Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale

Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilorRomânia 2014

1 | România 2014

Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale în rândul tinerilor

Bogdan Ion Country Managing PartnerEY România

Prof. univ. dr. Nicolae IstudorProrector al Academiei de Studii Economice București

Se discută mult despre era informației. Având în vedere cât de vizibili încep să devină antreprenorii și eforturile lor, putem spune că trăim și într-o eră a antreprenoriatului, în care antreprenorii sunt eroii noii generații.

Într-un demers de aprofundare a factorilor cheie în dezvoltarea mediului antreprenorial din România, EY și-a propus în prezentul studiu analiza a doi factori: cultura și educația antreprenorială.

Dacă în studiul nostru Barometrul antreprenoriatului românesc chestionarul este adresat antreprenorilor, în studiul de față cei care ne-au răspuns au fost tineri studenți.

Răspunsurile lor dovedesc că interesul pentru această opțiune de carieră este foarte mare, ceea ce nu poate fi decât o motivație în plus pentru sprijinirea dezvoltării unui ecosistem antreprenorial, astfel încât tinerii să aibă acces la educație specifică, cele mai bune capabilități de cercetare, rețele de oameni de afaceri, instrumente de finanțare și programe care să le dezvolte abilitățile antreprenoriale.

Iniţiativa poate fi considerată cel mai eficient catalizator al progresului, iar expresia acesteia în mediul economic actual este reprezentată de către spiritul antreprenorial. Continuând această logică, importanţa şi impactul antreprenoriatului asupra societăţii contemporane devine evident pentru oricine observă faptul că societăţile mici şi mijlocii, rezultat indiscutabil al fenomenului antreprenorial, reprezintă unul dintre motoarele esenţiale ale economiei mondiale. Şi în România, antreprenoriatul şi efectele sale încep să îşi sporească vizibilitatea în spaţiul public şi să necesite, astfel, o implicare activă din partea tuturor actorilor din societate.

În acest context, noi, Academia de Studii Economice Bucureşti, considerăm că avem datoria să participăm la dezvoltarea educaţiei şi culturii antreprenoriale din România, datorită rolului pe care ni l-am asumat de peste 100 de ani de existență. Ca şi expresie a acestei implicări, prin studiul “Barometrul educaţiei şi culturii antreprenoriale în rândul tinerilor” încercăm, alături de partenerii noştri de la EY, să atragem atenţia asupra celor două componente esențiale ale fenomenului cercetat, respectiv cultura şi educaţia antreprenorială.

Cuvânt înainte


| 2România 2014

Cuprins

Profilul tinerilor din perspectivă antreprenorială

pag. 3 pag. 5

Despre Barometrul educaţiei şi culturii antreprenoriale în rândul tinerilor

pag. 35

Metodologie

pag. 8 pag. 9

Starea culturii antreprenoriale în România din perspectiva antreprenorilor

Starea educaţiei antreprenoriale în România din perspectiva antreprenorilor

pag. 7pag. 6

Generaţia Millenials şi antreprenoriatul

De ce educaţie şi cultura antreprenorială prin intermediul universităţii?

pag. 24pag. 10

Cultura antreprenorială Educaţia antreprenorială

3 | România 2014


Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor, România 2014Profilul tinerilor din perspectivă antreprenorială

consideră lipsa capitalului de început ca fiind cel mai important

obstacol în a deveni antreprenor. 38%

consideră oportun să devină antreprenori după acumularea de experiență

56%dintre tineri consideră auto-împlinirea și punerea în

practică a propriilor idei ca fiind motivația principală pentru a deveni antreprenor

52%

dintre tinerii respondenți ar prefera să fie antreprenori și nu manageri57%

Ion Țiriac, cel mai cunoscut antreprenor român în rândul tinerilor

Totuși, dacă ar începe o afacere, procentul cel mai mare de respondenți (25%) ar utiliza fondurile europene ca și capital de început

sunt dispuși să își asume riscuri86%

au cel puțin un antreprenor în cercul de cunoștințe din afara familiei

82%

sunt dispuși să muncească din greu pentru ceea ce își doresc să obțină97%

Ideea afacerii este cel mai important factor pentru succesul afacerii.

Bill Gates, cel mai cunoscut antreprenor străin în rândul tinerilor

au dat o mână de ajutor într-o firmă antreprenorială, cea din familie sau

din cercul de cunoștințe51%

au un antreprenor în familie

56%

52% dintre tinerii respondenți vor să înceapă propria afacere în următorii 2 ani

Sunt tânăr. Sunt dispus să muncesc din greu și să îmi asum riscuri pentru a obține ceea ce îmi doresc

consideră viziunea cea mai importantă calitate a unui antreprenor de succes

58%

Prima ediţie a Barometrului culturii și educației antreprenoriale în rândul tinerilor, România 2014 indică faptul că studenții români ar prefera într-o măsură mai mare să fie antreprenori și nu angajați la finalizarea studiilor (57%), iar majoritatea și-ar dori să înceapă propria afacere în următorii 2 ani (52%). Ne referim în principal la studenții în an terminal de facultăți cu profil economic.

Aceste răspunsuri subliniază importanța încurajării antreprenoriatului ca alegere valoroasă şi respectată de carieră. Astfel, cei care iau în calcul calea antreprenoriatului trebuie să simtă că nu sunt stigmatizaţi în urma unui eșec.

De asemenea, tinerii care iau în considerare calea antreprenoriatului au nevoie de educație antreprenorială continuă realizată prin cursuri specifice, ca și prin expunerea la povești de succes și la practica antreprenorială, inclusiv în mediul universitar.

Vreau să am propria afacerePrefer să fiu antreprenor și nu manager

Sunt dispus să îmi asum riscuri

Expunerea la antreprenoriat

Capitalul de început

Când?

Sunt dispus să muncesc din greu

De ce antreprenori?

Factorii succesului

Cei mai cunoscuți antreprenori în rândul tinerilor


| 4România 2014

Educația antreprenorială

Cultura antreprenorială

Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor, România 2014

I N F O G R A F I C

44%dintre studenții intervievați consideră că universitatea îi pregătește într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori

52%dintre tineri sunt interesați de începerea unei afaceri în următorii 2 ani.

38%dintre tinerii studenți români consideră că educația și pregătirea antreprenorială s-au îmbunătățit într-o oarecare măsură în ultimul an în universitatea lor

48%dintre tinerii studenți respondenți au luat contact cu prelegerile profesioniștilor din domeniul studiat

47%din tinerii studenți respondenți cred că antreprenoriatul este susținut de mentalitățile românești

Fondurile europene - sursa principală de capital pentru afacerea ta

Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor

3%

2%

19%

20%

56%

Imediat după terminarea facultății

După acumularea de experiență în muncă

În timpul facultății

Altă variantă

În timpul liceului

30% 40% 50% 60%20%10%0%

E mai bine să începi propria afacere:

Top 3 obstacole pentru a începe propria afacere:


Cum crezi că este perceput eşecul în afaceri în România?

20%

25%

15%

10%

5%

0%Este un prilej de învățare

Indică lipsa abilităților necesare

Este un eșec în carieră

Este o barieră pentru

viitoarele proiecte de

afaceri

Nu mă pot pronunța

Nu are nici un impact asupra

viitoarelor proiecte de

afaceri

22%21% 20% 19%

12%

6%

Top 3 măsuri prin care ar putea susţine universitatea dezvoltarea spiritului antreprenorial

Simulări de tipul: creează și administrează propria afacere

Cursuri de educație antreprenorială

Internship-uri în companii antreprenoriale

Lipsa capitalului de început38%Teama de eșec16%

Top 3 motive pentru a începe propria afacere:

Autoîmplinire, posibilitatea de a pune în practică propriile idei

52%Independența26%

Perspectiva unor venituri suplimentare13% Situație economică incertă15%

5 | România 2014


Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor este o cercetare ce măsoară percepţiile tinerilor asupra antreprenoriatului, educației și culturii antreprenoriale din România. Studiul se află la prima ediție și s-a desprins din studiul anual EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc ca o cercetare în detaliu a subiectului educației și culturii antreprenoriale.

Studiul EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc se axează pe analiza a cinci piloni fundamentali în antreprenoriat: cultură antreprenorială, acces la finanţare, reglementare şi impozitare, educaţie şi formare şi sprijin coordonat.

Analiza din perspectiva tinerilor a doi piloni din cei cinci: cultura și educația antreprenorială s-a impus ca o consecință firească a concluziilor referitoare la stadiul acestor piloni din perspectiva antreprenorilor români, din cadrul ultimelor două ediții ale studiului EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc.

Cercetarea a fost realizată în perioada 3 – 29 iunie 2014, în rândul studenților din universitățile din România aflați în an terminal, pe un eșantion de 765 studenți.

Despre Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor

Respondenţii provin din universităţile: Academia de Studii Economice București, Universitatea București, Universitatea Politehnică București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea din Pitești, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Majoritatea răspunsurilor a fost colectată de la studenții din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, aceasta fiind şi partenerul EY în realizarea barometrului.

Această cercetare este prima inițiativă care studiază aspectele educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor în România și reprezintă un punct de plecare în studiul acestui aspect.

Datele au fost colectate pe baza unui chestionar online găzduit pe serverul EY. Metoda a fost preferată, chiar dacă nu asigură reprezentativitate din punct de vedere statistic, datorită caracteristicilor colectivităţii de interes şi în special datorită resurselor disponibile.


| 6România 2014

Cadrul de dezvoltare a antreprenoriatului: cei cinci piloni care facilitează antreprenoriatul

Accesul la finanţare de tip• S e e d• Start-up• Expansiune• Capital de creştere

Reglementare şi impozitare• Facilităţi fiscale• Cât de uşor se începe o afacere• Legislaţie şi politici publice care

susţin antreprenoriatul

Educaţie şi formare• Educaţie pre-universitară• Educaţie universitară• Cursuri antreprenoriale specifice• Educaţie informală/învăţare continuă

Cultura antreprenorială• Toleranţă la risc şi eşec• Preferinţă pentru a fi propriul stăpân

şi a acţiona pe cont propriu• Cultura inovaţiei şi a cercetării• Aprecierea bunăstării create prin

forţe proprii

S prij in coordonat Mentori, asociaţii şi cluburi de antreprenoriIncubatoare de afaceri, parcuri şi centre de afaceri

Abordarea noastră se bazează pe:• Opiniile tinerilor privind educația și cultura antreprenorială

ca factori facilitatori specifici dezvoltării unui mediu antreprenoriali

• Indicatori economici şi sociali cantitativi

• Bune practici identificate în alte ţări care s-au demonstrat eficiente în dezvoltarea antreprenoriatului şi care ar putea fi adaptate şi în România.

Despre Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românescStudiul “Antreprenorii vorbesc” este un barometru anual ce măsoară percepţiile asupra antreprenoriatului din România.

Barometrul, aflat la a doua ediţie în 2014, exprimă într-o manieră directă problemele, aşteptările şi nevoile întreprinzătorilor români, bazându-se pe o analiză calitativă şi cantitativă a mediului antreprenorial românesc.

Barometru “Antreprenorii vorbesc” reproduce o iniţiativă globală a EY, G20 Entrepreneurship Barometer 2013, ce analizează în mod individual şi colectiv ecosistemul antreprenorial din ţările G20: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Marea Britanie, Statele Unite şi Uniunea Europeană.

7 | România 2014


De ce educație și cultură antreprenorială prin intermediul universității?

Crearea și creșterea de afaceri noi stau la baza inovației și a creșterii economice. Viteza cu care aceste afaceri sunt create și dispar, cresc sau descresc reprezintă ceea ce economiștii numesc dinamism economic, factor critic pentru îmbunătățirea standardului de viață.

Printre factorii care pot susține acest dinamism se află cultura și educația antreprenorială. De asemenea, ambele pot fi influențate în mod critic prin educația universitară. Știm deja faptul că universitățile au un impact economic important prin educație și cercetare.

Conform unui studiu1 al Fundației Kauffman, absolvenții universității Massachusetts Institute of Technology au creat 25.800 de companii active ce angajează 3,3 milioane de persoane și generează venituri anuale de 2 trilioane USD, ceea ce echivalează cu produsul intern brut al celei de a 11-a economii a lumii.

Dar, pentru a susține creșterea economică prin antreprenoriat, universitățile trebuie să creeze în cadrul lor un mediu cultural propice antreprenoriatului, prin programe, cursuri, competiții, relații cu investitori și oameni de afaceri etc.

Universitățile concentrate pe antreprenoriat, tehnologie și cercetare au un impact dramatic asupra economiilor din care fac parte, prin ecosistemul antreprenorial creat în aceste universități, startup-urile create de studenți și spinoff-urile desprinse din cercetarea universitară.

1 Entrepreneurial Impact: The Role of MIT, 2009, Fundația Kauffman


| 8România 2014

Generația Millenials și antreprenoriatulDoar 11% dintre firmele active în România sunt deținute de tineri până în 29 de ani

Generația Millenials este noua generație (definită de cercetători ca fiind populația născută între 1980 și începutul anilor 2000), care vine cu un paradox în ceea ce privește antreprenoriatul. Pe de o parte, cei din această generație sunt cea mai educată generație de până acum și au avut expunere la antreprenoriat: în străinătate, ca și la noi, au devenit populare poveștile de succes ale unor antreprenori ca Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, sau copii care au devenit deja antreprenori înainte să meargă la școală.

Pe de altă parte, această generație a traversat marea recesiune care și-a făcut simțită primele semne și în România începând cu sfârșitul anului 2008. Din această cauză, această generație se confruntă cu perspective negative de carieră.

În acest context și în lipsa unei creșteri economice accelerate, numărul de firme noi este în scădere în România. Dacă ne uităm numai la primele 10 luni din 2014, comparativ cu aceeași perioadă din 2013, numărul de firme înmatriculate a scăzut cu 20%, în timp ce numărul SRL-urilor create a scăzut cu 6%.

Și nu doar în România. Chiar și în țara considerată cea mai antreprenorială din lume, Statele Unite, rata de creare de companii noi a scăzut în ultimele decade. Conform Brookings Institution, citat de Forbes, și în Silicon Valley se înființează din ce în ce mai puține firme. În Statele Unite, numărul startup-urilor a scăzut cu aproape 28% între 1977 și 2011, conform Census Bureau.

Explicații pentru starea de fapt existentă în România sunt multe și diferite de cele referitoare la situația din SUA, printre care aversiunea scăzută față de risc, o cultură neprietenoasă cu antreprenorii, o economie cu rate mici de creștere, lipsa capitalului de început și lipsa educației antreprenoriale.

160,000

140,000

120,000

100,000

80,000

60,000

40,000

20,000

02009 2010

Toate tipurile de înmatriculări SRL-uri nou create

2011 2012 2013 E20142008

Evoluția înmatriculărilor de firme în România, 2008-2014

Rata antreprenorială pentru persoanele între 20-34 de ani, SUA

35%

30%

25%

1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996

Sursa: Calcule EY, ONRC

Sursa: Kauffman Foundation – Kauffman Index of Entrepreneurial Activity

9 | România 2014


Starea culturii antreprenoriale în România din perspectiva antreprenorilorPentru a încuraja antreprenoriatul, acesta trebuie perceput ca o alegere valoroasă şi respectată de carieră, iar cei care iau în calcul calea antreprenoriatului trebuie să simtă că nu sunt stigmatizaţi în cazul unui eșec.

Aceste două aspecte foarte importante în dezvoltarea antreprenoriatului aparțin de cultura antreprenorială din societatea românească, construită inclusiv prin educația universitară.

59% dintre antreprenorii respondenţi în cadrul Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românec 2013 consideră că mentalităţile şi valorile româneşti nu susţin antreprenoriatul, faţă de 43% dintre antreprenorii din Uniunea Europeană şi 29% dintre respondenţii ţărilor G20.

Dacă luăm în considerare răspunsurile celor care consideră că România are o cultură pozitivă pentru antreprenori (35%), doar antreprenorii din Italia, Franţa şi Japonia sunt mai puţin optimişti în această privinţă.

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Sunt parțial sau

total de acord

35%


6%

Dezaprob parțial

sau total 59%

Este antreprenoriatul susţinut de mentalităţile şi valorile tipic româneşti?


| 10România 2014

Starea educației antreprenoriale în România din perspectiva antreprenorilor

Există o relaţie directă între investiţia în educaţie şi creşterea Produsului Intern Brut al oricărei economii. Ceea ce ar trebui să fie cu atât mai adevărat cu cât această educaţie este orientată şi spre dezvoltarea cunoştinţelor, aspiraţiilor şi atitudinilor necesare unui antreprenor, construite inclusiv prin educația universitară.

Singura percepţie net pozitivă a antreprenorilor români care au răspuns în studiul Antreprenorii vorbesc în acest an este aceea legată de educaţie. Conform barometrului, educaţia

antreprenorială s-a îmbunătăţit în ultimul an în România, cu 58% dintre antreprenori susţinând această percepţie.

Impresia pozitivă asupra educaţiei antreprenoriale este aceeaşi şi segmentată pe vârste, cu un procent mai mare totuşi la antreprenorii tineri (sub 40 de ani).

Cu toate acestea, comparativ cu ceea ce se realizează în domeniul educației antreprenoriale în alte țări, România are încă mulți pași de parcurs.

< 40 de ani

> 40 de ani

6% 24% 70%

8%51%22%20%

0% 20%

S-a deteriorat A rămas neschimbată

S-a îmbunătățit Nu mă pot pronunța

40% 60% 80% 100%

Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România? În funcţie de vârsta respondenţilor


11 | România 2014


Educație antreprenorială

Există o relaţie directă întreinvestiţia în educaţie şi creşterea Produsului Intern Brut. Ceea ce ar trebui să fie cu atât mai adevărat cu cât această educaţie este orientată şi spre dezvoltarea cunoştinţelor, aspiraţiilor şi atitudinilor necesare unui antreprenor.

| 12România 2014

Educație antreprenorială

58%dintre antreprenori consideră că educaţia antreprenorială s-a îmbunătăţit în ultimul an

Percepția antreprenorilor asupra educației antreprenoriale în RomâniaSingura percepţie net pozitivă a antreprenorilor români care au răspuns în studiul Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013 este aceea legată de educaţie. Conform barometrului, educaţia antreprenorială s-a îmbunătăţit în 2013 în România, cu 58% dintre antreprenori susţinând această percepţie.

Impresia pozitivă asupra educaţiei antreprenoriale este aceeaşi şi segmentată pe vârste, cu un procent mai mare în cazul antreprenorilor tineri (sub 40 de ani).

Când ne referim la educaţia antreprenorială, trebuie să avem în vedere nu doar educaţia formală, foarte importantă de altfel – administrarea afacerilor, marketing, vânzări, resurse umane, comunicare şi PR, finanţe – dar şi intrarea în contact cu modele antreprenoriale.

De aceea, educaţia antreprenorială este diferită față de educaţia tradiţională academică şi presupune sădirea unor aspiraţii şi atitudini unice antreprenorilor, care nu se pot dezvolta decât prin contactul cu poveştile antreprenoriale de succes şi prin contactul cu antreprenori care au reuşit. Dar, la fel de important, tinerii trebuie să înţeleagă nu doar o interpretare romanţată a antreprenoriatului, ci şi aspectele negative ale începerii unei afaceri.

”Mi-a fost foarte greu la început, pentru că nu aveam educaţie antreprenorială solidă, excelam mai ales la operaţiuni şi la logica IT. Dacă ar fi să aleg cea mai bună măsură care ar trebui luată pentru sprijinirea antreprenorilor, aceasta este pregătirea antreprenorilor în administrarea afacerilor, vânzări, marketing, finanţe.


5%

Au rămas neschimbate

23%

S-au deteriorat

14%

S-au îmbunătățit

58%

< 40 de ani

> 40 de ani

6% 24% 70%

8%51%22%20%

0% 20%

S-a deteriorat A rămas neschimbată

S-a îmbunătățit Nu mă pot pronunța

40% 60% 80% 100%

Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România?

Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România? În funcţie de vârsta respondenţilor

Educaţia în toate aceste domenii este crucială. Nu este suficient ca antreprenorii să fie ajutaţi cu fonduri”.

Bogdan Tudor a început să fie interesat de calculatoare din şcoala generală. În 2005, a creat compania Class IT, iar din 2011, și-a extins afacerea în Statele Unite ale Americii.

Sursa: EY Antreprenorii vorbescSursa: EY Antreprenorii vorbesc

13 | România 2014


Percepția antreprenorilor asupra educației antreprenoriale în România

Programele specifice de educaţie antreprenorială şi şcolile de business (56% dintre răspunsuri) sunt cele mai importante forme de educaţie pentru îmbunătăţirea percepţiei antreprenoriatului ca opțiune de carieră. În acelaşi timp, promovarea poveştilor de succes (18%) ale antreprenorilor, la fel ca şi programele de mentorat (18%) nu sunt percepute ca fiind la fel de importante. Măsura care a întrunit cele mai puţine răspunsuri ţine de eforturile statului pentru educarea antreprenorilor, cu doar 8% dintre opţiuni.

Comparând cu antreprenorii din alte ţări suntem printre ultimii care văd potenţialul poveştilor de succes în educaţia antreprenorială şi suntem primii după importanţa percepută a educaţiei formale de tip terţiar.

Acest ultim tip de educaţie ar putea fi susţinut cel mai bine prin măsuri guvernamentale, ţinând cont de faptul că universităţile din România sunt preponderent “de stat”. Cu toate acestea, întrebaţi care ar fi forma de susţinere cea mai eficientă oferită de guvern, niciun antreprenor nu a ales educaţia, ci scheme de creditare, garanţii pentru credite şi programe pentru start-up-uri.

Efectul promovării poveştilor de succes ale antreprenorilor către studenţi pentru îmbunătăţirea percepţiei antreprenoriatului ca opţiune de carieră

Efectul programelor specifice în universităţi/şcoli de business asupra percepţiei antreprenoriatului ca opţiune de carieră

Media țărilor G20

0%

10%

20%

30%29%

Ara

bia

Saud

ită

Afric

a de

Sud

Chin

a

Cana

da

Core

ea d

e Su

d

Aust

ralia

Mar

ea B

ritan

ie

Turc

ia UE

Japo

nia

Germ

ania

Indo

nezi

a

Rusi

a

Fran

ța

Arg

entin

a

Indi

a

Italia

Mex

ic

Stat

ele

Uni

te

Braz

ilia

Rom

ânia

40%

50%

60%

0%

10%

20%

30% 29%Media țărilor G20

Braz

ilia

Rom

ânia

Core

ea d

e Su

d

Chin

a

Ara

bia

Saud

ită

Indo

nezi

a

Italia

Germ

ania

Turc

ia

Japo

nia

Rusi

a

Stat

ele

Uni

te

Mex

ic UE

Fran

ța

Indi

a

Arg

entin

a

Mar

ea B

ritan

ie

Aust

ralia

Cana

da

Afric

a de

Sud

40%45%

35%

25%

15%

5%

50%

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc şi EY G20 Entrepreneurship Barometer


| 1 4România 2014

Odată devenit antreprenor, pe lângă poveştile de succes şi educaţia formală, capătă cea mai mare importanţă sfaturile oferite din experienţa personală de antreprenori deja maturi, care au întâlnit şi depăşit obstacole mentale, operaţionale, financiare tipice drumului de antreprenor.

80% dintre antreprenorii întrebaţi în sondaj au răspuns că oferă astfel de sfaturi şi mentorează alţi antreprenori într-un cadru informal sau formal. De asemenea, cei mai mulţi antreprenori intervievaţi direct au declarat că oferă mentorat într-un cadru informal şi formal. Mulţi dintre aceştia sunt prezenţi la atelierele şi programele Romanian Business Leaders şi în cadrul programului organizaţiei pentru tineri Junior Achievement, filiala România.

De asemenea, cei care activează ca business angels mentorează afacerile în care au investit. Cei mai mulţi încearcă să îi inspire şi pe cei din jurul lor să îşi asume riscul de a lucra pe cont propriu.

Pe lângă mentoratul direct oferit în acest tip de organizaţii sau cunoscuţilor/prietenilor, sunt foarte importante pentru antreprenorii cu start-up-uri întâlnirile informale în cadrul cluburilor de antreprenori sau reţelelor de antreprenori, unde au acces la informaţie specializată atunci când au cea mai mare nevoie de ea.

Incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri ar trebui să ofere şi ele, în pachetul de servicii, know-how şi mentorat.

Ca antreprenor cu experienţă, oferiţi training/coaching/mentorat tinerilor sau antreprenorilor aflaţi la început de drum?


N u 20%

Da, într-un cadru

organizat 23%

Da, într-un cadru

informal 57%

“Fac mentorat, pentru că aceasta este cultura deprinsă încă devreme în cariera mea profesională. Eu însumi sunt produsul mentoratului unor oameni de afaceri din Germania, Elveţia, Austria, cu care am luat contact în perioada de formare. Acum am 10 companii în care am investit şi, pe lângă partea operaţională, în fiecare zi conversaţia cu cei care le conduc se concentrează asupra mentoratului. Câteodată, comunicarea noastră înseamnă 20% operaţional şi 80% împărtăşirea experienţelor de business din trecut şi lecţii învăţate în timp”.

Omul de afaceri Ion Sturza a părăsit grupul Rompetrol în septembrie 2009, pentru a crea fondul de investiţii Greenlight Invest, transformat ulterior în Fribourg Capital, fond specializat în investiţii de tip private equity şi venture capital. În decembrie 2013, Ion Sturza a inaugurat la Cluj prima fază a parcului tehnologic Liberty şi acceleratorul de afaceri Spherik.

8 0 %dintre antreprenorii români mentorează întreprinzători aflaţi la început de drum

Percepția antreprenorilor asupra educației antreprenoriale în România - Mentorat

15 | România 2014


Universitățile ca promotoare ale antreprenoriatului4 lecții de internalizat și aplicat

Ideea predării antreprenoriatului a apărut în 1947, când Universitatea Harvard a început să ofere un curs în “întreprinderi noi” pentru veterani. Domeniul predării antreprenoriatului s-a standardizat ca element în programă în anii ‘80 și s-a dezvoltat apoi rapid.

În acest moment, antreprenoriatul este unul dintre domeniile de studiu cu cea mai mare rată de creștere. Dacă în 1975, la nivelul universităților din Statele Unite se ofereau aproximativ 100 de programe și specializări în acest domeniu, în 2006, numărul lor depășea 500, iar numărul cursurilor în antreprenoriat a depășit 5.000 în 2008.

În Era Informației, când progresul și bunăstarea sunt din ce în ce mai mult produsul gândirii, cât de pregătite sunt universitățile românești sau străine, depozitarele cunoașterii, pentru a susține această schimbare? Cât de bine înțeleg și incubează start-upuri? Dacă nu sunt pregătite, cum pot fi ajutate?

Conform Fundației Kauffman, cea mai importantă fundație la nivelul Statelor Unite și la nivel mondial care susține antreprenoriatul, pentru a deveni o universitate ce susține antreprenoriatul este nevoie de 4 ingrediente. Acestea sunt cele patru concluzii cele mai importante desprinse din programul lansat de Fundație în 2003 pentru încurajarea dezvoltării unor universități antreprenoriale, The Kauffman Campuses Initiative:

Toate facultățile universității trebuie implicate de la început în proces: discuțiile pe marginea antreprenoriatului în care au fost implicați încă de la început angajații tuturor facultăților au fost extrem de importante în implementarea noilor programe dedicate antreprenoriatului și au reprezentat un factor decisiv în schimbarea culturală în cadrul universităților, aceea de a promova antreprenoriatul.

Asigurați susținerea din partea liderilor universității. Ajutorul venit din partea liderilor universității este subliniat de multe universități participante la programul Kauffman Campuses Initiative, pentru suport financiar și pentru a asigura implementarea programelor antreprenoriale în toate facultățile universității respective.

Faceți antreprenoriatul vizibil! Multe universități participante din programul The Kauffman Campuses Initiative au aplicat principiul antreprenoriatul ubicuu și omniprezent, organizând evenimente despre antreprenoriat care au implicat întreaga universitate.

Facultățile și catedrele să poată defini antreprenoriatul conform nevoilor și aplicabilității proprii. Această definiție trebuie să fie aplicabilă disciplinei respective și misiunii facultății, până la nivel de catedră.

| 16România 2014

44%dintre studenții intervievați consideră că universitatea îi pregătește într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori

Universitatea antreprenorialăUniversitățile ca fabrici producătoare nu doar de profesioniști, ci și de antreprenori

Așa cum sunt companii antreprenoriale, există și universități antreprenoriale. Universitățile pot fi antreprenoriale din cel puțin trei puncte de vedere: în primul rând, prin predarea de cursuri introductive sau avansate despre antreprenoriat și cursuri care construiesc abilitățile necesare unui bun antreprenor (de la finanțe și până la marketing). În al doilea rând, universitățile pot fi antreprenoriale prin realizarea unui sistem de activități co-curriculare care sprijină antreprenoriatul (competiții de idei de business, competiții de planuri de afaceri, incubatoare, stagii de practică etc). În al treilea rând, universitatea antreprenorială își schimbă ea însăși abordarea în una antreprenorială, adaptându-se foarte rapid la nevoile pieței muncii și la nevoile de formare mereu în schimbare ale studenților.

Universitățile sunt cruciale pentru dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial, din care fac parte și investitorii de capital de risc, organizațiile specializate în susținerea antreprenorilor, incubatoare și o bază de specialiști calificați.

Importanța universităților în crearea unui mediu antreprenorial nu poate fi negată, dacă se ia în considerare, de exemplu, Silicon Valley și rolul crucial al Universității Stanford în crearea contextului antreprenorial atât de eficient din Valley.

Și acest rol nu se limitează la crearea abilităților de a scrie un plan de afaceri, marketing sau finanțe sau alt gen de cursuri. Deși acestea sunt la fel de importante, universitățile antreprenoriale transferă mai mult decât aceste informații, devenind o fabrică de antreprenori. De exemplu, în Statele Unite, în 2006, din 1.250 de incubatoare de afaceri, o treime erau organizate în cadrul universităților, generând startup-uri și afaceri pentru economia reală.

În România, tinerii studenți consideră că facultatea îi pregătește într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori (44%).

Acest răspuns indică faptul că s-au făcut pași în susținerea antreprenoriatului în universitățile românești, dar mai sunt încă mulți de parcurs în acest sens. Nu există o singură soluție în transformarea într-o universitate antreprenorială, tocmai pentru că acest tip de educație nu este de aceeași natură ca materiile teoretice clasice. Pentru a avea succes, acest tip de educație trebuie să implice comunitatea, investitorii, mentorii și alți oameni de afaceri și trebuie să creeze un ecosistem în adevăratul sens al cuvântului, adică un sistem permeabil la modificări în așteptările studenților, modificări în economie și nevoile comunității.

Într-o mare măsură

28% Într-o mică măsură

28%

Mediu 44%


În ce măsură consideri că facultatea pe care o urmezi te pregăteşte pentru a deveni antreprenor?


Prin ce măsuri ar putea susţine universitatea dezvoltarea spiritului antreprenorial?

Simulări de tipul: creează și administrează

propria afacere

Cursuri de educație antreprenorială

Internship-uri în companii antreprenoriale

Întâlniri și workshop-uri cu antreprenori și aflarea

poveștilor lor de succes

Incubatoare/acceleratoare de afaceri

Programe de training dedicate unor industrii

Concursuri de business plans și pitching cu business

angels și alte tipuri de investitori

0% 5% 10% 15% 20%

11%

11%

13%

17%

13%

17%

18%

1 7 | România 2014


Universitatea antreprenorialăUniversitatea incubator al antreprenoriatului

Cum se pot transforma universitățile în “incubatoare” ale antreprenoriatului? Prin programe de mentorat, competiții de planuri de afaceri, incubatoare și acceleratoare de afaceri, cursuri despre antreprenoriat pentru studenți ca și pentru membrii facultăților și ore centrate pe proiecte care crează echipe interdisciplinare, care rafinează planuri de afaceri și planuri de comercializare.

Unele universități au implementat aceste practici în mod structurat, altele au lăsat ca ele să se dezvolte organic, unele utilizează mai ales resurse interne, altele se axează pe resurse externe.

Cu toate aceste diferențe, există câteva elemente comune ale abordării universităților antreprenoriale, conform Fundației Kauffman:

• Cursuri despre antreprenoriat• Activități co-curriculare, precum stagii de practică,

prezentări ale lectorilor din exteriorul facultății, cluburi• Programe intensive, precum incubatoare și

acceleratoare de afaceri pentru antreprenori în devenire

• Competiții de planuri de afaceri și evenimente al căror scop este să crească interesul asupra antreprenoriatului

• Programe de networking prin care studenții să creeze legături cu mentori, alți studenți și potențiali investitori

Structură

Focus extern

Focus intern și extern

Focus intern

Dezvoltare structurată vs laissez-faire

Focu

s in

tern

vs

exte

rn în

obț

iner

ea d

e re

surs

e

Laissez-faire

Sursa: Fundația Kauffman

HarvardStanford

Berkeley

University of North Carolina M I T

University of Utah

University of Arizona

University of Maryland


| 1 8România 2014

Bune practici în educația antreprenorială Universitatea Washington, SUA

Exemple din plaja largă de programe co-curriculare de învățare experienţială antreprenorială oferite de Universitatea Washington studenților1: 1. IDEA (Innovation, Discovery, Experience, Action) -

program de pre-orientare pentru noii studenţi prin care aceştia sunt familiarizaţi cu noţiuni antreprenoriale şi programe antreprenoriale existente în campus.

2. Numeroase cluburi şi grupuri de antreprenoriat - destinate studenţilor din orice an și de la orice facultate.

3. StEP (The Student Entrepreneurial Program) - program ce oferă suport studenţilor care deţin o afacere în interiorul campusurilor studenţești, ca de exemplu: servicii de spălătorie, îmbrăcăminte, servicii de mutare şi depozitare, magazin de biciclete, închirieri de aparate şi altele (program destinat tuturor studenţilor).

4. The Skandalaris Center Internship Program - program care coordonează peste 50 de start-up-uri şi companii în stadiu de creștere (program destinat studenţilor din toţi anii).

5. IdeaBounce - website și serie de evenimente de pitching competitiv și de realizare a unor conexiuni între membrii echipelor și mentori (toți studenţii universității).

6. Coffee with the Experts – evenimente care facilitează discuţii scurte cu antreprenori, investitori şi furnizori de servicii (toți studenţii universității).

7. The Skandalaris Entrepreneurial Skills Series - zece cursuri fără credite pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale, care includ cursuri de formare, discuţii în panel cu antreprenorii şi o recepție de final de serie de cursuri (toți studenţii universității).

8. The Olin Cup Competition - competiţie pentru business-uri noi, în cadrul căreia s-a investit aproape 1 milion USD (toți studenţii universității).

9. The YouthBridge Social Enterprise Competition - competiţie de antreprenoriat social care a premiat start-up-uri sociale prin oferirea de subvenţii totale de peste 1 milion USD.

10. The Skandalaris Student Venture Fund - program prin care se oferă până la 250.000 USD studenţilor pentru a investi în start-up-uri şi în achiziții de tip private equity (studenţii NBA-ului Olin Business School).

11. The Kauffman Pathway in Life Science Entrepreneurship Program - colaborare între mai multe şcoli ce oferă cursuri despre antreprenoriat și pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale pentru tinerii oameni de știință cu potențial (doctoranzi, studenți în biologie și biomedicină).

12. The BALSA Group - grup universitar care oferă consultanţă firmelor de tip start-up, dar şi altor firme.

1 Entrepreneurship Education Comes Of Age On Campus, Fundația Kauffman

1 9 | România 2014

3 8 %dintre tinerii studenți români consideră că educația și pregătirea antreprenorială s-au îmbunătățit într-o oarecare măsură în ultimul an în universitatea lor

Ce conține educația antreprenorială ca programă de învățământ

În programa de învățământ, pe lângă discipline tradiționale ca marketing, HR, IT, contabilitate, finanțe, management etc, în universitățile antreprenoriale se găsesc cursurile:

• Introducere în antrepreneoriat• Dezvoltarea unui plan de afaceri• Finanțarea unui afaceri mici• Aspecte legale ale unei afaceri mici• Studii de caz în afaceri mici• Conducerea companiilor cu rată mare de creștere.

Consideri că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în universitatea ta?

Educația antreprenorială în universitate începe cu expunerea cât mai multor studenți la ideea de antreprenoriat (riscul asociat, cum să identifici oportunități, inovația ca abilitate esențială). Acest tip de expunere nu are rolul de a transforma studenții în antreprenori, ci de a-i ajuta să evalueze dacă vor sau nu să devină antreprenori.

După acești primi pași, cei care consideră că vor să devină antreprenori se pot implica în activități precum cea a incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri.


3%

4%

7%

25%

23%

38%

Nici nu s-a îmbunătățit, nici nu s-a deteriorat

A cunoscut o oarecare îmbunătățire


S-a îmbunătățit considerabil

A cunoscut o oarecare deteriorare

S-a deteriorat considerabil

40%35%30%25%20%15%10%5%0%

| 2 0România 2014

4 8 %dintre tinerii studenți respondenți au luat contact cu prelegerile profesioniștilor din domeniul studiat

Implicarea comunității

Dincolo de expunerea la subiectul teoretic, antreprenoriatul, ca subiect prin excelență practic, depinde și de interacțiunea cu aspecte ale vieții reale și cu membri ai comunității precum mentori, investitori, potențiali clienți și furnizori.

De aceea, implicarea comunității în Universități este extrem de importantă pentru eficiența educației antreprenoriale și pentru crearea unui ecosistem antreprenorial în mediul academic.

În crearea acestei legături cu comunitatea, conform Entrepreneurship Education Comes of Age on Campus, trebuie avute în vedere patru elemente:

La cursuri şi seminarii au fost prezenţi profesionişti cu expertiză practică în domeniul studiat ca invitaţi/lectori externi?

Rețele de mentori – scopul este conectarea oamenilor de afaceri cu tinerele talente ale noii generații

Rețele de finanțare – scopul este exersarea căutării de investitori și chiar obținerea de finanțare

Concursuri de idei și afaceri – care să devină evenimente ale întregii comunități, nu doar ale universității

Parteneriate post-absolvire – după absolvire, universitățile nu pot întrerupe brusc sprijinul acordat tinerilor antreprenori, ci aceștia trebuie să aibă în continuare acces la o serie de resurse, precum rețeaua de mentori.


NU42%

Nu știu10%

DA48%

2 1 | România 2014

8 1 %dintre tinerii studenți respondenți consideră foarte importantă prezența unui incubator în universitatea lor

Incubatoare și acceleratoare de afaceri în universități

81% dintre studenții respondenți consideră foarte importantă pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale prezența unui accelerator sau incubator de afaceri în universitate. Cu toate acestea, 51% dintre respondenți nu știu dacă există unul în universitatea pe care o urmează.

În România, funcționează câteva incubatoare de afaceri în cadrul universităților, dar cu rezultate mai puțin cunoscute referitoare la companiile incubate.

Există un incubator / accelerator de afaceri în Universitatea pe care o urmezi?

Cât de importantă consideri că este prezenţa unui incubator/ accelerator de afaceri în cadrul universităţii pentru dezvoltarea spiritului întreprinzător?

“Multe incubatoare şi acceleratoare de business în România, din păcate, funcţionează ca afaceri de real-estate, adică avem nişte spaţii şi încercăm să le valorificăm oferind posibile avantaje pentru antreprenorii aflați la început de drum. Dar nu este suficient. Un incubator sau un accelerator trebuie să ofere şi elemente de networking, finanţare, mentorat şi educaţie antreprenorială”.

Marius Ghenea, antreprenor în serie (Flamingo, Flanco, FIT, accessNET, Idilis, PCfun.ro) şi business angel.

Da12%

Nu știu7%

Neutră9%

Neimportantă sau puțin importantă

3%

Foarte importantă și importantă

81%

Nu știu51%

N u 37%



| 2 2România 2014

Sursa: INSSE

Inovație și cercetare în UniversitățiDoar 21% dintre cheltuielile din fonduri publice pentru cercetare au ajuns în învățământul superior în 2013

O sursă importantă de start-up-uri cu potențial în economiile cu universități antreprenoriale o reprezintă spinoff-urile din Universități, care ajung să comercializeze produse rezultate ale cercetării, după ce se desprind de Universități. Tocmai pentru că multe dintre inovațiile realizate în cadrul universităților nu ajung să fie comercializate, s-a dezvoltat acest sistem spinoff, prin care studenții devin antreprenori prin utilizarea rezultatelor cercetării în Universitate.

Din păcate, cercetarea este unul dintre cele mai deficitare domenii în România, inclusiv în cadrul Universităților. Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi Produsul Intern Brut) în anul 2013 a înregistrat o valoare de 0,39%, în scădere cu 0,09% faţă de anul 2012.

În anul 2013, România a cheltuit 2.465 mil Lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. Din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de 0,39% din PIB, cele din sectorul public au reprezentat 0,27%, în timp ce, pentru sectorul privat, au fost alocate 0,12%, conform Institutului Național de Statistică.

Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe surse de finanţare şi sectoare de performanţă în anul 2013:

mil Lei Total Sectorul mediului de afaceri

Sectorul guvernamental

Sectorul învățământ

superior

Sectorul privat non-profit

Total 2,464.8 755.7 1,213.4 486.0 9.7

Întreprinderi 764.5 546.6 194.2 23.1 0.6

Fonduri publice 1,288.8 106.0 905.0 271.6 6.2

Învățământ superior 28.3 2.0 8.1 18.2 -

Privat non-profit 1.1 - 0.2 0.9 -

Străinătate 382.1 101.1 105.9 172.2 2.9

Din fondurile publice, cele mai mari sume au primit unitǎăţile din sectorul guvernamental (70,2%), urmate de unităǎţile din sectorul învăǎţăǎmânt superior (21,1%).

Cercetarea aplicativă a rămas aproximativ la același nivel ca în 2012, reprezentând 30% din total, în timp ce dezvoltarea experimentală a înregistrat în anul 2013 o creștere de 2,5%, până la 20% din total.

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul 2013, fondurile publice au cea mai ridicată pondere, respectiv 52,3%, urmate de sursele companiilor, respectiv 31,0%.

Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul învăţământ superior (45,1%) , sectorul guvernamental (27,7%) şi sectorul mediului de afaceri (26,5%).

23 | România 2014


Sursa: INSSE

Sursa: INSSE

Inovație și cercetare în UniversitățiDoar 1,5% dintre companiile inovatoare au avut parteneriate de cercetare cu Universități

Universitățile au beneficiat doar de 486 milioane Lei pentru cercetare în anul 2013.

De asemenea, există un procentaj extrem de mic al parteneriatelor companii-universități pentru cercetare. Doar 1,5% din companiile inovatoare din România au lucrat în parteneriat cu o universitate în 2013, ceea ce poate indica faptul că inovațiile din universități ajung cu greu să fie comercializate și primesc finanțare într-o măsură mică.

Ponderea întreprinderilor implicate în cooperare pe clase de mărime şi parteneri în perioada 2010-2012:

Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2013, comparativ cu anul 2012 echivalent normă întreagă:

Tipul partenerului Întreprinderi

Total Mici Mijlocii Mari

Orice tip de cooperare 7,4 5,7 6,9 22,5

Alte întreprinderi din interiorul grupului 2 0,8 2,3 11,7

Furnizori de echipamente, materiale, componente sau software 5,3 4,2 4,3 18

Clienţi sau cumpărători din sectorul public 3,5 2,2 4 12,3

Clienţi sau cumpărători din sectorul privat - - 0.1 -

Concurenţi sau alte întreprinderi din același sector de activitate 1 0,4 1,6 4,8

Consultanţi laboratoare comerciale, institute 2,6 2 2,6 7,9

Universităţi sau alte instituții de învățământ superior 1,5 0,7 1,6 7,7

Administraţie publică, institute de cercetare publice sau private 2,3 1,4 2,6 9,2

Salariați total 2012 Salariați total 2013

Total 31.135 33.185

Mediul de afaceri 10.887 10.514

Sectorul guvernamental 11.381 12.336

Învățământ superior 8.710 10.201

Sectorul privat non-profit 157 134

De asemenea, dacă în perioada 2008-2010, 11,2% din întreprinderile inovatoare au avut acorduri de cooperare cu universități pentru realizarea activităţilor inovatoare, în perioada 2010-2012 numai 7,4% din întreprinderile inovatoare au avut acorduri de cooperare pentru acest tip de activități.

| 24România 2014

Lipsa capitalului de început – cel mai mare obstacol în a deveni antreprenorCel mai mare obstacol în începerea unei afaceri perceput de către tinerii respondenți constă în lipsa capitalului de început (38%). Teama de eșec este percepută și ea ca un obstacol, urmată de situația economică incertă și de birocrația excesivă.

Conform Global Entrepreneurship Monitor 2012 US Report, 73% dintre antreprenorii care au început companii noi în Statele Unite în 2012 le-au finanțat din economiile personale. Importante surse de finanțare în această fază de existență a companiei sunt și familia, prietenii, dar și băncile, prin credite personale și carduri de credit.

Pentru studenții care au răspuns chestionarului nostru, fondurile europene ar reprezenta cea mai importantă sursă de finanțare în situația în care ar iniția o afacere (25%), urmate

de părinți și prieteni (21%), fonduri nerambursabile de la stat sau alte surse instituționale (18%), salariul (17%) și creditul bancar de nevoi personale (11%).

Prin plasarea pe primul loc, fondurile europene demonstrează o notorietate bine stabilită printre studenți. Răspunsurile indică, de asemenea, faptul că tinerii au auzit de fondurile nerambursabile oferite de statul român, ca de exemplu Programul pentru tinerii întreprinzători, unde start-up-ul este finanțat cu maximum 9.500 EUR pentru proiect.

Totuși părinții, prietenii, creditele de nevoi personale și salariul reprezintă sub 50% dintre răspunsuri, ceea ce denotă mai ales lipsa resurselor proprii și cele din partea părinților/prietenilor.

7%

1%

11%

17%

21%

18%

25%

Părinți/prieteni

Fonduri europene

Fonduri nerambursabile de la stat sau alte surse instituționale

Salariu

Credit bancar de nevoi personale

Business angels

Altele

30%20%10%0%

Care ar fi sursa principală de capital din cele menţionate mai jos pe care ai folosi-o în cazul în care ţi-ai înfiinţa o afacere?


5%

6%

3%

8%

9%

16%

15%

38%

Teama de eșec

Lipsa capitalului de început

Situație economică incertă

Birocrația excesivă

Lipsa unei idei de afaceri

Lipsa de cunoștințe economice

Lipsa de fonduri publice/suport public

Lipsa de sfaturi/informații

30% 40%20%10%0%

În opinia ta, care dintre următoarele reprezintă cel mai mare obstacol în a deveni antreprenor?

38%dintre tineri consideră lipsa capitalului de început cel mai mare obstacol în începerea unei afaceri

„Am observat că studenţii sunt, în general, foarte receptivi la programele suport pe care statul român le furnizează întreprinzătorilor şi potenţialilor antreprenori, în special cele care oferă finanţare nerambursabilă pentru demararea unei afaceri şi cele prin care se creează locuri de muncă subvenţionate pentru tineri. Parteneriatele încheiate cu liceele şi universităţile asigură un cadru adecvat pentru diseminarea proiectelor dedicate viitorilor absolvenţi. Antreprenorii de succes şi trainerii cu care colaborăm au reuşit să îi inspire şi să îi motiveze pe tineri în direcţia implicării în mediul antreprenorial, oferindu-le, totodată, acestora stimulente şi sprijin real pentru iniţierea unei afaceri.”

Andreea Severa, coordonator Programul România HUB implementat de către Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism.

25 | România 2014


Cultura antreprenorială

Pentru a încuraja antreprenoriatul, acesta trebuie perceput ca o alegere valoroasă şi respectată de carieră, iar antreprenorii trebuie să simtă că nu sunt stigmatizaţi în cazul în care compania creată eşuează.

| 2 6România 2014

Cultura antreprenorială românească din perspectiva antreprenorilor 59% dintre antreprenorii respondenţi ai studiului Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013 consideră că mentalităţile şi valorile româneşti nu susţin antreprenoriatul, faţă de 43% dintre antreprenorii din Uniunea Europeană şi 29% dintre respondenţii ţărilor G20.

Dacă luăm în considerare răspunsurile celor care consideră că România are o cultură pozitivă pentru antreprenori (35%), doar antreprenorii din Italia, Franţa şi Japonia sunt mai puţin optimişti în această privinţă.

Sunt parțial sau

total de acord

35%


6%

Dezaprob parțial

sau total 59%

Este antreprenoriatul susţinut de mentalităţile şi valorile tipic româneşti?

Ţara mea are o cultură care încurajează antreprenoriatul % dintre antreprenori sunt parţial sau total de acord

Consideraţi că percepţia faţă de antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?

55%Media țărilor G20

Japo

nia

Braz

ilia

Indo

nezi

a

Arg

entin

a

Fran

ța

Rusi

a

Core

ea d

e Su

d

Ara

bia

Saud

ită

Italia UE

Ger

man

ia

Afr

ica

de S

ud

Mex

ic

Cana

da

Rom

ânia

Aus

tral

ia

Turc

ia

Indi

a

Mar

ea B

rita

nie

Stat

ele

Uni

te

Chin

a

90%80%70%60%50%40%30%20%10%

0%

> 40 de ani

Toți antreprenorii

< 40 de ani

S-a deteriorat A rămas neschimbată S-a îmbunătățit Nu mă pot pronunța

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2 6 %

3 4 %

1 3 %

3 5 %

3 6 %

3 3 %

4 %

1 %

3 5 %

2 8 %

4 6 % 8 %

Întrebaţi dacă mentalitatea în privinţa antreprenoriatului s-a îmbuntăţit în ultimul an în România, la nivelul tuturor antreprenorilor, 35% consideră că aceasta s-a îmbunătăţit, faţă de 26% care cred că aceasta s-a înrăutăţit.

Dacă se analizează însă răspunsurile antreprenorilor după vârstă, se observă o asimetrie de percepţie între antreprenorii tineri şi cei maturi. Cei mai mulţi antreprenori tineri (46%) consideră că imaginea întreprinzătorilor s-a îmbunătăţit în 2013 faţă de 2012, în timp ce proporţia cea mai mare de antreprenori maturi (24%) consideră că aceasta s-a deteriorat.




3 5 %din antreprenorii români cred că percepţia faţă de ei s-a îmbunătăţit în ultimul an

27 | România 2014

5%dintre antreprenorii români percep eşecul în afaceri ca o oportunitate de învăţare

Doar

Cultura antreprenorială românească din perspectiva antreprenorilor Frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului. Doar 14% dintre respondenţi cred că societatea românească tolerează eşecul în afaceri, în timp ce 81% consideră că acesta va reprezenta o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, este un eşec în carieră sau indică lipsa abilităţilor necesare.

Această atitudine faţă de eşec indică faptul că societatea românească penalizează insolvenţa şi falimentul companiilor, atât dintr-o perspectivă de reglementare, cât şi din perspectiva opţiunilor de finanţare ulterioară, din partea băncilor şi a altor investitori. Atunci când compania nu

Percepţia asupra eşecului în România, UE şi ţările G20

are succes, costul insolvenţei trebuie să fie relativ mic. Asigurându-se că statul nu penalizează excesiv antreprenorii oneşti care ajung în această situaţie, iar creditorii privaţi sunt încurajaţi să aibă o abordare similară, guvernul poate reduce în mod direct una dintre cele mai mari bariere pentru antreprenori. Această politică va întări şi ideea că eşecul în afaceri face parte dintr-un proces de învăţare. Guvernul a trimis, la sfârşitul anului 2013, în Parlament un nou Cod al Insolvenţei care aşteaptă să fie adoptat. Rămâne de văzut dacă forma adoptată va penaliza sau nu antreprenorii care eşuează.


Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România?


34%40%

Este

o b

arie

ră p

entr

u vi

itoar

ele

proi

ecte

de

afac

eri

Este

un

eșec

în c

arie

ră

Indi

că li

psa

abili

tățil

or n

eces

are

Nu

are

nici

un

impa

ct a

supr

a vi

itoar

elor

pro

iect

e de

afa

ceri

Este

un

prile

j de

învă

țare

Nu

mă

pot p

ronu

nța

30%

20%

10%

0%

24% 23%

9%5% 5%

34%

24%

23%

9%

40%

29%

12%

4%

12%

Este o barieră pentru viitoarele

proiecte de afaceriEste un eșec

în carieră

Indică lipsa abilităților necesareNu are nici un impact

asupra viitoarelor proiecte de afaceri

Este un prilej de învățare


26%

21%

20%

6%

23%

România EU Total G20

5%

5%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

3%4%

40%

Media ţărilor G 20

50%

60%

Braz

ilia

Cana

da

Indi

a

Ara

bia

Saud

ită

Stat

ele

Uni

te

Rom

ânia

Aust

ralia

Fran

ța

Core

ea d

e Su

d

Italia

Mex

ic

Germ

ania

Afric

a de

SudUE

Rusi

a

Japo

nia

Turc

ia

Chin

a

Mar

ea B

ritan

ie

Arg

entin

a

Indo

nezi

a

30% 29%

20%

10%

0%


Atitudinea pozitivă faţă de risc în România versus ţările G20

“Antreprenorul este un temerar, un căutator şi un luptător care nu abandonează niciodată şi care încearcă tot timpul să inoveze.”

Constantin Boromiz, proprietarul grupului Boromir, a plecat de la o moară în satul natal şi a ajuns la o cifră cumulată de afaceri de 100 milioane de EUR. Se consideră antreprenor de la 7 ani.

| 28România 2014

Cei mai mulţi antreprenori consideră comunicarea poveştilor de succes ca având cel mai mare impact în promovarea culturii antreprenoriatului

Cultura antreprenorială românească din perspectiva antreprenorilor La fel ca la ediţia de anul trecut a barometrului şi în linie cu răspunsurile antreprenorilor de la nivelul Uniunii Europene, antreprenorii români consideră că îmbunătăţirea comunicării poveştilor de succes ale antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră oferite de antreprenoriat ar avea cel mai mare impact asupra imaginii antreprenoriatului în România.

Având în vedere lipsa de maturitate a culturii antreprenoriale în România, şi celelalte măsuri enumerate au fost apreciate de antreprenori ca importante. Singura măsură considerată de impact scăzut de un număr semnificativ de antreprenori se referă la programele guvernamentele de educaţie, finanţare şi îmbunătăţire a imaginii antreprenoriatului. Procentul poate fi explicat ca o lipsă de încredere a oamenilor de afaceri în eficienţa măsurilor statului în sfera antreprenoriatului.

Pentru a îmbunătăţi cultura antreprenorială din România, ce impact ar avea factorii enumeraţi mai jos în următorii trei ani?

Aşadar, pentru a întări imaginea pozitivă a antreprenoriatului, oamenii de afaceri cred că ar trebui să se pună mai mult accent pe comunicarea impactului antreprenorilor în economie, prin crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Accentul acesta e important mai ales într-o ţară ca România, în care rolul antreprenorilor nu este încă foarte cunoscut, din cauza lipsei tradiţiei antreprenoriale.

Chiar mai importantă este promovarea oportunităţilor de carieră oferite de antreprenoriat (49% dintre răspunsuri). Deschiderea unei afaceri trebuie să devină o opţiune viabilă de carieră şi o opţiune serioasă de realizare personală şi creştere a bunăstării personale.


“Suntem la startul aşa numitei economii a aplicaţiilor şi cred că din acest moment pot să apară start-up-uri româneşti cu produse globale. Avem nevoie de câteva poveşti de succes cu afaceri globale şi, din acel moment, investitorii vor începe să aibă mai mult curaj, iar statul va vedea un avantaj real în a încuraja antreprenorii. Absenţa poveştilor de succes este probabil şi una dintre marile probleme pentru care nu există mai mulţi atreprenori. Dacă nu există poveşti de succes, te gândeşti de ce ai vrea

Impact ridicat Impact mediu Impact scăzut Nu mă pot pronunța

52% 37% 6%

6%

3%

3%

2%

7%

10%

16%

19%

13%

21%

35%

35%

37%

48%

29%

49%

45%

41%

37%

43%

5%Îmbunătăţirea comunicării poveştilor de succes ale antreprenorilor

Promovarea oportunităţilor de carieră oferite de antreprenoriat

Creşterea gradului de acceptare a eşecului în afaceri

Programe guvernamentale care oferă educaţie, finanţare şi îmbunătăţirea imaginii antreprenoriatului

Promovarea rolului social al antreprenorului

Îmbunătăţirea înţelegerii faptului că riscul ridicat asumat de antreprenor este în general asociat unei rentabilităţi ridicate

0% 20% 40% 60% 80% 100%

să fii antreprenor şi să lucrezi 20 de ore din 24? De ce n-ai prefera să mergi către o corporaţie, unde să lucrezi 8 ore şi să ai o viaţă confortabilă?”

Proprietarul agenţiei online de turism Vola.ro, Daniel Truică, a devenit antreprenor în timpul facultăţii. În 2006, după 4 ani de antreprenoriat, a demarat Vola.ro. Acum, grupul Vola activează în afară de piaţa românească, în Polonia, Ucraina şi Vietnam. Daniel evaluează grupul Vola la 27-30 milioane EUR.

29 | România 2014

47%din tinerii studenți respondenți cred că antreprenoriatul este susținut de mentalitățile românești

Mentalități – antreprenoriale sau nu?

59% dintre antreprenorii respondenţi ai Barometrului antreprenorial românesc consideră că mentalităţile şi valorile româneşti nu susţin antreprenoriatul, faţă de 43% dintre antreprenorii din Uniunea Europeană şi 29% dintre respondenţii din ţările G20.

În schimb, studenții sunt mult mai optimiști, aproape 50% considerând că societatea românească susține antreprenorii și inițiativa antreprenorială.

Răspunsul antreprenorilor: Este antreprenoriatul susţinut de mentalităţile şi valorile tipic româneşti?

Răspunsul antreprenorilor: Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România?

Răspunsul studenților: Este spiritul antreprenorial susţinut de mentalităţile şi valorile tipic româneşti?

Situația este aceeași și în percepția eșecului în afaceri. Singura opțiune cu o percepție mai negativă în cazul studenților față de răspunsurile antreprenorilor este cel referitor la impactul asupra viitoarelor proiecte de afaceri, în care un număr mai mic de studenți decât antreprenori consideră că eșecul nu va avea repercusiuni asupra afacerilor viitoare.

Sunt parțial sau total de acord

35%Sunt parțial sau total de acord

47%

Dezaprob parțial sau total

59%

Dezaprob parțial sau total

42%Nu mă pot pronunța

6%


11%

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013 Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor


Răspunsul studenților: Cum crezi că este perceput eşecul în afaceri în România?

20%

25%

15%

10%

5%

0%Este un prilej de învățare



Este o barieră pentru

viitoarele proiecte de

afaceri




afaceri

22%21%

20%19%

12%

6%

40%

30%

20%

10%

0%Este o barieră

pentru viitoarele

proiecte de afaceri



afaceri



Este un prilej de invățare


34%

24% 23%

9%

5% 5%

| 30România 2014

A avut/are cineva din familia ta propria sa afacere? Care consideri că sunt cele mai importante 3 calităţi ale unui antreprenor de succes?

În cercul tău de cunoștințe (în afara familiei) există și antreprenori (cel puțin unul)?

Dacă da, ai ajutat vreodată în afacerea respectivă, fie că este în familie sau în cercul de cunoștințe?

Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilorSursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor


58%din tinerii respondenți cred că viziunea este cea mai importantă calitate a unui antreprenor de succes

Expunerea la antreprenoriat

56% dintre studenții respondenți au fost expuși la antreprenoriat chiar din familie, având o rudă antreprenor. Un procent și mai generos (82%) au antreprenori în cercul extins de cunoștințe, iar peste 50% s-au implicat în afaceri antreprenoriale.

Din această interacțiune, ca și din studiile economice sau alte expuneri la antreprenoriat (media, evenimente la care au participat etc), studenții consideră viziunea în afaceri cea mai importantă calitate a antreprenorului de succes, urmată de motivație, pasiune și capacitatea de a inova. Integritatea și loialitatea s-au clasat pe ultimele locuri.

Nu44%

Da56%

Da82%

Nu18%

Da51%

Nu49%

Motivație

Viziune

Pasiune

58%

53%

45%

30%

19%

18%

17%

17%

12%

9%

9%

8%

3%

Inovare

Atenție acordată nevoilor clientului

Toleranța la risc

Flexibilitate

Focus pe calitate

Abilitatea de a lucra în echipă

Integritate

Rezistență

Pro-activitate

Loialitate

30% 40% 60%20%10%0%

31 | România 2014

Ideea afaceriiCel mai important aspect pentru succesul afacerii în viziunea studenților respondenți

Factorii succesului

Toți factori listați ca opțiuni de răspuns au fost considerați importanți în succesul afacerii, cu excepția norocului, considerat cel mai puțin important de către respondenți. Ideea afacerii și planul de afaceri sunt cele mai importante aspecte pentru ca afacerea să aibă succes, networking-ul și capitalul de început clasându-se pe locul al treilea și locul al patrulea, în ordinea importanței.

Cât de importante sunt următoarele aspecte raportate la succesul unei afaceri, din punctul tău de vedere?

Factori pentru succesul afacerii Foarte Important Important Puţin important Deloc important Neutru

Ideea afacerii 517 162 11 1 1

Planul de afaceri 477 188 18 1 2

Norocul 150 289 195 25 30

Networkingul 300 323 51 1 8

Capitalul cu care se începe afacerea 284 305 88 6 8


| 3 2România 2014


5 2 %dintre tineri sunt interesați de începerea unei afaceri în următorii 2 ani.

Asumarea riscului

Peste jumătate dintre respondenți consideră oportună începerea unei afaceri după acumularea de experiență în muncă, în timp de 39% sunt de acord că începerea afacerii imediat după terminarea facultății sau în timpul facultății este ideală.

Faptul că un procent atât de mare dintre studenți (39%) consideră oportun un asemenea pas ca student sau ca tânăr absolvent indică o deschidere mare către antreprenoriat, deschidere pentru asumarea de riscuri, dar și faptul că studenții se simt pregătiți pentru un asemenea pas din punctul de vedere al formării și al educației.

Această atitudine este confirmată și de răspunsul la întrebarea “Ești interesat să îți dezvolți propria afacere în următoarea perioadă (mai puțin de doi ani)?“. Astfel, 52% dintre respondenți sunt interesați de începerea unei afaceri în următorii doi ani.

Având în vedere această deschidere către calea antreprenorială, tinerii trebuie în continuare sprijiniți prin inițiative, ca de exemplu Firma de Exercițiu (pentru liceeni), Întreprinderea Simulată (pentru studenți) și prin inițiativa România Start-up (finanțată din fonduri europene și cu o alocare financiară totală de 152 milioane Euro) și Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

3%

2%

19%

20%

56%

Imediat după terminarea facultății

După acumularea de experiență în muncă

În timpul facultății

Altă variantă

În timpul liceului

30% 40% 50% 60%20%10%0%

E mai bine să începi propria afacere: Eşti interesat să îţi dezvolţi propria afacere în următoarea perioadă (mai puţin de doi ani)?

Da 52%

N u23%

Nu știu 25%

3 3 | România 2014

5 2 %dintre tineri consideră auto-împlinirea și posibilitatea de a pune în practică propriile idei ca motivul principal pentru începerea unei afaceri

Promovarea poveștilor de succes

La fel ca şi la ediţia din 2013 a Barometrului antreprenoriatului românesc şi în linie cu răspunsurile antreprenorilor de la nivelul Uniunii Europene, antreprenorii români respondenți în cadrul studiului Barometrul antreprenoriatului românesc consideră că îmbunătăţirea comunicării poveştilor de succes ale antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră oferite de antreprenoriat ar avea cel mai mare impact asupra imaginii antreprenoriatului în România.

Percepția tinerilor diferă însă, poveștile de succes clasându-se de abia pe ultimul loc în opțiuni ca inițiativă care ar îmbunătăți percepția tinerilor asupra antreprenoriatului.

Această clasare indică lipsa de maturitate a culturii antreprenoriale în România. În țările dezvoltate antreprenorial, poveștile de succes reprezintă cea mai importantă cale de creare a unei culturi antreprenoriale, înaintea programelor formale de prezentare a antreprenoriatului.

Întrebați care ar fi motivația personală în deschiderea unei afaceri, majoritatea studenților au ales împlinirea prin punerea în practică a propriilor idei și, pe locul al doilea, independența față de angajator.

14% 9%

0%

23% 13%

30% 26%

33% 52%

Programe guvernamentale care susțin

antreprenoriatul

Independența față de angajator, fiind propriul

meu șef

Programe despre antreprenori în universități/

școli de business

Autoîmplinire, posibilitatea de a pune în practică

propriile idei

Programe de mentorat pentru antreprenori

Perspectiva unor venituri suplimentare

Promovarea poveștilor de succes ale antreprenorilor

către studenți

Mai bună compatibilitate între familie, timp liber și

carieră

Ca o alternativă la șomaj

20% 25% 30% 35%10% 15%5%0%

Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi percepţia tinerilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră?

În opinia ta, care dintre următoarele aspecte constituie cel mai important motiv pentru a îţi deschide propria afacere?


| 34România 2014

Antreprenorii cu cea mai mare notorietate în Statele Unite Ce antreprenor român îţi vine prima dată în minte?



33.3%

12.9%

38.1%

38.9%

52.8%

Oprah Winfrey

Steve Jobs

Sam Walton

Thomas Edison

Elon Musk

Sursă: Elon Musk, Oprah Winfrey and Steve Jobs: Who is an entrepreneurial role model?

Antreprenorii români cu cea mai mare notorietate în rândul tinerilorModelele sunt foarte importante în antreprenoriat, așa cum sunt și în alte activități profesionale, precum medicina sau ingineria, deoarece legitimează acea activitate și oferă exemple de bună practică.

Într-un studiu pe 1.000 de americani realizat în anul 2013, Steve Jobs s-a clasat pe primul loc ca notorietate, iar Oprah Winfrey pe locul al doilea.

Cu excepția lui Jobs, care ar putea fi considerat ca stând la baza unora dintre cele mai influente inovații tehnologice din ultimii 25 de ani, notorietatea antreprenorilor americani pălește comparativ cu cea a altor figuri publice.

Printre studenții români, cea mai mare notorietate ca antreprenor o deține Ion Țiriac, urmat de Marius Ghenea, antreprenor în serie (Flamingo, Flanco, FIT, accessNET, Idilis, PCfun.ro) şi business angel și Dragoș Anastasiu (Eurolines).

84% dintre studenți au nominalizat un antreprenor cunoscut la această întrebare, în timp ce 8% au nominalizat un antreprenor din familie sau din cercul de cunoștințe.

În cazul antreprenorilor străini, Steve Jobs este devansat ca notorietate de Bill Gates – ca antreprenorul cel mai cunoscut de tinerii români.

Loc Antreprenor Menţionări

1 Ion Țiriac 92

2 Marius Ghenea 38

3 Dragoș Anastasiu 32

4 Camelia Șucu 31

5 Radu Georgescu 19

6 Dinu Patriciu 11

7 Ruxandra Hurezeanu 10

8 Gigi Becali 8

9 Ioan Nicolae 8

10 Cristina Băltean 7

11 Florin Talpeș 7

Ce antreprenor străin îţi vine prima dată în minte?

Loc Antreprenor Menţionări

1 Bill Gates 157

2 Steve Jobs 85

3 Mark Zuckerberg 33

4 Donald Trump 32

5 Richard Branson 20

6 Warren Buffet 16

7 Pippa Small 8

8 Carol Novak 5

9 Dough Richard 5

10 Phil Libin 5

Nu au nominalizat nici un antreprenor

8%

Antreprenor cunoscut

84%

Antreprenor proxim

8%

3 5 | România 2014


Metodologie Abrevieri

Cercetarea Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor a fost realizată în perioada 3 – 29 iunie 2014, în rândul studenților din universitățile din România aflați în an terminal, pe un eșantion de 765 studenți.

Respondenţii provin din universităţile Academia de Studii Economice București, Universitatea București, Universitatea Politehnică București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea din Pitești, Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Majoritatea răspunsurilor a fost colectată de la studenții din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, aceasta fiind şi partenerul EY în realizarea barometrului.

Abordarea noastră se bazează pe:• Opiniile tinerilor privind educația și cultura

antreprenorială, ca factori facilitatori specifici dezvoltării unui mediu antreprenoriali

• Indicatori economici şi sociali cantitativi• Bune practici identificate în alte ţări care s-au

demonstrat eficiente în dezvoltarea antreprenoriatului şi care ar putea fi adaptate şi în România

• EUR - moneda oficială a 18 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene

• G20 - grupul format din 19 ţări plus Uniunea Europeană cu cele mai mari economii ale lumii

• HR – resurse umane

• IT – tehnologia informației

• JEREMIE - Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises, inițiativă a Comisiei Europene și European Investment Fund

• MBA – Master of Business Administration, master în administrarea afacerilor

• PIB – Produsul Intern Brut

• PR – relații publice

• SRL – formă de societate comercială, cu răspundere limitată

• SRL-D – SRL înființat de un întreprinzător debutant în afaceri

• UE – Uniunea Europeană


| 36România 2014

Analiza demografică a respondenţilor

Anul de studiu

Cheltuieli lunare

Vârsta

4% 3%

27%

19%

32%

16%

52%

46%

1%

18 - 20 ani

21 - 22 ani

peste 22 ani

39%23%

9%

10%19%

< 500 lei

500 - 1000 lei

1000 - 1500 lei

1500 - 2000 lei

>2000 lei

Licență anul I

Licență anul II

Licență anul III

Master anul I

Master anul II

Master anul III

3 7 | România 2014


Coordonator echipă

Echipa de proiect

Adriana AnaMaria DavidescuL ect. univ . dr.Departamentul de Statistică și Econometrie, ASE

Dr. Sorin Anagnoste C adru didactic asociat FABIZ, ASE

Alecsandru Vasile StratL ect. univ . dr. Departamentul de Statistică și Econometrie, ASE

Alex Ştefan Zăinescu I ntern E Y R omânia

Mihaela Matei Supervising Associate, EY RomaniaC oordonatorul proiectului A ntreprenorii v orb escmih aela. matei@ ro. ey . com

Le mulțumim pentru sprijinul în realizarea acestui studiu:

Andra RădulescuS tudent masterandA S E

E Y I Audit I Taxe I Tranzacţii I Asistenţă în Afaceri

D espre E Y

EY este lider global în servicii de audit financiar şi certificare, asistenţă fiscală şi juridică, asistenţă în tranzacţii şi asistenţă în afaceri. La nivel global cei 175.000 de angajaţi ai firmei sunt uniţi prin valorile noastre comune şi printr-un angajament ferm faţă de calitate. Facem diferenţa prin aceea că oferim suport angajaţilor, clienţilor şi comunităţilor extinse pentru a-şi atinge potenţialul.

Pentru mai multe informaţii vizitaţi:

www.ey.com

©2014 EYGM Limited

Toate drepturile rezervate.

EY desemnează organizaţia globală de firme membre ale EY Global Limited (EYG), o societate cu răspundere limitată din Marea Britanie. EYG constituie organismul principal de conducere şi nu furnizează servicii către clienţi.

C ontacte - E Y R omânia

C ontacte - E Y M oldov a

Timişoara Palatul Flavia, etaj 1Str. Tudor Vladimirescu nr. 10300195 Timişoara, jud. TimişRomâniaTel: +40 256 499 742Fax: +40 256 499 743

C luj - N apocaVictor Babeș Business CenterStr. Victor Babeş nr. 21, etaj 1400012 Cluj-Napoca, jud. ClujRomâniaTel: +40 264 598 221Fax: +40 264 598 231

ChișinăuStr. Alexandru cel Bun nr. 51MD - 2012, ChișinăuRepublica MoldovaTel: +373 222 14040Fax: +373 222 14044

BucureştiBucharest Tower Center, et. 22B-dul Ion Mihalache nr. 15-17Sector 1, cod 011171, BucureştiRomâniaTel: +40 21 402 4000Fax: +40 21 310 7193

Iaşi United Business Center 3, corp 2Str. Palas nr. 7D-7E, etaj 1700051 Iaşi, jud. Iaşi RomâniaTel: +40 232 708 143 Fax: +40 332 730 372

Date post:	22-Jan-2018
Category:	Business
Upload:	adrian-georgescu
View:	150 times
Download:	5 times

Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale

Business

BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007 - culturadata.ro · Ministerul Culturii având ca scop descrierea ºi analiza Metodologiei. Note Explicative, Delimitãri, Note Explicative, Delimitãri,

Suport Curs Competente Antreprenoriale

Ghid de bune practici - adrnordest.roadrnordest.ro/user/file/proiect_innova/Ghid de bune practici [email protected] · regionale, prin dezvoltarea sistemului de sprijin si a culturii antreprenoriale,

Barometrul Incluziunii Romilor

Barometrul Calităţii – 2010

Portofoliu Antreprenoriale

· Web viewCreșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor, Domeniul major de intervenţie: 3.1. Promovarea culturii antreprenoriale. Prin prezenta vă înaintez

199560010 Suport Curs Competente Antreprenoriale

Bune practici antreprenoriale - BMVA

Cunostinte_economice Si Antreprenoriale

Declaratie Cursuri Competente Antreprenoriale

Competente Antreprenoriale - Curs

Barometrul Avangarde - decembrie 2014

Barometrul antreprenoriatului românesc - Tax Newstaxnews.ro/.../EY_Barometrul-antreprenoriatului-romanesc_2016_sint… · Barometrul antreprenoriatului românesc Despre ediia 2016

Idei Dezvoltare Competente Antreprenoriale

Barometrul mediului de afaceri românesc...EY –Barometrul mediului de afaceri românesc 2018. Barometrul mediului de afaceri românesc –ediția de iarnă 2018. Care este nivelul

Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale - 2014

Barometrul culturii de securitate - larics.ro · Cultura de securitate: încredere, globalism, liberalism, optimism, drepturi, implicare, raționalism Cultura de insecuritate: neîncredere,