BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI - ecb.europa.eu · 3 Art. 2. - În înţelesul prezentului...

1

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

REGULAMENT

Nr. din

privind creditele destinate persoanelor fizice

Având în vedere prevederile art.4 alin.(1) şi art.45 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

ale art.1 alin.(1) şi ale art.44 din Legea nr.93/2009 privind instituţiile financiare nebancare,

cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 62 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea

nr.197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.61 alin. (1) din Legea

nr.127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică,

în temeiul dispoziţiilor art.420 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006,

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi

completările ulterioare, ale art.73 din Legea nr.93/2009, cu modificările şi completările

ulterioare, ale art. 186 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009,

aprobată cu modificări prin Legea nr.197/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

ale art.107 alin. (1) din Legea nr.127/2011 şi ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind

Statutul Băncii Naţionale a României,

2

Banca Naţională a României emite prezentul regulament.

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare

Art. 1. - (1) Prezentul regulament se aplică instituţiilor de credit persoane juridice

române şi sucursalelor instituţiilor de credit, persoane juridice străine, instituţiilor

financiare nebancare persoane juridice române şi sucursalelor instituţiilor financiare

străine, înscrise în Registrul special, precum şi instituţiilor de plată persoane juridice

române care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare potrivit

Regulamentului nr. 21/2009 privind instituţiile de plată, cu modificările şi completările

ulterioare, precum şi instituţiilor emitente de monedă electronică persoane juridice române

care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare potrivit Regulamentului

nr.8/2011 privind instituţiile emitente de monedă electronică, denumite în continuare

împrumutători, şi reglementează condiţiile minime de acordare şi derulare a creditelor

destinate persoanelor fizice în scopul menţinerii stabilităţii financiare.

(2) Sunt exceptate de la aplicarea dispoziţiilor prezentului regulament instituţiile

financiare care intră sub incidenţa secţiunii a 2-a a cap. IV a titlului I al părţii I din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare1.

1 OuG 99/2006: Partea I Titlul I Cap. IV Secţiunea a 2-a Instituţiile financiare din alte state membre Art. 54. - (1) Instituţiile financiare cu sediul într-un alt stat membru pot desfăşura în România, activităţile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b)-n), prin înfiinţarea de sucursale sau prin furnizarea de servicii în mod direct, dacă aceste instituţii financiare sunt filiale ale uneia sau mai multor instituţii de credit, dacă activităţile respective sunt prevăzute în actele lor constitutive şi dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) societatea-mamă sau societăţile-mamă ale instituţiei financiare sunt autorizate ca instituţii de credit în statul membru a cărui legislaţie guvernează statutul instituţiei financiare-filială; b) activităţile în cauză sunt efectiv desfăşurate pe teritoriul aceluiaşi stat membru; c) societatea-mamă sau societăţile-mamă ale instituţiei financiare deţin 90% sau mai mult din drepturile de vot ataşate acţiunilor la capitalul social al acesteia; d) societatea-mamă sau societăţile-mamă ale instituţiei financiare trebuie să îndeplinească cerinţele autorităţii competente din statul membru de origine cu privire la administrarea prudentă a instituţiei financiare-filială şi trebuie să declare, cu acordul acestei autorităţi, că garantează în solidar obligaţiile asumate de instituţia financiară-filială;

3

Art. 2. - În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au

următoarele semnificaţii:

a) credit pentru investiţii imobiliare - orice credit care îndeplineşte cumulativ următoarele

condiţii: (i) este garantat cu ipotecă imobiliară şi (ii) este acordat în scopul dobândirii sau

menţinerii drepturilor de proprietate asupra unui teren şi/sau unei construcţii, realizate sau

care urmează să se realizeze, sau în scopul reabilitării, modernizării, consolidării sau

extinderii unei construcţii, precum şi în scopul rambursării unui astfel de credit;

b) credit de consum – credit altul decât cel prevăzut la lit.a).

Art. 3. - (1) Pot face excepţie de la prevederile prezentului regulament creditele acordate

în scopul efectuării de tratamente medicale, pentru deces şi cele pentru studii.

(2) Împrumutătorii vor stabili prin normele proprii de creditare condiţiile de acordare şi

de garantare a creditelor prevăzute la alin. (1).

CAPITOLUL II

Dispoziţii privind finanţarea persoanelor fizice

e) instituţia financiară-filială este inclusă, în special în ceea ce priveşte activităţile pe care urmează să le desfăşoare în România, în supravegherea pe bază consolidată a societăţii-mamă sau, după caz, a fiecărei societăţi-mamă, în mod deosebit pentru calculul cerinţelor, de fonduri proprii pentru acoperirea riscurilor prevăzute la art. 126, pentru controlul expunerilor mari şi în scopul limitării participaţiilor calificate potrivit dispoziţiilor art. 143. (2) Dispoziţiile art. 45 alin. (2), 48 şi 49 se aplică în mod corespunzător şi în cazul înfiinţării unei sucursale, respectiv al furnizării de servicii în mod direct în România de către o instituţie financiară dintr-un alt stat membru. Notificarea transmisă Băncii Naţionale a României include în acest caz şi atestarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (f). (3) În cazul înfiinţării unei sucursale, prin excepţie de la dispoziţiile art. 48 alin. (2) lit. d), informaţiile care se notifică sunt cele referitoare la nivelul fondurilor proprii ale instituţiei financiare-filială şi nivelul fondurilor proprii şi al cerinţelor de capital, la nivel consolidat, ale instituţiei de credit, societate-mamă. Art. 55. - Supravegherea instituţiei financiare-filială, inclusiv a sucursalei înfiinţate pe teritoriul României, se asigură de către autoritatea competentă din statul membru de origine, în condiţiile prevăzute în Capitolul III şi Capitolul V din Titlul III, Partea I şi cu aplicarea corespunzătoare a secţiunii a 3-a din prezentul capitol. Art. 56. - În cazul în care Banca Naţională a României este informată de către autoritatea competentă din statul membru de origine cu privire la faptul că o instituţie financiară nu mai îndeplineşte oricare dintre condiţiile prevăzute la art. 54 alin. (1), activităţile desfăşurate în România de respectiva instituţie financiară nu mai beneficiază de regimul prevăzut în prezenta secţiune, intrând sub incidenţa legislaţiei româneşti care reglementează desfăşurarea respectivelor activităţi, dacă este cazul. Art. 57. - Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi filialelor dintr-un stat membru ale instituţiilor financiare prevăzute la art. 54. Art. 58. - Abrogat.@

4

Art. 4. - Acordarea, garantarea şi derularea creditelor destinate persoanelor fizice se

realizează pe bază contractuală, în conformitate cu reglementările interne ale

împrumutătorilor, aprobate de organele competente.

Art. 5. - (1) Împrumutătorii desfăşoară activitatea de creditare a persoanelor fizice pe

baza reglementărilor proprii validate de Banca Naţională a României - Direcţia

Supraveghere.

(2) Orice modificare ulterioară a reglementărilor proprii se notifică Băncii Naţionale a

României şi devine aplicabilă numai după validarea acesteia de către Direcţia

Supraveghere.

Art. 6. - (1) Împrumutătorii stabilesc în cadrul reglementărilor interne, în concordanţă cu

profilul şi strategia lor de risc, cel puţin următoarele:

a) modalitatea de organizare a activităţii de acordare şi derulare a creditelor destinate

persoanelor fizice şi, atunci când este cazul, condiţiile de garantare pentru fiecare tip de

credit, inclusiv limita maximă admisă pentru valoarea finanţării în raport cu valoarea

garanţiei;

b) categoriile de clienţi eligibili pentru finanţare;

c) procedura de clasificare a clientelei-ţintă pe categorii de risc de nerambursare,

fundamentat pe profilul general de risc al împrumutătorului;

d) categoriile de venituri considerate eligibile de către împrumutător, diferenţiat pe

categorii de clientelă, precum şi coeficienţii de ajustare aferenţi în funcţie de gradul de

certitudine şi de caracterul de permanenţă ale acestora;

e) categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile în scopul determinării

gradului total de îndatorare, incluzând cel puţin cheltuielile de subzistenţă şi obligaţiile de

plată altele decât cele de natura creditului;

f) nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare, inclusiv fundamentarea

acestora, diferenţiate pe categoriile de clientelă, pe destinaţia creditului (de exemplu, credit

de consum, credit pentru investiţii imobiliare), pe tipul creditului (defalcat în funcţie de

moneda de exprimare sau, după caz, de indexare, de tipul dobânzii, respectiv fixă ori

variabilă, de termenul de acordare a creditului şi de comportamentul clientului în legătură

cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garanţiei), iar în cazul creditelor de

consum, nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare sunt stabilite inclusiv

5

prin luarea în considerare a riscului valutar, riscului de rată a dobânzii, şi a riscului de

diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului;

g) metodologia de reconsiderare periodică a coeficienţilor de ajustare a veniturilor şi

nivelurilor maxime admise pentru gradul de îndatorare, în vederea asigurării acurateţei

acestora pe o bază continuă.

(2) La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare se vor

utiliza următoarele valori:

a) pentru şocul pe curs de schimb - 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9 % USD. În cazul

celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF;

b) pentru şocul pe rata dobânzii - 0,6% pentru toate monedele;

c) pentru şocul pe venit – 6%.

Art. 7 - Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale de plată

decurgând din credite sau alte finanţări rambursabile în veniturile eligibile din care s-au

dedus cheltuielile prevăzute la art.6 alin. (1) lit. e).

CAPITOLUL III

Dispoziţii privind practici de creditare sănătoase

Art. 8. - Împrumutătorii trebuie să îşi organizeze activitatea de creditare astfel încât să

asigure separarea clară şi efectivă a funcţiei de promovare şi vânzare a produselor de

creditare de funcţia de analiză a riscului de credit şi monitorizare a expunerii.

Art. 9. - (1) Împrumutătorii analizează capacitatea de rambursare a clienţilor pe baza

unui nivel al veniturilor considerate eligibile de către împrumutători, care nu poate depăşi

cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior.

(2) Împrumutătorii stabilesc venitul aferent anului anterior pe baza fişei fiscale puse la

dispoziţia clientului de către angajator, în cazul salariaţilor şi al persoanelor care obţin

venituri asimilate salariilor, şi/sau, după caz, a documentului fiscal depus de către client la

unităţile administraţiei financiare.

6

(3) În situaţia în care nu există obligaţii legale de punere la dispoziţia clientului a fişei

fiscale de către angajator ori, după caz, obligaţii legale de depunere de către client a

documentului fiscal la unităţile administraţiei financiare, împrumutătorii stabilesc venitul

aferent anului anterior pe baza adeverinţei de venit ori a altor documente justificative.

(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), împrumutătorii pot lua în calcul venituri ce

depăşesc nivelul stabilit, numai după obţinerea de la client a documentelor justificative care

să demonstreze caracterul de continuitate în viitor a acestora. Documentele justificative

trebuie să dovedească modificările intervenite în situaţia veniturilor clientului, cum ar fi

schimbarea încadrării în funcţie, schimbarea locului de muncă sau modificări cu impact

semnificativ asupra creşterii volumului afacerilor persoanelor care obţin venituri din

activităţi independente.

Art. 10. – La acordarea creditului, împrumutătorii trebuie să se asigure că din

documentele şi informaţiile prezentate rezultă că pe întreaga perioadă de acordare a

creditului gradul total de îndatorare a solicitantului se încadrează în nivelul maxim admis

aplicabil acestuia.

Art. 11 – (1) La acordarea creditelor de consum denominate în valută sau indexate la cursul

unei valute, solicitantul trebuie să dispună de garanţii reale şi/sau personale la un nivel de

minimum 133% din valoarea creditului.

(2) Pot face excepţie de la obligaţia de garantare facilităţile de creditare prin trageri în

descoperit de cont, precum şi creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit, a

căror valoare nu depăşeşte de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, fără a depăşi însă o

limită stabilită prin reglementările interne ale împrumutătorului.

Art.12. – Creditele de consum pot fi acordate pe o durată de maxim 5 ani.

Art.13. – (1) Valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 85% din

valoarea imobilului pentru achiziţionarea căruia se solicită creditul şi/sau din valoarea

devizului estimativ în cazul creditelor acordate în lei, 70% în cazul creditelor denominate în

euro sau indexate la cursul euro şi 60% în cazul creditelor denominate în alte valute sau

indexate la cursul unor alte valute.

7

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare

garantate integral sau parţial de stat.

Art.14. - Împrumutătorii trebuie să pună la dispoziţia persoanelor fizice care solicită

acordarea unui credit în valută sau indexat la cursul unei valute broşuri editate conţinând

avertizări cu privire la posibilitatea şi consecinţele creşterii costului creditului în cazul

materializării riscului valutar, precum şi recomandări asupra nivelului gradului de

îndatorare acceptabil pentru diferitele categorii de clientelă.

Art. 15. - Împrumutătorii sunt obligaţi să informeze clienţii prin menţionarea în cadrul

graficelor de rambursare aferente contractelor de credit ori, dacă nu se întocmesc grafice de

rambursare, prin menţionarea distinctă în cadrul contractelor de credit a posibilităţii

modificării, în sensul majorării, a sumelor datorate, în cazul materializării riscului valutar şi

a riscului de rată a dobânzii.

Art. 16. - (1) Împrumutătorii trebuie să se asigure că terţele părţi implicate în analiza

prealabilă a capacităţii de rambursare a clientului, de tipul intermediarilor de credit, aplică

aceleaşi proceduri ca împrumutătorii.

(2) Împrumutătorii urmăresc calitatea portofoliului de credite aferent clienţilor atraşi de

fiecare terţă parte prevăzută la alin. (1), comparativ cu cea a portofoliului de credite aferent

clienţilor atraşi direct de împrumutători.

(3) Analiza efectuată potrivit alin. (2) stă la baza deciziei împrumutătorului de a continua

relaţia de afaceri cu fiecare dintre terţele părţi prevăzute la alin. (1).

CAPITOLUL IV

Sancţiuni

Art. 17. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage aplicarea măsurilor

şi/sau a sancţiunilor prevăzute la art.60, art.63, art. 226 şi 229 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu

modificările şi completările ulterioare sau, după caz, la art.58 şi 59 din Legea nr. 93/2009,

8

cu modificările şi completările ulterioare, ori la art. 66 şi 68 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr.197/2010, cu modificările şi

completările ulterioare, respectiv la art.69 şi art. 71 din Legea nr. 127/2011.

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii

Art.18. – (1) Împrumutătorii care dispun de reglementări proprii validate de Banca

Naţională a României în baza Regulamentului nr.3/2007 privind limitarea riscului de credit

la creditele destinate persoanelor fizice, cu modificările şi completările ulterioare, transmit

modificările realizate pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentului regulament,

aprobate de organele competente, în termen de cel mult 90 de zile de la data publicării

acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, în vederea validării, potrivit

dispoziţiilor prevăzute la art.5.

(2) Împrumutătorii care nu dispun de reglementări proprii validate de Banca Naţională a

României în baza Regulamentului nr.3/2007, cu modificările şi completările ulterioare, vor

întreprinde măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce le revin potrivit

prezentului regulament şi vor transmite normele de creditare astfel modificate, aprobate de

organele competente, Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României, spre

validare sau, după caz, în aplicarea prevederilor art.19, în termen de cel mult 90 de zile de

la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.5 sau după caz, a cerinţelor ce se

impun potrivit alin.(2), împrumutătorii vor utiliza reglementările proprii aplicabile la data

intrării în vigoare a prezentului regulament.

(4) În aplicarea prevederilor alin.(3), în termen de maxim 30 de zile de la intrarea în

vigoare a prezentului regulament, sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine

vor utiliza nivelurile maxime ale gradului de îndatorare prevăzute la art.19.

Art. 19. – (1) Până la îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 5 alin. (1), în cazul

împrumutătorilor care la data intrării în vigoare a prezentului regulament desfăşoară

activitatea de creditare a persoanelor fizice în baza normelor interne de creditare nevalidate

9

de Banca Naţională a României, nivelul maxim al gradului de îndatorare este limitat la

35%.

(2) În situaţia prevăzută la alin.(1), nivelul maxim al gradului de îndatorare aferent

creditului de consum denominat în valută sau indexat la cursul unei valute, alta decât cea în

care debitorul obţine venituri eligibile, nu va putea depăşi 10%.

Art.20. – Dispoziţiile art. 11, art. 12 şi art.13 nu se aplică creditelor acordate exclusiv în

scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a

prezentului regulament.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 21. - Casele centrale supraveghează respectarea de către cooperativele de credit

afiliate a cerinţelor prevăzute în prezentul regulament.

Art. 22. - La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Regulamentul

Băncii Naţionale a României nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele

destinate persoanelor fizice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din

14/03/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1

Notă de fundamentare

1. Scopul şi principalele obiective ale proiectului de act normativ

1.1. Situaţia curentă

Principala reglementare aplicabilă din perspectiva limitării riscului de credit este Regulamentul

Băncii Naţionale a României nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate

persoanelor fizice, cu modificările şi completările ulterioare.

Actul normativ menţionat reglementează condiţiile minime de acordare şi derulare a creditelor

destinate persoanelor fizice, din perspectiva evitării supraîndatorării, cerinţe care trebuie să se

regăsească în reglementările interne ale împrumutătorilor, elaborate în concordanţă cu profilul şi

strategia lor de risc şi validate de Banca Naţională a României.

1.2. Necesitatea aplicării şi dozării adecvate a noi măsuri de temperare a creditării în valută

Îndatorarea în valută este o problemă atât de stoc, cât şi de flux. Îndatorarea mare în valută este

caracteristică atât pentru sectorul populaţiei, cât şi pentru cel al companiilor nefinanciare.

Îndatorarea (internă şi externă) în valută a crescut de la 72,7 la sută la 73,2 la sută în totalul

datoriilor financiare ale companiilor şi populaţiei (decembrie 2009 – martie 2011, Grafic 1). Din

perspectiva evoluţiei creditării bancare interne, ritmul de creştere a creditului în valută (atât în

cazul companiilor, cât şi al populaţiei) s-a menţinut la niveluri superioare celui în lei începând cu

anul 2007 (Grafic 2).

2

Grafic 1. Evoluţia îndatorării totale (internă şi externă) a companiilor şi a populaţiei

Grafic 2. Ritmul de creştere al creditului bancar intern acordat companiilor şi populaţiei, după moneda de acordare

30

40

50

60

70

-

100

200

300

400

dec.06 dec.07 dec.08 dec.09 dec.10 mar.11

procentemld. lei

Credite în valută de la instituţii financiare din străinătateCredite în valută de la instituţii financiare autohtoneCredite în lei de la instituţii financiare autohtonePonderea creditelor în valută în total îndatorare (scala din dreapta)Pondere datorie totală în PIB (scala din dreapta)

-20

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Dec

-06

Apr

-07

Aug

-07

Dec

-07

Apr

-08

Aug

-08

Dec

-08

Apr

-09

Aug

-09

Dec

-09

Apr

-10

Aug

-10

Dec

-10

Apr

-11

procente

companii lei companii valutăpopulaţie lei populaţie valută

Sursa: calcule BNR Sursa: Bilanţul Monetar

Analiza în structură a creditului acordat populaţiei de către sectorul bancar (Tabel 1) relevă faptul

că ponderea creditului în valută este foarte ridicată în cazul creditelor de consum garantate cu

ipoteci (90,5 la sută) şi a creditelor imobiliare (94,4 la sută, martie 2011).

Tabel 1 - Structura creditelor acordate populaţiei de sectorul bancar (Martie 2011)

Credit imobiliar (%)

Credit consum garantat cu ipoteci (%)

Credit consum negarantat cu ipoteci (%)

TOTAL (%)

Lei 1.6 2.5 31.7 35.7 Valută 27.0 23.4 13.9 64.3 TOTAL 28.6 25.8 45.6 100

Sursa: Bilanţul Monetar

Pondere in total credit populaţie

Intervalul de timp după care stocul de credite în valută acordate populaţiei s-ar stinge în lipsa

unor măsuri suplimentare de temperare a creditării în valută fie a rămas la valori ridicate, fie s-

a majorat în 2010. Maturitatea medie a stocului de credite în valută a ajuns la 9 ani în cazul

creditelor de consum negarantate cu ipoteci şi la 27 ani în cazul creditelor garantate cu ipoteci

(imobiliare şi de consum, Grafic 3). Acest lucru s-a datorat fluxului creditării în valută care a fost

3

important în 2010 pentru creditele de consum garantate cu ipoteci şi pentru creditele imobiliare

(peste 90 la sută din volumul creditelor nou acordate în 2010)1.

Creditele în valută au devenit mai riscante faţă de cele acordate în lei:

(i) rata neperformanţei pentru toate categoriile de credite acordate populaţiei în valută este

superioară sau se situează la un nivel apropiat celei aferente creditelor în lei (Grafic 4);

(ii) dinamica volumului de credite neperformante în valută acordate companiilor este mai

accentuată decât în cazul componentei în lei (creştere anuală de 145 la sută pentru valută, faţă

de circa 75 la sută pentru lei, în 2010);

(iii) băncile au restructurat preponderent creditele acordate în valută.

Diminuarea marjei de dobândă la creditele nou acordate în euro, în condiţiile în care riscurile sunt

în creştere, poate evidenţia însă şi faptul că preţul creditului oferit de unele bănci nu a luat în calcul

toate riscurile din activitatea de finanţare în valută. Riscul de concentrare (asociat influenţei

1 În cazul companiilor nefinanciare, situaţia a fost echilibrată, creditele nou acordate în euro reprezentând jumătate din fluxul total de credite din anul 2010.

Grafic 3. Maturitatea creditelor (valori mediane) acordate populaţiei în funcţie de anul acordării şi tipul creditului

Grafic 4. Rata de neperformanţă pentru creditele acordate populaţiei în funcţie de valută

30 20 10 0 10

2008

2009

2010

ani

Credite garantate cu ipoteci - valută

Credite garantate cu ipoteci - lei

Credite de consum negarantate cu ipoteci - valută

Credite de consum negarantate cu ipoteci - lei

0

4

8

12

16

Dec

.08

Dec

.09

Dec

.10

Dec

.08

Dec

.09

Dec

.10

Dec

.08

Dec

.09

Dec

.10

Credit imobiliar Consum garantat cu ipoteci

Consum negarantat cu ipoteci

procente Lei Valută

Sursa: CRB, Biroul de Credit, calcule BNR Sursa: CRB, Biroul de Credit, calcule BNR

4

negative exercitate de o evoluţie nefavorabilă a cursului de schimb asupra întregului grup al

debitorilor neacoperiţi la riscul valutar), riscul de refinanţare şi, eventual, cel de majorare a primei

de risc de ţară ar putea fi subevaluate. Nu în ultimul rând, relaţia puternic neliniară între riscul de

credit şi cel de piaţă în cazul creditării în valută reclamă prudenţă sporită, ceea ce trebuie să

conducă, pe lângă o primă de risc mai mare aplicată debitorilor îndatoraţi în valută, şi la un grad

superior de acoperire cu provizioane şi capital.

Băncile au o poziţie mai bună în a credita în lei decât în valută. Evoluţia raportului

credite/depozite pentru moneda naţională s-a îmbunătăţit (diminuare la 70 la sută în martie 2011,

de la 85 la sută în decembrie 2008), în timp ce pentru valută, raportul s-a deteriorat de la 184 la

sută la 217 la sută (aceeaşi perioadă), ca urmare a creşterii mai rapide a creditelor

comparativ cu depozitele. În consecinţă, acordarea de finanţări în monedă naţională în

detrimentul celor în valută se justifică şi din perspectiva disponibilităţii resurselor de finanţare ale

băncilor după criteriul volumului. Argumentul băncilor că au resurse pe termen mediu şi lung

doar în valută, ceea ce le-ar permite acordarea de credite imobiliare în valută, trebuie ajustat

cu faptul că majoritatea semnificativă a depozitelor atrase de la nerezidenţi au maturitatea

până în doi ani, ceea ce nu reduce foarte mult riscul necorelării maturităţilor (creditele

imobiliare sunt acordate în medie pe 27 de ani). În aceste condiţii, s-ar putea să fie preferabil ca

băncile să preia riscul de maturitate, dar să-şi reducă riscul din creditarea în valută (iar populaţia să

fie eliberată de riscul valutar).

În consecinţă, riscul provenind din creditarea în valută, în special, reprezintă o vulnerabilitate

pentru stabilitatea financiară din România, putând avea un potenţial sistemic (analog situaţiei din

alte ţări UE). BNR a anunţat oficial de timpuriu, pe diverse canale, că îşi propune continuarea

măsurilor prudenţiale de limitare a acestor riscuri. De exemplu, în Raportul asupra stabilităţii

financiare din 2010 (publicat în august 2010), direcţiile de acţiune identificate au fost (pagina 12):

„1. îmbunătăţirea în continuare a cadrului de reglementare prudenţială în vederea gestiunii

adecvate a riscurilor asociate îndatorării populaţiei;

2. descurajarea în continuare a creditului în valută, dar ţinându-se seama de capacitatea actuală

limitată a băncilor de a obţine resurse în monedă naţională pe termen lung, precum şi de

distincţia între debitorii acoperiţi faţă de riscul valutar şi cei neacoperiţi;

5

3. revederea politicilor privind garantarea expunerilor bancare cu colateral de tip imobiliar la

valori actualizate pentru a se obţine un mix mai bun între diferitele criterii avute în vedere la

acordarea creditelor.”

Preocuparea BNR de limitare a riscurilor asociate creditării în valută a fost reiterată recent de

Consiliul de administraţie al BNR; în comunicatul de presă al BNR din 31 martie 2011, Consiliul

de administraţie subliniază necesitatea evaluării continue a tendinţelor procesului de creditare a

sectorului neguvernamental, în vederea asigurării unei evoluţii adecvate a creditării în lei faţă de

cea în valută.

1.3. Noile propuneri de temperare a creditării în valută, fundamentarea propunerilor şi

posibilul impact al măsurilor

1.3.1. Măsuri cu impact atât asupra creditului în valută cât şi asupra celui în monedă naţională

a. Includerea sucursalelor instituţiilor de credit din state membre în aria de aplicabilitate a

reglementării privind creditarea populaţiei

În prezent doar instituţiilor de credit persoane juridice române le este incident regimul strict

privind creditarea populaţiei, celelalte categorii de instituţii de credit nefiind supuse prin cadrul de

reglementare niciunei limitări. Trecerea de la actualul caracter prudenţial al reglementării la un

obiectiv de limitare a gradului de îndatorare a populaţiei, circumscris necesităţii asigurării

stabilităţii financiare, justifică lărgirea sferei de cuprindere a reglementării, fără încălcarea

obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, astfel încât să fie

incluse şi sucursalele creditorilor din alte state membre, ce desfăşoară activitate de creditare pe

teritoriul României în baza paşaportului european, eliminându-se astfel tratamentul neechitabil al

creditorilor naţionali şi asigurându-se o bază mai largă a entităţilor supuse rigorilor reglementării.

Pentru referinţe, se va vedea punctul 1.2. de mai sus – „Necesitatea aplicării şi dozării adecvate a

noi măsuri de temperare a creditării în valută” care prezintă în formă grafică motivele care stau la

baza îndeplinirii condiţiilor pentru restricţionarea justificată a libertăţii de a furniza servicii în

cazuistica Curţii Europene de Justiţie.

6

b. Aplicarea măsurilor de limitare a creditului destinat populaţiei pentru segmentul credit de

consum, şi preponderent pentru creditul de consum în valută, respectiv fără afectarea

semnificativă a creditului ipotecar/imobiliar (a se vedea definiţiile pentru „credit pentru

investiţii imobiliare” şi „credit de consum” de la articolul 2 din proiectul de Regulament.)

c. Menţinerea actualului regim de aplicare a mecanismului de ajustare, în sensul diminuării,

a gradului maxim de îndatorare – DTI – doar pentru creditul de consum - cu luarea în

considerare a riscului valutar, de rată a dobânzii şi, suplimentar, a riscului de diminuare a

veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului (inclusiv şomaj), şi schimbarea

perioadei pentru care sunt luate în considerare variaţiile nedorite ale cursului de schimb şi

ratei dobânzii pentru ajustarea gradului de îndatorare, pentru cuprinderea în seria de date a

celor mai semnificative variaţii – perioada propusă ianuarie 2007 – martie 2011.

Factorii de ajustare a gradului de îndatorare propuşi sunt cei aferenţi scenariului 11 (din cele 11

scenarii analizate (Anexa 2.1.) în vederea stabilirii nivelului maxim al DTI pentru creditele de

consum), ceea ce va conduce în practică la ajustarea DTI actuale în medie cu:

cel mult 2,3 puncte procentuale, pentru creditele în lei;

cel mult 8,7 puncte procentuale, pentru creditele în euro;

cel mult 9,1 puncte procentuale, pentru creditele în valută, alta decât euro.

Propunerile scenariului 11 au la bază următoarele criterii (detaliile de calcul pentru scenarii sunt

prezentate în Anexa 2.2.): (i) perioada de referinţă pentru determinarea şocurilor este ianuarie 2007

– martie 2011, (ii) s-a folosit a treia cuartilă a distribuţiei şocurilor pe curs şi rata dobânzii (potrivit

ideii că evoluţiile nefavorabile înregistrate în perioada de referinţă au probabilitate mai redusă de a

se repeta, iar surprinderea evoluţiilor aferente a 75 la sută din distribuţie ar fi suficientă din

perspectivă prudenţială), (iii) a fost folosită a doua cuartilă a distribuţiei şocurilor pe venitul

disponibil (potrivit ideii că procesul de convergenţă presupune şi creşterea venitului disponibil, iar

şocul pe venit înregistrat la intensitate maximă în perioada de referinţă este mai puţin probabil a se

repeta) şi (iv) s-a utilizat rata dobânzii pentru creditele în stoc.

7

d. Limitarea scadenţei iniţiale a creditului de consum la maxim 5 ani

Una dintre căile de evitare de către creditori a impactului limitării prin cadrul de reglementare a

gradului de îndatorare a fost extinderea perioadei de creditare, în special pentru creditele de

consum, la termene care permit practic oricărui solicitant de credit, indiferent de nivelul veniturilor

disponibile, încadrarea în limita maximă a gradului de îndatorare practicată de creditor.

Limitarea scadenţei iniţiale a creditelor de consum este direct legată de probabilitatea reducerii

valorii bunului de consum achiziţionat prin credit sub valoarea datoriei contractate pentru

cumpărarea respectivului bun (valoarea netă a bunului achiziţionat prin credit devine la un moment

dat negativă şi astfel se diminuează stimulentul debitorului de a-şi onora serviciul datoriei).

Riscul de credit este mai ridicat în cazul creditelor fără garanţii ipotecare imobiliare cu o scadenţă

reziduală peste 5 ani (9,4 la sută, faţă de 5,9 la sută în cazul celor cu scadenţa reziduală sub 5 ani,

în martie 2011). Acestea sunt de regulă credite cu maturităţi originale între 5 şi 10 ani şi au o

importanţă ridicată pentru bănci, (i) reprezentând 70 la sută din totalul creditului negarantat cu

ipoteci imobiliare şi (ii) generând 80 la sută din volumul de credite neperformante.

O măsură asemănătoare a fost impusă şi de autorităţile din Ungaria, care au limitat maturitatea

maximă a creditelor auto la 7 ani şi, suplimentar, pentru cele cu scadenţă iniţială de peste 5 ani au

impus obligaţia creditorilor de a-şi adecva nivelul capitalului (potrivit Pilonului II).

1.3.2. Măsuri care afectează doar creditul în valută

a. Impunerea explicită a nivelurilor maxime ale finanţării acordate raportat la valoarea

garanţiei (LTV), diferenţiat pe monede, pentru creditele pentru investiţii imobiliare, astfel:

- 85% pentru creditele în lei (nivelul nu reprezintă o limitare/restricţie, fiind în fapt maximul

practicat în prezent de creditorii ce dispun de norme de creditare validate)

- 70% pentru creditele în euro

- 60% pentru creditele acordate în alte valute.

În prezent, reglementarea BNR impune doar obligaţia creditorului de a-şi stabili în normele interne

nivelul LTV, lăsând la latitudinea acestuia stabilirea efectivă şi justificarea nivelului.

Precizăm că propunerile de mai sus nu trebuie interpretate ca fiind administrative, sau

discriminând nejustificat în funcţie de moneda de acordare, pentru că au fundamentare prudenţială.

8

Astfel, cifrele au fost stabilite după criteriul capacităţii colateralului de a putea acoperi valoarea

creditului şi în condiţiile unui scenariu advers care ar dura 3 ani2. Conform acestui scenariu,

preţurile locuinţelor denominate în euro (moneda de referinţă pentru piaţa imobiliară din România)

s-ar micşora cu aproape 30 la sută. Această ipoteză este rezultatul scăderii de 12 la sută înregistrată

în 2010 (conform INS), la care se adaugă scenariul advers considerat de EBA în exerciţiul de

stress-testing pe 2011 pentru România (respectiv scădere cumulată de 18,2 la sută în perioada

2011-2012).

Pentru creditele acordate în alte valute decât euro este necesară ajustarea valorii garanţiei cu

efectul de curs de schimb: i) pentru creditele acordate în lei, se are în vedere aprecierea monedei

naţionale faţă de euro ca urmare a procesului de convergenţă reală, iar ii) pentru creditele acordate

în alte valute decât euro, s-a considerat o depreciere potenţială ceteris paribus a euro faţă de

francul elveţian de 18 la sută (deprecierea maximă a fost de aproximativ 32 la sută în perioada

noiembrie 2007 - decembrie 2010).

Impactul propunerilor privind nivelul maxim al LTV asupra pieţei creditului imobiliar din

România ar putea fi redus. Acordarea creditelor imobiliare noi s-a realizat la niveluri LTV mai

stringente decât propunerile menţionate (respectiv LTV de 70 la sută, conform Chestionarului

calitativ privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei, mai 2011), iar stocul

creditelor imobiliare are de asemenea un LTV apropiat de propunerile noastre (LTV este circa 75

la sută, mai 2011). Mai mult, în ceea ce priveşte creditele în lei impactul este nesemnificativ pentru

că nivelul maxim acceptat al LTV în prezent în normele interne este de 85 la sută.

Impunerea indicatorului LTV s-a realizat şi în Ungaria şi Polonia.

b. Impunerea în cazul creditelor de consum în valută, indiferent de destinaţie (inclusiv fără

destinaţie declarată, respectiv actualele credite pentru nevoi personale), a obligaţiei de

prezentare de garanţii reale şi/sau personale la un nivel de minim 133% din valoarea

creditului (LTV maxim 75%); Obligaţia de garantare nu este aplicabilă în cazul creditelor de

2 Conform World Economic Outlook, FMI, 2008, “The changing housing cycle and the implications for the monetary policy”, Capitolul 3, crizele economice sau financiare generează o scădere a preţurilor imobiliare care durează în medie 17 trimestre. Pentru nevoile de faţă am utilizat un scenariu bazat pe 12 trimestre (pentru că nu ne situăm la momentul de maxim al preţurilor de la care a început scăderea).

9

tip descoperit de cont/carduri de credit ce nu depăşesc de 3 ori nivelul veniturilor nete lunare

ale solicitantului.

Menţionăm că o obligaţie similară a mai existat în cadrul de reglementare administrat de BNR (în

perioada 2003-2007) cu specificaţia că obligaţia privind garanţia era mai puţin restrictivă – 100%.

Restricţii privind nivelul maxim al creditului acordat se regăsesc şi în legislaţia altor ţări, de regulă

fiind de tipul LTV şi fiind diferenţiate pe monedă naţională/euro/alte valute (Ungaria, Serbia,

Turcia).

c. Limitarea nivelului maxim de îndatorare pentru creditul de consum în valută (10%)

S-a propus instituirea unui nivel maxim al gradului de îndatorare aferent creditului de consum în

valută de 10% în cazul împrumutătorilor care nu dispun de norme de creditare validate. În acest

context, creditorii din această categorie, cărora le este permisă utilizarea unui nivel maxim al

gradului total de îndatorare/client de 35%, ar fi constrânşi ca în măsura în care un client are în

derulare credite de consum în valută ce generează rambursări la nivelul plafonului maxim de 10%

din veniturile eligibile (diminuate cu cheltuielile corespunzătoare), urmează să fie limitaţi ulterior

la un nivel maxim de 25% grad de îndatorare aferent celorlalte tipuri de credite acordate aceluiaşi

client.

În ţări în care fenomenul creditării în valută a atins cote alarmante au fost luate inclusiv măsuri

extreme, de tipul instituirii interdicţiei creditării în valută a persoanelor expuse la riscul valutar

(Ungaria, Moldova, Ucraina şi, sub formă de recomandare, Austria).

d. Impunerea în sarcina creditorilor a obligaţiei de avertizare a solicitanţilor de credit în

valută asupra consecinţelor materializării riscului valutar, precum şi de a oferi solicitanţilor

recomandări asupra nivelului gradului de îndatorare acceptabil

În prezent, reglementarea BNR stabileşte doar obligaţia informării clienţilor, ulterior contractării

creditului, în cadrul graficelor de rambursare, asupra consecinţelor manifestării riscurilor (valutar

şi de rată a dobânzii).

10

Modificarea propune o abordare ex-ante, prin avertizarea solicitanţilor de credit în valută, în scopul

descurajării lor şi orientării către credite în moneda în care aceştia obţin veniturile aferente

rambursării.

Măsuri de natură a conştientiza consumatorii de riscurile aferente contractării unui credit în valută

de tipul ghiduri/recomandări adresate clienţilor au fost luate de mai multe ţări (Letonia, Ungaria,

Polonia, Austria, Cipru, Grecia, Slovenia, Turcia).

e. Instituirea unei derogări în cazul creditelor acordate exclusiv în scopul rambursării

datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a noului regulament

(creditele aflate în sold) de la noile prevederi privind limitarea la 5 ani a scadenţei maxime a

creditului de consum şi cele privind nivelul minim al garanţiei.

Regimul propus este unul flexibil, considerând necesitatea existenţei unei game cât mai largi de

instrumente la care să poată apela atât de creditorii cât şi de debitorii aflaţi în dificultate de

rambursare pentru a asigura un nivel cât mai ridicat al probabilităţii rambursării creditelor deja

acordate.

Menţionăm că o parte importantă a activităţii de creditare în 2010 (şi care este posibil să continue

în 2011) s-a realizat sub forma reeşalonării şi refinanţării creditelor acordate anterior, context în

care eficienţa acestor tipuri de creditare în scopul ameliorării portofoliului bancar este discutabilă3:

- circa 60 la sută din creditele care la momentul reeşalonării sau refinanţării înregistrau peste 90

de zile întârziere nu au revenit la clase de întârziere mai mici în decursul unui an de la

aplicarea măsurii;

- peste 40 la sută din creditele care la momentul reeşalonării sau refinanţării înregistrau întârzieri

între 15 – 90 zile au migrat în categoria peste 90 de zile de întârziere în decursul unui an de la

aplicarea măsurii.

3 Analiza se bazează pe un chestionar trimis de direcţia noastră în decembrie 2010 tuturor instituţiilor de credit din România, perioada de monitorizare fiind septembrie 2009 – septembrie 2010. Eficienţa procesului de restructurare a fost calculată pentru creditele restructurate în T3/2009 care îndeplinesc următoarele criterii: (i) se regăsesc în soldul băncilor la 30.09.2010; (ii) nu au mai înregistrat modificări contractuale ulterioare aplicării schemei de restructurare, iar (iii) pentru aceste credite perioada de graţie s-a încheiat de minimum 6 luni în intervalul analizat (T3/2009 -T3/2010).

11

În aceste condiţii, deşi acordarea în continuare de credite reeşalonate şi refinanţate după

criteriile prudenţiale în vigoare, pentru o bună parte din portofoliu, doar amână momentul

recunoaşterii pierderii, impactul derogării pentru situaţia debitorilor nu trebuie neglijat.

f. Exceptarea, din considerente de oportunitate, a creditelor pentru tratamente medicale,

pentru deces şi pentru studii de la aplicarea noilor măsuri de limitare a creditării.

2. Stadiul procesului legislativ la data solicitării opiniei

Cu privire la proiectul regulamentului au fost consultate Comisia Europeană şi Fondul Monetar

Internaţional, conform obligaţiilor asumate de Guvernul României în cadrul Aranjamentului stand-

by încheiat cu aceste organizaţii.

De asemenea, urmează să fie derulată procedura consultării publice cu privire la proiectul în

discuţie.

3. Detalii privind persoana de contact

Persoana de contact pentru informaţii suplimentare este dna. Veronica Răducănescu - Director,

Direcţia Reglementare şi Autorizare, Banca Naţională a României (tel.+400213127195, e-mail:

[email protected]).

1

Scenariile considerate pentru ajustarea DTI cu şocuri pe curs de schimb, rata dobânzii şi venit

Cele 11 scenarii au fost rulate folosind combinaţii de mai multe criterii: 1. Au fost utilizate două perioade de referinţă pentru care s-au calculat şocurile pe curs, rata dobânzii şi venit:

i. de la data aderării la UE (ianuarie 2007) până în prezent (martie 2011); ii. de la momentul declanşării crizei în România (octombrie 2008) până în prezent (martie 2011).

2. Au fost utilizate intensităţi diferite ale şocurilor privind cursul, rata dobânzii şi venitul disponibil: i. intensitatea maximă a şocurilor înregistrate în perioada de referinţă;

ii. cuartila 3 a distribuţiei şocurilor înregistrate în perioada de referinţă; iii. cuartila 2 a distribuţiei şocurilor înregistrate în perioada de referinţă.

3. Au fost folosite ambele tipuri de serii pentru rata dobânzii: i. pentru creditele în stoc;

ii. pentru credite nou acordate (flux).

Impactul1 măsurilor propuse privind LTV, DTI şi limitarea creditului de consum la maxim 5 ani va fi resimţit în special de către debitorii cu venituri foarte mici (până la 1000 lei). Aceştia vor avea acces la sume mai mici de creditare decât în condiţiile curente (Anexa 2.4). Pentru debitorii (care alături de co-debitori) dispun de un venit de peste 3500 lei, în majoritatea scenariilor propuse, gradul maxim de îndatorare ar rămâne peste gradul efectiv de îndatorare din prezent.

Scenariul 11 conduce la rezultate moderate asupra modificării DTI comparativ cu celelalte 10 scenarii rulate. Scenariul 3 este cel mai sever, iar scenariul 10 este cel mai lax. Rezultatele tuturor celor 11 scenarii considerate se regăsesc în această anexă şi Anexa 2.3, impactul şocurilor propuse conducând la următoarele ajustări ale DTI maxime actuale (în funcţie de scenarii):

pentru creditele în monedă naţională: în medie între 2,3 şi 16,7 puncte procentuale;

pentru creditele în euro: în medie între 2,6 şi 15,6 puncte procentuale;

pentru creditele în alte valute decât euro: în medie între 3,3 şi 17,3 puncte procentuale.

1 Pentru analiza impactului scenariilor propuse au fost utilizate date privind gradul de îndatorare şi valoarea unui credit mediu aflat în sold la decembrie 2008 dintr-un chestionar BNR derulat în 2009.

2

Ipoteze vechi Scenariul 1

Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda

G1- Grad de îndatorare ajustat (%)

Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 57 11 107,891 35,964 euro 59 121,617 47 12 97,135 32,378 alte 54 111,766 41 13 85,187 28,396

lei 58 72,052 49 10 60,218 20,073 euro 50 67,879 40 10 54,215 18,072 alte 46 62,381 35 11 47,546 15,849

lei 48 27,877 40 8 23,299 7,766 euro 42 26,263 34 8 20,976 6,992 alte 39 24,135 29 9 18,396 6,132

lei 39 5,147 32 6 4,301 1,434 euro 34 4,849 27 7 3,873 1,291 alte 31 4,456 24 7 3,396 1,132

Şocul pe venit : 11,3%. S-a folosit cea mai mare scădere a salariului mediu net pe economie.

Şoc rata dobânzii : lei 3,9%, eur 4,1%. S-a considerat creşterea maximă a ratelor de dobândă pentru creditele nou acordate, aferentă perioadei de referinţă. Pentru alte valute decât euro se consideră dobânzile la euro.

Perioada de referinţă: mar 2007 - aug 2008 Perioada de referinţă: oct 2008 - mar 2011Şoc curs de schimb: eur 15%, chf 25% Şoc curs de schimb : eur 19,3%, chf 36,1%. S-a considerat deprecierea maximă

aferentă perioadei de referinţăŞoc rata dobânzii: 2% nediferenţiat pe monede

50

40


70

60

3


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 60 8 114,740 38,247 euro 59 121,617 50 9 103,301 34,434 alte 54 111,766 44 10 90,595 30,198

lei 58 72,052 52 6 64,041 21,347 euro 50 67,879 43 8 57,657 19,219 alte 46 62,381 38 9 50,565 16,855

lei 48 27,877 43 5 24,778 8,259 euro 42 26,263 36 6 22,308 7,436 alte 39 24,135 31 7 19,564 6,521

lei 39 5,147 34 4 4,574 1,525 euro 34 4,849 29 5 4,118 1,373 alte 31 4,456 25 6 3,612 1,204

Şoc rata dobânzii : lei 3,9%, eur 4,1%. S-a considerat creşterea maximă a ratelor de dobândă pentru creditele nou acordate, aferentă perioadei de referinţă. Pentru alte valute decât euro se consideră dobânzile la euro.

Perioada de referinţă: mar 2007 - aug 2008 Perioada de referinţă: oct 2008 - mar 2011Şoc curs de schimb: eur 15%, chf 25% Şoc curs de schimb : eur 19,3%, chf 36,1%. S-a considerat deprecierea maximă

aferentă perioadei de referinţăŞoc rata dobânzii: 2% nediferenţiat pe monede

50

40

Şocul pe venit : 5,6%. S-a folosit jumătate din cea mai mare scădere a salariului mediu net pe economie.


70

60

4


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 46 21 88,563 29,521 euro 59 121,617 39 20 80,473 26,824 alte 54 111,766 32 22 66,272 22,091

lei 58 72,052 40 18 49,431 16,477 euro 50 67,879 33 17 44,915 14,972 alte 46 62,381 27 19 36,989 12,330

lei 48 27,877 33 15 19,125 6,375 euro 42 26,263 28 14 17,378 5,793 alte 39 24,135 23 16 14,311 4,770

lei 39 5,147 27 12 3,531 1,177 euro 34 4,849 22 11 3,208 1,069 alte 31 4,456 18 13 2,642 881

Şocul pe venit : 11,3%. S-a folosit cea mai mare scădere a salariului mediu net pe economie.

Şoc rata dobânzii : lei 13%, eur 5,3%. S-a considerat creşterea maximă a ratelor de dobândă pentru creditele nou acordate, aferentă perioadei de referinţă. Pentru alte valute decât euro se consideră dobânzile la euro.

Perioada de referinţă: mar 2007 - aug 2008 Perioada de referinţă: ian 2007 - mar 2011Şoc curs de schimb: eur 15%, chf 25% Şoc curs de schimb : eur 40%, chf 70%. S-a considerat aproximativ deprecierea

maximă aferentă perioadei de referinţăŞoc rata dobânzii: 2% nediferenţiat pe monede

50

40


70

60

5


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 49 18 94,185 31,395 euro 59 121,617 41 17 85,581 28,527 alte 54 111,766 34 20 70,479 23,493

lei 58 72,052 42 16 52,569 17,523 euro 50 67,879 35 15 47,766 15,922 alte 46 62,381 29 17 39,337 13,112

lei 48 27,877 35 13 20,339 6,780 euro 42 26,263 30 12 18,481 6,160 alte 39 24,135 24 14 15,220 5,073

lei 39 5,147 28 10 3,755 1,252 euro 34 4,849 24 10 3,412 1,137 alte 31 4,456 19 11 2,810 937

Şoc rata dobânzii : lei 13%, eur 5,3%. S-a considerat creşterea maximă a ratelor de dobândă pentru creditele nou acordate, aferentă perioadei de referinţă. Pentru alte valute decât euro se consideră dobânzile la euro.

Perioada de referinţă: mar 2007 - aug 2008 Perioada de referinţă: ian 2007 - mar 2011Şoc curs de schimb: eur 15%, chf 25% Şoc curs de schimb : eur 40%, chf 70%. S-a considerat aproximativ deprecierea

maximă aferentă perioadei de referinţăŞoc rata dobânzii: 2% nediferenţiat pe monede

50

40

Şocul pe venit : 5,6%. S-a folosit jumătate din cea mai mare scădere a salariului mediu net pe economie.


70

60

6


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 58 10 110,569 36,856 euro 59 121,617 46 13 94,169 31,390 alte 54 111,766 40 14 83,608 27,869

lei 58 72,052 50 8 61,713 20,571 euro 50 67,879 39 11 52,560 17,520 alte 46 62,381 35 12 46,665 15,555

lei 48 27,877 41 7 23,877 7,959 euro 42 26,263 33 9 20,336 6,779 alte 39 24,135 29 10 18,055 6,018

lei 39 5,147 33 6 4,408 1,469 euro 34 4,849 26 8 3,754 1,251 alte 31 4,456 23 8 3,333 1,111

Şoc rata dobânzii : lei 3,2%, eur 0,6%. S-a considerat cuartila de 75% a distribuţiei şocurilor pe rata dobânzii pentru creditele aflate în sold. Pentru alte valute decât euro se consideră dobânzile la euro.

Perioada de referinţă: mar 2007 - aug 2008 Perioada de referinţă: ian 2007 - mar 2011Şoc curs de schimb: eur 15%, chf 25% Şoc curs de schimb : eur 35,5%, chf 52,6%. S-a considerat cuartila de 75% a

distribuţiei şocurilor în perioada de referinţă.Şoc rata dobânzii: 2% nediferenţiat pe monede

50

40

Şocul pe venit : 10,5%. S-a considerat cuartila de 75% a distribuţiei şocurilor în perioada de referinţă.


70

60

7


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 52 16 99,037 33,012 euro 59 121,617 43 15 89,778 29,926 alte 54 111,766 39 16 79,709 26,570

lei 58 72,052 45 14 55,276 18,425 euro 50 67,879 37 13 50,108 16,703 alte 46 62,381 33 13 44,488 14,829

lei 48 27,877 37 11 21,387 7,129 euro 42 26,263 31 11 19,387 6,462 alte 39 24,135 28 11 17,213 5,738

lei 39 5,147 30 9 3,948 1,316 euro 34 4,849 25 9 3,579 1,193 alte 31 4,456 22 9 3,178 1,059

Şoc rata dobânzii : lei 8,1%, eur 2,5%.S-a considerat cuartila de 75% a distribuţiei şocurilor pe rata dobânzii pentru creditele nou acordate. Pentru alte valute decât euro se consideră dobânzile la euro.



50

40



70

60

8


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 61 7 116,031 38,677 euro 59 121,617 48 11 98,821 32,940 alte 54 111,766 42 12 87,738 29,246

lei 58 72,052 52 6 64,761 21,587 euro 50 67,879 41 9 55,156 18,385 alte 46 62,381 36 10 48,970 16,323

lei 48 27,877 44 5 25,057 8,352 euro 42 26,263 34 8 21,340 7,113 alte 39 24,135 30 8 18,947 6,316

lei 39 5,147 35 4 4,626 1,542 euro 34 4,849 27 6 3,940 1,313 alte 31 4,456 24 7 3,498 1,166




50

40

Şocul pe venit : 6%. S-a considerat cuartila de 50% a distribuţiei şocurilor în perioada de referinţă.


70

60

9


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 61 7 115,908 38,636 euro 59 121,617 53 6 109,481 36,494 alte 54 111,766 47 7 98,206 32,735

lei 58 72,052 52 6 64,693 21,564 euro 50 67,879 45 5 61,106 20,369 alte 46 62,381 41 6 54,813 18,271

lei 48 27,877 43 5 25,030 8,343 euro 42 26,263 38 4 23,642 7,881 alte 39 24,135 34 5 21,207 7,069

lei 39 5,147 35 4 4,621 1,540 euro 34 4,849 30 3 4,365 1,455 alte 31 4,456 27 4 3,915 1,305


Perioada de referinţă: mar 2007 - aug 2008 Perioada de referinţă: oct 2008 - mar 2011Şoc curs de schimb: eur 15%, chf 25% Şoc curs de schimb : eur 16,6%, chf 29,9%. S-a considerat cuartila de 75% a


50

40



70

60

10


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 60 7 114,965 38,322 euro 59 121,617 51 8 105,016 35,005 alte 54 111,766 46 8 94,201 31,400

lei 58 72,052 52 6 64,167 21,389 euro 50 67,879 44 7 58,614 19,538 alte 46 62,381 39 7 52,577 17,526

lei 48 27,877 43 5 24,826 8,275 euro 42 26,263 36 6 22,678 7,559 alte 39 24,135 33 6 20,342 6,781

lei 39 5,147 34 4 4,583 1,528 euro 34 4,849 29 5 4,187 1,396 alte 31 4,456 26 5 3,756 1,252

Şoc rata dobânzii : lei 1,6%, eur 2,3%. S-a considerat cuartila de 75% a distribuţiei şocurilor pe rata dobânzii pentru creditele nou acordate. Pentru alte valute decât euro se consideră dobânzile la euro.



50

40



70

60

11


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 64 4 121,634 40,545 euro 59 121,617 56 3 114,890 38,297 alte 54 111,766 50 4 103,057 34,352

lei 58 72,052 55 3 67,888 22,629 euro 50 67,879 48 3 64,124 21,375 alte 46 62,381 43 4 57,520 19,173

lei 48 27,877 46 3 26,266 8,755 euro 42 26,263 40 2 24,810 8,270 alte 39 24,135 36 3 22,255 7,418

lei 39 5,147 36 2 4,849 1,616 euro 34 4,849 32 2 4,580 1,527 alte 31 4,456 28 2 4,109 1,370




50

40



70

60

12


Grad de îndatorare

neajustat (%)Moneda


Valoare maximă

credit (lei)


Diferenţa (G1-G2)

Valoare maximă

credit (lei)

Avans 25% (lei)

lei 68 129,093 65 2.9 123,479 41,160 euro 59 121,617 48 11.0 98,821 32,940 alte 54 111,766 42 11.6 87,738 29,246

lei 58 72,052 56 2.5 68,919 22,973 euro 50 67,879 41 9.4 55,156 18,385 alte 46 62,381 36 10.0 48,970 16,323

lei 48 27,877 46 2.1 26,665 8,888 euro 42 26,263 34 7.9 21,340 7,113 alte 39 24,135 30 8.3 18,947 6,316

lei 39 5,147 37 1.7 4,923 1,641 euro 34 4,849 27 6.3 3,940 1,313 alte 31 4,456 24 6.6 3,498 1,166

50

40



70

60

Şoc rata dobânzii : 0,6% pentru toate monedele. S-a considerat cuartila de 75% a distribuţiei şocurilor pe rata dobânzii pentru creditele acordate în euro aflate în sold. Pentru alte valute decât euro se consideră dobânzile la euro.



Ipotezele de lucru şi formulele de calculare a gradului maxim de îndatorare (DTI)

Pentru calcularea gradului de îndatorare ajustat cu şocurile pe curs de schimb, rata dobânzii şi

venit s-au folosit următoarele formule:

Unde:

, , sunt valorile şocurilor pentru cursul de schimb, venit şi rata

dobânzii.

r - rata dobânzii actuale (costul creditului)

n - maturitatea creditului

Pentru calcularea volumului creditului maxim ce poate fi accesat s-a utilizat ipoteza

rambursării creditului în rate lunare constante şi s-a ţinut cont de gradul de îndatorare ajustat.

Au rezultat următoarele formule:

Pentru calculul valorii maxime a creditului ce poate fi accesat s-au considerat următoarele

ipoteze: (i) o maturitate de 5 ani, (ii) o rată de dobândă de 12,6% pentru creditele în lei,

respectiv 9,1% pentru creditele în alte valute (costul creditelor noi acordate pe termen mediu

pentru luna martie 2011), (iii) un venit pe gospodărie corelat cu gradul de îndatorare

neajustat, respectiv 5000 lei (pentru grad de îndatorare neajustat de 70%), 3500 lei (pentru

60%), 2000 lei (pentru 50%) şi 1000 lei (pentru 40%) şi (iv) un coş minim de consum de 700

lei.

Ajustarea DTI pe scenariile considerate (S1 – S11)

Ajustarea minimă, medie şi maximă a DTI puncte procentuale

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11min 6.4 4.3 12.2 10.5 5.6 9.0 3.9 4.0 4.2 2.2 1.7medie 8.7 5.9 16.7 14.4 7.6 12.4 5.4 5.4 5.8 3.1 2.3max 11.1 7.5 21.3 18.3 9.7 15.8 6.9 6.9 7.4 3.9 2.9min 6.8 5.1 11.4 10.0 7.6 8.8 6.3 3.4 4.6 1.9 6.3medie 9.3 7.0 15.6 13.7 10.4 12.1 8.7 4.6 6.3 2.6 8.7max 11.8 8.9 19.9 17.4 13.3 15.4 11.0 5.9 8.0 3.3 11.0min 7.3 5.8 12.6 11.4 7.8 8.9 6.6 3.7 4.9 2.4 6.6medie 10.1 8.0 17.3 15.7 10.7 12.2 9.1 5.2 6.7 3.3 9.1max 12.9 10.2 22.0 20.0 13.6 15.5 11.6 6.6 8.5 4.2 11.6

LEI

EURO

ALTE

1

Impactul măsurilor propuse asupra gradului maxim de îndatorare

Grafic 1 – Gradul de îndatorare ajustat pentru creditele în lei, euro şi alte valute pornind de la un grad de îndatorare de 40% pentru cele 11 scenarii şi gradul de îndatorare al debitorilor cu un venit de 1000 de lei (conform Chestionar BNR, la decembrie 2010)

15

20

25

30

35

40

45

50

55

sc3 sc4 sc6 sc1 sc5 sc2 sc9 sc8 sc7 sc10 SC11

procente

lei euro alte Dec‐08


20

25

30

35

40

45

50


procente


2


25

30

35

40

45

50

55

60


procente



30

35

40

45

50

55

60

65


procente


3

Grafic 5 – Creditul maxim ce poate fi accesat în lei, euro şi alte valute considerând un venit de 1000 lei pentru cele 11 scenarii şi creditul mediu în sold aferent (conform Chestionar BNR, decembrie 2010)

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

5,000

5,500

6,000


lei

lei euro alte credit mediu la dec 2008


12,000

14,000

16,000

18,000

20,000

22,000

24,000

26,000

28,000



4


30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

55,000

60,000

65,000

70,000

75,000


lei



60,000

70,000

80,000

90,000

100,000

110,000

120,000

130,000


lei


Date post:	02-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI - ecb.europa.eu · 3 Art. 2. - În înţelesul prezentului...

Documents