BANCA MONDIAL

8/8/2019 BANCA MONDIAL

1/53

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT

FINANCIAR CONTABIL

BANCA

MONDIALA

CUPRINS


2/53

INTRODUCERE

CAP. I SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL

1.1 APARITIA SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL

1.2 CARACTERISTICILE SI ROLUL UNUI SISTEM MONETAR

INTERNATIONAL

1.3 ELEMENTELE DEFINITORII ALE SISTEMULUI MONETAR

INTERNATIONAL

1.4 DEFINITIA SI EVOLUTIA SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL

1.5 ALEGEREA UNUI REGIM DE SCHIMB

1.6 DETERMINAREA CURSULUI DE SCHIMB1.7 DEVALORIZAREA

CAP. II BANCA MONDIALA

2.1 INFIINTARE SI STRUCTURA

2.2 OBIECTIVELE BANCII MONDIALE

2.3 DESTINATIILE IMPRUMUTURILOR ACORDATE DE CATRE BANCA

MONDIALA

2.4 BANCA INTERNATIONALA PENTRU RECONSTRUCTIE

CAP. III BANCA MONDIALA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

3.1 ROLUL ACTUAL AL BANCII MONDIALE

3.2 SE MAI JUSTIFICA EXISTENTA BANCII MONDIALE IN SEC. XXI?

3.3 RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIALA

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE


3/53

INTRODUCERE

In aceasta lucrare am prezentat Banca Modiala cu structura,

functiile si programele ei, unde tara noasta a devenit membra din

anul 1972 iar din 1991, Banca Mondial a finanat peste 30 de

proiecte, acoperind o gam larg de activiti pentru Romania.

Analiza i consultana este esenial pentru contribuiei BnciiMondiale la eforturile de dezvoltare a Romniei. Resursele pe care

Banca Mondial le are n domeniul dezvoltrii, cercetrii i al

asistenei tehnice contribuie la identificarea domeniilor prioritare i

la abordarea dificultilor din procesul de dezvoltare.

CAP. I SISTEMUL MONETAR INTERNAIONAL


4/53

1.1 APARIIA SISTEMULUI MONETAR INTERNAIONAL

Pn n 1944, inexistena unor reglementri la care s adere majoritatea rilor fcea ca

relaiile dintre state s se desfoare pe baze bilaterale. Totui forme incipiente de

organizare a relaiilor monetare, dar nu erau ceea ce numim astzi sistem internaional, atat

din cauza gradului redus de cuprinde a statelor, ct i a faptului c reglementau doar

secvenial problematica relaiilor monetare.

n a doua jumtate a secolului XIX-lea, majoritatea statelor europene se confrunt

cu o serie de dificulti de ordin monetar, ca urmare a modului defectuos n care funciona

sistemul bimetalist aur-argint sau cel monometalist argint. S-a considerat atunci c stoparea

acestor dezechilibre putea fi realizat prin adoptarea unui sistem monetar comun, stabilireaunor varieti fixe ntre monedele naionale sau fa de o moned etalon ( aspect care

facilita schimburile comerciale), reglementarea emisiunii i circulaiei monedelor asa-zise

comerciale, cu ajutorul crora se fceau pli ctre rile din afara uniunii.

Acele ncercri de reglementare, faptul c relaiile comerciale, pentru nceput, se

limitaser doar la statele membre ale uniunii dar, n special, limitele regimului monetar

bazat, parial sau total, pe argint, n condiiile n care valoarea acestui metal cunoteau o

depreciere rapid au fcut ca sistemul s cad rapid n deseuetudine, cu timpul fiindrepudiat.Uniunea Monetar Latin a fost prima form de organizare care a luat fiina n

1865 i s-a constituit n jurul francului francez; la ea a aderat, iniial, Frana, Belgia, Italia,

Elveia i Grecia iar, ulterior, i alte state, prin care i Romnia.A doua uniune monetar a

fost cea constituita la nceput din Prusia i Austria (n 1875) i extins mai trziu prin

aderarea altor state.

Blocurile monetare, ca a doua form de organizare monetar incipient, sunt

specifice perioadei interbelice, principala lor caracteristic fiind aceea c se axau pe o

moned pivot i pe o serie de monede numite satelite. Sistemul blocurilor monetare poate fi

caracterizar mult mai reglementat n raport cu predecesorul su. Astfel, tehnicile monetare

se caracterizau prin stabilirea unui raport ntre moneda pivot i cele considerate satelite,

1.


5/53

convertibilitatea total ntre cele doua categorii de monede, concentrarea rezervelor

valutare la statul emitent al monedei pivot, reglementare relaiilor monetare ale statelor

membre ale zonei n raport cu statele memebre. Au existat urmatoarele blocuri monetare

( n funcie de moneda considerat pivot ) : blocul lirei sterline, blocul francului francez,

blocul dolarului.

Zona monetar a fost a treia form de agregare monetar, inferioar sistemului

monetar internaional, caracteristic pentru perioada postbelic. ntr-o oarecare msur ea a

constituit o form mai evoluat a blocurilor monetare, fiind consecina direct a destrmrii

sistemului colonial al marilor puteri. Pricipalele zone monetare au fost cele ale lirei sterline

i francului francez, ale cror caracteristici pricipale au fost : convertibilitatea deplin ntre

monedele rilor membre ale zonei, micri de capital libere ntre statele membre i

rezervele valutare constituite n principal din moneda considerat etalon, dominat pentruzona respectiv.

n concluzie, putem spune c uniunule monetare, blocurile i zonele monetare nu

au condus la reglementarea global a relaiilor monetare dintre state, dovad lipsa

lor de perenitate, i au avut un caracter limitat din punctul de vedere al gradului de

cuprindere. Aceste trei forme nu au reuit s asigure o stabilitate a raporturilor valorice

dintre monedele naionale ( singura cale spre schimburi comercilale echitabile ), nu au

determinat sporirea cantitativ i calitativ a rezervelor valutare, nu au avut ca urmareechilibrarea balanelor de pli ( n cazul apariiei de deficite sau excedente ) i, n sfrit,

ceea ce este mai grav pentru c relaiile monetare nu erau reglementate la nivelul

ansamblului mondial, ele intrau n contradicie cu interesele altor ri, care rspundeau cu

contra-msuri.

1.2 CARACTERISTICILE I ROLUL UNUI SISTEM MONETAR

INTERNAIONAL

Operaiunile cu strainatatea

Emisiunea monetar este unul din atributele suveranitii statelor. Existena

naiunilor suverane i deschiderea ctre exterior pun problema conversiunii unitilor

monetare ntre diferite ri, ca urmare a tranzaciilor comerciale sau financiare ntre agenii

2.


6/53

economici rezideni sau nerezideni.

Sistemul monetar internaional (SMI) poate fi definit ca ansamblul regulilor care permit

asigurarea acestor tranzacii, determinand compatibilitatea sistemelor monetare naionale.

Existena unui SMI nu are sens doar n raport cu nevoia de a asigura buna

funcionare a comerului internaional.

Dac toate rile ar avea aceeai moneda , problema determinrii cursului de schimb , adic

operaiunea care permite convertirea unei monede n alta , nu s-ar pune.i aceasta tocmai

ca pe lnga moneda naionala exist monede strine ( numite devize) , ncat se simte nevoia

unui SMI.1

Balanta platilor

Definiie: Balana plilor este un document contabil care indic schimburileexterne (importuri sau exporturi) ale unitailor economice rezidente cu restul

lumii.Schimburile pot avea ca obiect mrfuri , servicii sau capitaluri.

Coninut: Schimburile de mrfuri , de servicii ( transporturi , asigurri, brevete si

redevene , turism , servicii bancare), la care se adaug transporturile unilaterale

fr contraprestaie monetar (de exemplu vrsamintele statului ctre organizaiile

internaionale) formeaza operaiunile curente .Rezidenii si nerezidenii pot de

asemenea s schimbe fluxul de capital.Aceasta din urma ia diferite forme :mprumuturi , investiii de portofoliu executate n scopul unui plasament , investiii

directe adic cumpararea de pri din proprietatea unei ntreprinderi cu scopul

deinerii controlului.

Probleme : Toate aceste operaiuni au cel putin doua probleme :

1) cea a conversiei unitilor monetare ( cum se produce schimbul cu partenerii

strini care posed monede diferite)

3.


7/53

2) cea rolului statului.Acesta din urm trebuie s ia cursurile de schimb sa fixeze n

mod liber ( schimburi flotante ) sau, dimpotriv , trebuie sa intervin n determinarea

cursului de schimb ( schimburi fixe )

Cursul de schimb si piata schimburilor

Cursul de schimb este cantitatea de moned naional necesar pentru obinerea

unei uniti dintr-o moned strin .De exemplu 1$=5F este cursul de schimb al

francului n raport cu deviza american.

Piaa schimburilor este locul unde se scimb devizele i se formeaz cursul de

scimb. Este vorba de o pia interbancar , nelocalizat care funcioneaza continuu ( 5 zile

din 7). Cambitii sunt conectai unii cu altii printr-o reea perfecionat de comunicare. 2

1.3 ELEMENTE DEFINITORII ALE SISTEMULUI MONETAR

INTERNAIONAL

Dup cum era evident, lunga istorie a omenirii nu este altceva dect

o continua lupt pentru resurse i, implicit, putere. Multe populaii destul de

dezavantajate la acest moment, sau chiar unele deosebit de avantajate, lanseaz apeluri de

ur, dezordine s.a. pe baza unor urmri directe ale "Momentului Bretton Woods" ndreptate

fie asupra Statelor Unite, fie asupra Marii Britanii, fie asupra Germaniei, etc.. Totul, dar

absolut totul, nu este dect inconstiena neputinei si inconsecvenei celor care acuz.

Experii americani i englezi au iniiat convorbiri despre viitoarea

ordine monetara postbelic nc din anul 1943, care au stat la baza discuiilor

preliminare ale Conferintei convocat la iniiativa SUA la Bretton Woods (n

statul american New Hampshire), la 1 iulie 1944, la care au participat delegai din 44 de

state.

4.


8/53

De ce, iniial, numai ei? Simplu:

- erau aliati,

- Europa, Rusia, s.a. nu mai existau din punct de vedere economic, financiar sau cum se

dorete privit,

- oricine ar fi fcut ca ei, att timp ct americanii erau n plin dezvoltare

economic, resursele de aur, devize, etc. le aveau nu intacte i imens sporite,

, iar britanicii, fosta putere financiar a lumii, care "dicta" indirect

etaloanele monetare, se afla n prag de colaps i dorea s nu piarda trenul

istoriei (aliana cu SUA).

De ce, la Bretton Woods, tot numai ei (cu referire la cstigtori)?

Simplu:- ceilali "44" practic nu existau,

- unica for a momentului, n "persoana Rusiei" s-a mulumit cu crearea visului stalinist al

"puterii comuniste", avnd alte planuri care s-au ntrupat mult mai trziu n sistemul

monetar al rublei (ulterior dispariiei "marelui ideolog" care tia sa lupte i sa intrige, fr

vreo legatur la economie).

La Bretton Woods, americanii au nceput prin a propune un sistemmonetar bazat pe aur, n special datorit faptului c ei deineau peste 60 % din rezerva de

aur occidental. Britanicii, a cror delegaie era condus de

renumitul J.M. Keynes, au propus crearea unei bnci mondiale i a unei monede

internaionale (bancor-ul sau bancaurul) n ideea de a elimina total aurul din circulaie i a

da o sans Marii Britanii, chiar i naintea SUA.

"Inteligenii" americani s-au trezit i au sesizat "pierderea de

teren" ("spectatorii" - restul delegaiilor - au fost destul de acord cu aceasta

idee n special datorita faptului c se aflau in poziii similare Marii

Britanii) dar, avnd n vedere experiena acumulat de ei n perioada "Marii

Depresiuni Economice", nu au refuzat ideea i au venit cu o contrapropunere de a se crea o

moneda internaional (unitas-ul) care sa aib la baz tot marea lor rezerva de aur (peste

5.


9/53

doua treimi din rezerva monetar international).

Ambele proiecte, att cel britanic ct i cel american se bazau pe

tot amintita "inerie de sistem", avnd o baz comun n:

- adoptarea unui sistem de cursuri fixe care s nu se bazeze pe deflaie

(asemntor celui existent pn n 1914);

- crearea unui organism internaional care s aib misiunea s acorde

mprumuturi statelor ce ar fi nregistrat deficite ale balanelor de pli (de

unde au i aprut dezacordurile dintre SUA i Marea Britanie, din cauza att a naturii

instituiei nou create i a modului de aprare a paritailor fixe ntre

monede ct i a dorinei de supremaie a monedei proprii - istorica lira

sterlin contra puternicului dolar).Cine a cstigat? S-ar putea spune c "spectatorii"... Ei se aflau n

poziia ingrat de a gsi o soluie de viabilitate a monedelor proprii n

opoziie direct cu pericolul sovietic (Este chiar att de greu de intuit ce

s-ar fi intamplat n cazul retragerii americane de pe teritoriu european?) dar

i cu faptul c SUA avea un portofoliu important de creane asupra statelor

crora le furnizaser armament i resurse n cursul rzboiului. S-ar putea spune c

americanii... Bretton Woods este similar cu recunoasterea supremaiei monetare americane,poziia SUA avnd ctig de cauz datorit conjuncturii n care se desfurau negocierile.

Cine tie cu adevrat?!?

Cert este c, pentru prima dat, s-a adoptat un Sistem Monetar cu

vocaie mondial i s-a organizat cadrul instituionalizat pentru sprijinirea i

supravegherea aplicrii acestui sistem, mai ales ca urmare a crerii Fondului

Monetar Internaional (FMI). Aceste reglementri i instituionalizri s-au

situat in contextul mai larg al cutarilor pentru colaborare ntre naiuni n

domeniul relaiilor internaionale, fiind o ncercare, n general pozitiv, de

cooperare internaional ntr-o problema nevralgic i de importan esential pentru

economia mondial, cu toate c a coninut neajunsuri destul de majore (care au dus la

6.


10/53

situaia actual de prelungita instabilitate financiar-monetar internaional - neajunsuri

datorate att modului cum au fost concepute unele componente ale sistemului ct i

nerealizrii principiilor de baz ale acestuia).

Sistemul Monetar Internaional preconizat la Bretton Woods a

facilitat crearea unui mecanism efectiv de decontri multilaterale, s-au

liberalizat ntr-o msur important micrile de capital, s-au asigurat pentru

un timp mijloacele de plat i credit, facilitndu-se pe aceasta baz

dezvoltarea economic n rile participante i a schimburilor comerciale

internaionale. Principiile pe care s-a cldit acest sistem au fost:

-1- Etalonul aur-dolar (rolul internaional al dolarului american).

Intr-un sistem monetar, rolul esenial l deine etalonul, elementulfundamental de referin pentru monedele naionale, la Bretton Woods

stabilindu-se ca etalon monetar aurul si dolarul american, dar, treptat, unicul

etalon ramnnd dolarul. Dolarul devine un ban naional de credit, convertibil iniial n aur,

dar numai n relaiile oficiale externe, fiind declarat "de facto" "la fel de bun ca aurul" iar,

ulterior, ca fiind "mai bun ca aurul", ceea ce i-a consacrat ascensiunea ca moned

internaional.

Rolul internaional al dolarului nsemn c, n moneda naional aSUA se constituie rezervele valutare ale altor state, se exprim preurile

mondiale, se deruleaz cea mai mare parte a plilor internaionale, se acord

credite externe sau se efectueaza investiii n strintate, ceea ce reprezint

un considerabil avantaj pentru economia i pentru firmele americane.

C-am nedrept pentru restul statelor, nu-i aa? Sau totul este o

aparen? S vedem...

Marea Britanie, marea putere colonial, nu era nimic altceva dect o

putere a armelor i exploatrii resurselor necuvenite. Cumplit dar adevarat (Nu uitai

niciodat c oricine ar fi fcut ca ei, martor fiind istoria uman!).

Asemenea puteri au mai fost i Frana, Germania, Spania, Portugalia, Italia,

Turcia, dar, contrar lor, britanicii au fost ceva mai practici, mai


11/53

inteligeni. S ne amintim de faptul c ei au startat revoluia industrial i

au generat noul progres general al omenirii. Celelalte state s-au complcut n

"marea lor putere" dar, cu trecerea timpului, au "importat" revoluia

industrial i tot ceea ce implica ea (mari micri monetare, relaii

internaionale, etc.).

SUA este principala beneficiar a spiritului britanic, n special

datorit faptului c a fost colonie britanic ct i, ulterior, datorit

faptului c totul a fost cldit n aceasta ar pe "normele intereselor umane"

(termen relativ acceptabil la ideea de economie de pia), fr a mai lua in

calcul si abundena resurselor naturale.

Dintre statele europene, pe lng Marea Britanie, a excelatGermania, cldit pe oameni pe ct de muncitori pe att de dornici de putere.

Iniial, componena stpnitoare a "dulcelui sistem colonial" a ajuns n

situaia n care dezvoltarea economic i spiritul ntreprinztor s o aduc n

poziia ciudat de real de a solicita stpnirea lumii (n strns competiie cu

statele relativ suverane ale momentului). i aa a venit primul razboi

mondial... Apoi al doilea... Apoi actualul razboi economico-financiar iniiat de geniul

japonez i adoptat apoi de toi cei care ii permit (n special Germania care i-a dat seamac trebuia s cucereasca financiar, tehnologic, etc. lumea si nu cu puterea armelor si a

lagrelor de concentrare).

Celelalte state europene, chiar dac s-ar gasi cineva s acuze o

oarecare nedreptate "de poziie" niciuna nu a fost mai "rsarit". Frana, o

mare putere a momentului, a avut doar genii ale momentului care o mai "sltau" din cnd n

cnd, baza puterii fiind tot exploatarea coloniala (i, ulterior, tradiiile create). Italia,

bazndu-se pe vechiul Imperiu Roman si tradiiile induse de acesta... tot o putere colonial,

n ciuda inteligenei i culturii acesteia. Spania si Portugalia, Turcia, care deineau resurse

enorme,... au fost i au rmas tot puteri coloniale, fr o legtur la evoluia vieii din jurul

8.


12/53

lor, sufocndu-se i devenind... ceea ce au fost, deoarece sunt semne de trezire. Si

comentariile ar putea continua. Echilibrul vieii de zi cu zi certifica afirmaiile anterioare,

totul fiind o lupta surd a intereselor de

unde va ctiga doar cel puternic sau, cel mult, i cel favorizat.

Ar fi cazul s oprim aceste comentarii nscute din dorina de a se

sesiza ca pe ct de condamnat este SUA pentru "sistemul Bretton Woods" pe att este de

admirat, i, pe ct de mult este condamnata SUA, cu att mai mult merit condamnai cei

care o fac ascunzndu-i incapacitatea, prostia,

vulnerabilitatea. Oricine ar fi facut asemenea lor (imaginai-v ce s-ar fi

intamplat daca in locul SUA conjunctura oferea anse regimului taliban

fundamentalist din Afganistanul anului 2000?! )

Revenind la istoricul sistemului monetar ajungem la momentul anului 1971 cnd s-a

suspendat convertibilitatea n aur a dolarului american

trecndu-se, de fapt, la demonetizarea aurului.

Din acest moment expansiunea dolarului practic nu mai avea limite.

Economia american, folosind moneda proprie, att pe plan intern ct i pe plan extern, nu

cunoate restriciile lipsei de valut i poate promova pe arena mondial o politic

expansionist prin intermediul monedei.Situaia a generat (i nc genereaz) o serie de consecine cum ar

fi faptul c, asigurarea banilor necesari schimburilor internaionale presupune cantiti mari

de dolari circulnd n afara economiei americane, adic un deficit economic al balanei de

pli a SUA, iar corectarea acestui deficit ar lipsi economia mondial de resursele baneti

necesare. Acest lucru a permis la SUA s ii permit s menin aceste deficite (comparativ

cu celelalte state pentru care acest lucru este un semn de alert, fiind necesare eforturi de

corectare i de achitare a datoriilor) si s consume mai mult dect produc pentru a "asigura"

dolarii utilizai n schimburile internaionale (acest lucru a fost descris ca fiind "secretul

deficitului fr lacrimi, care permite s iei fr s dai, sa acorzi credite fr sa te imprumui

si s primeti fr s plateti", rile lumii fiind s aleag "sau lichiditate internaional sau

echilibrul balanei americane".).

9.


13/53

-2- Principiul universalitii.

Acest principiu care trebuie s stea la baza sistemului, const n

aceea c orice stat trebuie sa adere la FMI, deci la Sistemul Monetar. Acest

principiu nu a fost respectat niciodat, o serie de ri, inclusiv cele cu un

vast potenial natural i economic, cu un rol important n arena internaional, cum ar fi

fosta URSS i altele, nu au aderat niciodat la FMI i nu au devenit membre ale sistemului.

In realitate, pn n anii '60, Sistemul valutar a funcionat ca un

club al rilor capitaliste dezvoltate n care poziia privilegiat a SUA a fost

suportat de alte ri membre care erau angajate puternic n refacerea economiei dup

razboi. Incepnd mai ales cu anii '70, divergenele de interese dintre rile dezvoltate,

precum i ntre acestea i cele n curs de dezvoltare (fr a mai lua n calcul blocul monetaral rublei), trec pe primul plan n domeniul monetar, astfel nct vocaia de universalitate a

Sistemului s-a confirmat a fi irealizabil.

Istoric, sistemul poate fi descris de urmatoarele evoluii: n

perioada 1949 - 1956 cursurile de schimb au avut o stabilitate bun dar cu semne de

presiune, n 1957 - 1959 se inregistreaz revalorizarea francului francez urmat de

revalorizarile monedelor europene din anii '60 (marca vest german, guldenul olandez,

etc.), perioada "finalizat" de devalorizarea lirei sterline din 1967. Pierderea unui echilibrurelativ indus de lira sterlin sistemului dolarului a indus dezechilibrul major din anii '70

(cnd se suspend convertibilitatea n aur a dolarului) nsoit i de criza petrolier i

startarea fenomenelor destul de generalizate ale inflaiei, recesiunii i

dezechilibrelor plilor externe.

10.


14/53

1.4 DEFINIIA I EVOLUIA SISTEMULUI MONETAR INTERNAIONAL

a) Definitia SMI

Sistemul monetar internaional se bazeaz pe reguli care provin n mod direct din

practicile comerciale impuse de ctre state.Aceste reguli trebuie s defineasc :

Un regim de schimb constnd n principii care asigur convertibilitatea ntre

monede;

Aprovizionarea cu bani lichizi n cantitate suficient pentru a face fa

progresului comerului internaional;

Un sistem de rezerv care confer diferitelor naiuni participante la schimb

mijloacele de plat ce le permit surmontarea dezechilibrelor temporare ntre

cantitile de devize intrate i ieite din ar;

Mecanisme de reajustare n caz de dezechilibre ale balanei de pli curente ,

conservate pe termen mediu sau lung.

b) ConvertibilitateaUn SMI trebuie s asigure convertibilitatea monedelor i anume posibilitatea

de a schimba moneda naionala contra aurului sau devizelor.Exist reguli de

conversiune admise de toate statele , modul de convertibilitate depinznd cu

strictee de regimul de schimb ales.Convertibilitatea poate fi garantat de ctre

autoritaile publice

( convertibilitate instituionalizata, n schimburile fixe); banca central care a emis

moneda se angajeaz s o livreze sau s o rscumpere n cantiti nelimitate.

Convertibilitatea poate fi ntreinut i n cadrul pieei ( convertibilitatea

comercial , n schimburile flotante).

11.

c) Diferite Sisteme Monetare Internationale


15/53

Putem distinge de la nceputul revoluiei industriale , patru perioade:

- secolul al XIX lea asista la instalarea si apogeul etalonului aur, a carui

functionare este grav perturbat de inflaia cauzat de primul rzboi mondial;

- rentoarcerea la aur n perioada interbelic d natere la Gold Exchange

Standard (etalonul de schimb-aur), a crui prabuire este cauzat de depresiunea din

anii 1930;

- dup al doilea rzboi mondial, desfiinarea barierelor vamale pe planul

comerului, este nsoit de o reconstrucie a SMI pe baze noi : Gold Exchange

Standard este centrat pe dolar.;2

- la nceputul deceniului opt asistm la prabuirea acordurilor de

schimburi fixe , care fuseser semnate la Bretton Woods (datorit dezechilibrelorcomerciale care fceau imposibil meninerea paritii n aur a dolarului) Aceasta

reprezint trecerea la schimburile flotante

1.5 ALEGEREA UNUI REGIM DE SCHIMB

Exist cteva tipuri de schimb : fixitatea ( rigid sau ajustatabil) i flotaia ( pur sau

administrat).

A. SCHIMBURILE FIXE

ntr-un regim de schimburi fixe , monedele sunt definite prin raportare la un etalon

( metal preios , deviz sau co de devize).Fiecare moned are un curs de schimb oficial

(prin raportare la acest etalon), numit paritate.

a. Fixitatea rigid sau irevocabil

Corespunde unei situaii n care cursurile de schimb nu sunt modificate niciodat

(absena valorizrii sau a devalorizrii). Aceasta situaie se regsete in funcionarea

etalonului aur.Este de asemenea ideea directoare a proiectului Uniunii Economice si

12.


16/53

Monetare (UEM) din cadrul Tratatului de la Maastricht, unde cursurile de schimb ntre

monedele europene ar deveni n mod irevocabil fixe innainte de a disparea n snul

monedei unice.

b. fixitatea ajustabil

Corespunde unei situaii n care cursurile de schimb, rmnnd fixe pot fi modificate n

mprejurri exceptionale, ndeosebi ca urmare a unei crize externe. Schimbrile de paritate

(valorizare i devalorizare) pot fi negociate cu rile partenere ( cazul sistemului monetar

european actual [ SME]) , sau pot fi impuse de ctre statul n dificultate (politica faptului

mplinit din cadrul acordurilor de la Bretton Woods, ntre 1945 si 1973).1

c. Variaiile intermarginale

Cu excepia cazului particular, cnd o moneda periferic este ataat unei devize a unui

stat dominant pe baza unui raport care nu sufer nici o variatie, fixitatea nu este niciodatabsolut.

ntr-un sistem de schimburi fixe , variaiile cursului de schimb se fac n anumite

limite (+/- 1% in raport cu dolarul in SMI de la Bretton Woods, +/- 2.25% n raport cu

ECU in Sistemul Monetar European [SME] la momentul crerii sale).Bncile centrale

intervin prin vnzari sau cumprri de devize pe piaa schimburilor , numai cnd cursul

amenin s depaeasc fie limita inferioar , fie limita superioar a benzii de

fluctuaie.Cnd valoarea monedei naionale crete prea puternic, banca central o vindecontra devize pe piaa de schimb. Ca efect ,crescand oferta de moneda naional , se

limiteaz creterea valorii ei. Invers , cnd moneda naional se

depreciaz prea puternic, se va simula cererea de moned . n acest caz banca central

cumpr moned naional contra devizelor.

13


17/53

B. SCHIMBURILE FLOTANTE

a. Flotaia pur i impur

Intr-un regim de schimburi flotante ,valoarea monedei este determinat de cererea i

oferta agenilor economici care se exprim pe piaa schimburilor.

La limit, flotaia monedelor ar putea fi pur n sensul c bncile centrale nu ar

interveni n stabilirea valorii exterioare a monedei. Totui mai frecvent cotaia este impur (

sau administrat) : chiar dac bncile centrale nu sunt constrnse s protejeze

cursurile de schimb, ele intervin prin vnzri sau cumprri de devize sau prin

modificarea ratei dobnzii pentru a regulariza cursul de schimb i a preveni sau bloca

atacurile speculative.Aceste intervenii neregulate se fac n numele aprrii obiectivelorinterne i nu pentru a respecta regulile referitoare la aprarea unui sistem monetar

internaional.

b. Aprecierea i deprecierea

Intr-un sistem de schimburi flotante nu poate exista o devalorizare sau o cretere a

valorii unei monede pentru c nu exist o paritate protejat oficial de ctre banca central .

Atunci cnd valoarea unei monede crete n raport cu alta se spune c ea se apreciaz iar in

caz contrar c se depreciaz.c. Semnificaia flotaiei

Faptul c o moned devine flotanta poate corespunde unei alegeri a regimului de

schimb.Poate reprezenta de asemenea o soluie tranzitorie pentru o moned care aparine

unui sistem de schimburi fixe, dar care la un moment dat nu mai poate rezista presiunii ce

se exercit asupra ei.Astfel n cadrul sistemului monetar european, lira italian i lira

sterlin au devenit flotante n septembrie 1992 pentru a se sustrage unui val de speculaii

( flotaia permite bncii centrale s nu mai susin cursul monedei naionale).

14.


18/53

1.6 DETERMINAREA CURSULUI DE SCHIMB

A. COMPETITIVITATEA COMERCIALA

Atunci cnd un stat export mrfuri sau servicii obine n schimb devize , care sunt

convertite n moned naional de ctre exportatori ( vnzri n devize ). Dimpotriv

importurile necesit cumprri n devize. Deci operaiile comerciale au un impact direct

asupra cererii i ofertei de devize pe piaa schimburilor. In caz c un stat este competitiv i

ctig pri din pia asistm la intrri de devize pe care agenii rezideni doresc s le

converteasc n moned naional . Aceasta din urm este ,deci, solicitat i valoarea ei

tinde n mod natural s creasc.

B. PARITATEA PUTERILOR DE CUMPRARE ( PPC )

Teoria PPC vede n modificrile nivelului preurilor i /sau ratei inflatiei factoruldeterminant al evoluiei cursului de schimb.

a. Legea preului unic

Aceast lege explic mecanismul i raiunea pentru care cursul de schimb ar trebui sa

reacioneze la modificrile preurilor sau ale ratei inflaiei.In teorie preul unui co de

bunuri de consum dat trebuie s fie acelai de la o ar la alta , n caza contrar ,

consumatorii se vor aproviziona din ara care practic preurile cele mai sczute.Dar n

aceast situaie cursul de schimb al monedelor statului respectiv are tendina de a crete( moneda este solicitat), ceea ce tinde s corecteze modificrile preului iniial.

b. Teoria paritii puterilor de cumprare

In versiunea sa absolut , teoria PPC consider c este necesar fixarea cursului de

schimb la un nivel care egaleaz valoarea coului de bunuri similare n cele dou ri

comparate ( legea preului unic) .In realitate existena costurilor de tranzacie diferite de la

o tar la alta (transporturi, drepturi vamale, reele comerciale ) face imposibil egalizarea

nivelurilor cursurilor de schimb.

15.


19/53

In versiunea relativ , teoria PPC consider c este necesar s se fixeze cursul de

schimb la un nivel ce compenseaz variaia preurilor relative : acestea sunt modificrile

ratei inflaiei n cursul unei perioade de timp care devin principalul factor explicativ al

cursului de schimb.

C. SPECULAIA

Speculaia se bazeaz pe vnzarea sau cumprarea unei monede cu intenia de a o

revinde sau a o cumpra la o dat ulterioar n sperana realizrii unui profit.Speculantul

sper s cstige bani anticipnd variaiile cursului de schimb.

a. O speculaie inevitabil

Speculaia este un element cotidian al vieii .Chiar dac nu facem nimic totui

speculm! Sa ne imaginm spre exemplu un ef al unei intreprinderi franceze: el afirma cava vinde marfuri unui client american, n dolari n termen de trei luni. Dac decide s nu

faca nimic , adic s ia acei dolari atunci cand vor veni, aceasta semnific faptul c el

estimeaz c valoarea dolarului n raport cu francul francez va rmne cel puin identic cu

cea de azi sau n cel mai bun caz va crete.

Pe piaa de schimb exist ntotdeauna speculani profesioniti care caut n mod

sistematic s anticipeze variaiile cursului de schimb.Astfel n momentul n care acetia

anticip deprecierea monedei, ei vnd imediat pe piaa aceata moneda , la cursul zileiangajndu-se s o rscumpere ulterior.Dac ntre cele dou date cursul de schimb s-a

modificat , ei nregistreaz fie un beneficiu, fie o pierdere , dup cum previziunea lor s-a

realizat sau nu. Prin interveniile lor , speculanii particip la formarea cursului de schimb.

b. O speculaie facilitat

Speculaia este facilitat de transformrile pieei schimburilor (globalizare

financiar).Operaiunile de schimb se fac continuu, pieele financiare fiind plasate pe fusuri

orare diferite .pieele de schimb sunt interconectate, ca i cum nu ar exista dect un singur

loc de tranzacie i de cotaie. Pe principalele piee financiare gsim aceleai produse i

aceleai procedee de transmitere rapide a informatiilor.

16.


20/53

c. O speculatie periculoas

Speculaia n sensul negativ al termenului , nu ncepe dect atunci cnd cursurile atinse

de monede se deconecteaz de valoarea lor fundamental, astfel ncat ea poate fi

apreciat prin comparaii internaionale ale puterii de cumprare sau ale

productivitii.Vorbim asfel de formarea unor bule speculative i de apariia unei

economiii de casino. Atunci cnd operatorii anticipeaz o cretere a ratei inflaiei, i n

consecin o depreciere a cursului de schimb, vnd n mod masiv moneda aflat ntr-o

poziie neconsolidat.Asamblarea acestor comportamente , antrenez o scdere a valorii

monedei, care trece de nivelul de echilibru pe termen lung, cu respectarea PPC. Dup cum

spunea Rudgider Dornbush , are loc o suprareacie a cursului de schimb (overshooting). 1

D. LOGICA PATRIMONIALAa.Alegerea de portofoliu

Economia mondial poate fi asimilat unui ansamblu de piee n special monetare i

financiare . Pe aceste piee care sunt legate unele cu altele prin mijloace de comunicare

instantanee, investitorii (bnci , fonduri de pensii etc) caut s maximizeze randamentul

portofoliilor lor de active minimaliznd riscurile asumate. Cutarea celui mai bun

randament d natere la miscri de capitaluri pe termen scurt . Acestea din urm sunt la

originea unor oferte suplimentare n raport cu anumite devize i a unor cererii noi nlegatur cu alte devize.Astfel preul de echilibru ( cursul de schimb) al diferitelor monede

se modific n cadrul pieei schimburilor.

Creterea considerabil a circulaiei de capital pe termen scurt, ncepnd cu primii ani

ai deceniului opt , face ca factorii financiari s ocupe un loc predominant n determinarea

cursului de schimb i influena lor sa o surclaseze pe cea a variaiilor puterii de cumprare

sau pe acea legat de ponderea fluxurilor comerciale.

b.Paritatea ratei dobanzii

influena ratei dobnzii. Nivelul ratei dobnzii are impact asupra fluxului de

capital: dac rata dobnzii crete puternic n Frana de exemplu, investitorii strini-

atrai de randamentul crescut vor fi tentai s-i plaseze aici capitalurile.Un aflux117.


21/53

de capital n Frana implic o cerere puternic de moned francez, a crei valoare

tinde s creasc pe piaa schimburilor. Invers dac rata dobnzii scade n Frana ,

ieirile de capital provoac o ofert de moned naional pe piaa schimburilor i

francul tinde s se deprecieze.

Tendina de egalizare a ratei dobnzii. Importana variabilelor financiare n

determinarea cursului de schimb i determin pe anumii observatori s insiste

asupra rolului ratei dobnzii. Conform teoriei paritii ratei dobnzii valoarea

cursului de schimb ar depinde de anticipaiile operatorilor relativ la riscul prezentat

de fiecare moned.In absena unei divergene a riscurilor, rata dobnzii din diferite

rii ar trebui s tind spre un nivel similar.

Primele de risc. Operatorii impun rate ale dobnzii cu att mai ridicate cu ct

moneda vizat risc i o scdere a cursului sau devalorizarea ,Primele de risc

reprezint suplimentul de remuneraie solicitate de investitori pentru a compensa

riscul pierederilor din procesul de schimb anticipat.Astfel rata dobnzii din fiecare

ar va evolua pn la egalarea randamentelor atinse de fiecare moned .A priori, nu

sunt raiuni ca agenii economici s accepte a-i plasa fondurile n prezenta aceluii

risc pentru rate ale profitului diferite.

1.7 DEVALORIZAREA

A. REUITA UNEI DEVALORIZRI

a. Obiective

Ca urmare a operelor lui Nurkse (Essays in International Finance, 1945), apoi ale lui

James E. Meade (The Balance of Payments, 1951), cursurile de schimb au fost considerate

dup al doilea rzboi mondial ca instrumentul cel mai bine adaptat pentru reechilibrarea

balanei plilor i pentru reasigurarea echilibrului intern i extern.

18.

Atunci cnd un stat are un deficit al balanei comerciale ( exporturi insuficiente in

raport cu importurile)poate incerca a-l resorbi prin devalorizarea monedei


22/53

proprii.Aceasta operaiune trebuie n mod normal s provoace dou efecte care se vor

intensifica:

Preul mrfurilor naionale exprimate n moned strin este sczut, exporturile

fiind astfel stimulate ;

Preul mrfurilor strine exprimate n moned national crete, importurile fiind

astfel frnate.

b.Condiiile reuitei

Pentru ca o devalorizare s fie reuit, trebuie ca importurile i exporturile s fie

suficient de elastice (sensibile) n raport cu preurile.Altfel spus volumul schimburilor

trebuie s fie sensibil la variaiile de pret.Pentru a consolida reechilibrarea balanei

comerciale se poate completa devalorizarea cu un plan de stabilizare care s comprime

cererea intern, astfel si importurile.

B. LIMITELE DEVALORIZRII

a. Un nou context

Incepnd din a doua jumtate a anilor 1970 devalorizarile s-au artat mai puin eficace

i lupta contra inflaiei a devenit o prioritate.In Europa , filosofia politicii monetare s-a

modificat , in sensul c autoritile monetare au considerat c stabilitatea cursului de

schimb n cadrul acordurilor de schimburi fixe ar terbui s treac pe primul plan

19.


23/53

Sold balan

Intr-o prim period , devalorizarea accentueaza deficitul comercial n loc de a-l

corecta, deoarece pe termen foarte scurt , volumul schimburilor se modific puinn timp ce economia sufer o degradare a termenilor de schimb (cresterea

preturilor la produsele importate i diminuarea la produsele exportate).

Ineficacitatea devalorizrii este legat in primul rnd de o internaionalizare crescnd

a economiilor ( importurile al cror pre este n mod mecanic crescut prin intermediul

devalorizarii, au o pondere mai mare n cererea final i intermediar, ceea ce provoac o

inflaie puternic); apoi apartenena rilor europene la SME le oblig s negocieze nivelul

devalorizrii cu ceilali parteneri europeni, ceea ce se traduce prin stabilirea unei limite a

devalorizrii , care n final este puin eficace.

Reducerea in volum a imporurilor i creterea tot n volum a exporturilor, nu este

suficient n cele mai multe cazuri, pentru a compensa degradarea condiiilor de schimb

provocat de devalorizare.


24/53

20.

b) Cercul vicios al devalorizrii

Anumite state, precum Frana sau Italia, au trit experiena cercului vicios al

devalorizrilor.Acestea ridic preul importurilor, iar intreprinderile cele mai afectate de

aceste cresteri ale costului tind a-l reporta n preul de vnzare, ceea ce provoac o

transferare a creterii preului ctre alte sectoare. Aceast inflaie constitue originea unei

noi devalorizri care ea insi are efecte inflaioniste.La sfritul ciclului , ntrega economie

este afectat , iar slaba competitivitate a ntreprinderilor nu este nlturat.

De o manier general , devalorizarea poate ameliora competitivitatea preuluiproduselor , dar nu rezolv problemele de competitivitate structural (insuficiena calitativ

a produselor , rmnere n urm n materie de inovaii , deficiene ale serviciilor post-

vnzare). n plus atunci cnd o ar si devalorizaz moneda , exportatorii sunt tentai de a

nu ine cont de ntrega devalorizare n preul propus clienilor strini. Ca efect ei pot crete

preul n moneda naional fra a modifica valoare exprimat n devize ( se spune c are un

comportament de limit). Transmiterea efectelor devalorizrii asupra preurilor este astfel

alterat.


25/53

21.

ETALONUL AUR

FUNCIONAREA ETALONULUI AUR

a.Apariia etalonului aur

La nceputul secolului al XIX lea , cnd schimburile comerciale se intesific etalonul-

aur s-a introdus ca o prelungire a sistemelor monetare naionale, fr ca o conferininternaional s-i oficializeze fundamentele. Automatismele schimbului se statueaz i

astfel etalonul-aur a funcionat pe deplin ncepnd din anii 1870 (abandonul bimetalismului

aur-argint n cea mai mare parte a rilor) pn la primul rzboi mondial.2

2Nicolae Murgu , Mugur Isarescu , Aurul mit si realitateEd. Junimea , Iasi , 1981

Excedent

+

0

Deficit

Devalorizarii succesive


26/53

b. Reguli de funcionare

Etalonul aur se bazeaz pe cteva reguli eseniale , descrise mai ales de un grup de

experti englezi , Comitetul Cunliffe, reunit la cererea guvernului britanic in 1918:

definirea monedelor printr-o cantitate de aur fix . Astfel i-a conservat francul

francez aceeai valoare din 1803 pn n 1914, i anume 322,5 miligrame de aur fin,

convertibilitatea monedelor n aur.

libera circulaie a aurului n interiorul i n exteriorul frontierelor.

c. mecanismele de reajustare

In teorie etalonul aur trebuie s ndeplineasc dou funcii eseniale , fr intervenia

statelor :

meninerea cursurilor de schimb n benzi de fluctuaie foarte nguste.Determinarea

paritii se putea face foarte uor prin simpla alturare si comparare a cantitilor de

aur ale fiecarei monede . Cursul de schimb al fiecarei monede era obligatoriu

apropiat de paritatea oficial , n msura n care reglementarea unei datorii se putea

face n moneda strain dup voina debitorului, fie n moneda fiduciar ( bilete de

banca), fie in aur.

reechilibrarea balanelor plilor curente prin fluxuri de capital.Astfel n caz de

deficit , cu alte cuvinte atunci cnd datoriile aparinnd nerezidenilor depeau

creanele exigibile n strintate i n consecin moneda naional tindea s sedeprecieze , devenea avantajoas expedierea aurului n strintate pentru a-l

converti n devize. Scurgerile de aur ctre strintate erau la baza unei contracii a

masei monetare interne . Aceast contracie provoca o scadere a preturilor i chiar o

refacere a competitivitii produselor naionale.

CAP. II BANCA MONDIAL

2.1 INFIINARE I STRUCTR

Banca Mondial este cea mai prestigioas intituie internaional de dezvoltare,

reprezentnd un model pentru majoritatea bncilor de dezvoltare. Procedurile sale de

aprovizionare i aprobare a fost deoseori preluate i adaptate necesitailor instituiilor

22.


27/53

regionale. De aceea, studierea metodelor utilizate de Banca Modial este necesar att

pentru nelegerea acestora, ct i scopul extrapolrii lor.

23.

Banca Mondial este un sistem bancar format n principal din urmtoarele intituii:

- Banca Internaionalapentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) - infiinat n

1944 ( 1945), deseori numit i Banca Modial principala agenie de finanare,

cu sediu central la Washington.

- Asociaia Internaionala pentru Dezvoltare (AID) - nfiinat n 1960, debitorii

acesteia sunt rile cele mai srace, care nu ndeplinesc condiiile necesare pentru

a obine spijinul Bncii Modiale; aceasta mprumut pe termene lungi, care se potextinde pe 30-40 de ani.

- Corporaia Financiar Internaionala (CFI) - infiinat n 1956, se ocup cu

creditarea comercial cu scop lucrativ i investiii de capital. BIRD finaneaz

reconstrucia rilor europene prbuite dup cel de-al doilea rzboi mondial,

ulterior atunci cnd economiile acestor state s-au refacut, BIRD i-a reorientat

activitatea i ctre rile n curs de dezvoltare.

- Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor ( AGMI ) ofer garanii nsprijinul invesiilor strine din rile dezvolate.

Scopul tuturor acestor instituii este acela de a contribui la propirea economic a

rilor n curs de dezvoltare prin finanarea unor proiecte din sectorul public i privat al

acestor ri prin acordarea de asistent tehnic i economic. La nceputul anului 2000

Banca Mondial avea 181 de membri.

Organul suprem de conducere al Bncii Mondiale este Consiliul Guvernatorilor

format dintr-un reprezentat al fiecrui stat membru care, de regul, este ministrul finanelor.

Acest organism se ntrunete n edina cel puin odata pe an, cnd are loc o edinta comuna

cu cea a Consiliului Guvernatorilor FMI. Conducerea curent a Bncii revine unui

Consiliul de Administraie numit i Consiliul Directorilor Executivi format din 24 de

membrii. Consiliul de Administraie conduce i intituiile financiare afiliate ( CFI, AID).

Acesta este format din reprezentanii Statelor Unite ale Americii, Franei, Marii Britanii,


28/53

Germaniei, Japoniei i din 19 directori reprezentnd grupurile de state. Conducerea

Consiliului revine unui preedinte ales pe 5 ani, care conduce si administratia Bncii. De

regul, preedintele Bncii este un reprezentant al SUA. Votul in cadrul organismelor de

24.

conducere este proporional cu cota de participare la Banc.

Elaborarea politicii bncii revine unui Comitet de Dezvoltare, ( care nu este

instituionalizat), format din minitrii de finane ai rilor care au reprezentani in Consiliul

Directorilor Executivi. Comitetul de Dezvoltare se ntlnete in edin de 2 ori pe an, una

din edine desfurndu-se nnaintea ntrunirii Consiliul Guvernatorilor i urmrind s

stabileasc volumul transferului de resurse ctre trile n curs de dezvlotare.

Banca Mondial are de trei ori mai mult angajati decat FMI, acetia desfurndu-i

activitatea att la sediul central, ct i la reprezentanele deschise n ntreaga lume ( lamijlocul anilor 1990 existau circa 40 de reprezentane).

2.2 OBIECTIVELE BNCII MONDIALE

Banca Mondial acord mprumuturi guvernelor i ageniilor guvernamentale care pot

obine garanii solide din partea statului. Printre acestea se pot numara oricare din cele 156de ri membere care nregistreaz un venit anual pe cap de locuitor sub pragul minim de

creditare.

Acordarea de mprumuturi statelor membere mprumuturile sunt destinate

finanarii unor proiecte ce duc la dezvlotarea economic, rezulatele proiectului dnd

posibilitatea rambursrii creditului. Banca ofer valut doar pentru finantarea proiectului,

componenta interna a investiiei salariile, consumurile, intermediare fiind finanate din

resursele financiare ale rii beneficiare. mprumuturile acordate de BIRD revin, de regula,

direct guvernelor rilor beneficiare iar, atunci cnd se finaneaz proiecte private, este

obligatorie garania guvernamental.

Intermedierea financiar n sensul c acioneaz pentru gsirea de noi resurse sau

ncurajarea unor bnci comerciale ori grupuri financiare de a participa la cofinantarea

mprumuturilor bncii.


29/53

Acord asistent si consultant rilor membere Astfel, BIRD elaboreaz proiecte de

asistent tehnic pentru infrastructura ( studii de prefrezabilitate si fezabilitate ) sau pentru

25.

dezvlotarea capacitailor manageriale. De asemenea acord consultant n implementarea

unor proiecte in domeniul privatizrii, dezvlotrii pieei de capital etc. Resursele Bncii

Mondiale sunt formate din participaiile statelor membere la capitalul Bncii, care este

majorat periodic. Din contribuia statelor membere, numai 6 % se vars, rmne in

permanent la dispoziia ei, putnd fi solicitat n orice moment. Aceasta este una din

condiiile ce stau la baza credibilitaii Bncii, a doua condiie fiind aceea ca mprumuturilenu pot depii capitalul subscris de membrii, la care se adaug rezervele. Cota de

participare varsat, in moneda national a rilor membere, are o pondere redus in totalul

resurselor Bncii.

Principala resurs de finantare o formeaz lichiditaile obinute de Banc pe piaa

internaional de capital, aceasta reprezentnd 85% din totalul pasivului Bancii. Resursele

de pe pieele internaionale se atrag prin emisiunea de obligaiuni pe termen mediu si lung

si plasarea hartiilor de valoare pe termen scurt guvernelor, bncilor centrale sau comerciale.De menionat c circa 50% din resursele mprumutate colectate de Banca Mondial provin

din lansarea de titluri pe termen scurt, aspect riscant in vedere c creditele acordate sunt pe

termen lung. Astfel pot s apar neconcordante la scanden, precum si diferene de

dobanzi ce pot afecta profitul Bncii.

2.3 DESTINAIILE MPRUMUTURILOR ACORDATE DE CTRE BANCA

MONDIAL

Finanarii proiectelor in domeniul infrastructurii trasporturilor, a procedurii si

distribuirii energiei electrice Finanarea proiectelor de investiii in acest domeniu a fost

specifica primilor 20 de ani de activitate ai bncii, pornindu-se de la idea c dezvlotarea

acestor sectoare economice sunt benefice pentru stimularea afacerilor in general. In anii


30/53

70, se fcea finanarea unor proiecte tot mai rar, motivandu-se ca ele duceau la crearea

unor zone de modernism intr-o ar sarac.

26.

Finanarea unor proiecte de combatere a sraciei si de realizare a unei mai

bune distribuii a venitului naional Finanarea unor astfel de proiecte a avut loc pe la

nceputul anilor 70 si a vizat ndeosebi agricultura i dezvoltarea rural. Ulterior spectrul

programelor de finanare a fost lrgit spre sectorul social educaia, snatatea, controlul

natalitaii, alimenia cu alte cuvinte, creditarea unor proiecte cu efecte directe asupra

populaiei sarace. Trebuie spus c finanarea unor astfel de proiecte s-a lovit de critici

puternice, prin care se sustinea c acestea sunt costisitoare, componenta valutar estemajoritar si nu se avantajeaz sectorul particular.

mprumuturile pentru ajustare structural i sectorial Acestea au fost iniiate la

nceputul anilor 80, ca urmare a recesiunii cu care se confruntau rile dezvlotate si a crizei

datoriilor ce afecta rile in curs de dezvlotare. mprumuturile de ajustare structurala aveau

si continua sa aiba ca scop consolidarea mecanismelor de funcionare a economiei si a

creerii ca volum, a exporturilor, urmarindu-se echilibrarea balanei de plai pe termenlung. Avnd in vedere ca Fondul Monetar Internaional pusese la punct o facilitare de

ajustare, cam in aceia perioada, deducem o colaborare stransa a celor doua organisme in

acest domeniu. n ceea ce privee mprumuturile de ajustare sectorial, ele vizau

aprovizionarea cu resurse din import pentru a se putea restructura sectorul privat din

economie.

mprumuturi pentru reducerea datoriei unor ri faa de creditorii lor, bncile

comenrciale Aceste mprumuturi au aprut tot in anii 80, muli analiti incluzndu-le in

imprumuturile de ajustare structurala.Aceste mprumturi se bazeaza pe filosofia ca, odata

ce datoria publica a statului se afla in scadere, se elibereaza fonduri ce pot fi utilizate pentru

investiii si dezvoltare. Banca Mondial acord consultant statelor membre pe durata

negocierii datoriei si ii folosete solvabilitatea pentru a da ncredere si sigurana

procesului.


31/53

27.

mprumuturi de protecie a mediului denumite ,, facilitatea ecologic global , ce

sunt destinate finanrii unor proiecte de imbunataire a calitii apei, de reducere a

efectului de ser.

mprumuturile acordate de Banca Mondial vizeaz perioade lungi de timp de 15-

20 ani, debitorii beneficiind de un termen de graie in rambursare a creditului, de 3-5 ani. n

ceea ce priveste dobnda, ea este egal cu cea pltita de Banca la resursele care se

finanteaz, colectate de pe piaa de capital, la care se adauga o marj de 0.5% pentru

acoperirea cheltuielilor de gestiune ale Bncii.

Atragerea de fonduri

Banca Modial colecteaz fonduri prin emisiuni de obligaiuni cu rating AAA, dnd

apoi cu mprumut ncasarile in condiiile unei rate a dobnzii cu o jumatate de punct

procentual peste costul mediu al fondurilor atrase. n orice moment, Banca Mondial are infinanare cca 2.000 de proiecte si aprob aprox. 200 noi mprumuturi anual.

Banca Mondial finaneaz numai costul n valut al proiectelor, de regul in limita

a 30-40% din costurile totale ale unui proiect, ceea ce ridic mprumuturile acordate de

Banca Modial la cca. 15 mld. $ anual, la care se adaug 5 mld. $ credite acordate de

Asociatia Internaionala pentru Dezvoltare (AID). Creditele se acord de regul pe

perioade de 12-15 ani, avnd perioada de gratie 3-5 ani.

Aprovizionarea si finanarea proiectelor

ntelegnd nevoile de finanare a proiectelor, furnizorii pot identifica oportunitaile de

afaceri n domeniul vnzrii de bunuri, echipamente, servicii si consultan.


32/53

Propunerea de noi proiecte trebuie adresat Bncii Mondiale chiar de ctre solicitanii

guvernamentali. Companiile nu pot solicita pur si simplu Bncii Mondiale finantarea de

proiecte. ns, in realitate, iniiative pot avea tere pri interesate de succesul unei asocieri

28.

si care pot face propuneri si sugestii potenialilor solicitanti de fonduri. Aceste tere

prti pot fi consultani, firme de construcii, alte societai comerciale si bnci. Dup aceaste

etape, solicitanii de fonduri prezinta B.M. proiectele pentru a fi evaluate.

De multe ori, disponibilitatea poteniala a mprumuturilor, fondurilor cash, asistenei

financiare, creditelor de export sau a unei structuri financiare funcionale reprezint o

condiie eseniala a reuitei unui proiect. Deseori proiectele sunt cofinanate prin diferite

forme de sprijin guvernamental bilateral care s-a sustinut c determin apariia elefantilor

albi , supradimensionai fie din punct de vedere al dimensiunii, fie din cel al tehnologiei.De altfel, acesta este un subiect intens dezbtut. Pentru ca proiectele s fie aprobate si

finanate, cineva trebuie s preia iniiative i s se ocupe de schimbul comercial iniial,

acestea trebuie s aib si experiena, i abilitaile necesare pentru a obine finanarea. n

ultima instant, oamenii sunt cei care promoveaza proiectele, mai degrab dect guvernele

sau organismele multilaterale.

Informarea

Banca Mondial finaneaz o multitudine de tipuri de proiecte n sectoare diferite, precum

agricultura, educatie, mediu, sanatate, populatie, energie electrica, telecomunicatii,

transport si dezvoltare urbana. Proiectele trebuie s fie fezabile din punct de vedere etnic si

financiar., in caz contrar ele fiind eliminate chiar in faza iniiala de evaluare. Procedurile de

selecie utilizate de B.M. nu sunt neaprat dificile i ndelungate, iar propunerile nnaintate

spre dezbatere nu sunt puine. Dou surse utile de informare asupra proiectelor sunt:

- Serviciul pentru Oportunitai de Afaceri Internaionale un serviciu asigurat de

ctre B.M., prin care se ofer informaii si noutai despre aprovizionare, licitaii,

finanare si derularea proiectelor.


33/53

- Development Business o publicaie bilunar a Departamentului Economic si

Social al Naiunilor Unite referitoare la activiatea B.M. si a altor agenii de

dezvoltare regional.

Pe lng informaiile disponibile din aceste surse, este necesar contactarea BM

pentru a afla despre toate oprtunitile existente. Poate fi util i contactarea funcionarilor

29.

regionali i sectorali din Washington i stabilirea unor ntlniri periodice cu acestia,

devenind posibil astfel monitorizarea evoluiei tranzaciilor i ntelegerea sistemului de

funcionare a BM..

Cine poate licita pentru afacerile finanate de ctre Banca Mondiala?

Companii de toate dimensiunile pot licita pentru afaceri finanate de ctre BM. Nu existanici un sistem de nregistrare pentru producatori, furnizori de mrfuri i contractori, dei

uneori se procedeaza la o precalificare pentru anumite contracte de lucrari civile. BM

deine un sistem de nregistrare compiuterizat a consulanilor, numit ,, Informaii despre

firmele de consultana.

n toate situaiile, solicitantul finanrii este responsabil de ntocmirea

documentaiei licitaiei pe care furnizorii i contractorii i-o vor solicita dup iniierea

proiectului. Sarcina de a respecta etapele procesului urmat de proiecte revinefurnizorului/contractorului.

Agenia Internationala pentru Dezvoltare (AID)

Beneficiarii facilitatilor de credite ale BM sunt in mod necesar ri in dezvlotare, dar

care au atins un anumit model de solvabilitate. rile cele mai srace, care au o

solvabilitate suficient de ridicat, por beneficia de finanare din parte AID. Si creditele AID

sunt oferite numai solicitanilor naionali/guvernamantali. Condiiile mprumuturilor sunt

mult mai favorabile, termenele de creditare variaz n general ntre 35 si 40 de ani, avnd

perioada de graie de 10 ani. Nu se percep dobnzi, ci numai o taxa anual de operare

service charge de 0.75%. Procesul urmat de proiect si licitaia de cumprare n cadrul

proiectelor finanate de AID sunt acelea ca n cadrul creditelor acordate de BM.


34/53

Corporaia finaciar Internaional

Aceasta funcioneaz ca o banc comercial prezentnd ns anumite particularitai.

Dei CFI funcioneaz ca un creditor cu scop lucrative, ea beneficiaz de statutul sau de

divizie a Grupului Bncii Modiale, ca i proiectele n care se implic. Aceasta nseamna c

30.

ea ofer finanare pentru proiecte de infrastructur i din sectorul privat n condiii mai

avantajoase dect cele practicate de majoritatea bncilor comerciale. ns dac un debitor

nu ii onoreaz obligaiile generate de o facilitate oferit de CFI, acesta ii poate pierde

credibilitatea n faa BM, ceea ce i va afecta serios posibilitaile de a obine spijinul bncii

n viitor. De aceea participarea CFI la finanarea unui proiect este vazuta adesea de bncile

comerciale ca un factor de diminuare a riscului, ceea ce le ncurajeaz s ofere finanareprin alturarea la sindicate de creditare conduse de CFI.

n cadrul acordului de mprumut, CFI incheie un contract de creditare cu solicitantul

fondurilor, prin care se acord n doua trane. Prima trana se constituie ntr-o finanare pe

termene lungi sau cu perioade de garantie mai ndelungate dect cele practice de alte bnci

implicate n finanarea unui proiect. n cazul celei de-a doua tranee, finanarea este oferit

n condiiile practicate de bncile comerciale, ceea ce ncurajeaza bncile s se alture unui

club sau sindicat de creditare, ale cror condiii se apropie mai mult pe piaa eurocreditelor,n condiii de risc comparabile. Bncile pot fi nemultumite de nivelul taxelor care reflecta

capacitatea suplimentar de creditare generate de participarea CFI. Bncile participante

semneaz un acord cu CFI , prin care riscurile comerciale ale tranzactiei sunt distribuite

ntre ele. ns dac debitorul nu i onoreaz obligaiile, aceasta nseamn c nu a respectat

acordul ncheiat cu CFI. Este demn de remarcat faptul c mprumuturile i participrile CFI

nu au fost niciodat reealonate n caz de restructurare a datoriei unei ri.

CFI poate oferi capitalul pe care bncile comerciale nu sunt dispuse s l ofere, ca n

cazul unor proiecte generatoare de venituri, precum structuri de tipul construciei,

propietate, solicitnd un plan de afaceri, un studiu de fezabilitate, istoricul companiei sau al

proiectului, precum i detalii referitoare la experiene celui care formuleaz propunerea in

domeniu vizat. CFI analizeaz n detaliu propunerile primite putnd aciona n calitate de

finanator corporatist, furnizor de capital de risc, creditor pe termen lung, precum i


35/53

finanator de proiect. n prezent CFI este orientata ctre susinerea dezvlotrii infrastructurii

privatizate n condiiile obinerii de profit, ceea concorda cu prevederile contractuale care

stipuleaz ca scopul sau este acela de a ,, spijinii dezvoltarea economic prin ncurajarea

creterii ntreprinderilor private/sectorului privat n rile membre.

31.

2.4 BANCA INTERNAIONAL PENTRU RECONSTRUCIE I DEZVOLTARE

Conducerea, resursele, i operaiile BIRD

Banca Internationala pentru Reconstructie i Dezvoltare (BIRD) este un organismfinanciar interstatal care are o funcie complementar cu Fondul Monetar Internaional.

Banca Internaionala pentru Reconstrucie i Dezvoltare face parte din sistemul

Organizatiei Natiunilor Unite , proeminent n activitatea de finanare i promovare a

dezvoltrii economiei rilor membre.

BIRD spijin investiiile economiei ale statelor membre ale Fondului Monetar

Internaional n curs de dezvoltare prin acordarea de mprumuturi pe temen lung, pentru

realizarea investitiilor n valut i pentru garantarea de mprumuturi obinute de un statmembru de pe piaa financiar.

BIRD se ocup de coordonarea ajutorului financiar internaional pentru dezvlotare

oferit de unele ri dezvoltate rilor n curs de dezvlotare.

De asemenea, acorda asisten tehnic cu proiectele de investiii pentru dezvlotare

i faciliteaz pregatirea de cadre superioare de specialitate prin instituii cu pregatiri proprii.

Principalele avantaje ale rilor membre:

contractarea de mprumuturi pentru investiii n vederea realizrii unor proiecte economice

necesare rii respective. Solicitantul trebuie s prezinte garanii a caror mrime depinde de

propietile obiectivului economic i de posibilitaile economiei respective de a suporta sarcina

financiar. Nivelul mprumuturilor nu depinde de cota de participare la capitalul social al FMI.

mprumuturile BIRD se acord n valut convertibil pe maxim 20 de ani.


36/53

Participarea la licitaiile internaionale organizate de BIRD pentru adjudecarea lucrarilor

finanate de aceasta. O ar membr poate prelua prin licitaie lucrarile dintr-o alta ar

membr cu spijinul bncii.

rile membere pentru a putea beneficia de mprumuturi trebuie s se adere n prealabil la

FMI i s participe la capitalul social al bncii prin vrsamintele stabilite.

32.

De asemenea rile membre sunt datoare s furnizeze informaii de orice fel privind

economia financiar a rii respective, informaii solicitate n vederea stabilirii politicii de

mpurmuturi fa de ara respectiv. Profitul realizat de BIRD se reinvestete n

mprumuturile acordate rilor n curs de dezvoltare.

Conducerea bncii este asigurat de un complex de organe i anume :

- Consiliul guvernatorilor format din cte un guvernator i un supleant, numii defiecare ar membr;

- Consiliul administratorilor;

- Consiliul consultative compus din 7 membrii;

- Comitetele de mprumuturi care au ca sarcin analiza situaiei i elaborarea de

rapoarte privind proiectele mprumuturilor solicitate.

Obiectivele i prioritaile financiare ale BIRDn scopul sporirii flexibilitii BIRD n gestiunea sa financiar i pentru a asigura, astfel, o

mai bun satisfacere a necesitailor clienilor ei, Consiliul de Administraie a acesteia,

reunite n septembrie 1997, a stabilit noi strategii n perioada urmatoare n privina

portifoliului lor de mprumuturi, precum i n ceea ce priveste gestionarea lichiditii.

n Raportul Bncii Mondiale pentru anul 1997 se arat c fora motrice a acesteia a

fost, n anul 1997 i va contiuna s fie i n urmtorii ani, Strategia de restructurare,

conceput ca un vast program de restructurare a instituiei, aprobat n martie 1997 i care a

avut ca scop transformarea acesteia n instituia cea mai eficienta de pe glob n combaterea

srciei.

Strategia de restructurare prevede reforma fundamental care s sporeasc

eficiena Bncii Mondiale n realizarea misiunii sale principale, aceea de lupt n

combaterea srciei. Pe baza acestei strategii, Banca va ntreprinde o serie de modificari


37/53

care, pe durata a doi ani si jumatate, vor transforma modul de operare al intituiei. De

exemplu, mbunatairea metodelor de lucru, reducerea costurilor aferente, alinierea la

nevoile clienilor i asigurarea de rezultate mai bune. Se stabilesc o serie de repere clare de

performane, pe care trebuie s la ndeplineasc personalul pentru a putea evalua progresul

efectiv realizat. Costurile totale aferante acestei strategii vor fi acoperite prin economi

33.

stricte i prin realocare. Investiiile suplimentare nete prevzute prin aceast

Strategie se cifreaz la 250 milioane de dolari SUA, n anii fiscali 1998, 1999 si de 50

milioane de dolari SUA n anul fiscal 2000. Noile iniiative n sfera politicii instituiei

ntreprinse pe tot parcursul anului ilustreaz accentual pe care l pune Banca pe reorientarea

programului su de dezvoltare, pe o mai bun satisfacere a nevoilor clienilor i obinerea

unor rezultate mai bune n teren.Acestea se refer la :

- Progresul obinut n implementarea ,, Iniiativei privind Datoriile rilor Srace

Puternic ndatorate ( HIPC), ce a reprezentat unele din cele mai importante

realizri ale anului. n martie 1997, Uganda a devenit prima ar care a beneficiat de

aceast noua iniiativ;

- Extinderea i perfectionarea studiilor asupra strii de srcie, pentru a facilita

strategii mai eficiente n vederea reducerii acesteia;- Impletarea mai strans a dimensiunii socilale a dezvlotrii, n activitaile Bncii.

Dei activitatea n domeniul dezvlotrii sociale este ntr-un stadium relativ de

nceput, se ateapt ca gradul nalt de angajare s duc la un progres rapid;

- Punerea accentului pe dezvoltarea rural care a fost oarecum neglijat n ultimii

ani pentru a contribui la creterea economic i la reducerea srciei n zonele

rurale, unde triete 75% din populaia srac pe glob;

- Intensificarea acordrii de asistena a rilor care se confrunt cu crize financiare i

au sisteme bancare fragile ( s-a pus mai puternic accentul pe colaborare dintre

Banc i FMI n eforturile lor de ntrire a sistemelor bancare ale statelor membere).

Acordarea de spijin din partea Bncii pentru ri ieite din conflicte a fost prezentat ntr-un

raport intitulat ,,Cadrul pentru implicarea Bncii Mondiale n reconstrucia dupa

ieirea din conflict care a adus elemente noi privind orientarea Bncii ctre reconstruirea


38/53

infrastructurii n situaii post-conflictuale. Printre acestea, se numar promovarea ajustrii

i redresrii economice, abordarea necesitailor sociale i dezvoltarea capacitaii

instituionale. Suportul local acordat n anul 1997 a inclus curaarea cmpurilor minate i

demoralizarea i reintregarea fotilor combatai i refugiai n cadrul comunitailor

respective, n ri ca Bosnia, Croatia sau Ruanda.

34.

Principalele prioriti financiare ale BIRD, concepute ca strategii de asistenta ale

Bncii pentru muli din clienii din Europa Centrala i de Est, s-au concentrate pe

asigurarea acestora pentru intrarea n Uniunea European au vizat :

- reforma pensiilor, care s-a integrat n cadrul reformei sectorului public din regiune,

mecanismele de protectie constituind o prioritate pentru protejarea celor vurnerabili

la efectele negative ale reformei. Tot aici se include i mprumuturile pentrureducerea lipsurilor din domeniul bunurilor de importana vital i pentru sporirea

ncrederii populaiei n programele de reform;

- spijinul pentru reforma din sectorul financiar, evideniat prin mprumutul acordat

Bulgariei, care a ajutat la demararea procesului de restrucutrare a ntreprinderilor,

reabilitare a sectorului bancar i de accelerare a privatizarii;

- sprijinirea reconstructiei i refacerea infrastructurii deteriorate, curarea cmpurilor

minate, repararea locuinelor i spitalelor, cum au fost programele derulate nBosnia i Hertegovina cu sprijinul Uniunii Europene;

CAP. III BANCA MONDIALA IN SOCIATATEA CONTAMPORANA

3.1 ROLUL ACTUAL AL BANCII MONDIALE

Banca Mondiala a devenit lider al dialogului asupra politicilor structurale, printre

care masurile de reducere a saraciei, dezvoltarea sectorului privat, dezvoltarea si

administrarea institutionala. Banca dispune de o gama de instrumente cu ajutorul carora

conduce acest dialog, inclusiv operatiunile de acordare de imprumuturi pentru ajustarea

sectorului privat cum ar fi PSAL 1 si PSAL 2, o serie planificata de Imprumuturi


39/53

Programatice de Ajustare, cateva operatiuni de investitii sectoriale si de activitati

economice, cum ar fi recent incheiata Revizuire a Cheltuielilor si Institutiilor Publice

(PEIR) si planificatul Memorandum Economic de Tara (CEM).

35.

In unele domenii in care Banca este lider al dialogului, analiza pe care aceasta o

efectueaza este impartasita si FMI si este folosita ca baza pentru cadrul fiscal, insa nu

exista puncte de referinta structurale sau conditii strategice corespunzatoare in Acordul

Stand-By al FMI. In alte domenii in care Banca este lider, ASB reflecta anumite elemente

in conditionalitatile pe care le include. Acestea sunt in general masuri de reforma

structurala care au importante implicatii fiscale, cum ar fi reforma si restructurarea

sectorului energetic. Exista si alte domenii de responsabilitate comuna cum ar fi Programul

de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP).

Personalul FMI si al Bancii Mondiale mentin o legatura stransa de colaborare in

vederea sprijinirii programului de reforma al Guvernului si isi coordoneaza activitatile de

consultanta strategica acordata autoritatilor romane.

Autoritatile romane urmeaza o strategie menita sa mentina stabilitatea

macroeconomica si sa stabileasca o crestere economica sustenabila si o reducere a saraciei,indreptandu-se catre telul final, acela al aderarii la Uniunea Europeana. Elementele cheie

ale acestei politici includ intarirea disciplinei platilor in intreaga economie, in special in

sectorul energetic, intarirea constrangerilor bugetare pentru intreprinderile de stat, urmarind

activ privatizarea si restructurarea intreprinderilor si a bancilor, consolidand protectia si

siguranta sociala. Pe termen mediu, continuarea redresarii economice actuale va depinde in

mare masura de mentinerea vitezei reformei si de continuarea intr-o maniera constanta a

reformelor de dezvoltare a sectorului privat. Astfel de reforme ar sublinia transparenta si

responsabilitatea guvernului, imbunatatirea mediului de afaceri si actiunile de intarire a

regulamentelor si supravegherii pietelor financiare si de capital.

Printre domeniile strategice in care Banca este lider si care nu sunt direct incluse in

programul FMI sau in dialogul cu autoritatile se numara consolidarea protectiei si


40/53

sigurantei sociale, revitalizarea economiei in zonele rurale, dezvoltarea si guvernarea

institutionala si imbunatatirea mediului de afaceri. Dialogul Bancii pe probleme de politici

pentru consolidarea protectiei sociale include monitorizarea saraciei, asistenta sociala,

36.

reforma pensiilor, reforma protectiei copilului, reformele din sectorul de sanatate si

instruirea si redistribuirea fortei de munca. Acestea au fost sprijinite de Imprumutul Bancii

pentru Protectia Sociala si Forta de Munca, Imprumutul pentru Dezvoltarea Sectorului

Social, Fondul de Dezvoltare Sociala si Imprumutul pentru Inchiderea Minelor. Aceste

masuri sunt in continuare sprijinite de activitati economice cum ar fi recent incheiatul Profil

al Saraciei si Studiul asupra Furnizarii de Servicii pe plan Local si de urmatoarele studii

economice asupra saraciei si vulnerabilitatii, reformei pensiilor si evaluarii varstei de

pensionare pentru femei si barbati.

Banca are o gama de programe pentru revitalizarea economiei in zonele rurale.

Acestea includ Imprumutul de Finantare Rurala care sprijina activitatile generatoare de

venit si care va fi suplimentat de un Studiu asupra legaturilor existente intre cresterea

rurala/urbana care sa pregateasca terenul pentru un Imprumut de Dezvoltare Rurala care sa

sprijine dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea administrarii la nivelul comunitatii.

Imprumutul pentru Reabilitarea Irigatiilor sprijina reabilitarea infrastructurii si reforma

institutionala. Alte activitati de sprijin economic includ Studiul Legaturilor Sociale din

cadrul Comunitatii si Studiul de Dezvoltare a Vaii Jiului.

Banca are un program puternic de dezvoltare si guvernare institutionala. Acest

program este construit in jurul recentelor reforme ce au avut loc in finantele publice,impozitare si descentralizare. Dialogul asupra politicilor a fost facilitat de recent incheiata

Revizuire a Institutiilor si Cheltuielilor Publice (PEIR) care au inclus analiza si

recomandarile legate de 1) imbunatatirea alocarii resurselor in sectorul de sanatate; 2)

furnizarea asistentei sociale la nivel local; 3) reforma sistemului de pensii; 4) institutiile de

management al bugetului; 5) descentralizarea fiscala si 6) reformele bugetare in domeniul


41/53

juridic. Dialogul politic va continua printr-o Evaluare a Responsabilitatii Financiare a Tarii

(CFAA) care urmeaza a fi lansata in curand. Banca a incheiat un Raport de Diagnostic al

37.

Coruptiei in Romania inainte ca Guvernul sa pregateasca Programul National de Prevenire

a Coruptiei. Se incepe acum lucrul asupra unei serii de Imprumuturi de Ajustare

Programatica (PAL), primul dintre ele urmand sa se concentreze asupra reformelor

institutionale si de guvernare din cadrul serviciului public si al sistemului juridic, precum si

asupra administrarii cheltuielilor publice. Acest program va fi sprijinit de un Imprumut de

Dezvoltare Institutionala a Sectorului Public si Privat (PPIBL) in valoare de 18,6 milioane

USD, care va oferi asistenta tehnica pentru aceste activitati si pentru activitati legate de

privatizare. Alte mijloace de sprijinire a dezvoltarii institutionale sunt finantarea unui

proiect cadastral si de inregistrare a terenurilor, un proiect asupra aspectelor de mediu

legate de inchiderea minelor, un proiect de reducere a riscurilor, co-finantat de un grant

GEF, care se concentreaza pe distrugerile cauzate de cutremure, de deversarea deseurilor

toxice precum si pe alte pericole existente in zone cu risc ridicat, si de un proiect regional

asupra Facilitarii Comertului si Transporturilor in Sud-Estul Europei.

Banca a oferit sprijin si consultanta strategica, in mai multe zone, pentru reformele

referitoare la mediul de afaceri. Prin programele PSAL 1 si PSAL 2, Banca si-a concentrat

atentia asupra reducerii barierelor ce stau in calea intrarii societatilor si firmelor mixte,

punand in aplicare standarde de contabilitate recunoscute pe plan international si

introducand proceduri imbunatatite de faliment si lichidare. Programele PAL vor aborda,

de asemenea, probleme legate de mediul de afaceri si toate aceste initiative vor fi sprijinite

de asistenta tehnica oferita in cadrul PPIBL.

Imprumutul pentru ajustare programatica PAL, in valoare de 150 de milioane de

dolari, destinat reformei administratiei publice va necesita, la randul sau, eficientizarea

serviciilor publice. "In domeniul reformei justitiei, agenda noastra este identica cu cea a

Uniunii Europene". Parlamentul European a recomandat Romaniei sa isi redirectioneze

eforturile in privinta aderarii catre o reforma reala a justitiei si a administratiei publice, in

vederea combaterii coruptiei care tine deoparte investitiile straine. Printre masurile pe care


42/53

autoritatile romane trebuie sa le adopte pana in luna iunie se numara un pachet legislativ

care sa permita scoaterea de sub controlul ministrului Justitiei a judecatorilor, numirea,

38.

promovarea si sanctionarea lor urmand sa fie realizate de o comisie formata din altiJudecatori independenti.

Domenii in care Banca Mondiala este lider si in care analiza acesteia serveste ca

informatie de baza pentru programul FMI

Banca sprijina programul de privatizare al Guvernului Romaniei prin intermediul

programului PSAL 2, ce include obiective si termene pentru privatizarea societatilor

comerciale de stat si a institutiilor financiare. Programul consolideaza progresul inregistratin cadrul programului PSAL 1 si identifica pachete de societati din cadrul carora un numar

minim de societati este selectat pentru privatizarea caz cu caz si pentru restructurare. Au

fost identificate si intreprinderi concrete, cum ar fi Alro, Alprom si Petrom. Cheia

succesului acestui program este acordul cu Banca privitor la strategiile de privatizare a

acestor entitati si adoptarea ulterioara a unui proces de licitatie clar, deschis si transparent,

folosind serviciile consultantilor de investitii calificati, intr-o maniera consecventa cu

politica Bancii.

Banca a condus dialogul asupra restructurarii, reformei si privatizarii intreprinderilor

din industria energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale si asupra adoptarii

legislatiei de reglementare in procesul de pregatire pentru privatizarea cu investitori

strategici. Ca parte a acestui proces, Banca sprijina, printre altele, reforma tarifelor la

energie si eliminarea arieratelor in sectoarele energiei electrice, energiei termice si gazelor

naturale, aceste obiective fiind incluse in conditionalitatile din cadrul PSAL 2, insotite de

conditiile legate de privatizarea intreprinderilor din domeniul distributiei energiei electrice.Aceste conditii au fost indeaproape coordonate cu FMI, deoarece Acordul Stand-By

include si prevederi pentru reformele structurale in sectorul energetic, care includ stabilirea

tarifelor, eliminarea arieratelor si imbunatatirea ratelor incasarilor. Banca este cea care

conduce dialogul institutiilor financiare internationale cu guvernul asupra unor probleme

importante pe termen lung, cum ar fi restructurarea sectorului de producere a energiei


43/53

39.

electrice si integrarea sectorului energetic romanesc in Piata Regionala de Electricitate din

Sud Estul Europei si in Piata de Electricitate a Uniunii Europene si ofera asistenta pentru

problemele aferente de reglementare si de functionare a pietei. Banca a oferit si asistenta

tehnica Ministerului Industriei in vederea punerii la punct a unui sistem de stabilire a

pretului si de impozitare a gazului pentru a atrage mai multe investitii in acest sector.

Dialogul politic in aceste domenii si precum si in altele, mai ales in sectorul energiei

termice, va fi facilitat in continuare de dialogul permanent cu Guvernul asupra

documentului final referitor la Strategia pentru Energie si Infrastructura si la recomandarile

sale operationale. Din nou, seria de programe PAL va fi folosita ca mijloc de incorporare a

consultantei strategice in aceste domenii in operatiunile de creditare ale Bancii.

Banca este lider al dialogului si al consultantei strategice cu privire la reglementarea,

restructurarea, privatizarea si lichidarea bancilor. In cadrul PSAL 1 a fost modificata Legea

Privatizarii Bancilor si au fost stabilite proceduri transparente de privatizare. Cerintele de

lichiditate si solvabilitate ale BNR au fost inasprite si au fost introduse prevederi pentru a

imbunatati conformarea la reglementarile prudentiale, fiind efectuate audituri externe in

conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate. Au fost introduse reforme

legale si institutionale pentru eliminarea ordonata a activelor ne-performante. Aceste

schimbari de strategie au stat la baza lichidarii bancii cu cele mai mari probleme

(Bancorex), in timp ce Banca Agricola a fost restructurata si privatizata in cele din urma,

precum si alte doua banci de stat mai mici. Aceasta strategie este continuata si in programul

PSAL 2 cu masuri menite a incheia vanzarea Bancii Comerciale Romane (BCR) si a

restructura Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). Aceste initiative au fost sprijinite

de FMI care a inclus criterii de performanta Stand-By in legatura cu privatizarea BCR siactiuni preliminare legate de cerintele BNR de constituire a provizioanelor. Banca va

continua dialogul cu guvernul in ceea ce priveste nevoia de a inainta pe calea imbunatatirii

cadrului legal si de reglementare pentru sectorul valorilor mobiliare si cel al asigurarilor

precum si pentru sectorul bancar. PPIBL va furniza finantare pentru aceste activitati.


44/53

40.

Domenii de responsabilitate comuna

In timp ce Banca a devenit lider al reformelor structurale si de privatizare in sectorul

energetic, asa cum s-a precizat mai sus, FMI si-a manifestat un puternic interes din punct

de vedere macroeconomic, deoarece veniturile din privatizare sunt folosite pentru a reduce

datoria publica iar deficitul cvasi-fiscal al societatilor de stat reprezinta o amenintare pentru

stabilitatea macroeconomica. In consecinta, cele doua institutii dezvolta o consultare si o

coordonare intensa cu privire la aceste probleme. FMI a introdus in Acordul Stand-By

conditii legate de tariful la energie electrica, arieratele la gaze naturale si incasareafacturilor la energia electrica, precum si privatizarea unui pachet de intreprinderi incluse in

programul Bancii. In vreme ce termenii programelor respective sunt consecventi si se

sprijina reciproc, programul Bancii este motivat si se concentreaza pe eficienta structurilor

de piata rezultate, pe o functionare imbunatatita a intreprinderilor, furnizarea serviciilor,

performanta financiara si pe transparenta procesului si imbunatatirea generala a

administrarii sectoriale iar FMI se concentreaza pe generarea imediata de venituri,

controlul cheltuielilor si restrangerea sarcinilor fiscale actuale.

Banca si FMI au efectuat impreuna un Program de Evaluare a Sectorului Financiar,

care a fost incheiat in luna iunie 2003.

Domenii in care FMI este lider si a carui analiza serveste ca punct de plecare pentru

programul Bancii Mondiale

In timp ce Banca s-a concentrat pe simplificarea sistemului de impozitare ca metoda

de imbunatatire a mediului de afaceri, Fondul conduce dialogul pe probleme fiscale. In plusfata de realizarea obiectivelor fiscale globale, programul Stand-By al Fondului include

conditii structurale si criterii de performanta legate de introducerea noilor legi pentru TVA

si pentru impozitul pe profit, de majorarea accizelor specifice si de eliminarea preferintelor

de impozitare din sistemele de percepere a taxelor vamale si de impozitare a profitului.


45/53

FMI ofera si asistenta tehnica in sprijinul unificarii sistemelor de impozitare a veniturilor

din salarii.

41.

FMI conduce dialogul cu privire la anumite politici de restrangere a anumitor

cheltuieli in sectorul public. Acestea includ politici privitoare la stabilirea salariilor atat

pentru functionarii publici cat si pentru societatile de stat. FMI cere rapoarte de

monitorizare a bugetelor pentru o lista stabilita de societati de stat si a impus conditii in

programul Stand-By cu privire la micsorarea fondului de salarii in aceste intreprinderi si la

realizarea obiectivelor de disponibilizare convenite. In plus, FMI conduce discutiile legate

de cerintele de deconectare a neplatitorilor din sectorul energetic si al gazelor.

In aceste domenii, Banca ia in considerare recomandarile strategice ale FMI si se

asigura ca politica proprie si consultanta oferita sunt consecvente cu acestea.

Domenii in care FMI conduce discutiile si in care Banca Mondiala nu este implicata

direct

FMI este pe deplin responsabil de dialogul asupra politicii monetare, ratele dobanzii,

regimul ratei de schimb, balanta platilor si de toate problemele statistice aferente.

Strategia si Operatiunile de Creditare ale Grupului Bancii Mondiale

Strategia de Asistenta pentru Romania (CAS) a fost prezentata Board-ului Bancii

Mondiale pe data de 19 iunie 2001. CAS defineste serviciile de creditare si de consultanta

ale Bancii, ce se bazeaza pe prioritatile guvernului de reducere a saraciei si de aderare la

Uniunea Europeana si dezvolta activitatile initiate sub egida Cadrului Largit de Dezvoltare,

pentru care Romania a fost una din tarile pilot. Aproape o jumatate din programul de

creditare pentru exercitiile financiare 02-04 este reprezentat de imprumuturile de ajustare.

Au fost schitate doua scenarii de imprumut distincte. In scenariul pesimist in care Romania

ar demonstra un mers ezitant al reformei, sprijinul Grupului Bancii Mondiale ar fi redus

semnificativ la nivelul de 60 de milioane USD in perioada programului pentru exercitiile


46/53

financiare 02-04, activitatile fiind concentrate pe cateva interventii directionate catre

reducerea saraciei. Totusi, Romania a ramas cu succes in cadrul scenariului optimist de

42.

creditare, conform caruia Banca a prevazut angajamente de pana la 995 de milioane de

dolari pe durata exercitiilor financiare 02-04, fata de 600 milioane dolari in perioada

exercitiilor financiare 98-00. Acest lucru reflecta indeplinirea obiectivelor scenariului

optimist, printre care progresul in stabilirea unui climat macroeconomic care sa conduca la

scaderea inflatiei si la o crestere sustenabila, precum si la progresul problemelor

structurale, cum ar fi privatizarea, asa cum a fost initiata in cadrul PSAL 1, initierea

privatizarii si procesului de restructurare pentru un numar de societati mari de stat ramase,incheierea unui acord asupra planului si programului de reducere a arieratelor la energie

electrica, acordul asupra metodei si termenului de privatizare a Bancii Comerciale Romane

si a CEC, imbunatatirea sectorului financiar, a cadrului legal si de supraveghere, acordul

asupra strategiei anti-coruptie si aprobarea legislatiei pentru asistenta sociala.

Scenariul optimist infatiseaza un program de reforme structurale si sectoriale

accelerate care vor deschide drumul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Prima etapa

a acestui program a fost lansata odata cu aprobarea programului PSAL 2 de catre Board-ulBancii in septembrie 2002 si inaintarea Raportului asupra Institutiilor si Cheltuielilor

Publice (PEIR) in luna iulie 2002. In cea de-a doua etapa ce va urma PSAL 2, Banca va

oferi sprijin printr-o serie de Imprumuturi de Ajustare Programatica (PAL), concentrandu-

se asupra reformelor institutionale si de administrare, incheierea programului de

privatizare, punerea in aplicare a recomandarilor din Docum

Date post:	29-May-2018
Category:	Documents
Upload:	jorjik22
View:	224 times
Download:	0 times

BANCA MONDIAL

Documents