BAROMETRUL DE OPINIE · Sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi...

BAROMETRUL DE OPINIE

PUBLICĂ – TINERET 2012

Toate drepturile acestei versiuni aparţin ANST. Reproducerea parţială sau

integrală a conţinutului acestei broşuri (text, grafice, tabele) este interzisă

fără acordul scris al ANST şi va fi pedepsită conform legilor.

Sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES la cererea

AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU SPORT ŞI TINERET

Lucrare de cercetare realizată de Autoritatea Naţională pentru Sport

şi Tineret, cu sprijinul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei

Cuprins

A. Repere metodologice B. Interpretarea principalelor rezultate I. Calitatea vieții II. Educație și muncă III. Intenții de afaceri și factori de succes în carieră IV. Mobilitate V. Context european: identitate, cetățenie și suport pentru

democrație VI. Participare civică și politică VII. Servicii pentru tineri VIII. Credințe și opțiuni valorice IX. Toleranță X. Stil de viață, timp liber, sănătate și sport XI. Ecologie

A. REPERE METODOLOGICE

Volumul

eșantionului: 1210 subiecți 18+

Tipul eșantionului: Multi-stratificat, probabilist

Metoda: Face to face PAPI (Paper and Pencil Assisted Interview)

Perioadă de

desfășurare: 30 Noiembrie-10 Decembrie 2012

Reprezentativitate: Eroare maximă tolerată ± 2,8%

B. INTERPRETAREA PRINCIPALELOR REZULTATE

I. CALITATEA VIEȚII

Evaluarea vieții cotidiene în prezent, în raport cu anul precedent și

expectanțe pentru anul următor

• Privind evaluarea vieții cotidiene, majoritatea tinerilor, în proporție de 45%, percep viața lor de zi cu zi într-o notă pozitivă, acordând calificativul bună. Comparativ cu anul precedent, tinerii incluși în eșantion nu au observat schimbări în viața lor de zi cu zi, declarând că viața lor din prezent față de cea de acum un an este aproximativ la fel.

• De asemenea, apare o diferență foarte redusă (3%) între cei care au declarat că viața lor din prezent este mai proastă decât cu un an în urmă (22%) și între cei a căror viață a suferit îmbunătățiri în ultimul an (19%).

• Astfel, evaluarea tinerilor cu privire la viața lor cotidiană de anul anul acesta a fost făcută într-o notă de optimism și a rămas constantă față anul precedent, majoritatea dintre acești prognozând că în anul următor vor trăi aproximativ la fel (43%).

Analiza impactului situației economice din România din ultimii ani asupra

vieții tinerilor

• Sub aspectul situației economice din România, deși ciferele arată că pentru majoritatea tinerilor chestionați aceasta nu le-a afectat viața într-o manieră negativă, procentele celor care declară că au resimțit efectele acesteia sunt semnificative.

• Deși în proporție de 62%, tinerii și-au păstrat locul de muncă, procentul celor care și l-au pierdut este îngrijorător (16%). Mai mult de atât, 22% au răspuns afirmativ întrebării privind nevoia de angajare într-un domeniu diferit, dar mai satisfăcător din punct de vedere financiar, iar 22% au fost puși în situația de a se angaja, chiar și cu program part-time.

• De asemenea, majoritatea tinerilor chestionați au răspuns afirmativ nevoii de reducere a cheltuielilor, atât din partea lor, cât și din partea familiilor lor, în proporție de 59%, în timp ce 8% dintre aceștia au renunțat la studii. Deși din punct de vedere statistic diferența dintre cei care au fost nevoiți să renunțe la studii și cei care le-au continuat este foarte mare, substanțial vorbind, un procent de aproape 10% al celor care au renunțat la studii reprezintă un semn vizibil al impactului situației economice asupra vieții tinerilor din România.

Analiza impactului situației economice din România din ultimii ani asupra

vieții tinerilor

• Sub aspectul veniturilor personale, diferența este dintre cei ale căror venituri au scăzut și cei ale căror venituri s-au menținut constante este de 2%. 47% dintre tinerii chestionați au declarat ca acestea au scăzut, în timp ce pentru 45% dintre aceștia veniturile personale au rămas la fel.

• În ceea ce privește aspecte ale vieții personale, 6% au fost nevoiți, datorită situației economice actuale, să își amâne căsătoria, în timp ce 9% dintre tinerii incluși în eșantion au declarat că au renunțat (deocamdată) la planul de a avea un copil. În ceea ce privește alte aspecte ale vieții afectate de situația economică din România, 11% dintre respondenți au apreciat că au existat și alte aspecte ale vieții care au fost afectate de starea economică.

Nivelul de satisfacție față de principalele componente ale vieții personale

• Majoritatea tinerilor chestionați se declară mulțumiți în legătură cu principalele componente ale vieții personale, cele mai importante aspecte fiind reprezentate de propria stare de sănătate, condițiile de trai și nivelul de educație.

• În ceea ce privește educația respondenților, majoritatea dintre aceștia, 52%, se declara mulțumiți de nivelul de educație pe care îl au, fiind urmați de cei care se consideră foarte mulțumiți de acest acest aspect, în proporție de 22%.

• Referitor la locul de muncă, majoritatea tinerilor incluși în eșantion declară că nu este cazul să își exprime mulțumirea față de acesta, în procent de 34%, fiind urmați de cei care se consideră mulțumiți de locul lor de muncă, 28%.

• La categoria venituri obținute, cei mai mulți dintre tineri (26%) se declară nici mulțumiți, nici nemulțumiți, în timp ce 24% declară că nu este cazul să își exprime nemulțumirea față de veniturile pe care le obțin.

Nivelul de satisfacție față de principalele componente ale vieții personale

• În ceea ce privește sănătatea proprie, mai mult de jumătate dintre tinerii chestionați, 58%, sunt mulțumiți, fiind urmați de cei 18% care se consideră foarte mulțumiți sub acest aspect. La categoria condiții de locuit, mai mult de jumatate dintre respondenți se declară mulțumiți, 57%, urmând cei 19% care se consideră foarte mulțumiți de condițiile în care locuiesc.

• Referitor la relațiile pe care le au cu familia, aproape jumătate dintre tineri, 49%, se consideră mulțumiți sub acest aspect, urmând, în proporție de 38% tinerii care sunt foarte mulțumiți de relația pe care o au cu familia.

• Jumătate dintre tinerii chestionați, 50%, se declară mulțumiți de felul în care își petrec timpul liber, urmați de cei 21% care nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți de acest lucru.

Evaluarea situației curente din România la nivel societal

• În ceea ce privește șansa de plasare pe piața muncii, mai mult de jumătate dintre respondenți se pronunță sceptici, în proporție de 54%, considerând că acest lucru reprezintă o problemă foarte serioasă la momentul actual în România. La fel de sceptici se pronunță și în privința posibilității de a avea o locuință corespunzătoare, 52% dintre aceștia considerând această problemă ca fiind una foarte serioasă.

• Referitor la accesarea formelor de învățământ dorite, un procent de 35% percep acest lucru ca pe o problemă, acest punct de vedere fiind împărțit și în legătură cu condițiile necesare întemeierii unei familii, 39%, precum și condițiile de trai ale tinerilor, 44%. Aspectele legate de corupția din societatea românească reprezintă o foarte mare problemă, după cum au punctat mai mult de jumătate dintre subiecții chestionați (63%).

Evaluarea veniturilor familiei în raport cu necesitățile

• Situația veniturilor majorității tinerilor din România se situează aproximativ la mijloc, 37% dintre aceștia afirmând că veniturile obținute ajung pentru un trai decent, însă fără a-și permite lucruri mai scumpe, fiind urmați de cei care afirmă că banii le ajung numai pentru strictul necesar. Astfel, se poate afirma că venitul tinerilor reprezintă o problemă în raport cu necesitățile acestora.

Cum apreciaţi viaţa dumneavoastră de zi cu zi?

4%

9%

35%

45%

6%

1%

1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Foarte proastă

Proastă

Nici bună, nici rea

Bună

Foarte bună

Nu pot aprecia/NŞ

Nu răspund

Cum este viaţa dumneavoastră în prezent comparativ cu cea de acum un

an?

22%

57%

19%

2%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Mai proastă

Aproximativ la fel

Mai bună

Nu pot aprecia/NŞ

Nu răspund

Cum credeţi că veţi trăi peste un an?

18%

43%

26%

12%

1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Mai prost

Aproximativ la fel

Mai bine

Nu pot aprecia/NŞ

Nu răspund

În ce fel situaţia economică din România din ultimii ani a afectat viaţa dvs?

16%

22%

22%

59%

8%

47%

6%

9%

11%

62%

56%

59%

31%

76%

45%

68%

60%

87%

19%

19%

15%

6%

12%

0,2%

22%

21%

3%

3%

4%

3%

4%

8%

4%

10%

1%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Mi-am pierdut locul de muncă.

A trebuit să îmi caut un loc de muncă într-un domeniu mai profitabil.

A trebuit să încep să lucrez (inclusiv part-time).

Eu şi familia mea a trebuit să reducem din cheltuieli.

A trebuit să îmi întrerup studiile.

Mi-au scăzut veniturile personale.

A trebuit să-mi amân căsătoria.

Am renunţat (deocamdată) la planul de a avea un copil.

Altfel

Da Nu Nu e cazul Nu știu/Nu răspund

Cât de mulţumit sunteţi de…?

1%

3%

7%

1%

1%

0,3%

2%

6%

8%

16%

6%

6%

3%

8%

17%

18%

26%

16%

16%

10%

21%

52%

28%

21%

58%

57%

49%

50%

22%

6%

4%

18%

19%

38%

18%

34%

24%

1%

4%

2%

1%

1%

1%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

nivelul dvs. de educaţie?

locul dvs. de muncă?

veniturile pe care le obţineţi?

sănătatea proprie?

condiţiile în care locuiţi?

relaţiile cu familia?

modul în care vă petreceţi timpul liber?

Foarte nemulţumit Nemulţumit Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit Nu e cazul Nu știu/Nu răspund

Cum apreciaţi situaţia prezentă în ţara noastră în ceea ce priveşte…?

54%

52%

29%

36%

39%

63%

36%

37%

35%

39%

44%

26%

7%

8%

27%

17%

13%

6%

1%

1%

6%

4%

2%

1%

2%

2%

3%

4%

3%

4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

şansa tinerilor de a avea un loc de muncă?

şansa tinerilor de a avea o locuinţă corespunzătoare?

accesul la formele de învăţământ dorite?

condiţiile necesare pentru întemeierea unei familii?

condiţiile de trai ale tinerilor?

corupţia din societate?

Reprezintă o problemă foarte serioasă Reprezintă o problemă Nu prea este o problemă

Nu reprezintă deloc o problemă Nu știu/Nu răspund

Cum apreciaţi veniturile familiei dvs. în raport cu necesităţile?

12%

26%

37%

16%

3%

3%

2%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar

Ne ajung numai pentru strictul necesar

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor

bunuri mai scumpe

Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în

alte domenii

Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva

Nu știu

Nu răspund


II. EDUCAȚIE ȘI MUNCĂ

Importanța școlii în percepția tinerilor din România

• Aproape jumătate dintre tinerii intervievați, în proporție de 49%, consideră că doar într-o oarecare măsură cunoștințele dobândite în cadrul unei instituții de învățământ răspunde nevoilor pieței muncii. Astfel, datele relevă faptul că plasarea pe piața muncii nu se face neapărat în funcție de școala absolvită sau cunoștințele primite învățate în cadrul acesteia.

• Situația este asemănătoare și sub aspectul formării culturii generale. Un procent de 51% dintre tineri consideră ca școala contribuie doar într-o oarecare măsură la acest lucru, restul cunoștințelor provenind din surse adiacente de informare. Situația este similară și legat de pregătirea tinerilor pentru viață.

• 44% dintre cei chestionați cred că școala are o contribuție limitată în acest sens. Astfel, datele relevă faptul că tinerii percep rolul școlii ca având o contribuție secundară la pregătirea tinerilor, atât din punct de vedere didactic, cât și de formator asupra personalității.

Lipsuri întâlnite în instituțiile de învățământ

• Luând în considerare experiența personală avută în cadrul școlii, majoritatea tinerilor, în proporție de peste 50%, incluși în eșantion, consideră că școlile sunt insuficient dotate (56%), orarul este prea încărcat (52%), materiile sunt prea dificile(49%), cursurile opționale sunt insuficiente (51%) sau volumul de informații predate este prea mare (54%). De asemenea, 67% sunt de părere că activitățile extracurriculare lipsesc sau sunt insuficiente, dar și că aplicațiile practice sunt prea puține (69%).

• Bazându-ne pe răspunsurile obținute de la tinerii intervievați, procentele care indică neparticiparea la activități extracurriculare în ultima perioadă de timp indică faptul că marea majoritate a tinerilor din România nu iau parte la astfel de activități în proporții de peste 70%.

Lipsuri întâlnite în instituțiile de învățământ

• Doar 20% dintre subiecți au luat parte în ultima perioada, în mod ocazional, la activități de voluntariat, 22% au luat parte la competiții sportive, iar 19% au fost înscriși în tabere.

• De asemenea, costurile prea ridicate au fost indicate drept principalul motiv care îi împiedică pe tineri să își continue studiile (procente cumulate pentru trei mențiuni) - 55%, existând o distanță destul de mare între acest obstacol și faptul că unii tinerii sunt nevoiți să își câștige singur existența și să muncească (40%).

• De asemenea, un alt obstacol menționat frecvent de respondenți îl reprezintă faptul că tinerii nu pun accent pe educație (33%). Mai mult, în 32% din cazuri este menționat drept un obstacol și faptul că educația nu este valorizată de societatea românească.

Forme de educație complementară

• Referitor la urmarea unor cursuri de calificare, datele indică faptul că tinerii din România se limitează totuși doar la cunoștințele pe care le acumulează în cadrul formei de învățământ urmate, doar 18% dintre subiecți afirmând că au participat la vreun curs de calificare, inițiere sau de perfecționare.

• Dintre aceștia, majoritatea au preferat cursurile de limbi străine (76%), cursuri de calificare într-o anumită meserie (66%) și managementul proiectelor (65%).

Abilitățile practice ale tinerilor

• Referitor la autoevaluarea privind abilitățile și competențele tinerilor, aceștia indică faptul că au cunoștințe foarte bune în utilizarea computerului (12%), comunicare (9%), redactarea unui text (8%) sau folosirea unei limbi de circulație internațională (7%).

Prioritățile tinerilor

• În ceea ce privește prioritățile tinerilor, la ora actuală primează găsirea unei slujbe (sau a unei slujbe mai bine plătite), în procent de 31%, urmată de dorința de continuare a studiilor în proporție de 26%, 14% dintre intervievați dorind să își îmbunătățească competențelor profesionale.

• Astfel, rezultă că tinerii din România au ca și priorități realizarea sau perfecționarea profesională, în detrimentul emigrării în străinătate (3%), apariției unui copil (2%) sau a călătoriilor și distracției (1%).

În ce măsură consideraţi că şcoala…?

31%

19%

33%

49%

51%

44%

18%

28%

20%

2%

2%

3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

răspunde nevoilor pieţei muncii?

formează o cultură generală?

pregăteşte tinerii pentru viaţă?

În mică măsură Într-o oarecare măsură În mare măsură Nu știu/Nu răspund

Ţinând cont de experienţa personală avută în şcoală, vă rugăm să ne

spuneţi dacă sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii.

56%

52%

49%

51%

67%

69%

54%

54%

57%

35%

36%

41%

36%

22%

20%

32%

34%

33%

7%

9%

8%

11%

9%

8%

11%

9%

7%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Şcoala nu are dotări suficiente.

Orarul este prea încărcat.

Materiile sunt prea dificile.

Cursurile opţionale sunt insuficiente.

Activităţile derulate în afara şcolii sunt puţine sau lipsesc.

Aplicaţiile practice sunt insuficiente.

Stilul de predare este învechit.

Volumul de informații predate este prea mare.

Cheltuielile pe care le presupune şcolarizarea sunt prea mari.

Da Nu Nu știu Nu răspund

Având în vedere experienţa personală, vă rugăm să ne spuneţi în ce măsură

participaţi sau aţi participat în ultima vreme la următoarele tipuri de

activităţi.

5%

2%

5%

2%

2%

2%

2%

1%

2%

1%

20%

19%

22%

10%

12%

15%

8%

5%

8%

8%

73%

78%

72%

87%

84%

82%

88%

92%

89%

88%

0,4%

0,4%

0,4%

0,2%

0,4%

0,2%

0,2%

0,2%

0,5%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

2%

1%

1%

1%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

activităţi de voluntariat.

tabere.

competiţii sportive.

ateliere de creaţie, cercuri, cenacluri.

dezbateri, conferinţe.

campanii de informare.

activităţi de consiliere.

schimburi internaţionale.

proiecte comunitare.

programe organizate/finanţate de ANST

Da, cu regularitate Da, ocazional Nu Nu știu Nu răspund

În localitatea dumneavoastră, care credeţi că sunt principalele obstacole

care i-ar împiedica pe tineri să-şi continue studiile? Mențiunea 1

54%

17%

8%

4%

9%

4%

2%

0,5%

0,3%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Cheltuielile prea mari pe care le presupune şcoala

Tinerii din această zonă nu pun preţ pe educaţie

Lipsa de susţinere din partea familiei

Depărtarea prea mare faţă de liceu/facultate

Faptul că sunt nevoiţi să-şi câştige singuri existenţa şi să muncească de tineri

Educaţia nu este valorizată în societatea românească

Lipsa unor instituţii care să-i consilieze/orienteze pe tineri în carieră

Altceva

Nu știu

Nu răspund



0,5%

15%

12%

10%

20%

14%

4%

0%

24%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0%








Altceva

Nu răspund



0,2%

1%

3%

2%

11%

14%

19%

1%

49%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%








Altceva

Nu răspund

În ultimii ani, aţi participat la vreun curs de calificare, de iniţiere, de

perfecţionare în afara şcolii?

18%

76%

6%

Da Nu Nu știu/Nu răspund

Ce fel de cursuri aţi urmat?

18%

19%

26%

15%

12%

12%

11%

34%

5%

76%

59%

50%

61%

65%

64%

66%

47%

70%

1%

2%

1%

1%

1%

1%

0,5%

2%

5%

21%

22%

23%

22%

22%

22%

18%

24%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Limbi străine

Calculatoare

Comunicare, negociere, lucru în echipă

Din domeniul financiar-contabil

Managementul proiectelor

Din domeniul afacerilor şi organizării firmei (management, marketing)

Cursuri de calificare într-o meserie

Din domeniul artistic (dans, teatru, pictură etc.)

Alt domeniu


Cum aţi aprecia abilităţile/competenţele dvs. în…?

1%

1%

0,5%

1%

2%

3%

1%

3%

1%

2%

5%

6%

5%

9%

7%

7%

9%

9%

15%

14%

17%

15%

9%

8%

12%

7%

9%

8%

4%

3%

1%

2%

1%

1%

6%

6%

64%

65%

65%

65%

65%

66%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

utilizarea computerului?

folosirea unei limbi străine de circulaţie internaţională?

comunicare?

redactarea unui text?

managementul/realizarea proiectelor?

domeniul afacerilor?

Foarte slabe Slabe Medii Bune Foarte bune Nu am competenţe Nu știu/Nu răspund

Care este prioritatea dvs. în viitorul apropiat?

14%

26%

31%

7%

4%

2%

4%

3%

1%

7%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Să-mi îmbunătăţesc calificarea profesională

Să continui studiile

Să-mi găsesc o slujbă (mai bună)

Să iniţiez o afacere

Să mă căsătoresc

Să am un copil

Să am propria locuinţă

Să plec din ţară

Să mă distrez, să călătoresc

Nu ştiu/ Nu răspund


III. INTENȚII DE AFACERI ȘI FACTORI DE SUCCES ÎN CARIERĂ

Tendințe în lansarea în afaceri

• În ceea ce privește lansarea în mediul de afaceri, aproximativ un sfert dintre tinerii din România (27%), conform eșantionului, și-au exprimat dorința de a face acest lucru.

• Cel mai vizat domeniu de către tineri este cel al comerțului, serviciilor și aL consultanței (30%), urmat de cel al agriculturii, zootehniei, pisciculturii și silviculturii (18%). De asemenea, datele culese reflectă faptul că tinerii ar mai viza domenii precum cel al construcțiilor și finisajelor interioare (11%), precum și cel al informaticii și comunicațiilor (10%).

• Întrebați fiind cum consideră că un tânăr poate avea succes în carieră în ziua de astăzi, cele mai numeroase răspunsuri (cumulate pentru 3 mențiuni) le întrunesc relațiile și poziția socială (47%), munca și efortul personal (45%), buna pregătire profesională (43%) și cinstea și corectitudinea (32%).

Intenţionaţi să vă întemeiaţi propria afacere în viitor?

27%

64%

2% 7%


În care dintre următoarele domenii intenţionaţi să vă întemeiaţi propria

afacere în viitor?

18%

5%

11%

10%

5%

30%

8%

13%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Agricultură, zootehnie, piscicultură, silvicultură

Mică industrie şi meşteşugărit

Construcţii şi finisaje interioare

Informatică şi telecomunicaţii

Turism

Comerţ, servicii, consultanţă

Alt domeniu

Nu știu/Nu răspund

Cum credeţi că un tânăr poate avea succes, astăzi, în carieră? Mențiunea 1

32%

39%

15%

9%

2%

1%

0,3%

0,3%

2%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Prin cinste şi corectitudine

Prin relaţii şi poziţie socială

Printr-o bună pregătire profesională

Prin muncă şi efort personal

Prin încălcarea legii

Prin învăţare continuă

Prin talent, calităţi innăscute

Altfel

Nu ştiu/ nu răspund


8%

26%

22%

4%

6%

3%

30%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%









0,3%

2%

14%

3%

14%

17%

2%

47%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0% 45,0% 50,0%







Altfel



IV. MOBILITATE

Mobilitatea tinerilor

• Referitor la ocupația actuală sau la forma de învățământ urmată, mai mult de jumătate dintre subiecții incluși în eșantion, în procent de 52%, își desfășoară activitatea profesională sau studiază în localitatea în care locuiesc. Totuși, există un procent destul de ridicat, 17%, al celor care sunt nevoiți să facă naveta între localitatea în care locuiesc și locul de muncă/școala, iar 10% dintre aceștia locuiesc temporar în localitatea în care își desfășoară activitatea profesională sau urmează vreo formă de învățământ.

• Analiza datelor mai relevă faptul că tinerii din România au avut în ultimii ani o mobilitate ridicată în străinătate, 95% dintre aceștia fiind plecați peste hotare pentru studii, urmați de cei care au deținut o slujbă temporară în afara granițelor tării, 84%. 79% au fost plecați în scopul vizitării unor rude sau a unor prieteni, 71% în calitate de turist, iar pentru 65% dintre cei chestionați, un membru al familiei a lucrat în străinătate.

Intenția de migrație externă a tinerilor

• Un element surprinzător ce reiese în urma analizei datelor constă în faptul că, deși tinerii din România s-au deplasat în străinătate în diverse scopuri, momentan cea mai mare parte a lor nu intenționează să plece în scopul studiilor (81%), sau pentru a se stabili în afara granițelor tării (77%).

• Totuși, dintre cei care au răspuns afirmativ și si-au exprimat dorința de a pleca în străinătate cu scopul de a se stabili acolo sau de a lucra, pentru 24% dintre aceștia următorii 2-3 reprezintă perioda cea mai potrivită pentru a face acest lucru, iar 10% intentionează să emigreze chiar în acest an. Principalele motive care îi determină pe tinerii din România să ia în calcul varianta emigrării sunt modul de viață atractiv (16%), dar și lipsurile financiare cu care se confruntă în prezent (13%).

În ceea ce priveşte şcoala sau locul de muncă, în care dintre următoarele

situaţii vă aflaţi?

52%

17%

10%

19%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Învăţ/lucrez în localitatea în care domiciliez

Fac naveta zilnic până la şcoală/locul de muncă

Locuiesc temporar în localitatea în care învăţ/muncesc

Nu este cazul

Nu răspund

În ultimii ani…?

84%

71%

95%

79%

65%

14%

27%

3%

19%

33%

2%

2%

2%

2%

3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

aţi lucrat în străinătate pentru un timp?

aţi fost în străinătate ca turist?

aţi fost în străinătate pentru studii?

aţi fost în străinătate pentru a vizita rude sau prieteni?

cineva din familia dvs a lucrat în străinătate?

Da Nu Nu răspund

Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru…?

38%

12%

12%

31%

55%

81%

77%

59%

5%

6%

8%

8%

2%

2%

2%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

turism?

studii?

a vă stabili acolo?

a lucra temporar acolo?


În cât timp intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru muncă/pentru a vă

stabili acolo?

10%

24%

9%

0,2%

8%

50%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Chiar anul acesta

În 2-3 ani

Mai târziu de 3 ani

Nu e cazul

Nu știu

Nu răspund

Care este motivul principal pentru care doriţi să plecaţi în străinătate?

13%

12%

8%

16%

1%

50%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Nu îmi ajung banii pentru traiul zilnic

Vreau să strâng nişte bani pentru a-mi cumpăra o locuinţă

Vreau să încep o viaţă nouă

Mă atrage modul în care se trăieşte acolo

Alt răspuns

Nu răspund


V. IDENTITATE, CETĂȚENIE ȘI SUPORT PENTRU DEMOCRAȚIE

Sentimentul tinerilor de apartenența la cetățenia română/europeană

• Sentimentul de patriotism, precum și mândria apartenenței la cetățenia română îi determină pe majoritatea dintre tinerii din România să se simtă destul de mândri de acest lucru (45%) sau foarte mândri (24%).

• Proporțiile sunt asemănătoare și în cazul cetățeniei europene, sentimentul de apartenență fiind exprimat la fel de pregnant. 50% dintre tinerii intervievați se simt destul de mândri, iar 21% dintre aceștia se declară foarte mândri.

Percepțiile tinerilor cu privire la valorile democratice

• În privința respectării drepturilor omului în România, mai puțin de jumătate dintre respondenți consideră că acestea sunt respectate într-o oarecare măsură (37%), urmați de procentul celor care cred că acest lucru se practică într-o mică măsură (24%).

• Aceste rezultate indică o oarecare discrepanță între sentimentul de mândrie și apartenență la cetățenia română, respectiv cea europeană și proporția în care tinerii cred că drepturile omului sunt respectate.

• În ceea ce privește percepția conform asigurării bunăstării individului, datele reflectă faptul că tinerii din România tind să se situeze, în majoritate, la centru (20%), existând o diferență de 3 procente față de cei care cred că fiecare individ ar trebui să fie mai responsabil pentru propria bunăstare (17%).

• Astfel, diferența mică dintre tinerii care cred că statul și individul ar trebui să aibă o contribuție egală în asigurarea bunăstării individului și tinerii care își asumă mai multă responsabilitate în acest sens determină poziționarea tinerilor mai spre.

Percepțiile tinerilor cu privire la valorile democratice

• Sub aspectul achiziționării/deținerii unei locuințe, opiniile tinerilor din România tind să se asemene foarte mult cu cele legate de bunăstare, majoritatea situându-se la centru, în proporție de 21%, urmați de cei care consideră că individul este singurul responsabil pentru locuința sa.

• Din acest punct de vedere, opiniile tinerilor tind să se distanțeze față de cele exprimate în legătură cu bunăstarea, considerând necesară intervenția statului în acest sens.

• Referitor la diferențele de venit, subiecții se regăsesc în proporții egale atât la centru, cât și complet în favoarea diferențelor mici de venit din societate (21%).

• Sub aspectul libertății de alegere, cei mai mulți dintre tinerii chestionați (21%) consideră că au deplină libertate de alegere, tendința fiind de a avea credința că libertatea de alegere le aparține.

Cât de mândru/mândră vă simţiţi de faptul că sunteţi cetăţean al României ?

7%

22%

45%

24%

2%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Deloc mândru

Nu prea mândru

Destul de mândru

Foarte mândru


Cât de mândru/mândră vă simţiţi de faptul că sunteţi cetăţean european?

7%

18%

50%

21%

5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Deloc mândru

Nu prea mândru

Destul de mândru

Foarte mândru


În ce măsură credeţi că în România sunt respectate drepturile omului?

14%

24%

37%

15%

7%

2%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

În foarte mică măsură

În mică măsură

În oarecare măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură


Vă rog să ne spuneți părerea dumneavoastră privind următoarele afirmaţii,

folosind o scală de 1 la 10, unde 1 înseamnă că sunteţi cu totul de acord cu

afirmaţia din stânga, iar 10 că sunteţi cu totul de acord cu afirmaţia din

dreapta.

17%

8%

11%

8%

20%

7%

7%

8%

5%

7%

3%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

1 - Fiecare individ ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria bunăstare

2

3

4

5

6

7

8

9

10 - Statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia





dreapta.

14%

6%

9%

8%

21%

8%

8%

10%

5%

9%

2%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

1 - A avea o locuință ar trebui să fie responsabilitatea fiecărui individ

2

3

4

5

6

7

8

9

10 - Statul ar trebui să fie responsabil ca fiecare individ să aibă o locuinţă





dreapta.

21%

10%

11%

10%

21%

5%

5%

4%

4%

7%

2%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

1 - În societatea noastră, diferenţele între venituri ar trebui să fie mici

2

3

4

5

6

7

8

9

10 - În societatea noastră, diferenţele între venituri pot să fie oricât de mari


Pe o scală de la 1 la 10, dvs câtă libertate de alegere credeţi că aveţi în

viaţă? (unde 1 înseamnă că nu aveţi deloc libertate de alegere, iar 10 că

aveţi libertate deplină)

2%

2%

4%

5%

15%

7%

12%

16%

13%

21%

2%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

1 - Nu am deloc libertate de alegere

2

3

4

5

6

7

8

9

10 - Am libertate deplină de alegere



VI. PARTICIPARE CIVICĂ ȘI POLITICĂ

Încrederea tinerilor în instituții

• La nivel de încredere în instituții, tinerii acordă cele mai mari procente de neîncredere Guvernului României (48%), partidelor politice (50%), Parlamentului României (46%) și Presedinției (43%).

• Un aspect interesant reieșit în urma analizei datelor este procentul de încredere foarte multă acordat Bisericii (27%).

• În general, tinerii din România tind să aibă încredere la nivel mediu în celelalte instituții: organizații neguvernamentele (26%), școală (28%), primărie (29%), poliție (30%), armată (27%), justiție (27%) și mass-media (29%).

Relația dintre tineri și autorități/instituții

• În urma evaluării relației dintre autorități/instituții și tineri a rezultat faptul că între cele două entități există o relație nici bună, nici proastă. Este interesant faptul că nu există diferențe semnificative în relația cu fiecare instituție în parte: Direcția Județeană de Sport și Tineret (44%), Primărie (48%), Inspectoratul Școlar Județean (45%), Secția de poliție (46%), Cabinetul parlamentar (36%) și Cabinetul europarlamentar (36%).

• Un alt aspect care vine în completarea înțelegerii opiniei/relației dintre tineret și instituții vine odată cu indicarea unui minister ca cea mai potrivită structură guvernamentală pentru gestionarea politicilor în domeniul tineretului (27%).

• Astfel, chiar dacă relația dintre tineri și structurile oficiale nu se desfășoară în cei mai buni parametrii, tinerii nu pot însă să identifice un alt tip de structură responsabilă pentru acest domeniu.

Interesul tinerilor față de viața politică

• La capitolul interes față de viața politică rezultatele indică apatia tinerilor față de aceasta. Atât la nivel local, cât și la nivel național tinerii se declară deloc interesați de viața politică (39%). Nici viața politică la nivel european nu le suscită interesul tinerilor, cei mai mulți dintre aceștia (44%), manifestându-și dezinteresul total pentru aceasta.

• Totuși, aceștia se declară interesați într-o oarecare măsură de hotărârile luate atât de autoritățile locale (35%), cât și de către autoritățile centrale (30%). De asemenea, atât pentru localitatea de proveniență, cât și pentru întreaga țară, cei mai mulți tineri se declară interesați într-o mică măsură de viața politică (28%).

• Cei mai mulți dintre tinerii chestionați se declară nici mulțumiți, nici nemulțumiți atât de activitatea primăriei (38%), cât și de activitatea instituțiilor centrale ale statului (40%).

Preferințele tinerilor în materie de vot

• O diferență seminificativă apare între cei care spun că votează mai degrabă persoana care candidează (47%) decât partidul din care face parte (28%), însă mai mult de jumătate dintre subiecți sunt de părere că, în prezent, nu există vreun partid politic care să le apere interesele. Totuși, dacă ar trebui să numească un partid, acela ar fi formațiunea USL.

• În ultimii ani, mai mult de jumătate dintre tinerii chestionați au participat la alegeri (65%) și la referendum (55%), însă procentul celor care s-au implicat în acțiuni electorale (11%), activități sau proiecte care au implicat tineri din alte țări (5%), acțiuni civice organizate de ONG-uri (5%), sau activități de voluntariat (13%) este seminificativ mai redus.

Participare civică

• Întrebați dacă ar fi dispuși să participe ca voluntari într-o organizație neguvernamentală, precum o asociație sau o fundație, 29% dintre tinerii chestionați dau un răspuns afirmativ, în timp ce majoritatea dau un răspuns negativ (53%), iar alții nu sunt hotărâți dacă ar fi dispuși să facă acest lucru (16%).

• În scopul încurajării participării tinerilor la activități de voluntariat, principalele acțiuni care ar trebui întreprinse sunt (procente cumulative pentru două mențiuni): informarea acestora privind posibilitățile de participare – 47%, acordarea de recompense (cursuri, excursii etc.) – 42%, promovarea beneficiilor activității de voluntariat – 38%, sensibilizarea tinerilor la problemele comunității – 22% și recunoașterea activității de voluntariat drept vechime în muncă – 15%.

Participare civică

• O mică parte din rândul persoanelor intervievate declară că ar cunoaște organizații neguvernamentale care desfășoară activități în localitatea în care trăiesc (16%). Întrebați dacă ei înșiși fac parte dintr-o asemenea organizație, 4% dintre aceștia dau un răspuns pozitiv, în timp ce 91% dau unul negativ.

• Cele mai populare profiluri ale organizațiilor din care fac parte tinerii care dau un răspuns pozitiv sunt: organizațiile de elevi sau studenți (42%), cele de educație sau formare profesională (25%), cele religioase (18%) sau cele de voluntariat (17%).

• 9% dintre tinerii incluși în eșantion declară că intenționează să se înscrie în viitor într-o asociație sau organizație neguvernamentală; cele mai populare profiluri ale acestor organizații ar fi următoarele: organizații de elevi sau studenți - 47%, de educație sau formare profesională – 47%, umanitare – 42%, cultural-artistice – 40%, ecologice – 37% sau de voluntariat – 37%.

Folosind o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „deloc”, iar 5 înseamnă

„foarte multă”, câtă încredere aveţi în…?

48%

50%

46%

31%

13%

12%

24%

19%

16%

23%

43%

23%

22%

22%

22%

22%

12%

14%

21%

17%

14%

20%

22%

19%

18%

16%

19%

26%

21%

28%

29%

30%

27%

27%

18%

29%

6%

4%

5%

9%

22%

28%

16%

20%

23%

18%

8%

16%

1%

1%

1%

3%

27%

14%

5%

9%

15%

7%

3%

7%

6%

6%

7%

9%

5%

4%

5%

5%

6%

6%

6%

6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Guvern?

partidele politice?

Parlamentul României?

organizaţii/asociaţii neguvernamentale?

biserică?

şcoală?

primărie?

poliţie?

armată?

justiţie?

preşedinţie?

mass-media (presa scrisă, radio, tv) ?

1 - Deloc 2 3 4 5 - Foarte multă Nu știu/Nu răspund

Cum apreciaţi relaţia tinerilor din localitatea în care trăiţi cu următoarele

autorităţi/instituţii locale?

9%

11%

10%

12%

21%

21%

44%

48%

45%

46%

37%

36%

15%

18%

19%

17%

6%

6%

32%

23%

27%

25%

37%

38%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret

Primăria

Inspectoratul Şcolar Judeţean

Secţia de poliţie

Cabinetul parlamentar

Cabinetul europarlamentar

O relaţie proastă Nici bună nici proastă O relaţie bună Nu știu/Nu răspund

Ce structură guvernamentală vi se pare a fi potrivită pentru a gestiona

politicile în domeniul tineretului?

27%

17%

13%

7%

1%

9%

23%

3%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Un minister

Un departament în cadrul unui minister

O autoritate naţională

O agenţie guvernamentală

Alt răspuns

Niciuna

Nu știu

Nu răspund

Cât de interesat sunteţi de viaţa politică…?

39%

39%

44%

26%

23%

24%

23%

25%

22%

7%

8%

6%

2%

3%

2%

2%

2%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Cât de interesat sunteţi de viaţa politică din localitatea dvs.?

Cât de interesat sunteţi de viaţa politică la nivel naţional?

Cât de interesat sunteţi de viaţa politică la nivel european?

Deloc În mică măsură Într-o oarecare măsură În mare măsură În foarte mare măsură Nu știu/Nu răspund


7%

8%

11%

10%

35%

30%

25%

25%

15%

19%

7%

8%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

hotărârile luate de către autorităţile locale (Primărie)?

hotărârile luate de către autorităţile centrale (Guvern, Parlament,

Preşedinţie)?



19%

24%

28%

28%

27%

23%

13%

11%

6%

5%

7%

8%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

pentru localitatea dvs.?

pentru întreaga ţară?


Cât de mulţumit sunteţi de activitatea…?

6%

11%

14%

27%

38%

40%

28%

11%

6%

2%

8%

10%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

primăriei din localitatea dvs?

instituţiilor centrale ale statului?

Foarte nemulţumit Nemulţumit Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit Nu știu/ Nu răspund

În general, la alegeri, opţiunea dvs de vot depinde mai degrabă de

persoana care candidează sau de partidul din care aceasta face parte?

47%

28%

17%

8%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Mai degrabă de persoană

Mai degrabă de partidul din care face parte

Nu știu

Nu răspund

Credeţi că în prezent, în România, există cel puţin un partid politic care

apără interesele dvs.?

15%

61%

24%


Care este partidul care apără interesele dvs. în prezent?

40%

15%

14%

9%

6%

5%

3%

2%

1%

6%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

USL

PP-DD

PSD

PDL

UDMR

PNL

ARD

PRM

Alt partid

Nu răspund

În ultimii ani, aţi participat la...?

65%

55%

11%

5%

5%

13%

32%

40%

85%

91%

90%

83%

4%

5%

4%

4%

4%

4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

alegeri (vot)?

referendum?

acţiuni electorale (mitinguri politice, semnat petiţii on-line, lipit afişe

electorale etc.)?

activităţi sau proiecte care au implicat tineri din alte ţări?

acţiuni civice organizate de ONG-uri, sindicate?

activităţi de voluntariat?


În viitor, aţi fi dispus să participaţi ca voluntar într-o organizaţie

neguvernamentală (asociaţie, fundaţie)?

29%

53%

16%

2%


Ce măsuri consideraţi că ar trebui întreprinse pentru încurajarea

participării tinerilor la activităţi de voluntariat? Mențiunea 1

47%

22%

17%

5%

2%

7%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Informarea tinerilor privind posibilităţile de participare

Promovarea beneficiilor activităţilor de voluntariat

Acordarea de recompense (ex: cursuri, excursii)

Sensibilizarea tinerilor la problemele comunităţii

Recunoasterea activităţii de voluntariat ca vechime în muncă


Ce măsuri consideraţi că ar trebui întreprinse pentru încurajarea

participării tinerilor la activităţi de voluntariat? Mențiunea 2

0,2%

16%

25%

17%

13%

29%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0%

Informarea tinerilor privind posibilităţile de participare

Promovarea beneficiilor activităţilor de voluntariat

Acordarea de recompense (ex: cursuri, excursii)

Sensibilizarea tinerilor la problemele comunităţii

Recunoasterea activităţii de voluntariat ca vechime în muncă


Cunoaşteţi organizaţii neguvernamentale care desfăşoară activităţi în

localitatea dumneavoastră?

16%

79%

5%

Da Nu Nu răspund

La ora actuală, faceţi parte din vreo asociaţie/organizaţie

neguvernamentală?

4%

91%

5%

Da Nu Nu răspund

Ce profil are asociaţia/organizaţia din care faceţi parte?

42%

25%

8%

9%

12%

3%

18%

6%

8%

8%

3%

8%

17%

38%

58%

74%

72%

69%

78%

62%

74%

75%

74%

78%

77%

65%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

18%

15%

17%

17%

17%

17%

18%

18%

15%

17%

17%

15%

18%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Organizaţie de elevi/studenţi

Organizaţii de educaţie/formare profesională

Organizaţie politică de tineret

Organizaţie profesională sau patronală sau sindicat

Asociaţie/club sportiv

Asociaţie/club turistic

Organizaţie religioasă

Organizaţie cu caracter etnic

Organizaţie civică

Organizaţie umanitară

Organizaţie ecologică

Organizaţie cultural-artistică

Organizaţie de voluntariat


Intenţionaţi să vă înscrieţi într-o asociaţie/organizaţie neguvernamentală?

9%

86%

5%

Da Nu Nu răspund

Dacă vă gândiţi să vă înscrieţi într-o organizaţie neguvernamentală, care

dintre următoarele sunt de interes pentru dvs.?

47%

47%

16%

15%

31%

32%

17%

10%

18%

42%

37%

40%

37%

38%

38%

69%

68%

52%

50%

64%

71%

63%

40%

46%

45%

38%

4%

3%

3%

4%

3%

3%

4%

4%

5%

4%

4%

3%

6%

10%

12%

12%

13%

13%

14%

14%

14%

14%

14%

13%

11%

18%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Organizaţie de elevi/studenţi

Organizaţii de educaţie/formare profesională

Organizaţie politică de tineret

Organizaţie profesională sau patronală sau sindicat

Asociaţie/club sportiv

Asociaţie/club turistic

Organizaţie religioasă

Organizaţie cu caracter etnic

Organizaţie civică

Organizaţie umanitară

Organizaţie ecologică

Organizaţie cultural-artistică

Organizaţie de voluntariat



VII. SERVICII PENTRU TINERI

Percepții și cunoștințe privind centrele pentru tineret

• Întrebați dacă în zona în care locuiesc există un centru care să ofere servicii tinerilor (de informare, consiliere, consultanţă), 15% dintre cei intervievați dau un răspuns pozitiv , 55% unul negativ, iar 29% recunosc că nu cunosc acest aspect. Când aceeași întrebare este adresată cu referire la centre sau cluburi de tineret care să ofere tinerilor oportunităţi de petrecere a timpului liber, proporția celor care spun „da” crește la 36%, cea a celor care spun „nu” scade la 42%, iar cea a celor care nu știu la 20%.

• Cu toate acestea, 72% dintre tineri consideră că ar fi necesară înființarea unor centre de tineret în care să se desfăşoare activităţi de informare, consiliere, consultanţă şi educaţie nonformală; 13% consideră că nu ar fi necesar, iar 13% declară că nu știu dacă acest lucru ar fi necesar sau nu.

• Majoritatea tinerilor intervievați consideră că unele servicii sau centre pentru tineret s-ar administra cel mai bine la nivel local; în cea mai mare măsură se manifestă această opinie când vine vorba despre informarea tinerilor (62% - local, 18% - județean, 4% - regional, 8% – național) sau despre consilierea pentru tineri (61% - local, 20% - județean, 4% - regional, 8% – național).

Sprijin în luarea deciziilor importante

• Familia reprezintă cel mai important sprijin penru tineri atunci când se confruntă cu anumite situații importante pentru felul în care va decurge viața lor; astfel, atunci când își aleg profesia, 61% dintre tineri declară că apelează la familie, 25% că nu apelează la nimeni altcineva, 5% că apelează la profesori, iar 4% că apelează la prieteni.

• Când vine vorba de găsirea unei slujbe, 47% caută sprijinul familiei, 16% nu apelează la nimeni, 13% spun că apelează fie la instituții sau servicii publice, fie la prieteni, în timp ce 5% apelează la alte persoane sau instituții. Proporția celor care apelează la familie crește atunci când vine vorba de luarea unei decizii majore în viață la 80%; 12% nu apelează la nimeni, în timp ce 4% apelează la prieteni.

• Când au dificultăți financiare, 81% din tineri apelează tot la familie, în timp ce 9% apelează la prieteni, iar 6% nu apelează la nimeni. Când au rezultate școlare slabe, familia este din nou sprijinul principal pentru tineri (38%), urmată de profesori (16%) și de prieteni (5%). În această situație, 27% dintre persoanele intervievate declară că nu apelează la nimeni.

Evaluarea proiectelor și programelor ANST

• Cei mai mulți dintre tineri apreciază varii programe sau proiecte ale ANST drept foarte sau destul de importante după cum urmează (procente cumulate foarte important+destul de important): programul pentru studenți - 70%, programul de centre de tineret – 72%, programul de cercetare socială în domeniul tineretului – 71%, programul de susținere a acțiunilor de tineret – 73% și proiectul „Școala de vară”, prin care se oferă cursuri de formare, în proporție de 70%.

Comunicarea autorităților cu tinerii

• Cei mai mulți dintre tinerii intervievați spun că ar prefera ca autoritățile cu atribuţii în domeniul politicii de tineret să comunice cu tinerii prin intermediul materialelor informative (23%), acest mijloc fiind urmat de birouri locale/puncte de informare (20%), emisiuni radio-tv pentru tineret (15%), e-mail (13%), Facebook (10%) și site-urile instituțiilor (9%).

Consum de mass media al tinerilor

• Ziarele pe care tinerii le citesc în cea mai ridicată proporție sunt Libertatea (6%), Click (4%) și Can Can (3%), în timp ce 19% dintre ei declară că nu citesc ziare deloc.

• În topul preferințelor tinerilor când vine vorba despre posturi de radio se regăsesc Kiss FM (23%), Radio Zu (16%), Pro FM (8%) și Europa FM (5%).

• Posturile de televiziune urmărite de tineri în cele mai ridicate proporții sunt Pro TV (39%), Antena 1 (10%), Kanal D (4%) și Antena 3 (4%). Doar 2% dintre aceștia declară că nu se uită la televizor.

• Când vine vorba despre site-urile de internet de unde se informează cel mai des, cei mai mulți dintre tineri nu nominalizează un site anume, ci menționează motorul de căutare Google (24%). Acesta este urmat de Facebook (10%), Sport.ro (2%) și Wikipedia (2%).

Percepții privind măsuri legislative referitoare la tineret

• Intervievații au fost rugați să spună dacă sunt de părere că unele măsuri legislative sunt prioritare pentru tineri; astfel, 74% consideră că îmbunătățirea Legii tinerilor este prioritară, în timp ce 71% văd drept prioritară adoptarea unei legi referitoare la stagiul de practică (internship) pentru absolvenţi, iar 63% consideră că este prioritară îmbunătățirea Legii voluntariatului.

• Principala zonă în care ar trebui să se manifeste cu prioritate sprijinul autorităţilor pentru tineri, în viziunea participanților la studiu, este accesul pe piața muncii (62%), aceasta fiind urmată de accesul la educație (14%), de sprijinul în inițierea de afaceri (8%) și de crearea unor condiții pentru practicarea agriculturii (3%).

În zona în care locuiţi, există…?

15%

36%

55%

42%

29%

20%

1%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

un centru care să ofere servicii tinerilor (de informare, consiliere, consultanţă)?

centre sau cluburi de tineret care să ofere tinerilor oportunităţi de petrecere

a timpului liber?


Consideraţi necesară înfiinţarea unor centre de tineret în care să se

desfăşoare activităţi de informare, consiliere, consultanţă şi educaţie

nonformală?

72%

13%

13%

2%


La ce nivel credeţi că s-ar putea administra cel mai bine următoarele

servicii sau centre pentru tineret?

62%

61%

39%

54%

56%

48%

45%

18%

20%

27%

25%

21%

25%

24%

4%

4%

10%

6%

6%

8%

9%

8%

8%

16%

8%

8%

10%

13%

8%

8%

8%

8%

9%

9%

8%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Informare pentru tineri

Consiliere pentru tineri

Tabere pentru tineri

Centre sau cluburi pentru tineret

Centre de învăţare permanentă

Centre de consiliere în afaceri

Finanţări de proiecte pentru tineri

Local Judeţean Regional Naţional Nu știu/Nu răspund

La cine apelaţi, în primul rând, când vă confruntaţi cu următoarele situaţii?

Alegerea profesiei

5%

61%

4%

0,4%

2%

0,2%

1%

23%

3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

La profesori

La familie

La prieteni

La psiholog

La instituţii/ servicii publice

La preot/ călugăr

Alte persoane/ instituţii

Nu apelez la nimeni

Nu răspund


Găsirea unei slujbe

1%

47%

13%

0,3%

13%

0,4%

5%

16%

4%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

La profesori

La familie

La prieteni

La psiholog


La preot/ călugăr


Nu apelez la nimeni

Nu răspund


Luarea unei decizii majore în viaţă

0,4%

80%

4%

0,3%

0,2%

1%

0,1%

12%

3%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0%

La profesori

La familie

La prieteni

La psiholog


La preot/ călugăr


Nu apelez la nimeni

Nu răspund


Dificultăţi financiare

1%

81%

9%

0,2%

0,5%

0,2%

0,2%

6%

3%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

La profesori

La familie

La prieteni

La psiholog


La preot/ călugăr


Nu apelez la nimeni

Nu răspund


Rezultate şcolare slabe

16%

38%

5%

1%

0,1%

0,2%

0,5%

27%

11%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

La profesori

La familie

La prieteni

La psiholog


La preot/ călugăr


Nu apelez la nimeni

Nu răspund

Cât de importante sunt, în opinia dvs., următoarele programe/proiecte

desfăşurate de către ANST (sau direcţiile județene ale acesteia)?

3%

2%

2%

2%

4%

8%

9%

10%

8%

8%

39%

44%

42%

42%

37%

31%

28%

29%

31%

33%

8%

4%

4%

4%

4%

11%

12%

13%

13%

14%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Programul pentru studenţi

Programul de centre de tineret

Programul de cercetare socială în domeniul tineretului

Programul de susţinere a acţiunilor de tineret

Proiectul „Şcoala de vară” prin care se oferă cursuri de formare

Deloc important Puţin important Destul de important Foarte important Nu e cazul Nu știu/Nu răspund

Prin ce mijloace aţi prefera ca autorităţile cu atribuţii în domeniul politicii

de tineret să comunice cu tinerii?

13%

9%

10%

3%

20%

23%

15%

1%

0,5%

6%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

Prin e-mail

Cu ajutorul site-urilor instituţiilor

Prin Facebook

Prin blog-uri

Prin birouri locale/puncte de informare

Prin materiale informative

Prin emisiuni radio-tv pentru tineret

Altfel

Nu știu

Nu răspund

Care este ziarul pe care îl citiţi cel mai frecvent?

6% 4%

3% 3% 2%

2% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 0,5% 0,5%

9% 3%

19% 1%

36%

0% 10% 20% 30% 40%

Libertatea

Click

Adevărul

Can Can

Monitorul (local)

Gazeta de Sud

Jurnal Bihorean

Pro Sport

Viața Liberă

Gazeta Sporturilor

Jurnalul Național

Evenimentul

Curierul

Obiectiv

Evenimentul Zilei

Glasul Maramureșului

Haromszek

Redeșteptarea

Tribuna

Graiul Sălajului

Transilvania Expres

Alt ziar local

Alt ziar național

Nu citesc ziare

Nu știu

Nu răspund

Care este postul de radio pe care îl ascultaţi cel mai frecvent?

23%

16%

8%

5%

4%

3%

2%

1%

1%

1%

0,5%

0,5%

5%

3%

8%

0,3%

20%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

Kiss FM

Radio Zu

Pro FM

Europa FM

Radio 21

Magic FM

Radio România Actualități

Radio Guerilla

Radio Reșița

Rock FM

Sepsi Radio

Sighet FM

Alt radio local

Alt radio național

Nu ascult radio

Nu știu

Nu răspund

Care este postul de televiziune pe care îl vizionaţi cel mai frecvent?

39%

10%

4%

4%

3%

3%

3%

2%

2%

2%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

0,5%

0,5%

1%

7%

2%

1%

10%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Pro TV

Antena 1

Kanal D

Antena 3

Discovery Channel

Acasă TV

Sport.ro

Realitatea TV

Prima TV

Kiss TV

MTV

HBO

OTV

Digi Sport

B1 TV

Național TV

TVR 1

România TV

Taraf TV

Alt post tv local

Alt post tv național

Nu urmăresc posturi tv

Nu știu

Nu răspund

Care este site-ul de Internet de unde vă informaţi cel mai frecvent?

24%

10%

2%

2%

1%

1%

1%

1%

1%

10%

8%

1%

40%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Google

Facebook

Sport.ro

Wikipedia

Site-uri de știri

Yahoo.com

Realitatea.net

Stirileprotv.ro

YouTube

Alt site

Niciunul

Nu știu

Nu răspund

Consideraţi că următoarele măsuri legislative sunt prioritare pentru tineri?

74%

63%

71%

7%

14%

8%

19%

23%

21%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Îmbunătăţirea Legii tinerilor

Îmbunătăţirea Legii voluntariatului

Adoptarea unei legi referitoare la stagiul de practică (internship) pentru

absolvenţi


În ce domeniu credeţi că ar trebui să se manifeste cu prioritate sprijinul

autorităţilor pentru tineri?

62%

14%

8%

3%

1%

1%

2%

3%

0,4%

1%

5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Acces pe piaţa muncii

Acces la educaţie

Iniţierea de afaceri

Condiţii pentru practicarea agriculturii

Facilităţi de transport

Facilităţi pentru turism

Facilităţi pentru petrecerea timpului liber

Condiţii pentru întemeierea unei familii

Alt răspuns

Nu știu

Nu răspund


VIII. CREDINȚE ȘI OPȚIUNI VALORICE

Credințe și opțiuni valorice

• Când vine vorba de valori, tinerii le menționează pe următoarele în topul preferințelor lor (procente cumulate pentru 3 mențiuni): pacea – 38%, respectul pentru alți oameni – 37%, respectarea legii – 36%, corectitudinea – 30% și credința în Dumnezeu – 30%.

• Alte valori, precum libertatea de alegere, toleranța, democrația sau solidaritatea între oameni sunt menționate în măsură mai redusă.

Din lista următoarelor valori, vă rugăm să ne spuneţi care sunt cele mai

importante pentru dvs., în ordinea importanţei? Mențiunea 1

25%

14%

12%

12%

8%

7%

6%

3%

2%

1%

1%

0,5%

8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Pacea

Respectul pentru ceilalţi oameni

Credinţa în Dumnezeu

Respectarea legii

Libertatea de alegere

Corectitudinea

Toleranţa

Democraţia

Solidaritatea între oameni

Încrederea în oameni

Protejarea mediului înconjurător

Patriotismul

Nu răspund



14%

13%

13%

9%

9%

9%

8%

6%

5%

4%

2%

1%

8%

0% 5% 10% 15%


Corectitudinea

Respectarea legii



Democraţia

Pacea

Toleranţa




Patriotismul

Nu răspund



11%

10%

10%

10%

10%

9%

7%

6%

5%

5%

4%

4%

10%

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12%

Respectarea legii

Corectitudinea





Democraţia


Pacea

Toleranţa


Patriotismul

Nu răspund


IX. TOLERANȚA

Toleranța

• Persoanele pe care tinerii incluși în eșantion și le-ar dori cel mai puțin ca vecini sunt persoanele dependente de droguri (66% ar fi de acord să îi aibă drept vecini în mică, foarte mică măsură sau deloc), acestea fiind urmate de persoanele cu probleme psihice (59%) și de persoanele cu HIV/SIDA (46%).

• Persoanele vizavi de care se manifestă cel mai ridicat grad de toleranță sunt cele cu handicap (19% ar fi de acord în mică, foarte mică măsură sau deloc să îi aibă drept vecini), persoanele străine refugiate sau venite în țara noastră (24%) și cele de etnie maghiară (25%).

Percepții privind relațiile interetnice

• Printre persoanele intervievate, există atât cei care văd relațiile dintre românii și maghiarii din România drept conflictuale (22%), dar cea mai mare proporție o au cei care consideră că aceste relații sunt de colaborare (29%) sau de ignorare reciprocă (29%). Unul din cinci respondenți se abține de la a da un răspuns la această întrebare.

• În cazul relațiilor dintre românii și rromii din România, proporția celor care le văd drept conflictuale este mai ridicată (31%), în timp ce 32% consideră că aceste relații sunt de ignorare reciprocă, iar 17% consideră că sunt caracterizate mai degrabă de cuvântul „colaborare”.

• În cazul relațiilor dintre rromii și maghiarii din România, o treime dintre respondenți se abține de la a da un răspuns concret; restul se distribuie astfel: cei mai mulți consideră că relația lor este una de ignorare reciprocă – 36%, în timp ce 18% consideră că este vorba despre relații de conflict, iar 13% consideră că sunt mai degrabă relații de colaborare.

În ce măsură aţi fi de acord să aveţi vecini…?

23%

15%

12%

11%

32%

30%

51%

43%

15%

10%

12%

8%

13%

16%

13%

16%

45%

54%

57%

62%

40%

39%

23%

28%

8%

8%

9%

8%

5%

4%

2%

3%

5%

9%

6%

7%

5%

5%

4%

4%

2%

2%

2%

2%

3%

4%

3%

4%

2%

2%

2%

2%

2%

3%

2%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

rromi?

maghiari?

persoane străine refugiate/venite în ţara noastră?

persoane cu handicap?

homosexuali?

persoane cu HIV / SIDA?

persoane dependente de droguri?

persoane cu probleme psihice?

Foarte mică măsură /deloc Mică măsură Îmi este indiferent Mare măsură Foarte mare măsură Nu știu Nu răspund

Dintre următoarele expresii, care credeţi că descrie cel mai corect

realitatea, în ceea ce priveşte relaţiile dintre…?

22%

31%

18%

29%

32%

36%

29%

17%

13%

20%

19%

33%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

românii şi maghiarii din România?

românii şi rromii din România?

maghiarii şi rromii din România?

Relaţii de conflict Ignorare reciprocă Relaţii de colaborare Nu știu/Nu răspund


X. STIL DE VIAȚĂ, TIMP LIBER, SĂNĂTATE ȘI SPORT

Obiceiuri alimentare

• Peste 50% dintre persoanele intervievate declară că în dieta lor zilnică includ legume și fructe crude (57%, în timp ce 34% declară că le consumă de 2-3 ori pe săptămână; 1% dintre respondenți spun că nu consumă acest tip de alimente deloc) sau cafea (51%; 20% dintre tinerii intervievați nu beau cafea niciodată). Când vine vorba despre alte tipuri de alimente, cum ar fi alimentele naturale, fără conservanți și aditivi, acestea sunt consumate zilnic de către 45% dintre respondenți, în timp ce 38% consumă astfel de alimente de 2-3 ori pe săptămână. 1% dintre ei spun că nu consumă deloc alimente naturale.

• Există o proporție semnificativă a respondenților care consumă alimente de tip fast-food zilnic – 21%, precum și de 2-3 ori pe săptămână – 36%. Doar 14% dintre intervievați declară că nu consumă deloc astfel de produse alimentare.

• Proporții semnificative ale tinerilor incluși în eșantion declară că obișnuiesc să consume alcool zilnic (11%) sau de 2-3 ori pe săptămână (25%). Doar 37% dintre ei spun că nu consumă alcool niciodată. Există și aceia dintre tineri care consumă zilnic droguri ușoare (1%), în timp ce alți 1% consumă astfel de droguri de 2-3 ori pe săptămână, 2% de 2-3 ori pe lună, iar 3% de 2-3 ori pe an. 91% dintre intervievați spun că nu consumă droguri ușoare deloc.

Fumatul în rândul tinerilor

• 31% dintre tinerii din eșantion declară că sunt fumători, în timp ce 66% spun că nu au acest obicei. Cei mai mulți dintre cei care fumează spun că obișnuiesc că fumeze între 10 și 20 de țigări pe zi (45%), în timp ce 30% fumează între 5 și 10 țigări pe zi, 12% fumează peste 20 de țigări pe zi, iar 10% fumează mai puțin de 5.

Timp liber

• În general, 78% dintre tineri spun că folosesc internetul zilnic sau de câteva ori pe săptămână, în timp ce 15% dintre aceștia spun că nu îl folosesc deloc. Cei mai mulți dintre cei care îl folosesc fac acest lucru zilnic pentru comunicare (52%), pentru informare (45%) și pentru muzică, filme sau jocuri (44%). Peste 60% dintre tineri nu folosesc internetul deloc pentru a interacționa cu autoritățile (lucru pe care îl fac zilnic 8%, 6% de 2-3 ori pe săptămână, 10% de 2-3 ori pe lună, iar 11% de 2-3 ori pe an) sau pentru a comunica despre subiecte civice și politice prin intermediul blogurilor şi reţelelor de socializare (în timp ce 9% utilizează internetul în acest scop zilnic, 6% de 2-3 ori pe săptămână, 8% de 2-3 ori pe lună, iar 10% de 2-3 ori pe an).

• 81% dintre intervievați declară că folosesc calculatorul zilnic sau de câteva ori pe săptămână, în general, în timp ce 14% spun că nu îl folosesc deloc. Computerul este folosit de către tineri pentru muzică, filme și jocuri în măsură mai mare și mai frecvent decât pentru lucru (școală sau serviciu). Astfel, pentru muzică, filme și jocuri este folosit zilnic sau de câteva ori pe săptămână de către 72% dintre respondenți, proporția celor care îl folosesc pentru lucru cu aceeași frecvență fiind cu 10% mai scăzută.

Activități de loisir și consum cultural

• 79% dintre tineri declară că se uită la televizor zilnic, în timp ce 13% fac această activitate de 2-3 ori pe săptămână. Există și aceia care declară că nu se uită la televizor deloc, dar proporția lor este foarte redusă – 3%.

• Un sfert dintre tineri spun că nu citesc literatură niciodată; 8% fac acest lucru zilnic, 20% de 2-3 ori pe săptămână, 24% de 2-3 ori pe lună, în timp ce 20% nu citesc literatură decât de 2-3 ori pe an.

• 61% dintre tineri spun că nu merg deloc la teatru, operă, balet sau concerte de muzică clasică, 49% nu merg la cinematograf, iar 48% nu merg la concerte de muzică modernă.

• 8% dintre persoanele intervievate merg în cluburi sau discoteci de câteva ori pe săptămână, în timp ce 31% fac acest lucru de câteva ori pe lună, iar 23% de câteva ori pe an. 35%, peste o treime, declară că nu fac acest lucru deloc.

Activități de loisir și consum cultural

• Proporția tinerilor care participă la activități ale unor asociații sau cluburi de tineret, precum și a celor care participă la activități ale unor organizații culturale este relativ redusă, întrucât 72% dintre ei declară că nu fac acest lucru niciodată. Cei mai mulți dintre cei care participă la acest tip de activități o fac de 2-3 ori pe an.

• 17% dintre tineri petrec timp cu prietenii zilnic, iar 38% fac acest lucru de câteva ori pe săptămână; 22% se văd cu prietenii de 2-3 ori pe lună, în timp ce 11% nu petrec niciodată timp cu prietenii.

• 12% dintre tineri fac sport zilnic, în timp ce 22% fac sport de câteva ori pe săptămână. 22% fac sport de câteva ori pe lună, 12% de câteva ori pe an, în timp ce 29% declară că nu fac sport deloc.

• Cei mai mulți dintre tinerii intervievați merg în excursii de câteva ori pe an (53%), în timp ce 31% nu merg deloc, iar 9% merg de câteva ori pe lună.

Infrastructură pentru petrecerea timpului liber

• Pentru a practica un sport regulat, cei mai mulți tineri ar dori ca în apropierea locuinței lor să se găsească un bazin de înot (procente cumulate pentru 3 mențiuni) – 57%; de asemenea, și-ar dori să existe o pistă pentru biciclete – 51%, un teren de fotbal - 50% sau un teren de tenis – 42%.

• Cei mai mulți respondenți ajung acasă de serviciu sau de la școală în sub 30 de minute – 44%; cu toate acestea, există și cei care petrec pe drum în jur de o oră (12%), o oră jumătate (4%) sau peste două ore (1%).

• Majoritatea tinerilor au în jur de 3-4 ore de timp liber în timpul săptămânii (35%), în timp ce 29% au în jur de 1-2 ore, 22% au peste 5 ore, iar 5% spun că nu au deloc timp liber în timpul săptămânii.

• În weekend, cei mai mulți dintre intervievați au peste 5 ore de timp liber (57%), în timp ce 21% au în jur de 3-4 ore, 9% 1-2 ore, iar 2% nu au timp liber nici în weekend.

Dumneavoastră cât de des consumaţi…?

1%

1%

20%

14%

37%

91%

2%

1%

3%

17%

22%

3%

11%

7%

7%

36%

25%

2%

38%

34%

18%

21%

11%

1%

45%

57%

51%

10%

3%

1%

4%

1%

1%

2%

2%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

alimente naturale (fără conservanţi şi aditivi)?

legume şi fructe crude?

cafea?

alimente de tip fast-food?

alcool?

droguri uşoare?

Deloc De 2-3 ori pe an De 2-3 ori pe lună De 2-3 ori pe săptămână Zilnic Nu știu/Nu răspund

Sunteţi fumător?

31%

66%

3%

Da Nu Nu răspund

Câte ţigări fumaţi zilnic?

10%

30%

45%

12%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Mai puţin de 5

Între 5 şi 10

Între 10 şi 20

Peste 20


Cât de des utilizaţi internetul…?

15%

17%

16%

17%

46%

61%

63%

1%

2%

1%

2%

15%

11%

10%

3%

8%

7%

9%

16%

10%

8%

18%

25%

20%

23%

8%

6%

6%

60%

44%

52%

45%

11%

8%

9%

2%

3%

3%

3%

4%

4%

5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

în general?

pentru muzică, filme, jocuri?

pentru comunicare?

pentru informare?

pentru cumpărături/vânzări?

pentru a interacţiona cu autorităţile publice? (obţinerea de informaţii de pe website-urile

autorităţilor publice, descărcarea şi transmiterea de formulare oficiale)

pentru a comunica despre subiecte civice şi politice prin intermediul blogurilor şi reţelelor de

socializare?


Cât de des utilizaţi calculatorul…?

14%

17%

26%

1%

2%

2%

3%

8%

8%

17%

25%

20%

64%

47%

42%

2%

2%

3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

în general?

pentru muzică, filme, jocuri?

ca instrument de lucru (şcoală, serviciu)?


În timpul liber, cât de des…?

3%

26%

22%

49%

61%

48%

35%

17%

1%

20%

10%

28%

26%

36%

23%

16%

3%

24%

27%

17%

9%

11%

31%

39%

13%

20%

25%

4%

2%

2%

8%

22%

79%

8%

14%

4%

1%

3%

3%

2%

3%

3%

3%

3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

vă uitaţi la TV?

citiţi literatură?

citiţi ziare, reviste?

mergeţi la cinematograf?

mergeţi la teatru, operă, balet, concerte de muzică clasică?

mergeţi la concerte de muzică modernă?

mergeţi în cluburi/discoteci?

mergeţi la bar, terasă, cafenea?


În timpul liber, cât de des…?

11%

45%

56%

63%

72%

72%

31%

29%

7%

37%

32%

20%

16%

16%

53%

12%

22%

11%

7%

9%

6%

5%

9%

22%

38%

3%

2%

4%

2%

2%

3%

22%

17%

1%

1%

0,5%

12%

3%

3%

3%

3%

4%

4%

4%

3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

petreceţi timpul cu prietenii?

faceţi vizite la monumente istorice (palate, biserici, grădini etc.)?

faceţi vizite la muzee sau galerii de artă?

participaţi la activităţi ale unor cluburi sportive?

participaţi la activităţi ale unor asociaţii sau cluburi de tineret?

participaţi la activităţi ale unor organizaţii culturale?

mergeţi în excursii?

faceţi sport / exerciţii fizice / alte activităţi fizice?


Ce dotări v-aţi dori să existe în apropierea locuinţei dvs. pentru a putea

practica un sport în mod regulat? Mențiunea 1

27%

28%

4%

7%

22%

1%

1%

1%

2%

1%

1%

6%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Pistă pentru biciclete

Teren de fotbal

Teren de baschet

Teren de tenis

Bazin de înot

Parc

Sală fitness

Sală de sport

Alt răspuns

Nimic

Nu știu

Nu răspund



12%

14%

14%

18%

16%

1%

0,5%

1%

0,2%

1%

22%

0% 5% 10% 15% 20% 25%


Teren de fotbal

Teren de baschet

Teren de tenis

Bazin de înot

Sală fitness

Sală de sport

Alt răspuns

Nimic

Nu știu

Nu răspund



12%

8%

13%

17%

19%

0,1%

0,4%

2%

0,2%

1%

29%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%


Teren de fotbal

Teren de baschet

Teren de tenis

Bazin de înot

Parc

Sală fitness

Alt răspuns

Nimic

Nu știu

Nu răspund

De obicei, cât timp faceţi de acasă până la serviciu/şcoală?

44%

21%

12%

4%

1%

7%

11%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

15-30 min

Cca. 40 de minute

Cca. o oră

Cca. 1 oră jumătate

Mai mult de 2 ore

Nu știu

Nu răspund

Într-o zi obişnuită din săptămână (de luni până vineri) cât timp liber vă

rămâne pentru dumneavoastră (după ce v-aţi încheiat toate obligaţiile,

inclusiv cele din gospodărie)?

5%

29%

35%

22%

6%

4%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Deloc

1 – 2 ore

3 – 4 ore

5 ore sau mai mult

Nu știu

Nu răspund

Dar la sfârşit de săptămână (sâmbătă, duminică)?

2%

9%

21%

57%

7%

3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Deloc

1 – 2 ore

3 – 4 ore

5 ore sau mai mult

Nu știu

Nu răspund


XI. ECOLOGIE

Obiceiuri alimentare

• Tinerii sunt preocupați de protejarea mediului înconjurător mult și foarte mult în proporție de 62%, în timp ce 28% sunt preocupați de acest aspect puțin, iar 7% deloc.

• Principalele activități întreprinse de tineri pentru protejarea mediului în ultimul an sunt: adunarea gunoiului rămas în urma unui picnic pentru a-l depozita corespunzător (60%), au ales să călătorească mai ecologic (49%), au redus consumul de energie electrică în locuință (47%) sau au redus consumul de apă (44%). Acțiunea întreprinsă de cea mai redusă proporție a respondenților este participarea la campanii ecologice, pe care au realizat-o în ultimul an 23% dintre cei intervievați.

Cât de mult vă preocupă protejarea mediului înconjurător?

7%

28%

43%

19%

4%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Deloc

Puţin

Destul de mult

Foarte mult

Nu răspund

Pentru a proteja mediul înconjurător, ce acţiuni dintre cele de mai jos aţi

întreprins în ultimul an?

49%

39%

40%

44%

47%

60%

23%

46%

56%

55%

50%

43%

30%

66%

5%

5%

5%

6%

10%

11%

11%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Aţi ales să călătoriţi mai ecologic (de ex. Pe jos, cu bicicleta, transport public)

Aţi redus consumul de obiecte de unică folosinţă (de ex. Pungi de plastic,

ambalaje etc.)

Aţi colectat separat deşeurile

Aţi redus consumul de apă (de ex. Nelăsând apa să curgă mereu când

spălaţi vasele sau faceţi duş)

Aţi redus consumul de energie electrică (de ex. Folosind becuri cu consum redus

de energie etc.)

Aţi adunat gunoiul rămas de la un picnic pentru a-l depozita corespunzător

Aţi participat la campanii ecologice (de ex. Curăţenie, plantare copaci etc.)

Da Nu Nu răspund

Date post:	16-Aug-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

BAROMETRUL DE OPINIE · Sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi...

Documents