Basrabia rusificare

7/21/2019 Basrabia rusificare

http://slidepdf.com/reader/full/basrabia-rusificare 1/24

26 octombrie, istoricul zilei

- 1497 -

Are loc bătălia din Codrii Cosminului între Ştefan cel Mare al Moldoei !i "anAlbert "a#ellon al $oloniei

%a 26 octombrie 1497 are loc lu&ta din Codrii Cosminului' (asteamoldoenească, condusă de Ştefan cel Mare, atacă armata &olonă care,decimată, a reu!it cu #reu să se strecoare &înă la Cernău)i'

"an Albert "a#ellon, re#e &olon 1492-1*+1

tearul lui Ştefan, Codrii Cosminului, astazi .craina

Ştefan cel Mare, domn al Moldoei 14*7-1*+4

"an Albert "a#ellon, re#e &olon 1492-1*+1

tearul lui Ştefan, Codrii Cosminului, astazi .craina

Ştefan cel Mare, domn al Moldoei 14*7-1*+4

/oul re#e al &oloniei "an Albert "a#ellon, &une în a&licare uneltirea #îndită încă de ră&osatul lui tată, re#ele $oloniei Casimir 0 "a#ellon, de a &reluacontrolul inte#ral asu&ra ării Moldoei, !i se folose!te de un !iretlic' 3ncă la

înce&utul anului 1497, re#ele Albert îl în!tiin)ează &e Ştefan des&reor#anizarea unei cam&anii îm&otria $or)ii solicitîndu-i s&riin militar' Ştefanacce&tă &ro&unerea dar intuie!te !iretlicul !i se &re#ăte!te militar întărind

totodată !i cetă)ile Moldoei'

Marea armată &olonă de 12+ +++ osta!i dintre care 5+ +++ tru&ecombatante !i 4+ +++ tru&e auiliare, &este 2++ tunuri, dintre care !i unelede calibru mare urmă să traerseze Moldoa &înă la 8unăre &e un itinerarstabilit în &realabil cu Ştefan dar la un moment dat s-a abătut de la traseu



asediind cetatea de scaun uceaa' Ştefan a &reăzut o asemenea mi!caredin &artea lui Albert, solicitînd în &realabil autor militar de la &rieteni tru&ede la domnul Munteniei, adu cel Mare !i de la oieodul :ransilaniei;artolomeu 8re#<= !i am&lasînd #reul tru&elor sale 4+ +++ osta!i total nude&arte de oman înafara cetă)ilor, &ăstrînd astfel &osibilită)i lar#i de

maneră'

$ortarul uceii, %uca Arbore, face fa)ă eroic asediului &olon din 26se&tembrie &înă în 15 octombrie 1497, du&ă care Ştefan cel Mare

încercuie!te tru&ele &olone ce asediau cetatea uceaa demoralizînd &rinatacul său marea armată &olonă' $rin intermediul oieodului :ransilaniei&olonii ne#ociază retra#erea, acce&tată de Ştefan cel Mare' >olosind &retetulabaterii &olonilor în retra#ere de la itinerarul &restabilit Ştefan cel Mareaun#e armata &olonă în Codrii Cosminului am&lasa)i &e direc)ia Cernău)i de

la uceaa, astăzi &e teritoriul .crainei' Ştefan sur&rinde armata &olonădiizată, traersînd Codrii Cosminului, !i or#anizează o mare ambuscadă înnoa&tea de 2* &e 26 octombire 1497 cauzînd conform %eto&ise)ului de la/o#orod &ierderi militare enorme de 4 +++ mor)i &entru armata &olonă'Autoarele militare &olone caaleria mazoiană sunt distruse de oastaornicului ;oldur' Ştefan cel Mare i-a urmărit &e &oloni &înă la Cernău)ia&licînd loituri for)elor militare &olone în retra#ere &înă ce aceastea nu au&ărăsit inte#ral teritoriul ării Moldoei în noiembrie 1497'

;ătălia de la Codrii Cosminului re&rezintă un model de artă militară !i oe&resie a alorii deosebite a sistemului defensi a&licat de Ştefan cel Mareal Moldoei'

- 15+2 -

Are loc un &uternic cutremur în Muntenia

%a 26 octombrie 15+2 are loc un &uternic cutremur de &ămînt în Muntenia' %a;ucure!ti se &răbu!e!ete o &arte din :urnul Col)ei'



- 156+ -

e in?in)ează, în &rezen)a lui Aleandru 0' Cuza, .niersitatea din 0a!i - $rimauniersitate din om@nia

%a 26 octombrie 156+ se inau#urează, în &rezen)a lui Aleandru 0oan Cuza,.niersitatea din 0a!i - $rima uniersitate din om@nia' .niersitatea din 0a!iaea &atru facultă)u dre&t, ?loso?e litere, !tiin)e !i teolo#ie' $rimul rector a

fost &rofesorul de economie &olitică 0on trat'

- 156+ -

e in?in)ează la 0a!i Şcoala de Arte >rumoase !i $inacoteca, om@nia

%a 26 octombrie 156+ iau ?in)ă la 0a!i, din ini)iatia &ictorului Beor#e$anaitescu-;ardasare, Şcoala de Arte >rumoase !i $inacoteca'

- 155+ -

Dste în?in)ată o nouă biserică cu ramul Aran#elul Miail în s'%eu!eni, ud'(rei, ;asarabia )aristă'



%a 26 octombrie 155+ este în?in)ată o nouă biserică cu ramul Aran#elulMiail în satul %eu!eni, ude)ul (rei, ;asarabia )aristă'

- 19+2 -

Are loc cel mai &uternic cutremur de &ămînt documentat din om@nia - 7,9#rade &e icter

%a 26 octombrie 19+2 are loc cel mai &uternic cutremur de &ămîntdocumentat din om@nia cu ma#nitudinea de 7,9 #rade &e scara icter'

- 19+2 -

e stin#e din ia)ă 0oan a)iu, om &olitic rom@n, unul din întemeietorii

$artidului /a)ional om@n din :ransilania

%a 26 octombrie 19+2 a încetat din ia)ă 0oan a)iu n'1525 :urda, ud'Clu,om &olitic rom@n, unul dintre întemeietorii $artidului /a)ional om@n din

:ransilania !i &re!edinte al acestuia 1592-19+2' 0on a)iu a ini)iat elaborareaEMemorandumuluiE din 1592, ?ind conducătorul dele#a)iei care a &lecat laiena să-l &rezinte îm&ăratului' 3ntemni)at în urma &rocesului intentatEmemorandi!tilorE de autorită)ile ma#iare'

- 19+6 -



Dste redescisă în mod solemn :i&o#ra?a D&arială din Ci!inău, ;asarabia)aristă

%a 26 octombrie 19+6 la Ci!inău este redescisă în mod solemn :i&o#ra?a

D&arială, subordonată &înă în 191+ >ră)imii E/a!terea lui FristosE' 8in 191+ :i&o#ra?a D&arială desfă!oară comer) liber'

- 19G1 -

e înceie a doua Conferin)ă balcanică

%a 26 octombrie 19G1 se înceie a doua Conferin)ă balcanică cu &artici&areaAlbaniei, Breciei, ;ul#ariei, 0u#oslaiei, :urciei !i om@niei' Conferin)a a

înce&ut la 2+ octombrie 19G1 !i a aut loc la 0stanbul' 3n rezultatul celei de-adoua Conferin)e balcanice se înceie un &act ce &reede eliminarearăzboiului ca instrument de rezolare a liti#iilor'

(r#anizarea bisericească în ;asarabia aristă 1512 - 1915

Autor Mircea usnac, 8octor în 0storie

ecretul rezisten)ei rom@nilor la rusi?care nu &oate ? #ăsit dec@t în credin)alor absolută' $entru a rezista în fa)a &uoiului nimicitor care oia să ledistru#ă limba, obiceiurile, tradi)iile !i cultura, ei nu aeau dec@t armacredin)ei' Şi într-adeăr, cel mai crunt război, &urtat de-a lun#ul celor &este o

sută de ani de robire a ;asarabiei, a fost dat &entru aca&ararea suHetului)ăranului rom@n' Acest suHet trebuia mutilat !i scimonosit, &entru calocuitorii să-!i uite neamul !i limba !i să se transforme într-un alt &o&or'

8ar, întocmai ca cetă)ile lui Ştefan cel Mare, care au rezistat tuturorasalturilor turce!ti, a!a !i biserica, cetatea în urul căreia s-a #ru&at între#ul



&o&or, a rezistat oricărui du!man' ;iserica a fost dintotdeauna temelia !is&riinul ie)ii &o&orului nostru' C@t tim& ea a rezistat, nici noi n-am murit'

/ecucerind biserica rom@nească, se &oate s&une că ru!ii nu au aut niciodată

;asarabia'

3n momentul aneării ruse!ti, ;asarabia a&ar)inea bineîn)eles mitro&olieiMoldoei' Da nu forma nici &e &lan reli#ios o &roincie a&arte, teritoriul ei?ind îm&ăr)it între mai multe e&isco&ii, care î!i eercitau inHuen)a !i asu&raaltor teritorii rom@ne!ti' 3n nordul ;asarabiei, în raiaua Fotinului, ?in)ae&isco&ia Fotinului, a&ărută du&ă trecerea acelei zone sub directa stă&@nire a0m&eriului otoman' %a fel în sud, raialele din ;u#eac !i :i#ina erau ata!atemitro&oliei $roilaei, cu sediul la ;răila, a&oi la Cău!ani, care aea în

subordinea sa !i 8obro#ea, ca !i (ceacoul, &uternic &o&ulate de rom@niortodoc!i' Şi teritoriul care a&ar)inea $rinci&atului Moldoei era diizat întredouă e&isco&ii ude)ele 0a!i !i (rei )ineau de mitro&olia Moldoei !i uceei,iar )inuturile %ă&u!na, oroca, Codru, Breceni !i Fotărniceni, îm&reună cu>ălciul din drea&ta $rutului, de e&isco&ia Fu!ilor, în?in)ată în 1*92'

Mitro&olitul Ci!inăului !i Fotinului Bariil ;ănulescu-;odoni

Mitro&olitul Ci!inăului !i Fotinului Bariil ;ănulescu-;odoni

8ar du&ă aneare, în bunăoin)a silită &e care dorea să o arate rom@nilor,)arul Aleandru 0 a încercat să-i c@!ti#e !i &rin &riile#iile biserice!ti acordate'3n 1512 el îi &oruncea earului Bariil ;ănulescu-;odoni, fostul lider reli#iosal &rinci&atelor sub ocu&a)ia rusească, să Ilucreze un &roiect &entru nouae&arie de &este /istru'J Bariil s-a acitat cu succes !i a lucrat un &lan care,Iconform@ndu-se cu eenimentele locale !i ale tim&ului, a ? destul &entrunoua e&arie din această re#iune'J 8e asemenea, s&unea Bariil, nouae&arie trebuia numită Ia Ci!inăului !i FotinuluiJ, !i aceasta Ideoarece

Ci!inăul a@nd în această re#iune o situa)ie centrală, a fost destinat casediu &entru #uernăm@ntul ciilK iar în Fotin a fost c@nda e&isco&oc@rmuitor'J 1 Ca urmare, în 151G a fost des?in)ată e&isco&ia de Fotin, care?in)a din 17**, !i a a&ărut mitro&olia Ci!inăului !i Fotinului' 3n fruntea ei eraacela!i Bariil, înăl)at la su&rema func)ie de mitro&olit, un alt &riile#iuacordat ;asarabiei' 8ar &e &arcursul stă&@nirii ruse!ti, acest titlu a oscila&ermanent 8imitrie a fost arie&isco&, $ael a fost înt@i e&isco& !i a&oiarie&isco&, er#ie a fost arie&isco&, 0saacie L e&isco&, /eo?t L



arie&isco&, 0aco, ladimir !i era?m L e&isco&i, Anastasie L e&isco& !i a&oiarie&isco&' 8u&ă cum se ede, titlul de mitro&olit al ;asarabiei a dis&areodată cu &rimul ei ari&ăstor, care de altfel a fost !i sin#urul rom@n dintre ei'

:ot în 151G, în urma memoriului lui Bariil, care s&unea că !i dincolo de /istru

Iru!i sunt foarte &u)iniJ, 2 e&ariei basarabene i-a fost ali&it !i teritoriulfostei .craine a Fanului, care a&ar)inuse :urciei &@nă în 1792' Dste orbades&re 77 de biserici situate dincolo de /istru, în ste&a (ceacoului dintre/istru !i ;u# #ubernia Daterinoslaului, ora!ele :iras&ol, Ananie,Dlisaet#rad, 8ubăsari !i (idio&ol cu )inuturile înconurătoare, &recum !i#ubernia Fersonului cu ora!ele Ferson, (ceaco, (desa, (lio&ol !i sateledin urul lor' %ocalită)ile rom@ne!ti de &este /istru au a&ar)inut &@nă în 1791mitro&oliei $roilaei, în?in)ată la 164+' Şi ca un su&rem &riile#iu, ele au fostatribuite în 151G mitro&oliei basarabene'

Bariil însă mai cerea să se acorde Iclerului local acelea!i dre&turi de care sebucură clerul rosienesc'J 3n &lus, stă&@nirea ciilă să nu se amestece înafacerile care &rieau ta#ma duonicească, Icum aceasta se face în usiaJKde altfel, I!i în Moldoa, afară de &rin)ul domnitor, nimeni nu se amestecă înafacerile duonice!ti'J G

Autoritatea lui Bariil se eercita !i asu&ra numeroaselor m@năstiribasarabene, unele foarte eci, care aeau neoie în continuare de în#riire'$rintre ele se aHau ărzăre!ti, construită în 142+ de Aleandru cel ;un,Că&riana, ctitorită de Ştefan cel Mare, F@ncul din 1675, F@rboă) din 17G+,8obru!a din 1772, Călără!euca din 1752, uruceni din 175*, Co!eleuca din1756, ăciula din 1797 etc'

0ată acum lista com&letă a e&isco&ilor !i arie&isco&ilor ;asarabiei în întrea#a&erioadă a stă&@nirii ruse!ti

1' Bariil Bariil ;ănulescu-;odoni 151G L G+ martie 1521K

2' 8imitrie 8imitrie ulima 15 iunie 1521 L 4 au#ust 1544K

G' 0rinar 0rinar $o&o 12 noiembrie 1544 L 17 martie 15*5K

4' Antonie Antonie Şooto 17 martie 15*5 L 1G martie 1571K

*' $ael $ael %ebede 1G iunie 1571 L 16 iulie 1552K



6' er#ie er#ei %a&idesi 21 au#ust 1552 L 12 ianuarie 1591K

7' 0saacie 0saa $oloensi 12 ianuarie 1591 L 21 noiembrie 1592K

5' /eo?t /eo?t /eodcio 21 noiembrie 1592 L 26 ianuarie 1595K

9' 0aco 0ao $eatni)i 26 ianuarie 1595 L 12 ianuarie 19+4K

1+' ladimir ladimir imeici 12 ianuarie 19+4 L 16 se&tembrie 19+5K

11' era?m %eonida Cicea#o 16 se&tembrie 19+5 L 22 martie 1914K

12' $laton $laton odestensi 22 martie 1914 L * decembrie 191*K

1G' Anastasie Anastasie Bribanosi 1+ decembrie 191* L 2+ iunie 1915K

14' /icodim Munteanu al Fu!ilor 2* iunie 1915 L 1 ianuarie 192+'

3n 151G, mitro&olia Ci!inăului !i Fotinului era îm&ăr)ită în nouă &rotoierii,administr@nd un număr de 77* de biserici' 4 Aceste diiziuni administratieecleziastice au fost abolite în 15*9, ?ind înlocuite cu circumscri&)iaIbla#ocinilorJ sau a su&eriorilor biserice!ti, al căror număr era ariabil, ?indde G4 în 19++' * 3n acela!i an, clerul ortodo din ;asarabia cu&rindea 512&ersoane' Di formau &ătura duonicească, bucur@ndu-se de unele dre&turis&eciale, &recum scutirea de im&ozite !i de &restarea sericiului militar' Clerulnu era retribuit de stat, ci trăia din ofrandele credincio!ilor' :otodată, ?ecarebiserică aea, &entru uzul &reo)ilor, c@te GG de ectare de teren' 6

8re&turile clasei clericale erau statuate !i în A!ezăm@ntul din 1515, care&reedea I8re&tă)ile !i &ronomiile &ăr)ii duonice!ti atră#ătoare de aceia în&ublic mărturisire a credin)elor să or &ăzi întru de&lina lor !tire !i slobozenie'$artea duonicească a le#ii stă&@nitoare a #reco-răsăritului se or folosi cutoate acele &riile#ii !i enituri, dobindele du&ă rizoaele moldoene!ti !ia&oi de la înaltele uazuri îm&ărăte!ti du&ă unirea cu usia'J 7 $rin acesta!ezăm@nt, &reo)imea duoensto forma una dintre cele nouă ta#me sausosloii recunoscute, &e l@n#ă marea nobilime doreansto, boierna!i,

mazili, ru&ta!i, ne#ustori !i t@r#oe)i, săteni muncitori de &ăm@nt, )i#ani !i idoi'

8u&ă moartea mitro&olitului Bariil a urmat arie&isco&ul 8imitrie ulima, unucrainean crescut în tradi)iile bisericii moldoene!ti !i a&ărător în bunămăsură al identită)ii ei' 8u&ă el a urmat între 1544 !i 15*5 0rinar $o&o, un



om cult !i cu ederi lar#i' 3n tim&ul său, unii &reo)i &recum :' ;alta#ă, :' %ascu!i 0' /ea#u au tradus căr)i biserice!ti ruse!ti în limba rom@nă' 3n sf@r!it, între15*5-1571 a fost arie&isco&ul Antonie Şooto, sub care a a&ărut &rimul&eriodic din ;asarabia scris !i în limba rom@nă' Dste orba des&re ;uletinule&ariei Ci!inăului !i Fotinului, bilin# ruso-rom@n între 1567 !i 1571, c@nd

a redeenit eclusi rusesc' 3n tim&ul lui Antonie Şooto eistau în ;asarabia54G de biserici, dintre care G15 din &iatră !i *2* din lemn' 5 8u&ă cuma&recia re&utatul cercetător basarabean Ştefan Ciobanu I$@nă la 1571 toateactele biserice!ti, toate izoadele făcute &rin sate erau scrise în rom@ne!te'J9

Antonie Şooto a făcut o nouă îm&ăr)ire administratiă a e&ariei, amintitămai sus, &rin care des?in)a &rotoieriile de ude)e' 3n?in)a în scimb G* deocoluri biserice!ti sau ocru#uri bla#ocine!ti' 3n fruntea acestor ocoluri sau

decanate a a!ezat c@te un &rotoiereu sau bla#ocin' >ăc@ndu-se numărătoareaamintită a bisericilor, s-a stabilit numărul de cliro!i &entru ?ecare bisericătoate &osesiunile biserice!ti ale e&ariei basarabene de dincolo de /istrufuseseră des&rinse de ru!i încă în 15G7' ;isericile cu un cliros erau în satelecu mai &u)in de *7 de familii, cele cu doi cliro!i în localită)ile cu &@nă la 1*+de familii !i cu trei cliro!i la ora!e !i t@r#uri cu mai mul)i &reo)i !i diaconi' Caurmare, numărul bisericilor dis&un@nd de &ersonal bisericesc com&let eraredus acum la 46' 1+

8e asemenea, în 157+ &reo)ii care nu cuno!teau limba rusă &rimeau un ră#azde !ase luni ca să o îne)e, altfel or ? înlocui)i în !colile &aroiale' 3nce&eacum&lita &ri#oană a deceniului o&t, ciar dacă, &e remea lui Şooto, &el@n#ă limba rusă continua să ?e folosită !i limba rom@nă în biserici, &ut@ndu-se ciar ti&ări în continuare căr)i biserice!ti rom@ne!ti'

$ri#oana cea mare îm&otria bisericii rom@ne!ti înce&ea sub e&isco&ul $ael%ebede, dar de ea ne om ocu&a mai t@rziu, ea nea@nd mare im&ortan)ă&entru &roblema administrării ecleziastice, abordată în &a#inile de fa)ă' 3n

această direc)ie, $ael nu s-a remarcat în mod deosebit'

1552 a fost fericitul an al des&ăr)irii ;asarabiei de arie&isco&ul $ael' Aurmat &@nă în 1591 er#ei %a&idesi, care a în)eles că abuzurile de&ă!iserăorice limită !i a făcut unele concesii, &ermi)@nd utilizarea !i a limbii rom@ne înbiserici !i în?in)@nd ti&o#ra?a aridiecezală de la m@năstirea /oul /eam),



situată în localitatea Ci)cani din ude)ul :i#ina' 3n ianuarie 1591, er#ei%a&idesi era transferat la mitro&olia din (desa' Mai &u)in im&ortan)idatorită scurtelor &erioade în care s-au aHat în ;asarabia au fost arie&isco&ii0saa $oloensi 1591-1592 !i /eo?t /eodcio 1592-1595'

Mai im&ortant &rin realizări a fost e&isco&ul 0ao $eatni)i 1595-19+4, carea în?in)at la Ci!inău I3nfră)irea ortodoă misionară a /a!terii 8omnului'JAceasta a editat numeroase bro!uri, cărticele !i foi olante' D&isco&ul ceru caele să a&ară !i în limba rom@nă, ar#ument@ndu-!i cererea către inodul din$etersbur# astfel I3n cele mai multe din satele ;asarabiei, &o&ula)iaortodoă se com&une în mare &arte !i adesea ciar eclusi din moldoeni,care cunosc numai limba moldoenească !i cu desă@r!ire nu în)ele# limbaslaă bisericească sau &e cea rusească'J 11 Ca urmare, această cerere a saa fost a&robată în 19++'

( ti&o#ra?e bisericească rom@nească a fost descisă însă abia în 19+4, dee&isco&ul ladimir imeici 19+4-19+5' 3n această ti&o#ra?e a ăzutlumina zilei &rimul număr al &eriodicului bisericesc %uminătorul, la 2*ianuarie 19+5' 8u&ă ladimir a urmat %eonida Cicea#o, care ca e&isco& eranumit era?m, !i care &rin intoleran)a de care a dat doadă s-a a&ro&iat înmulte cazuri de &redecesorul său $ael %ebede' Ca o reac)ie la aceasta afost a&ari)ia în ;asarabia a numeroase secte !i erezii reli#ioase, care nu semai subordonau e&isco&iei din Ci!inău' 3ntre aceste nenumărate secte îi

&utem men)iona &e inocenti!ti, &e studi!ti, &e &o&o)i, bez &o&o)i,duobor)i, molocani, &ri#uni, cl@stî, sca&eti, stramnici etc'

0nstabilitatea e&isco&ilor !i arie&isco&ilor ;asarabiei se a accentua în&erioada &rimului război mondial, unii ?ind transfera)i în alte locuri, &recum$laton odestensi la (desa în decembrie 191*, al)ii neoi)i să se &lece înfa)a eenimentelor, &recum Anastasie Bribanosi, care îm&reună cu între#clerul su&erior rusesc din ;asarabia a &ărăsit-o de?niti la 2G iunie 1915' Dl afost urmat de rom@nul /icodim de Fu!i !i de la 2G februarie 192+ de Burie

;oto!ăneanu'

u!ii sunt descenden)ii ramurii răsăritene a neamurilor slae, care au îm&@nzit Duro&a orientală !i centrală în &rimul mileniu de du&ă Cristos' Di auocu&at re#iuni întinse !i #reu accesibile din nord-estul continentului,duc@ndu-!i ia)a izola)i de restul lumii' Abia s&re anul 1+++ s-a înre#istrat un



oarecare &ro#res &e drumul eliminării rela)iilor #entilice !i în a&ari)ia#ermenilor feudalismului rusesc' Cnezatele ruse!ti iau contact cu unele stateciilizate euro&ene, în s&ecial cu ;izan)ul, de unde ado&tă !i ti&ul reli#ieicre!tine ortodoe' :re&tat, se a des&rinde o elită socială demnă de a sta înacela!i r@nd, ca ra?nament !i cultură, cu nobilii )ărilor euro&ene' 3n scimb,

imensa masă a &o&orului rus trăia în cele mai inumane condi)ii, cu suHetul&ătruns de i#noran)ă !i misticism' -a orbit mult, !i nu fără temei, debarbaria rusească' Da izoră!te tocmai din aceste secole de incultură !io&rimare, care au făcut din &o&orul rus un fel de &aria al Duro&ei'

$rin secolele al N-lea !i al N0-lea, usia î!i a realiza unitatea statală'Com&ar@nd aceste date, &utem deci tra#e interesanta concluzie că usia caatare nu eista ca stat în momentul întemeierii &rinci&atului Moldoei, carecu&rindea !i teritoriul dintre $rut !i /istruO

Cur@nd, 0m&eriul rus se a forma &e o mare su&rafa)ă în estul etrem alDuro&ei !i nordul Asiei' 0ni)ial su&u!i domina)iei tătare, ru!ii, du&ă unii ei în!i!i&o&ula)ie mon#olă slaizată, au sf@r!it &rin a-i înin#e !i a le cuceri anatelede la Marea Cas&ică' u!ii au înce&ut să ?e cre!tina)i din secolul al N-lea înritul bizantin, care trebuia să re&rezinte &rimul lor &as s&re ciiliza)ie la noicre!tinismul &ătrunsese cu a&roa&e !a&te secole mai deremeO' 8arcre!tinarea lor decur#ea foarte încet, du&ă cum constata !i cercetătorulbasarabean Ştefan Ciobanu I8u&ă cum se !tie, ru!ii, sau mai bine zis ramura

lor de la sud, care ulterior că&ătă denumirea de ucrainieni, dein cre!tini &ela sf@r!itul secolului al N-lea, &rin milocirea #recilor' $rocesul însă decre!tinare la ru!ii din nord se face foarte lentK el se termină abia &rin secoleleN00-N000' Brecii, &rin e&isco&ii !i &reo)ii trimi!i din Constantino&ol,or#anizează ia)a reli#ioasă a ru!ilor' Cre!tinismul însă multă reme nuatin#e suHetul &o&orului rusK alături de credin)a nouă, ado&tată mai mult caformă, în ia)a s&irituală a ru!ilor &ersistă credin)ele !i su&ersti)iile eci,&ă#@neK este acea formă cunoscută sub denumirea de dublă credin)ădoeerie'J 1

0ar slaistul rus obolesi a?rma I%iteratura rusă î!i are înce&utul înliteratura sud-slaă !i cele dint@i o&ere, cu mici ece&)ii, nu sunt altceadec@t co&ii de &e o&erele sud-slae'J 2

A&oi, &uterea lor cresc@nd, au înce&ut o &olitică de cuceriri necontenite,



&olitică accentuată du&ă ce $etru cel Mare !i Dcaterina 00 au ciilizat c@t dec@t )ara, care &@nă la ei, dar !i du&ă aceea, era foarte îna&oiată !i barbară,un criteriu de com&ara)ie cu nielul ciiliza)iei occidentale sau ciar al celeiest-euro&ene ?ind, în continuare, im&osibil de #ăsit' 3n acela!i tim&, curtea)arilor imita modelul bizantin, ru!ii consider@ndu-se continuatorii acestui

im&eriu cu o înaltă cultură, mo!tenitor al alorilor anticită)ii #reco-romane,&este care s-a altoit ideolo#ia cre!tină, distrus de turci în 14*G' $rinsu&rimarea de facto a &ostului de &atriar de Constantino&ol ca lider reli#iosal cre!tinilor ortodoc!i, )arul se a considera, ?re!te, &ărintele s&iritual alunor &o&ula)ii deosebit de numeroase !i ariate, locuind &e un imensteritoriu' ;ineîn)eles că în iziunea )arilor, rolul reli#ios &e care &retindeau că

îl de)in urma a ? com&letat cu unul identic de ordin &olitic' 3n acest sens, secuine men)ionat fa&tul că însu!i cu@ntul I)arJ nu re&rezintă altcea dec@tforma slaizată a latinescului IcaesarJ'

ăzboindu-se &ermanent cu statele ecine, ru!ii, sub dinastia omanoilor,au cunoscut o formidabilă etindere, &u)ine ?ind &o&oarele care li se &uteauo&une' 8e altfel, )inta declarată a )arilor ru!i era stabilirea ca&italei im&eriuluila Constantino&ol, ceea ce ar ? ecialat cu dis&ari)ia 0m&eriului otoman !i aultimei s&eran)e de inde&enden)ă a &o&oarelor subu#ate de el'

8es&ăr)i)i ini)ial de mari s&a)ii #eo#ra?ce, rom@nii !i ru!ii s-au înt@lnit destulde t@rziu, !i nici atunci rela)iile dintre ei n-au îmbrăcat forme deosebite' -a

făcut ciar o reu!ită com&ara)ie cu rela)iile rom@no-suedeze, !i într-adeăr,cu nimic nu erau unele mai intense dec@t celelalte, ca între ni!te &o&oaredes&ăr)ite de distan)e a&reciabile' 0storio#ra?a stalinistă edea însă cu totulaltfel lucrurile, !i o mostră ar &utea ? &asaul următor I0storia ne arată decică &o&orul rom@n, în lu&ta lui &entru inde&enden)ă !i &entru formareastatului său na)ional, a aut cel mai mare !i mai efecti s&riin numai din&artea &o&orului !i armatei ruse' 3nce&@nd cu colaborarea dintre $etru celMare !i 8imitrie Cantemir, nenumărate au fost lu&tele în care s@n#ele rom@na curs alături de cel rusesc, nenumărate au fost ac)iunile di&lomatice,economice, administratie !i culturale sub care s-a manifestat &rietenia ruso-rom@nă, at@t de folositoare neamului rom@nesc'J G Asemenea a?rma)iinecontrolate &ot ? răsturnate din &rima cli&ă în care cu@ntul &oate răsunaliber' e&lica o dădea un istoric basarabean, de altfel om &olitic de st@n#a,dar care n-a tăinuit adeărul I8eosebindu-se &rin ?rea sa, ?ind incom&arabilmai bo#at înzestrat de natură dec@t &uoiul neamurilor străine, rom@nultotdeauna a aut !i are o înr@urire îmbl@nzitoare asu&ra barbarilor' 3ncontactul său cu rusul, bul#arul, s@rbul !i ruteanul, d@nsul &u)in a îm&rumutatde la ei, dar în scimb mult le-a dat din obiceiurile !i moraurile sale'J 4



%e#ături mai consistente au aut rom@nii mai mult cu ucrainienii, carestă&@neau re#iunile transnistriene ale Faliciului !i ol@niei' 8ar este tot at@tde adeărat că de foarte tim&uriu dincolo de /istru au eistat numero!i

locuitori rom@ni' I3n afară de ;asarabia, moldoenii formau o masă com&actă&e teritoriul de &e malul st@n# al /istrului, în ude)ele (l#o&ol !i ;alta ale#uberniei $odolia, &recum !i în ude)ele :iras&ol !i Ananie ale #ubernieiFersonJ, recuno!tea istorio#ra?a soietică' * Dste eident că, cel &u)in &@nă

în secolul al N000-lea, rom@nii constituiau &o&ula)ia cea mai ece !i cea mainumeroasă &e teritoriul dintre /istru !i ;u#' $rin urmare, nu este cu nimicea#erată a?rma)ia că zona :ransnistriei este o &arte com&onentă ateritoriului istoric !i etnic al &o&orului nostru'

/u ne miră a!adar deloc fa&tul că în a doua umătate a secolului al N00-leaturcii încredin)au domnitorului Moldoei, Beor#e 8uca, !i [email protected], fa&t recunoscut !i de sus-amintitul ;er# I3n a doua umătate asecolului al N00-lea, domnitorul Moldoei Beor#e 8uca i-a autat &e turci înrăzboiul lor contra usiei &e cestiunea .crainei' 8re&t recuno!tin)ă, turcii l-au făcut domn al .crainei !i Beor#e 8uca a înce&ut să se numească, de!i&entru scurt tim&, P8es&ot al Moldoei !i .craineiQ'J 6

%a înce&utul secolului al N000-lea, usia se a&ro&ia de #rani)ele Moldoei'$entru a atra#e de &artea sa &o&oarele aHate sub stă&@nire otomană, întrecare erau !i numero!ii slai balcanici, im&erialismul rus sus)inea &e fa)ăeliberarea acestor &o&oare !i formarea de către ele a unor state na)ionaleinde&endente, dar în realitate dorea să le subu#e &entru a &utea aun#e laConstantino&ol' 3nsă formulele dema#o#ice eiculate au reu!it &entru untim& îndelun#at să atra#ă sim&atia ?lorusă a &o&oarelor balcanice, în s&eciala slailor sud-dunăreni' Şi din r@ndul moldoenilor mul)i se înscriau în cursulsecolului al N000-lea în armata rusă, dornici de a contribui cu arma în m@nă laeliberarea at@t de mult &romisă a )ării lor' 3n cadrul armatei ruse s-au formatciar unele unită)i rom@ne!ti distincte, cu conducători na)ionali' $rintre ace!ticonducători s-au remarcat destule &ersonalită)i militare care au făcut cinste

armatei im&eriului'

%a 1G a&rilie 1711, la %u), domnul Moldoei, 8imitrie Cantemir, conins detemeinicia a?rma)iilor lui $etru cel Mare des&re &osibilitatea acordăriiinde&enden)ei &rinci&atului, a înceiat cu acesta o alian)ă antiotomană' 3ntr-odi&lomă a )arului se &ăstrează condi)iile acestei alian)e, &rimul articol



men)ion@nd IMoldoa î!i a ob)ine ecile #rani)e &@nă la /istru, inclusi;u#eacul' :oate fortăre)ele or răm@ne )ării'J 7 8e asemenea, în articolul N0se de?neau clar #rani)ele statului moldoean I$ăm@nturile &rinci&atuluiMoldoei, du&ă ecea otărnicie moldoenească, asu&ra cărora domnul aaea dre&t de stă&@nire, sunt cele cu&rinse între r@ul /istru, Cameni)a,

;ender cu tot )inutul ;u#eacului, 8unărea, #rani)ele )arii Muntene!ti !i ale :ransilaniei !i mar#inea $oloniei, du&ă delimitările făcute cu aceste )ări'J 5

8ar încă de &e acum, ru!ii î!i manifestau tendin)a de domina)ie asu&raMoldoei, consemnată în tratat sub forma I&rotec)ieiJ' Articolul N000 I3n cazde c@nda s-ar face &ace între îm&ără)ia noastră !i sultanul turcesc,&rinci&atul Moldoei să nu ?e li&sit niciodată de a&ărarea !i &rotec)ia mărieinoastre )arului !i cu &recădere să ne stăruim ca în articolele &rinci&alecneazul moldoenesc să )ie de măria noastră )arul'J 9

Maoritatea istoricilor rom@ni necomuni!ti au &riit cu neîncredere !isce&ticism acest tratat înceiat cu at@ta #rabă cu o mare &utere, încă &rea&u)in cunoscută la noi' D ciar de mirare naiitatea &olitică a unui om educat&recum Cantemir, căci ciar articolele tratatului ne &ermit să ne facem o ideeasu&ra consecin)elor sale' 8e aceea, A'8' Neno&ol remarca Iub turci oric@tde rău stătea )ara, tot nu fusese &refăcută în &a!al@c turcesc' $rin tratatul luiCantemir, Moldoa deenea numaidec@t un adeărat #uernăm@nt rus'J Şiaceasta &entru că Idacă &olitica turcească umblă să ne stoarcă numai c@t

aerea, aceea rusească aea o )intă mai ad@ncă, aceea de a stoarce ciarmădua &o&orului nostru, de a stin#e în el orice s&irit de lucrare neat@rnată !ide dezoltare na)ională, într-un cu@nt a ne face ru!i'J 1+

;ătălia decisiă dintre ru!i !i turci s-a dat, &entru &rima oară, &e teritoriulMoldoei' $entru că, s&unea ;er# I8u&ă bătălia de la $oltaa, care i-aasi#urat .craina, $etru cel Mare a otăr@t să mute teatrul de lu&tă îm&otriaturcilor &e teritoriul &rinci&atelor dunărene' 0ntr@nd în le#ătură cu Constantin;r@ncoeanu, domnitorul alaiei, !i cu 8imitrie Cantemir, domnitorul

Moldoei, $etru în 1711 a trecut /istrul la oroca, însă a fost bătut de turci &e$rut, în a&ro&iere de t@r#u!orul tănile!ti'J 11

$rinci&ele cărturar 8imitrie Cantemir, du&ă înfr@n#erea suferită, s-a refu#iat în usia, de unde a continuat, &rin lucrările sale !tiin)i?ce, să sus)ină ideeaidentită)ii na)ionale !i a unită)ii teritoriale a &o&orului rom@n' ia)a lui în



îna&oiata usie nu a fost deloc u!oară, du&ă cum scria acela!i cercetătorbasarabean Ştefan Ciobanu I8in datele care s-au &ăstrat în ariele ruse!ti,8imitrie Cantemir, care, dintr-un calcul #re!it, a fost neoit să seadă&ostească în usia, a rămas un #eniu eotic în această )ară' 8imitrieCantemir răm@ne străin în )ara ru!ilor, &e care el nici nu-!i dă osteneala s-o

cunoască' e !tie că el n-a scris nicio lucrare asu&ra acestei )ări' /u !tia îndeauns nici limba rusă, folosindu-se în scrierile lui de un translator, desecretarul său, 0liinsi' Dl trăie!te în lumea trecutului lui' Moldoa, neamulrom@nesc !i 0m&eriul otoman formează obiectul &reocu&ării lui !tiin)i?ce'$@nă în 1719, el stă retras, de&arte de societatea rusească'J 12

8ar tentatia lui $etru cel Mare a fost su?cientă &entru a le crea ru!ilor #ustulde a se etinde s&re sud-est' $entru că du&ă $etru cel Mare, în mentalitatearu!ilor s-a creat o ideolo#ie nouă cu &riire la $eninsula ;alcanică' 0deile

eci, de su&erioritate a &o&orului rus fa)ă de alte &o&oare !i demisionarismul lui, că&ătau o formă nouă' 3nce&ea să se a?rme mai clar ideeacuceririi Constantino&olului' 0dealul &raoslanicilor ru!i era de acum cel deIa în?#e f@nta CruceJ &e turnurile ?ntei o?i' 1G

$rinci&ala continuatoare a acestei &olitici a fost Dcaterina 00, c@nd războaieleruso-turce se înte)eau !i )ările rom@ne deeneau teatrul lor de lu&tă'Adeăratele inten)ii ale ru!ilor înce&eau să iasă la ieală, ?ind recunoscute !ide ;er# IDcaterina 00 a dus două războaie îm&otria :urciei' 3n 1772-74,

armatele ruse!ti au ocu&at am@ndouă &rinci&atele, !i Dcaterina se #@ndea săle transforme în &roincii ruse!ti' Da i-a silit atunci &e boierii moldoeni să-ifacă o cerere în care, între altele, ace!tia cereau ca în fruntea administra)ieimilitare a Moldoei să ?e &us un #eneral rus'J 14

%a sf@r!itul secolului al N000-lea, usia a atins #rani)a /istrului, ocu&@nd(ceacoul în 1792 !i îm&ăr)ind $olonia alături de $rusia !i Austria în 179G'3ncă înainte de ace!ti ani, în &ăcile ce au urmat numeroaselor războaie ruso-austro-turce, războaie duse în mare &arte &e &ăm@ntul rom@nesc !i soldate

cu &ierderi de neima#inat, ea a cerut teritorii rom@ne!ti' 3n 177*, la &acea dela Ruciu-Rainar#i, ru!ii, du&ă ce renun)ară la anearea )ărilor rom@ne,&retinseră a re)ine ;enderul, moti@nd că cetatea res&ectiă nu a&ar)ineaMoldoei, ci I;asarabieiJ, acesta ?ind un alt nume &entru ;u#eac , &e atunciraia turcească, nume ce a deeni fatal &este c@)ia ani'



8ar adeăratele tendin)e ruse!ti de e&ansiune s&re )ările rom@ne abiaacum, du&ă 177*, înce&eau să ia am&loare' ăzboiul din 1757-1791 s-a dat înmare măsură &e teritoriul nostru, ru!ii ocu&@nd ani în !ir întinse re#iunirom@ne!ti' $rin &acea de la 0a!i, din 9 ianuarie 1792, usia lua (ceacoul,declar@nd însă fă)arnic că /istrul a forma I&e eciJ #rani)a sa cu &rinci&atul

Moldoei' C@t erau de otăr@)i ru!ii să-!i res&ecte an#aamentul, se &oateobsera din amintirea, ciar succintă, a manerelor lor di&lomatice de la

înce&utul secolului al N0N-lea'

3n octombrie 15++, )arul $ael 0 a&roba &lanul lui osto&cin de îm&ăr)ire a0m&eriului otoman între usia !i Austria' usia urma să ia Moldoa, ;ul#aria !iumelia, iar Austria L Muntenia, erbia !i ;osnia'

%a 2G a&rilie 15+2, uSn, însărcinatul francez cu afaceri la $oartă, anun)aMinisterul afacerilor eterne că Iusia rea cu orice &re) ob)inerea

încor&orării celor două &roincii Moldoa !i Muntenia la im&eriul său &entrua atin#e, conform dorin)ei Dcaterinei 00, linia 8unării'J 17

3n 15+*, oron)o, ministrul de eterne rus, cerea )arului ocu&area&rinci&atelor, &entru a le Ia&ăraJ de Iinazia francezăJ a lui /a&oleon'Consulul rus de la 0a!i, ;oluno, a încercat să determine &rin for)ă !iconstr@n#ere &e boierii moldoeni ca să ceară ei în!i!i ocu&area Moldoei,

dar ace!tia au reu!it să se o&ună'

%a 17 octombrie 15+* s-a realizat un &roiect al tratatului de alian)ă între/a&oleon !i îm&ăratul >rancisc 0 al Austriei, care &reedea în articolul 0N caAustria să ocu&e Iîn de&lină sueranitateJ Muntenia, Moldoa !i ;u#eacul'Mai t@rziu, în func)ie de scimbarea alian)elor, aceste &roincii rom@ne!ti or? IoferiteJ de /a&oleon !i )arului Aleandru 0' 16

3ncerc@nd să stăilească iure!ul rusesc în continuă cre!tere, turcii au căutatsă-!i subordoneze !i mai mult )ările rom@ne, &entru a ? si#uri că nu se a&utea &roduce nicio defec)iune din &artea lor' 3n sco&ul reducerii c@t mai multa autonomiei lor, au fost numi)i dea din 1711 în Moldoa !i din 1716 înMuntenia domnii fanario)i, credincio!i $or)ii !i străini de &o&orul rom@n' 3nsăciar !i unii dintre ace!ti domni au continuat &olitica de a&ărare a inte#rită)iiotarelor' Am ăzut cum, în Moldoa, /icolae Marocordat a ob)inut de la



$oartă renun)area la anearea de către aceasta a cetă)ii oroca' 8easemenea, în 177*, c@nd $oarta a încălcat an#aamentele sale fa)ă deMoldoa, ced@nd Austriei ;ucoina cu ecea ca&itală uceaa, &rinci&elefanariot Bri#ore 000 Bica, îm&reună cu to)i boierii, a &rotestat eement,determin@nd uciderea sa de către trimi!ii $or)ii doi ani mai t@rziu'

(ric@t &are de ciudat, la edi?carea usiei moderne o contribu)ie de seamă !i-au adus numero!i rom@ni, cum se a edea în continuare' Ca răs&lată &entruacest ne&re)uit autor, usia se &re#ătea să deoreze )ările rom@ne'

A fost o mare nenorocire &entru basarabeni, arăta academicianul ŞtefanCiobanu, că ei au fost de aceea!i credin)ă ca !i ru!ii, ceea ce a dus &oate la ooarecare a&ro&iere a intelectualilor cu ru!ii, la indiferentismul acestor

intelectuali fa)ă de &roblema na)ională' 3n cestia dezna)ionalizării ru!ii aureu!it mai mult la &o&oarele de o credin)ă cu eiK &olonezii, de eem&lu, &o&orsla, înrudit cu acel rus, !i-au &ăstrat na)ionalitatea !i cultura mul)umită !ifa&tului că ei au fost catolici' Cultura rom@nească în ;asarabia a aut &ăr)ileei slabeK ea s-a abătut de la matca ei naturalăK ea !i-a ru&t, #ra)ie re#imuluirusesc, le#ăturile a&roa&e cu desă@r!ire cu )ările rom@ne!ti'J 1

$rin urmare, dacă rusi?carea !i înstrăinarea basarabenilor fa)ă de ceilal)irom@ni au aut oarecari urmări s&re sf@r!itul eacului al N0N-lea, aceasta s-a

datorat în &rimul r@nd motielor e&use mai sus, !i în niciun caz eforturilordis&erate ale ocu&an)ilor' 8e!i, du&ă cum s-a ăzut, loiturile date limbii !iculturii rom@ne au a&ărut de foarte mult tim&' >ă)i! ele au fost a&licate

înce&@nd cu e#ulamentul oron)o 1525' 8ar &reederile acestuia erau, &eatunci, im&osibil de realizat I8acă le#ea de fa)ă decretează introducerea încancelarii, ca limbă o?cială, a celei ruse, în &ractică, mai ales la )inuturi,limba rom@nească a trebuit să ?e folosită dacă nu în scri&te, cel &u)in îndezbateri, această limbă ?ind sin#urul miloc de comunicare, de în)ele#ere

între func)ionari !i marele &ublic'J 2 $entru aceasta, eistau &atrutranslatori la tribunalul ciil !i al)ii &e la udecătoriile )inuturilor 0a!i, (rei !i

Fotin, la cancelaria #uernatorului /oorusiei !i la &oli)ia din Ci!inău'

Ca urmare, dea în 1529 loc)iitorul mare!alului nobilimii basarabene Ia atrasluarea aminte #uernatorului #eneral al usiei noi !i ;asarabiei asu&ranea&ăratei neoi de a se &ermite în ;asarabia &ersoanelor &articulare să

înainteze cereri în limba moldoenească, iar otăr@rile noi să se &ublice în



traducere în această limbă'J Buernatorul #eneral, Ilu@nd în seamă că ofoarte însemnată &arte a locuitorilor ;asarabiei nu !tiu încă ruse!teT adis&us #uernatorului ciil ca toate instruc)iunile administratie ale oblastieisă &rimească cererile în limba moldoenească, cu traducerea lor în limbarusă, iar toate noile &ublica)iuni să ?e în limba rusă !i moldoenească'J 0ar în

15G6 enatul de la $etersbur# a acee&tat folosirea limbii rom@ne de cătremoldoeni, Icare nu !tiu limba rusă'J G

I$@nă la 154G, deci treizeci !i unu de ani de la ră&irea ;asarabiei, limbarom@nească s-a im&us de for)a maselor rom@ne!ti de aci, ca limbă o?cialăJ,remarca %eon ;o#a' 4 8ar !i du&ă 154G, ea a continuat să ?e folosită înbiserică, !coală !i în rela)iile &articulare'

ICauzeleJ eliminării com&lete a limbii rom@ne din !colile din ;asarabia aufost men)ionate în ordinul de rusi?care al curatorului circumscri&)iei de

înă)ăm@nt (desa din 22 ianuarie U G februarie 1565 IMoldoenii din;asarabia, care de mult trăiesc în usia, nu to)i cunosc limba rusăK în&aroiile ortodoe &@nă acum toată sluba bisericească se face în limbamoldoenească'J * 3n &lus, ru!ii erau îns&ăim@nta)i la #@ndul că nucleulstatului rom@n, acum consolidat &rin enirea &rin)ului Carol, re&rezenta uneritabil &ericol la adresa iitorului domina)iei )ariste la #urile 8unării' >iindcărom@nii îi des&ăr)eau acum de?niti &e ru!i de &rotea)ii lor, slaii balcanici'.nii, ca >onton de eraillan, nu-!i ascundeau enerarea, s&un@nd I8acă în

locul acestor rom@ni ar ? trăit aici s@rbi sau bul#ari, c@t de sim&lu se tran!aatunci cestia orientală sau slaăJ, iar al)ii, ca ;atiu!o, se străduiau sădemonstreze nici mai mult, nici mai &u)in, dec@t că rom@nii erau la ori#ineslai care mai t@rziu au Iacce&tatJ limba latinăO 6 8e altfel, du&ă cum arăta0on Mateiu, Iîn cei o sută de ani de robie, ru!ii n-au făcut altcea dec@t săbatocorească )ara de la care a fost ră&ită ;asarabia, s&re a înstrăina de eacu totul &e fra)ii no!tri moldoeni'J 7

Aea deci dre&tate un )ăran basarabean de la înce&utul secolului al NN-lea să-

i s&ună lui asile 8' Moisiu ICum idem noi, la dumneaoastră îi maredilică)ie, da noi aici între @rbare)ii i!ti de &orci ru!ii nu mai auzim dic@t#roăiturile lor' 8in #izuniile noaste nu auzim dic@t minciuna, că !coli înlimba moldoenească nu-s &i lumea asta !i uite ce carte ad@ncă este !i &emoldoene!te'J 5



8e aceea, nu e de mirare că mul)i basarabeni au recurs la metodereolu)ionare !i etremiste &entru u!urarea soartei lor' :re&tat, s&re sf@r!itulsecolului, ;asarabia intra în orbita reolu)ionarismului rusesc' 3n decembrie155+ soseau la Ci!inău reolu)ionarii >roleno, %ebedea, %issosaia !iMerulo de la (desa, cu sco&ul de a fura banii statului' Di au fost &rin!i !i

aresta)i într-o lună' 8ar cei ca ei i-au inHuen)at !i &e unii rom@ni' Astfel, unele al eminarului teolo#ic, $' ;raa, &e moti de socialism a fost eilat îniberia' Alt ele, >' Codreanu, s-a dus ca înă)ător la /is&oreni în sco&uri de&ro&a#andă' Altul a distrus &ortretul )arului Aleandru 00, sco)@ndu-i ocii' 0'Vale)ci a fost !i el eilat în iberia &entru actiitate de &ro&a#andă' 8ar cutoate acestea, un reolu)ionar cu adeărat ImareJ nu a eistat niciodată aici,de!i &rintre ei se numărau !i 8icescul, Arbore, &andoni sau Maimescul' Maimult, unii erau neoi)i să fu#ă în e#at, bene?ciind de azilul &olitic sti&ulat înConstitu)ia din 1566 0' ;a!otă, Fa!deu, >ili& Codreanu, Vubcu Codreanu,Crăsescu, 8umitrescu, 8icescul, Bob#ilă, ;u!ilă, Fu)u, ;albareu, Ceba&,&oială, tere, (ci!or, Madan, Cazacu, >runză, Costin, /our, Fali&&a etc'.neori treceau în om@nia ciar !i ru!i sau erei sociali!ti, &recumAleandro, Aelrod, ussel, 8obro#eanu-Berea, $earsi sau ;ul@#in'

Cei răma!i în im&eriu continuau să ?e eila)i 0on Fali&&a, Burie Brosu,iitorul mitro&olit etc', al)ii aeau domiciliu for)at ca 0on Mo)oc laRandala!a' 3n 19+2 erau eila)i în nordul în#e)at 0on $elian, asile (atu !iAleandru Bri!co, al)ii ?ind înci!i B' t@rcea' Şi a!a mai de&arte'

$aralel, rusi?carea se înăs&rea' Da se făcea &e toate căile &osibile !i este oadeărată minune că rom@nii i-au &utut rezista a!a cum au rezistat'usi?carea se făcea &rin administra)ie erau adu!i în ;asarabia func)ionariru!i din toate col)urile im&eriului' Ace!tia, cu c@t erau mai !oini, cu at@t eraumai &re)ui)i la $etersbur#'

usi?carea se făcea !i &rin !coală' %ăsarea în întuneric !i sălbăticie a&o&orului făcea &arte din sistemul de #uernare autocrată !i numai a!a se

e&lică de ce la înce&utul secolului al N0N-lea nu eistau în întrea#a usiedec@t G1* !coli &rimare, iar la umătatea secolului numărul lor abia dacă sedublaseO Ca urmare, în ;asarabia, &e &arcursul a trei decenii 1576-19+6 s-au creat în medie c@te două !coli anual &entru ?ecare ude), iar în următoriizece ani 19+6-1916 c@te &atruO 9



Şcolile din ;asarabia aeau o îndelun#ată tradi)ie moldoenească' 3n &rimiiani de du&ă anearea rusească, toate !colile basarabene aeau ca limbă de&redare limba rom@nă' $rimele mari restric)ii în utilizarea limbii rom@ne în!coli au fost im&use înce&@nd cu 15G6, dar, cu toate acestea, !colile dinCi!inău, ;ăl)i, Fotin, oroca !i-au continuat actiitatea' 8u&ă 156+ a fost o

nouă &erioadă de rena!tere, înmul)indu-se !colile cu Icitirea !i scriereamoldoenească, înă)area ru#ăciunilor în moldoene!te, #ramaticamoldoenească'J 1+ (?cial, scoaterea com&letă a limbii rom@ne din&ro#ramele !colilor basarabene a aut loc între anii 1566-1571' /umai o?cial,deoarece în re#iunile &ur rom@ne!ti, unde nici dascălii !i nici eleii nucuno!teau limba ocu&an)ilor, continua să se îne)e rom@ne!te' 8e eem&lu,ru!ii desco&ereau în acei ani că la :@rnoa, ude)ul oroca, Ico&iiimoldoenilor nu în)ele# ruse!teJ, ceea ce denota că Idesi#ur înă)ătura s-a&redat în limba moldoenească'J 11

tatul rus nu a s&riinit niciodată !coala rom@nească' /u eista nicio le#e caresă sti&uleze cel &u)in obli#atiitatea înă)ăm@ntului &rimar' 3n &lus, la !colileruse!ti a&roa&e to)i dascălii erau !oini' Căr)i rom@ne!ti de înă)ătură nueistau' 3n !colile ruse!ti, eleii rom@ni erau teroriza)i de dascăli !i de eleiiru!i, care îi numeau IberbecJ sau Ica& de bou'J %i se s&unea că limbarom@nă era o limbă &entru )ărani, iar numai rusa &utea ? folosită de oameniicul)i' 3n manualele ruse!ti nu se &omenea nimic des&re &o&orul rom@n, iardacă erau întreba)i, &rofesorii răs&undeau că acesta era un neam de )i#anisau urma!ii o)ilor romaniO

:oate acestea nu &uteau să nu aibă urmări ne#atie, &e care le eiden)ia !iVam?r Arbore I%i&sit de !coală, înstrăinat de biserică, &ersecutat de oadministra)iune itre#ă, ra&ace !i aidă de a se înau)i &e s&inarea &o&oruluilăsat &a m@na sa L rom@nul din ;asarabia este considerat de ru!i ca brută !iimbecil, ca &o&or fără limbă, &o&or necu@ntător beziaz@a'J 12

3n 1592 a fost elaborat un ast &roiect cu &riire la desciderea unui număr

de noi !coli în ;asarabia, &entru care statul urma să ridice edi?cii !i să le înzestreze cu material didactic !i miloace de între)inere' :o)i rusi?catorii ausalutat acest &roiect &e motiul că ;atiu!o I$roiectul acesta este astfelalcătuit, înc@t se &oate s&era că #enera)iunea t@nără moldoenească din;asarabia se a educa în s&iritul &ur rusesc !i or#anice!te se a conto&i cu&atria noastră comună, usia'J 1G Şi descriind aceasta, Arbore concluzionaI3n ;asarabia, de la 1512 !i &@nă în zilele noastre 1595, #uernul rus a o&rit

într-un mod ri#uros ti&ărirea căr)ilor rom@ne!tiK mai mult dec@t at@t, orice



carte rom@nească a fost !i răm@ne o&rită de a trece $rutul' /iciun ziarrom@nesc, nicio bro!ură rom@nească nu sunt libere a trece în ;asarabiaTJ14

3n sf@r!it, rusi?carea se mai făcea !i &rin armată' olda)ii erau neoi)i să îne)e ruse!te, ?ind îm&ră!tia)i &e toată su&rafa)a im&eriului !i trebuind sălu&te în cele mai felurite războaie &entru cauze străine' 8ar, întorc@ndu-seacasă de la oaste, )ăranii rom@ni uitau ra&id limba ocu&an)ilor' /umai astfelse e&lică !i fa&tul, destul de &icant, că )arul Aleandru 00, trec@nd &rin;asarabia cu ocazia războiului ruso-rom@no-turc din 1577, s-a adresat cătrelocuitorii acestei &roincii în limba rom@năO

3n le#ătură cu acest război, se !tie că om@nia a fost aliată cu 0m&eriul rus !i

a adus o contribu)ie otăr@toare la ob)inerea ictoriei' om@nia a deenitinde&endentă, dar usia cotro&ea din nou sud-estul ;asarabiei, trăd@ndu-!ifostul aliat, în ciuda în)ele#erilor !i conen)iilor înceiate' Aea de&linădre&tate >r' Dn#els să scrie în 1555 ICăderea )arismului, nimicirea acestui isrău care a&asă &este Duro&a întrea#ă, iată, du&ă noi, cea dint@i condi)ie&entru dezrobirea na)iilor din milocul !i din răsăritul Duro&eiT Afară deaceasta, d-oastră rom@nii trebuie să ? cunoscut )arismulK a)i suferit îndestul&rin e#ulamentul or#anic al lui Riselio, &rin înăbu!irea răscoalei de la 1545,&rin ră&irea de două ori re&etată a ;asarabiei, &rin năălirile fără număr înom@nia, ca !i cum )ara ar ? fost un sim&lu &o&as rusesc &e drumul s&re

;osforK &rin si#uran)a că neat@rnarea na)ională a om@niei a înceta &e datăce s-ar îm&lini isul )arismului L cucerirea Constantino&olului' $@nă atunci,)arismul ă mome!te, arăt@ndu-ă :ransilania rom@nească &e m@inilema#iarilor, &e c@nd tocmai )arismul o )ine des&ăr)ită de om@niaK dacăm@ine des&otismul din $etersbur# ar cădea, &oim@ine n-ar mai ? în Duro&anicio Austro-.n#arie'J 1*

3n 1571 înce&ea !i dezastrul bisericii rom@ne!ti basarabene' 3n acest an a fostnumit e&isco& în ;asarabia rusul $ael %ebede, care !i-a desfă!urat aici

IactiitateaJ &@nă în 1552' Dl a fost trimis s&ecial de la $etersbur#, &entru a#răbi rusi?carea bisericilor rom@ne!ti' Abia auns în ;asarabia, a constatat cădin cele 15 m@năstiri eistente, în 1G sericiul diin se făcea numai înrom@ne!te, iar în celelalte cinci F@rauca, F@rboă), "abca, Curci !iCălără!euca era !i c@te o Istrană rusească'J Ca urmare, înce&ea lun#a&ri#oană îm&otria a tot ceea ce era rom@nesc' 3n 157G-1574 dădeadis&ozi)ie ca strana rusească să se în?in)eze în toate m@năstirile' %a fel,bisericile erau rusi?cate masi' :otu!i, în 1552 se mai făcea slubă



rom@nească în 2+7 biserici, fa)ă de cele 6+5 slaone!ti !i 211 miterom@ne!ti !i slaone!ti' 16 %a 0al&u#eni, Căinari, Cărbuna, Ban#ura,Colencău)i etc', $ael a #ăsit numero!i &reo)i care nu !tiau ruse!te' 0nclusi în&aroiile cu &o&ula)ie rusească erau &reo)i care o?ciau în rom@ne!te' Ciar$ael arăta aceasta ICiar în multe &aroii în care clericii !tiu bine ruse!te,

re#istrele se fac în rom@ne!te'J 17 Ca urmare, din 157G toate actelebiserice!ti nu se mai întocmeau dec@t în rusă'

Mai marii im&eriului a&reciau I&erforman)eleJ lui $ael, a!a cum făcea;atiu!o I$@nă la 1571, c@nd &e scaunul e&isco&al eni $'' $ael, în unelem@năstiri !i biserici sluba dumnezeiască se făcea în #raiul moldoenesc'J15

Catedra de limba rom@nă de la eminarul teolo#ic din Ci!inău a fostdes?in)ată, îm&reună cu toate celelalte !coli duonice!ti, inoate deacela!i I&ăcatJ între care !i Şcoala e&arială de fete, în?in)ată în 15*9' 8easemenea, a fost încisă ti&o#ra?a e&arială moldoenească 155G,

întemeiată încă în 151G de mitro&olitul Bariil ;ănulescu-;odoni' 3n &lus, aufost încise GG6 de biserici rom@ne!ti !i au fost #oni)i din ;asarabia to)i&reo)ii care nu au înă)at ruse!te în doi ani' Di au fost sco!i fără ece&)ie din&aroii !i sur#iuni)i la mari de&ărtări' Dste cazul unor &reo)i &recum asileVubcu, 0oan .ntu, 8imitrie :utunaru, 0on $o&oici sau Bri#ore Ballin' Acumdiaconii !i c@ntăre)ii din biserici dădeau eamen numai în limba rusă' 0ar

co&iii clericilor, ?re!te, înă)au !i ei numai în ruse!te'

orbind des&e rom@ni, $ael se adresa astfel bul#arilor de la;ol#radJ8is&re)ui)i eem&lul de nerecuno!tin)ă al acelora care &lătesc cuură ad@ncă &o&orului rusesc binefacerile să@r!ite &entru neat@rnarea !ilibertatea dăruită lor, &entru s@n#ele ărsat de &o&orul rusesc &entruizbăirea lor de u#ul #reu, &entru inde&enden)a lor O'J 19

3n aceste condi)ii, nu este de mirare că arie&isco&ia din Ci!inău a cerut înmod im&erati tuturor bisericilor absolut orice carte reli#ioasă rom@nească'>ără ece&)ie, ;ibliile, Cateismele, Molitelnicele, $saltirile, Mineele,Dan#elierele, (ctoiurile etc' au fost date foculuiO Acest s&ectacola&ocali&tic era descris astfel de către 8urnoo I:oate căr)ile s?nte de &e labisericile moldoene!ti, ti&ărite cu litere cirilice în limba rom@nă, au fostde&use la mitro&olia din Ci!inău, unde arie&isco&ul $ael, în cur#ere de!a&te ani, le-a ars, încălzind cu ele &alatul mitro&oliei'J 2+ Şi, continu@ndu-!i ideea, 8urnoo men)iona des&re situa)ia #enerală a rom@nilor din



;asarabia I$o&orul din ;asarabia, mul)umită rusi?cării zilnice, e transformat într-o oardă de robi mu)i !i i#noran)i' Acestui &o&or i s-a interzis să îne)e înlimba sa maternă în !coli, i s-a interzis să se roa#e lui 8umnezeu în #raiul&ărin)ilor săiK sute de mii de desetine din &ăm@ntul său au fost îm&ăr)itecoloni!tilor ru!i, bul#ari !i #ermani, !i aceasta în sco& de a-i sili să-!i

&ărăsească )ara' /umai într-un an, 5** de familii )ărăne!ti au trebuit să &lece în iberia &entru a o coloniza' ;ie)ii oameni î!i lasă oldele roditoare, &entrucă nu mai &ot trăi în )ara lor'J 21 Şi, &entru a între#i această idee, să mainotăm că în anul 1597, din totalul &o&ula)iei ;asarabiei, 51,5W bărba)i !i 96Wfemei erau analfabe)i' 0ar din numărul analfabe)ilor, maoritatea erau rom@ni'22

8es&re situa)ia rom@nilor, Voto scria I$o&ula)ia moldoenească era străinănu numai de cultura s&irituală a usiei, ci ciar !i de felul ei de ia)ă ciică !i

administratiă' usi?catorii neîndem@natici au făcut ca )ăranul, enind laora!, să se simtă ca într-o &ădure întunecoasă !i necunoscută' 3n orice biroulor le era &ermis să nu-l în)elea#ă &e acel )ăran' "usti)ia, !coala, biserica,administra)ia L toate &entru el erau străine'J 2G

3n to)i ace!ti ani, autorită)ile continuau să ?e alarmate, căci rusi?carea nu&ro#resa nici &e de&arte în ritmul &e care îl doreau ele' Acest lucru rezultăfoarte clar din ra&ortul înaintat de ;atiu!o în 159+ )arului Aleandru 000I/oi s&unem otăr@t că nu numai în fundul ;asarabiei, unde &o&ula)ia a

rămas întrea#ă rom@nească, dar ciar la Ci!inău am înt@lnit moldoeni carenu !tiau un cu@nt ruse!te' 8acă oim ca &o&ula)ia rusească să nu serom@nizeze, dacă oim ca ;asarabia să nu aun#ă obiectul dorin)elor !ia#ita)iilor rom@no?le, atunci trebuie ca &rin intermediul !colilor să ne #răbima face ca măcar umătate din )ăranii moldoeni să deină ru!i'J 24 Acestlucru însă nu era tocmai u!or, deoarece ru!ii nu constituiau nicio atrac)ie&entru rom@nii basarabeni' 3n 156G dea Va!ciu remarca fa&tul că Iîncaracterul unui moldoean sim&lu se obseră timiditate, slu#ărnicie, ?re

încisă, anti&atie fa)ă de ru!i !i dis&re) fa)ă de militari'J 2* Şi ce înceieremai &otriită s-ar &utea #ăsi acestei &rezentări a o&iniilor des&re rom@nidec@t ecelenta sintetizare a basarabeanului 0on $elianX

I3n &atru secole, turcii &ă#@ni nu au &utut să@r!i în Moldoa !i alaia at@teami!elii, c@te au făcut &raoslanicii ru!i în ;asarabia, tim& de 1+6 ani'



8acă turcii ne-au &rădat rodul muncii noastre, dacă ei ne-au im&us biruls@n#elui nostru, ru!ii nu s-au mul)umit numai cu aceasta, ci au căutat să ne&@n#ărească suHetul, să ne batocorească limba !i să ne omoare însă!i ?in)anoastră etnică'J 26

8es&re aceasta orbesc !i fa&tele următoare'

3n anul 19+*, c@)ia emi#ran)i basarabeni, între care V' Arbore !i $' Cazacu,au ti&ărit cu litere latine, la Benea, un ziar numit ;asarabia, care a&oi erae&ediat în &licuri &e diferite adrese, at@t din om@nia, c@t !i, mai ales, din;asarabia' 0ată ce scria acest ziar în nr' 6 IAr &ărea că ?ind moldoeni, adicărom@ni, noi am dori să ne unim cu fra)ii no!tri de &este $rutO /-ar ? nimicstraniu în această dorin)ă a noastrăK suntem de acela!i neam, aem aceea!i

limbă, aceea!i le#e !i obiceiuri' 8ar &e l@n#ă că această unire nu se &oateface, nici nu ne ine la socoteală nouă, moldoenii din ;asarabia' Ce amc@!ti#a noiXJ 27 0ar ideea na)ională nu a făcut mari &ro#rese nici du&ăreolu)ia din 19+*' Viarul ;asarabia, care a a&ărut în 19+6-19+7, era editatde c@)ia tineri reolu)ionari, fa)ă de care &o&orul conserator !i mistic, cusuHetul înăluit de îndoieli !i bunătate, nu se &utea manifesta &rea entuziast'$o&orul acesta &refera să se #@ndească mai de#rabă la o ia)ă zu#răită deDan#elia lui Cristos cel bl@nd !i nu de cea a lui Rarl Mar'

8ar, dacă s-a reu!it în bună măsură înstrăinarea basarabenilor fa)ă de restul&o&orului rom@n, aceasta nu înseamnă că ei deeneau mai rece&tii fa)ă des&iritualitatea rusească' $olonezul ' Rrz=zanosi a remarcat foarte bineIusia ori#inară nu are for)e culturale !i morale &entru asimilarea tuturor&eriferiilor' Acest lucru istoe!te nucleul na)ional rus'J 25 >a&tul acesta îlrecuno!teau !i istoricii Academiei de !tiin)e a ''' Moldoene!ti I3n ude)ulFotin, numărul moldoenilor a scăzut din cauza aHuen)ei mari a ucrainieniloreni)i din ;ucoina !i, mai ales, din #uberniile ol@niei !i $odoliei, &recum !i aasimilării de către ucrainieni a unor sate cu &o&ula)ie moldoenească dinnordul !i nord-estul ude)ului' .n fenomen analo# &utea ? obserat !i în

ude)ul Cetatea Albă' Concomitent, în alt ude) de la sud L 0smail L &ondereamoldoenilor a crescut &@nă a&roa&e la 4+W, iar în sate L ciar &@nă la 47W'J3n acela!i tim&, ei formau 91,6W din &o&ula)ia ude)ului Ci!inău, 5+,9W la(rei, 71W la ;ăl)i, 66,4W la oroca !i *2,*W la :i#ina'

Date post:	04-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	mihaita-rosca
View:	213 times
Download:	0 times

Basrabia rusificare

Documents