Petre Ispirescu

BASME

@*

.x*ii$$itiil.

Hotu impArat

CUPRI NS

Cronologie

Tinere{e ferl betranele qi via$ flri de moarte

IleanaSimziana ...Broasca lestoas5 cea fermecatl. . 46

Aleodorimplrat... 56

Porcul cel fermecat 65

in.sir'-te mlrglritari Bo

Lupul cel ndzdrivan qi F5t-Frumos 9L

PrAslea cel voinic .si merele de aur. Loz

Voiniculcelflrldetatl rr8

FIt-Frumos cu pinrl de aur r33

FIt-Frumoscelrltdcit. ..':.. 15o

Fata slracului cea istea{i 66Zina mun{ilor. . . .

Balaurul cel cu gaPte capete

Greuceanu.

Cei trei fra{i imPirati.Cotogman nizdrlvanu'Paslrea mliastrlFata moqului cea cuminte . . . .

Cele trei rodii aurite

D

92r

r77

r84,

L9L

2c4226

?38

z5r

?57

268

Petre Ispirescu

1878 - Rimas asociat unic, Ispirescu igi red.enumeqte impri_meria Tipografia Academiei Romdne. Moses Gaster publice unarticol elogios despre Ispirescu in Magasin fur d,ie Literatur d,esAuslaniles.

fi79 - Imprimi volu mul Din poveEtile unchiwlui sfd,tos, basmepdgd,negti, sub influenfa luiA.I. Odobescu, cel care le qi prefaleaza.Basmele constituie o prelucrare de mituri din folcloruiuniversal,fragmente de mitologie greacl povestitl pentru copii, intr_unlimbaj popular.

rBBo - Moses Gaster publici un nou articol despre Ispirescuin Literatur Blatt fur die Germanische und, Bumd,nische philoligte. rgipetrece nop{ile copiind texte pentru J. Urban Jarnic, care proiectasI faci la Viena o Crestomalie romAnd, d,e terte t)echi rare. Cu aceastiocazie ii cunoagte pe Eminescu qi pe Slavici gi reugeqte, in urmalecturilor destul de sistematice, si dea viatr vechilor texte aleliterafurii romAne.

r88r - Pentru intAia oard, Ispirescupdrlsegte Bucureqtiul gimerge la Roqiorii-de-Vede, un origel situat la iqo km de Bucuregti,unde fiica sa trebuia si fie numitl institutoare.

rSBz - Publici principala operi a vielii sale Legenile saubas_mele rom,dnilor, ad,unate d,in gura poporuIui de Ispirescu, culegd,_tor-tipograf, cu o prefali de Vasile Alecsandri. Articole elogio-aseapar in Revista d,e istorie, arheologie pi filolo$e, Gazeta Transilianiei,Telegrafwl romdn, Romd,nia liberd, Familio. Academia insi nuelogiazi volumul, aga cum il flcuse Alecsandri sI spere.

r8B3 - Unlibrar dinprovincie reimprimE qi desface volumelescriitorului. La qr iunie, Ispirescu suferd prima congestie cerebrali.

rBB5 - Se preocupi, primul la noi, de valorificarea folcloruluicopiilor, in volumul /o curi Ei jucd,rii d,e copii, adunate ile Ispirescu,culegd,tor-tipograf (Sibiu, Editura Institutului tipografic).

_tB8Z - Moare la z7 noiembrie, in urma unei noi congestiicerebrale. $edinp literar[ a grupului de la Revista Noui (coripusedin Ionescu-Gion, Delawancea, Mahuld, Hasdeu) este suspendatdla anunlarea mo4ii sale.

Tinerete fare batrAnetesi viatd feri de moarte

fost odatl ca niciodatd; ci de n-ar fi, nu s-ar maipovesti; de c6nd fdcea plopgorul pere Ei rdchita mic-

Sunele; de c6nd se b5teau urqii in coade; de cdnd se luaude g6t lupii cu mieii de se sirutau, infrdlindu-se; de

cAnd se potcovea puricele la un picior cu nouezeciqi noul de oca de fier gi s-arunca in slava cerului de ne

aducea povegti:

De cd'nd Ee scriarnuscapeperete.

Mai mincinos cine nu crede.

A fost odatd un implrat mare Ei o impirf,teasd,amendoi tineri qi frumoqi, qi, voind sI aibd copii, au

flcut de mai multe ori tot ce trebuia si facl pentruaceasta; au umblat pe la vraci Ei filosofi, ca si caute lastele Ei si le ghiceascl daci or sI facl copii; dar in zadar.

in sfdrqit, auzind impiratul cA este la un sat, aproape,

un unchiaq dibaci, a trimis sd-l cheme; dar el respunsb

trimiEilor c[ cine are trebuinld sI vie la dAnsul. S-au

sculat deci implratul qi lmplrdteasa gi, luAnd cu dAn-qii weo cAliva boieri mari, ostaEi qi slujitori, s-au dus Ia

Petre Ispirescu

unchiaq acas5. Unchiaqul, cum i-a vdzut de departe,a ieqit s5-i intAmpine qi totodatl le-a zis:

-Bine a{i venit sdndtoqi; dar ce umbli, impirate, sIafli? Dorinla ce ai o sd-!i aducd intristare.

-Eu nu am venit sd te intreb asta, zise impdraful,ci, dacd ai ceva leacuri care sI ne facl sd avem copii,s5-mi dai.

-Am, rdspunse unchiaqul; dar numai un copil o sdfaceli. El o sI fie Fit-Frumos qi drlgdstos, qi parte n-osI ave{i de eI.

LuAnd implratul si implriteasa leacurile, s-au in-tors veseli la palat qi peste cdteva zile impdriteasa s_asim{it insdrcinatd. Toati impdrd{ia, gi toatd curtea, qi to{islujitorii s-au veselit de aceastl intdmplare.

Mai-nainte insd de a veni ceasul nasterii, copilul sepuse pe un pl6ns, de n-a putut niciunwaci sd-l impace.Atunci impiratuI a inceput s5-i figdduiascdtoate bunu_rile din lume, dar nici aEa n-a fost cu putinld s5-l faclsd tac5.

-Taci, dragul tatei, zicea impirahrl, ca !i-oi da im_p5rSlia cutare sau cutare; taci, fiule, cI [i-oi da de soliepe cutare sau cutare fatl de impdrat, si alte multe d_aldeastea; in sfArgit, dacl vdzuqi vdzu ci nu tace, ii mai zise:taci, fitul meu, cd {i-oi da Tineregefd,rd,bd,trd,neye qi viayd,

fd,rd, d,e nxoarte.

Atunci, copilul tdcu gi se ndscu; iar slujitorii deterlin timpane gi in surle Ei in toatl impdrilia se linu veseliemare o s5ptdm6n5 intreagd.

De ce cregtea copilul, d-aceea se flcea mai iste! gimai indrdznel. il deterd pe la qcoli gi filosofi, qi toateinv5{aturile pe care alli copii le invi{au intr-un an, el le1nv5{a intr-o luni, astfel incAt impdratul murea qi invia

Basme

de bucurie. Toat5 imp5r5lia se filea cI o sd aibd un im-plrat inlelept qi procopsit ca Solomon implrat. De la ovreme incoace insI, nu qtiu ce avea, ci era tot galeg, tristqi dus pe gAnduri. Iar cAnd fuse intr-o zi, tocmai c6nd

copilul implinea cincisprezece ani qi impiratul se aflala masi cu toli boierii si slujbagii implri{iei qi se

chefuiau, se scul5 Fet-Frumos gi zise,

-Tat6, a venit wemea sd-mi dai ceea ce mi-ai fdg5-

duit la naqtere.Auzind aceasta, impdratul s-a irrtristat foarte qi i-a zis:

-Dar bine, fiule, de unde pot eu sd-{i dau un astfelde lucrunemaiaazit? $i dacd{i-amfagaduit atunci, afostnumai ca sd te impac.

-Daci tu, tatd, nu po{i s5-mi dai, apoi sunt nevoit sicutreier toatl lumea pAnI voi glsi figaduinla pentrucare m-am ndscut.

Atunci, to{i boierii gi implratul deterd in genunchi,cu ruglciune sI nu pirf,seascl impiretia; fiindcd, ziceau

boierii'

-Tati} t5u de aci inainte e betrAn, gi o si te ridicdmpe tine in scaun, qi avem sd-!i aducem cea mai frumoas5impiriteasi de sub soare de solie.

Dar n-a fost putinlI s5-l intoarci din hotirAreasa, rdmAnAnd statornic ca o piatrd in vorbele lui; iartatS-siu, daci vizu qi vdzu, ii dete voie gi puse Ia cale

s5-i glteascd de drum merinde qi tot ce-i trebuia.Apoi, FIt-Frumos se duse in grajdurile impirf,teqti,

unde erau cei mai frumogi armdsari din toati imp5rSlia,ca s5-qi aleagl unul; dar, cum punea mAna qi apuca pe

cAte unul de coade, il tr6ntea, gi astfel toli caii cdzur[..

in sf6rgit, tocmai cAnd era sd ias[, lqi mai arunc5 ochii o

datl prin grajd qi, zlrind intr-un coll un cal rdpciugos,

Petre Ispirescu

.si bubos, Ei slab, se duse gi la dinsul; iar c6nd pusemAna pe coada lui, el iqi intoarse capul gi zise,

-Ce porunceEti, stlp6ne? Multumesc lui Dumnezeuci mi-a ajutat sd ajung ca sd mai puie mAna pe mineun voinic.

$i inlepenindu-gi picioarele, rdmase drept ca lumA-narea. Atunci Fdt-Fmmos ii spuse ce avea de g6nd sifaci, si calul ii zise:

-Ca sd ajungr la dorin{a ta, trebuie sd ceri de la ta-t5-tdu paloqul, sulila, arcul, tolba cu slgelile Ei hainelece le purta el cAnd era fliciu; iar pe mine sd mI ingrijegticu insSli mAna ta gase slptimAni qi orzul sa mi-i daifiert in lapte.

CerAnd lmpdratului lucrurile ce-l povdfuise calul,el a chemat pe vdtaful curlii gi i-a dat porunc5 ca s6-ideschizd toate tronurile cu haine spre algi alege fiul s5upe acelea care livorplicea. FIt-Frumos, dupd ce rlscolitrei zile gi trei nopli, gdsi, in sfArgit, in fundul unui tronvechi, armele gi haineie t5tAne-siu de cAnd era fldc5u,dar foarte ruginite. Se apucd insuqi cu mAna lui sd lecurele de ruginl qi, dupd gase s5pt5mAni, izbuti a face sIluceascl armele ca oglinda. Totodatl ingriji .si de cal,precum ii zisese el. Destull muncl avu; dar fie, cd izbuti.

CAnd auzi calul de la FIt- Frumos cd hainele gi armelesunt bine curS{ate si pregdtite, odatd se scuturd gi el, gitoate bubele Ei ripciuga cdzurl de pe dAnsul si rlmaseintocmai cum il fdtase md-sa, un cal gras, trupes Ei cupatru aripi; vizdndu-l Fit-Frumos astfel, ii zise:

-De aziintrei zile pleclm.-Si treiegti, stlp6ne; sunt gata chiar azi, de porun-

ceEti, ii rispunse calul.Atreia zi de dimineald, toatl curtea gi toatd impdrllia

erau pline de jale. F5t-Frumos, imbrdcat ca un viteaz,

Basme

cu paloqul in m6ni, cdlare pe calul ce-qi alesese, iqi ludziua bund de la implratul, de la implriteasa, de la to{iboierii cei mari Ei cei mici, de la ostaEi qi de la to{i slu-jitorii curlii, care, cu lacrlmile in ochi, il rugau sd se lase

de a face cdlStoria aceasta, ca nu care cumva sI meargl lapieirea capului siu; dar el, dind pinteni calului, ieqipe poartl ca vAntul, qi dupd d6nsul carele cu merinde,cu bani qi vreo doud sute de ostaEi, pe care-i orAnduiseimpdratul ca sI-l inso{easc5.

Dupi ce trecu afard de implrllia tatllui sdu qi ajunsein pustietate, Fit-Frumos iEi implrli toat[ avulia pe IaostaEi s,i, luAndu-qi ziua bun5, ii trimise inapoi, oprin-du-Ei pentru dAnsul merinde numai cAt a putut duce

calul. $i apucAnd calea cdtre rlsdrit, s-a dus, s-a dus,

s-a dus, trei zile qitrei nop{i, p6nd ce ajunse Ia o cAmpieintins5, unde era o mullime de oase de oameni.

Stand sI se odihneasci, ii zise calul'

- Se Etil, stipAne, cI aici suntem pe mogia unei Ghe -

onoaie, care e at6t de rea, incdt nimeni nu calcd pe moEia

ei fIrI sI fie omorAt. Afost gi ea femeie catoate femeile,dar blestemul plrinlilor pe care nu-i asculta, ci ii totnecijea, a flcut- o sI fie Gheonoaie; in clipa aceasta este

cu copiii ei, dar mAine, in pldurea ce o vezi, o s-o intdl-nim venind si te prdpldeascS; e grozavl de mare' dardsI nu te sperii, ci sd fii gata cu arcul ca sd o sigetezi, iarpaloEul Ei sulila sa le lii la indemdn5, ca sd te slujeEti cu

dAnsele cAndva fi de trebuin{d.Se deterd spre odihnd; dar p6ndea cind unul, cdnd

altul.A doua zi, cAnd se revlrsau zorile, ei se pregdteau

sE treaci pddurea. FAt-Frumos inEeIS Ei infrdnl calul, Ei

chinga o strdnse mai mult decAt alti datI, qi porni; cAnd,

auzi o ciocdnituri groaznicS. Atunci calul ii zise'

r3

t4 Petre Ispirescu

-fine-te, stlpdne, gata, cliatise apropie Gheonoaia.

$i cAnd venea ea, nene, dobora copacii: as,a de iutemergea; iar calul se urcd ca vAntul pAnI cam deasupra eiqi Fdt-Frumos ii lui un picior cu slgeata qi, c6nd eragata a o lovi cu a doua slgeati, strigd ea:

-Stdi, Fet-Frumos, cd nu-!i fac nimic!$i v5zAnd cI nu o crede, ii dete inscris cu sAngele s5u.

-S5-U triiascd calul, Fdt-Frumos, ii mai zise ea,ca un nSzdrdvan ce este, cdci de nu era el, te mdncamfript; acum insi m-ai mAncat tu pe mine; sI gtii ci pAndazi niciun muritor n-a cutezat sI calce hotarele melepdnd aicea; c6liva nebuni care s-au incumetat a o facede-abia au ajuns pAna in cAmpia unde ai vizut oaselecele multe.

Se duserl acasl la dAnsa, unde Gheonoaia ospiti peFet-Frumos, qi-l omeni ca pe-un c5l5tor. Dar pe cdndse aflau la masl gi se chefuiau, iarl Gheonoaia gemea dedurere, deodati el ii scoase piciorul pe care il plstra intraisti, i-l puse la loc gi indati se vindecd. Gheonoaia,de bucurie, linu masl trei zile de-a rAndul gi rugI peFdt-Frumos sd-qi aleagl de solie pe una din cele treifete ce avea, frumoase ca niqte zAne; el insd nu voi ci iispuse curat ce ciuta; atunci ea ii zise:

-Cu calul care il ai qi cuvitejia ta, crezcd ai sI izbu-teEti.

DupI trei zile, se pregltiri de dnrm gi pornirl. MerseFAt-Frumos, merse si iar merse, cale lungi gi mai lungd;dari cAnd fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei, detede o cAmpie frumoasd, pe de o parte cu iarba infloritd,iard pe de altl parte pdrlitd. Atunci el lntrebd pe cal,

-De ce este iarba p6rlitS?

$i calul ii rlspunse:

Basme

-Aici suntem pe moqia unei Scorpii, sorl cu Gheo-

noaia; de rele ce sunt, nu pot sI trliascd la un loc; bles-temul plrinlilor le-a ajuns, Ei de-aia s-au flcut lighioi,aqa precum Ie vezi; wijmlEia lor e groaznicd, nevoie de

cap, vor s5-Ei rdpeascl una de Ia alta p5mAnt; cdnd

Scorpia este necdjiti rdu, varsd foc Ei smoale; se vede ce

a avut vreo ceartl cu sorS-sa Ei, wAnd s-o goneascd de

pe tlr6mul ei, a p6rlit iarba pe unde a trecut; ea este mairea decdt sorS-sa qi are trei capete. S[ ne odihnim pu{in,stdp6ne, Ei mdine dis-de-diminea!5 sd fim gata.

A doua zi se pregitir5, ca Ei cAnd ajunseserl la Gheo-

noaie, qi pornirl. CAnd auzirl un urlet qi o vAjietur5,

cum nu mai auziserd ei pAn[ atunci!

-Fii gata, stip0ne, cd iatl se apropie zgrip{uroaicade Scorpie.

Scorpia, cu o falci in cer qi cu alta in p5mAnt gi v5r-sdnd fldcdri, se apropia ca vdntul de iute; iarl calul se

urcd repede ca sdgeata pdnd cam deasupra Ei se ldsd

asupra ei cam pe de o parte. Fet-Frumos o slgetd qi

ii zburd un cap; cAnd era sd-i mai ia un cap, Scorpia

se rugi cu lacrlmi ca sI o ierte, cI nu-i face nimic Ei, ca

s5-l incredigeze, ii dete inscris cu s6ngele ei. Scorpia

ospdtl pe FIt-Frumos Ei mai qi decAt Gheonoaia; iard eI

ii dete qi dAnsei inapoi capul ce i-l luase cu sdgeata, care

se lipi indatd cum il puse Ia loc, qi dupi trei zile plecard

mai departe.Trec6nd gi peste hotarele Scorpiei, se duserE, se du-

serl Ei iarl se mai duserl, pAnI ce ajunserl la un c6mp

numai de flori qi unde era numai primdvarS; fiecarefloare era cu deosebire de mAndrd gi cuun miros dulce,

de te imbdta; trigea un vAntiqor care abia adia. Aicea

stlturl ei sd se odihneasci, iarl calul ii zise,

r5

Petre Ispirescu

-Trecur5m cum trecurdm pind aci, stdpAne; maiavem un hop, avem sI ddm peste o primejdie mare; gi,dacd ne-o ajuta Dumnezeu sI sc5p5m.si de dAnsa, apoisuntemvoinici. Mai-nainte de aci este palatul unde lo_cuiegte Tinerefe fd,ra bd,trA,neye qi vio;d, fd,ra d,e nxoarte.Aceastd casd este inconjuratl cu o pddure deasi gi inaltd,unde stau toate fiarele cele mai sdlbatice din lume; ziuagi noaptea plzesc cu neadormire Ei sunt multe foarte; cuddnsele nu este chip de a te bate; gi ca sI trecem prinpddure e peste poate; noi insd sd ne silim, dac-om pu-tea, sI sirim pe deasupra.

Dupd ce se odihniriweo doul zile, se pregltirl iarlqi;atunci calul, flnandu-qi rlsuflarea, zise,

- Step6ne, strAnge chinga cAt poli de mult, qi, incdle_cdnd, sE te lii bine qi in sc5ri, qi de coama mea; picioarelesI le lii lipite pe ldngd sublioara mea, ca si nu md zd,-

ticneEti in zborul meu.Se urcd, fecu probI, gi intr-un minut fu aproape

de pddure.

-St5p6ne, mai zise calul, acum e timpul cAnd se ddde mdncare fiarelor pldurii gi sunt adunate toate incurte; sltrecem.

-Sd trecem, rlspunse Fdt-Frumos, gi Dumnezeusd se indure de noi.

Se urcarl in sus Ei vdzurd palatul strllucind astfel,de la soare te puteai uita, dar la dAnsul ba. Trecurl pedeasupra pddurii si, tocmai cd.nd erau sI se lase in josla scara palatului, de-abia, de-abia atinse cu piciorulv6rful unui copac gi deodati toat6 pddurea se puse inmiscare; urlau dobitoacele, de !i se fdcea pIruI mlciucdpe cap. Se grabirl de se ldsari in jos; gi de nu era doamna

t6 Basme

palatului afard, dAnd de mAncare puilor ei (c5ci aqa

numea ea lighioanele din pldure), ii prlpldea negreqit.

Mai mult de bucurie cA au venit, ii scdpd ea; ceci nu

mai vizuse pdnl atunci suflet de om pe la dAnsa. Opri pe

dobitoace, le imbldnzi gi le trimise Ia locul lor. Stapina

era o zdnd inalte, sublirici qi drdgilaqd, 9i frumoasI, ne-

voie mare! Cum o vdzu Fat-Frrrmos, rimase incremenit.Dard ea, uitAndu-se cu mill la ddnsul, ii zise'

-Bine aivenit, FAt-Frumos! Ce cauli pe aici?

- C5utem, zise eI, Tinereye fd'rd, bdtrd,neye qi via;d, fd,rdd,emoarte.

-DacI cdutali ceea ce ziseEi, aci este.

Atunci descllecl qi intrd in palat. Acolo gdsi incldoul femei, una ca alta de tinere; erau surorile cele mai

mari. El incepu sI mullumeasci z6nei pentru cd l-ascipat de primejdie; iarl ele, de bucurie, gatirl o cinlplicutd qi numai invase de aur. Calului ii deterl drumulsi pascl pe unde va voi ddnsul; pe urmd ii fdcuri cu-

noscu{i tuturor lighioanelor, de puteau umbla in tihnlprinpddure.

Femeile il rugar[ si locuiascd de aci inainte cu ddn-

sele, cici ziceau cf, li se urAse, qezdnd tot singurele; iarieI nu aEtepti sI-i mai zicl o dati, ci primi cu toati mul-

fumirea, ca unul ce aceea qi c5uta.

incet, incet, se deprinserd unii cu al1ii, igi spuse

istoria qi ce p5!i pAnI sI ajungl la d6nsele, qi nu dupd

mult5 weme se gi insoli cu fata cea mai mici. La in-solirea 1or, st5p6nele casei ii deterivoie sd meargl printoate locurile de primprejur, pe unde va voi; numai pe

o vale, pe care i-o gi aritari, ii ziserl si nu meargi, c6ci

nu va fi bine de eI; qi-i qi spuserd cI acea vale se numea

Valea Pldngerii.

'l,nL

Petre Ispirescu

Petrecu acolo vreme uitatd, firi a prinde de veste,fiindcl rimdsese tot aga de tdnir, ca gi cdnd venise. Tre-cea prin pldure, fIrA si-l doarl mlcar capul. Se desfitain palaturile cele aurite, trdia in pace Ei in linigte cusolia qi cumnatele sale, se bucura de frumuselea florilorgi de dulcea{a gi curl{enia aerului, ca un fericit. IegeaadesealavAnltoare; dar, intr-o zi, se lu5 dupiuniepure,dete o sdgeatS, dete doud qi nu-l nimeri; suplrat, alergadupl el gi dete qi cu a treia s5geatI, cu care il qi nimeii;darl nefericiful, in invilmlgeal5, nu bdgase de seamdc5, alergdnd dupd iepure, trecuse inValea pldngerii.

Lu6nd iepurele, se lntorcea acasi; c6nd, ci sI vezidumneata? Deodatd il apucd un dor de tatd-s5u gi demum5-sa. Nu cutezl sI spuie femeilor mEiestre; darlele il cunoscuri dupl intristarea qi neodihna ce vedeauintr-insul.

-Ai trecut, nefericitule, in Valea pldngerii! ii ziserlele, cu totul speriate.

-Am trecut, dragele mele, flre ca sI fi voit sd fac astdneghiobie; qi acum mI topesc de-a-n picioarele dedorul pdrin{ilor mei, insd Ei de voi nu mi indur ca s6 vdpdrlsesc. Sunt de mai multe zile cu voi gi n-am sI mdplAngde nicio mAhnire. M5voi duce darl sd-mi maivlzo datd plrinlii gi apoi m-oi intoarce, ca sd nu mI maiduc niciodatd.

-Nu ne pirdsi, iubitule; pnrin{ii tdi nu mai triiescde sute de ani, qi chiar tu, duc6ndu-te, ne temem cd nute vei mai intoarce; rlmdi cu noi; cdci ne zice gAndul cdvei pieri.

Toate ruglciunile celor trei femei, precum gi ale ca-lului, n-au fost in stare sd-i potoleascd dorul pirinli-lor, care-lusca pe de-a-ntregul. in cele mai de pe urmd,calul ii zise:

rB Basme

:Dac[ nu wei sI mi asculli, stlpAne, orice ti se va

intAmpla, si gtii cI numai tu eEti de vin5. Am s5-ti spui

o vorbd qi, dacd vei primi tocmeala mea, te duc inapoi.

-Primesc, zise eI cu toatd multumirea, spune-o!

-Cum vom ajunge la palatul tat5lui tf,u, sd te las jos,

qi eu si mI intorc, de vei voi sd r5mAi mlcar un ceas.

-Aqa sI fie, zise el.

Se pregltiri de plecare, se imbr5fi.sarI cu femeile 9i,dupd ce-qi luard ziua buni unul de la altul, porni, Id-

sAndu-le suspindnd gi cu lacrdmile in ochi. Ajunseri inlocurile unde era mogia Scorpiei; acolo gisird oraqe;

padurile se schimbaserl in cAmpii; intrebd pe unii 9ipe allii despre Scorpie Ei locuinla ei; dar ii rispunsericI bunii lor auziseri de la strdbunii lor povestindu-se de

asemenea fleacuri.

-Cum se poate una ca asta? Ie zicea Fit-Frumos, mai

alaltlieri am trecut pe aici; qi spunea tot ce qtia.

Locuitorii rideau de ddnsul, ca de unul ce aiureazi

sau viseazi deqtept, iarl eI, suplrat, plecl inainte, fdri ablga de seaml ci barba qi p5rul ii albiser[.

Ajungind la moEia Gheonoaiei, flcu lntrebSri ca qi la

moEia Scorpiei, Ei primi asemenea rf,spunsuri. Nu se

putea dumiri eI: cum de in c6teva zile s-au schimbat ast-

fel lucmrile? $i iareEi suplrat, pleci cu barba albi pane

Ia brdu, sim{ind cI ii camtremurau picioarele, 9i ajunse

la impdrllia t5tAne-sdu. Aici alli oameni, alte oraqe, qi

cele vechi erau schimbate de nu le mai cunoqtea. in cele

mai de pe urm5, ajunse la palaturile in care se niscuse.

Cum se dete jos, calul ii sdrutl m6na 9i ii zise'

-Rimii slnitos, st5p6ne, cI eu md intorc de unde

am plecat. DacI pofteEti sI mergi Ei dumneata, incalecd

indati qi aidem!

r9