsecoluluiXIX,ungrupdearheologidinVestadescoperit omumie.Aparţineauneiprinţese egiptene.Numele ei eraAmunet.Şi iaghiciţi!Aveauntatuaj.Ghiciţiunde?

AcumAsyaseîntoarsesprescenaristşiîlprividreptînochi.—Peburic!Scenaristulclipi,uimitsăvadăcâteradeinformată.Noualuiprietenăpărealafeldeimpresionată

cândîntrebă:—Deundeştiitoatechestiileastea?—Mamaeiareunsalondetatuaj,interveniCaricaturistulAlcoolicfărăsă-şidesprindăochiidela

Asya.Seafundăînscaun,rezistânddorinţeidea-isărutabuzelemânioase,rezistânddorinţeideacerefără

întârziereîncăobere,rezistânddorinţeideaîncetasăjoacerolulomuluicarenuera.Dispoziţia lui trecuneobservată.Armanoush îi detectă călduradinpriviri înmomentul în care se

uitălaAsyaşiintuicăeraprobabilîndrăgostitdeea.Între timp,Asyapărea într-o starede spirit cu totuldiferită,pregătindu-se să lansezeunnouatac

asupranoiiprieteneaScenaristuluiNenaţionalistdeFilmeUltranaţionaliste.Aplecându-seînfaţăcuoprivireneîndurătoareîntipărităpechip,spuse:

—Totuşi,tatuajelepotfiextremdepericuloase.Asyaaşteptăcâtevaclipe,tocmaiatâtcâtcuvântulpericuloasesă-şifacăefectul.—Instrumentelefolositelaaceastăoperaţieartrebuidezinfectatecumaregrijă,însăadevărulecă

nupoţisăfiiniciodatăsută lasutăsigur înprivinţarisculuicontaminării,care,desigur,eoproblemăserioasăavând învederecăceamaicomună tehnicăde tatuaje inserareacernelii înpielecuajutorulacelor…

Rostisecuvântulaceîntr-unfelatâtdeameninţător,încâtpetoţiceidelamasăîitrecurăfiorii.DoarCaricaturistulAlcoolicoprivicuolucirediabolicăînochi,savurânddinplinspectacolul.

—Aculestebăgatşiscosdinpieleînrepetaterânduri,într-unritmdeaproximativtreimiideoripeminut.

Scoaseoţigarădinpachet,mişcând-odemaimulteoriînainteşi-napoicapentruailustraprocesul,dupăcareoaprinse.NouaprietenăaScenaristuluiNenaţionalistdeFilmeUltranaţionaliste încercăsăzâmbeascălaacelgestcuconotaţiisexualeevidente,însăcevadinprivireaAsyeiofăcusăseopreascălajumătate.

— Infecţiile sângelui şi hepatita sunt doar două dintre nenumăratele boli letale pe care le poţicontracta într-un salon de tatuaj. Pictorul trebuie să deschidă de fiecare dată un pachet steril şi să-şispele mâinile cu apă caldă şi săpun, şi mai presus de toate să folosească dezinfectanţi şi să poartemănuşidecauciuc…Teoretic,bineînţeles,vreausăzic,haisăfimserioşi,cineşi-ardaatâtaosteneală?

—Afăcuttoateastea.Aceleeraunoi,iarmâinileîieraucurate,observănouaprietenăînturcă,cuonotăalarmatăînglas.

Asyanusedădubătută,continuândînengleză.—Mda,bine.Dinnefericirenuede-ajuns.Cumeracerneala?Ştiaicănunumaiacele,cişicerneala

trebuieschimbatădefiecaredată?Trebuiesăfoloseşticernealăproaspătălafiecareşedinţă, lafiecareclient.

—Cerneala…Acumnouaprietenăpăreade-adreptulîngrijorată.— Sigur, cerneala! întări Asya sigură pe ea. Sunt multe infecţii care pot apărea după ce-ţi faci

tatuajul, doar din cauza cernelii. Una dintre cele mai obişnuite e Staphylococcus aureus, care, dinnefericire–seîncruntă–,seştiecăpoatecauzaafecţiunicardiacegrave.

Deşi se străduia să nu-şi piardă calmul, auzind această informaţie, noua prietenă a ScenaristuluiNenaţionalistdeFilmeUltranaţionalistesealbilafaţă.Chiaratunciîisunămobilul,însănicimăcarnuseuitălael.

—Aiconsultatundoctorînaintesăţi-lfaci?întrebăAsyacuoexpresieîngrijoratădesprecaresperasăparădestuldeconvingătoare.

—Nu,spusenouaprietenăaScenaristuluiNenaţionalistdeFilmeUltranaţionaliste.Chipuleicăpătaseacumoexpresiegravă,ceschiţanoiriduriînjurulbuzelorşiochilor.—O,într-adevăr?Ei,nucontează,nu-ţifacegriji,adatAsyadinmâini.Aproapesigurn-osăse

întâmplenimicrău.Şi,spunândasta,selăsăpespătarulscaunului.CaricaturistulAlcoolicşiArmanoushauzâmbit,însă

ceilalţinuaureacţionatînniciunfel.Hotărândsăintreşielînjoc,CaricaturistulAlcoolicseîntoarsespreAsyacuoprivireamuzatăşi

vicleanăşiîntrebă:—Darpoatesăşi-lscoatădacăvrea,nu?Sepoatescoate,nu-iaşa?— Se poate, răspunse imediat Asya. Însă întreaga operaţie e extrem de dureroasă şi de

înspăimântătoare.Poţisăalegiunadintreceletreimetode:chirurgie,tratamentculasersauîndepărtareapielii.

Spunând asta, Asya luă o migdală din grămadă şi o descoji. Toată lumea de la masă, chiar şiArmanoush,nuseputuabţinesăseholbezeîngrozitălamigdală.Satisfăcutădereacţiaauditoriuluiei,Asya aruncămigdala în gură şi începu sămestece cu însufleţire.Ochii noii prietene a ScenaristuluiNenaţionalistdeFilmeUltranaţionalistesemărirăîntimpceopriveapeAsyamestecândmigdala.

—Personal,nuaşrecomanda-oniciodatăpeceade-atreia.Nucăcelelaltearfimaibune.Trebuiesăgăseştiundermatologsauunchirurgplasticianfoartebun–extremdebun.Costămult,darcepoţisăfaci? Fiecare vizită costă o căruţă de bani şi trebuie să plăteşti mai multe. Chiar şi după ce ţi-aiîndepărtattatuajul,osărămânăocicatricevizibilă,casănumaipomenescdedecolorareapielii.Dacăvrei să scapideasta, ainevoiede încăooperaţiedechirurgieplastică.Şi chiar şi atuncinuexistăogaranţiedesutălasută.

Armanoushsepişcăsingurăcasănuizbucneascăînrâs.—Păi,ce-arfisămaibemceva?intervenisoţiaCaricaturistuluiAlcooliccuunzâmbetobosit.Şice

motivmaibunamputeaaveacasăbemdecâtdomnulPoante?Cumîlchema?…Cecche?—Cecchetti,ocorectăAsya,blestemândîncăziuaîncarefusesedestuldebeatăcasăleţinăcelor

dingrupundiscursdespreistoriabaletului.—Da,da,Cecchetti,chicotiPoetulExtremdeNetalentatşiseapucăsă-iexplice luiArmanoush:

Dacăn-arfifostel,baleriniin-armaifitrebuitsăsechinuiemergândpevârfuri,înţelegi?—Ce-ofifostîncapullui?adăugăcinevaşiapoisepuserăcutoţiiperâs.— Spune-ne, Amy, de unde eşti? o întrebă Poetul Extrem de Netalentat pe Armanoush peste

murmurulobişnuitdincafenea.— De fapt, Amy e o prescurtare de la Armanoush, interveni Asya, aflată încă într-o dispoziţie

provocatoare.Earmeancăamericană!Cuvântularmeannusurprindeapenimeniîntr-unlocprecumCaféKundera,însăarmeanamerican

era cu totul altă poveste. Cu armean armean nu era nici o problemă – cultură similară, probleme

similare–,însăarmeanamericanînsemnacinevacareîidispreţuiapeturci.Toatecapeteleseîntoarserădintr-odată înspreArmanoush. Privirile lor stăruitoare dezvăluiau un interes amestecat cu panică, deparcăeaar fi fostocutiedecadouriviucoloratăalcăreiconţinut leeranecunoscut. Înăuntrulcutieiputeafiuncadoulafeldeîncântătorcaşiambalajulsauobombă.Armanoushridicăumeriideparcăs-arfioţelitîmpotrivauneilovituri,însă,fiinddeatâţiaaninişteobişnuiţiaicafenelei,membriigrupuluisepătrunseserămultpreamultdeapatialoculuicasăseagitepreamulttimp.

Totuşi,Asyanulăsăagitaţiasăscadă.—ŞtiaţicăfamilialuiArmanousheradinIstanbul?spuseîntredouămigdale.Aufostsupuşilatot

felul de suferinţe în 1915. Mulţi au murit în timpul deportărilor – din cauza foamei, oboselii,brutalităţilor…

Linişteabsolută.Niciuncomentariu.AsyastrânsenodulunpicmaitaresubprivirileîngrijoratealeCaricaturistuluiAlcoolic.

—Însăstră-străbuniculeiafostucisînaintedeasta,înprincipalpentrucă–AsyaseîntoarsespreArmanoush,deşiurmătoareaafirmaţieîieraadresatămaipuţineişimaimultmembrilorgrupului–eraintelectual!

Îşisorbiîncetvinul.—Faptecăintelectualitateaarmeanăafostexecutatăprima,astfelîncâtcomunitateasăfielipsită

deminţilecareoconduceau.Nudurămultpânăsăfiespartătăcerea.— Chestia asta nu s-a întâmplat, spuse Scenaristul Nenaţionalist de Filme Ultranaţionaliste

scuturândcuputeredincap.N-amauzitniciodatădespreaşaceva.Trasedinpipăşi,prinnoruldefum,oprivipeArmanoushdreptînochi,iarglasulluicoborîpânăla

oşoaptăplinădecompasiune.—Uitecee, îmiparefoarterăupentrufamilia ta, îţi transmitcondoleanţelemele. Însă trebuiesă

înţelegi că toateastea se întâmplaupe timpde război.Oameniimureaudeambelepărţi.Ai ideecâţiturciaumuritdemânarebelilorarmeni?Te-aigânditvreodatălacealaltăversiuneapoveştiiăsteia?Punpariucănu!Darsuferinţafamiliilorturce?Eotragedie,însătrebuiesăînţelegemcă1915nuera2005.Vremurileeraudiferitepeatunci.Peatuncistatulturcnicimăcarnuexista,cidoarImperiulOtoman,pentrunumeleluiDumnezeu!Erapremodernăşitragediileeipremoderne.

Armanoushstrânsedinbuzeatâtdetare, încâtparcătotsângeleisescursesedinele.Aveaatâteacontraargumente,cănuştiaexactdeundesăînceapă.Cen-arfidatcaBaronBaghdassariansăfieacoloşisăaudătoateastea.

TăcerealuiArmanoushfuumplutăimediatdeîntrerupereaAsyei:—A,da?Credeamcănueştinaţionalist!— Nu sunt! exclamă Scenaristul Nenaţionalist de Filme Ultranaţionaliste ridicând vocea câteva

octave.Casă-şipăstrezestăpânireadesineîncepusă-şimângâiebarba.Însărespectadevărurileistorice.

—Oamenilorlis-aspălatcreierul,spuseironicnoualuiprietenăînîncercareadea-şisusţineiubitulşiînacelaşitimpdeaserăzbunapentrudiscuţiacutatuajul.

AsyaşiArmanoushschimbarărapidcâtevapriviri.Chiarînaceaclipă,chelnerul, îşifăcudinnouapariţiaşiînlocuicarafadevingoalăcuunanouă.

—Ei,cineştie?Poatecăşivouăvis-aspălatcreierul,spuseArmanoushîncet.—Mda,cineştie?oîngânăAsya.Ceştimnoidespre1915?Câtecărţipesubiectulăstaaicitit?Câte

puncte de vedere controversate ai comparat şi ai opus unul altuia?Ce cercetări, ce literatură?…Punpariu că n-ai citit nimic! Însă eşti atât de convins. Nu înghiţim întotdeauna ce ni se dă? Pilule deinformare,pilulededezinformare.Înfiecareziînghiţimcâteunpumnîntreg.

—Suntîntrutotuldeacord,sistemulcapitalistneanuleazăsentimenteleşineciunteşteimaginaţia,interveniPoetulExtremdeNetalentat.Sistemulăstaeresponsabildedezvrăjirealumii.Doarpoezianemaipoatesalva.

—Uite ce e, replică Scenaristul Nenaţionalist de Filme Ultranaţionaliste. Spre deosebire de alţioamenidinTurcia,amfăcutogroazădecercetăripesubiectulăstadatorităslujbeimele.Scriuscenariipentrufilmeistorice.Citesctottimpulistorie.Decispunastanupentrucăamauzit-oînaltăpartesaupentru că am fost dezinformat. Din contră! Spun asta din perspectiva cuiva care a făcut cercetărimeticuloaseasuprasubiectuluiăstuia.

Seopricasăiaogurădevin.—Pretenţiile armenilor sunt bazate pe exagerare şi distorsionare. Să fim serioşi, uniimerg chiar

până la a pretinde că am ucis douămilioane de armeni. Nici un istoric cumintea întreagă n-ar luachestiaastaînserios.

—Chiarşiunuledejapreamult,săriAsya.Chelnerulîşifăcudinnouapariţiacuonouăcarafăşioexpresieîngrijoratăpechip.Făcuungest

înspreCaricaturistulAlcoolic:—Vreţisămaicomandaţi?Înlocdeasta,fuconcediatcuungestalmâinii.Fiindcăterminasedemultceletreiberişicredincios

hotărâriisaledeanubeamaimulte,CaricaturistulAlcoolictrecusedejapevin.— Dă-mi voie să-ţi spun ceva, Asya, zise Scenaristul Nenaţionalist de Filme Ultranaţionaliste

umplându-şidinnoupaharul.AiauzitdeproceseleabominabilealevrăjitoarelordinSalem,nu-iaşa?Lucrulcelmaiinteresantecăaproapetoatefemeileacuzatedevrăjitorieaufăcutmărturisirisimilare,auprezentat simptomecomune, inclusiv faptul că leşinau toateodată…Minţeau?Nu!Seprefăceau?Nu!Sufereaudeoisteriecolectivă.

—Cevreasă-nsemneasta?întrebăArmanoushabiastăpânindu-şifuria.—Da,cedracu’înseamnăasta?spuseşiAsya,fărăsă-şicontrolezefuria.Scenaristullăsăunzâmbetobositsătreacăpestechipulluimohorât.—Existăîntr-adevăristeriecolectivă.Nuspuncăarmeniiarfiistericisaucevadegenulăsta,numă

înţelege greşit. Este un fapt dovedit ştiinţific că grupurile sunt capabile să manipuleze credinţele,gândurile individuale ale membrilor lor, chiar şi reacţiile fizice. Continui să auzi aceeaşi povesterepetatălanesfârşitşiimediattetrezeşticăţi-aiînsuşit-o.Dinacelmoment,aceastaînceteazăsămaifiepovesteaaltcuiva.Nicimăcarnumaieopoveste,cirealitate,realitateata!

—Ecaşicândte-aiaflasubputereauneivrăji,observăPoetulExtremdeNetalentat.Trecându-şiomânăprinpăr,Asyaseaşeză într-o rână înscaun, trasecâteva fumuridin ţigarăşi

spuse:—Dă-mi voie să-ţi spun ce e isteria. Toate scenariile alea pe care le-ai scris pân-acum, întregul

serialTimur Inimă de Leu – turculmusculos, herculeean, trecând de la o aventură la alta împotrivaidiotului bizantin.Asta numesc eu isterie. Şi, odată ce o faci să devină un spectacol televizat şi facimilioane de oameni să-şi însuşească mesajul tău îngrozitor, chestia asta se transformă în isteriecolectivă.

DedataastaGazetarulHomosexualAscunsafostcelcareaintervenit.—Da,toţieroiiăiaturcivulgardemachopecarei-aicreatcasăridiculizeziefeminareaduşmanului

suntsemnedeautoritarism.—Ce v-a apucat? întrebă ScenaristulNenaţionalist de FilmeUltranaţionaliste, iar buza de jos îi

tremura de furie. Ştiţi foarte bine că nu cred în porcăriile astea. Ştiţi că spectacolele alea sunt doardivertisment.

Armanoushsestrăduidintoateputerilesăschimbedispoziţia.DeşiştiacăBaronBaghdassariannuar fi deloc de acord cu asta, era convinsă că creşterea tensiunii nu ajuta cu nimic la recunoaştereagenocidului.

—Tabloulînrămatdeacolo,arătăînspreperete.ŞtiţicăîntabloulălacuramăportocalieeoşoseadinArizona?Oşoseapecaremamaşicumineumblamdemulteoricânderamcopil.

—Arizona,murmurăPoetulExtremdeNetalentatşioftădeparcănumeleacelafăceaaluzielauntărâmutopic,unfeldeShangri-La.

ÎnsăAsyanuaveadegândsălaselucrurileaşa.—Tocmaiastae,spuse.Ceeace-aifăcutechiarmairău.Dacăaificrezutîncefăceai,dacăaifi

crezut câtuşi depuţin în filmele tale, ţi-aş fi pus încă la îndoialăpunctul devedere, dar cel puţinnusinceritatea.Scriiscenariilealeapentrumase.Scrii,vinzişicâştigiogrămadădebani.Şidupăaiaviiaici,teascunziîncafeneauaastaşiîţibaţijocdefilmelealeaîmpreunăcunoi.Astaeipocrizie!

Scenaristulsealbidintr-odatălafaţă,expresiaiseînăspri,iarprivireaîideveniglacială.—Cinetecrezicasă-mivorbeştimiedespreipocrizie,domnişoarăBastardă?Decenuteducisă-ţi

cauţitatălînlocsămăenervezipemine?Seîntinsedupăpaharuldevin,însănumaieranicionevoie,fiindcăunpahardevinveneadejaspre

el:CaricaturistulAlcoolicsăriseînpicioare,înhăţaseunpahardevinşiîlaruncaseînscenarist,ratândlamilimetru.Paharullovioramădepeperete,împrăştiindvinpestetot,însăînmodsurprinzătornuse

sparse.Nereuşindsă-şiloveascăţinta,CaricaturistulAlcoolicîşisuflecămânecile.DeşinueranicimăcarpejumătatelafeldesolidprecumCaricaturistulAlcoolic,însălafeldebeat,

ScenaristulNenaţionalistdeFilmeUltranaţionalistereuşisăeviteprimalovitură.Apoiserefugierapidîntr-uncolţ,cuochiilauşă.

Nicinuşi-adatseama.GazetarulHomosexualAscunsţâşnidepescaunulluişisenăpustiîncolţcucarafa în mână. În clipa imediat următoare scenaristul zăcea pe jos, iar sângele îi şiroia pe frunte.Tamponându-şicapulcuunşervetînsângerat,caovictimăderăzboi,seholbămaiîntâilagazetar,apoilacaricaturist,apoiîntr-oparte.

Însălaurmaurmei,CaféKunderaeocafeneaconfortabilă, îngrozitordeintelectuală,underitmulvieţiinue,dinfericiresaudinnefericire,niciodatătulburat.Nueunlocpentrubătăiîntrebeţivi.Chiarînainte ca fruntea scenaristului să seopreascădin sângerat, toţi ceidin cafenea se întorseserădeja laceeacefăceauînaintedeafiîntrerupţi–uniistrâmbându-se,alţiisporovăindlaunvinsauocafea,iaralţiievadândînfotografiileînrămatedepepereţi.

1.BătăliadelaYarmuk(636)întremusulmanişibizantini,încheiatăcucapitulareaDamascului.2.CarolMartel(686-741),regealfrancilor.I-aînvinspearabiînbătăliadelaPoitiers(732).3.Asasinii–sectăislamicăfondatăînIranîn1090deHassanbinSabah.Numelesectei,Hashashini,e

derivatdeladrogulhaşiş.4.Nizam-al-Mulk–poet,matematicianşiastronomucisdesectaAsasinilor(1092).5.Hulagu(1217?-1265)–nepotalluiGenghis-HanşifratealluiKublai-Han,fondatoralDinastieiIl-

Khanidcareadurataproape70deaniînPersia.Între1251şi1256duceînPersialupteîmpotrivaismailiţilor(cunoscuţişisubnumeledeAsasini).

6.Op.cit.,p.593.7. Lucrare publicată în 1958 a filosofului şi criticului William Barrett (1913-1992), care explică

publiculuilargfilosofiaexistenţialistă.8.LaylaşiMajnun–povesteclasicădedragostedinOrientulMijlociu;YusufşiZulaykha–poveste

coranică,echivalentullegendeibiblicealuiIosifşianevesteiluiPutifar.

CAPITOLULUNSPREZECE

Caiseuscate

Zoriistausămijească,numaiedecâtunpaspânălaacelpragstraniudintrenoapteşizi.Esingurulmomentcândmaiecuputinţăsăgăseştimângâiereînvise,şitotuşipreatârziucasăleconstruieştidelacapăt.

Dacăexistăunochiîncelde-alşapteleacer,unOchiDivincevegheazădesusasupratuturor,Elarfi trebuit să supraveghezemultă vreme Istanbulul ca să-şi dea seama cine ce făcea în spatele uşilorînchiseşicine,dacăexistacineva,rosteablasfemiilaadresaLui.Celuidinceroraşulîipăreaprobabilunmodelstrălucitordelicăriripestriţe,împânziteîntoatedirecţiile,nişteartificiiexplodândînmijloculîntunecimiidese.Înclipaastamodelulurbanstrălucitorecoloratînnuanţedeportocaliu,roşuşiocru.Eoconfiguraţiedescânteieri,undefiecarepuncteoluminăaprinsădecinevacareetreazlaoraasta.DeundeesituatOchiulDivin,deacolo,dedeasupra, toateacestebecuriaprinsesporadictrebuiesăparăîntr-operfectăarmonie,licărindnecontenit,deparcăi-artrimiteluiDumnezeuunmesajcifrat.

Înafaraacestorlicăririrăzleţe,înIstanbuleîncăîntunericbeznă.Pestrăzilemurdareşistrâmteceşerpuiesc prin vechile cartiere, în noile clădirimoderne cu apartamente ce se înghesuie în cartiereleconstruiterecentsauînsuburbiileluxoase,oameniidormduşi.Maipuţinunii.

UniilocuitoriaiIstanbululuis-autrezit,cadeobicei,maidevremedecâtceilalţi.Imamiidinîntreguloraş, de pildă; cei tineri şi cei bătrâni, cei cu glasuri dulci şi cei cu glasurimai puţin dulci, imamiimoscheilormarisuntprimiicaresetrezesc,gatasăchemecredincioşiilarugăciuneadedimineaţă.Apoimaisuntcovrigarii.Şieisunt treji şise îndreaptăsprebrutăriilede lacare-şi iaucovrigiicrocanţicususanpecareîivorvindetoatăziua.Înconsecinţă,brutariisuntşieitreji.Uniidineidormdoarcâtevaore înainte să înceapă lucrul, în timp ce alţii nu dormniciodată noaptea. În fiecare zi, fără excepţie,brutariiîşiîncălzesccuptoarelepelamijloculnopţii,astfelîncâtînaintedeivireazorilorbrutăriilesăfieplinedemireasmadelicioasăapâinii.

Menajerelesuntşiele treze.Femeileasteade toatevârstelese trezescdevremecasăschimbecelpuţindouăsautreiautobuzediferitecasăajungălacaselecelorînstăriţi,undevorfreca,curăţaşilustruitoată ziua. Aici e o cu totul altă lume. Femeile cu bani sunt întotdeaunamachiate şi nu-şi trădeazăvârsta.Spredeosebiredesoţiimenajerelor,soţiidinsuburbiesuntîntotdeaunaocupaţi,surprinzătorde

politicoşişioarecumefeminaţi.Timpulnueunarticolrar însuburbii.Oamenii îl folosesccuaceeaşigenerozitateşilibertatecucarefolosescapacaldă.

Zoriis-auivit. Înmomentulăstaoraşuleoentitatevâscoasă,aproapegelatinoasă,cevaamorf,pejumătatelichid,pejumătatesolid.

Ochiului Divin din înaltul cerului casa familiei Kazancı îi pare probabil o sferă strălucitoare descânteierimurdare înmijlocul umbrelor nopţii.Majoritatea încăperilor sale sunt tăcute şi întunecate,doarîncâtevaeaprinsălumina.

Unuldintre locuitoriicaseifamilieiKazancı treji laoraastaeArmanoush.S-atrezitdevremeşiaintrat imediat pe internet, dornică să le povestească membrilor de la Café Constantinopolis despreincidentul şocant din ziua trecută. Le-a povestit despre cercurile boeme din Istanbul şi apoi despreceartă,rezumândfiecarepersonajşifiecaredetaliupecareleobservaselaCaféKundera.ÎnmomentulăstalefaceodescrieredetaliatăaCaricaturistuluiAlcoolic,adăugândcăacestagăsiseonouăutilitatevinuluidelamasă.

Caricaturistulpareamuzant,

scrieAnti-Khavurma.

Spui deci că ar putea face puşcărie pentru că l-a desenat pe prim-ministru în chip de lup? Umorul e o afacere

serioasăînTurcia!Mda,pareuntiptare,

încuviinţeazădoamnaPeacock/Siramark.

Spune-nemaimultedespreel.

Însăseparecăcinevadăincidentuluiointerpretarecutotuldiferită.

Haideţi, oameni buni, nu e nimic grozav sau interesant în ceea ce-l priveşte pe el sau pe orice alt personaj dincafeneaua aia mizeră. Nu vedeţi, sunt doar feţe şi nume din partea boemă, avangardistă, cu pretenţii artistice aIstanbulului.Oelitătipicădeţarădinlumeaatreiacareseurăştepesinemaimultdecâtoricealtcevapelume.

ArmanoushtresărilaacestmesajscurtalluiBaronBaghdassarianşiseuităînjur.Asyadoarmeînparteacealaltăacamerei,cuSultanalCincileaghemuitpepiept,operechedecăşti

peurechişiocartedeschisăînmână:TotalitateşiinfinitdeEmmanuelLevinas.LângăpatulAsyeieocarcasădeCD–JohnnyCashîmbrăcatdincappână-npicioareînnegru,proiectatpeuncercenuşiuşisumbru,cuuncâine într-oparteşiopisică încealaltă,uitându-secuoprivirestăruitoareşiseveră lacevaieşitdincadru.Asyaaadormitcuwalkmanulfixatpereplay.Şiînprivinţaastaefiicamameiei,

fiindperfectcapabilăsăluptecutotfeluldevoci,însăincapabilăsăfacăfaţătăcerii.Armanoushnupoateînţelegeversuriledinloculîncareseaflă,însăpoateauziritmulînvârtindu-se

cauntitirez.ÎiplacesăaudăvoceadebaritonaluiCashprelingându-sedincăştiînîncăpere,lafelcumîi place să audă diferite zgomote dinăuntru sau din afară: rugăciunile de dimineaţă răsunând dinspremoscheile îndepărtate; zăngănitul lăptarului când lasă sticlele cu lapte în faţa băcăniei de vizavi;respiraţiauimitorderitmatăaluiSultanalCincileaşiaAsyei,unamestecşuierătordesforăiturişitors,deşi nu e întotdeauna uşor să-ţi dai seama căruia din ei îi aparţine fiecare; sunetul scos de vârfuldegetelor sale care se plimbă pe tastatură în căutarea celui mai bun răspuns pentru BaronBaghdassarian.Eaproapedimineaţă şi,deşiArmanoushnuadormit îndeajuns, se simte învioratădesentimentuldetriumfpecare-laiatuncicândînvingisomnul.

Dedesubt e camera bunicii Gülsüm. Poate că într-adevăr fusese Ivan cel Groaznic într-o viaţăanterioară,însăasprimeaeinuelipsitădemotiv.Camulţialţiipecareviaţaîiumpledeamărăciune,bunicaare şi eapovesteaei.Crescuse într-unorăşeldepecoastaegeeană,undeviaţaera idilică,darplinădeprivaţiuni;semăritasecuunKazancı,ofamiliemultmaibogată,multmaicitadinădecâtaei,însăcusiguranţămultmailipsitădenoroc;stingherealadeafitânăranevastădelaţarăauniculuifiualuneifamiliiînclinatespreplăcerişidezastre;povaradeaisefiîncredinţatsarcinade-anaştefii,cucâtmaimulţi,cuatâtmaibine,fiindcănuştiainiciodatăcâtaveausătrăiască,şifaptulcănăscusedoarfete,unadupăalta;îndurasedurereadea-şivedeasoţulîndepărtându-setotmaimultdeeacufiecarenaştere.

LeventKazancıeraunomimpulsiv,carenuezitasăse foloseascădecureapentrua-şidisciplinanevastaşicopiii;unbăiat,dacăAllahi-arfidăruitunbăiat,totularfifostînregulă.Treifetelarând,apoivisul şialpatruleacopil, în sfârşitunbăiat.Sperândcănorocul li se schimbase,au încercatdinnou,alcincileacopil,însăeraiarăşiofată.Totuşi,Mustafaerade-ajuns,eraexactceaveaunevoiecasăducămaidepartenumelefamiliei.Mustafa,alintat,răsfăţat,răzgâiat,favorizatîntotdeaunafaţădefete,fiecare capriciu îndeplinit…apoimelodia a încetat şi întunericul şi disperarea s-au strecurat în visulacela:MustafaaplecatînStateleUnitepentruanusemaiîntoarceniciodată.

BunicaGülsümeraofemeiecăreianu-ifuseseniciodatăîntoarsăiubirea;unadinacelefemeicarenuîmbătrâneautreptat,cidintr-odată,sărinddelavirginitatelariduri,căreianuisedăduseniciodatăşansasăzăboveascăîntreacesteetape.Sededicaseînîntregimeuniculuieifiuşiîlpreţuiseadeseaîndaunafiicelorsale,încercândsăgăseascăîneloconsolarepentrutoatelucrurilepecareviaţailerăpise.Totuşi, odată ajuns în Arizona, existenţa băiatului se limitase la vederi şi scrisori. Nu se întorseseniciodatălaIstanbulsă-şivizitezefamilia.BunicaGülsümîngropaseadâncînsufletuleidurereade-afirespinsă.Întimp,inimaiseîmpietrisedinceîncemaimult.Astăziaveaprivireacuivacareserefugiasedebunăvoieînausteritateşicareintenţionasălaselucrurileaşa.

Laprimuletaj, încolţuldindreapta,Petite-Maecufundată într-unsomnadânc, roşie-nobraji,cuguracăscată,sforăindliniştită.LângăeaeundulapdinlemndecireşpecareseodihnescSfântulCoran,o carte despre sfinţiimusulmani şi o lampăminunată ce răspândeşte o luminămolatică, de culoarea

salviei.Alăturidecarteseaflăunşiragdemătăniiînnuanţedeocru,cuopiatrădechihlimbaratârnatălacapăt,şiunpaharpejumătateplincuapăîncare-şiţineproteza.

Pentrueatimpulşi-apierdutdemultcursulliniar;de-alungulautostrăziiistorieinumaiexistăniciindicatoarede circulaţie, nici luminide avertizare şi nici un fel de indicaţii.E liberă săo ia înoricedirecţie sau să schimbe benzile. Sau se poate opri chiar înmijlocul drumului, refuzând să semişte,refuzândobligaţiadeaînainta,devremecenuexistăniciun„progres“înviaţaei,cidoarorepetiţieneîncetatăamomentelorizolate.

Zileleasteaîivinînmintecâtevaamintiridincopilărie,lafeldeviicaşicânds-arîntâmplaaicişiacum. Iat-o, o fată de opt ani, blondă, cuochi albaştri, dinSalonic, împreună cumama ei, plângândamândouă după ce tatăl ei murise în Războaiele Balcanice; apoi se vede la Istanbul, e sfârşitul luioctombrie, proclamareaRepubliciiTurcemoderne. Steaguri.Vedemulte steaguri, colorate în roşu şialb,iarpeelesemilunaşisteaua,fluturândînvântcaniştehaineabiaspălate.DinspatelesteagurilorseiveştechipulluiRizaSelim,barbaluideasăşiochiimarişitrişti.Apoisevedetânărăfemeie,stândlapianuleiBentley,cântândmelodiiveselepentruoaspeţiidichisiţi.

Încămăruţadedeasupraceleia luiPetite-MadoarmemătuşaCevriye.Areuncoşmarpecare l-aavut de nenumărate ori de-a lungul anilor. E din nou elevă şi poartă o uniformă urâtă, cenuşie.Directorul o cheamă în faţa clasei ca să dea un test oral. Începe să transpire abundent în timp ce seîndreaptăîntr-acolo,clătinându-senesigurăpepicioarelegrele.Niciunadintreîntrebărilecareisepunnuaresens.MătuşaCevriyedescoperăcă,defapt,nuaabsolvitliceul.Sefăcuseogreşealăundevaîndosareşiacumtrebuiasăterminedoarcursulălacasăabsolveşisădevinăprofesoară.Defiecaredatăsetrezeşteexactlaaceeaşiscenă.DirectorulscoatefoaiacunoteleclaseişiunstiloucucernealăroşieşitreceunzeroimensşiroşuchiarîndreptulnumeluiCevriye.

Ăstaecoşmarulpecare îl aredezeceani,decândşi-apierdut soţul.Acestaa fost închispentruluaredemită–oacuzaţiepecaremătuşaCevriye refuzase întotdeaunas-ocreadă.Şidoarcuo lunăînaintedeeliberareamuriturmărindoîncăierare,ucisdeuncabluelectricstupid.ÎnviseleeimătuşaCevriyevedeascenaasta iarşi iarşisegândea la infractorul(trebuia să fieun infractor)carepusesecablul acolo şi îi ucisese soţul.Visa că aştepta la porţile închisorii.Restul scenariului se schimbadefiecaredată.Uneoriseaflaacolocasă-lscuipeînfaţăpeucigaşdeîndatăceeraeliberatdinînchisoare,uneoriîlpriveadeladistanţă,iaralteoriîlîmpuşcaatuncicândpăşeaînluminasoarelui.

După ce-şi pierduse soţul, mătuşa Cevriye îşi vânduse casa şi se alăturase celorlalte fiice careajunseserăsăacceptefaptulcătrebuiausătrăiascăsubacelaşiacoperiş.Înprimelelunipetrecuteacolon-a făcut nimic altceva decât să verse lacrimi. Îşi începea ziua frunzărind fotografiile fostului ei soţ,vorbindu-le,suspinânddeasuprafiecăreia,pentrucalasfârşitulzileisăfiefrântădeobosealădeatâtasupărare.Ochiiîierauumflaţicadouăpungiroşiideatâtaplâns,nasuljupuitdeatâtasuflat–înstareaastafusesepânăîntr-odimineaţăcândseîntorsesedelacimitirşidescoperisecătoatefotografiilealeavechidispăruseră.

—Ce-ai făcut cu fotografiile lui? întrebase mătuşa Cevriye, ştiind prea bine pe cine trebuia săacuze.Dă-mi-leînapoi!

— Nu, răspunsese bunica Gülsüm pe un ton aspru şi glacial. Fotografiile îţi sunt tot timpul laîndemână.N-osă-ţipetrecizileleplângândpeele.Pentrucainimasăsevindece,ochiinutrebuiesălemaivadăuntimp.

Nimicnus-avindecat.Doarcăs-aobişnuitsăşi-l imaginezefărăsăsemaiuitelafotografii.Dincând în când, se trezea remodelându-i chipul, împodobindu-l cu o mustaţă grizonantă sau câtevasmocuridepărpeici,pecolo.DispariţiafotografiiloracoinciscutransformareamătuşiiCevriyeîntr-oprofesoarăintransigentădeistorienaţionalăaTurciei.

ÎncameradevizavideeadoarmemătuşaFeride.Eofemeiedeşteaptă,cuo imaginaţiebogată,ofemeieacolajelor.Numaide-arreuşisăţinătoatepieseleadunatelaunloc.Eneobişnuit,efabulos,eînspăimântătorsăfiiatâtdesensibil.Devremeceînoricemomentsepoateîntâmplaorice,nupoatefiniciodatăsigurădepământuldesubtălpileei.Nuexistăunsentimentdesiguranţăsaudecontinuitate.Totul vine în frânturi şi bucăţi care se roagă să fie puse laolaltă, şi totuşi sfidează orice noţiune detotalitate. Din când în când, mătuşa Feride visează că are un iubit. Îşi doreşte o dragoste care să oabsoarbă în întregime, până într-acolo încât să cuprindă nenumăratele ei anxietăţi, excentricităţi şianomalii.Uniubitcaresăadoretotullaea.MătuşaFeridenuvreaodragostecaresăfiebeneficăpărţiieibuneşisăneglijezeparteaeiîntunecată.Arenevoiedecinevacaresăfiealăturideealabineşilarău,însănătateaeimintalăşinebuniaei.Poatedeaianebunilorlevinemaigreusă-şigăseascăpecineva–îşispune–,nupentrucăsuntcompletduşi,cipentrucăegreusăgăseştipecinevadispussăaccepteatâţiaoameniîntr-unulsingur.

Însăasteasuntdoarvisecuochiideschişi.ÎnviseleadevăratemătuşaFeridenuvedenicăieriiubiţi,ci doar colaje abstracte. În timpul nopţii creează cârpeli în culori uimitoare şi în diverse formegeometrice.Vântulbatecuputere,curenţiioceanici îlurmează,iar lumeadevineosferăcunesfârşiteposibilităţi.Totceeaceeconstruitpoatefiînacelaşitimpdistrus.Doctoriii-auspusmătuşiiFeridesăolasemaimoale, să-şi ia pastilele regulat. Însă ei nu ştiu despre această dialectică. Creezi şi distrugicreezişidistrugicreezişidistrugi.MinteamătuşiiFerideeoexcelentămaestrăacolajelor.

LângăcameramătuşiiFerideeobaieşi,alăturideea,cameramătuşiiZeliha.Etrează.Stăîncapuloaselorînpat,cercetându-şicameradeparcăaraparţinealtcuiva,deparcăarfimemoratdetaliilecasăsesimtămaiapropiatădestrăinacarelocuieşteacolo.

Îşi priveşte hainele, zecile de fuste, toate scurte, toate viu colorate, felul ei personal de protestîmpotriva codurilor morale în mijlocul cărora s-a născut. Pe pereţi sunt poze şi postere cu tatuaje.MătuşaZeliha eo femeie care se apropiedepatruzecide ani, însă camera ei seamănăcucea auneiadolescente.Poatecăn-aveasăsematurizezeniciodată,iarfuriadinăuntruleinuaveasădispară,furiaaceeapecarei-otrecusefărăsăvreafiiceisale.Dinperspectivaei,oricinenueînstaresăserevolteşisăserăzvrătească,oricineelipsitdecapacitateadeanuseconformanupoateficonsideratîntr-adevăr

viu.Cheiaexistenţeiseaflăînrezistenţă.Restuloamenilorsuntîmpărţiţiîndouătabere:legumele,caresuntdeacordcuabsoluttotul,şiceştiledeceaidinsticlă,cărora,deşinusuntdeacordcumultelucruri,lelipseşteputereadeaseopune.Ceidinurmăsuntceimairăidintretoţi.MătuşaZelihainventaseoregulăînprivinţalor,pevremeaîncareaveaobiceiulsăfabricereguli.

ReguladefieraprudenţeipentrufemeiledinIstanbul:Dacăeştifragilăcaoceaşcădeceai,fie

găseşteocalede-anuintraniciodatăîncontactcuapaclocotităşisperăcăteveimăritacuunsoţideal, fieculcă-tecucinevaşi frânge-ţi inimacâtmaicurând.Sau înceteazăsămai fiio femeiefragilăcaoceaşcădeceai!

Optasepentruceade-atreiasoluţie.MătuşaZelihaurafragilitatea.Pânăînziuadefaţă,erasingura

dintrefemeileKazancıcareeraînstaresăseînfuriepeceştiledeceaicândsecrăpausubpresiune.MătuşaZelihaseîntindedupăpachetuldeMarlboroLightsdepetăbliapatuluişiaprindeoţigară.

Faptulcăîmbătrâneştenui-aschimbatdelocobiceiurileînceeacepriveştefumatul.Ştiecăşifiică-safumează. Toată chestia asta sună ca un pasaj ieftin dintr-o broşură a Ministerului Sănătăţii:Probabilitateaca şi copiiipărinţilordependenţide fumat sădevină fumători ede treiorimaimare.MătuşaZeliha îşi facegriji înprivinţa stăriiAsyei, însăedestulde înţeleaptăca să-şidea seamacă,dacăintervinepreamult,dândsemnedeneîncredere,nuvaobţinedecâtoreacţiederecul.Îiegreusăsimulezecănueîngrijorată,lafelcumîiegreusă-şiaudăpropriulcopilspunându-i„mătuşă“.Oucide.Cutoateastea,încăeconvinsăcăemaibinepentruamândouă.Le-aeliberatîntr-unfelşipemamă,şipefiică;celedouătrebuiausăfiedespărţitedinpunctdevederenominalpentruaputeafiataşatedinpunctdevederefizicşispiritual.Allahîiemartor;singuraproblemăecănucredeînexistenţaLui.

Tragegânditoaredinţigară,reţineoclipăfumulînplămâni,apoiîldăafarăcuungestmânios.DacăAllahexistă şi ştie atâtdemulte,decenu facenimiccu ştiinţaaiaaLui?Dece lasă lucrurile să seîntâmpleînfelulăsta?Nu,mătuşaZelihaehotărâtă,înniciuncaznuvacedareligiei.Atrăitcaoateeşi aşa va muri. Sinceră şi pură în blasfemia ei. Dacă Allah există într-adevăr undeva, ar trebui săapreciezemaidegrabăaceastăacuzaţiesincerăaei,specificădoarcâtorvaaleşi,decâtsăpleceurechealavorbeledulcidinrugăciunileegoistealefanaticilorreligioşi,caresuntpestetot.

ÎncameradincelălaltcapătaletajuluialdoileastămătuşaBanu.Şieaetreazălaoraasta.Ceade-atreiapersoanătreazădincasafamilieiKazancı.Îndimineaţaastasepetrececevaneobişnuitcuea.Faţaîiepalidă,iarînochiieimari,decăprioară,licăreşteîngrijorarea.Înfaţaeieooglindă.Sepriveşteşivedeofemeieîmbătrânităînaintedevreme.Pentruprimaoarădupămulţiani,îiedordesoţulei–soţulpecarel-apărăsit,însănul-aabandonatniciodatădetot.

Eunombuncaremerităosoţiemaibună.Nus-apurtatniciodatăurâtcuea,nui-aspusniciodatăvreuncuvântrăutăcios,însă,dupăce-şipierduseceidoifii,mătuşaBanunuamaisuportatsătrăiascăcuel.Dincândîncând,seducelavecheaeicasă,caostrăinăcareştiefiecaredetaliualunuilocdintr-

undéjà-vu.Pedrumcumpărăîntotdeaunacaiseuscate,preferatelelui.Odatăajunsăacolo,facepuţinăcurăţenie, coase câţiva nasturi, găteşte câteva feluri de mâncare, întotdeauna preferatele lui, şi faceordineprincasă.Nucăarficineştiecedestrâns,fiindcăeunbărbatcarepăstreazăcurăţenia.ÎntimpcemătuşaBanumunceşte,elopriveştedinapropiere.

Lasfârşitulzileioîntreabăîntotdeauna:—Rămâi?Răspunsuleilaîntrebareaastanuseschimbăniciodată:—Nuazi.Înaintesăplece,adaugă:—Aimâncareînfrigider,nuuitasăîncălzeştisupa,terminăpilaki-ulîndouăzile,altfelsestrică.

Nuuitasăuzivioletele,le-ammutatlângăfereastră.Eldăaprobatordincapşimurmurăcapentrusine:—Nu-ţifaceprobleme,ştiusă-miportsingurdegrijă.Mulţumescpentrucaise…Dupăasta,mătuşaBanuseîntoarcelacasafamilieiKazancı.Aşas-aîntâmplatzidezi,andean.În seara asta femeia din oglindă pare bătrână. Mătuşa Banu crezuse întotdeauna că faptul că

îmbătrânea rapid era preţul pe care trebuia să-l plătească pentru profesia ei. Majoritatea oamenilorîmbătrânescdelaanlaan,nuînsăşiclarvăzătorii:eiîmbătrânescdelaopovestelaalta.Dacăarfivrut,arfipututcereocompensaţie.Aşacumnulecerusedjinn-iloreiniciunfeldecâştigurimateriale,nulecerusenicifrumuseţefizică.Poateovaface într-ozi.PânăacumAllah îidăduseputereasăcontinuefărăsăcearămaimult.ÎnsăastăzimătuşaBanuaredegândsăcearăcevaînplus.

Allah,dă-miştiinţa, fiindcănumămaipot împotrividorinţeide-aşti, însădă-mişiputereade-aînduratoatăştiinţaasta.Amin.

Scoatedintr-unsertarmătăniiledejadşimângâiemărgelele.—Bineatunci,suntgata,haisă-ncepem.Allahsămăajute!Atârnatăderaftuldecărţipecareseaflălampacugaz,doamnaDulcesestrâmbă,nemulţumităde

roluldeobservatorcares-atrezitcă-ifusesedesemnat,nemulţumitădelucrurilelacarearesăfiecurândmartorăînîncăpereaasta.Întretimp,domnulAmarzâmbeşteamar,acestafiindsingurulfelîncareştiesăzâmbească.Emulţumit.Însfârşit,mătuşaBanueconvinsă.NuautoritateadedjinnadomnuluiAmara convins-o, ci curiozitatea ei demuritoare.Nu a putut rezista dorinţei de-a afla.Necesităţii aceleiaantediluvienede-aştimaimult…Laurmaurmei,cinei-arputearezista?

AcummătuşaBanuşidomnulAmarausăcălătoreascăîmpreunăîntimp.Din2005în1915.Pareafiocălătoriedestuldelungă,însăînanigulyabaniedoarochestiedecâţivapaşi.

Înfaţaoglinzii,întredjinnşistăpânaluiseaflăunvasdeargintcuapăsfinţită,adusădelaMecca.Înboluldearginteapăargintată,iarînapăseaflăopoveste,lafeldeargintată.

CAPITOLULDOISPREZECE

Sâmburiderodie

HovhannesStamboulian amângâiatbirouldin lemndenuc, lucratdemână, la care stătusede laînceputul după-amiezii şi a simţit suprafaţa netedă, strălucitoare alunecându-i subdegete.Negustorulevreu de antichităţi care i-l vânduse îi spusese că astfel de piese erau destul de rare fiindcă fuseserăfoartegreude lucrat.Sculptatdin lemndenuc în insuleleMăriiEgee,apoi împodobitcusertăraşeşicompartimente secrete ca o broderie fină. În ciuda delicateţii ornamentaţiei, biroul era atât de solid,încâtarfipututţinemaimultevieţi.

—Biroulăstaosă-ţisupravieţuiască,ţieşichiarşicopiilortăi!Negustorularâs,deparcăfaptulcămarfasalesupravieţuiaclienţiloreraoglumăobişnuităalui.—Nuesublimfaptulcăobucatădelemntrăieştemaimultdecâtnoi?Deşiştiacăremarcafusesefăcutăpentruademonstracalitateamărfii,HovhannesStamboulianse

întristasepuţin.Totuşi cumpărase biroul. Împreună cu el achiziţionase din acelaşi magazin o broşă – o broşă

delicată, în formă de rodie, acoperită cu fire fine de aur de jur împrejur, uşor crăpată înmijloc, cusâmburidinrubineroşiistrălucinddinăuntru.EraopiesălucratăcumaremăiestriedeunartizanarmeandinSivas,aşaisespusese.HovhannesStambouliancumpărasebijuteriapentrusoţialui.Plănuiasăi-odeaînsearaasta,dupăcinăsaumaibineînainte,deîndatăceterminacapitolulăsta.

Dintretoatecapitolelepecarelescrisese,acestaeracelmaisolicitant.Dacăarfiştiutcăaveasăfieatâtdeistovitor,probabilcăarfiabandonatîntregulproiect.Însăerabăgatpânăpestecapîncarteaaia,şisinguracaledeieşireerasăseţinădeea.HovhannesStamboulian,renumitpoetşigazetar,scriaînsecretocartecarenuaveaniciolegăturăcudomeniulluideactivitate.Puteafirespins,ridiculizatsaucriticatlasfârşit.Într-unmomentîncareîntregulImperiuOtomanerasătuldeîntreprinderiglorioase,mişcărirevoluţionareşidiviziuninaţionaliste,într-unmomentîncarecomunitateaarmeanăeraextremde fertilă în ideologii inovatoare şi dezbateri aprinse, în intimitatea casei sale el scria o carte pentrucopii.

Să scrii o carte pentru copii în armeană era ceva ce numai fusese niciodată făcut înainte, cevaaproape de neconceput. De ce nu exista nici măcar un text literar în domeniul ăsta? Din cauză că

minoritatea armeanădevenise o societate incapabilă să-şimai considere copiii copii?Copilăria era oinutilitate, dacă nu chiar un lux, refuzat unei minorităţi care trebuia să se maturizeze cât de repedeputea?SaufiindcăliteraţiidinIstanbulfuseserăînstrăinaţidetradiţiileoralepecarebunicileletreceaucucredinţămaidepartenepoţilorlor?

CarteasenumeaMiculPorumbelRătăcitşiŢaraFericirii.Eravorbadespreunporumbelrătăcitînînaltul cerului în timpcezbura cu familia şi prieteniipedeasupraunei ţări a fericirii.Porumbelul seoprea în numeroase sate, târguri şi oraşe căutându-i pe cei dragi şi la fiecare oprire asculta o nouăpoveste.

În felul ăsta,HovhannesStamboulian aduna în cartea lui vechi poveşti populare armeneşti,mareparte transmise din generaţie în generaţie, altele de mult uitate. Pe parcursul cărţii rămânea fidelautenticităţiifiecăreipoveşti,abiaschimbândcâteuncuvânt.Însăacumplănuiasăîncheiecarteacuopovestirenumaia lui.Cândova termina,carteavafipublicată înIstanbulşiapoidistribuită în toateoraşelemari,precumAdana,Harput,Van,TrabzonşiSivas,încaretrăiauomulţimedearmeni.Deşimusulmanii începuseră să folosească tiparniţa cam cu două secole în urmă, minoritatea armeană îşitipărisesingurăcărţileşitextelecumultînainte.

HovhannesStamboulianîşidoreacapărinţiiarmenisăciteascăpoveştileasteacopiilorlorînfiecarenoapteînaintesămeargălaculcare.Eraironicfaptulcăaceastăcarteîirăpiseatâtdemultdintimpînultimeleoptsprezeceluni,încâtelînsuşinufuseseînstaresăpetreacămaimultăvremecupropriiiluicopii. În fiecare după-amiază se retrăgea în camera asta, se aşeza la biroul ăsta şi scria cât timp eranevoie.Înfiecaresearăcândieşeadincameraaia,copiii luieraudejaînpatşidormeau.Nevoiade-ascriearuncaseovrajăasupratuturor lucrurilorşifiinţelordinviaţa lui. Însădinfericireseapropiadesfârşit. Capitolul pe care-l scria în seara asta era ultimul şi cel mai solicitant dintre toate. Când vatermina,vacoborî,valegaîntregul textcuofundă,vaascundebroşadeaurînăuntrulnoduluişi-ivaînmânapachetulsoţieisale.MiculPorumbelRătăcitşiŢaraFericiriiîieradedicatăei.

„Citeşte-o, te rog”, intenţionasăspună.„Dacănuedestuldebună,vreaus-oarzi.Până laultimafilă.Promitcănicimăcarn-osăte-ntrebdece.Dardacăţiseparecăebună,vreausăspun,destuldebunăcasăfiepublicatăşidistribuită,atuncidu-i-oluiGarabedEffendilaEdituraZorii.

Hovhannes Stamboulian respecta părerea soţiei sale mai mult decât pe a oricui. Avea gusturirafinateînceeaceprivealiteraturaşiartelefrumoase.Datorităospitalităţiiei,konak-ulăstavăruitdepeţărmul Bosforului fusese de ani de zile un centru pentru intelectuali şi artişti, vizitat de nenumăraţioamenidelitere,uniidejascriitoricelebri,alţiiîndevenire.Veneausămănânce,săbea,săcitească,săcontempleşisădiscutecuaprindereopereleunorasaualtora,şicuîncămaimultăaprinderepealelor.

Dupăceazburatmult,taremult,MiculPorumbelRătăcits-asimţitobositşiînsetatşis-aaşezatpe

ocreangăacoperitădezăpadăceaparţineaunuirodiucarestasăînflorească.Aluatniştezăpadăîncioculluimicşi,potolindu-şiastfelsetea,aînceputsăplângădupăpărinţiisăi.

—Nuplânge,miculeporumbel,aspusrodiul.Dă-mivoiesă-ţispunopoveste.Povesteaunuimic

porumbelrătăcit.HovhannesStamboulians-aopritfărăsăînţeleagăexactceanumeîlîmpiedicasăseconcentreze.A

oftatexasperat,sprepropria-isurpriză.Înultimaorăşimaibinemintealuifuseseunloccuaccesliberpentru toate gândurile sumbre. Nu reuşea deloc să înţeleagă de ce în adâncul sufletului era atât deîngrijorat,deparcămintealuilucradeunasingură,întrezărindgrijifărănume.Oricarearfifostmotivulceseascundeaînspateleacesteinelinişti,trebuiasăscapedetoropealaaia.Eraultimulcapitol,ultimapovestire.Trebuiasăfiebună.Astrânsdinbuzeşis-aîntorslascris.

—Păi,vorbeştichiardespremine.Eusuntporumbelulăla!aciripitmiratMiculPorumbelRătăcit.—A,da?aîntrebatrodiul,însănuapărutcâtuşidepuţinsurprins.Atunciascultăpovesteata…Nu

vreisăaflicare-ţivafisoarta?—Doardacăeunafericită,aspusMiculPorumbelRătăcit.Nuvreaus-oafludacăetristă.Dintr-odatăaerulnemişcatafoststrăpunsdeunzgomotdesticlăspartă.HovhannesStambouliana

tresărit înscaun,s-aopritdinscrisşis-a întors instinctivsprefereastrăcuurechileciulite, îngheţând.Multtimpnuaauzitnimicaltcevadecâturletulvântului.Destuldeciudatecătăcereais-apărutmairăuprevestitoaredecâtsunetulacelastraniu.Noapteaeraplinădeoîncremenirefantomatică,iarvântulurla afară de parcă ducea cu el mânia lui Dumnezeu, care spumega dintr-un motiv necunoscutmuritorilor. Deşi afară vântul biciuia pereţii, aici, în casă, era o linişte nefirească. HovhannesStamboulian s-a simţit atât de profund descurajat de liniştea aia neobişnuită, încât aproape că a fostuşuratcândaauzitniştesunetevenindde jos.Cinevatraversa îngrabăcasade launcapăt laaltulşidupăaceeaînapoi;paşialarmaţi,greoi,grăbiţideparcăarfifugitdecevasaudecineva.

Ăsta trebuie să fieYervant, şi-a zis pe cândonouă îngrijorare i se strecura în priviri, o expresiegânditoare şi înţelegătoare. Fiul lui celmare,Yervant, fusese întotdeauna neastâmpărat şi zgomotos,însăînultimavremeîncăpăţânareabăiatuluidepăşiseoricelimite.Defapt,HovhannesStambouliansesimţeapuţin vinovat că nupetrecea împreună cu el destul demult timppe cât ar fi trebuit.Evident,băiatultânjeadupătatăllui.Încomparaţiecuel,ceilalţitreicopiiaisăi,doibăieţişiofată,erauatâtdedocili,deparcăenergiafreneticăafrateluilormaimareaveaasupralorefectulunuitranchilizant.Întreceidoibăieţimaimicieraodiferenţădetreiani,însăeraulafeldeascultători.Apoiveneasoraceamaimică,singurafatăafamiliei,micuţaShushan.

—Nu-ţifieteamă,micuţăpasăre,azâmbitrodiulşişi-ascuturatzăpadadepecrengi.Povesteapecareamsăţi-ospuneunafericită.

Înholuldejospaşiis-auînteţitîngrijorător.AcumsunaucaşicândarfifostacolozecideYervanţi

care alergauneascultătoride launcapăt la altul, bătând şi strivindpodelele subpaşii lor. Însădintr-odată,înmijloculgoanei,is-apărutcăaauzitsunetulunuiglas,atâtdeneaşteptatşidescurtîncâteragreusăfiisigur–aspruşirăguşit,izbucnindpentruofracţiunedesecundă.Astaafosttot.Dupăaceeas-aaşternutdinnouliniştea,deparcătoateasteanuarfifostdecâtrodulimaginaţieilui.

Înmodobişnuit,arfiieşitdincamerăcasăverificedacătotuleraînordine.Însăsearaaceeanuerauna obişnuită.Nu voia să fie deranjat, nu acum, cândmai avea puţin până să terminemunca lui deoptsprezeceluni.Hovhannessezbăteaînneliniştecaunscufundătorcare,dupăces-ascufundatpreaadânc,nureuşeştesă-şiconvingătrupulsăînoateînapoi,pânălasuprafaţă.Vârtejulscrisuluieraimensşi încorsetant, însă de asemenea extrem de ademenitor. Cuvintele săreau încoace şi-ncolo pe hârtiapergamentoasă, implorându-l să încheie această ultimă poveste şi să le călăuzească spre destinul lorîndelungaşteptat.

—Bine atunci, a ciripitMicul Porumbel Rătăcit. Spune-mi povesteaMicului Porumbel Rătăcit.

Însăteprevindepeacumcă,dacăaudvreunlucrutrist,îmidesfacaripileşiîmiiauzborul.HovhannesStamboulianştiaceaveasăspunărodiulşicumîncepeaultimapoveste,însăînaintesă

apucesăopunăpehârtie,undevacevaacăzutpepodeaşis-aspartînbucăţi.Înmijloculzgomotului,urechealuiaprinsunsuspin;deşierascurtşiînăbuşit,arecunoscutimediatplânsulsoţieisale.Asăritînpicioare,s-adesprinscutotuldeabisulscrisuluişiaieşitlasuprafaţăcaunpeştemort.

Pe când se năpustea spre scări, Hovhannes şi-a amintit de cearta din dimineaţa aia cu Kirkor

Hagopian,unavocatrenumitşimembrualParlamentuluiOtoman.—Vremurileasteasuntpăcătoase, tarepăcătoase.Pregăteşte-tepentruceemairău,afostprimul

lucrupecarel-amormăitKirkorcânds-auîntâlnitlafrizerie.Maiîntâiaurecrutatbărbaţiiarmeni.„Nusuntemcutoţiiegali,nusuntemcutoţiiotomani?“,audeclaratei.„Musulmanisaunemusulmani,vomluptaîmpreunăîmpotrivaduşmanului!“Însăapoiaudezarmattoţisoldaţiiarmenideparcăeiarfifostduşmanul.Dupăaceeaaustrânstoţibărbaţiiarmeniînbatalioanedelucru.Iaracum,prietene,circulătotfeluldezvonuri…Uniispuncăosăvinăcevaşimairău.

Deşisincer îngrijorat,HovhannesStambouliannufusesefoarteafectatdeveştileacelea.El însuşierapreabătrâncasăfierecrutat,iarbăieţiiluipreatineri.Singuruldinfamiliecareaveavârstanecesarăpentru recrutare era fratelemaimic al soţiei sale, Levon. Însă acesta scăpase de serviciulmilitar întimpulRăzboaielorBalcanicedatorităfaptuluicăprimiseetichetade„întreţinător“încursulprocesului

deselecţie.Bărbaţiicareerausingurulsprijinfinanciaralfamiliilorlorerauscutiţideserviciulmilitar.Însăaceastăvecheregulăotomanăs-arputeaschimba.Înzilelenoastrenimeninuputeafiabsolutsigur.LaînceputulPrimuluiRăzboiMondial,anunţaserăcăîivorrecrutadoarpeceicareaveaudouăzecişicevadeani,însă,deîndatăcerăzboiulaluatamploare,aufostrecrutaţişiceicareaveautreizecişichiarpatruzecideani.

Lupta nu era deHovhannes Stamboulian.Nicimunca fizică grea. Iubea poezia. Iubea cuvintele,simţeafiecareliterăaalfabetuluiarmeanpelimbăşipebuze.Dupămultăgândire,aajunslaconcluziacălucruriledecareaveaceamaimarenevoiecomunitateaarmeanănuerauarmele,aşacumsusţineau

unii revoluţionari, ci cărţile, din ce în cemaimulte cărţi.Deşi dupăTanzimat1 se înfiinţaserămulteşcolinoi,aveaumarenevoiedemaimulţiprofesoricultivaţişicuvederilargişidecărţimaibune.Dupărevoluţia din 1908 se mai făcuseră ceva progrese. Populaţia armeană îi sprijinise pe Junii Turci însperanţa că felul în care aceştia aveau să-i tratezepenemusulmani avea să fienepărtinitor şi decent.JuniiTurcideclaraserălucrulăstaînproclamaţialor:

Fiecarecetăţeansevabucuradelibertatetotalăşiegalitate,indiferentdenaţionalitatesaureligie,

şiva fi supusaceloraşiobligaţii.Toţiotomanii, fiindegali în faţa legiidinperspectivadrepturilorşiobligaţiilor faţă de stat, sunt eligibili pentru posturi guvernamentale, în funcţie de abilităţile lorindividualeşideeducaţie.

Într-adevăr, nu se ţinuserădepromisiune, abandonândotomanismulmultinaţionalpentru turcism,

însăputerileeuropeneurmăreauatentimperiul;cusiguranţăvorintervenidacăsevaîntâmplacevarău.Hovhannes Stamboulian credea că în siuaţia de faţă otomanismul era cea mai bună soluţie pentruarmeni,nuideileradicale.Turcii,grecii,armeniişievreiitrăiauîmpreunădesecoleşigăseauîncăocaledeacoexistasubaceeaşiumbrelă.

—Nuînţeleginimic,nu-iaşa?asăritKirkorHagopianfurios.Trăieştiînbasmeletale!HovhannesStambouliannu-lvăzuseniciodatăatâtdedeprimatşidepornit.Totuşi,nus-apotrivit

vorbelorlui.—Nucredcăfanatismulnevaajutacuceva,aspuscuovoceaproapeşoptită.Credea cu tărie că fanatismulnaţionalist va folosi doar la înlocuireauneimizerii cu alta, lucrând

inevitabilîndefavoareacelorlipsiţişideposedaţidemijloace.Înceledinurmă,minorităţileserupeaudeentitateamaimareplătindunpreţenorm,doarpentrua-şicreapropriiiasupritori.Naţionalismulnueradecâtosubstituireaasupritorilor.Înlocsăfiiasupritdecinevadealtăetnie,sfârşeaiprinafiasupritdecinevadinaceeaşietnie.

—Fanatism!ChipulluiKirkorHagopians-aschimonosit,preschimbându-seîntr-omascătristă.—SosescveştidinnumeroaseoraşedinAnatolia.Nuaiauzitde incidenteledinAdana? Intră în

caselearmenilorsubpretextuldeacăutaarmeşilepradă.Nuînţelegi?Toţiarmeniivorfiexilaţi.Noitoţi!Şiiată-tetrădându-ţipropriulpopor.

HovhannesStamboulianarămastăcutuntimp,mestecându-şicapetelemustăţii.Apoiamurmuratîncet,darsigurpesine:

— Trebuie să lucrăm împreună, evreii, creştinii şi musulmanii. Atâtea secole sub acoperişulaceluiaşiimperiu.Amtrăitîmpreunăîntottimpulăsta,deşiavânddrepturiinegale.Acumputemfacedreptatetuturor,putemtransformaimperiulăstaîmpreună.

ÎnclipaaiaKirkorHagopianarostitcuvinteleaceleasumbrecuofigurăaproapeneînduplecată:—Trezeşte-te,prietene,numaiexistăniciunfeldeîmpreună.Dupăcerodiasespargeşisâmburii

seîmprăştiecare-ncotro,nuomaipoţifacelaloc.Acum, pe când stătea nemişcat în capul scărilor, ascultând liniştea stranie din casă, Hovhannes

Stambouliannus-apututabţinesănuvadăaceaimaginecuochiiminţii:orodiespartă,roşieşitristă.Vizibilalarmat,şi-astrigatsoţia:

—Armanoush!Armanoush,undeeşti?Probabilsuntcutoţiiînbucătărie,şi-azisşis-agrăbitspreprimuletaj.După începutulPrimuluiRăzboiMondial fusesedecretatămobilizareagenerală.Deşi toată lumea

dinIstanbulvorbeadespreasta,efecteleeis-aufăcutsimţitecuprecădereînoraşelemici.S-abătuttoba

pe străzi, repetându-se iar şi iar:Seferberliktir2!Seferberliktir!Ăsta a fostmomentul în care au fostluaţiînarmatămulţitineriarmeni.Maibinedetreisutedemii.Laînceput,tuturoracestorsoldaţilisedăduserăarme,întocmaicaşisemenilorlormusulmani.Totuşi,lascurttimp,lis-acerutsălereturneze.Spre deosebire de soldaţiimusulmani, cei armeni au fost încorporaţi în batalioane de lucru speciale.CirculautotfeluldezvonurinebuneşticăEnverPaşas-arfiaflatînspateleacesteidecizii:

—Avemnevoiedemânădelucrucaresăconstruiascădrumuripentrusoldaţi,anunţaseacesta.Apoiausositveşti şimaisumbre,dedataastadesprebatalioanelede lucru însine.Sespuneacă

armeniieraufolosiţilacelemaigrelemunciînconstrucţiadedrumuri,deşiuniiîşiplătiserăbedel3-ulşiarfitrebuitsăfiescutiţi.Sespuneacăbatalioaneleerauluatesăsapedrumuri,însăacestanueradecâtunpretext;defaptşidedrept,eraupusesăsapegropi,destuldeadâncişidelargicasă…Sespuneacăarmeniiaufostîngropaţichiarîngropilepecarefuseserăpuşisălesape.

—Autorităţileturceauanunţatcăarmeniiosă-şivopseascăouăledePaştecupropriulsânge!AstasusţinuseKirkorHagopianînaintesăplecedelafrizerie.Hovhannes Stamboulian n-a dat preamare crezare zvonurilor ălora. Totuşi, a recunoscut că erau

niştevremuripăcătoase.Cândaajunslaparter,şi-astrigatdinnousoţiaşi,văzândcănuprimeşteniciunrăspuns,aoftat.Pe

cândieşeaîncurteainterioarăşitreceapelângămasalungădinlemndecireşlacareluaumiculdejuncândvremeaerablândă,i-atrecutprinminteonouăscenădinMiculPorumbelRătăcit.

—Atunci ascultă-ţi povestea, a spus rodiul legănându-şi crengile şi scuturând câteva petice dezăpadă.Afostodatăcaniciodată,pecândcreaturileDomnuluieraunenumărateprecumboabeledegrâu,iaravorbipreamulteraunpăcat.

—Dece?aciripitMiculPorumbelRătăcit.Deceeraunpăcatsăvorbeştipreamult?Uşabucătărieieraînchisă.Ceeaceeradestuldeciudatlaoraaceeadinzi;Armanoushaveaobiceiul

sălucrezeacoloîmpreunăcuMarie,fataîncasăpecareoaveaudecinciani,întimpcecopiiiseadunauciorchineînjurullor.Nuînchideauniciodatăuşa.

HovhannesStamboulianapusmânapeclanţă,însă,înaintesăapucesăapesepeea,uşavechedelemnafostdeschisădinăuntruşis-atrezitfaţă-nfaţăcuunsoldatturc,unsergent.Ambiibărbaţierauatât de surprinşi să dea unul peste altul în felul ăsta, încât preţ de un minut s-au privit fără nici oexpresie.Sergentulşi-arevenitprimuldinuimire.Afăcutunpasînapoişi l-amăsuratpecelălaltdincappână-npicioare.Eraunbărbatoacheş,carearfiavutofaţătinereascăşibinevoitoaredacăn-arfifostasprimeaprivirii.

—Ceseîntâmplăaici?!aexclamatHovhannesStamboulian.Şi-a zărit soţia, copiii şi pe Marie aliniaţi lângă peretele din spate al bucătăriei, ca nişte puşti

pedepsiţi.—Avemordinsăpercheziţionămcasa,aspussergentul.Înglasulluinusesimţeaniciunfeldeostilitate,darnicidesimpatie.Voceaîisunadeparcăarfi

fost obosit şi, oricare eramotivul pentru care se afla acolo, ar fi vrut să termine şi să plece câtmairepede.

—Puteţisăneconduceţi,vărog,înbirouldumneavoastră?Aumerspânăînparteadinspateacaseişiauurcatgreoiscaraînspirală;HovhannesStamboulian

în faţă, sergentul şi soldaţii venind în urmă. Odată ajunşi sus, în birou, soldaţii s-au plimbat de jurîmprejur,uitându-selunglafiecarepiesădemobilier,caniştebondariceadunămiereîntr-uncâmpcuflorisălbatice.Aupercheziţionatdulapurile,sertareleşifiecareraftalbiblioteciicareseîntindeapetoţipereţii. Au frunzărit sute de cărţi, căutând documente ascunse între file; s-au uitat peste cărţile luipreferate,de laFlorilerăului, deBaudelaire laHimerele deGérard deNerval,Nopţile deAlfred deMusset,MizerabiliişiCocoşatuldelaNotre-DamedeHugo.Întimpceunsoldatoacheş,cunişteochicadouămărgelecercetabănuitorContractulsocialdeRousseau,HovhannesStambouliannus-apututabţinesămeditezelapasajelelacareseholbaomulfărăsălevadăîntr-adevăr:

Omulsenaşteliber,însăpestetotestepusînlanţuri.Înrealitate,diferenţaecăsălbaticultrăieşte

înăuntrul său, în timp ce omul social trăieşte în afara lui şi nu poate trăi decât raportându-se lapărereacelorlalţi,astfel încâtparesăprimeascăsentimentulproprieiexistenţedoarprinintermediulpărerilorcelorlalţidespreel.

Cândauterminatcucărţile,auînceputsăcercetezecugrijănenumăratelesertarealebirouluidenuc.

Înclipaaia,unuldintresoldaţiazăritbroşadeaurdepebirou.I-aîntins-osergentului,carealuatrodiaaceeaînminiatură,acântărit-oînpalmă,arăsucit-oînaerpentruavedeamaibinerubineledinăuntruşiapoii-adat-oluiHovhannesStamboulian,zâmbind.

—N-artrebuisălaşiobijuterieatâtdepreţioasălavedere.Uite,ia-o,azissergentulcuunaerdecurteniecalmă.

—Da,mulţumesc.Euncadoupentrusoţiamea,aspusliniştitHovhannesStamboulian.Sergentuli-aaruncatunzâmbetcomplice,cadelabărbatlabărbat.Însăimediatexpresialuiatrecut

delaamabilitatelaîmbufnare,iarcândavorbitdinnou,vocealuinumaipăstraniciourmădintonulacelablând.

—Spune-micescrieaici,azissergentularătândspreunmaldărdehârtiipecarelegăsiseînsertar,toatescrisecucaracterearmeneşti.

Hovhannes Stamboulian a recunoscut imediat poemul pe care îl scrisese într-unmoment în carecăzuselapatcufebrămare.Eraprintoamnatrecută.Zăcuseînpattreizileîntregi,fărăsăfieînstaresăsemişte, tremurând şi în acelaşi timp transpirând de parcă întregul său trup devenise un butoi pringăurile căruia apa se scurgea fără-ncetare. Armanoush stătuse tot timpul la căpătâiul lui, punându-iprosoapeînmuiateînoţetrecepefrunteşifrecându-ipieptulcucuburidegheaţă.Apoi,lasfârşitulceleide-atreiazile,cândfebrascăzuseînceledinurmă,luiHovhannesStamboulianîitrecuseprinminteunpoemşiîlîntâmpinasecapeorecompensăpentrusuferinţalui.Deşinueradelocunomreligios,credeacu tărie în recompensele divine despre care era convins că se înfăptuiaumai puţin prinmanifestărigrandioaseşimaicurândprinmicisemneşidaruriprecumacesta.

—Citeşte!aordonatsergentullovindfoile.HovhannesStamboulianşi-apusochelariişi,cuglastremurător,acitittareprimeleversuri:Copilulplânge-nsomnfărăsăştiedece,Unsuspindedorînăbuşit,şitotuşinesfârşitCenupoatefimângâiat.Astfeltânjescdupătine…— E o poezie, l-a întrerupt sergentul, accentuând ultimul cuvânt cu o intonaţie ce aducea a

dezamăgire.—Da,aîncuviinţatdincapHovhannesStamboulian,deşinuerasigurdacăăstaeraunlucrubun

saurău.Însălucireapecareazărit-oînochiisergentuluinupăreaatâtdeostilă.Poatecă-iplăcuse.Poatecă

aveasăpleceacum,luându-şisoldaţiicuel.

— Hov-han-nes Stam-bou-li-an, a murmurat sergentul, rostind poticnit cuvintele. Eşti un omînvăţat,unomcucarte.Eşticunoscutşirespectatdetoatălumea.Decearconspiraunomrafinatcatineîmpreunăcuomânăderebelideceamaijoasăspeţă?

HovhannesStamboulianaridicatochiiluinegridinfoaieşiaclipitabsent.Nuştiacesăspunăînapărarealuifiindcănuaveaniciceamaivagăideedesprelucruriledecareeraacuzat.

—Rebeliiarmeni…îţicitescpoeziileşiapoiserăzvrătescîmpotrivaSultanatuluiOtoman,aspussergentulîncruntându-segânditor.Îiîndemnilarevoltă.

Dintr-odatăHovhannesStamboulianaînţelesdeceeraacuzatşicareeragravitateaacesteiacuzaţii.—Domnuleofiţer,aspuseluitându-sefixlasergent,carelarândulluiseuitafixlael,deteamăcă,

dacăaveasăîntrerupăcontactulvizual,singurapuntedecomunicaredintreeivadispăreaodatăpentrutotdeauna. Şi dumneata eşti un om educat şi sunt sigur că vei înţelege dificultatea situaţiei mele.Poemelemele sunt ecoul imaginaţiei.Le scriu şi le public, însă îmi e cu neputinţă să verific cine leciteşteşicuceintenţiianume.

Cuofigurăîngândurată,sergentulşi-apocnitperândîncheieturiledegetelor.Apoişi-adresglasuldeparcăarfivrutsăsubliniezeimportanţalucrurilorpecareaveasălespună.

—Înţelegperfectdilemaasta.Totuşi,îţipoţicontrolapropriilecuvinte.Tueşticelcarelescrie.Tueştipoetul…

Într-un efort disperat de a-şi domoli sentimentul acela care se preschimba rapid în panică,HovhannesStamboulianacercetat încăpereapânăcândadatcuochiidefiul luicelmare,carestătealângă uşă, privind înăuntru. Când se strecurase afară din bucătărie? De când îi urmărea? Obrajiibăiatuluierauîmbujoraţideintensitateafurieiîmpotrivasoldaţilor.Însăcevadinexpresialuiascundeamaimultde-atât.ChipultânăralluiYervantpăreastraniudenetulburatşioarecumînţelept.HovhannesStambouliani-azâmbitfiului lui, încercândsă-lconvingăcălucrurileerauînordine,şiapoi i-afăcutsemnsăseîntoarcălamaică-sa.ÎnsăYervantnus-amişcat.

—Mi-eteamăcăvatrebuisăneurmezi,aspussergentul.—Nupot,azisHovhannesStamboulianfărăsăsegândească,însăşi-adatseamacâtdejalnicăera

scuzapecaresepregăteasăle-oofere.Înnoapteaastatrebuiesă-mitermincartea…Eultimulcapitol…Înschimb,acerutvoiesădiscute

cusoţiasa.Înaintesă-l ridice,ultimul lucrucare is-a întipărit înminteafostexpresiasoţiei lui,ochiimăriţi,

buzelelivide.ÎnsăArmanoushnicinuplângea,nicinupăreaşocată.Poatedoarextremdeobosită,deparcăfaptulcăstăteaînpragarfisecătuit-odeputeri.Câtarfivrutsă-ipoatăluamâinileîntr-alelui,săostrângătareînbraţeşisă-işopteascăsăfieputernică,săfieîntotdeaunaputernicădedragulcopiilorşialceluicareerapedrum.Armanousheragravidăînpatruluni.

Doarcândafostîmpinspeuşăînstradaîntunecoasăşi-aamintitHovhannesStambouliansă-ideasoţieisalecadoul.Şi-avârâtmâinileînbuzunareşis-asimţituşuratcăvârfuriledegetelorsalenuaudat

pesterodiadeaur.Olăsaseacasă,într-unsertaralbiroului.Azâmbituşorgândindu-secâtdeîncântatăvafiArmanoushcândovagăsi.

Deîndatăcesoldaţiiauplecat,s-auauzitpaşigrăbiţipescăriledelaintrare.Eravecinaturcoaicăde

vizavi.Ofemeieplinuţă,cuofireblândă,întotdeaunaveselă,deşiînclipaastanueradelocaşa.Văzândexpresia îngrozitădepe chipul vecinei,Armanoush a ieşit din transa ei şi a început să se lasepradăfricii.L-atraspeYervantaproapedeeaşiaşoptitcuniştebuzetremurătoare:

— Fiule, du-te până la unchiul Levon acasă… Spune-i să vină imediat încoace. Spune-i ce s-aîntâmplat.

Casa unchiului Levon se afla în apropiere, cum dădeai colţul pieţei. Locuia singur într-o casămodestă,cudouăetaje,dintrecareprimuleraocupatînîntregimedeatelierulpecare-lţinea.Fiindcăise refuzasemânauneiarmencefrumoase,pecareo iubise în tinereţeşipecareprobabilomai iubeaîncă,hotărâsesănusemaicăsătoreascăşidupăaceeaîşipetrecusetimpullucrânddingreuînatelierullui,careerarenumitpentrucalitateaproduselorsale.UnchiulLevonerameşterdecazaneşifăceacelemaibunecazanedinîntregulimperiu.

Dupăceaieşitînstradă,YervantafăcutcâţivapaşiîndirecţiacaseiunchiuluiLevon,însăapois-aopritbruscşia luat-o îndirecţiaopusă,direcţia încare fusesedus tatăl lui, şia începutsă fugă. Însăchiar şi după ce a alergat de la un capăt la altul al străzii, nu a zărit nici urmă de taică-său.Nimic.Nimeni.Caşicândsoldaţiiturcişitatălluiarfidispărutdintr-odată.

A ajuns acasă la unchiulLevon la scurt timpdupă aceea, însă sus nu era nimeni.Abătut la uşaatelierului,sperândcăpoateeraacolo.NueraneobişnuitcaunchiulLevonsălucrezepânătârziu.Însăuşaa fostdeschisădeucenicul lui,RizaSelim–un tânăr turc liniştit şimuncitor, cuopielealbăcaporţelanulşioclaiedepărnegruşicreţ.

—Undeeunchiulmeu?aîntrebatYervant.—StăpânulLevon aplecat, a spusRizaSelimcuovoce strangulată, pe care cugreu reuşea s-o

scoatădingâtlej.Auvenitsoldaţiişil-auluatcueiîndupă-amiazaasta.Deîndatăcearostitacestecuvintederăuaugur,RizaSelimadatdrumul lacrimilorpecareşi le

reţinea.BăiatuleraorfanşiunchiulLevonîifusesecauntatăînultimiişaseani.—Nuştiucesăfac,aspus.Aştept…În drum spre casă, Yervant a traversat în goană străzile şerpuitoare, abrupte, de la est şi vest,

căutândceva,orice ar fiputut fiun semn favorabil.A trecutpe lângăcafenelegoale,pieţemurdare,

caseşubrededinsprecareveneaumiresmedetürlü4şiplânsetedecopii.Singurulsemndeviaţăeraunpisoi gălbui cemieuna jalnic lângă o rigolămurdară, lingându-şi pântecelemicuţ într-un loc în carecarneaerasfâşiată,iarsângeleseînchegaseînjuruluneirăniadâncişiumflate.

Mulţianimaitârziu,cândsegândealatatăllui,Yervantîşiaminteadepisoiulacelacudesăvârşiresingurpe stradapustie şi întunecoasă.Chiar şi înSivas, înmicul satde catolici armenidinPirkinik,

undeauplecatdupăaceeasă se refugiezealăturidebunicul şibunica,doarca să fieexpulzaţi într-onoaptede soldaţii care intraseră încasă;chiar şi cânds-a trezitmergând înmijloculamiidearmenistorşideputeri,înfometaţi,bătuţi,păziţidesoldaţiicălări;chiarşicândîşitârşâiapicioarelede-alungulunuicovor lungşigrosdenoroi,vomă,sângeşi fecale;chiar şiatuncicândnuştiacumsăopreascăplânsetul surorii luiceleimici,Shushan, şicând, într-ozi, înmijloculunei învălmăşeli,adatdrumulmâiniieipentruofracţiunedesecundăşiapierdut-odinvedere;chiarşiatuncicândavăzutpicioarelemameiluiumflându-secadouăpernevineteşidureroase,acoperitecuvenepurpuriişisânge;chiarşiatunci când maică-sa a murit, liniştită şi uşoară ca o frunză uscată de salcie răsucindu-se în bătaiavântului;chiarşiatuncicândavăzutcadavreumflateşiîmpuţitezăcândde-alunguldrumului,grajduriplinedefumşifoc;chiarşiatuncicând,nemaiavândcesămănânce,elşifraţiiluis-auapucatsăpascăiarbă asemenea oilor, în deşertul sirian; chiar şi atunci când au fost salvaţi de un grup demisionariamericanicaresededicaserăstrângeriiorfanilorarmenirătăciţi icişicolopedrumulexilului;chiarşiatuncicândaufostaduşiînapoilaColegiulAmericandinSivas,carefuncţionacasanctuar,şideacolotrimişi înAmerica;chiarşiatuncicând,mulţianimai târziu,a reuşit înceledinurmăsă-şigăseascăsoramaimică,peShushan,laIstanbulşis-oaducălaSanFrancisco;chiarşidupămultecinefericitelacareeraînconjuratdecopiişinepoţi,pisoiaşulălaîirămâneaîntipăritînminte.

—Destul,spusemătuşaBanumişcându-se.Îşidesfăcuvăluldepecapşiacopericuelboluldeargint.—Nuvreausămaivădasta.Amaflatce-amvrutsăaflu…—Darn-aivăzuttotul,seîmpotrividomnulAmarpeuntonaspru.Nuţi-ampovestit încădespre

păduchi.—Pă…pă-duchi?sebâlbâimătuşaBanu.Hotărâreacare-odeterminasesăpunăcapătacesteişedinţepăreas-ofipărăsit.Ridicăvălulşiseuită

dinnoulabol.—O,da,păduchi,stăpână,eundetaliuimportant,spusedomnulAmar.Îţiaminteştiparteaîncare

micaShushanadatdrumulmâiniifrateluieişis-apierdutdintr-odatăînmulţime?Aluatpăduchidelaofamiliedecares-aapropiatînsperanţacăaveasăprimeascăcevademâncare.Familianupreaaveanici ea ce sămănânce şi a alungat-o. Câteva zile mai târziu, mica Shushan eramistuită de o febrăcumplită:tifosexantematic.

MătuşiiBanuîiscăpăunoftatzgomotosşiprelung.—Eramacolo.Amvăzuttotul.Shushanacăzutîngenunchi.Nimenidinconvoiulăladeoameninu

era în stare s-o ajute. Au lăsat-o să zacă în ţărână, cu fruntea scăldată în sudoare şi părul plin depăduchi!

—Destul!MătuşaBanuseridicăînpicioare.

—Nuvreisăasculţiparteaceamaibună?Nuvreisăştiiceis-aîntâmplatmicuţeiShushan?întrebădomnulAmarpărândjignit.Voiaisăaflidesprefamiliamusafireitale,nu-iaşa?Eibine,micaShushandinpovestireameaebunicamusafireitale.

—Da,răspunsemătuşaBanu.Mi-amdatseamadeasta.Continuă!—Bine! se entuziasmă domnul Amar, savurându-şi triumful. După ce a fost lăsată pe jumătate

moartă în drum şi după ce convoiul a dispărut la orizont, mica Shushan a fost descoperită de douăturcoaicedintr-unsatdinapropiere.Omamăşio fiică.Au luat-ope fetiţabolnavăacasă laeleşiauspălat-ocubucăţidesăpundetulichinăşii-auscospăduchiidinpărcupoţiunifăcutedinierburiculesedinvale.Auhrănit-oşiauvindecat-o.Treisăptămânimaitârziu,cândunofiţerderangînalts-aopritînsatulăla împreunăcuoamenii lui şi i-au luat la întrebăripesătenicasăafledacăaudatpestevreunorfanarmeanprinzonă,mamaastaturcoaicăaascuns-opeShushanînladadezestreafiică-sii,casăoscapederele.Olunămaitârziu,fetiţasepusesedinnoupepicioare,exceptândfaptulcănuvorbeapreamultşicănoapteaplângeaînsomn.

—Parcăspuneaic-afostdusălaIstanbul…—Înceledinurmă,afost.Înurmătoareleşaselunimamaşifiicaauavutgrijădeeadeparc-arfi

făcutpartedin familieşiprobabilar ficontinuat s-o facă. Însăapoiavenitobandăde tâlharicareascotocitşiaprădattoatecasele.Seopreauşijefuiautoatesateleturceştişikurdedinzonă.Nule-aluatmultcasădescoperecăînsatseaflaofetiţăarmeană.Înciudaplâsetelormameişifiicei,aceştiale-aurăpit-o pe Shushan. Auziseră despre ordinele de a duce toţi orfanii armeni sub doisprezece ani laorfelinateledinţară.Aşacă,nudupămulttimp,Shushanseaflaîntr-unorfelinatdinAlepşiapoi,cândn-amaifostlocacolo,într-oşcoalădinIstanbul,îngrijacâtorvahocahanim,uniibinevoitorişiatenţi,alţiidistanţişiseveri.Catoţicopiiide-acolo,afostîmbrăcatăîntr-orochiealbăşiohainăneagră,fărănasturi.Erauacoloşibăieţi,şifete.Băieţiieraucircumcişişituturorcopiilorlisedădeaunumenoi.Aşas-aîntâmplatşicuShushan.ToatălumeaostrigaacumShermin.Isedădusechiarşioporeclă:626.

—Ce-i de-ajuns e de-ajuns, spusemătuşaBanu acoperind din nou bolul de argint cu vălul ei şiuitându-seladjinncuoprivirelungăşipătrunzătoare.

—Da,stăpână,cumdoreşti,murmurădomnulAmar.Totuşi,aipierdutceamaiimportantăparteapoveştii.Dacăvreisăasculţişiparteaadoua,dă-midoardeştire,fiindcănoi,gulyabani-i, ştimtotul.Amfostacolo.Ţi-ampovestitdespretrecutulluiShushan,odatăfetiţă,acumbunicaluiArmanoush.Ţi-ampovestitlucruripecaremusafiratanuleştie.Aisăilespui?Nucrezicăaredreptulsăleştie?

Mătuşa Banu rămase tăcută. Îi va spune vreodată lui Armanoush povestea pe care o aflase înnoapteaasta?Chiardacăarfivrut,cumi-arfipututspunecăvăzusepovesteafamilieieiîntr-unboldeargintplincuapăşicăi-oarătaseungulyabani,celmairăudintredjinn-i?OareArmanoushaveas-ocreadă? În plus, chiar dacă o credea într-adevăr, nu eramai bine ca fata să nu afle niciodată acesteamănuntetriste?

MătuşaBanuseîntoarsespredoamnaDulce,cerândmângâiere.Însă,înlocderăspuns,totceprimi

deladjinn-uleibunafostunzâmbettimidşiolicărireaaureidinjurulcapului,scânteindînnuanţedemov, rozşipurpuriu.Odatăcuauradjinn-ului licărio întrebarespinoasă:Era într-adevărbinepentruoamenisădescoperemaimultedespretrecutullor?Şiapoimaimulte,şimaimulte…?Sauerapurşisimplumai bine să ştie câtmai puţin cu putinţă despre trecut şi chiar să uite şi puţinul pe care şi-laminteau?

Zorii s-au ivitdeja.Numai edecâtunpaspână la acelprag straniudintrenoapte şi zi.Singurul

momentcândedestuldedevremecasămainutreştisperanţadea-ţiîmplinivisele,însămultpreatârziucasămaivisezicuadevărat;tărâmulluiMorfeueacumdeparte.

Ochiul luiAllaheatotputernicşiatotştiutor;eunochicarenuse închideşinuclipeşteniciodată.Însănimeninupoatespuneîncăsigurdacăpământulestelafeldeatotobservabil.DacăaceastaesteoscenăpecaresedăspectacoldupăspectacolpentruOchiulDivin,pot săexiste întreelemomente încarecortinelesunttraseşiunvăltransparentacoperăsuprafaţaunuiboldeargint.

Istanbulul eunpotpuriude zecemilioanedevieţi.Ocartedeschisă, cu zecemilioanedepoveştiînvălmăşite.Istanbululsetrezeştedinsomnulsăuagitat,gatapentruhaosuloreidevârf.Dinmomentulăstasuntpreamulterugăciunideîmplinit,preamulteblasfemiidenotatşipreamulţipăcătoşi,darşipreamulţinevinovaţilacaretrebuiesăveghezi.

ÎnIstanbuledejadimineaţă.

1.Tanzimat–perioadădereformăînImperiulOtoman,situatăîntre1839şi1876,cânds-aproclamatconstituţiaotomană.

2.Moblizareînsensmilitar(întc.,înorig.).3.Preţ,echivalentînbani(întc.,înorig.).4.Ghivecidelegumecucarne(întc.,înorig.).

CAPITOLULTREISPREZECE

Smochineuscate

Fiecarelunădinanştiedinceanotimpfaceparteşisecomportăcaatare,fiecareînafarădeuna:martie.

MartieeextremdedezechilibratăînIstanbul,atâtdinpunctdevederepsihologic,câtşifizic.Martiepoate hotărî că aparţine primăverii calde şi parfumate, ca a doua zi să se răzgândească şi să sepreschimbe în iarnă, suflând vânturi îngheţate şi lapoviţă în toate părţile. Astăzi, 19 martie, era osâmbătăneobişnuitdeînsorită,cumultpestetemperaturamediepentruaceastăperioadăaanului.AsyaşiArmanoushîşidădurăjospuloverelemergândpedrumullarg,bătutdevânturi,delaOrtaköylaPiaţaTaksim. Asya purta o rochie lungă, cu imprimeuri, colorată manual în tonuri de bej şi caramel. Lafiecarepaspecareîlfăcea,omulţimedecoliereşibrăţărizornăiau.Larândulei,Armanoushrămăsesefidelă propriului stil: purta o pereche de jeanşi albaştri şi o bluză lălâie, pe care scriaUNIVERSITATEADINARIZONA,deunrozpalcaunpantofdebalet.Porniserăsăvizitezesalonuldetatuaj.

—Îmipareatâtdebinec-osă-lcunoştiînsfârşitpeAram,spuseAsyaluminându-selafaţăpecândîşitrecearucsaculdepânzădepeunumărpecelălalt.Euntipatâtdedrăguţ.

—Te-ammaiauzitpomeninddeel,însăn-amniciceamaivagăideecinee.—A,e…Asyaseopri,căutândcuvântulpotrivitînengleză.Prieteneramultpreapuţinpentruaputeadescrie

situaţia,soţeragreşitdinpunctdevederetehnic,viitorsoţnupăreapreaplauzibil.Logodnicpăreasăsepotriveascămaibine,însăadevărulecănufuseserăniciodatălogodiţioficial.

—EjumătateasimbolicăamătuşiiZeliha.Pestedrum,suboarcadăotomanăelegantsculptată,zărirădoibăieţiţigani,unuldineiscoţândcutii

de conserve din coşurile de gunoi şi apoi stivuindu-le într-o căruţă hodorogită. Celălalt stătea pemargineacăruţei şi lesorta,prefăcându-sedin răsputericămunceadingreu în timpcese încălzea lasoare.Astaarputeafioviaţăatâtdeidilică,îşiziseAsya.Arfidatoricesăfieînloculbăiatuluidincăruţă.Maiîntâis-arducesă-şicumperecelmaimelancoliccalpecarearreuşisă-lgăsească.Apoi,înfiecareziarbatestrăzileînpantăaleIstanbululuicucăruţaşicalulei,adunândtotfeluldelucruri.Ar

strânge din toată inima celemai neatrăgătoare artefacte ale existenţei umane, culegând gunoaiele ceputrezeausubsuprafaţaeilustruită.AsyabănuiacăunadunătordegunoaiedinIstanbulduceaprobabiloviaţămaipuţinstresantădecâteaşiprieteniieidelaCaféKundera.

Dacăse făceagunoier, aveasăcutreiereprinoraş fluierândcântecedeJohnnyCash în timpceobrizăuşoarăavea să-imângâiepărul şi soareleavea să-i încălzescăoasele.Dacăcineva îndrăznea sătulbureoarmonieatâtdefericită,aveasă-lsperiedemoarteameninţându-lcuclanuleiimpresionantdeţigani,încareprobabiltoatălumeaeracondamnatăpentruvreundelict.Înciudaproblemeisărăciei,îşiziseAsyaînconcluzie,câtăvremenueraiarnă,trebuiasăfiedistractivsăfiigunoier.Îşinotăastaînmintecasă-şireaminteascămaitârziu,încazulîncarenu-şigăseaoprofesiemaibunădupăabsolvireafacultăţii.Şidupăce îşinotăasta, începusă fluiere; abiacândajunse la sfârşitul cupletului,Asya îşidăduseamacăArmanoushaşteptaîncăunrăspunsmaidetaliatlaîntrebareapecarei-opusesecucâtevaminuteînurmă.

—Ei,da,mătuşaZelihaşiAramsuntîmpreunădeAllahştiecând.Îmiecaunfeldetatăvitreg,cred,saupoateartrebuisă-ispununchivitreg,dedragulconsecvenţei…Mărog.

—Decenusecăsătoresc?—Săsecăsătorească?Asyascuipăcuvântuldeparcăar fi fostun restdemâncare rămasprintredinţi.Acumtreceaupe

lângă colectorii de cutii de conserve şi, după o cercetaremai atentă amodelelor sale,Asya îşi dăduseamacănueraubăieţi,cifete.Chestiaastaîiplăcuşimaimult.Ştergereagraniţelordintresexeeraunmotivînpluscasădevinăgunoier.Îşiîndesăoţigarăîntrebuze,însă,înlocs-oaprindă,îisupseoclipăcapătul de parcă ar fi fost unul dintre batoanele alea de ciocolată în formă de ţigară, cu ambalajcomestibil.ApoiîidezvăluiluiArmanoushungândlăuntric:

—Defapt,suntsigurăcăpeAramnul-arderanjasăseînsoare,însămătuşaZelihan-aracceptaînruptulcapului.

—Decenu?seinteresăArmanoush.ChiarînclipaaiabrizaîşischimbădirecţiaşiArmanoushprinsemirosulînţepătoralmării.Oraşul

eraunamestecdearome,uneleputerniceşirâncede,alteledulcişiîmbietoare.AproapefiecaremirosîiamintealuiArmanoushdeunfeldemâncare,înasemeneamăsurăîncâtîncepusăperceapăIstanbululcapecevacomestibil.Seaflaaicideoptzileşi,cucâtstăteamaimult,cuatâtIstanbululisepăreamaistraniu şi cu mai multe feţe. Poate se obişnuia cu faptul că era o străină în acest oraş, dacă nu seobişnuiacuoraşulînsine.

—BănuiesccăedincauzaexperienţeimătuşiiZelihacutatălmeu,oricine-ofiel,continuăAsya.Probabildeastaseîmpotriveşteatâtdemultcăsătorieiăsteia.Credcăareoproblemăcuîncredereaînbărbaţi.

—Eibine,oînţeleg,spuseArmanoush.—Nu crezi că există o diferenţă enormă între cele două sexe când e vorba de revenirea după o

relaţie?Vreausăspun,dupăocăsătoriesauorelaţiededragostecatastrofalăşitotrahatulăsta,femeileevităîngeneralsăseimpliceînaltărelaţiedestuldemulttimp.Cubărbaţii, totuşi, lucrurilestaumaidegrabă invers; când termină cu o catastrofă, încep să caute alta.Bărbaţii sunt incapabili să trăiascăsinguri.

Armanoushaprobăscurtdincap,deşitiparulălanusepreapotriveacusituaţiapărinţilorei.Maică-saserecăsătorisedupădivorţ,pecândtaică-săurămăsesesingurpânăînziuadeazi.Apoiîntrebă:

—Aramăsta…deundee?—Edepe-aici,lafelcanoi,ridicăAsyadinumeri,însă,într-ostrăfulgerare,îşidăduseamaceera

defaptîntrebată.Surprinsădepropria-iignoranţă,îşiaprinseţigarapecarecontinuasesăosugăşitraseunfum.Cum

de nu fusese în stare să facă legătura? Aram era dintr-o familie armeană din Istanbul. Teoretic, eraarmean.

Şi totuşi, exista o privinţă în care Aram nu putea fi nici armean, nici turc, nici de orice altănaţionalitate.AramputeafidoarAram,absolutunic.Erasingurulmembrualuneispeciiunice.Erauntipfermecător,unromanticincurabil,unprofesordeştiinţepoliticecaremărturiseaadeseacăeramaicurândînclinatsătrăiascăoviaţădepescarîntr-unuldinsateledărăpănatedepecoastaMediteranei.Eraoinimădelicată,unsufletnaivşiofărâmăumblătoaredehaos;unutopistsangvincarefăceapromisiuninesăbuite,unbărbatdincale-afarădedezordonat,deiutelaminteşideonorabil.NuexistaudoicaelşideaceeaAsyanu îl asociaseniciodatăcuvreo identitatecolectivă.Cumera tentată să spunăceva îndispoziţiaaia,răspunsepurşisimplu:

—Defapt,earmean.—Aşamăgândeamşieu,zâmbiuşorArmanoush.Cinciminutemaitârziueraudejalasalonuldetatuaj.—Bineaţivenit!exclamămătuşaZelihacuglasuleitărăgănatşirăguşit,îmbrăţişându-ledininimă

peamândouă.Indiferentcuceparfumsedăduse,eracevaputernic–ocombinaţiedemirodenii,lemnşiiasomie.

Părulnegruîicădeapeumeri înbuclece-ţi luauochii,dintrecareuneleerauscoaseînevidenţăcuosubstanţă atât de strălucitoare, că ori de câte ori făcea o mişcare sub becurile cu halogen, părul îiscânteia.Armanoushseuitalaeacuguracăscată,înţelegândpentruprimaoarăteamaşiadmiraţiapecare-şiînchipuiacăAsyalesimţisefaţădemamaeipecânderacopil.

Înăuntrueraca într-unmicmuzeu.Vizavideuşade la intrareerao imensă fotografie înrămatăauneifemeicunaţionalitateincertă,cuspateleîntorsspreprivitorpentruaexpunecâtmaibinetatuajulcudetaliicomplicatedepetrupulei.Eraominiaturăotomană.Arătacaoscenădintr-unbanchet,cuunacrobatcemergeapedeasupracapetelormesenilorpeofrânghieîntinsădelaunumărlaaltul.Oastfeldeminiaturătradiţionalătatuatăpespateleuneifemeimoderneerasurprinzătoare.Dedesubteraofrazăînengleză:UNTATUAJEUNMESAJTRIMISDEDINCOLODETIMP!

Peste tot prinmagazin erau vitrine în care erau expuse sute demodele de tatuaje şi de bijuteriipentru piercing. Modelele de tatuaje erau reunite sub câteva titluri: „Trandafiri & Spini“, „Inimiînsângerate“, „Inimi înjunghiate“, „Calea şamanului“, „Creaturi păroase înspăimântătoare“, „Dragonifără păr, dar la fel de înspăimântători“, „Motive patriotice“, „Nume şi cifre“, „Simurg şi familiapăsărilor“şi,înceledinurmă,„Simbolurisufite“.

Armanoushnu-şiaminteasăfivăzutvreodatăatâtdepuţinioameniaflaţiînaceeaşiîncăperecaresăfacăatâtdemultzgomot.ÎnafarădemătuşaZeliha,maierauacolountipexcentric,cupărportocaliuşicuunacînmână,untânărîmpreunăcumamalui(carenupăreasăsepoatăhotărîdacăsărămânăsausăplece)şidoibărbaţicupărullungşinebărbieriţidemultăvreme,carepăreaudesprinşidincutotulalttimp şi spaţiu, ca nişte cântăreţi drogaţi din anii ’70 care abia îşi reveneau după o experienţăîngrozitoare.Unul din ei stătea într-un scaunmare şi confortabil şimesteca zgomotos nişte gumă întimpcepălăvrăgeacuprietenulluişiaşteptasăisetatuezepegleznăunţânţarpurpuriu.Omulcuaculs-adoveditafiasistentulmătuşiiZeliha,larândulluiunartisttalentat.Întimpcelucra,Armanoushseholbalael,surprinsăsă-şideaseamacâtzgomotputeasăfacăunacdetatuaj.

— Nu te îngrijora. Sunetul e mai impresionant decât durerea, remarcă mătuşa Zeliha citindu-igândurile. Apoi adăugă făcându-i cu ochiul: Şi apoi clientul s-a obişnuit cu ea. Trebuie să fie la aldoisprezeceleatatuaj.Uneoripoţidevenidependentdetatuaje.Unulnueniciodatăde-ajuns.Cufiecarenoutatuajveidescoperinevoiadea-ţifacealtul.Măîntrebdececentrelederecuperareadependenţilornuauinclusdejaşiastaînprogramelelor.

Armanoushrămasemulttimptăcută,studiindu-lcucoadaochiuluipeciudatulcântăreţrock.Chiardacăsimţeavreodurere,bărbatulnulăsasăsevadăniciurmădinea.

—Decearvreacinevasă-şitatuezeunţânţarpurpuriupegleznă?MătuşaZeliharâseatotştiutor.—Dece?Astaeoîntrebarepecareaicinuopunemniciodată.Vezitu,însalonulăstarefuzămsă

acceptămtiranianormalităţii.Oricemodelarcereunclient,suntsigurăcăexistăunmotiv,unulpecarenicimăcarelînsuşis-arputeasănu-lştie.Nuîntrebniciodatădece.

—Darînprivinţapiercingurilor?—Acelaşi lucru, spusemătuşaZelihaarătândcudegetul sprepiercinguldinnasulei şizâmbind.

Ştii,ăstaarenouăsprezeceani.Mil-amfăcutcânderamdevârstaAsyei.—Adevărat?—Da,m-amduslabaie,amfolositobucatădemorcov,unacsterilizat,cuburidegheaţăpentru

anestezieşi,deasemenea,multăfurie.Strânsesemînmineatâtafurieîmpotrivatuturorlucrurilor,darmaialesîmpotrivafamilieimele.Mi-amzisc-osăfacastaşimi-amstrăpunsnasulcuacul.Mâinileîmitremuraudenervozitate,aşacăprimaoarăl-amstrăpunsgreşitşiamlovitseptul.Mi-acursogroazădesânge.Însădupăaceeaamprinstehnicaşidataurmătoarel-amstrăpunschiarîndreptulnării.

—Adevărat?spusedinnouArmanoush,însădedataastasurprinsădeturnurapecareoluadiscuţia.

—Îhî!MătuşaZelihaîşimângâienasulplinădemândrie.—Mi-amînşurubatacolouncercelşiamieşitaşadinbaie.Pevremeaaia îmiplăceas-oscotpe

mamadinminţi.Auzindultimelecuvintedinloculîncareseafla,Asyaîiaruncămaică-siioprivireamuzată.—Însăceîncercsăspunecămi-amfăcutpiercingulînnaspentrucăeraunlucruinterzis.Înţelegi

cevreausăzic?Eraînafaraoricăreidiscuţiicaofatăturcădintr-ofamilietradiţionalistăsă-şifacăunpiercing,aşacămi-amluatinima-ndinţişimil-amfăcutsingură.Însăacumvremuriles-auschimbat.De-aiane şi aflămaici. Înmagazinul ăsta leoferimsfaturi clienţilor şi chiar îi refuzămpeunii, însăniciodată nu-i judecăm. Nu întrebăm niciodată de ce. Ăsta e un lucru pe care l-am învăţat foartedevremeînviaţă.Dacăîijudeci,oameniiosăse-apucesăfacăoricumchestiaaia.

ChiarînmomentulălaadolescentulîşimutăprivireadelavitrinelamătuşaZelihaşiîntrebă:—Puteţifacecoadadragonuluiăstuiamailungă,casă-miacopereîntregulbraţ?Vreausăseîntindă

delacotpânălaîncheietură–ştiţi,caşicummis-artârîpebraţ.Totuşi,înaintecamătuşaZelihasă-ipoatărăspunde,maică-saşuieră:—Eştinebun?Nicigând!Amfostdeacordsăalegemcevamicşisimplu,opasăresauobuburuză,

depildă.Nuţi-amdatniciodatăvoiesă-ţitatuezicozidedragoni…TimpdedouăoreAsya şiArmanoushauurmărit activitateadin salon,pecândclienţiiveneau şi

plecau. Au venit cinci băieţi de liceu care spuneau fiecare că ar vrea să-şi facă un piercing însprânceană, însă, de îndată ce acul sterilizat a pătruns în sprânceana primului dintre ei, ceilalţi s-aurăzgândit.Apoiavenitunmicrobistcarevoiasă-şitatuezeemblemaechipeidefotbalpreferatepepiept.Dupăaceea avenit unultranaţionalist care a cerut să i se tatueze steagulTurciei pevârful degetuluimijlociu,înaşafelîncâtdefiecaredatăcândlearătadegetulaltoroameni,săfluturedefaptsteagul.Şiîn cele din urmă a venit o cântăreaţă travestită, blondă şi impresionantă, care voia să-şi tatueze peîncheieturiledegetelornumeleiubituluiei.

Apoiaintratunbărbatîntredouăvârste,carearătaanormaldenormalfaţădeclientelaobişnuităasalonuluidetatuaj.EraAramMartirossian.

Aram era un bărbat înalt, destul de solid şi arătos, care avea un chip blând, dar obosit, o barbăneagră,unpărmaidegrabăcăruntşiniştegropiţeadânci,ceseiveaudefiecaredatăcândzâmbea.Ochiilui sclipeau de inteligenţă în spatele ochelarilor cu ramă groasă. Din felul în care se uita lamătuşaZeliha, îţi dădeai imediat seamade iubirea lui pentru ea. Iubirea, respectul şi sincronizareadintre ei.Când el vorbea, ea completa gesturile, când ea gesticula, el completa cuvintele. Erau doi indivizicomplicaţicarepăreausăfiajunslaoarmoniemiraculoasăîmpreună.

Cândîncepusăconversezecuel,Armanoushtreculaenglezacalimbăstrăină,cumfăceadefiecaredată când întâlnea pe cineva nou în Istanbul.Astfel, se prezentă rostind cuvintele câtmai rar, într-oengleză vorbită cu încetinitorul, ritmată, aproape copilărească. A fost surprinsă să-l audă pe Aram

vorbindîntr-oenglezăfluentă,cuunsubtilaccentbritanic.—Vorbeştiatâtdebineengleza!nuseputuabţineArmanoushsănuremarce.Îmidaivoiesăte-

ntrebdeunde-aicăpătataccentulbritanic?—Mulţumesc, spuseAram.Amfăcut facultateaşi studiilepostuniversitate laLondra.Darputem

vorbiînarmeană,dacăvrei.—Nupot, scuturăArmanoushdincap.Cânderammicăam învăţat câte cevade labunica, însă,

fiindcă părinţii mei erau divorţaţi, nu am stat prea mult într-un singur loc şi existau întotdeaunaîntreruperi.Apoi, înfiecarevară întrezeceşi treisprezeceanimergeamîntr-o tabărăde tineretpentruarmeni.Eradistractivşiarmeanameas-aîmbunătăţit,însădupăaceeas-adeterioratdinnou.

—Şieuamînvăţatarmeanatotdelabunica,zâmbiAram.Casăspunadevărul,atâtmama,câtşibunicacredeaucătrebuiasăfiucrescutînregimbilingv,însănuseputeaupunedeacordcaretrebuiasăfie limbaadoua.Mamacredeacăeramaibine săvorbesc turca la şcoală şi englezaacasă,deoarececândaveamsăcrescurmasăpărăsescoricumţaraasta.Darbunicaarămasneclintită.Voiasăvorbescturcalaşcoalăşiarmeanaacasă.

Armanoushera intrigatădeauraluiAram,însăeraşimaifascinatădemodestia lui.Auvorbituntimpdesprebunicilearmene–celedindiaspora,celedinTurciaşiceledinArmenia.

Laşasetreizecidupă-amiaza,mătuşaZelihalăsămagazinulîngrijaasistentuluieişiseduserătoţipatrulaocârciumădinapropiere.

—ÎnaintesăplecidinIstanbul,mătuşaZelihaşiAramvorsăneducălaocârciumăcasăpoţivedeaosearădebăuttipică,îiexplicăAsyaluiArmanoush.

Pe drum, pe când treceau pe o stradă prost luminată, dădură peste un imobil de locuinţe de laferestrele căruia prostituatele travestite îi priveau pe trecători. Cele două de la parter erau atât deaproape,încâtArmanoushreuşisăzăreascătoatedetaliilefeţelorlorputernicmachiate.Unadinele,ofemeievoinică,cubuzegroaseşiunpăratâtderoşuîncâtstrăluceaprecumartificiileînnoaptespuserâzândcevaînturcă.

—Ce-azis?oîntrebăArmanoushpeAsya.—Aziscăbrăţărilemelesuntgrozaveşicăsuntmultpreamultepentrumine!SpresurprinderealuiArmanoush,Asyaîşiscoaseunadinbrăţărilecumărgeleşii-odădutravestitei

cupărul roşu.Aceasta acceptăbucuroasădarul, îşi pusebrăţara lamână şi, cuniştedegete ale cărorunghiiaveauomanichiurăperfectă,roşuaprins,ridicăocutiedeColadietetică,deparcăarfi toastatpentruAsya.

Urmărindscenacunişteochiuimiţi,ArmanoushseîntrebăcearscoateJeanGenetdinea.Colaaiacu aromă de cireşe şi vanilie, brăţările cu mărgele, mirosul acru de spermă şi bucuria copilăreascăputeaucoexistapeostradăordinarădinIstanbul?

Cârciumaeraunlocalstilat,darvesel,înapropiereaPasajuluiFlorilor.Deîndatăces-auaşezat,au

apărutdoichelnericuuncăruciorcumezeler.—Armanoush,ce-arfisănesurprinzidinnoucuvocabularultăuculinar?orugămătuşaZeliha.

— Păi, să vedem, avem aici yalanci sarmalar, tourshi1, patlijan, topik2, enginar3…, începuArmanoushsăenumerefeluriledemâncarepecarechelneriileaşezaupemasă.

Clienţiicontinuausăsosească încupluri saugrupuri şi, înmaipuţindezeceminute,cârciumaseumplu. Înmijlocul acestor feţe, sunete şimirosuri la feldenefamiliare,Armanoush îşipierdu simţulorientării în spaţiu. I se părea că putea fi oriunde în Europa sau în OrientulMijlociu sau în Rusia.MătuşaZeliha şiAram beau raki,Asya şiArmanoush îşi luaseră nişte vin alb.MătuşaZeliha fumaţigări,Aramtrăgeadintrabucuri,iarAsya,careseparecăevitasărecurgălatutunînfaţamaică-sii,îşimolfăiaînschimbgingiile.

—Însearaastanufumezi,îiziseArmanoushAsyeicarestătealângăea.—Mda,mie-mispui?oftăAsya.Apoispuseînşoaptă:Şşşt!MătuşaZelihanuştiecăfumez.ArmanoushfusurprinsădefaptulcăAsya,caresimţeaoplăcererebelă,aproapesadicăînaoînfuria

pemaică-sadecâteoriaveaprilejul,eraofiicăascultătoarecândveneavorbasăfumezeînfaţaei.Peparcursuloreiurmătoareaupălăvrăgitleneşîntimpcechelneriiaduceauunfeldemâncaredupă

altul. Mai întâi au servitmezeler – gustările reci – urmate de mâncărurile călduţe şi apoi de celefierbinţi,deserturişicafea.Probabilaşaeobiceiulpe-aici,îşidăduArmanoushseama,înlocsăalegicevadinmeniu,aipartedemeniulîntreg.

Când atât zgomotul, cât şi fumul s-au intensificat, Armanoush s-a tras mai aproape de Aram,adunându-şiînceledinurmăcurajulsă-ipunăîntrebareacareîifrământaminteadecevavreme:

—Aram, înţelegcă-ţiplaceIstanbulul, însănu te-aigânditniciodatăsăvii înAmerica?Vreausăspun,te-aiputeaduceînCalifornia,depildă.Ştii,acoloeomarecomunitatearmeană…

Aramseuitălaeapreţdeunminutîntreg,deparcăarfiînregistratfiecaredetaliu,apoiselăsăpespătarul scaunului şi începu să râdă amuzat. Armanoush fumai degrabă deranjată de râsul ăla, căcisimţeacăoexclude.Nefiindconvinsăcăfuseseînţeleasăcorect,seaplecăînfaţăşiîncercăsăofereoexplicaţiemaibună:

—Dacăeştioprimataici,poţisăviioricândînAmerica.Multecomunităţiarmenedeacoloarfimaimultdecâtfericitesăvăajutepetineşipefamiliata.

DedataastaAramnuamairâs.Înschimb,i-azâmbit,unzâmbetcald,însăoarecumobosit.—De ce-aş vrea să fac asta, dragă Armanoush? Oraşul ăsta e oraşul meu.M-am născut şi am

crescutînIstanbul.Istoriafamilieimeleînacestoraşseîntindepecelpuţincincisutedeani.ArmeniidinIstanbulaparţinIstanbulului,lafelcaşiturcii,kurzii,greciişievreiide-aici.Maiîntâiamreuşitsătrăimîmpreunăşiapoiameşuatlamentabil.Nuputemfaceastaîncăodată.

Chiar înclipaaiachelnerul îşi făcudinnouapariţia, servinddedataastacalamari,midii şipasteprăjite.

—Cunoscfiecarestradădinoraşulăsta,continuăAramluândîncăogurăderaki.Şiîmiplacesă

măplimbpestrăzileasteadimineaţaşiseara,chiarşinoapteacândsuntveselşibeat.ÎmiplacesăiaumiculdejuncuprieteniimeiduminicapeţărmulBosforului,îmiplacesămăplimbsingurprinmijloculmulţimii, sunt îndrăgostit de frumuseţea haotică a acestui oraş, de feriboturile, muzica, poveştile,tristeţea,culorileşiumorulluinegru…

Întreeiseaşternuotăcerepenibilă,întimpulcăreiafiecareanalizădeladistanţăpoziţiaceluilalt,dându-şiseamacăîntreeiarputeaexistamaimultdecâtdistanţageografică–elbănuindcăArmanousherapreaamericanizată,ea înţelegândcăArameraprea turcificat.Prăpastiaadâncădintrecopiiicelorcarereuşiserăsărămânăşicopiiicelorcarefuseserănevoiţisăplece.

—Uitecee,armeniidindiasporanuauprieteniturci.Singurulfelîncarevinîncontactcuturciieprinintermediulpoveştilorauzitedelabuniciilorsauuniidelaalţii.Şipoveştileasteasuntcumplitdesfâşietoare.Însă,crede-mă,lafelcaînfiecareţară,şiînTurciaexistăoamenibunilasufletşioamenirăi.Esimplu.Amprieteniturcicare-misuntmaiapropiaţidecâtpropriulmeufrate.Şimaie,bineînţeles–ridicăpaharulşiarătăînspremătuşaZeliha–,dragosteameanebună.

MătuşaZelihasimţiprobabilcă-ifusesemenţionatnumele,fiindcălefăcucuochiul,ridicăpaharulderakişitoastă:

—Şerefe!4

Făcurăcutoţiilafel,îngânând:—Şerefe!Cuvântul ăsta, după cum s-a dovedit curând, era un fel de refren repetat la fiecare zece sau

cincisprezeceminute.După încăooră şi alte şapteŞerefe, ochii luiArmanoush străluceaudin cauzaalcoolului.Urmăriamuzatăunchelneralbinosaducândfelurilefierbinţi–bibanvărgatprăjitpeunpatde ardei verzi, drac-de-maremarinat cu busuioc şi cremă de spanac, somon la grătar cu verdeţuri şicreveţiprăjiţilafocmicînsospicantcuusturoi.

ArmanoushchicotiameţităînaintesăseîntoarcăspreAramşisă-lîntrebe:—Iaspune,trebuiesăaişituniştetatuaje.MătuşaZelihatrebuiesătefitatuat.—Nicigând,spuseAramdedupăvălulfuioarelordefumceseridicauîncolăcindu-sedintrabucul

lui.Numălasăsă-mifacniciunul.—Da,adăugăAsya.Nu-idăvoiesăsetatueze.—Adevărat? întrebăArmanoush surprinsă, întorcându-se spremătuşaZeliha.Credeamcă-ţi plac

tatuajele.— Îmi plac, într-adevăr, răspunse mătuşa Zeliha. Nu am obiecţii în privinţa tatuajului, ci a

modeluluipecare-lvrea.Aramzâmbi.—Tatuajulpecare-aşvreasămi-l faceunsmochinminunat. Însă,spredeosebiredealţicopaci,

ăstaecucapulînjos.Smochinulmeuecurădăcinileînaer.Îşiînfigerădăcinileîncer,nuînpământ.Estrămutat,darnurătăcit.

Aurămascutoţiităcuţicâtevaclipe,privindluminapâlpâitoarealumânăriidepemasă.—Numaicăsmochinul…MătuşaZelihaaprinseultimaţigarădinpachetşi,fărăsăvrea,suflăfumulîndirecţiaAsyei.—Smochinuleunsemnrăuprevestitor.Aduceghinion.Nuamnimiccudorinţa luiAramdea-l

întoarcecurădăcinileînaer,însăamobiecţiiînprivinţasmochinului.Dacăaralegeuncireş,depildă,sauunstejar,chitcăaravearădăcinileînaer,l-aştatuapeloc!

Chiar în clipa aia, patru lăutari ţigani îmbrăcaţi toţi în cămăşi albe demătase şi pantaloni negri

intrară în cârciumă cu instrumentele lor – un ud5, un clarinet, un kanun6 şi o darbuka7. Se iscă oveselie generală printre clienţii care, după cemâncaseră şi băuseră pe săturate, eraumaimult decâtpregătiţisăseapucedecântat.

Când lăutarii şi-au făcut apariţia lângă ei,Armanoush se simţi brusc cuprinsă de timiditate. Însă,spre uşurarea ei, aceştia nu au silit-o să cânte. Se dovedi că nici Asya nu era mare cântăreaţă. Auascultat-opemătuşaZeliha acompaniindu-ipe lăutari cuovocedulcede contralto–ovocecarenuaduceadeloccuvoceaeirăguşitădeatâtafumat.ArmanoushobservăcăAsyaseuitaîndirecţiamameieicuoprivireiscoditoare.

Cândşefulformaţieiaîntrebatdacăvoiausăcearăuncântecanume,mătuşaZelihaîlînghionticucotulpeAramşispusepeuntondeflirt:

—Haide,cereuncântec.Cântă,privighetoareamea!Roşind,Aramseaplecă în faţă, tuşi şiapoi îi şopticeva laurecheşefului formaţiei.De îndatăce

orchestra atacămelodia cerută, spremarea surpriză a luiArmanoush,Aram începu să cânte – nu înturcă,niciînengleză,ciînarmeană.

ÎnfiecaredimineaţăînzoriAh…ÎmiîntrebiubitaUndeteduci?Continuaîncet,trist,pecândtempoulţineapasulcutonalitatearidicatădistinctăaclarinetuluişicu

sunetul greu de stăpânit aldarbukăi de pe fundal.Glasul luiAram s-a înălţat şi apoi s-a prăbuşit învalurisuave.Laînceputvoceaîieratimidă,însăapoitonuli-adevenitdinceîncemaihotărât.

EaelanţuldeaurAlamintirilormele,EcaleasprePovesteavieţiimele.Armanoushîşiţinurespiraţia,neînţelegândtoatecuvintele,însăsimţindtristeţeapătrunzându-ipână

înadânculsufletului.Cândaridicatcapul,afostintrigatădeexpresiamătuşiiZeliha.Aveaopriviredincarerăzbăteateamadefericirepecarenumaiceicares-auîndrăgostitpeneaşteptateşipenesimţiteoputeauavea.

Când s-a terminat melodia şi lăutarii au trecut la masa următoare, Armanoush crezu că mătuşaZelihaîlvasărutapeAram.ÎnsăaceastaastrânsînschimbuşormânaAsyei,caşicândarfirecunoscutcădragosteaeipentruunbărbatîipermisesesăînţeleagămaibinedragosteapentrupropria-ifiică.

—Iubito,amurmurat,iarînglasuleis-astrecuratoundădenelinişte.Dacă mătuşa Zeliha intenţiona să-i spună ceva fiicei ei, şi-a înfrânt repede pornirea. În schimb,

scoasealtpachetdeţigărişiîioferiuna.Faptulcăsentimentelemaică-siiieşeaulaivealăeramultmaisurprinzătorpentruAsyadecâtacela

că-i ofereao ţigară.Şi-a aprins-ope a ei şi apoipe amaică-sii.Pe când fumul se încolăcea în aeruldintreele,mamaşifiicaşi-auzâmbitstânjenite.Semănausurprinzătordemultdinunghiulşiînluminaaceea,douăchipurimodelatedeun trecutdespre careunanu ştianimic, iar cealaltăprefera sănu-şiamintească.

TocmaiînclipaaceeaArmanoushsimţipulsuloraşuluipentruprimaoarădecândsosiselaIstanbul.Atunciînţelesedintr-odatădeceşicumseputeauîndrăgostioameniideIstanbul,înciudaîntregiidureripecarele-arfiputut-oprovocalucrulăsta.Nuerauşorsăîncetezisăiubeştiunoraşatâtdesfâşietordefrumos.

Şidupăaceastărevelaţieridicăpaharulîntr-untoast:—Şerefe!

1.Murăturiarmeneşti(înarm.,înorig.).2.Pastădenăut(înarm.,înorig.).3.Anghinare(înarm.,înorig.).4.Noroc!(întc.,înorig.)5.Lăută(întc.,înorig.).6.Ţiteră(întc.,înorig.).7.Tobădemână(întc.,înorig.).

CAPITOLULPAISPREZECE

Apă

—Săintruşisălespunsădeamaiîncet?întrebămătuşaFeride.Stăteaînfaţacamereifetelor,cuochiilaclanţă.—Of, lasă-le în pace! strigă mătuşa Zeliha de pe canapeaua pe care se prăbuşise. Sunt un pic

ameţiteşi,cândeştiunpicameţit,asculţimuzicălamaximum.Casă-şiimpunăpunctuldevedere,strigăapoi:—LAMAXIMUM!—Ameţite! urlă bunicaGülsüm. Ia seama, de ce suntameţite?Nu e de-ajuns că faci tot timpul

familiaastade ruşine?Uită-te la fustaaiadepe tine.Până şiprosoapeledebucătărie suntmai lungidecâtfusteletale!Eştiomamăsingură,ofemeiedivorţată.Ascultă-măbine!N-amvăzutînviaţameaofemeiedivorţatăcucercelînnas.Artrebuisă-ţifieruşinedetine,Zeliha!

MătuşaZelihaînălţăcapuldinpernapecareoluaseînbraţe.—Mamă,casăfiudivorţatătrebuiasămămăritmaiîntâi.Nudenaturalucrurile.Număpotnumi

femeiedivorţată sauvăduvă saumai ştiu eu ce termen critic pe care-l ţii de rezervă în glosarul tăupentrufemeilenenorocite.Fiică-taeopăcătoasăcarepoartăfustescurte,căreiaîiplacecerceluleidinnarăşicareîşiiubeştecopiluldinflori.Fiecă-ţiplacesaunu!

— Nu-i de-ajuns că ţi-ai stricat fiica şi ai silit-o să bea? De ce trebuia s-o mai pui şi pe biatamusafirăsăbea?EaeresponsabilitatealuiMustafa;einvitatafrateluităuîncasaasta.Cumîndrăzneştisăstricicopilaasta!

—Responsabilitateafrateluimeu!Da,cumsănu!râsemătuşaZelihasumbruşiapoiînchiseochii.Întretimp,încamerafetelor,JohnnyCashcântadespărgeaboxele.Celedouăfetestăteauunalângă

altalabirou,holbându-selaecranulcalculatorului,cuSultanalCincilea,careîşiţineaochiipejumătateînchişi,încovrigatîntreele.Erauatâtdeabsorbitedeinternet,încâtniciunanuauziceartadedincolodeuşă.ArmanoushtocmaiseconectaselaCaféConstantinopolis,hotărâtăsăoiaşipeAsyacueadedataasta.

Salutaretuturor!Nuv-afostdordeDoamnaSufletul-Meu-Surghiunit?

tastă.ArevenitreporteriţanoastrădelaIstanbul.Peunde-aiumblat?Te-aumâncatturciicufulgicutot?

scriseAnti-Khavurma.

Eibine,unadintremâncătoareelângăminechiarînclipaasta.Vreausăvăprezintoprietenăturcoaică.

Aurmatopauză.Areunnickname,bineînţeles:OFatăPeNumeTurcoaica.Cum?

nuseputuabţinesăîntrebeAlexStoicul.

EoreinterpretareatitluluiunuicântecdeJohnnyCash.Înoricecaz,opoţiîntrebaşisingur.Echiaraici.DragăCaféConstantinopolis, ţi-o prezint pe O Fată Pe Nume Turcoaica. O Fată Pe Nume Turcoaica, îţi prezint CaféConstantinopolis.

Bună!SalutăridinIstanbul,

scriseAsya.Niciunrăspuns.

SpercădataviitoareveţivenişivoilaIstanbulcuArman…

AsyaîşidăduseamadegreşealădoarcândArmanoushi-adatpestemână…

cuDoamnaSufletul-Meu-Surghiunit.

O,mulţam.Însă,sincer,n-amchefdeunturturisticîntr-oţarăcareaprovocatatâtasuferinţăîntregiimelefamilii.

EraAnti-Khavurmadinnou.AfostrândulAsyeisăfacăopauză.Uitecee,nuneînţelegegreşit,nuavemnimicîmpotrivata,OK?

sealăturădiscuţieiCoexistenţă-Nefericită.

Sunt sigură că oraşul e drăguţ şi pitoresc, însă adevărul e că nu avem încredere în turci.Mesrop s-ar răsuci înmormântdacă,sămăfereascăAramazt,mi-aşuitatrecutulatâtdeuşor.

—CineeMesrop?oîntrebăAsyapeArmanoushaproapeînşoaptă,deparcăarfiputut-oauzi.

Înregulă.Săîncepemculucruriledebază.Faptelereale.Dacăreuşimsătrecemdefapte,putemvorbidesprealtesubiecte,

decretăDoamnaPeacock/Siramark.Hai să începem cu excursia asta turistică în Istanbul. Toate moscheile alea magnifice pe care le arătaţi astăzi

turiştilor, cine a fost arhitectul care le-a construit? Sinan1! A proiectat palate, spitale, hanuri, apeducte… ExploataţiinteligenţaluiSinanşiapoinegaţicăafostarmean.

Nuştiam,

scriseAsyastupefiată.Sinaneunnumeturcesc.Eibine,văpricepeţideminunelaturcificareanumelorminorităţilor,

replicăAnti-Khavurma.OK, înţeleg ce vreţi să spuneţi. E adevărat, istoria naţională a Turciei se bazează pe cenzură, însă orice istorie

naţionalăfacelafel.Statele-naţiuniîşicreeazăpropriilemiturişiapoiîncepsăcreadăînele.

Asyaînălţăcapul,îşiîndreptăumeriişicontinuăsătasteze.

ÎnTurciasuntturci,kurzi,cerchezi,georgieni,pontici,evrei,hacaşi,greci…găsesccăepreasimplistşimultpreapericulossăfaceţigeneralizăridegenulăsta.Nusuntemniştebarbariinumani.Înafarădeasta,mulţiînvăţaţicareaustudiatculturaotomanăvăvorspunecăafostomareculturăînmulteprivinţe.AldoileadeceniualsecoluluiXXafostoperioadădeosebitdedificilă.Însălucrurilenumaisuntlafelcaacum100deani.

DoamnaPeacock/Siramarkseîmpotriviimediat.Nucredcăturciis-auschimbatcâtuşidepuţin.Dacăs-arfischimbat,arfirecunoscutgenocidul.Genocideuntermencuoîncărcăturădestuldegrea,

scriseOFatăPeNumeTurcoaica.Implicăoexterminaresistematică,bineorganizatăşiteoretizată.Sincer,nusuntsigurăcăstatulotomaneraastfella

vremea aia. Însă recunosc nedreptatea ce li s-a făcut armenilor. Nu sunt istoric. Cunoştinţele mele sunt limitate şidistorsionate.Însăşialevoastresuntlafel.

Vezitu,aicieodiferenţă.Pentruasupritortrecutulnuareniciovaloare.Asupritulnuarenimicînafarădetrecut,

comentăFiicaluiSappho.Fărăsăştiipovesteatatăluitău,cumtepoţiaşteptasă-ţicreezipropriapoveste?

interveniDoamnaPeacock/Siramark.

Armanoushzâmbiînsineaei.Pânăacumtotuldecurseseexactcumîşiimaginase.ÎnafarădeBaronBaghdassarian.Nurăspunseselanimicpânăacum.

ÎntretimpAsya,încăfixândcuprivireaecranul,tasta:Recunoscîntr-adevărpierdereaşidurereavoastră.Nunegatrocităţilecomise.Mătragînapoidoardinfaţatrecutului

meu.Nuştiucineetatălmeusaucareafostpovestealui.Dacăaşaveaşansasăaflumaimultedespreea,chiardacăarfitristă,aşalegesăştiusausănuştiu?Astaedilemavieţiimele.

Eştiplinădecontradicţii,

replicăAnti-Khavurma.

PeJohnnyCashnul-arderanjaasta!

interveniDoamnaSufletul-Meu-Surghiunit.

Spuneţi-mi,cepotfaceeu,oturcoaicăobişnuită,astăzi,înepocaasta,casăvăalindurerea?

Ei, asta era o întrebare pe care nici un turc nu le-o pusese vreodată armenilor de la Café

Constantinopolis. În trecut,mai avuseseră vizitatori turci în două rânduri, amândoi tineri naţionaliştipasionaţi,carerăsăriserădenicăieri,aparentcuintenţiadeadovedicăturciinulefăcuserănimicrăuarmenilor,şichiarcăarmeniierauceicareserăsculaserăîmpotrivaregimuluiotomanşiîiomorâserăpeturci.Unuldineimersesepânăacoloîncâtsăsusţinăcă,dacăregimulotomanfuseseatâtdecriminalpecâtsepretindea,astăzinuarmaifirămasatâţiaarmenicaresăvorbeascădespreasta.Faptulcăexistauatâţiaarmenicarespumegauîmpotrivaturciloreraunsemnclarcăotomaniinuîipersecutaseră.

Până astăzi, întâlnirile celor de la Café Constantinopolis cu turcii fuseseră în esenţă un schimbînfierbântatdecalomniişimonologuri.Dedataastatonuleraradicaldiferit.

Statultăuîşipoatecerescuze,

răspunseCoexistenţă-Nefericită.Statulmeu?Nuamnimicde-afacecustatul,

scriseAsyagândindu-selaurmărireaînjustiţieaCaricaturistuluiAlcoolicfiindcăîlînfăţişasepeprim-ministruînchipdelup.

Uitecee,suntonihilistă!

Seopribruscînaintesăpomeneascădemanifestuleinihilistpersonal.Atunciîţipoţicerescuzetuînsăţi,

i-otrântiAnti-Khavurma.Vreisă-micerscuzepentrucevacucareeupersonaln-amavutnimicde-aface?Aşaspuitu,

scriseDoamnaPeacock/Siramark.Ne naştem cu toţii într-o continuitate a timpului, iar trecutul continuă să trăiască în prezent. Ne tragem dintr-o

anumităfamilie,cultură,naţiune.Aidegândsănespuicămorţiitrebuiesărămânăcumorţiişiviiicuviii?

Pecândochii îicercetauecranul,Asyapăreanedumerită,deparcăar fiuitat replicile înmijlocul

uneiprezentări.ÎlmângâieabsentădecâtevaoripecappeSultanalCincilea,înaintecadegeteleeisăseîntoarcălatastatură.

Suntresponsabilăpentrucrimeletatăluimeu?

întrebăOFatăPeNumeTurcoaica.

Eştiresponsabilăderecunoaştereacrimelortatăluitău,

răspunseAnti-Khavurma.Asya păru încurcată de duritarea afirmaţiei, uşor enervată, însă de asemenea intrigată. În lumina

răspânditădecomputer,chipuleierapalidşinemişcat.Încercaseîntotdeaunasădetaşezepecâtdemultposibiltrecutuleideviitorullacarenădăjduiasăajungă.Însperanţacă,indiferentceatrăgeaudupăeleamintirile timpurilor trecute, indiferent cât de întunecate sau de deprimante erau, trecutul nu o vadistruge.Adevărul e că, oricât demult i-ar fi displăcut să recunoască asta, ştia că trecutul trăia într-adevărînprezent.

Toatăviaţami-amdoritsăfiuopersoanăfărătrecut.Faptulde-afibastardăaremaipuţinălegăturăcufaptulde-anu

aveatatăşimaimultăcufaptulde-anuaveatrecut…şiacumveniţivoişi-micereţisă-miiauînstăpâniretrecutulşisă-

micerscuzepentruuntatămitic!

Nuveniniciunrăspuns,însăAsyanicimăcarnupăreasăaştepteunul.Continuăsătastezedeparcă

degeteleeiacţionausingure,deparcăarfinavigatcuochiiînchişi.Totuşi,poatecătocmaifaptulcănuamtrecutmăvaajutaînceledinurmăsăînţelegataşamentulvostrufaţăde

istorie.Potsărecunoscînsemnătateacontinuităţiipentrumemoriaumană.Potsăfacasta…şiîmicerîntr-adevăriertarepentrusuferinţelepecarestrămoşiimeile-auprovocatstrămoşilorvoştri.

Anti-Khavurmanueramulţumit.Faptulcă-ţiceriscuzedelanoinuînseamnăpreamult,

oîntrerupse.

Cere-ţiscuzepublic,înfaţaîntreguluistatturc.Ei,haide!

scriseArmanoushtrăgânddintr-odatătastaturaspreea,neputândrezistatentaţieideanuinterveni.AiciDoamnaSufletul-Meu-Surghiunit.Lacealtcevaarfolosiastadecâtcas-ofacăsădeadenecaz?Trebuiesătreacăprinnecazulăstadacăesinceră!

explodăAnti-Khavurma.

Însă,înaintesăpoatăreacţionacineva,peecranapăruuncomentariuextremdeneobişnuit.Ei bine, adevărul e, dragăDoamnăSufletul-Meu-Surghiunit şi dragăOFatăPeNumeTurcoaica…căunii dintre

armeniidindiasporanuvorcaturciisărecunoascăvreodatăgenocidul.Dacăarface-o,le-artăiacracadesubpicioareşiardistrugeceamaiputernicălegăturăcareneuneşte.Aşacumturciiauobiceiulsănegenedreptăţilecomise,armeniiau obiceiul să savureze coconul victimizării. Se pare că există de ambele părţi nişte obiceiuri vechi care trebuieschimbate.

EraBaronBaghdassarian.—Nus-auculcatîncă,spusemătuşaFerideplimbându-seîncoaceşi-ncoloprinfaţacamereifetelor.

Oares-aîntâmplatceva?Femeilemai învârstăseduseseră laculcare, lafelşimătuşaCevriye,profesoaraceadisciplinată.

MătuşaZelihaaţipisepecanapea.—Decenu teduci laculcare,soro,şinumălaşipeminesăpăzescuşacasămăasigurcăsunt

bine?întrebămătuşaBanustrângândumărulsuroriiei.Uneori, când boala ei se agrava,mătuşa Feride se alarma în privinţa relelor care puteau veni de

oriundeşidinparteaoricuidinlumeade-afară.—Lasă-mă să preiau tura de noapte, zâmbimătuşaBanu.Du-te şi te culcă.Nu uita că noaptea

propriataminteîţiestrăină.Nuvorbicustrăinii.—Da.MătuşaFerideîncuviinţădincapşipentruoclipăpăruofatăemoţionatădeopoveste.Acumvizibil

liniştită,seîndreptătârşâindu-şipicioarelesprecameraei.De îndatăces-audeconectatde la internet,Armanoushseuită laceas.Era timpulsă-i telefoneze

mameiei.Săptămânaastaosunaseînfiecarezi laaceeaşiorăşidefiecaredatăRoseocertasecănusuna mai des. Încercând să nu se necăjească din cauza acestui şablon invariabil, formă numărul şiaşteptăcamamaeisăridicereceptorul.

—Amy!!!spuseRosepeuntonridicat,aproapeţipând.Iubito,tueşti?—Da,mamă.Cemaifaci?—Cemai fac?Cemai fac! repetăRose.Dedata asta părea tulburată, iar vocea îi era înăbuşită.

Trebuiesăînchidacum,însăpromite,promite-micămăsuniînzece…nu,nu,zeceminutenusuntde-ajuns, în cincisprezeceminute. Trebuie să-nchid acum şi să-mi adun gândurile şi după aceea aştepttelefonultău.Promite-mi,promite-mi,îngânăRoseisteric.

—Bine,mamă,promit,sebâlbâiArmanoush.Mamă,eştibine?Ces-aîntâmplat?ÎnsăRoseînchisesedeja.Şocată,palidăşiţinândîncădeznădăjduitătelefonulînmână,ArmanoushseuitălaAsya.—Mamam-arugats-osundinnouînlocsămăîntrebedecen-amsunatmaiînainte?Nu-istăîn

fire.Nuedelocstilulei.—Linişteşte-te,terog.Asyaserăsuciînpat,scoţândcapuldesubpătură.—Poateconduceasaucevadegenulăstaşinuputeavorbilatelefon.ÎnsăArmanoushdădudincapîntimpceoumbrădespaimăîitraversachipul.—O,Doamne,s-aîntâmplatceva.S-aîntâmplatcevafoarterău.Cuochiiumflaţideplâns,cunasuljalnicderoşu,Roseseîntinsedupăunşervetdehârtieşiizbucni

în lacrimi.Cumpăra întotdeauna aceeaşimarcă de şervete de hârtie de la acelaşimagazin:Sparkle –şervete de hârtie solide, absorbante. Compania producea diverse modele, iar preferatul lui Rose eraDestinaţiamea.Peşerveteerauimprimateimaginicuscoicidemare,peştişibărci,toateînnuanţedealbastru, iar printre ele pluteau următoarele cuvinte: NU POT SCHIMBADIRECŢIAVÂNTULUI,ÎNSĂ POT SĂ-MI POTRIVESC PÂNZELE ÎNAŞA FEL ÎNCÂT SĂAJUNG TOT TIMPUL LA

DESTINAŢIAMEA.LuiRose îi plăcea sloganul ăsta. În afarăde asta, nuanţa azurie a imaginilor imprimate se asorta

perfectcudaleledinbucătăriaei,parteacaseidecareeradeosebitdemândră.Înciudaataşamentuluieiiniţial,imediatcecumpăraserăcasa,Rosenupierdusenicioclipăcuredecorareabucătăriei,adăugândrafturicaresetrăgeau,punândîncolţunstanddevinuri lăcuit,pentrutreizecişişasedesticle–deşiniciea,niciMustafanubeau–şidecorândîntreagaîncăperecuscăuneleturnantedestejar.Acum,cândsesimţeacuprinsădeunvaldepanică,îşilăsătrupulsăcadătocmaipeunuldintrescăunelelealea.

—O,Doamne,amcincisprezeceminute.Ce-osă-ispunem?Nuavemdecâtcincisprezeceminutecasănehotărâm,ţipălaMustafa.

—Rosedragă,linişteşte-te,terog,spuseMustafaridicându-sedepescaun.Nu-iplăceauscăuneleleşideaceeaţineaînbucătăriedouăscaunedinlemnrezistentdepin,unul

pentruel,iarcelălalttotpentruel.Seapropiedesoţialuişioluădemână,însperanţacăos-ofacăseseliniştească.

—Trebuiesăfiicalmă,foartecalmă, înţelegi?Şis-oîntrebicucalmundeeacum.Ăstaeprimullucrupecaretrebuiesă-lîntrebi,OK?

—Şidacănu-mispune?ziseRose.—Osă-ţispună.Dacăoîntrebifrumos,osă-ţirăspundăfrumos,spuserarMustafa.Fărămustrări.

Trebuiesărămâicalmă.Uite,beanişteapă.Roseluăpaharulcumâinitremurătoare.—Sepoateaşaceva?Fatameasămămintă!Ceprostiedinparteameasăamîncredereînea.Tot

timpul amcrezut că e înSanFrancisco, labunică-sa, şi s-adovedit căne-aminţit pe toţi…şi acumbunică-sa…o,Doamne,cumosă-ispunasta?

În ziua dinainte, când erau amândoi în bucătărie, ea făcând clătite, el citindArizona Daily Star,sunasetelefonul.Roseridicasereceptorulţinândspatulaînmână.TelefonuleradinSanFrancisco.Erafostuleisoţ,BarsamTchakhmakhchian.

Câţianitrecuserăfărăcaeisăschimbeovorbă?Dupădivorţfuseserăsiliţisăiadeslegăturacasădiscutedesprefetiţalor,însăapoi,dupăceArmanoushcrescuse,conversaţiilelorserăriserăpânăcândîncetaserăcutotul.Dinscurtalorcăsătorienurămăseserădecâtdouălucruri:unresentimentreciprocşiofiică.

—Îmiparerăucătederanjez,Rose,spuseBarsamcuovoceliniştită,darseacă.Însăecevaurgent.Trebuiesăvorbesccufiicamea.

—Fiica noastră, îl corectă Rose pe un ton dur, însă imediat ce cuvintele i-au ieşit din gură, aregretatasprimealor.

—Rose,terog,trebuiesă-idauluiArmanoushovesteproastă.Vreis-ochemilatelefon,terog?Nurăspundelamobil.Amfostsilits-osunaici.

—Staipuţin…staipuţin…nueacolo?

—Cevreisăspui?—NuecutinelaSanFrancisco?BuzeleluiRoseîncepuserăsătremuredespaimă.Barsam se întreba dacă fosta lui nevastă nu făcea glume pe socoteala lui. A încercat să nu pară

enervat.—Nu,Rose,ahotărâtsăpleceînArizona.Petrecevacanţaacolo.—O,Doamne!!!Păi,nu-iaici!Undeecopilulmeu?!Undee?Roseîncepusesăplângă,intrândînunuldinatacurileaceleadepanicăpecarecredeacăledepăşise

cumulttimpînurmă.—Rose,încearcă,terog,sătelinişteşti.Nuştiucesepetrece,darsuntsigurcăexistăoexplicaţie.

AmîncrederedeplinăînArmanoush.N-arfacenimicrău.Cândaivorbitultimaoarăcuea?—Ieri,măsunăînfiecarezi–dinSanFrancisco!Barsamtăcu.NuîispusecăArmanoushîlsunaşipeel,deşidinArizona.— Asta e bine, înseamnă că e bine. Trebuie să avem încredere în ea. E o fată inteligentă, de

încredere,ştiiasta.Cândsunădataviitoare,spune-idoarsă-mideauntelefon.Spune-icăeurgent.Aiînţeles,Rose?Faciasta?

—O,Doamne!Roseîncepusăplângăşimaitare.Însădintr-odatăîitrecuprincapsăîntrebe:—Barsam,aispuscăaisă-idaiovesteproastă.Ces-aîntâmplat?—O…–aurmatotăcereapăsătoare.Evorbademamamea…Nureuşisesă-şiaflecuvintele.—Spune-idoarcăbunicaShushanamuritînsomn.Nus-amaitrezitîndimineaţaasta.Cincisprezece minute nu mai trecuseră niciodată atât de încet. Armanoush se plimba încolo şi-

ncoaceprincameră,subprivirileîngrijoratealeAsyei.Înceledinurmăvenitimpulsăosunedinnoupemaică-sa.DedataastaRoseridicăimediatreceptorul.

—Amy,amsă-ţipunosingurăîntrebare,iartuosă-mispuiadevărul;promite-micăosă-mispuiadevărul.

Armanoushsimţiunvaldenelinişteinundându-istomacul.— Unde eşti? spuse Rose pe un ton aspru şi vocea i se frânse. Ne-ai minţit! Nu eşti în San

Francisco,nueştiînArizona,atunciundeeşti?Armanoushînghiţicugreutate.—Mamă,suntlaIstanbul.—Ce?—Mamă,îţipovestesctotul,însă,terog,linişteşte-te.OchiiluiRosescânteiaudefurie.Câturasăaudăpetoatălumeaspunându-isăseliniştească.

—Mamă,îmiparegroaznicderăucăte-amfăcutsăteîngrijoreziînhalulăsta.N-arfitrebuitsăfacastaniciodată.Îmiparefoarterău,însănuainiciunmotivsăteîngrijorezi,crede-mă.

Roseacoperireceptorulcumâna.—FetiţameaelaIstanbul,îispusesoţuluieicuonuanţădereproşînglas,deparcăarfifostvina

lui.Apoiţipăînreceptor:Cenaibafaciacolo?—Defapt,stauîncasasoacreitale.Eofamilieminunată.Uluită,RoseseîntoarsedinnouspreMustafaşidedataastaîlmustrămaitare:—Stălafamiliata.Apoi,înaintecaMustafaKazancı,caresefăcusepământiuşiintraseînpanică,săpoatăscoatevreun

cuvânt,spuse:—Venimacolo.Nuplecanicăieri.Venim.Şisănu-ţimaiînchiziniciodatămobilul!Şicuastaaînchis.—Ce tot vorbeşti acolo? întrebăMustafa strângând-o pe soţia sa de braţmai tare decât avusese

intenţia.Numergnicăieri.—Bada,mergi,spuseRose.Mergem.SingurameafiicăeînIstanbul!!!ţipăeadeparcăastaarfi

însemnatcăArmanoushfuseseluatăostatică.—Nupotsă-milasslujbaînmomentulăsta.—Poţisă-ţiieilibercâtevazile.Dacănu,amsămăducsingură,i-otrântiRosesaucinevacaredoar

arătacaea.Osămergemacolo,osăneasigurămcăebine,os-oluămşios-oaducemacasă.Searatârziu,cândtocmaisepregăteausăseculce,telefonulfamilieiKazancıîncepusăsune.

—Inshallah2sănufienimicrău,şoptiPetite-Madinpatulei,cumătăniileînmânăşioumbrădenelinişteîntipărităpechip.

Aîntinsmânadupăpaharulcuapăîncareseaflaprotezaşi,încărugându-se,aluatogură.Numaiapaputeastingefrica.

MătuşaFeride,careeraîncătrează,afostceacarearidicatreceptorul.Maimultdecâtoricinedinfamilie,eraceamaivorbăreaţăşimaicomunicativăcândveneavorbadeconvorbiritelefonice.

—Alo?—Bună,Feride,tueşti?întrebăovocebărbăteascădinreceptor.Şi,fărăsăaşteptevreunrăspuns,adăugă:—Sunteu…Mustafa…sundinAmerica…Încântatăsăaudăvoceafrateluiei,mătuşaFeridezâmbi.—Decenunesunimaides?Cemaifaci?Cândviisănevezi?—Dragamea,ascultă-mă,terog.Amy…Armanousheacolo?—Da,da,bineînţeles,doaraitrimis-osăstealanoi.Oiubimfoartemult–chipulmătuşiiFeridese

lumină.Decen-aţivenitşivoicuea,tuşisoţiata?

Mustafa rămase nemişcat, cu fruntea îngândurată din cauza acelei situaţii dificile. În spatele lui,dincolodefereastră,seîntindeapământulArizonei,întotdeaunademndeîncredere,întotdeaunatainic.Cutimpulînvăţasesăapreciezedeşertul,infinitatealuicareîialinateamade-apriviînapoi,seninătatealuicareîialungafricademoarte.Înmomentecaacestaîşiamintea,deparcătrupulluiselăsasingurînvoiaamintirilor,desoartacareîiaşteptapetoţibărbaţiidinfamilialui.Înmomentecaacestasesimţeaînclinat să se sinucidă. Să-şi găsească moartea înainte ca ea să-l găsească pe el. Trăise două vieţicompletdiferite.FuseseMustafaşiMostapha.Şiuneori,singuracalede-atraversaprăpastiadintreceledouănumepăreaaceeade-a lereducepeamândouăla tăcere înacelaşi timp–deapunebrusccapătambelor sale vieţi. Evită gândul acela.Un sunet ca un suspin. Poate că îl scosese el. Poate era doardeşertul.

—Credcăvenimşinoi.Venimcâtevazilecas-oluămpeArmanoushşicasăvăvedem…Venim.Cuvinteleaceleaîiveniserăfărăniciunefort,deparcătimpuln-arfifostosuccesiunederupturi,ci

ocontinuitateneîntreruptă,extremdemaleabilă,chiarşiatuncicânderafisurată.Mustafalevavizitacaşicândn-arfitrecutaproapedouăzecideanidecândfuseseultimaoarăacasă.

1. Sinan (1489?-1588) – cel mai mare arhitect al Imperiului Otoman timpuriu. Capodopera sa e

moscheeaSüleymaniyedinIstanbul.2.SădeaDomnul(înarabă,înorig.).

CAPITOLULCINCISPREZECE

Stafideaurii

VesteamiraculoasăcăMustafaveneasălevizitezeîmpreunăcunevastaluiamericancăprovocăoserie de reacţii în casa familiei Kazancı. Primele şi celemai urgente implicau detergenţii, praful decurăţatşifulgiidesăpun.Îndouăzile,întreagacasăafostcurăţatăcugrijădesuspânăjos,ferestreleşterseşifrecatepânăstrăluceau,rafturileştersedepraf,perdelelespălateşicălcate,fiecaredalădelaceletreietajefrecatăşispălatăcumopul.MătuşaCevriyeaştersunacâteunafrunzeletuturorplantelordeapartamentdinliving,alemuşcateişicampanulei,rozmarinuluişicolieruluidelemn-dulce.Aşterspână şi frunzele slăbănogului. Între timp,mătuşa Feride i-a surprins pe toţi scoţând celmai frumosparavan din zestrea ei. Însă bunicaGülsüm a fost fără îndoială ceamai încântată de veştile alea.Laînceputarefuzatsăcreadăcăuniculeifiuveneasălevizitezedupăatâţiaani,iarcânds-aconvinsînsfârşitcăerauadevărate,s-aînchisînbucătărie,printrevase,tacâmurişitotfeluldeingrediente,gătindfeluriledemâncarepreferatealecopiluluieipreferat.Acum,aeruldinbucătărieeraplindemiresmelegrele alemâncărurilor abia scoase din cuptor. Copsese deja două feluri de börek – cu spanac şi cubrânzăfeta–şifierseselafocmicsupadelinte, înăbuşisecotleteledemielşipregătiseamesteculdeköftelercareaveasăfiepuslaprăjitînmomentulsosiriimusafirilor.Deşierahotărâtăsăaibăgataîncăoduzinădefeluridemâncarepânălasfârşitulzilei,fărăîndoialăpiesaderezistenţăameniuluibuniciiGülsümaveasăfiedesertul:ashure.

Toată copilăria şi adolescenţa sa, Mustafa Kazancı savurase ashure mai mult decât oricare altedulciuri,iardacăproduselealeaîngrozitoarefast-foodamericăneştinu-istricaserătabieturileculinare,sperabunicaGülsüm,aveasăfieîncântatsădescopereînfrigiderboluriîntregidindesertulluifavorit,aşteptându-ldeparcăviaţaarfifostaiciaceeaşişiarfiputut-oreluadeundeolăsase.

Ashure era simbolul continuităţii şi stabilităţii, întruchiparea zilelor frumoase care veneau dupăfiecarefurtună,indiferentcâtdeînspăimântătoarefuseseaceasta.

Bunicapusese la înmuiat ingredientelecuozi înainte, iaracumsepregăteadegătit.Deschiseundulapşiscoaseunceaunuriaş.Întotdeaunaaveainevoiedeunceauncasăgăteştiashure.

Ingrediente1/2canădeboabedenăut1canădegrâudescojitînîntregime1canădeorezalb1-1/2canădezahăr1-2canădealunedepăduremărunţite1/2canădefistic1/2canădeseminţedepin1linguriţădevanilie1/3canădestafideaurii1/3canădesmochineuscate1/3canădecaiseuscate1/2canădecojideportocală2lingurideapădetrandafiriGarnitură2linguridescorţişoară1/2canădemigdalecurăţateşimărunţite1/2canădesâmburiderodiePregătireMajoritateaingredientelortrebuieînmuiatecuoziînainteîncastroaneseparate,astfel:Într-unuldincastroanepuneţiboabeledenăut,acoperiţi-lecuapăreceşilăsaţi-lepestenoapte

laînmuiat.Puneţigrâulşiorezul,spălatebinemaiînainte,într-uncastronseparatşiacoperiţi-lecuapă. Înmuiaţismochinele,caiseleşicojiledeportocală înapăfierbinte1/2deoră,stoarceţi-leşiapoi păstraţi apa în care le-aţi înmuiat;mărunţiţi-le, amestecaţi-le cu stafidele aurii şi puneţi-ledeoparte.

PreparareAcoperiţiboabeledenăutcupatrulitrideapărece.Aşteptaţisăfiarbăşilăsaţi-lelafocpotrivit

camooră,pânăcândboabeleseînmoaie.Întimpcefierbboabeledenăut,fierbeţi21/2litrideapă, turnaţi grâul şi orezul şi fierbeţi-le la foc mic, amestecând des, cam o oră, până cândamesteculdegrâuşiorezdevinemoale.Combinaţi-le.

Adăugaţiaparămasădelaînmuiatpecareaţipăstrat-o,zahărul,alunelemărunţite,fisticulşiseminţeledepinînoalăşilăsaţisăfiarbălafocpotrivit,amestecândconstant.Lăsaţiamesteculsă

fiarbă la focmic şi amestecaţi cam30deminute saumaimult.Lăsaţi amestecul să se închegepuţin, până când capătă consistenţa unei supe groase. Adăugaţi vanilia, stafidele, smochinele,caisele şi cojile deportocală şi lăsaţi-le pe foc alte 20deminute, amestecând constant.Stingeţifoculşiadăugaţiapadetrandafiri.Lăsaţiashuresăserăceascălatemperaturacamereicamoorăşiceva.Presăraţiscorţişoarăpedeasupraşiornaţi-lcumigdalepisateşisâmburiderodie.

Încamerafetelor,Armanoushfusesetăcutăşigânditoareîncădedimineaţădevreme.N-aveachefsă

iasăsausăfacăaltceva.Asyastăteaîncasă,jucândtavlalarşiascultândJohnnyCash.—Şase-şase!Norocoaso!Însă Armanoush nu manifestă nici un fel de plăcere la vederea zarului pe care îl aruncase. În

schimb,sestrâmbăvisătoarelapieseleei,sperândparcăsălemiştecuforţaprivirii.—Amsentimentulîngrozitorcăs-aîntâmplatcevarăuşicămamanu-mispune.—Nu-ţi face griji, spuseAsyamestecând capătul creionului, tânjind după nicotină.Ai vorbit cu

mamataşipăreasăfiebine.DatorităţievorvizitaacumIstanbulul.Vinîncoacesăteiaşiîncurândosăte-ntorciacasă…

Deşi intenţia Asyei fusese să o liniştească, aceste cuvinte au sunat în mod ciudat ca o obiecţie.AdevărulecăoîntristafaptulcăArmanoushaveasăplececurând.

—Nu ştiu. Doar că nu pot scăpa de sentimentul ăsta, a oftat Armanoush.Mama nu călătoreşteniciunde,nicimăcarpână-nKentucky.FaptulcăzboarăcuavionulpânălaIstanbultebagă-nsperieţi.Însăşiastaeochestietipicăpentruea.Nusuportăsănudeţinăcontrolulvieţiimele.Arzburaşi-njurullumiicasăfiecuochiipemine.

PecândoaşteptapeArmanoushsăsehotărascăundeşicepiesăsămute,Asyaîşistrânsepicioarelesubea,lucrândlaunaltarticolalmanifestuluieinihilistpersonal.

Articolulzece:Dacă-ţigăseştioprietenăbună,asigură-tecănuteobişnuieşticueapână-ntr-

atât încât săuiţică laurmaurmei fiecaredinnoie singur înviaţăşică,maidevremesaumaitârziu,singurătateanepieritoarevacovârşioriceprieteniiîntâmplătoare.

Oricâtdesupăratăarfifost,talenteledejucătoarealeluiArmanousheraucusiguranţăneafectatede

dispoziţiasa.Cuacel„şase-şase“pătrunseîncasaAsyeişiozdrobipeadversaraei,scoţându-itreipieseodată.Victorie!

Asyamuşcăşimaitaredincreion.Articolulunsprezece:Chiardacăţi-aigăsitoprietenăbunăcucaresăteobişnuieştipână-ntr-

atâtîncâtsăuiţidearticolulzece,nuscăpaniciodatădinvederefaptulcăîţipoateoricândtrageo

bătaiebunăînaltesferealeexistenţei.Petabladetavlalar,lafelcaşilanaştereşimoarte,fiecaredinnoiestesingur.

Avândtreipiesescoasepetuşăşidoardouăintrăriîncasaadversă,Asyatrebuiasădeafie„cinci-

cinci“,fie„trei-trei“.Niciunaltzarn-arfiputut-osalvadela înfrângere.Scuipăînpalmecasăaibănorocşiînălţăorugăciunecătredjinn-uljoculuidetavlalar,pecareşi-lînchipuiseîntotdeaunacapeuncăpcăunpe jumătatenegru,pe jumătatealbceavea în locdeochidouăzaruri rotitoare.Apoiaruncăzarul:„trei-doi“.Lanaiba!Neputândsămute,îşistrânsepumniişibombăninemulţumită.

—Biatadetine!exclamăArmanoush.Asyapusepieselenegrerămasepemargineîntimpceascultaunvânzătorambulantcareţipaafară

câtîlţineauplămânii:—Stafide!Amstafideaurii.Pentrupuştişibunicifărădinţi,stafideauriipentrutoţi!Cândvorbidinnou,ridicăvoceacasă-lacoperepevânzător.—Sunt sigură cămama ta e bine.Gândeşte-te puţin, dacăn-ar fi fost bine, cumar fi putut face

călătoriaastatocmaidinArizonapână-nIstanbul?—Credcăaidreptate.Armanoushîncuviinţădincapşiaruncăzarul.„Şase-şase“dinnou!—Oho,aidegândsădaişase-şase lanesfârşit?Zarurileasteasuntmăsluitesauce? îiziseAsya

bănuitoare.Nucumvatrişezi,domnişoară?Armanoushchicotipeînfundate.—Da,măcarde-aşşticum!Însă,chiarcânderapepunctulsămuteîncăoperechedepiesealbeînspaţiuldeschis,Armanoush

seopribrusc,palidăşiîngrijorată.—O,Doamne,cumden-amfost înstaresă-midauseamadeasta!?exclamăeaneliniştită.Nue

vorbademama,vezitu,cidetata.Ăstaeexactmodulîncarearreacţionamamadacătatăluimeuis-arîntâmplacevarău…saufamilieitatăluimeu…O,Doamne,is-a-ntâmplatcevatatei!

—Acumnu faci decât speculaţii, încercăAsya s-o liniştească fără succes.Când ai vorbit ultimaoarăcutatăltău?

—Acumdouăzile,spuseArmanoush.L-amsunatdinArizonaşierabine,totulpăreaînordine.—Iastai,stai,staipuţin!Cumadicăl-aisunatdinArizona?Armanoushroşi.—Amminţit.Apoiridicădinumericapentruasavurasatisfacţiadeafifăcutşieacevarău.—Amminţitaproapetoatăfamiliacasăpotfacecălătoriaasta.Dacăle-aşfidezvăluitfaptulcămă

duceamlaIstanbuldeunasingură,toatălumeaarfifostatâtdealarmată,încâtnum-armaifilăsatsăplecniciunde.Aşacămi-amzis:AmsămăduclaIstanbulşiamsălepovestesctotulcândamsămă-

ntorc.Taică-meucredecăsuntînArizonacumama,iarmaică-meacredecăsuntlaSanFranciscocutata.Adicăastacredeapânăieri.

Asya se holbă la Armanoush cu o neîncredere care se risipi curând, fiind înlocuită de cevamaiapropiatdeveneraţie.PoatecăArmanoushnuerafataimaculatăşimanieratăcare-şiînchipuiseAsyacăera.Poatecăundevaînuniversuleiluminoseralocşipentruîntuneric,mizerieşideviaţie.Mărturisirea,departede-aosupărapeAsya,nufăcusedecâtsă-isporeascăstimapentruArmanoush.Închisecutiadetavlalar şi şi-o vârî sub braţ, semn că-şi recunoştea înfrângerea, deşiArmanoush n-avea de unde săcunoascăacestgestcultural.

—Nucredcăs-aîntâmplatcevarău…totuşi,decenu-lsunipetatăltău?întrebăAsya.Caşicândarfiaşteptatcuvintelealeacasăsehotărascăsăfacăceva,Armanoushscoasetelefonul.

Datăfiinddiferenţadefusorar,laSanFranciscoeradimineaţadevreme.Telefonulnuasunatdecâtosingurădată,dupăcarearăspuns,nubunicaShushan,cadeobicei,ci

tatălei.—Iubito.BarsamTchakhmakhchianscoaseunsuspindeadâncăafecţiunedeîndatăceauzivoceafiiceisale.

Pefirseauzeaunzăngănitciudat,care-ifăceapeamândoisă-şideaseamadedistanţageograficădintreei.

—Aveamdegândsătesundimineaţă.ŞtiucăeştiînIstanbul;mamatam-asunatsămăanunţe.Urmăoscurtătăcerestânjenitoare,însăBarsamTchakhmakhchiann-acomentatnimiccuprivirela

asta,nicin-acertat-o.—Mamataşicumineamfostfoarteîngrijoraţipentrutine.RosevinelaIstanbulîmpreunăcutatăl

tăuvitreg…vinsăteia.OsăajungălaIstanbulmâinelaamiază.AcumArmanoushîngheţă.Cevaseîntâmplase.Cevafoarterău.Faptulcătaică-săuşimaică-saîşi

vorbeau şi, chiar mai mult, se puneau la curent unul pe celălalt era un semn neîndoielnic că veneaapocalipsa.

—Tată,s-aîntâmplatceva?BarsamTchakhmakhchiantăcu,lovitdedurereagreaauneiamintiridincopilăriecareseiviseparcă

denicăieri.Pe când era copil, în fiecare an un bărbat cumanta neagră şi pălărie ţuguiată de culoare închisă

treceaprincartierullor,mergânddinuşă-nuşăîmpreunăcudiaconulbisericiidinzonă.Eraunpreotdinvecheaţarăcecăutabăieţideştepţipecaresă-iiacuelînArmeniaşisă-iinstruiascăsădevinăpreoţi.

—Tată,eştibine?Ceseîntâmplă?—Suntbine,iubito.Mi-edordetine,afosttotce-apututsăspună.Barsamerafascinatdereligiedelaovârstăfragedă,eracelmaibunelevalşcoliideduminică.De

aceea, bărbatul cu pălărie neagră trecea des pe la ei pe-acasă, vorbind cu Shushan despre viitorulbăiatului.Într-ozi,pecândBarsam,maică-saşipreotulstăteauînbucătăriebândceaifierbinte,preotul

spusesecă,dacăerasăseiaohotărâre,atunciacelaeramomentulpotrivit.Barsam Tchakhmakhchian nu avea să uite niciodată spaima care a străbătut ca un fulger ochii

maică-sii.Oricât l-ar fi respectatpepreotul acelaplinde sfinţenie,oricât ar fi fostde încântată să-şivadă fiul, devenit bărbat, îmbrăcat în veşminte preoţeşti, oricât şi-ar fi dorit ca singurul ei fiu să-lslujeascăpeDumnezeu,Shushannus-apututabţinesănusetragăînapoiînspăimântată,deparcăs-arfiaflatînfaţaunuirăpitorcarevoiasă-iiafiul.Tresărisecuatâtaputereşispaimă,încâtceaşcadinmânaeis-acutremurat,vărsândopartedinceaiperochie.Preotuladatîncet,amabildincap,simţindumbrauneipoveştisumbreascunseîntrecutulei.I-amângâiatmânaşiabinecuvântat-o.Apoiaplecatşinus-amaiîntorsniciodatăcurugăminteaaceea.

În ziua aia Barsam Tchakhmakhchian simţise ceva ce nu mai simţise şi nu avea să mai simtăniciodată. O premoniţie sumbră, înspăimântătoare. Doar o mamă care pierduse deja un copil ar fireacţionatcuofricăatâtdeprofundăînfaţapericoluluide-apierdeîncăunul.PoatecăShushanavuseselaunmomentdatunaltfiucarefusesedespărţitdeea.

Acum,cândjeleamoarteamameisale,nureuşeasă-şiadunecurajulsă-ispunăastafiiceilui.—Tată,spuneceva,insistăArmanoush.Întocmai ca şi mama lui, tatăl lui se trăgea dintr-o familie deportată de turci în 1915. Sarkis

TchakhmakhchianşiShushanStamboulianîmpărtăşeauceva,cevacecopiiilorputeaudoarintui,însăniciodată înţelege deplin. Cuvintele lor erau presărate cu atâtea tăceri. Când veniseră în America,lăsaserăoaltăviaţăîntr-oaltăţarăşiştiaucă,oricâtdedesşidefidelaievocatrecutul,unelelucrurinuvorputeafispuseniciodată.

Barsamşi-laminteapetatălsăudansândînjurulmameisalelaoHale,descriindcercuridinceîncemaistrâmtecubraţeleridicatecaopasăreceseînălţasprecer;ritmulmuzicii,lentlaînceput,apoidince în ce mai alert, vârtejul acela oriental pe care copiii îl urmăreau doar admirativ de pe margine.Muzicaeraurmaceamaivielăsatădeeducaţiasa.Barsamcântaseanibunilaclarinetîntr-oformaţiearmeneascăşidansaseîmbrăcatîncostumtradiţional,pantalonibufanţişicămaşăgalbenă.Îşiaminteacumplecade-acasăîmbrăcatîncostumeleacelea,întimpcetoţiceilalţicopiidincartiercarenuerauarmeniîlurmăreaucupriviribatjocoritoare.Defiecaredatăsperacăeiaveausăuiteceeacevăzuserăsaucăpurşisimplun-aveausă-şimaibatăcapulsărâdădeel.Şidefiecaredatăgreşea.

Pecânderaînscrislatoateactivităţilearmeneşti,unadupăalta,totce-şidoreaerasăfiecaei,nicimaimult,nicimaipuţin,săfieamericanşisăscapedepieleabrunăaarmenilor.Chiarşimulţianimaitârziu,mama sa îi reproşa din când în când asta, explicându-i că, pe când era copil, îi întrebase pechiriaşiiamericanideorigineolandezădedeasupracesăpunfoloseaucasăsespele,fiindcăvoiasăfielafeldealbcaei.Acum,cândamintirilecopilărieiserevărsaudinnouasupra luiodatăcupierdereamameisale,BarsamTchakhmakhchiannuseputeaabţinesăsesimtăvinovatcăuitaserapidbrumadearmeanăpecareoînvăţasepecânderacopil.Acumîipărearăucănuînvăţasemaimultdelamamasaşicănuoînvăţasemaimultpefiicasa.

—Tată,decetaci?întrebăArmanoushcuunglasplindespaimă.—Îţiaminteştitabăradetineretîncareaifostînadolescenţă?—Da,sigur,răspunseArmanoush.—Aifostvreodatăsupăratăpeminepentrucănute-ammaitrimisacolo?—Tată,eunuammaivrutsămergacolo,aiuitat?Laînceputeradistractiv,însăapoiamhotărâtcă

erampreamaturăpentruasta.Eute-amrugatsănumămaitrimiţiacoloînanulurmător…—Aidreptate,spuseBarsamîntr-odoară.Totuşi,aşfipututcăutaoaltătabărăpentrutineriarmeni

devârstata.—Tată,deceteîntrebiastaacum?Armanousherapepunctulsăizbucneascăînlacrimi.N-aavutinimasă-ispună.Nuînfelulăsta,nulatelefon.Nuvoiasăafledespremoarteabuniciiei

cânderasingură,lamiidekilometridecasă.Pecândîncercasăîngaimecâtevacuvintecasă-idistragăatenţia,ridicăuşorvoceacasăacoperezumzetulcareizbucnisepefundal.Zumzetulmonotonaluneiadunări.Păreacăîntreagafamilieseaflaacolo,rude,prietenişivecini,subacelaşiacoperiş,faptcare,Armanoush era destul de înţeleaptă ca să ştie, nu putea să însemne decât două lucruri: fie cineva secăsătorise,fiecinevamurise.

— Ce s-a întâmplat? Unde e bunica Shushan? întrebă moale Armanoush. Vreau să vorbesc cubunica.

AbiaînmomentulălaBarsamTchakhmakhchiansehotărîsă-ispună.ÎncădesearatârziumătuşaZelihaseplimbaînsusşi-njosprincameră,cuoenergiedebordantă,pe

carenuştiacums-ostăpânească.Nuputeamărturisinimănuidincasăcâtdeprostsesimţeaşi,cucâtîşiîngropamaimultsentimentele,cuatâtsesimţeamaiprost.Maiîntâisegândisămeargălabucătăriesă-şifiarbăunceaicalmantdeplante,însămirosulgreualmâncăriiofăcuaproapesăvomite.Apoiseduseîn living să se uite la televizor, însă dând acolo peste două dintre surorile sale, angajate frenetic încurăţenieîntimpcesporovăiauemoţionatedespreziuaurmătoare,serăzgândiimediat.

Deîndatăceseîntoarseiarăşiîncameraei,mătuşaZelihaînchiseuşa,aprinseoţigarăşiscoasedesubsalteatovarăşapecareoţineaacolopentruastfeldezilechinuitoare:osticlăcuvodcă.Dădurepedepestecap, însăcugesturidince încemaigreoaie,unsfertdesticlă.Acum,dupăpatru ţigări şi şaseduşti,nusemaisimţeadelocneliniştită,defapt,numaisimţeanimic,decâtcăîierafoame.Totceaveademâncareîncameraeieraopungăcustafideauriipecareocumpărasedelaunvânzătorambulantslabşiîncovoiatcarestrigaseprinfaţacaseicevamaidevremeînsearaaceea.

Cândajunseselajumătateasticleişimaiaveadoaromânădestafide,i-asunattelefonul.EraAram.—Nuvreausărămâiîncasaaiaînsearaasta,afostprimullucrupecarel-aspus.Nicimâine,nici

poimâine.Defaptnuvreausămaipetreciniciozidepartedeminepentrutotrestulvieţii.Dreptrăspuns,mătuşaZelihachicoti.

—Terog,iubito,vinoşistaicumine.Pleacădincasaaiachiaracum.Ţi-amcumpăratoperiuţădedinţi.Amchiarşiunprosopcurat!

Aramîncercăsăfacăoglumă,însăseoprilajumătate.—Staicuminepânăpleacă.— Şi după aia cum o să-i explicăm absenţa mea subită scumpei mele familii? protestă mătuşa

Zeliha.—Nuenevoie sădainici o explicaţie, spuseArampeun ton rugător.Uite, ăsta ar trebui să fie

singurulbeneficiualfaptuluide-afioaianeagrăauneifamiliitradiţionaliste.Oriceaiface,suntsigurcănimeninuvafisurprins.Haide.Terog,staicumine.

—Şice-osă-ispunAsyei?—Nimic,nutrebuiesă-ispuinimic…Ştiiasta.Ţinândstrânstelefonul,mătuşaZelihaseîncovrigăînpoziţiefetală.Închiseochii,gatasăadoarmă,

însăapoiîşiadunăforţelecasăîntrebe:—Aram,cândosăse termine?Amneziaastaobligatorie.Uitareaastacontinuă.Nuspunenimic,

nu-ţiamintinimic,nudezvăluinimic,nicilor,niciţie…Osăseterminevreodată?—Nutegândilaastaacum,încercăs-olinişteascăAram.Iaopauză.Eştipreaasprăcutine.Vino

aicimâine-dimineaţălaprimaoră.—Of,dragosteamea…câtaşvreasăpot…MătuşaZelihaşi-aîntorschipulneliniştit,deparcăelarfiputut-ovedeaprinreceptor.—Seaşteaptăsămăduclaaeroportsă-iîntâmpin.Suntsinguradinfamiliecareconduce,aiuitat?Aramtăcu,admiţândlucrulăsta.—Nu-ţifacegriji,şoptimătuşaZeliha.Teiubesc…teiubescatâtdemult…Sădormimacum.De îndată ce-a închis telefonul, mătuşa Zeliha a alunecat într-un somn adânc. În dimineaţa

următoare,cânds-atrezitcuodurereînfiorătoaredecapşifărăunadinpături,nuaveasă-şiaminteascădeloccumînchisesemobilul,pusesesticlacuvodcăalăturişiţigaraînscrumieră,stinseseluminaşisestrecurasesubpături.

—ErecelaIstanbul?Trebuiasă-miiauniştehainemaigroase?întrebăRose,înciudafaptuluică

existautreimotiveprincipalecasăn-ofacă:pentrucăpuseseîntrebareaastaşimaiînainte,pentrucă-şifăcusedejabagajulşipentrucăseaflauchiar înmomentulăla îndrumspreaeroportulTucsonşieraoricumpreatârziupentruastfeldeîntrebări.

Oricâtde tentatar fi fostsă-iaminteascăsoţieisaleaceste treimotive,MustafaKazancıdădudincapfărăsă-şiiaochiideladrum.

Înziuaîncareeraprogramatzborul,RoseşiMustafaplecarădeacasălapatrudupă-amiazacasăajungăcumaşina laaeroport.Aveaudouăcursedefăcut:unascurtăşiuna lungă.Mai întâiaveausăzboarede laTucson laSanFrancisco şi apoide laSanFrancisco la Istanbul.Aceasta fiindprimaei

călătorieîntr-oţarăîncareenglezanueraprimalimbăvorbită,iaroameniinumâncauclătitestropitecusiropdearţarlamiculdejun,Roses-atrezitcăeraînacelaşitimpîncântatăşineliniştită.Adevărulecănufuseseniciodatăoexploratoareşică,dacăn-arfifostaceacălătoriedevis,multdorită,însăniciodatăînfăptuită, la Bangkok, ea şiMustafa nicimăcar n-ar fi avut paşapoarte.Nu se aflase niciodatămaiaproape de o călătorie internaţională decât când urmărise cele şaseDVD-uri din colecţiaDescoperăEuropapecareleaveauacasă.Aceastaoajutasesă-şifacăoimaginedespreTurcia–oimaginemultmaicoerentădecâtceadesprinsădinfrânturiledeinformaţiipecareMustafalelăsasesă-iscapecândşicândde-a lungulatâtoranidecăsătorie.Totuşi,problemaeracă, fiindcăRosevăzuse toateceleşaseDVD-urideodatăşifiindcăseîntâmplasecaepisodul„CălătorieprinTurcia“săfiechiarlasfârşit,dupăepisoadele despre Insulele Britanice, Franţa, Spania, Portugalia, Germania, Austria, Elveţia, Italia,GreciaşiIsrael,nuseputeaabţinesănuseîndoiascădacăpeisajelecareiseiveauacumînminteeraudinTurciasaudinaltăţară.DVD-urileDescoperăEuropaerauîntr-adevărutileînscopurieducaţionale,în special pentru famiile americane care nu aveau timp, mijloace sau nu doreau să călătorească înstrăinătate,însăproducătoriiarfitrebuitsăpunăunavertismentpecolecţie,insistândcaprivitoriisănuurmăreascătoateceleşaseDVD-uriunuldupăaltul,sănu„călătorească“înmaimultdeoţarăodată.

La aeroportul internaţionalTucson au intrat în fiecaremagazin, ceea ce însemnaun chioşc şi unstandcusuvenire.ÎnciudafirmeiostentativepecarescriaAEROPORTINTERNAŢIONAL(unnumecare i se dăduse datorită zborurilor în afara ţării, înMexic, care era la distanţă de numai o oră cumaşina),aeroportuleraatâtdemodest,încâtsemănacuoautogarădeprinzonăşinicimăcarStarbucksnu-şi dădea interesul să deschidăo filială acolo.Totuşi, de îndată ce intră înmagazinul de suvenire,Rose reuşi să găsească numeroase daruri pentru familia lui Mustafa. În ciuda naturii neaşteptate aacesteicălătoriişiagrijilorconstantepecareşilefăceaînprivinţafeluluiîncarefiicaeioduceaacolo,casănumaipomenimdepreocupareadeagăsiocalesă-ispunădespremoarteabuniciiei,pemăsurăce ora plecării se apropia, Rose trecuse la un fel de confuzie tipică turiştilor. Vrând să cumpere uncadouspecialpentrufiecaremembrualfamilieiexclusivfemininealuiMustafa,cercetacugrijămarfadepefiecareraft,deşinuaveapreamulteopţiuni.Carneţeleînformădecactus,brelocuriînformădecactus, magneţi în formă de cactus, pahare de tequila cu imagini cu cactuşi pe ele – o grămadă demărunţişurişifleacuricuimagini,dacănudecactuşi,atuncifiedeşopârle,fiedecoioţipictatepeele.Înceledinurmă,RosecumpărăcâteuncadoupentrufiecarefemeiedinfamiliaKazancı–exactacelaşi,ca să fimdrepţi–compusdintr-uncreionmulticolorpecare scria ÎMIPLACEARIZONA, îndoit înformădecactus,untricoualbcuhartaArizoneiimprimatăpeparteadinfaţă,uncalendarcufotografiidinMareleCanion,ocanăuriaşăpecarescriaEOARŞIŢĂUSCATĂşiunmagnetpentrufrigidercareaveaînăuntruunpuidecactusadevărat.Cumpărădeasemeneaşidouăperechidepantaloniscurţicuflori, întocmai caaceiapecare îi purta înmomentul ăla, în eventualitatea în care cinevaarvrea să-iprobezelaIstanbul.

DupăcetrăiseînTucsonmaibinededouăzecideani,peîntreagaînfăţişarealuiRose,carefusese

odatăofatădinKentucky,păreasăscrieArizona.Nuotrădaudoarhainele lejerepecare lepurtadeobicei–tricourisubţiri,pantaloniscurţideblugişipălăriidepai–sauochelariidesoarecarepăreausăisefilipitdefaţă,cişilimbajultrupuluieicareradiastiluldinArizona.Roseîmplinisepatruzecişişasedeanianulacesta,însăaveaatitudineavioaieaunuifuncţionaredetribunalieşitelapensie,care,dupăce avusese foarte rar ocazia în viaţă să poarte rochii înflorate, se bucura acum de ea la maximum.AdevărulecăeraumultelucruripecareRoseregretacănulefăcusepânălavârstaaia,printrecareşifaptulcănufăcusemaimulţicopii.Câtdeplângeafaptulcănudădusenaştereşialtuicopilcâtîncămaiera în stare.Mustafa nu fusese prea dornic să aibă copii şi pentrumult timpRose nu avusese nimicîmpotrivă,nebănuindniciodatăcuadevăratcâtaveasăregreteînceledinurmăhotărâreaasta.Poatecăeraun riscprofesional – fiind înconjurată toată ziuade elevi de clasa a IV-a, n-a remarcat niciodatălipsacopiilorînpropriaeiviaţă.Înafarădeasta,eaşiMustafaauavutîntr-adevărocăsătoriefericităînansamblu. Căsătoria lor era mai curând caracterizată de consolarea pe care le-o ofereau obiceiuriledezvoltatereciprocdecâtdepasiune,cutoateasteaeraocăsătoriemaibunădecâtmiidealtecăsătoriicarepretindeauafiînesenţăfăcutedindragoste.Eraoîntorsăturăasorţii,cândîşiaminteacăîncepusesăsevadăcuMustafadoarcasăserăzbunepeceidinfamiliaTchakhmakhchian.Însă,cucâtajunsesesă-lcunoascămaibine,cuatâtmaimultîlplăceaşiîldorea.DeşiispitaaventurilorromanticeofăcusepeRosesă tânjeascădincând încând însecretdupăoaltăviaţă, împreunăcuunaltbărbat, înmarefusesedestuldemulţumităcuceapecareoavusese.

— Lasă sosul, spuse Mustafa văzând că Rose avea de gând să cumpere un sos mexican iuteîmbuteliatîntr-osticlăînformădecactus.Crede-mă,Rose,n-osăainevoiedeellaIstanbul.

—Adevărat?Mâncareaturceascăecondimentată?Laaceastăîntrebare,caşilamultealtelealcărorrăspunserapenibildeevident,Mustafarăspundea

numai într-odoară.Dupăatâţiaanidedetaşarecompletă, familiaritateasacucultura turcă,asemeneadesenelor de pe un pergament bătut de soare şi de vânt, fusese ştearsă puţin câte puţin. Istanbululdevenisepenesimţitepentruelunoraş-fantomă,unulaproapeireal,dacăn-arfiapărutdincândîncândînviselesale.Deşiîiplăcuserăatâtdemultnumeroaselecartierealeoraşului,personajeleşiculturasa,decândsestabiliseînStateleUnite,devenisetreptatindiferentfaţădeIstanbulşideaproapetotceeaceavealegăturăcuel.

Totuşi,unaerasăseîndepărtezeatâtdemultdeoraşulîncaresenăscuseşialtasăseafleatâtdedeparte de carnea şi sângele lui. PeMustafa Kazancı nu-l deranja prea mult să se refugieze pentrutotdeaunaînAmerica,deparcănuarfiavutunpământnatallacaresăseîntoarcă,sauchiarsăducăoviaţăcaremergeatottimpulînainte,fărăniciunfeldeamintiri,însăîlderanjasăsetransformeîntr-unstrăinfărăstrămoşi,într-unbărbatfărăcopilărie.De-alungulanilor,existaserămomenteîncarefusesetentat, în felul lui, să se întoarcă să-şi vadă familia şi să dea piept cu omul care fusese odată, însăMustafadescoperisecălucrulăstanueradelocuşorşicănudeveneadelocmaiuşorcuvârsta.Dându-şiseamacăeradinceîncemaidetaşatdetrecutullui,rupseseînceledinurmătoatelegăturilecuel.Era

maibineaşa.Atâtpentruel,câtşipentruceipecare-irăniseodatăadânc.AcumAmericaeracasalui.Deşi,casăspunemadevărul,maimultdecâtArizonasauoricealtloc,viitoruleracelîncaresestabiliseşipecareîlnumeacasalui–ocasăcuuşadinspate,cedădeaspretrecut,închisă.

În avion Mustafa era vizibil gânditor şi distant. În timp ce decolau, stătea nemişcat şi nu şi-aschimbatdecât foartepuţinpoziţia după ce au atins altitudineade zbor.Se simţeaobosit, epuizat decălătoriaaiaobligatoriecareabiaîncepea.

Rose,dimpotrivă,eracuprinsădeo încântarenervoasă.Dădupegâtceaşcădupăceaşcădecafeaordinară de avion, ronţăi covrigii anemici care i-au fost serviţi, frunzări revista gratuită, se uită laBridget Jones: La limita raţiunii, deşimai văzuse filmul, intră în vorbă cu o doamnă în vârstă carestătea lângă ea (mergea la SanFrancisco s-o viziteze pe fiica ei ceamare şi să-şi vadă nepotul abianăscut),iarcândaceastaadormi,sededicăînîntregimeîncercăriidearăspundelaîntrebăriledespretotfeluldedateistoriceapărutepeecranuldinfaţaei.

CineasuferitcelemaimultepierderiînalDoileaRăzboiMondial?a.Japoniab.MareaBritaniec.Franţad.UniuneaSovieticăCareeranumelepersonajuluiprincipaldinromanulluiGeorgeOrwell1984?a.WinstonSmithb.AkakiAkakievicic.SirFrancisDraked.GregorSamsaLa prima întrebare Rose răspunse încrezătoare B, însă, neavând nici ceamai vagă idee care era

răspunsullaceade-adoua,pusepurşisimplulanimerealăA.Încurândaveasăfiesurprinsăsăaflecăprimulrăspunspecareîldăduseeragreşit,iarcelde-aldoileacorect.DacăAmyarfifostalăturideea,arfirăspunscorectlaamândouăşi,cusiguranţă,nudinîntâmplare.Odureasufletulcândsegândealafiicaei. Înciudaconflictelorşicerturilor lor, înciudaeşecuriloreipersonalecamamă,Roseera încăîncredinţată că avea o relaţie bună cu Armanoush. La fel de încrezătoare ca şi în faptul că MareaBritaniesuferisecelemaimaripierderiîntimpulceluide-alDoileaRăzboiMondial.

ApoiauaterizatlaSanFrancisco.Imediat ce au intrat în aeroport, Rose a fost cuprinsă iarăşi de febra cumpărăturilor: bunătăţuri

pentrudrum.Fuseseatâtdenefericităcufirimiturileservitelaprimulzbor,încâtluasefrâieleproblemeiînpropriilemâini.DeşiMustafaîncercadinrăsputerisă-iexplicecăTurkishAirlines,spredeosebiredezborurilelocaledinAmerica,aveausăserveascăogrămadădedelicatese,voiasăsepunălaadăpostînprivinţaastaînaintesăseîmbarceînzborulaceladedouăsprezeceore.

RosecumpărăocutiedealunePlanters,biscuiţicubrânză,prăjiturelecu fulgideciocolată,douăcutiidechipsuriBBQ,ogrămadădebatoanecumiereşimigdaleşipachetedegumădemestecat.Ideeade-a supraveghea consumul de calorii, fie doar de dragul simpleiposibilităţi de-a supraveghea ceva,orice,eradejadedomeniultrecutului.Aparţineavremurilorcânderadestuldetânărăşidehotărâtăsă-idovedească familieiTchakhmakhchiancă femeiapecareoetichetaseră capeoodar şi pe carenuopriviseră niciodată ca pe una de-a lor era de fapt o persoană foarte drăguţă şi de invidiat. Acum,douăzecideanimaitârziu,zâmbeadoaramintindu-şidetânăraplinădeurăcarefuseseodată.

Deşiînverşunareaeifaţădeprimulsoţşidefamilialuinusedomoliseniciodatăcuadevărat,Roseînvăţaseîntimpsăseîmpacecudefecteleşiincapacităţileei,printrecareburtaşicoapseleeiîngroşate.Ţinuseregimatâtdemulttimp,intermitent,încâtnicimăcarnu-şimaiaminteaexactcândîncetasesămaiţinăregimodatăpentrutotdeauna.Oricarearfifostmomentul,Rosereuşisesăscape,dacănudekilogramele în plus, de nevoia de a le da jos. Necesitatea aceea dispăruse pur şi simplu.Mustafa oplăceaaşacumera.Nucriticaseniciodatăfelulîncarearăta.

Anunţulde îmbarcarea fostdifuzat cândstăteau lacoadă laWendy’s, aşteptândsă fiegatadouămeniurimariclasicecucostiţăşicartofinaturcucremăacrişoarăşiceapă,pentrueventualitateaîncaremâncareaservitădeTurkishAirlinessedovedeaafinecomestibilă.Şi-auridicatcomandaexactlatimpşis-auîndreptatsprepoartă,undetrebuiausătreacăprintr-uncontroldesiguranţăsuplimentar,rezervatcelorcareseîmbarcaupentruzboruriintercontinentale,înspecialcelorcareseîndreptauspreOrientulMijlociu.Roseurmăricuoprivireîngrijoratăunofiţerpoliticos,darmorocănoscercetândcadourilepecarelecumpărasedinTucson.Ofiţerulridicăuncreionînformădecactusînaerşiîlflutură,deparcăarfimustrat-opentruofaptăreapecareerapecales-ocomită.

Totuşi, de îndată ce seurcă în avion,Rose sedestinse repede, savurând fiecaredetaliu al acesteiexperienţe –micile truse şic de voiaj care le erau distribuite, pernele, păturile şi apărătorile de ochiasortate,servireacontinuăabăuturilor,întreruptădesendvişuriturceştigratuite.Înscurttimpaînceputsăseserveascăcina:orezşipuilacuptorcupuţinăsalatăşilegumegratinate.NUEXISTĂPRODUSEDINCARNEDEPORCÎNMÂNCĂRURILENOASTRE,scriapeobucatădehârtieaşezatăpetavă.RosenuseputeaabţinesănusesimtăvinovatădincauzameniurilordelaWendy’s.

—Aveai dreptate în privinţamâncării. E bună, spuse zâmbindu-i timid soţului ei şi răsucind înmâiniunbolcudesert.Ceeasta?

—Ashure,spuseMustafacuovocestraniudegâtuităpecândseuitalastafideleceornaubolul.Pevremurieradesertulmeupreferat.Suntsigurcămamaafăcutooalămarecândaauzitcăvin.

Oricât s-ar fi abţinut să-şi amintească astfelde amănunte,Mustafanuputea şterge imagineaunei

duzini de boluri din sticlă pline cu ashure, aranjate pe rafturile frigiderului, gata să fie distribuitevecinilor.Spredeosebiredealtedeserturi,ashureeraîntotdeaunagătitlafeldemultpentrualţiicaşipentru propria familie. De aceea, trebuia gătit din abundenţă, fiecare bol fiind un simbol alsupravieţuirii, solidarităţii şi belşugului. Fascinaţia lui Mustafa pentru acest desert devenise vizibilăcând, la vârsta de şapte ani, fusese prins înfulecând din bolurile care-i fuseseră încredinţate ca să ledistribuiedinuşă-nuşă.

Încăîşiaminteacumaşteptaînîncremenireaimobiluluidelocuinţedelângăkonak-ullorcutavaînmână. Pe ea se afla o jumătate de duzină de boluri, fiecare pentru un alt vecin. Mai întâi ronţăisestafidelepresărateînfiecarebol,încredinţatcă,dacălemâncadoarpeacelea,nimenin-aveasăobservenimic.Însăapoitrecuselasâmburiiderodieşilamigdalelemărunţite,folositelaornat,şi,înaintesă-şidea seama, mâncase tot, înfulecând şase boluri odată. Ascunsese bolurile goale în grădină. Adeseavecinii păstrau bolurile până când le înapoiau pline cu altămâncare pe care o gătiseră, de obicei altashure. Astfel, familiei Kazancı i-a luat ceva timp până să descopere fapta luiMustafa. Şi când audescoperit-o,deşivizibilstânjeniţidelăcomialui,maică-sanul-acertat,cideatunciapăstratînfrigidercâtevabolurideashureînplus,pregătitenumaişinumaipentruel.

—Ce-aţidorisăbeţi,domnule?întrebăstewardesaînturcă,aplecându-sepejumătatespreel.Aveanişteochideunalbastrudesafirşipurtaovestădeaceeaşiculoare,pespatelecăreiaerau imprimaţinorialbişipufoşi.

OfracţiunedesecundăMustafaezită,nupentrucănuştiacevoiasăbea,cipentrucănuştiaîncelimbăsărăspundă.Dupăatâţiaanisesimţeamultmaiînlargulluivorbindînenglezădecâtînturcă.Şitotuşiisepăreanefiresc,dacănuchiararogant,să-ivorbeascăînenglezăunuialtturc.Înconsecinţă,Mustafa Kazancı rezolvase până acum această dilemă personală evitând să comunice cu turcii dinStateleUnite.Totuşi,rezervaluifaţădecompatrioţiişicompatrioatelesaledeveneapenibildeevidentăîncazulunor întâlniriobişnuite caaceasta.Privi în jur,deparcăar fi căutato ieşire şi, nereuşind săgăseascăniciunaînapropiere,răspunseînceledinurmăînturcă:

—Sucderoşii,vărog.—Nuavemsucderoşii.Stewardesaîiaruncăunzâmbetvesel,deparcăis-arfipărutteribildeamuzant.Eraunadintreacele

angajatedevotate,carenu-şipierdeauniciodatăîncredereaîninstituţiilepentrucarelucrau,capabilesăspună„nu“înmodregulatcuaceeaşifaţăveselă.

—DoriţiunBloodyMary?Luăbăuturagroasă,stacojieşiselăsăpespate,cufrunteaîncruntată,cuochiicăpruiînceţoşaţi.Abia

atunciobservăcăRoseseholbalael,cercetându-iatentăşitemătoaremişcările.Seîntunecălafaţăcândîntrebă:

—Ces-aîntâmplat,dragă?Parinervos.Edincauzăcăaisă-ţirevezifamilia?Fiindcădiscutaserădejapreamultdesprecălătoriaasta,acumnumaieracineştiecedespus.Rose

ştia că Mustafa n-avea nici un chef să meargă la Istanbul şi că cedase pur şi simplu rugăminţii eineînduplecate de-a o însoţi. Deşi aprecia asta, e greu de spus că se simţea recunoscătoare. Dupănouăsprezeceanidecăsătorieosoţiearedreptulsă-icearăsoţuluieisăfacăungestamabildinanînPaşte,îşizisepecândîlţineapeMustafademânăşiîlstrângeacublândeţe.

Gestul ăsta îl luă pe Mustafa pe nepregătite. O tristeţe imensă îl potopi pe când se trăgea maiaproapedesoţialui.Delaeaînvăţasedouălucruriesenţialedespredragoste:maiîntâi,că,înciudaaceeace susţineau romanticii cuatâtaemfază,dragosteaeramaidegrabăun sentimentcare secâştigatreptatdecâtunulcareînfloreabrusc,laprimavedere,şiapoi,căeraînstaresăiubească.

De-a lungul anilor, se obişnuise s-o iubească şi-şi găsise în ea măsura liniştii. Deşi extrem depretenţioasă şi de dificilă uneori, Rose rămânea întotdeauna fidelă esenţei ei, uşor de descifrat şiprevizibilă; era o hartă deschisă de energii şi orice reacţie posibilă a acestora îi era familiară. Nu-lprovocaniciodată,lafelcumnuînfruntaniciodatăviaţacuadevăratşiaveauntalentînnăscutdeaseadaptalamediuleiînconjurător.Roseeraunamalgamdeforţecareseciocneau,careacţionausingurefărăniciunefort, total înafara timpului,şi, înconsecinţă, înafaragenealogiilorfamiliale.Dupăceoîntâlnise, neliniştile familiale care se infectaseră înăuntrul lui fuseseră transformate într-o dragostetrudnică,darplăcută,careseapropiaprobabilcelmaimultdedragosteareală.PoatecăRosenufuseseo soţie perfectă în timpul primei căsătorii, când nu reuşise să se adapteze la o familie armeanănumeroasă,însăexactdinacelaşimotiveraparadisulidealpentruunbărbatcael,unbărbatcareîncercasăscapedenumeroasaluifamilieturcă.

—Tesimţibine?repetăRosepeuntonuşormâniosdeastădată.ŞiînaceeaşiclipăunvaldenelinişteîlnăpădipeMustafaKazancı.Pălideparcănumaiaveaaer.

N-arfi trebuitsăseurceînavionulăsta.N-arfi trebuitsămeargălaIstanbul.Rosearfi trebuitsăseducăsingurăsă-şi iafiicaşisăseîntoarcăacasă…acasă.Cât îşidoreasă fie iarăşi înArizona,undetotuleraînvăluitînvăluluşoralfamiliarităţii.

—Credcăartrebuisăfaccâţivapaşi,spuseMustafaîntinzându-ipaharulluiRoseşiridicându-secasă-şistăpâneascănelinişteaaceeacaresetransformarapidîntr-unatacdepanică.N-areniciunrostsăstainemişcatoreînşir.

Pecândseîndreptaspreparteadinspateaavionului,traversândculoarulstrâmt,seuitalapasageriide pe fiecare rând, unii dintre ei turci, alţii americani, alţii de alte naţionalităţi. Oameni de afaceri,ziarişti, fotografi, diplomaţi, scriitori de romane de călătorie, studenţi, mame cu copii nou-născuţi,oamenitotalnecunoscuţicucareîmpărţeaiacelaşispaţiuşipoatechiaraceeaşisoartă.Uniiciteaucărţisauziare,uniiîlurmăreauperegeleArthurucigându-şiduşmaniiîntr-unjocvideopentrupasageriidelabord,întimpcealţiierauadânciţiînrezolvareacareurilordecuvinteîncrucişate.Ofemeiecarestăteacu zece rândurimai în spate, o brunetă bronzată, care avea în jur de treizeci şi cinci de ani, îl privistăruitor.Mustafa întoarseochii înaltăparte.Eraîncăunbărbatarătos,nuatâtprin trupul lui înaltşimasiv,trăsăturileascuţiteşipărulnegrucapanacorbului,câtmaicurândprinmaniereleluipoliticoase

şi stilul elegant de a se îmbrăca.Deşi de-a lungul vieţii atrăsese atenţiamultor femei, nu-şi înşelaseniciodatăsoţia.Ironiaeracă,pecâtevitamaimultaltefemei,peatâtacesteaeraumaiatrasedeel.

Trecând de rândul pe care stătea bruneta, Mustafa remarcă stânjenit că femeia purta o fustăprovocatordescurtăşistăteapiciorpestepiciorîntr-unfelcareteputeafaceuşorsăcrezicăputeaisă-ivezichiloţii.Nu-iplăceasentimentuldedisconfortpecarei-ldădeaufustelemini;amintiriapăsătoare,spinoase,pecareşi-arfidoritsălepoatăaruncapestebordodatăpentrutotdeauna;imagineasuroriiluimaimici,Zeliha,căreiaîiplăcuserăîntotdeaunafustelealea,păşindpepietreledepavajdinIstanbulcupaşidurerosdegrăbiţi,deparcăarfivrutsăscapedepropriaumbră.Pecândînaintaîmpleticindu-se,Mustafaîntoarserapidprivireaînparteacealaltă,deparcăarfivrutsăevitesăvadăcevacenutrebuia.Acum,căajunseselajumătateavieţii,seîntrebauneoridacăîiplăcuserăvreodatăfemeile.ÎnafarădeRose,bineînţeles.ÎnsăRosenuerafemeie.RoseeraRose.

Îngeneral,fuseseuntatăvitregbunpentrufiicaluiRose.Deşioiubeaîntr-adevărpeArmanoush,elînsuşi nu-şi dorise să aibă niciodată copii. Copii ai lui. Nimeni nu ştia că în adâncul sufletului eraîncredinţatcănumeritasă-iaibă.Nuerasigurcăaveasăfieuntatăbun.Pecinepăcălea?Arfifostuntatăgroaznic.Mairăuchiardecâtpropriulluitată.

ÎşiaduseaminteziuaîncareelşiRoses-auîntâlnit,poatecănuafostoîntâlnireprearomantică,peculoarulunui supermarket, în timpceel ţinea în fiecaremânăocutie cuboabedenăut.De-a lungulanilorvorbiserădemulteoridespreziuaaia,râzânddefiecaredetaliupecareşi-lputeauaminti.Totuşi,aveau amintiri destul dediferite despre ea:Rose evoca întotdeauna timiditatea şi nervozitatea lui, pecândelîşiaminteadepărulstrălucitorşideîndrăznealaei,careîlintimidaserălaînceput.DeatuncinusemaisimţiseniciodatăintimidatdeRose.Dimpotrivă,aficuRoseeracaşicânds-arfilăsatînvoiaunuifluviuliniştit,ştiindcănuaveasă-ltragăniciodatălafund,uncursimperturbabil,fărăniciunfeldesurprizepeparcurs.Nui-aluatmultpânăsă-nceapăs-oiubească.

Dimineaţa,MustafaourmăreapeRose trebăluindprinbucătărie.Amândoi iubeaubucătăria,deşidinmotivecompletdiferite.LuiRoseîiplăceapentrucăadorasăgăteascăşiofăceasăsesimtăacasă.CâtdespreMustafa,luiîiplăceas-opriveascăpeeaînmijloculacelormultedetaliiobişnuite,şerveteledehârtie care se asortau cudalele, halbele care ajungeaupentruogarnizoană întreagă, băltoaceledeciocolatăfondantăîntărindu-sepeblatuldebucătărie.Îiplăceaînspecialsă-iobservemâinileîntimpcefeliau,amestecau,tocauşităiau.Imagineaeifăcândclătiteeraunadintrecelemailiniştitoarecucareviaţaîlbinecuvântasevreodată.

Laînceput,mamaşisurorilesalecontinuausă-iscrie, întrebându-lcemaifăcea,cândveneasăleviziteze.Puneauîntrebăridecareeleraatâtdeocupatsăfugăşicontinuausătrimităscrisorişidaruri,maică-samaimultcaoricare.Întoţiaceştidouăzecideaniorevăzusepemaică-sadoarosingurădată,nu în Istanbul, ci înGermania. Pe când se afla în vizită la Frankfurt, la o conferinţă a geologilor şigemologilor,orugasesăiaavionulpânăacolocasă-lvadă.Aşacăs-auîntâlnitînGermania,mamaşifiul,aşacumfăceaudemulţianirefugiaţiipoliticcarenuseputeauîntoarceînTurcia.

Însădedataaiamaică-safuseseatâtdedisperatăsă-lvadă,încâtnicimăcarnuîntrebasedecenuvenise laIstanbul.Erauimitorcâtderepedereuşeauoameniisăsedeprindăcuasemeneaîmprejurăriieşitedincomun.

Când ajunse în partea din spate a avionului,Mustafa Kazancı se opri în faţa toaletelor, chiar înspateleadoibărbaţicarestăteaulacoadă.Scoaseunoftat,gândindu-selasearadinainte.Rosenuştiacă,pecândseîntorceaacasădelamuncă,seopriseîntr-uncolţdinTucsonpecare-lvizitasedincândîncândînsecretînultimiizeceani.AltarulluiElTiradito.

Eraunlocmodest,ciudat,dincentrulTucsonului,singurulaltardinAmericadedicatsufletuluiunuipăcătos,declaraplacaistoricădelafaţalocului.Sufletulunuiexcomunicat,untiradito,unparia.AstăzinimeninuştiapreamulteamănuntedesprepovesteaaceeacaresepetrecusepelajumătateasecoluluiXIX; cine anume era păcătosul, care anume era păcatul şi, celmai important, cum se ajunsese să seridiceunaltarînmemorianumeluisăuacoperitderuşine.Imigranţiimexicaniştiaumaimultedespreeldecât ceilalţi, însă aveau tendinţa să împărtăşească mai puţine lucruri celor din afară. Dar MustafaKazancınuerainteresatdeinvestigareadetaliiloristorice.Îierade-ajunssăştiecăElTiraditofuseseunombunsaucelpuţinnumairăudecâtalţiişicăfăcusefaptecumpliteîntrecut,niştegreşelidestuldejosniceca să-l transforme într-unpăcătos.Şi totuşi fusese iertat şi i seoferiseun lucrucare le lipseamultormuritori:unaltar.

AşacănoapteatrecutăMustafavizitasedinnoualtarul,măcinatdegânduri.Deşimic,Tucsonuleradestul de cuprinzător când venea vorba de locuri sfinte şi, dacă ar fi vrut, s-ar fi putut duce la omoschee.Adevărulecănueraşinufuseseniciodatăunomreligios.Nuaveanevoiedetemplesaudecărţisfinte.NuseduseselaElTiraditosăseînchine.Seduseseacolopentrucăerasingurullăcaşsfântcarenu-lobligasăsetransformeînaltcinevacasă-lîntâmpinecubunăvoinţă.Seduseseacolopentrucă-iplăceasentimentulpecarei-linspiraloculacelanepretenţios,şitotuşiimpunătorşigoticînacelaşi

timp.Amesteculspirituluimexicancuvalorileamericane,zeciledelumânărişimilagros1puseacolodediverşi oameni, probabil ei înşişi păcătoşi, hârtiile împăturite de pe ziduri în care vizitatorii îşimărturiseauşiîşiascundeaupăcatele–toateisepăreauatrăgătoareînmomentuldefaţă.

—Văsimţiţibine,domnule?Erastewardesacuochideculoareasafirului.Încuviinţăscurtdincapşirăspunse,dedataastaînengleză:—Da,mulţumesc.Suntbine.Amdoarrăudeavion…În lumina catifelată a felinarelor care pătrundea prin perdele, mătuşa Zeliha zăcea prăbuşită cu

telefonulîncăînmână,custicladevodcăsprijinitădebărbieşiţigaraîncăaprinsăîncealaltămână.MătuşaBanuintrăîncamerăînvârfulpicioarelor.Stinseîngrabăpăturacarefumegaşipusemucul

deţigarăînscrumieră.Apucămobilulşiîlaşezăpemasă,luăsticladevodcăşioascunsesubpat,apoioînvelipesoră-sacuaşternutulşistinseveioza.

Deschiseferestrele.Aeruleraînviorător,datoritărafalelorsăratealebrizeimarine.Dupăcefumulşimirosul se risipiră,mătuşaBanuprivi chipulpalid al surorii eimaimici, carepăreamultmai istovitdecâtar fi trebuitsăfie lavârstaei. În luminagălbuie,neclară,cesestrecuradeafarăchipulZeliheideveniseincandescent,caşicândalcoolulşisupărareai-arficonferitostrăluciredestulderarîntâlnităînnatură.MătuşaBanuosărutăuşorpefrunte,întimpceochiiiseumpleaudecompasiune.Apoiseuităîndreaptaşi-nstângalaceidoidjinn-icareîiurmăriserăcuatenţiefiecaremişcaredelalocurilelorobişnuitedepeumeriiei.

—Ce-aisăfaci,stăpână?întrebădomnulAmarcuonuanţădebucurierăutăcioasăînglas.Nu-şidădeadelocostenealasă-şiascundăîncântareadea-şivedeastăpânaatâtdeneajutoratăşide

necăjită.Privelişteaneputinţeicelorputerniciîlamuzaîntotdeauna.MătuşaBanuse încruntădoarpuţin.Nurăspunse.AtuncidomnulAmarsări josşiseaşeză lângă

pat,periculosdeaproapedemătuşaZeliha,careeracufundatăîntr-unsomnadânc.Ochiiîncepurăsă-istrălucească datorită ideii care-i trecuse prin cap. Smuci brutal capătul aşternutului, cât pe ce s-otrezeascăpemătuşaZeliha,şişi-lînfăşurăînjurulcapuluicapeunvăl.

—Dă-mivoiesă-ţizicceva,spusedomnulAmarcumâinileînşolduri,subţiindu-şiglasulpânălaonotăfeminină,imitândpecineva.Existălucruripelumeaasta…

MătuşaBanuîşidăduimediatseamapecinemaimuţăreaşisimţifurnicăturipeşiraspinării.—Există lucruri atât de înfiorătoare pe lumea asta despre care oamenii buni la suflet,Allah să-i

binecuvânteze,nuauniciceamaivagăidee.Şieabsolutînregulă,îţispuneu;ebinecănuştiunimicdesprelucrurileastea,pentrucăastadovedeştecâtsuntdebuni lasuflet.Altfeln-armaifibuni,nu-iaşa?Însă,dacădaipesteominăderăutate,nuosăceriajutorulniciunuiadintreoameniiăştia.

MătuşaBanu îl privi pe domnulAmar cu groază, însă acesta îşi dăduse jos cearşaful de pe cap,sărise înapoi, vizavi de locul din care vorbise prima oară, gata să-l întruchipeze pe cel de-al doileavorbitordindialogulsăuimaginar.Pentrua-limitapecelde-aldoileavorbitor,înhăţăcemairămăsesedinstafidelepecarelemâncasemătuşaZelihanoapteatrecutăşiîntr-oclipitălearanjăînaerprintr-ovrajă,făcânduncolierlungşicâtevabrăţări.Apoiîşipusecolierulşibrăţărileşisestrâmbă.Nueragreusă-ţidaiseamapecinemaimuţăreaacum.NueragreusărecunoştistilulAsyei.

Îmbătatdevrajaproprieisalecreativităţinarcisiste,domnulAmarcontinuă:—Şiîţiînchipui,mătuşă,căvoicereajutorulunuidjinnrăutăcios!Domnul Amar îşi dădu jos colierul şi brăţările, sări înapoi pe pat, aruncă cearşaful la loc peste

mătuşaZelihaşirăspunsecuunglaspuţinmaigros:—Poatecăda,dragamea.Săsperămdoarcănuveifiniciodatănevoităsăfaciasta.—Destul!Ce-afostchestiaasta?îlîntrerupsemătuşaBanufurioasă,deşicunoşteabinerăspunsul.—Asta…DomnulAmarseîndoidespinareşiseînclinăcaunactormodestceprimearopotedeaplauze…—Afostunmomentdintimp.Ofeliuţădememorie.

Cuoprivireotrăvită,seîndreptădespateşiridicăvocea:—Afostunlucrumenitsă-ţiaminteascăpropriiletalecuvinte,stăpână!MătuşaBanusesimţicuprinsădeospaimăatâtdeputernică,încâtîncepusătremuredintottrupul.

Eraatâtarea-voinţăînprivireacreaturiiăleia, încâtnureuşeasă-şiexplicedecenu-ispuneasăplecedinviaţaeiodatăpentrutotdeauna.Cumdeputeafiatâtdeatrasădeel,deparcăarfiîmpărtăşitotainădenerostit?MătuşiiBanunu-ifuseseniciodatăatâtdefricădedjinn-ulei.

Niciodatănu-ifuseseatâtdefricădefaptelepecareeracapabilăsălecomită.

1.Bileţelecurugăciuni(însp.,înorig.).

CAPITOLULŞAISPREZECE

Apădetrandafiri

—Încăundeochi.Aiauzitsunetulălarăuprevestitor?Crac!Parcămi-arăsunatdirectînsuflet!Eradeochiulcuiva,atâtdeinvidios,derăutăcios.Allahsăneaperepetoţi!

Aşa spunea Petite-Ma duminică dimineaţă, la micul dejun, pe când samovarul fierbea în colţulcamerei.PecândSultanalCincileatorceasubmasă,aşteptândsăisedeaîncăobucatădebrânzăfeta,iarcandidatulcarefuseseconcediatsăptămânaastalaversiuneaturceascăaemisiuniiUceniculapărealatelevizorîntr-uninterviuînexclusivitate,mărturisindceanumenumersesecumtrebuiaşidecen-arfitrebuitsăfieconcediat,oceaşcădeceaidinsticlăcrăpăînmânaAsyei.Lucrulăstaseîntâmplăatâtdebrusc,încâtofăcusătresară.Totceştiaeracăîşiumpluse,cadeobicei,ceaşcapejumătatecuceainegru,turnaseapăfierbintepânălabuzaceştiişiapoi,tocmaicânderapepunctuldealuaoînghiţitură,aauzitopârâitură.Ceaşcas-acrăpatdesuspânăjosînzigzag,caofalierăuprevestitoareceaparepesuprafaţapământuluidupăuncutremurviolent. Într-oclipă,ceaiuldincană începusăsescurgăşipefaţademasăcroşetatăseformăobăltoacămaroînchis.

—Te-adeocheatcineva?întrebămătuşaFeridearuncându-iAsyeioprivirebănuitoare.—Dacăm-a deocheat cineva? râse Asya cu amărăciune. Sigur, pot să bagmâna-n foc! Numă

invidiazătoatălumeadinoraşpentrufrumuseţeamea?—Eraunarticol înziaruldeazidespreo tânărădeoptsprezeceanicareacăzut îngenunchişia

murit în timp ce traversa strada.Cred că trebuie să fi fost deocheată, spusemătuşaFeride cuun aersincerînspăimântat.

—Mulţumesccă-miridicimoralul,răspunseAsya.Însăzâmbetulisepreschimbărapidînîncruntarecândobservălacecăscaacumguramătuşă-sacea

nebună: solniţele în formă de oameni de zăpadă, un băiat şi o fată. Numai departe de ieri Asya leascunsese într-un dulap, în speranţa că nimeni n-avea să le găsească cel puţin o lună. Perechea deceramicănueranumaigrosolanlucratăşikitschoasă–şidinnefericireextremdetrainică–,cişiatâtdeasemănătoare,încâteragreudespuscareerapiperulşicareerasarea.

—Mi-aşdoricaPetite-Masăsesimtămaibine,arfiturnatnişteplumbpentrutine,spusemătuşaBanucuoprivireatâtdesupăratăcumAsyanumaivăzuseniciodatăpechipulei.

Deşi în mod indiscutabil cea mai experimentată din casă în ceea ce privea crepuscularul şi

paranormalul,mătuşaBanunuaveaautoritateasătoarneplumb,deoareceastacereasăfiiiniţiatdeunpracticant,undreptcare-ifuseserefuzatîntrecut.

Eradestuldeciudatcă,înurmăcuaproapezeceani,cândseaflaîncăînprimafazăaAlzheimeruluişi hotărâse că a venit timpul să aleagă următoarea femeie din familie căreia să-i transmită secretulturnării plumbului, Petite-Mao alesese ca succesoare nupemătuşaBanu– aşa cum se aştepta toatălumea–,cipecampioanalaateismatuturortimpurilor,mătuşaZeliha–ohotărârecarelavremeaaiaprovocasemultăagitaţieînfamilie.

—Glumeşti?întrebasemătuşaZelihaauzindhotărâreabătrânei.Nupotsătornplumb,nicimăcarnucred.Suntagnostică!

—Nuştiuceînseamnăcuvântul,însăîmipotdaseamacănuebundenimic,spusesedispreţuitorPetite-Ma.Aitalentpentruasta.Învaţăsecretul.

—Deceeu?întrebasemătuşaZelihaîntimpcesesileasăcântăreascăaceastăposibilitate.Decen-oalegipesorameamaimare?Banuar fimaimultdecât fericită să înveţe secretulăsta.Suntultimapersoanăpecareartrebuis-oînveţimagia.

—Chestiaastan-areniciolegăturăcumagia.Coranulneinterzicesăpracticămmagia!răspunsesePetite-Ma,părânduşor jignită.Eştipersoanaceamaipotrivită.Aihotărârea, tăriadespiritşi furiadecareenevoie.

—Furia?Lace-ţitrebuiefurie?Aşfifostcandidataperfectădac-arfifostvorbasăurluobscenităţiunoroameninesuferiţi,însămăîndoiesccăţi-aşfidevreunfoloscândevorbasă-iajutpealţii.

MătuşaZelihaîncepusesăzâmbească.—Nusubestimabineledintine,răspunsesePetite-Ma.ÎnmomentulacelamătuşaZelihalansaseoremarcăcearfi trebuitsăpunăcapătaceleidiscuţiio

datăpentrutotdeauna.—Nusuntpersoanapotrivităpentruînsărcinareaasta.Poatecăsuntoateeconfuză,însăcelpuţin

amcurajulsărămânaşa!— Du-te şi-ţi spală gura cu săpun! izbucnise bunica Gülsüm cu o căutătură încruntată, auzind

discuţia.Însă după aceea mătuşa Zeliha evită cu totul subiectul. O jumătate a familiei era fidelă

secularismului lui Kemal, cealaltă jumătate era alcătuită din musulmani practicanţi. Deşi cele douătabere se aflau tot timpul în conflict, reuşeau întotdeauna să trăiască împreună sub acelaşi acoperiş;paranormalul, transgresândgraniţele ideologice, era consideratnormal învieţile lor, ca şi faptuldeamâncapâinesaudeabeaapăînfiecarezi.Acestafiindtiparulgeneral,mătuşaZeliha,singură,alesesesărefuzecudispreţambeletabere.

Deaceea,dupăatâţiaani,Petite-MarămâneasinguraturnătoaredeplumbdincasafamilieiKazancı.Totuşi,înultimavremefusesesilităsăîncetezesămaipractice,deoareceîntr-ozisetrezisecuotigaieîncinsă,cuplumbtopit,înmânăşinumaiştiusecetrebuiasăfacăcuea.

—Decemi-aţidattigaiaastaîncinsă?întrebasevizibilalarmată.Îi luaserăîncet tigaiadinmânăşi,deatunci,nuîimaiîncredinţaserăniciodatăsarcinaaceea.Însă

acum, că subiectul fusese reluat, toate capetele s-au întors spre bătrână ca să vadă dacă urmăreaconversaţia.

Fiindobiectulatenţiei tuturorde lamasă,Petite-Maînălţăcapulşiseuită la rânduleicurioasă lafamiliasa, în timpcecontinuasămestecezgomotosobucatădesucuk.O înghiţi, râgâi şi, tocmai înclipaîncarepăreasăalunecedinnouînlumeaei,îiuimipetoţicuacurateţeamemorieiei.

—Asya,dragamea,osă-ţitornplumbşiosăfacsăcrapedeochiulcareafostaruncatasuprata.—Îţimulţumesc,Petite-Ma.Asyazâmbi.PecândAsyaeradoarofetiţă,Petite-Maîiturnaregulatplumbtopitcasăabatădeochiularuncat

asupraei.Adevărulecă,avândînvederecăodatăfuseseocopilătareslăbănoagă,Asyapăreasăaibănevoiedepuţinajutor la începutulvieţii eidemuritoare.Dinnuse ştiecemotiv, se tot împiedicaşicădea,cufaţaînainte,crăpându-şidefiecaredatăbuzadejos.Bănuindcăeravorbadevreundeochi,maicurânddecâtdepaşiinesiguriaiuneicopile,i-oîncredinţauluiPetite-Ma.

La început ceremoniaaceea fuseseun jocdistractivpentruAsya,unul amuzant şi emoţionant, şi,într-unfel,o răsplată,deoareceera încântatăsăseafle încentrulatenţiei. Îşiaminteacă,pecânderacopil,îiplăceasăiapartelafiecareevenimentparanormal,pevremeacânderaîncădestuldemicăîncâtsămaicreadănuneapăratînmagie,ciîncapacitateafamilieieideastăpânidestinul.Aveaobiceiulsăsebucuredefiecaredetaliualritualului:defaptulcăstăteacupicioareleîncrucişatepecelmaifrumoscovoraşdincasăîntimpceiseîntindeaopăturădeasupracapului,căsesimţeaocrotităşibineascunsăînăuntrul acelui cort ciudat, că asculta rugăciunile rostite din toate părţile şi, în cele din urmă, acelsfârâit asemenea unui ţipăt, sunetul pe care-l scotea Petite-Ma când turna plumbul topit într-o tigaieplinăcuapă,repetândfărăîncetare:

—Elemterefişkemgözlereşiş.Gözedeningözünekizginşiş1.Plumbulseîntărearapidînformecareseschimbaucontinuu.Dacăseîntâmplasăfievreundeochi

prinapropiere,acestaseiveaîntotdeaunaînplumbcaogaurăînformădeochi.Asyanu-şiaminteacapânăastăzisăfiexistatvreoocazieîncaresănusefiivitvreunul.

După ce se spusese tot ce era de spus şi se făcuse tot ce era de făcut, chiar dacăAsya crescuseurmărind-opemătuşaBanucitindînceştiledecafeaşipePetite-Maalungânddeochiul,moşteniseîncele din urmă ateismul sceptic al maică-sii. Şi trăsese concluzia că totul se reducea la o chestie deinterpretare.Dacăeraiîncăutaredeinorogiroşii,nu-ţitrebuiamultcasăîncepisă-ivezipestetot.Lafel,dacăexistavreodatăvreolegăturăîntrematerialuldivinatoriu–fiecăeravorbadeceştidecafeasauplumbturnat–şiprocesuldeinterpretare,aceastanueramaiadâncădecâtceadintredeşertşilunadindeşert.Deşiceade-adouaaveanevoiedeprimulcadecordefundal,aveafărăîndoialăoexistenţăautonomăproprie.Lunadindeşertexistaşiînafaradeşertului.Înacelaşifel,ceeaceochiuloamenilor

vedea într-o bucată de plumb fumuriu nu putea fi redus la forma care se ivea acolo. Dacă priveaiîndelungşicudestulăcredinţă,puteaisădaichiarşipesteuninorogroşu.

Însă,înciudavechiieineîncrederi,acumcăPetite-Maîşiamintiseprocedura,Asyanuintenţionasăseopună.AfecţiuneaeipentruPetite-Maerapreaprofundăpentruarefuzaoferta.

—Bine.Ridicădinumeri.Era,deasemenea, convinsăcăbătrânavauitaprobabilde lucrul ăsta încâteva

clipe.—Dupămiculdejunosă-mitorniplumb,caînvremurilededemult.Chiar înmomentul ălauşabăii de jos sedeschise şiArmanoush li se alătură; păreanedormită şi

epuizată, iar în ochii ei frumoşi se citeamâhnirea. Era o altăArmanoush, care abia dacă avea vreolegăturăculumeadinjuruleişioarecummaibătrână.Intrăîncetşiprudent.

—Nepare foarte răucă ţi-aipierdutbunica, spusemătuşaZelihadupăunmomentde tăcere. Îţitransmitemcelemaisincerecondoleanţe.

—Mulţumesc,răspunseArmanoushevitândpriviriletuturor.LuăunscaunliberşiseaşezăîntreAsyaşimătuşaBanu.Asyaîi turnăceaiînceaşcă, iarmătuşa

Banuoservicuouă,brânzăşimarmeladădecaise făcută încasă. I-audatdeasemeneaşialoptuleasimit,fiindcănu-şipierduserăobiceiuldeacumpăraoptsimitlerdelaunvânzătorambulantînfiecareduminicădimineaţă.

Totuşi,Armanoush se uita indiferentă lamâncare.Amestecă absentă ceaiul câteva clipe, apoi seîntoarsespremătuşaZelihaşiîntrebă:

—Potsăvincutinelaaeroports-oluămpemama?—Sigur,osămergemîmpreună,spusemătuşaZelihaşiapoiletradusetuturorcuvinteleei.—Vinşieu,intervenibunicaGülsüm.—Bine,mamă,osămergemtoateîmpreună.—Vinşieu,îiscăparăAsyeicuvintele.—Nu,domnişoară,turămâiaici,răspunsemătuşaZelihapeuntoncategoric.Rămâiaicicasăţise

toarneplumb.Asyaseuitălaeadeparcăarfiîntrebat:Cenaibaafostchestiaasta?Deceeralăsatăpedinafară?

Dacăexista într-adevărvreunpicdedemocraţieşide libertateacuvântului încasaasta,atunci leerarezervată tuturor în afarădeea.Cândveneavorbadeea, regimuldomestic se transformaautomat întotalitarismpur.Asyaoftăuitându-seînjurcuoprivireaproapedisperată.Apoi,fărăsăştiedece,însăîndemnată oarecum de nevoia bruscă de a-şi turna piper în mâncare, puse mâna pe solniţele deceramică.Onehotărârefugarătrecupestechipuleicândîlrefuzăpeomuldezăpadăcelurâtşiapucăfemeiadezăpadăceaurâtăşicueapresărăpreamultăsarepeultimelegurideouăjumăridinfarfuriaei.

TotrestulmiculuidejunAsyarămasedistantăşirezervată.Privind-odintr-oparte,mătuşaBanuse

ridicădupăuntimpînpicioareşioîntrebăcuunglasînecatdecompasiune:—Ce-arfisămergemlacumpărăturiîmpreună,iubito?Putemsăplecămdupămiculdejunşisăne

întoarcemîndouăore.Osăfiedistractiv!Însămaiîntâi–mătuşaBanuseînviorăînmijloculfrazei–vinoînbucătărieşiajută-măsăîmpartashure.

Asyadăduafirmativdincap,capitulând.Cenaiba?îşizise.Cenaiba…?Bucătăriamirosea întocmai ca un restaurant într-o după-amiază aglomerată deweekend.Mirosul

puternicdescorţişoarăledepăşeapetoatecelelalte.Asyaluăolingurămareşiîncepusăîmpartăashuredintr-ooalăimensăînbolurimicidesticlă,câteolingurăşijumătateînfiecare.SeîntrebadecemătuşaZelihanuvoias-oiaşipeealaaeroport.Cusiguranţăeradestullocînmaşină.ÎitrecuprinmintecăpoatemătuşaZelihaîncercas-oţinădepartedemusafiri.Asyaobservasecămaică-sanufusesedelocîncântatălavesteacăMustafaseîntorceaacasădupădouăzecideani.

—Potsăte-ajut?Cândseîntoarse,ozăripeArmanoushstândşiprivind-o.—Sigur,decenu?Mulţumesc.Asyaîidăduunbolcumigdalemărunţite.—Vreisăpresaricâtepuţinînfiecarebol?Înurmătoarele zeceminute, lucrară cot la cot, schimbând câteva fraze scurte şi dureroasedespre

bunicaShushan.—AmvenitlaIstanbulfiindcăm-amgânditcă,dacăfăceamocălătoriepecontpropriuînoraşul

buniciimele, puteam să înţelegmai binemoştenirea familieimele şi cum stăteam în viaţă. Cred căvoiamsă-icunoscpeturcicasăpotînţelegemaibineceînseamnăsăfiiarmean.Toatăexcursiaastaafostoîncercaredearestabililegăturacutrecutulbunicii.Voiamsă-ispuncăi-amcăutatcasa…şiacums-adus…,începuArmanoushsăplângă.Nicimăcarn-amavutşansasăomaivădodată.

Asyaoîmbrăţişă,deşidestuldestângaci,nefiindobişnuităsă-şiaratedragosteaşicompasiunea.— Îmi pare rău pentru pierderea pe care ai suferit-o, spuse. Înainte să pleci din Istanbul, putem

mergeîmpreunăsăcăutămşialtereminiscenţealetrecutuluibuniciitale.Putemsămergemdinnouînloculălaşisăvorbimcualţioameni,săvedemdacăreuşimsăgăsimceva.

Armanoushscuturădincap.—Apreciezmult invitaţia, însăadevărulecă,de îndatăceosăvinămama,osă fiegreusămai

plecămsingureundeva.Eexageratdeprotectoare.Tăcurăauzindpaşiînspatelelor.EramătuşaBanu,careveneasăvadăcumsedescurcau.Ovreme

leurmăriornânddeserturile.—Armanoush ştie povestea desertuluiashure? întrebă zâmbind, deşi nu era atât o întrebare, cât

introducereauneipoveşti.Pe când cele două tineremunceau împreună, spărgând rodii şi presărând pudră de scorţişoară şi

migdalemărunţite înzecideboluricuashurearanjatepeblatuldebucătărie,mătuşaBanu îşi începu

povestea.—A fostodată caniciodată, într-un tărâmnu foarte îndepărtat, pe cândpurtărileoamenilor erau

vrednicededispreţ,iarvremurilepăcătoase.Dupăceaprivitîndeajunslaticăloşiaasta,Allahatrimisînceledinurmăunmesager,peNoe,casăîndreptepurtărileoamenilorşisăledeaşansasăsecăiască.Însă când Noe a deschis gura să predice adevărul, nimeni nu l-a ascultat, iar cuvintele lui au fostîntreruptedeînjurături.L-aufăcutîntoatefelurile:nebun,smintit,ciudat…

Asyaîiaruncămătuşă-siioprivireamuzată,ştiindcumputeas-oenerveze.—ÎnsămaimultcaoricepeNoel-aduruttrădareasoţieisale,nu-iaşa,mătuşă?N-atrecutsoţiasa

înrândurilepăgânilor?—Într-adevăr,aşaafăcutşarpeleălacuchipdefemeie!răspunsemătuşaBanusfâşiatăîntredorinţa

deapovesticorespunzătoropovestirereligioasăşiaceeade-aopresăracucâtevaremarciproprii.Noeaîncercatsă-şiconvingăsoţiaşipoporultimpdeoptsutedeani…Număîntrebaţicumsefacecăi-aluatatâta,lesfătuimătuşaBanu.Fiindcătimpuleopicăturăîntr-unoceanşinupoţimăsurapicăturilecasăvezi care e mai mare şi care e mai mică. Astfel, Noe a petrecut opt sute de ani rugându-se pentrupoporulsău,încercândsă-laducăpecaleaceadreaptă…Într-ozi,Dumnezeul-atrimislaelpeîngerulGabriel.

—Construieşteocorabie,i-aşoptitîngerul,şiiacutinecâteoperechedinfiecarespecie…Traducândopovestecarenuaveanevoiedeniciun felde traducere,voceaAsyei coborîunpic,

fiindcăastaseîntâmplasăfieparteacare-iplăceacelmaipuţin.—Înceledinurmă, înarca luiNoeerauoamenibunide toatecredinţele,continuămătuşaBanu.

Davideraacolo;lafelşiMoise,Solomon,Iisusşi,paceasăfiecuel,Mahomed.Astfelechipaţi,s-auîmbarcatşiauînceputsăaştepte.Curândavenitpotopul.Allahaporuncit:„O,cerule!Avenittimpul!Lasă-ţiapelesăcurgă.Nutemaiînfrâna.Trimitepesteeiapaşimâniata!“.Apoiaporuncitpământului:„O,pământule,reţineapalasuprafaţă,nuoînghiţi“.Apeleaucrescutatâtderepede,încâtnimenicarenuerapearcănuareuşitsăsupravieţuiască.

În clipa asta traducătoarea ridicădinnouvocea, fiindcă asta se întâmpla să fie parteapreferată aAsyei. Îi plăcea săvadă cuochiiminţii potopul ştergânddepe faţapământului satele şi civilizaţiile,împreunăcuamintirilenedoritealetrecutului.

—Zileînşirauplutit,auplutit,însăpestetotînjureranumaiapă.Curândmâncareaaînceputsăseîmpuţineze. Nu era destulă mâncare ca să gătească o masă. Aşa că Noe a poruncit: „Aduceţi oriceaveţi“.Şiaşaaufăcut,oameniişianimalele,insecteleşipăsările,oameniidecredinţediferiteauadustot puţinul care lemai rămăsese.Au pus toate ingredientele laolaltă şi aşa au făcut o oală uriaşă deashure.

MătuşaBanuzâmbicumândrie,privindlaoaladepeplitădeparcăarfifostchiarceadinlegendă.—Astaepovesteaacestuidesert.După mătuşa Banu, fiecare eveniment important din istoria lumii a avut loc în ziua desertului

ashure.ÎnziuaaceastaaacceptatAllahcăinţaluiAdam.TotînziuaastaafosteliberatşiYunus2din

delfinulcare-lînghiţise,Rumi3s-aîntâlnitcuShams,Iisusafostridicatlaceruri,iarluiMoiseis-audatcelezeceporunci.

—Roag-opeArmanoushsănespunăcareeceamaiimportantădatăpentruarmeni,spusemătuşaBanu,gândindu-secăeraudestuleşansesăfiechiaraceastăzi.

Deîndatăceisetraduseîntrebarea,Armanoushrăspunse:—Genocidul.—Nucredcăastasepotriveştecutiparultău.Asyaîizâmbimătuşă-sii,trecândpestetraducere.ÎnclipaaceeamătuşaZelihaîşifăcuapariţiaînbucătărieînarmatăcupoşeta.—Eibine,pasageriipentruaeroport,etimpulsăplecăm!—Vincuvoi,spuseAsyaaruncândlingurapeblatuldebucătărie.—Amvorbitdejadespreasta,răspunsemătuşaZelihapeuntonindiferent.Însăvoceaaceeaparcănueraaei.Sestrecurase îneaonuanţăaspră, înspăimântătoare,deparcă

altcinevavorbeapringuraei.—Turămâiacasă,domnişoară,decretăstrăina.Ceea ce o supăra cel mai mult pe Asya era că nu reuşea să descifreze expresia mătuşii Zeliha.

Probabilfăcusecevarăuşiosupărasepemaică-sa,însănuaveaniciceamaivagăideeceputeafi,dacănucumva,desigur,erachiarexistenţaei.

—Cei-ammaifăcutdedataasta?întrebăAsyaridicânddisperatămâiniledupăcemătuşaZelihaşiArmanoushplecaseră.

—Nimic,dragamea;teiubeşteatâtdemult,murmurămătuşaBanu.Rămâicumineşicudjinn-ii.Osăterminămîmpreunădeornatbolurilecuashureşiapoiosămergemlacumpărături.

ÎnsăAsyan-aveachefsămeargă lacumpărături.Cuunoftat, înhăţăunpumnplincusâmburiderodiecasăîipresareînbolurileîncăneornatedepemargine.Împrăştiesâmburiiînmodegal,deparcăarfilăsatînurmăodârădesemnecaresăcălăuzeascăsprecasăuncopiloropsitdinpoveste.Îitrecuprinmintecăsâmburiiderodiefuseseră,probabil,într-oaltăviaţă,diamantemicişipreţioase.

—Mătuşă,seîntoarsespremătuşaeiceamaiînvârstă,ces-aîntâmplatcubroşadeaurpecareoaveai?Broşaînformăderodie,maiţiiminte?Undee?

MătuşaBanupăliîntimpcedomnulAmarîişopteaînurechedepeumărulstâng:—Cândneamintimlucrurilepecarenileamintim?Decepunemîntrebărilepecarelepunem?Potopul lui Noe, oricât de înspăimântător ar fi fost, a început încetişor, pe neauzite, cu câteva

picăturideploaie.Picături răzleţe,vestindcatastrofaceaveasăvină,unmesajpecarenimeninu l-aobservat.Pecerseadunaserănori întunecaţişimohorâţi,atâtdefumuriişidegreideparcăarfifostîncărcaţi cu plumb topit, plin de deochiuri. Fiecare gaură din fiecare nor era un ochi divin care nu

clipea,darcarevărsacâteolacrimăpentrufiecarepăcatfăptuitpepământ.Însăziua încaremătuşaZelihaa fostviolatănueraoziploioasă.De fapt,nueranicimăcarun

singurnorpeceruldeunalbastrustrălucitor.Şi-aamintitceruldinaceazinefastăanişianide-arândul,nupentrucăîntorseseochiicătrecercasă-lroagesausă-limplorepeAllahsăoajute,cipentrucăîntimpullupteiavenitunmomentcândcapuleiatârnaînafarapatuluişi,nefiindînstaresăsemiştesubgreutatea trupului lui, să semai lupte cu el, privirea ei s-a îndreptat întâmplător spre cer, doar ca săzăreascăunbalondereclamăcepluteaîncetpe-acolo.Balonuleraportocaliuşinegru,iarpeelscriaculitereimense:KODAK.

Zelihas-acutremuratlagândulunuiaparaturiaşcarefăceafotografiicutotceseîntâmplaacolojos,pepământ,înacelmoment.UnaparatPolaroidcaresurprindeauninstantaneualvioluluicesepetreceaîncameraunuikonakdinIstanbul.

Fusese singură în camera ei încă de dimineaţă, târziu, bucurându-se de singurătatea care era uneveniment destul de rar în casa lor. Când trăia, taică-său nu lăsa pe nimeni să închidă uşa camerei.Intimitateaînsemnaoactivitatedubioasă;totultrebuiasăsepetreacăînvăzultuturor,înspaţiudeschis.Singurullocundeaveaivoiesăîncuiuşaerabaiaşichiarşiacolotetrezeaicăbăteacinevalauşădacăzăboveaipreamult.AbiadupămoarteatatăluieiZelihaapututsăînchidăuşaşisăseretragăînsine.Nicimama,nicisurorileeinuîiînţelegeaunevoiade-aseizoladelume.Dincândîncând,Zelihaîşiînchipuiaceextraordinararfifostsăsemuteşisăaibăolocuinţăaei.

În dimineaţa aceea, femeileKazancı plecaseră devreme de acasă ca sămeargă lamormântul luiLeventKazancı,însăZelihacerusevoiesălipsească.Nuvoiasămeargălacimitirîmpreunăcuîntreagafamilie.Preferasămeargăacolosingură,săseaşezepepământulprăfosşisă-ipunăluitaică-săucâtevaîntrebăripecare le lăsase fără răspunsatâta timpcât trăise.Dece trebuise să fie întotdeaunaatâtdeaspruşilipsitdeafecţiunecuceicareeraucarnedincarnealuişisângedinsângelelui?voiaZelihasăafle.Voiadeasemeneasă-lîntrebedacăaveaideecâtdemultîibântuiaîncăpetoţifantomalui–pânăîn ziua de azi nu se puteau abţine să nu coboare vocea câteodată în timpul zilei, de teamă să nu-lderanjezepetatăcuprezenţalor.LuiLeventKazancınu-iplăceazgomotul,înspeciallarmafăcutădecopii.Pecânderaumici,fuseserăsiliţisăvorbeascăînşoaptă.AfiunuldintrecopiiifamilieiKazancı

însemnamai întâi şimai presus de toate să înveţi sensul cuvântuluidad4, nu ca înDaddy, ci ca în„DAD“: Deliberată Amânare a Durerii. Principiul DAD era aplicat fiecărui moment al vieţilor lor.Dacă,depildă,seîntâmplacaunadintrefetesăseîmpiediceşisăsejuleascăîntr-ocamerăînvecinatăcu a lui, îşi ţinea plânsul în frâu, îşi apăsa strânsmânape rană, cobora în vârful picioarelor până înbucătăriesauîngrădină,seasiguracăeradestuldedepartecasănupoatăfiauzităşiabiaatunci,abiaacolo, dădea drumul unui plâns îndurerat. Sub toate astea se ascundea o speranţă ademenitoare, însăniciodatăîndeplinită–aceeacă,dacătecomportaicorect,tatălnuaveasăseenerveze.

Înfiecaresearăcândtatăllorseîntorceadelamuncă,fraţiiseadunauînfaţamesei,înaintedecină,aşteptândsăfiecontrolaţi.Nu-iîntrebaniciodatădirectdacăsepurtaserăbineînziuaaceea.Înschimb,

îialiniacapeunmicregimentşilecercetachipurile,fiecăruiaînparte,diferiteperioadedetimp:Banu(mai îngrijorată pentru fraţii ei decât pentru ea însăşi, era întotdeauna sora mai mare protectoare),Cevriye(muşcându-şibuzelecasănuplângă),Feride(rotindu-şinervoasăochii),Mustafa,singurulfiu(sperândsăiasădinacestgrupnefericit,presupunândcăîncăerapreferatultatăluisău),şiceamaimică,Zeliha(cuoacrealăsubtilăcrescându-i însuflet).Aşteptaupânăcând tatăl îşi terminasupaşiapoi îipoftea treptatpeunulsaudoisau treidintreei…saualteori,dacăaveaunoroc,pe toţi săseaşeze lamasă.

Zeliheinu-ipăsaatâtdemustrărilerepetatealetatăluieişinicichiardebătăilecurentecâtîipăsadeaceste controale dinaintea cinei. Îi făcea rău să aştepte acolo, lângămasă, să fie controlată, de parcăoricelucrurăuarfifăcutde-alungulzileierascrispefrunteaeicuocernealăatâtdeinvizibilă,încâtdoartatăloputeazări.

—De ce nu poţi să faci niciodată nimic ca lumea? întrebaLeventKazancı de fiecare dată cânddesluşeavreundelictpefrunteavreunuiadintrecopiişihotărasă-ipedepseascăpetoţipentruel.

EraaproapeimposibilsăfaciolegăturăîntreacestLeventKazancışiomulîncaresetransformadeîndatăcepuneapiciorulafarădincasă.Oricineseîntâlneacuelînafarakonak-uluil-arfiluatdreptunexempludecredibilitate,amabilitate,înţelegereşidreptate,genuldeomcucarefiecaredintreprietenelecelemaibunealefiicelorsalevisasăsemăriteîntr-ozi.Totuşi,acasăbunătateasanuleerarezervatădecâtstrăinilor.Lafelcumîşidădeajospantofiiimediatceintraîncasăşiîşipuneapapucii,lafeldefiresc se transformadintr-unbirocrat amabil într-un tată autoritar.Petite-Maa spusodată cămotivulpentrucareeraatâtdesevercucopiiiluieracăelînsuşisuferisepecânderacopil,fiindabandonatdemamalui.

Uneori,Zelihanuseputeaabţinesăsegândeascăcenoroceracătatăleimuriseatâtdedevreme,lafelcatoţibărbaţiidinfamilialui.UnuibărbatatâtdedominatorprecumLeventKazancınui-arfiplăcutprobabilbătrâneţea,devenindtotmaislabşimaibolnavşiavândtotmaimultănevoiedemilacopiilorlui.

Zelihaştiacă,dacăarmerge lamormântul tatăluiei,arvreasăsteadevorbăcuelşică,dacăarvorbi cu el, ar putea începe să plângă, frângându-se ca o ceaşcă de ceai din sticlă sub puterea unuideochi. Însă numai gândul de a plânge în faţa altora era de-ajuns ca să o dezguste. De curând îşipromisesecănuaveasădevinăniciodatăunadinfemeilealeasmiorcăiteşică,oridecâteorivasimţinevoiasăverse lacrimi,vafaceasta însingurătate.Deaceea, înaceazi fărăstropdeploaiedeacumdouăzecideani,Zelihaalesesesărămânăacasă.

Îşipetrecusemarepartedinzizăcândînpat,răsfoindrevistelesauvisândcuochiideschişi.Lângăpaterauunaparatderascucareserăsesepepicioareşiosticluţădeloţiunecuapădetrandafiripecareo aplicase după aceea, ca să calmeze iritarea pielii.Dacămaică-sa ar fi văzut astea, ar fi fost foartesupărată.Maică-saeradepărerecăfemeiletrebuiausă-şiepilezetotpăruldepecorpcuceară,darsănuseradăniciodată.Rasuleradoarpentrubărbaţi.Epilatuleraunritualfeminincolectiv.Dedouăoripe

lunăfemeileKazancıseadunauînlivingcasăseepilezepepicioare.Maiîntâitopeaupeplităobucatămaredecearăcarerăspândeaunmirosdulceag,cadebomboană.Apoiseaşezautoatepecovorşiîşiîntindeausubstanţaaceeafierbinte,lipicioasăpepicioare,pălăvrăgindtottimpul.Cândcearaseîntărea,o îndepărtau.Uneorimergeau toate lahamam-uldin zonă şi se epilau acolopepicioare, pepodeauauriaşădemarmurădesubaburi.Zelihaurahamam-ul,spaţiulacelaaltuturorfemeilor,lafelcumuraşiritualulepilatului.Preferasăseradăcuaparatul;eracevarapid,simpluşiintim.

Zelihaşi-abălăbănitpicioareledeasuprapatuluişis-aprivitînoglindadevizavi.Şi-aturnatiarăşiloţiune în palmă şi, în timp ce-şi întindea loţiunea pe piele, şi-a studiat atent, admirativ trupul. Eraconştientădefrumuseţeaeişinuîncercasăoascundă.Maică-saspuneacăfemeilefrumoasetrebuiausăfiededouăorimaimodesteşimaiatentecândveneavorbadebărbaţi.Zelihacredeacăeradoarofrazăsforăitoareveninddinparteauneifemeicare,eaînsăşi,nufuseseniciodatăfrumoasă.

Zelihaa traversat încet încăpereaşiapusocasetă încasetofon.Eraunalbumalla turca al uneiadintrecântăreţeleeipreferate,untranssexualcuovocedivină.Cântăreaţaîşiîncepusecarieracabărbat,jucânderoidefilmemelodramatice; înceledinurmăşi-a făcutooperaţiecasădevinăfemeie.Purtaîntotdeaunacostumeviucolorate,combinatecuaccesoriistrălucitoareşimultebijuterii, şi la felar fifăcutşiZeliha,dacăarfiavutatâtdemulţibani.Zeliheiîiplăcealanebunieşiaveatoatealbumeleei.Cântăreaţasepregăteasăscoatăunnoualbum,însădecurândfuseseinterzisădearmată,carecontrolaîncăţara,deşitrecuserătreianidelalovituradestat.Câtdespremotivulpentrucaregeneraliinuagreauideeauneicântăreţetranssexualepescenă,Zelihaaveaoteorie.

—Edincauzăcăsesimtameninţaţideprezenţaei.I-afăcutcuochiulluiPaşaalTreilea,careeraîncovrigatpepatcaopernuţăgreadinblanădeunalb

imaculat,urmărind-ocunişteochimijiţi,deunverdestrălucitor.—Vocea ei e atât de divină, iar costumele ei atât de ostentative, încât sunt sigură că se tem că,

atuncicândaparelatelevizor,nimenin-osă-imaiascultepegeneraliiăiacuvocirăguşiteşiuniformeverde-brotac.Îţipoţiînchipui?Cepoatefimairăudecâtopreluareaputeriidecătrearmată?Opreluareaputeriicaretreceneobservată!

Chiarînclipaaias-aauzitunciocănitînuşă.—Vorbeştisingură,prostuţo?aîntrebatMustafabăgândcapulpeuşă.Dămuzicaaiaîngrozitoare

maiîncet!Cuochii lui căprui sclipind de avântul tinereţii, cu părul lui negru dat cu preamultă briantină şi

pieptănatpestecap,puteaficonsideratfrumosdacăn-arfifost ticulălapecareîlcăpătaseAllahştiecând.Aveaobiceiulsă-şiînclinecapulspredreaptaîntimpcevorbea,omişcarebruscă,mecanică,ceseintensifica atunci când era peste măsură de nervos sau se afla în prezenţa unor străini. Uneori alţiiconfundaudingreşealămişcareaaiacutimiditatea,însăZelihacredeacănueranimicaltcevadecâtunsemndepurănesiguranţă.

Sprijinindu-seîntr-uncot,aridicatdinumeri.

—Potsăascultcevreau,cumvreau.Însă, în locsăsecertecueasausă trânteascăuşa înurma lui,aşacumfăcusedenenumărateori

înainte,s-aoprit,caşicândarfifostdistrasdeungând.—Deceporţifusteleasteascurte?Întrebarea era atât de neaşteptată, încât Zeliha s-a uitat la el uluită, descoperind abia acumvălul

înceţoşatdinprivirealui.Anulăsta,maimultcaniciodată,şi-azis,s-atransformatîntr-undobitoc.Arostitcuvocetareultimulcuvânt:

—Dobitocule!Prefăcându-secănuauziseasta,Mustafaacercetatîncăperea.—Ăladecoloeaparatulmeuderas?—Da,amărturisitZeliha.Tocmaiaveamdegândsă-lpunlaloc.—Ce-aifăcutcuaparatulmeuderas?—Nuetreabata,arăspuns,deşicuooarecareezitare.— Nu e treaba mea? a întrebat încruntându-se şi mai tare. Te furişezi în camera mea, îmi furi

aparatulderas,terazipepicioare,cadupăaiasălearăţituturorbărbaţilordinvecini,şimaispuicănuetreabamea.Eibine,dă-mivoiesă-ţispunceva.Greşeştialnaibiidemult,domnişoară!Chiaretreabameasămăasigurcăteporţicumtrebuie.

OchiiZeliheiauînceputsăstrălucească.—Decenuteducisă-ţifacidelucruînaltăparte?Du-teşimasturbează-te!i-atrântit-o.Mustafaaroşit.S-auitatlasoră-sacuoprivireînveninată.Decurând,deveniseclarcăaveaproblemeînarelaţionacufemeile.Deşicrescuseprintrefemeidin

toatecategoriiledevârstăşifuseseobişnuitsăseafleîncentrulatenţieilor,experienţasacusexulopusrămâneaînmoddramaticînurmaceleiacolegilorsăideaceeaşivârstă.Deşiîmplinisedejadouăzecideani,Mustafasesimţeaîncăînţepenitînacelpragpericulosdintrecopilărieşimaturitate.Nuputeanicisăseîntoarcălaprima,nicisătreacălaceadinurmă.Totceştiadesprepragulălaeracăîlsperiaşitotceştiadesprefaptulde-afisperiateracănu-iplăcea.Detestapoftelepropriuluitrupşi,înacelaşitimp,eraademenitdeele.Întrecutreuşisesă-şiînfrânezeimpulsurile,spredeosebiredealţibăieţidinclasalui, care semasturbau tot timpul. Între treisprezece şi nouăsprezece ani reuşise să-şi reprime ceea cenumea„ea“, reuşisesănusemasturbeze. Însă înultimulan,dupăcepicaseexamenuldeadmitere lafacultate,aniideautopedepsireşidescârbădesineauprovocatînăuntrulluioreacţienegativă,iaraceanecesitatearevenitchiarmaiputernică,subformaEI.

EAseabăteaasupraluioriunde,înoricemomentalzilei.Înbaie,înpivniţă,întoaletă,subcearşaf,înlivingşi,uneori,cândsestrecuraîncamerasuroriiluimaimici,atuncicândeanueraprinpreajmă,înpatulei,pescaunulei,lângăbiroulei…Caunpatriarhcapricios,EAcereasupunereabsolută.Oricâtde mult s-ar fi supus, Mustafa nu-şi folosea niciodată mâna dreaptă. Mâna dreaptă era rezervatălucrurilorcurate,curateşi sfinte.CumânadreaptăatingeaCoranul, ţineamătăniileşideschideauşile

închise.Cumânadreaptăluamâinilebătrânilorcasălesărute.Pecâtdebinecuvântatăeradreapta,peatât mâna stângă era rezervată unor lucruri îngrozitoare. Nu putea să se masturbeze decât cu mânastângă.

Odatăvisasecăsemasturbaînfaţatatăluisău.Chipulluinuaveanicioexpresie;îlpriveadoardepelocullui,delamasapecareeraaşezatăcina.

Ultima dată cândMustafa îl văzuse pe taică-său uitându-se la el în felul ăla avea opt ani şi eracircumcis.Şi-aamintitdebăiatulacelanefericit,întinspeunpatimensşiarătosdesatin,cuogrămadădecadouriînjur,aşteptândsă-ifietăiată,înconjuratderudeşivecini,uniipălăvrăgind,alţiimâncând,alţiidansând,întimpcealţiierauocupaţisă-ltachineze;erauacoloşaptezecideoamenicareveniserăsăsărbătorească iniţierea lui, trecerea lui de la copilărie la maturitate. În ziua aceea, chiar dupăcircumcizie, când se pusese pe un plâns îngrozitor, tatăl se apropiase de el, îl sărutase pe obraz şi-işoptiselaureche:

—M-aivăzutpemineplângândvreodată,fiule?Mustafaascuturatdincap.Nu,nimeninu-lvăzusepetatăplângând.—Aivăzut-ovreodatăpemaică-taplângând,fiule?Mustafaadatdincapcuînsufleţire.Mamaplângeatottimpul.—Bine.LeventKazancıi-azâmbituşorfiuluisău.—Acum,căeştibărbat,poartă-tecaunbărbat.Când semasturba,nu îndrăzneaniciodată să-şi tragăpantalonii josde tot, nunumaide teamăcă

puteafiprinsdecinevadincasă,cifiindcăeraenervatdefantomatatăluiluicareîişopteaîncăînurechiaceeaşifrazăiarşiiar.Dintr-odată,înanulcaretrecuse,trupulluitriumfasenunumaiasupraproprieivoinţe,cişiasuprapriviriicercetătoareatatăluilui.Caşicumarfifostatinsdeoboalăcontagioasă–fiindcăerasigurcătrebuiasăfieunfeldeboală–,aînceputsăsemasturbezelaoriceorădinzişidinnoapte.Opreşte-te.Număpotopri.Opreşte-te.Număpotopri.Învisesevedeaprinsasuprafaptuluidecătrepărinţiilui.Aceştiaizbeauînuşă,odeschideaucuforţaşiîlprindeaucumâţa-nsac.Printreţipeteşiplânsete,mamaîlsărutaşi îlmângâiapespate, în timpce tatăl îlscuipaşi îi trăgeaobătaiebună.Acoloundetatăllăsavânătăi,mamaîlfrecacuofărâmădeashure,caşicânddesertularfifostunfeldealifie.Defiecaredatăsetrezeadezgustatşitremurând,cufrunteaacoperitădebroboanedesudoareşi,casăseliniştească,semasturba.

Zelihanuştianimicdespreastacândîşibătusejocdeel.—N-ainicioruşine,aspusMustafa.Nuştiisăvorbeşticuceimaimaricatine.Nu-ţipasăcând

bărbaţiifluierădupătinepestradă.Teîmbracicaotârfăşiapoiteaştepţilarespect?Zelihai-aaruncatunzâmbetdispreţuitor.—Ces-aîntâmplat?Ţi-efricădetârfe?Mustafaabiadacăs-auitatlaea.

Acumo lunădescoperise ceamai rău famată stradădin Istanbul.S-ar fi pututduce în altăparte,undearfipututfacerostdesexmaipuţinieftin,maipuţinprostşimaipuţinruşinos,însăs-adusacolospecial–cucâteramaigrosolanşimaiurât,cuatâtmaibine.Casemurdare,aliniateuna lângăalta,mirosuri şi pete şi glume libidinoase pe care bărbaţii încercau să le facă mai puţin pentru că eraudistractiveşimaimultpentrucăsimţeaunevoiasă râdă;prostituate în fiecarecameră, la fiecareetaj,prostituate care probabil nu-ţi refuzau niciodată banii, dar care, cu toate acestea, îţi discreditauperformanţele.Cândseîntorsesedeacolo,sesimţeamurdarşislăbit.

—Măspionezi?aîntrebat.—Ce? a râs zgomotosZeliha dându-şi seama că făcuse, fără să vrea, o descoperire.Eşti atât de

prost.Puţinîmipasădacăteducilatârfe,eproblemata,mădoare-ncot.Jignit,Mustafaasimţitdintr-odatăimpulsulde-aopocni.Trebuiasăînţeleagăcănu-şiputeabate

jocdeelînfelulăla.Zelihaîlpriveacuochiimijiţi,deparcăarfiîncercatsă-iciteascăgândurile.—Nuetreabatacummăîmbracşicumtrăiesc,aspus.Cinenaibatecrezi?Tataamuritşin-amde

gândsătelassă-iieilocul.Ciudat,deîndatăcearostitfrazaaia,şi-aamintitcăuitasesă-şiiarochiadedantelădelacurăţătorie

îndimineaţaaia.Notează-ţiînmintesăteducisăoieimâine.—Dacătataarfitrăit,n-aifipututvorbiaşa,arăspunsMustafa.Privirea înceţoşată pe care o avusese acum un moment dispăruse, fiind înlocuită de o lucire

înveninată.— Însă, dacă s-a dus, nu înseamnă că nu mai avem nici un fel de reguli în casa asta. Ai

responsabilităţifaţădefamiliata,domnişoară.Nupoţisăfacideruşinebunulnumealfamiliei.—Scuteşte-mă.Ruşineapecarei-aşaduce-oeun-arînsemnanimicîncomparaţiecuceapecarei-

aiadus-otupânăacum.Mustafas-aoprit,părândconfuz.Aflaseoaredesprejocuriledenorocsaueratotunbluff?Pariase

lajocurilesportive,doarcasăpiardădinceîncemaimultdefiecaredată.Dacătatălarmaifitrăit,i-arfi trasomamădebătaie, oricevârstă ar fi avut.Cucureauadinpiele roşcată cucataramădealamă.Existaoareoraţiunepentrucareunadintrecureleusturamaitaredecâtaltelesautotuleraînimaginaţialui,careseconcentradoarpeoanumităcureaşiastfelîipermiteasăcreadăcănuaveasă-lustureatâtdetarecândaveasădeapestealtele,săsesimtărecunoscător,chiarnorocos?

Însătatălluiseduseseşicinevaaveanevoiesăisereaminteascăcineerastăpânul.—Acum,cătataamurit,adeclaratMustafa,eusuntcapulfamilieiăsteia.—Numaispune!arâsZeliha.Ştiicareeproblemata?Răsfăţul,eştiprearăsfăţat,faluspreţios!Ieşi

afarădincameramea!Caprinvis,azăritcucoadaochiuluimânaluiridicându-seînaercas-oplesneascăpestefaţă.Încă

nevenindu-isăcreadăcăputeas-o lovească,s-aholbat lael fărănicioexpresieşiapoiareuşitsăse

întoarcăîntr-oparteînultimaclipă.A reuşit să scape de palma aia, însă asta n-a făcut decât să-l înfurie şimai tare. Cea de-a doua

încercarei-aînroşitobrazul.Aşacăl-alovitlarânduleipesteobrazlafeldetare.Într-o clipă se luptau cu sălbăticie pe pat ca doi copii, deşi, când fuseseră copii, nu se bătuseră

niciodată.Tatăln-arfiaprobatniciodatăasemeneaîncăierări.CâtevaclipeZelihas-asimţitvictorioasă,fiindcă-l lovise foarte tare sau, cel puţin, aşa îşi închipuia. Era o femeie înaltă, voinică şi nu eraobişnuită să se simtă fragilă.Precumuncampion în ring, şi-a împreunatmâinile înaer şi şi-a salutatpubliculinvizibil,încântatădetriumfulei:

—Te-amavutlafazaasta!Chiarînclipaaiaeli-arăsucitmânal-aspateşis-asuitpeea.Dedataastatotuleradiferit.Elera

diferit.Cuomânăîiapăsapieptulşioţintuiadepat,întimpcecucealaltăîiridicafusta.Primul lucrupecare l-asimţita fostumilinţaşiapoi şimaimultăumilinţă.Sentimentulacelade

ruşine era atât de fierbinte, încât înăuntrul ei nu mai era loc pentru nici un altul. S-a simţit bruscparalizată,aproapeîngheţatăîntr-unfeltimid,unfelcaredezvăluiaeducaţiaei,ruşineadea-ifivăzuţichiloţiidominându-lepetoatecelelalte.

Însăapoi,într-oclipă,unvaldepanicăamăturatumilinţa.Cuomânăaîncercatsă-loprească,întimpcecucealaltăsechinuiasă-şitragăfustalaloc,însăînaintesă-şideaseama,eli-oridicasedinnou.Eaaluptat,elaluptat,eal-apălmuit,elapălmuit-oşimaitare,eal-amuşcat,elapocnit-opestefaţă,osingură lovitură. A auzit pe cineva strigând din toate puterile „Opreşte-te!“ cu o voce ascuţită,neomenească,asemeneaunuianimalîntr-unabator.Nuşi-arecunoscutpropriavoce,întocmaicumnuşi-arecunoscutpropriultrup,deparcăarfifostunteritoriustrăin,cândelapătrunsînăuntrullui.

ÎnclipaaceeaZelihaaobservatbalonulpecarescriaKODAKplutindpecerulsenin.Aînchisochiideparcăarfifostvorbadeunjocdincopilărie,sperândcă,dacăeanuvedea,nuavea

săfievăzută.Acumeraudoarsunete,suneteşimirosuri.Respiraţialuis-aîngreunat,mâinilelui,ceadepepieptşiceadinjurulgâtului,auînceputs-ostrângămaitare.Zelihas-atemutcăovastrângedegât,însă curând degetele şi-au slăbit strânsoarea şi mişcarea a încetat. A scos un sunet de om rănit,prăbuşindu-sedeasuprafetei,pieptulluistrivindu-lpe-alei.Îiputeaauziinimabătându-inebuneşte.Cenuputeaauzierainimaei.Sesimţeadeparcăviaţaisescursesedintrup.

Nuadeschisochiipânăcândnus-aprăbuşitpesteea,acumfărăvlagăînăuntrulei.Cânds-aridicat,Mustafaabiamaiputeasămeargă.Împleticindu-se,atraversatîncăpereaşis-asprijinitdeuşă,gâfâinddupăaer.Ainspiratadâncşiînnării-apătrunsunmirosamestecat–detranspiraţieşiapădetrandafiri.Astatpuţinacolo,cuspateleîntorsspresoră-sa,înaintesăreuşeascăsăsemiştedinnouşisăiasăînfugădincameră.

Imediatceapuspiciorulînhol,aauzituşadelaintraredeschizându-se,familiaseîntorseseacasă.S-a îndreptat îngrabăsprebaie,a încuiatuşa,adatdrumul laduş, însă, în locsă intre încabină,s-aprăbuşitîngenunchişiavomitat.

—Hei!!!Undesunteţi?s-aauzitvocealuiBanudincameradelastradă.Ecinevaacasă?Zeliha s-a ridicat în picioare şi a încercat să-şi netezească hainele. Totul se întâmplase atât de

repede,poatecăreuşeasăseconvingăcănuseîntâmplasedeloc.Însăchipulpecarel-azăritînoglindădezvăluiaopovestediferită.Acolo,înimagineaeidinoglindă,ochiulstângeraumflatşisubelseaflaunsemicercpurpuriu.Primullucrupecarel-asimţitZelihavăzându-şiochiulafostunvaldevinovăţiefaţădescepticismuleiobişnuit.Întoţiaceştianirâsesedefilmeleieftinedeacţiunecândcinevaaveaunochivânăt,nefiindînstaresăcreadăvreodatăcăochiulunuiomseputeaumflaînhalulăladincauzauneisingurelovituri.

Spredeosebiredefaţă,trupulnu-ifusesevătămat,atrasconcluzia.S-aatinscasăvadădacămaieraîncăînstaresăsimtăceva.Cumsefăceacăputeasăsimtăatingereadegeteloreişinimicînafarădeasta?Dacăerarănităsautristă,trupulein-artrebuisăştielucrulăsta?Ean-artrebuisăştie?

S-a auzit unciocănit şi, fără sămai aştepte răspunsul,Banuabăgat capulpeuşă.Erape cale săspunăceva, însăgura i s-adeschis şi s-a închis la loc, fărăniciuncuvânt,pecând stătea împietrită,holbându-selasoră-samaimică.

—Ces-a-ntâmplatcufaţata?aîntrebatBanuîngrijorată.Zelihaştiacă,dacăexistavreunmomentpotrivitcasădezvăluietoateastea,acelaeraacum.Putea

fiesăspunătotul,fiesăascundătotulpentrutotdeauna.—Nueatâtderăupecâtpare,aspusîncet,momentultrecusedeja,alegereaeifusesefăcută.Am

ieşitsămăplimbşiamvăzutunbărbatbătându-şinevastamai-mais-osminteascătocmaiînmijloculstrăzii.Amîncercatsăsalvezofemeiebătutădinmâinilesoţuluiei,darcredcăamsfârşitprinafişieubătută.

Au crezut-o. Era ceva ce ar fi făcut, ceva care i s-ar fi putut întâmpla numai ei, dacă era să seîntâmplevreodatăcuiva.

ÎnziuaîncareafostviolatăZelihaîmplinisenouăsprezeceani.Ovârstălacareeraiconsideratadultdupălegileturceşti.Lavârstaastaputeasăsemăritesausă-şiiapermisuldeconduceresausăvoteze,deîndatăcearmataapermisdinnouorganizareaalegerilorlibere.Lafel,puteasăfacăunavortpecontpropriu,dacăaveanevoiedeaşaceva.

Zelihaaavutacelaşivisdepreamulteori.Sevedeamergândpeostradă,suboploaiedepietre.Pecândpietreledepavajcădeauunacâteunadesus,săpândogroapădedesubt,adâncind-ototmaimult,aînceputsăintreînpanică,temându-secăosăise-ntâmpleacelaşilucru,temându-secăosăfieînghiţităfără urmă de abisul flămând. „Opriţi-vă!“, striga pe când pietrele continuau să se rostogolească subpicioareleei.„Opriţi-vă!“,lecomandamaşinilorcareveneauspreeaînvitezăşicaretreceaupesteea.„Opriţi-vă!“,îiimplorapetrecătoriicareoloveaucuumărul.„Vărog,opriţi-vă!“

Luna următoare nu i-a venit ciclul. Câteva săptămâni mai târziu, s-a dus la un laborator recentdeschis din apropierea casei sale. TESTE DE SARCINĂ GRATUITE LA FIECARE TEST DEDEPISTAREACANTITĂŢIIDEZAHĂRDINSÂNGE!scriapeunindicatorlaintrare.Cândauvenit

rezultatele,cantitateadezahărdinsângeleZeliheis-adoveditafinormală,însăeraînsărcinată.Afostodatăcaniciodată.Într-oţarăfoarte,foarteîndepărtatătrăiaudoibătrânicareaveaupatrucopii,douăfiiceşidoifii.

Unadintrefeteeraurâtă,iarcealaltăerafrumoasă.Fratelecelmicahotărâtsăseînsoarecusoraceafrumoasă.Însăeanuvoia.Îşispălahaineledemătaseşimergeaşileclăteaînaparâului.Leclăteaşiplângea.Erafrig.Mâinileşipicioareleîiîngheţau.Avenitacasăşiabătutlauşă,însăeraîncuiată.Abătutlafereastramameiei,iarmaică-sai-arăspunsastfel:„Îţidaudrumuldacădeaziînainteîmispuimamă-soacră“.Abătut la fereastra tatăluiei,darel i-arăspunsastfel:„Îţidaudrumuldacădeaziînainteîmispuitată-socru“.Abătutlafereastrafrateluimaimare,însăacestai-arăspunsastfel:„Îţidau drumul dacă de azi înainte îmi spui cumnate“. A bătut la fereastra surorii ei, însă aceasta i-arăspunsastfel:„Îţidaudrumuldacădeaziînainteîmispuicumnată“.Abătutlafereastrafrateluiceluimicşiacestai-adatdrumulîncasă,aîmbrăţişat-oşiasărutat-o,şieaaspus:„Fiecapământulsăsedeschidăşisămăînghită!“.

Iarpământuls-adeschis,şieaafugitînregatuldesubpământ.5

Privind pe fereastra bucătăriei cu lingura înmână, Asya oftă văzândmaşina Alfa Romeo de un

argintiumetalizatplecând.—Vezi?seîntoarseeaspreSultanalCincilea.MătuşaZelihanuvoiasămergcuelelaaeroport.Iar

ereacumine.Ceprostiedinparteaeisă-şidezvăluielaturavulnerabilăsearatrecutăcândmerseserălabăut!Ce

prostiedinparteaeisăcreadăcăînsfârşitînvinseserăbarieradintreele.Nuvadispăreaniciodatădetot.Mama asta căreia îi spunea mătuşă va rămâne întotdeauna la o distanţă de netrecut. Compasiunematernă,iubirefilială,camaraderiefamilială,cusiguranţăn-aveanevoiedenimicdintotacest…Asyaseoprişiapoiparcăscuipăcuvântulafară:

—Rahat.Articoluldoisprezece:Nu încerca să-ţi schimbimamasau,maiexact,nu încerca să schimbi

relaţiapecareoaicumamata,fiindcăastanuîţivaaducedecâtfrustrare.Purşisimpluacceptăşifiideacord.Dacănupoţisăaccepţişisăfiideacord,revinolaarticolulunu.

— Nu ai început să vorbeşti singură, nu-i aşa? întrebă mătuşa Feride intrând chiar atunci în

bucătărie.—Bada.Asyaieşiimediatdintransaaceeafurioasă.—Tocmaiîispuneamprietenuluimeunecuvântătordecoloceciudatecă,ultimaoarăcândunchiul

Mustafaafostaici,nicinusenăscuseîncăşiPaşaalTreileaerastăpânulcasei.Autrecutdouăzecide

ani.Nueciudat?Individulnuneviziteazăniciodatăşiacum,dintr-odată,iată-măpunându-iashureînbolurifiindcăeîncăbine-venit.

—Şicespuneprietenultău?întrebămătuşaFeride.Asyazâmbisardonic.—Spunecăamdreptate,căastatrebuiesăfieocasădenebuni.Artrebuisărenunţlaoricesperanţă

şisălucrezînschimblamanifestulmeu.—Sigurcă-lvomîntâmpinabucuroasepeunchiultău.Familiaefamilie,fiecă-ţiplace,fiecănu.

Nusuntemcagermanii;ăştiaîidaupecopiiafarădincasălapaisprezeceani.Noiavemvalorifamilialesolide.Nuneîntâlnimdoarodatăpeancasămâncămcurcan…

—Cetotvorbeştiacolo? întrebăuimităAsya, însă, înaintesă rostească întrebarea,ghicioarecumrăspunsul.TereferilaamericanişilaZiuaRecunoştinţei?

—Mărog,concediemătuşaFerideinformaţia.Cevreausăspunecăvesticiinuaufamiliisolide.Noinusuntemaşa.Dacăcinevaîţietată,îţietatăpentrutotdeauna;dacăcinevaţi-efrate,osă-ţifiefratepânălacapăt.Înafarădeasta,totulînlumeaastaeşiaşadestuldeciudat,continuămătuşaFeride.Deaia îmiplacesăcitescpaginaa treiaa tabloidelor.Decupezşicolecţionezpaginileasteacasănuuitămcâtdenebunăşipericuloasăelumea.

Fiindcănuoauziseniciodatăpemătuşaeiîncercândsă-şiexpliceraţionalcomportamentulînainte,Asyanuseputuabţinesănuseuitelaeacuuninteresreînnoit.Stăteauacolo,înbucătărie,înmijloculmirosurilorapetisante,întimpcesoareledemartiestrăluceaprinfereastră.

Rămaseră împreună până când mătuşa Feride plecă auzindu-l pe VJ-ul ei preferat anunţândvideoclipurileuneinoiformaţii,iarAsyeiisefăcupoftădeoţigară.Isefăcupoftănuatâtdeoţigară,cât să fumezeacea ţigară împreunăcuCaricaturistulAlcoolic,deşi faptulcă-ieraatâtdedordeelosurprindea.Maieraucelpuţindouăorepânăcândseîntorceaumusafiriidelaaeroport.Dealtfel,chiardacăîntârzia,cuiaveasă-ipese?îşizise.

Câtevaminutemaitârziu,Asyaînchiseîncetuşaînurmaei.MătuşaBanuauziuşa,însăînaintesăopoatăstriga,Asyasestrecurasedejaafară.—Ceplănuieştisăfaci,stăpână?croncănidomnulAmar.—Nimic,şoptimătuşaBanupecânddeschideaunuldintresertarelemăsuţeidetoaletăşiscoteade-

acoloocutie.Peînvelitoareadecatifeaseodihneabroşaînformăderodie.FiindcelmaimarecopilalfamilieiKazancı,broşaastaîifusesedatăei,erauncadoudelatatălei,

care omoştenise de lamama lui – nude lamamavitregă,Petite-Ma, ci de lamamadespre care nuvorbeaniciodată,mamacareîlabandonasecânderacopil,mamapecarenuoiertaseniciodată.Broşaera în acelaşi timp sublimă şi sfâşietoare.MătuşiiBanu îi era teamă.Nimeni nu ştia asta, însăodatăţinusebroşaînformăderodiecusâmburifăcuţidinrubineînapăsărată,casăospeledepovesteaeitristă.

Sub privirea cercetătoare a djinn-ului, mătuşa Banu mângâie broşa, simţind vraja rubinelorstrălucind înăuntru. Până când nu o întâlnise pe Armanoush nu îi trecuse niciodată prin cap săinvestigheze povestea broşei în formă de rodie. Totuşi, acum când cunoştea povestea, nu reuşea sădecidăcetrebuiasăfacămaideparte.Oricâtarfifostdetentatăsă-ideabroşaluiArmanoush,fiindcăera încredinţatăcăei îiaparţineamaimultdecâtoricui,ezita, fiindcănuerapreasigurăcumîiputeaexplicadecei-odădea.

ÎiputeaspuneluiArmanoushTchakhmakhchiancăbroşaaceeafuseseodatăabuniciieiShushan,fărăsă-ispunăşirestulpoveştii?Câtdinştiinţaeiputeasăleîmpărtăşeascăceloralecărorpoveştileaflaseprinintermediulmagiei?

Patruzecideminutemaitârziu,înparteacealaltăaoraşului,Asyaintrapeuşadelemn,cescârţâia

înfiorător,delaCaféKundera.—Hei,Asya!strigăveselCaricaturistulAlcoolic.Aici!Suntaici!Oîmbrăţişăşiapoi,cândeasedesprinsedinbraţelelui,spuse:—Amveştipentrutine,unaebună,altaeproastă,iaraltarămâneîncăsăfieclasificată.Pecarevrei

s-oauzimaiîntâi?—Dă-mi-opeceaproastă,spuseAsya.—Merglaînchisoare.Presupuncăuneledintrecaricaturilemelecare-lînfăţişaupeprim-ministruîn

chipdepinguinnuaufostbineprimite.Suntcondamnatlaoptlunideînchisoare.Asyaîlprivicuouimirecaresepreschimbăcurândînpanică.—Şşt,dragamea,murmurăCaricaturistulAlcoolicpeuntonblând,punându-iundegetpebuze.

Nuvreisăauzivesteabună?Şiatunciîncepusăstrăluceascădemândrie.—Amhotărâtcătrebuiesărămâncredinciosinimiimeleşisădivorţez.Dupăcevăluldeuluirecare-iîntunecasechipulserisipi,Asyasetrezisăîntrebe:—Şivesteacarenuafostîncăclasificată?—Astăzieceade-apatrazifărăbăutură.Nicimăcarunstrop!Şiştiidece?—Fiindcăte-aidusdinnoulaAlcooliciiAnonimi,presupun,răspunseAsya.—Nu!spuseîncetCaricaturistulAlcoolic,părândjignit.Fiindcăaziseîmplinescpatruziledecând

te-am văzut ultima oară şi voiam să fiu treaz la următoarea noastră întâlnire. Eşti primul şi uniculimbolddinviaţameacasădevinopersoanămaibună.

Înclipaaiaroşi.—Dragostea!spuse.Suntîndrăgostitdetine,Asya.OchiicăpruiaiAsyeialunecarăspreuntabloudepeperete,fotografiauneişoselebrăzdatedeurme

decauciucuridinMongolia,delaCamelTrophy,din1997.Arfi frumossăsepoatărefugiaacumînfotografiaaia,sătraversezedeşertulGobiîntr-unjeep4×4,săaibăînpicioarecizmegreleşimurdare

şiochelaridesoarelaochi,sătranspiretoatenecazurilepemăsurăcemergea,pânăcânddevenealafeldeuşoarăcaunnimeni,lafeldeuşoarăcaofrunzăuscatăînbătaiavântuluişiastfelsăfiepurtatăspreomănăstirebudistădinMongolia.

Fiifărăgrijă,micăpasăre,azâmbitrodiulşişi-ascuturatzăpadadepecrengi.Povesteapecareo

săţi-ospuneopovestefericită.HovhannesStamboulianastrânsdinbuze,întimpceminteaîilucrafebril,iarvârtejulscrisuluiîl

înghiţeacutotul.Cufiecarerândadăugatlaaceastăultimăpovestedincartealuipentrucopii,generaţiide poveţe se învălmăşeau din nou în mintea lui, unele descurajante, altele ridicându-i moralul, însărăsunândtoatedintr-unalttimp,untimpfărăînceputşifărăsfârşit.Poveştilepentrucopiieraucelemaivechipoveştidinlume,princuvintelelorvorbeaufantomelegeneraţiilortrecute.Nevoiadeaterminaaceastăcarteeraatâtdeinstinctivăşiatâtdenetăgăduitdemistuitoare,încâteradenestăpânit.Lumeafuseseunlocmohorâtdecândîncepusesăoscrieşiacumtrebuiasăoterminefărăîntârziere,deparcădeeaarfidepinscaaceastasădevinăunlocmaipuţinînfiorător.

—Bine atunci, a ciripitMicul Porumbel Rătăcit. Spune-mi povesteaMicului Porumbel Rătăcit.

Însăteprevindepeacumcă,dacăaudvreunlucrutrist,îmidesfacaripileşiîmiiauzborul.DupăceHovhannesStamboulianafostluatdesoldaţi,familialuinuaavutzileîntregicurajulsă

intreîncameraîncareacestascria.Intraserăşiieşiserădinoricecameră,înafarădeaceea,şiţinuserăuşa închisă de parcă el s-ar fi aflat încă înăuntru, lucrând zi şi noapte. Însă deznădejdea ce puneastăpânirepeîntreagacasădeveneapreaintensă,preapalpabilăpentruamaiputeapretindecăviaţaarfipututrevenilanormal.CurândArmanoushadeciscătuturorle-arfimaibineînSivas,undeaveausăstea o vreme împreună cu părinţii ei. Abia după hotărârea asta au intrat în camera lui HovhannesStamboulianşiaugăsitmanuscrisul lui,MiculPorumbelRătăcitşiŢaraFericirii, careaştepta să fieterminat.Acolo,printrepagini,audescoperitşibroşaînformăderodie.

ShushanStamboulianavăzutpentruprimaoarăbroşaînformăderodieacolo,pebirouldinlemndenucaltatăluiei.Toatecelelaltedetaliialeaceleizilenefasteaupălit,nuînsăşiamintireabroşei.Poatecăstrălucirearăspândităderubinefuseseceacare-ovrăjisesaupoatecăfaptulde-avedealumeadinjurprăbuşindu-seîntr-osingurăziafăcutcaacestasăfiesingurullucrupecareşi-lputeaaminti.Oricarearfifostmotivul,Shushannuauitatniciodatăbroşaînformăderodie.Nicicânds-aprăbuşitaproapefărăsuflarepedrumulspreAlepşia fost lăsată înurmă;nicicândceledouă turcoaice,mamăşi fiică,augăsit-oşiauluat-oîncasalorcasăovindece;nicicândafostdusădebandiţilaorfelinat;nicicândaîncetatsămaifieShushanStamboulianşiadevenitShermin626;nicicând,mulţianimaitârziu,RizaSelimKazancıdădusedinîntâmplarepesteealaorfelinatşi,aflândcăeranepoatafostuluisăustăpân,

Levon,ahotărâts-oiadesoţie;niciînziuaurmătoare,cândadevenitSherminKazancı;şiniciatuncicândaaflatcăeraînsărcinatăşicăaveasădevinămamă,deparcănuarfifosteaînsăşiîncăuncopil.

Moaşacerchezăi-adezvăluitsexulcopiluluicumulteluniînaintecaacestasăsenască,observându-i forma pântecelui şi felurile de mâncare după care tânjea. Cremă de zahăr ars de la patiseriilesimandicoaseşi ştrudelcumerede labrutăriadeschisăde ruşiiAlbicare fugiserădinRusia,baclavafăcută încasă,bomboaneşi totfeluldedulciuri…Niciodată în timpulsarciniiSherminKazancınuatânjitdupăcevaacrusausărat,cumarfifăcutdacăarfiaşteptatofată.

Eraîntr-adevărbăiat,unbăiatnăscutînvremuriderestrişte.—FiecaAllahsă-mibinecuvântezefiulcuoviaţămailungădecâtaoricăruialtbărbatdinfamilie,

aspusRizaSelimKazancıcândmoaşai-apuscopilulînbraţe.Apoişi-alipitbuzeledeurecheadreaptăacopiluluişil-aanunţatcenumeaveasăpoartedeacum

înainte:—OsătechemeLevon.Dorinţadea-şionorastăpânuldelacareînvăţasemeşteşugulcazanelornuerasingurulmotivcare

seascundea în spatelealegerii acestuinume.Numindu-şi fiulLevon, spera,deasemenea, să-i facăoplăceresoţieisalepentrucătrecuselaislamism.

Aşacăi-apusnumeleLevonşi,caunbunmusulmanceseafla,l-arepetatdetreiori:—Levon!Levon!Levon!Întretimp,SherminKazancıarămaslafeldetăcutăcaopiatrămutatădinloc.Triplului ecou avea să-i ia mult timp să se întoarcă şi să-i izbească sub forma unei întrebări

dezaprobatoare.—Levon?Cefeldenumemusulmanmaieşiăsta?Niciunbăiatmusulmannupoateaveaunnume

caăsta!s-aîmpotrivitmoaşaridicândglasul.—Alnostruosăaibă,i-aîntors-oSelimKazancısupărat,oafirmaţiepecareorepetaîntotdeauna.

M-amhotărât.Osă-lchemeLevon!Însă,cândavenittimpulsăînregistrezecopilullaNotariatulPopular,s-aînmuiat.—Careenumelebăiatului?aîntrebatfuncţionarulslabşideşirat,cutrăsăturiascuţite,fărăsăridice

capuldinregistrulimens,cucopertedepânzăşicotormaroniu.—LevonKazancı.Ofiţerulşi-aîmpinsochelariidecititpevârfulnasuluişis-auitatlunglaRizaSelimKazancıpentru

primaoară.—Kazancıeunnumedefamiliefoartebun,într-adevăr,însăcefeldenumemusulmaneLevon?—Nu e un numemusulman, totuşi a fost numele unui om bun, a răspuns Riza Selim Kazancı

încordat.—Domnule,ofiţerularidicatpuţinvocea,părândplindeimportanţăşiconştientdeacestfapt.Ştiu

ceinfluentăefamiliaKazancı.UnnumecaLevonnuvăvaservi lanimic.Dacăscriemnumeleăsta,

băiatul ar putea avea probleme în viitor. Toată lumea va presupune că e creştin, deşi e sută la sutămusulman…Saugreşesccumva?Nuemusulman?

—Sigurcăe,l-acorectatimediatRizaSelimKazancı.Elhamdülillah6.Pentru o clipă i-a trecut prin cap să-i destăinuie funcţionarului că mama băiatului era o orfană

armeanăconvertită la islamismşicăar fiungest frumos faţădeeasă-ipunănumeleăsta, însăcevadinăuntrulluii-aspuscăeramaibinesăţinăinformaţiaaiapentruel.

—Ei bine, atunci, cu tot respectul pentru omul bun al cărui nume vrei să-l dai copilului, hai săfacemomicămodificare.Schimbă-lîncevaapropiatdeLevon,dacăvreineapărat,însăalegeunnumemusulmandedataasta.CezicideLevent?

Apoifuncţionarulaadăugatpeuntonprietenos,poatepreaprietenospentruduritateaafirmaţieipecareerapecales-ofacă:

—Altfel,mătemcăvatrebuisărefuzsă-lînregistrez.AşacăarămasLeventKazancı;băiatulnăscutdincenuşaunuitrecutcaremaiardeaîncămocnit;

băiatuldesprecarenimeninuştiacătatălluivoiseodatăsă-ipunănumeleLevon;băiatulcareaveasăfieabandonatîntr-ozidemamaluişicareaveasăcreascăursuzşiplindeamărăciune;băiatulcareaveasăfieuntatăîngrozitorpentrupropriiiluicopii…

Dacă n-ar fi fost broşa în formă de rodie, ar fi simţit vreodată Shermin Kazancı nevoia să-şipărăseascăsoţulşifiul?Egreudespus.Împreunăcuei întemeiaseofamilieşi începuseonouăviaţăcaremergeadoarîntr-osingurădirecţie.Pentruaaveaunviitor,trebuiasădevinăofemeiefărătrecut.Din identitatea pe care o avusese în copilărie numai rămăseseră decât frânturi de amintiri, ca niştefirimituridepâinepecarelearuncaseînurmaeipentruca,înceledinurmă,sălemănâncevreopasăre,fiindcăeaînsăşin-aveasămaifieniciodatăînstaresăseîntoarcăacasăpedrumulacela.Deşipânăşicelemaidragiamintirialecopilărieieiaupieritînceledinurmă,broşai-arămasviuîntipărităînminte.Şimulţianimaitârziu,cândunomdinAmericaaapărutlauşaei,tocmaibroşaaceastaaajutat-osă-nţeleagăcăstrăinulacelanueraaltuldecâtpropriuleifrate.

YervantStamboulian şi-a făcut apariţia la uşa ei cu ochii lui întunecaţi şi strălucitori, umbriţi desprâncenenegre,stufoase,cunasul luiascuţitşimustaţasubţirecarecreştea în jos,până labărbie,şicare-i dădea aerul că zâmbea chiar şi atunci când era trist. Cu o voce tremurătoare şi negăsindu-şicuvintele,aanunţat-ocineeraşiapoii-aspus,pejumătateînturcă,pejumătateînarmeană,căvenisetocmaidinAmericasă-ideadeurmă.Oricâtdemultarfivrutsă-şiîmbrăţişezesoraatuncişiacolo,ştiacăacumeraofemeiemusulmanămăritată.Arămas înpraguluşii.BrizadinIstanbul trasacercuri înjurullorşipentruoclipălis-apărutcăfuseserăaruncaţiînafaratimpului.

Lasfârşitulscurteilordiscuţii,YervantStambouliani-adatluiSherminKazancıdouălucruri:broşaînformăderodieşitimpdegândire.

Uluităşiconfuză,aînchisuşaşiaaşteptatsăasimilezeaceadezvăluire.Leventsetâraşigângurealângăea,pecovor,cuunentuziasmfărămargini.

S-a îndreptat îngrabă spre camera ei şi a ascunsbroşa într-unuldin sertareledulapuluidehaine.Cânds-aîntors,copilulrâdea,pentrucătocmaireuşisesăseridiceînpicioare.Arămasaşapreţdeoclipă,afăcutunpas,apoialtulşiacăzutbruscînfund,întimpceteamaplinădeîncântareaprimuluisăupasîistrăluceaînochi.Dintr-odată,copilulaînceputsăsurâdăcuguraluifărădinţişiarostit:

—Ma-ma!Întreagacasăacăpătatoluminozitaterară,aproapefantomaticăatuncicândSherminKazancışi-a

revenitdinuluialăşiarepetatcapentrusine:—Ma-ma!Acestaeracelde-aldoileacuvântcareieşeadinguraluiLevent,dupăceexperimentaseuntimpcu

„Da-da“ şi reuşise în celedinurmă să spună „Ta-ta“ cuo zi înainte.Acumşi-adat seamacă fiul eirostisecuvântultatăînturcăşimamăînarmeană.Nunumaicătrebuiseeaînsăşisăuitelimbaarmeană–odinioarăatâtdedragăei–,însăacumeraobligatăsă-şiînveţefiulsăfacăacelaşilucru.Şi-aprivitlung copilul, nedumerită şi gânditoare. Nu voia să corecteze cuvântul „Ma-ma“ înlocuindu-l cuechivalentulsăuturcesc.Chipurileîndepărtate,darîncăviialestrămoşiloreiieşirălasuprafaţă.Numeleacestanou, religia,naţionalitatea, familia şi eulpecare le căpătasenu reuşiseră săpună stăpânirepeadevăratulsăueu.Broşaînformăderodieîişopteanumele,şinumeleacestaeraarmean.

SherminKazancışi-astrânsfiulînbraţeşi,timpdetreizileîntregi,areuşitsănusegândeascălabroşă.

Însă,înceade-atreiazi,caşicumminteaeiarfireflectatşiinimaeiarfitânjitfărăcaeasă-şideaseama,aalergatlasertarşiaţinutbroşastrânsînpalmă,simţindu-icăldura.

Rubinelesuntniştepietrepreţioaseremarcabile,pecarelerecunoştidupăroşulloraprins.Totuşi,nueneobişnuitcaacesteasă-şischimbeculoarea,roşullordeveninddinceîncemaiînchisîninterior,în special când proprietarii lor sunt în pericol. Există un anumit tip de rubin pe care cunoscătorii îlnumesc„Sângedeporumbel“–unrubinpreţios,deculoareasângelui,cuo tentădealbastruascunsăînăuntru. Acest rubin era singura amintire care supravieţuise dinMicul Porumbel Rătăcit şi ŢaraFericirii.

Înajunulceleide-atreiazile,SherminKazancıareuşitsăgăseascăoscurtăclipădesingurătatecasăsestrecoareîncameraei.Priveastăruitorrubinul„Sângedeporumbel“,aşteptândoconsolarepecarenimeninui-oputeaoferi.

Abiaatuncişi-adatseamacetrebuiasăfacă.Osăptămânămaitârziu,într-oduminicădimineaţă,s-adusînport,undefrateleeioaşteptacuinima

bătândnebuneşteşicudouăbiletepentruAmerica.Înlocdevaliză,Sherminaveadoarogeantămicuţă.Alăsatînurmaeitotceavea.Câtdesprebroşaînformăderodie,apus-oîntr-unplicîmpreunăcuoscrisoareîncareîşiexplicapropriasituaţieşiîlrugapesoţuleidouălucruri:să-ideabroşafiuluilorcasă-şiaminteascădeeaşisăoierte.

Când avionul a aterizat la Istanbul, Rose era epuizată. Îşi mişcă picioarele umflate cu grijă,temându-se că nu aveau să-i mai intre în pantofi, deşi purta încălţăminte confortabilă, din pieleportocalie,delaDKNY.Seîntrebăcumnaibaputeaustewardeselealeacăţăratepetocuriînaltesăsteaînpicioareoziîntreagădezbor.

LuiMustafaşiluiRosele-aluatjumătatedeorăsă-şivizezepaşapoartele,sătreacăprinvamă,să-şigăseascăbagajele,săschimbebanişisăgăseascăofirmăcare închiriamaşini.Mustafacredeacăeramaibinesăaibămaşinalor,decâts-ofoloseascăpeceaafamiliei.Rosealesemaiîntâidintr-obroşurăun Grand Cherokee Laredo 4 × 4, însă Mustafa o sfătui să aleagă ceva mai mic pentru străzileaglomeratedinIstanbul.S-auhotărâtlaoToyotaCorolla.

Lapuţintimpdupăaceea,auieşitîmpreunădinzonadesosire,împingânduncăruciorîncărcatcuun set de valize asortate. Afară au găsit nişte străini aşteptându-i, strânşi în semicerc. În mijloculgrupuluiauzărit-omaiîntâipeArmanoushzâmbindu-leşifăcându-lecumâna;lângăeaseaflabunicaGülsüm,cumânadreaptăapăsatăpeinimă,gatasăleşinedeatâtaemoţie.LaunpasînspatelelorseaflamătuşaZeliha,înaltăşidistantă,purtândoperechedeochelaridesoareculentileroşuînchis.

1.Jungherînochiicedeoache.Jungherîncinsînochiiceluicedeoache(întc.,înorig.).2.Iona.3.Rumi,Jalalal-Din(1207-1273)–misticşipoetpersan,alecăruiversurisuntinfluenţatedesufism.

În 1244 a acceptat prietenia şi îndrumarea religioasă a lui Shams al-Din, un derviş din Iran,devotatsufismului.

4.Dad–tată,daddy–tătic.5. Poveste indo-europeană repovestită din „Un frate vrea să se însoare cu sora lui“, Range,

LithauischeVolksmärchen,nr.28(n.a.).6.SlavăluiAllah(întc.,înorig.).

CAPITOLULŞAPTESPREZECE

Orezalb

Rose şi Mustafa îşi petrecură primele două zile la Istanbul mâncând. La masă răspunseră la omulţimedeîntrebăripecarediverşimembriaifamilieiKazancılilepuneaudintoatepărţile:CumeraviaţaînAmerica?Existaîntr-adevărundeşertînArizona?Eraadevăratcăamericaniimâncaucantităţiuriaşedefast-foodşidupăaceeaţineauregimlaconcursuriTV?EraversiuneaamericanăaUceniculuimaibunădecâtceaturcească?Şiaşamaideparte.

Apoi urmă o serie de întrebări ceva mai personale: De ce nu aveau copii împreună? De ce nuveniserălaIstanbulmaiînainte?Decenustăteaumaimult?DECE?

Întrebărileaveauefecteopuseasupramembrilorcuplului. ÎnceeaceopriveapeRose,aceastanupăreadelocderanjatădetoateîntrebărilealea.Bachiarîiplăceasăseafleîncentrulatenţiei.Mustafaînsăserefugiaconstantîntăcere,retrăgându-sedinceîncemaimultînsine.Vorbeapuţin,îşipetreceamajoritateatimpuluicitindziareturceşti,atâtpeceleconservatoare,câtşipeceleprogresiste,deparcăar fi încercatsăajungădinurmă ţarapecareopărăsise.Dincând încând,punea întrebăridespreunpoliticiansaualtul, întrebări lacare îi răspundeacinese întâmplasăcunoască răspunsul.Deşi fuseseîntotdeaunauncititorîmpătimitdeziare,numaifuseseniciodatăatâtdeinteresatdepolitică.

—Decipartidulăstaconservatorcareelaputereparesă-şipiardăinfluenţa.Ceşansearesăcâştigealegerileurmătoare?

—Ticăloşii!Suntoadunăturădemincinoşi,bombănibunicaGülsümînlocderăspuns.Ţineaînpoalăotavăpecareseaflaogrămadădeorezpecareîlalegea,înaintesă-lgătească,încaz

căerauprinelpietricelesaucoji.—Nuştiudecâtsălefacăoamenilorpromisiunişisăuitedeeledeîndatăceaufostaleşi.Dinfotoliulluidelângăfereastră,Mustafaoprivipemaică-sapedeasupraziaruluipecare-lţineaîn

mână.—Darpartiduldinopoziţie?Social-democraţii?—Nueniciodiferenţă!venirăspunsul.Suntcutoţiioadunăturădemincinoşi.Toţipoliticieniisunt

corupţi.—Dacă am avea mai multe femei în parlament, lucrurile ar sta cu totul altfel, se băgă mătuşa

Feride,carepurtatricoulcuÎMIPLACEARIZONApecareRosei-ladusesecadou.—Mamaaredreptate.Dacăesămăîntrebaţipemine,singurainstituţiedemnădeîncrederedinţara

astaafostîntotdeaunaarmata,spusemătuşaCevriye.SlavăDomnuluicăavemarmataturcă.Dacănueraea…

—Da,darartrebuisănelaseşipenoi,femeile,săfacemarmata,oîntrerupsemătuşaFeride.Eu,una,m-aşduceimediat.

AsyaîncetăsămaitraducădiscuţiapentruRoseşiArmanoush,carestăteaualăturideea,şirâseîntimpcelespuneaînengleză:

—Unadintremătuşilemeleefeministă,cealaltămilitaristăconvinsă!Şiseînţelegatâtdebine.Cecasădenebuni!

BunicaGülsümseîntoarsecătrefiulei,dintr-odatăpreocupată.—Dartu,dragulmeu?Cândaisă-ţifacistagiulmilitar?Fiindu-igreusăurmăreascădiscuţia,înciudatraduceriisimultane,Roseseîntoarsespresoţuleişi

clipi.—Nu-ţifacegrijiînprivinţamea,spuseMustafa.Cucondiţiasăplătescoanumitătaxăşisălearăt

cătrăiescşimuncescînAmerica,nutrebuiesăfacunstagiumilitarcomplet.Opregătiredebazăede-ajuns.Numaiolună,astaetot…

—Darnuexistăuntermenlimităpentruasta?întrebăcineva.—Bada,răspunseMustafa.Trebuiesăfacipregătireaastapână-npatruzecişiunudeani.—Păi atunci înseamnă că trebuie s-o faci anul ăsta, spuse bunicaGülsüm.Ai deja patruzeci de

ani…Stând la celălalt capăt al mesei şi vopsindu-şi unghiile într-un vişiniu strălucitor, mătuşa Zeliha

înălţăcapulşiîiaruncăoprivireluiMustafa.—Cevârstăfatidică,şuierădintr-odatăprintredinţi.Vârstalacareamurittatăltău,lafelcaşitatăl

lui şi bunicul lui… Trebuie să fii destul de neliniştit acum, că ai împlinit patruzeci de ani, frate…Moarteaeatâtdeaproape…

Tăcereacareurmăeraatâtdemormântală,încâtAsyasetraseinstinctivînapoi.—Cumpoţisă-ivorbeştiaşa?BunicaGülsümseridicăînpicioareţinândîncăînmâinitavacuorez.—Potsăspuncevreaucuivreau,răspunsemătuşaZeliharidicânddinumeri.— Mă faci de ruşine! Ieşi afară, domnişoară, spuse bunica Gülsüm cu o voce scăzută şi

neînduplecată.Ieşidincasameaînclipaasta!Deşimaiaveaîncădouăunghiidevopsit,Zelihalăsăperiaînsticlă,împinsescaunulînspateşiieşi

dincameră.Înceade-atreiaziaviziteilor,Mustafaastattoatăziuaîncameralui,scuzându-secănusesimţea

bine.Făcusefebră,faptcareîidiminuaprobabilnunumaienergia,cişicapacitateadeavorbi,fiindcădevenise extrem de tăcut. Faţa îi era trasă, gura uscată şi ochii înroşiţi, deşi nici nu băuse, nici nuplânsese.Oreînşirastat înpatnemişcat,studiindmotivelenedesluşiteformatedemizerieşiprafpetavan.Întretimp,Rose,ArmanoushşiceletreimătuşiseplimbaupestrăziledinIstanbul,înspecialpeceledinjurulmagazinelor.

Însearaaceeaseculcarămaidevremecadeobicei.—Rose,iubito,îişoptiMustafasoţieisalepecândîimângâiapăruldeunblonddeschis.Netezimea,strălucirea,moliciuneapăruluisoţieisaleîlliniştiserăîntotdeauna,ocrotindu-ltandrude

familialuicupărnegruşidetrecutulluiîntunecat.Sesprijineadeelcutrupuleimoaleşicald.—Rose,iubito.Trebuiesăneîntoarcem.Haisăluămavionulsprecasămâine.— Eşti nebun? Sunt încă ameţită din cauza diferenţei de fus orar, îi răspunse Rose căscând şi

întinzându-şipicioareleumflate.Purtaocămaşădenoaptedinsatin,cubroderii,pecareocumpărasechiarînziuaaiadelaGrand

Bazaar şi părea palidă şi obosită, mai puţin din cauza diferenţei de fus orar, cât a frenezieicumpărăturilor.

—Deceeştiaşadenervos?Nusuporţisă-ţimaivezipropriafamiliecâtevazile?Îşitrasepăturilemoipânăsubbărbieşiîncăldurapatuluiîşilipisâniideel.Apoiîimângâiemâna,

deparcăarfiîncercatsăconvingăunbăiat,şiîlsărutădelicat,mângâietorpegât,însă,cândîncercăsăseretragă,elvrumaimult,însetatdeiubire.

—Totuleînregulă,spuseRosepecândtrupuleiseîncordăşirespiraţiaiseaccelerădoarcasăsedomolească repede. Sunt atât de obosită, îmi pare rău, iubitule… Încă cinci zile şi după aceea neîntoarcemacasă.

Apoistinseveiozadelângăeaşinuîitrebuirădecâtcâtevaclipecasăadoarmă.Mustafarămaseacolo, înluminaslabă,distrasdelaerecţiasa,părânddezamăgitşi încordat.Deşi

eraobosit,nuputeaadormi.Rămaseacolonemişcatpânăcândauziobătaieînuşă.—Da?UşasedeschisecuunscârţâitşioclipămaitârziucapulmătuşiiBanusestrecurăînăuntru.—Potsăintru?întrebăcuovoceşoptită,şovăitoare.Dupăceauziunposibilrăspunsafirmativ,sestrecurăpânăîncealaltăparteacamereicupicioarele

îngropateîncovorulpufosşiapoiseopri.Baticuleiroşustrăluceadeparcăarfifostirizatdeoluminămisterioasă,iarpungileîntunecatedesubochiîidădeauînfăţişareauneifantome.

—N-aicoborâttoatăziua.Voiamdoarsăvădcemaifaci,şoptiprivind-opeRose,caredormeapeparteaeidepat,cubraţeleîncolăciteînjurulpernei.

—Num-amsimţitbine,răspunseMustafauitându-selaeaşiapoimutându-şirepedeprivireaînaltăparte.

—Ia,frate,spuseBanuîntinzându-iunbolcuashureornatcusâmburiderodie.Ştii,mamaafăcut

ooalăuriaşădeashurepentrutine.Pechipuleiseriosseividintr-odatăunzâmbet.—Trebuiesăspuncăeal-afăcut,însăeuamornatbolurile.—O,mulţumesc,eştifoartedrăguţă,îngăimăMustafasimţindcă-ltreceaufioripeşiraspinării.Setemuseîntotdeaunadesoră-saceamare.Oriceurmădeglasîlpărăsiînmomentulîncaresimţi

privirea luiBanucercetându-l.Deşi îşi făcuseunobiceidina-i cercetapealţii, ea însăşi rămâneadenepătruns.BanueraexactopusulluiRose:transparenţanueraunadincalităţileei.Maimult,semănacuo cartemisterioasă, scrisă într-un alfabet tainic.Oricât demult ar fi încercatMustafa să-i ghiceascăintenţiile,nureuşeaînruptulcapuluisă-idesluşeascăexpresiaîntunecată.Totuşi,îşidădutoatăsilinţasăparărecunoscătorpecândluabolulcuashure.

Tăcerea careurmăeragrea şi indescifrabilă.Nici o tăcerenu i sepăruse atât de încrâncenată luiMustafa.Roseserăsuciînsomn,deparcăaceastaarfideranjat-o,însănusetrezi.

Existaserămultemomente înviaţa sacândMustafa simţisebruscnevoia să-imărturisească soţieisalecăceeacevedeaeaînelnueradefapteulluiîntreg.Totuşi,alteorifusesemulţumitjucândrolulunuiomfărătrecut,unomcarefăcusedinrenegareaacestuiaunadevăratcult.Amneziaaceastaaluiera voită, deşi nu calculată. Pe de o parte, exista undeva în adânculminţii sale o poartă care nu seînchidea,indiferentce-arfifăcut;uneleamintiritreceauîntotdeaunadeea.

Pe de altă parte, exista nevoia de a scoate la suprafaţă ceea cemintea sa înlăturase cu iscusinţă.Aceşti curenţi gemeni l-au însoţit de-a lungul întregii sale vieţi. Acum, când se întorsese în casacopilăriei lui şi se afla sub privirea pătrunzătoare a surorii luimaimari, ştia că unul din curenţi eracondamnat să-şi piardă forţa. Ştia că, dacă avea să stea aici mai mult timp, avea să înceapă să-şiamintească. Şi că fiecare amintire avea să declanşeze o alta. În clipa când pusese piciorul în casacopilărieisale,vrajacare-lprotejase în toţiaceştianidepropria luimemorie fusesedestrămată.Cumputeasăsemairefugiezeînamnezialuifabricată?

—Trebuiesăteîntrebceva,icniMustafa,iaricnetulluisemănacucelscosdeunbăiatîntredouălovituri.

O curea de piele cu cataramă de aramă. Pe când era copil, Mustafa se mândrea că nu plângeaniciodată, nu vărsa nicimăcar o lacrimă când tatăl îşi scotea cureaua. Oricât demult învăţase să-şistăpâneascălacrimile,nureuşiseniciodatăsă-şiînăbuşeicnetele.Câturaicneteleleastea.Luptându-sepentruaer.Luptându-sepentruspaţiu.Luptându-sepentruafecţiune.

Seoprioclipă,deparcăşi-arfiadunatgândurile.—Ecevacaremăsâcâiedecâtvatimp…Înglasul lui, altfel liniştit, se simţeadoaronuanţăuşoarăde teamă.Lumina luniipătrundeaprin

perdeleşidesenauncercmicpecovorulturcescpufos.Îşiconcentrăatenţiaasupraaceluicercşidădudrumulîntrebării:

—UndeetatălAsyei?

Mustafaseîntoarsespresoraluimaimarelatimpcasă-ivadăgrimasa,însăBanuîşiregăsiimediatstăpânireadesine.

—Cândne-amîntâlnitînGermania,mamami-aspuscăZelihaafăcutuncopilcuunbărbatcucareafostlogodităpentruscurttimp.Însămi-aziscăapărăsit-o.

—Mamate-aminţit,îlîntrerupseBanu.Însăceimportanţămaiareacum?Asyaacrescutfărăsă-şivadătatăl.Nuştiecinee.Şinicirestulfamilieinuştie,adăugăîngrabă.ÎnafarădeZeliha,bineînţeles.

—Nicimăcar tu? întrebăMustafaneîncrezător.Amauzit că eşti oprezicătoare autentică.Feridespunecăai înrobitdoidjinn-i răicasăobţii toate informaţiiledecareainevoie.Pari săaiclienţidepestetot.Şiacumvreisă-mispuicănuştiicevaatâtdecrucial?Djinn-iinuţi-audezvăluitnimicdespreasta?

—Bada,casăspundrept,mărturisiBanu.Însăaşvreasănufiştiutlucrurilepecareleştiu.InimaluiMustafaîncepusăbatămairepedepemăsurăceasimilacuvinteleei.Înmărmurit,închise

ochii.ÎnsăpânăşidinspatelepleoapelorînchiseputeazăriprivireapătrunzătoarealuiBanu.Şiîncăopereche de ochi strălucind ameninţător în întuneric, atât de găunoşi şi de înspăimântători. Era oaredjinn-ul ei cel rău? Însă toate astea trebuie să fi fost un vis, fiindcă, atunci cândMustafa Kazancıdeschisedinnouochii,încamerănueraudecâtelşisoţialui.

Totuşi, chiar lângă pat, în partea pe care dormea el, era un bol cuashure care-l aştepta. Îl priviîndelungşidintr-odatăştiudecefuseselăsatacoloşiceanumeisecereasăfacă.Alegereaîiaparţinealui…mâiniiluistângi.

Îşiprivimânastângă,careseodihneaaşteptândlângăbol.Zâmbisimţindu-iforţa.Mânaluiputeafiesăiabolul,fiesă-lrefuze.Dacăalegeaadouavariantă,aveasăsetrezeascăîndimineaţaurmătoarepregătit pentru o altă zi la Istanbul.Avea s-o vadă peBanu lamicul dejun.Nu aveau să vorbeascădesprediscuţiaavutăcuonoapteînainte.Aveausăpretindăcăbolulacelacuashurenufuseseniciodatăpregătitşiservit.Dacăalegeaprimavariantă însă, lucrurileaveausă iao întorsăturăcompletdiferită.Dar,fiindcăatinseselimitadevârstăabărbaţilordinfamiliaKazancı,moarteaeraoricumaproape,oziînplussau înminusnuaveasăschimbenimic înacestpunctalvieţii lui. Înminte îi răsunaovechepoveste–povesteaunuiomcarefugisepânălacapătulpământuluisperândcăvaputeascăpadeÎngerulMorţii,doarcasădeapesteelacoloundeleeramenitsăseîntâlneascădelabunînceput.

Eravorbamaipuţindeaalegeîntreviaţăşimoarte,câtdeaalegeîntreomoartevoluntarăşiunaîntâmplătoare. Cu o astfel demoştenire de familie, era încredinţat că avea sămoară oricum curând.Acummânaluistângă,mânaluivinovată,puteasădecidăcândşicum.

ÎşiamintidebucăţicadehârtiepecareoîndesaseînpereteledepiatrăalaltaruluiElTiradito.„Iartă-mă“,scrisesepeea.„Pentrucaeusăexist,trecutulatrebuitsăfieşters.“

Acumsimţeacătrecutulseîntorcea.Şipentrucaacestasăexiste,eltrebuiasăfieştersdepefaţapământului…

În toţi aceşti ani, o remuşcare chinuitoare îl măcinase pe dinăuntru, puţin câte puţin, fără să-i

distrugă faţada exterioară. Însăpoate că bătălia dintre amintire şi uitare se încheiase, în sfârşit.Caocâmpiemarină ce se întindea cât vedeai cu ochii după cemareea se retrăsese, amintirile unui trecuttulbure ieşeau la suprafaţă ici şi colo din apele în reflux. Se întinse dupăashure. Cu bună ştiinţă şihotărâreîncepusă-lmănânce,încetulcuîncetul,savurândfiecareingredientcufiecegurăpecareolua.

Sesimţiatâtdeuşuratsă-şilaseînurmăînacelaşitimptrecutulşiviitorul.Sesimţiatâtdebinesă-şilaseînurmăpropriaviaţă.

Lacâtevasecundedupăceîşiterminăbolulcuashure,afostcuprinsdeniştecrampeînfiorătoare,atâtdeputernice,încâtnuputeasărespire.Douăminutemaitârziurespiraţiaiseopricomplet.

AstfelamuritMustafaKazancılavârstadepatruzecideanişitreisferturi.

CAPITOLULOPTSPREZECE

Cianurădepotasiu

Trupulafostspălatcuobucatădesăpundedafin,lafeldeparfumatşipurprecumsespunecăarfipăşunileraiului.Afostfrecat,periat,clătitşiapoilăsataşa,gol,săseusucepepiatranetedădincurteamoscheii, înainte să fie înfăşurat într-ungiulgiudebumbacdin treibucăţi, aşezat într-un sicriu şi, înciudasfatuluifermalconsiliuluibătrânilordeafiîngropatînaceeaşizi,încărcatîntr-undricpentruafidusdirectînapoilacasafamilieiKazancı.

—Nuputeţisă-lluaţiacasă!exclamăbărbatuluscăţivcarespălamorţii,blocândieşireadincurteamoscheii şi încruntându-se la toţi cei implicaţi. O să pută, pentru numele lui Allah! Îl puneţi într-osituaţiejenantă.

Undevaîntre„îl“şi„jenantă“începusăplouă;stropirari,şovăielnici,deparcăploaiaarfivrutşieasăjoaceunrolîntoateastea,însănusehotărâseîncădecarepartesătreacă.Marţeaastadinmartie,fărăîndoialăceamaidezechilibratăşimaidezechilibrantălunăînIstanbul,păreatotuşisăsefirăzgânditdinnou,hotărândcăaparţineadefaptiernii.

— Păi, frate îmbălsămătorule – pufni mătuşa Feride, integrându-l pe loc pe bărbatul nervos înuniversulatotcuprinzătorşiegalitaristalschizofrenieieihebefrenice–,osă-lducemînapoiacasăpentruca toată lumea să-l poată vedea pentru ultima oară. Vezi dumneata, fratele meu a fost plecat înstrăinătateatâţiaani,încâtaproapecăi-amuitatchipul.Dupădouăzecideani,seîntoarceînsfârşitlaIstanbul şi înce-ade-a treiazipecareopetreceaici îşidăultima suflare.Moartea lui a fost atâtdeneaşteptată,încâtveciniişirudelen-osăcreadăc-amuritdacănuauocaziasă-lvadămort.

— Femeie, ţi-ai ieşit dinminţi? În religia noastră nu există aşa ceva! i-o trânti îmbălsămătorul,sperândcaastas-oopreascăsăspunăceaveadegândsăspunăîncontinuare.Noi,musulmanii,nuneexpunemmorţiiînvitrină.Chipulis-aînăspritvizibilcândaadăugat:Dacăveciniivoştrivorsă-lvadă,atuncivortrebuisăvinălapiatraluidemormântdincimitir.

CândmătuşaFerideseoprisămeditezelasugestiaaia,mătuşaCevriye,carestătealângăea,seuitălabărbatridicânddintr-osprânceană,aşacumseuitalaeleviieiîntimpulunuiexamenoral,cândvoiasă-ifacăsă-şideaseamaeiînşişicâtdeilogicerarăspunsulpecaretocmaiîldăduseră.

—Păi, frate îmbălsămătorule,continuămătuşaFeride, revenindu-şi.Cumpot să-lvadădacăe în

mormânt,ladoimetrisubpământ?Sprâncenele stufoase al îmbălsămătorului se ridicară din cauza frustrării, însă preferă să nu

răspundă,dându-şiînsfârşitseamacăn-avearostsămaidiscutecufemeilealea.În dimineaţa aceea,mătuşa Feride îşi vopsise părul în negru.Ăsta era părul ei de doliu. Scutură

hotărâtădincapşiapoiadăugă:—Nu-ţifacegriji.Poţisăfiisigurcăn-osă-lexpunemcumfaccreştiniiprinfilme.EnervatdeochiiînpermanentămişcareşidemâinilefluturândealemătuşiiFeride,îmbălsămătorul

rămase ţeapăn ca unmort preţ de o clipă chinuitoare, părând acummai puţin supărat şimai curândabătut,deparcăşi-arfidatseamadintr-odatăcăeraceamainebunăfiinţăpestecaredădusevreodată.Ochiiluiiscoditoriseuitarăînjur,căutândajutor.Şi,fiindcăn-augăsitniciunul,privirealuialunecăspretrupulneînsufleţitcareîiaşteptarăbdătorsăiaohotărâreînprivinţasorţiisaleşidinnouînapoilaceledouămătuşi,însă,dacăînacestdu-te-vinoalpriviriisaleseascundeaunmesajsecret,niciunadinelenu-iputeadesluşiînţelesul.

Înschimb,mătuşaCevriyeîidăduunbacşişgras.Aşacăîmbălsămătorulîşiluăbacşişul,iarceledouăsuroriKazancı,mortul.Într-oclipăauîncropitunconvoiformatdinpatruvehicule.Înfrunteaprocesiuniiveneadricul,de

culoare verde-salvie, aşa cum se cuvine să fie un dric musulman, culoarea neagră fiind rezervatăfuneraliilorminorităţilor,alearmenilor,evreilorşigrecilordeopotrivă.Sicriuleraaşezat înparteadinspateacamionuluicutreicompartimenteşi,fiindcăcinevatrebuiasăînsoţeascămortul,Asyaseoferidebunăvoie.Armanoush,pechipulcăreiaseciteaoconfuzie totală,o ţineastrânspeAsyademână,dândastfelimpresiacăseoferiserăamândouă.

—Nuiauniciofemeieîncabinadricului,spuseşoferul,caresemănaizbitorcuîmbălsămătorul.Poatecăeraufraţi;unulspălamorţii,întimpcecelălaltîitransporta,şiprobabilcăexistaşiunal

treileafratecarelucralacimitir,fiindînsărcinatcuîngroparealor.—Păi,n-ai încotro, fiindcăn-amai rămasniciunbărbat în familie, îl înfruntămătuşaZelihadin

spate,peuntonatâtdeglacial,încâtomulînchiseguraimediat.Poatecă-itrecuseprinmintecă,dacăîntr-adevărnuexistaniciunbărbatcaresăînsoţeascămortul

îndric,eramaibinesă-lînsoţeascăceledouăfetedecâtfemeiaaiaintimidantă,cufustăminişicercelînnas.

Aşacăbărbatulîncetăsăsemaiplângăşiîncurânddriculpornigreoi.Chiar înspatele lorseaflaToyotaCorollaa luiRose.Panicaeieraaproapepalpabilădinfelul în

caremaşinasehurducaşiseoprea,înaintândcentimetrucucentimetru,deparcăarfifostfiescuturatădeniştesughiţuriritmate,fieintimidatădetraficulînfiorător.

Dată fiind tulburarea ei care creştea neîncetat, era greu să ţi-o imaginezi în clipa aia peRose lavolanulunuiGrandCherokeeLimited4×4ultramarin,cupatruuşi,echipatcuunmotorcu8cilindri.Femeiacare traversacaovijeliebulevardelespaţioasedinArizonase transformaseîntr-unşofer total

diferitpestrăzilesinuoaseşiaglomeratedinIstanbul.Casăspunemadevărul,Roseeracompletşocatăîn momentul de faţă, zăpăceala şi dezorientarea aproape depăşindu-i durerea. La nu mai mult deşaptezeci şidouădeoredupăsosirea loracolo, se simţeadeparcăseprăbuşisedin întâmplare într-ogaurădeviermeauniversuluişisepoticneaprintr-oaltădimensiune,untărâmciudat,undenimicnupăreanormalşiundepânăşimoarteaeraînvăluităînirealitate.

BunicaGülsümstăteaalăturideea,incapabilăsăcomunicecuaceastănorăamericancăpecaren-ovăzuseînviaţaei,însăpentrucaresimţeaîngrijorareşimilăacum,căîşipierdusesoţul,deşinuatâtaîngrijorareşimilăcâtsimţeapentrueaînsăşi,acum,căîşipierdusefiul.

PebanchetadinspateseaflaPetite-Ma.Astăzipurtaunbaticadevărat,deexterior,tivitlacapetecuun negru ca tuşul. În prima zi petrecută în Istanbul, Rose pierduse o groază de timp încercând sădescopere criteriul esenţial care avea să o lămurească o dată pentru totdeauna de ce unele turcoaicepurtaubaticşialtelenu.Totuşi,înscurttimprenunţase,nereuşindsărezolveenigmanicimăcarlanivellocalsaumăcarlanivelulcasei.DeceDumnezeuofemeiefărăvârstăprecumPetite-Mapurtabaticpecap,iarnoraeiGülsümnu,şideceunadintremătuşipurtabaticpecap,iarcelelaltetreisurorialeeinu,erapurşisimplupesteputereaeideînţelegere.

Chiar în spateleToyoteiveneamătuşaZeliha, înmaşinaeiAlfaRomeodeunargintiumetalizat,împreunăcusurorileeicareseînghesuiserăînăuntruşiSultanalCincileaîncovrigatîntr-uncoşpecaremătuşaCevriyeîlţineapegenunchi,neobişnuitdeliniştitastăzi,deparcămoarteaoamenilorarfiavutunefectcalmantasupraferocităţiisaledefelină.

Pe lângă Alfa Romeo zumzăia broscuţa Volkswagen de culoare galbenă condusă de Aram.NereuşindsăînţeleagădecefemeiledinfamiliaKazancıîşiduceaumortulacasă,însădestuldeînţeleptcasăştiecănimicnutepoateobosimaimultdecâtsăîncercisăteopuimătuşilor,înspecialcânderavorbadeungrupcaăsta,preferasesănuîntrebe.Deaceeamergeapurşisimpluînurmalor,încercândsăseasigurecăiubitasaerabineînmijloculacesteiagitaţii.

LasemaforuldinShishli,undetraficulerablocat,aflatdoarlacâtevastrăzidecimitirulmusulmanspre care încercase să-i îndrume îmbălsămătorul, s-au aliniat întâmplător unii lângă alţii, asemeneaavangardei unei armate neîmblânzite care avea aceeaşi râvnă de-a lupta, însă nici o cauză comună.MătuşaFerideascoscapulpegeamşiafăcutcumânaîndreaptaşi-nstânga,aparentîncântatăcăsealiniaserătoţiastfeldinpurăîntâmplare,acţionândpentruprimaoarălaunison,chiardacănueradecâtdedraguluneiluminiroşiimecanice.Roseignorăgestul,bunicaGülsümpeautoarealui.

La următoarea oprire la semafor, care era tot pe roşu, stând întreArmanoush şi şoferul dricului,Asyacercetădinnoumaşiniledinjur,însădinfericiresepierduserădinvedereuniipealţii.S-asimţitcuprinsă imediatdeouşurare lipsitădeoricefelderuşinenezărindniciunadinrudeleeidinfamiliaKazancıînrazaeivizuală,înafarădeceacarezăceaînsicriuldinspate,bineînţeles,însăniciastanuintraînrazaeivizualăatâtavremecâtnuseîntorcea.Întimpceînaintauprintraficulgelatinos,atâtdeaglomeratşideînţepenit,străpunsicişicolodebreşeneaşteptate,înfaţalorapăruocamionetăCoca-

Coladeunroşustrălucitor.Cândsemaforulsefăcuverdeşiîncepurăiarsăînainteze,pebandadindreaptalorseiviunconvoi

demaşini cu suporteri aiunei echipede fotbal.Aveau şepci, fulare, steaguri şi eşarfe, iaruniidineiaveau părul vopsit în culorile echipei cu care ţineau: roşu şi galben. Dezamăgiţi de traficul greoi,majoritateafanilorsecufundaserăpentruoclipăînapatie,pălăvrăgindleneşîntreeişiagitânddincândîncândcâteoeşarfădelaferestreledeschise.

Totuşi, când traficul începu să se mişte iarăşi greoi, îşi reluară cântecele şi strigătele cu o forţăreînnoită.Curând, un taxi galben cu zeci de autocolante lipite pe el se strecură imprudent în spaţiulstrâmtdintredricşicamionetaCoca-Coladinfaţă.Şoferulde lângăAsya înjurăfurios, încetinind. Întimpceacestamormăiaprintredinţialteînjurături,iarArmanoushseuitalataxiuldinfaţăcuouimirecrescândă, Asya se chinui să descifreze scrisul de pe autocolantele de pe bara de protecţie. Acolo,printremultealtele,zăriunautocolantfluorescentpecarescria:NU-MISPUNECĂSUNTTICĂLOS.ŞITICĂLOŞIIAUINIMĂ.

Şoferultaxiuluieraunbărbatoacheş,cuofigurăcolţuroasăşiomustaţăàlaZapata,carepăreasăaibăcelpuţinşaizecideani,fiindpreabătrâncasăseimpliceîntr-oastfeldemanifestarefotbalistică.Între înfăţişarea cât se poate de tradiţionalistă a bărbatului şi frenezia cu care conducea exista uncontrastviolent.Totuşi, şimai interesanţidecâtelerauclienţii–dacănucumvachiarprietenii–dintaxiul lui.Bărbatul de lângă şofer avea faţa pictată – jumătate îngalben şi cealaltă jumătate în roşu.Asyaputeavedeaclarlucrulăstadindriculdinspate,fiindcăbărbatulscosesecapulpegeamuldeschis,fluturândcuomânăoeşarfăgalbenăşi roşie, în timpcecucealaltăse ţineaneglijentdescaunuldinfaţă.Cuparteadesusatrupuluiatârnândînafarăşiceadejosascunsăînăuntrulmaşinii,arătadeparcăarfifosttăiatîndouădeunmagician.ChiarşideladepărtareAsyaputeavedeacănasulbărbatuluieraatâtde roşudincauzabăuturii, încât strica simetria feţei salepe jumătategalbenă,pe jumătate roşie,înclinând balanţa în favoarea roşului. Tocmai pe când se gândea ce băutură – berea sau raki-ul sauambele–arfipututînzestranasulunuiomcuaceastănuanţăaparte,geamuldinspateleluiselăsăînjosşialtsuporterridicăînaerotobăcuomână,întimpcecucealaltăseţineadeinteriorulmaşinii.Într-oarmonieperfectă,trupurilecelordoihuliganirăsărirăpegeam,asemeneanoilorvlăstarealeunuitaxi-copacdeculoaregalbenă.

Apoibărbatulcarestăteapeloculdinfaţăscoaseunbăţşiîncepusăbatăîntobapecarecelălaltoţinea în aer. Imposibilitatea misiunii trebuie să le fi dat energie, fiindcă în curând suplimentarăbubuiturileşibufniturilecuunimn.Câţivatrecătoridepetrotuares-auoprituluiţi, însămulţialţiiauaplaudatşis-aualăturatduetului,declamândversurilecuoînflăcărarecrescândă:

Pământul,cerul,apasăneasculteglasul,Întreagalumesăsecutremuresubpaşiinoştrigrei.

—Cespun?întrebăArmanoushîmpungând-opeAsyacucotul,însăaceastanusegrăbisătraducă,înprincipalfiindcăatenţiaîierafixatăasupraunuitrecător.

Era un flăcău deşirat, în zdrenţe, care trăgea pe nas aurolac dintr-o pungă de plastic în timp cetropăiadinpicioareledesculţeşimurdareînritmulimnului.Lafiecarecâtevasecunde,băiatulseopreadin inhalat şi rosteacuvintele imnului, însă înurmacelorlalţi, caunecoustraniu:„…subpaşiinoştrigrei…“

Întretimpceilalţipetrecăreţiîncepuserăşieisăfluturesteagurişieşarfedelageamurilemaşinilor,alăturându-seveselicântecului.Dincândîncând,toboşarulseopreaşiîşifoloseabăţulcasădesenezeînaer şerpi imaginari înspre trecătorii şivânzătorii ambulanţidepe trotuar,deparcă îidirijape toţi,orchestrândîntreagalarmăaoraşului.

Dupăces-aterminatprimajumătateacântecului,s-aiscatoscurtăconfuzie,fiindcăpuţinidincorulacelapestriţpăreausăştieversurileceleide-adouajumătăţi.Însă,nelăsândacestamănuntneplăcutsăledistrugăsolidaritatea,oluarăiarăşidelacapăt,dedataastaşimaiagresivcaînainte.

Pământul,cerul,apasăneasculteglasul,Întreagalumesăsecutremuresubpaşiinoştrigrei.

Astfel se perindau cu toţii de-a lungul bulevardului într-un potop de roşu şi galben, în mijlocul

haosuluişilarmei.Armaoush,Asyaşişoferulpriveauîntăceredindric,cuochiiţintălataxiulgalbendin faţă. Îlurmau laodistanţăpericulosdemică,astfel încâtAsyaputeavedeacutiilegoaledebererostogolindu-seîncoaceşi-ncoloîngeamuldinspate.

—Uită-telaei!Aşaartrebuisăsecomportenişteoamenimaturi?!explodăşoferuldricului.Aşase-ntâmplăuneori.Unsuportermoareşi familiasauprietenii luidescreieraţivorsă-i înfăşoaresicriul însteagul vreunei echipede fotbal. Iar după aceea se aşteaptă să transport sicriile asteaprofanatoare lacimitir!Dacăesămă-ntrebaţipemine,toatăchestiaastaeblasfemiecurată!Artrebuisăexisteolegecaresăinterzicătâmpeniiledegenulăsta.Numaişalulverdederugăciuneartrebuiîngăduit,zăuaşa.Nimicaltceva.Cecredoameniiăştiacă fac?Nusuntmusulmanisaucareeproblema lor?Eştimort,pentru numele luiAllah, la cemai ai nevoie de steag de fotbal?A construitAllah vreun stadion înceruri?Suntcampionateînrai?

Neştiindcesărăspundălaaceastăultimăîntrebare,Asyasefoistânjenităînscaun,însăapoiatenţiaşoferuluifudinnouatrasădetaxiulgalben.Omelodiemecanicărăsunadinmobilulsuporteruluiaplecatpegeamuldinfaţă.Ţinându-seîncădetaxicuomână,dirijândîncăoraşulcucealaltă,huliganulsolidfăcu o încercare de-a răspunde la telefon, uitând că numai avea încă omână pentru treaba asta. Îşipierdu echilibrul şi, odată cu el, pierdu încă două lucruri:mai întâi băţul cu care bătea în tobă, apoimobilul.Ambelecăzurăînstradă,chiarînfaţadricului.

Taxiul galben se opri brusc, iar dricul opri şi el tocmai când distanţa dintre cele douămaşini se

micşorasepânălaunfirdepăr.AsyaşiArmanoushseaplecarăînfaţădincauzaopririibruşteşiapoiverificarăamândouădeodatăsicriuldinspate.Eraintact.

Într-oclipă,proprietarulobiectelorcăzutesăridintaxi,încăzâmbindşicântând,cufaţapejumătategalbenă,pejumătateroşiestrălucinddeînflăcărare.Seuităînurmădeparcăşi-arficerutscuzedelaşoferiidinspatepentrucă-ifăcusesăseoprească.Abiaatunciobservăcămaşinacareveneaînurmalornueraunaobişnuită,ciundricverde-salvie,simbolulmorţii,careîiurmăreacaoumbrănefastă.Preţdeoclipăinterminabilăşichinuitoarebărbatulrămaseacolo,înmijlocultraficului,părânddezorientat.Înceledinurmă,cândoaltămaşinăplinăcusuporteritrecuîngoanăpelângăelcântândimnulşiamiculluibătunerăbdător tobacumâna, îşiamintisă-şi ridicemobilulşibăţuldinmijloculstrăzii.Dupăcemaiaruncăoultimăpriviresicriuluidindric,seîntoarseşisesuidinnouîntaxi.Dedataastanusemaiaplecăpegeam,cirămaseînăuntru,liniştit.

ArmanoushşiAsyanuseputurăabţinesăzâmbească.— Trebuie să aveţi cea mai respectată profesie din oraşul ăsta, îi declară Asya şoferului care

urmăriseîntreagascenăîmpreunăcuele.Umbradumneavoastrăpoateînspăimântapânăşipecelmaiînfierbântatşimaiturbatsuporter.

— Nici gând, spuse şoferul. Se plăteşte foarte puţin, nu ai nici un beneficiu, nici asigurare desănătate, nici dreptul să faci grevă, nimic. Pe vremuri conduceam camioane de mare tonaj, făceamtransporturipedistanţemari,ştiţi.Cărbune,petrol,gazbutan,apăindustrială…orice.Le-amtransportatpetoate.

—Eramaibinecaacum?—Glumeşti?Sigurcăeramaibine!ÎncărcaimarfaînIstanbulşiteîndreptaisprealtoraş.Fărănici

unşefdelinguşit,niciunsupraveghetordepupatînfund!Eştipropriultăustăpân.Cândaichef,poţisătândăleştipedrumdacăşefulnu-ţiceresălivrezimarfarepede.Încazulăstatrebuiesăconducifărăsădormi.Înafarădeasta,eraoslujbăcurată.Curatăşidemnă.Nutrebuiasăplecicapulînfaţanimănui.

Traficul începu să se accelereze şi şoferul schimbă vitezele. În scurt timp convoiul demaşini cusuportericotiladreapta,îndreptându-sesprestadion.

—Atuncideceaţirenunţatlaslujbaaia?seinteresăAsya.—Am adormit la volan. În clipa asta gonesc pe şosea. În clipa următoare se aude o detunătură

îngrozitoare,deparcăarfiZiuaJudecăţiideApoişiAllahne-archemalaEl.Cânddeschidochii,mătrezescînbucătăriauneicocioabedepemargineaşoselei.

—Cezice?întrebăînşoaptăArmaoush.—N-aivreasăştii,crede-mă,îirăspunseAsyatotînşoaptă.—Eibine,întreabă-lcâţimorţitransportăcudriculînfiecarezi.Cândisetraduseîntrebarea,şoferulclătinădincap:—Depindedeanotimp.Primăvaraecelmairău;primăvaranumorpreamulţioameni.Însădupă

aiavinevara,celmaiaglomeratanotimp.Dacăsefacpatruzecidegrade,eonebuniepentrunoi,avem

morţicuduiumul,înspecialbătrâni…Morcamuştele…VaraoameniidinIstanbulmorpecapete!Seoprigânditor,lăsându-iAsyeipovarasemanticăaultimeifrazepecareoconstruise.Apoiseuită

launtrecătorîmbrăcatînfrac,ceţipaîntr-untelefonmobildândordine,şiexclamă:—Toţibogătaşiiăştia!Pfuui!Strânggrămezidebanioviaţă-ntreagăşipentruce?Ceprostie!Au

cumvagiulgiurilebuzunare?Fiindcăînceledinurmătoţiajungemsăîmbrăcămungiulgiudebumbac.Astaetot.Nutuhaineşic.Nutubijuterii.Poţisăporţifracînmormântsaurochiedeseară?Cineţinecerulpentruoameniiăştia?

Asyanuaveaniciunrăspunsdeoferit,aşacănicimăcarnuîncercăsădeaunul.—Dacă nu-l ţine nimeni acum, cum putem trăi sub cerul ăsta? Eu, unul, nu văd nici un fel de

coloanecereşti!Tuvezi?CumpoatecinevasăjoacefotbalpestadioaneleasteadacăAllahzice„Numaiţincerulsus“?

Pecândîntrebareapluteaîncăînaer,cotirăşiajunserăînsfârşitlalocuinţafamilieiKazancı.MătuşaZelihaîiaşteptaînfaţacasei.Schimbăcâtevacuvintecuşoferulşiîidăduunbacşiş.Volkswagenul,AlfaRomeo-ul argintiumetalizat şi ToyotaCorolla erau aliniate în faţa casei. Se

păreacătoatălumeaajunseseînaintealor.Casaeraplinădeoaspeţicareaşteptaucutoţiicasicriulsăfiedatjosdinmaşină.

Intrândîncasă,AsyaşiArmanoushsetrezirăîntr-unspaţiuexclusivfeminin,înţesatpânălarefuz.

Deşimajoritateaoaspeţilorerauînghesuiţiînlivinguldelaparter,uniierauîmprăştiaţiînmomentulălaprinaltecamere,fiecasăschimbescutecelecopiilor,fiesă-şicertecopiiimaimari,săbârfeascăpuţinsau să se roage, acum că era timpul rugăciunii de după-amiază. Nemaiavând în ce dormitor să seretragă, fetele se îndreptară sprebucătărie,doar ca sădeaacolopestemătuşi, carevorbeau în şoaptădespretragediacarelelovise,întimpcepregăteautăvilecuashureceurmausăfieservite.

—Biatamamaedistrusă.Cines-arfigânditcătotashurepecarel-agătitpentruMustafaaveasălefieservitjelitorilorlui?spusemătuşaCevriyestândlângăplită.

—Mda,mireasaamericancăeşieadistrusă,remarcămătuşaFeride,fărăsăridiceprivireadelaopatămisterioasădepepodea.Biatadeea.VinelaIstanbulpentruprimadatăînviaţăşiîşipierdesoţul.Îţidăfiori,nualta!

Stândlamasăşiascultându-lepesurorileeiîntimpcefumaoţigară,mătuşaZelihaspuseîncet:—Ei,presupuncăacumosăseîntoarcăînAmericaşiosăsemăritedinnou.Ştiţicătreienumărul

luiAllah.Dacăs-amăritatadouaoară,trebuiesăsemăriteşiatreiaoară.Însă,dupăunsoţarmeanşiunulturc,măîntrebcare-osăfieatreiaalegere?

—Femeiaeîndoliu,cumpoţisăspuiasemenealucruri?întrebămătuşaCevriye.—Doliulecavirginitatea,spusemătuşaZelihascoţândunsuspin.Trebuiesă-lsacrificiceluicare

meritămaimult.Înspăimântate de ceea ce tocmai auziseră, cele două mătuşi tresăriră, cuprinse de o uluială

consternată.Chiar în clipa aiaAsya şiArmanoush intrară înbucătărie, urmatedeSultan alCincilea,caremiorlăiadându-ledeînţelescă-ierafoame.

—Haideţisădămcevademâncarepisiciiînaintesădevorezetotashure,spusemătuşaZeliha.În clipa aia mătuşa Banu, care lucrase în ultimele douăzeci de minute pe blatul de bucătărie,

pregătind ceaiul, tăind lămâile felii şi ascultânddiscuţia aceea fără să intervinăniciodată, se întoarsecătresoră-samaimicăşidecretă:

—Avemtreburimaiurgentedefăcut.MătuşaBanu deschise un sertar, scoase un cuţit imens şi strălucitor, luă o ceapă de pe blatul de

bucătărieşiotăieîndouă.Apoipusejumătatedeceapăîntr-oceaşcăşiovârîsubnasulmătuşiiZeliha.—Cefaci?întrebămătuşaZelihaaproapesărinddepescaun.— Te ajut să plângi, draga mea, spuse mătuşa Banu clătinând din cap. N-ai vrea ca oaspeţii

dinăuntrusătevadăînfelulăsta,nu-iaşa?Oricâtdeliberăaifiînspirit,pânăşitutrebuiesăverşiolacrimăsaudouăîncasamortului.

Cuceapasubnas,mătuşaZelihaînchiseochii,arătândcaostatuieavangardistăcarenuaveanicioşansăsăfieexpusăîntr-unmuzeutradiţional:Femeiacarenuputeasăplângăşiceapa.

MătuşaZelihadeschiseochiieiverzicajadulşistoarseolacrimă.Ceapaavuseseefect.—Bine,dăduaprobatordincapmătuşaBanu.Haideţi,trebuiesămergemtoateînliving.Probabil

căoaspeţiiseîntreabăundelesuntgazdele,lăsându-şimortulsingur.Aşa spuse sora care jucase odată rolul de „mamă“ pentru mătuşa Zeliha, cântându-i cântece de

leagăn pe jumătate inventate, dându-i să mănânce prăjituri pe cutii de carton preschimbate în meseimaginare, spunându-i poveşti în care fata cea frumoasă se căsătorea întotdeauna cu prinţul la final,alintând-oşigâdilând-o,soracareofăceasărâdăcanimenialta.

—Bine!încuviinţămătuşaZeliha.Sămergem,atunci.Aşa că se îndreptară agale spre living, cele patrumătuşi în faţă,Armanoush şiAsyamergând în

spatelelor.Cupaşisincronizaţi,intrarăînîncăpereaplinădeoaspeţi,încăpereaîncareseaflamortul.Într-uncolţ,peopernăaşezatăpepodea,cupăruleiblonddeschisacoperitcuunbatic,cuochii

umflaţideplâns,cutrupuleiplinuţstrivitîntrestrăini,stăteaRose.ÎifăcuimediatsemnluiArmanoush,chemând-olângăea.

—Amy,unde-aifost?întrebăRose,însăînaintesăaştepterăspunsul,începusă-ipunăalteîntrebări.N-amniciceamaivagăideecesepetreceaici.Aiputeasăafliceaudegândsăfacăapoicutrupullui?Undeaudegândsă-lîngroape?

Avândea însăşi preapuţine răspunsuri,Armanoush se trasemai aproapedemaică-sa şi o luădemână:

—Mamă,suntsigurăcăştiucefac.—Darsuntso-ţi-alui,sebâlbâiRose,deparcăarfiînceputsăseîndoiascădeasta.Îlîntinseserăpedivan.Mâinile,cudegetelemarilegatelaolaltă,erauaşezatepepiept,pecarefusese

pusăoplacăgreadeoţelpentrucatrupulsănuseumfle.Douămonedemarideargintînnegritîierauaşezatepepleoape,caacesteasănuse ridice. Îngură îi turnaserăcâteva lingurideapăsfinţităde laMecca. Lângă cap, pe o farfurie de aramă, ardeau câteva bucăţi de santal. Deşi ferestrele nu eraudeschise,nicimăcaruşorîntredeschise,fumuldinîncăpereseînvioralafiecarecâtevaminute,deparcăar fi fost purtat de o briză imperceptibilă, care se strecura înăuntru de undeva, din spatele pereţilor.Când se înviora astfel, fumul plutea în zigzag în jurul divanului, topindu-se în cele dinurmă într-unrotocolcenuşiu.Însădincândîncândfumulurmaotraiectoriediferită,lăsându-seînjos,dinceîncemaiaproapedemort,încercuriconcentrice,caopasărecarecoborapepământpentrua-şiînhăţaprada.Mirosuldesantal,extremdeacruşidepătrunzător,deveniatâtdeputernic,încâttoatălumeaîncepusălăcrimeze.Peceimaimulţinu-ideranja;oricumplângeau.

Într-uncolţeraînghesuitunimamschilod.Totalabsorbit,îşilegănaparteadesusatrupuluipecândciteacuvocetaredinCoran.Recitareasaaveaunritmalei,omăsurăcareurca,urcaşiapoiseopreadintr-odată.Armanoush încercă sănudeaatenţiediscordanţei totaledintre trupulmic al imamului şitrupurilemasivealefemeilorcare-lînconjurau.Încerca,deasemenea,dingreusănuseuitelagolulîncare ar fi trebuit să se afle degetele bărbatului. La fiecaremână imamul avea doar câte un deget şijumătate. Era imposibil să nu te întrebi ce i se întâmplase. Se născuse aşa sau îi fuseseră retezate?Oricarearfifostpovestea,nedesăvârşireatrupuluisăueraunuldintremotivelepentrucaretoatefemeilealea se simţeau în largul loralăturideel. În imperfecţiuneasa seascundeacheiaperfecţiunii sale, înneîntregireasa–secretulîntregiisalesfinţenii.Eraunsufletaflatpepraguldintredouălumişi,catoatesufleteledefelulăsta,aveacevastraniu.Erabărbat,însăunulatâtdeplindesfinţenie,încâtnu-lputeaiprivicapeunbărbat.Eraunomsfânt,însăatâtdeschilodit,încâtnuputeaisănuieiînseamăfaptulcăeramuritor. În orice caz, imamul schilod nu avea nevoie de degete ca să întoarcă paginile SfântuluiCorandinminteasa.Păstraseînmemoriefiecareversetalsău.

Lacapătulversetelorrespective,imamulseopripreţdeofracţiunesaudouădesecundă,savurândgustul pe care i-l lăsaseră în gură toate acele cuvinte sfinte. Apoi începu din nou să recite. Tocmairitmul acesta ondulatoriu mişca sufletele femeilor îndoliate; nici una nu pricepea o boabă de arabă.Chiarşiatuncicândizbucneauînlacrimişisuspine,femeileaveauîntotdeaunagrijăsănuplângăatâtdetareîncâtsăacoperevoceaimamului.Nuplângeaunicipreaîncet,neuitândcâtuşidepuţin,nicimăcaro

clipă,căloculacela,încareerauînghesuitecutoatele,eraoölüevi1.Lângă imam, în cel de-al doilea loc de cinste, stăteaPetite-Ma, trupul eimic arătând ca o prună

uscată lăsată la soare, împuţinată şi zbârcită. Fiecare nou-venit îi săruta mâna şi îşi exprimacondoleanţele,însăeragreusă-ţidaiseamadacăleauzeaîntr-adevăr.Decelemaimulteori,Petite-Male răspundeacelorcare îi sărutaumânacuoprivire. Însădincând încând,unuioaspetesaualtuia îirăspundea cu un set de întrebări. „Cine eşti, dragă?“, le întreba pe rude sau pe prietenii de-o viaţă.„Unde-ai fost tot timpul ăsta?“ „Nu pleca nicăieri, fată neastâmpărată!“, dojenea persoane completstrăine.Iarapoi,întretăcerileeiuimitoareşiremarcilecaretelăsaufărăgrai,chipuleirămâneafărănici

oexpresie şi clipeacuonelinişte abia ascunsă. Înmomentele aceleanu reuşea să înţeleagădece seaflautoţioameniiăiaacolo,înlivingullor,şideceplângeauatâtdemult.

Divanuleraîncremenit;femeile–încontinuămişcare.Divanuleraalb;femeile–îmbrăcateînmareparte înnegru.Divanul era tăcut; femeile–gălăgioase, deparcă a face exactopusul a ceea ce făceamortuleraopremisăavieţii.Înscurttimp,toatefemeiles-auridicatîngrabăînpicioareşişi-auplecatsupusecapetele.Cuchipurileînsufleţitededurereşirespect,însăşideocuriozitatebolnăvicioasă,l-auurmăritpeimamulschilodieşinddinîncăpere.Pecândîlconduceaspreieşire,mătuşaBanuîisărutămâinileşiîimulţumidemulteori,dupăcareîidăduunbacşiş.

Deîndatăceimamulplecă,unţipătascuţitsfâşieaerul.Îlscoseseofemeiecuobrajibucălaţipecaren-omaivăzusenimeniînainte.Ţipătuleiatinseacuteimpresionante,iarînclipaurmătoareseînvineţilafaţă,voceaîidevenistridentăşiîncepusătremuredintottrupul.Stareaeieraatâtdejalnică,durereaeiatâtdepalpabilă,încâtceilalţioprivirăcuuimire.Femeiaeraobocitoare,plătitădinaintesăvinăşisăplângăîncasamortului,jelindoamenipecarenu-ivăzuseniciodată.Bocetuleieraatâtdetulburător,încâtcelelaltefemeinuseputurăabţinesănuizbucneascăşieleînplâns.

Trezindu-seastfelînconjuratădeunfurnicardestrăinicerniţi(pânăşimaică-saarătacaostrăinăînmomentulăla),ArmanoushTchakhmakhchianurmărivârtejulaceladefemeiîntorcându-sepecălcâieşiplecând.Într-oarmonieperfectăşicumişcărineşovăielnice,oaspeţiischimbarălocurilecunou-veniţii.Asemeneapăsărilordintr-unstol,secocoţarăpefotolii,pecanapeaşipeperneledepepodea,atâtdeînghesuiţiuniiînalţii,încâtumeriiliseatingeau.Salutarăfărăcuvinteşiplânserăstrident;toatefemeileaceleacareputeaufiatâtdetăcutecânderausingure,darcareerauatâtdezgomotoasecândboceauîngrup.Armanoushdescoperisedejapânăînmomentulălacâtevadinregulileritualuluidepriveghi:depildă,încasănusemaigătea.Înschimb,fiecareoaspeteveneacucâteotavăcumâncare;bucătăriaeraînţesatădecratiţeşicaserole.Nusezăreaniciurmădesare,carnesaubăuturălavedereşinusesimţeaniciunmirosapetisantdemâncaregătită.Lafelcamirosurile,suneteleerauşielecontrolate.Muzicanuera permisă; nici televizorul, nici radioul. Gândindu-se la Johnny Cash, Armanoush se uită în jur,căutând-opeAsya.

Ozăristândpecanapeaîmpreunăcucâţivavecini,ţinândcapulridicatşitrăgândabsentădeoşuviţădepărîntimpceseuitalamort.Chiarînclipaîncaresepregăteasăseîndreptespreea,ArmanoushozăripemătuşaZelihastândlângăfiicaeişispunându-icevalaurechecuoexpresieimpenetrabilă.

Eibine,pedivanzăceaîntr-adevărunmort.Şiînmijloculgrupuluidefemeicareboceauşiplângeaufără-ncetare,Asyastăteatăcută,iarsângele

isescurgeadinobraji.—Nutecred,spuseAsyafărăsăseuitedirectlamaică-sa.— Nici nu e nevoie, murmură mătuşa Zeliha. Însă în sfârşit îmi dau seama că îţi datoram o

explicaţie.Şi,dacănuţi-odauacum,nuvoimaigăsiniciodatătimpulpotrivit.Emort.

Asyaseridicăîncetînpicioareşiseuitălamort.Seuităîndeaproapeşiatent,casănuuitecămortulacelaspălatcusăpunverdededafinşiînfăşuratîntr-ungiulgiudebumbacdintreipărţi,mortulacelacarezăceaacumnemişcatsuboplacădeoţelşidouămonededeargintînnegrit,mortulacelacăruiaiseturnaseîngurăapăsfinţitădelaMeccaşicarefuseseparfumatcusantaleratatălei.

Unchiulei…tatălei…unchiulei…tatălei…RidicăprivireaşicercetăîncăpereapânăcândozăripemătuşaZelihastândundevaînspate,cuo

indiferenţăpecarenicimăcarcepeleabiatăiatenuoputeauînmuia.Pecândseuitalamaică-sa,Asyaînţelesedecenuseîmpotrivisecafiicaeisă-ispună„mătuşă“.

Mătuşaei…mamaei…mătuşaei…mamaei…Asyafăcuunpasînspretatăleimort.Unpasşiapoiîncăunul,totmaiaproape.Fumulseintensifica

în tandem. Undeva în încăpere Rose plângea îndurerată. La fel făceau toate femeile, într-un lanţnesfârşit.Toateeraulegateîntreeleîntr-unşirdereacţiişiritmuri,fiecarepovesteîmpletindu-secucelealealtora,chiardacăproprietariilorrecunoşteausaunulucrulăsta.Lafiecarejelanieexistaunmomentdeacalmiesaupoatecălafiecarejelanieîngrupexistacinevacarenuputeajeliîmpreunăcuceilalţi.

—Tată…,murmurăAsya.Laînceputafostcuvântul,spuneislamul,înaintedeoricealtăexistenţă.Oricumofifost,cutatălei

s-aîntâmplatexactinvers.Laînceputafostabsenţacuvântului,înaintedeexistenţă.Afostodatăcaniciodată.Demult, tare demult, într-o ţară nu foarte-ndepărtată, pe când sita trecea prin pai,măgarul era

crainiculoraşului,iarcămilabărbierul…pecânderammaibătrândecâttataşiîiîmpingeamleagănulcândîlauzeamplângând…cândlumeaeracususulînjos,iartimpuleraoroatăcareseînvârteaiarşiiar,astfelîncâtviitoruleramaibătrândecâttrecutul,iartrecutuleralafeldetânărprecumcâmpurileabiasemănate…

A fost odată ca niciodată.CreaturileDomnului eraunenumărate precumboabele de grâu, iar avorbipreamulteraunpăcat,pentrucăputeaisăspuilucruripecaren-arfitrebuitsăţileaminteştişiputeaisă-ţiaminteştilucruripecaren-arfitrebuitsălespui.

Cianuradepotasiueuncompusincolor,formatdinsaredepotasiuşicianurădehidrogen.Aratăca

zahărulşiesteextremdesolubilăînapă.Spredeosebiredealţicompuşitoxici,areunmirosperceptibil.Miroaseprecummigdalele.Migdaleleamare.Dacăunbolcuashure ar fi ornat cu sâmburide rodie şi picăturide cianurădepotasiu,prezenţa

celeidinurmăarfidestuldegreudedetectat,fiindcămigdaleleseaflăprintremulteleingredientealeacestuia.

—Ce-aifăcut,stăpână?croncănidomnulAmarscoţândunrânjetîmbufnat,cumeradeaşteptatdinpartealui.Aiintervenitîncursullumii!

MătuşaBanustrânsedinbuze.—Aşa e, spuse în timp ce lacrimile i se prelingeau pe obraji. E adevărat, eu i-am dat bolul cu

ashure,însăelahotărâtsă-lmănânce.Amdecisamândoicăeramaibineaşa,cumultmaidemndecâtsătrăieşticupovaratrecutului.Eramaibinedecâtsănufifăcutnimiccutoatăştiinţaasta.Allahnumăvaiertaniciodată.Suntproscrisăpentrutotdeaunadinlumeacelorneprihăniţi.Nuvoimergeniciodatăînrai.Voifiaruncatădirectînflăcărileiadului.ÎnsăAllahştiecâtdepuţinregretamînsuflet.

—Poatecăpurgatoriulîţivafisălaşpevecie,încercădoamnaDulcesăoconsoleze,căcisesimţeaneajutorată văzând-o pe stăpână-sa cum plânge.Dar fata aia armeană?Ai de gând să-i spui secretulbunică-sii?

—Nupot.Epreamult.Înafarădeasta,n-osămăcreadă.—Viaţaeocoincidenţă,stăpână,spusedinnoudomnulAmar.—Nupotsă-ispunpovestea.Însăîivoidaasta.MătuşaBanudeschiseunsertarşiscoaseobroşădeaurînformăderodie,cusâmburidinrubine

ascunşiînăuntru.BunicaShushan,odinioarăproprietaraacesteibroşe,eraunuldinacelesufleterătăcitoare,menitesă

adopteunnumedupăaltul,doarpentrua-l abandonaodatăcu fiecarenouăetapăavieţii ei.NăscutăShushanStamboulian,adevenitapoiShermin626.DupăaceeaafostSherminKazancışi,dupăaceea,Shushan Tchakhmakhchian. Cu fiecare nume pe care îl căpăta ceva se pierdea înăuntrul ei pentrutotdeauna.

RizaSelimKazancıeraunomdeafaceripriceput,uncetăţeandenădejdeşi,deasemenea,unsoţbunînfelullui.Fusesedestuldeisteţcasătreacădelafabricareacazanelorlafabricareasteagurilorlaînceputul erei republicane, chiar înmomentul în carenaţiunea aveanevoiede totmaimulte steaguripentru a împodobi întreaga ţară. Astfel devenise unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri dinIstanbul. Vizita sa la orfelinat a avut loc cam prin perioada aceea, fiindcă intenţiona să discute cudirectoruldespreposibileafaceri.Acolo,peholulslabluminat,azăritotânărăarmeancăconvertităcareavea doar paisprezece ani. Nu i-a luat mult până să afle că era nepoata celui mai venerat om aluniversuluisău:meşterulLevon–omulcareîl învăţasemeşteşugulcazanelorşicareavusesegrijădebăiatulnevoiaşcefuseseodată.Acumerarândulluisăajutefamiliastăpânuluisău,şi-azis.Şitotuşi,cânddupănumeroasevizitei-acerutînceledinurmămâna,nubunătateaîlmâna,cidragostea.

Eraconvinscăeaputeauitaşicăpânălaurmăovaface.Eraîncredinţatcă,dacăsepurtafrumoscueaşioînconjuracutoatădragosteaşiîidăruiauncopilşiocasăminunată,eaaveasăuiteîncetulcuîncetultrecutul,iarrănileeiaveausăseînchidăînceledinurmă.Eradoarochestiunedetimp.Femeilenupotsăpoartelanesfârşitpovaracopilărieilor,odatăceaudateleînselenaştereunuicopil,s-agânditel.Deaceea,cândis-adatvesteacăsoţiasaîlpărăsisecasăplececufrateleeiînAmerica,laînceputarefuzatsăcreadă,iarapoiaproscris-odefinitiv.ShushanadispărutdinanalelefamilieiKazancı,chiarşidinamintirilepropriuluieifiu.

FaptulcăsenumeaLevonsauLeventaveapreapuţinăimportanţăpentrufiulluiShushan.Oricumarfifost,adevenitunbărbataspru.Pecâteradedrăguţşidepoliticosînafaracaseisale,peatâteradenemiloscupropriiisăicopii,patrufeteşiunbăiat.

Poveştiledefamilieseamestecă înaşafel, încâtceeaces-a întâmplatcumultegeneraţii înurmăpoateaveaunimpactasupraevenimenteloraparentfărălegăturădintimpulprezent.Trecutulnupoatefiuitat.DacăLeventKazancın-arfidevenitunomatâtdeaspruşideautoritar,singurulsăufiu,Mustafa,arfiajunsoareunomdiferit?Dacădoarcucâtevageneraţii înurmă, în1915,Shushann-arfirămasorfană,Asyaarmaififostastăziobastardă?

Viaţaecoincidenţă,chiardacăuneorienevoiedeundjinnpentruaînţelegelucrulăsta.După-amiazătârziu,mătuşaZelihaieşiîngrădină.Nevrândsăintreîncasă,Aramoaşteptaacolode

oreîntregişiîşiterminasedemulttoateţigările.—Ţi-amadusceai,spuseea.Brizadeprimăvarălemângâiachipurile,aducânddedeparteşidepretutindenifeluritemirosuri,al

mării,alierbiicecreşteaşialflorilordemigdalîncăîmbobocitedinIstanbul.—Mulţumesc,iubito,răspunseAram.Ceceaşcădeceaifrumoasă.—Îţiplace?MătuşaZeliharăsuciceaşcadeceaiînmână,întimpcechipuliseluminaaamintire.—Eatâtdestraniu.Ştiidecemi-amdat seamachiaracum?Amcumpărat serviciulăstadeceai

acumdouăzecideani.Ceciudat!—Ceeatâtdeciudat?întrebăAram,simţindchiarînmomentulacelaopicăturădeploaie.—Nimic,spusemătuşaZelihacuvocescăzută.Doarcănuamcrezutniciodatăcăarputeaţineatât

demult.M-amtemutîntotdeaunacăceştilesevorspargefoarteuşor,darcredcă,laurmaurmei,trăiesccasăspunăpovestea.Chiarşiceştiledeceai!

În câteva minute, Sultan al Cincilea se strecură încet afară din casă, cu burta plină şi ochiisomnoroşi.Trasăuncercînjurullor,înaintesăseghemuiascălângămătuşaZeliha.Pentruuntimppărupreocupatsă-şi lingămeticuloso labă, însăapoiseopri,uitându-seneliniştit în jurcasă înţeleagăceanumeputusesătulbureliniştea.Înlocderăspuns,unstropcălduţîicăzupenas.Apoiurmăaltstrop,dedataastapecap.Pisicaseridicăîncet,profundnemulţumităşiîşiîntinsepicioareleînaintedeaseîndreptadinnousprecasă.Altstrop.Iuţipasul.

Poatecănuştiaregulile.Poatecăpurşisimplunuştiacănutrebuiesăblesteminiciodatăoricearcădeadincer.

Iarastaincludeşiploaia.

1.Casăfunerară–spaţiurezervatceremoniilorfunerare,corespondental„capelei”creştine(întc.,înorig.).

Mulţumiri

AcestromanafostscrisîntimpcefăceamnavetaîntreArizona,NewYorkşiIstanbul.Îmiexprimrecunoştinţafaţădenumeroasefamiliiarmeneşiturcecarem-auîntâmpinatcucăldură,m-augăzduitîncaselelor,augătitpentrumineşimi-auîmpărtăşitpoveştilelorpersonale, înciudadificultăţiidea-şiamintiuntrecutdureros.Lesuntîndatoratăînspecialbunicilorarmenceşiturcoaicecareauuntalentaproapenaturaldeatranscendeînseşigraniţelepecarenaţionaliştiidefiecareparteleiaudebune.

MultemulţumiriluiMarlyRusoffşiMichaelRadulescu,agenţiimeiliterarişiprieteniimeidragi,pentru sprijinul lor neegalat, efortul şi amiciţia lor. Îimulţumesc lui Paul Slovak pentru îndrumărileeditoriale, încrederea şi încurajările sale. Le mulţumesc luiMuge Gocek, Anne Betteridge, AndrewWedelşiDianeHigginspentrucontribuţialorgeneroasă.

Între apariţia ediţiei turceşti şi cea a ediţiei în limba engleză a acestui roman, în 2006, am fostacuzată de „ofensă la adresa identităţii turce“, conform Articolului 301 al Codului Penal Turc.Acuzaţiilecaremis-auaduss-audatoratcuvintelorunorpersonajearmenedin roman;puteamsă fiucondamnatălatreianideînchisoare,însăînceledinurmăacuzaţiileaufostretrase.Întotacesttimp,am fost destul de norocoasă să primesc un sprijin enorm de la mulţi oameni, atât prieteni, cât şinecunoscuţi,denaţionalităţişireligiidiferite.Ledatorezmaimultdecâtaşputeaspunevreodată.

Şi,înfinal,caîntotdeauna,îimulţumescluiEyup,pentrurăbdareaşidragostealui…pentrucăesteelînsuşi…