Bankingtech

Echipament conceput şi produs în totalitate de ROPECO Costuri minime, raport calitate/preţ net superior faţă de pro-

dusele promovate de concurenţăPermite alimentarea conturilor bancarePosibilitate de emitere de bilete contra costDisponibilitate non-stop în spaţiile self-service ale băncilor

comercialeArhitectură modulară, care permite adaptarea sa la nece-

sităţile clientuluiSuport pentru plata facturilor şi/sau ratelor la creditPlată facturi cu numerar sau cu card (cu bandă magnetică,

hibrid, cu cip sau contactless)Identificarea automată a sumei şi a furnizorului prin

scanarea facturii, posibilitatea de a returna rest în bancnote

Model constructiv, ce asigură acces uşor la toate componen-

teleTerminalul este conform cu cerinţele din Regulamentele

BNRAlegerea sistemelor de operare pentru suportul de imple-

mentare şi aplicaţiile software se fac în funcţie de echipamen-

tul şi de cerinţele clientuluiOferă posibilitatea de management la distanţă,

jurnal, auditEste asistat de personal calificat pentru asigurarea mente-

nanţei, in scopul asigurării funcţionării soluţiei furnizate în

parametri optimiPoate fi echipat cu seif certificat CEN, agrementat conform

normelor europene

PRIMUL TERMINAL AUTOMAT DE PLĂȚI PRODUS ȘI ADOPTAT LOCAL PE SCARĂ LARGĂ

Ne puteţi contacta la: Telefon: +40 (0) 21.317.37.50 / Fax: +40 (0) 21.317.39.06 / Mobil: +40 (0) 722.314.043 / E-mail: [email protected]

PARTENER DE DRUM LUNG AL BĂNCILOR DIN ROMÂNIA

The Smart Way to Performance

BankingTechsoluÑII IT&c PenTRu IndusTRIa fInancIaRÃ www.efinance.ro

Pulsul IT în bãncile din România e mai

aleRT Pe TImP de cRIzÃ

mobIlITaTea ÇI InTeRneTul schimbã tehnologiile în

secToRul fInancIaR-bancaR

cIne face cÃRÑIlela nivel mondial pe piaña

soluñiilor IT pentru IndusTRIa fInancIaRÃ

septembrie 2012

26 octombrie 2012 ediȚa a V-aSALA EMINESCU, KPMG ROMÂNIA, DN1, ŞOS. BUCUREȘTI-PLOIEȘTI,

NR. 69-71, SECTOR 1

Noi repere pe harta ameNiNȚĂrilor iNformatice

BankingTech soluþii IT&C pentru industria financiarã

septembrie 2012 1

Cristian Pavel,

redactor coordonator

am plecat la drum în aceastăprimă întreprindere editorialăpentru a încerca să înţelegem

cum s-a repliat piaţa furnizorilor desoluţii hard & soft & telco într-o vremeîn care deja jumătate dintre băncilecomerciale din românia nu mai facprofit, ba chiar îşi cosmetizează ridurileşi pierderile.

În aşa vremuri tulburi, cu spasme şicontracţii, nervi, emoţii şi scrâşnet dindinţi, am vrut să adunăm, ca pe niştefotografii în mişcare, toate informaţiilerecente şi relevante, ideile noi şiofertele jucătorilor angajaţi sătraverseze curajoşi criza umăr la umărcu clienţii lor, instituţiile de credit.

am luat pulsul departamentelor it dinbănci, am tras linii şi concluzii pediverse nişe, am revăzut şi interpretatclasamente, topuri, tendinţe. am creatun punct de întâlnire al businessuluidin atâtea direcţii. Nu e o misiuneîncheiată, ci una abia începută, atât denecesară unei informări corecte şioneste. Nu e nici una cu pretenţiiholistice. Mai sunt multe de spus, maiavem de convins mult mai mulţiparteneri de drum să ni se alăture.

Facem, aşadar, în primul Bankingtech,un fel de „apel de seară” alîntâmplărilor care contează îndomeniul exploziv al maşinilor,aplicaţiilor, echipamentelor,infrastructurii şi serviciilor caredeservesc, laolaltă, industria financiară.Vă spunem, în 48 de pagini, cum aratăcombatanţii.

editorial

Facem apelul de seară


2 septembrie 2012

editor [efgeor ge ta cliNca [email protected]

Redac tor coordonatorcris tian PaVel [email protected] tel.: 021 315.50.71 int. 105

Redac to riBogdan PoPescu [email protected]

Graphic designerMarius FiliPoiu dtp2@fin me dia.ro

Corec tu r`irina Fr~}il~ ifratila@fin me dia.ro

Fototimi {licaru, rom pres, Media fax

Director publi ci ta teMarius {teFaN mstefan@e fi nan ce.rotel./Fax: 021 315.50.71 int. 101/102

PublicitateMihaela odica modica@fin me dia.ro

Difu za retel.: 021 315.50.71 int. 211

abo na men tetel./Fax: 021 317.08.66tel.: 021 315.50.71 int 103

FINMeDIa SRl

edi tor al publi ca ]i i lor:

„ Pia]a Finan cia r`“, „e-Fi nan ce“,

„Fin me dia Direc to ries Series“

Direc tor gene ral

Mihai s~Ndoiu [email protected]

Direc tor evenimente

adrian alexandru [email protected]

Str. Nicolae Caramfil nr. 77,

sec tor 1, Bucu re[ ti, cod 014146,

Tel.: 021 315.79.26, 021 310.09.82,

Tel./Fax: 021 310.09.83

e-mail: edi tu ra@fin me dia.ro

web: www.e fi nan ce.ro

Fin me dia este mem bru al Birou lui

Român pen tru audi ta rea Tira je lor.

Copy right: Fin me dia SRl este inter zi s`, con form legii, repro du ce rea

inte gra l` sau par ]ia l` – pe orice cale –

a con ]i nu tu lui revis tei, f`r` acor dul scris al

con du ce rii redac ]iei [i al auto ri lor, care de]in

drep tu ri le de copie re. apar ]i ne cola bo ra to ri lor, în

exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vind date le [i

con si de ra ]i i le din tex te le pe care le semnea z`.

Opi ni i le lor nu repre zin t` ins ti tu ]i i le [i/sau

fir me le cu care ace[ tia au orice fel de rela ]ii con -

trac tua le.

4 MoBilitatea şi iNterNetulschiMBă tehNologiile ÎN

sectorul FiNaNciar-BaNcarroMâNesc

12 PriNtec grouP,lider Pe segMeNtul

autoMatizării traNzacţiilorFiNaNciare

14 uN alt Fel de tezaur:ceNtrul de siguraNţă adatelor al roMtelecoM

16 Pulsul it ÎN BăNcile diNroMâNia e Mai alert Pe tiMP de

criză

25 oraNge roMâNia, PioNier ÎN Plăţile NFc

28 ciNe Face cărţile la NiVelMoNdial Pe Piaţa soluţiilor it

PeNtru iNdustria FiNaNciară

30 BaNkiNgul se orieNteazăcătre soluţii coMPlexe de

BusiNess

32 suPercard – o coMPaNiecu suPersoluţii PeNtru card

34 cuM să Păstrezi clieNţii ÎNMijlocul ateNţiei utilizâNdsoluţii soFtware all-iN-oNePeNtru ceNtre de coNtact

35 câţi roMâNi Folosesc serViciile de oNliNeBaNkiNg?

37 iNForM lykos a Făcut cardul să zâMBească

39 NuMărul terMiNalelorBaNcare diN roMâNia scadeuşor, iar cardurile iau Viteză

40 roPeco găseşte calea iNsPirată sPre PerForMaNţă

43 exterNalizareaserViciilor ridică şi seMNe deÎNtreBare

47 15% diN Plăţile cu cardul se duc ÎN oNliNe


4 septembrie 2012

conform unui studiuPricewaterhousecoopers(Pwc), the New digital

tipping Point, preferinţa de autiliza canale digitale deinteracţiune cu banca se manifestăla toate segmentele de clienţi, darîndeosebi la cei din generaţia y(cei născuţi după 1980). Pentruacest segment de clienţi, calitateaofertei de servicii bancare digitalea devenit unul dintre factorii ceimai importanţi în procesul deselecţie a furnizorului de serviciibancare. de aceea, obiectivulbăncilor trebuie să fie

diversificarea ofertei de serviciidigitale pentru a atrage acest grupde clienţi şi să nu mai priveascămigrarea spre mediul digital doarca pe o modalitate de a reducecosturile.

Mobile-banking, o zonă „fierbinte”

anul 2012 ne-a arătat un interesridicat al băncilor de la noi cătrezona de mobilitate. cu toateacestea, partea de mobilebanking, aplicaţiile care îmbinăcapabilităţile smartphone-urilor

cu cele mai frecvente operaţiunilebancare (vizualizare solduri, plăţi,schimb valutar etc.), nu ne-aoferit rezultatele de anul trecut,când au fost lansate numeroaseservicii de acest fel. Nextebankeste instituţia care a venit cu oastfel de aplicaţie în prima parte aacestui an, lansând Nextemobile,o aplicaţie ce rulează peterminalele care utilizează celemai cunoscute sisteme de operare(ios, android, Blackberry).aplicaţia permite realizarea uneigame largi de operaţiuni bancare– transferuri în lei către diverşi

MoBilitatea şi iNterNetul schiMBătehNologiile ÎN sectorulFiNaNciar-BaNcar roMâNesc

Internetul şi dispozitivele mobile sunt cele două zone care dictează astăzi în aproape toate sectoarele care seadresează consumatorilor finali. De bună voie sau silit, mai repede sau încet, sectorul financiar-bancar intrăşi el „în horă”. Acest lucru este deja foarte evident la nivelul pieţelor dezvoltate din Europa, dar tinde să devinăo regulă şi la noi. Anul acesta, multe dintre eforturile băncilor din România s-au îndreptat către dezvoltareacanalelor alternative/electronice, către integrare şi mobilitate.


beneficiari, schimburi valutare,plata facturilor de utilităţi,constituiri şi lichidări de depozite,generare de extrase de cont şivizualizare de rapoarte detranzacţii – precum şi localizareacelor mai apropiate sucursale şibancomate ale băncii. cu toate căpare că trece printr-un moment deaşteptare, mobile-banking-ul esteo zonă foarte „fierbinte”. interesdin partea băncilor există, suntunele bănci care lucrează la astfelde proiecte, urmând ca rezultatelesă se vadă în perioada următoare,însă în alte cazuri lipsesc resurselefinanciare alocate pentru astfel deproiecte. Pe de altă parte, se remarcă unefort al băncilor pe partea demobile-banking de dezvoltare asoluţiilor deja existente şiîmbunătăţire a funcţionalităţilor.iNg Bank şi Banca transilvania,două bănci care au investit mult încanalele digitale, au fost cele careau lansat în premieră soluţii deplată a facturilor cu ajutorulmobilului, prin scanarea coduluide bare al facturii fizice şi apoiautorizarea tranzacţiei şirealizarea efectivă a plăţii. Practic,cu ajutorul camerei foto atelefonului se realizează scanareacodului de bare de pe factură, iardatele de plată se încarcăautomat, după care estenecesară confirmareatranzacţiei. dacă încazul Băncii

transilvania, funcţionalitatea esteintegrată în soluţia Bt24 MobileBanking, cei de la iNg au lansato aplicaţie dedicată, FastPay, osoluţie in-house dezvoltată şitestată de iNg Bank în cursulunui an. de asemenea, raiffeisenBank, un jucător care a lansattoamna trecută un serviciu demobile-banking modern, aadăugat anul acesta noifuncţionalităţi soluţiei raiffeisensmart Mobile: deschidere de contcurent/economii,constituire/lichidare depozite şiposibilitatea de a subscrie pentrufonduri de investiţii. eforturile realizate de bănci sereflectă şi în modul în care esteprimită această tehnologie declienţi, arătând astfel că mobile-banking este mai mult decât ozonă în care băncile îşi etaleazănoile tehnologii. cifreleprezentate de Banca transilvaniaarată că numărul de utilizatori aiserviciul Bt24 Mobile Banking adepăşit cele mai optimisteestimări ale băncii. astfel, acestserviciu înregistra 22.500 deutilizatori la finalul primuluitrimestru, peste ţinta stabilită de

bancă pentru întreg anul.creşterea numărului

de

utilizatori pe primele 3 luni a fostde 50%, serviciul fiind lansat întoamna anului trecut.

start în plăţile mobile

dacă vorbim de mobilitate,trebuie subliniat faptul că anulacesta reprezintă punctul deplecare al plăţilor mobile înromânia. Primele trei trimestreale lui 2012 au adus douăpremiere în zona tehnologieiplăţilor. Brd şi orange au lansat,la începutul verii, un proiect pilotce vizează testarea soluţiei NearField communication (NFc)integrată în cartela siM. Peste100 de persoane ce deţin un contbancar la Brd au primit telefoanemobile Blackberry şi siM-urispeciale cu capabilităţi NFcpentru a le utiliza la plataproduselor şi serviciilor lacomercianţii acceptanţi, existândpeste 2.000 de Pos-uricompatibile NFc. „Pilotul”durează 4 luni, urmând ca cel maitârziu în 2013 să fie lansată oofertă comercială cu aceastătehnologie. Plăţile mobile nu sunt chiar onoutate în românia, în 2008 iNgBank lansând un proiect pilotpentru testarea soluţiei de plăţi

mobile. soluţia nu a trecutînsă de faza de „pilot”.

ceea ce Brd şiorange au început în

această vară este primulpas pe drumul pieţei

româneşti către plăţilemo bile, drum care va fi

parcurs în viteză, după cumsunt convinşi speci a -

liştii. Plăţile mobilesunt o extensienaturală a plăţilor

septembrie 2012 5


6 septembrie 2012

contactless, care au deja mai multde doi ani vechime în românia,iar creşterea lor este condiţionatădirect de dezvoltarea acestora dinurmă.o altă premieră o reprezintăsoluţia de plăţi directe cutelefonul mobil prin intermediulcodurilor Qr, introdusă înromânia de garanti Bank, înparteneriat cu compania suedezăseamless, care a dezvoltat aceastătehnologie. introducerea sistemuluiseQr Mobile Payments se faceprin intermediul unui proiect pilotimplementat în marile lanţuri deretail. Noua tehnologie permiteplata în magazinele de retailtradiţional (la terminalul Pos), înmagazinele online sau a facturilorprin scanarea, cu ajutorultelefonului mobil, a unui cod Qr.Plata se va realiza direct dincontul bancar al clientului, fără sămai fie nevoie de card.

upgrade în internet banking

o mare parte din atenţia şiresursele băncilor au fostîndreptate anul acesta către zonade online, în special spreplatformele de internet banking.am consemnat astfel mai multeproiecte de redesign al paginilorde online banking, precum şiadăugarea de noi capabilităţi şifuncţionalităţi. cei de la cec şi-au relansat platforma deinternet banking ceconline, cu onouă interfaţă grafică, accentulfiind pus pe îmbunătăţireauzabilităţii, proiect derulat cufurnizorul platformei asseco. deasemenea, raiffeisen Bank şi-arelansat serviciul raiffeisenonline, venind cu un nou designşi funcţionalităţi îmbunătăţite. şiBanca italo romena şi-a relansat,la începutul anului, serviciul deinternet banking, Bir web, care

vine cu o nouă interfaţă, noifuncţionalităţi (de ex. constituireade depozite la termen) şi unproces simplificat de efectuare aplăţilor, în doi paşi. Noutatea în zona de internetbanking a reprezentat-o serviciulde transfer de bani prin internetBanking lansat de Bancatransilvania şi western union.Noul serviciu permite trimiterea şiprimirea de bani din şi înromânia, prin serviciul internetBanking al Băncii transilvania,Bt24, utilizând western unionMoney transfer. această mişcarevine după ce, în 2010, cele douăentităţi au implementat, înpremieră mondială, transmitereaşi primirea de bani prinbancomatele băncii.

Focus către tranzacţionarea online

chiar dacă piaţa de capital dinromânia nu trece printr-operioadă fastă, migraţia clienţilorcătre tranzacţionarea online a avutecou la nivelul băncilor. anulacesta, cei de la Brd au venit înaceastă piaţă cu o nouă soluţie:aNyMa, o platformă dedicatătranzacţionării online pe pieţelede capital, care se adaugămodulului de lucru curent cubrokerii. Noua platformă oferă, dela o imagine de ansamblu asuprapieţelor, până la detalii specificepe un singur instrument şi accesîn timp la Bursa de ValoriBucureşti şi pieţe externe(londra, Frankfurt, Paris, Viena,zurich, amsterdam şi Bruxelles).aplicaţia este dezvoltată decompania norvegiană infront.Platforma permite atât utilizareade conturi globale, cât şigestionarea mai multor portofolii


septembrie 2012 7

în paralel şi oferă, pe lângăaccesul direct la tranzacţionarerapoarte de cercetare ale Brd şiale socgen, un serviciu de ştiridin surse româneşti, precum şirecomandări de tranzacţionare dinpartea brokerilor grupului.aplicaţia rulează local, instalatăpe computerul clientului,securizarea se face cu digipass, iarconturilor pot fi alimentate prinserviciul de internet banking albăncii. o altă platformă detranzacţionare, cu state mai vechide plată în piaţa românească, aprimit anul acest un upgrade.Noua versiune a soluţieidealstation de la rBs, dedicatăclienţilor persoane juridice şi carepermite efectuarea automată atranzacţiilor valutare şi monetare,a beneficiat de o interfaţă maiprietenoasă şi uşor de folosit,meniuri personalizate şifuncţionalităţi suplimentare.Platforma oferă vizualizarea decotaţii în timp real pe Fx şi pe

depozite, ordine limită şi strategiide ordine pentru piaţa valutară cudecontare zi pe zi sau spot,istoricul tranzacţionării, grafice întimp real pentru cursul de schimb,primirea unei alerte sMs pentruordinele efectuate sau când piaţaajunge la nivelul dorit.

acces simplificat la platformele de internet banking

Nevoia de mobilitate şi uşurinţăîn utilizare a clienţilor adeterminat o serie de bănci săinvestească în adoptarea de noitehnologii de autentificare pentruplatformele de internet banking.Banca comercială carpatica şiintesa sanpaolo Bank auimplementat anul acesta soluţiade mobile token de la asseco.aplicaţia se instalează petelefonul mobil (funcţionează peterminale care suportă tehnologiajava) şi are aceleaşi funcţii ca şidispozitivul token. aplicaţiagenerează codurile necesare

autentificării la aplicaţia deinternet banking, precum şi celepentru autorizarea tranzacţiilor.astfel de soluţii sunt din ce în cemai populare pentru că simplificăaccesul la internet banking:clientul nu mai trebuie să aibăasupra lui dispozitivul token.Bancpost este o altă instituţie carea oferit o astfel de aplicaţieclienţilor, anul trecut. În altecazuri, diversificarea şisimplificarea modalităţilor deacces la soluţia de internetbanking au vizat soluţia deautentificare prin sMs, mesajulconţinând acel cod de securitatefurnizat de token. Nume precumlibra Bank şi Banca transilvaniaau oferit în ultimele luni o astfelde soluţie clienţilor utilizatori deinternet banking.

alertele sMs, tot mai utilizate

de altfel, serviciul sMs tinde sădevină un instrument tot maiutilizat de bănci în relaţia cuclienţii. anul acesta se remarcă oserie de instituţii care au introdusserviciul de alerte sMs:Volksbank, Bc carpatica, creditagricole Bank românia,Bancpost (pentru cardurile decredit). Mesajele sunt transmisede bancă pentru a informa clienţiiasupra tranzacţiilor realizate cucardul, fiind o soluţiesuplimentară de securizare şicontrol pe care o au la dispoziţieclienţii. Mai mult, cei de la libraBank au integrat acest serviciu însoluţia de internet banking,clienţii lor având posibilitatea deactiva direct din pagina de inter -net banking notificări prin e-mailşi sMs în legătură cu o 10


10 septembrie 2012

gamă largă de evenimente(scadenţa unui depozit, efectuareaunei plăţi, încasări). anul 2012 a adus un nou jucătorîn zona serviciilor de plăţi online.otP Bank a lansat serviciile e-commerce, destinate companiilorcare comercializează produse şiservicii prin internet, dar şimunicipalităţilor, pentru încasareaonline a taxelor şi impozitelorlocale. serviciile otP includasistenţă tehnică specializată laconfigurarea website-ului, dar şila procesarea tranzacţiilor princarduri pe internet, şi decontareatranzacţiilor online în termen de ozi lucrătoare de la autorizareaacestora.

cash-back, premieră în românia

o altă premieră consemnată anulacesta a fost introducereaserviciului cash-back lacomercianţi, de către raiffeisenBank. despre cash-back sevorbeşte de mult în piaţaromânească, oficialii Visapromiţând încă din 2009introducerea unui astfel deserviciu în românia. a fostnevoie însă de alţi 3 ani pentru cafacilitatea de retragere de numerarde la Pos-urile instalate lacomercianţi să apară şi la noi.Prin acest serviciu, clienţii careplătesc cu cardul cumpărăturilerealizate la comercianţi pot cere lacasă retragerea unei sume de pânăla 150 de lei din cont, fără nici uncomision. această sumă va apăreape bonul de casă, alături decumpărături. Proiectul a demaratcu paşi mici, serviciul fiindintrodus la 18 magazine angst şicarrefour express.

convergenţa tehnologiilor mobile şi online

odată cu creşterea popularităţiismartphone-urilor, sectorul bancara devenit tot mai interesat în aadopta soluţii de mobile banking.Primul pas al băncilor pe aceastăzonă a fost să adapteze soluţia deonline banking pentrudispozitivele mobile iPhone sauandroid. Pe măsură ce mobilebankingul se maturizează, băncileşi partenerii lor vin cu soluţii careoferă noi capabilităţi şi oexperienţă superioarăutilizatorilor. Mai mult, creştereavânzărilor de tablete oferăbăncilor o nouă interfaţă prin caresă interacţioneze cu clienţii lor. Înacelaşi timp însă, acestea vorcontinua dezvoltarea internetbankingului şi extindereafuncţionalităţilor oferite prin acestcanal. Băncile vor urmări sădezvolte soluţiile oferite pe celetrei canale (online, mobile,tablete) utilizând un singur tip detehnologii. un set de tehnologiiconvergente va permite băncilor odezvoltare mai facilă a aplicaţiilormobile şi online.

Mobilitatea şi noile ameninţări la adresa securităţii

Pe măsură ce dispozitivele mobilecâştigă „felii” tot mai mari dinpiaţă, în detrimentul Pc-urilor, totmai mulţi clienţi vor „face

banking” pe tablete şismartphone-uri. În aceste condiţii,terminalele vor deveni tot mai desţinta atacurilor şi fraudelor. uniiexperţi în securitate sunt de părerecă dispozitivele mobile sunt maivulnerabile, în condiţiile în careutilizează tehnologii imature. deasemenea, mulţi utilizatori nu facaceleaşi eforturi de a securizaaceste terminale, precum în cazullaptopurilor, de exemplu. studiilearată că acei utilizatori careaccesează aplicaţiile bancare depe terminale mobile conectate lareţele wi-fi publice sunt cei maiexpuşi. un alt risc de securitate îlreprezintă utilizarea de cătreangajaţi a dispozitivelor personalela serviciu, conectându-le lasistemele companiilor. Băncile, înprincipal, ar trebui să aibă politicispeciale pentru angajaţii careutilizează la muncă propriiletablete, smartphone-uri saulaptopuri. de asemenea, aceştiatrebuie educaţi în a adopta soluţiişi măsuri de securizare adispozitivelor şi informaţiilor.

„tabletizarea” băncilor

tabletele sunt cel mai tânăr canalprin care băncile se adreseazăclienţilor. creşterea rapidă avânzărilor pe care acestea leînregistrează obligă băncile să seadreseze şi clienţilor careutilizează tablete, oferind serviciiadaptate acestui mediu. experţii

Trenduri Tehnologice ÎN sectorul FiNaNciar-BaNcar

7


septembrie 2012 11

apreciază că potenţialul tabletelorîn ceea ce priveşte experienţaoferită clienţilor bancari, datorităcapabilităţilor acestor dispozitive,este nelimitat. Mai mult, sunt depărere specialiştii, pe măsură cebăncile vor sesiza oportunitateaoferită de tablete, vor remodelaserviciile de online banking dupăcele disponibile pe tablete. dealtfel, în lumea it-ului deja seobservă un astfel de trend, dacăne gândim numai la faptul căwindows 8, viitorul sistem deoperare de la Microsoft, esterealizat pe modelul sistemelorpentru tablete.

de la e-mail la centre de mesaje

un nou trend în sectorul bancareste renunţarea la comunicarea cuclienţii prin e-mail şi utilizareaunor centre de mesaje – portaluriweb care asigură o comunicaresecurizată între bancă şi clienţi.Mutarea comunicării pe o astfel

de platformă va aduce mai multebeneficii. În primul rând reducephishingul. Multe bănci trimit e-mailuri (de informare, marketing)cu mesajul în corpul textului saucare cuprind linkuri. acest lucruface dificil ca utilizatorul sădistingă e-mailurile legitime decele de phishing. de asemenea, demulte ori şi angajaţii băncilor suntţintele fraudelor de tip phishing.complexitatea şi gradul depersonalizare al acestor atacuripot să-i prindă nepregătiţi peangajaţii băncilor. de altfel, unstudiu al ernst & young dinnoiembrie arată că hackerii îşiorientează atacurile tot mai multcătre angajaţii organizaţiilor şimai puţin asupra clienţilor lor.

integrarea tuturor canalelor

Băncile vor trebui să asigure ointegrare cât mai eficientă atuturor canalelor, fie online sauoffline. de exemplu, dacă unclient începe să aplice online

pentru un credit, nu are timp săfinalizeze această procedură, iar adoua zi face o vizită la sucursalăpentru a încheia cererea de credit,de cele mai multe ori aici estenevoit să reia procesul de la zero,din cauza lipsei de integrare acanalelor. Business-ul băncilor artrebui să fie independent decanalele prin care se realizează,însă acest lucru este dificil derealizat în actuala arhitectură acanalelor bancare. atenţia trebuiemutată de la canale către client,acesta fiind punctul central alstrategiei it a băncilor, în locultehnologiilor specifice fiecăruicanal.

Nevoia de BPM

Băncile au nevoie de noi metodepentru colectarea datelor şiraportare, atât pentru creştereaeficienţei, cât şi pentru alinierea lanoile reglementări. Multe bănciîncă utilizează sisteme multiple înback office şi „silozuri” disparatede date. Pentru a adresa acesteaspecte, spun experţii, în aniiurmători băncile vor investi în noiinstrumente de Business ProcessManagement (BPM). Mai mult,nevoia de a colecta şi analizavolume masive de date, într-unmod cât mai eficient, va creşteinteresul băncilor pentruinstrumentele BPM, pentru aasigura o integrare mai facilă asistemelor. Băncile vor avea astfelo imagine mult mai clară asupraclienţilor şi, mai mult, integrareabazelor de date va îmbunătăţi şimanagementul riscului. acestetrenduri, precum şi obiectivelestrategice de reducere a costurilorvor determina băncile săinvestească în BPM.


12 septembrie 2012

Pe ce v-aţi fundamentat poziţia

de lider pe piaţa locală a furni zo -

rilor de logistică pentru automa -

tizarea tranzacţiilor financiare?

cred că unul dintre elementelecare au condus la obţinerea şi,mai important, la consolidareaacestui statut pentru Printecgroup românia a fost realizareaunor parteneriate strategice cuvendori de renume, mulţi dintreaceştia lideri pe plan internaţional.aş numi aici Ncr (pentru o gamă

extinsă de servicii, de la cele detip self-service, la atM-uri sauterminale pentru plăţi), tonbellerag (lider mondial în domeniulsoluţiilor de prevenire a fraudelorfinanciare şi a spălării banilor) sauVeriFone. iar lista partenerilorstrategici ai Printec se continu` cujucători de top precum: talaris,oberthur, oracle, FlashNetworks, radware, eci, Pccw. la aceasta se adaugă o abordarerealistă a nevoilor de business aleclienţilor noştri, cărora am reuşit

să le oferim soluţii cu valoareadăugată, care să contribuie înmod real la diferenţierea de com -petiţie şi la consolidarea statutuluipe pieţele pe care activează. Într-o perioadă dificilă, precumcea pe care o traversăm, conteazăfoarte mult flexibilitatea şiputerea de adaptare a fiecăreicompanii la noile condiţii depiaţă. Flexibilitatea este, de altfel,unul dintre principalele noastrecaracteristici, iar aceasta ne dăposibilitatea de a oferi clienţiloravantaje competitive prinadaptarea soluţiilor la cerinţele lorspecifice. Printec group este una dintrepuţinele companii de pe piaţalocală — dacă nu chiar singura —care are capabilităţile şi know-how-ul necesare pentru a dezvoltapropriile tehnologii (folositepentru realizarea diferitelor siste -me de tranzacţii şi manage ment alplăţilor, helpdesk management,plăţi automatizate, managementulincidentelor etc.). În felul acesta, arăspunde unei solicitări specificeşi a furniza o soluţie customizatănu reprezintă o problemă pentrucompania noastră.

prinTec grouplider Pe segMeNtul autoMatizăriitraNzacţiilor FiNaNciare

Printec Group este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii ce activează ca integrator de sistem înEuropa Centrală şi de Est. Grupul oferă soluţii end-to-end în domenii precum automatizarea tranzacţiilorbancare şi non-bancare, telecomunicaţii & networking sau securitatea informaţiei. Compania este prezentă înRomânia de peste 15 ani, perioadă în care a implementat cu succes proiecte împreună cu toate instituţiilefinanciare de pe piaţă, câştigându-şi un binemeritat statut de lider pe segmentul automatizării tranzacţiilor îndomeniul financiar-bancar, cu o cotă de piaţă de 60%.

interviu cu cristiaN sPătaru, director de Vânzări, Printec grup românia


septembrie 2012 13

Ce soluţii oferiţi pe segmentul

banking?

Pe acest segment, Printec groupromânia, graţie parteneriatelorstrategice pe care le-a realizat de-a lungul timpului, oferă soluţiicomplete de plăţi electroniceutilizând cele mai noi tehnologii.În portofoliul companiei noastrese numără soluţii de ultimmoment chiar şi pentru pieţeleinternaţionale, precum cele pentruplăţi contactless, soluţii de MobilePayments (precum Mobile cashwithdrawal, una dintre cele mainoi soluţii ale partenerului nostruNcr) sau soluţii de prevenire afraudei şi spălării banilor. Făcând referire la soluţiile aMl,acestea încep să fie tot mai multîn atenţia clienţilor noştri dinsegmentul banking, dar şi dinasigurări, datorită noilorreglementări în domeniu. suntempregătiţi să oferim cele mai noisoluţii şi în acest segment depiaţă. compania noastră are oexpertiză de peste 4 ani pe piaţaromânească de consultanţă şiservicii în domeniul soluţiilor deprevenire a spălării banilor –soluţiile tonbeller ag – suitasiron. Printec este partenerulexclusiv în românia al tonbeller– unul dintre cei mai importanţifurnizori de soluţii de tip aMl lanivel mondial. În românia, 9bănci folosesc deja produseletonbeller ag.În ceea ce priveşte soluţiile deplată contactless, Printec group aimplementat proiecte în premierăîn această arie, alături de partenerilocali importanţi. şi, ca să dăm unexemplu, aş menţiona unul dintreproiectele inovatoare alecompaniei în această zonă, care a

constat în dezvoltarea şi inte -grarea aplicaţiei de reîncărcare acardurilor contactless pentru platatransportului în comun (ratB)pentru atM-uri Ncr selfservale Bcr erste.şi pentru că vorbeam mai devre -me de flexibilitate, ca răspuns lasituaţia economică actuală,Printec group oferă soluţiiadaptate, care permiteficientizarea costuriloroperaţionale ale clienţilor noştridin domeniul banking cu până la30%. astfel este, de exemplu,Branch effectiveness Modelling,o soluţie care schimbă cu totulexperienţa şi interacţiuneaclientului la ghişeul unei bănci,

prin integrarea mai multor canalede tip self-service.

Ce proiecte noi aţi dezvoltat în

2012?

2012 a fost până acum un an încare am implementat, respectivdezvoltat o serie de proiectedestul de complexe, atât în zonasoluţiilor antifraudă şi spălăriibanilor, dar şi în alte industrii înafară de banking, precum telecom(unde am livrat proiecte pentrupartenerii noştri orange şiMediasat) sau it (proiecte it îndezvoltare pentru protejareamediului înconjurător, mai preciso soluţie pentru prevenireaincendiilor). Până la finalulacestui an mai avem în pregătireşi chiar în desfăşurare o serie deproiecte, cu soluţii destinate maimultor industrii.Vorbind, însă, de proiectele careau fost deja implementate, aşmenţiona implementarea uneisoluţii (soluţie tonbeller din suitasiron) de prevenire a fraudei şispălării de bani pentru crediteurope Bank.

Cum a evoluat compania

în 2012?

anul acesta fost unul de consoli -dare a poziţiei noastre în ceea cepriveşte core business-ul. amurmărit, de asemenea, o diversi -ficare a portofoliului de soluţii şipătrunderea pe noi verticale. Nuîn ultimul rând, am avut şi avemîn vedere o serie de investiţiiimportante în ceea ce priveşteresursele umane, îndeosebi, înceea ce priveşte specialiştii întehnologie, dezvoltarea de apli -caţii şi operaţional/outsourcing.

Printec Group este una dintrepuţinele companii de pe piaţalocală — dacă nu chiar singura

— care are capabilităţile şi know-how-ul necesare pentru a

dezvolta propriile tehnologii(folosite pentru realizarea

diferitelor sisteme de tranzacţii şimanagement al plăţilor, helpdeskmanagement, plăţi automatizate,managementul incidentelor etc.)


14 septembrie 2012

la fel cum băncile nu diferăfoarte mult din punct devedere al serviciilor, nici

centrele de date nu sunt, aparent,foarte diferite. diferenţa o facînsă caracteristicile unice:diversitatea, calitatea serviciilor şipregătirea personalului carelucrează în centru.data center-ul romtelecometalează beneficii unice: estesingurul operator cu reţea de datenaţională proprie şi interconectaredirectă cu mari operatori de dateglobali, precum şi singuruloperator cu centre proprii de datesituate în oraşe diferite (Bucureşti

şi Braşov). calitatea serviciilorcentrului este certificată, tia 942– tier 3 şi tier 4 fiind cele maiînalte grade acordate infrastruc -turii unui centru de date, conformstandardelor internaţionale. există suficientă experienţă aromtelecom în acest domeniu?răspunsul e un „da” apăsat,romtelecom numărându-seprintre pionierii centrelor de datededicate de pe piaţa locală.energia şi conectivitatea la rack-urile din buncăr sunt neîntreruptedin 2006. centrul dispune de ceamai performantă reţea iP MPlsdin românia, realizată în

întregime cu echipamente cisco.o suită impresionantă departeneriate şi certificări „cugreutate” susţin performanţelelocaţiei: romtelecom este ciscogold Partner, oracle PartnerNetwork, dell PreferredPartner, hP Preferred Partner. Maimult, centrul oferă garanţieservice level agreement pentrutoate tipurile de servicii, iarpersonalul cu înaltă calificare estedisponibil 24/7/365.Pentru siguranţa datelor clienţilor,romtelecom a investit până înacest moment peste 10 milioanede euro în echipamente perfor -mante, redundanţă, supradimen -sio narea resurselor şi în calitatealucrărilor. există mai multe categorii deservicii oferite de centru, de laservicii de bază până la unele maicomplexe, în funcţie de nevoileclienţilor, fie ei şi din industriafinanciară, care implică exigenţesuplimentare.clienţii au de ales între servicii decolocare, servicii partajate, servi -cii dedicate, precum şi adiţionale.Nu în ultimul rând, centrul oferăşi servicii complexe, soluţii deback-up/disaster recovery,business continuity, de dezvoltareşi administrare de aplicaţii, gatasă răspundă celor mai înalte rigorişi standarde.

UN alT Fel De TezaUR: ceNtrul desiguraNţă a datelor al roMtelecoM

Îţi poţi pune afacerea într-un seif? Poţi avea garanţia că îţi încredinţezi fără griji funcţionarea întreguluibusiness unei entităţi integral pregătite să gestioneze baze de date critice, echipamente şi aplicaţiiindispensabile? Romtelecom dispune de un astfel de „tezaur” state-of-the-art. Centrul său de Siguranţă aDatelor răspunde în mod profesionist nevoii de siguranţă, oferind non-stop servicii de găzduire servere şiaplicaţii de business, de protecţie şi recuperare a datelor, de expertiză şi management.


16 septembrie 2012

departamentul it asigură„foc continuu” pentruîntreaga activitate a

instituţiei de credit. creierul mareşi mic al băncii funcţioneazănumai şi numai printr-o minuţioasăridicare la cub – soft, hard,telecom.Ne-am propus să descifrămoamenii din off, echipele nevăzutede specialişti ai băncilor, structuraorganizaţională şi roluldepartamentelor it, experienţa,calificările şi meritele profesio nale,soluţiile de anvergurăimplementate recent, proiectele itin-house ori soluţiile licenţiate,partenerii de drum, felul în carerăsar ideile şi mai ales cum suntpuse ele în practică. am vizitat,deocamdată, 14 instituţii de creditcu nume şi renume: Banca

românească, Banca transilvania,alpha Bank românia. crediteurope Bank, Volksbank, garantiBank românia, Banca carpatica,cec Bank, Bank leumi,emporiki, otP Bank, Bancpost,Banca italo-romena, MillenniumBank. ce am descoperit? Multăpasiune, inteligenţă, modestie şiputere de a răzbate. am descoperitcă pulsul it-ului bancar e,previzibil, mai alert pe timp decriză. că, într-un astfel de ritm, segăsesc mereu soluţii şi se mergeînainte. asta arată şi cele câtevasecvenţe care urmează.

Primul popas — BaNca roMâNească

65 de băieţi şi fete cu „capulmare”, după cum sunt denumiţi de

multe ori it-iştii în organizaţii, augrijă la Banca românească deaplicaţii şi de toate echipamenteleprin care circulă biţi. ei sunt ceicare sunt aten]i ca reţeauaneuronală a băncii să funcţionezela parametri maximi şi să oferesuportul necesar dezvoltăriioricărui proiect de business. şefuldepartamentului, şerban aizic, ştieprimul cum se întâmplă asta, zi dezi. aici, divizia it este împărţită în4 departamente: suport şi infrastructură (servere,telecomunicaţii, imprimante, Pc-uri, telefoane, alte echipamente);unitatea help-desk, care preiatoate solicitările – legate de pro -ble me de it – către divizia itvenite din celelalte departamenteale băncii;departamentul de dezvoltare

pulsul iT în băncile din românia e Mai alert Pe tiMP de criză

„e-Finance” a deschis, la începutul anului 2011, seria unor „descoperiri”. Ne-am propus, aşa cum n-a mai făcutnimeni în media, nici măcar cea de specialitate, să panoramăm întâmplările din miezul IT-ului bancar, dincolode uşile închise. Evident, în fiecare bancă comercială se construiesc strategii, se comunică intens, se urmăresctranzacţii complexe, se prelucrează informaţii, se gestionează baze uriaşe de date sau se întocmesc previziuni,analize şi rapoarte. Greul apasă pe umerii celor din back-office, care răspund de funcţionarea continuă, încondiţii de maximă siguranţă a întregii reţele.


septembrie 2012 17

software, responsabil cu întregulportofoliu de aplicaţii satelit pentrucore-banking; raportări. cei din acestdepartament sunt responsabili deadunarea informaţiilor din toateaplicaţiile şi generarea de rapoartepentru diverse instituţii.ca proiecte notabile încheiate, amaflat despre implementarea nouluisistem t24 Model Bank, cu celedouă componente (aplicaţia decore-banking t24 de la temenos,precum şi componenta saP pentrupartea de raportare), desprecentralizarea aplicaţiei de swiFtpe serverele băncii-mamă dinatena, despre adoptarea altorcomponente saP, pe zona deachiziţii, salarizare, crM etc.

Bt — ce dinamică!

la Banca transilvania, întreagaechipă responsabilă de it şiproiectele conexe cuprinde 120 deoameni, dintre care 100 de angajaţistrict pe it, 10 manageri de proiectşi 10 angajaţi în serviciul desuport. dintre cei 100 de specialiştiit, 40 lucrează în „centrala” de lacluj, iar 60 lucrează în sucursaleledin ţară ale băncii, unde asigurăsuportul tehnic pentru serverele şiaplicaţiile existente local. În ultimii10 ani, structura echipei de it a

suferit schimbări semnificative.Numărul oamenilor de it dincentrală s-a dublat, de la 20 în2001, în timp ce numărul celor dinţară s-a redus, în condiţiile în careatunci existau cel puţin 2specialişti it în fiecare sucursală. interlocutorii noştri, directorulexecutiv operaţiuni al băncii,leontin toderici, Marius ursuti,directorul it şi Mariana chindriş,directorul direcţiei ProjectManagement, ne-au descris zonait a băncii, structurată în 3departamente:departamentul it, 40 de oamenila cluj şi 60 în sucursale;8 operatori ce asigurăsupravegherea şi asistenţasistemelor 24/7, 5 oameni pesegmentul de infrastructură,comunicaţii, servere, 5 oamenipentru zona de carduri, 10 oameni

pentru suportul aplicaţiilor, iarrestul pe partea de dezvoltare;direcţia Project Management,10 angajaţi pregătiţi în zonamanagementului de proiect.departamentul preia cerinţelevenite din departamentele debusiness şi identifică soluţia itoptimă de implementare. deasemenea, coordonează procesulde implementare şi se asigură căproiectul se derulează conformplanului şi condiţiilor asumate(timp, buget);departamentul help-desk, cu 10 angajaţi. este dedicat celor4.000 de angajaţi din unităţilebăncii, asigurând asistenţă şisuport acestora pe probleme ceapar în exploatarea aplicaţiilor debusiness.Proiecte multe şi ambiţioase lacluj, precum migrarea Bt la onouă platformă de gestiune acardurilor, furnizată de o companieBPc, lansarea, în premierămondială, a serviciului detranzacţii western union prinbancomatele Bt din ţară,implementarea sistemul integratexadata database MachineVersiunea 2, implementarea noiisoluţii de core-banking oracleFlexcube universal Banking, nouasoluţie de internet Banking şi


18 septembrie 2012

Mobile Banking (achiziţionată în2010 de la compania iNd),trecerea în noul data center albăncii – o investiţie notabilă.impresionant!

echipa it a alPha BaNk roMâNia —un etalon pentru grup

la alpha Bank românia, am statde vorbă în martie 2011, în cadrul

periplului nostru, cu domnii ionstan, vicepreşedintele executiv peoperaţiuni, şi răzvan Prundeanu,directorul it al băncii.operaţiunile it, cu focus pe core-banking şi soluţii consolidate, darşi suport, sunt coordonate la nivelde grup. echipa de it locală esteconsiderată un etalon pentruimplementarea soluţiei de core-banking oracle Flexcube (utilizatăîn toate subsidiarele alpha Bank),ne-au explicat cei doi oficiali aibăncii, românia fiind cea maimare subsidiară care foloseştesoluţia Flexcube, iarparametrizarea de aici a core-bankingului s-a dovedit a fi ceamai complexă din tot grupul.echipa it alpha Bank românianumără 67 de persoane, dintre care

trei sunt în zona administrativă.Vechimea medie a angajaţilor dinaceastă divizie este de şase ani.divizia it cuprinde patru direcţii:direcţia administrareinfrastructură it: gestionare atelecomunicaţiilor, a sistemelor, autilizatorilor finali; suport şi bazăde date;direcţia dezvoltare şiMentenanţă aplicaţii: dezvoltareaplicaţii şi rapoarte operaţionale;

direcţia operare it: funcţii dehelp-desk, operare, gestionare şiadministrare a sistemelor de plăţi,swiFt şi domestice;departament Parametrizarealphacube: serviciul deparametrizare a soluţiei core-

banking şi a celei de internetbanking. evident, am numărat destuleproiecte încheiate şi/sau în curs definalizare, precum produsele alphatax Protect, alpha all in one saualpha avans, cardul cobranded cucosmote, direct debit interbancarpentru oPcoM (bursa de energie)şi instituţiile participante, raliereaplăţilor în sistemul target 2(sistemul trans-european detransfer de fonduri cu decontare pebază brută în timp real), trecerea laiFrs, implementarea normelorsePa pentru lei.

credit euroPe BaNk — focus pe carduri

structura departamentului de profilde la credit europe Bank este unaclasică: hardware & software. unadintre divizii este dedicatăaplicaţiilor şi dezvoltării desoftware (18 persoane), în timp ceal doilea grup asigură suportulsistemelor şi infrastructura (25persoane). acestora li se adaugădivizia de Project Management (9persoane), care acţionează castructură de coordonare întredepartamentele de business şi celde it, „traducând” viziunea 20


septembrie 2012 19


20 septembrie 2012

primilor în cerinţe pentruzona tehnică. i-am avut caparteneri de discuţie pe oameniitehnici din zona de it, dragoşPrisăcaru, director aldepartamentului aplicaţiiBancare, şi can kocak, director aldepartamentului suport şiinfrastructură sistem, precum şireprezentantul top managemen tu -lui băncii, care are în subordineîntregul departament, chief ope -rations officer, orhan hatipoglu. Printre proiectele importantederulate sau în curs, am notatimplementarea standardului 3dsecure, atât pe partea de acceptare,cât şi pe emitere, certificările eMVpentru emiterea şi acceptarea decarduri, înlocuirea serverelor dincentrul de date principal şi cel derecuperare dezastre cu modele noişi mai performante, mutareatuturor aplicaţiilor pe care leutilizează banca pe nouainfrastructură de servere,extinderea funcţionalităţiloraplicaţiei de internet banking etc.

garaNti BaNk roMâNia —deservită it de la istanbul

dintre modelele pe care le-amîntâlnit până acum în periplulnostru lunar prin departamentelede it ale băncilor, cel al garantiBank românia este, cu siguranţă,un caz deosebit. grupul turcesc seremarcă printr-o abordare maipuţin întâlnită: cea mai mare partea aplicaţiilor utilizate de diferitelesucursale ale grupului suntdezvoltate in-house, pornind de lasistemul core-banking, ce cuprindemodulele de contabilitate, credite,carduri, internet banking etc. it-ulgrupului garanti este administratde o companie „mamut”, garanti

technology (gt), cu peste 900 deangajaţi, dintre care aproximativjumătate sunt implicaţi îndezvoltarea sistemelor. din datacenter-ul din istanbul companialivrează aplicaţii şi servicii tuturorsucursalelor garanti din europa:turcia, românia, rusia, Malta,cipru, olanda. În aceste condiţii, şirolul şi abordarea it-ului de lanivelul garanti Bank româniasunt puţin diferite faţă de modelulclasic, întâlnit la multe dintrebăncile locale. departamentul local it cuprinde30 de persoane şi este împărţit înmai multe unităţi: help-desk/service, infrastructură &development şi atM services. Încadrul acestei structuri există un„procurement officer”, responsabilcu contractele de achiziţii it,precum şi un „informationsecurity officer”.În zona de aplicaţii bancare,garanti lucrează mult cu cei de lajVM tehnologic. de exemplu,zone precum scoring sau raportăristatutare, către BNr, suntacoperite de soluţii de la jVM.Pentru rapoartele cătremanagement, garanti româniautilizează Businessobjects de lasaP. cele trei iFN-uri din grup

utilizează în special soluţiacharisma de la totalsoft. deasemenea, şi acestea folosesc osoluţie de la jVM, pentru scoring,însă o versiune mai veche decâtcea implementată de bancă.un alt partener este greencomputers, care furnizează oaplicaţie pentru credite ipotecare şicare are şi parte de front office,fiind utilizată de garanti crediteipotecare.crearea centrului de date dinBucureşti şi mutarea lui în noulsediu din dimitrie Pompei a fostunul dintre cele mai importanteproiecte it ale ultimilor ani lanivelul garanti Bank românia.Potrivit directorului it al garantiBank românia, cosminMoldoveanu, costul noului datacenter a fost de peste 2 milioane deeuro, în condiţiile în careinvestiţiile hardware şi software lanivelul lui 2010 au fost deaproximativ 10 milioane de euro.un alt proiect important al lui2010 a fost transformarea garantiBank în entitate românească, dinsucursală a unei bănci străine.impactul major asupra it-uluilocal a fost în zona de raportare.un al treilea proiect cu impactsemnificativ asupra it-ului de la

18


septembrie 2012 21

garanti Bank românia a fostserviciul de plată real-time,dezvoltat împreună cu Vodafone.acesta permite plata facturilor saureîncărcarea cartelelor Vodafonede la atM-urile garanti Bank,instant, de către orice persoană,client sau nu al băncii, prinnumerar sau card.există planuri la nivelul garantiBank în zona de mobile banking,ne-a spus Fatih arpas, ict &logistical support servicesdirector în cadrul băncii.

cec BaNk: surprize, surprize!

la ce te gândeşti când spui cec?la cea mai veche bancă de la noi,poate la zona rurală, acolo undecec-ul este (aproape) singurabancă prezentă, la binecunoscutelecarnete de economii, la ghişeeleunde plăteşti amenzi şi tot felul detaxe, iar enumerarea poatecontinua. Nu-i aşa că it şitehnologie nu sunt printre primele20 de lucruri care îţi trec prin capcând pronunţi numele cec?recunoaştem, şi noi gândeam lafel. am mers însă la cec Bank şi,după discuţia cu corneldumitrescu, cio-ul băncii, ne-am

schimbat părerea. Personal, cândspun cec acum, mă gândesc şi lavirtualizare sau mobile banking. În toamna anului trecut, reţeauacec Bank număra 1.170 deunităţi, fiind cea mai mare dinsistemul bancar românesc. existau41 de sucursale, pentru fiecarejudeţ, restul fiind agenţii de tip asau B, în funcţie de tipul deactivităţi pe care sunt autorizate să-l deruleze. la fel, existau în jurde 6.000 de staţii de lucru lanivelul întregii reţele a cec Bank,pentru cei aproximativ 6.600 deangajaţi ai băncii.toată această reţea şi it-ul dinspatele ei sunt administrate de 161de persoane din departamentul ital cec Bank, dintre care 106angajaţi sunt localizaţi însucursale, pentru suport local, iar55 sunt în centrală.sistemul it al cec Bank esteconstruit pe trei nivele: server deprezentare (secure global desktopde la oracle), server de aplicaţii şiserver de baze de date. serverul deprezentare asigură interfaţa cuutilizatorul. accesul la aplicaţiieste web-based, în funcţie dedrepturile definite în profilulutilizatorului. atât aceste servere,cât şi partea de stocare sunt

centralizate în data center-ul dincentrul Bucureştiului, într-o clădiredin apropierea sediului central albăncii. sistemul core-banking utilizat decec Bank cuprinde mai multemodule, o parte dezvoltate intern,altele achiziţionate de la parteneri.componenta principală, aplicaţiaQBank, este dezvoltată intern,scrierea ei începând în 1999, cânds-a dezvoltat partea decontabilitate. În 2005 s-ageneralizat partea de back şi frontoffice, iar de atunci toatetranzacţiile s-au făcut prin acestsistem. Pentru părţile de credite şicarduri, cec Bank utilizează douăaplicaţii ale fostei companiiromâneşti Fiba, actual parte agrupului asseco. toate cele treiaplicaţii – QBank, carduri şicredite – sunt integrate online şireal-time. Pentru partea financiară,cec Bank a implementat saPerP, iar pentru raportări utilizeazăsaP Business warehouse. unul dintre cele mai importanteproiecte legate strict de it ale cecBank este cel de virtualizare aserverelor de aplicaţii şi deprezentare, pe soluţie Vmware.Mai mult, deşi internet banking-uleste destul de tânăr la cec Bank,banca şi-a propus să lanseze oaplicaţie de mobile banking.

carPatica —o nouă viziune în it

Banca comercială capatica(Bcc) a trecut prin transformăriradicale. la finalul lui 2009 a fostdat startul reorganizării băncii, ce apresupus schimbări la toatenivelurile: strategie, organigramă,activităţi, servicii. impactul asuprait-ului a fost major: s-a trecut 24


24 septembrie 2012

la o structură centralizată ait-ului, s-a îmbunătăţitinfrastructura de comunicaţii, s-ainvestit în noi servere şi unităţi destorage, s-a redimensionat echipait. centralizarea a produsschimbări la nivelul structuriidirecţiei it din Banca carpatica. Înprezent, aici lucrează 26 deoameni, faţă de 70, câţi senumărau anterior în direcţie. Într-operioadă redusă de timp, cei de lait-ul carpatica au derulatnumeroase proiecte, atât iniţiate deei, cât şi venite din zona debusiness, dar cu o importantăcomponentă de it.Proiectul de centralizare a fostparte din proiectul mare dereorganizare a băncii, demaratodată cu venirea noii echipe demanagement, la finalul lui 2009,ne-a explicat silvana tătărucă,directorul direcţiei informatică dinBcc, unul dintre puţinele cazuridin banking în care o femeieconduce divizia de it.după centralizarea din 2010, în2011, ţinta pentru it-ul de lacarpatica a fost înlocuireainfrastructurii pe care rulează„inima” oricărei bănci, sistemulcore-banking. soluţia utilizată decarpatica este absolut, furnizată

de fostul producător român desoftware, Probass, acum parte acompaniei poloneze asseco.trecerea core-bankingului peservere noi a fost cel mai ampluproiect de it derulat de bancă în2011. Vechile echipamentefuncţionau fără întrerupere din2006, acumulând o anumită uzură– morală şi fizică. Noile serveresunt hP, iar pe zona de storage,carpatica a instalat o maşină hP3Par, una dintre puţineleimplementări de astfel deechipamente din sud-estuleuropei.tot anul trecut, zona de business agenerat două proiecte importantepentru it: implementarea uneisoluţii crM (customerrelationship Management) şi altade Bi (Business intelligence).Pentru zona de crM, carpatica aales soluţia kazier, de la companiaromânească zero Paper. decealaltă parte, carpatica a alesoracle Bi, soluţie ce oferămanagementului o imagine clarăasupra performanţelor băncii şidiferitelor structuri ale ei. Printre proiectele derulate sau perol, am reţinut implementareasccM – soluţie de managementcentralizat pentru infrastructura it,

portalul intranet (instrument decomunicare internă şi deautomatizare a unor fluxuri delucru), produsul sMs alert,implementarea Microsoftexchange pentru schimbareasoluţiei actuale de e-mail sauimplementarea soluţiei unifiedcommunication.

otP BaNk —între proiecte statutare şi strategice

echipa de it de la otP este unafoarte omogenă, cu peste 30 deangajaţi, oamenii-cheie fiind înaceastă echipă de la începuturileotP Bank în românia. În prezent,direcţia it şi comunicaţii estecondusă de dinu Popescu, un„veteran” din perioada roBank.dezvoltarea de software este însubordinea lui Bogdan ştefan.chiar dacă echipele şi investiţiiles-au păstrat, au existat în ultimaperioadă anumite schimbăristructurale la nivelul diviziei it şilogistică. la nivelul dezvoltăriisoftware, cele două zone în careera împărţit departamentul (core-banking şi sisteme satelit) au fostcomasate. direcţia de management alproiectelor a ieşit din sfera it-uluişi a fost preluată de o altă divizie,cea care se ocupă de zonafinanciară, planificare şi control.Pe partea de administrareinfrastructură şi comunicaţii s-aupăstrat trei departamente:administrarea sistemelorprincipale, de core-business alebăncii, plus cele de infrastructură(reţeaua windows, securitate itetc.), departamentul reţele şicomunicaţii de date, departamentulhelp-desk, un contact center

21

26


septembrie 2012 25

tehnologia NFc presupuneechipamente şi platformecompatibile: telefoanele

mobile trebuie să deţină o anten`NFc încorporată, iar siM-urilefurnizate de operator suntspeciale, cu o capacitate destocare net superioară celorutilizate în prezent. de asemenea,comercianţii trebuie echipaţi cuPos-uri compatibile NFc. orange românia are în prezent înportofoliul său de telefoane 6modele compatibile NFc:samsung galaxy s iii, htc onex, Nokia lumia 610, BlackBerry9360, 9380 şi 9900. odată cuintroducerea serviciilor bazate peNFc, acest portofoliu se vaextinde.În Franţa, tehnologia NFc a fostdeja testată comercial sub numelede citizi în cadrul proiectului dela Nisa, unde operatorii detelefonie şi câteva bănciimportante au oferit clienţilor lorservicii de plată la comercianţi şiîn mijloacele de transport. deasemenea, în Marea Britanie,orange a lansat serviciul NFc subnumele de Quicktap.În luna iunie, orange românia alansat în premieră în românia unproiect pilot care îşi propune sătesteze soluţia Near Field

communication (NFc) integratăîn cartela siM. Peste 100 de persoane au primit

telefoane mobile Blackberry şisiM-uri speciale cu capabilităţiNFc pentru a le utiliza la plataproduselor şi serviciilor lacomercianţii acceptanţi. PlăţileNFc vor fi posibile la cele peste2000 de Pos-uri compatibile cutehnologia NFc disponibile lacomercianţii din toată ţara,precum şi la orice alt comerciantdin ţară şi din străinătate, care areinstalate cititoare specialecontactless compatibile PayPassMastercard. „suntem interesaţi de posibilitateaimplementării pe piaţaromânească a serviciilor bazate petehnologia NFc împreună cubăncile şi marii retaileri dinromânia. serviciile bazate peaceastă tehnologie nouă, cupotenţial, ar trebui incluse înstrategia de dezvoltare pe termenmediu şi lung a companiilorinteresate în crearea unui«ecosistem», care să asigureclienţilor servicii de calitate şiuşor de utilizat. orange doreşte săstabilească parteneriate strânse decolaborare cu băncile, companiilede transport şi lanţurilecomerciale, în vederea ofeririiacestui serviciu clienţilorcomuni”, a adăugat gabrielaVoinea.

orange românia, PioNier ÎN Plăţile NFc

Orange România beneficiază deo vastă experienţă în acest

domeniu din partea GrupuluiFrance Telecom şi a filialelor luimai avansate în această direcţie.

Grupul France Telecom –Orange este printre primii

promotori ai tehnologiei NFC înEuropa, prin lansări şi proiectede testare în toate marile pieţe,precum Franţa, Marea Britanie,

Polonia şi Spania.

gabriela Voinea, Senior Partnership Manager,

Orange România

Tehnologia NFC permite clienţilor băncilor să poată realiza plăţi prin simpla atingere a telefoanelor mobilede dispozitive de citire speciale. Detaliile bancare ale clientului sunt stocate direct pe SIM-ul de telefonie mobilă.În acest fel, un client poate avea în viitor pe telefonul mobil toată informaţia conţinută pe cardurile bancare deplastic, pe care în acest moment le deţine în propriul portofel. Mai mult, SIM-ul de telefonie poate găzdui, pelângă cardurile bancare, şi carduri cu puncte de fidelizare sau alte carduri. De asemenea, o largă aplicabilitatea tehnologiei NFC o constituie accesul în mijloacele de transport de suprafaţă sau metrou.


26 septembrie 2012

pe probleme it pentruutilizatorii interni. acesta din urmăeste primul nivel de suport, în timpce departamentul de dezvoltaresoftware preia solicitările peaspecte mai avansate (software şidezvoltare).la otP Bank am identificat douătipuri de proiecte: statutare şistrategice. Printre cele statutare senumără sePa (pe lei şi euro),crc, ciP şi cash BNr –proiecte obligatorii. Întreproiectele strategice, se regăsescotP Mentor (proiect ce are cascop îmbunătăţirea serviciiloroferite clienţilor), cel de upgrade alserviciului otP direkt şidezvoltarea serviciului de mobilebanking, revizuirea serveruluipentru raportări şi optimizarearaportărilor, îmbunătăţireafacilităţilor de disaster recovery.

BaNcPost, cu it-ul în cloud

Bancpost se bucură de avantajelecloud-ului din 2006. acesta a fostprimul lucru pe care ni l-a spusaris Vrongistinos, vicepreşedinteleexecutiv, central operations & it,în discuţia purtată despre diviziait din Bancpost şi proiectelederulate de aceasta, în cadrul

serialului dedicat de revistaeFinance echipelor it din bănci.Practic, din 2006, operaţiunile itale Bancpost sunt derulate de către o companie specializată dincadrul grupului eFg, din care faceparte şi banca. degrevându-seastfel de operaţiunile deadministrare şi operare ainfrastructurii, it-ul Bancpost seconcentrează exclusiv pe zona desoftware şi furnizare de soluţiipentru business. Bancpost beneficiază astfel deceea ce specialiştii numesc cloudprivat. Nu mai întreţininfrastructură it (servere, stocare)necesară pentru funcţionareasistemelor băncii – core-banking,periferice, carduri, canale

alternative, fraudă etc. Fac acestlucru din 2006, odată curestructurarea băncii şi, deşi înacea perioadă conceptul de cloudnu prea exista (cel puţin înromânia!), astăzi acesta sepotriveşte ca o mănuşă pe modeluladoptat de Bancpost.Numărul angajaţilor diviziei it dinBancpost a scăzut constant din2006, odată cu schimbareamodelului de organizare şirestructurarea băncii. dacă în 2006existau 140 de angajaţi în acestdepartament, cu aproape 100 deoameni distribuţi în teritoriu,numărul de persoane a scăzutconstant, ajungând la 65 în urmăcu 2 ani. În prezent, echipa de it a Bancpost numără 50 depersoane, toate localizate încentrală.divizia it a Bancpost esteîmpărţită în 4 segmente:aplicaţii software: core-banking, aplicaţii periferice,carduri şi canale alternative;data warehouse: raportăristatutare, Mis, raportări către grup;service desk: suport internpentru hardware şi software; infrastructură: telecomunicaţii,atM-uri şi Pos-uri, e-mail,

24


septembrie 2012 27

internet, servere pentru aplicaţiilelocale.În anul 2011 s-au derulat o serieîntreagă de proiecte importante:credit origination, în vedereareducerii timpului de răspuns lacererile de credit – sistemuliapply, implementarea de noifuncţionalităţi în soluţiaFastbanking: direct debit, depozitela termen, noi plăţi de utilităţi,mobile token, integrarea soluţiilorFlexcube, iapply şi Qualco(recuperare debite), eficientizareaoperaţiunilor în zona creditelorneperformante, sistemul arotron,iFrs, conformarea sistemului decarduri cu diferite cerinţe Visa,Mastercard, american express,implementarea Basel ii (ProbesMşi sunguard). sunt pe rol proiectece privesc alertele sMs pentrutranzacţiile cu carduri, terminaleleaPs, prin care se pot plăti cunumerar datoriile pe cardul decredit, sePa pe lei etc.

it-ul MilleNNiuM BaNk, un departament de business

centralizarea, consolidarea şiexternalizarea sunt elementele pecare Millennium BcP şi-a clăditstrategia it şi care şi-au arătatroadele în extinderea de după anul2000, unul dintre teritoriile vizatefiind românia. deschidereasubsidiarei din românia aMillennium a fost cel maiimportant proiect green-field dinsectorul financiar-bancar autohton.Banca a pornit la drum cu 43 deunităţi, precum şi o ofertă deproduse şi servicii extinsă: retail şicorporate, internet banking, callcenter tranzacţional, carduri etc. dezvoltarea subsidiarei dinromânia a fost un proiect

„masiv”, după cum ne-a explicatconstantin Mareş, directorexecutiv coordonator al arieioperaţiuni Millennium Bankromânia.Modelul utilizat la nivelul grupuluiMillennium şi strategia it aacestuia au permis dezvoltarea îndoar 9 luni a unei noi bănci.Millennium BcP a ales o strategieîn care a externalizat serviciile„core” de it şi a standardizatsoluţiile it. grupul bancarportughez are un contract globalcu iBM de „managed services”,care le livrează servicii it dintr-undata center. iBM sunt cei caredeţin echipamentele şi leadministrează, iar companiile dingrupul Millennium (inclusiv bancadin românia) achită o facturălunară, în funcţie de serviciileutilizate. centrul de date al iBMeste situat în apropiere delisabona, iar aici sunt localizatetoate soluţiile „core” utilizate desubsidiara din românia (core-banking, internet banking, swiFtetc.). În centrul de date dinromânia rulează doar soluţiilespecifice pieţei locale: raportăriBNr, compensare, sistemul deplăţi, Biroul de credit.departamentul it al MillenniumBank românia cuprinde 23 de

persoane şi este împărţit în douădirecţii: service delivery şi solutiondelivery. zona de service deliveryvizează în special partea deinfrastructură, având ca atribuţiiprincipale administrarea şimanagementul echipamentelorlocale. direcţia de solutiondelivery se ocupă de interfaţasistemelor cu utilizatorii, partea deanaliză şi include şi o mică zonălocală de dezvoltare. această zonăcuprinde şi o echipă de „qualitycontrol”, care administrează parteade testare şi acceptanţă formală dinpartea utilizatorilor, în momentulîn care un proiect este terminat.cu un background tehnic,directorul executiv al MillenniumBank românia vede puţin altfelrolul it-ului într-o bancă şi relaţiaacestuia cu business-ul. În modtradiţional, it-ul este un serviciu de suport,care răspunde la cererile business-ului şi furnizează servicii şi soluţii.În viziunea oficialului Millennium,it-ul este un departament debusiness şi, mai mult, un canal debusiness, în condiţiile în careplatformele tehnologice sunt uncanal prin care clienţiiinteracţionează cu banca (internetbanking, mobile banking,terminale atM, call center).


28 septembrie 2012

analiza a fost împărţită îndouă categorii: companiifurnizoare de tehnologii

pentru sectorul financiar-bancar,pentru care veniturile din aceastăzonă reprezintă mai mult de otreime din total, şi companiifurnizoare de infrastructură peorizontală, care furnizeazătehnologie şi soluţii cătrenumeroase industrii. cele maimulte companii din top 100provin din statele unite (53), întimp ce europa furnizează 23 decompanii în această ierarhie. deasemenea, 12 dintre cei maiimportanţi furnizori detehnologie şi soluţii în sectorulfinanciar-bancar provin dinindia.În ciuda recesiunii prelungite lanivel mondial, firmele respectiveau cumulat venituri totale de58,1 miliarde usd, adică ocreştere de 10% pentruintervalul 2011/2010 faţă de2010/2009. au existat 10 nou-intraţi în top, faţă de 6, anultrecut. aceştia sunt wincorNixdorf (locul 11), core logic(16), aegis globalcommunications (51), isgNcorporation (68), clear2Pay

(81), sorto corp. (91), BancVue(95), Multifonds (96), FNc, inc.(98) şi Novantas (100).

cea mai mare companiefurnizoare de soluţii pentrusectorul financiar-bancar în 2011

cine Face cărţile la niVelmondial Pe Piaţa soluţiilor itPeNtru iNdustria FiNaNciară

În a doua parte a lunii octombrie a anului trecut, revista American Banker a publicat topul anual al celor maiimportanţi furnizori de tehnologie şi soluţii pentru companiile din sectorul financiar-bancar, FinTech 100.Această analiză a fost realizată în colaborare cu IDC Financial Insight (divizia dedicată sectorului financiar-bancar a IDC), Bank Technology News şi William Mills Agency. Ierarhia cuprinde cei mai importanţi furnizoriinternaţionali de tehnologie, produse şi servicii către sectorul financiar-bancar – software, hardware,echipamente şi servicii IT.

Top 25 companii furnizoare de infrastructură pe orizontală (mil. USD)

Poziţia Total

Serviciifinan-ciare

% din servicii

financiare2011 2010

1 1 iBM sua 99.870 29.291 29,00

2 2 hewlett-Packard sua 127.158 13.987 11,00

3 3 dell sua 61.494 7.994 13,00

4 4 Fujitsu japonia 49.355 6.910 14,00

5 6 cisco systems sua 42.361 5.507 13,00

6 5 Microsoft sua 66.690 5.335 8,00

7 7 accenture irlanda 23.091 5.177 22,00

8 12 oracle sua 31.993 4.479 14,00

9 8 hitachi japonia 102.399 4.096 4,00

10 10 intel sua 43.623 3.926 9,00

11 11 thomson reuters sua 13.070 3.921 30,00

12 9 eMc sua 17.015 3.743 22,00

13 14 csc sua 16.161 2.800 17,00

14 15 capgemini Franţa 11.621 2.145 18,00

15 23 deloitte & touche tohmatsu sua 26.600 1.968 7,00

16 20 wipro technologies india 6.797 1.835 27,00

17 17 atos origin Franţa 6.709 1.546 23,00

18 19 saP germania 16.654 1.414 8,00

19 16* cgi group canada 3.952 1.265 32,00

20 21 siemens germania 104.377 1.077 1,00

21 16 reed elsevier Marea Britanie 9.400 954 10,00

22 22 logica cMg Marea Britanie 5.739 926 16,00

23 18 unisys sua 4.020 884 22,00

24 24 hcl technologies india 3.091 774 25,00

25 Nr teradata sua 1.936 542 28,00


septembrie 2012 29

a fost Fis, cu peste 4,426miliarde usd miliarde de dolarivenituri din această zonă (84%din total). compania a reuşit sădetroneze Fiserv în 2011, etalândperformanţe mai bune. Fisdeserveşte 14.000 de instituţii înpeste 100 de ţări şi are 32.000 deangajaţi. „instituţiile financiareau început să privească cu totmai mult interes spre Fis, lucrudemonstrat de numeroaselenoastre parteneriate”, a declaratFrank Martire, preşedinte şiceo al Fis.de notat că pe podium, în poziţiaa treia, anul trecut s-a clasat tataconsultancy services limited, ocompanie din india, cu venituride aproape 4 miliarde usd (95%din total) din zona de serviciifinanciare.iBM, liderul celei de-a douaierarhii, este practic cel maiimportant furnizor deinfrastructură în companiilefinanciar-bancare şi pentru careaproape o treime din venituriprovin din acest sector. companiaşi-a propus să-şi extindă influenţaşi să devină un important furnizorde soluţii de business, făcândeforturi pentru a-şi îmbunătăţioferta de aplicaţii „businessanalytics” (Ba) printr-o serie deachiziţii. Băncile sunt unul dintrecei mai importanţi consumatoride Ba, din nevoia de a exploataimensa cantitate de date pe care odeţin. În ultimii 10 ani, iBM ainvestit peste 12 miliarde dedolari în „analytics” şi a dezvoltato reţea de 5.000 de consultanţi,cu expertiză în numeroaseindustrii. de asemenea, iBM acreat în 2010 o divizie dedicatăsectorului bancar – Bankingindustry Framework.

Top 50 companii furnizoare de tehnologii pentru sectorul financiar-bancar (mil. USD)

PoziţiaTotal

Serviciifinanciare

% din serviciifinanciare2011 2010

1 3 Fis sua 5.270 4.426 84,00%

2 1 Fiserv sua 4.133 3.926 95,00

3 4 tata consultancy services limited (tcs) india 7.805 3.456 44,00

4 2 sungard sua 4.992 3.102 62,00

5 5 Ncr sua 4.819 2.651 55,00

6 8 diebold sua 2.824 2.552 90,00

7 6 lender Processing services sua 2.456 2.334 95,00

8 7 First data sua 10.380 2.281 22,00

9 9 Nomura research institute japonia 3.514 2.181 62,00

10 11 infosys limited india 5.641 2.031 36,00

11 Nr wincor Nixdorf germania 3.029 2.029 67,00

12 13 cognizant technology solutions sua 4.592 1.945 42,00

13 10 total system services (tsys) sua 1.718 1.716 100,00

14 12 ca technologies sua 4.300 1.634 38,00

15 14 dst systems sua 2.329 1.201 52,00

16 Nr corelogic sua 1.623 1.081 67,00

17 17 sas institute sua 2.430 1.021 42,00

18 18 jack henry & associates sua 921 921 100,00

19 20 equifax sua 1.860 744 40,00

20 19 oberthur card systems Franţa 1.308 719 55,00

21 22 Broadridge Financial solutions sua 2.105 505 24,00

22 29 edB Business Partner Norvegia 1.486 490 33,00

23 32 Mphasis india 1.114 468 42,00

24 15 experian irlanda 4.130 454 11,00

25 33 temenos elveţia 448 448 100,00

26 25 iPc systems sua 439 439 100,00

27 26 Fico sua 610 433 71,00

28 30 Murex Franţa 415 415 100,00

29 23 itautec Brazilia 943 409 43,00

30 31 Fidessa Marea Britanie 407 407 100,00

31 24 Misys Marea Britanie 904 396 44,00

32 37 syntel sua 532 394 74,00

33 27 open solutions sua 393 393 100,00

34 34 aci worldwide sua 418 372 89,00

35 35 hypercom sua 469 351 75,00

36 21 ingenico Franţa 1.212 339 28,00

37 39 ss&c technologies sua 329 329 100,00

38 43 Polaris software india 335 315 94,00

39 28 cPM Braxis Brazilia 601 313 52,00

40 44 Patni computer systems india 713 299 42,00

41 64 davis + henderson canada 644 286 44,00

42 41 advent software sua 284 284 100,00

43 38 harland Financial solutions sua 283 283 100,00

44 46 Moody’s analytics sua 627 282 45,00

45 40 transFirst holdings sua 778 272 35,00

46 36 3i infotech* india 569 262 46,00

47 42 simcorp a/s danemarca 248 248 100,00

48 45 wolters kluwer Financial services sua 247 247 100,00

49 48 gFt technologies germania 332 229 69,00

50 47 s1 sua 209 209 100,00


30 septembrie 2012

anul acesta a adus unuldintre cele maiimportante proiecte

derulate în sistemul bancar: iBMa demarat implementarea soluţieiiBM unica de crM analitic(analytical customerrelationship Management) la ceamai mare bancă din românia,Bcr. soluţia reprezintă unuldintre cele mai importante

sisteme iBM unica implementateîn europa centrală şi de est şi unsucces important pentru piaţasoluţiilor crM. contractul dintrecele două entităţi este semnat petrei ani şi include servicii deimplementare şi suport. implementarea soluţiei iBMunica reprezintă prima fază aunei iniţiative strategice a Bcrde optimizare a activităţilor de

administrare a clienţilor, pentru oînţelegere mai bună a nevoilor şicomportamentului clienţilor.această soluţie permite băncii sădezvolte strategii de vânzare aproduselor şi serviciilor bancareşi va putea îmbunătăţi loialitateaclienţilor într-o manierăeficientă. această atenţie a băncilor cătrecrM şi o mai bună administrare

bankingul se orienTează către soluţii coMPlexe de BusiNess

Nevoile de reducere a costurilor, creştere a vânzărilor şi reducere a riscului sunt cele care orientează instituţiiledin sectorul financiar-bancar către crearea unor infrastructuri IT flexibile şi adoptarea unor soluţii care săîndeplinească obiectivele de optimizare şi eficientizare a activităţii. După mai mulţi ani în care starea de crizăs-a transformat în normalitate, investiţiile băncilor în soluţii de business complexe s-au dezmorţit, aşteptareavremurilor mai bune nemaifiind o soluţie. Pe de altă parte însă, investiţiile sectorului financiar-bancar în soluţiicare să aducă „return”, ca să folosim un termen din lumea IT&C-ului, au fost limitate de cerinţelereglementatorilor şi resursele investite astfel de instituţii în adaptarea sistemelor (ex. IFRS, OG 50/2010 etc.).


septembrie 2012 31

şi exploatare a clientelei estedestul de recentă. anterior crizeinici nu se punea problema(eforturile de vânzare erauminime!), iar după finalul lui2008 a mai fost nevoie de cevavreme pentru reaşezareastrategiilor. În prezent, crM-ulnu mai este un subiect străinpentru băncile de la noi.dimpotrivă, această temă estedestul de „fierbinte”.un studiu derulat de companiade consultanţă ensight la nivelula 13 bănci din românia, cu ocotă de piaţă cumulată de peste60%, arată că majoritatea auimplementat un anumit tip decrM, începând de la moduleizolate şi funcţionalităţi de sinestătătoare, până la soluţii crMfoarte sofisticate. cele mai multeiniţiative în domeniul crM auînceput în perioada 2009-2010,arată studiul, ceea ce întăreşteideea că soluţiile crM s-audovedit a fi o soluţie pe fondulcondiţiilor de piaţă dificile, careau mutat focusul pe retenţiaclienţilor. un exemplu în acestsens este Brd, care aimplementat o soluţie crM de laoracle, pentru ca apoi să oextindă treptat către toatesegmentele de clienţi. deasemenea, cei de la Bancacomercială carpatica s-auorientat anul trecut către o soluţieautohtonă, kazier, de lacompania zero Paper. studiulmenţionat anterior arată că multebănci (45%) optează pentrusoluţii dezvoltate intern, înprincipal din motive deeficientizare a costurilor. Băncilemai mici nu pot susţine, deobicei, costul unui softwarecrM extern, astfel că preferă să

implementeze numai câtevamodule şi aplicaţii crM izolate.În schimb, băncile mari autendinţa de a utiliza furnizoriinternaţionali de soluţii crM.

un nou jucător în zona soluţiilor pentru centrele de contact

interactive intelligence este unfurnizor global de soluţiiintegrate pentru comunicaţii debusiness care a intrat anul acestape piaţa autohtonă cu planuriambiţioase şi cu o ţintă foarteclară: sectorul financiar-bancar.compania şi-a propus o cotă depiaţă de 50% în financiar înurmătorii 3 — 4 ani, iar pentrurealizarea acestui obiectivapelează la 2 parteneri: lucascommunication services (fostaalgotech, unul dintre cei maiimportanţi furnizori de soluţiiavaya din românia) şi asseco(companie al cărei business esteaxat preponderent cătrebanking). interactive intelligencedoreşte astfel să încheie anulacesta cinci contracte cucompanii mari, din domenii

precum bancar, asigurări, utilităţisau centre de outsourcing.interactive intelligence vine cusoluţii exclusiv software,capabile să ruleze pe orice serverintel, într-o abordare all-in-one,oferta cuprinzând unifiedcommunication, iP telephony(contact center), BusinessProcess automation. Managementul documenteloreste o altă zonă „fierbinte”pentru sectorul financiar-bancar,unde furnizorii şi-au concentratofertele. xerox şi-a luat ca ţintăsectorul bancar, prin lansareaofertei dedicate „Banking 3600”şi încheierea unui parteneriat cuasseco, în vederea dezvoltării deproiecte în acest sector. În cadrulacestui program, xerox va ofericlienţilor finali (în special bănci),prin asseco românia,echipamente şi soluţiipersonalizate care acoperă toateprocesele ce implică activităţilecu documentele, de la scanare şiarhivare, până la securizareadatelor şi asigurarea unui controlriguros asupra costurilor cudocumentele.


32 septembrie 2012

Pentru cristian lupaşcu,ceo supercard, şi ceicâţiva oameni care au

constituit nucleul iniţial, rolulcompaniei a fost bine definit, încăde la început: să existe beneficii,prin servicii personalizate, atâtpentru clienţii direcţi aisupercard, cât şi pentru clienţiilor finali. acest principiu s-adovedit unul câştigător, iar toţipartenerii supercard au simţit căprofitul lor este pus înainteaoricăror alte criterii de decizie. doisprezece ani mai târziu, reţetadupă care se conduce compania,acum cu un colectiv de peste 60de oameni, a rămas aceeaşi:calitate, un amestec unic deîndrăzneală şi creativitate, un înaltsimţ de anticipare a nevoilorclienţilor, o atitudine deschisă şiapropiată. Nici un client nu esteprea mic, nici un proiect nu esteprea greu. un sondaj realizat

recent, la care au fost invitaţi săparticipe toţi clienţii companiei, aarătat că principalele atributeapreciate de aceştia în relaţia cusupercard sunt adaptabilitatea,disponibilitatea, respectul şi unraport favorabil între preţ şicalitatea înaltă a produselor şiserviciilor. şi, mai presus de toate,atitudinea oamenilor. Într-adevăr, intrând în clădireasupercard, o frumoasă vilă dinBucureşti, remarci de îndatăatmosfera prietenoasă şi destinsă.Măsurile de securitate sunt strictepe toată suprafaţa incintei, pentrucă se lucrează cu date şiinformaţii confidenţiale, darvizitatorii sunt totdeauna primiţicu solicitudine şi conduşi în zonade aşteptare. ambientul esteînviorat de pereţii decoraţi cutablourile pictate de cătreangajaţii supercard şi cu display-urile colorate ale cardurilor

personalizate cu talent şiimaginaţie, mărturie a istorieicompaniei pe piaţă. „am văzut carduri realizate denoi, utilizate ca model pe site-urile unor companii concurente.Nu ne-a deranjat asta; înseamnăcă suntem luaţi drept exemplu,nu-i aşa?”, spune zâmbind Mirelazamfiroiu, directorul general alsupercard.Într-adevăr, supercard poate fi unexemplu. după 12 ani, companiase poate lăuda astăzi cu emblemade lider pe piaţa din româniapentru programe de fidelitate şi cuun portofoliu de proiecte şi clienţide invidiat: primul program defidelitate din românia – connexland, cel mai mare programnaţional de fidelitate din românia– sensiblu; peste 1000 de clienţi,printre care peste 20 de lanţuri deretail, 6 lanţuri de benzinării, 18bănci şi 6 iFN-uri –, peste 100

supercard – o coMPaNie cu suPersoluţii PeNtru card

Puţine sunt companiile ce deţin programe şi soluţii de fidelizare bazate pe card şi care să nu fi colaborat cuSupercard Solutions&Services. Cu o acoperire de peste 50% a pieţei de producţie şi personalizare de cardurişi de 70% a pieţei de carduri non-bancare, aproape oricine are în portofel cel puţin un card produs saupersonalizat de Supercard. Apărută în anul 2000 sub numele de Cards4u, Supercard s-a dezvoltat rapid şi s-adovedit încă de la primele colaborări un partener deschis şi de încredere, atât pentru antreprenorii locali, câtşi pentru companiile multinaţionale.


septembrie 2012 33

de programe de fidelitateimplementate, peste 25 demilioane de carduri produse. dincolo de cifrele impresionante,intervine însă şi întrebarea dacăsupercard reuşeşte să-şi menţinăceea ce dezvoltă. răspunsul estedin nou simplu: da! iar faptul cărata de retenţie a clienţilor este de90%, unii dintre ei fiind alături desupercard încă de la început, oconfirmă. la fel cum o confirmăşi procentul de clienţi nou veniţiprin recomandare, de 75%.Ne întrebăm: cum a rezistatsupercard crizei economice dinultimii ani? simplu: făcând ce afăcut încă de la înfiinţare,„explorând” noi şi noi zone debusiness. inovaţia a făcut mereuparte din filosofia supercard, daracum a devenit chiar un atu careface diferenţa faţă de firmelecompetitoare. cu o activitateiniţial bazată doar pepersonalizare de carduri,supercard a ajuns astăzi săgestioneze soluţii de acces, soluţiipentru industria pharma şiprograme complexe bazate petehnologii de ultimă oră. Înparalel cu reducerea costurilor, aales să investească înechipamente şi în dezvoltareaoamenilor. În plus, abilitatea de a oferi rapidsoluţii complete (politicasupercard este ca orice cerere deofertă să aibă un răspuns înmaximum 2 ore) şi abordarea detip win-win pentru toţi clienţii audiferenţiat compania pe o piaţă încare competiţia este din ce în cemai acerbă, iar clienţii au aşteptăridin ce în ce mai mari. criza a ambiţionat oamenii de lasupercard, iar rezultatele nu auîntârziat să apară: 2011 a fost anul

cu cea mai mare cifră de afaceridin istoria companiei, peste2.000.000 euro!un asemenea succes, într-o piaţămarcată de falimente şiinsolvenţe, te face să te întrebi cuce servicii şi proiecte speciale îşicucereşte supercard clienţii.aşa aflăm despre dezvoltarea înpremieră a unui program de accesViP, bazat pe soluţie rFid,pentru o reţea importantă de cash& carry. despre conceperea,dezvoltarea şi implementareaunor programe în domeniulpharma, programe ce au presupuso investiţie fără precedent, dinpartea companiei, în resurseumane şi tehnologie. aflămdespre soluţia super dP, unconcept nou, creat de cătresupercard şi destinat promoţiilordin magazine, şi despre implicareacompaniei în lansarea cardului cudisplay, una dintre inovaţiile din

domeniul bancar ale acestui an. Planuri pentru viitor? Mereu cuun ochi pe ce apare nou în pieţelemondiale şi cu celălalt pe ideileprovenite de la oamenii dininteriorul companiei, planurile nupot fi decât în forma unor proiectepe noi domenii de interes. ideileşi proiectele pentru 2013 capătădeja contur la supercard. cu oechipă de creaţie software încontinuă creştere, cu o forţă devânzări organizată special pentrua răspunde pozitiv tuturorcererilor primite, cu norme desecuritate stricte, ce nu fac rabatde la nici o prevedere legală saucontractuală, şi cu o echipă dedezvoltare în căutare de noi şi noioportunităţi, putem spune căsupercard se încadrează în rândulcompaniilor care vor fi aici pentrumulţi ani. şi nu oricum, ci îneşalonul principal alantreprenoriatului românesc.


34 septembrie 2012

impresionaţi clienţiicu servicii de excepţie.Puteţi utiliza platforme multiplepentru direcţionarea exactă aapelurilor, puteţi gestiona mairepede chat-ul online, puteţidesemna un agent specializat înfuncţie de cerinţele clienţilor sauputeţi accesa instant înregistrăriale apelurilor mai vechi. cu ofacilitate nouă la fiecare solicitare,veţi putea impresiona cu uşurinţăclienţii companiei.

Monitorizaţi, măsuraţi şi personalizaţi interacţiunea cu clienţii. soluţiile all-in-one vă permitmonitorizarea în timp real aactivităţii centrului de contact,realizarea automată de sondajesau accesarea de date referitoarela solicitările clienţilor pe toatădurata interacţiunii, de la preluareaapelului şi până la soluţionareacererii clientului. În acest fel veţiîmbunătăţi constant întreagaexperienţă oferită clientului.

Vindeţi mai mult şi mai des şi atrageţi noi clienţi. aceste soluţii asigură toateinformaţiile necesare agenţilor devânzări, de la datele deidentificare, la serviciile bancare

utilizate sau ce alte servicii i s-arpotrivi clientului. dispunând deagenţi de vânzare pregătiţi sărăspundă la toate aceste noioportunităţi, puteţi urmărisuccesul fiecărui agent în parte şi,în final, să atrageţi noi clienţi.

Protejaţi datele clienţilor cusisteme de securitate integrate. cu soluţiile all-in-one asiguraţi unsistem de securitate centralizat şiautomatizat şi puteţi configura lanivelul întregii companii aceleaşisetări pentru securizarea liniilortelefonice, a serverelor de e-mailşi internet sau a sistemelor debusiness.

care sunt costurile? toate acestebeneficii au un preţ, dar nuneapărat uriaş. Pentru soluţiilesoftware tradiţionale aveţi nevoiede infrastructură, ceea ce necesitămulte echipamente. Înlocuindaceste sisteme cu o soluţiesoftware all-in-one puteţi foarteuşor simplifica administrareaechipamentelor şi diminuacosturile operaţionale anuale.cele mai mari reduceri de costurivin însă prin îmbunătăţireaconstantă a serviciilor de asistenţă,creşterea eficienţei angajaţilor şidin câştigarea de noi clienţi.

cum să păsTrezi clienţii în mijloculaTenţiei utilizâNd soluţii soFtwareall-iN-oNe PeNtru ceNtre de coNtact

marcin grygielski, Interactive Intelligence Territory

Manager for Eastern Europe

Asistenţa clienţilor este cheia succesului în serviciile bancare, dar una dintre cele mai des întâlnite problemeeste îmbunătăţirea constantă şi fidelizarea lor. Această strategie necesită soluţii software capabile să corelezecentrul de contact cu sucursalele, birourile şi angajaţii companiei pentru furnizarea serviciilor aşteptate declienţi. O soluţie software all-in-one face ca întreaga companie să fie mai receptivă la nevoile clienţilor şi săfurnizeze servicii pe măsură. Iată câteva dintre beneficiile unei asemenea soluţii software.


septembrie 2012 35

singurele date oficialepublicate privindinstrumentele de plată cu

acces la distanţă, cum suntcatalogate de către Ministerulcomunicaţiilor şi societăţiiinformaţionale (Mcsi) serviciilede internet şi mobile banking,sunt corespunzătoare anului 2010.acestea indică un număr de pânăla 2,37 milioane de utilizatori deinternet banking la nivelul unuitrimestru. Pentru 2011, anchetaderulată anual de revista eFinancearată că numărul utilizatorilorpersoane fizice de internetbanking se ridică la 2,72

milioane, în creştere cu 17% faţăde 2010. În ceea ce priveştecompaniile, cifrele furnizate debănci indică 353.000 de clienţipersoane juridice utilizatori deinternet banking, la finalul lui2011. creşterea faţă de 2010 afost de 40%, mult mai rapidădecât în cazul zonei de retail.studiul s-a bazat pe datelefurnizate de 20 de bănci, a cărorcotă de piaţă după activecumulată depăşeşte 90%. Printrecele mai importante bănci alecăror date lipsesc se numărăcitibank, rBs, credit europeBank şi Banca comercială

carpatica, însă numărulutilizatorilor de la aceste băncieste destul de redus şi nuinfluenţează decât marginalvolumul total al pieţei. În ambele cazuri, vorbim despredate raportate de bănci privindutilizatorii de internet banking,însă trebuie luat în considerarefaptul că un client poate fiutilizator de servicii internetbanking de la mai multe bănci.situaţia poate fi comparată cu ceade la nivelul pieţei cardurilor,acolo unde existau 13,3 milioanede carduri valide în circulaţie lafinalul lui 2011: 11,1 milioane

câţi români Folosesc serViciile de oNliNe BaNkiNg?

Este dificil să oferi un răspuns la întrebarea din titlu. Iar această dificultate este cauzată de lipsa unor statisticioficiale privind utilizatorii de internet banking. Datele din diferite surse şi interpretările lor indică un numărde persoane – abonate la unul sau mai multe servicii de internet banking – care variază între 1 şi 2 milioane.


36 septembrie 2012

debit şi 2,15 milioane credit. Pede altă parte, gradul debancarizare în românia este de60%, adică în jur de 11,5 milioanede persoane cu cont bancar, ceeace reprezintă mult mai puţin decâtîntreaga piaţă a cardurilor.Numărul de deţinători de cardurieste cu mult mai mic decât cele13,3 milioane, în condiţiile în careîn mod frecvent o persoană are înportofel 2 carduri (cel puţin mareamajoritate a deţinătorilor decarduri de credit au şi un card dedebit!) şi nu toate persoanelebancarizate sunt deţinătoare decarduri.

cifre diferite, potrivit sondajelor

revenind la internet banking şiluând în considerare „dublările”,putem estima că există în jur de 2milioane de persoane în româniacare utilizează serviciile de onlinebanking. această presupunereeste contrazisă de concluziilesondajului eurobarometru,publicat de comisia europeană înprima parte a anului. Potrivitraportului, numărul celor carefolosesc servicii de internetbanking în românia este în jur de1 milion de persoane, la jumătatefaţă de concluziile rezultate dindatele furnizate de băncile de lanoi. astfel, potrivit sondajuluieurobarometru, realizat înromânia de csoP, pe 1.031 depersoane cu vârste de peste 15ani, 47% dintre respondenţi nuutilizează internetul. a[adar, rezultă că există 9,7milioane de utilizatori de internetîn românia, în condiţiile în carepopulaţia cu vârstă de peste 15 anieste de 18,3 milioane. dintre

utilizatorii de internet dinromânia, doar 10% au răspuns căfolosesc mediul online pentru arealiza operaţiuni bancare, ovaloare mult mai mică decâtmedia la nivelul uniuniieuropene (48%). Pe baza acestorconcluzii ale eurobarometrului,rezultă că numărul de persoanecare folosesc servicii de internetbanking în românia este deaproape 1 milion, la jumătate faţăde estimările pe baza datelorfurnizate de băncile locale.

Mai puţin de jumătate dintre clienţii unei bănci, abonaţi la internet banking

dincolo de cifra nominală, esteclar că incidenţa şi gradul deadoptare a internet bankingului înromânia sunt reduse, încomparaţie cu uniuneaeuropeană şi chiar cu alte ţări dinspaţiul central-european, precumcehia sau Polonia, unde piaţaacestor servicii este mult maimatură. cea mai mare pondere ainternet bankingului în portofoliul

de clienţi persoane fizice al uneibănci este de 40%, în timp ce încehia aceasta este media lanivelul întreg sistemului bancar.iNg este banca unde cea maimare parte dintre clienţi auadoptat online bankingul,instituţia fiind recunoscută pentrueforturile susţinute, de-a lungultimpului, de educare a clienţilor înfolosirea instrumentelorelectronice. dintre băncile de topcu un grad ridicat de adopţie ainternet bankingului se numărăgaranti Bank (27%), Bcr(18,5%), Brd (16%) şiunicredit ţiriac Bank (14,1%).de cealaltă parte, companiile suntmult mai deschise în utilizareainternet bankingului. incidenţautilizării acestor servicii mergepână la aproape 90%, în cazulunicredit. de asemenea, opondere ridicată se înregistreazăla iNg (78%), garanti Bank(67%) şi Bancpost (50%).

În general, mai puţin de jumătatedintre clienţii abonaţi aiserviciilor de internet bankingsunt activi, în sensul că realizeazăcel puţin o operaţiune în decurs detrei luni. la majoritatea băncilor,ponderea clienţilor activi(persoane fizice) se situează subpragul de 50%: unicredit (50%),Banca transilvania (47%), alphaBank (44%), iNg Bank (42%),Brd (40%). cele mai mari valorise înregistrează la bănci mici,precum intesa sanpaolo (57%) şiProcredit Bank (56%). clienţiicompanii sunt mai activi înutilizarea internet banking-ului,mai mult de jumătate dintreaceştia realizând tranzacţii îndecurs de trei luni, în cazulmajorităţii băncilor.


septembrie 2012 37

Ce a determinat intrarea Inform

Lykos în zona procesării de

carduri din România?

În ianuarie 2008, grupul informlykos a achiziţionat 85% dinacţiunile austria card. ulterior s-adecis ca inform lykos românia săintre pe piaţa personalizăriicardurilor. În 2007, am definitivatconstrucţia noului sediu, care însănu includea şi centrul depersonalizare a cardurilor, ci doarfabrica de tipărire şi personalizarea formularelor de afaceri. inves tiţiarealizată pentru amenajareacentrului de personalizare acardurilor a depăşit un milion deeuro. am securizat întreg sediul şimai ales spaţiul destinat persona li -zării cardurilor, apoi am dezvoltatinfrastructura pentru depozitarea şiprocesarea cardurilor. ulterior, amobţinut acreditările Visa şiMastercard, necesare pentru aprocesa carduri cu bandă magne -tică şi cu cip. Primul card cu bandămagnetică a fost persona lizat înnoiembrie 2008, iar primul card cucip în aprilie 2009.

Primul pas pe piaţa locală s-a

realizat printr-un parteneriat cu

BCR...

am participat alături de austriacard la licitaţia organizată de Bcrpentru a selecta un procesator caresă aibă un centru de procesare înromânia. unul dintre motivelepentru care inform lykos şi-a

adjudecat contractul a fost tocmaicentrul local. un alt avantaj pecare îl avem faţă de ceilalţiprocesatori de carduri de pe piaţainternă este faptul că suntem şitipografie. deci putem furniza atâtmaterialele, cât şi serviciile adiţio -nale necesare realizării produsuluifinal, cum ar fi imprimarea perso -nalizată a plicurilor şi a scrisorii deîntâmpinare. În prezent, toatematerialele destinate posesorilor decarduri Bcr, card plastic, plic,scrisoare, sunt realizate de informlykos. din punctul de vedere alacestor servicii, suntem furnizori şipentru alţi procesatori din piaţă.un alt nume de client important depe piaţa bancară locală este PiraeusBank.

Prin ce se evidenţiază oferta

Inform Lykos România?

avantajul principal este că oferimservicii complete şi avem o struc -tu ră verticală, ce ne permite să pro -ducem toate materialele în cadrulgrupului şi să oferim o soluţie lacheie. avem contracte cu transpor -tatori, prin intermediul căroralivrăm cardurile la sucursalelebăncii sau direct utilizatoruluifinal. În portofoliul nostru existăcipuri care pot suporta aplicaţiisimple, precum şi cipuri migratedda sau carduri contactless, carepot susţine diferite tipuri de apli ca ţii,cu sau fără contact, cum ar fi celede tipul loyalty sau de transport.austria card are un departamentde dezvoltare-cercetare pentruplatforme de e-card, care aimplementat cu succes o serie deproiecte pentru piaţa de carduri dinaustria. de asemenea, grupulinform lykos include şi alte firmespecializate în plăţi electronice.suntem de asemenea deschizătoride drumuri pe piaţa din româniaşi în zona de carduri contactless.cardul zâmbet Bcr e un exempluelocvent şi a fost primul card deacest tip din românia.un alt avantaj este faptul că, princentrul nostru de producţie din Bu -cureşti, putem oferi servicii simi la reşi clienţilor din ţările învecinate,recent compania noastră semnândun contract pentru producţie şipersonalizare carduri cu uBB, ceamai mare bancă din Bulgaria.

inForm lykos a FăcuT cardul să zâMBească

interviu cu liViu aNghel, director general, inform lykos românia


38 septembrie 2012

soluţia utilizată se numeştesmartoffice şi este produsă deomikron, din germania. este oaplicaţie web având la bază osoluţie ce include tehnologiistandard şi proprietare. serviciulpentru persoane fizice a fostlansat în septembrie 2004, iar celpentru companii în martie 2007.

soluţia este produsă de companiaadvantaje, dezvoltată petehnologia java. serviciul a fostlansat în mai 2006.

serviciul alpha click a fost lansatîn mai 2005 şi foloseşte o soluţiedezvoltată pe tehnologie javaservlets (java server Pages) şibaze de date oracle.

soluţia este dezvoltată desoftware development &consulting, pe platformă j2ee. afost lansată în noiembrie 2006 şifoloseşte tehnologia client-server.

soluţia folosită este „eBank” de lasoftware development & con sul - ting. serviciul a fost lansat în 2001şi relansat la finalul lui 2006.

soluţia utilizată pentru serviciulBt24 este furnizată de iNd group.Noua aplicaţie de internet bankinga fost lansată în august 2011.

soluţia utilizată este dezvoltată degaranti technology (gt) cu webapplication Framework. gtFramework are la bază arhitecturaj2ee. serviciul a fost lansat înromânia în 2007.

soluţia utilizată pe zona de retaileste o dezvoltare internă, peplatforme Microsoft şi iBM.serviciul este lansat în aprilie2006. Pe zona de companii, iNgutilizează o soluţie dezvoltată încadrul grupului şi utilizată în 8ţări, serviciul fiind lansat înromânia în octombrie 2003.

serviciul leumi online are labază o soluţie furnizată de fostacompanie Probass, acum parte dinasseco. serviciul a fost lansat lafinalul lui 2004.

serviciul de internet banking afost lansat în 2001 şi a fost printreprimele în românia. este o dez vol - tare internă.

serviciul otPdirekt internetBanking este o soluţie „webbased”, dezvoltată de cătreasseco românia. serviciul a fostlansat în aprilie 2006.

serviciul este o soluţie dezvoltatăpe tehnologie .Net, de QuipugMBh, companie ce oferă ser vi -cii de consultanţă it şi dezvoltaresoftware pentru tot grupul Pro cre dit.a fost lansat în aprilie 2008.

aplicaţia de internet banking esteo dezvoltare internă, pe tehnologiijava şi rPg. serviciul a fostlansat în septembrie 2007.

soluţiile de inTerneTbanking utilizate de BăNci


septembrie 2012 39

Piaţa românească aechipamentelor deacceptare a cardurilor,

instalate şi operaţionale la 30iunie 2012, era de peste 134.000de terminale, dintre care 11.000atM-uri şi 123.500 de Pos-uri,portofoliul de carduri fiind de13,2 milioane. În prima jumătatedin 2012, am asistat la ocontracţie a reţelei, atât peautomatele bancare cât şi pe Pos,fiind pentru prima oară de lainstalarea primelor astfel deechipamente când se constatăacest lucru – grafic 1. scăderea numărului de Pos-uri s-a mai consemnat şi în primul

val al crizei, respectiv a douajumătate a anului 2009, însăatunci scăderea era de numai 357terminale Pos (0,4%) faţă de1.400 (1,1%) acum. În plus, înacea perioadă, reţeauaautomatelor bancare a continuatsă crească.la nivelul uniunii europene,reţeaua de atM-uri a început săscadă încă din 2010, cu 0,2% peatM, la 434.000 terminale, însăreţeaua de Pos-uri s-a majorat cu3%, până la 8,8 milioaneterminale, potrivit datelor Bănciicentrale europene.În ciuda reculului infrastructuriide acceptare din ţara noastră,

numărul de carduri per terminaleste comparabil cu mediaeuropeană. din graficul de maijos se observă că, în românia, laun atM revin, în medie, 1.250 decarduri, o performanţă superioarăuniunii europene. aceastaînseamnă că, la numărul actual decarduri, avem suficiente atM-urişi nu mai trebuie investit,deocamdată, în dezvoltareareţelei. la jumătatea acestui an,media înregistrată de piaţaromânească era de 1.200carduri/atM.

scăderea numărului de Pos-uri este conjuncturală

„cred că românia nu are unnumăr suficient de automatebancare, mai ales dacă neraportăm la numărul de carduriactive, care generează efectivtranzacţii, dar băncile sunt încontracţie şi de aceea nu mai facniciun fel de investiţii. ele doarîncearcă să-şi conserve pachetulde clienţi şi să-şi optimizezeprezen]a în teritoriu”, a declarattoni cristescu, director generalPrintec group românia. „În pre zent,media europeană este în jur de1.000 de carduri per atM”.

numărul Terminalelor bancaredin românia scade uşor, iar cardurile iau Viteză

România înregistrează pentru prima oară o scădere a reţelei de ATM-uri iar, tot în premieră, această scădereeste însoţită şi de diminuarea reţelei de POS-uri. Având în vedere media europeană în materie de număr decarduri valide din circulaţie ce revin unui terminal, România are deja suficiente automate bancare şideocamdată nu se mai justifică noi investiţii din partea băncilor. Cu atât mai mult cu cât portofoliul de carduridin circulaţie este încă sub cel înregistrat în septembrie 2008, iar tendinţa este de a se păstra la nivelul actual,cel puţin pe termen mediu.

42


roPeco Bucureşti este osocietate mixtă româno-elveţianăînfiinţată în anul 1993, care s-aspecializat în timp pe furnizareade soluţii şi echipamente dedicate,răspunzând eficient tuturorprovocărilor create de o piaţă într-o continuă dezvoltare. roPeco este deja un cunoscutjucător în cinci nişe distincte:

soluţii şi echipamente pentrugestiunea numeraruluisoluţii şi echipamentepentru securitate valori şidocumente soluţii şi echipamente deprintare şi scanare coduri debaresoluţii şi echipamente pentrucopiere, scanare şi printaresoluţii şi echipamente pentrugestiunea deşeurilor

În prezent, compania oferăpeste 200 de tipuri de produse,cele mai multe de pe urma unoranalize profunde şi completelegate de nevoile pieţei şi decalitatea soluţiilor dinportofoliu.

sloganul „roPeco, partener dedrum lung” – pare să fie pe

deplin justificat. experienţa deaproape 20 de ani în domeniu, cupeste 7.500 de echipamentevândute pe piaţa de profil, ceipeste 2.000 de clienţi, cosultanţacomercială gratuită, reţeaua deservice extinsă la nivel naţionalpe seama unor sla-uri binearticulate, asigurarea de accesoriişi consumabile de calitate pentruechipamentele comercializate, aufăcut din roPeco un nume dereferinţă şi un garant al unuiraport preţ/calitate cu adevăratcompetitiv.

Primul aPt produs propriu, pe placul băncilor

după 24 de luni de proiectare,dezvoltare, producţie şi testare,primul terminal neasistat de plăţionline marca roPeco a fostachiziţionat cu succes de treibănci comerciale din românia.Noua soluţie de încasare afacturilor de utilităţi cu card saunumerar prin intermediul unorastfel de terminale neasistatepresupune, pe lângă terminalulpropriu-zis, un server de

găseşte calea iNsPirată sPre PerForMaNţă

De curând, compania ROPECO trăieşte satisfacţia finalizării unui proiect propriu major, care impunespectaculos firma în prim-planul furnizorilor de echipamente pentru băncile comerciale din România. După doiani de cercetări şi teste, ROPECO a lansat în premieră un terminal automat de plăţi (APT) fabricat in-housecare răspunde cu succes celor mai multe dintre exigenţele clienţilor.Ca dovadă, noua soluţie de încasare a facturilor de utilităţi cu card sau numerar prin intermediul unor astfelde terminale neasistate şi un server central de procesare a fost deja adoptată de către trei bănci comerciale:500 de aparate sunt deja în exploatare!

40 septembrie 2012


septembrie 2012 41

procesare a tranzacţiilor şi unserver de monitorizare aterminalelor, plus un sistem demanagement al aPt-urilor.sistemul poate fi utilizat şi pentrualte operaţiuni, prin adăugareaopţională a unor module softwarecomplementare — depunere încont şi plata creditelor bancaredupă identificarea clientului pebază de cNP, cod de client (poatefi imprimat sub formă de cod debare) sau PaN, operaţiuni pe cont(transfer dintr-un cont în altul),mini-settlement-uri/extrase decont, plata taxelor şi impoziteloretc. terminalul neasistat cu card

dispune \n plus de o imprimantătermică, un scanner pentru coduride bare 1d şi 2d şi un modul decomunicare ethernet.terminalul neasistat poate aveapentru plata cu numerar, adiţional,un acceptator de bilete şi/sau unseif certificat ceN agrementatconform normelor europene. aplicaţia de autorizare a plăţilorde utilităţi se află pe un serverdedicat şi este alcătuită din bazăde date, interfaţă web, modulul deautorizare şi conectori software cualte sisteme (core bancar).Printre funcţionalităţile sistemuluide procesare a tranzacţiilor se potenumera compatibilitatea cu

normele Pci dss, accesul remotela sistem, managementul determinale, vizualizarea batch-urilor şi a tranzacţiilor, exportulautomat de date pentrureconcilierea cu operatoriifacturieri, auditarea operaţiilorefectuate, back-up-ul automat alinformaţiilor din baza de date,diverse alerte prin e-mail privindnecesitatea intervenţiilor on-sitesau privind terminareaconsumabilelor etc. sistemul este conceput pentruprincipalii facturieri şi poate fiextins către alţi operatori prinsimpla adăugare a unor modulesoftware.

echipamente bancare, comerciali za re

şi întreţinere echipamente bancare

(mărcile Glory, Tresmer, Hess , Pax,

Ingenico)

echipamente de sortatechipamente de număratechipamente de înroluitechipamente self-bankingPanouri de schimb valutarechipamente de legatechipamente de verificat valutaseifuri/case de baniseifuri casierie cu deschideretemporizată; casete de valori cabinete/clasificatoare antifoccamere şi uşi tezaur modular automate de gestionat numerarterminale de plată neasistate

Soluţii

coduri de bare

soluţii de identificareautomată a datelorsoluţii deinfrastructură pentrudepozite/retailsoluţii de imprimarecoduri de barecomputereindustrialesoluţie de imprimarecardurisoluţii rFidconsumabileimprimante coduri debare

echipamente

de birou

ghilotine şi trimmereMultifuncţionale,faxuricopiatoare laserPrese digitaleechipamente de format mareechipamente de producţiedistrugătoare de documentetocătoare –shreddereechipamente de etichetatimprimante

Solu]ii

pentru gestionarea

deşeurilor

Prese de balotatdeşeuri reciclabilestaţii de sortare; staţii de transferBenzi transportoaredesfăcătoare de sacicabine de sortaretocătoareMaşini de înfoliatbaloţiPrese de balotatdeşeuri nemetalicePrese de balotatdeşeuri metaliceneferoase subţiri

o oFerTă... hard

w w w . r o p e c o . r o


42 septembrie 2012

din graficul alăturat, se constată că, în materie de Pos-uri, situaţia este diferită, însensul că numărul de carduri perterminal, tot ca medie, este dubluîn românia faţă de nivelulînregistrat la nivel continental,mai ales pe zona euro. Însăcreşterea reţelei de Pos din 2011a făcut ca în iunie 2012, numărulde carduri care revin, în medie, laun Pos să coboare deja la 107 şiîn ţara noastră.Păstrând numărul actual decarduri, pentru a înregistra omedie comparabilă cu ceaînregistrată la nivelul ue, adică înjur de 60 de carduri per terminal,ar însemna ca în românia săexiste peste 200.000 de terminalePos. dacă se va menţine ritmulde creştere din perioadadecembrie 2008 şi iunie 2012, arînsemna ca acest nivel al reţelei săse obţină în următorii 7 ani. chiardacă politica de reducere acosturilor este cea care dicteazăextinderea reţelei de acceptare lacomercianţi, spre deosebire deatM, scăderea numărului dePos-uri este doar temporară.deocamdată, băncile mari auîngheţat achiziţiile, iar unele

dintre ele au redus cu peste 10%reţeaua proprie de Pos-uri, înprima jumătate a acestui an.singurele care se află într-oexpansiune a reţelei de terminaleinstalate la comercianţi,expansiune care compenseazărestrângerea suferită de douădintre cele mai mari reţele dePos-uri, sunt băncile care auobţinut licenţa de acceptare înultimii trei ani, precum alphaBank, cec Bank şi iNg Bank.

ultima oră: ponderea plăţilor cu cardul în românia a avut în 2011 cel mai mare salt din ue!

Banca centrală europeană a datpublicităţii, pe 10 septembrie,statisticile legate de plăţile dinuniune în 2011. concluziile suntinteresante. Numărul total de plăţinon-cash făcute în ue folosind

toate tipurile de instrumente acrescut cu 4,6% faţă de 2010,până la valoarea de 90,6 miliarde.Plăţile cu cardul au ajuns să aibăo pondere de 41% din totalultranzacţiilor, transferurileinterbancare 27%, iar plăţile prindebitare directă 24%.Valoric, tranzacţiile interbancareau crescut în 2011 cu 4,4%, pânăla aproape 25 miliarde euro.importanţa tranzacţiilor non-cashcu instrumente bazate pe hârtie(cecuri) a continuat să sediminueze, acestea ajungând ladoar o cincime din total.Numărul de carduri valide în uea rămas constant la nivel deuniune, ca şi cel din 2010 – 727milioane de unităţi, cifră careindică o „densitate” de 1,44carduri per cap de cetăţean ue.Numărul tranzacţiilor cu cardul acrescut cu 8,7%, până la 37,2miliarde, valoarea atinsă fiind de1.900 miliarde euro, ceea ceconduce la o medie de 52 euro/tranzacţie. În 2011, numărul de bancomatedin ue a scăzut faţă de 2010 cu0,9%, până la 440.000 unităţi, învreme ce numărul de Pos-uri acrescut în aceeaşi perioadă detimp cu 3,2%, până la valoarea de8,8 milioane unităţi. româniaafişează cifre care merităcomentate. Ponderea plăţilor cucardul în totalul tranzacţiilor non-cash a înregistrat în 2011 cel maimare salt din ue, de 6,38%,ajungând la 40,46%. transferurileinterbancare au avut un declin de5,48%, revenind la o pondere de56,29%. cel mai rău stăm lacapitolul „direct debit”, cu opondere de doar 1,2%,antepenultima din uniune, puţinpeste Polonia şi Bulgaria.

39


septembrie 2012 43

Potrivit accace românia,una dintre principalelecompanii globale de

outsourcing şi consultanţă, peplan local externalizareaserviciilor a devenit o opţiune dince în ce mai întâlnită în toatesectoarele economiei, rata depenetrare a acestei practici fiindde peste 80%, cu semne decreştere. românia este înconcordanţă cu tendinţelemanifestate la nivel global,previziunile fiind că piaţa deoutsourcing se va majora în acestan, la nivel mondial, cu 5%.

sectorul financiar-bancar a fostprintre primele care au „ciuliturechile” la astfel de oportunităţi.cu ceva vreme în urmă,preşedintele iNg românia la aceavreme, Mişu Negriţoiu, susţinea,în cadrul unui eveniment, că unuldin secretele succesului iNg înromânia constă în decizia de aexternaliza. N-ar fi un exemplusingular. Nu mai e cazul săreiterăm argumentele. În general,nu are sens „să reinventezi roata”,ci să laşi o organizaţie specializatăsă-şi facă treaba pentru care erealmente calificată. Beneficiarii

îşi doresc mai puţină bătaie decap; vor ca acele activităţi care nusunt direct legate de core-businesssă fie făcute mai repede, maiieftin, mai bine. soluţiile astfelfurnizate sunt, cel puţin teoretic,flexibile şi dinamice, oferindposibilitatea de a adăuga serviciisuplimentare în conformitate cucerinţele clienţilor. acestea seimplementează uşor şi rapid, fărăa afecta activitatea curentă. În mod logic, orice proces deexternalizare, indiferent deservicii, presupune un transfer deresponsabilitate. având o

exTernalizarea serViciilor ridică şi seMNe de ÎNtreBare

În toamna anului 2010, „parteneriatul anului în outsourcing” a avut ca protagonişti banca britanică MetroBank şi compania Niu Solutions. Concret, Metro Bank, prima bancă comercială deschisă în Anglia în urmă cu100 de ani, şi-a externalizat 100% infrastructura IT către firma Niu, primul motiv fiind faptul că existenţa unuisistem IT eficient este crucial pentru orice instituţie financiară. Obiectivele stabilite au vizat, practic, oferireaunor servicii de calitate superioară clienţilor, printr-un program prelungit de operare, 7 zile din 7 pe săptămână,şi posibilitatea de a furniza instant clienţilor carduri de debit sau credit în cadrul sucursalelor etc.Multe alte instituţii de credit au trecut la externalizarea unor numeroase pachete de servicii, de la cele de strictăspecialitate, până la unele de mentenanţă, pază, curăţenie şi catering. Este o astfel de soluţie una infailibilă?Deşi cea mai mare parte a băncilor se arată mulţumite, inclusiv în România, mai rămân destule semne deîntrebare în legătură cu eficienţa unei astfel de abordări.

46


46 septembrie 2012

importanţă mare, dar şireprezentând un risc crescut, maiales în cazul industriei financiare,colaboratorii trebuie aleşi dupăcriterii clar definite, în funcţie denevoile companiei care urmeazăsă îşi externalizeze serviciile.astfel, trebuie luate înconsiderare trecutul şi valorilefurnizorului, abordarea acestuia înafaceri, flexibilitatea,adaptabilitatea, calificările,abilităţile, cunoştinţele şiexperienţa echipei, acreditarea şicertificările, preţul, nivelul decalitate garantat (service levelagreement), referinţele, reputaţia,precum şi categoria(multinaţională sau locală).Pe piaţa românească existădestule nume care oferă, mai multsau mai puţin tradiţional, serviciiexternalizate băncilor. Vorbimaici, într-o ordine aleatorie, despreProvus, euronet, oberthur,inform lykos, servus, Printec,endava, xerox, iron Mountain,g4s, Valoris, cgs etc.unele companii oferă posibilitateaexternalizării complete aserviciilor legate de carduri(personalizarea şi procesarea

cardurilor), altele managementulreţelelor atM şi Pos, programe şiaplicaţii de loialitate,managementul disputelor, soluţiide monitorizare a fraudelor şiasistenţă de urgenţă pentrudeţinătorii de carduri. existăcompanii care oferă servicii decontact sau call-center, altele degăzduire/virtualizare/cloudcomputing în centre de date, demanagement al documentelor, demanagement al numerarului, altelepe domeniul juridic etc. toatebune şi frumoase, dar...

surprinzător, există şi temeri!

la nivel european, s-au făcutdestule cercetări privind eficienţaşi gradul de satisfacţie al clienţilorde servicii externalizate. unadintre concluziile cele mai recentearată că 71% dintre organizaţiiexternalizează cel puţin o parte dinnevoile it pe care le au, potrivitunui sondaj realizat de firmalieberman software la conferinţainfosecurity europe 2012,desfăşurată în iunie, la londra.acest procent ridicat ar trebui sădemonstreze că factorii de decizie

din companii merg cu plăcere „pemâna” firmelor de outsourcing.dar studiul nu se opreşte aici.42% dintre respondenţi audeclarat că proiectele itexternalizate „au costat mai mult“decât au plănuit iniţial, iar 16% auafirmat că aceste costuri au fost„semnificativ mai mari“.o altă concluzie, destul deneaşteptată, se leagă de satisfacţiaclienţilor sub aspect calitativ: circao treime dintre cei chestionaţiconsideră că angajaţii din firmelede outsourcing it sunt mai slabidin punct de vedere profesionaldecât cei din departamenteletehnice proprii. un procent ridicat,de 64% dintre cei chestionaţi,consideră că partenerii dinindustria de outsourcing umflăcosturile, adăugând la facturăservicii pe care nu le-au oferit.ce-i drept, este dificil săconstruieşti o relaţie de afacerisolidă cu o firmă căreia îi pui laîndoială integritatea şi calitateaserviciilor oferite.Nu ştim cum stau lucrurile înromânia – e o zonă senzitivă,dar cu siguranţă există problemeşi aici. avem timp să cercetăm!

43


septembrie 2012 47

la nivelul anului 2011,cifrele privind plata cucardul în comerţul

electronic autohton indicau ovaloare a tranzacţiilor între 200şi 250 milioane euro, în funcţiede interpretări. Nu există niştesurse oficiale, consolidate, pentruacest segment, astfel căspecialiştii apelează la estimări.analiza pieţei plăţilor online cucardul pleacă de la rezultatelecelor doi mari jucători dinaceastă zonă: Payu, fostagecad ePayment, companiecumpărată de grupul Naspers în2010, şi Netopia systems, prin

platforma mobilPay. aceastăpiaţă a procesatorilor de plăţionline este completată de băncicare au platformă proprie sauprocesează extern (Bancatransilvania sau libra Bank),dar şi alţi jucători, precumplatforma euPlatesc.ro, oferităde euroPayment services.

Plăţi electronice de peste 200 milioane euro în online-ul românesc

Potrivit cifrelor furnizate deromcard, cel mai importantprocesator de tranzacţii cu cardul

în românia, valoarea plăţilor cucardul în e-commerce a fost de160 milioane euro la finalulanului trecut, în creştere cu 24%.dintre acestea, aproape 140milioane euro au fost realizateprin platforma Payu. În acelaşiinterval de timp, valoareatranzacţiilor online cu cardulprocesate prin platformamobilPay a fost 40,6 milioaneeuro, numărul tranzacţiilor fiindde 1,4 milioane.estimările Netopia indică unnumăr de 3,8 milioane detranzacţii de plăţi online cucardul în 2011, în creştere cu60% faţă de 2010. Volumulcumpărăturilor pe internet, cucardul, ar depăşi astfel 200milioane euro, potrivitreprezentanţilor NetopiamobilPay. de asemenea, dateleprezentate de companie indică omedie de 4,5 tranzacţii pe fiecarecard folosit la cumpărături online.Netopia estimează la 850.000numărul persoanelor carecumpără online în românia,rezultatul fiind obţinut luând careferinţă un card pentru fiecarecumpărător pe internet. În opinianoastră, această referinţă nu estetocmai exactă, existând cusiguranţă un număr semnificativde persoane care utilizează 2 sau

15% din plăţile cu cardul se duc ÎN oNliNe

Plăţile online sunt poate cea mai dinamică zonă din întregul sector al plăţilor. Nu vorbim doar de cifre decreştere (număr şi valoare tranzacţii), ci şi de noi tehnologii şi soluţii adoptate şi oferite celor care vor săachiziţioneze şi să plătească online. Ca nivel, plăţile online prin instrumente electronice (cu cardul, înmarea lor majoritate) reprezintă doar o parte destul de redusă, estimată la aproximativ 20%, din comerţulonline. Restul se plăteşte ramburs, sub formă de numerar. Dar raportul dintre cele două tinde către oechilibrare.


48 septembrie 2012

mai multe carduri pentru plăţionline, de exemplu unul de debitşi altul de credit cu rate fărădobândă. aşadar, numărulpersoanelor care cumpără onlineîn românia este mai redus decâtcel din estimarea Netopia. Pe de altă parte, estimărileanaliştilor independenţi de la No-cash indică o valoare acomerţului electronic cu carduriemise în românia deaproximativ 250 milioane euro,luând în considerare toateentităţile (procesatori, bănci,agenţi economici) caredesfăşoară astfel de tranzacţii. Înaceste condiţii putem spune căvaloarea plăţilor cu cardul înmagazinele online din românia areprezentat între 15% şi 18% dinvaloarea totală a plăţilor realizateîn românia cu cardul – 1,36miliarde euro la final 2011,conform datelor BNr.

câţi comercianţi online generează plăţi electronice?

În ceea ce priveşte comercianţiicare generează tranzacţii înmediul electronic, analiştiiestimează existenţa a peste 2.000de entităţi active, plecând de ladatele prezentate de integratoriide comerţ electronic. cifra arputea fi chiar mai ridicată. Payu raportează un portofoliu de2.200 de magazine online, întimp ce Netopia afirmă că 2000de companii sunt înregistrate înmobilPay.ro, dintre care 1.000sunt active. Numai anul trecut,Netopia a atras aproape 1.000 denoi comercianţi pe platformamobilPay, potrivit declaraţiilorcompaniei. succesul mobilPay s-a datorat încuraj`rii

companiilor pentru adoptareaplăţilor online cu cardul, princampanii de tipul comision zeroîn primele luni de tranzacţionare.

Mobilitatea, noua provocare

Modalităţile de plată oferite decei mai importanţi integratori detranzacţii electronice online s-audiversificat mult în ultimii ani. Înafară de card, procesatorii deplăţi online au integrat peplatformele proprii plata prininternet banking (cu precizareacă în cazul soluţiei dezvoltate dePayu cu iNg Bank confirmareaplăţii este instantă) şi transferbancar, sMs, cash (în cazulmobilPay, prin intermediulterminalelor zebraPay şi Qiwi) şiPayPal (Payu). Noi soluţii de plată online vorveni din zona de mobilitate, acolounde sectorul bancar şi cel al

telecomunicaţiilor se pregătescdeja să lanseze la nivel naţionalplăţile mobile NFc. Folosireasmart-phone-urilor cainstrumente de plată va oferimulte oportunităţi comerţuluionline şi celor care proceseazătranzacţiile din acest mediu.Practic, m-commerce (comerţulelectronic cu plata de pe telefonulmobil) este o extensie naturală aplăţilor mobile, pe care băncile ovor oferi în viitorul apropiat.orange şi Brd (banca partenerăa Payu) testează anul acestaplăţile NFc cu ajutorultelefonului mobil, urmând ca celtârziu anul viitor să lanseze oofertă comercială. o altă abordare în zona plăţilormobile o au cei de la garantiBank. aceştia au demarat unparteneriat cu compania suedezăseamless, pentru introducereaplăţilor cu telefonul mobil prinintermediul codurilor Qr.serviciul seQr, dezvoltat deseamless, elimină utilizareacardului şi presupune platafurnizorului de produse şi/sauservicii direct din contul bancar,prin scanarea unui cod Qr, carepractic identifică comerciantul şiterminalul de plată, în cazulretailului tradiţional, sautranzacţia iniţiată, dacă vorbimde e-commerce. o astfel desoluţie există deja pe multedintre magazinele online dinsuedia, iar cei de la garanti şiseamless lucrează laintroducerea ei în românia înperioada următoare, nefiindexclusă integrarea acestei soluţiide plată între cele oferite deNetopia, partenerul garanti,magazinelor care utilizeazăplatforma mobilPay.

26 octombrie 2012 ediȚa a V-aSALA EMINESCU, KPMG ROMÂNIA, DN1, ŞOS. BUCUREȘTI-PLOIEȘTI,

NR. 69-71, SECTOR 1

Noi repere pe harta ameNiNȚĂrilor iNformatice

Echipament conceput şi produs în totalitate de ROPECO Costuri minime, raport calitate/preţ net superior faţă de pro-

dusele promovate de concurenţăPermite alimentarea conturilor bancarePosibilitate de emitere de bilete contra costDisponibilitate non-stop în spaţiile self-service ale băncilor

comercialeArhitectură modulară, care permite adaptarea sa la nece-

sităţile clientuluiSuport pentru plata facturilor şi/sau ratelor la creditPlată facturi cu numerar sau cu card (cu bandă magnetică,

hibrid, cu cip sau contactless)Identificarea automată a sumei şi a furnizorului prin

scanarea facturii, posibilitatea de a returna rest în bancnote

Model constructiv, ce asigură acces uşor la toate componen-

teleTerminalul este conform cu cerinţele din Regulamentele

BNRAlegerea sistemelor de operare pentru suportul de imple-

mentare şi aplicaţiile software se fac în funcţie de echipamen-

tul şi de cerinţele clientuluiOferă posibilitatea de management la distanţă,

jurnal, auditEste asistat de personal calificat pentru asigurarea mente-

nanţei, in scopul asigurării funcţionării soluţiei furnizate în

parametri optimiPoate fi echipat cu seif certificat CEN, agrementat conform

normelor europene

PRIMUL TERMINAL AUTOMAT DE PLĂȚI PRODUS ȘI ADOPTAT LOCAL PE SCARĂ LARGĂ

Ne puteţi contacta la: Telefon: +40 (0) 21.317.37.50 / Fax: +40 (0) 21.317.39.06 / Mobil: +40 (0) 722.314.043 / E-mail: [email protected]

PARTENER DE DRUM LUNG AL BĂNCILOR DIN ROMÂNIA

The Smart Way to Performance

BankingTechsoluÑII IT&c PenTRu IndusTRIa fInancIaRÃ www.efinance.ro

Pulsul IT în bãncile din România e mai

aleRT Pe TImP de cRIzÃ

mobIlITaTea ÇI InTeRneTul schimbã tehnologiile în

secToRul fInancIaR-bancaR

cIne face cÃRÑIlela nivel mondial pe piaña

soluñiilor IT pentru IndusTRIa fInancIaRÃ

septembrie 2012

Date post:	06-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	boaba-bobescu
View:	218 times
Download:	2 times

Bankingtech

Documents