CRITERII DE APRECIERE A INDEPENDENTEI. FUNCTII

CRITERII DE APRECIERE A INDEPENDENTEI BANCII CENTRALE

- CARACTERISTICILE INDEPENDENTEI BANCII CENTRALE :o relevanta pentru nivelul unor indicatori economici:

rata inflatiei; nivelul PIB; gradul de ocupare al fortei de munca;

o corelatia inversa dintre gradul de independenta si nivelul ratei inflatiei(cu cat BC este mai independenta cu atat rata inflatiei si variabilitatea acesteia sunt mai reduse);

o relatia Banca centrala – GUVERN – s-au conturat argumente in favoarea independentei bancii centrale:

argumente bazate pe alegerea publica: autoritatile monetare sunt ecpuse unei puternice presiuni din partea guvernului, mai ales atunci cand economia este in declin, executivul preferand relaxarea politcii fiscale;

argumente bazate pe analizele efectuate de Sarget si Wallace: este necesara distinctia dintre autoritatile fiscale si cele monetare, deoarece, in conditiile in care BC este independenta poate opune rezinstenta la finantarea deficitului bugetar prin creatie monetara;

argumente bazate pe problema inconsistentei in timp: inconsistenta se manifesta in conditiile in care o decizie prezenta adoptata pentru viitor se dovedeste a nu fi optima decat la inceputul perioadei.

o Milton Friedman evidentiaza variabilitatea ratei inflatiei, aratand ca: desi guvernul poate urmari obiectivele politicii monetare, nivelul veniturilor si gradul de ocupare al fortei de munca, o banca centrala independenta se poate opune emisiunii de bani usori pentru acoperirea deficitelor bugetare.

o misiunea bancii centrale este aceea de a asigura stabilitatea preturilor.o independenta BC vizeaza nu numai aspecte de credibilitate, ci si aspecte

legate de: CIRCULATIE MONETARA; RELATII MONETARE; SISTEM MONETAR, legitimitatea si particularitatile acestora.

- CRITERII LEGALE PENTRU CUANTIFICAREA INDEPENDENTEI BC (1)MODELUL BADE & PARKIN

(a) analizeaza gradul de independenta in functie de urmatoarele criterii:(i) daca BC este autoritatea monetara finala;(ii)daca mai mult de jumatate dintre membrii Consiliului de Administratie

sunt independenti de guvern;

(iii) daca exista membri oficiali ai Guvernului in structura CA;(b) stabilesc o diferenta intre:

(i) indicele independentei politice:(ii)si cel al independentei economice.

(2)MODELUL GRILI, MASCIANDARO, TABELLINI (MODELUL GMT):(a) CARACTERISTICI:

(i) se face distinctie intre independenta politica si cea economica a bancii centrale

(b)CRITERIILE INDEPENDENTEI POLITICE:(i) numirea guvernatorului de catre Guvern sau Parlament;(ii)perioada mandatului egala sau mai mare de 5 ani;(iii) numirea membrilor CA de catre guvern sau de parlament;(iv) durata mandatului CA este de 5 ani;(v)nu exista membri ai Guvernului in CA;(vi) politica de credit si de schimb valutar este, in exclusivitate, de

competenta BC;(vii) banca centrala urmareste stabilitatea preturilor, acesta fiind un

obiectiv prevazut in statut;(viii) existenta unor prevederi legale care sa sustina pozitia bancii in caz

de conflict cu guvernul;

(c) CRITERIILE INDPENDENTEI ECONOMICE;(i) facilitati directe de credit acordate neautomat;(ii)practicarea ratei de piata a dobanzii la facilitatile de credit;(iii) acordarea, cu caracter temporar, a creditelor;(iv) participarea BC pe piata primara pentru acoperirea datoriei publice;(v) limitarea sumei acordate sub forma de credit guvernamental;(vi) stabilirea ratei de refinantare de catre BC;(vii) supravegherea activitatii bancare numai de catre BC sau si de alte

institutii

(3)MODELUL CUKIERMAN, WEBB, NEYAPTI: (a) CARACTERISTICI:

(i) RATA DE SCHIMBARE1. presupune determinarea frecventei schimbarii guvernatorilor, prin

calcularea indicatorului rata de schimbare (calculata ca medie a schimbarilor de guvernatori la nivelul unui an) – model din 1992;

2. durata unui ciclu electoral este cuprinsa intre 4 si 5 ani, rezulta ca nivelul ratei se situeaza intre 0,2 si 0,25.

(ii)VULNERABILITATEA POLITICII BC 1. In 1995 – alt indicator vulnerabilitatea politicii BC - studiul a 67 de

tari;

2. autorii au diferentiat 4 tipuri de politica tranzitorie a BC, in functie de urmatoarele situatii:a. schimbari ale regimului politic;b. schimbari ale unei autoritati guvernamentale;c. schimbari ale unui partid;d. schimbari ale structurii guvernului.

3. rezultatele modelului indica un coeficient de vulnerabilitate (pentru o perioada de 6 luni) cuprins intre 0,35 si 0,1 pentru tarile dezvoltate si de 0,61 pentru tarile in curs de dezvoltare.

(iii) CRITERII AVUTE IN VEDERE:

Nr.crt.1. Guvernatorul

a. ales pe o perioada mai mica sau mai mare de 6 anib. Numit de puterea legislativac. Realegerea este posibila fara legatura cu factorul politicd. interzicerea exercitatii mandatului ca urmarea instalarii unui alt guvern

2. PROCEDURA DE ELABORARE A POLITICII MONETAREa. BC coopereaza cu legislativul, dar are o influenta puternica in elaborarea politicii

monetare;b. puterea legislativa are un impact decisiv in cazul uni conflict vizand politica

monetara;c. BC isi exprima opiniile cu privire la proiectul bugetului de stat

3. OBIECTIVEa. stabilitatea monetara si a preturilor constituie un obiectiv prioritar alaturi de

stabilitatea sistemului bancar4. RESTRICTII IN ACORDAREA DE IMPRUMUTURI GUVERNULUI

a. imprumutuile cash sunt interziseb. imprumuturile sub forma titlurilor sunt limitatec. conditiile imprumuturilor (termen, rata dobanzii, valoare) sunt prevazute in buget, iar

guvernul si BC pot discuta numai detaliile tehniced. imprumuturile de la BC sunt, in exclusivitate, acordate administratiei centralee. durata imprumuturilor este de maxim 1 anf. rata de dobanda reprezinta rata de piatag. BC poate vinde si cumpara titluri pe piata

- Fundamentarea teoretica a independentei BC a permis stabilirea corelatiei inverse cu nivelul inflatiei si al variabilitatii acesteia;

- Corelatia dintre independenta BC si economia reala:o directii de analiza:

in ce masura exista o legatura intre independenta BC si cresterea economice:

se au in vedere legaturile dintre independenta BC si performantele reale ale economiei;

aversiunea ratei inflatiei fata de independenta BC genereaza efecte asupra ritmului de crestere economica;

care este legatura intre gradul de independenta si costurile dezinflatiei: pentru evidentierea acestei legaturi se utilizeaza indicatorul RATA

DE SACRIFICIU = suma iesirilor de venit national divizate de modificari ale inflatiei in decursul perioadelor de diminuare a nivelului acesteia.

7.1.2. FUNCTIILE BANCII CENTRALE

7.1.2.1. FUNCTIA DE EMISIUNE:- CARACTERISTICI:

o monopolul emisiunii monetare provine din vechiul drept de batere a monedei;o sec. XVII, in conditiile unei cantitai insuficiente de mrtale pretioase, anumite

banci au emis bilete de banca sub forma certificatelor de depozit sau a unor inscrisuricare atestau existenta metalului pretios in depozitul bancii;

o prima aparitie a bancnotelor Suedia 1656;- PRINCIPII DE EMISIUNE MONETARA:

o PRINCIPIUL BANCII – emisiunea de moneda putea fi garantata cu avansuri si imprumuturi, garantate la randul lor cu activitatea economica reala de productie si schimb;

o PRINCIPIUL INCASARII METALICE = se asigura garantarea cu piese metalice a emisiunii monetare; = bancile puteau asigura convertibilitatea interna si externa, in aur sau

argint, a biletelor de banca;- emisiunea monetara este asigurata de un departamenr special al bancii (exceptie SUA,

unde Trezoreria realizeaza acest lucru);- moneda divizionara este pusa in circulatie de BC prin cumpararea acesteia de la

Trezorerie.

7.1.2.2. FUNCTIA DE BANCA A STATULUI, A ADMINISTRATIE PUBLICE SI A SERVICIILOR PUBLICEl:

- CARACTERISTICI:o rezulta din faptul ca detine si administreaza consturile statului, ale caror solduri

figureaza in pasivul bilantului (conturi care, in principiu, nu pot fi debitoare);o joaca rol direct sau indirect in finantarea statului sau administratiei publice:

in ACTIVUL bilantier figureaza: creantele asupra Tezaurului (anticipari asupra veniturilor fiscale sau

acoperiri partiale ale deficitului bugetar); creantele asupra guvernului care beneficiaza de sprijin la un nivel

plafonat de legea bugetara;

achizitia de titluri publice pe piata libera (operatiuni de open market).

o BC (ca urmare a rolului direct sau indirect de finantare) joaca rol dde consilier si realizator al emisiunilor de tilturi pentru contul statului;

o BC organizeaza sindicate pentru achizitia de imprumuturi;o Administreaza datoria publica si plata anuala a dobanzilor la titlurile de stat.

7.1.2.3. FUNCTIA DE BANCA A BANCILOR:- CARACTERISTICI:

o REZULTA DIN FAPTUL CA: fiecare banca de rang secundar (celelalte banci din sistem) are un cont

deschis la BC care nu poate fi debitor si pe baza caruia se REALIZEAZA VIRAMENTE SI COMPENSAIRI INTERBANCARE;

sumele interbancare (creditele dintre banci) nu sunt incluse in masa monetara;

daca unele banci au nevoie de REFINANTARE, atunci BC poate, in anumite conditii, sa furnizeze resursele necesare, alimentand piata monetara si invers (retragand lichiditate de pe piata):

RESCONTARE:o - BC resconteaza efecte eligibile prezentate direct fie de catre

banci, fie de catre intermediari sau case de rescontare;o – stabileste un plafon de rescontare, dincolo de acest bnivel

refinatarea devenind foarte scumpa;o – cand rescontarea jaoca rol central in refinantare, rata

dobanzii joaca rol director la nivelul intregului sistem bancar; AVANSURI GARANTATE prin titluri preluate in PENSIUNE,

sau CREDITELE LOMBARD sau IMPRUMUTURI ZILNICE – acestea sunt specifice operatiunilor de open market.

trebuie sa intervina pe piata pentru a mentine masa monetara si rata dobanzii la nivelurile dorite (politica monetara):

POLITICA MONETARA = ansamblul mijloacelor utilizate de catre autoritatile monetare din fiecare tara pentru atingerea obiectivelro monetare fixate.

Stabilirea obiectivelor de politica monetara a condus la diferentieri la nivelul politicii monetare.

7.1.2.4. FUNCTIA DE CENTRU VALUTAR SI GESTIONAR AL REZERVELOR VALUTARE;

- CARACTERISTICI: - presupune:o ASIGURAREA, SINGURA SAU IN CONCURENTA CU BANCILE DE

RANG SECUNDAR, A SCHIMBULUI DE MONEDA NATIONALA IN DEVIZE:

in anumite tari, in perioade critice, schimburile valutare sunt controlate de BC;

piata valutara nu fucntioneaza liber; orice schimb valutar se deruleaza prin intermediul BC, doar tranzactiile in

scopuri turistice derulandu-se liber. BC detin monopolul in plan valutar si in conditiile in care piata este libera,

deoarece sunt obligate sa garanteze convertibilitatea monetara, in acest sens apeland la rezervele valutare, la imprumuturi de la alte banci centrale, in situatii critice influentand curcul valutar fie prin subevalure, fie prin supraevaluare.

o PASTRAREA SI GESTIONAREA REZERVELOR VALUTARE: BC detine stocul de aur; alaturi de aur sunt detinute si devize, rezultate din operatiunilr de schimb

efectuate; asigura divizarea riscurilor, evitand concentrarea rezervelor pe o singura

moneda; se includ si resursele de la FMI, sub forma imprumuturilor initiale si a altor

forme de sprijin acordate in cadrul mecenismului drepturilor speciale de tragere.

o SUPRAVEGHEREA RATEI DE SCHIMB A MONEDEI NATIONALE: BC trebuie sa asigure mentinerea cursului valutar intre anumite limite sau

flotarea libera a acestuia pe piata;

FUNCTIA DISCIPLINARA SI PRUDENTIALA- CARACTERISTICI:

o presupune exercitarea controlului asupra bancilor si institutiilor de credit in scopul asigurarii securitatii depozitelor si al prevenirii falimentelor bancare;

o presupune: autorizarea exercitarii activitatii bancare, crearea si trasformarea

bancilor; are in vedere controlul exercitate de BC:

o forma juridica (societati comerciale);o capitalul minim (variabil de la atar la tara);o importanta mijloacelor utilizate si pregatirea profesionala;o planul de activitate;o nevoile economcie ale pietei financiare.

unele actvitati, in ciuda caracterului universal al bancilor, sunt restrictionate (operatiunile cu titluri, activitatea de asigurari)

preluarile in participatie si fiziunile in domeniul bancar sunt supuse acelorasi reguli ca si in cazul infiintarii. Daca noii actionari nu sunt banci, atunci preluarile la participatie sunt controlate diferit: sunt

interzise societatile de asigurari, sunt plafonate operatiunile pentru casele de economii si bancile mutuale;

fuziunile bancare sunt controlate din punct de vedere al concurentei

concentrarea si divizarea riscurilor bancare: are in vedere diversificarea riscurilor bancare; modalitati:

o majorarea raportului de acoperire a riscurilor bancare din fondurile proprii;

o luarea in calcul a riscurilor de tara;o largirea ariei de control asupra riscurilor a impus luarea

incalcul si a noilor instrumente financiare si a riscurilor atasate operatiunilor extrabilantiere.

o supravegheaza si riscul de rata a dobanzii (sensibilitatea conturilor de rezultate la modificarile acesteia);

lichiditatea si sovabilitatea bancara: LICHIDITATEA BANCARA:

o = capacitatea acesteia de a face fata datoriilor la scadentele corespunzatoare;

o realizarea acesteia impune respectarea unor conditii: dispunerea, in permanenta, de active lichide pentru a

raspunde exigibilitatilor; pentru lichiditati suplimentare se poate apela la piata

interbancara; analiza in permanenta a elementelor de activ si de pasiv

pe fiecare grupa de scadenta, lichiditatea fiind masura in termenii fluxului de trezorerie.

o presupune stabilirea unor raporturi globale sau pe scadente la nivelul sistemului bancar;

SOLVABILITATEA BANCARA:o controlul se realizeaza prin intermediul fondurilor proprii care

trebuie sa acopere impobilizarile corporale si necorporale si o parte variabila a activelor financiare, diferentiate in functie de gradul de risc.

o raportul dintre fondurile proprii ale bancii si angajamentele acesteia reprezinta un indicator al prudentei bancare;

o = garanteaza capacitatea bancilor de a face fata falimentelor si de a atenua inegalitatile concurentiale dintre diferite sisteme nationale.

7.1.2.6. FUCNTIA ECONOMICA A BANCII CENTRALE:- toate celelalte functii impun si o implicare economica a BC

7.2. BILANTUL SI OPERATIUNILE BANCII CENTRALE:

7.2.1. OPERATIUNILE ACTIVE SI PASIVE:

- CARACTERISTICI:o Distinctia intre aceste operatiuni = pe baza criteriului bilantier:

OPERATIUNI ACTIVE: (1) OPERATIUNI DE CREDITARE:

o detin ponderea cea mai mare:o presupun acordarea de credite:

atat statului: - credite guvernamentale: unel BC pot acorda credite guvernamentale in

mod direct, pa baza bonurilor de tezaur, pe o perioada mai mica de 1 an.

cat si celorlalte banci din sistem: operatiuni de rescontare:

o acceptarea efectelor comerciale detinute de bancile comerciale;

refinantare :o credite pe gaj de efecte comerciale;o credite pe gaj de efecte publice: (credit

lombard): titlurile ce garanteaza creditul sunt

obligatiunile si bonurile de tezaur.

(2) DECONTARI INTERBANCARE; (3) OPERATIUNI DE VANZARE-CUMPARARE DE AUR SI

DEVIZE: destinate consolidarii rezervei valutare si influentarii cursului valutar, in functie de obiectivele politicii monetare.

OPERATIUNI PASIVE: (1) FORMAREA CAPITALULUI PROPRIU:

o capitalul propriu are o pondere redusa in totalul poasivului, comparativ cu nivelul inregistrat in cazul bancilor comerciale;

o include: fondul statutar; fondul de rezerva; profitul bancar.

(2) SURSELE ATRASE:o depozitele celorlalte banci

o depunerile in contul Trezoreriei statului;o depozitele unor institutii financiar-monetare internationale;

(3) EMISIUNEA MONETARA:o cea mai importanta operatiune pasiva a BC

CREATIA MONETARA

In creatia monetara se implica, pe de o parte, bancile din sistem, iar pe de alta parte, BC. Capacitatea de a crea moneda rezulta din procesul de multiplicare a monedei scripturale, prin acordarea de credite. Controlul asupra acesteia este asigurat de BC, care detine monopolul emisiunii monetare.

- MONEDA CENTRALA:o = este denumita si MONEDA DE PRIM RANG;o = cuprinde suma bancnotelor aflate in circulatie si a activelor care apartin

bancilor si Trezoreriei si care se regasesc in pasivul BC.o = se creeaza prin mecanismul de acordare de credite bancilor comerciale si

Trezoreriei sau prin cumparea de valuta si titluri de stat.o = stocul de moneda centrala este dat de BAZA MONETARA;o = este o variabila exogena fata de bancile comerciale;

- MASA MONETARA ESTE UN MULTIPLU AL BAZEI MONETARE:

BILANT BANCA CENTRALA BANCI COMERCIALEBaza monetara (BM)

Numerar (N) Credite (C) Depozite (D)

Rezerve obligatorii (RMO)

Rezerve (RMO) Refinantare

- RMO se determina prin aplicarea ratei (r) asupra depozitelor constituite la nivelul bancilor comerciale (D);

- Exista si o preferinta pentru numerar (COEFICIENTUL DE FUGA) (n):

Mm = N + DBM = N + RMO, dar RMO = r x D BM = N + r x D D = Mm – N = Mm – Mm x n = Mm (1 – n)Dar N = Mm x n BM = Mm x n + r x D = Mm x n + r x Mm (1 – n)=

= Mm [ n + r (1 – n)]

Ca urmare MULTIPLICATORUL MONETAR ESTE:

- acest raport este mai mare decat 1, deoarece numitorul este subunitar.In conditiile in care BAZA MONETARA si coeficientii implicati sunt EXOGENI,

OFERTA DE MONEDA este, in totalitate determinata si controlata de BC.Precizari:- parametrii r si n nu pot fi controlati in totalitate de banca centrala: pot sa apara rezerve

ale bancilor din sistem peste nivelul RMO;

- cand avem relatia se determina NEVOIA DE MONEDA CENTRALA ca

urmare a creatiei monetare a bancilor comerciale.

OFERTA DE MONEDA SI LICHIDITATEA BANCARA:- creatia de moneda a bancii centrale poate antrena efectul ca acel credit sa iasa din

reteaua de atragere de depozite ca urmare a factorilor:o in conditiile in care o banca detine o parte din piata, este posibil ca prina

acordarea de credite aceasta sa-si diminueze nivelul deponentilor;o la nivelul bancilor comerciale pot aparea pierderi determinate de factorii de

lichiditate bancara care impun necesitatea de moneda centrala pentru sistemul bancar.

NECESARUL DE MONEDA CENTRALA poate fi explicat prin urmatoarele argumente:

cererile de conversie ale depozitelor la vedere ale publicului in numerar genereaza nevoia de moneda centrala;

necesitatea constituirii RMO; existenta Trezoreriei publice, ale carei conturi sunt la BC,

antreneaza in momentul platii impozitelor de catre agentii economici transformarea depozitelor la vedere in moneda centrala;

relatiile economice internationale ale unei tari antreneaza pierderi pentru banci

Dintre toti acesti factori, Rmo este FACTOR INSTITUTIONAL, restul fiind FACTORI AUTONOMI. (originile lor fiind in afara sistemului bancar si, deci, al controlului autoritatii monetare).

7.3. ROLUL SI FUNCTIILE BNRReglementare:

- 1991 – 1998 = Legea 34/1991;- Din 1998 = Legea 101/ 1998 / Statutul BNR

Caracteristici:- Conducerea BNR:

o asigurata de Consiliul de Administratie format din 9 membri, numiti pe 6 ani de Parlament;

o are rolul de a adopta decizii in concordanta cu prevederile legii in domeniul: monetar; al cursului de schimb; supravegherii bancare.

- BNR dispune in plan juridica de un grad sporit de independenta asigurat de:o delegarea de catre organismul legislativ a guvernatorului pe o perioada de 6 ani

(diferita de durata mandatelor ministeriale);o guvernatorul raspunde in fata parlamentului pentru reglementarile de politica

monetara si pentru supravegherea si monitorizarea activitatii bancare.- OPERATIUNILE BNR:

o emisiune monetara: singura instituitie autorizata sa emita bancnote si piese metalice in intraga

tara; administreaza stocul de bancnote si de monede; formuleaza programul de emisiune monetara, pentru a satisface cererea de

moenda necesara circulatiei monetare; totalul emisiunii monetare este inregistrat in pasivul bilantier; moneda emisa este acoparite prin:

avansuri acordate de BNR statului si imprumuturi; credite aordate societatilor bancare.

o operatiuni cu societatile bancare si cu alte institutii de credit: rescontarea titlurilor comerciale; credite de refinantare (credite pe termen scurt pentru maxim 90 de zile):

creditul structural: o creditul prin care o societate bancara putea utiliza, succesiv,

pana la un anumit nivel, sumele dintr-un cont alimentat de BNR, pentru o anumita perioada de timp

o garantat cu titluri comerciale si alte titluri acceptate de BNR;o acordat pana la nivelul stabilit de BNR pentru fiecare banca in

parte;o rata dobanzii – rata oficiala a scontuluio a fost abandonata ca forma de finantare.

creditul de licitatie: o mijloc de refinantare care inlocuiste operatiunile de open

market;o se acorda pe o perioada de 15 zile, colateralul fiind constituit

de titluri de stat si alte titluri acceptate de BNR;o acordat la plafonul maxim pentru tot sistemul bancar, pentru o

perioada fixata de BNR;

o rata dobanzii se stabileste in cadrul sedintei de licitatie. creditul special:

o refinantare extraordinara pentru bancile aflate in perioada de criza de lichiditate;

o perioada de acordare – max. 30 zile, fiind conditionat de prezentarea unui program de restructurare acceptat de BNR;

o rambursarea: in avans, partial sau total. creditul lombard (overdraft) :

o finantare acordata peste noate bancilor, pentru a face fata platilor zilnice;

o este limitat la 75% din fondurile bancuu;o colateralul este reprezentat de tilturi de stat sau alte titlluri;

BNR trebuie sa constituie provizioane pentru prevenirea riscului; trebuie sa ofere servicii de colectare si difuzare, la cerere, a informatiilor

cu privire la incidentele de plati si riscul de credit din cadrul sistemului bancar.

o operatiuni in contul statului : BNR adnministreaza contul curent al Trezoreriei statului; Poate acoperi deficitele temporare ale Trezoreriei, prin acordarea de

asistenta financiara sub forma unor credite in limitele acceptate de legislatie;

Operatiuni in relatiile cu Ministerul de Finante: plasarea titlurilor emise de stat si a altor titluri de datorie ale statului; exercitarea functiilor de inregistrare, depozitare si transfer a

titlurilor; plata dobanzilor si a principalului.

Poate acorda credite administratiei centrale in vederea acoperirii deficitelor temporare de cel mult 10% din totaul bugetului aprobat si sa nu depaseasca de 2 ori nivelul capitalului BNR si al fondului de rezerva; acordarea de asistenta se asigura prin emisiunea de titluri de catre Ministerul Fianntelor, oentru 180 de zile la rata dobanzii de piata.

o operatiuni valutare si cu aur: stabileste si conduce politica in domeniul valutar si al rezervelor de aur, in

scopul mentinerii stabilitatii monedei nationale; domenii de responsabilitate:

stabileste balanta de plati; stabileste si publica ratele de schimb; stabileste limitele rezervelor de valuta si de aur ce pot fi schimbate

sau pastrate in depozite; mentine si administreaza rezervele internationale:

o aur;o active externe;

o titluri comerciale;o cecuri exprimate in valuta;o bilete de trezorerie;o alte tilturi emise de guverne straine.

o Supravegherea bancara: emite reglementari si adopta masuri de sanctionare a bancilor care nu

respecta normele prudentiale;Bilant BNR (simplificat)

ACTIVE PASIVEActuve externe Pasive externe:

o aur o pe termen scurt:o valute convertibile o depozite ale bancilor straine

o valute efective o imprumuturi de la banci straine

o cecuri o cumparari de DST de la FMIParticipari externe la: o pe termen mediu si lung FMI, BIRD, BERD o imprumuturi de la banci

straineCredite guvernamentale o obligatiuni

o bonuri de tezaur Pasive interne:o alte titluri de stat o depozite ale bancilor comercialeo obligatiuni in valuta o emisiune monetara

Active interbancare o sume in tranzit intre sediile banciloro decontari cu bugetul statului o Fonduri pentru participatii externe:o decontari din operatiuni cu FMI o FMI, BIRD, BERDo dobanzi si comisioane de incasat o fonduri bancare propriio diferente nefavorabile dinreevaluarea

activelor si pasivelor in valutao fondul statutaro Fondul de rezervao Profit

o Contul general al Trezoreriei statului

7.4. SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE:- OBIECTIV:

o mentinerea stabilitatii preturilor;o contribuie la sustinerea politicii economice generale cu scopul de a fi realizate

obiectivele Comunitatii.- ROL:

o definirea si punerea in aplicare a politicii monetare a Uniunii Monetare; o realizarea operatiunilor de schimb;

o detinerea si gestionarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre, fara a fi prejudiciata gestionarea de catre guvernele statelor membre, a fondului de rulment in valuta;

o promovarea bunei functionari a sistemului de plati;o prin autoritatile competente contribuie la realizarea politicii in domeniul

controlului prudential al institutiilor de credit si al stabilitatii sistemului financiar.- STRUCTURA:

o BANCA CENTRALA EUROPEANA: Functii:

consultative: se manifesta asupra oricarei actiuni comunitare proprii coletarea de informatii statistice: direct de la autoritatile

competente sau de la agentii economici, cooperand cu institutiile din fiecare tara si cu organismele internationale.

Independenta: Nu poate solicita sau accepta instructiuni ale institutiilor sau

organismelor comunitare, ori ale guvernelor statelor membre. este administrata de organele de decizie, compuse din guvernatorii BC al

tarilor membre si alti membri; poate emite moneda

Consiliul Guvernatorilor;o reglementarile dau dreptul de a vota prin teleconferinta, cand

nu sunt prezenti la sedinta sau de a fi desemnat un membru supleant (de inlocuire);

o fiecare membru al Consiliului Guvernatorilor dispune de drept de vot;

o deciziile se iau cu majoritate simpla;o cvorumul necesar: 2/3 din nr. membrilor;o reuniunile acestui for sunt confidentiale (cel putin 10 ori pe

an);o defineste politica monetara comunitara si deciziile cu privire

la obiectivele moentare intermediare;o asigura constituirea rezervelor SEBC;o autorizeaza emisiunea bancnotelor

Directorat.o Membri numiti de guvernele statelor membre la recomandarea

Parlamentului European si a Consiliului Guvernatoriloro Mandat – 8 ani, fara a fi reinnoibil;o Rolul – gestionarea BCE;o pune in aplicare politica monetara, conform orientarilor si

deciziilor adoptate de CG;o da instructiuni necesare BC nationale

o BANCILE CENTRALE ALE STATELOR MEMBRE:

Rolul de stabili compatibilitatea legislatiei nationale referitoare la statutul BC cu legisalia UME;

Fac parte integranta din SEBC; Actioneaza in conformitate cu orientarile si instructiunile BCE; Pot emite moneda.

Functiile monetare si operationale ale SEBC:- operatiuni de open market: prin interventia pe piata de capital:

o fie prin vanzari si cumparari ferme de titluri;o fie prin preluari in pensiune;o prin imprumuturi de creante si tilturi negociabile;

- operatiuni de credit realizate cu institutii de credit si alti participanti pe piata;- rezervele obligatorii – BCE stabileste si impune institutiilor de credit obligativitatea

constituirii de rezerve obligatorii la BCE si la BC nationale;- operatiunile cu organismele publice:

o nu poate acorda credite institutiilor sau organelor comunitare, administratiilor centrale si locale, autoritatilor publice sau intreprinderilor din statele membre.

o Este interzisa achizitionarea directa de catre BCE de la aceste institutii a titlurilor d natura obligatiunilor.

- BCE si BC nationale POT ACTIONA IN CALITATE DE AGENTI FISCALI PENTRU CONTUL ORGANISMELOR VIZATE;

- Sisteme de compensare si de plati: BCE si BCN pot acorda facilitati in vederea asigurarii eficacitatii si soliditatii sistemelor de compensare si de plati;

- Operatiuni externe:o intra in relatii cu BC si institutii financiare ale tarilor terte, prcum si organisme

internationale;o cumpara sau vinde, la vedere sau la termen, orice tip de active din rezerva de

schimb si de metale pretioase;o efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare cu terte tari si organisme

internationale, precum si operatiuni de imprumut.

FINANCIAR:- capitalul BCE:

o 5 miliarde EURO;o poate fi majorat prin decizii ale CG;o subscrierea BCN se face pe baza unei chei de repartitie ce ia in calcul PIB

lapreturile pietei si populatia fiecarei tari;o ponderile se modifica din 5 in 5 ani;o veniturile degajate de BCN in realizarea politicii monetare = venituri monetare

pentru fiecare BCN = venitul anual ce il obtine din activele detinute in contrapartida bancnotelor n circulatie si a angajamentelor rezultate din depozitele constituite de institutiile de credit.

o Venitul monetar este diminuat cu nivelul dobanzilor platite de banci pt depozitele constituite

o repartizarea veniturilor monetare catre BCN se face proportional cu nivelul participarii la capitalul BCE

- profiturile si pierderile nete ale BCEse repartizeaza astfel:o 20% din profitul net este transferat la fondul derezerve generale pana la limita de

100% din capitalul bancii;o restul profitului net se repartizeaza participantilot la BCE proportional cu

participarea la subscriere;o daca BCE inregistreaza pierdere, aceasta este acoperita din fondurile de rezerva

generala de catre BCE si daca este necesar din veniturile monetare ale exercitiului financiar.

OPERATIUNI SEBC:

Operatiuni de politica mon.

Tipuri de TRANZACTII Maturitate Frecventa ProceduraAport de lichiditate

Absorbtie de lichidit.

1. OPERATIUNI DE PIATAOperatiuni de refinantare de baza

Tranzactii reversibile

- 2 saptamani Saptamanale Oferte standard

Operatiuni de refinantare pe termen lung

Tranzactii reversibile

- 3 luni Lunare Oferte standard

Operatiuni de acord fin(reglaj fin)

Tranzactii reversibileSwapuri de schimb valutarAchizitii directe

Swapuri de schimb valutarColectarea de depozite la termen fixTranzactii reversibile Vanzari directe

Nestandardizata NeregulataNeregulata

Oferta rapidaProceduri bilateraleProceduri bilaterale

Operatiuni structurale

Tranzactii reversibileAchizitii directe

Emiterea de certificate de depozitVanzari directe

(ne)standardizate (Ne)regulata Oferte standard

Neregulata Proceduri bilaterale

2. OPERATIUNI PENTRU O ZIImprumuturi pentru 1 zi

Tranzactii reversibile

Peste noapte Acces la discretia partenerilor

Depozite pentru o zi

Depozite Peste noapte Acces la discretia partenerilor

Tipuri de tranzactii:- TRANZACTII REVERSIBILE:

o operatiunile prin care SEBC cumpara active selectate printr-un acord de rascumparare sau conduce operatiuni de credit, folosind drept garantii activele selectate;

o sunt folosite pentru operatiuni de: refinantare de baza; refinantare pe termen lung; operatiuni structurale ; operatiuni de reglaj fin.

- OPERATIUNI DE REFINANTARE DE BAZA:o cele mai importante operatiuni pe piatao rol in urmarirea obiectivelor de control asupra dobanzii, de management a

situatiei lichiditatii pe piata si in semnalarea evolu’iei politcii monetareo caracteristici:

sunt operatiuni care aduc lichiditate; sunt executate cu regularitate (fiecare saptamana); maturitatea = 2 saptamani cu posibilitatea variatiei datorita sarbatorilor

legale; executate conform unui calendar deja anuntat; sunt executate intr-o maniera descentralizata de catre BCN; se desfasoara prin oferte standard; toti participantii opt participa la licitatiile pentru obtinerea refinantarii de

baza (sunt toti eligibili);

- OPERATIUNI DE REFINANTARE PE TERMEN LUNG: o maturitate de 3 luni;o refinantare suplimentara pe termen lung sectorului financiar;o practicate la rata dobanzii de piata;o sunt organizate ca oferte cu rata variabila si in conditii exceptionale, executia se

va face la rata fixa a dobanziio caracterisitici functionale:

reprezinta operatiuni ce aduc lichiditate; sunt executate cu regularitate in fiecare luna; maturitatea – 3 luni; sunt executate intr-un mod descentralizat de catre BCN;

se desfasoara prin oferte standard; toti participantii care indeplinesc criteriile de eligibilitate pot participa la

licitatiile penetru refinantare; activele sunt acceptate drept garantii in operatiunile de refinantare, in

conditiile aprobarii de Consiliul gen al BCE;

- OPERATIUNI DE REGLAJ FIN: o pot fi executate sub forma operatiunilor reversibile de piata;o scop: controlul lichiditatii de pe piata si al ratelor dobanzii, in vederea atenuarii

efectelor nefavorabile;o posibilitatea actiunii rapide in cazul unor evolutii neprevazute;o frecventa nu este standardizata;o pot injecta sau retrage lichiditate;o cele care injecteaza lichiditate sunt executate prin oferte rapide, nefiind exclusa

nici posibilitatea folosirii procedurilor bilaterale;o cele care absorb lichiditatea sunt executate prin proceduri bilaterale;o sunt executate descentralizat de BCN;o SEBC poate selectiona un numar limitat de participanti;

- OPERATIUNI REVERSIBILE STRUCTURALE: o se desfasoara cu scopul de a ajusta pozitia structurala a SEBC fata de sectorul

financiar;o sunt operatiuni care aduc lichiditate;o frecventa lor poate avea caracter de regularitate sau nu;o maturitatea nu este standardizata;o sunt executate prin oferte standard;o sunt executate intr-o maniera descentralizata de BCN;o participa toti cei care indeplinesc criteriile de eligibilitate;o forme:

TRANZACTII DIRECTE: operatiuni prin care se tranzactioneaza active selectate direct pe

piata; numai pentru scopuri structurale sau de reglaj fin; presupune transferul direct de proprietate fara nici o obligatie de

rascumparare; influenteaza lichdiitatea; frecventa lor nu este standardizata; sunt executate prin proceduri bilaterale; sunt executate intr-o maniera descentralizata de BCN; nu exista restrictii stabilite dinainte pentru participanti;

EMITEREA DE CERTIFICATE DE DEPOZIT DE CATRE bce:

BCE poate emite certificate de depozit pentru a ajusta pozitia struturala a SEBC fata de sectorul financiar, in vederea influentarii lichiditatii (absorbtia de lichiditate de pe piata);

Certificatele sunt emise si pastrate sub forma inregistrarilor intr-un registru la depozitarii de valori mobiliare din zona euro;

Nu impune restrictii privind transferabilitatea acestora; sunt emise cu discount (sub valoarea nominala); sunt rascumparate la scadenta la valoarea nominala; rata dobanzii calculata este cea simpla aferenta nr. efectiv de zile; pot fi emise cu frecventa regulata sau neregulata; au o maturitate de mai putin de 12 luni; sunt emise prin oferte standard; certificatele sunt oferite si realizate descentralizat de BCN; pot subscrie toti cei care indeplinesc conditiile impuse; Pretul de emisiune:

unde:N = valoarea niminala;rD = rata dobanzii (%);D = maturitatea (nr zile);PE = pretul de emisiune

o OPERATIUNI PENTRU O ZI: Imprumuturi pentru o zi:

obtinerea de lichiditate de la BCN, la o rata a dobanzii prestabilita in schimbul activelor selectate;

acordate prin:o acorduri de rascumpare pentru 1 zi;o imprumuturi cu garantie;

accesul este acordat de BCN si numai pentru zilele de operare ale sistemului de plati;

la finele fiecarei zile operative, soldul debitor al bancilor echivaleaza cu o cerere pentru aceasta finantare;

garantarea – cu active acceptate de BCN; maturitatea – 1 zi; rata dobanzii este anuntata in avans si este calculata ca o rata simpla,

fiind platita odata cu plata creditului; accesul se face conform reglementarilor BCE privind obiectivele si

politica monetara; Depozitele pentru o zi:

valorificarea resurselor la o rata d dobanzii prestabilita;

dobanda reprezinta un prag minim pentru dobanda de pe piata creditului de o zi;

constituirea depozitelor se face pe baza unei cereri catre BCN a statului inainte de ora 6,30 PM;

in cerere se specifica si nivelul depozitelor; maturitatea este de 1 zi; pentru sistemul de plati TARGET, depozitele pastrate in acest sistem

au ca maturitate ziua urmatoare in care sistemul este operational; o zi de lucru = orice zi in care BCE si cel putin o BCN sunt deschise

pentru obiective de conducere a politicii monetare.