DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER Observatorul militar FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXIII NR. 34 (1271) 3 – 9 SEPTEMBRIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro MAPN.RO www.mapn.ro Paginile 14-15 FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA Paginile 12-13 INTERVIU APA ESTE PRINCIPALUL VECTOR DE ENERGIE AL PLANETEI Pagina 24 O ZI PE DEALUL GAROFEANU DR. ING. MARIN RADU: Pagina 17 V~ INTERESEAZ~! REGLEMENT~RI NOI PRIVIND ORGANIZAREA {I FUNC}IONAREA COMISIILOR PENTRU PROBLEMELE SOCIALE Pagina 11 INTERFEREN}E DESTINE Pagina 16 INSTRUC}IE Batalionul 114 Tancuri Petru Cercel , subordonat Brig`zii 1 Mecanizat` Vasile Lupu, are militari care cunosc importan]a unei familii [i îi acord` respectul cuvenit. Atunci când au decis s` îmbrace haina kaki, au [tiut c` armata o s` devin` cea de-a doua familie. Pagina 7 CHEMAREA CELEI DE-A DOUA FAMILII ANIVERSARE ZIUA CENTRULUI TEHNIC- EDITORIAL AL ARMATEI Pagina 4 Joi, 4 septembrie, Centrul tehnic-editorial al armatei (CTEA) s`rb`tore[te 94 de ani de activitate, în care s-a eviden]iat ca o structur` specializat` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, care promoveaz` [i r`spânde[te cultura [i tradi]iile militare. VÂN~TORII DE MUNTE, OMAGIA}I PE ACOPERI{UL EUROPEI La 40 de ani de la darea în folosin]` a drumului din nori, o parte din militarii geni[ti care l-au d`ltuit în stânc` s-au reîntâlnit pe platoul de la Bâlea Lac. SUS, PE TRANSF~G~R~{AN! SUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTIN SUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTIN SUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTIN SUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTIN SUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTIN O ZI PE DEALUL GAROFEANU
Transcript
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER
Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859
ANUL XXIII NR. 34 (1271) 3 – 9 SEPTEMBRIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI
Batalionul 114 Tancuri Petru Cercel, subordonat Brig`zii 1 Mecanizat` Vasile Lupu,are militari care cunosc importan]a unei familii [i îi acord` respectul cuvenit. Atunci când audecis s` îmbrace haina kaki, au [tiut c` armata o s` devin` cea de-a doua familie.
Pagina 7
CHEMAREACELEI DE-A DOUA FAMILII
ANIVERSARE
ZIUA CENTRULUI TEHNIC-EDITORIAL AL ARMATEI
Pagina 4
Joi, 4 septembrie, Centrul tehnic-editorial al armatei (CTEA) s`rb`tore[te94 de ani de activitate, în care s-a eviden]iat ca o structur` specializat` aMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, care promoveaz` [i r`spânde[te cultura [itradi]iile militare.
VÂN~TORIIDE MUNTE,OMAGIA}I
PE ACOPERI{ULEUROPEI
La 40 de ani de la dareaîn folosin]` a drumuluidin nori, o parte dinmilitarii geni[ti care l-aud`ltuit în stânc` s-aureîntâlnit pe platoul de laBâlea Lac.
SUS, PE TRANSF~G~R~{AN!
SUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTINSUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTINSUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTINSUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTINSUMMITUL NATO {I „R~ZBOIUL HIBRID” AL LUI VLADIMIR PUTIN
O ZI PE DEALULGAROFEANU
PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT
2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
„DIXI !
TRAIAN B~SESCUPRE{EDINTELE ROMÂNIEI
SURSA: WWW. AGERPRES
BUDAPESTA. Recent, s-a încheiat campania de strângere defonduri Ironman [i Camarazii, inspirat` din concursurile organizatede militarii americani în Afganistan, care, pentru un pre] modic,puteau participa la o alergare pe distan]a de zece kilometri. Banii
astfel strân[i erau destina]isolda]ilor r`ni]i. Aceast`cutum` a fost preluat` dec`pitanul Georgian Tudor,din Comandamentul comu-nica]iilor [i informaticii, cares-a înscris la Ironman Buda-pesta. Rezultatele campanieis-au concretizat în suma de200 de lei, donat` în contulAsocia]iei Camarazii, decolegii din Comandamentulcomunica]iilor [i informaticii [iComandamentul logistic în-trunit. A fost o curs` extraor-dinar` în capitala Ungariei,unde ofi]erul a reu[it s treac`peste toate provoc`rile cu bine:a înotat 1,9 km în Dun`re, aparcurs 90 km cu bicicleta [i aalergat 21,1 km în timpul de 6ore [i 25 de minute.
LOCOTENENT-COLONELC~T~LIN DASC~LU
Exist` solicitarea alia]ilor s` particip`mla securizarea aeroportului de laKandahar [i vom men]ine circa 400de militari acolo.
Început de drum. Bobocii anului I ai Academiei For]elorTerestre Nicolae B`lcescu au participat mar]i, 2 septembrie, peplatoul academiei, la prima ceremonie militar` din postura destuden]i militari. Prezentarea Drapelului de lupt` al institu]iei,simbolul onoarei, vitejiei [i gloriei militare, a fost primul episod almanifest`rii. Activitatea a continuat cu prezentarea cadrelormilitare [i civile cu func]ii de conducere din academie, iar apoi,într-un cadru solemn [i înc`rcat de emo]ii, cei mai tineri membriai comunit`]ii militare academice sibiene au r`spuns cu t`rieServesc Patria! atunci când li s-a înmânat armamentul individual. Campanie umanitar`. În perioada 22-28 august, 20 de militari
ai Batalionului 3 Ap`rare Antiaerian` Potaissa s-au prezentat laCentrul Regional de Transfuzie Sanguin`, din Cluj-Napoca, pentrua dona sânge, sprijinind astfel campania de donare de sângedesf`[urat` la nivel na]ional.
Militarii clujeni au mai donat sânge în diferite situa]ii [i vor mai dona [iîn perioada urm toare, având satisfac]ia moral c au oferit o [ans la via] .
LOCOTENENT RALUCA HULUB~ Ceremonie de comemorare. Vineri, 29 august, militarii
Batalionului 30 Vân`tori de Munte Dragoslavele au participat la oceremonie de comemorare a sublocotenentului (pm)Alexandrescu Drago[. 31 august 2008 a devenit o zi de referin]`\n istoria Batalionului 30 Vân`tori de Munte Dragoslavele, prinfaptele de arme ale sublocotenentului (pm) Drago[ Alexandrescu[i ale subordona]ilor s`i din acel moment, care, sub comandac`pitanului Claudiu Stoica, executau o misiune de patrulare peautostrada A1, din Afganistan. La un moment dat, pe timpulexecut`rii misiunii, au ini]iat un dispozitiv exploziv improvizat,care a curmat via]a lui Drago[ [i a produs alte nenum`rate r`ni[i traume celorlal]i militari din transportor.
La 29 august 2014, dup` [ase ani de la tragicul eveniment,memoria eroului muscelean a fost cinstit` prin slujbe de pomenire,momente de reculegere [i un pios omagiu adus prin depunerea dejerbe [i buchete de flori la Monumentul Eroului din unitate, precum[i la mormântul din Cimitirul Eroilor Fl`mânda. Competi]ie la Sfântu Gheorghe. În perioada 25-29 august,
la Batalionul 22 Vân`tori de Munte Ciresoaia, s-a desf`[uratcompeti]ia Subofi]erul/soldatul anului, faza pe unitate.
La categoria subofi]eri, primul loc a fost ocupat de plutonierulMugurel Ungura[, urmat de sergentul-major Ion-ClaudiuBudurescu (locul II) [i plutonierul Viorel Aurel (locul III). Lacealalt` categorie, dedicat` solda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti,s-au remarcat caporalii clasa a III-a Octavian Vartolomei (locul I),Nicolae Vulpoi (locul II) [i Istvan Czifra (locul III).
PLUTONIER-ADJUTANT IONEL D~N~IL~
Edi]ia din acest an, organizat` \nlocalit`]ile Starychi [i Vinogradiv, areca scop instruirea personalului Bata-lionului multina]ional de geniu pentru
GENI{TI ROMÂNI, ÎN UCRAINA
În perioada 3-5 septembrie, se desf`[oar`, în Ucraina,
exerci]iul multina]ional Blonde Avalanche 2014, la
care particip` [i 14 militari români din Brigada 10 Geniu
Dun`rea de Jos.
executarea unor misiuni specifice delimitare [i înl`turare a consecin]elorcalamit`]ilor naturale, în bazinulrâului Tisa.
Din cele 11 edi]ii precedente, BlondeAvalanche a fost desf`[urat pe teritoriulRomâniei, în 2004, la Vin]u de Jos, jude-]ul Alba, în 2008, la M`rtine[ti, jude]ulCluj, [i la Br`ila, în 2012.
Exerci]iul se desf [oar anual, în bazaLegii nr. 583 din 24 octombrie 2002, pentruratificarea Acordului dintre GuvernulRomâniei, Guvernul Republicii Slovace,Cabinetul de Mini[tri al Ucrainei [i GuvernulRepublicii Ungare, privind înfiin]areaBatalionului multina]ional de geniu, semnatla Budapesta, la 18 ianuarie 2002.
EXERCI}IU MULTINA}IONAL
În perioada 22 august-17 septembrie, un
deta[ament constituit din 130 de militari
din Batalionul 2 Infanterie C`lug`reni particip` la
exerci]iul multina]ional Saber Junction –14, care se
desf`[oar` la Centrul de Instruire din Hohenfels
(Joint Multinational Readiness Center), Germania.
La activitate, militarii români seinstruiesc al turi de cei peste 5.800 demilitari din Bosnia [i Her]egovina,Bulgaria, Canada, Croa]ia, RepublicaCeh , Estonia, Italia, Letonia, Lituania,Polonia, Serbia, Slovenia, Marea Britanie,Statele Unite ale Americii [i Suedia, înplanificarea [i executarea simultan` aopera]iilor ofensive, defensive [i demen]inere a p`cii.
Exerci]iul are ca scop instruireamilitarilor români într-un mediumultina]ional, în scopul cre[terii intero-perabilit ]ii între statele membre NATO[i partenere.
PLUTONIER-ADJUTANT CRISTIAN SURUGIU
TENISUL DE CÂMP {I-A DESEMNATCÂ{TIG~TORII
Ultimele zile ale verii sunt marcate,de câ]iva ani, în Calendarul sportiv alarmatei, de Campionatul militar de tenisde câmp. Organizat de Sec]ia educa]iefizic a Statului Major General, concursulreune[te la start iubitori ai sportului albdin toate structurile Ministerului Ap`r`riiNa]ionale.
Recent, la B`ile
Govora, s-a des-
f`[urat edi]ia 2014
a Campionatului
militar de tenis
de câmp.
Anul acesta, tenismenii armatei aurevenit la B ile Govora, acolo unde bazasportiv Aditen a fost, în multe rânduri,gazd` primitoare, oferind condi]ii exce-lente pentru o competi]ie de calitate.Aproximativ 50 de sportivi din 11 loturiau r`spuns prezent la startul edi]iei 2014a Campionatului militar de tenis de câmp.Categoriile de for]e ale armatei, Coman-damentul Logistic Întrunit, UniversitateaNa]ional de Ap`rare, Direc]ia Generalde Informa]ii a Armatei, Trustul de Pres`al MApN, Comandamentul Comunica-]iilor [i Informaticii [i Centrul Zonal deOrientare [i Selec]ie Câmpulung Moldo-venesc au fost structurile cu echipe careau participat la concursul din acest an.
Obi[nui]ii competi]iei au venit cugândul s arate colegilor progresul sportivînregistrat într-un an de preg`tire, s`-[iapere pozi]iile câ[tigate în 2013 [i, de cenu, s` mearg` mai sus în clasamentelefinale. Nou-veni]ii au adus un plus devaloare competi]iei, practicând un tenisde calitate [i foarte spectaculos.
Proba de simplu masculin s-a desf -[urat pe dou categorii de vârst , peste [isub 45 de ani. Cel mai bun dintre veterania fost colonelul Ilie Scurtu, din echipaFor]elor Aeriene, care l-a învins, în final ,pe reprezentantul Diviziei 4 Infanterie,colonel Sorin Rus. Podiumul celor sub 45de ani a fost ocupat, în ordine, de RaduPopa, maistrul militar Ovidiu Ciornei [ilocotenent-colonelul Gheorghe B`nu] . Laechipe s-a impus Universitatea Na]ionalde Ap`rare, urmat de Divizia 4 Infanterie[i Statul Major al For]elor Aeriene. Probade dublu mixt a revenit Diviziei 4Infanterie, prin perechea C`t lina Mutic`[i locotenent-colonelul Dorel Maior. Lasimplu fete, cea mai valoroas s-a dovedit,în acest an, locotenentul Gabriela Nicoar .
Campionatul militar de tenis de câmpî[i propune s` dezvolte calit`]ile fizice alparticipan]ilor, s` dezvolte rela]iile decamaraderie între sportivi [i spiritul de fair-play. Totodat`, consider c` este o bun`oportunitate de manifestare [i promovare avalorilor institu]iei militare, a declarat, lafinalul competi]iei, locotenent-colonelulR`zvan Bichir, pre[edintele comitetului deorganizare.
MAIOR ADRIAN GÎTMAN
3Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT
ÎNTÂLNIRE BILATERAL~
FO
TO
: P
LU
TO
NIE
R-M
AJO
R C
~T
~L
IN O
VR
EIU
Miercuri, 27 august, ministrul ap`r`rii
na]ionale, Mircea Du[a, s-a întâlnit,
la MApN, cu omologul s`u din Republica
Azerbaidjan, generalul-colonel Zakir Hasanov.
Cei doi oficiali au abordat, în tim-pul discu]iilor, teme precum situa]iaregional` de securitate, dar [i stadiulactual [i perspectivele rela]iilor decooperare bilateral`, care se desf`-[oar` în cadrul Parteneriatului stra-tegic dintre cele dou` ]`ri [i a acordu-lui de cooperare militar` dintre celedou` ministere.
ZBORUMANITAR
Ministrul ap`r`riina]ionale,
Mircea Du[a, a aprobatluni, 1 septembrie, efec-tuarea unui zbor umanitarde la Satu Mare laBucure[ti, pentru trans-portul a trei persoane,care, în urma unei explozii,au suferit arsuri grave.
Ace[tia au fosttransporta]i cu o aero-nav` militar` C-27JSpartan, din Baza 90Transport Aerian, [i aufost asista]i pe timpulzborului de o echip`medical` SMURD.Misiunea a fost aprobat`în urma solicit`rii [efuluiDepartamentului pentruSitua]ii de Urgen]` dinMAI, secretarul de statRaed Arafat. Echipajulaeronavei a fost condusde c`pitan-comandorulEmil Tecuceanu.
DIALOG ROMÂNO-FRANCEZ
Ministrulap`r`rii
na]ionale,Mircea
Du[a, a avutjoi, 28 august, o
întâlnireoficial` cu
omologulfrancez, Jean
Yves Le Drian,la Ministerul
Ap`r`riiNa]ionale
francez.
O NOU~ COMAND~
L uni, 1 septembrie, la Bruxelles, a avut loc pre- darea-primirea comenzii Reprezentan]ei Militare
a României la NATO [i UE. Cu aceast` ocazie, generalul-locotenent Gheorghe Savu a preluat comanda acesteistructuri de la generalul-locotenent {tefan Oprea.
La 15 ianuarie 2011, generalul-locotenent {tefan Oprea eranumit în func]ia de reprezentantmilitar al României la NATO [iUE, având principala misiune de
Personalul care încadreaz` atât Reprezentan]a Militar`, cât [ialte posturi interna]ionale din cadrul NATO HQs (iunie 2014).
desf`[urarea de exerci]ii comune [i participarea lamisiuni sub egida NATO/UE, a[a cum a foststabilit la Reuniunea româno-francez` în format2+2, de la Paris, din 7 mai a.c.
În ultimii trei ani, România a m`rit anualaloc`rile bugetare pentru ap`rare, iar PIB-ulRomâniei a crescut în termeni reali, asigurândcadrul necesar pentru o cre[tere real` a bugetuluiMApN. Sunt convins c` aceast` cre[tere bugetar`va oferi posibilitatea relans`rii cooper`rii tehnico-militare dintre ]`rile noastre, a mai precizatministrul Du[a, în cadrul convorbirilor.
Prin aceast` vizit`, România [i RepublicaFrancez` au mai f`cut un pas în consolidarearela]iilor de cooperare militar`, fiind ooportunitate de a cunoa[te îndeaproapeobiectivele [i preocup`rile în ceea ce prive[tedezvolt`rile actuale, pe linie de ap`rare [isecuritate.
De asemenea, mini[trii ap`r`rii celor dou`state au abordat teme de pe agenda UniuniiEuropene, care vor fi dezb`tute cu ocaziareuniunii ministeriale UE, de la Milano,programat` în luna curent`. În acela[i context,ministrul Mircea Dusa a subliniat, de asemenea,importan]a drumului european pentru RepublicaMoldova, Ucraina [i Georgia.
De asemenea, cei doi mini[triai ap`r`rii au apreciat nivelul ac-tual al colabor`rii, convenind s`creeze dou` grupuri tehnice delucru care s` identifice noi obiec-tive de cooperare între cele dou`armate.
Împreun` cu ministrul MirceaDu[a, am fost de acord asupra
Am apreciat c` situa]ia de securi-tate din zon` este una complicat` [ifiec`rui stat trebuie s` îi fie asigurat`suveranitatea, a declarat ministrulMircea Du[a, subliniind c` ArmataRomâniei a sprijinit armata azer` înpreg`tirea militarilor s`i prinprogramele derulate, mai ales la nivelulFor]elor Navale [i Terestre.
oportunit`]ilor oferite ambelor p`r]ide extindere a rela]iilor militare bila-terale, a declarat, la rândul s`u,generalul-colonel Zakir Hasanov.
De asemenea, cei doi mini[triau reiterat viziunea comun` impus`de noul context de securitate înregiunea extins` a M`rii Negre.
Ministrul Mircea Du[a a transmis oficialuluifrancez aprecierile României fa]` de eforturileFran]ei în contextul crizei de securitate dinregiunea flancului estic al NATO [i participareamilitarilor francezi la m`surile de reasigurare aalia]ilor.
Fran]a este partenerul nostru tradi]ional, iarleg`turile dintre popoarele [i armatele noastre s-ausudat de-a lungul timpului. Apreciem ajutorul oferitde Fran]a atât pe timpul preader`rii la NATO [iUE, dar [i în ultimii ani, în special pe liniapreg`tirii comune a militarilor no[tri, a ad`ugatministrul Du[a.
Preg`tirea Summitului NATO din }ara Galilora constituit un important subiect de discu]ie.Legat de acesta, cei doi mini[tri au concluzionatc` adoptarea unor m`suri pe termen lung pentruconsolidarea posturii aliate de ap`rare esteesen]ial`.
Totodat`, cei doi oficiali au abordat problemelecare vizeaz` m`surile de reasigurare pe flanculestic al NATO [i UE, dar [i problema securit`]iimaritime, în special cea din Marea Neagr`.
Ministrul Mircea Du[a a subliniat importan]arela]iilor bilaterale în domeniul militar între celedou` armate, care vor viza, în special, dezvoltarea[i permanentizarea dialogului strategic,
a-l reprezenta pe [eful StatuluiMajor General la reuniunileComitetelor militare ale NATO [iUE [i de a asigura, oportun [ipermanent, îndeplinirea sarcinilor
de reprezentare, leg`tur` [iconsultan]`.
Durata mandatului a coinciscu o perioad` de transform`riprofunde [i dinamice în cadrulAlian]ei Nord-Atlantice,transform`ri care au cuprins, înprincipal, reforma structurii decomand` [i a agen]iilor NATO,lansarea [i implementareaproiectelor Smart Defence [iConnected Forces Initiative,tranzi]ia în Afganistan, preg`tireaîncheierii opera]iei ISAF,proiectarea [i cristalizareaviitorului for]elor NATO,dezvoltarea capabilit`]ilor aliate,elaborarea concep]iei generalepentru men]inerea nivelului depreg`tire al for]elor [i trecereaacestora de la starea de opera]ii lastarea de contingen]`. La acestea,se adaug` abord`rile multiple lanivelul UE, privind conceptulGrupurilor tactice de lupt`,revizuirea actualului concept deasigurare a r`spunsului militarrapid, elaborarea politicii-cadrupentru cooperarea sistematic` [ipe termen lung în domeniulap`r`rii, Strategia de securitatemaritim`, proiectele majorederulate de EDA [i, nu în ultimulrând, implementarea deciziiloradoptate de Consiliul European
din decembrie 2013.Suprapus pe aceste
problematici, participareaRomâniei la opera]iile [i misiunileconduse de NATO [i UE, capartener tradi]ional, reprezint`principalele exemple ale acestorschimb`ri [i abord`ri cruciale.Acest lucru este demonstrat [i deangajarea României, pe deplin [iîn mod constant, în condi]iieconomico-financiarenefavorabile, în cadrul opera]iilorISAF, Active Endeavour, OceanShield, KFOR, criza din Libia [icriza din Ucraina, procesul detransformare a Alian]ei [i, nu înultimul rând, în misiunile UE.
Cre[terea nivelului devizibilitate a posturilor încadratede România în structurile militareale Alian]ei a reprezentat un altobiectiv important al mandatului.Din acest punct de vedere, sepoate eviden]ia faptul c`, dac` în2004 era prev`zut` o singur`func]ie de general în cadrulCelulei de Coordonare aParteneriatului, în prezent,România are alocate cinci posturide general (patru posturi înstructura de comand` NATO [iunul, non-quota, la nivelulStatului Major MilitarInterna]ional NATO).
MAIOR RADU DINU
4 ANIVERSARE Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
ZIUA CENTRULUI TEHNIC-EDITORIAL AL ARMATEI
PLUTONIER ALINA CRI{AN
Începând din 1920, tipografia militar` imorta-lizeaz`, fil` cu fil`, istoria poporului român [i aArmatei României. Joi, 4 septembrie, Centrul
tehnic-editorial al armatei (CTEA) s`rb`tore[te 94de ani de activitate, în care s-a eviden]iatca o structur` specializat` a Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale, care promoveaz` [ir`spânde[te cultura [i tradi]iile militare.
La ceas aniversar [i la numai [ase ani dis-tan]` de s`rb`torirea centenarului, aduc
un omagiu tuturor celor care [i-au desf`[uratactivitatea, cu abnega]ie, în cadrul acesteistructuri aparte, dar de mare importan]` pentruorganismul militar. De asemenea, mul]umescpersonalului Centrului pentru profesionalismul[i devotamentul de care dau dovad`, urându-les`n`tate [i noi realiz`ri în anii ce urmeaz`.
Profit de aceast` ocazie s`-i asigur pe to]ibeneficiarii no[tri de întreaga disponibilitate [isolicitudine [i, de asemenea, de promisiuneaferm` de a fi în continuare al`turi de to]i iubitoriide carte. La mul]i ani!
COMANDANTUL CTEA, COLONEL DANIEL BUCUR
’’
Biroul de tehnoredactare.
Daniela Mihalcea,bibliotecar.
L a aceast zi aniversar , comandantul
unit ]ii face bilan]ul activit ]iisale [i al personalului pe care îlconduce. Se evalueaz stadiulobiectivelor de anul trecut [i seidentific noile ]inte alestructurii, care s conduc lacre[terea productivit`]iimuncii [i, eventual, sc`dereacosturilor de produc]ie. F`r`excep]ie. De aceea,consecven]a este cuvântulcare define[te cel mai bineCentrul. Prin perseveren] ,d`ruire [i profesionalism,reu[esc întotdeauna s -[iating scopul.
Dup realizarea proiectuluiDe la Gutenberg la Google, carepresupunea digitizareafondului de carte veche, înscopul facilit rii accesuluiîntregului personal la volumerare, anul acesta, Centrul sepoate l uda cu achizi]ionarea [iintrarea în serviciu adispozitivului Computer toplate. În acela[i timp, s-arealizat opera]ionalizarea uneilinii de finisare tipografic . Nueste u[or, în ani de criz`economic , s în]eleginecesitatea [i s sprijinidemersurile de retehnologizare.S ai viziunea c leul cheltuitinteligent ast zi î]i poate aduceo economie mai mare mâine,prin sc`derea costurilor deproduc]ie [i scurtarea timpuluide execu]ie, puncteaz colonelulDaniel Bucur, comandantulCentrului tehnic-editorial alarmatei. A avut noroc deinterlocutori cu viziune, a [tiuts pun problema [i, astfel, ag`sit în]elegere [i ajutor. Atâtla conducerea MApN, de undea ob]inut fonduri, cât [i laoamenii din subordine, careau fost deschi[i la însu[ireacapacit ]ilor necesareexploat rii noilor dispozitive.
Tehnologia performanteste necesar în oricedomeniu. În tipografie, aceastaa f cut trecerea de la literelede plumb turnate, culese [iaranjate manual în rama de
Fiecare pagin` a lucr`rilor editate de CTEA trece prin m#inile lor.
tipar, o munc grea atipografilor, la pl cile offsetgravate foto-chimic, într-unproces controlat integral de unom [i un calculator. Dac`digitizarea fondului de carteveche a constituit solu]iasuplinirii lipsei de bibliotecari [icustozi ai s lilor de lectur , noiledispozitive determin scurtareafluxului tehnologic, sc`dereacosturilor de produc]ie [i,implicit, conduc la cre[tereaproductivit`]ii muncii,înlocuind o parte din deficitulde personal, spune colonelulDaniel Bucur.
Cea mai mare problem cucare se confrunt Centrul estelipsa de personal. Cei maimul]i dintre angaja]ii unit ]iisunt salaria]i civili. Din ace[tia,14 au ie[it deja la pensie, iar al]i
patru urmeaz s ias pân lasfâr[itul anului. Cum posturilepentru civili sunt blocate [i nuse pot face angaj ri, CTEA estenevoit s realizeze acela[ivolum de lucru cu oamenidin ce în ce mai pu]ini.Personalul civil specializat esteîmb trânit. Media de vârst estede aproximativ 45 de ani.Aceasta este cea mai mareproblem . În rest, ne descurc`mfoarte bine, afirm`comandantul.
La biroul detehnoredactare, [aptepersoane se ocup dearanjarea lucr`rilor pentru a fitranspuse pe plac , pentrutipar. Prelucreaz forma,imaginile, aranjeaz paginile,tot ce înseamn grafic [iprepress. Din volumul mare de
texte care le trec, zilnic, prinmân , se întâmpl uneori s seata[eze de unele articole. Suntîn revistele f cute de copii(Inimi sub drapel,Cantemiristul) uneleîntâmpl ri care ne mi[c .Pove[tile lor de via] ne dau, demulte ori, energia de a duce labun sfâr[it o zi înc`rcat .Fiindc este mult de lucru. Daravem noroc c suntem uncolectiv bine închegat. Neajut m [i ne în]elegem, iar,pentru c lucr`m cu pasiune, demulte ori nu sim]im când trecetimpul, poveste[te AdrianaSandu, tehnoredactor laprepress [i grafic pecalculator.
La biroul de corectur ,patru doamne lucreaz la foccontinuu. Ochiul lor vigilent,format în timp, nu scap niciogre[eal . Le execut cu pixul [isemne conven]ionale, într-oatmosfer relaxat , vesel ,prietenoas . Un birou deartiste, pasionate, în timpulliber, de croitorie, aranjamenteflorale sau design vestimentar.Eleonora Dinc este în unitatedin 1989. Prima dat , a lucratla sectorul imprimare, apoi lamontaj, iar acum la corectur .Am prins toate schimb`rile,spune aceasta, am tr it
evolu]ia tehnologic a unit ]ii.Este o mare diferen] înmodalitatea de lucru. Cerereaeste tot mai mare, iar tehnologiane ajut s -i facem fa] . Ziuaîncepe cu o [edin] , în care sestabile[te planul de lucru, secomunic termenelelucr`rilor, apoi începecorectura propriu-zis . Primimun text, îi facem corectura, îltrimitem autorului pentru aprimi aprobarea bun de tipar,la tehnoredactare, [i apoi seîntoarce la noi. Lucr`m laredactare, formulare [i
concep]ie. Într-o zi, se pot face [itrei lucr`ri, explic [efabiroului de corectur , IrinaGrigan.
Plutonierul Nicu[or Marineste specialist 2 finisare.Ma[inile la care lucreaz ,împreun cu doi colegi, suntresponsabilitatea lor. Ei seocup [i de alimentare, reglaje,repara]ii [i orice alte problemecare intervin. Facem primaetap de la finisare – f l]uirea(îndoirea) colii, explic`plutonierul. Avem o ma[in`pentru dou îndoituri [i unapentru trei, în func]ie deformatul lucr`rii tip`rite.
La leg torie, doamnele dinvechea gard , a[a cum le places glumeasc , aduc paginile înstadiul de carte. Ultima
achizi]ie a Centrului,linia de finisare, leajut foarte mult,aproape scoaterevista finisat . Numai trebuie s adunefoile [i s le capsezemanual. {eful deechip , VioletaPrispan, este leg tormanual al Centruluide 29 de ani. Muncas-a schimbat enorm decând m-am angajat,î[i aminte[te aceasta.Eram 39 de femei, iaropera]iile se f ceaumanual sau cuma[ini foarte vechi,din Al Doilea R`zboiMondial. Acumsuntem [apte femei,majoritatea în vârst .Este o sec]ieîmb trânit , ne-artrebui fete tinere.Linia de finisareadun paginile. Pe oparte se capseaz ,
taie [i scoate revista, iar pecealalt , iese blocul de carte.Manual se mai fac doar c`r]ilebro[ate, scoar]a (copertarigid a unei c`r]i), tipizatele [iregistrele.
Tot în compunereaCentrului intr [i Bibliotecamilitar specializat , dislocatîn Statul Major General.Înfiin]at de generalulFlorescu, ministru de r`zboi învremea lui Alexandru IoanCuza, aceasta cuprinde maimulte s li, destinatepublica]iilor periodice,
lectur`rii cu acces liber la raft,publica]iilor militare clasificate[i neclasificate [i depozit rii decarte rar [i veche – oadev`rat comoar . Cea maiveche carte este MonitorulOastei, publicat în 1861 [i totaici g`sim lucrarea IstoriaRomânilor din 1199 pân în1836, a lui Hurmuzaki.{i aceast structur a reu[it s`]in pasul cu timpul, prinpersonalul dedicat [i pasionatde ceea ce face. Din 2008,avem un catalog electronic culiteratur militar [i civil ,dispunem de o platform online,pe care o poate accesa oricepersoan din sistemul militar.Au fost transpuse c`r]ile din
fondul vechi în formatelectronic [i avem [i pagin defacebook, spune Ana DanielaMihalcea, bibliotecar.
Centrul tehnic-editorialal armatei tip`re[te, anual,peste 50 de lucr`ri. În 2014,au fost publicate [apte c`r]i,peste 20 de reviste aletuturor categoriilor de for]e,instruc]iuni, regulamente,dispozi]ii, precum [iimprimatele [i tipizatelepentru toate structurile dinArmata României. Cum anulnu s-a terminat, mai aumulte în lucru. Tot în acestan, au preg`tit suportultehnic-editorial [i tipograficpentru celebrarea celor zeceani de la intrarea Românieiîn NATO. Un set dedocumente, în român` [ienglez`, care a fost înmânattuturor ]`rilor membre.
Centrul tehnic-editorial alarmatei este implicat activ înprocesul de promovare aimaginii armatei române latoate nivelurile acesteia atâtprin realizarea de lucr rispecifice, cât [i prin participareaefectiv cu standuri de carte,cu ocazia unor evenimenteculturale deosebite, organizatela nivelul Ministerului Ap`r`riiNa]ionale.
De asemenea, EdituraCTEA se implic` la definireaprocesului editorial, prinparticiparea la târgurile decarte. A fost premiat`, de-alungul anilor, la saloanele decarte Gaudeamus, Amplus,Polemos [i MAI.
5Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IE
ULTIMII PARA{UTI{TIPURSÂNGE
SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU
Batalionul 630 Para[uti[ti Smaranda Br`escu,din Bac`u, este singura unitate cu aceast`
specializare din armata noastr`. De[i fac parte dinBrigada 6 Opera]ii Speciale Mihai Viteazul,
para[uti[tii b`c`uani continu` s` fie purt`torii detradi]ii ai trupelor aeropurtate, \n România, [i s`
execute misiuni acolo unde nimeni altcineva nu arputea ajunge, în mijlocul trupelor inamice.
Ast`zi, în ArmataRomâniei, exist` maimulte structuri care
pot executa misiuni prin desantaerian, îns` unica unitate cumilitari para[uti[ti pur sânge seafl` la Bac`u [i are o tradi]ie depeste 20 de ani. Batalionul 630Para[uti[ti Smaranda Br`escu afost înfiin]at la 30 noiembrie 1990,fiind subordonat Brig`zii 3Para[uti[ti din garnizoana în carese reg`se[te [i ast`zi.
În acest moment, unitatea aînceput un proces detransformare [i reorientare aobiectivelor de instruire cuspecificul For]elor pentru Opera]iiSpeciale (FOS), respectândini]iativa e[alonului superiorprivind dezvoltarea trupelor deelit` din armata român`.
Instruc]ia unui para[utist estefoarte complex`. Ea începe cupartea comun` general` [icontinu` cu cea colectiv` [iinstitu]ionalizat`, ace[tia avândposibilitatea de a studia atât îninstitu]ii militare de înv`]`mântdin ]ar`, cât [i din str`in`tate.
Militarii b`c`uanisunt instrui]i calupt`tori care pot fi
infiltra]i prin para[utare-debarcare, îns`, potrivit unuiadintre principiile For]elor pentruOpera]ii Speciale, ei trebuie s` fiespecializa]i în mai multe domenii.De aceea, unitatea de pe malulBistri]ei beneficiaz` de sprijinulcentrelor de instruire specificetuturor armelor. Avem oameniantrena]i ca para[uti[ti, scafandri,instructori montani [i speciali[ticertifica]i pentru ac]iuni care au
Instruc]ia de para[utare reprezint` o parte esen]ial` a preg`tirii militarilor b`c`uani.
avut loc la Brigada 6 Opera]iiSpeciale, a declarat comandantulbatalionului, locotenent-colonelDoru Constantin Tocil`. Pentru aeviden]ia nivelul ridicat depreg`tire al militarilor de laBatalionul 630 Para[uti[ti,caporalul Ioan Mih`il` a fostprimul soldat gradat profesionist,din România, care a parcurs, în2011, faimosul Ranger Course, uncurs aplicativ-militar foarteimportant pentru lideriisubunit`]ilor, care d` substan]`oric`rui lupt`tor din FOS. Acestaa reprezentat un momentdeosebit de important atât pentrubatalion, cât [i pentru întreagaarmat`. Ca urmare a absolviriiacestei forme de preg`tire,militarul a fost avansat la gradulde sergent [i este, în prezent,unul dintre instructoriibatalionului. Comandantulunit`]ii a afirmat c` este oexperien]` extraordinar` pe care a[dori s` o parcurg` cât mai mul]idintre militarii unit`]ii pe care oconduc.
Para[uti[tii Brig`zii 6 auparticipat [i la misiuni în teatrelede opera]ii, în cadrulbatalioanelor de manevr` [i acomandamentelor. Ace[tia s-aueviden]iat prin profesionalism [iau câ[tigat respectul celor al`turide care au luptat. Bereta vi[inie afost purtat` cu mândrie demilitarii b`c`uani în Afganistan,Irak, Somalia sau Angola. Decurând, ace[tia au participat [i lamisiuni în sprijinul For]elorpentru Opera]ii Speciale.
Pe termen scurt, se dore[temen]inerea resursei umane [iperfec]ionarea sa prin cursuri de
specializare. Participarea la omisiune interna]ional` reprezint`apogeul preg`tirii para[uti[tilor [i,dup` cum spune locotenent-colonelul Doru Constantin Tocil`,este o finalitate a instruirii.
{i totu[i, ca în orice structur`,oamenii vin, se specializeaz`, punîn aplicare ceea ce au înv`]at [i,inevitabil, se retrag din activitate.De aceea, se urm`re[te, petermen mediu, un schimb degenera]ii care s` duc` laîmbun`t`]irea capacit`]ii de lupt`[i la îndeplinirea, cu succes, amisiunilor batalionului. În ultimiiani, au trecut pragul unit`]ii deelit` mai multe cadre militare,care beneficiaz`, în preg`tirea lor,de sprijinul celor mai vechi, cuexperien]` dar [i de colabor`rilecu militari ai partenerilor no[tridin NATO.
Plutonierul R`zvan Calanciaeste unul dintre subofi]erii cuexperien]` ai batalionului, fiindcalificat în opera]ii speciale petoate domeniile. Acesta asubliniat c`, pentru noi,genera]ia mai în vârst`, este opl`cere s` preg`tim viitoriilupt`tori [i conduc`tori aifor]elor speciale. Suntemimpresiona]i de d`ruirea [iimplicarea în dezvoltareapersonal` a tinerelor cadremilitare, fapt ce ne motiveaz` s`îi ajut`m s` ating` nivelul nostru[i, de ce nu, s` ne dep`[easc`.
Un mare avantaj pentrupara[uti[tii nou-veni]iar fi c` ace[tia
beneficiaz` de întâietate laconcursurile de admitere pentrucursurile din str`in`tate. Acestlucru se datoreaz`, în primulrând, preg`tirii lingvisticesuperioare care se desf`[oar` încadrul unit`]ii.
Locotenentul ClaudiuButnaru face parte din familiaberetelor vi[inii din 2011 [i, pân`în prezent, a parcurs mai multeforme de preg`tire, cum ar fiCursul de operatori FOS. Îmidoresc s` merg într-o misiuneinterna]ional` sau m`car la unexerci]iu întrunit cu parteneriino[tri de alian]`, a declaratlocotenentul, confirmând c`trebuie s` ne împ`r]im via]a întrefamilia de acas` [i cea de launitate. Suntem devota]ipreg`tirii noastre îns`, datorit`faptului c` suntem mai mereuangrena]i în diferite forme deinstruire, avem nevoie de
Exerci]iu de pliere a para[utei \n colaborare cu militariai armatei Statelor Unite ale Americii.
sus]inerea celor dragi. F`r` ea nune-am putea îndeplini obiectiveledin carier`.
Batalionul 630 Para[uti[tiSmaranda Br`escu a fost pilonulprincipal pentru autorit`]ilepublice locale în sprijinireapopula]iei afectate de calamit`]inaturale. Militarii au intervenit, înmai multe rânduri, în zoneleafectate de inunda]ii sau în celeînz`pezite. Fie c` au ajutat lasalvarea persoanelor aflate înprimejdie, ori au asiguratalimentarea cu ap` potabil` [ihran` cald`, ei au r`mas însufletul b`c`uanilor ca oameni den`dejde \n \mprejur`ri dificile.
6 INSTRUC}IE Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
PREG~TI}IPENTRU SITUA}II LIMIT~
MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA
|n timpul dezamors`rii unui dispozitiv exploziv improvizat.
Robotul de interven]ie EOD, \n ac]iune.
EOD – o specialitate riscant`
Dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial,erau utilizate pentru neutralizarea [idistrugerea muni]iilor neexplodate, pe lâng`diferite tipuri de explozivi, unelte de micidimensiuni, precum ciocane, cle[ti,
Noile provoc`ri la adresa securit`]iistatelor lumii, de la începutul seco-
lului XXI, au produs muta]ii serioase pescena interna]ional`, care au relevat
importan]a structurilor EOD (ExplosiveOrdonance Disposal). Speciali[tii acestora
î[i pun în mod frecvent via]a în pericol, fiindangrena]i în activit`]i de localizare,
marcare, identificare, neutralizare/punere înstare sigur` [i distrugere a muni]iilor
conven]ionale, dispozitivelor exploziveimprovizate [i a muni]iilor chimice.
[urubelni]e, iar pentru rezolvarea unor situa]iipericuloase erau folosite scule improvizate,lucrul în aceste condi]ii fiind foarte riscant. Întimp, uneltele [i dispozitivele au evoluat, auap`rut accesorii nonmagnetice, costume deprotec]ie speciale, robo]i de interven]ie EOD [isisteme de diagnosticare cu raze X. Pe timpulsitua]iilor periculoase, riscul poate fi controlatmult mai bine folosind aceste echipamentemoderne.
Cu o istorie de aproape 14 ani, nouaspecialitate a armei geniu, EOD, a ap`rut caurmare a cre[terii amenin]`rilor specifice dinteatrele de opera]ii c`rora speciali[tii încontrolul mecanismelor explozive trebuie s`le fac` fa]`. În prezent, la Râmnicu Vâlcea,func]ioneaz` Baza de Instruire pentru EOD[i Grupul 1 EOD, ambele structuricontribuind substan]ial la dezvoltarea acesteispecialit`]i militare. Misiunile Bazei deInstruire pentru EOD constau în preg`tireaspeciali[tilor care încadreaz` structurilespecifice ale armatei, precum [i forma]iunilecare urmeaz` s` execute misiuni pe liniacontrolului mecanismelor explozive înteatrele de opera]ii. Mai mult, trebuie spus c`aici s-au instruit [i militari din alte ]`ri, careau ca obiectiv integrarea în structurileeuroatlantice, precum Serbia, Azerbaidjan,Georgia [i Republica Moldova. Astfel,institu]ia a pus um`rul la cre[tereaprestigiului Armatei României în interiorulAlian]ei Nord-Atlantice. Atât Baza deInstruire pentru EOD, cât [i Grupul 1 EODsunt încadrate cu militari veterani aiteatrelor de opera]ii din Balcanii de Vest,Irak [i Afganistan, care [i-au sporit an de anbagajul de cuno[tin]e în domeniul vast alneutraliz`rii [i distrugerii muni]iilor [i
dispozitivelor explozive [i prin participarea ladiferite forme de preg`tire de specialitate în]ar` [i în str`in`tate.
Pericolul din nisip
C`pitanul Adrian Enache este unul dintreace[tia, cu trei misiuni executate în teatrele deopera]ii. Prima, în 2008, în Irak, ca ofi]er geniuEOD în cadrul unei brig`zii americane,urm`toarele dou` misiuni desf`[urându-le înAfganistan.
Într-una din misiunile de pe t`râm afgan,el a fost ofi]er escort` VIP. Din aceast`postur`, c`pitanul Adrian Enache era implicatîn stabilirea tuturor detaliilor pentru ca viziteles` se desf`[oare în maxim` siguran]`(alegerea traseului de deplasare, a tipurilor demijloace de transport, asigurarea caz`rii,solicitarea sprijinului aerian, la nevoie). Pentruprofesionalismul [i devotamentul dovedite înAfganistan ofi]erului i s-a conferit, la scurt timpde la întoarcerea în ]ar`, o important` medalieamerican`.
}in minte emo]iile prin care am trecut înultima misiune executat` în Afganistan, spunec`pitanul Enache. Eram comandant plutonEOD [i desf`[uram misiuni cu Lupii Negri dinIa[i. Era în noiembrie, un frig n`praznic, când,cu ajutorul sistemelor de supraveghere din baz`am observat un grup de insurgen]i care auplantat trei dispozitive explozive. Dup` ce amoprit autoblindatele la o distan]` considerat`sigur`, având în vedere coordonatele GPSprimite, acestea s-au dovedit a fi eronate, a[a c`am ac]ionat la depistarea dispozitivelor prinmetodele de scotocire specifice. Dup` asigurareaautovehiculului meu, am observat, la nici unmetru de cealalt` ma[in`, o mic` por]iune de
nisip care forma o umbr` ciudat`. Am alarmatimediat echipa [i, nu mic` ne-a fostsurprinderea s` descoperim c` unul dintre aceledispozitive explozive improvizate era plantatchiar acolo. Cu calm, am reu[it s` neutraliz`macel dispozitiv, îns`, pe timpul întoarcerii înbaz`, m` tot g#ndeam la drama ce s-ar fi pututproduce dac` exploda. De atunci, nu m-ambazat niciodat` doar pe coordonatele furnizateprin GPS.
Activit`]ile practice joac` un rol foarteimportant în cadrul preg`tirii militarilorEOD-i[ti. În Baza de Instruire pentru EOD seare întotdeauna în vedere faptul c` militariicare se instruiesc aici vor participa la misiuni
reale atât pe teritoriul na]ional, cât [i în teatrulde opera]ii. Acesta este motivul pentru care totpersonalul implicat în instruirea militarilorcursan]i acord` o aten]ie special` fiec`ruidetaliu pe timpul activit`]ilor practice,creîndu-se un mediu de lucru cât mai apropiatde realitatea câmpului tactic.
Prin dragoste de arm` [i profesie,st`ruin]` [i spirit de echip` [i realizând unechilibru între preg`tirea militar` [i cea despecialitate, EOD-i[ti vâlceni demonstreaz` c`fac parte dintr-un corp profesionist de elit` alArmatei României, care s-a cal`uzitîntotdeauna de mottoul Curaj, tenacitate,profesionalism.
Tehnic` de ultim` or` pentru „vizualizarea” terenului.
7Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IE
CHEMAREA CELEI DE-A DOUA FAMILIIFRUNTA{ CRISTIAN LENGA
[email protected] 114 Tancuri Petru Cercel, subordonat Brig`zii 1Mecanizat` Vasile Lupu, are militari care cunosc importan]a
unei familii [i îi acord` respectul cuvenit.Atunci când au decis s` îmbrace haina kaki, au [tiut
c` armata o s` devin` cea de-a doua familie.
C`t`nia în sânge
Am trecut de perioada în care amdevenit mai mult militar decât civil. Balan]as-a echilibrat pe la 28 de ani. De la 14 ani,când am fost admis la liceul militar, am statnumai printre militari, spune maiorulNicolae Dr`gan, care, la 35 de ani, estecomandantul unei companii din batalionul
târgovi[tean. Dup` absolvirea AcademieiFor]elor Terestre Nicolae B`lcescu, în 2002,a studiat un an în [coala de aplica]ie [i aajuns la Batalionul 814 Tancuri, dinBistri]a, mutat, ulterior, la Turda [i, abiaapoi, la Târgovi[te, în 2010.
Maiorul Dr`gan a \ndeplinit o singur`misiune extern` în teatrul de opera]ii dinAfganistan, care a constat în preg`tireainstructorilor afgani. Pe parcurs, a trebuit s`ne adapt`m. Sub influen]` american` [icomand` francez`, a trebuit s` îi instruim pemilitarii afgani în domeniul tehnicii auto [iarmamentului. Cu toate acestea, nimic nu afost în afara ariei lor de cunoa[tere. Totul afost atât teoretic, cât [i practic. Luaminstructorii în sala de curs [i predam. Larândul lor, ei trebuiau s` instruiasc` o nou`clas` de militari, iar noi s`-i superviz`m, s`vedem cât de bine au asimilat informa]iile.Fiind deja a [asea rota]ie cu aceast` misiune,militarii afgani [tiau ce aveau de f`cut, dreptpentru care munca instructorilor a fostînlesnit`. Am constatat c` î[i f`ceau treaba [ic` înv`]au, î[i aminte[te maiorul Dr`gan,al`turi de care, ca instructori, au mai fost unofi]er [i cinci subofi]eri.
Contactul cu popula]ia local` a fost
special, fie c` ne referim la militarii pe careîi instruiam, fie c` ne gândim la civilii dinbazaruri. În general, aveau o atitudinepozitiv` fa]` de noi, românii, iar acest lucruli se datoreaz` [i celor care au mai mersacolo în misiune. Un aspect important,înv`]at în acea misiune, a fost modul încare este privit` no]iunea timpului, îndiverse locuri de pe glob. În Afganistan,omul este cel mai important. Dac` vrei caun afgan s` fie punctual, trebuie s` [tii cum
s` te por]i cu el, s`-i ar`]i respect [i s`-itransmi]i c` este important pentru tine.Dac` stabile[ti cu un localnic s` te întâlne[tila o anumit` or`, în diminea]a urm`toare,conteaz` foarte mult în ce rela]ie a]i r`masîn ajun. Nu prea poart` ceasuri, iar dac` vors` te fac` s` a[tep]i, o vor face doar pentrua-]i ar`ta c` persoana este important`, c` elconteaz` [i c` tu trebuie s`-l respec]i, explic`
ofi]erul. Odat` întors în ]ar`, a venitmomentul reîntâlnirii cu familia. De[i avorbit aproape zilnic cu fiica sa, prinintermediul internetului, acesteia i-a luataproape trei ore s`-l recunoasc`. {tia cinesunt, se uita la mine, m` accepta, dar nu eraprea convins`. Dup` câteva ore, a venit lamine strigând Tatiii!... Acesta a fostmomentul care m-a convins c` trebuie s`stau mai mult timp al`turi de familie.
Famili[ti convin[i
Patru ani ca soldat profesionist [i [aseca subofi]er, iar înainte de asta, militar întermen la Boboc. Ace[tia sunt cei pestezece ani în ]inut` kaki ai sergentului-majorPetre Leanca, mecanic conductor laplutonul de cercetare. Subofi]erul are, la felca [i maiorul Dr`gan, o misiune
interna]ional`. Dup` preg`tirea de treiluni de la Clinceni, al`turi de Batalionul495 Infanterie C`pitan {tefan {overth, au
urmat alte [ase luni, în Afganistan. A fostdificil, cel pu]in la început. Am participat lapatrule [i am fost martorul unor incidente.Eram ataca]i, reac]ionam [i totul deveniseo obi[nuin]`. Dup` câteva luni, am intratcu to]ii în ritm, mai ales c` preg`tirea de laClinceni ne-a ajutat foarte mult, apreciaz`Petre. Î[i g`se[te, cu greu, cuvintele careexprim` cât mai bine sentimentele [isitua]iile care l-au încercat. Au fost multemomente delicate, îns` parc` atunci când sea[eza lini[tea, sim]eam c` lipsea ceva...
În Afganistan, func]ia de [ofer nu estedeloc simpl`, din moment ce, la volanulautovehicolului fiind, po]i declan[aoricând un dispozitiv exploziv improvizat.Realizam c`, dac` înaintea noastr` a trecuto echip` de cercetare, [ansele ca noi s` d`mpeste un astfel de pericol erau reduse.Aveam încredere unii în al]ii [i [tiam de ceeste în stare fiecare dintre noi. Auparticipat [i la patrule debarcate, iar copiiiveneau la ei pentru a le cere sucuri [imâncare. R`splata era pe m`sur`: nu depu]ine ori, pu[tii le divulgau informa]iidespre loca]ia unui dispozitiv. Poate c` esteprea mult spus, dar de câteva ori am avut
impresia c` ne împrietenim cu unii afgani.Pe de alt` parte, erau [i dintre cei care nuacceptau prezen]a militarilor în mijlocullor [i care ne tratau cu dispre].
În ultimele zile, ner`bdarea de a plecaspre cas` a fost ap`s`toare. Mai ales c`zborul spre România a fost amânat. Peaeroport, în ]ar`, a fost întâmpinat defamilie [i chiar de sora sa, pe care nu o
v`zuse de ceva vreme [i care venisetocmai din Belgia. Am avut mari emo]iiatunci. Parc` [i acum le simt. Ei nu
Contactul cupopula]ialocal` a fost
special, fie c` nereferim la militarii pe
care îi instruiam, fie c`ne gândim la civilii din
bazaruri. În general,aveau o atitudine
pozitiv` fa]` de noi,românii, iar acest lucruli se datoreaz` [i celor
care au mai mers acoloîn misiune.
MAIOR NICOLAE DR~GAN
’’
fuseser` de acord cu plecarea, îns` leexplicasem de ce o misiune era bun` pentrucariera mea. Iar acolo, pe aeroport, au fostcâteva clipe în care am plâns to]i în timp cene strângeam în bra]e. De neuitat.
Tot mecanic conductor a fost [isergentul-major Florin Cernavodeanu înAfganistan, al`turi de colegul s`u, Petre.Primul lucru de care-mi aduc aminte estec`ldura sufocant` care parc` m-a plesnit laprimul contact cu Afganistanul. Am ajunsnoaptea [i am b`ut câteva guri din apaaceea cald`, în timp ce auzeam numaizgomote de la avioane, poveste[te Florin.
A venit [i momentul primei ie[iri înpatrul`. Recunoa[te c` i-a fost team`,pentru c` zvonurile circulau.... Îns` i-aufost foarte utile cuno[tin]ele acumulate peparcursul preg`tirii de la Clinceni. Laînceput, da, m` gândeam întruna c`trebuia s` ajung cu bine acas`, dar dup` o
perioad` nu mi-a mai fost team`. Totulintrase pe f`ga[ul normal, [tiam cu to]ii ceaveam de f`cut [i cum s` reac]ion`m încazul unui atac.
Precum Petre, [i Florin a participat lapatrule debarcate. La fel ca [i colegii s`i,se bucura s` le ofere sucuri copiilor careveneau în întâmpinarea militarilor. Voiaude toate, sucuri, dulciuri, dar noi plecampreg`ti]i, [tiam ce le place [i le d`deam ceî[i doreau. Ca r`splat`, ori de câte ori [tiauc` exist` vreun pericol, ne avertizau. Întimpul patrulelor, au fost destuleincidente, chiar [i un r`nit, dar baza a fostsigur`: doar o lovitur` de AG-7, c`zut` lacâteva sute de metri dep`rtare.
Ultimele dou` s`pt`mâni au fost,într-adev`r, dificile. Era o iarn` grea [i nechinuia dorul de cas`, \[i aminte[te Florin.Am avut parte de frig [i z`pad`, darsenza]ia de eliberare pe care am avut-o înmomentul în care am p`r`sit baza militar`a fost unic`. Fratele [i prietena mea au fostacolo când am ajuns în ]ar`. De asemenea,p`rin]ii au venit de Cr`ciun, de[i eraupleca]i în Spania de mai bine de zece ani.A fost frumos. Aveam nevoie de o familiereunit` dup` o asemenea misiune, în caresim]i cât de pre]ioas` este via]a.
’’
Realizam c`, dac`înaintea noastr` atrecut o echip` decercetare, [ansele canoi s` d`m peste undispozitiv explozivimprovizat eraureduse. Aveamîncredere unii în al]ii[i [tiam de ce este înstare fiecare dintrenoi.
Poligonul de trageri are roluls`u în preg`tirea oric`ruimilitar. Acolo, î[i d` seama c`meseria sa este una special`,periculoas`, [i reprezint` loculunde orele [i zilele setransform` din instruc]ie înexperien]`. Militarii boto[`neniau adunat multe trageri înpoligonul Smârdan.{i nu doar acolo.
Locotenentul Daniel Cioban,comandantul unei baterii de
Caporalul Adrian Boca, ochitor,este sucevean, tat`l a dou` fete,
naturalizat la Boto[ani. Sunt pu]ini ceicare se pot l`uda c` au participat, a[acum a f`cut-o el, la o misiune interna-]ional`, în func]ia de top cover (tr`g`-tor la mitralierele de pe MRAP sau HMMWV) [i s` fi executat [apte exer-ci]ii cu trageri de lupt` în poligon. Laartilerie, trebuie s` ai mult` minte, aafirmat Adrian. Am terminat liceul dematematic`-fizic` [i, când am ajuns laarma artilerie, am constatat c` potaplica tot ceea ce am înv`]at lageometrie [i trigonometrie.
Plutonierul Nicador Rotariu estemilitar din 1994 [i artilerist cu acte
în regul` din 2011. Dup` ce a urmatcursul de carier`, în 2012, a ajuns co-mandant de pies`. Sunt la a treia tra-gere în M`lina, unde am ob]inut numairezultate foarte bune. Cred c` preg`-tirea din unitate a fost mult mai dificil`fa]` de tragere, a spus plutonierulRotariu.
piese [i a servan]ilor, mai ales acelor doi militari de la baterie,care se aflau la prima tragere [icare au primit, astfel, botezulfocului, a spus locotenentulCioban.
Experien]a celor zece ani dearmat` [i a misiunilor externe l-aajutat pe ofi]er s` comunicefoarte bine cu subordona]ii s`i.Chiar dac` la artilerie, de celemai multe ori, tonul este ridicat,asta se întâmpl` din cauzazgomotului loviturilor trase [i adistan]elor dintre piese.
Nivelul de preg`tire s-a v`zutcu ochiul liber. Comenzi scurte [iexecu]ie la miime de secund`.Servan]ii [i comandan]ii de piese[tiau ce aveau de f`cut. Era unalgoritm al mi[c`rilor, exersat [iaplicat pe m`sur` de artileri[tiidin Boto[ani.
obuziere, s-a aflat la primatragere în poligon din aceast`postur`. {i-a început carieramilitar` în 2002, ca subofi]er deartilerie, în garnizoana Dej. În2008, a reu[it s` treac` în corpulofi]erilor. Veteran al teatrelor deopera]ii, cu dou` misiuni înAfganistan, [i-a preg`titmisiunea, cu calm [iminu]iozitate. Ne-am instruitfoarte mult pentru tragerile dinpoligon, pe terenul din cazarm`.Am verificat preg`tirea teoretic`[i practic` a comandan]ilor de
Un loc carecerne valoarea
Caporalul Dan Bre[ug esteservant. În batalion este din 2005.Ini]ial, a fost [ofer, dar, atras deartilerie, a devenit ochitor. Lespunea celorlal]i colegi, înc` dincazarm`: Abia a[tept salvele!Poligonul [i via]a dur` atrag sau îldetermin` pe militar s`-[ischimbe op]iunile pentru viitor.Meseria armelor nu este pentruoricine. În M`lina, î]i demonstrezivaloarea. Este foarte bine s` înve]i,s` cau]i informa]ii în manuale [ic`r]i de specialitate, dar în poligonpui mâna pe tehnic` [i vezi ce seîntâmpl` în realitate, a declaratcaporalul Bre[ug. Acolo sim]isuflul tragerii cum te izbe[te înpiept, rezolvi incidentele ivite, iar
colegii î]i recunosc valoareaprofesional`.
Poligonul este locul undecondi]iile de via]` sunt spartane.Orele [i zilele petrecute înpoligon, pe linia de tragere, teînva]` multe. Uneori, se uit` demâncare sau ap`. Ziua seconfund` cu noaptea [i invers, iarconcentrarea trebuie s` r`mân`permanent la nivel înalt. Acolo,nu mai este vorba de bani sau dealte beneficii materiale. Doar desatisfac]ia rezultatelor tragerilor.{i poate c` nu întotdeauna iesea[a cum s-a dorit. Militarul [tiec`, de acolo, va începe o nou`etap` de preg`tire [i va [ti unde [ice s` fac` pentru ca laurm`toarea tragere s` fie al`turide camarazii lui.
Caporal Dan Bre[ugLocotenent Daniel Cioban
INSTRUC}IE8 Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
În perioada deinstruc]ie am tr`itunele dintre celemai frumoaseclipe ale vie]iimele: tragerile înpoligon, instruc]iade front, [ansa dea avea al`turi demine colegi pecare am ajuns s`-iv`d ca pe fra]iimei.
CAPORAL ANDREI ION
Militariimi-au pl`cutdintotdeauna,mi se p`reac` fac partedintr-ocu totul alt`lume, erauordona]i,cura]i [i, înc`de atunci,visam lahainamilitar`.
CAPORALIONEL BUNESCU
’’’’
Timpul a[az`lucrurile
Îmi place armata [i consider c` nimicnu este dificil atunci c#nd î]i dai silin]a catotul s` ias` bine, a[a începe caporalulIonu] Filip, \ncadrat ochitor la un complexLAROM. Prietenii mi-au deschis ochii [im-au îndrumat spre cariera militar`, iareu consider c` a fost cea mai bun` alegere.Acum, dup` [apte ani de armat`,a[teapt` cu ner`bdare ziua de 9septembrie, când va începe cursurile[colii de subofi]eri. A participat la selec]ie[i a luat examenele. Înc` un an [i visul vadeveni realitate. Va accede \n corpulsubofi]erilor, lucru cu care se m#ndre[te.Este prima dat` când încerc [i chiar suntbucuros c` plec la Pite[ti pentru începereaanului [colar. A realizat c` nu-[i dore[tes` r`mân` la statutul de caporal [i c`singura lui [ans` este promovarea.
Spiritul de echip` a fost cultivat înc`dinainte de a se gândi la meseriaarmelor. A jucat fotbal mult timp [i faceacest lucru chiar [i în prezent. Am tr`itîn colectiv, înc` de mic, [i mi-a pl`cut
’’
din toate armele, pentru a cunoa[te, celpu]in, caracteristicile generale alefiec`reia în parte. În plus, conducerea i-aoferit tot sprijinul necesar atunci când aconsiderat c` are nevoie de mai mult`preg`tire, ba chiar i-a oferit sfaturi înleg`tur` cu modul în care ar trebui s`procedeze în diferite situa]ii. Este dificils` lupt împotriva unor militari din unit`]iopera]ionalizate [i specializate în a[a ceva.Ei sunt foarte bine preg`ti]i [i bunitr`g`tori, dar facem tot posibilul s` le]inem piept [i s` ocup`m podiumul ori decâte ori avem ocazia.
Schimbare de statut
Dac` Ionu] se bucur` deoarece, dup`[apte ani, are [ansa s` devin` subofi]er,ei bine, soldatul Andrei Ion, la numai [aseluni, de la sosirea \n unitate se preg`te[tes` plece, al`turi de colegul s`u, în aceea[izi de 9 septembrie, tot la Pite[ti, pentru adeveni maistru militar.
Ini]ial, el a f`cut dou` luni la Caracal,la Batalionul I Instruc]ie Olt, apoi altedou` la Pite[ti. În perioada de instruc]ieam întâlnit multe elemente [i situa]iinecunoscute pân`-n acel moment, mi-aupl`cut [i mi s-a p`rut totul foarteinteresant. Am tr`it unele dintre cele maifrumoase clipe din via]a mea: tragerile dinpoligon, instruc]ia de front, [ansa de aavea, al`turi de mine, colegi pe care amajuns s`-i v`d ca pe fra]ii mei.
Prima dat` a dorit s` ajung` ofi]er,dar, pentru c` nu a trecut examenul, aales s` nu bat` pasul pe loc [i s` intre încorpul solda]ilor grada]i profesioni[ti.
dintotdeauna s` lucrez în echip`.De asemenea, de-a lungul timpului, am totparticipat la diferite concursuri aplicativ-militare unde am câ[tigat, mai mereu,locul I: soldatul anului, patrule, soldatuniversal etc. Toate diplomele sunt înunitate. Consider` c` aceasta este ceamai în m`sur` s` le p`streze, f`r`sprijinul conducerii batalionului nu ar fiavut cum s` le ob]in`. Când se preg`teapentru concurs a fost instruit de speciali[ti
Soarta a f`cut ca Andrei s` nu prind` nicim`car un an ca soldat [i, peste înc` doide acum înainte, va avea pe umeri primulgrad de maistru militar.
Un chimist modest
Coleg cu Ionu] [i Andrei, caporalulIonel Bunescu este cerceta[ CBRN. Laînceput, el a venit în batalion pe func]iade sanitar brancardier. Cel care de]inea
postul trebuia s` p`r`seasc` sistemul lavârsta de 45 de ani. Între timp, situa]ias-a schimbat, s-a m`rit limita de vârst` [i[i-a p`strat func]ia, iar Ionel a trebuit s`ocupe o alta. Astfel, a f`cut cursurile laCâmpulung Muscel [i a putut s` revin` înunitate. Noi, cerceta[ii CBRN, în cazul
unei lupte, ne pozi]ion`m înainteatrupelor [i vom cerceta zona respectiv`.Dac` descoperim c` s-a folosit o substan]`toxic`, trebuie s` lu`m probe din aer, ap`sau sol [i s` descoperim natura acesteia [icantitatea. De asemenea, trebuie s` avemîn vedere temperatura, umiditatea [idirec]ia vântului pentru a afla traseul pe
care se deplaseaz` norul radioactiv [i s`
anun]`m, de urgen]`, urm`toarele unit`]i
militare aflate pe direc]ia acestuia. Acum
nu i se mai pare dificil, dar, la început,
recunoa[te c` i-a luat ceva timp s` se
obi[nuiasc` [i, chiar dac` aparatura este
ceva mai veche, reu[e[te în continuare
s`-[i fac` meseria, datoria [i s` se
instruiasc` a[a cum trebuie.
Î[i aduce aminte c`, în urm` cunumai câ]iva ani, când era elev al unuiliceu, din Ploie[ti, lâng` [coala sa era ounitate militar` [i zilnic trecea s` vad`militarii. Mi-au pl`cut dintotdeauna, mi sep`rea c` fac parte dintr-o cu totul alt`lume. Erau ordona]i, cura]i [i, înc` de
atunci, visam la haina militar`.Dup` absolvirea liceului, nu am putut s`merg direct la armat`, din diferite motivepersonale, dar pân` la urm` am reu[it,sunt unde mi-am dorit, am venit aici cuinima deschis`, chiar dac` p`rin]ii mei nuprea au fost de acord. Pe viitor, [i-ar doris` avanseze, precum colegii s`i.
9Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
INFORMATIC~10 Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
C~PITAN CORNELIA MIH~IL~
MANAGEMENT INFORMA}IONALEste greu s`-i în]elegi ce spun despre meseria lor,
dac` nu e[ti pasionat de domeniu. Uneori,
dezarmant de greu. Au un limbaj propriu, al
programatorilor web. Sunt extrem de familiari cu
tastatura computerului [i tare rezerva]i când îi rogi s`
vorbeasc` despre profesia lor. Dar, dincolo de pasiunea
[i de t`cerea informaticienilor militari, g`se[ti lesne
spectaculosul. Ei, informaticienii, îl poart` permanent
în propria fiin]`.
Informaticienii au omeserie-pasiune carearde, asemeni artistului,
creatorului. Petrec ore întregi,uneori pân` în miez de noapte,în fa]a acestor mici containerecu informa]ii – calculatoarele.Le ceart`, le încurajeaz` sau lefelicit`, le umanizeaz`. Mareminune dac`, într-o bun` zi,
aceste instrumente informaticenu deprind tr`irile omene[ti [iîncep s` aib` voin]` proprie! Lafel se întâmpl` [i cu speciali[tiimilitari. Chiar mai mult!Ei au acces la nout`]iîntr-un domeniu care, oricum,se actualizeaz` foarte rapid [irezolv` probleme mai degrab`punctuale, necesare îndepliniriiatribu]iilor func]ionale, dup`cum sus]in speciali[tii militaridin Direc]ia comunica]ii [iinformatic` (DCI), cea carecoordoneaz` toate structuriledin Ministerul Ap`r`riiNa]ionale. De pild`, nu maideparte de anul trecut,informaticienii militari dinAgen]ia pentru sisteme [iservicii informatice militare aureu[it s` rezolve [i s` introduc`în exploatare o aplica]ieinformatic` de calcul alsalariilor personalului dinarmat`. Dar, sisteme complexe,de genul celor specificedomeniului comand`-control,sunt achizi]ionate princontracte cu firme civile. Firmepentru care lucreaz` fo[tispeciali[ti militari.Informaticienii din armat` suntde vârf, pentru c` [i domeniul însine este de vârf. Tinerii [coli]i
în acest domeniu, în sistemulmilitar, sunt foarte bunispeciali[ti. {i noi chiar ne baz`mpe ei, pentru c` sunt dornici depreg`tire continu`. Este orealitate, îns`, c` o parte dintreei sunt atra[i de via]a civil`,afirm` comandorul R`zvanGlodarenco. Evident,corpora]iile IT îi caut` tocmai
pentru c` sunt foarte binepreg`ti]i profesional.Comandorul Glodarenco este
un exemplu printre aceia careau ales s` r`m#n` \n MApN,pentru c` el s-a orientat spreinformatic` din pur` pasiune,dup` ce a terminat Institutul deMarin`. În DCI, lucreaz` decâ]iva ani buni. Are privilegiul,dup` cum spune, s` fie [efulunicei structuri demanagement informa]ional dinArmata României, domeniupreluat de DCI de câ]iva aniîncoace. Despre managementul
informa]ional ne l`mure[te:Este un concept nou,revolu]ionar, în organiza]ii [i înorganismele militare, foartepre]uit de NATO. Se bazeaz` pesintagma asigurarea informa]ieipotrivite, la momentul potrivit,omului potrivit [i în formasecurizat` necesar` [i vine s`eficientizeze activitatea curent`[i procesul lu`rii deciziilor. Depild`, noi am trecutcoresponden]a în formatelectronic. Doctrinamanagementului informa]ionalîn Armata României,documentul conceptual carefundamenteaz` acest domeniu, afost elaborat` anul trecut.
Despre misiuneainformaticienilordin structura de
specialitate a Statului MajorGeneral, DCI, afl`m de la [efulSec]iei dezvoltare capabilit`]ide informatic`, colonelGheorghe Iordache: Suntemliderii acestui domeniu la nivelinstitu]ional, coordon`m toatestructurile de specialitate dinarmat`, elabor`m documentelede linie ale domeniului,planific`m resursele necesareimplement`rii sistemelorinformatice de nivel strategic,asigur`m interfa]a [i expertizade specialitate la nivel SMG înrela]ia cu celelalte institu]iipublice na]ionale [i cu cele aleNATO [i UE. Aceast` sec]ie ainformaticienilor este, maiexact, o mân` de oameniascun[i de ni[te hârtii carecon]in denumiri sofisticate,incontestabil de mareimportan]` nu doar pentru to]iIT-i[tii militari, ci pentruîntreaga armat`. Dar ce po]i s`mai spui despre importan]adomeniului informatic în 2014?Sigur c` este important!Colonelul Iordachecompleteaz`: Importan]aacestui domeniu a crescut foartemult în ultimii ani ca urmare acerin]elor venite din zonaopera]ional` pentruinstrumente software necesareplanific`rii [i execut`riimisiunilor, dar mai alesdatorit` noilor provoc`rigenerate de diversitatea [icomplexitatea crescând` anoilor tipuri de amenin]`ri dinspa]iul de lupt` cibernetic.
Este pl`cut s` vezi c`genera]iile mai tinere [i maivechi [tiu s` fac` schimb deexperien]`. Am cunoscut doitineri informaticieni militari,care lucreaz` al`turi de cei cuexperien]` covâr[itoare înspecialitatea lor. Maistrulmilitar clasa a IV-a Iulia Hri]cu[i locotenentul Ion Udrea
ComandorR`zvan Glodarenco
ColonelGheorghe Iordache
muncesc în Sec]ia dezvoltarecapabilit`]i de informatic`.Sunt pasionat de informatic`.Aici sunt la curent cu ultimeletehnologii, cu toate nout`]ileinformatice. {i îmi place, afl`mde la locotenentul Udrea, iarmaistrul militar Hri]cu nedezv`luie: Lucrez aici din 2012.Mi-a fost extrem de u[or s` m`integrez în acest colectiv deoameni sociabili, de la care aimereu câte ceva de înv`]at.
Sunt tare deosebi]i. Chiar esteun colectiv grozav.
F`r` informatic`, în acestsecol, nu putem tr`i. Gândi]i-v` dumneavoastr`, utilizatorulpermanent de internet, cesentimente v-ar încerca s` nuave]i acces la el cam pentru os`pt`mân`! Tinerii, lega]i fedele[de re]elele de socializare, ar faceatac de panic` în prima zi,garantat. Militarul nu intr` înpanic` dac` nu are internet, c`este instruit s` se descurce înorice situa]ie, dar nici bine nu îieste. În teatrele de opera]ii, depild`, în primele zile de misiune,când tehnica armatei româneabia se instala, calculatoarelesuprasolicitate ale americanilornu f`ceau fa]` nevoilor militarilorno[tri. Cel mai dureros era c` nuputeau s`-[i anun]e so]ia sau
so]ul, mama, copilul, c` auajuns cu bine.Nu a fost o situa]ie de durat`,pentru c` serviciileinformatice, sub ocrotireaspeciali[tilor militari români,au devenit rapid opera]ionale[i sufletul militarului plecatdeparte [i-a mai g`sit un stropde consolare. Au fost acolo, înteatrul de opera]ii, [i proaspe]it`tici care au f`cut cuno[tin]`cu pruncul lor prin pozatrimis` pe e-mail. Dar, pentruspeciali[tii de comunica]ii [iinformatic`, ce furnizauserviciile acolo, oare ceprovoc`ri a adus teatrul deopera]ii? Greu a fost, laînceputul misiunilor, pentru c`nu am avut experien]a teatruluide opera]ii [i nici tehnicasuficient`, explic` colonelulIordache. Am reu[it, totu[i, s`asigur`m leg`turile sociale cufamiliile, dar [i serviciileinformatice de baz` [i leg`turileminime necesare schimbului dedate între trupele dislocate [i
structurile de comand` de lanivel strategic. Acest gen demisiuni ne-au ridicat [iprobleme cu care noi nu ne maiconfruntasem [i nu le b`nuiam.Dar tocmai aceste noi provoc`riau scos în eviden]` nevoiadot`rii cu sisteme decomunica]ii [i informaticeperformante [i, în aceea[im`sur`, asigurareaspeciali[tilor care s` le instaleze[i s` le men]in` în stare defunc]ionare. Nimic nu poate fimai eficient în sprijinireatrupelor din teatrele de opera]iidecât un sistem informatic sigur[i performant, care s` pun` ladispozi]ia lupt`torilorinstrumentele necesareplanific`rii [i îndeplinirii cusucces a misiunilor [i, în acela[itimp, s` le permit` s` r`mân`aproape de cei dragi din ]ar`.
Maistru militar Iulia Hri]cu [i locotenent Ion Udrea.
11Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Patru tineri au dus un drapel dedicat vân`torilorde munte români, care au luptat în Al Doilea
R`zboi Mondial, pân` pe vârful Elbrus din Caucaz (5.642de metri). Ascensiunea lor a fost reu[it` chiar de ZiuaDrapelului, 29 iulie.
Se cunosc prin prisma pasiuniipentru munte, dar nu se consider`alpini[ti. Sunt, mai degrab`,„oameni de munte”, care au intratîn contact tocmai datorit`în`l]imilor. Cu ceva vreme în urm`,au sim]it c` trebuie s` r`spund`unei provoc`ri importante: s` urcela o în`l]ime de peste 5.000 de metri.Asta, de[i niciunul dintre ei nutrecuse m`car de 3.000. Cel mai susurcaser` la 2.925 de metri [i nu[tiau decât, din vorbe, cam ce sepetrece cu organismul uman,dincolo de anumite cote.
Nicolae Cristian B`descu,Bogdan-Valeru Badea, Walter CezarRomer [i Ionu] Ciobanu nu luaser`în calcul, la început, vârful Elbrus.Li se p`rea o c`ciul` prea mare, dinmai multe motive, a[a c` se
gândiser` la alte variante, precumKazbek (Georgia), Damavand (Iran)sau Ararat (Turcia), dar,analizându-le pe rând, au ajuns laconcluzia c` tot Elbrus ar fi solu]ia
cea mai bun` în aceast` perioad`.A[a c`, au plecat pe 21 iulie, dinBucure[ti, iar pe 29 iulie erau înlocul visat. Dar pân` acolo...
Unul dintre tineri, NicuB`descu, poveste[te c aceasta a fostuna dintre cele mai intenseexperien]e din via]a sa. Spune c s-aupreg`tit, ca de obicei în astfel desitua]ii, prin jogging [i ascensiuni deantrenament în mun]ii no[tri. Apoi,au avut grij s -[i planifice fiecare pasal c l toriei, începând cu biletele laun avion low-cost, de la Istanbul(unde au ajuns cu ma[ina) pân laMineralnye Vody, locul în care se aflaeroportul cel mai apropiat deNalchik, capitala RepubliciiKabardino-Balkaria, teritoriulcaucazian care include [i mare partedin Muntele Elbrus. Au avut grij s`antameze chiar [i un mijloc detransport de la aeroport, pentru careau pl tit fiecare câte 30 de euro, ca s`fie du[i 180 de kilometri, pân la osta]iune care le-a fost drept punct deplecare în ascensiune. Un peisajasem`n`tor cu Valea Jiului.
Odat` g`si]i pe teritoriulFedera]iei Ruse, cei patru [i-au f`cutplanul de b`taie, astfel încât s`ating` [i puncte recunoscute dreptlocuri cu o înc`rc`tur` istoric`important` în ansamblul campanieimilitare din Mun]ii Caucaz. Auajuns [i în satul Kyzburun Pervyy,aproape de culmea cu o altitudinede 910 metri, celebr` datorit` frazeirostite de sergentul Rusu, dinsubordinea locotenentului Boti[Volumiu (Divizia 2 Munte). Dup`
multe zile de lupte [i jertfe pentrucucerirea [i ap`rarea în`l]imiimen]ionate, sergentul Rusu spunea:Cota 910, sece-o Dumnezeu s-o sece!
Ulterior, cei patru au încercat s`se aclimatizeze treptat, cu praguri la3.800, 4.200 [i 4.600 de metri.Au purtat o ascensiune extrem dedur`, pân` la 5.380 de metri, for]at`oarecum de ni[te ve[ti proaste cuprivire la evolu]ia vremii, dar s-auîntors, f`r` s` fi atins vârful. Îns`,acea experien]` le-a folosit enorm.Au v`zut ce înseamn` fiecare pas
f`cut dincolo de cota 5.000. Fiecarepas necesit` un moment de odihn`,spune Nicu B`descu. Î]i bate inimaincontrolabil [i ai senza]ii ciudate,chiar [i halucina]ii. Ne-am oprit la5.380 [i vorbeam unii cu al]ii, f`r` s`ne mai în]elegem.
S-au întors la 3.800, într-o zon`numit „La butoaie”, unde au statdou zile, pân [i-au ref`cut for]ele [is-a dus vremea rea. Dup care, cuajutorul unui utilaj cu [enile, au urcatpân la 4.700 de metri, economisind,astfel, câteva ore, dar [i pre]ioaseresurse fizice. Apoi, la pas, au maimers vreo opt ore pân în vârf, pe unvânt [i un ger n`prasnic (minus 20de grade Celsius), dar, beneficiindde un cer senin, limpede, încurajator,au ajuns s tr iasc acel moment deglorie dup care tânje[te oricepasionat de în l]imi.
S-au pozat cu drapelul omagial [icu steagul na]ional, dup` care aucontemplat imensele întinderi aleCaucazului, locuri în care au c`zutla datorie sute de ofi]eri, subofi]eri [isolda]i români, în timpul luptelor dincel de Al Doilea R`zboi Mondial.
Înainte de a reveni de pemeleagurile montane dintre MareaNeagr` [i Marea Caspic`, au luat cuei [i o brazd` de p`mânt din ValeaBaksanului, cea care a fost udat`,din bel[ug, cu sânge românesc, înurm` cu [apte decenii.
La 22 august, în cadrul unoractivit`]i comemorative care au locanual datorit` Asocia]iei „Tradi]iaMilitar`”, la Crucea Eroilor de peVârful Caraiman, au predatdrapelul cu care au fost pe Elbrus [iurna cu p`mânt.
Nicolae CristianB`descu
Au l`sat în urma lor o mul]imede pove[ti [i de imagini, mai multsau mai pu]in pitore[ti. S-au întâlnitcu militari ru[i, au aflat cum unturist a fost ucis de fulger pe la 4.600de metri cu pu]in înainteaascensiunii lor [i au tras în pieptacela[i aer tare care i-a întâmpinat,acum 70 de ani, [i pe militariiromâni din Divizia 2 Munte,comandat` de generalul IoanDumitrache. Apoi, poate mai presusde toate lec]iile acestei expedi]ii, auaflat cum este dincolo de 5.000 de
metri [i au înv`]at c` aclimatizareafunc]ioneaz` dup` legi înc`necunoscute. Au discutat chiar [i cuun explorator suedez cunoscut,Johan Ernst Nilson, care le-apovestit cum po]i ajunge pe Everest(8.850 metri), iar la scurt timp s` nute aclimatizezi pe Kilimanjaro [i s`ratezi un vârf de 5.895 de metri.În plus, în acest gen de expedi]ii,trebuie s` ai grij` la orice detaliu.C`tre Elbrus, Nicu B`descu aremarcat lipsa locurilor de acordarea primului ajutor, chiar dac` zonaeste destul de frecventat`, în specialvara. Dac` socotim condi]iile meteo,deseori potrivnice, precum [ianevoiosul proces de aclimatizare cafiind adev`rate încerc`ri pentru ceicare se avânt` pe pantele Elbrusului,orice situa]ie neprev`zut`, precum [ilipsa asisten]ei medicale, te face s`în]elegi cât de infim` este existen]auman` în asemenea locuri [i laasemenea altitudini, completeaz`Nicolae B`descu.
Cel mai bun antrenament pentru o ascensiune de acestgen este tot muntele. Cu cât mergi mai mult pe munte, cuatât e[ti mai preg`tit. În privin]a alimentelor, trebuie s`consumi, în principal, carbohidra]i, pentru c` proteinele[i lipidele, pentru a fi metabolizate, au nevoie de oxigen.Iar la 5.000 de metri, oxigenul este deja la jum`tate fa]`de cel de la nivelul m`rii. Apoi, trebuie s` bei cât maimult` ap`, cinci-[ase litri pe zi, pentru c` hidratarea esteindispensabil` men]inerii func]iilor de baz` aleorganismului, deja supus unui disconfort formidabil.
(NICOLAE B~DESCU)
’’
’’Dup` 4.000-4.500 de metri, se manifest` acut r`ul dealtitudine: puls ridicat, modific`ri ale respira]iei, dureriacute la nivelul capului. De aceea, trebuie s` faci aclima-tizarea pas cu pas: urci la o anumit` altitudine doar pentrua obi[nui organismul cu mediul, dup` care cobori. {itot a[a. Organismul se adapteaz` la disconfort, dartrebuie s`-i dai timp.
’’Am f`cut aclimatizare, amurcat, am coborât, pe la 11ne-am pus în pat, iar ladou` noaptea am plecat petraseu. Afar` erau 20 degrade sub zero, un vânt„criminal”, dar cerul erasenin... Am mers de la4.200 de metri pân` la5.380, unde am ajuns la 11diminea]a, dup` 9 ore.Eram separa]i, câte doi, ladistan]` de 20-30 de metriunii de al]ii. [i fizic, [ipsihic, eram la p`mânt.Ne-am oprit la 5.380 [ivorbeam unii cu al]ii, darnu ne mai în]elegeam. {ine-am dat seama c` tre-buie s` ne întoarcem. Amluat-o ca pe o aclimatizarefor]at . Peste dou zile, amîncercat din nou...
NICOLAE B~DESCU
(NICOLAE B~DESCU)
Am legat expedi]ia noas-tr` de luptele vân`torilorde munte români în Cau-caz, pentru a contribui lacon[tientizarea unor mo-mente uitate ale istorieinoastre.
NICOLAE B~DESCU
’’
Drapelul care a fost pe Elbrus, \nm#nat Asocia]iei„Tradi]a Militar`”, pe v#rful Caraiman.
12 Observatorul militar FOTOREPORTAJwww.presamil.ro
Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
O ZI PE DEALULDealul Garofeanu este locul unde militarii
Batalionului 151 Infanterie R`zboieni se in-struiesc zilnic. Acolo, Lupii Negri, a[a cum sunt cunoscu]i
atât în ]ar`, cât [i \n afara ei, verific`, aplic` [i experimenteaz`standarde.
Pentru militarii ie[eni, instruc]ia nu reprezint` o rutin`. Ei [tiu c` orice zi de preg`tireajut la îndeplinirea unei misiuni viitoare. Ac]iunile interna]ionale executate cu succes, precum
[i cele din ]ar`, stau m`rturie c` procesul de instruire este con[tientizat de fiecare militar.Unii cârcota[i ar spune c` rutina repet`rii unor exerci]ii sau mi[c`ri devine la un moment dat
plictisitoare. Îns`, poate chiar în acest fapt se reg`se[te unul dintre secretele reu[itelor LupilorNegri. Orice exerci]iu este tratat cu maxim` seriozitate, indiferent de specialitate. De altfel, militariiie[eni spun c`, la instruc]ie, trebuie s`-]i plac` [i s` pui suflet. De asemenea, trebuie s` ai grij` decamarazii t`i [i s`-i aju]i de fiecare dat`.
Fac zi de zi ce îmi place, altfel nu eram în armat` de atâta timp, a spus plutonierul-major AdrianStamate, unul dintre veteranii unit`]ii ie[ene, cu patru misiuni externe la activ [i de aproape 20 deani în batalion. Ne adapt`m cerin]elor, iar eu încerc s` ]in pasul cu genera]ia care vine din urm`.Este la fel de greu s` te men]ii la standardele cerute, precum [i s` ajungi la ele. A[a c` acesta esteunul dintre rosturile preg`tirii zilnice.
Urm`rind Lupii Negri, am v`zut concentrare [i aten]ie, chiar [i cu privire la lucrurile aparentminore. Militarii se în]elegeau din priviri, aveau grij` unul de altul, semn al experien]ei
acumulate, mai ales în teatrele de opera]ii. La sfâr[itul exerci]iului, [i-au spus ce a fostbine, dar [i unde s-a gre[it.
În fiecare zi, ne preg`tim cu subunit`]ile în poligonul de instruc]ie de pedealul Garofeanu, a declarat locotenentul Cristian St nic . Am parcurs diferite
etape de preg`tire, acum suntem la cea pe companie. Chiar dac relu`mmulte din activit`]i, rutina nu ne cople[e[te. Aducem mereu
îmbun`t`]iri la ce am f`cut în zilele precedente, astfelîncât s` fim gata de ac]iune, pentru orice
situa]ie.
Ultimele detalii sunt puse la punct.
Respingerea atacului insurgen]ilor de militarii din paz`.
Suntcuochiipetine!
Îmbarca]i!
M` deplasez! Asigur!
Observatorul militarFOTOREPORTAJwww.presamil.ro
13Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
14 Observatorul militar Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro
GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ
Senatorul John McCain, care [i-a manifestat întotdeauna sus-piciunea fa]` de pre[edintele rus Vladimir Putin, a c`rui impre-
dictibilitate caracterizeaz` rela]iile interna]ionale pe care Federa]iaRus` le are cu UE [i SUA, avertiza c` acesta are de mult timp ochiia]inti]i spre Ucraina, pe care o consider` „perla coroanei ruse”: {tiuc` Putin crede c` Ucraina este parte a Rusiei. El este hot`rât s` omen]in` în propria ograd` – spunea senatorul Mc Cain.
SUMMITUL NATO{I „R~ZBOIUL HIBRID”AL LUI VLADIMIR PUTIN
Summitul NATO de la CelticManor, lâng` Cardiff, }araGalilor, este poate cel mai
important eveniment la nivelul Alian]eidup` încheirea R`zboiului Rece. De ce?În primul rând, pentru c` Federa]iaRus` a reinventat R`zboiul Rece, iardeciziile pe care Alian]a Nord-Atlantic`le va lua în consens vor marca,inevitabil, consolidarea acesteia sau,dimpotriv`, începutul sfâr[itului. Ce sedore[te, de fapt? Împreun` cu UE,Alian]a trebuie s` decid` politic [imilitar ce cale va urma, în a[a fel încâts` asigure aplicarea Art. 5 din Tratatulde la Washington. Prima reac]ie, pe liniam`surilor de securizare a flancului estical Alian]ei, a venit de la Bruxelles, undeConsiliul European l-a ales pe premierulpolonez Donald Tusk drept viitorulpre[edinte al Consiliului European.Numirea lui Tusk ofer` Europei de Est oinfluen]` sporit` în cadrul bloculuieuropean. Tusk, un activist anti-comunist înc` din studen]ie, s-areafirmat prin pozi]ia ferm` adoptat`împotriva Rusiei, dar [i pentru faptul c`a îmbun`t`]it rela]ia Poloniei cuGermania. R`mâne de v`zut ce va faceFederica Mogherini, Înalt Reprezentantal UE pentru afaceri externe [i politicade securitate, actualul ministru deexterne al Italiei, despre care p`rerilesunt împ`r]ite în ceea ce prive[tedeciziile ce le-ar putea lua privitor la oviitoare rela]ie cu Rusia. {i, ca s` nulungim un subiect aflat la început dedrum, spunem doar c` prim-ministrulItaliei, Mateo Renzi, pentru a credibilizaalegerea ministrului european deexterne, l-a sunat pe pre[edintele Putins`-l avertizeze asupra consecin]elorintr`rii trupelor ruse[ti în Ucraina. S`credem aceste fapte atât timp cât Italiase bazeaz` pe gazele primite de ru[i, iarinfluen]a fostului prim-ministruBerlusconi, un apropiat al lui Putin, estevizibil` în politica italian`? ThomasWright, analist la Brookings Institutiondin SUA, declara, referindu-se la modulîn care UE î[i alege reprezentan]i pentrupolitica extern`: Politica extern` estecomplet absent` din aceast` alegere (aministrului de externe al UE). Wrightexplic`, în Financial Times, c` replica deacum 2.000 de ani, Civis romanussum! (Sunt cet`]ean roman!), careînsemna c` Imperiul Roman avea grij`s`-[i protejeze cet`]enii oriunde peteritoriul s`u [i dincolo de acesta, estede actualitate pentru diploma]iaeuropean`, care trebuie s` impun`sanc]iuni dure Rusiei pentru sprijinulacordat insurgen]ilor în Ucraina, darmai ales pentru c` 210 europeni aumurit dramatic într-un act teroristdeclan[at de insurgen]ii pro-ru[i asupraunui avion civil. {i totu[i, î[i dore[teEuropa sanc]iuni dure la adresaFedera]iei Ruse sau diviziunea intern`din cadrul ei va duce la toleran]` fa]` deac]iunile acesteia? Cert este c` Europaoscileaz` în a lua o decizie clar` asuprarela]iei cu Rusia. Balan]a înclin` maimult spre toleran]`? În schimb, în SUA,reac]ia fo[tilor oficiali este dur`. Într-o
conferin]` organizat` pentru Wall StreetJournal de Billy Perry, fostul secretar alAp`r`rii din Administra]ia Clinton, [iGeorge Shultz, fostul secretar de stat allui Reagan, afl`m care ar fi m`surile pecare SUA ar trebui s` le ia împotrivaRusiei:
1. asigurarea cu echipament militar aarmatei Ucrainei;
2. desf`[urarea de for]e militare în}`rile Baltice;
3. m`rirea num`rului de sanc]iunieconomice [i financiare împotriva Rusiei(autorii nu precizeaz` cât de dure pot fiaceste sanc]iuni, dar ele ar trebui s`implice prevenirea accesului companiilorruse[ti la sistemul financiar american [iinterdic]ia pentru companiileoccidentale care fac afaceri în Rusia s`fac` afaceri în SUA).
For]a de Reac]ie Rapid`,o solu]ie?
Ca r`spuns la anexarea Crimeei dec`tre Rusia [i la ac]iunile acoperite,derulate de for]ele speciale ruse înUcraina, liderii NATO examineaz`, laBruxelles, în aceste zile, necesitateacre[terii preg`tirii opera]ionale apropriilor trupe în vederea desf`[ur`riiacestora în teatrele de opera]ii din
Europa de Nord-Est [i de Sud-Estpentru descurajarea amenin]`rilor laadresa membrilor Alian]ei. Documentelesunt preg`tite pentru a fi votate lasummitul NATO. În prim-plan, creareaunei for]e de reac]ie rapid`. De-a lungulistoriei, for]ele de reac]ie rapid` aleNATO – începând cu For]a Mobil` aComandamentului For]elor Aliate dinEuropa (AMF), înfiin]at` în 1960, [i pân`la actuala For]` de R`spuns a NATO(NRF) – au jucat o gam` de roluri,precum descurajarea, ap`rarea [ireasigurarea, la care s-a ad`ugat, dup`încheierea R`zboiului Rece, misiuneadin ce în ce mai important` ar`spunsului la crize, inclusiv în afaraspa]iului asigurat prin aplicarea Art. 5.În 1991, Corpul 1 Britanic, carereprezentase principala contribu]ie aRegatului Unit la ap`rarea Germaniei deVest timp de patru decenii, a fosttransformat în Corpul Aliat de Reac]ieRapid` (ARRC), multina]ional. Reac]iarapid` solicit` acum o for]` militar` maimare, complex` [i mult mai eficient`.AMF a ac]ionat pân` în momentuldesfiin]`rii sale, în 2002. În limbajulNATO din perioada post-R`zboi Rece,AMF [i ARRC (Corpul Aliat de Reac]ieRapid`) erau catalogate ca For]a de
Reac]ie Imediat` (IRF) [i, respectiv,For]a de Reac]ie Rapid` (RRF).Începând din 2003, NRF (For]a deReac]ie NATO) ofer` Alian]ei ocapabilitate de reac]ie rapid` pe o pozi]iede a[teptare, format` din circa 20.000 deoameni, în timpul fiec`rei rota]ii, diferit`fa]` de tot ceea ce a avut NATO ladispozi]ie în timpul R`zboiului Rece [ifa]` de tot ceea ce exist` la dispozi]ieast`zi, în întreaga lume, cu excep]iaStatelor Unite.
Cum va ar`ta aceast` for]`Cum va ar`ta aceast` for]`Cum va ar`ta aceast` for]`Cum va ar`ta aceast` for]`Cum va ar`ta aceast` for]`de reac]ie rapid`de reac]ie rapid`de reac]ie rapid`de reac]ie rapid`de reac]ie rapid`?
Generalul de brigad` Sir AdrianBradshaw, comandantul adjunct al for]elorNATO în Europa, a devoalat posibilitatea canoua for]` ce se dore[te a se crea s` aib` labaz` For]a de R`spuns NATO. Noua for]`va fi ]inut` în stare de operativitate ridicat`[i va fi gata pentru desf`[urare înainte deizbucnirea unui conflict, când elementeledefinitorii sunt pe scena opera]ional`.Capabilitatea de a da un r`spuns rapid încaz de criz` va asigura liderii de la Bruxellesc` Alian]a are o for]` credibil` [i u[or dedesf`[urat de-a lungul periferiei NATO.Membrii NATO pot contribui cu tipuridiferite de for]e, spre exemplu for]emecanizate de infanterie, vehicule blindate,avioane sau nave etc. Cea mai probabil`loca]ie pentru aceast` for]` va fi bazapolonez` de la Szczecin, unde exist`, la oraactual`, un comandament NATO cer`spunde de zona de nord. Aceast` for]`rapid` va fi urmat` în teatrul de opera]ii de ofor]` conven]ional` important`, care vaasigura for]a de foc necesar` [i odescurajare corespunz`toare asigur`riisecurit`]ii membrilor afecta]i de criz`.Împreun`, cele dou` elemente vorcontracara atât for]ele conven]ionale, cât [icele neconven]ionale. Prim-ministrul MariiBritanii, David Cameron, este promotorulunui astfel de concept, discutat cu ocaziavizitei sale la sediul NATO din Bruxelles custaful militar prezent acolo. {ase state aliateNATO (Danemarca, Letonia, Estonia,Lituania, Norvegia [i Olanda) inten]ioneaz`s` creeze o nou` for]` de reac]ie rapid`, decel pu]in 10.000 de militari (de nivelul uneidivizii), în cadrul planurilor de a dezvoltamijloacele de r`spuns ale Alian]ei încontextul interven]iei Rusiei în Ucraina.For]a condus` de britanici ar include unit`]iaeriene, navale [i terestre. De asemenea,Canada [i-ar fi exprimat interesul de aparticipa la ini]iativ`.
R`zboiullui Vladimir Putin
R`zboiul lui Vladimir Putin este diferitde conflictele militare desf`[urate pân`acum. Din aceast` cauz`, m`surile pe careNATO va trebui s` le ia la summitul din}ara Galilor sunt diferite. La acestea, seadaug` nu numai for]e speciale sau dereac]ie rapid`, dar [i reconsiderarea Art. 5în ceea ce prive[te atacurile cibernetice.Spa]iul cibernetic a devenit a cinceadimensiune militar`, pe lâng` cele terestr`,aerian`, naval` [i cosmic`. În consecin]`,un atac cibernetic asupra unui membru alAlian]ei trebuie supus prevederilor Art. 5.
La anexarea Crimeei, Vladimir Putin afolosit tactici neconven]ionale [i continu`s` se bazeze pe acestea, tactici descrise caf`când parte din conceptul de r`zboi hibridsau de r`zboi ambiguu, pentru c` secontinu` destabilizarea Ucrainei. Acestetactici se bazeaz` pe o combina]ie deprocedee tradi]ionale, precum sprijinireacu fonduri financiare [i cu informa]iirelevante a opera]iilor militare, utilizarea înmod continuu a atacurilor cibernetice, dar[i pe inser]ia în teren a unor for]e decomando, toate executate sub amenin]areaunei invazii militare conven]ionale lagrani]`. Cu alte cuvinte, r`zboiul ambiguueste conceput pentru a perturba o ]int` [ide a crea un mediu haotic (prin utilizareaîn[el`ciunii, a constrângerii [i tensiuniloretnice), astfel încât s` poat` fi ob]inutcontrolul f`r` a se trage un singur foc dearm`.
De altfel, preluarea Crimeei în acest felde c`tre Vladimir Putin a creat o mareîngrijorare printre liderii NATO. Într-un
15LUMEA DE AZINr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
interviu acordat publica]iei americaneStars and Stripes, generalul PhilipBreedlove, comandantul suprem alFor]elor Aliate din Europa, declara: Esteinstructiv pentru noi s` în]elegem un astfelde r`zboi, pentru a putea reac]iona în viitor.La summitul din }ara Galilor, pre[edinteleamerican Barack Obama [i al]i lideri dinstatele NATO ar urma s` cad` de acordasupra unui plan pe termen lung pentrudezvoltarea mijloacelor de ap`rare aleAlian]ei din estul Europei.
Summitul NATO,între coeziune [i diviziune
Sumitul NATO este chemat s`r`spund` provoc`rilor de revitalizare aAlian]ei în vederea confrunt`rii gradualea invaziei Federa]iei Ruse în Ucraina.Când a fost fondat`, în 1949, obiectivulAlian]ei Nord-Atlantice, exprimat delordul Hastings Ismay, primul secretargeneral al NATO, era clar: Alian]a a fostalc`tuit` s` ]in` ru[ii în afara Europei,americanii în Europa, iar germanii f`r`replic` („to keep the Russians out, theAmericans in, and the Germans down”).În 1989, Alian]a nu a disp`rut, a[a cum s-aîntâmplat cu Tratatul de la Var[ovia, ci s-aadaptat [i a „adoptat” o serie de foste statecomuniste, ajungând ast`zi la 28 demembri. NATO a mers global cu misiunilesale, din Golful Aden pân` în Afganistan,incluzând misiuni umanitare, antiteroriste[i antiinsurgen]`. În acela[i timp,dezbaterile din interiorul Alian]ei s-auaccentuat asupra rolului strategic alacesteia. Opiniile politicienilor sau aleelectoratului din ]`rile membre despreimportan]a amenin]`rilor, de la terorism laatacurile cibernetice, au fostcontradictorii. De asemenea, nu a existato dorin]` comun` de a împ`r]i riscurile înac]iunile militare în afara ariei de ap`rare[i de a aloca resurse financiare pentruefortul militar na]ional. Cât timp pacea aprotejat Europa, banii aloca]i for]elorarmate s-au împu]inat. Acum, cândEuropa simte mirosul prafului de pu[c`venind dinspre Ucraina, lucrurile par a seschimba, dar nu suficient. SpectrulGeneralului Iarn` este mai puternic decâtaplicarea sanc]iunilor împotriva Rusiei.Criza din Ucraina a relevat fisurile dincadrul Alian]ei. În loc s` revigorezeAlian]a, acestea par s` accentuezediviziunile [i vulnerabilit`]ile.
Care sunt diviziunileexistente în cadrul NATO?
1. Percep]ia diferit` a amenin]`rilordin partea Federa]iei Ruse. To]i membriiNATO sunt de acord c` Rusiadestabilizeaz` Ucraina, dar nu au aceea[iop]iune în ceea ce prive[te modul în carear putea fi oprit`. Anexarea Crimeei a f`cutca }`rile Baltice, care au o comunitaterusofon` important`, s` cear` asisten]` dinpartea Alian]ei. Germania, prin voceacancelarului Angela Merkel, a declarat laRiga c` politica de securitate a Europeitrebuie recalibrat` în fa]a nea[teptateiagresiuni a Rusiei, iar preg`tirear`spunsului pentru un scenariu în care suntimplicate }`rile Baltice trebuie s` fie maiputernic decât am crezut c` este necesaracum câ]iva ani. {i, cu toate acestea,Merkel [i ministrul german de externe,Frank-Walter Steinmeier, nu sprijin` osta]ionare permanent` a for]elor NATO în
Europa de Est, ca semn al evit`rii uneiescalad`ri a aversiunii Rusiei. Pre[edinteleSUA, Barack Obama, se va opri înainte desummitul din }ara Galilor la Riga, pentru areafirma aplicarea Art. 5 în cazul uneiagresiuni la adresa unui membru alAlian]ei. În acela[i timp, secretarul generalal NATO, Anders Fogh Rasmussen, aanun]at c` Alian]a va începe construc]iaprezen]ei sale de-a lungul grani]ei estice.Dar, cum aminteam, Germania, Fran]a,Italia [i Spania nu vor s` antagonizezeRusia [i UE.
2. Dezbaterea asupra aloc`rilorbugetare din PIB pentru armat`.Aloc`rile pentru bugetele militare sunt îndezbatere înc` din anii ’60. Washingtonulaloc` 70% din fonduri, restul revenindcelorlate 27 de state membre, dintre carenumai Grecia, Anglia [i Estonia aloc` 2,5%din PIB. În timp ce bugetele militare aleeuropenilor au sc`zut cu 20% în ultimiicinci ani, al Rusiei a crescut cu 50%. }`rileest-europene [i-au m`rit bugetele militare,în timp ce unele ]`ri vest-europene le-au
mic[orat (au în vedere prezen]a militar`american` în bazele de pe teritoriul lor,constituite în timpul R`zboiului Rece).În ciuda anex`rii Crimeei de Rusia,Germania a t`iat bugetul militarpentru 2015 cu 800 de milioane de euro(de la 33,3 miliarde de euro la 32,4miliarde de euro).
3. Schimbarea naturii r`zboiului,ceea ce se reflect` în schimbareamisiunilor NATO. Ultimele luni auar`tat clar c` misiunile centrale ale NATOsunt mai relevante decât tot ceea ce s-aîntâmplat de la pr`bu[irea URSS. Acum,pentru prima dat`, Germania mai multdecât SUA de]ine cheia realiz`rii unuiNATO ren`scut. Germania, cu economiasa înfloritoare [i statul cu cea mai marepopula]ie din Europa, poate conduceagenda de securitate european`. SUA,datorit` t`ierilor bugetului militar [i apivot`rii în Asia, [i-au mic[orat amprentaeuropean`. Cine va putea umple golul, înafara Germaniei? Fran]a are probleme înMali [i în Republica Centrafrican`, iarAnglia este în criz` financiar`. Principiulfundamental al Tratatului de laWashington al ap`r`rii colective,întemeiat pe Art. 5, [i-a ar`tat, în secolul alXXI-lea, limitele. Nu mai avem o agresiunemilitar` conven]ional` între state. Avemun r`zboi ambiguu, neconven]ional, la felca multe alte conflicte de ast`zi. Trupelespeciale ruse[ti sunt mascate în insurgen]ipro-ru[i, care ac]ioneaz` pe teritoriul
Ucrainei ca separati[ti locali. PentruRusia, motivul etnic prevaleaz` în fa]ana]ionalit`]ii cet`]eanului. Cancelariileoccidentale acuz` Rusia c` sprijin`„omule]ii verzi”, fapt admis, în final, [i depre[edintele Vladimir Putin. Deoareceace[tia nu sunt sub comanda direct` aKremlinului, Putin evit` astfel oriceresposabilitate în privin]a ac]iuniloracestora. Dar dac` „oamenii verzi” vorinvada }`rile Baltice? NATO va trebui s`decid`, la summitul din }ara Galilor, dac`se va invoca sau nu Art. 5. {i atunci,împotriva cui vor lupta for]ele NATO?
4. Alte întreb`ri care necesit` unr`spuns comun la summitul NATO.Ce se va întâmpla cu cea mai mare for]`expedi]ionar` NATO (ISAF) care seretrage din Afganistan? Va r`mâneAfganistanul o chestiune aflat` încontinuare pe agenda NATO? Se va aplicaArt. 5 pentru amenin]`rile teroristetransna]ionale? Vor fi discutate lec]iile dinopera]iile militare desf`[urate în Libia sauMali? Se va discuta pericolul creat deStatul Islamic din Irak [i Levant pentruEuropa? Atacurile cibernetice vor fitrecute sub umbrela Art. 5?
Anders Fog Rasmussen a anun]atînt`rirea prezen]ei militare NATO în estulEuropei (depozite de logistic`, bazemilitare de mici dimensiuni), dar [iasisten]` tehnic` [i financiar` pentruUcraina. Toate vor fi ancorate într-un Plande Ac]iune care va permite for]elor NATOs` ac]ioneze operativ în noile teatre der`zboi în caz de criz`. Semnele vocale suntîncurajatoare, dar în fa]a acestei retorici seafl` agresiunea concret` a Rusiei înUcraina, iar Estul european (de la MareaBaltic` la Marea Neagr`) are nevoie deproiec]ia pe teren a for]elor Alian]ei.
Agenda summitului din }ara Galilor,cel pu]in din ceea ce [tim la ora actual`,va cuprinde, pe lâng` situa]ia din Ucraina(rela]ia Ucraina-Rusia) [i preg`tiream`surilor pentru securitatea estuluiEuropei, retragerea din Afganistan, Siria[i Irak, dar [i regândirea ParteneriatuluiTransatlantic. Ariile consensuale alesummitului vor avea o tent` tehnologic` [ipreventiv`: domeniul cibernetic, politicilede ap`rare [i conceptualizareastandardelor de securitate.
Dr. Jonathan Eyal, directorulInstitutului Regal de Studii Interna]ionale,un think-tank din Anglia, declara: NATOeste supus` presiunilor de a trece pestediviziunile din interiorul Alian]ei în fa]aamenin]`rii Rusiei. Dac` summitul NATOnu va concluziona asupra unor m`suridemonstrabile referitoare la mi[c`rile detrupe [i echipamente în estul Europei, acestlucru va fi interpretat de Rusia ca un semnde sl`biciune.
Spa]iul cibernetic a devenit acincea dimensiune militar`,
pe lâng` cele terestr`, aerian`,naval` [i cosmic`. În consecin]`,un atac cibernetic asupra unuimembru al Alian]ei trebuie supusprevederilor Art. 5.
’’
Celtic Manor, locul de desf`[urare a summitului \n }ara Galilor.
16 Observatorul militar Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)DESTINE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro
SUS, PE TRANSF~G~R~{AN!
Miercuri, 27 august, laCentrul de Instruirepentru Geniu EOD [i
Ap`rare CBRN PanaitDonici, din Râmnicu
Vâlcea, s-a desf`[u-rat simpozionul dedicat
s`rb`toririi a 40 de ani dela darea în folosin]` a
drumului din nori, cummai este denumit Transf`-
g`r`[anul, d`ltuit înstânc` de militarii geni[ti,
care au l`sat în urmalor o realizare de excep-
]ie. O parte din cei deatunci [i-au dat întâlnire,peste ani, pe platoul de la
B#lea Lac, la cota2.042 m. Acolo, au redat
adev`ruri necosmetizate,tr`ite pe durata
construc]iei acestuigrandios obiectiv.
MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA
EpopeeaTransf`g`r`[anului
La activitatea de la R#mnicuV#lcea au participat, al`turi depersonalul unit`]ii, reprezentan]i aiadministra]iei publice locale, colonel(r) Marian Gargaz, pre[edinteleAsocia]iei Na]ionale a CadrelorMilitare în Rezerv` [i Retragere dinBucure[ti, cadre militare în rezerv`[i în retragere, din rândulparticipan]ilor la construc]iadrumului, reprezentan]i ai Asocia]ieiNa]ionale a Veteranilor de R`zboi.
La simpozion, au luat cuvântulcâ]iva din participan]ii la construc]iaTransf`g`r`[anului, în calitate decomandan]i: colonel ing. (r) VasileVoinicu, coloneii (ret) Toader Dodu,Ion C`linescu, Ilie Zavate, coloneii(r) Dumitru Dinic` - tronsonul desud, Florea Calot` [i CostacheGhiricu] - tronsonul de nord.
Colonelul (r) Ion Bratu,participant la lucr`rileTransf`g`r`[anului, ca responsabilcu zidurile de sprijin, a prezentatcartea Transf`g`r`[anul, a[a cum afost, al c`rei autor este.
Dorin]a de a crea o leg tur între}ara Româneasc [i Ardeal exist desecole la români. La început, era doaro potec , ce permitea trecerea de peun versant pe altul, oamenii fiindîndemna]i de interese economice,politice [i culturale. Toate acestea aureclamat necesitatea construc]ieiunui drum de leg`tur între sud [inord, care acum 40 de ani a devenitrealitate. Cine s-ar fi gândit, înperioada 1968-1969, c` ideeaconduc`torilor jude]elor Arge[ [iSibiu, de a realiza ni[te drumuride exploatare forestier` în Mun]iiF`g`ra[, se va transforma, înscurt timp, într-un proiect pentruconstruc]ia unuia dintre cele maicomplexe obiective economice [istrategice din câte a realizatpoporul român?
Transf`g`r`[anul a fostconceput, ini]ial, ca un drumforestier cu un simplu fir decircula]ie. Ulterior, s-a hot`rât s`se construiasc` un drum modern,cu dou` benzi de circula]ie,având multiple func]ionalit`]i,drum de importan]` turistic`, dar[i strategic`.
TRANSF~G~R~{ANUL ÎN CIFRE
Drumul are lungimea de 91,6 km.Pân` la finalizare au fost executate: 3.800.000 metri cubi de s`p`turi din care mai mult dejum`tate în stânc`; peste 290.000 metri cubi de zid`rie; 1.500.000 metri cubi de terasamente; 550 de poduri [ipode]e; 80 km parape]i.La acestea se mai adaug` un hotel modern la Cump`na,construc]ia bar`cilor pentru dormitoare, a s`lilor de mese,lucr`ri de drenaj [i altele.Consumul zilnic pentru dislocarea st#ncii prin exploziecuprindea: 40 kg de trotil; 200 buc`]i capse pirotehnice; sute demetri de fitil; peste 4.500 kg azotat de amoniu.
Drumul din nori, una din atrac]iile turistice rom#ne[ti.
În vederea construc]iei acestuia,au fost necesari trei ani de studii [icercet`ri (1967-1969) pentruproiectan]i. Inginerii Mihai Ionescu,Teodor Gu]u, Ion Cazan, ConstantinBarba, Dumitru Ducaru, precum [imul]i al]ii, care au participat laexecu]ia proiectului, au dat dovad`de curaj [i voin]` ie[ite din comun.
Pentru construc]ia drumului aufost înfiin]ate dou` batalioane custate suplimentare, pe lâng`Regimentul 1 Geniu. Primulbatalion a fost constituit la 22februarie 1970, pentru versantulsudic, dislocat la C`p`]âneni –Arge[, fiind comandat de maiorulNicolae Rizea. Al doilea batalion, lanord, a fost constituit la 26 februarie1970 [i a fost dislocat la cabanasilvic` Gl`jerie, de pe raza comuneiArpa[u de Jos, jude]ul Sibiu,avându-l la comand` pe maiorulDumitru Teodorescu.
Vitregiile iernilor tr`ite în Mun]iiF`g`ra[, gerurile mari, z`pezile, darmai ales viscolele, erau suportate cugreu de militari. Munca începeaodat` cu lumina zilei [i se termina lavenirea serii. Misiunea punerii înpractic` a acestui maiestuos proiecta fost încredin]at` MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, prinComandamentul Trupelor deGeniu. Geni[tii, prin munc` asidu`,dar mai ales prin organizareamilitar` de [antier, au d`ltuit înpiatr` Epopeea Transf`g`r`[anului,apreciat de str`ini ca fiind cel maifrumos [i spectaculos drumtransmontan din lume.
Frumoaseleaduceri aminte
Despre Transf`g`r`[an s-a scrismult [i se va mai scrie, dar adev`ruldespre el numai constructorii lui îlcunosc. Una din multele întâmpl ritr ite de militari, atunci, poate fievocat , dup patru decenii, prinbun`voin]a colonelului (r) ing.Constantin Chirecu]: Într-una dintre
zile, în zona zidului de sprijin de laPoarta Geni[tilor, observ o capr`neagr`. Se opre[te, prive[te în sus, înjos, [i apoi pr`pastia din zona dederoc`ri. Fac semn osta[ilor,comandan]ilor [i tuturor din zon` s`nu mai fac` zgomot [i s` nu mailucreze. Urma s` fie detonat` stânca în
acea zon`. To]i privesc la frumoasacapr neagr , care, dup câtevasecunde, începe s traversezepr`pastia. Merge cu mult grij , nuface salturi, parc` alege un traseu.Ajunge în partea cealalt a pr`pastiei,se opre[te pu]in [i apoi se întoarce peacela[i drum, dup` care dispare. Pestecâteva secunde, apare înso]it` de doiiezi[ori [i, pe traseul dinainte, trecepr`pastia urmat de cei doi copila[i ai
ei. Din când în când, se opre[te s -[ivad` odraslele cum o urmeaz` pedrumul ales, pân` ce dispare din zonanoastr`. Doamne, ce minune, ceînseamn` dragostea de mam`!, îmizic în sinea mea, [i cred c` to]i careau fost prezen]i atunci, al`turi demine, gândeau la fel.
F`r a minimaliza rolul [i muncaspeciali[tilor [i muncitorilor civili, \nlipsa armatei, Transf`g`r`[anul nuputea fi terminat decât în zeci deani, nu în cinci, cât a duratconstruc]ia lui. Armata a venit pe[antier cu atuurile ei principale,organizarea temeinic` a efectivelor,disciplina [i ordinea militar`,posibilit`]i de hr`nire, în orice fel decondi]ii (militarii serveau prânzul cugamelele a[ezate pe genunchi saupe marginea stâncilor). Iat` numaicâ]iva dintre factorii care au permis,al`turi de dotarea tehnic` [iasigurarea cu materialele necesare,realizarea acelui ritm infernal de
lucru, care a dus la terminareadrumului într-un timp atât de scurt.
Contribu]ia hot`râtoare aarmatei la realizarea drumului a fostrecunoscut` [i la vremea respectiv`de oficialit`]i. Ministrul economieiforestiere [i materialelor deconstruc]ii, Vasile Pantiline], afirmaîntr-un ziar central din septembrie1974: Un rol de o însemn`tatehot`râtoare, în realizarea drumului,
l-au avut eroismul [i spiritul desacrificiu ale militarilor for]elornoastre armate, f`r` al c`ror sprijinnemijlocit, execu]ia drumului nu arfi fost posibil`. În condi]ii vitrege aleunor creste [i pr`p`stii, pe caredoar caprele negre [i ciutele seîncumetau s` le escaladeze,inginerii proiectan]i [i coman-dan]ii unit`]ilor militare [i-auconcentrat întrega lor capacitatecreatoare asupra solu]iilorconstructive ale acestui drum, caredep`[e[te, ca amploare inginereasc`,tot ce s-a mai executat de sute de aniîn ]ara noastr`.
Marea aplica]ie a geni[tilorromâni a fost finalizat` la 20septembrie 1974. Înconjura]i dep`duri [i animale s`lbatice,sfidând vicisitudinile [i stihiilenaturii atât iarna, cât [i vara, aud`ltuit în stânc` un drum încare se reg`se[te o parte dinvia]a fiec`rui participant laconstruc]ia acestuia.
Din nou \mpreun`, dup` 40 de ani. O parte din constructorii Transf`g`r`[anului.
17Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
REGLEMENT~RI NOI PRIVIND ORGANIZAREA {I FUNC}IONAREACOMISIILOR PENTRU PROBLEMELE SOCIALE
Membrii Comisiei centrale pentru probleme sociale a MApNs-au întrunit, la 28 august, în [edin] de lucru. Mai întâi, a
fost prezentat o scurt informare asupra modului de solu]ionare acazurilor medico-sociale analizate în [edin]a anterioar . Pentru 26de cazuri, Asocia]ia CAMARAZII a alocat fonduri în valoare de 132.092lei, iar pentru patru, Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe –Purt torul de Biruin] , 15.114 lei. Alte 50 de cazuri medico-sociale aufost discutate [i analizate, urmând ca sumele ce vor fi repartizate s`fie stabilite în consiliile directoare ale celor dou organiza]ii. Un altpunct înscris pe ordinea de zi a fost prezentarea, în sintez , a Ordinuluiministrului ap`r`rii na]ionale nr. M.87 din 4.08.2014 [i a nout`]ilorcuprinse în regulamentul aprobat prin acesta. Membrii comisiei aufost informa]i [i cu privire la stadiul în care se afl` proiectul deHot`râre a Guvernului privind drepturile de transport pe teritoriulna]ional ale personalului Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
În Monitorul Oficial nr. 593 din 8 august a.c., a fost publicat Ordinul nr.M.87 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare
a comisiilor pentru problemele sociale ale personalului din MinisterulAp`r`rii Na]ionale. La data intr`rii în vigoare a acestuia s-a abrogatOrdinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M.59/2001 privind constituireaîn Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a comisiilor pentru problemele sociale,cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. Referitor la noile prevederi,[eful structurii ini]iatoare – Direc]ia calitatea vie]ii personalului –, colonelNicolae Anghelescu, ne-a precizat urm`toarele:
’’
Pentru asigurarea transparen]ei în privin]acazuisticii, propunerilor [i m`surilor
adoptate, personalul armatei este informat asupraactivit`]ii Comisiei centrale pentru problemesociale prin publicarea sintezei minutei [edin]eiîn Buletinul Informativ al Armatei, prin media-tizarea activit`]ilor desf`[urate în publica]iile, emi-siunile de radio [i televiziune realizate de Trustulde pres` al MApN [i prin coresponden]a purtat`prin grija secretariatului. Pre[edintele Comisieicentrale este secretarul de stat pentru rela]ia cuParlamentul, informare public` [i cre[tereacalit`]ii vie]ii personalului, iar secretariatul esteasigurat de Direc]ia calitatea vie]ii personalului.
În scopul coordon`rii [i monitoriz`rii, la nivelcentral, a m`surilor stabilite în [edin]elecomisiei, structurile de specialitate cu respon-sabilit`]i în domeniile salarizare, hr`nire, echi-pare, asisten]` medical`, condi]ii de munc` [iinstruire, cazare, recreere [i recuperarea capa-cit`]ii de munc`, condi]ii de locuit [i respectareadrepturilor aferente raporturilor de serviciu saude munc` trimit secretariatului, în termenelestabilite de pre[edinte, inform`ri asupra moduluide solu]ionare a problemelor analizate în cadrul[edin]elor. Minuta întocmit` de secretariat dup`desf`[urarea [edin]ei va fi înaintat` ministruluiap`r`rii na]ionale, prin raport semnat depre[edintele Comisiei centrale, pentru aprobare/informare, dup` caz, în func]ie de specificulproblematicii abordate.
Comisia central` pentru probleme sociale areurm`toarele atribu]ii: coordoneaz`, la nivelulMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, modul de aplicare aregulamentului [i solu]ionarea problemelor dindomeniile salarizare, hr`nire, echipare, asisten]`medical`, condi]ii de munc` [i instruire, cazare,recreere [i recuperarea capacit`]ii de munc`, condi]iide locuit [i respectarea drepturilor aferenteraporturilor de serviciu sau de munc`; formuleaz`concluzii [i înainteaz` ministrului ap`r`rii na]ionale,spre informare, m`surile adoptate pentru solu]ionareaproblemelor sociale analizate în cadrul [edin]elor sale; monitorizeaz` [i analizeaz` modul de îndeplinire am`surilor aprobate; evalueaz`, prin intermediulstructurilor de specialitate, problemele sociale,înaintate spre analiza sa, întâmpinate de personalularmatei/familiile acestuia [i de r`ni]ii/invalizii [i urma[iicelor deceda]i în ac]iuni militare, ca urmare a unorafec]iuni medicale grave [i/sau a altor situa]iideosebite; colaboreaz` cu structurile din cadrulinstitu]iilor [i autorit`]ilor publice cu atribu]ii îndomeniul social; formuleaz` recomand`ri [i iam`suri adecvate pentru solu]ionarea problemelorsociale întâmpinate ca urmare a unor afec]iunimedicale grave de c`tre personalul armatei/familiileacestuia [i pentru r`ni]ii/invalizii [i urma[ii celordeceda]i în ac]iuni militare, fiind abilitat` ca, subsemn`tura pre[edintelui, s` transmit` solicit`ri desprijin organiza]iilor neguvernamentale cu profil socialcare î[i manifest` disponibilitatea de implicare înrezolvarea problemelor sociale ale personalului.
Elaborarea unui regulament de organizare [i func]ionare a comisiilorpentru probleme sociale ale personalului din Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a avut ca principal scop necesitatea abord`rii unitare lanivelul armatei [i descentraliz`rii procesului de analiz` [i solu]ionarea problemelor sociale. Vechiul act normativ prevedea func]ionareaunor astfel de comisii doar la categoriile de for]e [i la nivel central.Acum s-a hot`rât înfiin]area acestora [i la nivelul Statului MajorGeneral, Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii, Departamentuluipentru armamente, Direc]iei medicale, Direc]iei domenii [i infra-structuri, categoriilor de for]e ale armatei, Comandamentului logisticîntrunit, Comandamentului comunica]iilor [i informaticii [i diviziilor/similare. La structurile militare de nivel unitate inclusiv, se nume[te,prin ordin de zi pe unitate, un responsabil pentru probleme sociale,de regul` loc]iitorul comandantului. O alt` noutate este aceea c`,odat` cu intrarea în vigoare a ordinului, s-a instituit un depozitar unicde informa]ii apar]inând sferei sociale, respectiv Direc]ia calitateavie]ii personalului/Comisia central` pentru probleme sociale alepersonalului din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Astfel, se va puteaconfigura un tablou complet cu problemele rezolvate sau nerezolvate[i corela elementele care se afl` în interdependen]`, se va stabili oordine de priorit`]i, ceea ce va permite ca problemele care presupuninterven]ie la nivel central s` fie riguros selectate [i mai binefocalizate. În vederea unei abord`ri unitare [i a cre[terii eficien]eiprocesului de analiz [i solu]ionare pe niveluri ierarhice, sunt instituiteproceduri standardizate pentru interconectarea structurilorimplicate. De asemenea, s-a prev`zut ca problemele care excedeaz`posibilit`]ilor legale [i/sau financiare ale Ministerului Ap`r`riiNa]ionale s` poat` fi recomandate, spre solu]ionare, organiza]iilorneguvernamentale cu profil social. Nu în ultimul rând, am avut învedere dezvoltarea dialogului social intern cu personalul armatei,pentru o mai bun` cunoa[tere a realit`]ilor din unit`]i [i, implicit,cre[terea credibilit`]ii institu]iei militare în raport cu angaja]ii proprii.Ordinul mai prevede unele mecanisme de transparen]` în privin]aidentific`rii [i solu]ion`rii problemelor sociale, dar f`r` a se generavulnerabilit`]i informa]ionale.
Comisiile pentru problemesociale organizate la nivelul
Statului Major General, Direc]ieigenerale de informa]ii a ap`r`rii,Departamentului pentru arma-mente, Direc]iei medicale, Direc]ieidomenii [i infrastructuri, statelormajore ale categoriilor de for]e alearmatei, Comandamentului logisticîntrunit, Comandamentului co-munica]iilor [i informaticii [idiviziilor/similare î[i elaboreaz`regulamente proprii, care se aprob`în prima [edin]` dup` intrarea învigoare a noilor prevederi. Acesteacoordoneaz , la nivelul structurii lacare se constituie, solu]ionareaproblemelor din domeniile salari-zare, hr`nire, echipare, asisten]`
Pentru identificareaprobleme-lor sociale cu
care se confrunt` personalularmatei/familiile acestuia [ir`ni]ii/invalizii [i urma[ii celordeceda]i în ac]iuni militare, careîntâmpin` probleme sociale caurmare a unor afec]iunimedicale grave [i/sau a altorsitua]ii personale deosebite,Comisia central` poate utiliza
medical`, condi]ii de munc` [i in-struire, cazare, recreere [i recuperareacapacit`]ii de munc , condi]ii de locuit[i respectarea drepturilor aferenteraporturilor de serviciu sau de munc .De asemenea, formuleaz recomand`ri[i iau m`suri adecvate pentru solu]io-narea problemelor sociale, monitori-zeaz [i analizeaz modul de îndeplinirea m`surilor aprobate în cadrul [edin-]elor. Pentru problemele sociale careexcedeaz` competen]ele structurii lanivelul c`reia sunt constituite, acesteaînainteaz` propuneri de solu]ionareComisiei centrale.
Responsabilul pentru problemesociale de la nivelul unit`]ilor
coordoneaz solu]ionarea problemelor
în domeniu, adresele transmiseMinisterului Ap`r`rii Na]ionalede institu]iile [i autorit`]ilepublice, precum [i propunerileprimite pentru analiz` [isolu]ionare de la comisiile socialeconstituite la nivelul structurilornominalizate în regulament.
Comisiile constituite la nivelulstructurilor nominalizate înregulament [i responsabilii numi]i
sociale la nivelul structurii din careface parte [i al structurilor subordo-nate. Ori de câte ori este nevoie, acestaprezint comandantului rapoarte deinformare asupra problemelor socialeale personalului [i propuneri pentrusolu]ionarea acestora. În cazul struc-turilor centrale unde nu se constituiecomisii pentru probleme sociale,responsabilul asigur` înaintarea laComisia central a concluziilor [i m`su-rilor adoptate pentru solu]ionarea lanivelul unit`]ii din care face parte aproblemelor sociale identificate,precum [i a propunerilor pentruproblemele care nu pot fi solu]ionate lanivelul structurii proprii [i sunt decompeten]a e[aloanelor superioare.Acelea[i date sunt transmise e[alonu-lui superior de responsabilii din unit ]i.
personalului, prev`zut` ca respon-sabilitate a institu]iei în legea deorganizare [i func]ionare a MApN,const` în: ansamblul ac]iunilor [im`surilor luate în cadrul comisiilorpentru probleme sociale în scopulidentific`rii, analiz`rii [i solu]ion`riiproblemelor întâmpinate de perso-nalul armatei în domeniile: salarizare,
hr`nire, echipare, asisten]` medical`,condi]ii de munc` [i instruire, cazare,recreere [i recuperarea capacit`]ii demunc`, condi]ii de locuit [i respec-tarea drepturilor aferente raporturilorde serviciu sau de munc`, dup` caz, nconformitate cu prevederile legale [ipotrivit normelor cuprinse în ordineleministrului ap`r`rii na]ionale; luareacelor mai adecvate m`suri de sprijinpentru personalul armatei/familiile
acestuia [i pentru r`ni]ii/invalizii [iurma[ii celor deceda]i în ac]iunimilitare, care întâmpin` problemesociale ca urmare a unor afec]iunimedicale grave [i/sau a altor situa]iipersonale deosebite, inclusiv prinfacilitarea acces`rii unor servicii,m`suri sau programe care se asigur`din alte surse guvernamentale/neguvernamentale.
La propunerea secretariatelorcomisiilor [i cu aprobarea
pre[edin]ilor acestora, pentru anu-mite probleme aflate pe ordinea dezi a [edin]elor, pot fi invita]i [i repre-zentan]i ai altor structuri cu respon-sabilit`]i în domeniile salarizare,hr`nire, echipare, asisten]` medi-cal`, condi]ii de munc` [i instruire,cazare, recreere [i recuperareacapacit`]ii de munc`, condi]ii delocuit [i respectarea drepturiloraferente raporturilor de serviciu saude munc`, precum [i reprezentan]iai unor organiza]ii neguvernamen-tale profilate pe domeniul social, cucare comisiile colaboreaz`.
atât sursele de informare dincadrul Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, cât [i din afaraacestuia. Astfel, pot fi utilizaterezultatele inspec]iilor [icontroalelor efectuate de c`treCorpul de control [i inspec]ie [ide c`tre alte structuri cuatribu]ii în domeniile salarizare,hr`nire, echipare, asisten]`medical`, condi]ii de munc` [iinstruire, cazare, recreere [irecuperarea capacit`]ii demunc`, condi]ii de locuit [irespectarea drepturilor aferenteraporturilor de serviciu sau demunc`. Alte surse de identificarea problemelor sociale pot firezultatele sondajelor, cercet`-rilor [i studiilor sociologiceefectuate de structurile curesponsabilit`]i
la nivelul celorlalte structurimilitare unde nu se constituiecomisii pentru probleme socialepot utiliza pentru identificareaproblemelor sociale atât surselemen]ionate, cât [i rezultatuladun`rilor lunare f`r` ordine dezi, pe categorii de personal,desf`[urate în cadrul structuriiproprii, peti]iile, rapoartele,precum [i informa]iile ob]inute petimpul activit`]ii de primire înaudien]`, solicit`rile de sprijinsosite pe adresa comisiei/unit`]ii,pentru problemele socialeîntâmpinate ca urmare a unorafec]iuni medicale grave [i/sau aaltor situa]ii personale deosebitede personalul armatei/familiileacestuia [i pentru r`ni]ii/invalizii[i urma[ii celor deceda]i înac]iuni militare.
Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU
P entru mine, un roman, atunci când nu este destinat [ezlongului de vacan] ori c l toriei cu metroul, ar trebui s fie un mare buchet de idei, având în centru o spectaculoas poveste, câteva repere [i coordonate existen]iale, ceva simboluri,
ca s se justifice ca [i roman, metafor , spre a nu fi s`r`c`cios [i, în sfâr[it, s fie ambalat cugrij într-o pledoarie simpl pentru ceva cu adev`rat important.”
Am rupt acest fragment dintr-un film de prezentare realizat de Cristina Chirvasiepentru lansarea acestei c`r]i, eveniment care a avut loc pe 23 iunie 2014, la BibliotecaNa]ional a României. În acel film, Cornel Constantin Ciomâzg î[i exprima speran]a c`volumul s`u, c`ruia i-a pus haine de roman, se apropie m`car pu]in de acele principii.
Ei bine, „Se întorc mor]ii acas`” porne[te de la o poveste extraordinar , un fapt real dinvia]a autorului, care a întâlnit, în 1991, un b`rbat ponosit la o gur de metrou, care rosteaneb`gat în seam : „Dac a]i veni voi de unde vin eu, pui[orilor, n-a]i mai fugi a[a!”. Ziaristla acea vreme, Cornel Constantin Ciomâzg nu a pierdut subiectul. A intrat în discu]ie cub`rbatul [i a aflat c acesta venea de la cimitir, dup ce, considerat mort [i îngropat dup`obicei, se trezise, se dusese acas , dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit degoana dup` mutarea din registrul mor]ilor în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit lui CornelConstantin Ciomâzg un articol în ziarul Tinerama, îns subiectul nu a murit odat cupublicarea în ziar, pentru c dialogul cu omul întors din mor]i a continuat câ]iva ani.
Cornel Constantin Ciomâzg s-a retras la m`n`stire în urm cu 14 ani, iar prima sacarte, „Lucrarea”, avea s` apar` în 2004. Foarte bine primit`, cu vânz`ri excelente [iprezent`ri pe m`sur , „Lucrarea” anun]a un alt tip de scriere, cu filon cre[tin-ortodox, peîn]elesul publicului larg.
„Se întorc mor]ii acas`” merge pe acela[i stil [i [ocheaz prin povestea care nu seopre[te la m`rturia ini]ial a omului ridicat din mor]i. De fapt, omul acela, numit Petre, esteun fost tor]ionar, iar cartea îl poart dincolo de por]ile unei m`n`stiri, unde îl întâlne[te pep`rintele Filip, care fusese unul dintre cei supu[i la chinuri în pu[c`riile comuniste, tocmaide fostul tor]ionar. P`rintele, sub taina spovedaniei, ascult m`rturisirea plin de c in] ator]ionarului, care-i ucisese fratele, îi batjocorise sora [i îi croise un dosar cu zeci de ani demunc silnic .
Aceasta este partea de poveste a c`r]ii peste care Cornel Constantin Ciomâzg a a[ezat„buchetul de idei”, fiecare p`cat fiind interpretat [i tratat prin citate din c`r]i sfinte, la carerecurge atât autorul, cât [i p`rintele Filip, personajul principal al c`r]ii. Filip este personajulprincipal pentru c el are parte de cel mai important conflict al nara]iunii: este în stare deiubire în cel mai înalt grad al ei, de iubirea de vr jma[?
Cartea este revelatoare, [ocant prin experien]ele carcerale, descrise în am`nunt, pealocuri, [i are în ea acea s`mân] a lucrului curat [i bun, care, odat s`dit, lucreaz . Unadintre ideile cu care r`mâi dup aceast carte este s în]elegi cine sunt „mor]ii” [i ce esteacel loc numit în titlu „acas`”. Apoi, începi s prive[ti temni]a ca o academie de înv`]are aiubirii [i ca pe o experien] care te poate ajuta s te na[ti a doua oar . {i, ca s revin la filmulmen]ionat la început, nu o s uit cum Cornel Constantin Ciomâzg a vorbit despre carte cadespre o „catedral a cuvintelor”. Citit cum se cuvine, nu doar pentru poveste, ci [i pentrumesaj, eventual cu creionul în mân , „Se întorc mor]ii acas`” poate schimba vie]i.
Frecvent utilizat, cuvântul „inconturnabil” a r`mas \nc`departe de dic]ionarele academice. Cei foarte pu]inicare îl iau în considerare atunci când le alc`-
tuiesc arat` c` este adjectiv [i c` înseamn` „de neevitat”, „deneînl`turat”. Ad`ugându-i pu]in mister, ei fac [i men]iunea„[et. incert`]”, adic` origine [i evolu]ie fonetic` [i semantic`înc` nestabilite (dexonline.news20.ro). Probabil [i din pricinaidentit`]ii sale problematice pentru lexicografi, utilizarea îieste criticat` sever: „Nu crede]i c` ar cam fi timpul s` scutur`mjugul «inconturnabil» [i s` lep`d`m acest tic verbal anost?”({tefan Cazimir, „Ticuri inconturnabile”, în „România literar`“,anul XLVI, nr. 34, 2014).
Întrucât recurg la el cei care beneficiaz` sau doresc s`beneficieze de distinc]ie intelectual`, acest cuvânt ni seînf`]i[eaz` în toate formele declin`rii sale: „forumul […] adevenit de-a lungul anilor un eveniment inconturnabil al eliteimondiale” (romania-libera.ro); „austeritatea, inconturnabil`pentru Europa?” (ziarul lumina.ro); „are […] ca fundamentmunca neglorioas`, incontur-nabil`, de informare” (VasilePopovici, „Amazoanele, rescrierea unui mit”, în „Românialiterar`”, anul XLVI, nr. 7, 2014); „sub bagheta inconturnabil`a ziarelor [i a televiziunilor, tr`im în infla]ia derizoriului”(Andrei Ple[u, „Marea Intoxicare”, în „Dilema veche”, 23 iun.2014); „nu invoc ghinionul, un alibiu consacrat [i inconturnabilal învin[ilor” (observatorcultural.ro); „suntem indispensabili
MISTERIOASAINCERTITUDINE A
„INCONTURNABILULUI”
[i inconturnabili” (gandul.info); „printre […] ale[i figureaz`inconturnabilii pictori clasici John Constable [i ThomasGainsborough” (mediafax.ro); „au reu[it, în ultima clip`, s`evite o grev` a inconturnabililor «intermiten]i», care amenin]as` paralizeze ceremonia” (agenda.liternet.ro); „completân-du-se cu iluzoria smerire în fa]a inconturnabilelor relativit`]i”(viataromaneasca.eu).
Stinghera, dar atât de poftita vocabul` a ajuns în limbaromân`, ca at#tea altele, din francez` unde, potrivit AcademieiFranceze, care este mai pu]in [ov`ielnic` decât cea român`,adjectivul „incontournable” deriv` din verbul „contourner”,referitor la ac]iunile desemnate prin verbele „a desena”, „amodela”, „a fasona un obiect cu form` rotund`” (în domeniulartelor frumoase), „a deforma (fraza, stilul)”, „a ocoli”, „a evita”.„Contourner” se folose[te în francez` din secolul al XVI-lea [iprovine din latina popular`, unde „contornare” (iat` etimonul!)
a derivat, cu prefixul „con”, din „tornare” (a fasona împrejur).În urma unei alte deriv`ri în francez` cu prefixul „in-”, s-aajuns la atributul antonim referitor la calitatea de a fi „deneocolit”, „de neignorat”, „de neevitat” (Académie, 9ièmeédition, atilf.atilf.fr). „Nemuritorii” parizieni nu recomand`utilizarea acestui cuvânt [i îndeamn` s` se foloseasc` în locullui adjectivele „inévitable” [i „indispensable”, consideratesinonime de cercurile universitare de specialitate(crisco.unicaen. fr; cnrtl.fr/synonymie).
Potrivit altor lucr`ri lexicografice franceze, substantivulmasculin „incontournable” [i adjectivul omonim înseamn`„ceva luat indiscutabil în considerare”, „ceva f`cut, v`zut,citit etc. în mod sigur”, ceva de care se ]ine seama neap`rat”(larousse.fr); „de neocolit”, „inevitabil”, „de nelipsit” [i, dup`context, „inconfortabil”, „incomensurabil”, „incontrolabil”(wordreference.com).
Adjectivul francez este „rud`” cu substantivul „incontour-nabilité”: „par cette «naturalisation» de la langue, Tagoreentendait en souligner l’incontournabilité dans les activitéset dans l’existence humaine” (portal.unesco.org). Deocam-dat`, nici distin[ii, nici cei realmente distin[i, dar nici închipui]ii,nici m`car cei cu dic]ie bun`, nu s-au încumetat s`-l importeîn limba român`.
„
EXPOZI}II
Galeria Artelor. Culorile copil riei– cronic` realizat` de OctavianMihalcea.
Reputat plastician , prezent la expozi]ii din ]ar`[i str in`tate cu grafic de [evalet, litografie [i ilustra]iede carte, Octavia }ar lung expune între 25 august– 11 septembrie 2014 la Galeria Artelor a CerculuiMilitar Na]ional. Axat` eminamente asupra univer-sului copil riei, artista a ilustrat sute de c`r]i pentrucei mici, act estetic ce presupune incursiuni nu lipsitede dificultate în fascinantul spa]iu al primilor pa[i. Cutu[e fine, adecvate variatelor teme pe care le abordeaz ,Octavia }ar`lung` red` foarte pregnant puritateatextelor ilustrate. Putem admira diafane ascensiunic`tre un castel întruchipând idealul, peisaje undeculoarea vibreaz amplu în contextul poetizant al legi-
lor basmului sau grupuri de copii s`rb`torind într-unatât de peren spirit cre[tin. Mostre din cele cefascineaz` anii primelor întreb`ri despre lume sereg`sesc în lucr`rile Octaviei }ar`lung`. Contem-plarea unui fluture în zbor poate determina neb`nuiterevela]ii. Piticii [i Alb` ca Z`pada accentueaz`nelipsitele tr`s`turi ludice ale expozi]iei. Tonuricromatice, extrem de atractive, înso]esc aceste lucr`riaflate sub semnul spiritualit`]ii imaculate, totul pentrucelebrarea acelei esen]e inalterabile, copil ria.
Sala Foaier. Expozi]ie de pictur` a artistuluiplastic Ion }ola[, deschis în perioada 1-14 septembrie2014, zilnic, între orele 11.00 -19.00.
Sala Rond`. Expozi]ie de pictur` a artistuluiplastic Paul Mecet, deschis în perioada 1-14 sep-tembrie 2014 , zilnic, între orele 11.00 -19.00.
Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00 -19.00. Intrarea este liber .
Ion Tolas
Octavia }ar`lung`
EXACTITATEA
Exactitatea este o însu[ire însemnat`a militarului de carier`, pe care [efiino[tri pun mare pre] [i care const`
în a te achita la timp de angajamentele luate,de îns`rcin`rile pe care le-ai primit. F`r` a m`referi la istoria trecutului, care e plin` de ase-menea exemple, din practica vie]ii de toate zileleoricine poate în]elege [i calcula ce dezastrepoate aduce în afaceri grave lipsa de exactitatea cuiva. Dar ceea ce trebuie s` ne pun` [i maimult pe gânduri [i s` ne îndemne s` înr`-d`cin`m în noi aceast` calitate aleas`, este faptulc` e foarte rar s` ai o scuz` atât de puternic`,care s` te ad`posteasc` de consecin]ele neexac-tit`]ii tale sau s` [tearg` impresia nepl`cut`acelora pe care i-ai nemul]umit. M`rturise[tecu resemnare faptul, dac` a[a ceva ]i s-a în-tâmplat [i fere[te-te totdeauna de scuze copi-l`re[ti, ca de exemplu am sc`pat trenul, mi-astat ceasul, m-a furat somnul, n-am [tiut etc.
Supraveghind continuu [i de aproapeactivitatea noastr` [colar`, avem cele mai
nimerite ocazii de a c`p`ta aceast` însu[ire. A[a,de exemplu, a ne scula strict la semnalulde[tept`rii, a ne face toaleta în timpul prescris deregulament, a ne aranja afacerile astfel încât s`intr`m în clas` totdeauna la ora programului, apreda la timp [i completa lucr`rile cu care suntemîns`rcina]i, a nu trece peste ora învoirilor etc. suntexcelente exerci]ii pe care le repet`m zilnic [i princare cu voin]` ferm` [i invariabil` putem dobândiexactitatea, calitatea f`r` de care nu putem fi militaride încredere. În lunga carier` de ofi]er, vom g`simai târziu, în aplicarea programului zilnic, înexecutarea ordinelor [i a îns`rcin`rilor ce ne suntîncredin]ate, destule ocazii pentru a continua cucucerirea acestei scrupuloase calit`]i strâns legat`de voca]ia meseriei armelor.
19Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV
• Dincolo de diferite multe nuan]e, banii sunt o necesitate obiectiv . Darcu ei nu po]i rezolva ceea ce po]i rezolva cu o prietenie. • Pe drumurile dejab`t`torite nu se v`d urmele pa[ilor t i. Dar asta nu înseamn c ele nu conteaz .• Libertatea de a fi singur este una din libert`]ile care trebuie respectate. Darnu abuza]i de ea. • Într-un sistem oarecare, cea mai înc lcat regul este ceacare spune c nu trebuie s te închini omului, ci func]iei pe care el o ocup`temporar. • Palma b`t`torit poate fi, uneori, un semn de mai mare noble]edecât palma fin . La fel este [i cu mintea. • Orice întâmplare, oricât de banalar p`rea ea, poate fi, oricând, subiect de dram sau de comedie, poate aveaurm`ri simple sau complexe, concrete sau abstracte... Dar toate, absolut toate,î[i las amprenta asupra vie]ii noastre. • Nu exist om care s ignore sau s`dispre]uiasc gloria. Dac ar fi astfel de cazuri, totu[i, ele ar fi de natur medical .• În func]ie de cum bate [i de efectele pe care le produce, vântul schimb`riipoate ori s te fac s ]ii ochii larg deschi[i, ori te poate face s stai cu ei închi[i...Ori î]i limpeze[te privirea, ori î]i d cu praf în ochi. • Dup ce ajungi în alnou lea cer, el, cerul, poate pica mai u[or pe tine. • Dac vrei s te pui bine cuun bou, nu-i oferi oase, de exemplu; dar nici unui câine nu-i oferi iarb sau flori...• Sunt [i destule persoane care au convingerea c dispun de vorbe de duh, oripentru c dau propriul lor în]eles acestei sintagme, ori pentru c dispun, înstoc, de astfel de vorbe, la care fac apel, chiar dac ele sunt, de fapt, ale altora.• Presa se deosebe[te de crea]ia lui Andersen sau a Fra]ilor Grimm, deexemplu: nu po]i s consolidezi o oper de mare valoare doar din... basme!... •Dac zeii mitologiei au existat, cu adev`rat, în]elepciunea r`mas din vremuriimemoriale poate fi dovad` a acestui lucru. • Specializarea accentuat` saucunoa[terea deplin [i dezinvolt reprezint ni[te lucruri d`un`toare sistemelorcare au drept crez supravie]uirea func]ional` sau minima rezisten]`administrativ . Mai ales în absen]a curajului, creativit`]ii [i ini]iativei... • Dac`ne uit`m în jur, vom vedea c` sunt destui oameni care au impresia c` eireprezint toate p`r]ile propozi]iei... Sunt cei care cred c ei le fac pe toate. • Unconduc`tor bun este cel care are priceperea [i talentul de a conduce totulc`tre succes [i performan] , simplificând, cu lejeritate [i în]elepciune, toatelucrurile [i împrejur`rile care sunt sau par complicate. Altfel, el poate r`mâneun bun manager. • Dac` ]i-e sortit ca s` intri la ap`, nu uita c`, în viitorulapropiat, printre marii t`i prieteni trebuie s se reg`seasc [i crocodilii saurechinii. • S nu v opune]i atunci când du[manii vo[tri se înal] . E o modalitatesimpl [i la îndemân pentru a-i vedea în... aer. • Dac în comunitatea în careai intrat se poart p l rie, este problema ta dac tu vei purta [apc . Este, dealtfel, un risc asumat. • Dup` cum merg lucrurile pe lumea asta, cred c`ra]iunea este pe cale s caute, cât de curând, al]i reprezentan]i ai zoologiei, cas -[i g`seasc alt s la[... • Gre[elile pe care le face un func]ionar oarecare, în-tr-un sistem birocratic, puternic ierarhizat, nu pot fi, ca m`rime sau ca volum,decât direct propor]ionale cu m`rimea sau nivelul ierarhic al func]iei pe care elo are.• A r`mâne vertical include [i înconvoierea spin`rii, atunci când urciîn l]imile provoc`rilor vie]ii, prin puterea, cuno[tin]ele [i curajul min]ii [i inimiitale. • În jurnalism exist o limit peste care scrisul frumos înceteaz s mai fiepres`. • Iat` principala mare cauz` a c`derii imperiilor [i dictaturilor:convingerea lor c adev`rul poate fi desfiin]at prin t`cere. • Dac munca uneipersoane are rezultate proaste în mod constant, problema schimb`rii loculuide munc devine una fals ... • Sfera puterii [i sfera libert`]ii pot fi apreciate caasem`n`toare doar ca form` geometric`, altfel ele sunt dou` lucruri totaldiferite. • Nu po]i sta lini[tit la umbra unui cuvânt, decât dac ai plantat acelcuvânt într-un loc fertil, cu ceva timp în urm ... • A fi în posesia unei busole nuînseamn , automat, c nu mai exist riscul de a te r`t`ci. • T`cerea are acela[iîn]eles în toate limbile p`mântului.
Palma b`t`torit` poate fi,Palma b`t`torit` poate fi,Palma b`t`torit` poate fi,Palma b`t`torit` poate fi,Palma b`t`torit` poate fi,uneori, un semn de mai mareuneori, un semn de mai mareuneori, un semn de mai mareuneori, un semn de mai mareuneori, un semn de mai marenoble]e decât palma fin`.noble]e decât palma fin`.noble]e decât palma fin`.noble]e decât palma fin`.noble]e decât palma fin`.La fel este [i cu mintea.La fel este [i cu mintea.La fel este [i cu mintea.La fel este [i cu mintea.La fel este [i cu mintea.
În muzeele prin care v`vor fi purtat pa[ii – poatecu excep]ia institu]iilor
specializate dedicate înexclusivitate artei plastice –, celemai multe cl`diri cu un bogattrecut istoric, palate ale unorpotenta]i, re[edin]e regale sauimperiale, ve]i fi observat, cred, c`zidurile, mobilierul, obiectele deart` p`strate vorbesc prea pu]indespre locuitorii din alte timpuri aiacelor spa]ii. Eu prefer s` lenumesc muzee moarte.
Este dificil s`-]i imaginezi cumtr`iau, între pere]ii cenu[ii,schimbând anotimpurile,suspinând, iubind sau urând,semeni de-ai t`i de sorginte nobil`,este adev`rat, dar oameni cunevoi atât de precise, de la celealimentare [i fiziologice pân` lacele mai sofisticate, care ]in deiluminare, înc`lzire, banchete [ilecturi din clasici.
Înadins parc`, exponatele, [iele moarte, unele însufle]ite doarprintr-o recondi]ionare mig`loas`,nu-]i „strig`” r`spunsuri laîntreb`ri simple. Cum avea loc, depild`, ceremonia toaletei dediminea]` sau cum se desf`[uracea de sear` în vremea RegeluiSoare, la Versailles (gra]ie unormemoriali[ti, [tim detalii despre
aceast` ceremonie, dar ea nu estedeloc explicat` pentru vizitatori înapartamentele regale carestr`juiesc celebra Sal` aOglinzilor), cum se sp`lau sultaniiotomani str`muta]i, gra]ie luiMehmed al II-lea, cel care a pusst`pânire pe cetatea mult visat` abizantinilor, într-un palat, tot unmuzeu mort, de altminteri,Topkapi, în Istanbul. Dup` cum,recunosc, mi-a fost dificil s`-miimaginez, tot acolo, plin de forfotaunei zile obi[nuite haremul
întreb`rile fire[ti, naturale, aleunor studen]i despre chipulcâmpului de b`t`lie în evulmediu românesc, despre nevoilecelui chemat s` lupte în oasteacea mare, spre exemplu, sau întran[eele Primului R`zboiMondial. {i înainte de a neindigna c` unii [tiu prea pu]indespre epopeea militar` aromânilor în vremuri glorioase,poate ar trebui s` ne gândim lafelul în care suntem capabili s`recompunem un trecut mort spre
(termen care desemneaz` unspa]iu interzis, deci apartamenteledestinate sultanului, favoritelorsale [i membrilor familiei), undedoar motivele orientale în culori viiale faian]ei care îmbrac` pere]ii arputea s` te trezeasc` din ame]ealadrume]itului printre [iruri deînc`peri ce par a reconstitui unlabirint.
Observa]iile sunt valabile [ipentru Cetatea de Scaun aSucevei, [i pentru Palatul Sforzadin Milano, dar [i pentru palatelehabsburgilor din Viena. Înarma-]i-v` cu mult` imagina]ie [i, poate,ve]i reu[i s` retr`i]i un trecutmort, trezindu-l la via]` doar înmintea dumneavoastr`, spredeliciul individual al uneireconstituiri cu totul particulare.
Mi-au trecut prin minte toateacestea prin asociere cu
Iar una din solu]ii este s`regândim programele dedicateistoriei militare în institu]iilemilitare de înv`]`mânt, prinreconsiderarea rostului acesteidiscipline înainte de toate. S-arputea s` g`si]i mai degrab` pecineva capabil s` v` spun` iuteceva verosimil despre vreob`t`lie purtat` de voievodul{tefan cel Mare, dar c`zând pegânduri atunci când îl ve]iîntreba despre impactulr`spândirii armelor de foc asupramodului de constituire a o[tilorromâne în secolulal XVI-lea ([i, implicit, modul defolosire a unei biete flinte!).
UUUUUna din solu]ii este s` regândimna din solu]ii este s` regândimna din solu]ii este s` regândimna din solu]ii este s` regândimna din solu]ii este s` regândimprogramele dedicate istoriei militare înprogramele dedicate istoriei militare înprogramele dedicate istoriei militare înprogramele dedicate istoriei militare înprogramele dedicate istoriei militare îninstitu]iile militare de înv`]`mânt, prininstitu]iile militare de înv`]`mânt, prininstitu]iile militare de înv`]`mânt, prininstitu]iile militare de înv`]`mânt, prininstitu]iile militare de înv`]`mânt, prinreconsiderarea rostului acestei disciplinereconsiderarea rostului acestei disciplinereconsiderarea rostului acestei disciplinereconsiderarea rostului acestei disciplinereconsiderarea rostului acestei disciplineînainte de toate.înainte de toate.înainte de toate.înainte de toate.înainte de toate.
Unghiile domni[oarelor se vorUnghiile domni[oarelor se vorUnghiile domni[oarelor se vorUnghiile domni[oarelor se vorUnghiile domni[oarelor se vormai [i strica, iar perciunii b`ie-mai [i strica, iar perciunii b`ie-mai [i strica, iar perciunii b`ie-mai [i strica, iar perciunii b`ie-mai [i strica, iar perciunii b`ie-]ilor vor fi mai scur]i. Din când]ilor vor fi mai scur]i. Din când]ilor vor fi mai scur]i. Din când]ilor vor fi mai scur]i. Din când]ilor vor fi mai scur]i. Din cândîn când, mâinile le vor mirosi aîn când, mâinile le vor mirosi aîn când, mâinile le vor mirosi aîn când, mâinile le vor mirosi aîn când, mâinile le vor mirosi aulei de arm`.ulei de arm`.ulei de arm`.ulei de arm`.ulei de arm`.
Deschizi ochii câteva clipe [i-i vezi acolo, în]inute de camuflaj noi, înv`]ând primelemi[c`ri de instruc]ie de front. O imagine
care te poart` în timp [i care î]i tulbur` amintirile.{i tot dinspre ei, mirosul acela de depozit, combinat
cu o adiere u[or t`ioas` de toamn` sosit` la timp,mul]umit` de sine îns`[i, satisf`cut` s`-i vad`, ca deatâtea alte ori, pe aceia[i tineri militari, vis`tori, u[oranestezia]i, înc` sub [ocul schimb`rii de regim. Ei sunttot acolo, ca atâtea alte genera]ii dinaintea lor, [i nimicnu pare schimbat, în aer sim]indu-se aceea[i tensiunemolcom` înaintea unui necunoscut de câ]iva ani.Nelini[tea lor este nelini[tea ta din urm` cu foarte multtimp, când, la fel, în ni[te haine care ]i se p`reau camrigide [i nepotrivite, te str`duiai s` respec]i liniaimaginar` din vârful bocancilor [i s` întorci b`rbia dup`cum ]i se indica de departe. Prezentai onorul, chiar dac`te strângeau toate [i erai netuns, [i transpirai, [i ]i secam luase, [i voiai acas`, [i-n plus ]i se mai d`duse [i-oarm` cu care f`cuse[i un pustiu de bine, de-]i sp`rsese[icadranul ceasului cu ]eava.
Îi prive[ti pe ei [i, de fapt, te ui]i într-o oglind` care tearat` tot pe tine, în reluare, cum î]i c`utai un reper [icum te gândeai disperat c` ai primit un dulap preaîngust, c` nu ai suficiente umera[e, c` de ce dormi tu înpatul de sus [i nu în cel de jos, c` de ce trebuie s`r`spunzi numai cu „am în]eles" [i de ce toat` lumeatrebuie s` tr`iasc`, c` de ce e[ti cel mai mic (în grad) [i
PRIMA ZI ÎN CAMUFLAJc`, vai de mine, cât de greu vor trece to]i anii `[tia destuden]ie cazon`, în care ]i se va cere [i carte, dar [imilit`rie, într-un cocteil f`r` ghea]` [i p`l`rioar`, încare nu vei fi nimic pe deplin, ci undeva între, bastudent, ba militar, ba student militar, cu drepturi [iobliga]ii [i dintr-o parte [i din alta, într-o z`p`ceal`ordonat` din care speri s` ie[i viu.
}i se par simpatici cu pofta lor de nou. Câte îia[teapt` la cotitur`? Câte examene, griji, nel`muriri,speran]e, prietenii, gesturi, vorbe, ce melanj cuaspect de omlet` b`tut` bine de o mân` forte, câteproiecte, câte visuri? Unghiile domni[oarelor se vormai [i strica, iar perciunii b`ie]ilor vor fi mai scur]i.
Din când în când, mâinile le vor mirosi a ulei de arm`.No]iuni filosofice, gen spa]iu [i timp, vor c`p`taconota]ii pur practice, gen sectoare [i învoire. Se vortransforma, iar momentul acesta, prima lor zi încamuflaj, va r`mâne unic. Deocamdat`, epole]ii suntgoi, a[a cum se nasc puii, cu ochii lipi]i, direct într-olume str`in`, plin` de enigme. Treptat, se vor ad`ugadungile, mai întâi albe [i groase, apoi galbene [isub]iri. Î[i va ascu]i col]ii cariera, cu toate ale ei, [ipoate, la un moment dat, vei deschide [i tu ochii înfa]a unui alt platou de academie, cu aceea[i imaginecare-]i va tulbura amintirile.
20 Observatorul militar Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro
DECESE
Promo]ia 1984 a {colii Militarede Ofi]eri Activi Nicolae B lcescuSibiu (arma infanterie) organi-zeaz , pe 12.09.2014, întâlnireacu ocazia împlinirii a 30 de anide la absolvirea [colii [i dobân-direa gradului de locotenent.Absolven]ii sunt invita]i s`participe împreun cu cei dragila acest eveniment, care va avealoc la Academia For]elor Teres-tre Nicolae B lcescu Sibiu. Pen-tru informa]ii suplimentare \lpute]i contacta pe coleguldumneavoastr Gigi Fulga, tel.0727 378 355. Promo]ia 1989 de subofi]eride auto a {colii Militare deOfi]eri, Mai[tri Militari [iSubofi]eri Mihai Viteazuls`rb`tore[te împlinirea a 25 deani de la absolvire. Comitetulde ini]iativ constituit transmiteinvita]ia de a ne revedea lavechea loca]ie, cu denumireaactual` {coala Militar` deMai[tri Militari [i Subofi]eri aFor]elor Terestre Basarab I, înzilele de 27 [i 28 septembrie2014. Programul anivers`rii [idetalii referitoare la aceast`activitate pot fi ob]inute de laplutonierul-adjutant principalFlorin L`utaru, la tel. 0737 225635 sau RMNC 5045/170.Alte persoane de contact: plu-tonierul-adjutant principalGheorghe Br`d`]eanu, tel.0740 054 186 sau RMNC 2444/107, [i plutonierul-adjutantGheorghe Nicula: tel. 0720 046097 sau RMNC 5048/132.
Promo]ia 1989 a LiceuluiMilitar {tefan cel Mare dinCâmpulung-Moldovenescorganizeaz`, pe 20 septem-brie 2014, revederea de 25 anide la terminarea liceului.Sunt a[tepta]i to]i absolven]iiîmpreun cu familiile lor, al -turi de profesori [i fo[ti co-mandan]i. To]i doritorii suntinvita]i s` ob]in` mai multedetalii despre organizareaevenimentului de la Constan-tin Tonegari (tel. 0722 453 354,e-mail: ctonegari @yahoo.com).
Promo]ia 1989 a {colii Militarede Ofi]eri Activi de InfanterieNicolae B`lcescu din Sibiu,plutonul comandat de locote-nent-major Petre Flori[teanu,organizeaz` revederea oca-zionat` de împlinirea a 25 deani de la absolvire, în zilele de6 [i 7 septembrie. Strigareacatalogului clasei se va face înziua de 6 septembrie, ora 11.00,la sediul Academiei For]elorTerestre Nicolae B`lcescu dinSibiu. Colegii de clas care do-resc s participe la întâlnire vordepune anticipat suma de 100de lei, pentru confirmarea par-ticip`rii, în contul RO62BTRLRONCRT 0045 114502, des-chis la Banca Transilvania, fili-ala Sfântu Gheorghe, pe nu-mele Negoi]` Adrian. Dife-ren]a cheltuielilor se va achi-ta de fiecare participant înparte la sfâr[itul evenimentu-lui. Persoane de contact pen-tru detalii suplimentare: lo-cotenent-colonel Adrian Ne-goi]`, tel. 0745 569 120, 0720047 755, STAR 2003/147; c -
• cursuri de limbi str`ine pentruadul]i: englez` (cu ob]inerea ates-tatului aprobat de Ministerul Muncii,Familiei [i Protec]iei Sociale [i deMinisterul Educa]iei, Cercet`rii,Tineretului [i Sportului), german`,italian`, francez`, spaniol`, rus` - nivelîncep`tori, mediu, avansa]i [i perfec-]ionare; • curs de limb` englez` pentrucopii; • cursuri de art` plastic` pentrucopii [i adul]i; • cursuri de instru-mente muzicale pentru copii [i adul]i:pian, chitar` clasic` [i vioar`; • cursuride coregrafie [i mi[care scenic` pentrucopii; • cursuri de [ah pentru copii;• cursuri de dans modern [i sportivpentru copii [i adul]i; • cursuri de artemar]iale pentru copii [i adul]i; • cursuride gimnastic` aerobic` pentru adul]i.
Înscrierile se primesc în perioada8-26 septembrie 2014, de luni pân`vineri, între orele 1000-1300 [i 1400-1800,la secretariatul cursurilor, etaj IV,camera 75. Rela]ii la telefon:021.313.86.80, interior 156. Cursurilesunt contracost.
LICITA}II PROMO}II Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,prin Unitatea Militar` 02543Ia[i, organizeaz` licita]iepublic` cu strigare în vedereaînchirierii imobilului situat înincinta caz`rmii 2451 Teliu,compus din suprafa]a de 25.000mp. Licita]ia are loc în ziua de1.10.2014, ora 10.00, la sediulUnit`]ii Militare 02543 Ia[i, dinstrada Aeroportului, nr. 2,localitatea Ia[i, jude]ul Ia[i. Încaz de neadjudecare, licita]ia serepet` în ziua de 10.10.2014,ora 10.00, [i în ziua de21.10.2014, ora 10.00, laaceea[i adres`. Condi]iileprivind participarea [i adjude-carea sunt cuprinse în caietulde sarcini, care se achizi]io-neaz` de la sediul Unit`]iiMilitare 02543 Ia[i, începândcu ziua de 8.09.2014, contrasumei de 10 lei, care se depunela casieria unit`]ii militare.Ofertele, împreun` cu celelaltedocumente, se depun la re-gistratura unit`]ii militare, pân`la data de 30.09.2014, ora15.00. Garan]ia de participarese exprim` în lei [i se constituieprin scrisoare de garan]iebancar`, care se prezint` înoriginal, sau prin depunere înnumerar la casieria unit`]iimilitare, pân` la data [i oradepunerii ofertei. Informa]iisuplimentare se ob]in la sediulunit`]ii militare sau la telefon0232/240065.
Ultimele trei zile ale veriicalendaristice din acest an aufost mai frumoase ca niciodat`pentru plutonul de chimiemilitar` care, în decembrie 1969,absolvea {coala Militar` deOfi]eri Activi Nicolae B`lcescu.
Dup` aproape 45 de ani,când multe orgolii s-au maiestompat, am reu[it s` nerevedem pentru prima oar` de laprimirea gradului de locotenent.Abia acum am regretat c` atrecut peste noi aproapejum`tate de veac f`r` s` nevedem cum… cre[tem. Unii autrebuit s` arate cartea deidentitate ca s`-i cread` ceilal]icolegi c` nu sunt… infiltra]i; al]ii
COMEMOR~RI
Personalul Unit`]ii Militare01662 Craiova [i fo[tii colegidin Unitatea Militar` 01081Craiova anun]`, cu regret,împlinirea a 40 de zile de latrecerea în nefiin] a celui ce afost maior (r) CIOABL~CONSTANTIN. Profesionistdes`vâr[it, militar destoinic,prieten [i camarad, a trecut lacele ve[nice dup` o lung` [igrea suferin]`. Dumnezeus -l odihneasc în pace!
Promo]ia 1989 a {colii Mili-tare de Ofi]eri Activi deTransmisiuni s`rb`tore[teîmplinirea a 25 de ani de laabsolvire. Activit`]ile legatede acest eveniment se vororganiza în zilele 27 [i 28septembrie 2014, la Centrulde Instruire pentru Comu-nica]ii [i Informatic` Decebaldin Sibiu. Cei care doresc s`participe sunt ruga]i s`-l con-tacteze pe colonelul MariusStoica, tel. 0721 218 899,pentru a primi detalii privindacest eveniment.
Promo]ia 1984 de ofi]eri deartilerie, rachete antiaeriene[i de radioloca]ie organi-zeaz`, în perioada 26-28 sep-tembrie 2014, întâlnirea de30 de ani de la absolvire. Fes-tivit`]ile prilejuite de eveni-ment vor avea loc sâmb`t`,27 septembrie, cu începerede la ora 10.00, la sediul Aca-demiei For]elor Aeriene dinBra[ov. Detalii pot fi ob]inutede la membrii comitetului deorganizare: colonel DumitruDinu, tel. 0721 747 028,colonel Viorel Stoica, tel.0745 510 206, general debrigad` R`du] Bîlbîie, tel.0722 223 767. Cheltuielile departicipare, în cuantum de200 de lei de persoan`, vor fiachitate pân` la 20 septem-brie, în contul RO32RNCB0318008558370001 deschisla BCR.
EXPOZI}IETEMATIC~
REVEDERECOLONEL (RET)
{TEFAN DIACONU
au plecat mult prea devremedintre noi ca s` se mai poat`bucura de acest eveniment.
Oricum, la ora de bilan], amavut fiecare ce raporta: evolu]iebun` în carier` pentru to]iabsolven]ii de atunci, deveni]iîntre timp p`rin]i [i bunici ferici]i.
Întâlnirea a avut loc laCâmpulung Muscel, unde a fostcentrul pilot de instruire în arm` [ipe unde to]i am trecut pentrudiverse cursuri de perfec]ionare.Astfel, în Poligonul de specialitatede la Valea Poenii, am rev`zutplatformele de instruc]ie pe care [inoi le-am folosit cândva;apa limpede a Râului Târgului cestr`bate poligonul, în albia c`ruiafo[tii no[tri comandan]i ne d`deauadunarea în fiecare diminea]` [i,uneori, chiar în timpul zilei;laboratorul, sala de mese, corpul
de gard`, diverse alte accesorii deatunci [i de acum…
Am folosit acest prilej pentru amai vizita, înc` o dat`, MausoleulMateia[, dedicat eroilor dinR`zboiul de Întregire Na]ional`dintre anii 1916-1918, precum [iMân`stirea N`m`ie[ti, unde ne-am recules pentru colegii no[tridisp`ru]i în Biserica mân`stirii,s`pat` în piatr`, în stâncamuntelui.
Din partea organizatorilor ne-aufost înmânate Atestate CBRN pentruc am onorat destinele armei, prinîntreaga activitate desf [urat încadrul Armatei României.
Ne-am desp`r]it cu regretul c`timpul s-a scurs prea repede, darpentru a recupera [i a ne maireaminti de anii uita]i, am hot`rât,ca de acum înainte, s` ne vedemîn fiecare an. Urm`toarearevedere – Oradea 2015.
Poligonul de specialitate de la Valea Poenii
În perioada 9 septembrie - 3octombrie, Muzeul MilitarNa]ional Regele Ferdinand Iprezint` expozi]ia Gânduri,amintiri, autografe.
La organizarea acestuieveniment, institu]ia militar` decultur` a beneficiat decolaborarea cu alte patruimportante institu]ii dinBucure[ti, precum MuzeulNa]ional Cotroceni, ArhiveleNa]ionale ale României, BibliotecaCentral` Universitar` Carol I [iBiblioteca Universit`]ii Na]ionalede Ap`rare Carol I.
Expozi]ia con]ine obiecte dinmarile colec]ii, cum ar fi uniformemilitare, armament alb [i de foc,ordine [i decora]ii, fotografii, c`r]i,albume, manuscrise [i scrisori.
Membrii Filialei Sectorului6 ANCMRR Alexandru IoanCuza î[i exprim` profundulregret pentru trecerea înnefiin]` a camarazilor no[tri:colonelul (r) medic MIRCEA-PAVEL STRAT, un profesionistal nobilei meserii, angajându-se cu pasiune pentru ridicarea[i men]inerea st`rii de s`n`tatea militarilor în calitatea sa demedic-[ef al marilor unit`]i încare [i-a desf`[urat activitatea.Dup` trecerea în rezerv`, acoordonat Departamentul Me-dical din Structura Central`ANCMRR; colonelul (r) inginerGHEORGHE REZEANU,inginer militar care s-a ocupatde formarea cadrelor tehnicemilitare cu devotament [i im-plicare. Pentru filial`, prietenii[i colegii apropia]i, decesulcelor doi camarazi reprezint`o grea pierdere. Dumnezeus`-i odihneasc în pace! Sincerecondolean]e familiilor îndurerate!
Cu profund regret, perso-nalul Direc]iei de prevenire [iinvestigare a corup]iei [i frau-delor î[i exprima întreagacompasiune [i sunt al`turi decolonelul Georgescu Iulian înaceste momente de maretriste]e pricinuite de trecereaîn nefiin]` a mamei sale.Suntem al`turi de familia greuîncercat` [i ne exprim`m
sincere condolean]e. Dumne-zeu s` o odihneasc` în pace!
Colonelul (r) CorneliuNeagu [i Mariana suntemal`turi de familia colonelului(r) Gheorghe Neam]u [iso]ia sa, Eva , în aceste mo-mente pline de durere cau-zate de pierderea fiului lor,inginer VICTOR NEAM}U,la doar 54 de ani. Fiu, so],p`rinte [i coleg de serviciu deo aleas` sensibilitate. Sincerecondolean]e [i Dumnezeus`-l aib` în paza Sa!
Personalul Bazei de In-struire pentru Ap`rare CBRNMuscel este al`turi cu gândul[i cu sufletul de familia}`r`ngoi, în aceste momentede grea încercare, provocatede dureroasa dispari]ie alocotenent-colonelului (r)GHEORGHE }~R~NGOI,trecut la cele ve[nice. Sincerecondolean]e familiei îndoliate.Dumnezeu s`-l odihneasc` înpace.
ÎN LUMINAASTRELOR
21CALEIDOSCOPNr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Dezlegare la criptografiaREU{IT~ (2,7,7,1,6,5,6,2,9)
din Observatorul militar nr. 33/2014:
DEFINI}II RITMATE
’’COGITO
COLONEL (R) TEODOR AMZOID
SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL DE BRIGAD~ (R) MIHAI FLOCA
ARTA CONDUCERII
• Adev`rata nesupunere fa]` de invadator se demonstreaz` prinîndeplinirea datoriei pe câmpul de lupt`.
HERMOCRATE DIN SIRACUZA
• Geniile m`runte încearc` s` apere totul; oamenii în]elep]i men]in fermpunctele-cheie. Ei pareaz` loviturile puternice [i nu bag` în seam` micileaccidente. Exist` o veche apoftegm`: cel care vrea s` p`streze totul nu p`streaz`nimic. De aceea, întotdeauna sacrifica]i bagatelele [i urm`ri]i esen]ialul.
FREDERIC AL II-LEA CEL MARE
• În multe situa]ii, un lider militar în]elept va avea succes prin alegereaunor pozi]ii defensive atât de ofensive din punct de vedere strategic, încâtinamicul este constrâns s` ne atace acolo.
FELDMARE{AL HELMUTH VON MOLTKE
• Vom ap`ra fiecare sat, fiecare or`[el [i fiecare ora[. Îns`[i vasta întinderea Londrei, ap`rat` strad` cu strad`, ar putea devora u[or o întreag` armat`ostil`; {i mai degrab` am vedea Londra transformat` în ruine, decât s` fiesupus` [i sclavit` în mod abject.
WINSTON CHURCHILL
• Po]i s` strângi o albin` în palm` pân` se sufoc`, dar ea nu se sufoc`f`r` s` te în]epe. Po]i spune c` este o fiin]` mic` [i, într-adev`r, ea este o fiin]`mic`. Dar dac` nu te-ar în]epa, albinele ar fi încetat demult s` existe.
JEAN PAULHAN
ILARION BARBU
...Primul permis de conducere din lume a fost emis la Paris, la 14 august 1893?
...Grigore Ba[tan (foto), primul general român depara[uti[ti, a stabilit recordul na]ional de para[utare de la9.000 de metri, r`mas nedoborât din 1970?
...Navigatorul Vitus Bering descoper peninsula Alaskaîn vremea celei de-a doua expedi]ii în Kamceatka, realizat`în anul 1741?
...Înot`toarea american Gertrude Ederle a fost primafemeie din lume care a traversat, în 14 ore, Canalul Mânecii?Se întâmpla în luna august 1926.
...Graeme Obree, unul din cei mai mari sportivi sco]ieni,a fost campion mondial la ciclism vitez`? El a concurat cu obiciclet construit chiar de el din piesele unei ma[ini de sp lat.
...În medie, pierdem pe zi 78 de fire de p`r din podoaba noastr capilar`?
...41% din for]a de munc din România este format din analfabe]i digitali, iar 83%nu de]ine competen]e digitale suficiente, conform Comisiei Europene?
ORIZONTAL: 1) Loc cu multe zarzavaturi– {i alt loc cu multe caturi. 2) Este una de demult– A se umbla la p`mânt. 3) Sunt la maredep`rtare – B i [i ape minerale. 4) E un fel destup`rit. 5) Asta chiar ]i-a folosit – E o perioad`mare (pl.). 6) Dau fructe cu coaj tare. 7) Ni[tecai mai mici din fire – Asta-i o ad`ugire. 8) Acunoa[te-o veste mare – E un fel de g lbenare.9) Un sistem de m`surare - A lui Cupidon dotare.10) E o suprafa]a-ntins – Asta popular e zis .
VERTICAL: 1) Ap` mic` curg`toare – Ceacare te face mare. 2) Sunt oameni f`r` putere– E un metal din cele grele. 3) To]i în inim` leavem – Nu-s de fa]’acum îi chem. 4) Cuti!Spunem la vi]ei – Locul la concurs ce-l iei.5) Cei care exist` azi. 6) Un sat de prin Caucaz– Nimic asem`n`tor (fem.) 7) Cu efectînt`ritor. 8) Sunt terenuri cultivate – Vase ce-s pu]in mai plate (sg.) 9) Sunt programe de[coal` –E ceva f`r` gre[eal`. 10) E în baieamplasat` – O pas`re cam plouat`.
S` nu te cer]i
cu oamenii
mai mult
decât cu tine
însu]i.LUCIAN BLAGA
Berbec (21 martie-20 aprilie): Ave]i agenda plin`, darpu]in timp la dispozi]ie. V` enerva]i cu u[urin]` [i v` pierde]i
controlul asupra modului în care comunica]i cu colegii de serviciu.Trebuie s` acorda]i aten]ie sporit` întocmirii actelor.
Taur (21 aprilie-20 mai): Urmeaz` o perioad` în caresunte]i mai sensibil [i ave]i tendin]a de a dramatiza. Ave]i
nevoie în jurul dumneavoastr` de oameni optimi[ti, care s` v` aduc`buna dispozi]ie. Nu v` l`sa]i cople[it de volumul de munc` [i chibzui]ibine cum v` irosi]i timpul [i energia.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Elabora]i o întreag`strategie de marketing pentru a atrage oameni, care s`investeasc` în ideile sau produsele dumneavoastr`.
Negocierile pe care le duce]i cu un poten]ial partener iau amploare.R`bdarea este cea care v` ajut` în momente dificile.
Rac (22 iunie-22 iulie): V` bucura]i de o perioad` bun`,în care toate v` ies a[a cum v` dori]i. Munci]i mult, dar [iroadele vin pe m`sura a[tept`rilor. Întâmpina]i unele probleme
în comunicarea cu persoana iubit`, care nu este tocmai de acordcu mutarea unei loca]ii de afaceri.
Leu (23 iulie-22 august): V` place s` despica]i firul înpatru, chiar [i atunci când totul se desf`[oar` simplu. Trebuies` fi]i mai organizat în privin]a cheltuielilor, altfel risca]i s`
intra]i într-un colaps financiar.Fecioar` (23 august-22 septembrie): Sunte]i norocosîn multe privin]e, dar mai ales pentru c` ave]i prieteni, caresunt întotdeauna gata s` v` sprijine, mai ales dac` ave]i
probleme de s`n`tate. Rela]ia de cuplu se consolideaz` [i pune]ibazele unei leg`turi armonioase [i de viitor.
Num`rul locuin]ei 5: Aceast`
locuin]` este potrivit` pentru
persoanele active, c`rora le place
foarte mult s` socializeze [i s`
c`l`toreasc`. Locuitorilor acestei
case li se potrivesc meseriile
legate de interac]iunea cu oamenii,
precum: psihologi, sociologi,
profesori, educatori, muzicieni,
dansatori, oameni din sport,
jurnali[ti etc.
Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Tr`i]i cuimpresia c` acum este momentul dumneavoastr`, c` toate vi
se descoper` \n acest moment. V` dezvolta]i, cu u[urin]` [iexuberan]`, partea creativ` [i stârni]i invidii în jur.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Revede]i oserie de acte mai vechi, care v` arat` o gre[eal` sau o confuzie
a vreunui func]ionar. Firea dumneavoastr` înclinat` spreobservarea detaliilor v` ajut` [i acum s` v` r`spunde]i la uneleprobleme financiare.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Bucuriavine din lucruri m`runte, iar m`run]i[urile sunt multe [i
bune. V` bucura]i de reu[itele unor rude apropiate. Norocul v`surâde [i pe plan financiar, unde g`si]i o modalitate de a punebazele unui contract de colaborare avantajos.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Stabilitateaeste cheia vie]ii [i a caracterului dumneavoastr`, dar în
urm`toarele luni ve]i fi nevoit s` c`l`tori]i mult [i s` purta]i discu]iiinterminabile pentru a ajunge la un numitor comun cu cei cu carelucra]i.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Expansiuneadumneavoastr` pe plan familial [i profesional îi stârne[te pe
mul]i s` aib` un soi de invidie tacit`. Primi]i oferte frumoase [i deviitor, care v` vor oferi atât încredere, cât [i o siguran]` financiar`.
Pe[ti (19 februarie-20 martie): Lini[tea nu este pentrudumneavoastr`, mai ales c` sunte]i o fire curioas` [i activ`.
Sporturile extreme [i c`l`toriile sunt singurele care v` alimenteaz`dorin]ele. Va trebui s` fi]i cump`tat cu viciile, pentru a nu declan[aprobleme de s`n`tate.
{TIA}I C~...
Dezlegare la careulCOMBINATE
din Observatorul militar nr. 33/2014
PARTAJ, CAP, RE, ALUNECA, ORAR, CANAL,TEPUSA, TP, E, AS, RURAL, JIR, ZIDARI, ALARME,
LAC, ARME, M, RI, ORE, UMILIT, TA, TRATA, A.
Un individ eminent a reu[it între primii la întrecere.
PPPPP
S
22 FINANCIAR Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
Radar economicDOLARUL CÂ{TIG~ TEREN ÎN RAPORT CU EURO
Astfel, cre[tereaeconomieiamericane întrimestrul al doileaa fost de 4,2%, cu0,3% mai maredecât anticipaser`anali[tii. Vineri, 29august, paritateaeuro/dolar setranzac]iona subnivelul de 1,32, laaprecierea monedeiamericane con-tribuind [i cifrelenegative privind[omajul venite dinGermania. Lacursul publicat deBNR, vinereatrecut`, leul aconsemnatdeprecieri în raportcu francul elve]ian(1.22 bani) [i lirasterlin` (4,79 bani),cele dou` valutefiind cotate la 3,6583lei [i, respectiv,5,5567 lei. Totodat`,gramul de aur s-ascumpit cu 1,5721lei, ajungând lavaloarea de138,4389 lei.
Ultima s`pt`mân` a lunii august a adus o apreciere de peste unprocent a dolarului american în fa]a monedei unice europene, pe
fondul datelor economice bune anun]ate de Ministerul Comer]ului din SUA.
Deficitul bugetar, în grafic. Deficitulbugetului general consolidat a sc`zut la 0,2% dinProdusul Intern Brut (PIB) în iulie, de la 0,5% dinPIB în iunie, încadrându-se în ]inta de deficit peansamblul anului 2014, de 2,2% din PIB, conformexecu]iei bugetare publicate de MinisterulFinan]elor Publice (MFP). Potrivit MFP, veniturilebugetului general consolidat, în sum de 120,9miliarde de lei, reprezentând 18,3% din PIB, au fost,în primele [apte luni, cu 4,1% mai mari în termeninominali fa] de aceea[i perioad a anului precedent.Tot în intervalul ianuarie-iulie, comparativ cuperioada similar din 2013, cheltuielile bugetului, învaloare de 121,9 miliarde de lei, au consemnat osc`dere atât în termeni nominali, cu 0,2%, cât [i întermeni reali, cu 1% din PIB.Scumpirea gazelor naturale, amânat`.
De la 1 octombrie, potrivit calendarului de libera-lizare a pie]ei gazelor asumat de Guvern, pre]ulgazelor livrate popula]iei trebuia s` creasc` cu3%. Cu toate acestea, s`pt`mâna trecut , Depar-tamentul pentru Energie a informat printr-uncomunicat de pres c statul român î[i rezerv`dreptul de a amâna aplicarea calendarului deliberalizare a gazelor naturale pentru popula]iepân` la rezolvarea unui diferend cu Direc]iaGeneral` Întreprinderi (DG Enterprise) aComisiei Europene, referitor la o presupus`interdic]ie privind exportul de gaze naturale dinRomânia, astfel c scumpirea programat pentru1 octombrie 2014 nu va mai avea loc.Gazoductul Ia[i-Ungheni, inaugurat
oficial. Miercuri, 27 august, gazoductul Ia[i-Ungheni, care interconecteaz` re]elele de gazale României [i Moldovei, a fost inaugurat oficialîn prezen]a premierului Victor Ponta, prim-ministrul moldovean Iurie Leanc` [i comisaruleuropean pentru energie Gunther Oettinger.Costul total al proiectului a fost de 26 de milioanede euro, dintre care 7 milioane euro grant dinpartea UE. Gazoductul, cu o lungime total de43,2 km, are o capacitate de 1,5 miliarde de metricubi de gaze. Acesta va fi cesionat pe teritoriul
Republicii Moldova deîntreprinderea de statVestmoldtransgaz, iar în]ara noastr de companiaTransgaz. Urm`toareaetap a proiectului esteconstruc]ia conducteiUngheni-Chi[in`u, care va fifinalizat în 2016.Arieratele înregistrate la bugetele locale,
în cre[tere. Potrivit datelor publicate de MFP,arieratele (pl`]ile restante de peste 90 de zile)înregistrate la bugetul general al unit`]iloradministrativ-teritoriale, la sfâr[itul lunii iulie, eraude 200,29 milioane de lei, în cre[tere fa] de nivelulde 196,25 milioane de lei, consemnat la fineleanului trecut. În topul datornicilor se situaujude]ele Vâlcea - 76,23 milioane de lei, Hunedoara- 56,23 milioane de lei [i Tulcea - 52,82 milioane delei. La nivelul Capitalei, arieratele însumau 27,89milioane lei.Linie electric` de aproximativ 36 de
milioane de euro. Linia electric` de înalt`tensiune Re[i]a-Pancevo, care va lega Româniade Serbia, va necesita o investi]ie de 157,5 milioanede lei (circa 35,8 milioane de euro) [i va fi gata în26 de luni, potrivit HG 700/2014 pentru aprobareaindicatorilor tehnico-economici ai proiectului,publicat în Monitorul Oficial. Finan]area se va
BURSA – O ALTERNATIV~ INVESTI}IONAL~ TENTANT~
Pentru un investitor la burs`,câ[tigul poate veni, în principal,din aprecierea ac]iunilor pe care le
cump`r , precum [i din dividendele acordatede societ`]ile la care este ac]ionar. Iar ocondi]ie sine-qua-non ca aceste dou lucruri s`se întâmple o reprezint cre[terea profitabilit`]iicompaniilor în care a investit, ob]inerea unorrezultate financiare cât mai bune. Din aceast`perspectiv , situa]iile economice-financiaresemestriale raportate de emiten]ii de la BVB, înultima lun , constituie un indicator esen]ialpentru oricine dore[te s cumpere ac]iuni.
Ne vom opri, mai întâi, asupra celor maiimportante [ase companii din domeniulenergiei listate la BVB, unele dintre ele cu unpoten]ial ridicat de câ[tig (datorat, în special,dividendelor a[teptate pentru acest an). Cu odublare a profitului la nivel semestrial (de la102 milioane de lei, în 2013, la 226 milioane delei, anul acesta) [i cu perspective bune [i înpartea a doua a anului, transportatorulna]ional de electricitate Transelectrica (simbolbursier TEL) pare s` se deta[eze în topulpreferin]elor speciali[tilor domeniului, cândvine vorba de investi]ii pe pia]a local`. Tot înacest sens, nici titlurile Romgaz (SNG) [iTransgaz (TGN) nu sunt deloc de neglijat.De altfel, Romgaz, cel mai mare produc`tor degaze din România, a încheiat primul semestrucu un profit net de 870,9 milioane de lei, cu39,9% mai mare fa]` de perioada similar` a
Într-o perioad` în care dobânzile la depozitele bancare de abiamai ating nivelul de 4% pe an, bursa pare s` ofere o alternativ`
de luat în calcul pentru cei care doresc s`-[i înmul]easc` banii. Odovede[te atât avansul de peste 10% al indicelui de referin]` al pie]eide capital române[ti, BET, în 2014, cât mai ales rezultatele financiaresemestriale înregistrate de marile companii locale listate la Bursade Valori Bucure[ti (BVB).
prin rezultate financiare deosebite în primajum`tate a anului. Raport`rile transmise BVBrelev faptul c , în primul semestru, cele cinciSIF-uri [i-au m`rit profitul net cumulat cu 61,4%,la 612,6 milioane de lei, iar Fondul Proprietateacu aproape 100%, de la 514,6 milioane de lei la1,05 miliarde de lei. De asemenea, important de[tiut este c , în medie, activele nete ale SIF-urilor cre[teau cu 4,17%, la 30 iunie 2014.
Dup sc`deri abrupte în perioada demaxim intensitate a crizei, multe dintreac]iunile din sectorul bancar se afl pe trendpozitiv, sus]inut chiar de cifre. Astfel, BRD –Groupe Société Générale (BRD), a doua marebanc din România dup active, a înregistrat,în primul semestru, un profit net în valoare de123 milioane de lei, dublu fa] de perioadasimilar din 2013, datorit reduceriiprovizioanelor cu peste 25% [i sc`derii costuriloropera]ionale. În acela[i timp, BancaTransilvania (TLV) a ob]inut un profit net de212,1 milioane de lei, în urcare cu 17,5%, pefondul avansului veniturilor din dobânzi, cu
române[ti au avut rezultate notabile în primajum`tate a anului, comparativ cu intervalulianuarie-iunie 2013. Produc`torul delactate Albalact (ALBZ) a raportat unprofit net de 13,38 milioane de lei, înurcare de peste trei ori, la o cifr` deafaceri de 228,34 milioane de lei, iarveniturile nete ale fabricii de componenteauto Compa Sibiu (CMP) au sporit cu 15%,la 14,2 milioane lei. De asemenea,societatea Electroarge[ Curtea de Arge[ acontabilizat un profit net de 6,761 milioanelei, în cre[tere cu 19,14%, tot un avans, darde 33%, la 5,64 milioane de lei,consemnând câ[tigul net al BVB.
În concluzie, a[a cum apreciam [i alt`dat ,pia]a local de capital, aflat la mai bine de 50%de maximele înregistrate în urm cu [apte ani,p`streaz un poten]ial de cre[tere ridicat, ce sepoate materializa în câ[tiguri financiare pem`sur . Desigur, pentru cei care prefer`riscurile unei investi]ii bursiere, în defavoareasiguran]ei banilor economisi]i la b`nci.
anului trecut, în timp ce Transgaz,transportatorul na]ional de gaze naturale, aob]inut un profit net de 294,36 milioane lei, depeste dou` ori mai mare fa]` de intervalulianuarie-iunie 2013, când câ[tigul net s-a cifratla 134,67 milioane lei. Proasp`t listatacompanie de stat Electrica (EL) reprezint` oalt` oportunitate investi]ional` tentant` pentruinvestitori, în pofida rezultatelor semestrialemodeste: venituri de 2,3 miliarde de lei, însc`dere cu 12% fa]` de primul semestru alanului trecut, [i un profit net de 197,1 milioanede lei, mai mic cu 6%. La polul opus, OMVPetrom (SNP) [i Nuclearelectrica (SNN) audezam`git, profiturile nete diminuându-se cu43%, respectiv cu 69%.
asigura din surse proprii ale Transelectrica, de labugetul de stat, în limita sumelor aprobate anual cuaceast` destina]ie, precum [i din alte surse legalconstituite, se precizeaz în textul actului normativamintit.
PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN
În ciuda sc`derii înregistrate deindicele BET-FI (care reflect`tendin]a de ansamblu a pre]urilor
societ`]ilor de investi]ii financiare – SIF-urilor –[i a Fondului Proprietatea), în 2014, companiilece intr în componen]a acestuia se remarc`
24%, [i din comisioane, cu16%. În schimb, decizia ErsteBank (EBS), cea mai marebanc de pe pia]a local , decur`]enie a creditelorneperformante din portofoliu,a dus la un rezultat negativde 276 de milioane de lei.Finalizarea vânz`riiportofoliului de crediteneperformante, în valoare deun miliard de lei, s-a reflectatîn cota]ia ac]iunii la burs , înprima decad a lunii iulie,aceasta depreciindu-se cu numai pu]in de 25%.
Chiar dac nu auanvergura emiten]ilor demai sus, [i alte companii
23VETERANINr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
PASIUNE {I RESPONSABILITATEFiliala ANVR a jude]ului Gorjpoart` numele marelui revo-
lu]ionar Tudor Vladimirescu.În fruntea ei, de la înfiin]are,
este generalul-maior (ret)Constantin Ispas. S-a înrolat la
o vârst` fraged` sub drapelele delupt` ale o[tirii române, apoi a
devenit ofi]er de carier`,renumit istoric [i dasc`l, timp de
18 ani, în Academia de ÎnalteStudii Militare, azi Universitatea
Na]ional` de Ap`rare Carol I,neobosit autor a unor valoroasec`r]i memorialistice, fondator [i
conduc`tor al nu mai pu]inprestigioasei reviste Onoare [i
Jertf`, [i cel mai în m`sur` s` neprezinte activitatea filialei.
Din câte cunoa[tem, domnulegeneral, filiala dumneavoastr` a fostprintre primele constituite în ]ar`.Într-una din ultimele zilele ale luniidecembrie 1989, am fost contactat
telefonic de general (r) Marin Dragnea,ini]iatorul ac]iunii de înfiin]are a Asocia]ieiNa]ionale a Veteranilor de R`zboi, caremi-a indicat documentele care trebuieîntocmite în vederea cre`rii filialei.Accederea mea la aceast` onorant`misiune s-a produs în atmosfera tensionat`,dar [i efervescent` a acelui sfâr[it de an.Ideea a fost îmbr`]i[at` de to]i cei care, înacei ani de foc (1941-1945), se aflaser` subarme [i care supravie]uiser`, f`r` a sebucura de vreun drept din partearegimului instaurat ulterior. Mai grav, ceicare luptaser` în Campania din Est nici nuerau recunoscu]i ca veterani. Dimpotriv`,erau eticheta]i ca du[mani aibol[evismului, iar unii, criminali de r`zboi.Ei, înregimenta]ii, mul]i voluntari, înfrontul pentru eliberarea str`vechilornoastre ]inuturi, r`pite samavolnic în varaanului 1940! A[a cum rezult` dintr-ositua]ie întocmit` de noi, atunci au fostmobiliza]i din fiecare comun`, din cele 71ale jude]ului, între 90 [i 400 de oameni [itrimi[i în zonele de opera]ii. Pu]ini, îns`,s-au mai reîntors acas`, ca s` îndure altesuferin]e. Ei percepuser` r`zboiul a[a cuma fost de altfel: cumplit, dureros, cump`n`
între via]` [i moarte, dar [i datorie,credin]`, responsabilitate.
Iat` de ce, în luna februarie 1990, amconvocat Conferin]a Jude]ean` aVeteranilor [i Invalizilor de R`zboi, care aales un comitet din 27 de persoane, înfruntea c`ruia mi s-a încredin]at cinstea [ionoarea de a fi desemnat.
Imediat am trecut la fapte: identificareaparticipan]ilor la Primul [i Al Doilea R`zboiMondial, f`r` nicio excep]ie, sprijinirea lorîn a-[i procura actele necesare pentruatestarea calit`]ii de veteran, invalid,v`duv` de r`zboi, demers în care a fostformat un colectiv ob[tesc, repartizat pelocalit`]i. S-a f`cut apel [i am g`sitîn]elegere la institu]iile militare [i civile, amînfiin]at subfiliale în toate cele 71 delocalit`]i, iar pe parcurs, dup` adoptarealegilor [i celorlalte acte normative, amac]ionat în vederea aplic`rii întocmai aprevederilor acestora.
Ceea ce este îngrijor`tor de trist, ca [ila celelalte filiale, num`rul veteranilor [iinvalizilor de r`zboi a sc`zut dramatic. Învia]` mai sunt 201, marea majoritate între91-100 de ani, dar [i patru care au dep`[itsuta. În fiecare comun` avem între unul [i[ase veterani, iar în Târgu Jiu, 29. Peste15.000 nu mai sunt printre noi. Ne ocup`m,îns`, [i de solu]ionarea problemelor cu carese confrunt` so]iile supravie]uitoare alefo[tilor camarazi deceda]i.
Ce ne pute]i spune desprecolaborarea filialei dumneavoastr`cu unit`]ile [colare?Continu`m, de[i for]ele noastre suntmult reduse, s` contribuim la educarea
patriotic` a elevilor, cunoa[terea [i cinstireatradi]iilor de lupt` ale poporului, ale armateiromâne.
În perioada anilor 2002-2005 am organizat,cu acordul conducerii [colilor, cohorte decerceta[i, a[a cum era în urm` cu 90 de ani, încâteva unit`]i de înv`]`mânt din Târgu Jiu,dar [i în [colile generale din unele localit`]i.De asemenea, s-au întocmit parteneriate, cumsunt cele cu [coli [i gr`dini]e din Br`det-M`t`sari, Bumbe[ti-Pi]ic [i Târgu-Jiu, pentruimplementarea proiectului didactic B`rba]i aidatoriei, dar [i tema Pe urmele eroilor gorjeni.
Copiii, tinerii trebuie s -[i cunoasc mo[ii [istr mo[ii din ]inutul în care tr iesc, ca [i pe cei aineamului românesc. Un fapt inedit: BiroulExecutiv al filialei noastre a hot rât s elaboreze ocarte cu circuit închis, specific fiec rei comune,în care evoc`m pe to]i bravii acelei localit ]i dintoate r`zboaiele purtate. În acest sens, unexemplu este [i prima carte, care este gata detipar: Lele[ti, vatr de eroi [i de viteji, urmând s`apar Pe[ti[ani, Turcine[ti [i celelalte.
Ne-am bucurat nespus când am vizitatnepo]ii unor eroi care voiau s` [tie exact loculunde au c`zut la datorie, în ]ar`, în Ungaria,Cehoslovacia, pentru a merge acolo s` sereculeag` la mormântul bunicilor lor, la
mormintele care le eternizeaz` memoria.Ne-am str`duit [i am aflat datele solicitate, ceeace a însemnat mult pentru ei [i familiile lor.
{tiam c` ave]i, mai alesdumneavoastr`, o activitatepublicistic` [i editorial` demn` detoat` lauda.Despre revista Onoare [i jertf`, care aajuns la num`rul 30, v-am mai vorbit.
Este una din ferestrele noastre spre lume. Darsuntem prezen]i [i în alte publica]ii, la posturide radio [i televiziuni. În ceea ce prive[tec`r]ile, pe lâng` monumentalele volume dinseria Veteranii pe drumul onoarei [i jertfei,editate de ANVR, în care sunt cuprinse [imemorii ale veteranilor gorjeni, a[ vrea s` m`refer la câteva lucr`ri documentare de istoriemilitar`. Mai ales Nemuritorii, patru volume.Primele dou`: Generali gorjeni, valori aleneamului românesc, 150, din toate timpurile.Cel de-al treilea: Vitejii Gorjului. Cavaleri aiOrdinului Mihai Viteazul, nu mai pu]in de 58.Pe cele dou` r`zboaie mondiale. Volumul 4aduce în lumin` B`rba]i ai datoriei. Prinaceste lucr`ri, unice în felul lor, consider c` s-af`cut un act de dreptate pentru ace[ti oamenide excep]ie care [i-au dedicat via]a armatei [i,prin aceasta, ]`rii. Sunt mul]umit c`, la vârsta GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R) PETRE BÂN~
senectu]ii, mai am un an pân` la 90, am g`sitresursele necesare unui efort deosebit, altfeleroii acestor volume ar fi r`mas, poate, uita]iîn dosarele în[irate pe rafturile arhivelormilitare. Ei au reprezentat puterea armateiromâne ca sprijin, pild` [i în]elepciune.
Ca om de catedr`, 18 ani la AcademiaMilitar`, mi-am propus [i o carte, Dasc`li întran[ee, realizat` în propor]ie de 60 la sut`, încare, pe larg, în 1.000 de pagini evoc ogenera]ie de profesori, înv`]`tori, care a fostpermanent la în`l]imea vremurilor tr`ite. Numai pu]in de 493 de ofi]eri de rezerv`, dasc`li[i b`t`liile celui de-Al Doilea R`zboi Mondial.Dar mai avem [i alte lucr`ri în preg`tire.
Domnule general, conducereaANVR a fost surprins`, în modpl`cut [i l`udabil, când, cu câ]ivaani în urm`, a]i fost nominalizats` participa]i, ca invitat special alUniversit`]ii Sapienza di Roma, laun important eveniment [tiin]ific.În toamna anului 2010 am primit untelefon de la profesorul Alexando
Vagnini, prin care mi se f`cea cunoscut s`iau parte la Conferin]` Interna]ional`Frontul rus 2010, organizat` de facultatearespectiv`, în colaborare cu Oficiul istorical Statului Major al Armatei Italiene. De ceeu? Pentru c` profesorul Vagnini, care [i-adat doctoratul în istorie la Târgu Mure[, astudiat, cu ajutorul unor prieteni, istoriaRomâniei, cele patru volume Nemuritorii,care i-au fost de mare ajutor, fapt pentrucare m-a propus conducerii universit`]ii s`particip la conferin]`, pe cheltuiala lor.
M-a onorat invita]ia, m-am bucurat c`interven]ia mea a fost îndelung aplaudat`în amfiteatrul universit`]ii men]ionate.Eram, dintre participan]i, singurulsupravie]uitor al r`zboiului din Rusia(1941-1944).
În cuvântul meu am spus multe dinrelat`rile pe care vi le-am f`cut în acestinterviu. Totodat`, am avut satisfac]ia caparticiparea mea s` fie salutat`, ulterior, deo mare personalitate [tiin]ific`, prof.Antonello Falco Biagini, care a considerat,în rândurile ce mi le-a trimis, relatarea meaun moment semnificativ în desf`[urareaconferin]ei, subliniind, înc` o dat`,importan]a rolului veteranilor de-a lungulparcursului istoric.
Nu mai spun decât atât: gorjenii mei aufost încânta]i c` bravurile lor au fost auziteîn capitala Italiei de oameni de [tiin]` dinnumeroase ]`ri.
Generalul-maior (ret)Constantin Ispas
Pe drum de istorie, cerceta[ii din Coharta Nicolae P`tr`[coiudin T#rgu Jiu, \nso]i]i de o delega]ie a Filialei jude]ului Gorj aveteranilor de r`zboi, la Alba-Iulia, pe Plaiul Rom#nilor,reedit#nd Adunarea din 1 Decembrie 1918.
Cu prilejul \mplinirii a 101 ani, veteranul de r`zboi Ilie Cre]u din satulLarga, comuna Mu[ete[ti, jude]ul Gorj, a fost onorat – la el acas` \nprezen]a familiei – de o delega]ie a Consiliului jude]ean Gorj [i a Filialeiveteranilor de r`zboi.
24 Observatorul militar Nr. 34 (3 – 9 septembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro INTERVIU
În opinia dumneavoastr`,apa este sursa de energie aviitorului. Sunte]i autoruluneia dintre cele maiimportante descoperiri dindomeniul combustibililor.În ce const`, mai exact,aceast` realizare?În preambulul inven]iei,înregistrate la OSIM
România, am subliniat rolulimportant pe care îl joac`cercetarea [i finan]area acesteia îndezvoltarea societ`]ii umane.
De[i domeniul prioritar pentrumine este s`n`tatea, dincercet`rile teoretice efectuateprivind func]ionarea celuleiumane, am pus în practic`principiul arderilor la nivel celular,rezultând, astfel, o mic`descoperire, care, pe viitor, sper`ms` pun` noi baze energetice(probabil dup` epuizarearesurselor petroliere).
Referitor la geneza gazelornaturale [i a petrolului, suntsus]in`torul teoriei abiotice, convinsfiind c` aceste rezerve vor exista atâttimp cât magma P`mântului vadescompune apa, care ajunge înapropierea acesteia. Prin urcarea lasuprafa]` a acestor gaze, o partedintre ele r`mân sechestrate îndepozitele naturale, iar o alt` partepolimerizeaz` creând ]i]eiul. Prinurmare, apa a fost [i este, încontinuare, principalul vector deenergie al planetei.
Aceast` realizare în domeniulenergetic, concretizat` prin dou`brevete de inven]ie, cu protec]ie în50 de ]`ri ale lumii, const` în dou`aplica]ii practice de ob]inere aenergiei pe baz` de hidrogengenerat din ap`, f`r` transport [if`r` depozitare, dar [i în câtevanout`]i [tiin]ifice recunoscute în]`rile unde s-a f`cut brevetarea.Premierile [tiin]ifice vizeaz` înrolul de catalizator [i electrolit alcarbonului aflat în stare atomic` înprocesul de electroliz` al apei,precum [i rolul de omogenizator [istabilizator de gaz bogat înhidrogen al dioxidului de carbon,generat în instala]ia de electroliz`,care contribuie la reducereavitezei de ardere a hidrogenului.
Stimulat de lupta pentru ob]inerea celei maicurate [i mai rentabile surse de energie, dr. ing.
Marin Radu, directorul general al Centrului deCercetare pentru Materiale Macromoleculare [iMembrane (CCMMM), din Bucure[ti, a realizat cea maimare victorie: ob]inerea din ap` a unui gaz combustibilfoarte stabil (ecologic [i neepuizabil), precum benzina[i motorina, foarte pu]in poluant [i cu cel pu]in 50%mai ieftin decât acestea.
Participarea cercet`toruluiMarin Radu la saloanele
de inven]ii s-a concretizat cuacordarea a 70 de medalii,din care peste 60 sunt de aur,iar celelalte din argint. Aob]inut Marele Premiu lasaloanele de inventic` dinParis – Fran]a, Sevastopol –Ucraina, Zagreb – Croa]ia,Bruxelles – Belgia, iar în ]ar`la saloanele organizate deSocietatea Inventatorilor din România (2005, 2010, 2011).Are, în prezent, peste 20 de brevete de inven]ii.
Aplica]iile practice constauîntr-o central` termic` deapartament cu puterea de 24 KWcare asigur`, prin descompunereaapei, utilizând curen]i de înalt`frecven]`, în prezen]a carbonuluiîn stare atomic` sau sub form` denanoparticule de carbon, energiatermic` pentru înc`lzireacaloriferului sau a apei menajere,precum [i a gazului necesarpentru prepararea hranei, labuc`t`rie. Cea de-a doua este ocentral` industrial` de producerea energiei termice, prin ardereahidrogenului în prezen]adioxidului de carbon. La Oltchim,din Râmnicu Vâlcea, exist` ocentral` de 20 MW, oprit` în fazade automatizare a procesului deardere.
Într-o central` industrial`, detipul men]ionat, se ob]ine energietermic` prin arderea hidrogenuluiîn amestec cu dioxid de carbon.Într-o prim` faz`, este realizat`arderea hidrogenului în prezen]aunui catalizator de magneziu, subform` de amestec de a[chii [ipulbere, într-o incint` cu orificiipentru evacuarea gazelor [i aatomilor de carbon, cu formare deoxid de magneziu [i ap`. Într-o adoua faz`, are loc regenerareamagneziului, în aceea[i incint`,prin introducerea unui surplus dehidrogen.
Cum func]ioneaz` aceast`instala]ie [i care suntavantajele folosiriihidrogenului dreptcombustibil?Instala]ia noastr`func]ioneaz` ca o celul`
energetic` în care se g`sesc ap`,carbon în stare atomic` [iconfigura]ie în stare granular`,nanoparticule de magneziu,nichel, crom, fier, cupru, încantit`]i foarte mici, [i electrozi,care transmit, de la o surs`special`, curen]i de înalt`frecven]`.
Excitarea atomilor de carbonconduce la o reactivitate deosebit`a acestora, producând arderea cuo degajare însemnat` de energiecaloric` în interiorul celulei [i
producerea de dioxid de carbon,hidrogenul din ap` constituind unelement secundar de reac]ie.
Gazul generat, constituit dindioxid de carbon [i hidrogen,reprezint` un foarte buncombustibil, pericolul de explozieal acestuia fiind redus la zero.Toate eforturile depuse de noi auurm`rit scoaterea în eviden]` autiliz`rii, f`r` niciun fel de pericol,a hidrogenului în combina]ie cudioxidul de carbon, [tiindu-se c`acest gaz u[or a torturat secolultrecut întreaga omenire prinefectele sale explozive puternice.
Avantajele utiliz`riihidrogenului sunt foarte binecunoscute de speciali[ti, plecândde la poluare pân` la valoareaenergetic` foarte însemnat` aacestuia.
Faptul c` la ardereahidrogenului se produce din nouap`, sub form` de vapori, care seîntoarce în atmosfer`, iarcarbonul din dioxidul de carboneste re]inut, ne permite s`vorbim despre generare deenergie prin circula]ia deelectroni, cu schimbarea st`riide agregare a elementului careparticip` la acest circuit,fenomen considerat, cândva, unvis pentru unii speciali[ti dindomeniul fizico-chimic.
Care ar fi avantajele oferitede aceast` tehnologie [i înce domenii ar putea fiaplicat`?Tehnologia propus` de noi d`posibilitatea tuturor ]`rilor
care nu beneficiaz` de produsepetroliere [i de gaz metan s`-[iproduc`, din ap`, gazele necesareatât pentru consumul casnic, cât [ipentru cel industrial (în special îndomeniul chimic, unde hidrogenulse ob]ine prin cracareametanului). Aceast` tehnologieajut`, în acela[i timp, popula]ia s`ob]in` energie la jum`tate de pre]fa]` de costurile actuale, dar [i pe
produc`torii de energie electric`, cede]in un surplus de energie pe timpde noapte, utilizabil` în vedereaob]inerii de hidrogen [i dioxid decarbon, care, prin lichefiere, s`produc` o benzin` ecologic`.
A[a cum am mai subliniat,procesul tehnologic de generare ahidrogenului se desf`[oar` in-situ,f`r` transport [i f`r` depozitare,ceea ce minimalizeaz` costurileactuale legate de utilizarea gazelornaturale.
Instala]ia este relativ simpl`,realizat` din materiale cu o
pondere mare pe pia]`, costurilede produc]ie sunt relativ mici [ieficien]a însemnat`.Consumabilele (apa [i carbonul)sunt reîntoarse în circuit,contribuind la o via]` s`n`toas`pentru locuitorii planetei. Sunt [isitua]ii în care dioxidul de carbonob]inut în instala]ie poate fi folosit,de exemplu, pentru plantele saulegumele existente într-o ser`.
Domeniile de aplicabilitatesunt diverse: domeniul auto, înspecial, la motoarele hibride, cupreponderen]` spre cele electrice(pile de combustie [i variante noiaflate în studiul nostru, carepresupun reducerea cu 75% aconsumului clasic), în industriachimic` la producereaîngr`[`mintelor, în transportulnaval, pentru înlocuireamotoarelor poluante. Deasemenea, poate fi folosit` [i larealizarea unor noi tipuri demotoare pe baz` de hidrogen, cares` utilizeze for]a de detonare, înscopuri medicale a hidrogenuluirezultat, în special, pentru tratareaunor tumori de natur` oncogen`,pentru înc`lzirea mijloacelor detransport în comun, în cazultroleibuzelor, metroului,tramvaielor, trenurilor electrice,pentru care exist` posibilitateareducerii costurilor la jum`tate dincele actuale. {i exemplele potcontinua.
Cu ce probleme v-a]iconfruntat în realizarea [iîn aplicarea inven]ieidumneavoastr` [i care afost sus]inerea pe care a]iprimit-o?În ceea ce prive[te aplicareainven]iei pentru centrala de
20 MW de la Oltchim, ne-amconfruntat cu mentalitatea omuluimic ajuns la putere, care esteobsedat de faptul c` tot ce aurealizat înainta[ii no[tri este oeroare [i, deci, proiectul trebuie s`fie anulat. În cazul în care nu-lblagoslove[ti, ri[ti s` compromi]iproiectul.
Educa]ia primit` [i con[tiin]a,care nu îmi dau voie s` m` aplecasupra unor indivizi care au blocatproiectul, vor face ca punerea înpractic` a acestor nout`]i s`întârzie în detrimentul agen]iloreconomici [i a prosperit`]iiRomâniei.
Punerea în practic` a acestuiproiect presupune deschidereatotal` a tuturor celor cu caresuntem înc` în contact, dinRomânia, dar [i din altenumeroase ]`ri, printre careFran]a, Germania, Africa de Sud,Belarus, Norvegia, Canada [ialtele.
Sus]inerea din parteaorganelor statului român a fostdoar la nivel declarativ, încompara]ie cu cea a str`inilorinteresa]i. Mai concret, ministrulenergiei din Fran]a ne-a solicitatîntocmirea [i aprobarea normelorde exploatare [i de introducere acentralelor termice pe baz` dehidrogen produs in-situ din ap`,împreun` cu institu]iile abilitatedin Paris.
Sunte]i curtat [i deîntreprinz`tori str`ini. Caresunt planuriledumneavoastr` în ceea ceprive[te comercializareaacestei instala]ii? Var`mâne în România, seîntrevede un parteneriatserios?Suntem în discu]ii cu unagent economic privat din
România, cu poten]ial financiarînsemnat, care dore[te câtevaaplica]ii ale celor dou` inven]ii.
A[tept`m, în curând,semnarea unor noi contacte, dar,din p`cate, în alte ]`ri, pentrulansarea în fabrica]ie.
![Procopienii - lspvs.roProgramarea pianului în Arduino Sistemul de securitate al ORFXLQ HL Pagina 51 Pagina 55 Pagina 58 Orizonturi 6FXUWHFOWRULLSULQ(XURSD Pagina 61 &DUWHDQRDVWUGHYL]LW](https://static.documente.net/doc/80x56/5e3c9b3c63c83546aa16cfdb/procopienii-lspvsro-programarea-pianului-n-arduino-sistemul-de-securitate-al.jpg)
