BASME · 2018. 3. 13. · atunci descopere bogatia literath al carei pOzitor fusese acesta....

Biblioteca SocecScriitori Romani

14-15

BASMEDIN

TOATE TINUTURILE ROMANESTI

1 1

BucuRE§TIEditura Librarlei SOCEC & Co., Socletate Anonima

1 9 0 9

SumAc dublu Lei 1.90

ek

www.dacoromanica.ro

BASME

23719 Iwww.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA SOCEC

BASMEDIN

TOITE TINUTURILE ROMANESTI

BUCURETIEditura Libririei SOCEC & Co., Societate Anonima

1909

www.dacoromanica.ro

PREF ATA.

Publicand aceasta culegere de basme, nuavem nici intentia i nici posibilitatea de a dala 1umin6. produceri necunoscute pana acum.Tinta noasträ este de ordine didactica in primulrand. Programa analitica a inv4gmantului se-cundar recomanda intre alte lecturi facute deelevi acasa, i poezii i basme din toate tinu-turile locuite de Romani.

Am intrunit intr'un prim volum poeziile ; incel de fata urmeaza pove§tile. Am utilizat totce se putea utiliza pe acest teren, incepand cuIspirescu i Creanga, pe care ii socotim preaidentificati cu geniul popular, pentru a-i maiprenumara intre scriitorii literaturii culte.

Pentru textele dialectale nu am ezitat sacitam 0 in graiul particular acelor regiuni ; devreme ce, daca culegerea de fata are ca ratiunesa invedereze c exista o unitate de cugetare,simtire i inchipuire ca este un suflet unicin toata tRomânimea, , atunci ea poate invederainca odata mai mult, ca. este aceea§ unitatein vorbire.

Intrebuintarea curenta a acestei culegeri vadecide dacA am gre§it sau nu.

§i

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Din chipul cum judecfim vi culegem literatura popular%

sDatinele, pove§tile, muzica 0 poezia suntarhivele popoarelor. Cu ele se poate oricandreconstitui trecutul intunecat. Din studiul lor nevom lamuri despre origina limbii noastre, denaqterea nationalitatii române, de plecarile natu-rale cu care este inzestrat poporul 0 de lup-tele ce le-au sustinut coloniile romane pada anu se preface in locuitorii de astAzi ai vecheiDacii2.

Cu asemenea cuvinte entusiaste se exprimh,pe la jumAtatea secolului trecut, Al. Russo,unul din pionierii f olklorului la noi, incantat f Ara.indoiala de bogAtia 0 noutatea unei literaturianonime, exuberante, care de curand fusesescoasa. la lumina de dânsul 0 altii.

Pe la 1882, Alexandri tovarapl de muncaal celui dintai, intr'o scrisoare adresata lui PetruIspirescu, 10 spune qi el cuvântul in chestiuneaproducerilor populare in special pove§tilor.

g Aceste fantastice roduri ale imaginatiei po-porului roman au un caracter de originalitate,

www.dacoromanica.ro

VIII

care le ridica mai presus deck basmele altorneamuri, c6ci sunt §i. inavutite de traditii mito-logice ale anticilor no*tri stabuni *i viu colo-rate de razele soarelui oriental,.

Azi, folklorul este o ramura de cuno§tintedistinca ; productia populara nu ne mai uimelteca la 1882 sau 1842, and Alexandri ramâneain extaz in fata primelor balade pe care ledescoperise in popor. 0 judecata rece se im-pine cu atat mai mult cu cat cuvintele celordoi folklori§ti, citate mai sus, se repetä §i azi,zilnic, fara mula convingere prin traditie.

Pove§ti se culeg mereu §i se publica atat inreviste folkloristice cat §i in altele, nu totdeaunadin cauza unei nevoi simtite, nu printr'o in-calzire entusiasta, ca acum o jumatate de veac,ci printr'o rutina in care suntem prin§i.

Lucrurile trebuesc reduse la dreapta lor ma-sura, patriotismul rau inteles nu ne va maialtera judecata literaturei nationale. Ne vomreferi in deosebi la unele din producerile po-p orului la basme.

Ele sunt produceri narative, care abundäin miraculos *i in care realitatea este rasfrantaprin prisma fantaziei, devenind astf el de ne-recunoscut. Foarte vechi in varsta, ele au reu§itin toate timpurile sa stimuleze inchipuireaomului simplu oH echivalentului sau sufletesccopilului , sa-1 fa& sa se avante intr'o lumeideala, uitanduli o clipa de realitatea vietii. Deaceea 0 poetii §i-au aflatnu arareoriizvorulde inspiratie in basme.

www.dacoromanica.ro

IX

Construite pe un substrat sufletesc comunintregei omeniri, pe nevoia de a fi pusã inmi§care fantazia omeneasca, povetile s'au in-fati§at cu analogii izbitoare, cu o identitate de-saver§itä uneori, la popoare care nici ce.nd n'auauzit unele de numele altora, necum sà fi venitin atingere vreodata.

Din pornirea de a-§i explicà fenomenele dinnaturã in chipul cel mai lesnicios, omul pri-mitiv atribue totul unor fiinte ca §i el de§icu puteri mult mai mari de oarece el nupoate concepe actiune §i mi§care fara o vointacondusa de o con§tiinta. Animismul primitiveunul din factorii creatori ai mitului, ai bas-mului ; viziunile de tot felul colaboreaza §i eletinzend sá deà proportii imense unor lucruride nimic pe care le asociaza in chipul cel maiciudat.

astfel i§i ia na§tere Panteonul mitologic§i intreaga inscenare a acestor mituri.

Geneza unor asemenea produceri a f ost multdiscutata in secolul nostru §i a ocazionat feluriteipoteze.

Teoria alegorica sau sinabolista afirmi cämiturile in fond nu sunt cleat ni§te simboluriin dosul carora se ascund inalte adevaruri mo-rale ori religioase, ca sunt personificarea pute-rilor naturale §i fenomenelor cosmice poeti-zarea acestora. In forma, teoria inaugurata deMax Muller, acum patru decenii, afirmA Ca mi-turile sunt o boatel a vorbirei, constand inuitarea intelesului primordial al unor epitete

www.dacoromanica.ro

X

aplicate la fenomenele cosmice, in transforma-rea lor in nume de fiinte supranaturale. Teoriaistorica a lui H. Spencer sustine ca mitologia§1. eroii ei nu sunt deck cultul oamenilor mari,.stramo§ilor inconjurati de o aureola miracu-loasa Hasdeu, izbit de analogia dintre basm§.1 vis, admite impreunä cu altii drept cauza a celuidintai pe cel din urma.

Toate aceste teorii invedereaza in deajunspreocuparea serioasa a cugetatorilor cu privirela basme. Ca un corolar al acesteia s'au facutnumeroase culegeri in epoca noastra la maitoate popoarele.

S'a observat insa o lipsä de varietate inproducerile adunate. Aceea§ idee a fost des-voltata in mai multe chipuri prea putin deose-bite ; acela§ basm cu mici variante s'a regasitla mai multe popoare. Printr'o analisa de fond,basmele existente s'au putut reduce la o mi-noritate de f ormule cateva zeci din incru-ci§area carora au e§it f elurite tipuri niciacestea prea variate.

De unde aceasta uniformitate ?Ne o explica teoria migratiunii, care sustine

ca leaganul de origina al pove§tilor este India,de unde pornind s'au impra§tiat prin feluritecal in toata. lumea, un adevarat pelerinaj dea-lungul veacurilor.

In aceasta nesfar§ita calatorie basmul, trecandpe la felurite popoare §i-a pastrat firea sa pri-mordialä, dar a adoptat in infati§are §i cevalocal ; astfel povestea se prezinta ca un substrat

www.dacoromanica.ro

XI

antropologic consistent, invaluit intr'un subtirestrat etnic. Uniformitatea basmelor noastre siale altora devine astfel explicabilL

Judecate basmele românesti nu ne pot asaspune mare lucru asupra sufletului poporuluinostru cu dansele nu vom fi in stare a cre-constitui trecutul intunecat,. Intr'insele vor puteaciti tot asa de bine trecutul Germanul caSlavul, sau oricare altul din Indo-Europeni, dinmoment ce asemenea produceri sunt patrimo-niul omenirii primitive. Si nu va putea niciunul dinteinsii sa-si afirme dreptul de proprie-tate asupra lor, intrucat sunt averi comune.In afarsa de aceasta, chiar vagul in care se de.,Noara toata actiunea basmului, este destul deeloquent in aceasta privinta : «A f ost odata,intr'o tara foarte departe, un impkat i o im-parateasa... and ? Unde ? Cine ? sunt intrebkila care povestea raspunde in mod evasiv.

Ceeace basmul primitiv a luat din realitate,a trebuit sa-I piarda. in nesfarsita-i calkoriepretutindeni. El nu e localizat in timp si inspatiu ; totul se petrece in nesfar0t, intre vis

vieata.Decorul in basmele noastre e totdeauna pri-

mavaratec ; iarna cu asprimea ei nu ofapt care ne-ar trimete la originA, in regiunicu ecer senin i aer cald. India. In povestigasim antagonismul intre principiul luminiial intunericuluidualismul cosmic-0 o pronun-tata dragoste, mai just, un adevkat cult pentruluminà: eroii au f ete strälucitoare, luminoase ;

§i

§i

intalnim,

www.dacoromanica.ro

XII

sunt imbracati in haine sclipitoare, presaratecu stele.

Nu ne-am propus sa facem un adevarat stu-diu asupra basmelor, de aceea nu vom raspundedecat in treacat.

E un mod special fiecarui neam de a simti0 de a-0 orândui gandirea, chiar dacá temaar fi comuna intregei omeniri, mod ce se oglin-de§te in literatura lui §i in deosebi in pove§ti,unde se cer calitati speciale spre a le face inte-resante.

Basmele noastre brodate pe o urzeala co-muna tuturor producerilor deasemenea caracter,isa sa se simth. §i un colorit specific. Feti-

frumo0i noqtri sunt ni§te flacali chipei 0 van-jo0 plasmuiti cam sumar de catre povestitor;ei nu imbraca armura de cavaler feudal, cumapar in decorul medieval al pove0i1or din occi-dentul Europei; nici nu duc o vieata indolentasi inchis a. in seraiul oriental, ca in basmele)arabe din t 0 mie i una de nopti, .

Ilenele Cosinzene din naratiunile noastre po-porane raman in esenta tot tarancutele minunatde ginga§e, a§à cum au fost cântate de Ale-xandri in tRodica,, sau eternizate pe panzade Grigorescu. Departe de ansele, infati§areade castelane elegante care pAndesc din inalti-mea donjonului castelelor aparitia cavaleruluiiubit, pe care il anunta de departe armura-isclipitoare.

Cu atat mai putin sunt zânele-fecioare ale

www.dacoromanica.ro

XIII

basmelor noastre ni§te odalisce de povesteorientalá.

Smeii, sgriptoroaicele §i toate minunatiile atAtde cunoscute i§i aflä loca§ in codrii nepatrun§iai Carpatilor, iar nu in citadelele spAnzurate pecine §tie ce colt de stânca §i nici in insulevrajite asletite prin vreun ocean inchipuit.

Dragostea eroilor no§tri pentru calul intra-ripat, the nu ne spune asupra caracteruluivitejesc al vietei de aladata!

Distinctiunile se pot intinde §i mai departe,in ceeace prive§te formularea artisticA a bas-melor romäne: formulele ciudate cu care incepe

sfOr§e§te naratiunea, chiuiturile presarate inmijlocul pove§tilor imaginile luminoase §i figu-rile poetice speciale poeziei române, tehnicapovestirii, etc.

Ce ramâne insa din afirmarile lui Russo §iAlexandri?

Ei aveau dreptate sa se entusiasmeze deliteratura populará. La jurnatatea secolului trecutnu simtiam Inca destul române§te, cantam su-biecte intr'o lume prea saraca. §i le exprimainintr'o limbA pe jumatate neinteleasa. and unRusso §i Alexandri se coboara pOná la päturataraneascA, invata säA cunoasca bine pe satean,atunci descopere bogatia literath al carei pOzitorfusese acesta. Reactiunea impotriva exotismuluise produce, §i ea vine sa exagereze proportiile, sAincalzeasca prea mult pe poetii no§tri, fácându-isa se extazieze deopotriva inaintea produce-rilor mai palide ca §i a celor izbutite din popor.

www.dacoromanica.ro

XIV

i atunci : fraze patriotice pline de o calduräsincera, dar neinstruinte de o judecata rece.Acum insa am ajuns sa simtim 0 sa. cugetammai bine române§te, gasim izvoare de inspi-ratie in tot ce ne inconjoara in acest colt depamânt 0 am dat uitarii toatä declarnatiunearomantica din alte vremi. Literatura culta, Incatânara, s'a ridicat desigur 0 pe temelia in-fluentei populare, dar pe langa aceasta au intratin alcatuirea ei 0 elemente straine binefacatoare.

Limba literara s'a desfacut de pusderia fran-tuzismelor, latinismelor 0 italienismelor, a ca-patat o fisionomie distincta datorita subsidiilortrimise de limba vie a poporului ; mântuita 0cizelata de arti§ti, ea a dobandit acum o lu-mina nebänuità pe la jumatatea secolului trecut.

Influeata popularä deci ne-a dat ceeace ne-aputut da §i nu-i vom cere mai mult. Fara a-icontesta meritele, i-am acordat, credem insem-natatea ce i se cuvine.

SA nu uitam iarA0 ca. literatura popularatrae§te prin trecut, nu prin prezent. Fapte maris'au intamplat pe vremea lui tefan §i lui Mihaiant de celebrati in popor, dar tot a§a de marivitejii s'au desf6.§urat in veacul nostru in cam-pile Bulgariei. Cu toate acestea glasul poetuluipopular nu se aude, i nu se descopere nici oproducere in care sa ni se cante episoade dinultimul razboi al nostru. ,i trebue retinut 0 cespune poetul in versurile :

si cum yin cu drum de fier,Toate clintecele pier.

www.dacoromanica.ro

Prezentul dar sub acest raport nu mai poatefi pus la contributiune.

Ceeace s'a produs insa in trecut ne e intr'obung parte cunoscut.

Culegerile folkloricenumeroasele culegerifolklorice, unele mari in volum i mici in cali-tate, altele dimpotriva, sunt dovada. eloquentaa stimei recunoscute literaturei poporului. Siad se impune discernamantul.

Se adunä produceri populare, se culeg maicu seama basme care au mai fost adunate deatatea ori, dar munca aceasta trebue s intele-gem ca e de multe ori pierduta.

In basme avem de acum a face cu formule-tipuri, cu incrucisari i variantele .acestora; nevom feri dar de a le culege orbe§te numai dedragul de a culege literatura populara, ca acum50-6o de ani, and se credea c. intr'insa arfi reteta tuturor nevoilor linguistice ori isto-rice, psihologice i chiar... politice ').

') Introducerea aceasta se datoreste d-lui C. Damianovici,profesor secundar, si a fost publicatA intAiu in Vieata Noud,anul I-iu.

XV

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA

23719 1

www.dacoromanica.ro

ILEANA SIMZIANA

A fost odata ca niciodata, etc.A fost odata un imparat. Acel imparat mareputernic batuse pe toti imparath de prin

prejurul lui supusese, incAt Ii intinsese ho-tarele imparAciei sale pe unde a intarcat draculcopiii, i toti imparath cei erau inda-torati a-i da cate un fiu d'ai sái ca slu-jeasca câte zece ani.

La marginea imparatiei lui mai era un altimparat carele, cat a fost tânar, nu se läsasesa-1 bath: ; când Okleà cate un parjol asupra!tArii sale, el se facea luntre si punte scApàtaia de nevoie; iar6. dupa ce ajunsese la ba-trânete, se supuse i el imparatului celui maresi tare, fiindca n'aveh incotro. El nu stia cum

faca, cum sá dreaga, ca sa implineased voiaacelui imparat de a-i trimite pe unul din fiii

ca sá-i slujeasca ; fiindca n'avea bAeti, cinumai trei fete. Dintr'aceasta el stà pe gan-duri. Grija lui cea mare era ca sa nu creathacel imparat ca el este zacas si se indarAtni-ceste a nu-i trimite vreun fiu, din care pricina.

si-i

batutisd-i

si-§i

sit

sai,

www.dacoromanica.ro

4

sä vina sa-i ia imparatia, iarä el cu fetele sãmoara in ticalosie, in saracie i cu rusine.

VazAnd fetele pe tata-sau tot suparat, seluase i ele de ganduri, si nu stiau ce voiesa-i facà ca sa-1 mai inveseleasca. Daca vazura

vazura. ca nimic nu-i este pe plac, fata ceamai mare ii lu inima in dinti intreba in-tr'o zi la masa, ca de ce este suparat :

Au purtarea noastra nu-ti place? ii ziseea. Au supusii Mariei Tale sunt rài i artagosi

pricinuesc atata mAhnire? Spune i noua,tatd, cine este vipera aceea care nu-ti dà pace

otraveste batranetele i ne Pagaduim chiara ne jertfi, dacä aceasta va putea sa-ti alineoarecum mahnirile : caci numai tu, tata, estimângaierea noastra, dupa cum prea bine stri ;iara noi niciodata n'am resit din cuvantul tau.

De asta, ash este; n'am a ma. plângede nimic. Nu mi-at: ealcat porunca niciodata.Dar voi, dragele mele nu puteti sa-mi alinatidurerea care-mi patrunde sufletul. Voi suntetifete, si numai un baiat m'ar scoate din nevoiain care ma aflu.

Eu nu inteleg, zise fata cea mare, de ceascunzi de noi izvorul mahnirilor tale, tata ;spune, cä eu iatä sunt gata a-mi dà vieatapentru tine.

Ce sà tip voi face, dragele mele ! Decand sunteti pe lumea asta alba, voi ati urn-blat cu furca, cu acul, cu rasboiul : stititoarce, coase, tese. Numai un viteaz ma poatemantui, care sa stie sa rasuceasca buzduganul,

§i§i-1

§i-ti

www.dacoromanica.ro

5

sa manueasca sabia cu virtute §i O. calareascaca un smeu-paraleu.

Oricum, tata, spune-ne §i noua, ca doaranu s'o face gaura in cer, daca vom §ti §i noice lucru te amarte.

Daca vaza imparatul ca-1 intetesc fetele curugaciunile, zise :

lath., copilele mele, de ce sunt tot trist.Voi §titi ca nimeni nu s'a putut atinge de im-paratia mea, cat am fost tanar, fall sa-§i ca-pete alageaoa §i fara sa se duca ru§inat deunde a venit. Acuma pardalnicele de batranetemi-au secat toata virtutea ; bratul meu e sla-banogit, numai poate sa invarteasca palo§ulde sa se cutremure vrajma§ul. Soimuleanul meu,pentru care p'aci-p'aci era sa-mi pierz vieata pa.naI-am dobandit, a imbatranit §i el: este un rap-cigos ; abia i§i tarae §i el vieata de azi pe maine.Altadata abia ma aratarn inaintea vrajma§ului§i, sa te tii parleo! il sfaraiau calcaele dinna-intea fetii mele ; dar azi, ce sa va mai spui ?voi §titi ca m'am supus celui mai mare §i maitare imparat de pe fata pamântului. Insa ladansul este obiceiul ca. toti supu§ii imparatieisa-i trimita cate Un fiu, sa-i slujeasca zece ani,§i eu và am numai pe voi.

Ma duc eu, tata, zise fata cea mare, §ima voiu sili din toate puterile mele sa te mul-tumesc.

Ma tern sa nu te intorci fara nici o is-prava. Cine §tie ce incurcatura vei face p'acolo,de sa nu-i mai deh nimeni de capataiu, cat hau' !

www.dacoromanica.ro

6

Tot ce §tiu tata, qi ma lagaduesc, estec5 nu te-oi da de ru§ine.

Dac5 este aga, pregate§te-te §i te dii.and auzi fata ca tat5-s5u ii da. voie sä mearga.',

nu rnai puteh de bucurie. Puneh la cale totpentru drum ;' §i se intorceh numai intr'un cal-chit', and poruncià §i arzà lucrurile de c5l5.-torie. l§i alese calul cel mai de frunte din graj-durile imp5ratqti, hainele cele mai mandre §imai bogate, §i merinde ca s5-4 ajunga. un ande zile.

Dupa ce tata-s5u o v5.zii gata de plecare,ii dete povetile p5rinte§ti de cum sa se poarte,cum s5 faca s5 nu se descopere ca.' e fatà.0 invatà tot ce trebuià s5. §tie un viteaz caremergeà la a$ slujba innalta, §i cum sa se fe-reasca de barfeli §i clevete, ca sal nu fie urit5§i neb5gata de seama de ceilalti fii de im-p5rati. Apoi ii zise :

Pasä cu Dumnezeu, fica mea, §i adu-tiaminte de inv5taturile mele.

Fata ie§i din curte ca fulgerul ; n'o mai tineàp5mântul de bucurie ; intr'o clipa nu se maivázii. Si dacá n'ar fi stat mai incolo A-0 a§-tepte boierii 0 carele cu merinde, acestea s'arfi pierdut, fiindca nu puteau s5 se tina dup5.&Ansa.

Imp5ratul ii qi pe de alta parte inainte,mai la marginea imparatiei, tárà sä §tie ea ;arza indatá un pod de aram5, se facii un lup§i. se ascunse sub pod. and era sa. treac5 fii-c5-sa, deodat5 ie§i de sub acel pod, cu dintii

www.dacoromanica.ro

7

ranjiti 0 clântanind de te lua. groaza ; se uithdrept la dansa cu niqte ochi cari straluciau cadoua fa:chi, 0 se repezi la ea ca sa o sfa0e.Fata, in care inghetase sangele de frica, i0pierduse cumpatul, 0 daca calul nu facea osaritura la o parte, lupul infigeh ghiarele in-transa ; ea o Ina la, sanatoasa inapoi. Tata-sau,care se intoarse inaintea ei, ie0 s'o infampine,i-i zise :

Nu-ti spuneam eu, fata mea, ca nu toatemuqtele fac miere?

AO este, tata, dar n'am §tiut Ca duca.n-du-ma sa slujesc unui imparat, am sa ma lupt0 cu fiare salbatice 0 turbate.

Daca este a§6., zise imparatul, qezi acasade-ti vezi de fuse i de mosoare, i Dumnezeusa aiba mila de mine, ca sa nu ma lase amuri ru0nat.

Nu trecil mult 0 se eel-it 0 fata cea mijlo-cie sa se duca 0 dansa ; 0 se leaga ca ea i0va pune toate puterile cum sali sfarrascaslujba ce lua asupra-0.

Dupa multe rugaciuni 0 fagadueli, se indu-pleca tata-sau §i o lasa §i pe &Ansa &à se duca ;dar pap §i ea ca sora-sa cea mare, 0 intam-pinand-o tata-sau când se intorceh, ii zise:

Ei, fata mea, nu p-am spus eu ca nu semanânca tot ceeace sboara?

Adevarat este, tata, a§à mi-ai zis ; darprea era grozav acel lup. Unde deschise ogura de sa ma imbuce dinteodata, 0 unde se

www.dacoromanica.ro

8

uita cu ni§te ochi din cari parca ie§iau ni§tes5geti de ma sagetau la inima!

Sezi acasa dar5, raspunse imparatul, devezi de coada maturii §i de zarzavaturile delabuckarie.

Mai trecil ce mai trecii, §i iat5 c5 §i fatacea mica zise tatalui s5u, intr'o zi cand §edeaula masa:

Tat5., lasa-m5 §i pe mine A. fac o cer-care : las5-m5, rogu-te, sä m5 duc §i eu sal-miincerc norocul.

Deoarece surorile tale cele mai marin'au putut-o scoate la c5p5taiu, ma mir cumiti mai vine sä vorbe§ti de tine care nu §tiinici cum s5 mànânc5 mama:11ga.

Si se cerca in tot felul sa-i taie pofta de ple-care, dara: in zadar.

Pentru dragostea ta, tat5, mai zise ea,voiu face pe dracul in patru, numai s5 izbutesc ;insa dac5 Dumnezeu imi va sta impotriv5, mavoiu intoarce iar5§i la tine §i. fall s5 m5 ru§inez.

Se mai impotrivi tata-sau, se mai codi ; dar5fie-sa il birui cu rugaciunile. La urm5 de tot,zise imparatul:

Daca: este a§a, iatä iti dau §i tie voiesä vedem ce procopseala. ai s5-mi faci. Ce a§mai rade sa te Arad intorca.ndu-te cu nasulin jos!

Vei rade, tata, cum ai ras §i de surioa-rele mele, fara cu toate astea sä le scada.cinstea.

Fata impäratului, dad. Vazu ca tafal &au ii

www.dacoromanica.ro

9

dete voie, se gandi mai intai pe care din bo-ierii cei batrani sa ia de povatuitor. Si panauna-alta, ea i§i aduse aminte de vitejiile ta-talui sau din tinerete i calul sau. Se duse decila grajd ca sa-§i aleaga §i ea un cal. Se uitala unul, se uita la altul, se uita la toti caiidin grajduri, §i nici de unul nu i se prindeauochii, de§i erau armasarii §i. caii cei mai bunidin toata imparatia. In cele mai de pe urma.dete §i peste calul tatalui sa din tinerete, rap-ciugos, bubos §i. zacand pe coaste. Cum il vazii,se uita la el cu mila §i. parca nu se indurà sase departeze de dansul.

Calul, daca vazii a§a, ii zise :Se vede cal pentru iubirea ce ai catre

imparatul, stapana., te uiti a§a de gale§ la mine.Ce puiu de voinic era in tineretele lui ! Multe iz-banzi am mai tacut noi amandoi. Dara de anda imbatranit, nici pe mine n'a mai incalecataltul. Si daca, ma vezi a§a de jigarit, este can'are cine sa ma hraneasca ca el. Astazi, uite,de m'ar ingriji cineva cum sa-mi prieasca mie,in zece zile m'a§ face de nu m'a§ da pe zececa d'alde a§tia.

Atunci, fata zise :Si cum trebue sa te ingrijeasca ?Sal ma spele in toate zilele cu apà ne-

inceputa, sa-mi dea orzul fiert in lapte dulce casa-1 pot roade, §i pe fiecare zi o banita de ja-ratec.

Cand aq §ti ca-mi vei fi de ajutor sa

www.dacoromanica.ro

10

sfar*esc ce am pus de gand, mai-mai ca. agface a§a precum zici tu!

Stapana, zise calul, f cercarea astanu te vei cal.

Calul era nasdravan.Fata imparatului ingriji de cal tocmai precum

ii zise el.La a zecea i,, unde se scutura odath calul,

0 se facii frumos, gras ca un pepene i sprintenca o caprioara.. Apoi uitându-se vesel la fataimparatului, zise :

Sa-ti dea. Dumnezeu noroc i izbanda,stapana mea, c m'ai ingrijit i m'ai facut samai fiu odata pe lume cum doriam. .Spune-mitu care este pasul tau, 0 porunce§te-mi ce trebuesa' fac.

Eu vroiu sa merg la Imparatul cel mare0 tare, vecinul nostru, ca sa-i slujesc, §i-mitrebue pe cinevà care sa ma povatueasca. Spu-ne-mi pe care din boieri sa aleg ?

Daca vei merge cu mine, ii zise calul,habar sa n'ai ; nu-ti trebue nimeni. Te voi sluji,cum am slujit §i pe tata-tau. Numai sa m'asculti.

Daca este a§e., de azi in trei zile plecam.Si chiar acum daca porunce§ti, ii ras-

punse calul. Fata imparatului cum auzi aceasta,puse toate alea la cale pentru drum. I0 luani§te haine curate, dar fara podoabe,. §i venindfnaintea tatalui sau, ii zise:

Ramai cu Dumnezeu, tata, i sà te ga-sesc sanatos!

Cale bunä, fata mea, Ii zise tata-sau.

si

www.dacoromanica.ro

11

Toate ca toate, numai povetele ce ti-am datsa nu le uiti niciodata. Si la orice nevoiemintea ta sa fie pironita la Dumnezeu, de undene vine tot binele §i tot ajutorul.

Dupa ce se fagaclui ea a§a, va face, fata porni.Ca 0 la celelalte fete, tata-sau dete pe alta

parte 04 ieI nainte, a§ez a. iara0 podul de aramao a§tepta acolo.Pe drum, calul spuse fetei cu ce tertipuri

umbla tata-sau sa-i incerce barbatia, i o po-vatui ce s faca sá scape cu fata curata. Ajun-gand la pod, unde se napusti asupra ei unlup cu ni§te ochi turbati i sgaiati de bagafiori in oase, cu o gura mare §i cu o limba cade dihanie turbata, cu coltii ranjiti i clamp.-nind de pare cá nu mâncase de o luna de zile ;§i cand sri. infiga ghiarele sale cele sfa0etoare,fata dete calcae calului, i unde se repezi asupralupului cu paloqul in mana de sal-1 faca micifarâmi, daea nu se cla in laturi lupul, indoua 11 facea cu palopl ; eaci ea nu glumia,fiindeali pusese credinta in Dumnezeu, §i doriaca vrand-nevrand sa implineasca slujba ce qi-oluase asupra.-0.

Ea trecii podul mandra ca un voinic. Ta-ta-sau se mira de vitejia ei i and pe dealtaparte, ie0 mult inaintea ei, arza un pod deargint, se facii un leu i acolo o atepta.

Calul spuse fetei peste ce o sa dea, i o in-vata. cum sa faca sa scape 0 de astäCum ajunse fata la podul de argint, unde iiieI leul inainte cu gura cascata, de sa o im-

0

0

ispita.

www.dacoromanica.ro

12

buce cu cal cu tot, cu ni§te colti ca cei defilde§ §i cu ni§te ghiare ca secerile i racniade se cutremurau codrii, i campiele vuiauluau auzul. Numai uitându-se cinevA la capul luicel cat o banita, §i la coama aia ce stà ridi-cata in sus §i sbArlita, ar fi inghetat de frica.Dara fata imparatului, imbarbatata de cal, senapusti odata intr'insul cu sabia goala in mana,incat daca nu fugià leul sub pod, in patru IIfacea.. Atunci trecii podul, multumind lui Dum-nezeu i ne§tiind ce o mai a§teapta.

Fata imparatului, care nu ie§ise din casa decând o facuse masa, se mirà 0 stà in loc ui-mita, vazAnd frumusetile câmpului. Ad Ii venasà descalice ca sá adune ale un .manuchiu deflori din multimea aia ce acoperià vaile i dea-lurile, flori de cari nu mai vazuse ea ; ad iivenià sa se deà la umbra sub date un copacnalt i stufos, in care miile de pasari cântaufel de fel de cântece, a§à de duioase de erauin stare sa te adoarma ; i aci in urma sa seduca la &Ate un §ipot de apa limpede ca la-crima ce isvorà din cate un colt de piatra dincoastele dealurilor : susurul acestor isvoare ofaceà sa se uite gale§ la ele 0-i plazeà sa leauda curgerea lor cea §erpuita ce alunecà pepamant, inconjurate de multime de floriceleverdeata de primavara. Dara la toate astea calulo imbarbath §i-i dà ghes sa mearga inainte §isa-§i caute de drum. El ii spuneà sa nu seuite la d'alde astea, decat dupa ce duc tre-bile la capat bun. Ii mai spuse cä are sa mai

§i

de-ti

www.dacoromanica.ro

13

deà de o cursa pe care i-o intindea tata.-sam,o invath cum 01 fad. s iasa 0 de astadata

biruitoare.Fata asculta cu toate urechile §i facii precum

o invAta calul, fiindca vázii ea ca toate inva-taturile ui ii ies in de bine,. §i din cuvantul luinu se abatea.

Tata-sail, ca §i de alt rand, dete pe de akaparte 0-i iei inainte, arza un pod de aur, sefacii un balaur mare cu douasprezece cdpete0 se ascunse sub acel pod.

and fsu ca sa treaca fata pe acolo, undeinainte balaurul plesnind din coada §i

incolacindu-se ; din gurile lui ie0à vapaie defoc, i limbile ii jucau ca ni§te sageti arzatoare;cum il vazii fata cd este a§à de grozav, ni§teracori o apucara §i i se facii parul maciuca defrica. Calul, daca simti cà fata se pierde cufirea, o imbarbata iara0 §i-i aduse aminte ceo invatase sa faca ; iar fata imparatului, dupace mai prinse nitica inima, stranse fraul caluluicu mana stanga, ii dete calcae i cu paloplin dreapta se repezi asupra acelui balaur.

Un ceas inü lupta. Calul o potrivia cum savina tot cam la o parte ca reteze vreuncap ; dara vrajma§ul se pazia 0 el destul debine. In cele mai de pe urmá izbuti fataraneasca pe balaur. Atunci, dandu-se el detrei ori peste cap, se facii om.

Fetei nu-i venià sa creaza ochilor cand vdzilpe tata-sau inaintea ei ; iard el, luand-o in brate

sArutand o pe frunte, ii zise:

sa

www.dacoromanica.ro

14

Vad ct tu e§ti voinica, fata mea, §i bineai facut de ti-ai luat calul asta, caci Mir a. dansulte-ai fi intors i tu ca surorile tale. Am bunanadejde sa isprave0i cu bine slujba cu carete-ai insarcinat de bunavoie. Numai adu-ti amintede povetele mele 0 sà nu ie0 din cuvantulcalului ce ti-ai ales. Sa ne vedem sanato0!

SA te auda. Dumnezeu, tan., ii raspunse fata,§i. sa te gasesc sanatos.

Apoi sarutând mana tatalui sau, se despar-tisera.

Dupa ce merse cale lunga, departata, ajunsela ni§te munti mari 0 inalti. Intre munti in-talni doi smei ce luptau de noua ani 0 nu pu-teau sa se dovedeasca unul pe altul. Luptaera pe moarte ori pe vieata. Cum o vazura ei,crezand ca este un voinic, .unul ii zise :

Fat-frumos, Fat-frumos, vino de taie peAst du§man al meu, ca. ti-oiu &Ada. 0 eu vreo-data bun la ceva.

lar celalalt, zise §i el:Fat-frumos, Fat-frumos, vino de ma scaprt

pe mine de idolul asta de vrajma§, §i-ti voiuda un telegar fara splina, care se numqteGalben-de-Soare.

Fata intreba pe cal, pe care din amandoi sascape; iar calul ii zise sa scape pe cel ce-i fa-gaduise sa-i dea pe Galben-de-Soare, ca esteun cal mai harnic decat dansul, fiindu-i fratemai tanar. Atunci unde se repezi fata la smeulcelalalt cu palopl, .i dintr'o lovitura il fad'in doua bucati !

www.dacoromanica.ro

15

Smeul, daca se vazii scapat, imbratir pemântuitorul sau 0-i multumi, apoi mersera acasala dansul ca sa dea lui Fat-frumos pe Galben-de-Soare, dupa cum se fagaduise. Mama smeuluinu mai putea de bucurie când vazii pe fiu-sauteafar, §i numai §tià ce sa faca ca sa multu-measca lui Fat-frumos, ca-i scdpase copilul demoarte.

Fata imparatului aratä dorinta ce are a seodihni de osteneala drumului ce facuse. Ii deteo carnara 0 o lasara singura. Ea, prefacându-seca voe§te sa ingrijeasca de cal, il intreba dacaare sa i se inta.mple ceva; i calul ii spuse ceare sa faca.

Muma Smeului pricepii ca aici la mijloc sejoaca vreo dracie. Ea spuse fiului sau ca voi-nicul ce-1 scapase de primejdie trebuie sa fiefata, a o asemenea fata viteazà ar fi numaibuna sd ia el de sotie. Fiul sau ziced cd odatacu capul nu putea el crede una ca asta, fiindcanu se puteà ca o mâna femeiasca sa. rasuceascapa1o0il ,a§a de bine cum facea. Fat-frumos.Atunci muma Smeului zise ca are sa fad. cer-care. Pentru aceasta puse seara la capul fiecaruidin ei cate un manunchiu de flori: la care sevor vqteji florile, acela este barbat, §i la carevor ramânea verzi, este femeie.

Fata imparatului, dupa povata calului, s'asculat peste noapte cam spre ziud, când som-nul este mai dulce, §i, pas, pa.§, in varful de-getelor, intra in camara Smeului, ii puse ma-nunchiul sau de flori, lua pe al lui, 0 pu-

www.dacoromanica.ro

16

nându-1 la capul patului sau, se culca 0 dormidusa.

Dimineata, cum se scula smeoaica, se duseintr'un suflet la fiul sau 0 vazu florile vqtede.Dupa ce se scula 0 fata imparatului, merse 0la dansa 0 vathnd ca. 0 ale ei se ve§tejise,tot nu crezii ca este voinic. Ea zicea fiului skica nu se poate sá fie barbat, fiindca vorba iicurgea din gura ca mierea, boiul ii era aode ginga§, incht iti venia sa o bei intr'o bar-dacuta de apà, peri§orul subtire 0 tufos ii cadeape umeri in uncle, fata-i aveh pe vino'ncoace ;ochii aia mari, frumo0 0 vioi de te baga inboale, manu0ta aia micuta §i picioruqul ca defana, §i insfar0t totul nu putea sa fie decalde fata, macar ea' se ascundea sub toalele celevoinice§ti. Apoi hotarira sá mai faca o incercare., Dupa ce-0 darà buna dimineata, dupa obiceiu,Smeul lua pe fata §i mersera in gradina. AiciSmeul, ii arata toate felurile de flori ce avea,0 o imbiie §i pe dansa sa le miroase. Fataimparatului 10 aduse aminte de povetele ca.lului, 0 cunoscand viclenia, zise cam rastit, cade ce 1-a adus in gradina de dimineata ca peo femeie sa-i laude florile cu ni§te vorbe seci,pe cand ar fi trebuit sa mearga mai intai lagrajduri sa. vada cum se ingrije§te p'acolode cai.

Auzind acestea Smeul, spuse masei, dar eanici acum nu putea sa creaza ca este baiat. Incele mai de pe urma Smeoaica se vorbi cufiul sau sa mai faca Inca o incercare ; zise fiului

www.dacoromanica.ro

1 7

sat' sa duca pe Fait-frumos in camara cu armele, sa-1 imbie Ali aleaga ceva de acolo, li.de va alege vreo arma din cele impodobitecu nestimate, sa §tie de buna seama ca ea estefata.

Dupa pranz, Smeul duse pe Fat-Frumos incamara cu armele. Ad erau rânduite cu me--te§ug tot felul de arme : unele impodobite cunestimate, altele numai a§a, fail podoabe. Fataimparatului, dupà ce se uita §i cerceta maitoate armele, i§i alese o sabie cam ruginita,dar cu fierul ce se incovoia de se Acea covrig.Apoi spuse Smeului qi mamei sale ca a douazi vrea sa plece.

Când auzi mama Smeului ce fel de arma i§ialese, se da de ceasul mortii ca nu putea des-coperi adevarul. Ea spuse fiului sat', cá de§ipare ca. este Miat, dui:4 apucaturile lui, dareste fata, §i Inca de cele mai prefacute.

Daca vazu Ca n'are incotro, mersera la grajd§i-i detera pe Galben-de-Soare. i dupa celiluä ramas bun, fata imparatului i§i cata dedrum.

Inca pe cale fiind §i silind A ajunga, calulzise fetei:

Stapand, pAna acum m'ai ascultat la oriceti-am zis, §i toate ti-au mers bine. Asculta-maqi de astadata §i nu vei gre§i. Eu sunt batrAnde ad inainte ; 0 mi-e sa nu poticnesc. Ia pefratemeu Galben-de-Soare, §i fa calatoria maideparte cu el. Increde-te lui, cum te-ai increzutin mine qi nu te vei cai. El este mult, mai

23719 2www.dacoromanica.ro

18

tank cleat mine 0 mai sprinten, i te va in-\Tata ca 0 mine ce sä faci la vreme de nevoie.

Este adevarat ca am izbutit ori de ale orite-am ascultat. i daca n'a§ §ti cat ai fost decredincios tatalui meu, de astadata nu te-a§ as-culta. Ma voiu increde insa fratelui tau ca §i tie,dupa ce-mi va dovedi ca-mi vrea. binele.

Increde-te, Stapana, zise Galben-de-Soare,caci voiu fi mandru sä incalece pe mine o vi-teaza ca tine, §i apoi ma voi sill ca sa nu simtilipsa fratelui meu, fiindca voiu sa-1 scutesc §1 pedansul, sarmanul, cä e batran, de necazurileprimejdiile calatoriei ce vrei sä faci, pentrucatrebue sa §tii, peste multe nevoi ai sa dai §imulte primejdii ai sa intalne§ti. Dar cu vrerealui Dumnezeu 0 de ma vei asculta, pe toateai sa le birue§ti i sa le scoti la capat bun.

Fata imparatului incaleca apoi pe Galben-de-Soare §i se desparti de calul ei, lacramand..Mersera, mersera, cale lunga, departata, candfata imparatului zari o cosi ta. de aur. Opri calul0 1 intreba daca este bine s'o ia, ori s'o laselocului. Calul ii raspunse : de o vei lua, te veical ; de nu o vei luà iara§i te vei cai; dar maibine este sa o iei. Fata o lua, o baga in san

pleca inainte.Trecura dealuri, trecura munti §i vai, lasara

in urma paduri dese i verzi, campii cu floriizvoarede care nu mai vazuse fata, cu ape

limpezi §i reci, i ajunsera la curtea impara-tului celui mare §i tare.

Ceilalti fii de imparati cari slujiau acolo, ti

§i.

0

www.dacoromanica.ro

19

ie§ira inainte §i o intampinara. Ei nu se puteaudeslipi de dansa, caci 0 vorba-i 0 fata ii eraucu lipiciu.

A doua zi se infäti§a. la imparatul 0 spusepentru ce a venit. ImpAratul nu mai putea debucurie a ii sosise a§a voinic chipe§ 0 drägala§.Ii placeau prea mult raspunsurile ce primia laintrebärile lui, se vedea cat de colo a. vorbiacu intelepciune si supunere. Vazand imparatulun tânär a§à de cuminte, prinse dragoste deel 0-1 lila' pe lânga dânsul.

Fata de impA.rat nu se putii imprieteni cutoti ceilalci fii de imparati, fiinda cei mai multierau razurosi, tembeli, 0 de§uchiati ; iar eiprinsera pisrna pe dansa pentru aceasta ; §ipentruca vazuse a imparatul o lua in numede bine, ii purtau sambetele.

Inteuna din zile, ea i§i gAti bucate singua§i sedea la masa., and doi din ceilalti fii deimpAraci venirA sä o vada. ezurà deci cu totii0 mancara. AtAt de mult_pläcurA acestor fii deimparati bucatele, inat isi lingeau si degeteleand mancau. 0 läudara pentru mestesugul dea face bucatele, 0 zisera a de and sunt ei,nu mai mancasera a§a bucate bune.

Cum se intalnira ace§tia cu ceilalti fii de im-parati, le spusera cd au fost la masa la fiulde impärat venit de curand, ca au mâncat cumnici impäratul nu manana 0 a bucatele aufost gatite de dansul.

Atunci toti fii de imparati se rugartt de dânsasá le gateasa intr'o zi ea bucatele. §i iata ca

www.dacoromanica.ro

20

tocmai in ziva aceea buckarii curtii se imb5-taser5 sau nu stiu ce facusera, cà nici foculnu era facut pe vatea. i asa, rugath. fiind cust5ruinta, se apucsa i gati niste bucate in-fricosate. Cand le aduse pe masa la impáratulacesta nu se putea satura mancand. Iar dacachem5 pe bucatarul dete porunc5 cá totastfel de bucate sa-i g5teasca, el spuse cine a&it in ziva aceea. Imparatul ramase pe ganduri.

Apoi venir5. i ceilalti fii de imparati si spu-seth imp5ratului c5. fiul imparatului de curandvenit s'ar fi 15udat la un chef ce a facut cutotii, cà tie unde este Ileana Simziana,cositeide aur, camfiul inverzefle, Arlie inflorefte,ca are o cosità din cosita ei. Cum auzi impa-ratul aceasta, porunci sa-1 cheme i indata iizise :

Tu ai .stiut de Ileana Simziann mie numi-ai spus mmic, macar cá ti-am aratat dra-goste i te-am cinstit mai mult cleat pe ceilalti.

Dupá ce cerii i vàzü cosita de p5r, Ii zise :Poruncà impárateasc5. sa tIi ca ai s5-mi

aduci pe stapana acestei cosite ; caci de nu,unde-ti stau falpite iti va sta. i capul.

Biata fata. de imparat se incerc 5. zicaea ceva, dar imparatul ii taiè cuvantul. Apoise duse de spuse calului cele ce se intamplarà.Calul Ii zise :

Nu te speria st5pang. Astã noapte chiarfrate-meu mi-a adus raspuns c pe st5pAna co-sitei a furat-o un Smeu ; a ea nu voeste niciin ruptul capulul s5.-1 iubeasca pana nu-i va

sà

i

si

www.dacoromanica.ro

21

aduce herghelia ei de epe ; §i cà Smeul i§ibate capul cum sA-i implineasca dorinta. Eaeste acum in smArcurile marilor. Du-te la im-paratul i cere sA-ti dea douazeci de corabii,§i ia marfA de cea mai frumoasa de puneinteinsele.

Fata de impárat nu astepta zica de douaori, §i se duse drept la imparatul.

tr5e§ti, luminate imparate, §i sa-ti fiefata cinstitA. Am venit sa-ti spun ca slujba cucare m-ai insarcinat o voiu irnplini-o, dacA imida douzeci de corabii §i bani ca sä cumparmarfa cea mai frumoasA §i mai scumpa ca sApun intr'insele.

SA se fack a§a precum zici tu, numaisa-mi aduci pe Ileana Simziana, ii rAspunse im-paratul. '

Cum se gätira cordbiile, le incarcara cumarfa ; fata de imparat impreuna cu Galben-de-Soare intrA in cea mai frumoasA, §i plecara.Nici vanturi, nici valurile marii nu putura sa lestea impotriva, §i dupa o calatorie de catevàs'aptamâni ajunsera la smAscurile marilor. AcolostaturA. Fata imparatului §i cu Galben-de-Soareie§ira la uscat i umblau pe tArmuri ; insa când

luara din corabie o pereche de conduricusuti numai cu fir §i impodobiti cu petre ne-stimate. Tot umblând pe aci, zArirA ni§te pala-turi, care se invartiau dupa soare, i o luaraintr'acolo. In cale se intalnira cu trei roabe deale Smeului, cari paziau pe Ileana Simziana.Cum vazurA ele condurii, li se scurgeau ochii

sa-i

SA

ie0ra,

www.dacoromanica.ro

22

dupà dan0i ; iar fata imparatului le spuse eaeste un negutator, care a ratacit drumul pemare.

Intorcandu-se roabele, spusera doamnei lorcele ce vazura ; iar ea zarise de pe fereastrape negutatorul ; de cum 11 ochi, incepu sa-i tacaieinima, fara sà tie de ce ; i era bucuroasa dea putea sal scape de Smeu, mai cu seama canu era atunci acolo ; fiindea 11 trimisese ca sa-iaduca herghelia ei cu epele.

Dupa. ce asculta cele ce-i spusese roabele,se duse la negutatdr, care a§teptà a poarta,ca sa vada 0 ea condurii ; dar dupa ce auzidela negutator ea are in corabie marfà 0 maiscumpa §i mai frumoasa, se indupleca de ruga-ciunile negutatorului i pofti sa mearga sa-ivada marfa ; ajungAnd la corabie §i tot alergandla marfa nu bagase de seama c. lopatarii de-partasera corabia de uscat, §i dand Dumnezeuun vânt bun, corabiile mergeau ca sageata ;cand se pomeni in mijlocul márii, Ileana Sim-ziana se prefacu ca-i pare rau i prinse a certape negutator ea o in§elase, iar in sufletul eiruga pe Dumnezeu sa-i ajute a scaph de iasmade Smeu.

Ajunserä cu norocire la tarm, cand, ce sävezi ! dracoaica de muma zmeului cum auzi delaroabe ea pe Ileana Simzeana o furase un negu-tator i fugià cu dansa cu corabiile, se luadupà ei ; i ajungand la tarm, o vazura veninddupa dan0i ca o leoaica, cu o falca in cer

www.dacoromanica.ro

23

una in p5mant, si aruncand vapaie din gura eica dintr'un cuptor.

Cum o väzii Ileana Simzeana, intelese cà esgriptoroaica de mumä a Smeului, spuse negu-tAtorului, cu care era calare pe Galben-de-Soare, si incepii a plange cu toc.

Fata imparatului intrebA pe Galben-de-Soarece sa fac5, pentrucA o dogoreste vapaia ce esedin gura Smeoaicei, iar Galben-de-Soare ras-punse :

Baga mana in urechia mea cea stangl, descoate gresia ce este acolo, si o arunc5. inapoi.

Asa faith fata impAratuiui. Apoi o luara iutela picior, pe când in urma lor, se inalta deo-data un munte de peatr 5. care atingea cerul.

Muma Smeului fAcii ce fad' si trecii mun-tele, c5tarandu-se din colt in colt, si s5 te tiidup5 dansii ! Vazand Ileana Simziana c5 erasa-i ajungä, spuse negutatorului ; iar aceasta,dupa ce se intelese cu calul, scoase din urechialui cea dreapta o perie, si o arunc5. inapoi.Indat5 se facil o p5.dure mare si deas 5. de nuputeh sa treaca prin ea nici pui de fiarä.

Muma Smeului roase din copaci, se ag5t5de ramure, sari din \Tad in varf, se strecurà

tot dupà dânsii, alergand ca un vartej !Dac5. vazurà Ca si de astadata umbla s5.-i ajung5,fata imparatului intreba iar pe cal ce s5 facasi acesta ii zise sä ia inelul de logodna ce seaflä in degetul Ileanei Simzianei si sa-1 arunceinapoi. Cum arunca inelul, se facii un zid decremene parfa la cer.

www.dacoromanica.ro

24

Muma Smeului dacä vdzii ca nu se poateurca pe dânsul i sa treaca dincolo, nici sàroadä din acest zid, nu mai putea de ciuda.,cum era de cátranita i amaria, se urcá siajunse cu gura la gaura ce 16.sase inelul sá ra.-mâna, si suflá vapaia din gura ei cea spurcatácale de trei ceasuri ca ajungä i sa-i pârjo-leasc6. ; dar ei se arzara jos la radacina ziduluisi nu le pAsa nimic de focul Smeoaicei.

Smeoaica sufl a. ce sufla, i dad. väzii ca nupoate prapadeascA, nici s. puna mAna pe

plesni fierea intr'insa de necaz, cäziicrapa ca necuratul ; iar ei asteptara pana samoarA. bine, apoi negutatorul baga degetul ingura inelului, dupa cum il invatase Galben-de-Soare, i zidul pieri ca si cum n'ar mai fi fost- rarnase inelul in deget. Dupu ce se uitarala stArvul Smeoaici i facura haz de dânsul, iiIdsarn corbilor i pornira mai departe, i met--ser pAna ce ajunsera la curtea impärateasca.

AjungAnd, se infatisarA la imparatul ; acestaprimi cu cinste pe Ileana Simziana. El nu maiputea de bucurie, si se indrägosti de dânsa decum o vázii. Iar Ileana Simziana se cainase intrista in sufletul. ei ca n'avea trioe. Cumse poate zicea ea, sa ajunga pe maineleunora si altora, pe care nu-i putea vadã deuriti ce-i erau. Inima si ochii ei erau tot laFat-frumos care o scapase din mâna Smeului.

and Insa o sili imparatul ca sa se cununecu el, ea ii zise :

Luminate imparate, stapaneIti im-

§i

sa-i

§1-1

sa-i

sA4

si

www.dacoromanica.ro

25

pAratia cu norocire; dar eu nu ma pot märitapana nu mi s'o aduce herghelia de epe, cu ar-masarul ei cu tot.

Auzind astfel impäratul, chema indata pe fatade imparat zise :

Sa te duci sa-mi aduci herghelia deepecu armasarul ei cu tot a iubitei mele; caci denu, unde-ti stau picioarele, iti va sta. capul !

Prea ma:rite imparate! m-ai insarcinat cuo slujba care abia am sãvth-§it-o, fiindu-mi capulin joc. Ai la curtea Mariei tale ata.ti viteji, fiide imparati ; i fiindca top te tin de om drept

cu frica lui Dumnezeu, eu socotesc cal ar ficu dreptul ca S. dai la altul aceasta slujba.Ce ma stiu eu face, §i de unde sa-ti aduc euherghelia ce-mi poruncesti?

Nu stiu eu. Din pamant, din iarba verde,sa te duci sa-mi aduci herghelia, §i sa. nu in-draznesti a mai zice nici o vorba macar.

Atunci fata imparatului se inchina i iesi. Ease duse de spuse lui Galben-de-Soare ceeacei se poruncise. Iara calul Ii raspunse :

Du-te, cauta noua piei de bivol, sa le ca-träne§ti i s5. le asezi bine pe mine. Nu teteme, ca cu ajutorul lui Dumnezeu vei scoate-ola capataiu bun si slujba cu care te-a impovaratimparatul. Dara trebue sa tu cal cu amar aresa-i vina i lui, la urma urmelor, pentru fap-tele sale.

Fata imparatului tacit precum ii zise calul,pornira amândoi. Dupa o cale lunga i gra,ajunsera pe taramul uncle pasteau epele, Acolo

§i-i

§i

www.dacoromanica.ro

26

se inta.lni cu smeul care furase pe Ileana Sim-ziana ratacind ca un desmetic si nestiind cumsa faca pentru ca sa aduca herghelia. Ii spuseca Ileana nu mai este a lui si Ca masa crä .pase de necaz, pentruca nu putuse sa-i scapedela rapitor pe iubita lui.

Auzind Smeul aceasta, se facir foc si pathde mânie, se turbura de necaz si nu mai vedeainaintea ochilor. Apoi, dupa ce intelese cä areaface tocmai cu rapitorul iubitei sale, isi pierdircumpatul de suparare si amaraciune ; si racnindca un leu, se lua la lupta cu fata imparatului,care isi Onea firea si pe care o imbarbata calul.Pe fata imparatului o feria calul de loviturileSmeului ; caci cand vedea ca ridica sabia sadea, odata se ridich rnai sus cleat calul Smeu-lui, si el da in vant ; iarä and aducea fatapalosul, calul se läsa repede asupra caluluiSmeului si ea da in carne vie. Dupace se lup-tara de credeau cã o sa se scufunde parnântulsubt ei, nu stiu cum ii veni bine fetei impa.-ratului, aduse palosul cam piezis si-i retezacapul. Apoi lasandu-i staxvul ciorilor si coto-fenilor, se dusera 'Ana' ajunsera la locul undese Oa herghelia.

Aci calul zise fetei de imparat sá se urceea intr'un porn ce era acolo, si sa priveascala lupta lor. Dupa ce se urca fata in porn,necheza Galben-de-Soare de trei ori, Si toataherghelia de epe se aduna imprejurul lui. Apoid'odata se arata si arrnasarul epelor, plin despume si sforaind de mânie. i vazand pe Galben-

www.dacoromanica.ro

27

de-Soare in mijlocul epelor, sä repezi la dânsulcu turbare §i se incinse o lupta, de sd te fe-reasca Durnnezeu! and se dà armasarul laGalben-de Soare, musch din piele de bivol ;iara and se dh acesta la armasar, mu§ch dincarne vie, si se batura, §i se batura Onacearmasarul silsiat, hartanit de sus pAria jos siplin de sange, fu rasbit si biruit; iara Galben-de-Soare scapase teafar, fiindca se hartanisepieile de bivol. Atunci se dete fata jos dinporn, incaleca 0 luara herghelia, mânând-o dedinapoi; iara arrnasarul abia se tarà dupà &Ansa.

Dupa ce baga herghelia in curtea impara-tului, se duse de-1 in§tiinta. Atunci ie0 IleanaSimziana si le chema pe nume. Armasarul curnii auzi glasul, indata se scutura 0 se fad' caintai, fara sa se cunoasca semn de rane pe el,

Ileana Sirnziana zise imparatului sa puna pecinevà sa-i mulga epele ca sa se irnbdiezearnandoi. Dail cine puteh sa se apropie deele ? ca asvarliau din copite de svânth undeloviau. Daca nirneni nu putir, irnparatul po-runci iara0 fetei de imparat sà le rnulga.

Fata imparatului, cu o inima zdrobita dernahnire si obida ca tot pe &Ansa o puneh lalucrurile cele mai grele, si fiind curatd in cu-getul ei, se ruga lui Dumnezeu cu credintaca sa o ajute sa srarrasca cu bine 0 slujbaaceasta. ,i unde incepir o ploaie d'alea de pa-rch ca toarna cu galeata, si indata ajunse apaOda' la genunchii epelor, apoi dete un inghetde nu se mai puteau migch de loc. Vazand

www.dacoromanica.ro

28

minunea aceasta, fata imparatului mai intai mul-tumi lui Dumnezeu pentru ajutorul ce-i dete,apoi se duse de mulse epele.

Imparatul se topia de dragoste pentru IleanaSimziana si se uità la dânsa ca la un cire§copt ; dará ea nici nu-1 bagh in seamk ci totda zi dupà zi, cu fel de fel de vorbe, a secununa. In cele de pe urma, Ii zise :

Vad, luminate imparate, ca tot ce amcerut mi s'a implinit. Un lucru ne mai trebue,§i apoi sa stii ca ne vom cununa.

Porumbita mea, ii raspunse imparatul,imparatia mea §i eu suntem supusi ascultatoriai poruncilor tale. Cere ce mai ai de cerut cuun ceas mai curAnd, ca iata ma sfAr§esc dedragoste pentru tine. Am ajuns ca un nauc,visez de§tept, nu mai §tiu ce fac, când ma uitla ochii tdi cei frumo§i i tânjitori.

Daca este asà, mai zise Ileana Simziana,sa mi aduci vasul cu botez, care se pastreazaintr'o bisericuta de peste apa Iordanului,atunci ne vom cumma.

Cum auzi imparatul aceasta, chema iara§i pefata imparatului, porunci sä faca ce o face0 cum va §ti ca sa-i aduca ceeace porunciseIleana Simziana.

Fata de imparat cum auzi se duse de spuselui Galben-de-Soare, 0 el ii raspunse :

Aceasta este cea din urma si mai greaslujba ce mai ai sa faci. Aibi insa nadejde inDumnezeu, stapAna, cáci i imparatului i s'aimplinit.

§i

i.i

www.dacoromanica.ro

29

Se g6tira si plecar5.Calul stià toate astea, caci nu era el nas-

dravan de florile marului.El spuse fetei imparatului, zicand:

Acel vas cu botez se afla pe o masa inmijlocul unei bisericute, si-1 pazesc niste calu-gate. Ele nu dorm nici zi, nici noapte. Dinchild in cand insa un pustnic vine pe la elede le povatuieste cele sfinte pentru Domnul.and sunt la ascultare de le invata pustnicul,ramâne numai una de panda. De am putehnemeri la vremea aceea, tocmai bine ar fi : denu, cine stie cat avem a zabovi, ca'ci alfel nue chip.

Se dusera deci, trecura apa Iordanului siajunsera la acea bisericuta. Noroc ca tocmaiatunci sosise pustnicul si chemase pe toate Ca-lugaritele la ascultare. Numai una ramasese depaza ; si aceasta, obosita fiind de sedere in-delungata, o prinse somnul. Ca sa nu se in-tample insa cine stie ce, ea se cuka pe pragulusii, cu gandul cal n'o sa poatà nimeni intrafara sa simta ea.

Galben-de-Soare povatui pe fata de imparatcum O. faca ca sa" puna mana pe vasul debotez. Fata se duse binisor, se strecura pelanga zid si, pal pas, in varful degetelor, 'Danala use. Aci odata sari ca o pisica de usurepeste prag, de nici nu atinse pe calugarita pecare o furase somnul : si punand maim pe vas,iesi cum a intrat, incaleca pe cal si, pe iciti-e drumul! .

www.dacoromanica.ro

30

Calugarita simti, sari odata in sus si vazandca lipseste vasul, incepii a se boci de tio se rupeararunchii de mila. Indata se adunara caluga-ritele si se vaicariau de focul ce le ajunsese.Pustnicul, daca vazu ca s'a spalat pe maini devasul de botez, cata catre fata de imparat cumsbura cu Galben-de-Soare, si ridicand mainilein sus, si ingenunchind, o blestemä, zicand :

Doamne, Doamne sfinte! fa ca nelegiuitulcare a cutezat sá puna maim lui pangaritä pesf. vas cu botez, sa se faca muiere de va fibarbat, iar de va fi muiere, &à se faca barbat !

§i indata rugaciunea pustnicului se asculta.Fata imparatului se fci.1 un flacau deli erAclraga lumea sâ te uiti la el.

Cum ajunse la imparatul, se mirä si nu stiace sA creaza ochilor sal, bagand de seama case schimbase ; lui i se pareà ca nu mai estecum era la plecare, ci ca acum e mai chipossi mai semet. Cum dete vasul, zise :

Marite imparate, ti-am facut slujbele cucari m'ai insarcinat. Socotesc ca acum am sfarsit.Fii fericit si domneste cu pace cat mila Dom-nului va voi!

Sunt multumit de slujbele tale, zise im-paratul ; sa stii ca dupa moartea mea tu aisa te urci pe scaunul imparatiei mele, fiindcaeu n'am mostenitor pang acum. Iar daca Dum-nezeu imi va da un fiu, tu vei fi mana lui ceadreaptä.

Toti sfetnicii si fiii de imparati erau de fatacand a zis imparatul vorbele acestea.

www.dacoromanica.ro

31

Ileana Simziana, dna' vazii Ca i se implini0 asta vointa, se hotari sali rasbune asupraimparatului, pentruca trimise tot pe Fatul eifrumos la toate slujbele cele grele, cari pu-teau sa-1 rapuna ; cad ea credea ea' insu0 im-paratul se va duce st-i aduca vasul cu botez,fiindca el putea mai lesne s'o fad., de vremece toti se supuneau la porunca lui.

Ea porunci sa incalzeasca baia 0 impreunacu imparatul sa se imbaieze in laptele epelorei. Dupa ce intra in baie, porunci sa-i aducaarmasarul ca sa sufle aer racoros. i daca veni,armásarul sufla cu o nara inspre dansa racoare,eara cu alta nara spre imparatul aer infocat,incat fierse 0 matele dintrânsul, 0 ramasemort pe loc.

Mare valva se facii in imparatie cand seauzi de moartea imparatului celui mare 0 tare ;toti din toate 0i-tile se adunara 04 facura oinmormantare d'ale imparate§tile.

Pupa acestea, zis Ileana Simziana Fatului-frumos :

Tu m'ai adus aid, tu mi-ai adus her-ghelia, tu ai omorit pe smeul care ma furase,tu mi-ai adus vasul cu botez, tu sa-mi fii bar-bat. Aidem sa ne imbaiem §i sa ne cununam.

Eu te voiu lua, daca tu ma alegi, ras-punse Fat-frumos; dara sa §tii Ca in casa noastravoiu ca sa ante coco§ul, iara nu gaina.

Se invoirà 0 intrara in bae. Ileana chemaarmasarul ei ca sa incropeasca laptele, in carese vor inbaih. Chema §i imparatul cel nou pe

www.dacoromanica.ro

32

Galben-de-Soare. Si astfel amandoi caii se in-treceau care de care sa facá baia mai potri-vita de calda sapanului sAu, 0 mai nemeritde incropitä.

Dupa ce s'au imbAiat, a doua zi s'au i cu-nunat. Apoi s'au urcat in scaunul imparatiei.Trei saptAmâni tinur 6. veseliile, i toata lumease bucura ca. le-a dat Dumnezeu un imparata§a de viteaz, care facuse atatea ispravi.

IarA el domni cu dreptate §i cu frica luiDumnezeu, ocrotind pe saraci i neasuprind penimeni, i domnesc §i in ziva de astAzi de n'orfi murit.

Eram i eu p'acolo de cAscam gura pe din-afarA, pe la toate serbarile, caci nici pomeneala1113 era s fiu §i eu poftit, i apoi se §tienepoftitul scaun n'are.

Incalecai p'o §ea i v'o spusei D-voastra a§a.Nord. Comunicat de D. Panalt Nicolescu, din Craiova.

Publicat pentru intAia oat% in Legende sau BasmeleRomdnilor, adunate de un culegAtor-tipograf, Partea II,fasc. I, la 1874.

itS

www.dacoromanica.ro

OMUL DE PIATRA

A fost odatA ca niciodatA: cd de n'ar fi nus'ar povesti ; de cand fAcea plopu§orul pere §irachita mic§unele ; de cand se bateau ur§ii incoadA; de cand se luau de gat lupii cu mieiide se särutau, infratindu-se ; de cand se potcoviapuricile la un picior cu nouazeci §i noua deoca de fier §i s'arunca in slava cerului de neaducea pove§ti ;

De cand se scria musca pe pereteMai mincinos cine nu crede.

A fost odata un imparat §i. o imparAteasa,amandoi tineri §i frumo§i, dar nu faceau copii.

Intr'o zi veni la impAratul un Arap buzat §i-izise : SA trae§ti, luminate imparate ! Am auzitea' imparAteasa nu face copii §i am adus bu-ruieni pe cari, cum le-o beh, ramâne grea.ImpAratul lua buruienile dela Arap §i poruncisa-i dea un cal impAratesc §i un rand de hainede aur ce-ti luau vederile de frumusete, apoichema pe imparateasa §i-i dete buruienile &Ale fiarba §i. sa le beh. Imparateasa chemA pebucatAreasa §i-i dete buruienile a le fiarba,


34

fara sa-i spuie de ce treaba sunt. Buatareasa,ne§tiind puterea lor, gusta dintr'insele §i. apoile duse imp ratesei sa le bea. Nu trecii multtimp la mijloc §i rámase gra impar4teasa. Iarcand veni vremea, nascurA amandoua cate uncocona§, mai frumos cleat tot ce este frumospe lumea aceasta, §i. le puse nume : unuiaDafin §i. altuia Afin.

Inteo zi imparatul pleca la batalie, i lasandpe fiul sau in locu-i, ii dete o multime de cheiin mana §i-i zise :

Fiule, in toate casele ce se deschid cuaceste chei sa intri; iar in casa ce se deschidecu cheia de aur, sa. nu-ti calce piciorul, caci nuva fi bine de tine.

Cum pleca imparatul din ora§, fiul sau intraprin toate casele §i vAzu o multime de pietrenestimate foarte frumoase, dar nu-i pläciinici una ; in cele din urma ajunse §i. la casa cese deschidea cu cheia de aur, statii putin, segandi la porunca ce-i dAduse tata-sau ; darbiruindu-1 nerabdarea, intrá innduntru §i. vAziiun ochean de sticla : se uita prin el §i. vaziiun palat cu totul §i cu totul de aur, inck lasoare te puteai uith, iar la dânsul ba. Siintr'insul edea Doamna Chiralina, tandracopild, Aare de grddind, frumoasd ea o zand.

DupA ce o privi mai mult timp, puse ochianuliara§i la locul lui §i ie§i afara cu ochii plini delacrami.

Nu trecu mult timp §i imparatul se intoarsedela bAtalie biruitor, dar in loc sd-i iasä fiul

www.dacoromanica.ro

35

sau inainte, sa-1 primeasca cu bucurie, ie0 numa.Imparateasa 0-i spuse ca fiul ei este bolnaviImparatul pricepu numai deal de unde-i venaboala, i chernd pre top doftorii 0 doftoriteledin lume, dar toti ii zisera ; ca pana nu va dafiului sdu de sotie pe Doamna Chiralina, el nuse va insdnatosi. Imparatul trimise soli pestesoli la Doamna Chiralina, dar fu peste putinta,caci tatal ei nu voià sa o marite.

Auzind feciorul impäratului toate acestea,hotari sa se ducd el insusi sà o ceara delatatAl ei. AO dar spuse toate acestea frateluisau de cruce 0 intr'o zi plecara amândoi 0se facura nevdzuti. Mersera zi de vara pana.seara 0 ajunsera la muma Crivatului, baturala u§a 0 ie0 innaintea lor o baba sbArcità ; 0intreba ce cautd? Ei raspunserd di cer sa-igAzdueasca pAna a doua zi, si sa le spuie pecare drum ssa apuce, ca sa ajunga la impardtiaDoamnei Chiralina.

Baba se uita la dan0i cu mila 0 apoi lezise: V'a§ primi in casd cu mare bucurie ; darmi-e &ic . cd va veni fiul meu 0 va. face peamandoi sloi de ghiata ; duceti-va mai bine lasora mea cea mica, ca ea poate sd va gazdueascd0 sd va spue drumul la Doamna Chiralina.

Feciorul de imparat plecd innainte 0 ajunsela muma Vantului turbat, plecara 0 de acolo0 ajunserd la muma Vantului de primdvara,batura in u0 0 ie0 o femeie innalta 0 tândra0 frumoasä. Aceasth. femeie, cum vazu pe fe-ciorul de imparat, ii zise :

www.dacoromanica.ro

36

Draga Fat-frumos, stiu ca ai plecat sacauti pe Doamna Chiralina s'o iei de so0e ;dar nu vei puteà sa ajungi pana la imparatiaei, fall ajutorul fiului meu. Ramaneti ad; dartrebuie sa. va ascund foarte bine ; caci cum osimti fiul meu ca se afia la mine oameni dupatarâmul celalalt, va omoara. Zicând aceste vorbe,plesni de trei ori din palme si indata sari de pesoba o pasare de aur cu ciocul de diamantsi cu ochii de smarand, si-i baga supt aripipe amândoi; apoi se sui iarasi pe soba.

Nu trecii mult timp si se auzi o dulce va-jiitura de \rant care aducea un miros de tran-dafiri si de rosmarini, usa se deschise singurasi intra in casa un flacau frumos, cu parul lungde aur, cu aripi de argint si cu un bat in manaimpletit cu tot felul de ierburi si flori. Cumintra in casa, zise ma-sei :

Mama, mie imi miroase a om de petärâmul celalalt.

Ti-o fi mirosind, mama, dar p'aicea n'auce cauta oamenii de pe tarâmul celalalt.

Vantul se linisti si se puse la masa; iardupa ce mânca o strachina de lapte dulce decaprioara si baU apa de micsunele dintr'o oalade marmura, se puse la povestit.

Ma-sa, vazandu-1 cu voie buna, zise: Fiulmeu, ia spune-mi unde este imparatia DoamneiChiralina, si cum ar face cineva ca sa o iade nevasta?

Greu lucru ma intrebasi, mama! daraide, treaca mearga :

www.dacoromanica.ro

37

irnparatia Doamnei Chiralina este departe dead cale de zece ani; dar aceasta cale se poateface cat te §tergi la ochi, dad. cineva s'o ducein padurea cea neagra de lânga &la de pa-cura, care arund cu pietre qi foc pana la cer,§i daca o incaleca pe bu§teanul Ielelor, cu carepoate sa treaca garla ; insa. cine aude §i vaspune cuiva, acela sa se fad de piaträ, panala genuchi.

Dupa ce va ajunge la imparatie, trebuie sase fad un cerb de aur 0 sa intre intr'insulca sa ajunga in odaia imparatesei §i sä o fure;cine aude 0 va spune cuiva, sa se fac . depiatra pana la beau. Dupa ce o va lua desotie, muma Crivatului de pisma o sa trimeataun Ovreiu cu ni§te cama0 frumbase 0 mai subtiridedt panza paianjenului ; Doamna Chiralinao sa cumpere cama0: §i daca nu le va uda culacrami de turturica, cum se va imbraca cudansele, va muri ; cine aude 0 va spune cuiva,sä se fad cu totul 0 cu totul de piatra.

Pe cand Vantul spunea toate aceste, feciorulde imparat adormise ; iar feciorul buckareseiramasese de§tept §i auzise tot.

A doua zi, dup.. ce pleca. Vantul d'acasa,feciorul de imparat intreba pe muma Vantului,dad i-a spus fiul sau ceva. : dar ea, teman-du-se sa nu se facà piatra, ii raspunse cd n'aaflat nimic.

Atunci feciorul bucataresei §i cel de im-parat luara drumul innainte, 0 se dusera zide vara pana'n seara, dar cand fu pe la sca-

www.dacoromanica.ro

38

patatul soarelui, auzira un sgomot i un urletmare, apoi vazura o garla mare de pacuráaprinsa, aruncand pietre pan a. la innaltul cer.Feciorul de imparat se sperie ; dar feciorulbucataresei ii zise : nu te teme de nimicvino cu mine in aceastá padure i ta cum ti-oiuzice eu.

Ajungand in mijlocul padurii, zdri busteanulIelelor, incalicara amandoi pe dansul i dandu-ipinteni de trei ori, se prefacu intr'o carutacu doisprezece cai de foc i intr'o clipa sein&Alta pand la vantul turbat i se pogori laportile palatului Doamnei Chiralina. Apoi dupace se detera jos, caruta se prefacii iar busteansi ei ramasera dinnaintea unui palat de zamfir

cu portile de chiparos ; iar la una din ferestresta Doamna Chiralina, imbracata cu haine deaur, tesute cu margaritar.

Cum vazii Doamna Chiralina pe feciorul deimparat, prinse o asa de mare dragoste dedansul, inat cazii la grea boala i ajunse laceasul mortii.

Ce nu facii bietul imparat ca sa o scape ?Dar toate erau in zadar. In cele de pe urmaveni o baba zise : Luminate imparate ! satraesti intru multi ani ! Daca vrei sa se facasanatoasa fiica imparatiei tale, sal .cauti cerbulde aur care canta ca toate pasarile i sa-1aduci in casã numai trei zile, i vei vedea cumse va face s'anatoasa.

imparatul puse sa strige pristavul in toataimpar4ia ; iar, dupa trei zile, feciorul bucata-

si-i

www.dacoromanica.ro

39

resei lovi busteanul de trei ori se facii un cerbde aur frumos, apoi baga intr'insul pe fecioruldeimparat, si se puse dinnaintea palatului.

Imparatul vazand cerbul, se dete jos si in-treba pe feciorul bucataresei, daca-i este devanzare.

Nu-mi este de vanzare, ci de inchiriere,raspunse cu semetie feciorul bucataresei.

Ei bine ! ce sa-mi ceri ca sa mi-1 dainumai trei zile.

Sa-mi dai o mie de bani de aur.Tocmeala se facii si imparatul lua cerbul

0-1 baga in odaia Doamnei Chiralina ; apoise duse la treaba lui.

Cerbul, cum se väzii numai cu DoamnaChiralina, incepii sd cante un antec de dorde pla.ngeau lemnele si pietrele. Doamna Chira-lina adormi, iara feciorul de imparat iesi din cerbsi o saruta pe frunte, apoi intra iarasi in cerb.

A doua zi Doamna Chiralina spuse femeilorsale ea: a visat de doua ori ca a särutat-o unjune frumos. Atunci una din femei, fiind maipriceputa, zise Doamnei Chiralina : ca pe datace va incepe cerbul sa ante, sa se prefaca cadoarme ; si cum se va simti ca. o saruta cinevasa puie mana pe dânsul.

Cum veni noaptea, cerbul incepii sa anteun antec de jale. Doamna Chiralina se prefaciica doarme ; si and veni Fat-frumos a o sarute,il stranse in brate si-i zise ;

D'acum innainte nu vei mai scapà, camult am dorit sa te dobandesc.

www.dacoromanica.ro

40

Ei statura amândoi pana ii apuca ziva: iardrill fu pe la pranz, a venit imparatul §i cufiul buckaresei, ca sa-i dea cerbul. DoamnaChiralina incepil sa planga si nu vrea nici decum sa se desparta de cerb; dar fiul buata-resei ii zise incetinel: Cere dela imparatulvoie sa. petreci cerbul pana afara din oras, caciacolo ne asteapa o caruta cu doisprezece caide foc in care o sa ne ducem la impar4a luiFat-frumos, iubitul tau.

Doamna Chiralina ceru si dobandi dela im-paratul aceasa voe, si petrecu pe cerb cumare alaiu pana afarl din oras ; atunci Afinlovi cerbul de trei ori in burtá si indata sefacii dintr'insul o caruta cu doisprezece cai defoe; apoi luand pe Doamna Chiralina c'o 'lianasi pe Dafin cu alta, sari intr'insa si se facur5.nevazuti. Si dupä ce umblara zi de vara pada:'n seara, ca cuvantul din poveste ce d'acileamult mai ieste, ieOra pe taramul celalalt siajunsera in tara bor.

Imparatul, cum primi stire despre sosireafiului sau, ii iesi inainte cu multime de osti,apoi il insoti cu Doamna Chiralina si facii nuntaimparateasca, care tinii trei zile si trei nopti.

late() zi Doamna Chiralina sedea la fereastrapalatului si se uita la drum, cand iatà unOvreiu cu dm-Iasi de vanzare.Doamna ChiralinaII chema sus si Ilia &ma' cAmasi si mai subtirideck panza Oiajenului si se imbraca cu unadintr'insele. Nu trecu mult si se bolnavi atatde greu, incat ajunse in mana mortii.

www.dacoromanica.ro

41

Afin afla de boala imparatesei i intra pela miezul noptii in odaia unde dormea ea,apoi o stropi peste tot cu lacrami de turturica

ie0 afard ; dar strejani dela ur se duserala Dafin imparat, part c l'au vazut saru-tand pe impkateasa.

ImpAratul, cum auzi, se facii foc de manie,porunci sri. taie capul lui Afin. Dar cand

ajunse la locul de pierzare, Afin zise impkatului :Multi ani sa-ti dea Dumnezeu, impkate !

pentru toata fratia i dragostea mea cdtre tine,te rog sä strangi pe top boierii cei mari aiimparaPei, ca am sa spuiu inaintea lor un marecuvânt, i apoi vei porunci sa-mi taie capul.

Imparatul porunci sal se adune divanul im-paratesc in care sa fie de fata i Doamna Chi-ralina ; i aducand pe Afin, ii zise :

Spune, nelegiuitule, aceea ce ai de spus!Atunci Afin IncepIi a§a :A. fost odat un fecior de imparat care

prinsese dragoste asupra unei fete de imparatde pe tarâmul celalalt, i fiindca nu putea sdtrdleasca fara &Ansa, a plecat impreun a. cu fra-tele sau de cruce, ca ori sa gaseasca orirapue capul prin pustii. Dupa ce umblar a. lu-mea in cruci i curmezi, ajunserd la mumaCrivatului i o ruga sà le spuie drumul careduce la fata de imparat, dupa care plecaseraei. Muma Crivatului ii trimise la muma Van-tului de primAvara care ii gazdui 0 le fagkluisa intrebe pe fiul zau. Ea s'a tinut de vorba ;cki cum a venit fiul sau 1-a intrebat 0 el a

§i-I

sa-§i

www.dacoromanica.ro

42

inceput sa spuie aqa.: imparatia Doamnei Chi-ralina este departe de ei cale de zece ani ;dara aceasta cale se poate face inteo clipealade ochi, daca s'o gäsi cinevâ care sa se ducalin padurea cea neagra de langa gArla de pa-cura, care arunca pietre §i. foc Offal la cer, undeva gasi buqteanul Ielelor §i. va incalica pe dansulca sa treaca &la. Dui:id ce va ajunge la im-paratie, trebuie &á faca din bu§tean un cerb deaur §i sä intre intr'insul ca sa ajunga in od aiaDoamnei Chiralina §i. sä o fure. Dupa ce o valua de sotie, sora Vantului turbat de pisma osa. trimita un Ovreiu cu niqte carna0 mai sub-tiri decat panza paiajenului, §i daca. nu va tisa le ude cu lacrarni de turturica, cum se vaimbraca cu dansele in trei zile va muri.

Dupa ce Vantul spuse toate acestea mume-sei,o jura ca de va spune cuiva ceeace auzit, sase faca cu totul de piatra.

A doua zi, feciorul de imparat intreba pemuma Vantului dacä a aflat ceva dela fiul sau;dar ea temandu se sa nu se faca piatra, iizise Ca n'a aflat nimic. Iar fratele de cruce alfeciorului de imparat nu dormise in noapteaaceea qi auzise tot. Astfel, fait sa spuie fecio-rului de imparat aceasta taina, se duse impreunacu dansul in padurea neagra, incalecara pebu§tean 0 trecura dincolo D .

Cum sfar§i Afin aceste vorbe, se facu depiatra pada la genunchi Afin incepU iara0 qizise :

iDupa ce ajunsera la palatul Doamnei Chi-

www.dacoromanica.ro

43

ralina, fratele de cruce lovi bu§teanul de treiori 0 se fad.' un cerb de aur 0 baga pe fe-ciorul de imparat inteinsul..., Prin aceste cu-vinte, Afin se fad' de piatra pana la bra'''.

Imparatul 0 imparateasa, vazand nevinovatialui Afin, incepura a plange 0. a-1 rugh sa in-ceteze din povestire. Dara el nu voi, ci merseinainte zicând : c ...dupa ce imparatul se cununacu Doamna Chiralina, nu treci." mult 0 impa-rateasa cumpara cloud carna§i dela un Ovreiu,se imbracä cu una dintr'insele 0 indata cazula grea boala. Afin, §tiind din ce venia boala,intra pe la miezul noptii la imparateasa 0 ga-sind-o dormind, o stropi cu lacrami de turtu-rid. 0 o scapa de moarte*. Cum sfar§i Afinaceasta povestire, se fad' cu totul dg piatra,iar Dafin imparat §i cu Doamna Chiralinaplânsera trei zile 0 trei nopti, apoi luara trupulcel impietrit al facatorului lor de bine 0-1 pu-sera in odaia lor ca saii aduca aminte dedansul totdeauna.

Dupà aceea ei traira mai mult timp 0 nas-curd. un copil.

Intr'o dimineata, Dafin imparat intra in casaimparatesei §i-i spuse ea a visat o femeie im-bracata in haine albe, care i-a zis ca daca voe§tesa invieze pe fratele sau cel impetrit, sa taiecopilul lor, sa unga piatra cu sangele lui. Im-paräteasa spuse ca 0 ea a visat tot un astfelde vis : apoi, unindu-se amândoi, aim-A copilul0 stropind piatra cu sAnge, incept' sa se mi§te,apoi invia cum se cade 0 zise :

www.dacoromanica.ro

44

0 doamne! dar greu somn am dormit.E! e! frate, raspunse imparatul : ai fi

dormit mult qi bine .daca nu taliam copilul casä te stropim cu sángele lui. Atunci Afin secresta la un deget cu cutitul i rasa sa curgasAngele sau peste copil, care invie numai intr'oclipa; iar imparatul, de bucurie, porunci sa facaveselie mare in toatã tara.

incalecai p'o §ea i v'o spusei domniei-voastre ash..P'; Notd. Scris de N. Filimon, i publicat pentru intAiaoath in Tdranul roman No. 34 din 1862, a doua oarA inLegende sau Basmele romanilor, partea rt, fasc. 1, 1873.

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS CU PARUL DE AUR

A fost odata ca niciodata : ca de n'ar fi nus'ar mai povesti ; pe cand iaceà plopurrul pere0 rachita micrnele ; de cand se bateau ur0iin coada ; de cand se luau de gat lupii cumieii de sa. sarutau, infratindu-se, de cand sepotcovia puricele la un picior cu nouazeci *inoua de och de fier .5i s'arunca in slava ceruluide ne aducea pove§ti ;

De cAnd se scrià musca pe pereteMai mincinos eine nu crede.

A fost odata intr'o pustie mare un pustnic,0 petreceà singur, singurel. Vecinii sai erau fia-rele padurilor. i ala era de bun la Dumnezeu,incat toate dobitoacele i se inchinau, cand seintalniau cu dansul.

Intr'una din zile se duse pustnicul pe mar-ginea &lei, care curgea pe aproape de co-liba lui, 0 iata vazii ca vine pe apa un sicriaqsmolit §i incleit bine 0 auzi un orcait de copil,iqind dintr'insul.

Statii putin de cugeta, 0 dupa. ce facii ru-gaciune, intra in apa 0 trase cu 0 präjida si-

www.dacoromanica.ro

46

cria§ul la margine. Cand deschise, ce s vaddin el ? Un copila ca de vreo cloud luni : Ii scoasedin sicriu §i cum il lud in brace, ad'.

Acest copil avea un baier atarnat de gat.dacd Ii luà, vazii cä intr'insul era o scrisoare :o citi i aB cä copilul de fata este lepadatde o fata mare de imparat, care alunecase §iea in valurile luniii, i care de frica pa'rintilor,lepada copilul, 11 puse in sicrial §i-i dase drumulpe garld, lasandu-1 in §tirea lui Dumnezeu.

Pustnicul voià din toata inima s creasca.pruncul ce-i trimisese Dumnezeu ; dar cand segandi cd n'are cu ce sa-1 hraneasca, Ii podidiun plans de nu se mai putea. sfar§i. Cazii ingenunchi i se ruga lui Dumnezeu, i o ! mi-nune ! deodata rasari, mare, dintr'un colt alchiliei sale, o vita, §i numai deck crescu §ise innaltä pand la stremina casei.

Pustnicul cauta la dansa i vdzii struguri, uniicopti, altii parguiti, altii agurida §i alçii tocmaiin floare ; indata lua i dete copilului, i vazandca-i mänanca, se bucura din tot sufletul lui §imultumi lui Dumnezeu. Cu struguri crescu co-pilul, pana ce Incepi sá mänance i ate altceva.

Jar daca se mai marl copilul, pustnicul seapuca §i-1 invdta sà citeasca, sa adune radacini,ca sá se hraneasca i sa umble la vanat.

Dar intr'o zi chema pustnicul pe copil §i-i zise:Fdtul meu, simt cà slabesc din ce in ce ;

sunt batrân, precum ma vezi, afla dar ca deazi in trei zile ma duc pe lumea cealaltd. Eunu sunt tatal tau cel adevarat, ci te-am prins

www.dacoromanica.ro

47

pe garlA, unde erai dat 0 pus intr'un sicria§de muma-ta, ca sa nu se mai dovedeasca faptasa cea de ru0ne, fiindcA era fatà de imparat.

DacA voiu adormi somnul cel de veci, careo sa-1 cunoti and vei vedeh cA tot trupulmeu are sa fie rece ca ghiata, amortit 0 teapan,sA bagi de seamA cA o sä vina' un leu. SA nute sperii, dragul tatei ; leul imi va face groapa0 tu vei trage pamânt peste mine ; de mos-tenire n'am ce sa-ti las, deal un frau de cal.Dupà ce vei rAmânea singur, sa te sui in pod,sä iei fraul, s6-1 scuturi, §i indata va veni uncal sA te invete ce sa faci.

Dupa cum zise batranul, aà se intamplA.A treia zi pustnicul, luanduli famas bun dela

fiul sAu cel de suflet, se culcA 0 adormi somnulcel lung.

Apoi indata veni un leu groaznic, nevoiemare ! Si veni rácnind ; cum vazii pe bAtranmort, ii sApà groapa cu ghiarele, iar fiul ilingropà, qi rAmase acolo trei zile 0 trei nopti,plangand la mormant.

Apoi foamea ii dete in tire &A el viaza incA ;se sculà de pe mormAnt cu inima sdrobita dedurere 0 de intristare, se duse la vitA, 0 cumare mahnire vAzii cA se uscase ; atunci i0aduse aminte de vorbele batranului qi se suiin pod, unde gasi &hail ; il scutura, 0 iatá ca.veni un qoimulean aripat, i stand inainte-i, zise :

Ce porunce§ti, stApftne ?Copilul ii spuse calului din cuvant in cuvant

toata Oretenia cu moartea bAtranului, 0 adauga:

www.dacoromanica.ro

48

Iata-m a. aicea singur. Dumnezeu mi-a luatpe tatal ce-mi daduse; ramE tu cu mine; darsa mergem intealta parte, unde sa ne facemcoliba ; aici, lânga acest mormânt, nu §tiu dece, dar imi tot vine sa plang.

Nu a§a, stapane, Ii raspunse calul ; noio sa ne ducem, s locuim unde sunt multi oa-meni ca dumneata.

Cum ? intrebá baiatul, sunt multi oamenica mine 0 ca tata? §i o sá traim cu dan§ii?

Negre§it, Ii raspunse calul.Atunci, daca e a§h, mai intreba copilul,

de ce nu yin ei pe la noi?Ei nu yin, ii mai zise calul, fiindca n'au

ce canta p'aci ; trebuie sà mergem noi la an§ii.S mergem, raspunse copilul cu bucurie.

Iar daca ii spuse c trebuie sa fie imbracat,fiindca ceilalti oameni nu umbra a§à goi, b--iatul ramase cam pe gAnduri ; i calul ii zisesa bage mana in urechia lui cea stânga §i dupa.ce baga mâna, scoase ni§te haine pe cari leimbraca, ciudindu-se ca. nu §tià cum sa le in-trebuinteze ; calul ii invata., i apoi copilul in-caleca pe dânsul §i porni.

Dupd ce ajunse in ormul cel mai aproape,0 se vazii intre multimea aia de oameni, fur-nicând in sus §i in jos, se cam spaimanta co-pilul de atata sgomot, §i umbla tot cu frica,mirându-se de frumusetea caselor 0 de tot cevedeh; bagA insa de seama ca fiecare lucrui§i are rânduiala so. Dar calul, imbarbätându-1,ii zise:

www.dacoromanica.ro

49

Vezi, stapâne, aid toate sunt cu sartul lor ;de aceea trebue s §tii sd-ti faci i tu uncapatdiu.

dupa ce §ezii acolo cdtevà zile, mai de-dându-se cu lumea si mai obisnuindu-se a traiin huetul ce inabuse§te orasele, pleca luandu-sicalul cu sine si se duse pana ce ajunse petarâmul unor zane.

AjungAnd la zdne, cari erau in numar detrei, cauta sa se bage ca argat la dânsele ; a§dII sfatui calul sa faca.

Zanele deocamdatá nu prea voiau sä-I ia inslujba, dar se induplecara la rugaciunile lui §i-1primira.

Calul adesea venid pe la domnul sau, §i.

inteo zi Ii zise sd bage bine de seamd cd: inuna din case zdnele aveau o baie : c acea baie,la caciva ani, intr'o zi hotaritä, curge aur,cine se scalda Intâi, aceluia i se face pa.rulde aur.

Ii mai spuse s vad c. inteunul din tro-nurile casei zanele aveau Q legatura cu treiranduri de haine, pe cari le pastrau cu in-grijire.

Baiatul bagä la cap toate zisele calului,de cate ori aved cite cevà greu de fdcut chemàcalul dd. ajutor. Zanele ii dase voe s umbleprin toate casele ; sä deretece, s scuture, samature, dar numai in camera cu baie sa. nuintre. Insd el, când lipsiau ele de acasa intràsi luà aminte la toate cd te ii ziced calul.

23719 4

§i

§i

9i4

www.dacoromanica.ro

50

Intr'o zi zanele plecara la o sarbatoare, laalte zane §i avura grijä sa porunceasca arga-tului, ca in minutul ce va auzi ceva sgomot incamaruta cu baia, sa rupa o §indrila din strea-§ina casei ca sa le dea. de §tire §i. O. se intoarcadegraba, fiindca. ele §tiau ca. e aproape sä in-ceapa a curge aceasta apa de aur.

Fiul pustnicului pandia ; qi cand vazii minu-nea asta chema numai deck pe cal. Calul iizise sa se scalde ; i el a§a facii.

Ieind din baie, el lua legatura cu hainele,qi o porni la sanatoasa, Ware pe calul lui celcu aripi, cu care sbura ca va.ntul se ducea cagandul. Cum WO, pragul portii, incepura ca-sele, curtea §i gradina a se cutremura §i. a urlaaà de groaznic, incat se auzi pada la za.ne §izanele se intoarsera acasa.

Daca vazura, ca argatul lipse§te, §i hainelenu sunt la locul kr, se luara dupa dansul ; 0-1urmarira din loc in loc pang ce, and era sapuie mana pe dansul, el trecii hotarele kr,apoi statil.

Cum il vazurä zanele scapat, se catranira denecaz, ca nu putura sa-1 prinda. Atunci ele iizisera :

Ah ! fecior de lele ce mi-ai fost, cumde ne amagisi ? Arata-ne macar sa-ti vedemparul.

i resfiranduli parul pe spinare, ele se uitaiicu jind la dansul, §i li se scurgeau ochii. Apoizisera :

A§a par frumos nici noi n'am mai vazut !

0

www.dacoromanica.ro

51

Fii sanatos; dar incai f5 bunatate de ne &áhainele. .

El insa nu voi, ci le opri §i le 1115 in loculsimbriei ce avea sa ia dela zane.

De ad se duse intr'un ora§, i§i puse o b5§icäde cirvi§ in cap, §i merse de se rug5 de gra-dinarul imparatului ca sa-1 primeascá argat lagradina imp5ratesca. Gradinarul nu prea voiàsa-1 asculte ; dar dup 5. multa rug5ciune il primi ;il puse s5 lucreze la pamânt, s5 care ap5, saude florile, il invata sa curete pomii de omizi§i brazdele de buruieni. Fat-frumos lua in captot ce-1 invaà gradinarul, stapanul säu.

Imp5ratul avea trei fete ; §i a§à multa grijaii dase trebile imparaliei, incat uitase de feteca trebuie sà le marite.

Intr'una din zile, fata cea mai mare se vorbicu surorile ei, ca sä duca fiecare cate un pe-pene ales de dansa la masa impgratului.

Dup5 ce imparatul se puse la masa', venirà§i fetele §i aduse fiecare cate un pepene petipsii de aur §i ii puser5 dinaintea imp5ratu1ui.

Imparatul se mir5 de aceasta fapfa, §i chem5statul imp5r5.tiei sa-i ghiceasc5 ce pilda sà fieas ta.

Adunandu-se sfatul, talar5. pepenii, §i dup5ce fazur5 c5 unul se cam trecuse, al doileaera tocmai bun de mancare §i. al treilea dasein copt zise:

ImpArate, s5 tr5.e§ti multi ani; pilda astainsemneaz5 varsta fetelor Mgriei tale, §i ca asosit timpul ca SA le dai la casa bor.

www.dacoromanica.ro

52

Atunci imparatul hotari sa. le marite. Dete,deci, sfoara in tara de aceastä hotarire ; 0chiar de a doua zi incepura a veni petitoridela cutare 0 dela cutare fecior de imparat.

Iar dupa ce fata cea mai mare 10 alese mire peun fiu de imparat, care-i Orli mai frumos, sefad.' mare nunta imparateasd. 5i dupä ce sfar-0ra veseliile, plecara imparatul cu toata curteaca sa petread pe fiica-sa pana la hotarele im-paratiei sale. Numai fiica imparatului cea maimica ramase acasa.

Fat-frumos, argatul dela gradina, vazand ca.0 gradinarul se duse cu alaiul, chiema calul,incaleca, se imbraca cu un rand de haine dincele luate dela zane, pe care era campul cuflorile ; §i dupà ce-0 rasa parul sau de aur pespate, incepii a alerga prin grádina in toatepartile, fara sa fi bagat de seama ca fiica im-paratului il vedea de pe fereasträ, caci odaiaei dà in grádina.

Calul cu F at-frumos strica toata gradina, 0cand vazii ca veselia lui facuse paguba, desca-lica, se imbraca cu hainele sale de argat §iincepii a drege ceeace stricase.

and veni acasa gradinarul §i vazii stria-ciunea ce se facuse, se lua de ganduri ; incepiia certa pe argat de ce n'a ingrijit de gradina,0 era atat de suparat, cat p'aci era sa-1 bath..

Dar fiica imparatului, care privia dela fe-reastra toate acestea cerii gradinarului sa-i tri-mita nitele flori.

Gradinarul facii ce fad]. 0 aduna de prinwww.dacoromanica.ro

53

colturi cAtevh floricele, le lega §i le trimise im-paratesei celei mici. Ea, daca primi florae, iidete un pumn de bani §i-i trimise raspuns saierte pe bietul argat, cã nu este el de vina.

Atunci gradinarul, vesel de un dar ale, defrumos, i§i puse toate silinele, §i in trei sapta-mani fad' gradina la loc, ca §i cum nu s'ar fiintAmplat nimic intr'insa.

Nu mult dupa aceasta, fata imparatului ceamijlocie i§i alese §i ea un fecior de imparat,§i-1 lua de barbit. Veseliile tinura ca §i lasora-sa cea mare ; iar la sfax§itul veseliilor opetrecii §i pe &Ansa imparatul 'Ana la hotareleimparatiei sale. Fata cea mica a imparatuluinu se duse, §i ramase acasa, prefacându-se deastadata ca este bolnava. .

Argatul gradinei, cum se vazu iar singur,vru sa se veseleasca §i el ca toti slujitorii culla ;insa, fiindca el nu se puteà veseli cleat cubidiviul sau, i§i chiema calul, se imbraca cualte haine: cerul cu stelele, i§i lasa parul pespate, §i calca toata gradina.

and baga de seama ea' iar farâmase totul,se imbraca cu hainele sale cele proaste, §i,bocindu-se, incepu sã dreaga ceeace stricase.

Ca §i de celalalt rand, gradinarul voind sa-1carpeasca, fu oprit de fata cea mai mica a im-paratului, care ceruse flori, trimitandu-i §i. doipumni de bani, §i vorba sa. nu se atinga deargat, nefiind el vinovat. Gradinarul se puseiar pe munca. §i dadii gradina gata in patrusaptamâni.

www.dacoromanica.ro

54

Imparatul facuse o vânatoare mare, §i fiindcascapase de o mare primejdie, ridicA un chioscin padurea aceea, §i chemase ca sa. se serbezemântuirea sa, pe toti boieri i slujitorii curtiila o masa infrico§ata ce pregatise acolo. Toticurtenii se dusera la chemarea imparatului nu-mai fiica sa ramase.

Fat-frumos, vathndu-se singur, chema calul,si voind sd se veseleasca §i dansul, imbraca.hainele : cu soarele in piept, luna in spate §i

doi luceafäri in umeri, Ii rasa parul de aurpe spate, incaleca calul si-1 incura prin gradina.

Atat se stricase acum gradina, incat nu maiera chip de a o drege. Iar daca väzii aceastael, incepii a se tângui, se imbrka, iute cu hainelelui cele de argat, si nu §tià de unde sä inceap6.meremetul.

Mania grädinanilui trecii orice hotare, candveni §i vazii acea mare präpädenie. Dar candvoi sa-1 dea pe foi, pentruca nu ingrijise de grä-dina, fiica imparatului Ii cerii flori, dela fereastrã.

Gradinarul da din colt in colt si nu stia cesa faca ; in cele mai de pe urma, cata §i maigasi vreo doua floricele, care abia scapase decopitele calului cu aripi, i le trimise, §i fatade imparat Ii porunci sd ierte pe bietul argat,pentru care ii dadii trei pumni de galbeni.

Se apuca de croi din nou, §i in §ase sapta-mâni abia putii face ceva care sa mai semenea gradina, iar argatului Ii fagadui o santa debataie, sora cu moartea, de s'o mai intamplauna ca asta, i sä fie gonit.

www.dacoromanica.ro

55

Imparatul se luase de ganduri, vazand pefiica-sa tot trista. Ea acum nu mai voià sl iasaafara nici din cas/. Hotari dar sa o mgrite; §iincepii a-i spune de cutare §i de cutare fiu deimparat. Ea nu voia sä auda de niciunul.

Iar daca vaziz asa imparatul, aduna iar sfatul§i boierii §i ii intreba ce s/ faca ? Unul dinboieri ii zise sa facg, un foi§or cu poarta pededesubt, pe unde sa treaca toti fii de imparat§i de boieri; pe care-I va alege fata, sa1 lo-veasca cu un mar de aur ce-1 va tine in mâna,§i dupa acela s'o dea. imparatul.

A§a se §i fad'. Se dete sfoar/ in tara caeste hot/rirea imparatului sg se adune cu mic§i mare §i sä treaca pe sub poarta.

Toti trecura; dar nu lovi pe niciunul. Multicredeau ca fata n'are nevoie sa se marite. Insaun boier batran, trecut prin ciur §i prin dar-mon, d'aia care auzise, vazuse §i patise multe,zise sa treaca. §i oamenii curtii ; trecii §i gradi-narul §i bucatarul cel mare §i vataful, §i slugile§i vizitii, §i toti rânda§ii, dar geaba ; fata nulovi nici pe unul.

Se facii intrebare daca n'a mai ramas cinevanetrecut, §i s'a aflat ca a mai ramas un pea%Wit de argat dela gr/dinarie, cheIe§ §i dosaditde n'are seaman pe lume.

Sa treaca §i acesta, zise imparatul.Atunci chem./ §i pe argatul cel chele§ §i-i

zise sä treaca §i dansul, dar el nu cuteza : apoicam cu caraiala, cam cu sila, fu nevoit sa treac6,§i daca trecii, fata 11 lovi cu marul.

www.dacoromanica.ro

56

Argatul incepii a tipa 0. a fugi tinandu-secu mAinele de cap, zicand ca i-a spart capul.

, Asta nu se poate ! este o gre§ala ! fatamea nu e de crezut sa fi ales tocmai pe che-le§ul asta.

Nu putea, vezi, sa se invoeascA imparatul ada pe fie-sa dupA argat, de§i il lovise fata cumarul.

Atunci puse a doua oara O. treaca lumea ;§i de a doua oara fiica-sa lovi cu marul in captot pe chele§, care iarA0 fugi, tinându-se cumAinile de cap §i tipAnd.

Imparatul, plin de mahnire, iar 4i lua vorbainapoi, 0 puse de a treia oara sa treaca toatAlumea.

Daca vzaii §i vazii imparatul ca 0 d'a treiaoara tot pe chele§ il lovi fata, s'a plecat lasfatul imparatiei, §i i-a dat lui pe ficA-sa.

Nunta se facu cam pe ascuns, §i impAratulapoi ii oropsi pe amandoi, §i nu mai voià sa§tie 0 sa audá de dân§ii ; atAta numai ca desilä, de mila, ii primi sa locueasca in curtea pa-latului.

Un bordeiu intr'un colt al curtii li se detespre locuinta, iar argatul se fad' sacagiul curtii.

Toate slugile impäratului radeau de dânsul,0 toate murdariile le arunca pe bordeiul lui.InAuntru insa calul cel cu aripi le adusese fru-musetile lumii: nu era in palaturile imparatuluiceeace era in bordeiul lui. .

Fiii de imparat cari venisera in petit la fiicacea mica, se imbufnara de ru§inea ce patise,

www.dacoromanica.ro

57

pentruc a. fiica imparatului alesese pe cheles,se invoir a. intre dan§ii ca sa porneasc a. oastemare impotriva lui.

Imparatul simti o mare durere, cand auzi ho-tarirea vecinilor sai ; insa ce sà faca ? se pre-gati de ,rasboiu, i nici ca. avea incotro.

Amandoi ginerii imparatului se sculara cuoaste §i venira in ajutorul socrului lor. Fat-frumos trimise §i el pe sotia sa, ca sa roagepe impárat a-i da voie sa mearga, i el la baltae.

Du-te dinnaintea mea, nesocotit-o : fiindca,iata, din pricina ta mi se turbura lini§tea ; numai voi sa \TA vad in ochii mei, nemernicilorce sunteti!

Dar, dupa mai multe rugaciuni, se indupleca,porunci sa-1 lase sa care §i el macar apa

pentru o§tire.Se pregatirá i pornira.Fat-frumos, cu hainele lui proaste i Ware

pe o martoaga schioapa, pled. inainte. OstireaIi ajunse intr'o mla§tina, unde i se namoliseiapa i unde se muncia ca s'o scoata, tra-gand-o and de coada cand de cap, cand depicioare.

Rasera o§tirea §i imparatul cu ginerii ceimai mari ai sai i trecura inainte.

Dupa ce insa nu se mai vazura dan§ii, Fat-frumos scoase iapa din noroiu, i§i chema calulsail, se imbraca cu hainele campul cu florile

porni la campul bataliei, ajunse i se suiintr'un munte apropiat, ca sa vada care parteeste mai tare.

§i

si

www.dacoromanica.ro

58

()stile, daca, ajunsera, se lovira; iar FAt-frumos,vazand c oastea vrajmasa este mai mare lanumar si mai tare, se repezi din vâful mun-telui asupra ei, i ca un vartej se invartia prinmijlocul ei cu palosul in mânA, i taià in dreaptasi in stanga, pe oricine

Asa spaima dete iuteala, strAlucirea hainelorsi sporul calului sau, incat oastea i toti cutotul o rupsera d'a fuga, apucand drumul fie-care incotro vedea çu ochii, imprästiindu-se capuii de potarniche.

Iar imparatul, dupd ce vazii minunea, mul-tumi lui Dumnezeu, cä i-a trimis pe ingerulsau de 1-a scApat de mâna vrajmasului si seintoarse vesel acasa.

Pe drum intalni iarái pe Fät-frumos, prefacutin argat, muncind sa-si scoatá iapa din noroiu ;si cum era cu voie buna, imparatul zise lacativa ;

Duceti-va de scoateti pe nevoiasul aceladin noroiu.

N'apucara s'a. se arze bine, si veni veste laimparatul c vrajmasii lui cu ostire si mai mares'au ridicat asupra lui.

Se gati dar si el de rasboiu, i pleca s'o in-tAlneascA. Fat-frumos iar se ruga sa-1 lase sipe dânsul Sal mearga i iar fu huiduit.

Dar dacA dobandi voie, porni iar cu iapalui. Fu si de astadata de ras si de bataie dejoc, and 1-a va.zut ostirea c iar se inomo-lise si nu putea sa-si scoath. iapa din noroiu defel, de fel.

intalnia.

www.dacoromanica.ro

59

II lasara inapoi ; dar el ajunse §i acum mainainte la locul de lupta, prefacut in Fat-frumos,calare pe calul cu aripi, §i imbracat in hainelelui cele cu cerul cu stelele.

c4tile deter6. In tampene §i in surle *i selovirà ; iar Fat-frumos daca vazu c. vrájma§iisunt mai puternici, se repezi din munte. §i-ipuse pe goana.

imparatul se intoarse iar vesel, multumindlui Dumnezeu de ajutorul ce i-a dat §i iar po-runci osta§flor sa scoata din noroiu pe nevoimulde sacagiu. Iar el era impacat cu cugetul sau§i se bucura in ascunsul sufletului sau de iz-banzile sale.

ImpAratul se mahni pana in fundul inimiisale, cand auzi ca vrajma§ii se ridica de a treiaoara cu oaste §i mai mare §i ca a ajuns la ho-tarele imparatiei sale cata frunza §i iarba; unplans il napadi de sa fereasca Dumnezeu! §iplanse, §i planse, Ora ce simti ca-i srabescvederile. Apoi i§i stranse ,§i dansul toata oastea§i porni la batalie cu nadejde in Dumnezeu.

Fat-frumos, porni §i el tot pe otopina lui.Iar dupa ce trecu toata oastea, fficand haz

de dansul cum se muncia ca scoata iapadin noroiu, se imbraca cu hainele cele cu soa-rele in piept, luna in spate i doi luceferi inumeri, i§i FAs . parul de aur pe spate, incalecacalul §; intr'un minut fu iaräi pe munte, undea§tepta sa vada ce s'o intampla.

Se intalnira o§tile, se lovira din mai multepaqi §i se taiau unii pe altii fara crutare; atat

sa-§i

www.dacoromanica.ro

60

erau de inver§unati osta§ii. Iar cand fu catreseara., and fa:zit ca o§tirea vrajmasa era sa iain goana pe a imparatului, unde se repeziodata Fat-frumos din munte, ca un fulger ; §iunde traisni in mijlocul lor, incat se ingrozirade nu mai §tiau ce fac. Strälucirea hainelor luiFat-frumos, pana inteatata orbise §i zapacisepe vrajmas, de nu mai §tiau ostile unde seafla. Fat-frumos lovia cu pala, de svanta, intoate partile. Groaza intrase in inimile protiv-nicilor si ii turbase de i§i uitaserd do batalie,ci cautau cum sd se mantueasca cu viata. 0luara la sanatoasa cad incotro vedeau cu ochii,and- navala unii peste altii, rupeau gâ-turile. Fat-frumos insa Ii gonia si-i secera cupala ca pe buruienile cele rele.

Imparatul 11 vazii sangerat la mAna, la carese crestase insu§i, §i ii dete naframa sa ca sase lege. Apoi se intoarse acasa izbaviti de pri-mejdie.

Cand venira, gäsiva iara pe Fat-frumos innoroiu cu iapa; §i iara§i porunci de-1 scoase.

sosind acasa, imparatul cazii la boala. deochi §i orbi. Toti vracii si toti filozofii cad ci-tiau pe stele fura adu§i, §i nimeni nu puturasa-i dea nici un ajutor. Intr'una din zile scu-lAndu-se din somn imparatul, spuse ca a vazutin vis un batran care i-a zis ca daca se vaspala la ochi i daca va bea lapbe de caprdro§ie salbatica, va dobandi vederile.

Auzind astfel ginerii sai, pornirà cu totii, ceidoi mai mad singuri, fara s ia §i pe cel mai

de-si

www.dacoromanica.ro

61

mic, si fara a voi sa-1 lase macar a merge im-preuna cu dansii. Iar Fat-frumos chemã calulsi merse cu dânsul prin smarcuri, gasi caprerosii salbatice, le mulse si and se intoarse,se imbraca in haine de cioban si iesi inainteacumnatilor sai cu o donita plina cu lapte deoi. Ei il intrebara ce lapte are acolo ; iar elle raspunse, prefacandu-se ca nu-i cunoaste,ca duce lapte de capra rosie la imparatul carevisase ca-i va veni vederea, dad. va da acellapte pe la ochi. Atunci ei se incercara a-i cum-para laptele ; dar ciobanul le raspunse ca lap-tele nu-1 da pe bani ci ca, daca voesc sa aibalapte de capra rosie, a se zica ct sunt robiilui, si sa rabde ca sa le puna pecetea lui pespinarea lor, macar ca ei au sã se duca si sanu mai dea pe la dansul.

Cei doi gineri se socotira cà ei pentrucasunt imparati si gineri de imparat n'o sd lepese nimic; se lasara deci, de le puse pecetealui in spinare, si apoi luara laptele si-1 aduseravorbind intre dasii, pe drum : de se va incercanerodul sa zica ceva, 11 facem nebun, si totnoi vom fi mai crezu0 decat dânsul.

Se intoarsera la imparatul, ii detera laptele,se unse la ochi si bail : dar nu-i ajutd nimic.Dupa aceea veni si fiica cea mica la imparatulsi-i zise :

Tata, iatd, ia §i acest lapte, pe care iladuse barbatul meu ; unge-te si cu dansul, asate Tog.

Ce lucru bun a facut nataraul de bar-www.dacoromanica.ro

62

batul tau, raspunse impar2tu1, ca sa faca 0acum ceva de isprava? N'au putut face nimicginerii mei ceilalti caH m'au ajutat a0 de multin rasboaie, 0 tocmai el, natângul, o sa-mipoata ajuth? i apoi nu v'am spus, a n'avetivoie a va mai ardta inaintea fetei mele? Cumai cutezat sá calci porunca mea?

Mal supui la oHce pedeapsa vei binevoisa-mi dai, tata; numai unge-te, a§à te rog, 0cu acest lapte ce ti-1 aduce umilitul tau rob!

Imparatul, daca vdzii cá atat de mult se roagafiica-sa, se indupleca 0 lua laptele ce-i adusese,0 apoi se unse cu dânsul la ochi o zi, se unse0 a doua zi, 0 cu marea sa mirare simti capar'ca incepuse a zari ca prin sità; §i. daca semai unse si a treia zi, vazu cum \rad toti oa-menii cu ochii luminati 0 limpezi.

Dupa ce se insanato0, dete o masa marela toti boierii 0 sfetnicii imparatiei, 0 duparugaciunea lor primi §i pe Fat-Frumos sa §adain coada mesei.

Pe cand se veseliau mesenii 0 se chefuiau,se scula Fat-frumos, 0 rugAndu-se de iertare,intreba :

Marite imparate, robii pot eclea cu sta-pânii lor la masa?

Nu, nicidecum, raspunse imparatul.Apoi daca este asà, si fiindca lumea te

§tie de om drept, fa-mi 0 mie dreptate, §iscoala pe cei doi oaspeti caH sed d'a dreapta§i d'a stânga Mariei tale, ca.ci sunt robii mei;

www.dacoromanica.ro

63

0 ca sa ma crezi, pune sa-i caute §i vei vedeaa sunt insemnati cu pecetea mea in spinare.

Cum auzira ginerii imparatului, o bagara pemaneca 0 marturisira ca asa este ; indata furanevoiti a se scula dela masa 0 a sta in picioare.

Iar, catre sfar§itul mesei, Fat-frumos scoasenaframa care i-a fost dat-o imparatul la batalie.

Cum ajunse naframa mea in mAinele tale,intreba imparatul: eu am dat-o ingerului Dom-nului care ne-a ajutat la fasboiu.

Ba nu, Marite Imparate, mie mi-ai dat-o.Apoi daca este a§a, tu e§ti acela care

ne-ai ajutat?Eu, Marite Imparate.Nu se poate, adause iute imparatul ; 0

daca vrei sa te cred, arata-te a§a cum era atunciacela caruia am dat naframa.

Atunci el se scula dela masa, se duse dese imbraca cu hainele cele cu soarele in piept,luna in spate §i doi luceferi in umeri, i§i lasaparul pe spate 0 se intatia imparatului §i latoata adunarea.

Cum il vazurä mesenii, indata se ridicara 0se minunara ; Fat-frumos era atat de mandru0 stralucitor, incat la soare te puteai uità, darla el ba.

Imparatul, dupä ce lauda pe fiica-sa pentrualegerea sa cea buna, se dete jos din scaunulimparatiei §i ridica in el pe ginerile sau, Fat-frumos ; iar el, cea dintai treaba ce fad', fude a dà drumul din robie cumnatilor &di, 0 in,

www.dacoromanica.ro

64

toata imparatia se facii bucurie mare. Erameu p'acolo, §.1 la masa impàrateasca :

CAram mereu la vaträ, lemne cu frigarea.Duceam eu la mask glume cu cAldarea;

Pentru care capatai :

Un nApAstroc de ciorbd ;sfântä de cociorvA

Pentru cei ce-s lungA vorbA,

incklecai p'o §a, i v'o spusei d-voastra a§à.Si mai incalecai p'o lingura scurta, s'o dai

pe nasul cui n'asculta.Notd. Povestit de tata Intre anii 1834-1820.Publicat pentru prima oath in Tdranul Roman No. 24

si 25 din 1862, a doua oath in Legende sau Basmele Ro-mdnilor, Partea 1. 1872.

§'o

Si

www.dacoromanica.ro

BALAURUL CEL CU 5APTE CAPETE

A fost odata ca niciodata : ca de n'ar fi nus'ar mai povesti ; de cand faceà plopurru pere§i rachita micvnele; de cand se bateau ur§iiin coada; de cand se luau de gât lupii cu mieiide se sarutau, infratindu-se ; de cand se potcoviapuricele la un picior cu noudzeci §i nouà deoch de fier i se arunca in slava cerului de neaducea povqti;

De când se scria musca pe pereteMai mincinos cine nu crede.

A fost odata intr'o tara. un Balaur mare,nevoie de cap. El aveà apte capete, traia intr'ogroapa, §i se hrania numai cu oameni. andie*ia la mcmcare, toata lumea fugia, se inchideain case §i sta ascunsa pftna ce-§i potolia foameacu vre un drurnet pe care il trägea ata lamoarte. Toti oamenii locului se tanguiau deräutatea si de frica Balaurului. Rugaciuni §i cAtein luna §i in soare se facusera, ca s scapeDumnezeu pe biata omenire de acest nesatiosBalaur, dar in de§ert.

Fel de fel de fermecatori fusera adugi, insAr5maserà rqinati, cu vrajele lor cu tot.


66

In cele din urma', dacA vazii Imparatul catoate sunt in desert, hotari ca sa dea pe fiicalui de sotie, §i jumatate imparätia sa, aceluivoinic, care va scApa tara de aceastä urgie, 0dete in §tire la toata lumea hotarirea sa.

Iar dupá ce se duse vestea in tara, mai multivoinici se vorbira sa mearga impreuna la panda§i sa mantueascá tara de un a§à balaur infri-co§at. Ei se intelesera intre dan§ii ca sä facaun foc la marginea cefatii, care era mai apro-piata. de locul unde traia Balaurul, §i in carecetate era scaunul imp'afatiei, §i acolo sa steàsa privigheze pe rand ate unul, pe când ceilaltis5. se odihneasa ; §i ca nu care cumva acelace ar fi de panda sa doarma §i sa vie Balaurulsal manance d'a gata, fäcura lega.tura ca acelacare va la.s sà se stingl. focul, sa fie omorit,drept pedeapsa daca va dormi cand ar trebuisa fie de§tept.

Cu ace§ti voinici se intovarasi §i un om verde,pui de Roman, §tii colea, care auzise de Paga-duinta Imparatului §i venise sa-§i incerce §i elnorocul.

Pornira, deci, cu totii, §i aleserá un locaproape de groapa, §i se pusera la panda..

Pandira o zi, pandira doua, pandira mai multezile, §i nu se intampla nimic. Iar cand intr'unadin zile, cam dupä sfintitul soarelui, pe candera de rand viteazul nostru sa pa.ndeasca, ie§iBalaurul din groapa §i se indrepta care voiniciicare dormiau pe langa foc.

Viteazului care priveghia, i se tad' inima catwww.dacoromanica.ro

67

un purice, dar imbarbatandu-se, se repezi,unde se arunca mare asupra balaurului cu sabiagoala in mama, si se lupta cu dansul, pana Iiveni bine, si harst ! ii taie un cap, harst !mai taie unul, i asà cate unul, Cate unul, panaii taiè sase capete.

Balaurul se svarcolia de durere i plesniàdin coada, de te luau fiori de spaima ; viteazulnostru insa se lupta de moarte si obosise ; iartovarasii sai dormiau dusi.

Daca vazii el ca tovarasii sai nu se desteapta,Ii puse toate puterile, se mai arunca odataasupra grozavului Balaur taiè i capul ce-imai ramasese. Atunci un samge negru lasa dinea, fiara spucata, si curse, si curse, pana cese stinse i foc si tot.

Acum ce sa faca viteazul nostru, ca sa nugaseasca focul stins, cand s'or destepth tovarasiiIui; caci legatura era ca sa omoare pe acelacare va rasà sa se stinga focul. S'apuca maiintai i scoase limbile din capetele balaurului,le baga in san i iute, cum putii, se sui intr'uncopac inalt, si se uità in toate partile, ca deva vedea undeva vre-o zare de lumina, sal seduca. i sä ceara nitel foc, ca sa atate si el peal lor, ce se stinsese.

Catá intr'o parte si intr'alta si nu vazii nicaierilumina. Se mai uita odata cu mare bagare deseamà i zari intr'o departare nespusa o scan-teie ce abia. licãrià. Atunci se dete jos si oporni intr'acolo.

Se duse, se duse, pana ce dete de o padure

§i-i

§i-i

www.dacoromanica.ro

68

in care intalni pe Murgi15, i pe care il opriin loc, ca sal mai intarzie noaptea. Merse dupaaceea mai departe i dete peste Miaz5.-noapte,

trebui sa o lege si pe dansa ca s. nu deapeste Murgila. Ce sá faca, cum sa dreaga casà izbuteascA? 0 rug5 ajute a lua un co-paciu in spinare, care, ziceà el, il tAiase delaradäcina : o invata el sa se puie cu spatele säimping5, pe and el tot cu spatele la copacde ceala1t5. parte va trage cu mainile, ca sà-ipice in spinare, si sa'-1 ia s5 se dua la treaba lui.

Miath-noapte, de milá si de rugaciunea ceifacil, se puse cu spatele la copaciul, care i-1

ar5t 5. viteazul, i pe and impingea, el o leg5de copac cobz5 i porni inainte c5. n'avea vremede perdut.

Nu fad.' mult5. care i intâlnI pe ; darlui Zorila nu prea ii da mesii a sta mult devorb5, cci, zicea el, se duce dup5. Miaz5-noapte,pe care o luase in goana.". Facii ee fad' si-1

puse i pe ansul la buna randuia15, ca i peceilalti doi, dar cu mai mare bataie de cap.Apoi plea inainte si se duse 'Dana ce ajunsela o pestera mare, in care Arise focul.

Aci dete peste alte nevoi. In pesterai acolotfaiau niste oameni uriasi cari aveau numaiate un ochiu in frunte. Cerii foc dela dansii;dar ei in loc de foc, pusera mana pe dânsul

legara. Dup 5. aceea asezará si un cazan pefoc cu apà si se g5tiau s5.-1 fiarb 5. ca sa-1m5nânce.

Dar tocrnai and era sa-1 arunce in aldare

si

Zoril5.

www.dacoromanica.ro

69

un sgomot se auzi, nu departe de pesteraaceea ; toçi ieirà, i lásara pe un batran de ailor ca sa faca asta treaba.

Cum se vazü viteazul nostru singur, numaicu unchiasul, Ii puse gand ram Unchiasuldeslega ca sa-1 bage in cazan ; dar voiniculindat a. puse mana pe un faciune asvarli dreptin ochiul batranului, II orbi, i apoi fara sa-ideh ragaz a zice nici care! ii puse o piedica

facii vant in cazan.Lua focul dupa care venise, o apuca la sana-

toasa, i scapa cu fata curata.Ajungand la Zorila, Ii dete drumul. Dupa

aceea o tuli la fuga i fugi panal ce ajunse laMiaza-noapte, o deslega i pe dansa i apoi seduse i la Murgila pe care-I trimise sa-si vadade treaba.

and ajunse la tovarasii si, ei tot mai dor-miau. Nu inceouse. vezi, Inca a se arath albulzilei, atat de lune. fu noaptea, fiindca voiniculIi oprise cursul, i asa avU timp destul sa co-linde dupa focul care-i trebuia.

N'apuca sa at4e focul bine, si tovarasii sai,desteptandu-se zisera :

Dar lunga noapte fu asta, mAi vere!Lunga, da, vericule, raspunse viteazul.

Si se umfla din foale ca sa aprinda focul.Ei se sculara, apoi incepura a seiintinde

a casca; dar se cutremurara and vazura na-mila de lighioana langa dtnii -un'Oac desange cat pe colo. Sgaira ochii i cu mare mi-rare bagara de seama ca capetele balaurului

Ii

si.i

si

www.dacoromanica.ro

70

lipsesc ; iar viteazul nu le spune nimic din celece patise, de tearna sa." nu intre ura intre0 se intoarsera cu totii in ora§.

Cand ajunsera in cetate, toata lumea se ve-selia cu mic cu mare de uciderea balaurului,da lauda sfântului ca trecuse noaptea aia lunga,mai ajunsera odata iar la ziu i ridich 'Ana ininaltul cerului pe mântuitorul kr.

Viteazul nostru, care vazuse 0 el lipsa ca-petelor, nu se framântà deloc cu firea, fiindcase §tià curat la inima, §i porni catre curtea im-parateasca, ca sa vada ce s'o alege cu capetelefara limbi; caci el intelesese cá aici trebuiesa se joace vreo dracie.

Pasami-te, bucatarul Imparatului, un Tigannegru i buzat, se dusese de-a minune sa vadace mai ala, bala, pe la flacaii ce stau de panda.

daca dete peste daqii dormind i pestedihania spurcata fara räsuflare, el se arunca cusatarul dela bucatarie §i-i taiè capetele. Apoimerse la Imparatul cu capetele i i le ardta,fälindu-se ca el a facut izbAnda.

Iar Imparatul, daca väzii ca se infatirazabucatarul curtii cu izbAnda, lath o masa mare,ca sa-1 logodeasca cu fii-sa, i puse in gind casa faca o nunta unde sa cheme pe toti

Tiganul arata la toata lumea hainele sale,pe care le umpluse cu sange.

and ajunse viteazul nostru la palat, Impa-ratul cu voie buna qedea la masa ; iar cioro-pina sta in capul mesei pe qapte perne.

im-paratii.

www.dacoromanica.ro

71

Cum ajunse la ImpAratul, ii zise voinicul :Prea Inaltate ImpArate, am auzit c oare-

cine s'ar fi laudat catre Maria Ta c6. el ar fiucis pe balaur. Nu e adevarat, Maria Ta, eusunt care 1-am omorit.

Minti, mojicule, striga tiganul inganfat.poruncia slujitorilor sa-1 deh afara. Impa-

ratul, care nu prea credeh sa fi facut Tiganulasta voinicie, zise :

Cu ce poti dovedi zisele tale, voinicule ?Zisele mele, raspunse'viteazul, se pot do-

vedi prea bine ; porunciti numai ca mai Intaisa se caute daca capetele balaurului, care staucolea la iveala, au §i limbile lor.

SA caute, sa caute zise bahnita.El insa o cam bagase pe manica, dar se

prefaceh cxi. nu-i pasA.Atunci cautara si la nici unul din capete nu

gasira limbA ; iar mesenii inmarmurirA, Cad ceva sä zica asta.

Tiganul, care o sfeclise de tot §i care secaià de ce n'a cdutat capetele in gura, maiinainte de a le aduce la Imparatul, striga :

Dati-1 afara câ e un zmintit §i nu §tie cevorbqte.

Imparatul insA zise :Tu, voinicule, va sa zica ne dai sa inte-

legem ca, acela a omorit pe balaur, care vaarath lirnbile.

Fugi de-acolo, Imparate, zise tiganul caretremuth ca varga §i se ingalbinise ca ceara,

www.dacoromanica.ro

72

nu vezi cà calicul asta este un desuchiat, carea venit ad sd ne amageascä?

Cine amageste, raspunse voiniculsä-si ia pedeapsa.

El incepir a scoate limbile din san si a leardta la toata adunarea, si de ate ori arataate o limb, de ata.tea ori cadea si ate operna de sub Tigan, pada' ce, in cele din urmA,cäzir si el de pe scaun, atat de tare se spe-Hase dihania.

Dupa aceea voinicul nostru spuse toate atea patit, si cum a fdcut de a tinut noaptea atatde mult timp.

Nu-i trebui imparatului sae, se gandeasca multsi sä vada cd voinicul care vorbia avea dreptate;si cum era de suparat pe Tigan pentru

minciuna lui cea nerusinata, porunci si nu-mai cleat se aduse doi cai neinvatati i doisaci de nuci ; leg5. pe Tigan de coadele cailor

sacii de nuci i le dete drumul.Ei o luard la fuga prin smarcuri ; i unde

cadea nuca, cddea i bucatica, pana ce s'a pra.padit i Tigan si tot.

In urma, pregatindu-se lucrurile, dupd atevazile facir nuna mare, si luä Românasul nostrupe fata ImpAratului de sotie, i tinir veseliemare 0 nepomenita mai multe sdpfdrnani,purndu-1 si in scaunul imparatiei ; iar fata Ia-crárn i multumi lui Durnnezeu ca a sca-pat-o de slutenia pämântului, de harapina spur-cata.

Eram i eu p'acolo i dedeam ajutor la

linistit,

miselia

www.dacoromanica.ro

73

nunta, unde Car= apA cu ciurul, iar la sfAr-§itul nuntii adusera un co§ de prune uscatesa arunce in ale guri Caseate.

Inealecai p'o eà i v'o spusei alà!

Povestit de tata intre 1838-1842.Publicat pentru intaia oarA in Taranul Boman din 1862;

a doua oarA intr'o brosuricA, Basinesau Povest populare;a treia mini in Legende sau Basmele Romdnilor., Parteaa 1872.

www.dacoromanica.ro

FATA SARACULUI CEA ISTEATA

A fost odata ca niciodata ; ca de n'ar fi, nus'ar mai povesti ; de cand faceh plopu§orul pere§i rachita migunele ; de cand se bateau ur0iin coada ; de cand se luau de gat lupii cu mieiide se sdrutau, infratindu-se ; de cand se potcoviàpuricile la un picior cu nouazeci i noua de ocade fier §i se arunca in slava cerului de neaducea pove§ti;


A fost odata un om o femeie. Ei erauatat de saraci incat n'aveau dupa ce bea. apa.Nici tu casa, nici tu mask nimic, nimic, darnimic n'aveau dupa sufletul lor. Muncia bietulom de dimineata pana seara tarziu, alaturi cumuierea, de-i trecea na.'durlile, ca sa dea§i ei in spor, ba-

Se tinea, vezi, norocul dupa dan0i ca pul-berea dupa caini, cum se zice.

Umblau cu tarabutele de colo pana colo,ca sä se statorniceasca §i ei la un loc, nu ga-siau. Caci cine era sa-i primeascä pe ei, doicalici, cu liota de copii dupa dan0i.

i

l

www.dacoromanica.ro

75

Adica uitasem sa va spuiu. Aveau acesti oa-meni o spuza de copii. Din acesti copii, ceimai mari erau fete, iar baietii erau marunteisi stau pe lânga dansii ca ulcelusele.

Sa uu va fi dus Dumnezeu vreodata sa fitifata, cand venia omul dela muncd, ea v'ati filuat campii. Iesiau toti afara inaintea lui, jigaritisi hartaniti, ca niste netoti, subtiratici si. piti-gaiati, ma rog, lesinati de foame, si tabaraupe bietul om cu gura : tata, mi-e foarne, tatamor de foame.

Tatal lor se zapacià si nu stia catre care sase intoarca mai intAi, §i le da toata agonisealalor dintr'o zi. Dar de unde sá le ajuriga cebruma le aducea. el ? Abia puneau pe o masea.

Bietul tat'sau si biata ma-sa, de multe orise culcau nemâncati. Li se rupea, inima de mila,dar n'aveau incotro. Si ca sa-si linisteasca copiii,el le fagaduià ca a doua zi are sa le aducamai mult. Astfel, mai cu sosele, mai cu momeleadormiau si bietii copii, cu nadejde ca a douazi are sa fie mai bine.

Dintre toti copiii, fata cea mare era maitacuta si mai cu judecata. Ea ramanea cu su-rorile si fratii cei mai mici, cand se duceauparintii la munca, vedeà de dansii, ii mustruluiàsi ii povatuià sa fie mai cu rabdare, mai ing5-duitori, ca sa nu se amarasca 'Ana inteatatparintii. Dar, bate toba la urechea surdului.Adica, de ! ce sa zici ? Ar fi fost si ei, poate,mai ingaduitori, si mai cu rabdare, dar burta

www.dacoromanica.ro

76

le da ghies i Ii faceà de multe ori sa, fieneintelegatori.

Intr'acestea boierului pe mosia caruia se aflauacesti oameni, ca i urgisiti de Dumnezeu, ise facii mila de ei, i intr'o zi, când veni omulsä se roage pentru salas, el ii zise :

Omule, te vad harnic, muncesti de te spe-testi, i doi in tei te vad ca nu poti legà. Iata,eu ma indur sa-ti dau un petec de loc, sä fiede veci al tau. Du-te de-ti alege petecul ce-tiva placea, i apuca-te numai decat sa-ti faci unbordeiu.

Bogedaproste cucoane, i Dumnezeu saprimeasca. De unde dai sä isvorasca, raspunsebietul om ; se duse alese un petec deloc si pana seara groapa pentru bordeiu odete gata.

Nepartea lui. Cum se brodi ca locul ce-sialesese, sä fie alaturi cu al unui taran bogat

mAndru, de nu-i ajungea cineva cu prajinala nas.

Peste noapte, nu stiu cum se facii, nu stiucum se drese, ca o vita d'ale bogatului caziiin groapa i muri.

A doua zi de dimineata bogatul, vázandu-si vitamoarta, sari cu gura mare asupra saracului, IIlila de piept i cu el târas se duse la curteaboierului, sa le faca judecata.

Boierul se mira and ii vazu intreba cecauta ?

Taranul cel bogat zise!Boierule, acest prapadit de om, venetic

§i

www.dacoromanica.ro

77

in satul nostru, n'ar mai avea parte de el!dupa ce ti-ai facut pomana, de i-ai dat un petecde loc, el tocmai 1a.ng5. mine §i-a ales salifaca bordeiu! Una la mama. Bag5 de seama,ca dupa ce e särac, apoi e §i cu nasul pe sus.Al doilea, groapa ce §i-a facut pentru bordeiu,dup5 ce Ca e mare foarte, apoi n'a avut grijasa o acopere peste noapte cu cevh, numai casa-mi facä mie paguba, §i mi-a cAzut o vitaintr'insa de §i-a rupt junghietura. Judeca d-taacum, nu e dator sä mi-o plateasca?

El zice ct n'are cu C. Si ce-mi pasal miede asta ?

Boierule, raspunse i saracul umilit §i culacramile in ochi cat pumnul. Boierule, n'amce zice, omoara-m5., spanzura-ma, n'am ce face,daca a dat pacatul peste mine. AO este cumzice bogata§ul meu vecin. i fiindca lui Dum-nezeu ii place dreptul, drept sa-ti spuiu, ce edrept : Am sapat o groapà, §i o groapa mare,ca s5 incapa bordeiul pe toti ai mei, dar nicica m'am gandit ca sa-i aduc paguba. i nicin'a fost la sufletul meu cugetul de mandr;e,caci n'aveam pe ce ma mandri, când mi-amales loc langa casa d-lui. Acum lumineze-vdDumnezeu, boierule, i judecati dupa dreptate.

Boierul stà in cumpana. Nu tià cui sa deadreptate.

Vedea el cà saracul a cazut in pacate ; darfãrá voie. Dup5 ce se gandi el nitel, zise :

Bre, oameni buni: Eu am sa vä fac treiintrebari ; cine le va deslega mai bine, a ace-

www.dacoromanica.ro

78

luia sa. fie dreptatea. ra dau ragaz trei zile,gAnditi-va. Dupa trei zile sa veniti §i. sa-mighiciti intrebarile. Tine-ti bine minte. Inthiaintrebare sun'a a§a:

Ce este mai gras in lume?A doua :Ce este mai bun ?Si a treia :Ce aleargA mai iute?Aide, duceti-va acum. Dar sa mai ti.ti una :

daca nici unul din voi nu va ghici vreuna dinintrebarile mele, sa. §titi ca. unde va stau pi-cioarele, o sa va stea §i capetele.

Amândoi impricinatii se intoarserà la caselelor. Bogata§ul, lauclAndu-se cA el are sa ghi-ceasca, fiindca ce lucru poate fi mai urr deca'ta spune ca porcul sau din ograda este maigras, deoarece sta slanina pe dânsul de opalm5 ; iar saracul plângeà de potopi pamantul,Ondindu-se ca ce o sa spuie el.

DacA ajunsera fiecare la ai sai, bogata§ul eravesel ca are sa-§i castige pricina, iar saraculse puse pe gAnduri §i tot ofta. Copiii se adu-nard pe lânga dansul, se uitau ; dar nu cute-zau sa-1 intrebe cevh. Incepura §i ei a plânge;§i se facir acolo la clân§ii, o plangere §i o je-lanie de te luau fiori de mila.

Nurnai fata cea mai mare i§i lua inima indinti 0-1 intreba ce are de este 20. trist?

Ce sa am, fata mea ? Iatà pacate dela Dum-nezeu. Boierul ne-a indatorat sa-i ghicim ni§teintrebari, pe cari nici oamenii cei procopsiti

www.dacoromanica.ro

79

nu i le-ar putea spune, necum un sarman prostca mine.

Ci spune-ne §i noua, ca doara d'om puteath-ti dam vr'un ajutor.

Ca ce ajutor ati putea voi th-mi dati,voi care nu §titi Inca cum se manânca ma-maliga.

Te mirg, tata, la ce am putea fi buni §inoi. Si ce strica daca ne vei spune §i. noua ?

Atunci saracul zise: iaca, iaca, iaca ce ne-a zisboerul sä ghicim; caci de unde nu, ne va stàcapul unde ne stau talpile.

Fata cea mare se puse pe ganduri §i dupace mai cugeta ea, ce mai cugeta, se apropiède tata-sau §i ii zise :

Ia lath, tata, nu mai fi a§5. mahnit. Nune lath Dumnezeu pe noi sa pierim.

Cand te vei duce la boerul sa-i dai raspuns,ti-oi spune §i eu ceva. Si poate ca va da Dum-nezeu sä scapi cu fata curata dinaintea lui.

Saracul parii a se mangaià oarecum ; daranumai inima lui §tia. Nu voia, vezi, s5-0 maimahneasca §i copiii.

In dimineata cand fu a se infati§h la boerulca sa-i ghiceasca intrebärile, fie-sa ii spuse cace sä raspunza. Saracul se arata a fi multumit,dara se indoia.

Se infati§ara inaintea boerului. Bogata§ul,mandru §i cu pieptul deschis; saracul, umilit §istrans la piept de sta sa-i crape sucmanul celsdrentuit de pe dansul.

Boerul intreba pe bogAta§:

,

www.dacoromanica.ro

80

Ei bade, ce este mai gras pe lumea asta ?Bogatasul raspunse cu curaj :

Apoi de, cocoane, ce sä fie mai grasdeck porcul meu din ograda, care are grasimeape el de o palma de groasa.

Minciuni spui, faspunse boerul.Si intreband i pe saracul, el raspunse cu

sfiala:Apoi de, cucoane, eu zic cu mintea mea

a proasta ca pamântul s5 fie mai gras pe lumeaasta, ca. el ne da toate bunatatile pe cari leavem.

Ash este, räspunse boerul.Acum zise bogatasul iarA:

Ce aleargä rnai iute pe lumea asta ?Armasarul meu, cucoane, rdspunse boga-

tasul ; ca alearga peste v.i i dealuri, când iidau drumul, de nu-i vezi copitele.

intrebAnd i pe saracul, el rdspunse :Apoi de, cocoane, capul meu nu ma duce

asa departe, fara deck, dau socoteala ca, nimicnu aleargä asà de iute ca gandul, ráspunsesaracul.

Tu ai dreptate. Cela aiureaza.In cele din urma mai intreba odata pe bogatas :

Ce este mai bun pe lumea asta?Nimic nu este mai bun pe lumea asta,

milostive stapane, räspunse el, ca judecata ceadreapta a Märiei tale.

IntrebAnd i pe sdrac, el raspunse :Eu boerule, cu prostia mea ma duce

gAndul sà crez ca nimic nu e mai bun pe lu-

--

Si

si

www.dacoromanica.ro

81

mea asta ca Dumnezeu, care ne suferA pe lumecu toate rautatile noastre.

Adevarat, a§a este, zise boerul.5i intorcandu-se catre bogataq adaoga :

Esi afara, Oran viclean si mojic ce esti,sau pui acum deli trage la talpi atata cat nupap duce.

Bogatasul esi cu coada intre picioare.Si chemand mai aproape pe sa'rac, il intreba

cu un grai blajin :Spune-mi bre, omule, cine te-a invatat

pe tine sa raspunzi ash de potrivit, caci dincapul tau ala secu nu crez sa fi ie§it cuvinteaqa intelepte.

Bietul sarac se cam coda.. Nu-i venea saspuie drept, de teama sa nu pateasca ceva.Dar dad se vazir incoltit, spuse tot adevárulprecum era.

Atunci boierul, mirandu-se in sine de iscu-sinta fetei saracului, ii porunci, ca a doua zisa vie cu fata la curtea boereasca. Ea sa fienici imbraoata, nici desbracata, nici &glare, nicipe jos, nici pe drum, nici pe langa drum.

Curn auzi saracul unele ca acestea, incepira se boci si a se vaicara, de nu-ti venea sä-1mai auzi, si se intoarse la ai sai.

Fata cea mare, cand auzi cele ce-i spuse :Nu te teme, tatuca, ii zise ea, ca-i viu eu luide hac. Numai sa-mi cauti doua mate.

Cum se facii dimineata, fata aruncà pe dansaun volog. 1) lug matele la subtiori, incaleca peun tap si pleca la curtea boereasca.

1) plasa.23719 6

www.dacoromanica.ro

82

Mergand astfel pe drum, ea nu era nici Ware,nici pe jos, caci ii da de pamânt cand un picior&and altul, tapul fiind pitic; umbla nici pe drum,nici pe langa drum, caci tapul nu tineh drumuldropt. Aci trecea pe langa ale un gard saapvice cate vr'un lastar dela vreun pomivr;aci trecea de cealalta parte. Nu era nici im-bracata, nici desbracata, cu vologul aruncat pe&Ansa.

i a§a, cu chiu, cu vai, ajunse la curtea boe-reasca. Cand o vazura boierii 0 oamenii curtii,venind a§5., incremenira. Boierul, vezi, nu voiàO. se dea ramas, 0 porunci s6. dea drumul ladoi zavoi ce i tineh la curte in lant. Ace§tiacum vAzura alaiul cu care venia fata saracului,se repeziri la &Ansa, dar ea dete drumul indatamatelor, §i zavozii se luara dupä dansele, iarfata saracului ajunse la scara boiereasca, a§aprecum ii poruncise boierul.

Vazand §i aceasta iscusinta. a fetei, boieruln'avu incotro, §i fu nevoit s'o primeasca. Atunciporunci sa o fereduieasca 1), o imbraca cu ni§tehaine ca de mireasa 0 hotari sa o dea dupàun fecior ce-1 avea boierul pe lang a. dansul,care il slujeà cu credinta.

DupA ce o vAzii boierul curatita 0 ferche-zuita ca o mireasà, 0 cum aveh ea 0 pe vinoincoace, i se pArii mai frumoasa de cum eraatunci ; ce-i abatir lui, ca. pofti sa o OA el denevasta, mai cu seama c6. era burlac, 0 se cu-nuna cu dansa. Mai inainte de a se cununh,boierul zise dinsei : eu te iau de sotie ; dar sa

1) Sä o imbthezewww.dacoromanica.ro

83

tii ca tu n'ai voie sá judeci niciodatA. Cara demine. Ea primi.

Dupa ce trecii cat trecii dela cununiaboierul se duse odata in treaba lui pe mo§ie.In lipsa lui venira doi tarani cu o prigonire lacurte. Afiand cà boierul nu este acasa, i Ara%

zand pe cuconita intr'un ceardac, ei incepurasa se jeluiasca la &Ansa. Ea asculth §i tacea.

Unul zise : Aveam sa ma duc pana in cutareloc., insa o roata dela caruta mi se stricase. Numai puteam inhama iapa la caruta cu trei roate,mai cu seama ca era a fata. Atunci m'am rugatde vecinul meu, asta care e de fatá, ca sa-miimpi-umute el o roata. El, ce e drept, asearami-a imprumutat roata ce i-am cerut, cu gindca azi pAna in ziva sa ma duc la treaba mea.Cand, ce sa vedeti, cinstiti boieri? Asta noaptemi-a fatat iapa un manz.

Taranul cel cu roata, Ii tale cuvantul i zise§i el : «Nu-1 credeti cucoana, sa va tie Dum-nezeu! Roata mea a fatat mânzul .

Cucoana asculta din cerdac i tacea.Taranii ateptara ce mai aqteptara, i daca

vazura ca cucoana nu le face nici-o judecata,intrebará :

Da unde-i dus boierul, cucoana ?Ia s'a dus, raspunse ea, sa vada un lac

de malai ce-1 avem pe marginea unui iaz, cain toate noptile ies broa§tele dintr'insul sa ma-nance

Taranii se uitara lung §i plecara. Ajungand

lor,

inalaiul.

www.dacoromanica.ro

84

la poarta ograzii boierqti, ei incepura a se in-intreba unul pe altul.

Ca ce fel de vorb6. fu aia a cucoanei,ma nea asta ? Cum se poate broatele sa mA-nânce malaiul?

Ce se sfatuira ei, ce vorbirk cä numai se in-toarser6. s intrebe pe cucoana, ce vorba. fu aia.

Dac6. venira dinaintea cerdacului, iar prinseraa intreba:

Da bine, cucoana ca ce A. fie vorba cene-ai spus-o? Poate-se ca broa§tele sa manâncemalaiul?

Nu §tiu daca.bromtele poate sa m4nâncemalai, au ba, raspunse cucoana; darroata nu poate sa fete manji.

Tocmai atunci i§i venirà i t6.ranii de acaskAcum intelesera §iretenia vorbei cucoanei, semirarä de atata intelepciune §i se imp5.caracum §tiura ei mai bine.

Viind §i boierul acasa, intreba :Cine a mai fost p'aci in lipsa mea ? Ce

s'a mai petrecut?Ce sä fie ? raspunse ea. Iaca, iaca, cine

a venit i lack ce s'a int'amplat cu ei, i cele-am zis eu.

Boierul cum auzi, Ii zise : Fiindca ai calcatfagaduiala §i. ai judecat f Ara mine, nu mai putemtrail amândoi. Iaçi ce pofte0 dela mine §i ce-tieste mai drag in casa mea, i sa te duci latatä-fau, acasa.

Cucoana zise: Vorbele tale, barbate, suntsfinte pentru mine, pentruc6. de aceea barbatul

§tid ca

www.dacoromanica.ro

85

este barbat. Nu sunt vinovata intru nimic, cacin'am judecat pe acei jeluitori, ci le-am spusnumai unde este st5panu1 bor. Dar daca. d-tagasesti cu cale sa ma gonesti, eu ma. supun,f gra sä cartesc, §i-ti multumesc inca. din adânculsufletului pentru bunatatea ce ai de a ma lasasa-mi aleg ce mi-e mai drag din casa dumitale.Un lucru te mai rog, fiincica ma gonesti lasa-masa ma. mai veselesc odata si eu in casa dom-nului meu 0 barbat. Da o masa si chiarna peprietenii nostri si cunoscuti sä petrecem im-preund' i sa ne chefuim pentru cea din urmaoath.

Boierul se indupleca, si porunci de facii omasa d'alea infricosatele, unde chema prieteniisi pe cei mai de aproape ai lor. Sezura, seinveselirä si se chefuira cat le ceru inima.Cucoana insa tot indesa paharele boierului siel le tot bea. Si mai dete unul si Inca unul,'Ana il fad.' cuc. Se imbata boierul de se co-clise turtd. Atunci 0 cucoana il i-a frumusel laspinare, fara sä mai simta boierul cevh, 0-1duse la tata-sau acasa, unde il puse pe cuptorde dormi [Dana se trezi.

A doua zi, cand se destepta boierul va-zandu-se in astfel de hal, intreba unde se alias ?Cucoana ii raspunse :

La tata acasa. and m'ai gonit dela d-tami-ai dat voie sa iau din casa dumitale ce mi-ofi mai drag. Aceea am si facut. Nimic nu mi-afost drag deck barbatul. Nu cred sa ma tiide rau, pentru cd. mi 1-am luat.

www.dacoromanica.ro

86

Când auzi boierul asemenea vorbe cu noima,se gAndi ce se gAndi, apoi raspunse ;

Aidem, nevasta, acasa §i. sá trAim ca insan de rai ; acum pricep eu ce odor de femeieam dobandit.

i m'am suit pe 0 §eaam spus-o a§à.

M'am suit pe o roata§i-am spus-o toata.

www.dacoromanica.ro

COTO5MANUL NAZDRAVAN

A fost odatA ca niciodatA ; cA de n'ar fi, nus'ar mai povesti ; de cand fAceà plopusorul peresi rAchita micsunele ; de cand se bAteau ursiiin coadd ; de când se luau de gat lupii cumieii de se sArutau, infrAtindu-se ; de cand sepotcovia puricile la un picior cu nouAzeci sinouA oca de fier si se arunch in slava ceruluide ne aducea povesti.


A fost odatA o pereche de oameni. Ei n'aveaucopii. Intr'o zi, fiind cu voie bunA, zise barbatulcAtre femeie :*

Soro, dela mila lui Durnnezeu noi n'avemcopii. SA mergem pe camp si ce vom gAsi,aceea sá ne fie copil.

Bine zici dumneata, frate. Asa sA facem,dacA astfel ai gAsit d-ta cu cale.

Vedeti ca ei traiau bine si nevasta nu esiadin cuvantul barbatului, nici cat negru sulotunghie.

FAcurA o azimA, luarA si niticA 1egum5, lepuserA la traistA si plecara.

www.dacoromanica.ro

88

Aide aide, mergand povestiau, qi radeau, i

cu ochii in toate pdtlile cdutau.and lath ca deterd peste un pisoi jigdrit,

jigdrit §i. urduros ; il luard 0 il aduserd acasd.Il ingrijird §i-1 crescurd ca pe copilul bor. Dece trecea, d'aia se fa:ceà mai frumos, pandse facii un cotovnan numai de drag sd pri-ve§ti la el.

Nu mai puteau de bucurie oamenii, caci aveau0 ei pe ce pune ochii in . casa lor, cand sesculau dimineata. Mai inainte casa li se pareapustie.

Coto§manul era un pisic cuminte. oareciinu se mai sldveau prin casa aceea. and qedeaucasnicii la lucru iarna, in nopti d'ale lungile §ispuneau la znoave 0 la ghicitori, cotoiul sta.15.ngd da.n0i 0 torcea. and stdpana casei faceala ciorap, pisoiul se juca cu ghemul. Dar nu-1incur* fereasci Dumnezeu. Cum faceà el,cum dregea, se juca a0 de frumurl, incatghemul nici nu se desfd§ura, nici nu se incurca.Cate odatá il lua in labutele lui de dinainte,tiindu-1 ca un om, 0 se trantia cu el pe spate ;altadatd il fAcea sa se dea d'a rostogolul, lo-vindu-1 cu Cate o labd §i se repezia dupd dansulca dupd oareci.

Cand stdpanul casei se juca cu dânsul, ferit-asfantul sd-1 sgaraie, pare cdli pilise ghiarele.and 11 mangaia, cuno§teà el ca-1 iube§te §ise intorceh i el cu labutele qi mangaià pestapanu-sau, dar tot cu ghiarele ascunse, o man-gaiere lina ca mátasa.

www.dacoromanica.ro

89

Pe langd acestea era ash de cuminte, incatcasnicii Ii lasau sa ingrijeascd de pui i sa ledea de mancare ; iar cotosmanul nici nu se&idea sà dea la ei. El nu era de cei ce-sibagd botul prin toate vasele. Cat despre oalacu smântand nici pomeneald nu era fi prinsvreodata la ea or sa dea cu prastia prin bu-catelele de friptura de pe grátar. Era un matoicum nu este altul in ziva de azi.

Nu mult dupa aceasta, femeia se simti in-greunata.

Atunci sa fi vdzut bucurie pe casnici, incatnu-i tinea pamantul. Iar cand fir la facere, näsciiun copilas gras i frumos i sandtos.

Crescir copilul si se facii mare. Nu se despartea de pisoi nici cat ai da in cremene.Arna.ndoi se jucau, amandoi mancau la masa,amandoi se culcau.

Pdrintilor copilului nici nu le trecea prinminte sà oropseasca pe cotosmanul. Ba incdingrijea ca i pe copilul lor, fiindca ziceau ei,a intrat cu norocul in casa lor, este ugurliu,adicd dobandise un copilas.

Dela o vreme incoace insa, vdzurd cd dauindardt. Unde pand aci era belsugul in casalor, acum ajunserd negustori grei ca fulgul peapa, cum se zice. Cu toate acestea perecheade oameni nici nu se gandia a carti impotrivalui Dumnezeu. Ea era multumitd ca dobandisecopil i alt nimic.

Mai trecii ce trecir i amandoi bdtranii dard

Ii

sa-1

www.dacoromanica.ro

90

ortul popii, ramaind in urma lor casa toacá si osarAcie lucie.

Copilul se alese cu cotosmanul. Dupa cevazii ch nu mai are de nici unele, si nici parinti,se puse pe un plans de-ti era mai mare jaleade dansul. Atunci cotosmanul ii zise :

Stapâne, nu te credeam ash de slab deInger. Esti cu mine. Nu te intrista ash de mult.Precum parintii tAi au ingrijit de mine, asà sieu sunt dator sa ingrijesc de tine. i precurntu nu m'ai deslipit de langa tine, nici cat aiclipi din ochi, a§a si eu nu ma voiu deslipi detine pana. ce nu te-oi cApatui, nu te-oi vedeaom in randul oamenilor.

Pasami-te cotosmanul era názdravan. Baiatulinsä ramase cu ochii bleojditi la dansul, candil auzi vorbind.

Plecara. amandoi. Cotosmanul inainte ; baiatuldupa dansul. Ajungand intr'o padure, gasirä oscorbura mare si si-o alesera de locuinta.

Cotosmanul fad' un culcus stapanului sauacolo numai din fulgi de pasari, de se cufundAin puf cand se culca. Ii aduceh demâncare side baut. Ii tinea de urat si spuindu-i fel de felbasme si snoave.

,

El ii spunea ce va sa zicä cantatul greerilor,ce insemneaza saritura locustelor prin iarba; ilfaceh sa inteleaga ch dragostea intre frati estenesfarsita ca apa fantânei ce curge pe aproapede locuinta lor. Cand se plirnbau arnandoi princate un luminis din padure, ori esiau la camp,ii arath toate floricelele si i le spuneh pe nume.

www.dacoromanica.ro

91

Copilul nu se domirià de ce cocorii umbrain0ruiti tramba ; de ce rândunelele se duc 0yin; de ce privighetorile cânta a§à frumos; iaraciuhurezii, te apucä racori de groaza, cãnd iiauzi. §i coto§manul ii spunea. pe §art toate, 0-1faceà sa priceapa cà aici pe pamftnt toate suntcu rânduiala bor.

Scorbora o tineà aà de curata, incat ti-eramild sa calci pe acolo.

Nici ca. se slava vre-o goanga pe la ei, peacolo. Coto§manul nu lash pe -baiat sa punamama pe nimic. Toate, el le face5..

Baiatul se facuse flacau de insurat. si-i zisepisoiul :

Stapane, acum ti-a venit vremea sä teinsori.

Bine, sa ma. insor, raspunse flacaiapl ;dar eu n'am de nici unele. Sunt golan pe cumma vezi : sula 0 caciula. .

De asta nu te ingriji, ca este de mineingrijita de mai inainte. Tu numai sa faci ceti-oiu zice eu. De azi inainte sa. §tii ca te nu-mesti Matahuz imparat.

Nu trecu mult dupa aceasta 0 coto§manulse duse a cauta fata, sa.-0 insoare stapânul. Sevede ca el ochise, caci se duse drept ca peciripie la palaturile unui boer mare. Cum ajunsela poarta, se dete de trei ori peste cap 0 sefacii om.

Iar daca dete ochii cu boierul, el zise :Boierul, stapanul meu, Matahuz imparat,

www.dacoromanica.ro

92

mergand la vanatoare, nu intalnià decat pasa-rele mititele.

Nu era vaunt,Vrednic de impárat,

El treceh inainte lasandu-le sa-si vada deousoare.

*i ce trebuinta am eu oare sa stiu dacastapanul tan, Matahuz-imparat, n'aveà norocla vanat ?

SA-0 tai cuvantul cu miere, boerule ; dardaca vei voi sa ma.' asculti pan a. in slat-sit, veiafla cä solia mea are sa-ti aduca veselie.

Ei bine, vorbeste cat vei voi, te ascult.Dar nu stiu de ce, bag de seama cä in graiu-rile tale este ceva mierloit.

Pareri, cinstite boerule. Precum vremeainchisä zamisleste visuri spaimântoase, ash poateca. voi fi avand si eu peri rad, §1 te insealaparerile.

Bine, bine ; sfarseste, precum ai inceput.i ash., luminate boerule, cum iti spu-

neam, stapanul meu nu bAgà in seama posi-dicul de vanat ce-i tot esia inainte. Rasbatiipadurea prin toate colturile ; dara pare ca sevorbise toate lighioanele ca sä nu iasa de princulcusurile lor. Scarbit de prostia fiarelor sal-batice ce stau pitulate, sthpanul meu hotari A.se intoarca acasa. and, deodata, pe piscul unuimunticel ce se ridica semet din raristea padurii,zari o caprioara sprintena cu ochii blajini.

Fu de ajuns o uitatura ; caci ii 110 inima.

www.dacoromanica.ro

93

Stapanul meu Matahuz-impa'rat, se luA. dupadansa. Caprioara fugi, el dupa ansa. Dar ea,mai iute de picior, il las 6. pe urma 0 veni dese ascunse in culcupl asta. Iar pe mine matrimise sa-i caut inima, qi sa-i dau in man a. pehotomana de caprioara.Pentru aceasta am venitla d-ta 0 te rog sa-mi dai ajutor ca sa maintorc cu isprava bunA.

Mai, da calendroi mi-ai mai fost ! SO.-pAnul tau, Matahuz-imparat, mult trebue sa ficautat pana sa gaseasca un puschiu ca tine ...

De mine zi ce vei pofti, boerule ; darsA, nu cazi in ispita s6. te atingi de imparatul,stapanul meu; ca. uite, se face lucru dracului.

Nici,ca m'am gindit la una ca asta. DarimpAratul, vanatorul tau, sa vie sa-0 caute ca-prioara.

i fiindc a. vorba, vorba aduce, coto0nanu1 0boerul statura la taifas, si se intelesera la cu-vinte. Ei hotariea ca SA vie Matahuz-irnparat,sa dea ochi cu fata boerului.

Intorcandu-se cotorianul la stapanul sau, iispuse cum a izbutit in solia lui qi pusera lacale ca in sarbatoarea viitoare sa mearga im-preuna.

Baiatul nu se putea domiri cum de sa meargael a0. golanet. Iar coto§manul nu-i da ragazsa se gAndeasca la d'alde-astea, ci il lua cuvorba pe departe si cu un cusur subtire il faceasa priceapa ca are s6. fie fericit.

Trecurá zile ca ziva de eri §i veni sarba-toarea ateptata.

www.dacoromanica.ro

94

Coto§manul lua pe stapanul säu 0 pleca cuel in petit. Mersera, ce mersera, 0 ajungandinteo padure, aproape de palaturile boieruluicelui cu fata, se oprira. Balatul ramase adumbritintr'un crangulet verde; caci era gol pistol. Iarcoto§manul o rupse d'a fuga spre curtea boie-rului celui mare.

Cum ajunse, incepii a strigh cat il lua gura :Sariti, sariti ! ca ne-au jefuit hotii.

Toti cu totul ie0ra sa vadA ce s'a intam-plat. Coto§manul abia rasuflând 0 cu spaimain fata, zise boierului:

Da bine, boierule, in cuprinsul dumitalese poate ca ziva namiaza mare sâ ne calcehotii ?

Unde ? Cum ? Ce s'a intarnplat? intrebaboierul.

Ce sa fie? Iaca tocmai cand veneam cuMatahuz-impArat, stapanul meu, sa-ti vedemfata, o ceata de haiduci pusera mana pe noi,au jefuit pe stapanu meu panA la camar ; iareu ma. strecurai, 0 pe ici mi-e drumul, aler-gai intr'un suflet sali dau de veste 0 sa cerajutor dela d-ta. Abia, uite, am scapat cuzilele.

Bre ! strigA boierul. Cum se poate unaca asta, ca sa." jefuiasc 6. hotii, p'aproape depalaturile mele, pe Matahuzul tau imparat ?SA sara cu mic cu mare inteajutor !

Acum este de prisos, boierule. Talhariiau luat-o la sanatoasa. Mai bine dä-mi un randde haine, ca sa duc stapanului meu, gi &à poata

www.dacoromanica.ro

95

veni pana ad. Cat pentru talhari, fii pe pace,cá va §tii el ce sa faca pentru clansii.

Lua hainele ce-i dete boierul, 0 se intoarsela stapAnul sau. Dupa ce 11 mbràc i.1 invatacum sa se poarte la boierul, pleca cu dânsul.

AjungAnd, Ii ie§i boierul inainte primicu toata cinstea.

Cand fura in casà, Matahuz-imparat se totuith pe dânsul. Oamenii casei incepura sa §op-tiasca §i sa-0 dea coate, zicand ori ca esteprea fudul acest Matahuz-imparat, sau ca esteprost.

Coto§manul, bagand de seama, zise boierului:Ma rog sa nu-ti fie cu suparare ; dar stapanulmeu n'a purtat pânt acum ash haine proaste.Numai deck boierul porunci sa-i aduca altelenumai in fir. Pana una alta, Cotosmanul sedete pe lânga stapanul sau, §i pe furis ii deteghiold §i-i §opti la ureche, ca sa se tie sa nuse tot uite pe dânsul ala CA pro§tii i ca mojicii.

Dupace se imbraca cu hainele cele bune,el se tinii bine 0 nu se mai uita asupra lui;apoi intrara in vorba si se ispravi cu bine.

nici ca se puteh altfel. Caci ginerele de§iera Matahuz-imparat, dar boiul lui cel maret,chipul cel bine facut 0 alb ca zapada, trupu-§orul lui cel tras ca prin inel i inalt ca Unbrad, facea mai mult decat toata imparatia §icleat toata boieria.

Dupa ce hotari ziva de cununie, pleca. Pan6atunci bietul flacau se främanta cu Ondul ceo sa faca el §i unde o sa-§i duck mireasa.

si.-1

www.dacoromanica.ro

96

Coto§manul nu-i dadii raspas sA se mai On-deasca, ci cu fel de fel de glume i snoave iifurà gindurile inveselià.

and fu ziva hoaritä pentru cununie, se du-sera iara.0. amândoi. Boierul ramase incremenit.De unde se asteptà sa. vie cu oaste curire ,ca un imparat, ma rog, 11 vazu viind caun cioflingar, i incepu a se indoi qi a se codisa deà fata dupa dânsul.

Cotosmanul mirosi indata cam cum mergesiretenia, si luä pe boier d'o parte zicându-i :

Boerule, s. nu-ti fie paraxin unde ne vezica am venit numai amândoi. Iaca, iaca, iaca,cum merge treaba : curg foile de zestre caploaia la parintii lui Maahuz-imparat. Iar elnu voe§te nici in ruptul capului sã ia pe alta,fara deal pe fata dumitale. Pad* se impo-trivesc la una ca asta. Eu ins6. 1-am indemnat

indemn mereu sà te aib. de socru. VeziCa §tiu eu ce stiu. Casa ca a dumitale i cin-stita, i laudata, nu se mai gase§te pe lume ;§i flacau ca MAtahuz-imparat ba, ba, ba, mairar. Apoi casa ce o sà tie asta pareche aresa fie fara seama. Pentru aceasta i stapânulmeu, ascultându-ma, s'a hotarit sà o ia faravoia parintilor i sa. se traga la moqiile lui, s.traiasca acolo ca un boier mare.

Frumos cuvintezi tu, dar eu stiu ca. bine-cuvântarea parintilor intäreqte casele fiilor.

Dar mai este §i alta poveste, raspunse sicotorlanul. Cu sluta in vatra casa ajunge sa

si-1

§i ma-

si-1

www.dacoromanica.ro

97

fie cu up prin pod §i cu ferestrele pe subpat. Mai bine :

SA munce§ti$i sA trae$ti,$i ce-ti place sA iube§ti.

Cam ai dreptate, tu. Dar ma bat gandu-rile sa mai amanam nunta.

Fie §i aqh. Nu ma impotrivesc. Eu insate sfatuesc sa nu pierzi din mana un giuvaerca acesta ce ti-1 trimete Dumnezeu. Noroculand pica omului, atunci sa §tie sa-1 apuce qisa-1 pastreze.

Ei, aide, de ! M'ai biruit cu limbutia ta.Toate fiind gata, se cununara §i f acura o

nunta, de se duse vestea peste §apte sate.Trei zile §i trei nopti tinura veselie. A patra

zi trebuiau sa mearga cu nunta la mo§iile luiMatahuz-imparat.

Acesta se pierduse cu totul. Nu §tia ce safaca ; nu §tia nici ce mai vorbe§te de ruOne.

Coto§manul se dete pe langa darisul §i ii zise:tineli firea, omule nu fii copil. Am ingrijit eude toate. Tie sa nu-ti pese nimic. Sa taci dingura §i sa te lali sa. te duc unde voiuzice eu.

Mai veni nitel inima la loc lui Matahuz-im-parat, and auzi graiurile cotolmanului. Nu seputea domiri insa cum va face el §i la ce mo§iiil va duce.

Toate se pusera la cale. Toate erau prega-tite pentru plecare. Ginerele §i mireasa se ur-card in caruta §i pornira. Coto§manul insa o


98

apuca inainte §i zise vizitiilor sa tie pe urmalui, ca. el ii va calauzi.

A§a facura. Apucará pe campii unde mfi defloricele impodobiau pamantul. Vantul abiaa dia0 clatinà uprel frunzele pomilor ce se aflauici 0 colea in calea lor. Brotaceii oracaiau indepartare. Din cand in and cucul canta inpartea dreapta. Pasárile ciripiau ; iar privighe-torile prin, cranguletele inflorite, trageau ni§tegeamparale deli luau auzul.

Coto§manul mergea inainte §i a§a de iute,incat carutele nu se puteau tineh de dansul.Aci pieria ca o naluca, aci se invarteja inapoi0' fleeà semn pe unde sä apuce.

Pasa-mi-te, calauzind, el facea dresurile inainte.Intalnind cirezile de vite ale unor smei, el spusevacarilor ce sa zica, cand ii vor intreba cinevaale cui sunt cirezile, cal de unde nu, peireacapului ce va cadeà peste dan0i dela Dumnezeu,va fi groaznica. Intalnind turmele, spuse mig-derea ciobanilor ce sä zica 0 ei, caci de undenu, muma padurei ii va chinui bagandu-le mai-nile in caldarea cu jaratic, Fara vor muri, 0sufletele lor vor ajunge la munci nesfar0te.

Bietii oameni, de spaima, 0 §tiind ca guranui tine chirie, spuserd celor ce ii intrebara,precum ii invatase coto0nanul, carele era inchip de om.

Ajungand carutele, oamenii miresei, intre-bara pe vacari, cand vazurâ sumedenia decirezi :

Ale cui sunt cirezile astea, fartatilor ?www.dacoromanica.ro

99

Ale cui s5. fie ? raspunserA vAcarii, iaca.ale lui Mkahuz-impArat.

Se minunara toti de bog5tiile acestui im-p5rat. Mergind mai inainte, deterá de nisteturme de oi. Si atkea erau incat nu le puteaicoprinde cu ochii. Intreband :

Ale cui sunt aste turme, prietenilor?Ciobanii raspunserä:

Ei, Doamne ! Ale cui sa. fie ? Ale luiMatahuz-impgrat sunt, i Inca' astea nu-s nimic !

and auzira una ca aceasta, WO se loviracu mana peste falc.. Ei nu mai puturA s5-0sapaneascá mirarea, i fericeau pe mireasa cä adat peste un bkbat a§à de june, frumos i bogat.

Iar Mkahuz-impArat facea mâ1c5, i inmär-murit de cele ce vedea. Auzia i i se [AreaCa viseaz5,, iar nu c5 sunt aevea cele ce searatau ochilor lui.

Cotosmanul se mandria 0 se alia cu bog4-tiile stapanului sau. and, iar, nu se mai vazii.Nu se qtiii ce se Mai. Pare &à intrase inpAmânt.

El ins6 dete o repeziturá inainte. Si ajun-gand la palaturile smeilor, pe ale cgror mosiierau, le zise cu grai ingrozitor : Fugii, smeilor,

va ascundeti, c5ci iata vine Ilie Pälie, sä väpotopeasc5, sä va jargoleasc5 i dup5 el Luce-flenderu sA v5 ia suflefigheru.

Racori de groazä coprinserä pe smei candauzir5 pe neasteptate o veste ao primejdioas5.Nu stiau incotro sa se dea d'o parte pan5 vatrece acest pArjol ce le spunea cotosmanul.

0

www.dacoromanica.ro

100

Acesta se prefacii a le fi prieten 0 a le dasfaturi bune. Vorbele lui atäta ii ametise, incdtde spaimä, pare ca le luase pAnza de pe ochi0 se pierduserd cu totul.

Atunci le zise cu grabire 0 cu o prefacutagrij e :

Veniti, veniti, mai iute incoa, sd. vä ascundeu in Ora asta de paie din bdtatura.

Bietii smei, atata se speriaserd 'hick nu mai§tiau ce fac. Se lasara sd-i ia ca sa-i as-cundä.

Coto§manul ii baga in §ira de paie, 0 ii detefoc. Indata vdpaia se urca pand la cer ; iarbietii Smei tipau de usturime in para foculuide sä le plângi de mild. Tipara ce tipard, darodatd. cu focul li se stinse §i lor glasciorul 0se facura scrum.

Atunci iatd. i nunta intra pe poarta pala-tului. Slugile spuserd, §i ele dupa cum le in-vatase Coto§manul, ca palaturile astea sunt pemo0i1e lui Matahuz-impArat.

and intr a. in palat, ce sa vezi durnneata ?Bogatia de pe lume era acolo. Paretii numaiin aur poleiti, pardoseala era de cle§tar, iarinvelitoarea era de acioae §i de plumb.

Se mai minunar d. o taana oamenii ce inso-tied pe mireasa.

Dupa ce se arzar d. tinerii, oamenii se in-toarsera la boier §i-i povestira tot ce vd.zura.Boierul nu se cai ca 0-a dat fata lui Mdtahuzimpärat. Iar acesta se mira de unde i pAnd.

www.dacoromanica.ro

101

unde sa-i vie lui acea bogatie. Traira in pace0 veselie perechia nuntita' 0 or fi traind 0astazi de n'or fi murit.

Tar eu incalecai pe o §ea, 0 v'o spusei ap !

Din legendele si basmele Romanilor"de P. Ispirescu.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA

www.dacoromanica.ro

POVESTEA LUI HARAP ALB

Amu ci-ca era odata intr'o tara un crai careaveà trei feciori. Si craiul acela mai aveà unfrate mai mare, care era imparat intr'o altatara mai departata. i imparatul, fratele craiului,se numia Verde-imparat ; i iMparatul Verdenu avea feciori, ci numai fete. Multi ani tre-cuse la mijloc, de cand ace§ti frati nu mai avuseprilej a se intalni amandoi. lara verii, adica fe-ciorii craiului i fetele imparatului, nu se vazuseniciodata, de cand erau veni impre-jurarea, de nici imparatul Verde nu cuno§teanepotii sai, nici craiul, nepoatele sale ; pentrucatara, in care imparatia fratele cel mai mare,era tocmai la o margine a pamantului, gi crdieaistuilalt la aka' margine. i apoi- pe vremileacele, mai toate çàrile erau bantuite de rasboaiegrozave; drumurile pe ape qi pe uscat erauputin cunoscute §i foarte incurcate i deaceeanu se putea calatori aà de u§or i fara pri-mejdii, ca in ziva de astazi. i cine apuch a

a0ei; i

www.dacoromanica.ro

106

se duce pe atunci intr'o parte a lumii, adese-ori dus rat/IL-lea pana la moarte.

Dar ia, sa. nu ne departam cu vorba i saincep a depana firul povestii.

Amu ci-ca imparatul acela, aproape de ba-tranete, cazand la zdcare, a scris carte fratine-sau craiului, sa-i trimitá grabnic pe cel maivrednic dintre nepoti, ca sa-1 lase imparat inlocul sau, dupa moartea sa. Craiul primindcartea, indata chema tustrei feciorii inainteasa i le zice : Iaca ce-mi scrie frate-meu si mosulvostru. Care dintre voi se simte destoinic aimpaati peste o tara ash de mare si bogataca aceea, are voe din partea mea sa se duca,ca sa implineasca vointa cea mai de pc urmaa mo§ului vostru.

Atunci feciorul cel mai mare ie indasnealázice

Tata, eu cred c. mie mi se cuvineaceastá cinste, pentruca sunt cel mare dintrefrati; de-aceea te rog, sa-mi dai tani .de chel-tuiala, straie de primeneala, arme i cal decalarie, ca s i pornesc, fara zabava.

Bine, dragul tatei, daca te bizuiestiputea asbate 'An a. acolo i crezi ca esti instare a cdrmui §i pe altii, alege-ti un cal dinherghelie, care-i vrea tu, ie-ti bani, cat ti-ortrebui, haine care ti-or placea, arme care-icrede ca-ti yin la socoteal i mergi cu bine,fatul rneu.

Atunci feciorul craiului Ii ie cele trebuitoare,särutà mana taane-sau, primind carte dela

si :

ca-i

www.dacoromanica.ro

107

dansul catra imparatul, zice ramas bun fratilorsai i apoi mnca1ec i porne§te cu bucurie spreimparatie.

Craiul insa vrancl ispiteasca, tace molcum,pe inserate, se imbraca pe ascuns intr'o piele

de urs, apoi incaleca pe cal, iese inainteafecioru-sau pe alta cale 0 se baga sub un pod.§i cand s treaca fiu-sau pe acolo, numai iacala capatul podului il i intampina un urs mor-naind. Atunci calul fiului de crai incepe a sariin doua picioare, foraind 0 cat pe ce s iz-beasca pe stapanu.sau. §i fiul craiului ne maiputand struni calul §1 neindrasnind a mai mergeinainte, se intoarna ru0nat inapoi la tatu-sau.Pana sa ajunga el, craiul pe de alta parte 0ajunsese acasa, daduse drumul calului, indosisepielea cea de urs i a§tepth acum sa viefecioru-sau. §i numai iaca il i vede viind re-pede, dar nu a§à dupa cum se dusese.

Da ce-ai uitat, dragul tatei, de te-ai in-tors inapoi? zise craiul cu mirare. Aista nu-isemn bun, dupa cat §tiu eu.

De uitat, n'am uitat nirnica, tata, dar ia,prin dreptul unui pod, mi-a ie0t inainte un ursgrozav, care m'a vatit in toti sparietii. Si cumare ce scapand din labele lui, am &It cucale sa ma intorc la d-ta acasa, deal s fiuprada fiarelor salbatice. i de-acum inainte,duca-se din partea mea cine tie, c mie unuianu-mi trebue nici imp5ratie, nici nimica; doarn'am a trai cat lumea, ca sä mqtenesc pa-mantul.

si

www.dacoromanica.ro

108

Despre aceasta, bine ai chitit-o, dragultatei. Se vede lucru, c nici tu nu esti de im-parat, nici imparatia pentru tine; si cleat sa'incurci numai ash lumea, mai bine sa sezi deo-parte cum zici, caci mila Domnului, elac de-arfi, broaste sunt destule,. Numai a vrea sastiu, cum ramâne cu mo§u-tau? Asa-i c ne-amincurcat in sth.baciune ?

Tata, zise atunci feciorul cel mijlociu, sama duc eu, daca vrei.

Ai toata voia dela mine, tatul meu ; darmare lucru sa fie, de nu ti s'or taià §i tie ca-rat-He. Mai §tii pacatul, poate sa-ti iasa, inaintevr'un iepure, ceva - §i popAc ! m'oiu trezi cutine acasa, ca i cu frate-tau, s'apoi ru§inea-tan'a fi proasta. Dar da, cearca i tu, sa vezicum ti-a sluji norocul. Vorba ceea : t(fiecarepentru sine, croitor de pane,. De-i izbuti, binede bine, iar a. de nu, au mai patit §i alti voi-nici ca tine...

Atunci feciorul cel mijlociu pregatindu-si celetrebuitoare si primind §i el carte din maimtata-sau catra imparatul, i§i ie ziva buna delafrati si a doua zi porne§te §i el. Si merge §imerge, pAna ce innopteaza bine. Si and prindreptul podului, numai iaca si ursul : mor ! mor!mor ! Calul fiului de crai incepe atunci aforai, a sari in doua picioare §i a cla inapoi.

fiul craiului, vazand c. nu-i lucru de saga,se lasa §i el de imparatie i cu rusinea lui seintoarce la tata-sau acasa. Craiul cum il vede,zice:

www.dacoromanica.ro

109

Ei, dragul tatei, ash-i ca s'a implinitvorba ceea: cApara-ma de gaini, ca de chninu ma' tern,.

Ce fel de vorba-i asta, tata, zise fiu-saurusinat ; la d-ta ursii se chiama. gdini ? Ba ia,acum cred eu fratine-meu, cä asa urs ostireaintreaga. este in stare sa o sdrumice... Incama mier curn am scapat cu viata ; lehamite side imparatie si de tot, ca doar, slava Dorn-nului, am ce manca la casa d-tale.

Ce mânca vad si eu bine ca. ai ; despreasta nu e vorba, fatul meu, zise craiul poso-morit, dar ia spuneti-rni, rusinea unde o puneti?Din trei feciori, cati are tata, nici unul sä nufie bun de nimica? Apoi drept sa va spun, caatunci degeaba mai stricati mancarea, dragiimei... Sá umblati numai ash frunza frasineluluitoata. viata voastra, si sa Val laudaci ca suntetifeciori de crai, asta nu miroasa a nas de om...Cum vad eu, frate-meu se poate culca pe-oureche din partea voastra ; la sfântul asteaptas'a implini dorinta lui. Halal de nepoti ce are IVorba ceea:

La placinteInainte,

i la rasboiInapoi.

Fiul craiului cel mai mic, facându-se atunciros cum ii gotca, ese afarä in grading si in-cepe a plange in inima sa, lovit fiind in adânculsufletului de apasatoarele cevinte ale parinteluisat'. i cum sta el pe gAnduri si nu se du.

www.dacoromanica.ro

110

meria ce sa faca pentru a scapa de ru*ine,numai iaca se trezgte dinaintea lui cu o babagarboava de batranete, care umbla dupa mi-lostenie.

Da ce stai a§a pe ganduri, luminatecrai§or, zise baba: alunga mahnirea din inimata, caci norocul iti rade din toate partile §i nuai de ce fi supärat.

Ia mai bine milue§te baba cu ceva.Ia lasa-ma 'ncolo, mat4a, nu ma supara,

zise fiul craiului ; acum am altele la capul meu.Fecior de crai, vedea-te-aq imparat !

Spune babei ce te chinue§te ; ca, de unde§tii ? ... Poate sa-ti ajute §i ea ceva.

Matu§a, §tii ce ? Una-i una §i doua-s maimulte ; lasa-ma 'n pace, ca nu-mi vad lumeainaintea ochilor de nacaz.

Luminate crai§or, sa nu banuie§ti, darnu te iuti a§a de tare, cä nu tii de unde-tipoate veni ajutor.

Ce vorbeqti in dodii, matu§I? Tocmaidela una ca d-ta ti-ai gäsit sa atept eu ajutor?

Poate tii &pat de una ca aceasta ? zisebaba. Hei, luminate crai§or! Cel-de-sus varsadarul sat' §i peste cei neputincio§i; se vede O.a0. place Sfintiei Sale. Nu cauta ca ma vezigarbova §i stremturoasa, dar prin puterea ce-mieste data, tiu dinainte ceeace au de gand saizvodeasca puternicii pamantului §i adeseorirad cu hohot de nepriceperea §i. slabiciunealor. Aqa-i ca nu-ti vine a crede, dar sa te fe-reasca Dumnezeu de ispita! Caci multe au vazut

www.dacoromanica.ro

111

ochii mei, deatata amar de veacuri die portpe umerele acestea. Of! craisorule ! crede-ma

aibi tu puterea mea, ai vantura tarilepamantul 1-ai da de-a dura, lumea aceasta

ai purth-o, uite ash, pe degete i toate ar fidupa gandul tau. Dar uite, ce vorbeste garbova

neputincioasa ? Iarta-ma, Doamne, cä nu stiuce mi-a esit din gura! Luminate craisor, mi-lueste baba cu ceva!

Fiul craiului, fermecat de vorbele babei,sccate atunci un ban si zice :

Tine, matusa, dela mine putin si delaDumnezeu mult.

De unde dai, milostivul Dumnezeti sa-tidee, zise baba, i mult sa te inzileasca, lumi-nate craisor, ca mare norocire te asteaptä.Putin mai este si ai sà ajungi imparat, caren'a mai stat altul pe fata pamântului, ash deiubit, de slavit si de puternic. Acum, luminatecraisor, ca sä vezi cat poate sa-ti ajute milos-tenia, seal linistit, uita-te drept in ochii mei

ascultà cu luare aminte ce ti-oiu spune ;du-te la tata-tau i cere sa-ti dee calul, armele

hainele cu care a fost el mire, si atunci aisä te poti duce unde n'au putut merge fratiitai ; pentruca tie a fost scris de sus, sa-ti fiedata aceastä cinste. Tata-tau s'a impotrivin'a vrea sà te lese, dar tu staruieste pe langadansul cu rugaminte, cã ai sa-1 indupleci. Hai-nele despre care ti-am vorbit sunt vechiponosite i armele ruginite, iara calul ai sa-1poti alege punand in mijlocul hergheliei o tava

ca sa

si

si

si

www.dacoromanica.ro

112

phi-16 cu jaratic; 0 care dintre cai a veni lajäratic sa manânce, acela are sa te duc5 la im-paratie 0 are s5. te scape din multe primejdii.Tine minte ce-ti spun eu, ca poate sà ne maiinthlnim la vr'un capat de lume; c5ci deal cudeal se ajunge, dar Inca om cu om!

Si pe cand vorbeA baba aceste, o vede in-valuita intr'un hobot alb, radicandu-se in vazduh,apoi inaltânduse tot mai sus 0 dup5 aceea n'omai zari de fel. Atunci o infiorare cuprinde pefiul craiului, ramanand uimit de spaim5 si mi-rare, dar pe urm5 venindu-i inima la loc §iplin de incredere in sine ca va izbuti la ceeacegândik se infatiseaza inaintea tatu-s5u, zicând :

DA-mi voie ca sa ma. duc 0 eu pe urmafratilor mei; nu de alta, dar ca sa-mi incercnorocul. Si, ori oiu puteà izbuti ori nu, dar itifagaduiesc dinainte c5 odata pornit din casad-tale, inapoi nu m'oiu mai intoarce, sa stiubine c5 m'oiu intAlni si cu moartea in cale.

Lucru negandit, dragul tatei, sa aud asAvorbe tocmai din gura ta, zise craiul. Fratiitai au dovedit ca nu au inima intein§ii, §i dinpartea lor mi-am luat toatà nsadejdea. Doar tusa fii mai viteaz, dar par'ca tot nu-mi vine acrede. Ins5. daca vrei si vrei numai decAt sate duci, eu nu te opresc, dar mi-i nu cumvAsä te intAlne§ti cu sarba in drum si sa daitu cinstea pe ruqine, c'apoi atunci curat iti spunca nu mai ai ce cgutà la casa mea.

Apoi dA, tatà, omul e dator sa se in-cerce. Am sa pornesc si eu intr'un noroc si

si

www.dacoromanica.ro

113

cum a da Dumnezeu. Numai te rog, da-mi calul,armele §i hainele cu cari ai fost d-ta mire, casa ma pot duce.

Craiul, auzind aceasta, par'ca nu i-a prea venitla socoteala §i incretind din sprancene a zis :

Hei, hei ! dragul tatei, cu vorba aceastami-ai adus aminte de cantecul cela :

Voinic tAnAr, cal bAtrAnlaGreu se 'ngAduie drum.

D'apoi calului meu de pe atunci, cine mai§tie unde i-or fi putrezind ciolanele ! a doarnu era sä traeasca. un veac de om. Cine ti-avarit in cap §i una ca aceasta, acela inca-iunul... Ori, vorba ceea : pesemne umbli dupacai morti O. le iei poctoavele.

Tatg, atata cer §i. eu dela d-ta. Acumori c'a fi traind calul, ori ca, n'a fiind traind,aceasta ma prive§te pe mine ; numai vreau sä§tiu dacä mi-I dai on ba.

Din partea mea dat sa-ti fie, dragul tatei,dar mi-i de mirarea, de unde ai sa-1 lei, dacan'are fiinta pe lume.

Despre aceasta nu ma plang eu, tata,bine ca mi 1-ai dat ! De unde-a fi, de unden'a fi, daca 1-oiu gasi, al meu sa fie.

i atunci odata se suie in pod §i coboarade-acolo un capastru, un frau, un biciu §i o§a, toate colbAite, sfarogite §i vechi ca pa-mantul. Apoi mai scoate dintr'un gherghiriuni§te straie foarte vechi, un arc, ni§te sageti,un palog §i un buzdugan, toate pline de ru-


114

gina 0 se apuca de le grije§te bine 0 le punedeoparte. Pe urma umple o tava cu jaratic,se duce cu dansa la herghelie 0. o pune josintre cai. Si atunci nurnai iata ce iese dinmijlocul hergheliei o rapciuga de cal grebanos,dupuros 0 slab, de-i numarai coastele ; 0 ve-nind de-a dreptul la twig, apuca o gura dejáratic. Fiul craiului ii §i trage atunci cu fraulin cap, zicand:

Ghijoaga uracioasa ce e§ti, din toti caiitocmai tu te-ai gasit sa manânci jaratic? Dete-a impinge pacatul sa mai vii odata, vai desteaua ta are sa fie!

Apoi incepe a purta caii incolo si incoace0 numai iata. slabatura cea de cal iar se re-pede 0 apuca o gura de jaratic. Fiul craiuluiii mai trage §i atunci un frau in cap, catce poate, §i apoi iar incepe a purta caiide colo Ora colo, sa vada nu cumva a venialt cal sa manânce jaratic. Si numai iata 0 atreia oara, tot gloaba ceea de cal vine 0 incepea ma.nca la jaratic, de n'a mai rarnas. Atuncifiul craiului, manios, ii mai trage un frau, iarcat ce poate, apoi il prinde in capastru §ipuindu-i fraul in cap, zice in gandul sail:

Sa-1 ieu, ori sa-i dau drumul ; Tria ternca m'oiu face de ras. Decat cu a§à cal, maibine pedestru.

5i curn stà el in cumpene sa-1 iee, sa nu-1iee, calul se 0 scutura de trei ori 0 indataramane cu parul lins-prelins 0 Omar ca un tretin,de nu era alt manzoc mai frumos in toata her-

www.dacoromanica.ro

115

ghelia. 5i apoi uitânduse tinta in ochii fiuluide craiu, zice

Sui pe mine, stapane, i tine-te bine.Fiul craiului punandu-i zabala in gura, in-

caleca §i atunci calul odata sboara cu dansulpana la non i apoi se lasä in jos ca o sA-geata. Dupa aceea mai sboara inca odata pada'la Iun j iar se lasa in jos mai iute dealfulgerul. i unde nu mai sboara 0 a treiaoara panA la soare i, cand se lasa in jos, in-treaba :

Ei, stapâne, cum ti pare? Gandit-ai veo-data ca ai sa ajungi :

SoareleCu piciorale,LunaCu mana

prin nori sa cauti cununa?...

Cum sa mi se para, dragul meu tovaraq?Ia m'ai bagat in toate grozile mortii, cAci cu-prins de ameteala, nu mai §tiam unde ma ga-s esc i cat pe ce erai sa ma prapade§ti.

Ia a§à am ametit i eu, ,stapane, candmi-ai dat cu fraul in cap sa ma prapade§ti,cu asta am vrut sa-mi rästorc cele trei lovituri.Vorba ceea : una pentru alta. Acum cred cAma cunos,ti 0 de urit i de frumos, 0 de ba-trail §i de tanar, 0 de slab 0 de puternic ;de-aceea ma fac iar cum m'ai vAzut in her-ghelie §i de-acum inainte sunt gata sA te in-tovararsc oriunde mi-i poronci, stapane. Numai

si

www.dacoromanica.ro

116

sa-mi spui dinainte cum sa te duc, ca vântulori ca gandul.

De mi-i duce ca gandul, tu mi-i prapadi,iar de mi-i duce ca vantul, tu mi-i folosi, cà-lutul meu, zise fiul craiului.

Bine, stapane. Acum sui pe mine farägrij i hai sa te duc unde vrei.

Fiul craiului incalecand, Ii netezeste pe coamasi zice :

Hai, calutul meu !Atunci calul sboara lin ca vântul i cand

vantul a aburit, iaca i ei la craiul in ogradaau sosit.

Bun sosit la noi, voinice, zise craiul, camcu jumatate de gura. Dar aista cal ti 1-ai ales? ...

Apoi da, tata, cum a a targul §i norocul ;am de trecut prin multe locuri 0 nu vreu säma iee oamenii la ochi. M'oiu duce 0 eu catcalare, cat pe jos, cum oiu putea. i zicandaceste, pune tarnita pe cal, anina armele laoblanc, isi ie merinde i bani de ajuns, schim-buri in desagi §i o plosca plina cu apa. Apoisaruta mama tata-sau, primind carte dela dânsulcatra imparatul, zice ramas bun fraOlor saia treia zi catra sara porneste 0 el, mergandin pasul calului. §i merge el §i merge pa.na ceinopteaza bine. i cand prin dreptul podului,numai iaca Ii iesä i lui ursul inainte, mor-maind infricosat. Calul atunci da navala asupraursului i fiul craiului, ridicand buzduganul sadee, numai iaca ce aude glas de om zicand:

Dragul tatei, nu da, ca eu sunt.

si

www.dacoromanica.ro

117

Atunci fiul craiului descaleca 0 tata-sau,cuprinzandu-1 in brace, il saruta. §i-i zise:

Fatul meu, bun tovar4 ti-ai ales ; de te-ainvat cineva, bine ti-a priit, iara de-ai facut-odin capul tau, bun cap ai avut. Mergi de-acumtot inainte ca tu e§ti vrednic de imparat. Nu-mai tine bine minte sfatul ce ti-dau : in calatoriata ai sä ai trebuinta 0 de rai 0 de buni, darsa te fere§ti de omul ro, iará mai ales de celspan, cat ii putea ; sá n'ai de-a face cu dan0i,caci sunt foarte 0igubeti. Si la toata intam-plarea calul, tovarapl tau, te-a mai sfatui 0 elce ai sa faci, ca de multe primejdii m'a scapat0 pe mine in tineretele mele ! Na-ti acum 0pielea asta de urs, ca ti-a prinde bine vreo-data.

Apoi desmierdand calul, ii mai sárutã decateva ori pe amandoi 0 le zice :

Mergeti in pace dragii mei. De-acuminainte, Dumnezeu §tie ca.nd ne-om mai vedeal...

Fiul craiului atunci incaleca i calul scutu-randu-se, mai aratd-se odata. tanar cum ii placeacraiului, apoi face o saritura inapoi §i unainainte 0 :

Se cam mai duc la ImpAratieDumnezeu sd ne tie,CA cuvAntul din povesteInainte mult mai este.

Si merg ei o zi §i merg doua 0 merg patru-t .0zect nouk pana ce dela o vreme le intra

calea" in codru 0 atut}ci numai iaca ce le iesawww.dacoromanica.ro

118

inainte un om span 0 zice cu indrazneala fiu-lui de craiu :

Bun intalnisul, voinice ! Nu ai trebuintade sluga la drum ? Prin locurile iestea e camgreu de calatorit singur'; nu cumva saii iasavr'o dihanie cevh inainte si sa-ti scurteze cara-rile. Eu cunosc bine pe-aici si poate mai in-colo sa. ai nevoie de unul ca mine.

Poate sa. am, poate sa. n'am, zise fiulcraiului, uitandu-se tinta in ochii spanului, daracum deodata, ma las in voia intamplarii ;§i apoi and pinteni calului, porneste. Maimerge el inainte prin codru cat merge si la ostramtoare numai iaca ce spanul iar ii iesäinainte, prefacut in alte straie si zice cu glassuptiratec si necunoscut :

Buna calea, drumetule.Buna sa-ti fie inima, cum ti-i catatura,

zise fiul craiului.Cat despre inima mea s'o deh Dumnezeu

oricui, zice spanul oftand... Numai ce folos ?Omul bun n'are noroc ; asta-i stiuta ; rogu-tesa nu-ti fie cu suparare, drumetule, dar fiindcaa venit vorba de ash, iti spun ca la un frate,ca din cruda copilarie, slujesc prin straini, siincaltea nu mi-ar fi ciuda, and n'as vreà sama dau la treaba, caci cu munca m'am trezit.Dar ash muncesc, muncesc si nu s'alege nimicade mine ; pentruca tot de stapâni calici mi-amavut parte. Si vorba ceea : la calic slujesti,calic ramai. and a§ dà odata peste un stapancum gandesc eu, n'as sti ce sa-i fac sa nu-1

www.dacoromanica.ro

,

119

smintesc. Nu cumvh ai trebuinta de sluga, voi-nice ? Cum te vad sameni a avea sau la ra-runchi. De ce te scumpesti pentru nimica toata,si nu-ti iei o sluga vrednica, ca sa-ti fie mânade ajutor la drum ? Locurile acestea sunt su-gubete ; de unde stii cum vine intAmplarea, siDoamne fereste, sa nuli cada greu singur.

Acum deodata inca' tot nu, zise fiulcraiului cu mka pe buzdugan ; m'oiu mai slujisi eu singur, cum oiu putea., Si (land iar pin-teni calului, porneste mai repede. Si mergAndel tot inainte prin codri intunecosi, dela un locse inchide calea si incep a i se incurca cara-rile, incAt nu se mai pricepe fiul craiului acum,incotro sa apuce si pe unde sa' mearga.

Ptiu, drace, iaca in ce incurcatura amintrat. Asta i mai rau decat poftim la masa',zise el. Nici tu sat, nici tu thrg, nici tu nimica.De ce rnergi inainte numai peste pustietati dai ;par'ca a pierit samanta omeneasca de pe fatapamantului. Imi pare rau ca n'am luat macarspanul cel de-al doilea cu mine. Daca s'aaruncat in partea mane-sa ce-i vinovat el ?Tata asa a zis, insa la mare nevoie, ce-i defacut ? Vorba ceea: rdu-i cu rau, dar e mai raufara rau. Si tot horhaind el cand pe o carare,când pe un drum parasit, numai iaca ce iar iiiese spAnul inainte, imbracat altfel si Ware peun cal frumos, si prefacându-si glasul, incepea caina pe fiul craiului, zicand:

Sarmane omule, thu drum ai apucat. Sevede ca esti strain si nu cunosti locurile pe

www.dacoromanica.ro

120

aici. Ai avut mare noroc de mine de n'aiapucat a cobori priporul ista, ca. erai prapadit.Ia colo de vale, in infundatura ceea, un taurgrozav la multi bezmetici curmat zilele.§i eu mai daunazi, cat mg vezi de voinic, de-abià am scapat de clansul, ca prin urechileacului. Intoarce-te inapoi, ori daca ai de dus

inainte, ie-ti in ajutor pe cineva. Chiar qi eum'ag tocmi la d-ta, daca ti-a fi cu placere.

Aà ar trebui sa urmez, om bun, zisefiul craiului, dar spune drept : tata mi-adat in grija cand am pornit de-acasa, ca saferesc de omul ro§, iara mai ales de cel span,cat oiu putea ; sä n'am dela face cu dan§ii niciin din nici in mâneca. ; §i daca n'ai fi span bu-curos te-aq tocmi.

Hei, hei, calatorule, daca vorba dea§a ai sa-O rupi ciochinele umbland §i tot n'ai

gase§ti sluga, cum cauti d-ta, ca pe-aici suntnumai oameni spani. S'apoi cand este la adicalea,te-a§ intrebh ca ce fel de zaticneala ai putea

intampini din pricina asta? Pe semne n'aiauzit vorba ceea : ca., de par i de coate goalenu se plange nimene. Multame§te lui Dum-nezeu c m'ai gasit §i tocme§te-msal. i daca-iapuca odata a te deprinde cu mine, §tiu bine,ca. n'am O. pot scapa u§or de d-ta, caci a§asunt eu in felul meu, tiu una §i buna : sa-mislujesc stapanul cu dreptate. Hai, nu mai sta laindoiala, ea' ma tem sä nu ne-apuce noapteape aici. i cand ai avea incaltea un cal bun,calea-valea, dar cu smartogul ista ?

le-a

ma

sa

çi.oiu

sh

www.dacoromanica.ro

121

Apoi da, spanule, nu §tiu cum sa fac,zise fiul craiului- Din copilaria mea sunt deprinsa asculth de tata §i tocmindu-te pe tine, par'ca-mivine nu §tiu cum. Dar fiindca mi-au mai ie§it 'Anaacum inainte Inca doi spani i cu tine al treilea,apoi mai imi vine a crede c. aista-i tara spa-nilor §i n'am incotro ; mort, copt trebuie sä teieu cu mine, dad. zici ca §tii bine locurile peaici. Si din doua vorbe fiul craiului II tocme§tedupa aceea pornesc impreuna sa iasal la drum,pe unde arata spanul. Si mergand ei o bucatabuna, spanul se preface ca-i e sete i cereplosca cu apa dela stapanu-sau. craiuluii-o dá i spanul cum o pune la gura, pe loco i ia oterindu-se, i varsa toata apa dintr'insa.Fiul craiului zice atunci suparat :

Dar bine, spanule, de ce te apuci? Nuvezi c pe aici e mare lips a. de apa? Si pear§ita asta o s ne uscam de sete.

Sá avem iertare stapane ! Apa era bah-Htá i ne-am fi putut bolnavi. Cat despre apabuna, nu va. ingrijiti; acu§ avem sd dam pesteo fanta.na cu apa dulce i rece Ga ghiata. Acolovom poposi putin, oiu clatdri plosca bine §'oiuumple-o cu apa proaspatà, ca sa avem la drum,ca'ci mai incolo nu prea sunt fantâni, 0 din parteaapei, mi se pare ca i-om duce dorul. Si car-nind pe-o carare, mai merg ei oleaca inaintepana ce ajung inteo poiana §i. numai iaca cedau de-o fantana cu ghizdele de stejar i cuun capac deschis in laturi. Fantana era adanca.

Fiul

www.dacoromanica.ro

122

gi nu avea nici roaa, nici "cumäna, ci numaio scarä de coborit pada la apA.

Ei, ei ! spanule, acum sà te vAd cat egtide vrednic, zise fiul craiului. Spanul atuncizambegte putin i coborindu-se in lantana, umpleintai plosca pune la gold. Apoi, mai standacolo in fund pe scara, aproape de fata apeizice :

Ei! da ce recoare-i aici:

Chime rAului,Pe malul parAuluil

Imi vine sa nu mai ies afara. Dumnezeu sa"ugureze pacatele celui cu fântana, ca bun lucrua [mai] facut. Pe argitele iestea o racoreala caasta mult plategte!

Mai gede el acolo putin i apoi iese afara,zicand :

Doamne, stapane, nu gtii cat ma simtescde ugor, par-ca imi vine sa sbor, nu alta-ceva.Ea \TM-6.4e §i d-ta oleaca, sä vezi cum ai sàte racoregti : agà are sal-ti vie de indemanadupa. asta, de are sa:ti se para c. egti ugorcum ii pana...

Fiul craiului, bob& in felul sail la trebi deaieste, se potrivegte Spanului gi se baga inlantana, fára 1) trasneascA prin minte, cei se poate intamplà. .5i cum sta el acolo dese racoria, spanul face tranc ! capacul pe gura

1) In Convorbiri: sA-1.

gi-o

sa-i

www.dacoromanica.ro

123

fânthnei, apoi se suie deasupra lui §i zice cuglas raufacios :

Alelei ! fecior de om viclean, ce te gk-se§ti ; tocmai de ceeace te-ai pazit, n'ai scapat.Ei, cd bine mi te-am ckptu§it ! Acum sa-rnispui tu cine e§ti, de unde vii, §i incotro teduci, cd de nu, acolo iti putrezesc ciolanele !

Fiul craiului, ce era sa facd? Ii spune toatecu deamknuntul, c'aci da, care om nu tine lavieata innainte de toate ?

Bine; atAta am vrut si aflu din gura ta,puiu de viperk ce mi-ai fost, zice atunci spanul ;numai cata sk fie a§a, ea. de te-oiu prinde cuoca mick, greu are sk-ti cadd. Chiar acum a§putea sä te omor, in vola cea bunk, dar mi-imilk de tineretele tale... Dad vrei sk mai vezisoarele cu ochii §i sk mai calci pe iarbk verde,atunci jurk-mi-te pe ascuti§ul palo§ului tku, cami-i da ascultare §i supunere intru toate, chiar

foc de ti-a§ zice, sa te arunci. §i de aziinainte, eu sd fiu in locul tku nepotul impk-ratului, despre care mi-ai vorbit, iara tu slugamea ; §i atAta vreme sä ai a mk sluji, pAnkcând ii mur j iar ii inViè. §i oriunde veimerge cu mine, nu care cumva s. ble§te§tidin gurk atra cinevà despre ceea ce-a urmatintre noi, ca te-am §ters de pe fata pâmântului.Iti place a§5 sk mai traelti, bine de bine !iara de nu, spune-mi verde in ochi, ca sä tiuce leac trebuie sd-ti fac...

Fiul craiului, vazandu-se prins in cle§te §ifark nici o putere, Ii jura credintd i supunere

si'n

www.dacoromanica.ro

124

intru toate, lasându-se in §tirea lui Dumnezeu,cum a vreA el sa faca. Atunci SpAnul punemaim pe cartea, pe banii §i pe armele fiuluide craiu §i le ia la sine, apoi il scoate dinfântAna §i-i dà palo§ul sa.-1 sarute, ca semn depecetluirea juramantului, ziand :

De-acum inainte sa §tii ca te chiamaHarap Alb; aista ti-i numele §i altul nu. Dupaa-ceasta incaleca fiecare pe calul sau §i por-nesc, spAnul inainte ca stApAn, Harap Alb inurmä ca sluga, mergând spre imparatie. Dum-nezeu sa ne tie, Ca' cuvântul din povesteinainte mult rnai este.

i merg ei §i merg cale lunga sa le ajunga,treand peste noua mari, peste noua tari §ipeste noua ape mari §i intr'o tArzie vremeajung la imparatie.

cum ajung, spAnul se infatiraza inainteaimparatului, cu cartea din partea craiului. Siimparatul Verde cetind cartea, are de bucurie,ca i a venit nepotul, *i. pe data il §i face cu-noscut curtii §i fetelor sale, care il primesc cutoata cinstea cuvenitä unui fiu de craiu §i mo§-tenitor al imparatului.

Atunci spAnul, vazând ca i s'au prins min-ciunile de bune, chiama la sine pe Harap Albqi-i zice cu asprime :

Tu sa §ezi la grajd, nedeslipit qi sa in-grijeqti de calul meu ca de ochii din cap, cade-oiu veni pe acolo §i n'oiu gäsi trebile facutedupa plac, vai de pielea ta are sa fie. Dar

Si

www.dacoromanica.ro

125

pana atunci na-ti o palma, ca sa tii minte ceti-am spus. Bagat-ai in cap vorbele mele?

Da, stapane, zise Harap Alb, %sandochii in jos... Si iesind, porneste la grajd.

Cu asta a voit spanul sa-si arate arama sisa faca pe Harap Alb ca sa-i iee 0 mai multfrica.

Fete le imparatului, intamplandu-se de fata.cand a lovit spanul pe Harap Alb, li s'au facutmita' de dansul si au zis spanului cu binisorul:

Vere, nu faci bine ceeace faci. Daca esteca. a lasat Dumnezeu sa fim mai mari pestealtii, ar trebui sa avem mila de dansii, ca. siei, sarmanii, sunt oameni !

Hei, dragele mele vere, zice spanul cuviclenia lui obisnuita; d-voastra. Inca nu stitice-i pe lume. Daca dobitoacele n'ar fi fost in-franate, de demult ar fi sca0at pe om si trebuiesa stiti ca 0 intre oameni, cea mai mare partesunt dobitoace, cari trebuie tinuti din frau,daca ti-i voia sa faci treaba cu &Ansa.

Ei apoi ... zi ca nu-i lumea de-apoi. Sa tefereasca Dumnezeu, and prinde mamaligacoaja. Vorba ceea :

DA-miSA ma

Doamnemier

ce n'am avut,ce m'a gasit.

Fetele atunci au luat alta vorba, dar dininima lor nu s'a §ters purtarea necuviincioasaa spanului, cu toate indreptarile 0 inrudirealui, pentruca bunatatea nu are de a face curautatea. Vorba ceea:

www.dacoromanica.ro

126

visa de vie, tot invie,igra visa de boz, tot rAgoz.

din ceasul acela, au inceput a vorbi elein de ele, ca spanul de fel nu samana inpartea lor, nici in chip nici la bunatate ; i eaHarap Alb, sluga lui, are o infatipre mult maiplacuta *i samand a fi mult mai omenos. Pesernne inima le spuneà cã spAnul nu le estefar *i de aceea nu-1 puteau mistui. Aà II urisede tare acum, c. daca ar fi fost in banii lor,s'ar fi lepadat de span, ca de Uciga-l-Crucea.Dar nu aveau ce se face de imparatul, ca sanu-i aduca suparare.

Amir intr'una din zile, cum *edeà spAnul laospat impreuna cu mo*u-sau, cu verele sale *icu altii, ati se intAmplase, Ii s'au adus maila urma in masa i ni*te salati foarte minunate.Atunci imparatul zice spAnului.

Nepoate, mai mäncat-ai sal4i de acestede and e*ti ?

Ba nu, mople, zice spanul ; tocmai eramsa va intreb de unde aveti, cã tare-s bune ...0 harabA intreaga a* fi in stare sa manancpar'ca tot nu m'a* saturà.

Te crede mopl, nepoate, dar and ai*ti cu ce greutate se capafa! Pentrucd numaiin gradina ursului, daca-i fi auzit de d Ansa, seafla salati de aceste *i mai rar om, care sapoata luà dintr'insele i sa scape cu vieata.Intre toti oamenii din imparatia mea numai unpadurar se bizue*te la treaba asta. i acela,

i

www.dacoromanica.ro

127

el §tie ce face, ce drege, de-mi aduce din ciandin cand a§à ale putine de pofta.

Spanul, voind sa piarda acum pe Harap Albcu orice pret, zise imparatului;

-- Doamne, mo§ule, de nu mi-a aduce slugamea salati de aceste 0 din piatra seaca, marelucru sa fie !

Ce vorbe§ti, nepoate, zise imparatul ;unul. ca d'ansul, §i Inca necunoscator de locurileacestea, cum crezi ca ar putea face aceastaslujba ? Doar de ti-i greu de vieata lui.

Ia las' mo§ule, nu-i duce grija : pun ra-rna.§ag ca are sa-mi aduc a. sarati intocmai caaceste 0 Inca multe, 6. §tiu eu ce poate el.

5'odata chiama spanul pe Harap Albzice rästit :

Acum degraba sa te duci cum ii §ti tu§i sa-mi aduci sAlati de aceste din gradina ur-sului. Hai, ie0 repede 0 pornqte, ca nu-ivreme de pierdut. Dar nu cumva sa faci de alt-fel, ca nici in borta §oarecelui nu e§ti scapatde mine.

Harap Alb iese mâlmit, se duce in grajd §iincepe a-i netezi calul pe coama, zicand:

Ei, calutul meu, când ai §ti in ce necazam intrat ! &ant sa fie rostul tátâne-meu, cabine m'a invalat ! AO-i ca. dacá n'am tinutsama de vorbele lui, am ajuns sluga la dar-loaga 0 acum, vrand nevrând, trebuie sa ascultca mi-i capul in primejdie.

Stapane, zise atunci calul, deacum inainteori cu capul de piatra, ori cu piatra de cap,

www.dacoromanica.ro

128

tot atata-i; fii odata barbat i nu-ti face voierea. Inca leek' pe mine si hai! tiu eu undete-oiu duce si mare-i Dumnezeu, ne-a scaph elsi din aceasta!

Harap Alb mai prinzAnd oleaca la inima, in-caleca si se lasä in voia calului, unde a vrehel s4-1 duca.

Atunci calul porneste la pas, pana ce iesemai incolo, ca s nu-i vada nimene. Apoi isiarata puterile sale, zicand:

Stapane, tine-te bine pe mine, ca :

AmSA

sA zbor En ca vAntul,cutrierAm pAmAntul.

Mare-i Dumnezeu i mesteru-i dracul. Helbet!vom puteh veni dekhac i spanului celuia; nu-ie vremea trecuta.

odata sboara calul cu Harap Alb 'Anala nori, apoi o ia de-a curmezisul paman-tului :

Pe deasupra codrilor,Peste vArful muntilor,Peste apa mArilor.

dup a. aceea se lasa incet-incet, inteun os-troy mandru din mijlocul unei mari, langa ocasuta singuratica, pe care era crescut nistemuschiu pletos de o podina de gros, moaleca matasa si verde ca buratecul.

Atunci Harap Alb descaleca i spre maimare mirarea lui, numai iaca-1 intampina inpragul usei cersetoarea, careia-i daduse el un

i

Si

www.dacoromanica.ro

129

ban de pomana, inainte de pornirea lui deacasa.

Ei, Harap Alb, a.lä i Ca ai venit la vor-bele mele? : deal cu deal se ajunge, darInca om cu om. Afla acum ca eu sunt sfântaDuminica i tiu ce nevoie te-a adus pe lamine. Spanul vrea sa-ti rapuie capul cu oricechip §i de aceea te-a trimis sa-i aduci salatidin gradina ursului ; dar i-or da ele odata penas Ramai aici in asta noapte, ca sa vadce-i de facut.

Harap Alb ramane bucuros, multumind sfin-tei Dumineci pentru buna &duke i ingrijireace are de el.

Fii incredintat ca nu eu, ci puterea mi-losteniei §i inima ta cea buna te ajuta, HarapAlb, zice sfânta Dumineca ie§ind i läsandu-1in pace sa se lini§teasca.

cum iese sfanta Dumineca afara, odataporne§te desculta prin Toua, de culege o

poald de somnoroasa, pe care o fierbe la unloc cu o vadit de lapte dulce i cu una demiere i apoi ia mursa aceea i iute se ducede o toarna in lantana din gradina ursului,care fantana era plina cu apd pand in gura.

mai stand sfânta Dumineca oleaca in preajmafântanii, numai iaca vede ca vine ursul cuo falca in ceru i cu una in pamant, mor-maind infricopt. i cum ajunge la fantana,cum incepe a bea lacom la apa §i lingebuzele de dulceata i bunatatea ei. i maista din baut i iar incepe a mormai ; si iar

23719 9

ch

a-si

www.dacoromanica.ro

130

mai beh cate un rAstimp 0 iar mormale§te,pana ce dela o vreme incep a slabi puterile0 cuprins de ametea15, pe loc cade jos 0adoarme mort, de puteai s5. tai lemne pedansul.

Atunci sfanta DuminecA v5zandu-1 a§a, trite()clipal se duce 0 de§teptand pe Harap Albchiar in miezul noptii, ii zice :

imbraca-te iute in pielea cea de urs,care o ai dela tata.-t5u, apuca pe ici tot inainte0 cum ii ajunge in r5scruci1e drumului, ai s50 dai de gradina ursului. Atunci sai repedeinlauntru, deii ia s5.15ti intr'ales 0 cate-i vreade multe, Cad pe urs 1-am pus eu la cale. Darla toat5 intamplarea, de-i vedea 0 ea s'a trezitqi n'avälete la tine, zvarle-i pielea cea de urs0 apoi fugi incoace spre mine cat ii putea.

Harap Alb face cum ii zice sfanta Dumi-neck §i. cum ajunge in gra.dina, odatal incepea smulge la ssalaiti intr'ales §i leagal o sarcinãmare, mare, cat pe ce s5 n'o poatä ridich inspinare. i cand sä iasa. cu dansa din geadin5,iaca ursul se treze§te §i dup5 dansul, Gavrile !Harap Alb dac . vede reaua, i-arunc5 pieleacea de urs, 0 apoi fuge cat ce poate cu sar-cina in spate, tot inainte la sfanta Durninecä,scapand cu obraz curat.

Dup5 aceasta, Harap Alb multumind sfinteiDumineci pentru binele ce i-a facut, ii s'arutämama, apoi 10 ia saTatile §i incallecand porne§tespre imp5ratie Dumnezeu &à ne iie, ca. cu-vântul din poveste inainte mult mai este.

www.dacoromanica.ro

131

Si mergand tot cum s'a dus, dela o vremeajunge la imparatie §i da sAlatile in7manaSpanului.

imparatul §i fetele sale vazand aceasta, le-afost de-a mirarea. Atunci spanul zice ingamfat :

Ei, mo§ule, ce mai zici?Ce s zic, nepoate ? Ia cand a§ avea o

sluga' ca aceasta, nu i-a§ trece pe dinainte.D'apoi de ce mi 1-a dat tata de-acasa?

Numai de vrednicia lui, zise Spanul; caci ast-fel nu-1 mai luam dupa mine ca sa-mi incurczilele.

* *

La vreo cateva zile dup a. aceasta, imparatularata Spanului ni§te pietre scumpe, zicand:

Nepoate, mai vazut-ai pietre nestimateaàde mari si frumoase ca aceste, de cande§ti?

Am vazut eu, mople, felurite pietre scum-pe, dar ca acestea drept sa-ti spun, n'am vazut.Oare pe unde se pot gasi a§a. pietre?

Pe unde sa. se &eased, nepoate? la inpadurea cerbului. i cerbul acela este batuttot cu pietre scumpe, milt mai mari §i maifrumoase decat aceste. Mai intal ci-ca are unain frunte, de straluce§te ca un soare. Darnu se poate apropia nimenea de cerb; aci estesolomonit §i nici un fel de arma nu-1 prinde ;insa el, pe care 1-a zasi, nu mai scapa cu vieata.De aceea fuge lumea de'dansul scoateochii; si nu numai atata, dar chiar cand se

de-si

www.dacoromanica.ro

132

uita la cineva, fie om sau orice dihanie afi, pe loc rämâne moartä. Si ci-ca o multimede oameni §i de salbAtaciuni'zac /gra. suflarein padurea lui, numai din asta pricina; se vedeca este solomonit, intors dela tata. sau draculmai §tie ce are, de-i a§à de primejdios... Darcu toate acestea trebuie sa §tii, nepoate, caunii oameni is mai al dracului deck dracul ;nu se astampara nici in ruptul capului ; macara au pätit multe, tot cearca prin padurea lui,s5. vadä nu 1-or putea gabui cumva?:-' Si caredin ei are indrasneala mare §i noroc §i maimare, umblând pe acolo, gase§te din intam-plare ate o piatra de aceste, picatá'de pecerb, cand se scutura el la §apte ani odatá,§i apoi celui om nu-i trebuie alta negustoriemai buna. Aduce piatra la mine §i i-o -pla-tesc cat nu face; ba inca"..sunt. bucuros ca opot capata. Si afla, nepoate, ca asemene pietrefac podoaba imparatiei mele; nu se gasesc altelemai mari §i mai frumoase decal aceste la nicio imparatie, §i de aceea s'a dus vestea despreele in toata lumea. Multi imparati §i crai in-adins yin sá le vada §i li-i de-a mirarea deunde le am.

Doamne, mo§ule, zise atunci Spanul: sanu te superi, dar nu §tiu ce fel de oamenifrico§i aveti pe aci... Eu pun rama§ag pe cevrei, cl sluga mea are sa-mi aduca pieleacerbului aceluia, cu cap cu tot, a§a impodobitcum este.

'odata chiama Spanul pe Harp Alb §i-i zice:www.dacoromanica.ro

133

du-te in padurea cerbului, cum ii §ti tu, 0macar fa pe dracul ia patru sau orice-i face,dar numai deal sa-mi aduci pielea cerbuluicu cap cu tot, a§à bAtut cu pietre scumpe,cum se gase§te. i doar te-a impinge pacatulsa clinte§ti vreo piatra din locul sAu, iara maiales acea mare din fruntea cerbului, c'apoiatata ti-i leacul. Hai porne§te, iute, cã nu-ivreme de pierdut.

Harap Alb vede el bine unde merge treaba,ca doar nu era din butuci; dar neavand in-cotro iese mahnit; se duce iar in grajd la cal0 netezindu-1 pe coama, ii zice:

Dragul meu calut, la grea beleà m'avarit iar Spanul. De-oiu mai scaph 0 dinasta cu vieata, apoi tot mai am zile de trait.Dar nu §tiu, zau, la cat mi-a sta. norocul.

Nu-i nimica, stapane, zise calul. Capulde-ar fi sánAtos, ca belelele curg garb- Poateai primit porunca sa jupe§ti piatra morii §i saaduci pielea la imparatie?

Ba, nu, calutul meu; alta si mai infrico-§ata, zise Harap Alb.

Vorba sa fie, stapane, ca tocmeala-i gata,zise calul. Nu te teme, stiu eu nazdavanii deale Spanului; §i sa fi vrut, dedemult i-a§ fifacut pe obraz, dar lasa-1 saii mai joace calul.Ce gande§ti? i unii ca ace§tia sunt trebuitoripe lume cftte odata, pentru ca fac pe oamenisa prinda la minte... Zi 0 d-ta, ca ai avut satragi un pAcat stramorsc. Vorba ceea: (Parintiimanânca aguridA 0 fiilor li se strepezesc dintii.,

www.dacoromanica.ro

134

Hai, nu mai sta la ganduri; incaleca pe mine§i pune ti nadejdia in Dumnezeu, ca mare-iputerea lui; nu ne-a rasa el sa suferim indelung.Cum vrei? Ce-i e scris omului, in frunte-i epus.:Dar mare-i Cel-de-sus ! S'or sfOr0 ele x§iaceste dela o vreme.

Harap Alb atunci incaleca §i calul porne§tela pas, Oa ce iese mai incolo departe, casa nu-i iee lumea la ochi. Si apoi incordandu-se §i scuturându-se odata voinice§te, iara-0arata puterile sale zicand:

Tine-te sdravän, stapAlle, ca iar am sä sbor:In inaltul Ceriului,

dzduhul pAmdatului;Pe de-asupra' codrilor,Peste vdrful muntilor;Prin ceata mAgurilor,Spre noianul märilor;La crdiasa zdnelor,Minunea minunilor,Din ostrovul florilor.

i zicand aceste, odata §i sboara cu Harap Alb

In inaltul Ceriului,Azduhul pdmántului;

§i o ie de-acurmezi§:

Dela nouri cdtrd soarePintre lund si luceferi,Stele mdndre lucitoare.

§i apoi se lasa lin ca vántul:

In ostrovul florilor,La crdiasa zdnelor,Minunea minunilor.

www.dacoromanica.ro

135

§i and vantul a aburit, iaca 0 ei la sfantaDuminica iar au sosit. Santa Duminica eraacasa, 0 cum a vazut pe Harap Alb poposindla up ei, pe loc 1-a intampinat 0 i-a zis cublândece.

Ei, Harap Alb, ap-i ca iar te-a ajunsnevoia de mine?

AO este, mAicuta., raspunse Harap Alb,cufundat in ganduri 0 galben la fata, de parca-iluase panza de pe obraz. Spanul vrea sa-mirapuie capul cu orice pret. §i. de-a§ muri maidegraba sa scap odata de sbucium; deck mavieata, mai bine moarte de o mie de ori.

Vai de mine 0 de mine, Harap Alb,zise sfanta Duminica, par'ca nu te.a§ fi crezutap slab de Inger, dar dupa cat vad, e§timai fricos decal o femeie. Hai nu mai staca o gaina plouata. Ramai la mine in astanoapte 0 Voiu da eu vr'un ajutor. Marei.Dumnezeu! N'a mai fi el dupa gandul Spanu-lui. Insa mai rabda 0 tu, tatul meu, ca multai avut de rabdat 0 putin mai ai. Pan'acum0-a fost mai greu, dar de acum inainte tota§a are s'ali fie, pana ce-i ie§idin slujba Spanului,dela care ai sa tragi inca multe necazuri,dar ai sa scapi din toate cu capul tearar,pentruca norocul te ajuta.

Poate ma sa fie, maicuO., zise Harap Alb,dar prea multe s'au ingramadit deodata pecapul meu.

Cate a dat Dumnezeu, Harap Alb, zisesfanta Duminica; a§a, a trebuit sa se intample

www.dacoromanica.ro

136

n'ai cui banui: pentru cä nu-i cum gandgteomul, ci-i dupa cum vrea Domnul. and veiajunge qi tu odata mare §i tare, ii cauta sajudeci lucrurile de-a fir a par i vei crede celorasupriti i neckjiti; pentruca §tii acum ce enecazul. Dar pana atunci mai rabda, Harap Alb,caci cu rabdarea Ii frigi pielea...

Harap Alb ne mai avand ce zice, multume-§te lui Dumnezeu 0 de bine §i de rau,sfintei Duminici pentru buna gazduire i aju-torul fagaduit-

- Ia, acum mai vii de-acasa, fatul meu. Zic6.cine-a zice 0 cum a vrea s zica, dar cand estes. dai peste pacat, daca-i inainte, teajungi, iara daca-i in urma stai a§tepti.M. rog, ce mai la deal la vale, a§a-i lumeaasta, i de-ai face ce-ai face, ramane cum este ea;nu poti s'o intorci cu umarul, macar sa te pthin ruptul capului. Vorba ceea : Zi-i lume i temantuie». Dar ia s lasam toate la o parte, §ipana la una alta, hai sa vedem ce-i de facutcu cerbul, ca Spanul te-a fi a§teptand cu ne-rabdare. i de! stapan nu-i? Trebuie sa-1 asculti.Vorba ceea : eLeaga calul unde zice stapanul».

odata scoate sfanta Duminica obrazarulsabia lui Statu-Palma Barba-Cot, de unde le

avea, §i dandu-le lui Harap Alb zice: Tineaceste, cA au sa-ti fie de mare trebuinta, undemergem. i chiar haidem cu ajutorul Domnului,sä ispravim odata. §i treburara asta.

pe la cantatul cocoOlor, se ia SfântaDuminica impreuna, cu Flarap Alb 0 se duc

§i

§i

silesti sä-1si-1

i

§i

i

www.dacoromanica.ro

137

in p5durea cerbului. Si cum ajung in p5dure,sapa o groapa adânc 5. de un stat de om, langàun izvor, unde in fiecare zi pe la amiaz5 veniàcerbul de bea ap5, apoi se cula acolo pe loc0 ormia cat un beiu, padä ce asfintia, soarele.Si dupa aceea sculandu-se o lua in pornealà0 nu mai da pe la izvor iar pana a douazipe la amiaza.

Ei, ei! acum groapa este gata, zise santaDuminica. Tu, Harap Alb rAmai aici intr'insatoat5. ziva 0 iaca ce ai de facut: pune-ti obr5-zarul cum se pune, iara sabia sal n'o slabe§tidin mana; 0 de amiaza and a veni cerbul aicila izvor s5. bee ap5., §i s'a cula s'a adormi cuochii deschi0, cum i-i feliupgul, tu indata celi-i auzi horaind, s5. ie0 inceti§or 0 sa potri-ve§ti aà ca s5-i sbori capul dintr'o singur5lovitur5 de sabie 0 apoi repede sal te arunciin groap5. 0 sa §ezi acolo intr'insa 'Ana dupàasfintitul soarelui. Capul cerbului are sa' te strigepanA atunci mereu pe nume, ca sa te vada,dar tu nu cumva sa te indupleci de rugamintealui 0 si te ite§ti la dânsul, ca are un ochiu otra-vit §i and 1-a pironi spre tine, nu mai traqti.Insa cum a asfinti soarele, s5. §tii a a muritcerbul. Si atunci sal ie0 farà 1ric5, sa.-i jupe§tipielea, iar5 capul sä-1 iei a§a intreg, cum seg5se§te §i apoi sa' vii pe la mine.

Si a§a sfanta Duminic a. se ia i se intoarn5singur5 acasa, iar Harap Alb rAmâne de pandain groapa. Si cand pe la amiaz5, numai iacace aude Harap Alb un muget inadu0t: Cerbul

www.dacoromanica.ro

138

venia boncaluind. §i ajungand la izvor, odata§i incepe a bee halpav la apa rece : apoi maiboncglue*te 0 iar mai be eke un restimp, 0iar mai boncaluete 0 iar mai be, panA ce numai poate. Dupa. aceea incepe ali arunch tarnAdupa cap, ca buhaiul, 0 apoi scurmand de treiori cu piciorul in pamant se tologe§te jos pepaji§te, acolo pe loc; mai rumega el cat mairumega 0 pe urma se mterne pe somn 0unde nu incepe a mana porcii la jir.

Harap Alb cum il aude horaind, iese afarainceti§or 0 cand il croiqte odata cu sabia pela mijlocul gatului, ii qi sboara capul cat colodela trup 0 apoi Harap Alb se arunca Urisine in groapa., dupa cum 11 povatuise sfantaDuminica. Atunci sangele cerbului odata. a 0inceput a curge galgaind §i a se raspandi intoate partile, indreptandu-se i naboind ingroapA peste Harap Alb, de cat pe ce era sA-1inece. Iara capul cerbului svarcolindu-se dureros,striga cu jale, zicand:

Harap Alb, Harap Alb ! De nume ti.amauzit, dar de vAzut nu te-am vazut. Ie0 numaioleaca, sa te vad incaltea, vrednic e§ti decomoara ce ti-o las, 0 apoi sA mor cu pth.cere,dragul meu.

Dar Harap Alb acea. molcum §i de abia i0putea descle§th picioarele din sangele inchegatcare era mai-mai s6, umple groapa.

In sfar0t, mai striga el, capul cerbului, cat maistriga, insA Harap Alb nici nu raspunde, nicise arata 0 dela o vreme se face tacere. §i

www.dacoromanica.ro

139

a0, dupa asfintitul soarelui, Harap Alb iesedin groapa, jupqte pielea Cerbului cu bagarede seama, sa. nu sminteascd vreo piatra dinlocul ei, apoi ia capul intreg a§a cum se gasid§i se duce la santa Duminica.

Ei, Harap Alb, zise sfanta Duminica,a0-i ca am scos-o la capat §i asta?

AO; cu ajutorul lui Dumnezeu 0 cu alSfintiei voastre, raspunse Harap Alb, am izbutit,maicuta, sd facem 0 acum pe cheful Spanului,ramânere-a§ paguba§ de ansul sa rarnan 0sa-1 \rad când mi-oiu vedea ceafa ; atunci 0 niciatunci, ca tare mi-i negru inaintea ochilor.

Lasa-1 Harap Alb, in plata lui Dumne-zeu, ca. 'a da el Spanul peste om vreodata;pentrucd nu-i nici o fapta gra plata, zise sfantaDuminica. Mergi de i le du 0 acestea, ca i-orramãne ele de cap odata.

Atunci Harap Alb, multumind sfintei Dumi-nici, ii saruta maim., apoi incaleca pe cal §i.

pornqte tot cum a venit, mergand spre im-paratie. Dumnezeu sa ne tie, cal cuvantul dinpoveste inainte mult mai este... Si pe undetrecea, lumea din toate partile il inghesuia,pentruca piatra cea mare din capul cerbuluistraluciA, de se parea ca Harap Alb soarelecu el 11 ducea.

Muy crai i imparati ie§iau inaintea lui HarapAlb, i care din cotro 11 rugh, unul sn-i deeVansdrit, cat a cere el; altul sa-i dee fata 0jumatate din Impäratie; altul sa-i dee fata 0imparatia intreaga, pentru asemenea odoare ;

www.dacoromanica.ro

140

dar Harap Alb ca de foc se feria §i. urrnandu-§i calea inainte la stapanu-sau le ducea.

Si intr'una din seri, cum sedea Spanul im-preuna cu mo§u-sau §i. cu verele sale sus intr'unfoi§or numai iaca ce Zairese in departare unsul de raze scanteitoare, care venia in spredan§ii; §i. de ce se apropia, de ce se luminamai tare, de le fura vederile. Si deodata toatasuflarea s'a pus in mi§care; lumea de pe lumefiind in mare nedumerire, alerga sä vada ceminune poate sa. fie? i cand acolo cineera? Harap Alb, care venia in pasul calului,aducand cu sine pielea §i capul cerbului, pecari le-a i dat in mana. Spanului.

La vederea acestei minunatii, toti au ramasincremeniti §i uitandu-se unii la altii, nu §tiauce sa zica.? Pentruca.' in adevar era §i lucru demirare!

Dar Spanul cu viclenia sa obiruith, nu-§ipierde cumpatul, §i luand vorba, zice impara-tului:

Ei, mo*ule, ce mai zici? Adevaritu-s'auvorbele mele ?

Ce sa mai zic, nepoate, raspunse impa-ratul uimit. Ia sa am §i. eu o sluga. a§à devrednica §i credincioasa ca Harap Alb, a§pune-o la masa. cu mine, ca. mult pretue§teomul acesta.

Ba sá §i puie pofta in cuiu, raspunse Spa-nul cu glas rautacios. Asta n'a§ face-o eu, de-ar mai fi el peck este; doar nu i frate cu ma-ma, sa-1 pun in capul cinstei. Eu §tiu, mo§ule,

www.dacoromanica.ro

141

ca sluga-i sluga §i stapanu-i stapan; s'a man-tuit vorba. Na, na na! d'apoi pentru vrednicialui mi 1-a dat tata, cad altfel de ce 1-a fi mailuat cu mine? Hei, hei! Nu §titi d-voastrã cepoam'a dracului e Harap Alb aista. Para 1-amdat la brazda, mi-am stupit sufletul cu dansul.Numai eu ii yin de hac. Vorba ceea: fricapaze§te bostanaria. Alt stapan in locul meunu mai face branza cu Harap Alb, cat ii lumea§i pamantul. Ce te potrive§ti, mople? Cumvad eu, d-ta prea intri in voia supuOlor. Deaceea nu-ti dau cerbii pietre scumpe §i. ur§ii &a:MO.Mie unuia tiu ca nu-mi sufla nimene in bor§ ; andvad ca ma;a face marazuri, t'o strang de coada,de mänânca §i mere padurete, caci n'areincotro... Dact t'a ajuta Dumnezeu, sa marandue§ti mai de graba in locul d-tale, ii vedea,mo§ule draga, ce prefacere are sa ia impara-tia ; n'or mai §edea lucrurile tot a§à moarte,cum sunt. Pentruca tii vorba ceea : Omul sfin-te§te locul... Fost-ai §i d-ta la tinerete, nuzic, dar acum iti cred; de, batranete nu-s?cum n'or sta trebile balta!

In sfar§it Spanului ii mergea gura ca pupaza,de-a ametit pe imparatul, incat a uitat §i. deHarap Alb §i de cerb §i. de tot.

Fetele imparatului insa priviau la veri§or...cum prive*te dnile pe mata §i. le era drag casarea in ochi, pentruca le spuneh inima ce omfail de lege este Spanul. Dar cum erau sa iasaele cu vorba inaintea tatalui kr? Spanul n'aveh

www.dacoromanica.ro

142

de cine... Vorba ceea : gasise un sat faracani i se:plimba fara bat, ca alta, ce pot sa zic ?

** *

La vreo cateva zile dupa asta, imparatulfacii un osp6t foarte mare in cinstea nepotu-seu, la care ospat au fost poftiti cei mai stra-luciti oaspeti: imparati, crai, voivozi, capitaniiostirilor, mai marii oraselor si alte fete cinstite.

In ziva de ospat, fetele imparatului s'au puscu rugaminte pe langa Span, sa dee voe luiHarap Alb, ca sa slujeasca si el la masa.Spanul neputandu-le strica hathrul, cheama peHarap Alb de fata cu dânsele, si-i invoi aceastainsa cu tocmeala ca in tot timpul ospawlui sastee numai la spatele stapailu-sau si nici macarsa-si ridice ochii la ceilalti meseni, ca de 1-oiuvede obrasnicindu-se cumva, acolo pe loc ii0 taiu capul».

Auzit-ai ce am spus, sluga netrebnica, ziseSpanul aratand lui Harap Alb taipl palosului,pe care jurase credinta si supunere Spanuluila ie0rea din 11110.11a.

Da, stapane, raspunse Harap Alb cu umi-linta; sunt gata la porunca Luminarii Voastre.

Fetele imparatului au multumit Stapanului0 pentru atata.

Amu, tocmai pe cand era temeiul mesei 0oaspetii, tot gustand vinul de bun, incepuse ase chiurchiului cate oleaca, numai iaca o pa-sere maiastra se vede batand la fereastra sizicand cu glas muieratic:

www.dacoromanica.ro

143

Mancati baeti §i va veselii, dar de fataimparatului Ro§ nici nu ganditi

Atunci deodata tuturor mesenilor pe loc Iis'a stricat cheful 0 au inceput a vorbi, carece §tia 0 cum ii ducea capul : unii spuneauca Imparatul Ro§ avand inima halna nu se maisatura de a varsa sa'nge omenesc ; alti spuneau

fata lui este o farmazoana cumplitä i cadin pricina ei se fac atatea jertfe; alii inta-riau spusele cerorlalti zicand ca chiar ea arfi venit in chip de pasare de a batut acum lafereasta, ca sà nu lase 0 aici lumea in pace.Altii ziceau, c oricum ar fi, dar pasareaaceasta nu-i lucru curat i ca trebuie sa fie untrimis de undeva, nurnai pentru a isodi caseleoamenilor. Altii mai fricosi 10 stupiau in san,menind-o ca sa se Intoarca pe capul aceluiacare a trimis-o. In sfar0t unii spuneau intr'unfel, altii in alt fel 0 multe se ziceau pe samafetei imparatului Ro§, dar nu se §tia care dintoate acele vorbe este cea adevarata.

Spanul dupa ce-i asculta pe toti cu luareaminte, clatina din cap §i zise ;

Rau e and ai aface tot cu oameni, carese tern 0 de umbra lor. D-voastra, cinstitioaspeti, se vede ca palteti boboci, de nu vapricepeti al cui fapt e acesta.

§i atunci Spanul repede ii atinte§te privi-rile asupra lui Harap Alb 0 nu §tiu cum ilprinde zarnbind.

A§a... sluga vicleana, ce-mi e§ti? Vrasa zica tu ai §tiinta de asta 0 nu mi-ai spus?

ca

www.dacoromanica.ro

144

Acum degraba sa-mi aduci pe fata imparatuluiRo§, de unde §tii §i cum ii qti tu. Hai por-nqte! i nu cumvh sä faci de altfel, ci. te-aidus de pe fata pamantului.

Atunci Harap Alb iqind plin de manire, seduce in grajd la cal §i netezandu-1 pe coama

sarutandu-1, zice :Dragul meu tovaraq, la grea nevoie m'a

bagat iar SpAnul. Amii a scornit alta ; ci-casa-i aduc pe fata imparatului Ro§, de unde-oiusti Asta-i curat vorba ceea :

PoftimDacä

pungtcai adus

la mash,de-acasä...

Se vede ca mi s'a apropeat funia la par.Cine §tie ce mi s'a intAmpla! Cu SpAnul totam dus-o, cum am dus-o, câne-câneqte, Odaacum. Dar cu omul rcl nu §tiu zau, la catmi-a sta capul. §'apoi unde s'a fi gasind acelimparat Ro i fata lui, care ci-ca este o far-mazoana cumplita, numai cel de pe cornoaraa fi Par'ca dracul vrajqte de n'apucbine a scapà din una i dau peste alta. Se vedecd m'a nascut mama inteun ceas ram, sau nu§tiu cum sa mai zic, ca sa nu grersc inaintealui Dumnezeu. Ma pricep eu tare bine, ce artrebui sa fac, ca sá se curme odata toate aceste.Dar m'am deprins a tart dupa mine o vie*.ticaloasa. Vorba ceea : sa nu dea Dumnezeuomului, cat poate el suferi:

Stapâne, zise atunci calul, nechezind cuinfocare ; nu te mai olicali atAta. Dupa vreme

ptiind!

www.dacoromanica.ro

145

rea a fi el vreodata §i senin. Dac'ar sta cinevasa-§i faca sama de toate cele, cum chite§ti d-ta,apoi atunci ar trebui sa vezi tot oameni mortipe toate cararile. . Nu fii a§a de nerabda-tor ! De unde §tii ca. nu s'or schimba lucru-rile in bine §i. pentru d-ta! Omul e dator sase lupte cat a puteà cu valurile vietii, caci §tiica este-o vorba: nu aduce anul, ce aduce cea-sul. and sunt zile §i noroc, treci prin apa. §iprin foc §i din toate scapi nevatamat. Vorbacant ecului :

Fa-ma mama cu norocSi macar m'arunan foc.

Las' pe mine, stapane, ca §tiu eu pe undete-oiu duce la imparatul Ro§; pentruca m'aumai purtat odata pacatele pe acolo, cu tata.-tau, in tineretele lui. Hai, incaleca pe minesi fine-te bine, ca acum am sa-mi arat pute-, ,rile chiar de aici de pe loc, in ciuda Stapa-nului, ca sa-i punem venin la inima.

Harap Alb atunci incaleca §i calul neche-zind odata puternic, sboar 5. cu ansul:

In inaltul cerului,Vazduhul pamantului,

§i o ia de-a curmezi§:

De la nouri catra soare,Printre luna si luceferi,Stele mandre lucitoare.


146

Si apoi dela o vreme incepe a se lash linca vantul, si, luand de-a lung pamantul, mergspre imparatie. Durnnezeu sa ne tie, ca. cu-vântul din poveste inainte mult mai este.

Dar, ia si vedem, ce se mai petrece lamasa, dupa ducerea lui Harap Alb ?

Hei, hei ! zise Spanul in sine, tremurândde ciuda : nu te-am stiut eu ca-mi esti de-acestia,ca de mult iti faceam felul !. . . Dar traind sinemurind, te-oiu sluji eu, mai badeo !... Palo-sul ista are sali stie de stire.. . Ei, vedeti,mosule 0 cinstiti meseni, cum hränesti pe dracul, fath sa stii cu cine ai de-a face ? Dacanu-s si eu un puisor de om in felul meu, dartot m'a tras Harap-Alb pc sfara ? Bine-a zis,cine-a zis ca. unde-i cetatea mai tare, acolobate dracul rasboiu mai puternic.

In sfarsit imparatul, fetele sale si toti oas-petii ramaseth incremeniti. Spanul bodraganinddin gura nu stia cum sa-si ascunda ura, iaraHarap Alb, ingrijit de ce i s'ar mai puteh in-tampla in urma, mergea tot inainte prin lo-curi pustii si cu greu de strabatut.

Si cand sa treaca un pod peste o apa mare,iaca o nunta de furnici trecea si ea tocmaiatunci podul. Ce sa. faca Harap Alb? Sta eloleaca si sa sfatueste cu gandul : esa trec pestedansele, am sä omor o multime ; sa dau prinapa, ma tern ca m'oiu inech cu cal cu tot.Dar tot mai bine sa dau prin apa, cum a daDurnnezeu, deal sA curm vieata atator gazu-lite nevinovate*. Si zicand Doamne-ajuta, se

www.dacoromanica.ro

147

aruna cu calul in apd, o trece inot dincolola cela mal fard primejdie si apoi isi ie dru-mill inainte. Si cum merged el, numai iaca ise infátoraza o furnia sburatoare ziand:

Harap Alb, fiinda esti asà de bun def a fost mila de vieata noastra, and trecearnpe pod sit nu ne-ai stricat veselia, vreau sa-ti

:.fac un bine : na-ti aripa asta si and nave veodatd nevoie de mine, sa. dai foc ari-pei si atunci eu impreuna cu tot neamul meuavem sa-ti venim in ajutor.

Harap Alb, strangand aripa cu ingrijire, mul-temeste furnicei pentru ajutorul fagdcluit siapoi porneste tot inainte.

Si mai merge el cat merge, si numai iacate aude o bazaitura inadusità. Se uita el indreapta, nu vede nimica ; se uit 6. in stanga,nici atata ; si cand se uitâ in sus, ce sa vada ?Un roiu de albine se invartiau in sbor pede-asupra capului salt si umblau bezmetice decolo pana colo, neavand loc unde sa se arze.Harap Alb, vdzandu-le asa, i se face mild dedânsele, si luandu-si paldria din cap o punepe iarba la pamânt cu gura 'n sus, si apoi else da intr'o parte. Atunci bucuria albinelor ;se lasa jos cu toatele si se aduna ciotca inpaldrie. Harap Alb afiându-se cu parere de binedespre asta, alearga in dreapta si in stangasi nu se lasd pand. ce gdseste un bustihan pu-tregdios, 11 scobeste cu ce poate si.i face ur-dinis ; dupa aceea aseaza niste tepusi intein-

www.dacoromanica.ro

148

sul, il freaca' de dinauntru cu catu§nica, cu sul-dna, cu mAtaciune, cu poala Stanta-MAriei §icu alte buriene mirositoare §i prielnice albi-nelor, §i apoi luandu-1 pe umar, se duce laroiu, rastoarna albinele frumu§el din palariein bu§tihan, il intoarce bini§or cu gura in jos,ii pune deasupra ni§te captalani, ca sa nurasbata. soarele §i. ploaia inauntru, §i. apoi, 1A-sandu-1 acolo pe camp intre flori, iqi cauta dedrum.

cum mergeh el, multamit in sine pentruaceast6. facere de bine, numai iaca i se infa-ti§azä inainte crAiasa albinelor, zicandu-i :

Harap Alb, pentruca. qti a§a de bun§i. te-ai ostenit de ne-ai tacut adapost, vreausa.-ti fac §i eu un bine in vieata mea : na-tiaripa asta, 0 and ii avea vreodata nevoie demine, aprinde-o §i eu indatä am sa-ti yin inajutor.

Harap Alb, luand aripa cu bucurie, o strangecu ingrijire; apoi multamind craiesei pentruajutorul fagaduit, porne§te, urmanduli caleatot inainte.

Mai merge el cat merge, §i. cand la poa-lele unui codru, numai iaca ce vede o dihaniede om, care se párpália pe lang a. un foc dedouazeci §i patru de stanjeni de lemne i totatunci striga cat ii lua gura ca moare de frig.Si-apoi afara de aceasta omul acela era cevàde spariet : avea niqte urechi clapauge §i niqtebuzoaie groase qi dab616.zate. i cand sufla cu

www.dacoromanica.ro

1 49

dansele, cea de deasupra se rasfrangea in suspeste scafarlia capului, iar cea de desupt atarnain jos, de-i acoperia pantecele. i ori pe cese opria suflarea lui, se punea promoroacamai groasa de-o palma. Nu era chip sa teapropii de dansul cal a$ tremura de tare depar'ca-1 zghihuia dracul. i dac'ar fi tremuratnumai el, ce ti-ar fi fost ? Dar toati suflarea

faptura de prin prejur Ii tineau hangul: vantulgemea ca un nebun, copacii din 1:6:lure sevalcariau, pietrele tipau, vreascurile puiauchiar lemnele de pe foc pocniau de ger. Iaräveveritele, gavozdite una peste alta in scor-buri de copaci, suflau in .unghii i plangeauin pumni, blastämanduli ceasul in care s'aunascut. MA rog, foc de ger era ; ce sa vdspun mai mult. Harap Alb, numai o Ora cata stat de s'a uitat, a facut turturi la guraneputanduli stapani rasul zise cu mirare :

Multe mai vede omul acesta cat trae§te!Mai tartorule, nu mancà haram i spune drept,tu e§ti Gerila ? taci ? . Tu trebuiesa fii: pentruca i focul ingheata langa tine,de arzuliu ce e§ti.

12.52i tu, razi, Harap Alb, zise atunciGerila tremurand, dar unde mergi, fail demine n'ai s. poti face nimica.

Hai 0 tu cu mine, daca vrei, zise Ha-rap Alb ; de abia te-i mai incalzi mergand ladrum, caci nu e bine and stai locului.

Gerila atunci se ia cu Harap Alb i por-

qi

Assi ea

www.dacoromanica.ro

150

nesc impreuna. Si mergAnd ei o bucata inainte,Harap Alb vede alta. dracarie 0 mai mare: onamila de om manca brazdele de pe urma a24 de pluguri 0 tot atunci strigh in gura mare,ca crapa de foame.

Ei apoi, sa nu bufne§ti de fas ? zise Ha-rap Alb. Mai, mai, mai ! ca multe-ti mai vadochii. Pesemne c'aistai Flamânzila, foametea,sac fara fund, sau cine mai 0ie ce pricopsealaa fi, de nu-1 mai poate satura nici pamântul.

12.6.zi tu, razi, Harap Alb, zice atunciFlamânzila, dar unde mergeti voi, fara de minen'aveti sa puteti face nici o isprava.

Daca-i a0, hai 0 tu cu noi, zise HarapAlb, ca. doar n'am a te duce in spinare.

Flamanzila atunci se ia dupa Harap Alb 0pornesc tustrei inainte. Si mai mergand ei opostata, numai iaca Harap Alb vede alta mi-nunatie 0 mai mare : o aratare de om bauseapa dela 24 de iazuri 0 o &la, pe care urn-blau numai 5oo de mori, 0 tot atunci strigain gura mare cä se usuca de sete.

Mai ! da al dracului onanie de om e 0acesta, zise Harap Alb. Grozav burdahan 0nesatios gatlej, de nu pot sa-i potoleascA se-tea nici izvoarele pamântului; mare ghiol deapa trebuie sa fie in matele lui ! Se vede caacesta-i prapadenia apelor, vestitul Setila, fiulsecetei, nascut in zodia ratelor 0 impodobitcu darul suptului.

Razi tu, razi, Harap Alb, zise atunciSetila, caruia incepu a-i tari apa pe nari 0

www.dacoromanica.ro

151

pe urechi ca pe niste laptoace de mori ; darunde ya duceti voi, f Ara de mine degeabaduceti.

Hai si tu cu noi, daca vrei, zise HarapAlb ; de abia nu te-i mai linciuri atata in celeape ; Ii scapa de blestemul broastelor daragaz morilor sa umble, cà destul ti-ai tacutmendrele pana acum. CA doamne iarta-ma! iiface broaste in pantece de atata apa.

Setila atunci se ia dupa. Harap Alb si por-nesc tuspatru inainte. i mergand ei o bucata,numai iaca ce vede Harap Alb, alta minunatiesi mai minunata : o schimonositura de om aveain frunte numai un ochiu, mare cat o sita,cand Ii deschidea, nu vedea. nimica ; da chiorpeste ce apuca. Iara thud Ii tinea inchis, darfie zi, dar fie noapte, spunea ca vede cu clan-sul si in maruntaile pamantului.

Iaca, incepit el a facni ca un smintit :toate lucrurile mi se par gaurite ca sitisca sistravezii ca apa cea limpede ; deasupra capu-lui meu vad o multime nenumarata de vazute

nevazute ; vad iarba cum creste din pamant;vad cum se rostogoleste soarele dupa deal,luna i stelele cufundate in mare, copacii cuvarful in jos, vitele cu picioarele in sus si oa-menii umbland cu capul intre umere; vad insfarsit ceeace n'as mai dori sä vada nimeneapentru osteni vederea : vad niste guri cas-cate uitandu-se la mine si nu-mi pot da samade ce Val mirati asa, mtra-v'ati de ... frumu-sete-va!

và

§i-i

§i

§i

a-§i

www.dacoromanica.ro

152

Harap Alb atunci se bate cu mana pestegura §i zice :

Doamne fere§te de omul nebun, ca ta-re-i de jelit, sarmanul ! Pe de o parte-ti vine arade 0 pe de alta iti vine a-I plauge. Dar sevede ca a§a I-a lásat Dumnezeu. Poate caacesta-i vestitul Ochila, frate cu Orbila, vaxprimar cu Chiorala, nepot de sor6. lui PandilA,din sat dela Chitila, peste drum de Nimerila,ori din targ dela SA1-cati, megie§ cu Cautati§i de urma nu-i mai dati. Ma rog, unu-i Ochilape fata parnantului, care vede toate 0 pe toti,altfel de cum vede lumea ceealalta ; numai pesine nu se vede cat e de frumurl. Par'ca-iun bot-chilimbot-botit, in frunte cu un ochiu,numai sa nu-i fie de deochiu!

Razi tu, razi, Harap Alb, zise aturiciOchila, uitandu-se inchiorchio§at, dar unde tedud, fara de mine rau are sa-ti cada. Fataimparatului Ro§ nu se capata a§a de lesne,cum crezi tu. Din gardul Oancei ti-a da-o im-paratul, daca n'oiu fi §i eu peacolo.

Hai *i tu cu noi daca vrei, zise HarapAlb, O. doar n'avem a te duce de mâna, cape un orb.

Ochila atunci se ia 0. el dupa, Harap Alb,0. pornesc tuscinci inainte. i mergand ei obucata, numai iaca ce vede Harap Alb altabazdagaie 0 mai 0 : o pocitanie de om umblacu arcul dupà vanat pasári. §'apoi chititi canumai in arc se incheia tot me§te§ugul 0 pu-terea omului aceluia ? Ti-ai gasit ! Aveh un

www.dacoromanica.ro

153

mes,tesug mai dracos si o putere mai pe susdeck isi poate dracul inchipui: cand voià selatia ash de tare, de cuprindeà pamantul inbrace. §i alta data ash se desirà si se lungiàde grozav, de ajungeh cu mama la lunä, lastele, la soare si cat voià de sus. i daca seintamplà sa nu nimereasca pasarile cu sageata,ele tot nu scapau de dânsul ; ti le prindeh cumama din sbor. Chiar atunci aveh un vrav depasari dinainte si ospath dintr'insele cu lacomie,ca un vultan hamisit. Harap Alb, cuprins demirare, zice :

Dar oare pe acesta cum mama dracului1-a fi mai chemand ?

Zi-i pe nume sa ti-1 spun, rdspunseatunci Ochila, zarnbind pe sub mustete.

Dar te mai duce capul, ca sa.-1 botezi?SA-i zici Pasarild.... nu gre§e§ti ; sd.-i zici La-Oa ... nici atAta ; sa-i zici Lungild ... asemenea;sa-i zici: Pdsari-Lati-Lungila., mi se pare ca emai potrivit cu ,naravul i apucaturile lui, ziseHarap Alb, induio§at s:-, mila bietelor pasari.Se vede cd. acesta-i vestitul Pasari-Lati-Lungila,fiul sagetatorului §i. nepotul arcaplui, braulpamantului si scara cerului, ciuma sburatoa-relor si spaima oamenilor, ca altfel nu te pri-cepi, cum sa-i mai zici.

'Uzi tu de mine, razi, Harap Alb, ziseatunci Pasari-Lati-Lungila, dar mai bine ar fisa razi de tine, caci nu stii ce pacat te paste.Chitesti câ fata imparatului Ros numai ash secapata? Poate n'ai stiinta ce vidmt de fata e

www.dacoromanica.ro

154

aceea: cand vrea, se face pasare maiastra, itiarata coada, §i ia-i urma, daca pop. De n'ar fiunul ca mine pe acolo, de geaba va mai batetipicioarele ducandu-va.

Hai §i tu cu noi, daca vrei, zise atunciHarap Alb: de abia mi-i lua pe Geri la de tu-luc §i li-i purta cu nasul pe la soare, doar s'aincalzi catuq decat si n'o mai clantani atatadin masele, ca un cocostarc de cei batrani-cio§i, cä par'ca ma strange in spate, cand ilvad a§a. ..

Pasari-Lati-Lungila se ia atunci dupa Ha-rap Alb §i pornesc ei tus§ase inainte. i peunde treceau, parjol faceau: Gera potopiapadurile prin ardere; Flamanzila manca lut §iparnant amestecat cu huma, §i. tot strigh ca.moare de foame; Seti la sorbea apa de prinbalti §i. iazuri, de se sbateau pe§tii pe uscat§i. tipa §arpele in gura boa§tei, de seceta marece era pe acolo ; Ochtla vedea toate cele, cadracul, §i numai inghetai ce da dinteansul :

CA e laie,CA-i Wale;CA e ciutdCA-i cornutd.

Ma rog, nebunii de-a lui:

CAte'n lund si in steleDe-ti venid sd fugi de ele;Sau sd rAzi ca un nebun,Credeti-md, ce VA spun.

www.dacoromanica.ro

155

In sfagit, Pasari-Eati-Lungila ademenia sbu-ratoarele, i jumulite, nejumulite, ti le papape rudã pe samanta, de nu se mai staria ni-menea cu pasari pe langa cash, de raul lui.

Numai Harap Alb, nu aducea nici o supa-rare. lush., ca tovara§, era parta§ la toate, §i lapaguba 0 la ca§tig, i prietenos cu fiecare,pentruca avea nevoie de dan0i in calatoria sala imparatul Ro*, care zice, ci-ca era un ompacli0t i räutacios la culme ; nu aveade om nici cat de un caine. Dar vorba ceea :la unul fará suflet, trebuie unul fara-de-lege.

gandesc eu ca. din cinci nespalati cati mergcu Harap Alb, i-a veni vreunul de hac;mai da imparatul Ro i peste oameni, nu totpeste butuci, ca pana atunci. Dar iar ma in-torc i zic: mai §tii cum vine vremea?

Lumea asta e pe dos,Toate merg cu capu'n jos :Unul macina la moara,Putini suie, multi coboarb.

Si-apoi acel unul are atunci in mana i panea§i cutitul i taie de unde vrea §i cat ii place,tu te ui0 i n'ai ce-i face. Vorba ceea : cinepoate, oase roade ; cine nu, nici carne moale.A§a i Harap Alb 0 cu ai sai; poate or iz-buti sa. iee fata imparatului Ro§, poate nu;dar acum deodata ei se tot duc inainte,mai la urma, cum le-a fi norocul. Ce-mi pasamie? Eu sunt dator sa spun povestea i varog s'ascultati :

mila

www.dacoromanica.ro

156

Amu Harap Alb 0 cu ai sai mai merg eicat merg, 0 intr'o tarzie vreme ajung la im-paratie. Dumnezeu sä ne tie, Ca cuvântul dinpoveste inainte mult mai este. *i. cum ajung,odatä intra buluc in ograda, tuslese: HarapAlb inainte 0 ceilalti in urma., care de caremai chipos 0 mai imbracat, de se taraiau atele0 curgeau oghelele dupa. dan0i, par'cá eraoastea lui Papuc Hogea Hogegarul. i atunciHarap Alb se 0 intati§az inaintea imparatuluiRo§, spunandu-i de unde, cum, cine 0 pentruce anume au venit. Imparatului i-a fost dea-mirarea, vazand Ca ni§te golani au asemeneaindrasneala, de yin cu ne ru0nare sa-i cearafata, fie din partea ori cui a fi. Dar nevoinda le strica inima, nu le spuse nici da, nici ba,ci le da raspuns ca sá ramaie peste noapteacolo 0 pana mane dimineata s'a mai gandiel ce trebuie sd faca. i pe de altä parte im-paratul odata chiama in taina pe un credineiosal sau, §i da porunct sa-i culce in casa cea dearamã infocata., ca sal doarma pentru venicie,dupa cum patise 0 alti petitori poate mai cevàdeck ace§tia.

Atunci credinciosul imparatului se duce rapede0 Gra foc casei celei de arama pe dedesupt,cu 24 de stanjeni de lemne, de se face casaro0e cum e järaticul. Apoi cum insereath, vine0 poftete pe oaspeti la culcare. Gerila atuncinazdravan cum era el, chiama pe tovar4ii sai,deoparte, qi le zice inceti§or:

Mai, nu cumva sa. va impinga mititelul

www.dacoromanica.ro

157

sa intrati inaintea mea, unde ne-a duce omultapului celui ro§, ca nu mai ajungeti sa vedetiziva de mane. Doar unu-i imparatul Ro§, vestitprin meleagurile aceste pentru bundtatea lui ceanepomenita 0 milostivirea lui cea neauzita. il§tiu eu cat e de primitor 0 de darnic la spa-tele altora. Numai de nu i-ar muri multi inainte;sa trdeascá trei zile cu cea dealaltaieri. D'apoifetirara lui ... a zis dracul 0 s'a facut: bucaticarupta tatd-sau in picioare, ba Inca 0 mai 0...Vorba ceea capra sare masa, §i iada sare casa.Dar lasa. ca 0-au gasit ei omul... De nu le-oiuveni eu de hac in astä noapte, nici mama dra-cului nu le mai vine.

Pio ga.ndesc 0 eu, zise Flamanzila; §i-apus el imparatul Ro§ boii in card cu dracul,dar are sd-i scoata fdra coarne.

Ba mi se pare, c'a da el 0 teleaga 0 plug §ILotic 0 tot, numai sä scape de noi, zise Ochila.

Ia ascultati, mai! zise Gerila; vorba lungasaracia omului. Mai bine haidem la culcare, cane a§teapta omul impdratului cu masa intinsa,facliile aprinse 0 cu bratele deschise. Hai! as-cutiti-va. dintii §i porniti dupà mine.

i odata pornesc ei, teleap, teleap, teleap !cum ajung in dreptul u§ii, se opresc putin.

Atunci Gerild suflä de trei ori cu buzirarelesale cele iscusite 0 casa rarnâne nici fierbintenici rece, cum e mai bine de dormit intr'insa.Apoi intra cu totii inauntru ; se tologe§te careunde apuca, 0 ... tac ma chiama. Tar credin-

Bi

www.dacoromanica.ro

158

ciosul imparatului, incuind up pe din afara, curapegiune, le zice cu räutate:

Lasa ca v'am gasit ac de cojoc. De acumdormiti, dormire-ati somnul cel de veci, ca v'ama§ternut eu bine. Va yeti face voi scrum, panamane dimineata.

Apoi ii lasa acolo 0 el se duce in treabalui. Dar Harap Alb 0 cu ai sal nici nu bin-disiau de asta: ei cum au dat de caldurica,pe loc li s'au muiat ciolanele 0 au inceput ase intinde 0 a se harjoni in ciuda fetei impa-ratului Rol. Ba inca Geri la se intindea de cal-dura de-i treceait genunchele de gura. ,i hojmamorocdnid pe ceilalti, zicand:

Numai din pricina voastra am racit casa,caci pentru mine era tocmai bunk cum era.Dar a§a pateqti daca te iei cu ni§te bicisnici.Lasa ca v'a mai pall el berechetul acesta dealtädatä. tii ea are haz 0 asta! Voi sa valafaiti 0 O. huzuriti de caldura, iard eu sä crapde fig. Bu...na treaba! sd-mi dau eu lini§tea meapentru hatarul nu tiu cui? Acu§ va tarnaescprin casä, pe ruda pe samânta; incaltea sä nuse aleaga nimica nici de somnul meu, dar nicide al vostru.

Ia taca-t-i gura, ma, Geri la! zisera ceilalti.Acu§ se face ziva 0 tu nu mai stinche§ti cubrapave deale tale. A dracului lighioaie maiesti! Destul acum ca ne-ai facut capul calindar.Cine-a mai dori sa faci tovara§ie cu tine, aiba-§i partea 0 poarte-ti portul, a pe noi §tiu cane-ai ametit. Are cineva cap sa se lini§teasca

www.dacoromanica.ro

159

de räul tau ? Ia auzilai; par'ca-i o moat% hodo-rogita. Numai gura lui se aude in toate par-tile. Hojma tolocane§te pentru nimica toata,curat ca nebun. Tu, mai, e§ti bun de trait nu-mai in padure cu lupii §i. cu ur§ii, dar nu in caseimparate§ti §i intre ni§te oameni cum se cade.

Ia ascultati, mai ! da de cand ati pus voistapanire pe mine? zise Gerila. Apoi nu mafaceti din cal magar, cd vä yeti gasi mantauacu mine. Eu is bun, cat is bun, dar cand mascoate cineva din rabdare, apoi nu-i trebuie nicitigan de laie impotriva mea.

au, nu §uguie§ti, mai Buzila? Da amarnicmai e§ti la vieata ; cand te manii, faci sange'nbaliga, zise Flamanzila. Tare-mi e*ti drag !...Te-aq Vail in san, dar nu incapi de urechi.la mai bine ogoie§te-te oleaca, §i mai strange-0buzi§oarele acasa; nu de alta, dar sa nu-ti paráthu pe urma, Ca doar nu e§ti numai tu incasa asta.

Ei apoi ! vorba ceea: fa. bine sa-ti auzirail, zise Gerila. Daca eu v'am lasat sä intratiaici inaintea mea, a§a mi se cade ; ba Inca §i.mai rau deck aqa ; eine-a face altädata camine, ca mine sa pateasca.

Ai dreptate, mai Gerila, numai nu tecauti, zise Ochila. Dar cu prujituri 1) de-a tale,ia acu§ se duce noaptea §i. vai de odihna noas-tra. Macar tu sa fii acela, ce ai zice and 0-arstricA cineva somnul? Ba Inca ai dat peste niqte

1) glume.

www.dacoromanica.ro

160

oameni ai lui Dumnezeu, dar sä fi fost cu altii,hei, hei! mâncai papara pAna. acum.

Dar nu mai taceti, mai ? Ca ia acu§ treecu picioarele prin pareti 0 ies afath cu acope-remântul in cap, zise Uti-Lungila. Par'ca nufaceti a bine, de nu va mai astâmpAra draculnici la vremea asta. Mai Buzila, mi se pareca tu e§ti toatd pricina gilcevei dintre noi.

Ba bine cu nu, zise Ochila.. Are el norocde ce are, dar §tiu eu ce i-ar trebui.

Ia sa-i faci chica topor, spinarea doba 0 pan-tecele cobia, zise Setilk cdci altmintrelea nici nue de chip s'o scoti la capat cu bucluca§ul acesta.

Gerila, vazand ca toti ii stau impotriva, semânie atunci 0 unde nu trante§te o bruma pe pa-reti de trei palme de groasa, de au inceput a clan-tani qi ceilalalti de frig de saria came§a de pe dân§ii.

Na l incaltea, Vain fAcut 0 eu pe obraz.De acum inainte spuneti ce va place, cä numi-a fi ciudd, zise Gerila, râzând cu hohot. Eiapoi ci-cd sa nu te strki de rds!... De HarapAlb nu zic, dar voi mangositilor 0 farfasitilordecateori iti fi dormit in stroh §i pe târnomata,sa, am eu acum atAtia bani in punga, nu mi-armai trebui alfa! Oare nu cumvh v'ati face 0voi ni§te feciori de ghinda, fatati in tindä, casânteti obraze subtiri?

Iar cauti sAmânta de vorba, mai Buzila?zisera ceilalti. Al dracului sd fii cu tot neamultau, in vecii vecilor, amin !

De asta 0 eu ma anin 0 ma inchin lacinstita fata voastra, ca la un codru verde, cu

www.dacoromanica.ro

161

un poloboc cu vin §i cu unul cu pelin, ziseGeri 15.. Si hai de acum sä dormim, mai acu§ sane trezim, intr'un gand sA ne unim, pe HarapAlb s5-1 slujim §i tot prieteni sal fim; caci cuvrajba. §i urgie, raiul n'o s5-1 dobandim.

In sfar§it ce-or fi mai dondanit ei, cat or maifi dondanit, ea numai iad. sa face ziuä.! ... Siatunci credinciosul impkatului, crezand ca s'acuratit de oaspeti, vine cu gandul s5. maturescrumul afara, dup5. fanduiala. Si cand ajungemai aproape, ce s5 vadà? Casa cea de aramA,infocat5 a§à de straric decusar5, era acumtoata numai un sloiu de ghiata, §i nu se maicuno§tea pe dinafar5 nici u§5, nici wri, nicigratii, nici -obloane la fere§ti nici nimica; iarin5untra se auzia un tar5boiu grozav : top bocä-niau la u§a, cat ce puteau §i strigau, cat lelua gura, zicand :

Nu §tim ce fel de imparat e acesta, dene 1as5 fara scanteie de foc in vatfa, s5. de-geram aicea. A§a sarkie de lemne, nu s'a vAzutnici la bordeiul cel mai skAcacios. Vai de noi§i de noi, cA ne-a inghetat limba in gur5. §i

.,

maduva in ciolane de frig !...Credinciosul impkatului auzind aceste, pe

de-o parte 1-a cuprins spaima, iarà pe de altas'a indfacit de ciudä. Si d5. el sä descuie up,nu poate; (15 s'o desprina, nici atata. Pe urrrace s5 faca? A1earg5 §i veste§te imparatului desprecele intamplate. Atunci vine §i impAratul cu omultime de oameni, cu cazmale ascutite §i cucazane pline cu uncrop; §i unii talau ghiata


162

cu cazmalele, altii aruncau cu uncrop pe la ta-tânile u§ii 0 in borta cheii 0 dupa multa truda,cu mare truda se haraduesc de deschid up 0 scotpe oaspeti afara. Si cand colo, ce sa vezi ? Toperau cu parul, cu barba 0 cu mustetele plinepromoroaca, de nu-i cuno§teai; oameni sunt, dracisunt, ori alte aratari. Si ala tremurau de tare,de le dardhiau dintii in gura. Iar mai ales peGerila, parca-1 sghihuiau toti dracii ; pozne faceacu buzi§oarele sale, incat s'a ingrozit 0 im-paratul Ro, cand 1-a vazut fackd mà defrumurl.

Atunci Harap Alb, ie0ond dintre danqii, seinfatirath cuviincios inaintea imparatului, zicand:

Prea inaltate imparate ! Luminarea Sa,nepotul prea puternicului Verde-imparat m'a fia§teptand cu nerabdare... De acum inainte credca mi-ti da fata, ca sa va lása'm in pace §i sàne ducem in treaba noasträ.

Bine, voinice, zise imparatul, uitandu-sela dan0i cam acru oarecum ; a veni ea 0vremea aceea... Dar acum deodata, ia sa" ospataticeva, ca sa nu ziceti cà ati ie0t din casa meaca dela o casa pustie.

Parca v'a ie§it un slant din gura, luminateimparate, zise atunci Flamanzila, ca ne ghioraescmatile de foame.

Poate ni-ti da ceva udeala, Maria ta, ziseSetila, Ca ne saraie gâtlejul de sete.

Ia lasati mai, zise Ochilá, clipocind mereudin gene, Ca Luminarea Sa tie ce ne trebuie.

Ao cred 0 eu, zise Pasarila ; doar de-a

www.dacoromanica.ro

163

putere-a-hi am cazut la casa imparateasca; §inu va temeti, ca are InIltimea Sa atata purtarede grija, ca sa nu fim chinuiti cu fig, cu foame§i cu sete.

Mai ramâne indoiala despre asta? ziseGeri la, tremurand cumplit. Dar n'aveti §tiintacä tnnaltimea-Sa este tata flamanzilor §i al in-setatilor ? Si tocmai de asta ma bucur §i euc. deabia m'oiu mai incalzi oleaca, band san-gele Domnului.

Ei, taca-va gura de acum, zise Flamânzila.Destul e o maciuca la un car de oale. Nu totcetarati pe Maria Sa, cá ong e dumnealui...Pentru ni§te saracuti ca noi e greu de facuttrebi ca acestea. Dar la o imparatie, ca cumte-ar pi§ca un purice ; nu se baga in sama.

Din partea mea ma.ncarea-i numai o za-bava : bauturica mai este ce este, zise Setila;§i a§ ruga pe Luminarea Sa, Ca daca are degand a n?, ospata, dupa cum s'a hofarit, apoisa ne indeseasca mai mult cu udeala, pentru-ca acolo sta toata puterea i indrazneala. Vorbaceea: Da-i cu cinstea sa piara ru§inea. Dar mise pare ca ne-am intins cu vorba §i LuminareaSa nu §tie cum sa ne mai intre in voie.

Acum de ne-ar da odata, ce ne-ar da,zise Flamanzila, caci ma roade la inima, defoame ce-mi e.

Ia mai ingaduiti oleaca, mai! zise Ochila,ca doar nu v'au mas §oarecii in pantece. Acu§s'or i aduce bucatele §i vinul, §i numai de-atiaveà pantece unde sà le puneti. -

www.dacoromanica.ro

164

Indata vi s'a aduce §i de mancare §ibautura, zise imparatul, numai de-ati puteadovedi cat Id voiu da eu : cd de nuii fi man-catori i bautori buni, Vati gasit beleaua cumine.., nu fa para. lucru de

De ne-ar da Dumnezeu tot atata supa -

rare, Luminarea Voastrd, zise atuncitinandu-se cu manile de pantece.

i 1tnälimii Voastre gand bun §i manasloboda, ca sA ne dati cat se poate mai multamancare §i bauturica, zise Setila, cAruia Masagura apä cä din mancare i bautura las' dacane-a intrece cineva ; numai la treaba nu neprea punem cu toti nebunii.

Imparatul taceh la toate aceste, Ii ascultà cu dez-gust §i numai inghitia noduri. Dar in gandul sau:

Bine, bine ! cercati voi marea cu degetul,dar ia sa vedem, cum ili da de fund ? Va voriesi ele toate acestea pe nas.Dupa aceea iilasa §i se duce in casa.

in sfax§it nu trecu mult la mijloc, §i numaiiaca li se aduc 12 harabale cu pane, 12 ialo-vice fripte §i 12 bui pline cu yin de cel hranit,de care, cum bei eke oleack pe loc ti se taiepicioarile, iti steclesc ochii in cap, ti se incleielimba in gura i incepi a bolborosi turce§te,fara sä tii bechiu macar. Flamanzila §i Setilazisera atunci celorlalti :

Mai, mâncati voi intai §i beti cat vetiputea, dar nu cumva sä vä puneti mintea cutoata mancarea §i bAutura, c'apoi al vostru edracul!

Flmân-zil,

saga'.

www.dacoromanica.ro

165

Atunci Harap Alb, Geri la, Ochila si Fa:sari-Lati-Lungila se pun ei de ospäteaza si beaucat le trebuie. Dar ce are a face? Par'ca nici,nu se cunostia de unde au mancat si au baut,ca doar mâncare si bauturá era acolo, nu saga:cla! ca la o imparatie...

Hai, ia dati-va de-oparte, mai pacato-silor, ca. numai ati crampotit mancarea, ziseraatunci Flamanzilà si Setila, care asteptau cuneastampar, fiind rupti in cos de foame si desete.

Si atunci, unde nu incepe Flamanzila a ca-rabani deodata in gura ale o haraba de panesi caw o ialovita intreaga, si repede mi ti le-ainfulicat si le-a forfacat, de par'ca n'au mat fost.lath Setila °Mud fundurile afara la cate-o bute,horp ! ti-o sugeh dintr'o singura sorbitura ; sirapede-rapede, mi ti le-a supt pe toate de-arandul, de n'a mai ramas nici macar picaturade yin pe doage.

Dupa aceea Flamanzila a inceput a strigain gura mare cä moare de foame si a svarlicu ciolane in oamenii impäratesti, cari erauacolo de fata.

Iara Setila striga si el, cat ce puteh, ea crapade sete si svarlia cu doage si cu funduri depoloboc in toate partile, ca un nebun.

imparatul atunci, auzind vuet tocmai din casa,iese afara si and vede aceste, isi pune mânilein cap de nacaz.

Mai, mai, mai! Acestia-s curat saracietrimisa dela Dumnezeu, pe capul meu! zise im-

www.dacoromanica.ro

166

paratul in sine, plin de amäraciune. Mi se pareca ia acum mi-am dat si eu peste oameni.

Harap Alb iese atunci din mijlocul celorlalti,si iar se infatiseaza inaintea imparatului, zicand :

Sa traiti, luminate imparate : de acum credca mi-ti da fata ca sA va lasam in pace §i sáne ducem in treaba nostra, caci nepotul impa-ratului Verde ne-a fi asteptand cu nerabdare...

A veni ea si vremea aceea, voinice, ziseimparatul cam cu jumatate de gura. Dar iamai aveti putina rabdare, caci fata nu-i de celede pe drumuri, s'o luati numai asa, cum s'arintampla. Ia sa mai vedem, cam cum ar venitrebupara asta? Nu-i vorba, de mAncat atimancat si de baut ati baut fiecare, cat septes-prezece ; insa de acum inainte mai aveti si cevatreaba de facut : iacd va dau o mierta de sa-manta de mac, amestecatá cu una de nasipmaruntel, si pana mane dimineatA, sa-mi ale-geti macul de-o parte, fir-de-fir, 0 nasipul dealta parte Nu cumva sa gasesc vreun fir demac printre nAsip sau vreunul de nasip printremac, O. atunci am stricat pacea. Si daca-ti puteascoate la capat trebusoara asta, atunci oiu maivedea eu... Iara. de nuveti plati cu capulobaznicia ce ati intrebuintat fatal cu mine, casä prinda si altii la minte, vazand de patimavoastra.

Si apoi ducandu-se impäratul in treaba lui,i-a lasat sa-si bata capul, cum vor §ti.

Atunci Harap Alb si cu ai sai au inceput astrange din umere, nepricepandu-se ce-i de facut.

www.dacoromanica.ro

167

Ei apoi, §aga va pare ? Cu ch4ibu§uri deaceste sà ne zabavim noi ! PAcli0t om e im-paratul Ros, se* vede el zise atunci Ochila.Eu, nu-i vorba, macar cà e a§a de intuneric,deosebesc tare bine firele de mac din cele denasip ; dar numa iuteala i gura de furnica artrebui sa aibi, ca sá poti apuch, alege §i culegeni§te flecu§tete ca aceste, in a§à scurta vreme.Bine-a zis, cine-a zis, ca sa te fere§ti de omulro§, caci e li§tai dracul in picioare, acum vad eu.

Harap Alb ii aduce atunci aminte de aripacea de furnica, o scoate de unde-o avea stransa,apoi scapara foc cu o bucatica de iascaaprinsa. i atunci, minune mare! numai iacaau §i inceput a curge furnicele cu droaia, eatapulbere i spuza, cata frunza i iarba: unelepe sub parnant, altele pe deasupra parnantului

altele in sbor, de nu se mai curmau viind.Si intr'un buc au 0 ales nasipul deopartemacul de alta parte. S. fi dat mii de mii delei, nu gasiai fir de mac printre nasip sau firde nasip printre mac. Si apoi, in zori de ziva,când somnul e mai dulce, de doarme qi pa-mântul sub om, o multime de furnici de celemaruntele au strábatut inthuntrul palatului,au inceput a pi§ch din somn pe imparatul, de-1frigeau nu altceva. Si vazandu-se el cuprins deasa usturime, s'a sculat cu nepus in masa, cacinu mai era de chip sa doarma cum dormiaalte dati, pAna pe la ameaza, nesuparat denimene. Si cum s'a sculat, a 0 inceput a cathcu deamaruntul prin aternut sa vada ce poate

si-i dá

§i

www.dacoromanica.ro

168

sa fie? Dar a gasit nimica toatä, caci furnicileintrasepar'ca in pamant ; s'au mistuit, de nu

se stie, ce s'au mai facut.A dracului treaba! Uite, ce blânda mi-a

iesit pe trup. Sa fi fost nimica... , par'ca nu-mivine a crede. insa mai stiu eu?... OH parereama. insala, ori s'a stricat vremea, zise impa-ratul ; din doua una trebuie sa fie numai deck.Dar pana una alta ia sa ma duc sa \rad ales-aunasipul din mac acei nespalati, cari-mi rod ure-chile sa le dau fata ? Si and se duce impa-ratul si vede cum se indeplinise de bine po-runca lui, se umple de bucurie... Si ne maiavand ce pricina sa le caute, rämâne pe gAnduri.

Atunci Harap Alb iar iese din mijlocul ce-lorlalti si se infatiseala inaintea impáratului,zicand :

Prea inaltate imparate, de acum cred cámi-ti da fata, ca A. va la.sam in pace si sa neducem de unde am venit.

A veni ea si vremea aceea, voinice, ziseimparatul, inganand vorba printre dinti, darpanA atunci mai este inca treaba : iaca ce avetide facut : fata mea are sa se culce deseara,unde se culca totdeauna, iard voi sä mi-o stra-juiti toati noaptea. Si daca maine dimineatas'o afla tot acolo, atunci poate sa ti-o dau;iar de nu, ce-ti pati, cu mine nu-i imparti...inteles-ati ?

Sa traiti, luminate imparate, raspunseHarap Alb, numai de n'ar fi mai multa intAr-ziere : cad stapanul ma asteapta si grozava ur-

www.dacoromanica.ro

169

gie poate sa cada pe capul meu, din astapricina.

&al:Amu-tau, ca stapanu-tau ; ce ti-a faceel, asta-i deosebit de basca, zise imparatul, uitan-du-se chioris la dânsii. Ieie-va macar pieleade pe cap, ce am eu d'acolo? insa pe minecautati sa nu ma smintiti: fata i ochii din cap,cad atAta vi-i leacul ; v'ati dus pe cop* cutoata smichiria voastra.

Dupa aceasta imparatul Ii lasa incurcatise duce la ale sale.

Aici Inca trebuie sa fie un drac la mijloc,zise Gerila, clatinând din cap.

Ba Inca de cei batrâni, sageata de noaptedracul cel de miaza-zi, raspunse Ochila.

Dar nu s'a jucA el mendrele indelung, e.0cred eu.

in sfarsit, dura-vura, sara vine, fata se culcaHarap Alb se pune la straja chiar la usa

ei, iara ceilalti se insira tot cate unul-unul panala poarta, dupa porunca.

5i cand pe aproape de miezul nopti, fataimparatului se preface intr'o pasarica i sboaranevazuta printre cinci straji. Dar cand ajungepe la strajerul Ochith, el sireicanul mi ti-o vede

da de stire lui Pasarila, zicând:Mai, fetisoara imparatului ne-a tras bu-

tucul. A dracului sgâtie de fata : s'a pretacutin pasarica, a sburat ca sageata pe langaceilalti si ei habar n'au despre asta. Ei apoi?Lasa-te in sama lor, daca vrei sa ramai far'de cap. De acum numai noi o putem gasi

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

170

aduce la urma ei. Taci molcum §i haidemdupg dansa. Eu ti-oi argta-o, pe unde se as-cunde, iar tu sa. mi-o prinzi, cum tii me§te§ugul§i sa"-i strambi gatul o leack sg se invete eade altgdata a purta lumea pe degete.

i atunci odatg pornesc ei dupg dansa, §i.

nu merg tocmai mult §i Ochilg zice:Mai Pgsgrila., iacgt-o, ia! colo, in dosul

pámantului, tupilatg sub umbra iepurelui; punemâna pe dansa O. n'o rasa!

Pgsgrilg atunci se late§te, cat se poate, in-cepe a bojbgi prin toate buruienele §i ca.nd sg.pung mama pe &Ansa, zbr! ... pe varful unuimunte 0 se ascunde dupg o stâncg.

Iacgtg-oiu mai, colo, in varful muntelui,dupg stanca ceea, zise Ochilg.

Pgsgrilá atunci se inaltg. putin 0 incepe acotrobgi pe dupg stânci; §i. cand sg pung manape ansa, zbr ! .. §i. de acolo §i se duce, dese ascunde tocmai dupg lung.

Mgi Pasgrilà, iacdth-oiu, ia! colo dupglung., zise Ochilg; cad nu pot eu s'o ajung,sg-i dau o scdrrnsankura bung.

Atunci Pgsgrilg. se de§irg odata *i se inaltapang la lung. Apoi cuprinzand luna in brace,ggibue§te pgsgrica, mi ti-o infa§cg de coada §icat pe ci sd-i suceascg. gatul! Ea atunci sepreface in fatg 0 strigg inspgimantatg :

Daruiqte-mi vieata, Pgsgrilà, cg te-oi da-rui §i eu cu mila. qi cu daruri imparate0, a§as'a trale§ti!

Ba câ chiar, ca erai sg ne daruie§ti cuwww.dacoromanica.ro

171

mild §i cu daruri imparate4ti, daca nu te vedearncând ai pa§lit-o, farmazoana ce e§ti! zise Ochild.Ia mai bine hai la culcu§ ca se face ziva acu§i5'apoi ce-o mai fi, o mai fi.

Si odata mi ti-o infa§ca ei, unul de-o man&§i altul de cealalta §i hai, hai! .. hai, hai! .. inzori de ziuà ajung la palat §i trecând cu ansaprintre straji o silesc sa intre in odaia ei, totcum a ie§it.

.

Ei, Harap Alb, zise atunci Ochila, dacanu eram eu gi cu Pasarild, ce fäceati voi acum ?Iaca a§d, tot omul are un dar §i. un amar : §iunde prisose§te darul, nu se mai baga in samaamarul.

Amar era sä fie de voi,De nu eram noi amandoi.i cu strajuirea voastra

Era vai de pielea noastra.

Harap Alb §i ceilalti, ne mai avAnd ce zice,plecara capul ru§inati, multamind lui Pasärila §i.vestitului Ochila, caci li-au fost ca ni§te frati.

Si atunci numai iaca §i imparatul vine ca unleu-paraleu, §a-§i iee fata pp mind §i cAnd ogase§te sub straja, dupa cum nu se a§tepta el,numai scânteiau ochii in cap de ciuda, dar nuavU ce face.

Atunci Harap Alb iar se infatiraza inainteaimparatului, zicând :

Luminate imparate, de acum cred ca mio-tida fata, ca sa Ara lasam in pace §i sa ne ducemin treaba noastra.

www.dacoromanica.ro

172

Bine, voinice, zise imparatul posomorit ;a veni ea §i vremea aceea. ins a. eu mai amo fatg luata de sutler, tot de o varsta cu fatamea §i nu e deosebire intre dansele nici lafrumusete, nici la stat, nici la purtat. Hai §idach.-i cunoate-o care-i a mea adevarata., ie-ti-o§i duceti-v g. de pe capul meu, ca mi.ati scosperi albi de cand ati venit. Iaca ma duc sa.le pregatesc zise imparatul. Tu vino dupamine, §i daco-i ghici-o, ferice de tine a fi ! Iarde nu, luati-va catrafusele §i incepeti a vàcarabani dela casa mea, caci nu và pot suferi.

Si ducandu se imparatul, pune de piaptanh.§i imbracä la fel amandouh. fetele §i apoi daporunca sh. vie Harap Alb, §i sa gâceascacare-i fata imparatului?

Harap Alb, vazandu-se pus in incurcalh., numai§tia ce sh. fach. §i incotro s'o dee, ca sh. nugrerasca. tocmai acum la adica. Si mai standel pe ganduri o leach., cum e omul tulburat,1.0 aduce aminte de aripa cea de albinh. §iscotand-o de unde o avea stransh, scaph.ra §i-idt foc cu o bucatica de iasca aprinsa. Si atuncinumai iach. se porne§te craiasa albinelor.

Ce nevoie te-a ajuns de mine, HarapAlb? zise ea, sburand pe umh.rul sau. Spune-mi, caci sunt gata sa te slujesc.

Atunci Harap Alb incepe a-i spune toatecu deamaruntul qi o roaga de toti Dumnezeii,ca sa-i dee ajutor.

N'ai grijk Harap Alb, zise craiasa albi-nelor; las' ca te fac eu s'o cunoqti §i. dintr'o

www.dacoromanica.ro

173

mie. Hai intra in casa cu indrasneala, caciam sa fiu i eu pe acolo. Si cum ii intra, staiputin i te uita la fete ; care-i vedea-o cal seapara cu naframa, s tI ca aceea este fataimparatului.

Atunci Harap Alb intra; cu albina pe umar,in odaia unde era imparatul i cu fetele, apoista. putin deoparte i incepe a se uita candla una, când la alta. Si cum sta el drept Calumanarea §i le privia cu bagare de seama,craiasa albinelor sboará pe obrazul fetei im-paratului. Atunci ea tresarand, odatä incepe atiph §i a se apara cu naframa, ca de un du--man. Lui Harap Alb atata i-a trebuit: indataface cativa pa0 spre &Ansa, o apucA frumurlde mana §i zice imparatului:

Luminarea Voastra, de acum cred ca amaclus intru indeplinire tot ceeace ne-ati poruncit.

Din partea mea, poti s'o iei deacum,Harap Alb, zise imparatul, ovilit i sarbad lafatal de suparare i ru§ine; daca. n'a fost eavrednica sa, và rapuie capul, fii macar tu vred-nic s'o stapânqti, caci acum ti-o dau cu toatainima.

Harap Alb multumeqte atunci imparatului,apoi zice fetei:

De acum putem sa mergem, caci sal:15.11u-meu, Luminarea Sa, nepotpl imparatului Verde,a fi imbatranit, aqteptandu-ma.

Ia mai ingaduigte putin, neräbdatorule,zise fata imparatului, luand o turturica in brace,spunandu-i nultiu-ce la ureche i sarutand-o cu

www.dacoromanica.ro

174

drag; nu grabi asà, Harap Alb, ca te-i pripi.Stai ca mai ai 0 cu mine oleaca de vorba:inainte de pornire, trebuie A mearga calul tau0 cu turturica mea, sa-mi aduca. trei smicelede mar dulce, si apa vie si apa moarta deunde se bat muntii in capete. Si de a veniturturica mea inainte cu smicelele 0 apa, ie-tinadejdea despre mine, caci nu merg, fereascaDumnezeu ! Iara. de i avea noroc, si-a veni calultau mai intai, si mi-a aduce cele poruncite, satii Ca merg cu tine, oriunde mi-i duce ; s'a

mantuit socoteala.Si atunci odata porn esc 0 turturica qi calul

fugand pe intrecute, and pe sus, cand pe josdupa cum cerea. trebuinta.

Dar turturica fiind mai usoara, ajunge maiinainte; si pandind tocmai când era soarele incruce, de se odihniau muntii numai pentru oclipita, se rapede ca prin foc si ia trei smicelede mar duke si apa. vie §i apa moarta; §iapoi ca fulgerul se intoarce inapoi. Si andpe la poarta muntilor, calul ii iese inainte, opopre§te in cale si o ia cu magulele, zi-candu-i:

Turturica-rica, draga pasarica, ada lamine cele trei smicele de mar dulce, apa ceavie si cea moarta, 0 tu du-te inapoi deli iialtele si mi-i ajunge pe drum, cad esti maisprintenä ca mine. Hai, nu mai sta la indoialasi da-mi-le, cad atunci are sa fie bine 0 destapanu-meu 0 de stapana-ta ; 0 de mine side tine ; iara de nu mi le-i da, stapanul meu

www.dacoromanica.ro

175

Harap Alb este in primejdie, §i de noi Incan'are sa fie bine.

Turturica parca n'ar fi voit, dar calul n'omai intreba de ce-i e cojocul ; se rapede §i-iia apa §i smicelele cu hapca §i apoi fuge cudansele la fata imparatului §i i le da, de fatacu Harap Alb. Atunci lui Harap Alb i s'aumplut inima de bucurie.

Vine ea §iturturica mai pe urma, dar ce ti-e build?Alei, tolina ce-mi e§ti ! zise fata impara-

tului, da bine m'ai vandut. Daca e a§h, hai,porne§te chiar acum la imparatul Verde §iveste§te-i ca venim qi noi in urma.

Atunci turturica porne§te, iara fata ,impara-tului ingenuche dinaintea tatâne-sau §i zice :

Binecuvanteaza-ma, tatd, 0 ramai sAriatos !Se vede ca ma mi-a fost sortit §i n'am ce face ;trebuie sa merg cu Harap Alb, §i pace buna!

Dupa aceasta, i§i ia cele trebuitoare ladrum, apoi incaleca §i ea pe un cal nasdravan§i sta gata de pornire. Iara Harap Alb luandu-i oamenii sai, incaleca §i. el §i pornesc spre

imparatie. Dumnezeu sa ne tie ca. cuvantuldin poveste, inainte mult mai este.

Mers-au ei i zi §i noapte, nu se §tie catau mers: §i dela un loc Gerila, Flamanzila §iSetilk Pasari-Lati-Lungila §i. nasdravanul Ochila.

Se opresc cu totii 'n cale,Se opresc si zic cu jale:

Harap Alb, mergi sandtos 1De-am fost rdi, tu ni-i iertd,Cdci si rdul cdte odatA prinde bine la cevA.

www.dacoromanica.ro

176

Harap Alb le multAmeste,S'apoi pleacAFata vesel Ii zAmbeste,Luna'n ceriu au asfintit.Dar in pieptul lor rAsare...

Ce rAsare? Ta un dor:Soare mandru, luminos i in sine arzAtorCe se naste din scânteia unui ochiu fArmAcAtor.

Si mai merg ei, cat mai merg, 0 de cemergeau inainte de ce lui Harap Alb i se tur-burau minile, uitandu-se la fatä §i vazand-ocit era de tanara, de frumoasa i plina devina 'ncoace.

Salatile din gradina ursului, pielea i capulcerbului le-a dus la stapanu-sau cu toatä inima,dar pe fata imparatului Ro§ mai nu-i venias'o duca, fiind nebun de dragostea ei, caci eraboboc de trandafir din luna lui Mai, scaldatin roua diminetii, dezmierdat de cele intai razeale soarelui, leganat de adierea vantului i nea-tins de ochii fluturilor. S'au cum s'ar mai zicela noi in táranqte, era frumoas a. de mamafocului; la soare te puteai uita, iar la &Ansa ba.Si de aceea Harap Alb o pra.padia din ochi,de draga. ce-i era. Nu-i vorba 0 ea filth cuochii, din cand in and pe Harap Alb, 0 ininima ei para se petrecea nu §tiu-ce.. , poatevreun dor ascuns, care nu-i venia a-I spune..Vorba cantecului:

Fugi de-acole, vinA 'n coaceSezi binisor, nu-mi da pacel

sau mai §tiu eu cum sa zic, ca sá nu gre-

linistit.

www.dacoromanica.ro

177

sesc? Dar stiu atata cA ei mergeau, fàrà asimti c merg, pArandu-li-se calea scuitavremea si mai scurta, ziva ceas i ceasul clipa;da, cum e omul, cand merge la drum cu dra-gostea alaturea.

Nu stia sarmanul Harap Alb ce-1 asteapta acasa.,c5ci nu s'ar mai fi gandit la de-al de acestea.

ins6 vorba cantecului :

De-ar qti omul ce-ar pAti.Dinainte war pAzi.

Dar iaca ce m'am apucat de spus. Mai binespuneam Ca turturica ajunsese la impgratul

Verde 0-1 instiintase, cä vine si Harap Albcu fata impAratului Ros.

Atunci impAratul Verde a si inceput a facepregátire, ca pentru o fata de irnpärat, dand

poruncá s5 le ias5. intru intampinare. Iar.Spanul icnia in sine si se gandia numai larasbunare.

in sfarsit mai merge Harap Alb, cu fata Im-paratului, cat mai merge; dela o vreme ajung

ei la imp5r5tie.Si cand colo, numai iaca ce le iese inainte

impgratul Verde, fetele sale, Spanu i toataCurtea imp5r5teascä, ca sà-i primeascä. i vg-zand Spanul, cat e de frumoasa fata impara-tului Ros, odata se rapede s5. o iee in bracede pe cal ; dar fata ii pune atunci maim inpiept, ii branceste cat cob i zice :

Lipsesti dinaintea mea, Spanule ! Doarn'am venit pentru tine si-am venit pentru Harap

23719 12

va

si

www.dacoromanica.ro

178

Alb, cad el este adevAratul nepot al impa.ratului Verde.

Atunci imparatul Verde 0 fetele sale authmas incremeniti de ceea ce au auzit.

Iara Spanul, vazand c i s'a dat vicle§ugulpe fata, se repede ca un cane turbat laHarap Alb, si-i sboar a. capul clinteo singuralovitura de palo§, zicand :

Na ! 2.§à trebuie s. pateasca, cine calcajuramântul !

Dar calul lui Harap alb indata se thpede§i el la Span §i-i zice :

Pa'n aici, SpAnule ! Si odata mi in.faca cu dintii de cap, sboara cu ansul ininaltul cerului i apoi dandu-i drumul de acolo,se face Spanul pân a. jos praf i pulbere.

Iara fata imparatului Ros, in valna§agul acesta,repede pune capul lui Harap Alb la loc, II

incunjuth de trei ori cu cele trei smicele demar dulce, toarna apa moarta., sa stee s5.ngele

sa. se prinda pielea, apoi il strope§te cuapa. vie 0 atunci Harap Alb indata invie ;§tergAndu-se cu mana pe la ochi, zice suspi-nand :

Ei, da din greu mai adormisem !Dormiai tu mult 0 bine, Harap Alb,

de nu eram eu, zise fata imparatului Ro§,dandu-i iar palo§ul in stapanire.

Si apoi ingenunchind amândoi dinaintea im-paratului Verde, i§i jura credinta unul altuia,primind binecuvântare dela ansul i impara-cia totodata.

0-1

www.dacoromanica.ro

179

Dup a. aceasta se incepe nunta, §'apoi daDoamne bine!

Lumea de pe lume s'a strans de priviaSoarele si luna din cer le radea

i-apoi fost-au fost poftiti la nunta:

Cr Masa furnicilor,Cr Masa albinelorSi CrAiasa zanelor,Minunea minunelorDin ostrovul florilor 1

5i mai fost-au poftiti Inca:

Crai, craiese si impAratiOameni in samA bAgati,S'un pAcat de povestariu,Fara bani in buzunariu.Veselie mare intre toti era,Chiar si sArAcimea ospAta si bea.

5i a tinut veselia ani intregi, §i acum maitine 'Inca. Cine se duce acolo beà si manânca.Iar pe la noi, cine are bani bea §i mananca,iara cine nu, se uità si rabda.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

www.dacoromanica.ro

LEGENDA DESPRE ZIDIREA LUMII

Cand s'a gandit Dumnezeu de a zidit lumea,a zis catre ingerul cel mai mare peste totiingerii ; «Haide, Satanaile, s. zidirn lumea» !(Sa, mergem Prea Sfinte, raspunse ingerul.au mers ei cat au mers, pana au dat de malul

S'a oprit Dumnezeu la mal §i zice luiSatanail: Vezi tu marea asta, scoboar5.-te lafund §i adu-mi o mana de nisip. (Dar bagade seama cand vei lua nisipul sä zici ; Iaupentru Dumnezeu ! i s'a coborit de pe malulcerului Satanail §i s'a cufundat in mare, iarand sa ià un pumn de nisip, a zis: (Iaupentru mine §i pentru Dumnezeu,. and saiasa. din apa, deschide mama ingerul §i vedecã apa i-a muls nisipul din mana. Vede Dum-nezeu ce-a facut ingerul §i Ii zice: (De ce e§tiviclean? Du-te iar6.§ §i adu nisip,. S'a sco-borit Satanail pentru a doua oara. §i iar apatit-o ca intaia oara. Vede Satanail ca nu-ichip sA in§ele pe Dumnezeu ; s'a gandit cumsa faca i, cand s'a scufundat pentru a treiaoara, a luat putin nisip i 1-a pus in gura.Iata iese el din fundul marii §i aduce luiDumnezeu nisip in mana. A luat Dumnezeunisip §i 1-a impra§tiat in toate partile. VedeSatanail ce a racut Dumnezeu §i rade, cu

www.dacoromanica.ro

184

gandul ca a inprastiat Dumnezeu de geaba nisi-pul, iar el si-a pastrat pe al lui in gura. Iatace zice Dumnezeu : e Acum sa blagoslovescpamântul ca sa creasca, si 1-a blagoslovit cumama sa sffinta. Si a inceput nisipul sa creased,sa tot creasca, si nisipul din gura lui Sata-nail asijderea.

Vede Satanail ca. i se umple gura cu pa-mant si a inceput sa scuipe, ca sa rasufle, siunde a scuipat Natanail s'a facut munte, undea scuipat s'a facut munte. eVezi tu ce-ai facut,zice Dumnezeu? Si s'a dus Dumnezeu de s'aculcat, ca sa se odihneasca. o leaca. Iatà c'aadormit Dumnezeu, iar Satanail isi zice in gan-dul sau esa-1 ridic asa cum doarme acum sisa-1 inec in mare,. *i a ridicat Satanail peDumnezeu in brace si il duse spre mare, iarand ajunse, vede ca a crescut pamântul asade mult, inat s'a oprit tocmai in cer, vedeSatanail ea nu e mare si a apucat spre räsarit ;and acolo, acelas lucru ; a mers el spre apus,iaras nu e mare.

e Ce sa faca ? S'a speriat Satanail si 1-a puspe Dumnezeu pe locul unde s'a culcat ca sase odihneasca. Cand s'a trezit Dumnezeu, Sata-nail ii zice : eHaide, Doamne, ca sa sfintestipamântul, .

e LasA ca nu trebuie ,, i-a raspuns Dumnezeu,ica 1-am sfintit azi noapte, and m'ai purtatdela rasarit la apus,.

e AO s'a zidit lumea si a patit rusineSatanail.

www.dacoromanica.ro

BUCOVINA

www.dacoromanica.ro

PEPELEA

Era odata un om, si. aveh trei feciori. Cumse numiau cei doi mari nu stiu, dar cel micse chemh Pepe lea, altii ii zicea. Pacalà. El sepurta, cu it-4i sE tot pe dos si nu mai faceanimica ca oamenii; pentru aceea il tineau totide prost.

Intr'o zi iata ca le muri tatal lor si le lasanumai un bour. Dupa ce i-au facut cormandacum se cad; au dat sa. imparteasca bourulacela. Dar cum sä poata ei aceasta ? I Tn hourcum sa-1 imparteasca ei in trei parti fara dea-I taia? Au inceput a se certh. Unul zicea cai se cuvine numai lui bourul, pentruca el agrijit mai mult de dansul ; altul ba ca sá fieal lui, pentruca el a cautat mai mult pe ta-ta.sau cand a fost bolnav, al treilea ba nu, casa fie al lui, pentruca el a grijit gospodariamai mult ; si alà nu se puteau invoi nicidecat.

Sfatuindu-se si incolo si incoace cum sa im-parteasca bourul, a zis mai pe urma unul:e§titi fratii mei ceva? Eu socot sa. ne facemfiecare ale un ocol, si dupa aceea sa dam

www.dacoromanica.ro

188

bourului drumul, si intr'al carui ocol se va bAgaal aceluià sa fie !,

Cu acest sfat s'au invoit tustrei si asa auinceput fiecare sa faca cate un ocol. Cei doifrati mai cuminti si-au facut niste ocoale fru-moase de raslogi, si le-au umplut cu fan sipe dinäuntru si pe dinafara ; dar Pepelea aridicat un ocolas numai din frunzis si n'a maipus nimica intr'insul.

Cand a dat bourului drumul intre ocoale,a mirosit numai fanul dela ocoalele celor doicuminti, si s'a dus dupa aceea de a intrat inocolul lui Pepelea si a prins a roade la frunze.

Asa dara a ramas lui Pepelea bourul, siceilalti frati nu aveau nici o gura pentru aceasta,caci asà le fusese invoiala.

Pepelea avea arnii bourul, dar nu stia cesa inceapa cu dansul. El de mic umbla numailela incolo si incoace: de lucru greu nu prease apuch, de gospodarie nu cauta niciodaa,si nici nu-i placea lui aceasta. Nestiind el asadara cum sa lucreze cu bourul, si-a propus casa-1 vanza. lute() zi de targ s'a pornit la drumsi mergAnd amU cat au mers, iata ci a intal-nit un om venind dela thrg, si andu-i bun6.cale, I-a intrebat:

(Ma rog, da cum se vând boi ca al meu in targ?,c Ca, tot s'ar vinde D , ii raspunse omul in batjo-

curd, cdaca i-ai rupe coarnele,.Pepelea i-a multumit si s'a apucat de i-a

rupt bourului coarnele, si mai ducandu-se obucata s'a inthlnit cu alt om. .i pe acesta 1-a

www.dacoromanica.ro

189

intrebat : c Bade! da vandu-se boi ca al meuin targ?s

(Tot ai luà bani buni pe dansub, ii ziseomul in glum5s daca n'ar avea urechi!,

Pepelea s'a apucat de i-a t5iat si urechile.5i mergand mai departe a intalnit pe alt om,si iaras I-a intrebat, ori de se plAtesc boi caai lui in targ? omul i-a thspuns: «Da! s'arplati cum s'ar plAti, daca n'ar aveh coada!,

Pepelea i-a thiat si coada si aratorind maideparte a dat peste alt om si 1-a intrebat :«Badisorule, da se tot valid boi co al meuin targ ?,

cTot s'ar treces ii thspunse omul enumaiare prea mari ochi!)

Pepelea a luat si i-a scos ochii. Mai du-candu-se o bucath de loc, s'a intalnit iath§ cuun om. §i pe acesta 1-a intrebat tot ash, si eli-a raspuns c5. boii cei cu trei picioare se pla-tesc mai bine.

Pepelea n'a mai asteptat multe si. fiindcA. seinserase acum a tras inteo pAdure sub o haseafoarte inalth si groasa, si a thiat bourului siun picior. Bourul nu s'a mai putut tine acumpe picioare si a picat jos. Pepelea 1-a legatde hasca aceea pada maine de dimineata siapoi aveh s5. meargä mai departe la tang cudânsul. Sezand aice amii. 01151 spre miezulnoptii, iatä ca s'a pornit o furtun5 grozavä,un \rant ca acela &Ali p5rea cä se thstoarratoath padurea. Top copacii au inceput a seclâtina §i hasca aceea a scarp. Atunci a s5.-

www.dacoromanica.ro

190

nit Pepe lea care atipise putin, drept in picioare,caci lui i se pareà ca. halm I-a intrebat, oride i-i de vandut bourul, raspunse : g Dami-i de vandut !, 1-15.§ca iaraq mai facea scart,scar-0 Lui Pepelea i s'a parut ca. 1-a intrebatce cere, §i raspunse : g Eu cer o suta de lei !,Flara mai scartae§te. El a socotit c zice ca-iprea rnult, dar nu vrir sa lese nimica. Ela.§camai scartae§te, lui Pepelea i se parea ca-ioptzeci de lei. gEi bine!, ii raspunse el camsocotindu-se putin gfie i optzeci de lei ! Darcand mi-i da paralele?, Fla§ca, clatinata de\Taut, mai face iarà scárç, scart !

gPana Marti sa te a§tept eu? ii zise Pe-pelea, thine! dar sá tii ca eu de buna seamaoi veni Marti; numai cauta sa-mi fie banii gatacá apoi nu ne-om prea invoi,.

Dupa aceasta a luat Pepelea i s'a dus acasa,iar bourul 1-a lasat legat acolo. Acasa 1-a in-trebat fratii, cà ce-a facut cu bourul ?

El li-a rAspuns ; 1-am vandut ;cDar cu cat ?Cu optzeci de lei ?,Cui 1-ai vandut ?

gIa la un copac in padure !,spunându-le Inca cum a grijit el pe bour

dupa sfatul oamenilor, a inceput fratii a-1 radeqi a-1 mustra, ca de ce a fost a§a de prost

s'a dat inqelat de top, 0 de ce nu li-avandut lor bourul, ca dela danqii ar fi capatatmacar de mancat 0 de imbracat, dar acuma pebour 1-or manch lupii in padure 0 el are sa

da

Ai

www.dacoromanica.ro

191

piarA ash de foame. Lui Pepe lea nu-i preapläcea sA-1 povatueasa altii, ori s6.-1 mustrepentru neghiobiile lui, de aceea s'a cam su-parat pe fratii sái. §i le zise : c Ce §titi voi ce-iin lume ! Bourul a fost al meu, §i eu am f5.-cut ce-am vrut cu dansul. ,i. voua nu va pasänimica! Cu aceasta a astupat gura fratilor.

Marcia viitoare a mers Pepelea la hascain padure, ca sa-i ceara banii. Aicia n'a aflatnimica, decat curmeiul legat de has& si cio-lanele in jurul ei. Lupii au fost mancat bou-rul, dar Pepelea socotia a hasca 1-a cram-potit, si i-a zis : eNoa ! am venit acuma !da.-mi banii !, .

Din intamplare iafas batea vântul, si. hascatot facea scart, scart. Lui Pepelea i se pareàct se roaga s'o mai a§tepte Inca pa.na Marti.El nu voi intai nici decat, dar tot scârtiindhasca, s'a induplecat dela un timp §i i-azis : ((Bine, fiinda ma rogi, te-oiu mai astepthOM Marti, dar sa stii ca de nu mi-i da atuncibanii, are sA fie moartea ta, cd eu n'oi sagui,ci de bunua. seama am sa te taiu, de nu ti-i tinecuvantul.

In Marcia viitoare a venit Pepelea iarasla hasca, Inca acuma cu un topor in manA. sia intrebat-o; eNoa! imi dai banii acuma, cdam venit dupa clansii ?,

Astazi nu mai bätea. vantul, §i haqca taceamolcum. Mai strig6. Pepelea de vreo doua-treiori catra &Ansa, dar hasca nu-i d6. nici un rAs-puns. Atunci Pepelea, manios, se rdsti ckre

www.dacoromanica.ro

192

dansa zicandu-i; ice? tu taci! Nu vrei nici salvorbesti cu mine? Te-ai Prea fudulit, hascá vi-cleana! stii tu ea mi-ai mancat avutia toata,si acuma nu vrei nici sa-mi platesti? N'am fosteu inca destul de bun ea te-am a§teptat atatavreme, si tu acum te mandresti si nici nu-miraspunzi? Heei! stai tu; ca. eu ti-s popa tau.Hotii 0 inselatorii n'au mila inaintea mea!)Zicand acestea, a inhatat toporul 0 a ince-put a o taia dela radacina, si cand a fostcurmat partea cea mai tare, numai ce vezi càse cumpane0e hasca 0 se izbeste jos cu unvuet asa de grozav, de a rasunat toata pa-durea! Ea era plina de galbeni, de soro-coveti si ruble, 0 rasturnandu-se jos, s'a var.sat o gramana inaintea lui Pepe lea. VazandPepe lea atata avutie inaintea sa, s'a miratfoarte si a zis in sine: iNa! dar inselatoare0 sgarcita a mai fost halca aceasta in vieatasa. Ea numai bani a mâncat in toata vieata,bani agonisiti cu nedreptul ca si dela mine ;de acea s'a 0 uscat ca easca!,

Pepelea era un om foarte cu dreptate ; eln'ar fi luat dela nime nici o para degeaba,dar nici nu suferia ca sa nu i se dee 0 luiaceea ce i se cuvenia. De aceea el 0-a nu-marat din aceasta gramada de bani numaioptzeci de lei, cu cat se tocmise cu hasca, 0luandu-i a plecat cu ei acasa.

Vazandu-1 fratii lui cu bani in mana, s'aumirat foarte, de unde sa-i fi capatat el, 0 1-a

www.dacoromanica.ro

193

intrebat cu binisorul; (Fratioare ! dar de undeai tu bani acestia!*

(Acestia-s banii bourului !* le raspunse Pe-pelea. (Cum se poate aceasta ?* zisera ei (eatu ti-ai vandut bourul la o hasca, dupa cumne-ai spus, si apoi cum de vii tu la bani delaclansa?*

Pepelea era om deschis ; el n'a ascuns ni-mica inaintea fratilor sal, ci le-a povestit toatecum s'a intAmplat si cum ca se afia la hascaaceea o multime de bani. Fratii lui s'a bu-curat foarte de aceasta si zisera in sine ; (Totii Pepelea nostru prost, ca ni-a spus si nouatoate ! N'ar fi fost pentru dansul mai bine safi ta.cut, sa, fi luat comoara singur, si-ar fi pu-

. tut sa fie cel mai bogat om si sA traeascaboereste ?) Dup a. aceea a rugat pe Pepeleaca sa.mearga cu d'ansii in pAdure si sa le aratesi kr comoara aceea. Pepelea nu prea voiadintr'un inceput, dara pe urma s'a invoit siel, mai ales dupa ce i-au spus fratii ca.' co-moara aceea nu e averea dreapta a hastii,ci ca niste fugari din timpurile vechi au ascuns-oacolo cu gandul sau s'o ieie ei cand s'orintoarce inapoi, sau s'o foloseasca altii carivor gasi-o in urma kr, si ca ea este menitapentru dansii, deoarece el a gAsit-o, si cade aceea ar fi bine ca s'o aducA acasa. si s'oimparteasca frateste. Pepelea i-a apucat ca. i-oduce la comoara.. Spre a o puteh carà acasa,fratii au imprumutat vreo trei care din sat, zi-cand ea au sa aduca niste lemne din padure.


194

Pepe lea s'a dug cu dangii de li-a aratat hagcaaceea, gi. ei au incarcat comoara toata gi. avenit acasa cu dânsa. and la impArtit li-a ye-nit prea greu sa numere ei atAtia bani, gia trimes pe Pepelea la popa din sat, care leera nanag, sa le faca bine cu patrarea, dara,pentruca se temea ca sa nu fie vazuti ca agasit o comoara, a dat de grija lui Peneleaca sa nu spuna popii nimica, zicandu-i : cdete-a intrebh nänagul la ce ne trebuegte pa-trarea, tu sa-i spui ca avem de masuratmalaiu! D

Mergand Pepelea la popa, acesta 1-a intre-bat i «La ce-ti trebuie, finule, patrarea ?) darel, cum era cam intr'o ureche, i-a raspuns :cI-a avem de masurat nigte bani-malai ?,

Nanagu-sau s'a mirat foarte, ce sA fie aceeacbani-malah gi. dandu-i patrarea a cugetat :cLasa ! Ca m'oiu duce 0-i voi pandi, sa vad gicu ce-i aceea bani-rnalai h

Pepelea li-a adus patrarea gi fratii s'au datla masurat, dar se tot temeh sa nu li iaie cinevasama, gi sA zica pe urrna cá ei au furat bani0 agh sa-i ducá la spunzuratoare, gi au trimespe Pepelea afara sa cerce, ori nu i pandegtecineva, 0 pe cine va afla, sa-1 bata bine, orisa-1 omoare. Pepelea a apucat o mAciuca giiegind afara, a dat peste nanagu-sau, pAndindsub fereastra, gi trantindu-i cu maciuca aceeapeste cap, 1-a omorit gi 1-a aruncat apoiintr'un helegteu dinaintea casei, gi a intratiara0 inauntru. Fratii lui auziserá vuetul acela

www.dacoromanica.ro

195

acela afara §i 1-au intrebat ce este §i pe cineau gasit el §i ce au facut cu dânsul ?

t Nu-i nimica raspunse Pepelea ; ia am aflatun tap rozand pe prispa §i 1-am dihocat §i eu§i I-am asvarlit in hele§teu h

Ei n'au vrut sa-i creada, §i ridicandu-se unulde jos, s'au uitat pe fereastra, §i vazand pepopa in hele§teu numai cu barba afara, au stri-gat deodata. (Da ce-ai dires tu mai Pepelea ?Acela nu-i tap, ci nanarl ! Vai de capul nostru!Ce sa facem noi acuma, ca de-or auzi oameniic'ai omorit pe popa, au sa ne ucicla pe toti h

tHm h zise Pepelea posmorit; evoi mi-atiporuncit sa ucid pe acela pe carel-oiu afla afara ;nu-i vina mea h

Acuma au inceput ei a se vaierh, pentrucali era frica sa nu-i obliceasca cineva §i zisera:«De geaba ne mai vaieram noi ! Pe popa nul'om mai invia ! Deci hai A. luam ce-om puteaduce cu noi §i sa fugim incotro ne-or duceochii!»

Fratii cei cuminti au apucat la bani cat auputut duce ; dara Pepelea au inhatat ra§nitain spate §i. s'au cam mai dus cu totii.

Calatorind ei a§a, au ajuns seara intr'o pa-dure, §i fiindca era foarte intuneric, s'au sfiitsa mearga mai departe, ci s'au suit tus-treiinteun copaciu frunzos de lânga drum, §i s'auarzat acolo ! N'au trecut mult §i iata ca ausosit o tabara de negutatori, cari au tras pestenoapte tocmai sub copaciul acela, pentruca erafoarte stufos §i se putea feri bine de ploaie,

www.dacoromanica.ro

196

de s'ar fi intamplat vreuna, care §i semana,pentrucd imbld nourii in toate partile. Dupace s'au arzat negutatorii bine §i-au grijit caii0 carutele, au facut un foc mare sub copaciulacela 0 cauta de-a randul mandril. Dupa ceau ospdtat ei, au inceput sa mai vorbeascapan'ce li s'a face somn.

Nu trecii mult timp 0 zice Pepe lea catrefrati ; Auziti voi ! mie mi-i prea grea ra§nita,eu o scap I,

gSd nu se afle!, §optira ei; «Ca apoi debuna seama vom fi vaditi ; 0 a fi rau §i detine 0 de noi!,

Au mai tinut-o el cat au mai tinut-o, daradela un timp 1-au curmat la mana §i au scapat-ojos. Picand ra§nita, au facut un vuet foartemare printre crengile copaciului. Atunci negus-torii pe care-i furase somnul, s'au trezit indata mare, 0 spariindu-se de paraitul crengilor,au rupt-o cu totii la fuga spre vale. Darra§nitei, cum a cazut jos i-a sal-it roata §i auapucat-o de-a dura la vale dupa negustori.

Vazand ei aceastä minune s'au inspairnantat0 mai tare, caci socotia ca-i necuratul 0 auprins-o §i mai groaznic la fuga.

Ei fug, roata dupa dan§ii ; ei alearga roatadupd. dan§ii. Dar aceasta ce sa fie? zisera.negutatorii §i i-au cuprins o groaza a§d destrajnica, incat au picat le§inati jos, §i-au ramasacolo Once s'au mai racit 0 §'au venit in fire.

Aceasta spaima a negutatorilor a cazut foartebuna fratilor fugari. Ei s'au coborit indata din

www.dacoromanica.ro

197

copaci jos, si au inceput cociobai prin carutelenegutatorilor cu marfa ; si gland o multimede odoara., au incarcat cei doi frati cuminticat au putut pe o caruta si inhamand patrucai la ansa s'au cam mai dus prin lume. Deacolo nu s'au mai auzit nimic de numele lor.

Dar Pepelea au gäsit printre marfa, o perechede däsagi cu tamaie s'au inh4at-o pe spatesocotind ca. aceasta nu-i nici usoara, dar niciprea grea pentru dansul si au facut-o inteoparte cu desagii, si au mers si au mers cudansii prin padure pAn'ce se facea amu ziva,si au ajuns la un munte inalt. Aci s'au suitin vkful lui, si strangand o gramada mare delemne uscate, au scaparat si-au aprins-o. Dupace au ars lemnele toate si s'au facut un jAra-tec ca o mare de foc, au turnat acea parechede disagi cu tämaie de-asupra, si indatl s'auridicat un fum groasnic drept in sus spreceruri. Pepelea sta numai de-oparte si priviacu mirare, cugetandu-si c ce nimica-i tarnaia dinb;sericá pe langa o jertfa a$ de mare caaceasta! 2 Atunci numai ce vAzii cum se deschisecerul si-i primi jertfa. Dumnezeu sedea pescaunul sau cu o fatal galbena si smolitä, -caera cam bolnav si cum a ajuns atAta fum detamAie la dânsul, pe loc s'au si InsAnatosit, siindata au dat acum unui Inger s'a vie la dânsul,si 1-au trimes la Pepelea pe pArnant sa-1 intrebe,ce pofteste el dela Dumnezeu pentru bineleci i 1-a facut.

Ingerul au ascultat porunca si sburand la

www.dacoromanica.ro

198

Pepe lea i-au zis : tEu sunt inger trimes delaDumnezeu sa te intreb ce pofte§ti pentrujertfa aceasta marca ce i-ai adus-o ? Cere or0 ce vrei, ca Dumnezeu e gata sali impli-neasa. toate ! ,

(Eli, raspunse Pepelea, «nu voesc alta ni-mica decat numai fluerul cela ce-i la Dumne-zeu dupa up tindei, , caci el tia cä dupa ju-catura acestuia joaca ori 0 ce fiinta.

Ingerul a fost intr'o clipa la Dumnezeu cudorinta lui Pepelea. Dara. Dumnezeu i-au zis :t Mergi indarat de-i spune lui Pepelea, a aceastanu-i niciun fel de rasplata pentru binele celmare ce mi 1-au tacut ci sâ pofteasa. maimult, dela mine, caci eu sunt in stare sa-i dauorqice !,.

Ingerul au venit iara0 la Pepelea 0 i-au spustoate cate au zis Dumnezeu, dara. el n'au vrutnici intr'un fel alta ceva, ci au ramas mortiqla fluerul acela. Imparta0nd lui Dumnezeu do-rinta nestramutata a lui Pepelea, i-au dat Dum-nezeu sa-i dua fluerul acela. Cum numai 1-aucapâtat in mana au §i prins Pepelea a sari debucurie ca are acum un odor a§a de mare.Dar ce chief §i veselie a avut el atunci, andau cercat sa zica intr'insul, 0 and a vazutCa joaa toate dinaintea sa. Lui Pepelea nui-au trebuit mai mult sa-i fi dat 0 lumea intreagal.

Dupa. ce au unblat Pepelea o bucata prinlume au ie0t la un sat 0-au mers la popa.

Intrebandu-1 popa ce vrea, i-au raspuns Pe-pelea ca el este pastor §i ar voi sa se naimeasca.

www.dacoromanica.ro

199

gMie mi-ar trebui un pastor la oi,, zisepreotul, gdar pe cat ai vrea sa te naime§ti0 ce simbrie ai cere ?,

«Eu» raspunse Pepelea, g m'a§ naimi panace-a canta cucul, 0 ce se atinge de simbrie,eu caut mai mult la oameni 0 sunt indestulatdaca'oiu avea ce mancA 0 ce bea §i ceimbraca!,

g Tare, bine zise preotul ; gpoti ramâne lamine ca pastor.,

aine, zise popa, care se bucura in inimasa a a capatat un pastor a§a de eftin; bine,sa aud ce mai voe§ti.,

Pepelea i-a 0 sarutat mania §i-i zice :, Dom-nule parinte sa ma ierti ca vorbesc a§a inainteaunei fete cinstite ; eu sunt un pacatos cum adat Dumnezeu, 0 tare a§ voi sa ma pocaesc§i eu, caci nici nu §tiu de cand sose§te ora mortii,0 n'a§ vrea sa vin inaintea lui Dmmnezeu a§aincarcat de pacate. Eu am patima ma.niei 0 candma harate§te cineva, atunci is ca 0 turbat §inumai §tiu ce fac. Deci Domnule parinte, pemine m'a sfatuit un om batran, ca eulecui de toata manie, daca mi-ar jupui atuncipielea dupa spate acela asupra caruia ma maniieu. AO dark de te intelegi la aceasta ca mi-ijupui pielea de pe spate, daca m'oiu maniacandva, sa facem o scrisoare 0 sa o intarimde martori!»

g Bucuros, prea bucuros!, raspunse popa re-pede, cugetandu-§i ; g Lasa ca aceasta nu e rau!»

e Dara,, zise Pepelea mai departe. Dum-neata trebuie sa prime§ti aceasta 0 dela mine,,

sn'as

www.dacoromanica.ro

200

ca eu jupuiesc pielea de pe spate, dacáte-i mania vro data asupra mea, A. fie in-calte o invoiala cum se cade

Auzind preotul aceasta s'a cam infricopt,pentru ca. se §tia de om cam hartagos i ma-nios, §i nu prea vrea dintr'intal sa se invoeasca.iear ne vrand Pepelea altmintrelea se näi-measca, au primit §i popa pe urma invoialacuvenita, numai ca sal nu scape dela casa sape un argat a.§A de ieftin. Indata s'au scris in-voiala pe hartie s'au intarit de martori, §i fiecare au capatat cate un izvod, pe care 1-au

strans bine. Pepelea au capatat dup5 aceeade mancat i fiindca era amu sara s'au culcatde graba.

A doua zi s'a sculat Pepelea de dimineata§i. puindu-i preuteasa merinde intr'o traistá s'aupornit cu oile la pascut. El le-a manat intr'opadure pan pe un picior de plaiu §i le-an 15.sataicea sa pasca, fiindca era foarte buna pascal-toarea. Pepelea s'a 'ntins pe coasta munteluila scare, care nu prea paha tare, pentruca eratoamna §i scotand fluerul de sub curea, auinceput a zice §i a zice de-ti era mai maredragul sa-1 asculti. Atunci toate din prejurullui a prins a juca, de se sfarma nu alta. Marebucurie avea Pepelea, cand privia la bietele oi,cari jucau inaintea lui de se prapadia. Ele autupait toata ziva la sunetul fluerului, §i numaiatunci puneà gura pe iarbä, cand Pepelea erafoarte obosit i inceta putintel de a zice.

Sara a manat Pepelea oile acasa. Popa-1

sa-ti

qi

i

www.dacoromanica.ro

201

a§tepta in poartd ca sd ia seama, od de n'apatit oitile nimica, 0 cand le-au valzut a§a defldmande, 1-au intrebat pe Pepe lea, pe undele-au pascut, de nu le-a sdturat cum se cade.El i-au spus cd le-am dus unde au fost iarbamai mare, §i cd nu-i de vind dacd au sdrittoatá ziva, ca mieii Primdvara, §i n'au vrut sd.pascal nimica. Preutul nu-1 prea credea, ci so-cotià cd poate nu le-a addpat, sau poate-s bol-nave, dar bagandu-se in staul §i dându-le fan,au valzut cd. apuch ca lupii, pentrucd erautripte de foame, 0 1in4tindu-se, s'au dus incasd.

A doua zi au adus oile 0 mai flamandeacasd, pentru6d acuma se mai deprinsese cuiluierul §i cantase din el mai mult deck ieri.Preutul iard s'au mirat de ce-s oile ma latede foame, dar vdzand cd infla bine la an instaul, i-au trecut grijd cd-s bolnave.

Tot mà au mers vreo cateva. zile.Pe urmd i-au trecut popii de §aga, pentru-

cd oile lui slabiserd 0 se facuserd numai abiacalde de hitioane ce era. Deci 0-au propus sameargd inteo zi dupd. Pepelea pe nevazute §isd-1 pandeasca, ce lucra el cu oile de le aducetotdeauna fldmande acasá. AO au 0 fAcut.

Pepelea s'au luat de dimineata cu oile 0le-a manat unde au fost iarba mai mandra sile-au ldsat acolo. Popa 1-au tot urmdrit imbrdcatinteun cojoc, nou nout 0 s'au ascuns intre ni§tespini ca sa nu-1 zareascd. and au inceput oilesd. pascal mai bine, unde n'au prins Pepelea a

www.dacoromanica.ro

202

zice din fluer la" fel de fel de hore unele maifrumoase deck altele ; iar oile se apucara lajoc, de nu-si aflau locul. Toate lucrurile saltauimprejurul lui ; chiar i bietul popa dintre spiniunde n'au inceput a supal si el acolo 4i a sefararna jucand, cat si-a rupt tot cojocul buca-tele si s'au sgariat ash de amarnic, cat se umplusetot de sange. Norocul lui c. iu incetat Pepeleao leaca, fiind acum ostenit de a putut ieI popadintre spini i s'au cam mai dus acasa. Cum1-a zarit preuteasa asà de sfasiat cu cojoculnou, nout rupt, s'au suparat foarte, i pentrucaera femeie sfädacioasa, au inceput cu gura ladânsul si a-1 sudui, ca de ce s'a bag-at ca unpotlogar de s'au incarcat asà de grozav, si dece si-au rupt cojocul bun, bunut.

Sarmanul popa abia au venit la vorba dinharcatele ei, i i-au povestit patarania sa.

Auzindu-1 ea ca el jucand s'au incurcat aode tare si §i-a rupt cojocul, au inceput i maicu gura i cu ocari asupra lui i a-1 mustracum de a fost el asa de nebun si de tont, sicum de el om batran i mosneag de-a putere-afi, i sa-1 cuprinda asà jocul, cand aude o tur-luitura de fluer !

(Bine, bine, zise preutul, vei vedea deseara,daca1 va pune sa-ti zica si tie, ori de nu veijucà si tti !,

gAracandemine ! i eu Inca sa joc ? Ma so-coti tu asà de proasta i copilandra ? Vai! cade acestea inca n'am mai auzit! Eu am sa pundeseara Inca pita in cuptor ! Poti tu sa-i spui

www.dacoromanica.ro

203

sá zica. §i de o suta de ori, pe mine nu m'azah5.1 !

Haide, hai !, raspunse preutul. Actium zicitu a§a, dar atuncea te-oi vedea eu ce-oi di-rege!

Seara a venit Pepelea cu oile acasa, le-aub5gat in staul §i dându-le fan peste noapte, auintrat in casà. Dup5. ce au cAutat el bine, i-auzis preutul. tMai Pepele, sa-mi zici o leacà dinfluer, c5, preuteasa mea nu vrea sa creada Catu zici a§à de minunat cat §i oile nu-§i daurand la joc la zicatura ta! ,

Pepelea s'au mirat de vorba popii §i nevoind s5 se arate c tie zice din fluer i-auzis, ea el nu-i zica§ §i ca doar5. numai de uritse incearc5 din and in cand a §uera §i el ekeceva, dara altfeliu nu canta.

Atunci i-au zis popa ca sa nu se mai deeindArat, c5ci el §tie C. el este zica§ de frunte,§i apoi i-au spus toate cum s'au intamplat,cum 1-au urmarit in pAdure. cum 1-au ascultatcu urechile sale §i cum §i el a jucat sub uncritel, paha' ce i s'au rupt cojocelul.

Väzftnd Pepelea ea' popa le §tie toate, s'auinduplecat cante §i 'n casà, i scotandu-§ifluerul au inceput sa se tocmeasca la zis :

Ca ga nu mai joace popa §i acum s'a legatcu pletele la borta laitii: Mama popii, o bab5bätrana §i cam groasa, s'au suit inteun boloboccu fasule in pod, ca sa nu-i audà zicAtura, iarpreuteasa a pus focul din cuptor i au prins

puna panea.

sa-i

sa-iwww.dacoromanica.ro

204

Acum a inceput Pepe lea a zice din fluerulsa.u, §i zicea, i tragea cu Ufl foc ca acela,au prins cu toti a juca i tupai. Preutul sesgaltià cu pletele de borta laiçi, preuteasajuca cu lopata in mana si a imprästiat toattpanea prin casa; batzina in pod a inceput atupai cu bolobocul cel cu fasule, buf! buf!poc ! poc ! Ce§tia din casa iar se starma depierit la joc. Preutul a inceput a smuci laita,laita pe dansul, cat acuma mai Ca i s'a fostco§it pielea de pe cap : Preuteasa nu numaica a fost utnplut casa cu aluatul acela, ci afost spart si mai toate oalele ; iara baba dinpod hurducandu-se atat, numai ce se auzii undurat, §1 dupa aceea un trosc ! in tinda jos cuboluboc cu totul, de si-a rupt capul si amurit.

Inteaceasta grozava. spaima au prins cu totiia striga, a racni, a face un vuet ca acelaa se ruga. lui Pepelea ca sá nceteze odata,ca-i va omori pe toti. Dar el vazându-i ashde aprinsi la joc, zicea din fluier si mai cuinima §i mai minunat si numai atuncea s'a la-sat de fluerat, cand nu mai putea zice de ras;dupà ce s'au ogoit i s'au descurcat preutulde laità, a inceput sa-1 cam carteasca pentrudaunele ce i-a facut. Atunci Pepelea i-a ras-puns ca nu-i vina lui, si apoi sa nu se preamanie, ci sa-si aducà mai bine aminte de in-voiala lor cea dintru inceput.

Preutul n'a mai vrut sa-1 mai usture 0 spa-tele, qi s'au malcomit; abià cu mare greutate

si

cal

www.dacoromanica.ro

205

au pus ei toate in rânduiala §i pe biata ba-trana pe laita, 0 s'au dat la Pa.

Acum trebuià sa se gateasca de comânda0 sa-i faca bietei babe 0 un praznic. Cumaveau ei de toate ce li trebuiau, numai lemnenu aveau de ajuns acasa.

Dimineata a trimes popa pe Pepe lea cu uncar, in padure dupa lemne. El s'a bagat undeera padurea mai deasa §i mai fioroasa, si des-jugand boii, i-a legat la pratap, li-a dat cevafan dinainte, §i-a mers dupa acea la stasislemne prin padure. Culegand a§à de prin toatepartile, numai ce vede cal vine un urs 0 cuun lup la boi, §i se apuca de dan0i. Pepeleaa strigat sa li dee pace, caci de nu, vor trageei in locul lor. Ei au inceput numai sa mora-neasca. Pepelea a mai racnit pe dan0i, dar einu i-au temut vorba in seama, 0 a mancatboll. Atunci a alergat Pepelea la dan0i de i-aprins 0 i-a begat in locul boilor la jug, cuge-tandu-0, cacum pot incarca mai tare carul,pentruca am boi .mai taxi §i mai satui!D

Dupa ce a gramadit o multime de lemnepe car, au injugat ursul 0 lupul la dansul 0a pornit spre casa. Mergand a§a, a ajuns laun pod. Sub acest pod se afla o balta. Acis'a fost ascuns capitanul dracilor, ca sa sparieboii lui Pepelea. Cand a fost carul pe pod,a facut uciga-1 crucea un harcat in balta 0ni§te mieunaturi schimosite, ca s'a spariat ursulsi lupul, §i. izbind intr'o parte, au rupt oosie la car 0 a stricat doua. roti. Ce sa di-

www.dacoromanica.ro

206

reaga acum Pepe lea? a apucat repede o pia-trA mare de a trantit-o in balta de-sub pod.lndata a secat balta, 0. Uciga-l-Crucea a ince-put a VIA. §i-a fui acolo. Pepe lea s'a scobo-rit iute la clansul, §i 1.-a prins cu baierul§i i-a spus, ori sa-i tocmeasca 1) carul, ori iiva face indata mare capatul. Uciga-1 cruceas'a rugat foarte sA-1 lase cu zile, ca-i vaaduce carul cu lemne pana acasA. (Bine,zise Pepelea. Atunci Uciga-1 crucea a veratodata in degete cat iti tinea urechile, 0 s'austrans in clipa o multime de draci, cata frunza0 iarba. Acestora li-a poruncit capitanul saprinda cum 0 cu ce vor putea, §i sA infiripecarul §i. sá-i ajute a-1 duce pana in ograda lapopa. Necuratii au trebuit sa-1 asculte, 0 a in-ceput a se apuca de tinut la car, unul cumainile, altul cu spatele, al treilea cu umerii, alpatrulea cu capul, altii cu dintii, altii cu pieptul,iar altii cu cozile, 0. a§a departe §i. cat pies-ne§ti din palmi, au fost iarà§ carul la loccum a fost, 0. Pepelea s'au pornit mai departe.

Cand au ajuns acasa. la poarta, a strigat pepopa : t Parinte, pArinte ! vin de-mi deschidepoarta I , Cum 1-a zarit popa, s'a bagat intoate boalele §i s'a temut sa-i deschida poarta,zicandu-i : (Deschidati-o ursul 0 lupul, cad miemi-e fric6. de dan§i !,

Ei au inceput sa mornaeasca atunci. (Davilla', parinte de-mi deschide poarta! Mai zise

1) dreaga.

www.dacoromanica.ro

207

Pepe lea, cca as deschide-o cu singur, dar matern sa nu mi se sparie boii, si sa-mi fuga!,

Vazând popa Inca 0 atata multime de dracicu clansul, s'a ingrozit si mai mult, si ne vrandsa-i deschida poarta i-au zis ; cSa 0.-0 deschidadracii, uciga-i crucea, caci mie-mi trece prinspate numai fiori de groaza lor !. ,

Auzind dracii glasul popii, au inceput a tiuisi a racni, zicand fiecarele; cca eu n'o pot des-chide fiindca tin carul cu umärul!, altul (Cudintii, altul c cu spatele, mai altul :. ccu coada,!si ash s'au raspuns toti racnind si strigandcat clocotia tot imprejurul.

De aceasta s'a inspaimantat bietul popa simai groasnic, si nevrand mai intr'un chip savie la poarta, s'au repezit iute Pepelea de audeschis-o, si au intrat cu carul de lemne inograda, si dup5. ce 1-au tras la locul lui, a datdrumul la draci, cad s'a si carat intr'o clipatipand si stricuind de se cutremura parnantul.Pepelea a desjugat ursul si lupul si vrea sa-ibage in grajd; dara popa a racnit pe dansulsa nu se afle sa-i bage lui dihaniile acelea instaul cá i-or rnânca oile si alte vite. Pepeleai-a raspuns sa n'aiba frica ca acestia is boii lui,si trag mai bine la jug decat zece altii. Darpopa a strigat sa li dee drumul indatamare,caci lui nu-i trebuesc de acesti boi la casa sa!

(Bine dard !, raspunse Pepelea numai sa nufie vina mea, ca acestia-s pentru boii Dum-nitale, pe can i-au mâncat in padure!, 0 apoili-o dat drumul. Indatamare au apucat unul

www.dacoromanica.ro

208

intr'o parte 0 altul in alta parte, 0 s'au cammai dus in padure. Popa cam venise putin,in manie 0 incepuse a se otari, dar Pepe-lea i-a spus cu bini§orul ca sa ia seama lainvoiala §i sa n'o strice, ca. va pati eau.Popa se domoli atunci, §i fiecarele se .apucatreaba sa.

Mai dup a. aceea au trimes popa pe Pepe leain staulul oilor, ca sa taie care oaie se va uitamai intai la dansul. Pepe lea a imbracat uncojoc pe dos §i intrand in staul s'au speriattoate oile 0 indesandu-se intr'un colt s'au uitattoate, q'a inceput sa le jupuiasca.

Popa a a§teptat cat a a§teptat sa vie Pe-pelea cu cam jupuitd gata,. dar el nici de loc.Dela un timp i-a fost prea lunga a§teptarea0 s'a dus la dansul in staul §i I-a intrebat;

eDa ce faci tu aice?)t Jupuesc oile), rdspunse Pepe lea repede.and 0-a vazut popa toate oile taiete, a

inceput sdii franga mainele §i sl strige. a Ba-td-te-ar Dumnezeu sa te bata! da ce daunami-ai facut tu mie I Cine ti-a zis sa tai tutoate oile? Nu ti-am spus eu agreiat, ea nu-mai pe aceea s'o tai, care se uitä mai intaila tine ? 0 ! tu batutu-le de stele! c Si in ne-cazul sail voià popa sä se apuce de dansulsa-i traga vre-o doua ; Pepelea a sarit atunciiute inaintea lui §i-i zise :

(Parinte, i-ati seama 0 nu te mania, ca nu-seu de vina; eu ti-am implinit numai porunca.Ele s'au uitat toate deodata la mine 0 eu le-

www.dacoromanica.ro

209

am talat pe toate. Asa dar nu strica invoialasi nu ma face sa-mi stric cuvantub .

Popa n'a avut incotro, ci a trebuit sà zicãca-i bine, macar c5-i era inima plinA de amA-faciune. Dar ce sà facá acuma cu atata came?Avea sa. se strice toat5., pentrucä n'avea atatimaneatori. Deci (lath, ca sa mantuie carneasä fac5 i o faptà buna si pl5cut5 lui Dum-nezeu, a poruncit lui Pepelea s. cheme totsatul pe mane la praznic. Pepelea i-a implinitsteams porunca, i nici o cash' n'a ramas ne-cAlcatà i nechemata de dansul.

A doua zi s'au adunat tot satul la popa.El li-a intins mese peste mese si a mancatsi a osp5tat pentru sufletul tuturor mortilor,pang amii intr'un timp and au inceput a seridica mai ales nevestele cari aveau copii micipe acas5. Popa i preuteasa a prins a le I'm-bia si a le ruga sä mai ingadueasca, Ca nu demult au venit, i le-a spus cä are prea multebucate i s'ar stricà dacA nu le-ar ospata astazitoate. Nevestele nu voiau nici intr'un chip s5famaie, jelindu-se c5 li-or plange copiii pe acas5,

ca' ele ar mai ing5dui bucuroase, dact aravea copii aice.

Aceasta se poate face de graba, zise popa,t eu voiu trimete pe loc dupä copii, fiti linitite

ing5duiti numai aice !,Nevestelor incà le mai pläceau bucatele, pen-

truca ash nu se intampl5 totdeauna si au ra-mas. Popa a trimes pe Pepelea cu un cardupa copii pe la casele oamenilor. El a injugat

23719 14

si

www.dacoromanica.ro

210

la un car mare patru boi, a pus otgonul sidrucul in car, si inhatând o furcd de fier inmat* s'a pornit cu carul prin sat. Umblkdpe la case tot striga: Unde sunt copii mititeisd iasd afard, cd am sa-i duc la popa sd lidee colaci, iar mamele lor 00 ! i cum iesia,vreunul sau il scoteau altii, indata il intepacu furca cea de fier 0-1 aruncà in car. El amers pe la toate casele si aqa a incarcat totcarul cel mare plin cu varf de baieti mititeisi legAndu-1 cu odgonul, au venit acasd la popa.

Ce plansete, ce strigate si bocete s'au ri-dicat deodatd. când a intrat Pepelea in ograddcu carul incArcat de copii intepati 0 si-au za-nit mamele copiii lor morti inteinsul. Era ominunatie 0 o grozdvie intre toti, numai popanu putea sa se mânie §i sà strige, pentrucdi-ar fi fost atunci spatele jupuite. Au plansbietele neveste 0 au bocit cat au bocit, darddela un timp s'au mai ogoit. i ca sa nu aibdcheltueald multd. cu inmormantaciunile, li-aujuruit popa ca va ingroph fiecdruià copiii de-geaba si aà a avut ce astruca o saptamânaintreagA in toatA ziva de dimineatà pAna seara.

Lui Pepelea nu i-a fost nimica pentrucd els'a desvinuit in scurt zicdnd: Eu a.§à stiu cdse umbld cu carul, 0 dacd au murit copiii nu-ivina mea; pentruca si fkul si snopii ii in-carci 04 strdpungi qa., §i lor tot nu li maieste nimica! D cam chioapd desvinuire dar peatunci tot a trecut.

Pepelea tot s'a invoit cu popa pan' ce auwww.dacoromanica.ro

211

trecut patruzeci de zile dela moartea batranii.Atunci a vrut popa sà sarbeze in biserica unparastas pentru sufletul ei, i mergind intr'a-colo cu preuteasa cu totul, au lasat acasa. pePepe lea 0 i-au poruncit ca sä iee seama decopilul cel mic i sa-1 curateasca, când 11 vavedea spurcat, i apoi sa pazeasca zama dinoala sa fiarba la foc, §i sa puia intr'insa dieo coada de marar de cimbru 0 de patrunjel.

Preutul aveh numai un copi1a mic de Via,ca micul i intaiul fiu Oda' acuma ii avea

foarte drag. Dupa ce s'au dus popa i preu-teasa la biserica, s'a uitat Pepe lea la copila-rl din leagan i vaza".ndu-1 spurcat a alergatla dansul, 1-a apucat iute din leagan, §i nemai vazând cum se curateqte copiii cei mici,a crezut c trebue sa-1 curateasca ca pe o ga-ina. De aceea 1-a taiat, 1-a opaxit, 1-a spin-tecat, i-a scos toate maruntaiele, §i spalându-lefrumurl le-a in0rat prin pari afara la soare ;dupa aceea a spalat §i leaganul cum se cade0 1-a pus pe stalpul porcii. Acum socotia Pe-pelea ca a ispravit o porunca de-a stapAnuluisalt i s'a apucat i pe ceealalta.

Popa tineh la casa sa trei dulai harnici, carise chemau Marar, Cimbru i Pintrejel. Pe-pelea a cugetat cà popa i-a zis ca acestorasa ii taie cozile i sa le puna in zama. Cumare greu 0 mai cu mu§caturi a prins Pepeleape fiecare duläu i li-au tot thiat coada. Cozileacestea erau foarte flocoase, ia cum sunt pela cei du1i, i a0 cum erA, le-a clatit pu-

5i

www.dacoromanica.ro

212

tin in apa i apoi le-a pus in zamA la foc safiarbA.

Numai bine a fost el gata cu toate, i iatáca a sosit i stapana-sau cu preuteasa dela bi-serica. Ei au intrat in casa neuitandu-se peafara., pentruca erau foarte flAmanzi, 0 a in-trebat pe Pepe lea, ori de-i zama gata?

(Trebuie &à fie de acum gata,, raspunse el,a a tot fiert d'atuncia; ia, doar cozile celean'or fi Inca fierte bine, pentruca's prea flo-coase, i dumneata nu rni-ai spus s. le tund! ,

Preutului i preutesii nu le plesnia prin capzisera sa ii puia masa amil cum o fi, pen-

truck-i curmh foamea! Pepelea li-a turnat zamacu cozi cu totul i li-a pus-o dinainte pe masa.

Un trasnet i-a lovit deodata, cand a vazutcozile cele de cane in zama, i ca li-au spur-cat-o de nu pot sa manance acuma nimica!Popa de suparare a inceput cu ram la dânsul,dar Pepelea i-a zis: eNumai nu te supdrà, pa-rinte, caci invoiala Inca nu-i ruptä. Eu ti-amimplinit numai porunca! Ea cauta i manelemele catu-s de sgariate, caci ei nu se dau saIi tai cozile!,

Preutul vazii cä nu-i de manie ad 0 s'amolcomit; dar picandu-i copilul in cap, 1-a in-trebat ce a facut cu clansul?

«N'avea grije, parinte), zise Pepelea, ecäti-am implinit i porunca aceea! §i-am curatitcum ii ghiocul, 0 1-am pus s'acolo pe stalpulportii ca sa. se sbiceasca.

www.dacoromanica.ro

213

and s'a vazut popa baiatul spintecat, a in-cremenit numai! Ce sa. mai fa& el? De batutnu putea sa.1 bata, de alungat iaras nu, pentrucanu sosise Inca vremea. Ce sa direaga ei 0 cumsa scape de dansul ? Acum trebuia sà para-seasca sau el sau ei casa, caci la un loc numai era loc sä ramana, pentruca s temeaupopa cu preuteasa sà nu le iaie i lor zileledela un timp. In frica i nedumerirea lor ceamare s'au satuit popa cu preuteasa, ca adouazi, cand va merge Pepelea cu vacile la apa,s. trimeata mai nainte pe hargata, care o maiavea i ei, sä se suie intr'un copac, care se aflalanga parau, i cand va ajunge el cu vacileacolo s strige ca cucul, i ash poate se vorcurati ei de dansul.

Sfatul nu a fost fau, §i ei au facut ash.and a sosit Pepelea cu vacile la adapost, aprins a striga hargata de pe copaci : «Cucu!Cucu! Cucu!»

Pepelea Ii cugetà : tAcuma-i iarná i cantacucul ? Hm, minunat lucru!, i plecandu-se lapamânt, a apucat o piatra vartoasa mare si afacut sfarr in copaci cu &Ansa, si a palit pebiata hargata in cap de a picat moarta jos.

Na !» zise Pepelea, tnu ti-a degerat clonculmai cucule ; de acum stiu ca, flU mi-i mai cântàtu mie, macar sa se imprimavareze si de o sutade ori ! D

Dupa ce au baut vacile bine apa, le-au manatacasa. Aice i-au iesit popa inainte, si 1-a intre-bat, ori de n'a auzit cantand cucul ?

si

www.dacoromanica.ro

214

(13a da, parinte !» rdspunse Pepelea, 1-amauzit, dar i-a i inghetat indata clontul, si acumzace mort acolo pe malul paraului,.

Auzind popa aceasta, a inlemnit i mergandla pArau, au aflat pe hargata moarta jos.

Abià a adus-o acasd ca s'o comande i pedansa. Acuma-i sta bietului popa toate mintilein loc, caci nu stia ce-a mai face si ce-a maidirege ca sa scape teafar i sd se curaleasca.de Pepelea. Cugetand in toate pd.rtile, au maivenit la una, si zise cdtre preuteasd. : cAuzitu, femeie hai ! sá impli trei saci cu cenusa, casa nu stie Pepelea, i 1-om trimete la moaradracilor cu clansi sa-i macine, ca de acolo cubuna seamd nu s'a mai intoarce, ca dracii nupricep saga, si gAsindu-1 pe dansul de inselator,i-or luà zilele, i asà ne-om mantui i noide el !c

(Bine !2. raspunse preuteasa, si i-a pus toatein randueala ca sâ piece cat de dimineafd.

Dupa ce s'a zarit de ziud, a luat Pepeleatraista cu merinde, i, injugand boii la o sanie,a pornit la moara dracilor.

In deseara a fost acolo. Aice, desjugat, apus fan la boi, i bagand sacii in moara, a datca inteinsi nu-i grau, sacara i popusoiu, dupacum ii spusese popa, dar n'a prea Mg-at deseama, ci i-au asezat intr'un ungher. pupa ces'a inoptat bine, a facut un foc in moara,scotand o bucata. de sldnina, au pus-o pe-otigla si a inceput s'o friga la járatec. In moaranu se aflà nimica; caci ea era pustie. N'a in-

www.dacoromanica.ro

215

tarziat mult §i iata ca a venit un drac la dânsul,§i punandu-se lânga foc, s'a dat la vorba cuPepe lea. Vorbind ei ba una, ba alta, a cerutdracul sa-i dee §i lui o bucata de slanina. Pe-pelea n'a vrut, dar nacajindu-1 mult, i-a zis :«Mergi pe latoace §i-ti vei prinde acolo des-tura slanina pentru tine !»

Dracul s'a dus, §i a prins o broasca raioasa§i intiglind-o, a venit la foc sa §i-o prajeasca§i el, §i cand s'a infierbantat broasca, a in-ceput sa curge din dansa ni§te zoi spurcate.Dracul in bucuria lui a curge §i din bucatasa untura, a inceput tot s'o tot lipeasca deslanina lui Pepelea §i sä i-o spurce. Pepeleaii tot zicea : «Mai drace ! nu-mi spurca slaninaca tu-i pati rau !» Dar dracul ca sa faca inciuda, pentrucA vedea ca. nu-i prea placeh,atingeh §i mai des cu friptura sa de slaninalui Pepelea. Pepelea insa tot striga pe dânsulsa-i dee pace, ca de nu, va vedea ce va pati.Dracului nu i-a venit la socoteala ca, striga.Pepelea pe dânsul §i 1-a intrebat: eCine e§titu §i cum te chiama de te raste§ti a§à asupra,mea? Nu §tii tu ea aceasta-i moara noastra ?»

«Cine sunt eu, vei vedeh», raspunse Pepelea ;,«cat despre numele meu sä §tii cã m'a chiemEu singu,-, §i daca am venit la moara voastrkapoi tu de acestea sa faci cu mine ? Ori secuvine ca sa te porti tu a§a. ?, Zicand acestea,unde a inhatat Pepelea slanina dupe jarateccum fierbeh ea mai grozav in untura, §i unde

www.dacoromanica.ro

216

nu mi-1 Ioveste pe drac peste ochi de i-auplasnit sgaitii.

Atunci a prins dracul a striga, a tipa i aracni, cá indata mare s'au strhns dracii catäfrunzA i iarba i nAsip in mare si a inceputa-I intrebà cà ce-i este. Ei a arAtat la ochica i-au plesnit sgaitii.

«Cine ti-a fAcut tie ceva? Cine ti-a scosochii ? II intrebara dracii mai departe. Dar elraspunse: Eu singur!, aratAnd pe Pepelea,pentruca socotià cä asa-1 chiama pe el, dupacum ii spusese mai 'nainte.

Ceilalti draci nu-1 pricepurA i cugetard cáel singur, adicA el insusi tacut aceeaziserA: Hm ? apoi ce-ti suntem noi de vind,daca ti-ai fript ochii. SA iai seamA altadatamai bine!, Dar el bietul nu-si afla loc de tipatsi de vaiet si tot striga : (Eu singur, eu singur,mi-a scos ochii ?, VAzand Pepelea atAta mul-time draci imprejurul sau, au mers la cel maimare dintre dânsii i i-a zis : eFoarte bine, asavA purtati voi? Eu un strain, am venit aiceaintaias data la moara voastra i iata ce mi-atifacut. Eu am adus trei saci! unul cu gran,altul cu secara i celalt cu papuri, camacin aicia, i voi furat toata panea §imi.ati pus in locul ei cenusa, si acuma Incamai strigati asupra mea! Oare ash se cade?Ce faima sá aduc eu acum pe la oameni des-pre voi i moara voastra! Hm! sa mai viecineva vreodatA la &Ansa? Ba lasa! ca. eu cucine m'oiu intalni, tuturora am sa li spun sa nu

sa-i

0.-a

www.dacoromanica.ro

217

se mai trudesca aicea, ca. voi Ii furati toatapanea i li puneti cenu0 in locul ei! ,

Auzind draCii aceasta, i-au raspuns cal nupoate sa' fie una ca aceasta.

Da cum nu se poate ?, zise Pepelea, ccautatinumai singuri in sad 0 veti vedea !))

Dracii au deslegat sacii i cercetandu-i, i-auaflat toti plini de cenu§a, i scuturându-i bine,i-a umplut unul cu faina de gilt' pitluita, altulcu Mina de secara' pitluitä i pe al treilea cufaina de papuriu, zicându-i lui Pepelea sä nuspung. ninfarui Ca i s'ar fi intamplat lui una caaceasta la moara lor.

Pepelea s'a juruit ca. nu va lati nici-o faimarea i punând sacii pe sanie i injugiand boiila &Ansa, a fost a doua zi de dimineata' cufaina acasa la popa.

and 1-a vazut popa i preutoasa ca intràpe poarta in ograda i Inca cu saci de faina,i-a tranit frica i groaza prin toate madularile,incAt nu mai tiau, ori de traesc, ori de suntmorti !

Pepelea a descarcat faina, au pus-o la loculei i s'a pus la oaspat. Dar popa cu &Ansas'au dus intr'o carnara 0 au prins a se sfatui,ca ce sal mai faca, ca doara ar puteh scapade Pepelea. Sfatuindu-se a§a multà vreme, avazut c. acuma nu li mai ramane alt nimicadeck sä iaie ce mai au de trebuinta din casaintr'un sac 0 sa se ducal in lumea mare, in-cotro i-or duce ochii. cA§adara, preuteasa, zisepopa, sä pui toate cartile mele intr'un sac,

si

si

www.dacoromanica.ro

218

mane din noapte, pan5 nu se va scula Pepe lea,s5. apueam lumea 'n cap si. s5-1 rasäm pe dansulaice cu toate, cà de-a fi el mult cu noi, debuná seamä ca. ni-ar Ilia si. nou5 zilele !,

Toate acestea le-a atras Pepelea cu urecheasi zise zambind, cdtre sine : eAha! tot i-sdragi popii spatele, nu vrea s5-i le jupuiesc !Dar eu tot trebuie sa" fiu cu dansul pan5 vacânta cucul, astfel as rAmâne de minciun5. ! fiece-ar zice lumea cand ar auzi Pepelea nusi-a tinut cuvantul !,

Preuteasa a gátit toate dup5 zisa popii sidupa aceea s'au culcat cu totii ; dara Pepeleas'a sculat inteun timp de noapte, a deslegatsacul cu cktile, s'a dat peste cap s'a fácut omusc5 si. s'a bagat in evanghelia popii, careera legath. in aur.

Foarte din noapte s'a sculat popa si preu-teasa si luand sacul in spate s'au cam mai dussocotind ! eMultumimu-ti, doamne, cal ne-ai man-tuit de Pepelea acela!, Asa au mers ei pance era soarele amii aproape de apus, si auajuns la o apä pe care voià sa o treac5 maiintai si apoi sal poposeasca. si 55. maie pestenoapte. Peste apa aceasta nu era nici un pod,ei au trebuit asa dar s'o iaie prin apa. yopas'a bagat inainte cu sacul pe spate si preuteasamergeh inapoia lui. and a fost prin mijloculapei, a ajuns capkul gacului de greu ce erao lead. in apà. Atunci a strigat Pepelea dincartea aceea : (Sus p5rinte, c5 se ud5. cartile,

www.dacoromanica.ro

219

Popa s'a uitat indata indarapt 0 a intrebat pepreuteasa ce-a zis ea?

Ea i-a raspuns ca nimica?Mai mergand ei putin prin apa, iara§ a

scapat popa sacul in apa. Pepe lea a racnitatunci mai tare: eSus ! parinte sus ! cã se udacartile Popa a intrebat indatamare, ori den'a auzit 0 ea ceva ?

eBa am auzit,, raspunse preuteasastrigand o carte din sac : (Sus parinte sus ! case uda cartile!,

eAceasta am auzit i eu, zise popa, oarecare carte sd fie acea care vorbe§te aà deintelept? Cu buna seama ca va fi cea marelegata in aur! 0, doamne, ce odor mai avemnoi in cartea aceea ! trebuie nu maidecat sa fiesfânta! ,

Cu bucurie 0 mare a§teptare au ajuns lamal 0 cum a pus sacul catinel pe uscat in-datamare 1-au i deslegat, ca sa scoata carteaaceea i s'o sarute mai curand. Dar ce spaime

fiori i-a coprins deodata, cand a vazut cäIi sare Pepelea inainte bucuros §i voios ! anda deslegat popa sacul, Pepelea a sburat, camusca, afara i dandu-se peste cap s'a facutca 0 mai inamte, i popii i s'a parut ea' el afost cu trup cu totul in sac.

Popa a incremenit la fiinta lui de fata, daraadus de graba aminte de invoiala lor

zis nimic, pentruca aici se temea 0 mai grozavdeck acasa ; el a trebuit ascunda toataurgia de inaintea lui. Dar Pepelea a inceput

!,

§i-a i n'a

sa-§i

www.dacoromanica.ro

220

a se tangui, dupa ce s'au asezat tusfrei pemalul apei la sezut, si a zice : (Cif, domnuleparinte, cftte am patit eu in sacul cu cdrtilema mir singur cum nu m'am nddusit ; darInca ce frica duceam eu cand am trecut prinapa. Vai ! Atunci socotiam ca m'oiu ineca, cava fi pace de mine, dar dumitale tot ti-a fostmila de mine si ai mai ridicat sacul ! Vezi!se cunoaste ca esti om bun, dar si cu toateacestea le-am suferit numai ca sa nu-mi stricinvoiala si sa fiu la dumneata pan ce o cantacucuh.

Ce se mai zica, bietul popa ? A trebuit sainchidd toate in inima si sa se arate, desi nuvesel, cel putin nu manic:is.

Pepelea se bucura numai de tonoasele salecele nemerite si s'au culcat langa apd sadoarma, pentruca inoptase acuma. Dara popas'a statuit cu preuteasa, ca intr'un timp noap-tea cand va dormi Pepelea mai greu, sa-1izbeasca in apa si a$a. inecandu-se se vorcurati de dansul. ,

Pepelea nu adormise Inca, ci se fäcea numai,si asa a tras toate soaptele lor cu urechia.

Dupa ce au adormit de cu seara toti, s'ausculat Pepelea si s'au arzat intre popä sipreuteasa. Intr'un timp de noapte s'a trezitpopa si ghionteste pe Pepelea zicandu-i ; t Auzidormi,. (Da ce-i, raspunse Pepelea in graiulpreutesii.

g Da stii ce am vorbit noi aseara.!, e haiacum si 21 vom impinge repede in apa!,

www.dacoromanica.ro

221

Era foarte intuneric 0 popa n'a cunoscut pePepelea 0 sculandu-se, arnandoi au izbit pepreuteasa in apa, 0 indata s'a 0 inecat.

Atunci a strigat popa emultumesculi, Doam-rune, Ca ne-ai scapat §i de nevoia aceasta!».Si dupa aceasta s'a culcat iara§. Dar Pepeleacugeth : Lasa ca ti-ai facut tu luna! Voiu ye-dea ce mi-or mai aduce ziva de mane !».

A douazi de dimineata s'a sculat popa ; darcand a vazut pe Pepelea langa dânsul, §i pepreuteasa sa inecatä, nu s'a mai putut contenjde atata scarba. 0 amaraciune 0 a prins a su-dui 0 batjocori pe bietul Pepelea, ba Inca voiasa se apuce de dansul la bataie. Dar Pepeleaa inceput a rAde 0 a-i zice : «Nu a§à de aspruparinte, ea singur mi-ai poruncit sa-ti ajut ada pe preuteasa in apa! Si ce? te-ar mâniatpentru aceasta?».

t Dar cum sa nu ma maniu!,, raspunse popainfuriat ; dar de aceasta §i dracul s'ar mania!,zicand acestea o apuca popa 0 mai in raul §imai cu gura la Pepelea. Dar acesta i-a zis :«Parinte, parinte ! aduli aminte numai de in-voiala noastra. §i te domole§te, cal de nu, nu§tiu ce ti-or zice spatele !D.

Popa nu mai era de ogoit, el 1-ar fi bautintr'o lingura de apa, numai dad ar fi putut,el se starama Inca 0 mai tare de furie in-naintea lui Pepelea.

Atunci Pepelea n'a mai alteptat multe, §iscotand invoiala i-a zis : (Na, parinte, aci estescris ce-mi e§ti dator 0 ce-am sa fac cu dum-

www.dacoromanica.ro

222

neata. Ai calcat invoiala §i acum n'ai sa-mispui nici un marc. De-a§ 6 om rau ti s'ar cadeaaltiminterea ; dar eu raman ca orn de omeniela invoiala noastra !. Ao dar indata mare A.mi te pui jos, ca de nu, zilele tale sunt inmânele mele !).

Vazand popa ca acuma s'a trecut toate §ica nu mai are incotro, a prins a se ruga dePepelea §i a se neguta cu dansul ca sa nu-ijupueasca toate spatele, ci numai Ca de o dutcade doi grietari, ba de trei, ba de §ase. DaraPepelea i-a raspuns hotarit cá despre toateacestea nu sta nirnic in invoiala lor §i Ca setem sa nu pacatueascä inaintea lui Dumnezeu,daca i-a calcat cuvantul §i nu va implini in-voiala cum se cuvine !. Popa a trebuit numaideck sa se puie jos *i Pepelea i-a jupuit fru-mu§el spatele. Bietul popa a le§inat de dureri§i de amar acolo, unde a qi ramas; dara Pe-pelea i-a luat sacul cu carticele de le-a derrtatlanga el, §i luandu-1 cu sine a mers mai de-parte zicand : (Cite§te pärinte aci, in carti cacisacul nu ti-a trebui mai mult, pentruca te-ordurea spatele sa-1 porti!. De mi-oi face nu-mai pomana, daca ti-oi lua greul cu mine !).

Pepelea a apucat-o de aci intr'o lature, §imergand amir cat a mers, a ajuns intr'o dum-brava de §tejari. Aci a aflat o multime deghinda pe jos §i strangand-o §i-a umplut saculcu ea.

Pornindu-se pe drum a§à mai departc, a in-talnit o nunta. care venia, pesemne dela cu-

www.dacoromanica.ro

223

nunie tot strigand si chiuind. and au fostPepe lea in dreptul lor, au stat caruta §i. nun-tasii 1-au cinstit pe bietul Pepelea. El nu preas'a dat poftit, ci a supt cam binisor dintr'oplosca. Dupa aceea 1-au intrebat nuntasii ce areel in sacul acela ?. Pepelea li-a raspuns, ca oua! ) .

e Qua! strigard nuntasii eda de unde atateaeDa ia de pe coasta ceea de deal in

padure. Acolo sunt o multime; pe jos va putetiduce si. culege si nu va zice nimeni nimica!).

Auzind nuntasii aceasta, au alergat cu totiintr'acolo, numai mireasa a ramas singura plan-ga.nd in caruta.

Dupa ce nu s'au mai vazut aceia prin pa-dure, s'a dat Pepelea pe lane. mireasa si ainceput a o intreba, de ce-i asa de suparata, caastazi e ziva ei de bucurie si de veselie si canu se cade sa plângd, ci sä fie voioasa ca §iceilalti. Dar rnireasa a pus nasul in piept si sesclifosa si mai tare. Pepelea ii cam pricepu scarbasi intristarea si-i zise suspinand ; tot"! dragamea! da cum de-ai putut tu merge dupa unmire had ca acesta !. Nu s'au mai aflat alptineri in lume ca sa te iaie b .

«Da cum nu), raspunse mireas2, care vazuca-i arata strainul acesta compatimire, e daraparintii m'au silit sa merg dupa acesta pentruca-i mai bogat deck ceilalti si eu n'am pututsa li cale cuvântul ! ,

',Bine !, zise Pepelea, dar n'ai vrea tu sate mantuesti de hazenia asta de mire !,.

eDa cum nu)) raspunse mireasa cam rusinata.

oua?).

www.dacoromanica.ro

224

tEi bine !) zise Pepelea, aceasta-i o nimicagoala., numai daca vrei scoboarfa-te dar dinca.rutà, imbracà straiele mele, ia sacul mieu 0te ascunde ia colo in bruciul acela pan ce-omtrece noi mai aeparte, 0 apoi te vei duce intreabäli ! ) .

Ea a facut ma., iar Pepelea, imbracandu-sein hainele miresii, s'a imbodolit bine pe fatalsi s'a arzat in locul ei pe cgruta.

N'a intarziat de acuma mult 0 au venit 0nunta0i injurand 0 strigand pe in§5.15toru1 dePepelea.

De 1-ar fi avut atunci la mama, 1-ar fi facutfarame de Janie, pentruc5 §i-a bAtut a§a detare joc de dan0i.

Ne mai land seama la mireasd, au purcesinainte, tot strigand 0 chiuind.

Dupa. ce au venit acas5 s'au pus la masa,au ospaltat pang 'n noapte, au mai jucat dupàaceea 0 ducandu-se oaspetii nunta0 pe acasA0 astamparandu-se toate, s'au dus tinerii lasomnul cel de cununie. and s5 se desbracemireasa §i sd se culce, a zis catre mire :

eDragul meu iubite ! Te rog s5 ma la0 oleaca pana in tindà afara, ca sal ma rog luiDumnezeu, inca. odatai singura.; ca ala m'amjuruit eu in fetie Inca, ca sä spun o rugalciunesingur5 inainte de a ma culca cu mirele meu ! )

Mirele insa nu vrea nici decat sa-i incuviin-teze, pentruca §tia c5 n'a prea mers cu voiebuna. dup5 dânsul 0 se temea sa. nu-i facàvreo tonoasa. Dar zicandu-i ca sa-i lege o fin-

www.dacoromanica.ro

225

ghie de picior, dach se teme sa nu-i fuga, sis'o tragh, dach-i pare ca ramane prea mult,s'a invoit si mirele, mai ales pentruca era acumsi cam tocat la cap, si a läsat-o afarh.

Cum s'a vhzut Pepe lea in tinda a fost bucurialui. Indatamare a furat de acolo niste vesmintebarbatesti, a iesit in ograda si aflând un tap,I-a adus in tindh., si i-a legat fringhia aceea depicior. Vázandu-se Pepelea acum la largul shu,sari gardul din ogradh si se cam mai duse.

Mirele a auzit din lhuntru batand caine afarh.si a socotit ca bat la mireasa sa, care s'a duspoate pentru dansa in ograda, si pe care n'ocunosc inch.

A asteptat arrth cat a asteptat si ne maivenind ea, a inceput a sgatai din fringhiaaceea. Dar a.pul, pe care-I strangea si maitare acuma la picior, a inceput a se smuci sia sbiera. Aceasta i-a venit mirelui lucru camciudat si iesind afarh, a vhzut un tap in loculmiresii sale celei frumoase.

N'a stiut ce sa fie aceasta, pentruch la pa-rinti acasa nu §i-a mai aflat mireasa. Pepelea,dupa ce a scapat din maim mirelui, a aflat laun om pe gard un sac, si inhatandu-1 s'a dusmai departe cu el prin lume.

Intr'un loc a aflat o gramada de rugumh-tura de ferestreu si. si-a umplut sacul cu dansa.

Mergand asà prin lume, s'a intalnit cu altulca dansul, care purta iarhs un sac pe spate.Dupa ce si-au dat ei buna cale, si si-au mul-tumit unul altuia, s'au prins amandoi la vorba.

2374 9 45www.dacoromanica.ro

226

Vorbind ei, ba despre una; ba despre alta,inceputh a se imbia unul pe altul caschimbe sacii. Al doilea calãtor avea in saculsáu neqte pietricele, §tiind fiecare ce este insacul sau, i presupunand ca in sacul celuilaltsunt lucruri mai de pret, n'au statut mult laimbial6, ci s'au invoit §i §i-au schimbat sacii.Fiecarele era voios fiindca credea cä va fi in-rlat pe celalalt. Deci cum qi-au schimbat eisacii, s'au grabit fiecarele ca sa-1 deslege maicurand ca sa vadA ce-i inlauntru, doar ar putearade pe celalalt, cä s'a inrlalt.

DeslegAnd ei sacii, i vathnd ce-i launtru,s'au uitat amandoi lung unul la altul qi apoiincepura a râcle cu hohot. Atunci zise Pepelea :

tMi se pare ca ne-am inrlat amândoi!,tBa. *4, thspunse celalalt.Daca ni s'a intAmplat la amandoi una ca

aceasta, , zise Pepelea, se vede cä ne potrivim ;vrei dar sa fim frati de eruce ?,

tBucuros!, raspunse celalalt i indata s'auimbrati§at i s'au pupat. Dupa aceea au inceputtamândoi a cutreera toata. lumea §i de atuncinu ii s'a mai auzit nimic de nume.

sa-0

www.dacoromanica.ro

MARAMURES(TARA 0A$ULUI)

www.dacoromanica.ro

Pe vrcmea imparatului Eliaz-ar s'o ascunssoarele qi luna. 'o avut imparatul acela triIfeciori, §'o lis Ca la acela i-a da giumatateimparatiie la care a afla soarele 0 luna. 'odzis cel mai mare ca el sa 'nvoie la aceia s'oafle. Da o ezis catä tatal sau sad imbrece cuhaine albe 0 cotunii lui §i pe iel, 0 cai albi,care sa vada de ei ca de soare.

i s'o luat §i' s'o tat dus pina ce-o 'noptat.,i s'o läsat de mas pe o campitlie. i indat4cat s'o pus gios, o audzit ceva rahnet mare,§i §'o dus sa vada ce-i. 'o vadzut ca-i un cerbin gura unui balaur. S'a.se s'o spariet cat tato umplut lumea, deaba'e o fost doi laolaltà,§i s'o dus pan' acasd la 'mparat. 0 spus. ce-opatit.

Atunci celalalt de mriijloc a dzis catà tata sdu:Nu-i de treaba frate-mfieu, tata. Imbra-

ca-ma pe mine cu cai negri 0. haine negri säsie noapte pe unde m-oi duce 0 dzausa, cä iole-oi afa.

www.dacoromanica.ro

230

Si s'o fat dus 0 Ala fecior. Si iar o nemerit0 ala fecior chiar in locul ala ce-au masaluitcelalalt fecior. Si iar o audzit ceva larmaq'aiesta, cat a§ea s'o spariet ca tat s'o'mplutlumea. S'o marsu la tata-sau, la 'mparat, §'ospus cà ceva dobitoc i-o spariet cai, cat nu i-omai putut opri.

Atunci cel mai tunic fecior a dzis cata tata sau:Tata, spusu-t-am ca nu-s de treaba ceia-

lalti feciori a tali. T-am spus mai nainte cäio de nu le-oi afla soarele 0 luna, nu le-orafla nici care.

Si s'o luat 0 s'o dus acel mai milk 0 0pe-acela l'o spariet dobitocul acela care o spa-riet pe ceilalti feciori. S'o ratacit print'un deal§'o dat de-o baba ca. §ede intr'o cAsutä nulicain dealu' nt'alt pustii. 0 dzis:

Maroc bun, matu§a.Dzuà buna, fartate.

Da o dzis baba:Bun naroc te-o batut Ca' mili-ai dzis matu§a.Si pe tine bun noroc te-o batut ca miii-ai

dzis fartat, Ca Cal 0 dat o 'mpro§cata, de 0u§a ti s'a 0 faramata.

Da o dzis baba:Dupa ce te poarta pacatele pe-aicea prin

deal print'aiste pustii?Da ca-i bai, baba, ca vadz ca nu-i nici

soare nici luna, 0 tata vrea sä deie giumatateimparatie cui a afla soarele 0 luna.

Atunci a dzis baba.Hei, Partate, eu am trii ficiori, unu Mi-

www.dacoromanica.ro

231

s-un Toderas, s'un Petre, tare frumos,0 de nu or afla aceia nu le-a afla nimeni.

Da unde tis feciorii, baba?A haitui.Ce-i haituit oare?

Da o dzis baba:Sal prinda ceva galita bune de minca.

besedzOe acele o I zinit tustrii fecioriis'o dzis Ca iei s prind c'or afla soarele I luna.

Numai sa le dcie cai I s mearga i fecioruimparatului cu iei.

§i s'o luat I s'o dus Mihài1u, Toderas sicu Petru cel frumos i s'o tat dus pana'nt'un deals'o I audzit sbd'erand cerbu in gura balaurului.Atunci Mihailus cu frati lui o sarit la balaur.Cerbu cum a dat cu ot'i de ei, o dzis:

Mihailu§ scoate-mä din gura balauruluiacestui spurcat, c. de-un an ma tot cazneste,cä vrea sa ma'nghiteasca si nu poate, ca mi-smari coarnele. Taie bala a spurcata de pe mine,sa ies din gura de la iel, C. io stiu dupa ceimblat voi.

Atunci balaurul a dzis:Ba nu, Mihài1a, ce lovç coarnele cer-

bului ca pociAtunci cerbul a dzis:

Mihalus, taie bala a spurcata de pe mineio stiu ca imbli dupa soare I dupa lung

ca s'o afli, ca eu te-oi indrepta ca unde sa le cc4.Atunci Mihailus odata o täiat balaurul. Atunci

cerbu o data a saritsi s'o dat de trii ori pesteielcap si s'o iacut din un ficior frumos. §'o

Si'n

sa-1

ca

hSilal,

www.dacoromanica.ro

232

dat mama cu Mihai1u I s'o jurat ca sa fiefrat pana la moarte, cä 1-o scos de la perire.

Si iel i-o dzis:Soarele i luna le.o 'nghitit doi frati de-a

miteei. Dar tare cu greu i-ei prinde, ca-s maitari de cat cerbul cel mai mare. Si daca i-eiprinde ii omor i taie irima 'n iei, ca. 'n irimala iei aflii soarele i luna. Da te du la podulcel de fier de sub dealul codrului §i §edz acolopana mriiadza-noapte. Si baga.' de sama cà anda zini, a tremura drumu cá tare multe sieria aduna inaintea lui. Si stai la pod §i nu sarinaintea lui pana n'orasre tc te sierele, ca iela si dinapoia lor.

Atunci Mihailus i-o bag-at pe ceialalçi sotisup pod 0 iel o stat pe pod §'o stat calare§tecu sabdzia 'n mama. Si and o fost mitiadzainoapte o I audzit ca tramura drumul. Atunc-Mihaila o strigat pe ceia frati §'o sarit Inain-tea lui.

Atunci cerbu o dzis !Mihaila§, Mihaila§, da amu pece ne-am da,

pe taiete o pe-aruncate, ca. te \rad cä vrei a bate.Vream dara, mai fat-tate.

Atunci Mihai1a§, i-o §'apucat capu cu sabdzia§-odata 1-o belit, §-o cotat in irima lui I 'oaflat nimhica.

Atunci o 'nturnat la cerbu care 1-o scos delabalaur §'o dzis cata iel-

- Ce ma adatuie§ti, frate, ca sà imblu dupànemnica, c'ai dzis ca-m iestu frate giuratu.

Atunci cerbu o dzis :

www.dacoromanica.ro

233

Jo, nu te7adatuiesc frate, da cot c. i'otrii frat am. Si n'am bai dip'ce i-ei omori petustrii, ca iei o stiut ca io-s in gura balauruluide un anu 0 nu m'o cotat. Da io-t spuite duci la podu de arama cà ti-i aduna cucelalalt frate a mrieu.

Da grij ! cä acela-i cu trii capuri i pe tus-trii v'a InghIçii de-odatà I pe tine I pe frati tai.

Atunci Mihäilas s'o luat §i s'o dus pana lapodul de arama.. Si cand o fost in mriiadza-noapta. o sandzit c tramura drumul, a§a adunasieri cu dansu. Atunci Mihaila§ o i sarit laiel s'o dzis aid iel :

Hei, frate i fartate, de amu pe 'ce ne-amda pe taiete o pe-aruncate ?

Atunci cerbu o dzis :Nici nu ma tern de tine pe taiete, nici

pe-aruncate. Si s'o prins pe-aruncate 0 nu s'oputut p nici-unu nemriica. Atunci Mihaila§a adzis cata iel.

&Ai tu de dzece pa§i de la mine maiincolo.

Atunci in besedzele alea s'o §i repedzit fratilu Mihailas cu sabdzia la cerb I i-o §i taietdoua capuri de-odata, §i la alta re pedzità i-otaiet §i cela cap. q'o dat a. l-o belit s'o taietu'n irima dela iel.

s'o bucurat tati, §'o baut, §'o mancat. Sis'o dus la podu de otel I 'o 'ritales ei laolaltä ca, cum sa1 prinda pe ala zmau cã alao fost cu cinci capuri.

Atunci Mihaila§ s'o pus sa hodineasca cu

si

Si

www.dacoromanica.ro

234

fratii-lui 0 and o fost in nuliadza-noapte osi audzit ca zine cum zin traznetele.

S'odata s'o spariat Mihaila§ §i o dzis.Sa sarim la iel numai noi tustrii 0 ceilalti

soti ce-i avem sä §ada sub pod 0 sä puieo oala cu sAnge la foc, 0 sa bage de searnaca &And o trp singele peste oala atunci sasaie 0 iei afara de sup pod, ca atunci perim0 noi.

S'odata când a fost in miliadzd-noapte o 0sosit sierile la pod 0 cu zmau acela. AtunciMihaila§ o 0 sarit la id. Da zmeu de spaimao 0 sarit de cindzeci de pa§ cu spatele inapoiAtunci Mihaila* s'o dus la el.

Da ce-i, caine de zmeu ? Da amu pe cene-om da, pe taiete o pe-aruncate ?

Zmau o dzis :Pe-aruncate, Mihaila§.

S'odata s'o prins pe-aruncate §'atat s'o izbitpAna ce-o asudat de pe Mihäila§ sudori desange. Atunci Milfaila§ o dzis.

Hei, frate, nu-i bd'me a§c a sa bate, daio moi fa o r9t a. de otcl 0 tu te fa una desler, 0 tu te sui in cela vir de deal 0 iom'oi sui in istalalt vir de deal, ca aicea sintd9iia. dealuri 0 ne-om roedzi cg.ta olalta, s'acdruia rpta s'a farma, ala a si invins. Si s'orcpedzit mai de multe ori unu cata altu. AtunciMihaila* o dzis cata zmau.

Hei, prietene, a sieru numai sä ple0g,da din otpl tat sforgaci inc.

Atunci zmau o dzis :

www.dacoromanica.ro

235

Ne-om prinde pe taicte Mihaila§.S'atit s'o taicta cu sabdzia pana s'o fKcut

tina de sange pana susuori. Atunci ii invingeazmau pe Mihäi1a, i odata a sarit fratii luiMilaila§ la zmeu §i tustrii nu l'o putut omorice au inceput iara sa-i tale pe toti. Atunci amars un frate de-a lui Mihaila§ la ceialalti topsup pod §'o vadzut caceia dorm.

S'incatu i-o starnit o i vadzut ca trc san-gele peste ola. Atunci iute o sarit la frate-sauc'o §tiut ca moare, daca a vadzut sange.data manio§i o taict cu sabdzie §i i-o §i tare%tete capurila la zmau. Atunci odata l'o belit§'o taiatu 'n irimã la iel, §'odata o zburat soa-rele pe cer. I iei o 'nceput a bc §'a sa mo-latui de bucurie c'o aflat soarele §i luna §i s'o'ntors pe drum voio§ cata casa.

§i s'o dus pe la fratele zmailor pe la al ce1-o scos din balaur §'o vadzut cà nu-i acasa. Dan'o cutedzat a 'ntreba de ma-sa ca unde-i fe-cioru iei, §i s'o facut Mihaila§ urn mit tare fru-mos §i s'o bagat pe fereastra in casa.

Atunci borgscle zmailor l'o prins pe mit q'oprins a-1 dragosti q'o dzis cata iel :

Cotoru mo§ului, cel din dzile din celetinere cã tyma a§e a avut i tata unu cin m'ammaritat.

Atunci mama zmailor l'o audzit cum graiescde mit §'o dzis cata icle :

Ian aduceti-1 inc9ce, ca sa-1 vad §i io.5'a§c a fost de batrand mama zmailor cat

nu vede de gene dzis cata iele:

'o-

*'o

www.dacoromanica.ro

236

Inpingeti-m gcnele de pe ot' ca sa va\rad §i io mitu.

Si cand i-o gatat de 'mpins gcnele de pe ot',o §i dzis baba:

No, fgte, mitu aiesta-i cinele de Mihaila§,§i v'o omorit pe tustrii barbati voqti.

De, du-te, o dzis ktele, cä nu sa ternaceia de un cotor ca aiesta.

Atunci o dzis a mai batrina dinte icle :Io sä §tiu ca 1-0 omorit pe barbatu-mireu, da

m'as fa o caldurä mare 'naintea lor s'o fintinalinga. drum §i tat or sari la mine §'or b c apa.Si caree-or b c, tät or muri.

Cealaltà o dzis: .

Io s'ai §tiu ca 1-o omorit pe a mheu bar-bat, m'a§ fa un mar cu mcre aurite 'naintealor §i care-or minca din mine din mcre, tat ormuri.

A triia Ala' o dzis cata mama zmailor :Io sa stiu ca 1-o omorit pe-a mheu bar-

bat da m'a fa un par cu pCre ca care n'omai vadzut de end ii lumea a§c frumoasa pere.

Da o dzis baba :N'ct fa voi nenthica, pana nu m'oi scula io.

Da Millailal mitu o fugit, cind o audzitt tQteaigtea. Atunci fecioru babii, acel care 1-o scosde la balaur Mihaila§, le-o audzit qi iel ca cegraiesc, s'o §i sarit cu fuga dupa Mihallal s'odzis cata iel:

Grij ! Mihaila§, cã iau bp[ta] ce-o dzis aleac'or fa cu tine.

De c'au dzitu le.am io ca ce-o dzis icle.

-

www.dacoromanica.ro

237

Ca. m'arn *facut un mit 0 m'am bagat la ielein casa 0 §tim ce vrçu sá faca cu mine.

Da de iele nu ma tern de nu s'ar indemnababa dupa mine.

Da te du §i 'ntreb-o pe baba, ca ce aregind sa faca ic cu mine.

Atunci o mars cela la baba, §'o dzis cAt6.ma-sa :

Da ce-i fa, mama, cu Mihalu§, ca ia cat-o omorit pe tustrii ficiorii? Da nu-i pagubadupa iei, ca nici iei n'o avut bacii de mine,batir c'o §tiut ca-s in gura balaurului. Atuncio sarit baba la iel 0 i-o dat dpila palmi pesteobraz §'o dzis cata iel -

tu stai cu Mihaila§, da lasa ca ma 'ndemnio dupa ieL

Atunci fecoiru babii o 0 marsu la Mihaila§§'o dzis catá iel:

Grij ! Ca s'a indemna mama dupa tine 0 teindeamna la fuga, 0 grij ! ca de v'a agiungete-a 0 omori. Da d'ii vedc Ca' te-a agiungete 'ntoarce inapoi §i fugi pada' la mine ca iopan' atunci oi fa o casä de sier, §'oi infoca obuzdugä de sier §i i-om tipa in gura. AtunciMihaila§ §'o luat dzua buna dela fecioru babii0 s'o luat pe drum. i cand s'o 'ndemnat Mi-ha'ila§ pe drum, numai o leaca o märsil pedrum 0 l'o 0 agiuns baba pe Mihaila§ §'odatao vrut sa-1 ompra. Atunci Mihaila§ s'o 'ntorsinapoi la fecioru babii cu fuga 0 cand o sositla fecioru babii odata s'o bagatii 'n casa cc desier. Atunci baba a§c o zinit de mMlicsa ca

www.dacoromanica.ro

238

dna o dat cu capu in paretele de sier, atuncio si dat cu ot'i de Mihailas.

B'ine, Mihailas, amu si io taic capuca I tu ai taiçtii capurile feciorilor mfiei..Tipa-mni-1 in gurä, dragu mamii.

Asteapta o leac . mama.odata o luat cu Mihaila§ buzduga cc in

focata I i-o tipat in gura babii, si odata s'ofacut baba o cotã de otel. I o dzis fecioru

babii cata T'oi fa din otclu aiestaun cal tare frumos ca care n'o mai fostii decindu-i lumea. §i odata i l-o si racut lu

s'o luat pe drum Mihaila§ pand laimparatu cu care a facut thrgu sceita soarelesi luna. I imparatu o avut o fata I i-o dato-luiMiliaila§ de femeie si giumatate din impdratiealui odatii lu fa.cut un praznicmare imparatu I l'o luat de ginere pe

p9te ca trdiesc §i astazi de n'o si

Mi-hài1a I

Mihailas.Mihailas.

Mihbilai

murita.

www.dacoromanica.ro

ARDEAL

www.dacoromanica.ro

AGHERAN-VITEAZUL(Poveste din Vidra de sus, care Infatiseaza exact graiul

si modul de cugetare al Motu lui)

Fost'o cand o fost, de mult, tare de mult,pe vremea pove§tilor, cánd staparia Mincirosimparat, a carui imparatie cuprindea täta lumea.Pe vremea aceia, se zice c'o fost traind omuere saracA, saraca. Doamne, mai sarac cacucul, inteun sat, ad pe dincolo de ... nu §tiuunde, cä ma rog D-voastra, e de mult de atunci,§'apoi omul mai are 0 alte lucruri §i nacazuri.

AO doar yeti fi auzit, ca aseara mi-o fAtatpurcelul o scroafa 0 vitelul o vacA.

Vedeti data bire ea' tot ganduri peste gall-duri 0 lucruri peste lucruri dau de capul omului.Nu vA mirareti deci, daca va spui c'am uitatnumele acelui sat.

Destul atata, ca sa nu mai lungesc vorba §isa bag ziva 'n noapte 0 noaptea 'n zi, elmuerea cea vaduva, ca.ci vaduva era, numaiasta am uitat sä leo spui la inceput, mai aveaafara de sarAcia ei 0 un pruncut de vr'o catevaluri ; frumu§el 0 draghla§, de sa-1 fi mancat cu


242

ochii. Era numai paguba, ba Inca mare pagubkcá popa nu vrea boteze odata cu capul,cci zicea el ea teaca, ca punga, càincoaci, cá incolo, ads,eà ura ca o mie : popanu vrea sa-1 boteze !

Ce faci ? N'ai ce-i face !Doar tiçi vorba dascalului Iuon Scuturila,

din deal : ce zice popa e dant.Biata vaduva s. pocaja (mira) 0 ea destulsa intreba, ce s fack incotro sa apuce ?

tiçi insa dragii mei, ea Dumnezeu nu uitaniciodata pe oamenii necajiti, daca ace§tia-s cucredinta cAtra. el.

Sarmana vaduva cum sta aà dusa peduH, sa trezi cam pe la cira bura. ca intra incasa-i doi oameri i sal rugara sa-i lase pestenoapte sa se hodireasca acolo, incredintand-oca-s oameri de omerie i vir din mare depar-tare §i a§a mai incolo, Ora 'n urma vaduvaIi primi in casa bucuros.

S'apoi§titi voi cumu-i datina noastra a Motilor,daca-ti vire care-va strin la casa, omire§ticum sa cuvine. De0 vaduva era saraca-fripta,totu0 facii ce focarea ei facial i dede strinilor

ceva de luat in buze. Dupa cirk dragii mei§'a lui D-zeu sfântul, §i- dupa un scaur de ho-dirá li se mai deslega limba 0 la oamerii no§tri

incepura sa vorbeasca arnii de ura, amUde alta, destul ca le yeti vorba pe urmala copilul vaduvei cä anume cum il chiama0 ea' de cata vreme e ?

sa-1... ...

sd-i

0 Sa

ga' n-

sa-1

0

000

www.dacoromanica.ro

243

Vaduva n'avu incotro, spuse tate pataniileei cu popa din sat, care nu voeqte sa-i botezecopilul. Strinii cei doi se nqirar 5. mutt de aceastaintamplare, sau mai bine zis, s5 fAcurá ca A.mira, pentrucä ma rog D-voastra, ei 'tiau maibine i deck vaduva tate intamplarile din casaaceia.

Apoi cum A. nu fi tiut, cand urul din eiera chiar D-zeu §i ceth.lalt S-tul Petru.

Auzind dara D-zeu 0 S-tul Petru tanguireaváduvei li se facii mila de ea gi sä hotarirasa boteze ei pe copilul vaduvei. AO s5 .0 in-tâmpla . D-zeu il boteza ni-i dete numele Agheran,iar Sfl Petru il tiru in brace, 0 dupà ce cin-stirá pe copil cu o pu§cA, sa culcara 0 dimi-reata in zori de zi sa ca mai desar5. p'aci 'ncolo.Din darul 0 puterea lui D-zeu, cre§tea Agheranintr'o zi ca 'n dou5., in dou5 ca 'n nouä, innoua. ca 'n nouzeci 0 nou5 ca tati oamerii semirurau de el. Apoi cand fu de doi ani nimesa mai cuteza s5 se apuce cu el la luptä, 4aera de-a smeilor !

SA fi vazut pà. ma-sa cum era de faloasa cupruncul ei, cum il mai indragea, cum il maigugulea, de--ti era mai mare dragul sa te uitila ei. Dar sa vorbeasca omul numai ce sa cade§i era copilul voinic de-ti era drag s5 te uitila el. Bucuria mamii insa nu tiru mult, caciAgheran intr'o bura dimineata '0 lua straita 'ngrumaz 0 in spate puca, ce o capatase, delaS-tul Petru 0 se gati de drum. In zadar plangeama-sa, plangeau 0 vecinii 0 se rugau de dansul

www.dacoromanica.ro

sa nu se duck, ba mk-sa ii fagadui ca-1 va tireatot cu pogace coapta 'n tastru, cu placinte §icu balmo, daca nu sa va duce. Dar in zadar !Agheran nu asculth de nime, ci sa dusk ...sa tot dusa ...

Ce sa-i faci? Se vede cã a§a i-a fost ursita,ziceau muierile din sat.

Umbra Agheran multa lume-'mparatie caD-zeu pe toti Românii nowi sa-i tie, 0 cumratacia Meal nici-un capataiu, deodata se po-meni intr'o padure mare, mare de pareà cán'ar avea nici inceput, nici sfar0t.

In padurea aceasta mare nu puteai vedeanici-un lemn drept, ci tate came.

Agheran se mirk' mult de ceeace-i \Tad ochii0 cum mergeh prin padure ii se parii ck audepe un om vaitandu-se. In ruptul capului segrabi 0 pleca in partea aceia de unde i separu ca aude virind glasul. Cu cat se apropiacu atat glasul era mai grozav. De-odatk seopri, ckci inaintea lui vazu un om atAt de grosca un munte 0 de Malt ajungea cu capul innori.

Acesta era nazdravanul Carna-Lemne, carese Nikita ca nu mai sunt lemne drepte in pa-dure 0 ca. nu mai are ce lucra, caci dupa cumvedeti D-voastra, acesta era me§tequgul nazdrk.-vanului. Cum dete Carna-Lemne cu ochii deAgheran, porni in calea lui, i nici macar zivabung nu zise, odata-I chema la lupta. Agherannu se sperie de fel, caci doara nu era copilde baba, ci intrebä pe Carna-Lemne : t Cum

244

www.dacoromanica.ro

245

vrei : in lupta. sa ne luptam, in sabii sa neCalera, sau in puqiti sa ne impu§earn ?,

(In lupta ca-i mai scurta, zise Carna-Lemne§i cu aceia se qi apucara de olalta.

Zi de vara para. in seara 0 in cealalta. iarapará cam catre pranzut se tat luptara de asclabi §i nu puteau nici unul, nici altul, mirui(cAItiga) lupta. Deodata Agheran se 'nferbanta§i a§a isbi pe Carma-Lemne de-1 baga pAnain genuchi in pamânt. Acum se catrani qiCarna-Lemne §i baga pe Agheran in pamantpara. -n brau. Agheran insa sari in sus ca untantar, il mai apuca odata barbate§te §i mi-1tranti aqa de puternic la pamânt, incat .. .Doamne fereqte ! ar fi trecut prin pamant in-colo, daca nu-1 apuca mai de graba de par,ca sa-1 tie in loc. Agheran era om cu sufletcurat, de aceea nici nu vru sa omoare peCarna-Lemne, ci-1 trase afara din parnant, seprinsera frati de cruce §i. plecara amandoi maideparte.

N'ar fi marsa tocmai mult amandoi and setrezira ca le trec bolovanii pe la urechi, casagetile.

Apucara catre locul de unde vireau bolo-vanii, cand deodata vazura pe un om de 10ori mai nebleznic1), mai groaznic §i mai infri-cosat deck Carma-Lemne.

Aiesta tirea doua steanuri de peatra, urul

1) Nebleznic = uria.

www.dacoromanica.ro

246

inteo mana. si celalalt intr'alta si le isbea deolalta de tot bire se scarmau, iar bucatilesareau in departare de 3 posti de departe.and se vazu Slat-ma-Petri, caci asa se numianebleznicul aiesta, fata in fata cu Agheran siarna-Lemne, s'a cam infricat, dar numai nu-sidete frica pe fata, ci dupa ce dadii odata cupumnul intr'un deal de peatra, de se lathdealul tot mic folturi 1), se intoarse catre Aghe-ran si-1 pofti la lupta.

Pe Agheran nici calea, nici lupta cu arnä-Lemne nu-1 slabise, ci Inca se simtea maivoinic si de l0 ori mai tare ca mai inainte.

tBire, daca ai pofta. de batae, zise Agherancatre Sfarma-Petri, hai de-de! dar sa-mi spuinumai, in lupta sa ne luptarn, in sabii sa netaem, ori in pusti sa ne puscarn ?

In lupta ca-i mai scurta, raspunse Sfarma-Petri, si numai astepta nimic si se repeziraunul asupra altuia.

Doua zile si jumatate tiru rasmirita intre eisi abia a treia zi pe la prânzul bur putilAgheran sa ogoiasca. pe Sfarma-Petri, dupa ceSfarma-Petri, asa ca prin mirure putu scapadela moarte. Apoi se prinse si cu el frate decruce si-1 fad' sa joare credinta si ascultare.

Acum dara din urul se facura trei si voiosicum erau, mergeau pe ici incolo glumbind sihorind, de ti-ar fi fost mai mare dragul sa-iasculti si sa mergi cu ei.

') Mic folturi = sfarâmat, doborit, in bucAtele mid.

www.dacoromanica.ro

247

§i cum mergeau ei asa, deodata zarira cadoi munti mari, mai mari decat «Gaira 2, carise vedeau diraintea lor, numai ce se bat incapete. Aà lucru ciudat nici urul dintre einu vazusera.

Stiti fartatilor ce ie acolo? zisa. Carna-Lemne.S. va spuiu eu. Acolo, dragii mei s'a cui vatire, nu-i lucru curat, o fi mai bire sa neducem pe alta cale, sa incunjuram locul ala,daca vrem sä nu ne dam carnea corbilor sioasele lupilor.

Sfarma-Petri judeca in alt chip, icea caacelea lucruri miscacioase is urechile Oman-tului, care se misca acum intr'o part; acumaintr'alta. Agheran se facea ca nici n'aude, nicinu vede, adeca nu asculta ce vorovesc cei doiortaci ai lui, ci-si cauth de drum.

Pe and se ingara ziva cu noaptea sosiralanga muntii cu pricina, cari si atunci se ba-teau tot mereu in capete.

Dar ma rog d-voastra! sa nu ganditi ca sebatea de voia lor, ci era cireva, care se jucacu ei. Aiesta era un, om pe de 1 o ori mainebleznic deal Sfarma-Petri si pe de 1 oo orica Carma-Lemne. Era vestitul nazdravan, Bate.Munti2ncapete. Cei trei nu se apropiara birede el, cand lasa de a mai bate muntii-'ncapetese intoarse catre Agheran si se rasti cAtredansul ca ce cauta pe pamântul lui ?

arma-Lemne era p'aci sa lesire de Ma' ;iar Sfarma-Petri se cam ascundea la spatelelui Agheran, ca sa fie ferit mai bine de

www.dacoromanica.ro

primejdie §i de mania lui Bate-Muntii-'n-capete.

Apoi Agheran ce credereti ca facii ?El dupa ce-§i cuno§tea puterile prea bite,

apoi mai §tia i aceia a ce putere mare arepulca lui, nici ca-i pasa de vorbele lui Bate-Muntii-'n-capete, ci se apuca cu el la lupta.dreapta, caci e mai scurtä §i se luptara maimult ca trei zile §i trei nopti Ora ce la urma-urmelor tot Agheran birui §i sill apoi pe celbatut joare credinta. i ascultare §i sa seprinda frate de cruce cu el §1 cu ceilali doifrati ai lui.

Dupa cateva zile de hodira, caci m6. rogD-voastra erau tare osteniti de atata lupta,iara§i se luara la drum §i marsara multa lume'mparâtie, ca D-zeu sa ne tie, ca. din povestemult mai este, cire va asculta mult va invath§i cire va durmi bire se va hodiri, §i dupace marsara atata lume, mai trebuira s ajungaundeva; caci doar tiçi c omul daca mergetrebue sa i ajungä oare undeva. Aà §i cei 4 fratide cruce, ajunsera intr'o padure frumoasaplira de tot felul de jigArai. In mijlocul paduriiera un camp de tot mandru §i ad se sfatuiraei la o lalta ca s.ii faca ni§te contin4ii t).Dupa ce se invoira, Sfarma-Petri ingratn6.dipeatra pentru zid, Carma-Lemne aduse lemne§i o acoperi, Bate-Muntii2n-capete mAtura din

1) niste case mari, frumoase, un fel de palat.

sa-i

248

www.dacoromanica.ro

249

usa casii cateva dealuri ca sa se vaza mai bire'n láturi. N'o fi trecut nici 3 zile i casa eraispravita. Dar apoi trebue sà titi D-voastraca omul nu poate abda foamea in' casa, macarsa fie aceia cat de frumoasa, asta o stiau bire

cei patru prieteni, de -aceia 3 se desera. laArarat i urul ramansa acasa sa faca prânzul.Carma.-Lemne ramansa acasa; iar ceilalti seluara. la Ararat. Agheran, cu pusca ce o capa-tase dela D-zeu si dela nanasul sau, S-tulPetru, atatea salbaticiuri pusca csa abia puteausotii lui sa le aduca acasà, cu toate, cã dupacum .stiti acestia erau oameri si nu tufe.

Apoi cum s. nu fi putut pusca, cu o asapu*ca miruratà? ! Asta era mai a zmeilor cumult, cleat pustile cele cu repezi i repetis,cari s'ar fi aflat acuma i despre care ne vor-vise dascalul nostru mai de unazi cá poti s.omori un om §i de 30 de ori intr'o clipa, numai mult. Numai o deschilinire tot era intrepustile estea noua de azi si a lui Agheran,fiindca a lui Agheran nu trebue umpluta nicio-data si tot era plira tat-de-ura.

CarnA-Lemne lucrase si el barbateste acasa;facuse un prat-1z bur de bucate. Erau tate gata,numai O. vie ortacii lui sa se puie la mancare.Sta dar Fara ri j e deoparte si ca sa-i treacavremea mai iute se apucase chiar sa mai car-neasca niste fagi, ca butea de grosi. InteaceiaSalcotea, cel din lumea zmeilor cu o barba. de99 de stanjeni, simtise mirosul ma.ncarilorvenise sa manance pranzul. Amar sa mai spa-

§i

si

www.dacoromanica.ro

250

rie Carna-Lemne ca.nd II vazil! Dar ce sa faca?tacii ca porcu'n cucuruz, nu cuteza s graeascanici un cuvant. Salcotea insà s harani bines'apoi pleca de unre verise.

Cum se vazii Carna-Lemne iara. singur, seapuca 0 mai fad' ceva in pripa de mancare,dar ortacii lui nu fura 'ndestuliti cu pranzulsi erau cat p'aci iee la triparale '). Carna-Lemne sta deoparte ru0rat §i nu spusa ce--opatit cu Salcotea.

A doua zi rgmansA acasa Sfarma-Petri, iarceialalti sa dusera iara§ la vanat. Lucra i Sfarma-Petri ca un socaciu (bucatar) imparatesc i iaciiun pranz, lasa gura apa, Salcotea cel cubarba de 99 de stanjeni nemtqti, veri §i iaramanca pranzul. Virind Agheran cu ostacii dela varat abia aflara ceva de mancare i Sfarma-Petri era s'o pateasca ; nici el nu spuse intam-plarea cu Salcotea, cáci asta i se 'Area unlucru de ru0re.

A treia zi rgmäns6. acasa Bate-'n'capete,doar va sti aiesta sa le faca o mancare bura.Cum sa dusera. sotii lui iara0 in padure, Bate-Munti-'n-capete s i apuca de fiert. Da nu-tifacu un pranz de si soara-soarelui puteà samArance din el. Salcotea cel blastamat insaviri iara, §i vazandu-1 Bate-Munti-'n'capete atatde grozav sa sparia de nici carc nu .isa, ci-1

läsa in pace sa se sature i sä se duca de

')A luA la tripArale = a luA la rAspundere, cu rAspun-derea adesea e impreunatA i o bAtae strasnicA.

sa-1

ca

www.dacoromanica.ro

251

unre virise. Bate-Muntii-'n-capete nu s,tia cesd faca de rusine cand vAzii ca Agheran so-seste dela varat si nu are ce-i da de mancare.,Cu toate c6. Agheran se'ncrunta din sprâncenecatrA Bate-Muntii2n-capete, aiesta atusi nuspunse ce si cum o patit.

A patra zi sA hotari Agheran s'a. ramAieacasa si pe ceialalti trei ortaci ii trimeasa lapadure. Pusa apoi la foc pale de eke 999 depatrare una, fiara came, apoi fripsa 999 deboi salbateci, vreo catevà sute de gligani 1)destul cä gata un pranz, la care ar fi pututchema si pe imparatul. and era si .el cu tategata, se pomeni numai cu Salcotea langa el,care Fara a-si da buretele2), macar dupa cums'ar fi cazut, intr'o clip& subs zama dinteooala. Dar nici Agheran nu durmi, mi-1 inhatade grumazi, il repezi pe usa afara, apoi ilapucä de barba lui cea popasca, desghirá unfag gros, si-i stransa barba in crepatura fagului.Tate lucrurile aiestea se intâmplara Ora a-ibate'n palmi.

Salcotea merei 1) de spaima, din care abia-siviri in ori atunci cand sosira dela vârat sotiilui Agheran.

Fiindu-i 1'661 lui Salcotea de moarte, 4i maiadura odata puterile, smulse fagul din radacinasi ujdri, (fugi) o la la sanatoasa cu fag cutot. Cand prinse de veste Agheran de fuga

1 porci sAlbateci.2 bunetele, bunA ziva.

InmArmuri.

www.dacoromanica.ro

252

lui Salcotea se luä impreund cu cei 3 ortaciai lui dupa dânsul. Carna-Lemne facea caleprin padure, svarlind in tate partile copacii ceerau in cale. Sfarma-Petri ferea din cale stea-nurile cele mari de peatra, iar Bate-Muntii,-n-capete facea loc printre munti.

Asa pogor curau, (fugeau) dupa Salcotea,estia patru, de sà m'ai prapadea parnântul peure treceau. and era aproape sa.-1 ajunga,Salcotea deodata sa. vistica 1) pe buricul pa-mantului in jos, in lumea smeilor, iar Agherancu ortacii lui ramansera cu buzele umflate demânie. Dupa un pic de bataie de cap, sä ho-tad Agheran sa se bage si el in jos pe bu-ricul pamantului. Pentru treaba asta facura darao furie lungä, lunga sá le ajunga ; Agheransa agata de capatul ei, apoi du-te fartate,pe buricul pamantului in jos pära'n tarasmeilor.

Trei zile umbra. Agheran in lumea smeilor,fara sa intalneasca macar un puiu de soarece.Dupa trei zile ajunse Agheran in tara lui Aram,craiul smeilor. In mijlocul tarii, era o cetate deamnia cu pereti si cu podul de arama, iar inmijlocul cetatii era continatifle de arama a luiAram, craiul smeilor.

Nu era nimeni acasa cand sosi Ageran incetate, numai fata cea mai frumoasa a craiului,Potoroanca, care auzind cum se sfarama poarta

9 a se Visa in jos, a se ascunde.

www.dacoromanica.ro

253

cetatii sub branca cea viteaza a lui, sa grabia-i esi in cale si a-i spure ca tata-so e chematla sfat in curtea lui Salcotea imparat, ca sä so-coteasa moartea lui Agheran-Viteazul, si apoimai spuse si aceia ca Ora acolo abia se vaputea duce in 12 ai.

Potoroanca cea frumoasa puse ceva de man-care lui Agheran si dupa ce se harani, iar lualungul drumului si marsa intr'o zi cat altul in-tr'un an, destul ca in trei zile sa trezi intr'otaa unde cAlca numai pe argint si casile toateerau de argint. Tara aceasta era a lui Argintan,craiul smeilor. Aici inch' nu era acasa nime,numai fata craiului, pe care o chema Pitula.Auzind Pitula care era cu mult mai frumoasacleat Potoroanca, cum sa zdrobesc portilecele de argint a cetatii, esi afara din con-tinantiile ei si spunsa lui Agheran ca tata-soe dus la sfat la curtea lui Salcotea-Imparat,ca sä hotareasca. moartea lui Agherean-Vi-teazul.

N'avii ce face dar Agheran, ci pleca, dupace mai inthi lua ceva infariturd i iar4i seduse in trei zile cat altul in 4 ai, Ora ce sosisaratos, si'n pace la curtile lui Aurar, craiulsmeilor.

Cum ajunse la poarta cetatii de aur, lovicu pumnul de sari tata'n darabe, apoi intra incasile cele de aur, in care era numai fata ceafrumoasa a lui Aurar, craiul smeilor, ce o chemaGalbira. Dela ea intelese ea tata-so e dus laSalcotea-Imparat ca sa hotareascA moartea lui

www.dacoromanica.ro

254

Agheran-Viteazul. Galbira ospäta. pe Agheran,si acesta pleca mai departe.

Dupa o cale de trei zile, ajunse la o altacetate asa de sclipicioas a. de abea te puteaiuità la ea. Era, ma rog, cetatea de gheamanta lui Aghemant, craiul zmeilor. In cetatea astafrumoasa a smeului era i o hoarca batrana, carese chema SbArcea si care era mastera la fru-moasa Sclipicioasa.

Pe cand intra .Agheran pe poarta cea marea cetatii, tocmai atunci SbArcea se apucase sabata, pe Sclipicioasa, si ash o batea esiauscântei din spate ; cum vazu Sbarcea pe Agheran,sa intoarce câtre el, cascà o gura asa de mare, deo falca Ii ajungea la rasarit i altala apus, voindsa inghita pe Agheran i l'ar fi inghitit denu era indemara un turn mare de ghemant,pe care Agheran asa ii isbi de cu putere ingura cascata a batrâni , de tot prafulpulbere se facu din turn si din batrina.SbArcea.

Mai ragni odata batrana Sbarcea, de se cu-tremura lumea smeilor, apoi peri ; s fiti vazutnumai cu ckä bucurie primi Sclipicioasa peAgheran. S'apoi cum sa nu-1 fi primit bine,ca.ci doara mult bire-i facuse, scapand-o deSbArcea, care tot mereu o batea.

II ruga apoi sa incalece f Ara. intarziere pecalul cel cu 8 picioare din grajd, i sa se ducaincotro va vedea cu ochii, numai in calea smeu-lui si a armatei sale sa nu mearga ; ca vafi rau de el.

ch-i

si

www.dacoromanica.ro

255

e Tata Aghemant, zisa ea, s'o dus acum laspat la curtea lui Salcotea-Imparat ca sa. ho-tarasca moartea lui Agheran-Viteazul, dar dea-buraseama dansul a auzit cand o ragnit Sbar-cea 0 va grabi sa vina ad sa vaza ce s'o in-tamplat, 0 de te va aflà in bucati te va taih.

Asculta Agheran vorbele fetei alei frumoase,dar lucrul naibii nu se puteà de fel desparti deea. Fata insa atata ii vorbi 0-1 ruga, Ora ce sehotari sa-i f aca. pe voie. Sal sui, deci, pe calulcu 8 picioare 0 pleca, dar nu cata casa, pre-cum il rugase fata, ci incaleca tatâni-so 0 catacurtea lui Salcotea.

Mergea Agheran cu calul smeului cel cu 8picioare ca gandul. and fu pe la jumatateadrumului, numai ce vAzu diraintea lui, ridican-du-se un nor de praf, care pe ce mergeà setot apropià de el.

Acolo sub norul cel de praf gi de pulberevirea Aghemant, craiul smeilor cu o oaste maimulta decat frunza §i iarba, cáci ma. rogd-voastra, simtise ca. la el acasa s'o intorslucrurile pe dos ; de aceea virea atat de turbat.Cum zari Agheran capurile smeilor, prinsa pu§cala ochi, apoi incepii a trage foc in grama.da.AO picau smeii ca iarba dinraintea coasei.Peste o jumatate de ceas, nu mai ramânse decatun smeu din armanda cea mare 0 acesta eratocmai craiul Aghemant.

Cu asta Inca iute o ispravi, ii trase o sfântalovitura cu patul pu§tii in numele tatalui, deodata. amuti Aghemant pentru tot-de-ura.

www.dacoromanica.ro

256

Dar 0 Agheran avea sa asudie in ziva asta !Pentru ca dupa armandia Craiului celui d'antai,viri a doua sub porunca lui Aurar, Craiulsmeilor, apoi a treia sub poronca lui Argintean0 in urma armandia lui Aram, Craiul smeilor,dar toti avura soarta celui d'antai.

0 zi intreaga trebui sa treaca Agheran totpeste smei morti, atata omorise cu pu§ca luicea pogana.

Pe unde te-ai fi uitat cu ochii tat morti daiea erau, ma rog, doar mai multi ca in resmiritadela Fantarele.

Sosind Agheran cu . ajutorul calului sau lacurtile lui Salcotea imparat, il afla pe aiestudui:A camirita, scriburind de frica, cad ouzise0 el larma cea mare ce se facuse in cele patrutabere de smei, apoi 4i da el cu socoata, cade bura searna, ca Agheran Viteazul o virit dinlumea cealalta dulA el. Cum vazu Salcotea peAgheran, pe loc plesni de frica a§a. Inca nuse aleasa §teamgta de el.

Numai de barba lui avea Agheran lipsa,pentruca era facatoare de miruril) o 0 taia jos,o lua in spate, apoi pleca indarapt ca.tre buriculpamantului, luand cu el 0 pe cele patru fetefrumoase din cetatile smeilor.

Bate-Muntii'n-capete, Sfarma-petri 0 Carna-lemne a0eptau cu credinta verirea stapAruluilor, caci dân0i iara§i trebuia sa-1 scoatà dinlumea smeilor intr'a oamenilor.

I) minuni.

www.dacoromanica.ro

257

Dupa ce sosi Agheran sub buricul pam'an-tului lega de capul furiei, pe care se slobozisesi el, o corfa in care punsa pe fata lui Aram,Craiul smeilor, pe Potoroanca, si facu celor desus semn A trap furia. Pe fata asta o trimeseAgheran pentru arna-Lemne.

Peste trei zile viri cofa indarapt, acum prinsdsa ia pe fata lui Argintan Craiul smeilor, pe134u1a, pentru Sfarma-petri. Peste alte trei ziletrimasa si pe Galbira, fata lui Aurar, Craiulsmeilor pentru Bate-Munti'n-capete. Apoi virirandul la Sclipicioasa, la aleasa lui, fata luiAghemant, Craiul smeilor.

and viri corfa mai pe urma, ca sa-1 scoatasi pe el afara., sä socoti sä cerce credinta orta-cilor lui. Punsa dar in corld calul cel cu 8picioare. Apoi mai lega de corfd. si neste bolo-vani, pentru ca cei de sus sa creaza ca acumde-abura seama il trag pe ansul si nu pealtul. .

Ortacii lui Agheran, dupa ce vazura cã muie-rile lor nu sunt asd de frumoase ca a luiAgheran, sa nedjira foc si hotarira moartea bor.

Crezand dar ca-1 trage pe el, pe buricul pa-mantului in sus sä facura cä scapa furia dinbranci si din inaltimea aceea mare calul picajos de se facu tot mici folturi. Agheran ra-mansa dar in lumea smeilor, singur, singurel,necajit si amardt, ca vai de el. Dupa multdbatea de cap ii plesni prin minte sa faca dinbarba lui Salcoteca o scara lunga, mai lungacleat buricul parnântului. Prinse apoi un pui


258

de bufigoaie care virise 0 el sa marance dinhanturile smeilor omoriti.

Pe puiul aiesta '1 prinse §i '1 invati de ascultàde dansul oH ce.i. zicea.

Dupa ce crescu mare, ii lega de picioarescara facuta, apoi ii dete arva pe lucrul pa-mantului in sus.

Cand ajunse bijigoaia deasupra pamantului,imbla cum imbla 0 se incalci cu scara dupani§te copaci, dar asta o fost tocmai pe gandullui Agheran, care vazand ca scara nu se mi§ca,stä teapanä, pleca pe ea in sus qi dupà o calelung& 0 grea ajunse iar pe pamant.

Lucru cel d'intai ii fu ca descalci capatulscarii de dupa copaci i slobozi bijigoaia careera mai moarta de foame, apoi se dusa sa-0caute pe nevasta-sa.

Sclipicioasa, nevasta lui Agheran, pentrucaera cea mai frumoasa, era urgisita de celelaltefete de smeu. Ele o sileau ca sa mature princurte, sa le aduca apa 0 sa marga cu porciila papre, iar de mancare ii da numai coji demamaliga inflorita. Cat de mult dorea ea sase clued' iara0 in tara ei? numai nu §tia. calea.

Agheran o gasi plangand 0 vaitandu-selanga turma cea mare de porci. Va putetiinchipui mania 0 ura lui Agheran pe ortaciilui, ba 0 pe cele trei fete de smeu ! Necajit .

foc se duse la casa* lui, pe care de multirro parasise qi cum 11 vazura cei trei frati decruce a lui, tap. inlemnira. El insa ii omori,ca pe ni§te ortaci necredincio0 0 din neves-

www.dacoromanica.ro

259

tele lor fad.' bani de arama, de argint 0 deaur, adica fad' potoroance, pitule §i galberi.Apoi se lua cu Sclipicioasa la drum 0 nu seopri Fara acasä la ma-sa, care acum abia puteaimbla de batrana.

Fad' apoi nunta o nunta mare §i frumoasala care chemara pe tati oamerii din lume, leimparti apoi Agheran bani facuti din Potoroanca,Pitula i Galbira, jucara 3 ani de zile i atatera de mare bucuria incat §i mama lui Agheranse luase la sbacuri cu un fecior de imparat.Apoi sä fi vAzut, dragul meu lui Dumnezeusfântul, cum se mai invartiau, de le mergeàfoc din calcaie. Eu drept sa Va spun Inca mauitam cum sä intorc i dacä n'ar fi virit luiDomni§or al smeilor sa ma inghioldeasca cucotul i s ma hnburde ori sä ma duc cat colo,poate cä i eu jucam. Aà i-am läsat sa-0marance i f Ara de mire ') ospg.tml.

Uitam sa va spui, ca ieu, zou, ieu, nu qtiu,daca mai traesc ; cire o vrea sa qtie, u§or puteaafla, dacà se va duce sä intrebe.

') mine.

q'a

www.dacoromanica.ro

STAN BOLOVAN

Zice c.' era odata un om, om cu stare §icu socotealk dupA cum se mai afla §i astazicate unul ici colea, el i§i aveh vitiutele sale,mo§ioara sa, casuta sa, cu un cuvant avehce-i trebuia.

Un necaz avea insa qi el ca toti oamenii,cd bag seama om fAr'a necaz §i iarna Para frignu sa poate. Necazul §i. supararea lui era aceeaea n'avea copii §i se ruga bietul om zi §inoapte, se ruga in coate §i in genuchi sä-i da-rueasca Dumnezeu copii, dar inzadar ca totnu-i sa implinea rugarea. Era cat pre ad sapiearda §i nadejdea, ba-§i facuse §i cantec.

g Doamne, doamne !Mult zic doamne,D-zeu gande§ti Cal doarmeCu capul pe manastireCd de mine n'are §tire, .

Odata cum mergea el gandindu-se la bu-curia oamenilor cu copii, §i la nefericirea luise 'ntalne§te cu Dumnezeu §i cu Sf. Petru.

Dar unde mergi mai omule? intreab6Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro

261

0, Doamne ! Ma duc sã ma prapadescde necaz, raspunse omul.

Si ce necaz ai omule ? Spune-mi ce dore§ti?caci eu iti pot implini orice pofta a ta. Ce-aivrea ca sa ai?

Copii Doamne, copii a§ vrea sa am.Si ce-ai mai vrea, sA ai ?Iar Stan, ca a§a-i era numele raspunse §i-a

cloua oara cA copii ar vrea sa aiba.Te mai intreb odata omule zise D-zeu.Ce ai mai vrea tu sa ai?

Iar Stan raspunse §i a treia oara ca copiiar vrea sa alba.

Bine, a zis D-zeu, copii sa ai dupá cumai cerut tu. Si se duse Stan acasa : adica cesa vezi ? Si casa §i curtea ii era pliná de copii,nici mai multi nici mai putin cleat o suta decopii. AflA el acasä, care top ii ziceau tata. §iii cereau demâncare. Acum da-le Stane demân-care, daca ai de unde ! se puse pmul meu peganduri, cu ce sa hraneasca atAt amar de copii?V5.ndu tot ce avU pe lânga. casa §i cumparatot farina, apoi se duse in lume sä le 6.§tigehrara.

MergAnd el prin aceasta lume mare, ajunseseara la o stâna, lane: o padure mare. Instaur erau cateva pui de oi, iar in comarnicvre-o 1 2 pacurari, unul mai lat in spate decatceldlalt.

Buna seara feciori zise Stan intrand incomarnic.

Sa fii sanatos, bade, raspunsera ciobanii,www.dacoromanica.ro

262

apoi ii pusera scauneci sä eada, ca la omstrain, §i incepura a vorbi mai de una, maide alta, pana ce Stan le spune ca el a luatlumea in cap, ca sa ca§tige mancarea la cei osuta de copii. Pacurarii inca-i povestira ca lorle merge bine, ca oile au päune destulä, dars'a invatat un trasnit de smeu §i in toata noapteafura die 3 oi. Oh, zice Stan §i voi nu vaputeti apara de el.

Nu, raspunserä pacurarii.Haideti sa ne tocmim : ce-mi dati sa vá

mantuiesc de el ?sa tocmirà sa-i dea a treia parte din toate

oile, daca va fi harnic sã alunge pe smeu delaturma.

Acum se puse Stan la panda in staur inmijlocul oilor, de buna seama dupa ce cinaraun balmo§ pacuraresc. Colo catra miezul noptiiveni smeul §i da s. intre in staur, dar Stanii striga rastit.

Mai incet, ma? ce vrei sa faci? Doarfornitul de smeu rase cu hohot §i. zise cinee§ti tu care vrei sa ma opre§ti sa nu intru instaur.

Eu sunt Stan Bolovan, care manânc petrecame de smeu, dar tu cine e§ti ? Eu suntsmeul, dar daca tu zici ca mananci petrecame de smeu, hai sà ne cercam puterile.

Nu-mi pasa, zice Stan, sa vedem daracare din noi va putea stoarce apa din piatra.

apuca smeul un bolovan mare §i tot ilsfarâma in mana, dar nu ie§i pic de apa din

Si

www.dacoromanica.ro

263

el ; atunci apuca Stan un brus de caq ce-1 aveain traista si cum il strange incepU a-i curgezerul printre degete. No, .vezi smeule, a§a safaci tu daca e§ti tare. Iar smeul raspunse : a Cu-nosc cà e§ti mai tare deck mine, dar §tii ce ?hai la noi slugA ea' mama de mula vreme totcearca, doarA va afla o sluga tare ca tine,.

Ei bine, zise Stan §i ce simbrie imi veida pe an?

Eu, raspunse smeul, iti dau desaga de banicu aur.

Targul fu gata. Stan intra in comarnic lapacurari §i le spuse ca de smeu s'a mantuitpe veci, dar ei sä faca bine §i sa duca partealui de oi la el acasä, sa nu-i moara copiii defoame, cA. el a intrat in slujba smeului pe unan de zile. Pacurarii se Iegara, ca-i vor duceoile acasä pada' intr'una, ceeace facura, ca ye-deau cu cine are de lucru, iar Stan merse cusmeul acasa. Pe atunci anul era de trei zile.

and ajunsera acasa aflara pe mama smeuluicu trei caldari cu apa ferbinte. ca sa opareasaoile ce le va aduce smeul. Dupa ce intrara incasa, spuse smeul ba.tranii numai la ureche casa nu mai traga nadejde de oi, ca acum fu StanBolovan la stana, care e a0 de tare de scoateapa din piatra. 5i cine e acel Stan Bolovan,intreba smeoaica ? Iata 1-am bagat sluga pe unan, ad e. Bine, zise smeoaica, bine, sa. va cercatiputerile, sä vad care sunteti mai tare.

i sa apuca smeul, §ili aruna buzduganulcel de 99 de maji cale de-o po§ta. Apoi zise

www.dacoromanica.ro

264

catre Stan: c No Stane, haideti, dupa buzdugan§i sá vedem tu panA unde-1 vei arunch?p

Sa cercam, zise Stan, dar s. ne luainmerinde barim pentru trei zile, cá eu vreausa-ti arat ce pot. Si-§i luara merinde qi se pu-sera la drum §i du-te, du-te pAnd detera debuzdugan. Acolo Stan nu mai putea de obosit,deci se puse sä §eadd. pe buzdugan. Dar cefaci Stane, intrebd smeul, nu mai dai ?)

Ba dau indata, rdspunse Stan, numaiaqtept o leaca 'Ana ce trece luna s n'o ni-meresc cumva s'o stric, ori sa-ti ramând buz-duganul pe acolo, c. chiar in luna am un fratefaur ; de ti-1 prinde, §tiu ca.' nu-1 mai vezi.

Ba, zice smeul, decat s. faci atata pa-gubd, mai bine lasa cà dan eu i pentru tine.Cum vrei, zise Stan, iar smeul 1u buzduganul§i-1 aruncA indArapt acasa.

0 zi era trecutd.Seara spuse smeul mamei sale toata. 'ntarn-

plarea i se mirarä grozay de puterea lui Stancea mare.

A doua zi ii 'nand' smeoaica dupd. apa. Fiecareluara cAte o piele mare de bivol cusutd ca bur-duful, cä in de acelea aducea apa, alte vase n'avea.Cand ajunse la fântânä smeul umplii pieile aman-doua cu ap i d sa piece. Dar Stan zise:

Ho ! ho ! c:ne sa care atata apa in toate zi-lele? Daca-ti sunt sluga voiu sd te slujesc pedreptateD. i scoase Stan cutitul din qerparincepii a brazda locul in giurul fantânii. eCefaci bre?, intreba smeul.

www.dacoromanica.ro

265

Ce sa fac, zice Stan, voi sa duc toatafântana odatA.

Ba las'a-te, zise smeul, mai bine duc eu§i burduful tau, numai nu strica lantana, ca oavem dela mo§i, stramo§i.

Cum voiqti, zise Stan, numai s'a nu ziciea nu te slujesc pe dreptate.

Doua zile trecura. Seara i-ar povesti smeulrnamei sale de toata intamplarea §i se miraraamandoi de puterea lui Stan.

A treia zi ii trirnese srneoaica dupa lemne,dupa ce ajunseth la 1:6:lure smeul rupse uncopac din radAcina si da sa. plece catre casa.Stan insA tot lega la vice de carpen una dealta sd faca drag doamnefunie din ele sisa faca nu stiu ce lucru mare cu ele.

Ce faci Stane? intreaba smeul.Ce sA fac, raspunse Stan, doar n'am ne-

bunit s6. merg cu vreascuri acasa, ca tiganii,eu vreau s'a duc cu o cale toata padurea acasassa nu zici ca nu-s sluga pe dreptate.

Ba, zice smeul, una ca aceea n'o fi, säscoti tu din pamânt astä draga de padure toataodata, mai bine duc eu si pentru tine un copac?

Cum vrei zice Stan, numai sa nu zici cánu te-arn servit pe dreptate. i lua smeul Incaun copaciu in spate s,i mergea gafaind catracasa, iar Stan indaratul lui mergea duhnindca un domn. Trei zile trecura, anul era im-plinit. Veni randul sd-i deà o desaga de gal-bini. Dupa cina zise insä smeoaica cAtre smeu:

(Ma, de noi nu va ft bine, de scapa dinwww.dacoromanica.ro

266

casa noastra cu zile Stan, mergi la noapte, canddoarme, 0-1 lovete cu buzduganul drept infrunte, auzitu-m'ai ? chiar in frunte, sa piara ca§i de atatia bani ce-i dau imi pare rau, darmai rau mi pare de voi §ti ca scapä sanatosdin casa mea, c'atunci numai cutezam a ie0 deaci de frica lui.

Stan ascultase la 10, dar nu se inspäimânta,§tiind ca smeul e prost ca miezul noptii. Decimerse in casa lui §i culca in pat un butuc, marede lemn, apoi dupa ce-1 acoperi bine cu tolulse bagA sub pat. Colo catre miezul-noptii vinesmeul §i. cla de vreo cAteva ori cu sabia inbutuc, crezand ca s'a vaietat de durere, apoimai in urma dete cat putii de tare cu buzduganul*i. merse voios la muma-sa.

No da omoritu-l-ai?L-am iters dintre cei vii, zise smeul.

Adica dimmeata spre mirarea lor, Stan sescoala intinzandu-se §i cascand o gut-a de gall-diai ca vrea sa-i soarba.

Dar cum te hodini0 asta noapte Stane ?intreba smeoaica.

Multam de intrebare, stapan5, bine numaicat am visat ca §i cand m'ar fi mu§cat nescaripureci 0 par'cä preste frunte mi-a trecut unqoarece.

nu se putea destul mirà de taria putereilui, deci zise smeoaica :

Te-ai purtat bine, fatul meu Stane, ti-aiimplinit anul foarte omene§te, acum aci-ti e sim-

www.dacoromanica.ro

267

bria, o desaga de galbeni, poti merge acasasa-i folose§ti in pace.Dar Stan bine vede cà smeul cu muma-sa

Ii duc fria, deci zise hotarit :Eu gandeam cL barem doi trei ani sä

slujesc la voi sa am cu ce merge acasa la co-numai cu atata agonisità ce voi §ti eu

face cu o suta de copii ? bagati-ma sluga barempe un an inca.

Dar smeul cu mama-sa atata frica §tiiau deStan, incat se hotarir a. a-i da i doua i treiperechi de desagi cu galbeni numai sa se vazascapati de el ; deci zise smeul : c Stane 'ti damdouä perechi de desagi pline cu galbeni numaimergi i ne lasa 'n pace. Dar Stan nu se'nvoi. Auzi Stane, zise smeoaica Içi dam treiparechi de desagi plini cu galbini numai fi bundu-te i ne lasa 'n pace, cä nu mai avem lipsade sluga.

Stan sa cugetä putin i zice:Fie, daca-mi dati trei dasagi plini, plinuti

cu galbini de aur, atunci plec, dar sa mi-iduca smeul 'Ana la mine acasa i sa invoira.Smeul luã trei perechi de dasagi plini cu gal-beni in spate 0 merse dupa Stan.

Dar smeul a§a greu sufla de greutatea po-verii, incat, cand sufla Stan, mergea fuga inainteca suflat de un vânt pagan, cand tragea smeulrasuflarea, Stan iar venia indarapt tras de rasu-flarea lui. Tot mergea smeul i tacea multtimp, dar odaia nu sa poate rabda sa nu in-trebe pe Stan :

0

pilaqi,

0

www.dacoromanica.ro

268

De ce fugi tot inainte §i vii iar indarapt ?Iar Stan raspunse :

Sa pot a sbure. !Ana acasa, dar vad anu te poti tine de mine, §i-mi vine sa maintorc la tine §i numai una sa-ti dau cu pumnulin frunte sa te invat cum ai de mers pe drum,cand eti cu mine pe cale.

Smeul tremura §i mergea dupa Stan.Când era aproape de casa lui Stan eirà.

toti copii in calea lor sbiera.nd de foame.Ce zic copiii aceia ? intreba smeul pe Stan.

Lea', raspunse Stan, copithrii de-a lor,zic c'ar mancà carne de smeu :

Atunci smeul arunca desagii jos §i ... du-tecopile !

Ce-o fi spus la muma-sa nu mai §tiu, atata§tiu cà dimineata aceea copii lui Stan nu semai vaitau de foame. Multi din ei vor fi muritde atunci, ca doar e de mult, dar cari n'aumurit 'Inca aceia §i azi traesc.

www.dacoromanica.ro

BANAT

www.dacoromanica.ro

POVESTE DIN BANAT

I.

A fost un impArat ca toti imparatii, tare siputernic, si n'a avut copii, numai o fad; asàfatä a fost la scoli si asa invatat de bine, incatnici una n'a invatat ca si ea, si sa fie asa icieanáca ea. Asa dara tata ei a §i dat veste in lumea c Acel care o §ti mai mult deck fata mea, euii dau jumatate din imparatie si fata de sotie,.

Venit-au domni, crai, imparati si top s'audus buzati inapoi.

Mai departe mosul meu Toaica pazea porcii,a a fost purcariu, dar era pe lâng6. drum.Iaca un domn.

Bung ziva purcariule !Multiam, domnule !Care drum mere la imparatul Tosa Miz-

droi, cel cu fata cumince ?Atunci mosul meu Toaica, adica purcariul

a raspuns:Incotro porcii cu coada.

Domnul se uitä la porci, se uita la cozi, seuitá la drumuri, ca a fost patru drumnri crucisate.

Iar zice domnul :Cu mince esti tu purcariu.

www.dacoromanica.ro

272

Cu mince a fost j tatal meu.Numa muma-ta-i proasta, c'o facut doi

copii.AO se cage, frace dupa frace.Tata-tu a taiat doi porci.A§a se cage ; te tot capul porcul.i o pus-o dupa usa.

Acolo i-a fost locul.Si o mâncat-o bala (cataua).Flarnâncla a fost.Tata-tau a omorit-o.N-o omorit-o tata, numa vina ei.

o tipat-o pe gunoi.Acolo o dormit si vie.Sa ce duci tu sd-mi petesti fata imparatului.Petesc mie, nu tie, numai tu s tii salca

asta cu spatele i sd pAzesti porcii pana viueu cu fata.

Domnu a zis c ede. Si s'au dus purcariulla imparatul si a zis :

Buna ziva Inaltate Imparace.Multiam purcarule.Da unde fata sa divanesc eu cu ea?In gragina, easpunse imparatul.S'a dus purcariu in grAging, insotit de

doi ginarari ca martori.Bun6. ziva fata mica.

Fata raspunsese.Buda mi-o fost tata maicei mele ; ziva-i dela

D-zeu : fata-s eu, mincea') ta.

') mintea.

i

micg-i

www.dacoromanica.ro

273

Ce paze§ti tu fata?Pazesc curechiul sa nu-1 mince paserile.AO am patit-o §i eu cu curechi, numa

1-am bagat sa se nacreasca.Aia-i bine.Bine pe dracu, ca tot s'a stricat.Aia-i rau.Rau §;. nu .ba§i ca. 1-am dus la holda A

o tornesc.Aia-i bine.Bine pe dracu, ca am nemerit pe a

altuia.Aia-i tau.Rau 0 nu bai, eu tare-tata tare : eu

luai de-un capät, tata de alalalt, §i. am astornatpe a noastra.

Aia-i bine.-- Bine §i nu ba*i, ca-i prea torenita holda

§i. prea multe flori cresc.Aia-i rau.

. Rau §i nu ba§i, ca. yin biziile §i lasamiere.

Aia-i bine.Bine pe dracu, ca pe ii mierea pana. 'n

jenunti, da pe vale nici sã lingi cu limba.Ba aia mintiO.Ca d'aia am venit qi eu sa mint.lucru a fost gata, a dat imparatul fata

dupa el a lipat1) toalele purcare§ti i i-a datdomne§ti, i s'a gostit bine. §i purcariul adica

') 16sat.


274

moqul meu, a manat-o bine o vreme vestitavita a Govosdenilor.

Mai pe urma nu se ingemna, frace, la rachiei bau tot ce a avut, §i asta-zi in vita noastra

a Govosdenilor, saraci §i. betici ; inca nu lezic betici, numa betai qi oameni no§tri qiastazi zic Ca vita noastra a naroc, numamince nu. Si sa. credeti ca povestea mea iiistina, qi daca nu ma credeti, faceti intrebaresau venitt pe jos pana la popa a nostru, canu-i in slujba, ii acasa, va poate spune maibine. Numai Sambata pan la amiazi sa nuvin5, nime, ca el are lucru sa seada la ulita§i. sa-i sarute nevestele mama §i sa le intrebece-o targuit 0 acasa-s barbati.

www.dacoromanica.ro

MACEDO-ROMANH

www.dacoromanica.ro

DAFNA

Sa va spun povestea frumoasei Dafna, adulcei Dafna, a neprihanitei Dafna. Ascultati.

Era odatä, cine stie cand, o imparateasA.Pe aceasta o dureh sufletul ca.' nu naste si ansa,nefericita, copii ; ca nu vrusese si cu ea D-zeu.Plangeh mereu f Ara sä i se stinga dorul, 0 zivasi noaptea tot cu aceste cuvinte in gura era :

Da-mi, Doamne, o fatk macar de ar fisi DafinA ! Intr'o zi, cum sta si se vaita, iataca, vantul sufland, ii aduse in casa o frunza dedafin.

Lucru de mirare ! Frunza se misca singurasi umbla ca omul ; impArateasa insa nu bágabine de searnã la maturat, ci o aduna in färas0 o arunca la gunoi !

Acolo la gunoi, unde fusese aruncaa, fiindla marginea satului, o sufla vantul 0 o dusein padure, intr'o pajiste frumoasa.. Acolo incepusa creased' un dafin frumos care umplea demiros placut tot locul.

Trecii A. zicem, catava vreme si. fiul impa-ratului iesi la vanat. Pe la miezul zilei ajunsesi la pajistea cea cu dafinul. Cum mirosea fru-

www.dacoromanica.ro

278

mos din pricina dafinului, zise feciorul de im-parat :

Aci-i de trai ! Ia prive§te ce frumusete§i ce miros placut raspande§te locul ?

Atunci zise bucatarului sa intinda masa samanance sub dafin. Plana ce bucatarul pusemasa, feciorul de imparat apuca prin padureca sä se plimbe §i sä vada daca. dä pestevreun vanat. Bucatarul, dupa ce puse masa §ipana sa se intoarca fiul imparatului, i§i rezimacapul in mAna. i adormi.

Atunci ie§i un glas din dafin :

Deschide-te, dafine, sA ies afarAEu, i decAt fluturele mai usoarA".

§i dafinul se deschise i ce sa vezi ? Albaca zapada, ro§e ca trandafirul §i urara §i subti-rica precum e fluturul, ie§i frumoasa Dafna cusurasul pe buze. Intr'o fuga, in varful degetelor,se duse la masa craiasca §i turna cu ma/14;aei in mancarea feciorului de imparat toatasolnita cu sare §i cu piper. Apoi iara§i intr'ofuga se inchise inapoi in dafin.

Feciorul de imparat venind, se a§eza la masa,i§i facir cruce §i incepir sa manânce.

Bucatele nu le pair baga in gura, caci eraugrozav de skate §i foc de pipArate !

Dansul zise :Te intreb, bucatare, cand puse§i sare §i

piper, unde Içi fura mintile ?Bucatarul ce sa. mai ma? Sarmanul de el

se §tià fara vina. Se ru§inawww.dacoromanica.ro

279

Va. spusesem ca feciorului de imparat ii Oa-cuse paji§tea §i de aceea i§i puse in gand sastea doua zile. Bucatarul pregatia mâncarile §iera atent cum sal le mai potriveasca de sare,sa, nu aiba vreun cusur. Dac a. le ingriji de sare§i vazii ea sunt cum trebue, se gandi:

Acum pot sa ma culc pe maim dreapta,caci a§a bune mâncari n'am gatit, de cand m'afacut mama.

Cum zise, a§5. §i facii : se culca. sa-i tragaun pui de somn. Dafna incepii iara§i cugura:

Deschide-te, dafine, sA ies afarA,Eu, si decAt fluturele mai uparA 1

§i tot a§a. ca §i mai inainte, fata ie§i de sara§i pipara mâncarile feciorului de imparat.

Reintorcandu-se acesta dela vanatoare, detepeste bucatar care donna de-abinele. Ii miFa.cu piciorul §i-1 scula :

Cum vad, ti-ai pus de gand, bucatare, sanu mai la§i sare in träistita ? Nu vezi Ca nuse poate pune in gura ?

Dar cum a§a ? Asemenea mancari in vieatamea n'am &it.

Nu mananci (putin), ca sa. vezi?Când gustä bucatarul, otravA! de nu,se puteà

pune in gura!Doamne, locul acesta trebue sa fie fer-

mecat, trebue sa fie loc necurat §i vrajit. Aidedara sa fugim ! Aicea nu miroase a bine.

www.dacoromanica.ro

280

Cineva numai in necaz, veni de arunca sare.cand dormiam.

(Ca) De ce sa dormi ? (Ca) De ce sa nustai derept ? zicea feciorul de imparat.

E, de ! om sunt, m'am in§elat i eu.t:3Fiu1 de imparat se culca 0 in seara aceeanemâncat dea-binele, numai cu paine goala.

A doua zi Ii zise bucatarului :Acum am sa veghez eu la mancare, iar

tu sa te duci sa vânezi.a$ i fu. Bucatarul lua pura pe umar,

cu toate ca nu §tia de unde sä o apuce 0 seindrepta spre padure ; iar fiul de imparat ra-mase sa pregateasca mancare, cu toate ca nutià cum sä amestece cu lingura de bucate.

Lui ii era mai mult sa vada ce fiinca, ce vietatede om, ce jiganie vine de sareaza §i pipareazamancarea.

Se ascunse dui:4 un tuN i a*epta. Indatace veni ceasul pranzului, iaca i Dafna (in-cepU) :

Deschide-te, dafine, sA ies afarA,Eu, i deck fluturele mai usoarA

dafinul se deschise §i iei Dafna. Privi odatade jur imprejur sà vada daca o vede cineva.Nu zdri om. Repede de tot, in varful dege-telor, ca i fluturele ce sboara, ia o mana plinade sare o arunca in mancarea fiului de im-parat. Apoi din nou vru sa intre in dafin, numaica feciorul de imparat o ajunse. Vruse apoi Dafnacea curata, Dafna cea ro0e, Dafna cea mai

0i

i

www.dacoromanica.ro

281

usoará si deck fluturele, sa intre in dafin, dardafinul se inchise si zise :

Pentru o fatASArutatA,Dafinul se strange!DafinaCe-i ca §i o stea,Degeaba mai plangel

Dafna din nou incepii sa-1 roage, sa se des-chida dafinul, sä fie bun si sA se desfaca A.intre la cuib, sA intre la culcus, dar dafinul,inima de lemn:

Pentru o fatASarutata,Dafinul se strange!DafinaCe-i ca o steaDegeaba mai plange!

Atuncea Dafna intristata. se reintoarse inapoi,la fiul de impArat, rusinoasà si. fricoasa. Acestaera intins sub cort ; Dafna privi printr'o crapA-tura a cortului si nu-i venia nici sa fuga, nicisa. intre. Astfel era al ei ! Feciorul de imparat,frurnos ca un soare, o lila' cu binele si o adusein cort si ii sterse ochii ei dragi cu batista luide rnätase ...

Tráira ei acolo ca vre-o saptarnama, doua!Fiului de impArat i se fad.' dor de acasa. ElcAuta sa fugal si sa paráseasc 6. pe frumoasaDafna, cea alba ca zapada.

Dar cum sa o lase ? Cum sa-i zic6.? CaciDafna, de dorul lui, s'ar fi topit ca ceara!

www.dacoromanica.ro

282

Ii aduna', fi aduna flori din Paji§tea-frumoasa,fel de fel, §i albe i roii, .galbene i albastrevinete i verzi, 0 mai mari 0 mai mici i i lepuse in poala. Iar Dafna, care muria dupa flori,Dafna cea crescutá cu florile, Incepü sa se joacecu ele, sa' le miroasa, sa le stropesca i sa-0treac . astfel timpul. Mirosi o floare, mirosi pealta, se imbata de parfumul lor §i bucuroasa,o apucá somnul i iubita pamantului adormi.

Feciorul de imparat, atunci, impreuna cubucatarul, o §terse de acolo, strica i cortul,risipi i vatra, ca sculându-se Dafna sa i separa toate un vis.

Dormi cat dormi Dafna i deschise ochii.Nefericita se vazii singura-cuc, singura ca oturturea. Nici tu cort, nici tu fiu de imparat(cand privi) de jur imprejur. i Incepü sa sus-pine 0 sal-0 adune sufletul i sa. planga fru.mu0ca, de ti se rupeà inima i ar fi zis

Ce chine a fost acel Fat-frumos, ce inima'de piatrá avii acel fecior de imparat ?

Cum de 1-a lasat inima sa. se desparta defrumoasa Dafna?

Plângea Dafna, mestech florile cu maim, lestrangeh la san si le zicea :

Voi albe i frumoase (flori).Rosii i alese,Voi surorile mele,Rupte din stele,Unde mi-e mirele,Unde mi-e cel bun?

Florile, cum sunt florile, taceau. Dafna,ea, se tot vaite.

www.dacoromanica.ro

283

planse si se tangui Dafna i din nou sereintorce la Dafin si il zise:

Dafine frumosDafin lAudat,FA-te in donASA intre Dafinal

Ti-ai §i ga'sit dafinul sa deschida I El una §tia:Fata sarutata, dafinul nu vrea!

Inteacolo, unde se topia ca ceara §i undese strecurase traiul cel dulce al bietei Dafne, IIimpinse soarta pe un calugar. Acesta o intreba:

De ce plangi, suflete; de ce te tot vaiti,frumoasa mea?

Cum sa nu plang si cum sa nu ma vaet,parinte! Eu sunt Dafna cea frumoasa, sarutatade feciorul de imparat qi parasita. i..i spuseDafna calugarului toate, i ii cuprinse maremila pe acesta. Calugarul o invata sa se ducalle fiul de imparat cat mai curand. Ca sa. nuo cunoasca nimeni, Ii dete straele calugarestisi astfel frumoasa Dafna se porni la palatulimparatului.

Ajunse tocmai cand se facea nunta fiului deimparat. Calugarmul trase qi el la palat 0 cumII vaza lumea aà de mic ca parea prea mic in-cepa sa-1 imboldeasca i sá fac6. glume pe so-coteala lui. Acolo era obiceiul ca sa.-0 spuna.omul.cantecul. Cum zisera toti, omul i cantecul,veni randul i calugaravlui. Acesta nu stia decat un cantec incepa zica :

Voi albe i frumoase (flor),Rosii i alese,

si-1 s3-1

www.dacoromanica.ro

284

Voi surorile mele,Rupte din stele;Unde mi-e mirele?Unde mi-e frumoasa DafnaCea de fat de imparat scirutatA

SärutatA$i pärasitä

Ea canta §i fiul de imparat cand auzia, la-cramile ii curgeau-rau. Cum sfar§i cantecul,feciorul de imparat zise:

Acesta-i cântecul meu!Dar calugärmul de colo cand auzi grai:

Ba-i §i-al meu!Cum §i-al tau?

intreba fiul de imparat.Atunci calugara§ul i§i scoase rasa §i. ramase

cu o haina, cu flori impodobita, frumoasafrumoasa., §i zise : a Da-mi; Doamne, Inca doiochi sa" o privesc!,

Feciorul de imparat o recunoscii indata., serepezi §i o imbrati§e, iar din ceasul acela nuse mai desparti de dansa.

Poveste §tiu, poveste va spusei,Nu §tiu cum facui, dar nu va in§elai.

(Din colectia Basme aromkne P. Papahagi).

www.dacoromanica.ro

BARBA - COT I PALMA - OM.

A fos i n'a fost.A fost odata, fratii mei, pe vremea cand

toate bunurile umblau pe pamânt, trei feciorica trei sori. Cei trei feciori ca trei sori aveauo mama, de care nu mai conteniau sa vorbeasca,atat de mult o iubeau §i atat dor aveau de ea.Insa Dumnezeu nu-i lasa cu inima bucuroasa,ca de unde era prea bine, Dumnezeu o ierta pemuma lor intr'o zi i ramasera bietii ca puii faraclo§ca. Plansera 0 se vaitara, dar sa o uite nufura in stare. Nu trecea ziva, sa nu se duca lamormântul mamei lor i sa nu plaga cu hohote.

Intr'o zi feciorul cel mai mare veni la mor-mant sa aprinda o lumanare. Prive§te in toatepartile sa vada vreun foc de lumanare, dar nuvazu nicaieri. In vremea asta veni i fratele celmijlociu, la mormánt. Prive0e 0 el intr'o parte

intealta, dar nu vede foc vreundeva. Iatäcä veni i fratele cel mic. Acesta daca privi,privi (mereu), zari departe departe o mica scan-teie, o lumina.

Am sä ma duc sa iau foc de la vatrace se vede, zise dânsul.

www.dacoromanica.ro

286

0 luà la voia intamplarii i treci peste de-lurare, mai sari peste vi, dupa vreo treizile de umblet neintrerupt, ajunse la focul acela!

Ce sa fie asta ? Pe foc era o caldare cat unhambar i fierbeau 41 de miei. Imprejurul eierau 41 de dracurri, de furi1), de mai §tiu euce ! Toti erau intin0 cu fata la pamânt i tre-geau ale un somn, numai unul era de§tept.Cel mic, fiindcA aà o sa-i zicem de acum fe-ciorului, veni in varful degetelor, muta calda-rea de pe foc. aprinsese ceara cauta detreabä. Hotului cel de§tept, vazand ata.ta tariede om sa mute caldarea cu o mâna ii in-gheta vorba in gura i i se prinse limba defrica §i de§teptá pe toti tovaraqii. Aceqtia stri-gara la fecior i ii zisera. :

Oare tu ridica0 caldarea de pe foc ?Eu, raspunse feciorul, ce mare treaba e

aceasta? Daca mai vreti, o ridic inca odata ;apoi, cu o m'ana, o lug §i o puse pe pamantlânga pirostrie, 0 din nou o puse la loc.

Nu vrei sä stai cu noi, Ii zisera hotii ?De ce qedea, zise feciorul ; acasä nu-mi

ramâne lucrul negatit. Eu sunt cum ma vedeti :Auzi incoa, astaseara o sä calcam pe

imparatul sa-i luam top banii.Cum se intuneca bine, frumos, hotii unul

ate unul, impreunä cu Cel-mic, inconjurarapalatul. Unul din ei se apleca, pe el se suifeciorul Cel:mic i catarânda-se, tot catärandu-se,

11) hoti.

§i-§i

n'aq

.

www.dacoromanica.ro

287

se strecura prin fereastra la impkatul in palat.Dupa dânsul, hotii se puirä unul ate unul säintre in palat si cum intra ckte unul, asa aflàmoartea din mâna feciorului Celui-mic. aciacesta, cu sabia in m5.n6,, cum calca cate unulpe scândura, hArsti! capul la pAinânt.

Dupg ce ii omori pe toti, inträ feciorul inodaia imparatului. In clipa aceea, o vipera sepregatia sA. muste pe imparatul.

Feciorul se repezi cu sabia si lud capul vi-perei. Apoi, ce sa facä ansul : incepii sa adunepe hotii, cap cu cap si picioare cu picioare,sari pe fereastra, jos pe parnânt si fugi. Insao gheata, in timpul când se repezi, ii iesi dinpicior si rAmase inAuntru in palat.

In zori de zi, sculAndu-seimparatul, ce sa vad6.?Ungá ansul vipera tAiata. In cealaltä odae 41de lesuri de hop taiati! El prinse a se mirà :

Cine imi fácii binele acesta, cine imi fsäciibinele aêesta? Nu putu sA. afle. Spre norocdete de gheata. 0 lua si o athrna la poartapalatului si tinu cuvantare : sA treaca toti oa-menii pe la poarta si a cui este gheata asta,sa si-o iea.

Dânsul pricepil a. stapanul ghetei trebuesä fie mesterul care ii scapa vieata din pri-mejdie de moarte si cel care ucisese pe oa-menii cei salbateci din padure.

Trecura toti, dar nimanui nu i se potrivià.Trecii si feciorul Cel-mic ; numai ce o baga sise 'Aril a a lui a fi fost totdeauna. tmparatul11 cheama. si ii zise :

www.dacoromanica.ro

288

Tu ai fost, care taimi pe hoti?Eu sunt!Tu ai ucis vipera ?Eu, zise feciorul. Se pregdtia sä te mu§te,

dar inteun suflet ii luai vieata.Se apleca imparatul §i-1 saruta pe frunte §i

ti zise: Cere-mi orice-ti dore§te sufletul, orice-tivrea inirna, cä toate ale tale sunt ; vrei bani,vrei dau pe fie-mea de sotie, sau vrei sate pui in scaunul imparatiei, in locul meu ?

Spune, ce vrei, c. intr'o clipa ai th o ai !Feciorul cum sunt tinerii ii tragea mai

mult inima catre insuratoare §i zise :banii, Doamne, cd ai sa ai nevoe

de ei pentru trebile imparatiei; nici scaunulnu e pentru capul meu necopt ; dad vrei, da-mifata-ti sa-mi fie nevasta! Asta voesc eu!

A ta sa fie, viteze-voinicel ! grairatul. Apoi se pusera sa facd nuna domneascd§i pe cine nu chemara la nuntd ? ToatA lumease pura acolo. and sd sarute mama nevastala toata lumea thrutä, numai pe a unui Bar-ba-cot i Palma-orn nu vru sà o sarute. Impa-ratul o intreaba: cei asta pe tine fata?

tçi face a§a. ru§ine?Cum de nu! zise fata; sa ma aplec eu

pana la pamant ca sa-i thrut mana lui!Barba-cot §i. Palma-cm !Bine, numai cä Barba-cot §i Palma-orn se

neckji dintr'o data de ru§inea ce-i Path fatainaintea lumei intregi, sufla in san deodata §iiata! Ii vent calul sburator. Rapi fata, o arunca

saii

Tineii

impa-

www.dacoromanica.ro

289

pe cal si se facii nevazut de acolo. 0 adusela dansul acasä, ca sä invete minte fetele carenu pastreaza obiceiurile.

Imparatul i toti ceilalti ramasera cu rusinea.Voinicul ramase cu nevasta gatita, dar nema-ritatd. Nunta, ce nunta sA mai fie? Se risipiindata : De unde mai nainte erau jocuri, can-tan i glume, nu auziai acum decat alta cleatplanset, strigate si vaete. Le era foc mare latoti. Numai voinicul nu-si pierdu mintea, ci seinturna si le zise :

Nu plangeti, cá focul asta pentru minefu, nu pentru altul; eu am sa ma duc sa o aflusi sal o aduc.

Ii incalta o pareche de opinci de fier, tilug un toiag in manä i o porni. Umblä, umbla,mai frate i ajunse intr'un loc unde ii taiedrumul o ursoaica.

Buna-ziva, bunico, ii zise el!Bine ai venit, fiule, caci era sá te ma-

nanc, daca nu-mi ziceai bunica!Acum te intreb? Stii incotro se aflä acel

caine de Barba-cot si Palma-cm care imi rapinevasta in momentul cununiei?

Nu stiu, fiule ; despre aceste lucruri in-treaba pe lup, cä dansul poate sa stie. II in-treba i pe lup i lupul 11 petrecil la vulpe:

Vulpea, zise lupul, poate sa-ti arate vreocale, ea urmareqte asemenea lucruri ; daca nuva sti si ea, numai afli dela nimeni.

Cum ajunse la vulpe o intreba :Buna-ziva, vulpe! Nu stii unde dracul se


290

afla Barba-cot §i Palma-om, cainele care imirapi nevasta dela cununie?

Cum sa nu 0:iu, zise vulpea.Fa-mi bunatatea, daca-i aqh, i du-te de

o intreaba pe nevasa-mea de unde il are calulsburator Barba-cot §i Palmä-om?

SA ma duc, zite vulpea, dar gate§te-migainile.

Gaini câte vrei, Ii zise feciorul, numailucrul sa-1 faci.

Se pregati puse blana, jupaneasa Mara(vulpea) i umflându-se in pene, iata-o 0 lacasa lui Barba-cot 0 Palma-om.

Aicea qade un Barba-cot 0 Palma-om,intreba dansa ?

Aicea, zise nevasta, 'dar acum nu-i acasa.Ce-ai cu dânsul?

M'a trimis mirele tau sä te intreb, deunde are calul sburator Barba-cot 0 Palma-om?

Nu §tiu, cumatra, dar ascunde-te dupagrinda i diseara, cand se va intoarce delavanatoare, am sa-1 intreb.

Se ascunse vulpea §i catre seara veniBarba-cot qi Palma-om. Nevasta II lua cu bini-§orul, cu glume, i da-i incoace, da-i incolo, iidescusu facii sá sputa :

Sa-ti spun, dar incetul cu incetul, san'auda nimeni.

Dar cine sa auda pe aici, pe unde nicipasere nu sboara ?

Am avut o iapa §i a fatat un mânz.Dupa ce crescu, ii detei de-1 mânca ; fata a

si

si-1

www.dacoromanica.ro

291

doua oara si pe acest manz 11 dedei de-Imama ; fata si a treia oara iapa si dedei de-1manca si pe acesta, iar cu acesta se facii atatde voinic ca sboara prin nori.

Vulpea de dupa grin& le auzi toate si fugale spuse pe toate viteazului. Acesta nu pierdiivremea, ci lua o iapa si dupa ce fatal, ii detemanzul si-1 maned; iapa tag a doua oara §i Iidete manzul inapoi de-I mama:. Fata iapa si atreia oara, dar viteazul nu-i-1 mai dete sa-nânce, fiindca nu pricepii bine si de aceea calulsau era mai putin viteaz deck al lui Barba-cot si Palma-om.

Dimineata Barba-cot si Palma-om esi la va,natoare, cum stia in totdeauna. Viteazul vinesi-i rapeste nevasta si fuge ca vântul. and sereintoarse Barba-cot si Palma-om, afla vatrarece (negasind pe nimeni). auta fata incoa,incolo, fata 11 lasase cenusa rece in vatrá ! In-treba calul, i calul Ii spune cá a fugit, ca aluat-o un viteaz. Fuga dupa. dansii ! Ad sa-iprinza, acolo prinza, in sfarsit Ii ajunse.rapi fata de pe cal qi-1 fad.' pe viteaz, bucati-bucAti. Numai ca vulpea era acolo. Adunabucastile, fararna cu farama, le unse cu iarbade naparca, si invie din nou. Apoi Ii detecalul de-1 mama inca odata ram manz cemanca pamântul si sorbia norii, de viteaz si denasdravan ce era. Calul lui Barba cot si Palma--om nu era nici la degetul cel mic, atát de vi-teaz era.

Fuga sbura la Barba-cot si Palma-om,

ma-1

§i rApi

Si

www.dacoromanica.ro

292

nevasta incaodata, §i acum sa te tii fratioare !Scapara pdmantul and fugià dansul,ce-i asta ? Dar nici Barba-cot §i Palma-om nuse lasa. Fuga unul, fuga i celàlalt, auziai pebietul Barba-cot §i Palma-om cum ii facea curajcalului sA. nu se lase.

Stete viteazul pe loc §i zise manzului sdu:Nu-i spui sotului fat], cum de nu-i ru§ine

sä steà sa-1 incalece un Barba-cot §i Palma-om!Dacg a§ fi eu in locul lui, 1-a§ infige in pamântde noua-zeci §i nota de masuri in adânc.

Calul viteazului necheza odata pe nari, catscoase ni§te limbi de foc §i Ii zise sa

sboare dupa porunca.Atunci calul lui BarM-cot §i Palma-om

sui, se sui !Ana la nori, se suci §i rasuci odata§i-1 infipse pe stapanu-sau de go de masuri inadancimile pamântului.

Viteazul scdpa astfel i veni acasä i lacurdnuntd mare de a doua oara de li se duse po-mina in lumea intreaga.

Apoi se dete jos din scaun imparatul §i sesui viteazul §i traesc §i acum de n'ar fi murit.

c ziceai

puth,

se

www.dacoromanica.ro

YANI TASTRULIA(IVAN TURBINCA)

Era odath. un om cu numele Yani Tastrulia.Acest Yani facu trei ani prin streini; acolo

lucra cat lucra cre§tinul, dar pricopseala marenu faCii. Tot costigul lui Yani Tastrulia, andfu sA se intoarcd in satul sau, filed trei pia§tride arama)).

Trei, numai trei ! gandi Yani. Asa mi-a fostursita. Puse trei paini in traist6 si isi lua ra-mas bun dela tovarasi. 0 porni catre satul sau.

Yani Tastrulia, fiindea acum nu se intorceaimbogAtit, nu prea isi framânta inimd. El erasi putin netet. Umbla si carta pe drum, dede visiau padurile si se cutremurau muntii dintemelie.

Tot umbland el §i tot cantand, dete pesteo padure deasa. In 2, le ii ese un orb, ii WAdrumul, cu !nano, intinsa si Incepii sa-i ceara :

DA-mi i mie un ban, Dumnezeu sa-tiierte parintii !

Yani ca Yani, dar inima ii era build : scoate

1) MonecIA turceascA, astAzi neintrebuintatd.www.dacoromanica.ro

294

§i ii dá un piastru §i o paine. Apoi i§i vazirde drum, cum §tia el.

Pe urma, mai departe, un alt orb, cu altehaine, ii tine calea, cu mana intinsa:

Da-mi §i mie ce te lasa inima, Dumnezusa-ti ierte parintii !

Yani, suflet bun, milos pada 'n maduvaacela§, ce se gande§te ?

Poate sarmanul n'a mancat cine §tie decand ? Scoate §i-i da §i acestuia, o paine §i unpiastru.

Orbul acesta era Hristos!Hristos §tie. ca Yani Tastrulia e om drept,

dar vrea sä vadd, sa se incredinteze daca.aceastã bunatate a lui are margine. Vazu cabunatatea lui e fára sfdr§it. Atunci ce sd-i faca?Haide sa-1 mai caute Inca odata.

Ii ie§i din nou in cale, in pádurea intune-coasa, ca un mo§neag batra.n, cu parul peumeri, tot cu mAna intinsa.

Yani, cu toate ca-i chiordiau matele defoame, nu stath pe ganduri mult : scoate §i-ida piastrul 0 painea ce-i mai ramasese :

Na, zice, eu tie 0 Dumnezeu mie !Hristos nu se mai putU tine 0 zise :SA trae§ti, Yani, tu e§ti bun cre§tin 0 Dum-

nezeu are sa te vada. Afla ca eu sunt Hristos,pe care tu il ajuta0 cu tot ce avu§i. Cere-mice vrei §i sail dau cu amandvua mainile.

Lui Yani i se luasa vederile; i§i freca ochiide mirare ; vis este ? adevárat este ? nici elnu §tia. Sta. §i se scarpina in cap .0 nu-i da

www.dacoromanica.ro

295

prin gand ce sa ceara Cum avii traista peumeri, zise:

Doamne, Doamne ! daca este udevarattu e$ti Hristos, atinge cu mama aceasta

traista i binecuvanteaz-o i zi ! orice oiu cereeu, sä intre inauntru $i apoi sa nu iasa pka.nu oiu zice eu sa iasà.

Pentru Hristos ce mare lucru era ; atinse cumaim i facu cheful lui Yani Tastrulia.

Atat Ii fu lui Yani Tastrulia i mergand in-tr'una, ajunse Ia o poiana. Acolo in poiandera i un nuc. Yani se intinse sub nuc, sa-itraga un somn. Numai crezi ca te lasau draciisâ dormi ? Abia apuca sa adoarma bietul Yani

iaca i dracul din nuc : luà nuci §i-1 nimereacu ele. Vezi cu nucii sunt stapaniti de duhurinecurate.

Prive$te Yani in sus odatanimic; prive$tea doua oara, nimic. A treia oara za-re$te pe unul, crapa-i-ar numele !

Yani ii zise:Care e$ti tu de nu-mi dai pace?Care sunt eu? Ce ti-e intrebarea? zice

diavolul de colo!Ce mi-e intrebarea? Na, ce mi-e intre-

bare: in traista, dine, zise Yani Tastrulia,intra diavolul in traista, cu coarne cu tot.

Mi ti-1 lua apoi Yani i dai, i dai, sa fi ziscA piseaza in piulita, usturoi, nu altceva. IIpräpadi in batae; II snopi?

Bietul diavol tipa de te cutremurai $i seruga sa-1 ierte, ca n'are sa mai faca aliadata.

ca

§i

www.dacoromanica.ro

296

Ei, lui Yani la urmd i se Path mild si 11 scoasedin traistd. Ce sd-i vadd ochii! Pared nu eradrac, ci un pui jumulit : cu oasele mai ca pan-tecele, cu coarnele ca mätäniile, stalcit ca vaide el! Se scuturd odata si se lad' nevazut.Fugi mancand pamantul si se duse la Tarto-rul-dracilor, satana cel mare, i tncepii sa-siplanga soarta nefericitd, ce a pAtit dela YaniTastrulia.

Tartorul dracilor se infurie : cum se poatesd se intample asta; ca un nerod ca Yani sdse pue cu Ufl drac i sa-1 biruiascd? Mare ru-sine. Fuga dupd Yani. Porneste Scaraoschi cutoatA oastea dupd dansul. Unii laird coarne,altii incornorati, cräpar-ar, negri ca corbul, cudintii ca sapa de mari, care cu sula, care cuo furculitd, care cu ce putea in sfarsit, sd-1friga de viu pe bietul Yani, ca pe Hristosmai rdu.

Yani Tastrulia vedea cum yin, dar nu se sin-chiseh catusi de putin. Nu se speria de loc,de vreme ce avea traista. II hnpresurard fi-rarin pustii i sdreau intr'un picior, care cu fur-culita, care cu sula, fiindc a. aveà sd-1 friga.sd-1 manânce.

Yani, nici una, nici cloud:In traista., caini ce sunteti!

si unde incepurd, unul ate unul, sase indese in traistd. Ad sä vezi apoi, fraltioarebdtaie, nu jucArie! Se puse Yani la pisageald,ca-1 durea maim de atata batae, Dacd-si saturdYani, mainile, de bdtaie, fiindcd nu putea sa tot

mi-ti

9i

www.dacoromanica.ro

297

auda larma §i fiindca i se facuse i mila, Iiscoate din traista, le mai trage Inc a. o batae0 le zice:

Daca vreti, mai poftiti iar5.0!Fugeau sarmanii de mancau pamantul, in-

data ce scapau din maim lui Yani Tastrulia.Rupeau pamantul nu altceva! Astfel träi YaniIn lume cat Ii om inima, 'Ana ce i se uri satot vietuiasca in lumea asta.

Am sa ma duc, zise el, sâ ma plimb §iprin paradis, sa vedem, cum e pe acolo? Debine de eau, ajunse la poarta Raiului. Numaica aceea era poarta, nu gluma: toata de fier,apoi mare cat cuprinzi cu ochiul §i inchisastra§nic. Ce te faci acuma Yani? Ce te faci Tas-trulia? Yani suna la poarta.

Sfantul Petru din nauntru intreba:Cine e acolo?Yani Tastrulia.Ce vrei de ma tot suni?Vreau sa ma plimb prin Raiu.Intrebu-te ai facut vre-o fapta buna in

lume, ca sa intri in Raiu:Tastrulia, care nici habar nu avea de al de

astea, steté i zise :De astea nu §tiu eu; dar, deschizi ori nu

deschizi?Sfântul-Petru nici nu se sinchisia. De unde

sa §tie dansul de amenintari?!Bine, numai cã nici Tastruli nu §tia multedinteo data:

Hai in traista, daca-i a0.!www.dacoromanica.ro

298

na-ti-1 i pe Sf. Petru, cu toata batranetalui, in traista!

Dumnezeu nici habar n'avea de toate acestea.Daca ramase Raiul fara pazitor, incepura s.intre induntru top terchea-berchea, toti hotii§i toti sarmanii i toti oamenii primejdio§i.

Acestia se urcara cu scari, prin ferestre, prinprin gàuri, caci nimeni nu era care sa le atinacalea. Ajunsese Raiul staul plin de lupi, turmafarA cAini?

Se plimbau aces,tia prin Rain ca la dan§iiacasa. Intr'o zi, Dumnezeu ie§i prin gradina

vada ce mai este, cand colo ce vad6.ochii? Mutre care-ti dau de banuit, ate pofte§ti!

Dumnezeu strigä :San-Petru, San-Petru, unde e§ti?In traista lui Yani Tastrulea, raspunse

acesta.Veni Dumnezeu la poart i intreba. :

De ce-1 tii acolo, tu? Si cine ti-a dataceasta. putere ?

Yani spuse ce §tia: Hristos mi-a dat-o !II intreba i pe Hristos. Acesta incepit sa

rada de isprava lui Yani Tastrulia.Cum a0, tu Yani?

Daca nu vrea sA-mi deschida, ce vreai sa fac?deschida? Dar ai fAcut tu vreo fapta

buna in lume? Aici, numai cel care face lu-cruri bune in lume, numai acela intrá. De astadu-te, fiule, inapoi i incepi de spune la lume,sa faca bunatati, sa asculte cuvântul lui Dum-nezeu, §i au sa afle poarta paradisului deschisa

Sa-p

sl

www.dacoromanica.ro

299

Ce sa mai zica Yani Tastrulia? Vhzii ca saingroase treaba :

Am sa ma duc, Doamne, grai dânsul,dar tot cu traista.

Ei! Ia si traista, ii zise Dumnezeu.Nu-1 lash, Doamne, grai San-Petru, caci

cine stie pe care are sa mai bage intr'insa!Lui San-Petru ii era sa nu i-o faca iarasi

buna, jupan Yani Tastrulia.Si astfel se reintoarse iarasi Yani si facii cum

il invàtà Hristos, panä ce imbatrani, imbAtranide nu mai putii. Saturat de vie*, inchise ochii,isi ridicá mainele cAtre Cel-prea-inalt si zise:

Ia-ma, Doamne, sus !Deodata se lasa la pâmânt si un porumb

alb ca zapada sbura din trupu-i si se sui sus-sus si se perdu dupa nori si nu se vazii sase mai intoarca a doua oara. Acest porumbalb era sufletul lui Yani Tastrulia.

Din &isms aromkne de P. Papahagi.

www.dacoromanica.ro

MEGLENO-ROMANII

www.dacoromanica.ro

FECIORU CARE SE PREFACU IN CERB

Era odatá un tatá i o mama, care aveaumulti feciori i multe fete, dar erau prea skaci.

Ei aveau mare dorinta s hräneasca §i eiun porc in cotet, cum hraniau ceilalçi oameni.De aceia ei zisera sä puie pe unul din fecioriin odaie, s6.-1 hraneasca bine 0 la Craciun sa-1 taie.

Intr'o zi tat51 §i mama convorbiau cat ii deingra§at feciorul i Inca cat timp este pana laCraciun.

0 (una din) fata daca auzi, se duse i spuselu frate-säu.

Frate, tie tata 0 mama iti dau lucruri bunede mancare, dar nu §tii c6. ei cer (doresc) sate injunghie la Craciun in loc de porc..

feciorul daca intelese cä nu-i bun lucru,Ii zise sorei sale.

cDu-te sa furi de acasA un pieptene i unbriciu!,

Fata se duse de lua lucrurile ce-i zisese frateleei §i le aduse la dansul. Atunci ei amandoise sculara i fugirä.

Tatal 0 mama lor daca inteleserä ca fu-gira pornirá dupa ei ca sa-i prinza.

lard.

www.dacoromanica.ro

304

Daca alergara mult timp dupà ei, se apro-piara cat p'aci sa-i prinza.

Atunci feciorul arunca pieptenele dupa eldinteodata se fad' un munte numai de spini.Tatal §i mama se facurä peste tot de sa.nge

pana sà treaca (strabata) prin spini, dar ei(nu baga de seama) cad doriau s-ajunga pefeciori.

Dad. alergara Inca prea mult, furä aproapeiara§i ca prinza, pentru aceia feciorul lasadupa dansul briciul. Briciul se facu un muntecu stanci taietoare (rapoase) atunci tatalmama vrura nu vrura se intoarse inapoi, cacinu putea sa-1 strabata muntele §i se dusera acasa.

Feciorii intrara intr'o padure foarte deasa,unde se ascunsera. Daca insera feciorul ii zisesurorii sale :

eSora! mie mi-e a bea apa : Vad ad o micamocirla de ploaie, stai ca sa beau nitel (o leaca).

Sora-sa Ii zise sa nu bea, caci dad. bea seva face cerb. El nu vru sä asculte, bãu i seprefacii in cerb.

De atunci apuca muntii qi seara venia sadoarma inpreuna.

Ziva cerbul alerga prin munti, iara fata sepunea pe un plop foarte inalt, care avea de-desupt un izvor foarte rece.

Feciorul de imparat ieI intr'o zi cu calulla vanat. Dupa ce van5 mult se duse sa adapecalul la isvorul acela.

Bine dar calul, cata in sus §i nu vroiabea apa.

sa

sa-i

www.dacoromanica.ro

305

Feciorul imparatesc, dupà ce se uita in suso vazii pe fata 0-i zise

cFata, doboard-te de acolo, caci calul nu-mibea apa

Fdta zise, ca nu ma cobor, daca vrei o-moara .ma.

Feciorului ii fu ma de ea, caci era foartefrumoasa. De acea se duse curand acasa 6trimese pe-o batranà sd-o convingd pe fata,ca sa se scoboare. Batrana se munci cu fel defel de minciuni s o convinga, dar fata nuvoi sa se coboare.

Atunci feciorul de imparat se intrista multtrimese oameni ca sa taie plopul. Bine, dar

plopul era gros cat casa. Dupa ce taiara ozi intreaga, ramase inca putin i ei ziserd :

eSa venim mane, ca sa. trantim pleopulsá luam fatap.

Ei fugira i cerbul veni, and vazii pleopulaproape sa caza, incepü sa linga toata noaptea,Mat il fad' inca atat mai gros.

Oameni imparate§ti venind ziva urmatoare,se minunará cand vazura pleopul Inca atatmai gros.

taiara, 0 nu putura sa-1 taie. Cerbuliara veni i linse 0 se facii Inca pe atat maigros. Oamenii imparatului spusera atunci cumse face plopul mai gros, de nu se da jos fata.

Atunci i imparatul se manie i trimise pefata lui sa o induplece.

Fata de pe plop, daca vazii pe fata im-paratului se -indupleca sä se coboare qi fu

23719 26

Taiarà,

www.dacoromanica.ro

306

dusa acasa la imparat. Feciorul de imparat oprimini cu haine bune §i se incununa cu ea.

Cerbul, daca sitnti din munte ca sora sa semarità cu feciorul imparatului se duce in fie-care seara la poarta imparatului §i ie§ià la poartadeli spuneau cum o duceau.

Ceilalti oameni daca intelesera, pusera intr'oseara catran mult la poarta §i cand veni cerbulsa sune, i se lipi cornul de catran 0-1 prinserade-linjunghiara §i facura cina buna din carnea lui.

Fata nu voi sa manânce §i fu intrebad dece? Ea spuse tot cum se facii, spuse despretatal §i mama bor. Atunci imparatul aduse toaterudele fetei la palatul lui li trecura (vieata)foarte bine.

Cu aceasti ocazie §i. mo§ii vazura noroc,numai nu puteau uita pe fecioru, care se pre-Plcii in cerb §i fu injunghiat.

Din dlonidnii din Megien" P. Papahagi.

www.dacoromanica.ro

ISTRO-ROMANII

www.dacoromanica.ro

HOTUL SCHIMBAT iN CAL

Dumnezeu si cu Sfântul-Petru umblau prinlume si au sosit odata la un han ca sa doarmasi au cerut de mancare si bauturá. and vrurasa porneasca la drum, intrebara pe hangiu,cat au de platit. Hangiul le spuse socoteala.Dumnezeu scoase bani din buzunar si hangiulvazu atunci ca Domnul are multi bani.

Ei plecara in spre padurea prin care tre-buiau sa treaca. Iar hangiul isi lua pusca sicutitul, ca sa-i pandeasca si sa le fura banii,si merse in intampinarea bor.

Dumnezeu stia ce cugeta el si ii zise San-tului Petru: iPetre, pune-i capastrul, . Si atunciacela se schimba in cal; iar Dumnezeu zise :.Petre, incaleca pe el ! ,

Mersera printr'o padure, pe unde se aflà unsuis. Ad niste oameni se munciau grozav :erau sase cai la o caruta si carau scânduri,dar caii nu erau in stare sa. suie acel urcus.Domnul intreba atunci : c Ce va munciti asa?Nu puteti sui sus lemnele celea ? Eu cu acestcalusel mic as putea sui lemnele,.

Ei spuser a. ca aceasta nu ar fi cu putinta,

www.dacoromanica.ro

310

caci qase cai nu pot urca i caii sunt mariiar voi vreti sá camp cu acest calu§el mic alvostru ?,

Domnul zise : cLuati caii vo§tri dela 0110,ei luara. Dumnezeu inhama

acesta trase afara carul cu lemne, in fuga mare.Ei ramasera atunci cu totul minunati, cum

se puteh ca §ase cai mari ai lor s. nu fie instare sa traga, iar el cu acela a§a mic, . infuga mare.

Ei II intrebara ca dad. ar vreh sa li-1 \Tanaca. 1-ar cumpara. Domnul zise: gDe vândut, nuvreau sa-1 vand, dar vi-1 voiu imprumuta pentruun an 0 o zi i jumatate din ceeace v va fislujit ; apoi sa mi-1 dati inapoi,.

Ei fur. multumiti. Cand fu anul i o zi,Domnul cu Sfântul Petru mersera la dan§iiIi intreba : cCalul acesta a fost in stare satraga toate ?

Ei raspunsera gPrietene, el a fost mai tarela tras deck toti ceilalti §ase, i detera Dom-nului partea pe care o merita, in mod cinstit.Dumnezeu vzü c sunt oameni one0i §i nuvru s ia nimic dela dan§ii. Dumnezeu pornicu Sfantul Petru i cu

Mersera sä poposeasca tocmai la femeia ca-lului, iar ea incepii sa li se tangueasca ca bar-batul sau lipseqte de acasa. Domnul ii spuse;(De dud lipsete barbatul?, A trecutun an de dud a plecat,.. cCum a pututplece barbatul tau? Ea raspunse ea tau venitdoi oameni ca sä doarma ad i atunci el a

Ii

Iisa

.

caluhelul

vg

www.dacoromanica.ro

391

vazut ca au multi bani si a vrut sa.-i pandeascä..,0 sa le ia balm,.

gDomnul ii zise : gAi putea, sa-ti recunostibárbatul ?, Ea thspunse : g Dac6. 1-as vedea, 1-asrecunoaste D. Domnul o chema. atunci : gHai cumine, ; si merseth unde era legat caluselul.iar el ii zise: g Priveste, acesta e barbatul taup,

Ea thspunse ca nu e satul ei este un cal.Dumnezeu spuse Sfâniului Petru : gPetre, iaputina tarana si arunca. peste cab . §i dupece arunca pamant peste cal, el se facuusor, precum fusese si mai 'nainte. Dupa ce1-a certat Domnul, iar el 1-a rugat ca sa-1 ierte,fiindca diavolul il ispitise.

Iar Dumnezeu s'a milostivit, fiindca a vazutca e sarac, §i i-a dat 0 bani.

Din I «Jahresberichin de G. Weigand.

www.dacoromanica.ro

FECIORII CU PARUL-DE-AUR

Eu va spun si ce a fost, §i. ce n'a fost. As-cultap bine.

Au fost odata trei mueri §i mergand subfereastra imparatului, una zise :

Daca m'ar lua pe mine de sopa, eu i-anaste un fecior cu caciula de aur.

Si cealalta zise, ca daca ar lua-o pe ea, i-arface un fecior cu pieptar de aur ; iar cea de atreia zise, ca. daca ar lua-o pe ea de nevasta,ea i-ar face doi feciori cu parul de aur.

Iar imparatul zise -

Eu am sa te iau.Si. apoi a luat-o de nevasta.Dupa ce s'a insurat, imparatul s'a dus de-

parte, nu stiu unde, cu sold*. Ao.Cand femeia avii doi feciori cu parul de aur,

soacra ei luà pe cei doi feciori §i puse doi§erpi, iar feciorii ii puse intr'o lada. si. ii detepe apa si. mersera pe rau, la vale, cu apa.

Feciorii sosira la o moara. §i. stapanul moareiafla pe copii in lada, ii scoase afara si luandu-iin brace ii duse nevestei sale :

Na-ti copii ; tu ai unul, eu iti-voiu da

-

www.dacoromanica.ro

313

doi feciori. Si vei creste pe tustrei, n'ai fi asade rea.

Soacra nevestei scrise imparatului ca s'aunascut doi serpi, iar imparatul primi scrisoarea

raspunse ca aceastg afacere sa samana asapang va veni acasa dansul.

Imparatul sosi acasa dupà vreo patrusprezecezile i afla serpii si se intrista. Sotia fugimerse inteun sat, si ram? se acolo.

Feciorii cei cu parul de aur crescura la moaraaceea, iar stapanul i-a numit cvodenia ti, (sca-pati din ap5).

Intr'o zi le dete pasul i feciorii plecará cà-

lare; cand obosira, venira la o casa i intrebadaca Ii lasa sa (karma'.

Femeia de acolo era chiar mama acestorfeciori ; dar feciorii n'au stiut ca e mama kr,dar mama i-a recunoscut pe ei.

Feciorii se arzarä pe pat, mâncara din paine0 se culcarg. Dimineata plecarg la drum 0muma merse cu ei i ajunsera la un han. Adse afla un om care nu era deck impgratul. El

intreba de unde sunt, iar ei zisera, ca delamoara.

Iar imparatul vorbi : voi sunteci ai mei ; euva recunosc dupa par, care este de aur.voi mi yeti spune cum ati trait ? Ei spusera

N detera paine i toti mersera indgrat lamoara. Impgratul intrebä pe stapanul morii :de unde are acesti feciori, iar el ii raspunseca iau venit pe apa, intr'o albie.

Atunci imparatul se duse la palatul sau

Si

si

ii

www.dacoromanica.ro

314

intreba pe mama-sa :. (Cum ti-s'ar pareà dad.te-ar pune cinevh inteo lada i te-ar da pe apa?,

Ea raspunse c ar rnerith sa fie spanzurat.Iar imparatul Ii zise : (Deci, tu ai merith sa

fii spanzuratä, fiindca ai pus feciorii cu párulde aur in lada,.

Fiindca ea fu foarte ru§inata, imparatul oierth i facii masa mare i veselie, aflatfeciorii.

Din I crahresberichto de G. Weigand.

ca

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Pag.

PrefatA VIntroducere VII

Muntenia

Deana Simziana 3Omui de piatrA 33FAt-Frumos cu parul de aur 45Balaural cel cu sapte capetea 65Fata sAraculm cea isteata 74Cotosmanul nAsdrävan 87

Moldova

Povestea lui Harap Alb 105

Basarabia

Legenda despre zidirea lumii 183

Bucovina

Pepe lea 187

Maramures (Tara oasului)

229

Ardeal

Agheran-Viteazul . . 241

Stan Bolovan 260

. . . . . ............

........ .

www.dacoromanica.ro

316

Banat

Poveste din Banat 271

Macedo-Rominii

Dafna 277BarbA-cot si Pa lrnA-om 285Yani Tastrulia (Ivan TurbincA) 293

Megleno-Ronninii

Fecioru care se preach In cerb 303

Istro-Românii

Hotul schimbat in cal 309312Feciorii cu pArul-de-aur

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA SOCECSCRIITORI ROMANI

Biblioteca Socec" Ii propune a publich, intr'oeditie elegantit §i eftinh in acelaq timp, scrierile auto-rilor români, vechi §i contemporani. Poezia, proza

proza §tiintifich, studiile istorice i beletristice,pedagogia i eritica, vor fi cultivate in volurnele acesteibiblioteci ; mai departe: cronicarii, literatura popular*scrierile autorilor decedati ca ale celor in vieatA, etc.,etc. Nu vom face vreo clasificatie exclusivh de §eoalà,§i vom preferh numai talentul, orideunde ar veni.

Au apiirut ping acum din aceasth bibliotecA:

No. I. Carmen Sylva, PovqtileNo. 2. Mircea C. A. Rosetti, Nuvele.No. 3. Poezil populare ale Romani lor (colectia Alec-

sandri), partea I-a Cántece beitraneti.No. 4. Idem, partea 11-a Doine i Hore.No. 5. Const. Negruzzi, Neat& Tinerefelor, Amin-

tiri din Jimmie i Fragmente istorice.No. 6. Vasile Alecsandri, Poezii alese.No. 7. Dimitre Onciul, Din Istoria Romecniei.No. 8. Ion Ghica. Munca, Creditul, Imprumuturile

Statului, (din Convorbiri Economice").No. 9. loan Neculce, 0 seamei de exudate i Cronica.No. 10 §i 11. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei,

cu o notith introductivA, note explicative, un portreto hartä de Miron Nicolescu, membru al Socieatii Geo-grafice Romine.

No. 12 si 13. Poezii populare din toate tinuturileronaftnevi.

Pretul fiec5rui num5r 95 de bani

lite-rarA,,

i

.

.

Pelesului.

www.dacoromanica.ro

Date post:	05-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

BASME · 2018. 3. 13. · atunci descopere bogatia literath al carei pOzitor fusese acesta....

Documents