Caracterile generale ale bacteriilor.

Principalele simptome bacteriozelor.

• Bacteriile sunt organisme unicelulare (dermatoplaşti), cu nucleu haploid neorganizat (ADN difuz), fără mitocondrii, cu o masă citoplasmatică vâscoasă.

• Forma bacteriilor este variabilă: coccii (Coccus) sunt sferici, bacilii (Bacillus, Bacteruim) au formă de bastonaşe drepte, vibrionii (Vibrio) bastonaşe curbate, spirilii (Spirillium) sunt spiralate ş.a.

• Celulele pot avea cili sau flageli – sunt mobili.• Înmulţirea bacteriilor se realizează prin diviziunea

celulelor – în condiţii favorabile, sau, mai rar, prin sporulare în condiţii atipice de viaţă. Sporii rezistă de până la 100-130°C.

• După modul de nutriţie bacteriile pot fi autotrofe sau heterotrofe (saprofite, parazite, simbionte), dacă se hrănesc cu substartul gazdă.

• Căile de pătrundere sunt diferite orificii.• După inoculare bacteriile se dezvoltă şi se

răspândesc inter- / intracelular.• Bacteriile migrează prin vasele liberiene sau

lemnoase – bacteriozele sunt bolile sistemice.• Prin enzimele şi toxinele elaborate ele slăbesc

rezistenţa gazdei.

Simptomele: • decolorări şi pătări ale frunzelor, florilor,

lujerilor şi ţesuturilor lemnoase (Erwinia);• necroze şi cancere ale organelor afectate

(Agrobacterium, Pseudomonas);• Inima umedă a lemnului, putregaiul umed al

seminţelor, fructelor (Xanthomonas, Erwinia);• Ofelirea frunzelor şi rărirea coroanei

(Erwinia).

Xanthomonas

Pseudomonas

Cancerul tulpinii la tomate

Inima udă a lemnului – bacteriile Pseudomonas elimină substanţiile care gelifică ţăsuturile lemnoase (Cerasus avium)

Cancerul transversal la

stejar provocat de

Pseudomonas quercus

Cancerul la liliac

Erwinia – bastonaşe cu flageli

Ulcere umede necrotice la scoarţa ulmului

Decolorarea scoarţei simptomatică. Scurgerea sevei din rană.

Frunzele ofelite nu cad

Necroz bacterial vascular la Sfecla de zahăr

Combaterea bacteriozelor este dificilă, bazându-se pe un sistem integrat:

aplicarea măsurilor silviculturale (asigurarea condiţiilor bune de vegetaţie, folosirea unor specii rezistente etc.),

combaterea mecanică (eliminarea exemplarelor atacate, opărirea substratului nutritiv etc.);

aplicarea tratamentelor chimice (utilizarea substanţelor antibiotice, fitoncide);

combaterea biologică (folosirea unor bacteriofagi).