FRATIIGRTMM

BASME

Editura HerraPitegti,2010

CUPRINS

Firul de pai, tdciunele gi bobut de fasole. ..................5

Sfirfif,',:Y : ::: :::::::::: ::::::::::::: ;lCdsula din pddure.............. .....13Pomul cu mere de aur...... ........t9Lupul gi cei $apte ie2i.......... ....28Muzicanlii din Brema..... ........32Frumoasa adormitE. ................36Cei gapte corbi....... .................40Impiratul Cioc-de-sfix2......... ................,43Baba Dochia.... ........48Gdsca de aur...... ......52Apa vielii .................58

$ase voinici duc toate la bun sfhrqit...... ..................66Bunicul qi nepotul ...................74Cele trdi fire de aur ale lui Scarao{chi.......... ...........75Croitoragul cel viteaz ..............84Feciorii croitoru1ui............... ...................95

Albd-ca-Zdpada...... ...............111Picior-qchiop............ ..,,.........L22Lupul gi vulpea. .....126Blan6-pestrile......... ................ ...............129Doctorul $tie-Tot... ...............137Calfa de morar gi pisica... .....140Croitoragul cel iste!. ..............t46Prinlul fermecat. ...150Povestea unuia care nu gtia ce-i aiagroazd ...........156

606

FIRuL DE PAI, lActuNELE$I BOBUL DE FASOLE

Tr[ia odatd intr-un sat o b[tr6nic6 tare s6race. $i, azi pufin, m0ine

pulin, b6tr6nica asta izbuti s6 str0ng6 o gr6m6ioala de fasole, c6t sa-i

ijunga pentru o m0nciric6, 9i se pregati sE o fiarbS. F6cu deci un foc

bunilel'gi, ca s6-l incingd mai repede,zvdtli in vaff6 qi-o m0n6 de paie'

in clipa cd"o arunca fasolea in oal[, un bob lunec5 jos,y!ca babula s6

bageie seamr, gi nimeri pe p6mdnt, lfrngi un fir de pai. Cam in acelaqi

timp s6ri din gura vetrei un teci nt. aprins gi, ca un frcut, cilu-li el.l6ngl

firul de pai qiUoUul de fasole. Firu1 de pai prinse atunci s6-i intrebe:

- De unde imi venili, dragi Prieteni?Ticiunele r[spunse:

- spre norocul meu, am izbutit s5 scap la vreme din foc, c5 de n-a$

fi avut in mine destulE t[rie md aqtepta o moarte sigurS: ag fi ars p0nd

r[mineam numai cenuq6 qi scrum.

Fasolea istorisi qi ea:

- $i eu am scapat teafrrdgi nevatamatiabiacu o clip6 inainte. DacS

bitrdna ar fi apucut ta mE arunce qi pe mine in oal[, iahnie md flcea,

fErd nici o mil6, ca 9i pe fr516nii mei.

- Credeli ca pe-mine nu m-a pandit o soarti asem[nltoare? vorbi

iaraqi firul de pui. f. toli fralii mei bdtranica i-a trecut prin foc qi prin

fum; c6te qaizeci deodat6 prindea 9i morfii-i d6dea... Noroc cI eu m-am

putut strecura la timp printre degetele ei!

- $i acum ce ne facem? intrebl ticiunele'

- bu aq g6ndi a$a - gl6sui fasolea - fiindcd am avut norocul sd

scdp[m t.f.t,, degi nL aflam la un pas de moarte, sd facem un legdmint

de irietenie gi, ca sd nu ne mai pindeasc[ pe aici cine gtie ce primejdie,

s-opornim impreuni spre alte meleaguri.

Propunerea fu pe placul celor doi gi-o pornirE degrabd Ia drum.cur6nd se g6sird in dreptul unui p6r6iaq, qi cum nu se afla prin preajmInici un podef, nici m6car o scdnduricd, chitird in ce chip ar iutea seajungi pe malul celSlalt, dar vezi c6 nu-i d6dur[ de rost ce si-fac[. $icum st6teau ei aga, numai ce-i veni in minte firului de pai un g6ndnlstrugnic:

- Eu o sr mE intind cdt sunt de lung de-a curmezigul apei, iar voi osI trecefi peste mine, ca peste un pod adevdrat.

$i zicdnd acestea, se intinse de la un mal la celdlalt. Taciunele, mairepezit din fire, mai focos, se avdntr cutezdtor, tropIind fanfog, cu pagigrlbili gi marunfi, pe podeful de curdnd durat. Dar c6nd ajunse pe la *i3to-cul podului gi auzi pe sub el murmurul apei, i se ficu fric6, r6masJ peIoc ai nu mai indrdzni sr mearg[ mai departe. c6t ai clipi, firuI de paiincepu sd ard6, gi arse pina ce se rupse in dou[, cdzdndin paraiaq. Ticiu-nele alunec6 gi e[, qi cum nimeri in ap6 sf[r6i gi-gi d[du duhul.

Fasolea, care era maiprevdzhtoare din fire, rlmdsese pe mal, aqteptAndsr vadd ce fac ceilal{i doi. gi c0nd se int6mpl6 istoria Cu pricina, incepusd r0dr, gi cu at6ta poftd r6se, cd nu se mai putu opri, gi deodatd crapd indoud...

$i fEra indoial5 cdi-ar fi sunat gi ei ceasul morfii, dac6 norocul nu i-arfi scos in cale un croitor, care, obosit de at6ta drum prin lumealargd,tocmai se a$ezase pe malul pdrdiaqului, s[ se mai hodineasci oleacd.cum era milos din fire, croitoragul nostru scoase din torb6 ac ai a{6 gimi-l cusu frumugel la loc.

c0nd se v6zu iar intreg, bobul de fasole ii mulfumi din toat6 inima.$i fiindca croitorul folosise aldneagd, de atunci toate boabele de fasole

au rimas cu o dungl neagrl.

6

cnAUSAALBINBLoR

Au fost odat[ doi feciori de imp[r at, careau pornit s6-qi incerce noro-

cul prin lume, qi feciorii Sqtia au ajuns sI ducd o viald atdt de ticiloasl9ide9art6, cd n-au mai awt indrdzneala sI calce pragul casei plrinteqti'

$i cum ffecuse vreme, nu glum6, qi nu venise nici o veste de la ei, fratele

lor mai mic, pe care-l porecliser6 Prostild, plec[ tn cdutarea lor. Dar c6nd

d[du in sffirqit de fralii s6i, acegtia incepur[ sa-qi batl joc de ddnsul:

-Auzi, prost[nacul, s6 creadi c-o s6 poat6 t1.zbiprin lume, c0nd noi,

mai isteli dec0t el, n-am prea fficut ispravd mare!

Totuqi pornirS la drum cAteqtrei gi, tot merg0nd ei aqa, iatd cd didurd

peste un mu$uroi de furnici. Cei doi frali mai v0rstlrici voird pe datl sEJ

surpe gi s6-l riscoleascS, pentru a vedea cum micile fapturi o vor lua la

goanl insplimdntate de moarte. Dar Prostil6 ii opri, strigdndu-le:

Lasali gdnginiile in pace! N-o sd ingSdui s5le tulburali linigtea!

Pornird eihaideparte qi, dupd un cot de deal, didurl peste un lac, pe

luciul cfiruia inotau o mullime de rafe. Cei doi frali mai mari se repezird s[pnnoa careva, catare ar fi avut poft6 sd le frig6. Dar Prostili se impotrivigi de data asta:

- L6sa[i zburdtoarele in pace! N-o s6 ingadui s6 le ucideli!

Merserd ei mai departe qi, intr-o bund zi, numai ce nimerird l0nga un roi

de albine, aflat intr-o scorburd de copac. $i avea roiul acesta atdtamiere,

cI se pt.iirgtu pe trunchi, de-ai fi zis ci este un izvorag... Cei doi frali

mai mari igipusera in g6nd s[ dea foc copacului qi s5 inibuqe albinele,

ca sd poatt lua mierea.Dar Prostild se impotrivi cu gi mai multd tlrie:

-Lesali albinele in pace! N-o s5 ingSdui sd le da{i foc!

ln cele din urm6, cei trei frafi dadurd peste un palat, 9i avea palatul

asta grajduri, cdte n-ai fi g[sit nici in zecepalate impdrlteqti. $i-n ele se

aflau o mullime de cai, toli de piatr6. C0t despre oameni, nu se zdtea

unul pe niclieri. Strlbatura ei toate silile palatului gi intr-un sfhrgit sepomenirS in dreptul.unei uqi zdvordte cu trei lacdte.

$i avea uga asta o ferestruicd, tdiatd, taman ta mijloc. cei ffei cdtardprin ea qi ce crezi cE le fu dat s[ vadS? in fundul unei camere se afla unmo$neag care st6tea aplecat deasupra unei mese!... Strigard la el o datd,strigar[ a doua oard, dar moqneagul nu-i auzi. Mai strigard atreia oard,gi abia atunci se trezi mogul, descuie lac6tele gi se ivi in prag... $i fEr6sd spunr o vorb6, ii pofti sd se a;eze la masa incdrcatd cu fel gi fel debunrt6fi. Dupd ce mdncara gi bdur6 dupi pofta inimii, mogneagul ii dusein cite un iatac, ca sd se odihneasc[. A doua zi,bdtrdnul intr6 in odaiacelui mai mare dintre frafi Ei, flcdndu-i semn sd-i urmeze, il duse p6nd indreptul unei mese de piatr6. Pe masa asta se aflau scrise trei incercdricare, de-ar fi fost dezlegate,ar fi avut darul sd smulg6 palatul de sub putereablestemului.

Prima incercare gldsuia astfel: ,,Sub covorul de mugchi al p[durii stauascunse cele o mie de boabe de mSrgdritar ale fiicei impdratului, caretoate trebuie g6site intr-o singurd zi.Dacd la asfin{itul soarelui va lipsimdcar una dintre ele, cel care s-a incumetat si le caute se va preface instand de piatrd!".

Cet mai mare dintre frali porni in prdure gi cdut6 toatd ziuadar c6ndfu sr apun6 soarele, bdgd de seamr cd toat6 truda i-a fost in zadar qi cdn-a putut sd adune mai mult de o sut6 de boabe de mdrgdritar.

$i atunci s-a intdmplat aga cum sta scris pe tabliamesei: fl6c6ul seprefEcu in stand de piatr6!

in ziua urmdtoari igi incerc[ norocul qi fratele cel mijlociu, dar nicilui nu-i merse mai bine. $i oricdt se strddui el, nu fu in stare s6 gdseascdmai mult ca doud sute de boabe de mlrgiritar.

$i se pref[cu gi el in stand de piatrd. ;

ratd cd veni gi r6ndul lui Prostila... Se apuc[ el sd caute in desimeacovorului de mugchi, dar grsea cu atdta anevoie c0te un bob de mlrg6-ritar, totul mergea atOt de incet, cd-l cuprinse deznldejdea.

$i:rq 1u qtia in ce chip s-o scoati lacapdt,se aqezd pe o piafrd gi incepu

sd pl6ng6. $i cum plflngea el aga, numai ce i se infIligd creiasa furnicilor,insofit5 de cele cinci mii de slujitoare ale sale. Erau tocmai furnicile pe

care flIc6ul le scdpase de Iapieire. Nutrecu mult qi micile g6n$6nii i4"'tir6 s[ adune toate cele o mie de boabe de m[rgdritar gi fbcurd din ele o

grdmad6 bunicicd.A doua incercare era mult mai grea: trebuia s6 fie scoasa din fundul

lacului cheia de la iatacul domnilei'De indatd .. prorili[ airrnse la marginea lacului, se ivi inoland yn,ard

de ra!e. Erau tocmai raleie pe care el li scdpase d9la pieire' $i 16s6ndu-se

in ad6nc, ele ii aduseri ctriia carc zdceape funduf mdlos al lacului'

cea de atreiaincercare era ins6 t*u *ui grea: dintre cele trei domnile

adormite, flac[ul trebuia s5 o recunoasc[ pe cia mai tan6r[ qi mai frumoasd'

Ei, dar cum naiba s-o recunoascfi, c$nd semfinau cflteqtrele ca pic6turile

de ap6! CI doar ,,,11,;i"t singur lucru le deosebea: mai inainte de a fi

adormit, fiecare fi;r. ceva Iulce - cea mai mare ron{6ise o bucat6 de

zahhr,cea mijlocie bduse o ceqcula cu sirop, iar cea mic6luase o lingurila

de miere.

,,Ei, acu, s5 te vedem pe unde scoli c6ma9a!"se g6ndi Prostila in sinea

lui. $i iatdcdveni ?n zboi o albind. Era chiar regina roiului pe care flAcaul

o sc6pase de la pi;ir;. Se roti ea de cdtevaori prin iatac,cercetd pe r6nd

buzeie celor trei domnile adormite qi se aqezr in cele din urmr pe gura

aceleia care gustase din miere. $i astfel putu Prostila s6 o recunoasca

dintr-o dat6 pe cea mai tdndtlqi mai frumoasa dintre domnile'

$i numaidec6t se risipi uruiu, de parc6 nicj n-ar fi fost' Castelul se

smulse din somnul cel addn. qi toli acei care fuseseri pref[cufi in stane

de piatri iqi recdp6tarS infEliqarea omeneascd'

Prostila o lu6 de nevast[ pe cea mai t0ndr6 qi mai frumoasa dintre

domnile qi, dup6 moartea craiului, urc6 pe scaunul domnesc' Iar fra{ii lui

mai mari socotirf c[ nici celalalte domnile nu erau chiar a;a de lep6dat'

9i tr6ir5 cu tolii ani mulli in belqug qi fericire'

9

I

Jorinde gi Joringe1............... ..402Cioara..... ...............406flrdncula cea istealE .............414Cei doi drumeli... ..419Hans, ariciul meu......... .........432Vdndtorul cel iscusit.............. ...............439Racla de clegtar. ....447Feciorul de crai care nu se temea de nimic.. .........454Yarzafermecat[ ................ ....460Spiridu9u1............... ...............469Feciorul de crai gi fata de imp6rat .........475Povestea impiratului preflcut in copac.. ..............487Cei trei frafi......... ..490Vulpea qi calul.... ...492Muntele Simeli..... ................494Cele qapte lebede..... .............497UriaSul cel tdnir.. ..503Ferdinand cel credincios gi Ferdinand cel necredincios.......515Pasdrea Greif....... ".523

Pdzitoarca de gdqte ................537Hans cel voinic ...,..548Darul piticilor... ................ .....556Mireasa cea adevdrat4.............. .............559Fusul, suveica qi acul...... ......568$oricelul cel alb..... ...............571Mingea de clegtar. .................575Zdna lacului..... .....579Cizmele din piele de bivol... .................585Mireasa cea credincioas6...... ................590Condurii domnilelor. .............594Cum l-apus in cofblSranul pe Scarao!chi.......... ..599Scaraolchi gi bunicd-sa............ .............601

608