Bacili Gram pozitivi genul Bacillus

genul Clostridium

genul CorynebacteriumBacillus anthracis, showing centrally

placed endospores and a streptobacillus arrangement

Genul Bacillus

Caractere generale:Caractere generale:

bacili Gram - pozitivibacili Gram - pozitiviaşezare în lanţuriaşezare în lanţuriaerobiaerobispor situat central, spor situat central, Ø Ø spor < spor < ØØ bacil bacil capsula (capsula (B. anthracisB. anthracis))

Specii :Specii :B. anthracisB. anthracis (infecţia cărbunoasă) (infecţia cărbunoasă) --singura specie patogenasingura specie patogenaB. cereusB. cereus (toxiinfecţii alimentare) (toxiinfecţii alimentare)B. subtilisB. subtilis (saprofit, rar toxiinfecţii (saprofit, rar toxiinfecţii alimentare)alimentare)B. polymyxaB. polymyxa ( (scop industrial pentru scop industrial pentru biosinteza antibioticelor) biosinteza antibioticelor) B. stearothermophylusB. stearothermophylus (controlul (controlul sterilizării prin autoclavare)sterilizării prin autoclavare)

PatogenitatePatogenitate

Bacilul cărbunos invadează Bacilul cărbunos invadează organismulorganismul gazdă şi elaborează o gazdă şi elaborează o exotoxinăexotoxină..

Bacillus anthracis Bacillus anthracis antraxul sau infecţia antraxul sau infecţia cărbunoasă cărbunoasă

aantropozoonozăntropozoonoză, , are un caracter profesionalare un caracter profesional: : fermieri, fermieri, medici medici veterinariveterinari, macelari, industria , macelari, industria pielarieipielarieila animale ierbivore (ovine, bovine, mai rar la la animale ierbivore (ovine, bovine, mai rar la cabaline şi suidee)cabaline şi suidee) pătrunderii sporilor prezenţi pătrunderii sporilor prezenţi pe sol. pe sol. oomul se îmbolnăveşte prin contactul cu animalul mul se îmbolnăveşte prin contactul cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acestea. bolnav sau cu produsele provenite de la acestea.

AntraxulAntraxul

Manifestarea clinică umană este condiţionată de Manifestarea clinică umană este condiţionată de calea prin care bacteriile pătrund în organism.calea prin care bacteriile pătrund în organism.

Forma cutanată Forma cutanată Forma pulmonarăForma pulmonarăForma gastroForma gastro -- intestinalăintestinală

Forma cutanataForma cutanata – “ – “pustula malignapustula maligna””

aapare ca o leziune unica /pare ca o leziune unica / multiplamultiplaiinconjurata de edemnconjurata de edemlla inceputa inceput,, apare sub forma de macula apare sub forma de macula ––papulapapula -- pustulapustula apoi, sapoi, se transforma intr-o crusta de e transforma intr-o crusta de culoare neagra (de aici provenind si culoare neagra (de aici provenind si numele de carbune)numele de carbune)

Antrax cutanatAntrax cutanat

11 22

331 - vezicula1 - vezicula2 - pustula2 - pustula3 - crusta 3 - crusta

Forma pulmonaraForma pulmonara

sse manifesta sub forma unei pneumonii e manifesta sub forma unei pneumonii severe severe

Antrax respirator Antrax respirator

contaminarea:contaminarea: inhalareainhalarea sporilorsporilor

Forma gastroForma gastro -- intestinalaintestinala

eevolueaza ca o enterita grava cu scaune volueaza ca o enterita grava cu scaune mucomuco -- sangsangvvinolenteinolente

Antrax Antrax gastrointestinalgastrointestinal

ContaminareaContaminarea:: ingestia de carne ingestia de carne infectata infectata

TratamentTratament

ser ce contine anticorpi specifici impotriva bacilului ser ce contine anticorpi specifici impotriva bacilului carbunos, carbunos, Penicilina – doze mari. Penicilina – doze mari.

!Pacientul va fi internat si izolat pana la obtinerea !Pacientul va fi internat si izolat pana la obtinerea vindecarii!vindecarii!

tratamentul cu penicilina dureaza cel putin 10 zile; se tratamentul cu penicilina dureaza cel putin 10 zile; se administreaza doze mari de penicilina G – 2. 000. 000 administreaza doze mari de penicilina G – 2. 000. 000 UI, la fiecare 6 ore. UI, la fiecare 6 ore.

daca pacientul este alergic la penicilina, ca alternativa daca pacientul este alergic la penicilina, ca alternativa terapeutica, pot fi utilizate urmatoarele chimioterapuice: terapeutica, pot fi utilizate urmatoarele chimioterapuice: eritromicina, eritromicina, ciprofloxacina ciprofloxacina eritromicina. eritromicina.

TratamentTratament

leziunile tegumentare trebuie atent leziunile tegumentare trebuie atent ingrijite – toaletate si badijonate. ingrijite – toaletate si badijonate. daca boala este deosebit de severa, se daca boala este deosebit de severa, se pot administra seruri ce contin antitoxina pot administra seruri ce contin antitoxina antrax;antrax;mai pot fi utilizate medicamente precum:mai pot fi utilizate medicamente precum:– antipireticeantipiretice– tonice cardiace. tonice cardiace.

Prevenirea boliiPrevenirea bolii::– sterilizarea animalelor moarte din zonele sterilizarea animalelor moarte din zonele

endemice (incinerendemice (incinerarare, îngropare în gropi e, îngropare în gropi acoperite cu var). acoperite cu var).

– pprodusele animale contaminate – autoclavaterodusele animale contaminate – autoclavate

VACCINAREA IN ANTRAXVACCINAREA IN ANTRAX

vaccinul NU contine vaccinul NU contine B.anthracisB.anthracisvaccinul a fost introdus invaccinul a fost introdus in 19701970ofera protectie fata deofera protectie fata de forma cutanataforma cutanata si ceasi cea inhalatorieinhalatorieeste recomandat persoanelor intre 18 - 65 de ani expuse este recomandat persoanelor intre 18 - 65 de ani expuse la locul de munca si militarilorla locul de munca si militarilorprezinta numeroase efecte adverseprezinta numeroase efecte adversesunt necesare rapeluri anuale, nu ofera protectiesunt necesare rapeluri anuale, nu ofera protectie

Diagnosticul de laborator in infectia Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasacarbunoasa

rrecoltarea produselor patologiceecoltarea produselor patologice::– pprincipalul produs patologicrincipalul produs patologic:: – – serozitatea din serozitatea din

pustulapustula– sse mai poatee mai poate recolta:recolta:

sputa,sputa,fecale,fecale,tesut de necropsietesut de necropsie

Diagnosticul de laborator in infectia Diagnosticul de laborator in infectia

carbunoasacarbunoasa

eexamen microscopic directxamen microscopic direct::– ppe frotiu colorat e frotiu colorat Gram: Gram: apar sub forma de apar sub forma de

bacili lungibacili lungi, , izolati sau in lanturiizolati sau in lanturi– Gram Gram – – pozitivipozitivi– capsulaticapsulati

BACILLUS ANTHRACISBACILLUS ANTHRACIScultura pura

produs patologic

Diagnosticul de laborator in infectia Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasacarbunoasa

izolarea:izolarea:– sse realizeaza prin insamantare pee realizeaza prin insamantare pe::

geloza simplageloza simpla geloza geloza - - sangesange

Diagnosticul de laborator in infectia Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasacarbunoasa

Identificare:Identificare: Proprietati morfo-tinctoriale:Proprietati morfo-tinctoriale:

bbacili mariacili mari,, lungi si grosi lungi si grosiccu capete taiate dreptu capete taiate dreptaasezati in lanturisezati in lanturiaasemanati cu semanati cu ““trestia de bambustrestia de bambus””Gram Gram – – pozitivipozitiviccapsulatiapsulatiiimobilimobilisporulati cu sporul situat centralsporulati cu sporul situat central ( (Ø sporului Ø sporului << Ø Ø celulei celulei vegetativevegetative

Diagnosticul de laborator in Diagnosticul de laborator in infectia infectia

ccarbunoasaarbunoasa

Caractere de culturăCaractere de cultură:: ppe mediile solidee mediile solide: : coloniicolonii mari,mari, plate,plate,

uscate,uscate, opace,opace, cu marginile cu marginile nneregulate,eregulate, comparate cu o comparate cu o ““coama de leucoama de leu” ” // ” ”cap de cap de meduzameduza””..

formele Rformele R - - patogenepatogene

BACILLUS BACILLUS - agar nutritiv- agar nutritiv

AGAR CROMOGENAGAR CROMOGEN

BACILLUS ANTHRACIS Agar - sange NU produce hemoliza!

Diagnosticul infectiilor produse de bacteriile anaerobeGenul ClostridiumAnaerobi nesporulati

sse disting de ceilalti germeni prin incapacitatea e disting de ceilalti germeni prin incapacitatea de a se dezvolta in prezenta oxigenului de a se dezvolta in prezenta oxigenului atmosfericatmosferic

nnecesita un potential de oxidoecesita un potential de oxido -- reducere reducere scazut necesitand medii speciale si tehnici scazut necesitand medii speciale si tehnici adecvate de cultivareadecvate de cultivare

Se impart in 2 mari grupe: Se impart in 2 mari grupe:

ANAEROBI SPORULATIANAEROBI SPORULATI (Genul (Genul ClostridiumClostridium))

ANAEROBI NESPORULATIANAEROBI NESPORULATI (o multitudine (o multitudine de germeni) prezenti pe mucoase si in de germeni) prezenti pe mucoase si in intestinul omului,obisnuit comensali,intestinul omului,obisnuit comensali, rar rar intalniti in patologia umana intalniti in patologia umana

Cultivarea anaerobilorCultivarea anaerobilor

MEDII DE CULTURA UTILIZATE:MEDII DE CULTURA UTILIZATE:- bulion cu acid thioglicolic- bulion cu acid thioglicolic- Tarozzi- Tarozzi

- - geloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea geloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea mediului, realizate prin incorporare)mediului, realizate prin incorporare)

Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu solid, agenti reducatori si se sigileaza cu solid, agenti reducatori si se sigileaza cu parafina).parafina).

Genul Genul ClostridiumClostridium

aa primit numele dupa forma determinata primit numele dupa forma determinata de spor care are diametrulde spor care are diametrul >> diametrul diametrul transversal al celulei –transversal al celulei – o deformeazao deformeazallarg raspanditi in special in sol arg raspanditi in special in sol se pot gasi in intestinul omului si al se pot gasi in intestinul omului si al animalelor,animalelor, praf,praf, apa,apa, laptelapte

Caractere generaleCaractere generale

bacili Gram - pozitivi, sporulaţbacili Gram - pozitivi, sporulaţiiØ Ø spor > spor > ØØ bacil bacil sporul situat: sporul situat: – terminalterminal– subterminalsubterminal– centralcentralsporul asigură rezistenţa deosebită în mediul sporul asigură rezistenţa deosebită în mediul exteriorexteriormobili, mobili, necapsulaţi necapsulaţi

Excepţie: Excepţie: C. perfringensC. perfringens → imobil, capsulat → imobil, capsulat

Caractere generaleCaractere generale

strict anaerobi strict anaerobi uunele specii produc exotoxine puternice si nele specii produc exotoxine puternice si sunt patogene pentru om si animale.sunt patogene pentru om si animale.majoritatea speciilor saprofite majoritatea speciilor saprofite – solsol– materie organică în descompunerematerie organică în descompunererol important în procesele de putrefacţierol important în procesele de putrefacţie

SporiSpori

Specii de importanta medicala:Specii de importanta medicala:

Cl.tetaniCl.tetaniCl.Cl.bbotulinumotulinumggermenii gangrenei gazoaseermenii gangrenei gazoase

Infectiile apar dupa crearea unor conditii speciale Infectiile apar dupa crearea unor conditii speciale de inmultire si elaborare de toxina in tesuturi, de inmultire si elaborare de toxina in tesuturi,

prin ranireprin ranire (tetanos,(tetanos, gangrena gazoasa)gangrena gazoasa) in alimente ingeratein alimente ingerate (botulism,toxiinfectii date de (botulism,toxiinfectii date de Cl.perfringensCl.perfringens))

Toxiinfectia tetanicaToxiinfectia tetanica

TetanosulTetanosul -- toxiinfectie caracterizata prin toxiinfectie caracterizata prin simptome nervoase cu contractii tonicosimptome nervoase cu contractii tonico --clonice si paralizii data de toxina bacilului clonice si paralizii data de toxina bacilului tetanic care difuzeaza in organism si tetanic care difuzeaza in organism si actioneaza asupra sistemului nervos actioneaza asupra sistemului nervos Infectia apare in urma unor plagi (adanci Infectia apare in urma unor plagi (adanci si zdrobitesi zdrobite // in urma unor intepaturi)in urma unor intepaturi) murdarite de impuritati (pamant,murdarite de impuritati (pamant, resturi resturi de imbracaminte)de imbracaminte)

Factor de patogenitate : Factor de patogenitate : toxina toxina tetanicătetanică

Are două componente:Are două componente:

tetanospasmina → componenta tetanospasmina → componenta neurotoxicăneurotoxică

tetanolizina tetanolizina → liza hematiilor→ liza hematiilor

PatogenezaPatogeneza

toxina tetanicatoxina tetanicablocheaza eliberarea de blocheaza eliberarea de neurotransmitatorilor inhibitori ai neurotransmitatorilor inhibitori ai sinapselor neuromusculare.sinapselor neuromusculare.se elibereaza continuu acetilcolina, ceea se elibereaza continuu acetilcolina, ceea ce conduce la aparitia:ce conduce la aparitia:

spasmelor neuromusculare, spasmelor neuromusculare, disfunctiei nervilor cranieni, cu aparitia de disfunctiei nervilor cranieni, cu aparitia de trismus, risus sardonicus, trismus, risus sardonicus, in final contractura generalizata (opistotonus), in final contractura generalizata (opistotonus), deces prin spasm gloticdeces prin spasm glotic

TTratamentratament

tratament initiat pe baza diagnosticului tratament initiat pe baza diagnosticului clinicclinictoaleta corespunzătoare a plăgilor toaleta corespunzătoare a plăgilor PenicilinaPenicilina

ProfilaxieProfilaxie

imunizare cu anatoxina tetanica asociata imunizare cu anatoxina tetanica asociata cu anatoxina difterica si cu anatoxina difterica si B.pertussis B.pertussis sub sub forma trivaccinului DiTePer la forma trivaccinului DiTePer la primovaccinareprimovaccinare

ulterior,cu bivaccin DiTe (anatoxina ulterior,cu bivaccin DiTe (anatoxina tetanica asociata cu anatoxina difterica)tetanica asociata cu anatoxina difterica)

Diagnostic directDiagnostic direct

ddiagnosticul in tetanos se bazeaza in mare iagnosticul in tetanos se bazeaza in mare masura pemasura pe:: – observatia clinica cu simptomatologie observatia clinica cu simptomatologie

specificaspecifica.. aadministrarea serului antitetanic se face dministrarea serului antitetanic se face

pe baza suspiciunii clinice fara a astepta pe baza suspiciunii clinice fara a astepta rezultatul examenului de laborator rezultatul examenului de laborator

Recoltarea produselor patologiceRecoltarea produselor patologice

puroipuroi tesuturi din plagatesuturi din plagapansamentepansamentemedicamentemedicamente

Examen microscopicExamen microscopic

Nu da rezultateNu da rezultate,, adesea adesea, , deoarece bacilii deoarece bacilii tetanici sunt putini la numar sau se pot tetanici sunt putini la numar sau se pot confunda cu alti germeni asemanatoriconfunda cu alti germeni asemanatori!!

IzolareaIzolarea

medii speciale pentru anaerobimedii speciale pentru anaerobi

IdentificareaIdentificarea

CCaractere morfoaractere morfo -- tinctoriale:tinctoriale:ppe frotiu colorat Grame frotiu colorat Gram:: se vad bacili lungi, se vad bacili lungi, subtiri,subtiri, drepti,drepti, cu capatul taiat dreptcu capatul taiat dreptuunii au un spor terminal, mare, rotund, care ii nii au un spor terminal, mare, rotund, care ii dau aspect de dau aspect de ““bat de tobosarbat de tobosar” ” sau sau ““ac de ac de gamaliegamalie””ssporii liberi sunt rariporii liberi sunt raricoloratia Mcoloratia Mööellereller – pentru spori – pentru spori

Clostridium tetaniClostridium tetani - spor situat teminal - spor situat teminal

IdentificareaIdentificarea

Caractere de culturaCaractere de cultura::bacilul bacilul tetanic se dezvolta pe medii simple tetanic se dezvolta pe medii simple in anaerobioza strictain anaerobioza strictappe geloza apar colonii rotunde,e geloza apar colonii rotunde, cenusii cenusii - - galbui,galbui, marginile rau delimitate, structura marginile rau delimitate, structura granulara.granulara.

Toxiinfectia botulinicaToxiinfectia botulinica

bbotulismulotulismul - - toxiinfectie alimentara foarte toxiinfectie alimentara foarte grava cauzata de grava cauzata de Cl.Cl. botulinumbotulinummmortalitate ridicataortalitate ridicataccaracterizata prin fenomene gastroaracterizata prin fenomene gastro --intestinale si nervoaseintestinale si nervoaseaapar prin ingerarea unor alimente par prin ingerarea unor alimente conservate necorespunzator de origine conservate necorespunzator de origine animalaanimala (carne,(carne, sunca)sunca) sau vegetalasau vegetala (diverse conserve)(diverse conserve) in in care s-a dezvoltat care s-a dezvoltat bacilul botulinic si a eliberat toxina sa.bacilul botulinic si a eliberat toxina sa.

Factorii de patogenitate:Factorii de patogenitate: toxina toxina botulinicabotulinica

cea mai puternică toxină cunoscutăcea mai puternică toxină cunoscută7 tipuri antigenice (A→ G) 7 tipuri antigenice (A→ G) la om implicate tipurile A, B, Ela om implicate tipurile A, B, Eblochează transmiterea influxului nervos blochează transmiterea influxului nervos prin inhibarea secreţiei de acetilcolină la prin inhibarea secreţiei de acetilcolină la nivelul sinapselor neuromusculare → nivelul sinapselor neuromusculare → moarte prin paralizie flască a muşchilor moarte prin paralizie flască a muşchilor respiratori sau stop cardiacrespiratori sau stop cardiac

Depistarea toxineiDepistarea toxinei

inocularea intraperitoneală la şoarece a inocularea intraperitoneală la şoarece a serului pacienţilor sau alimentulserului pacienţilor sau alimentuluiui incriminat incriminat moartea şoarecilor cu semne moartea şoarecilor cu semne de paralizie a trenului posteriorde paralizie a trenului posterior

Identificarea tipului antigenic al Identificarea tipului antigenic al toxineitoxinei

reacţia de seroneutralizare : reacţia de seroneutralizare : – se administrează şoarecilor şi ser antibotulinic se administrează şoarecilor şi ser antibotulinic

→ vor supravieţui animalele inoculate cu → vor supravieţui animalele inoculate cu amestec toxinăamestec toxină -- antitoxină omoloagă.antitoxină omoloagă.

TratamentTratament

administrare precoce de ser antibotulinic administrare precoce de ser antibotulinic trivalent (A, B,trivalent (A, B, E) E) după identificarea tipuldupă identificarea tipuluiui antigenic antigenic administrarea ser monovalentadministrarea ser monovalent

Profilaxie:Profilaxie:metode de conservare care distrug sporii metode de conservare care distrug sporii de de C.C. botulinumbotulinum

Diagnostic directDiagnostic direct::

RRecoltarea produselor patologice:ecoltarea produselor patologice: alimentul incriminatalimentul incriminat

varsaturivarsaturi fecalefecale uurinarina sangesange

Examen microscopic directExamen microscopic direct

llipsit de importantaipsit de importanta!!

IIzolareazolarea

Medii de cultura pentru anaerobi:bulion cu acid thioglicolicmediul Tarozzigeloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea mediului, realizate prin incorporare)

Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu solid, agenti reducatori si se sigileaza cu parafina).

Bulion cu acid thioglicolic (Bulion cu acid thioglicolic (mediu mediu lichid; la suprafata se adauga ulei lichid; la suprafata se adauga ulei

de parafinade parafina

Bulion cu acid thioglicolic (Bulion cu acid thioglicolic (mediu mediu lichid; la suprafata se adauga ulei lichid; la suprafata se adauga ulei

de parafinade parafina

Bulion cu acid thioglicolic (mediu lichid; la suprafata se adauga ulei de parafina)

Mediul TarozziMediul Tarozzi((mediu lichid, cu mediu lichid, cu albus de ou; albus de ou; la suprafata sela suprafata seadauga ulei deadauga ulei de

parafinaparafina))

IIdentificareadentificarea

Caractere morfologice:Caractere morfologice: bacili sporulati bacili sporulati numerosi spori liberinumerosi spori liberi

44 -- 8 cili peritrichi8 cili peritrichinnu au capsulau au capsulaGram Gram - - pozitivipozitivi

Clostridium botulinumClostridium botulinum – spor situat – spor situat subterminalsubterminal

IIdentificareadentificarea::

Caractere de culturaCaractere de cultura:: ccultura are miros rancedultura are miros ranced

ccolonii mari,olonii mari, suprafata neregulata,suprafata neregulata, centru centru opacopac

mmargini filamentoaseargini filamentoasecconsistenta untoasaonsistenta untoasa

Caractere de patogenitateCaractere de patogenitate::

Toxina botulinica omoara animalul sensibil Toxina botulinica omoara animalul sensibil cu simptome caracteristicecu simptome caracteristice

Germenii gangrenei gazoaseGermenii gangrenei gazoaseGangrena gazoasă: Gangrena gazoasă: toxiinfectie grava toxiinfectie grava apare ca o complicatie a plagilor (de razboi sau apare ca o complicatie a plagilor (de razboi sau

accidentale)accidentale) prin murdarirea lor cu pamant si prin murdarirea lor cu pamant si corpi strainicorpi straini

prin zdrobirprin zdrobireea tesuturilor in care se crea tesuturilor in care se creeeaza aza conditii de anaerobioza prin devitalizare si conditii de anaerobioza prin devitalizare si formare de cheaguri de sange.formare de cheaguri de sange.

Gangrena gazoasa este o infectie Gangrena gazoasa este o infectie obligator polimicrobianaobligator polimicrobiana

C.perfringensC.perfringensC. hystoliticumC. hystoliticumC. oedematiens (novyi)C. oedematiens (novyi)C. septicumC. septicumC. sporogenesC. sporogenes

C. perfringens - nu lipseste niciodata! In multe cazuri in plaga se dezvolta si germeni aerobi.Infectia se caracterizeaza prin:– culoare livida a tesuturilor,– edem care creste rapid – infiltrare cu gaze,– miros putrid,– necroza

Gangrena gazoasa Gangrena gazoasa

Gangrena gazoasa Gangrena gazoasa

Factori de patogenitate :Factori de patogenitate :-- toxine şi enzime care favorizează evoluţia toxine şi enzime care favorizează evoluţia

rapidă a infecţiei rapidă a infecţiei - toxine cu efect letal, toxine cu efect letal, - determină necroză şi determină necroză şi - determina hemoliză determina hemoliză

Diagnostic :Diagnostic : urgenţă chirurgicală! urgenţă chirurgicală!

Recoltarea produsului patologicRecoltarea produsului patologic

sserozitate din profunzimea plagiierozitate din profunzimea plagii fragmente de tesuturifragmente de tesuturi sangesange urinaurina fecafecallee conserveconserve

Examenul microscopic direct Examenul microscopic direct -- este este obligator de mare valoare diagnosticaobligator de mare valoare diagnostica

are valoare diagnosticăare valoare diagnosticăfrotiu colorat Gram din produsul patologic frotiu colorat Gram din produsul patologic → → polimorfism:polimorfism: – bacili Gram - pozitivi, mari, bacili Gram - pozitivi, mari, grosigrosi– capete rotunjite sau tăiate drept, capete rotunjite sau tăiate drept, – mărimi diferite, mărimi diferite, – spori situaţi central spori situaţi central (barcute)(barcute), subterminal , subterminal

(racheta de tenis)(racheta de tenis)– fara sporifara spori– nnu au capsulu au capsulaa

Tratament Tratament 

debridări largidebridări largiexcizia ţesutului devitalizatexcizia ţesutului devitalizatantibiotice: Penicilină, Metronidazolantibiotice: Penicilină, Metronidazoloxigen hiperbaricoxigen hiperbaricser antitoxic polivalentser antitoxic polivalent

GENUL GENUL CORYNEBACTERIUMCORYNEBACTERIUM

bacili Gram - pozitivibacili Gram - pozitivi aranjati, in frotiu, sub forma de:aranjati, in frotiu, sub forma de:– “ “litere chinezesti” litere chinezesti” – “ “palisade” palisade”

la capete prezinta corpusculii la capete prezinta corpusculii metacromatici Babes - Ernst metacromatici Babes - Ernst aspect aspect de “haltera”de “haltera”

Genul Genul CorynebacteriumCorynebacterium ReprezentantiReprezentanti

Specii patogene:Specii patogene:Corynebacterium diphteriaeCorynebacterium diphteriae

BBacili pseudodifterici sau difteromorfiacili pseudodifterici sau difteromorfi = = specii comensale din microbiocenoza specii comensale din microbiocenoza

faringiană şi cutanată faringiană şi cutanată Corynebacterium xerosis Corynebacterium xerosis Corynebacterium hoffmaniCorynebacterium hoffmaniii

CCorynebacteriumorynebacterium diphteri diphteriaaee

3 tipuri:3 tipuri:gravisgravis (izolat iniţial din forme grave de (izolat iniţial din forme grave de boală), boală), mitis mitis (izolat din forme clinice mai uşoare) (izolat din forme clinice mai uşoare) intermedius intermedius (izolat din forme clinice cu (izolat din forme clinice cu evoluţie medie) evoluţie medie)

Difteria Difteria False membraneFalse membrane

CCorynebacteriumorynebacterium diphteri diphteriaaee DDifteriaifteria

angină febrilă, formându-se pe faringe şi, mai angină febrilă, formându-se pe faringe şi, mai ales, pe amigdale, o falsă membrană, aderentă, ales, pe amigdale, o falsă membrană, aderentă, sângerândă la detaşare, de culoare alb-cenuşie. sângerândă la detaşare, de culoare alb-cenuşie. simptome generale severe, de intoxicaţie şi de simptome generale severe, de intoxicaţie şi de afectare a mai multor organe: afectare a mai multor organe:

miocardică, miocardică, nervoasă (paralizia vălului palatin, polinevrită), nervoasă (paralizia vălului palatin, polinevrită), hepatică, hepatică, renală renală suprarenală.suprarenală.

DifteriaDifteria

exotoxina - factorul major de patogenitate al exotoxina - factorul major de patogenitate al bacilului diftericbacilului difteric bacilul difteric rămânbacilul difteric rămânee localizat în faringe localizat în faringe ttoxina diftericoxina diftericaa difuzează pe cale hematogen difuzează pe cale hematogenaa toxină pantropă, cardiotopă, neurotropă, toxină pantropă, cardiotopă, neurotropă, hepatotropă hepatotropă =>=> manifestări nervoase (paralizia manifestări nervoase (paralizia vălului palatin, polinevrită), miocardită, afectare vălului palatin, polinevrită), miocardită, afectare renală şi suprarenală.renală şi suprarenală.

DifteriaDifteria

exotoxina - factorul major de patogenitate exotoxina - factorul major de patogenitate al bacilului difterical bacilului difteric toxina este produsă numai în condiţii de toxina este produsă numai în condiţii de conversie lizogenă, prin bacteriofagul β-conversie lizogenă, prin bacteriofagul β-toxtox

Difteria - Difteria - Recoltarea produselor Recoltarea produselor patologicepatologice

se recoltează exudat faringian cu 3 se recoltează exudat faringian cu 3 tampoane faringienetampoane faringiene se detaşează o porţiune din falsa se detaşează o porţiune din falsa membranămembrană (daca este posibil) (daca este posibil) ppentru depistarea purtătorilor se entru depistarea purtătorilor se recolterecolteaază un tampon faringian şi un ză un tampon faringian şi un tampon nazal.tampon nazal.

Difteria - Difteria - Examen microscopic directExamen microscopic direct

II tampon recoltat tampon recoltat =>=> două frotiuri: două frotiuri: – un frotiu colorat Gram un frotiu colorat Gram – un frotiu colorat prin coloraţia specială Neisser. un frotiu colorat prin coloraţia specială Neisser.

GramGram: : – bacilii difterici apar drepţi sau uşor încurbaţi, bacilii difterici apar drepţi sau uşor încurbaţi, – aambele extremităţi umflate (corynembele extremităţi umflate (coryne == măciucă), măciucă),

datorită corpusculilor metacromatici Babeşdatorită corpusculilor metacromatici Babeş -- Ernst. Ernst. – aaşezarea în frotiu şi aspectul morfologic sugerează şezarea în frotiu şi aspectul morfologic sugerează

““litere chinezeştilitere chinezeşti””. .

Genul Genul CorynebacteriumCorynebacterium

Difteria - Difteria - Examen microscopic directExamen microscopic direct

Coloraţia Neisser Coloraţia Neisser -- pentru evidenţierea pentru evidenţierea corpusculilor metacromatici. corpusculilor metacromatici. – ccorpusculii metacromatici orpusculii metacromatici == albastru albastru -- închis, închis, – corpii bacterieni corpii bacterieni = = culoare galbenculoare galben -- brunăbrună

Genul Genul CorynebacteriumCorynebacterium

CultivareCultivare

II - leaII - lea tampon faringian recoltat tampon faringian recoltat:: – se introduce în mediul de îmbogăţire OCST (ou, se introduce în mediul de îmbogăţire OCST (ou,

cisteina, ser de bou, telurit de potasiu) cisteina, ser de bou, telurit de potasiu) – se incubează la 37se incubează la 37°°C timp de 18-24 de ore. C timp de 18-24 de ore. – sse fac pasaje pe un mediu selectiv (Tinsdale).e fac pasaje pe un mediu selectiv (Tinsdale).III - leaIII - lea tampon este însămânţat pe: tampon este însămânţat pe:– mediul Löffler, mediul selectiv mediul Löffler, mediul selectiv – mediul Tinsdale, cu telurit de potasiumediul Tinsdale, cu telurit de potasiu

bacilii difterici bacilii difterici == colonii mici, negre, cu halou brun colonii mici, negre, cu halou brundifteromorfii difteromorfii == colonii negre, lucioase, fără halou colonii negre, lucioase, fără halou

Corynebacterium diphteriaeCorynebacterium diphteriae

GELOZA SANGEGELOZA SANGE ““FLOARE DE FLOARE DE MARGARETA”MARGARETA”

BacilulBacilul difteric difteric - - ProprietăţiProprietăţi de cultură de cultură

DDupă aspectul culturii pe medii lichide şi solide seupă aspectul culturii pe medii lichide şi solide serecunosc cele 3 tipuri de bacil difteric:recunosc cele 3 tipuri de bacil difteric:

gravis: gravis: pe mediu solid dezvoltă colonii pe mediu solid dezvoltă colonii R R ((rugoaserugoase):): ““fflloare de margaretăoare de margaretă””mitis:mitis: colonii de tip S, netede, untoase, bine colonii de tip S, netede, untoase, bine delimitate; tulbură unifdelimitate; tulbură unifoorm mediul lichidrm mediul lichidintermedius:intermedius: colonii rotunde, bine circumscrise, colonii rotunde, bine circumscrise, dar cu suprafaţa neregulată; lasă mediul lichid dar cu suprafaţa neregulată; lasă mediul lichid limpede, formând un inel aderent de tub şi limpede, formând un inel aderent de tub şi depozit granulardepozit granular

Pseudodiftericii formează colonii netede, Pseudodiftericii formează colonii netede, cremoase, iar mediul lichid este uniform tulbure.cremoase, iar mediul lichid este uniform tulbure.

ProprietăţiProprietăţi biochimice biochimice

se utilizează pentru diferenţierea bacililor se utilizează pentru diferenţierea bacililor difterici de pseudodifterici:difterici de pseudodifterici:– producerea de Hproducerea de H22S pe medii cu cistS pe medii cu cisteeină, ină, – descompunerea ureei, descompunerea ureei, – fermentarea glucozei şi zaharozeifermentarea glucozei şi zaharozei

pentru diferenţierea tipurilor de bacili pentru diferenţierea tipurilor de bacili difterici între ei (fermentarea amidonului, difterici între ei (fermentarea amidonului, glicogenului, dextrinei).glicogenului, dextrinei).

Teste de patogenitateTeste de patogenitate

pentru evidenţierea producerii de toxinăpentru evidenţierea producerii de toxină:: teste teste in vivoin vivo teste teste in vitroin vitro

Teste de patogenitate Teste de patogenitate Teste Teste in vivoin vivo

demonecroza la iepure (testul Fraser): demonecroza la iepure (testul Fraser): – ii..dd.. filtratul unei culturi de bacil difteric toxigen filtratul unei culturi de bacil difteric toxigen => =>

2-3 zile escară umedă2-3 zile escară umedă;; – pprotecţia cu serotecţia cu serr antidifteric previne formarea antidifteric previne formarea

escarei. escarei. seroneutralizarea prin inocularea la cobai: seroneutralizarea prin inocularea la cobai: – 2 cobai, unul fiind protejat cu ser antidifteric (250 2 cobai, unul fiind protejat cu ser antidifteric (250

UA). UA). – ccelor 2 cobai li se administrează selor 2 cobai li se administrează s..cc.. filtratul filtratul

culturii testate. culturii testate. – ccobaiul neprotejat obaiul neprotejat => => va muri în 24va muri în 24 -- 96 de ore 96 de ore

de la inoculare, de la inoculare, – ccobaiul protejat nu prezintă nici un semn de obaiul protejat nu prezintă nici un semn de

suferinţă. suferinţă.

Teste de patogenitate Teste de patogenitate Teste Teste in vivoin vivo

– stabilirea unităţii de măsură stabilirea unităţii de măsură in vivoin vivo a toxinei, a toxinei, care este DLM (doza limită mortală). care este DLM (doza limită mortală).

– 11 DLM de toxină difterică DLM de toxină difterică == cantitatea de cantitatea de toxină care omoară un cobai de 250 de grame toxină care omoară un cobai de 250 de grame în 4 zile, cu leziunile caracteristiceîn 4 zile, cu leziunile caracteristice..

Teste de patogenitate Teste de patogenitate - Teste - Teste in vitroin vitro

reacţia de precipitare în gelreacţia de precipitare în gel = = test Elektest Elek ((determinarea determinarea producerii dproducerii de exotoxinăe exotoxină)) – în plăci Petri cu geloză preparată cu ser de bou, se în plăci Petri cu geloză preparată cu ser de bou, se

depune pe suprafaţa mediului o bandă de hârtie de depune pe suprafaţa mediului o bandă de hârtie de filtru sterilă, îmbibată cu ser antitoxic, ce conţine 100filtru sterilă, îmbibată cu ser antitoxic, ce conţine 100 UA/ml. UA/ml.

– pperpendicular pe banda de hârtie de filtru se erpendicular pe banda de hârtie de filtru se însămânţează tulpinile de cercetat, un martor sigur însămânţează tulpinile de cercetat, un martor sigur toxigen şi un martor netoxigen. toxigen şi un martor netoxigen.

– 24 24 h, h, 373700CC, , tulpinile toxigene tulpinile toxigene =>=> linii fine de linii fine de precipitare la locul de întâlnire dintre toxină şi precipitare la locul de întâlnire dintre toxină şi antitoxină. antitoxină.

Teste de patogenitate Teste de patogenitate - Teste - Teste in vitroin vitro

Testul ElekTestul Elek

Teste de patogenitate Teste de patogenitate - Teste - Teste in vitroin vitro

reacţia de floculare Ramonreacţia de floculare Ramon::– determinarea cantitativă a toxinei diftericedeterminarea cantitativă a toxinei difterice, , cunoscând cunoscând

valoarea antitoxică a unui ser antidifteric, valoarea antitoxică a unui ser antidifteric, – iinversnvers = = măsurarea puterii antitoxice a unui ser măsurarea puterii antitoxice a unui ser

antidifteric, cunoscând valoarea toxinei. antidifteric, cunoscând valoarea toxinei. – Unitatea de măsură a toxinei Unitatea de măsură a toxinei in vitroin vitro este limita este limita

floculantă (Lf). floculantă (Lf). – 1 Lf floculează în prezenţa unei cantităţi de antitoxină 1 Lf floculează în prezenţa unei cantităţi de antitoxină

de 1UA (unitate antitoxică). de 1UA (unitate antitoxică). – 1UA este cantitatea de ser antidifteric care 1UA este cantitatea de ser antidifteric care

neutralizează 100 DLM.neutralizează 100 DLM.

Diagnosticul indirectDiagnosticul indirect

în scop epidemiologicîn scop epidemiologic,, pentru testarea pentru testarea imunităţii antidifterice în colectivităţi imunităţii antidifterice în colectivităţi pentru controlul eficienţei vaccinărilor.pentru controlul eficienţei vaccinărilor.

Diagnosticul indirect Diagnosticul indirect Diagnostic serologicDiagnostic serologic

Hemaglutinarea pasivă: Hemaglutinarea pasivă: – diluţii din serul de cercetat se pun în contact cu diluţii din serul de cercetat se pun în contact cu

hematii tanate încărcate cu anatoxină difterică. hematii tanate încărcate cu anatoxină difterică. – iin prezenţa anticorpilor antitoxici se produce n prezenţa anticorpilor antitoxici se produce

aglutinarea hematiilor. aglutinarea hematiilor. – pprin calculul comparativ cu hemaglutinarea dată de rin calculul comparativ cu hemaglutinarea dată de

un ser antitoxic test se determină titrul anticorpilor un ser antitoxic test se determină titrul anticorpilor exprimat în unităţi antitoxice (UA). exprimat în unităţi antitoxice (UA).

ttitrul de anticorpi se determină cu precizie mai itrul de anticorpi se determină cu precizie mai mare prin reacţia de seroneutralizare. mare prin reacţia de seroneutralizare.

Diagnosticul indirect Diagnosticul indirect Diagnosticul biologicDiagnosticul biologic

IDR ShickIDR Shick = IDR de neutralizare toxină -= IDR de neutralizare toxină -antitoxină, antitoxină,

– testează starea de imunitate antidiftericătestează starea de imunitate antidifterică– se practică mai ales în colectivităţi se practică mai ales în colectivităţi – i.d., pe faţa anterioară a braţului drept 0,2 ml toxină i.d., pe faţa anterioară a braţului drept 0,2 ml toxină

care conţine 1/50 DLM cobai. care conţine 1/50 DLM cobai. – pe faţa antebraţului opus se injectează acelaşi pe faţa antebraţului opus se injectează acelaşi

volum, din aceeaşi toxină inactivată prin căldură. volum, din aceeaşi toxină inactivată prin căldură. – reacţia se citeşte după 48 de ore. reacţia se citeşte după 48 de ore.

Diagnosticul indirect Diagnosticul indirect Diagnosticul biologicDiagnosticul biologic

IDR Shick IDR Shick ReacţiReacţiee pozitivă pozitivă::

– eritem, un edem uşor infiltrat cu un diametru eritem, un edem uşor infiltrat cu un diametru minim de 10 mm. minim de 10 mm.

– rreacţia Shick pozitivă eacţia Shick pozitivă == persoana respectivă persoana respectivă NUNU are anticorpi neutralizanţi sau aceştia are anticorpi neutralizanţi sau aceştia sunt prezenţi sunt prezenţi << titrul de 0,03 UA/ml sânge titrul de 0,03 UA/ml sânge circulantcirculant = = titrul minim protector. titrul minim protector.

– persoane cu reacţia Shick persoane cu reacţia Shick ++ trebuie să fie trebuie să fie vaccinate antidifteric.vaccinate antidifteric.

Diagnosticul indirect Diagnosticul indirect Diagnosticul biologicDiagnosticul biologic

IDR Shick:IDR Shick:Reacţia negativăReacţia negativă::

– llipsa eritemului la antebraţul drept sau unul cu ipsa eritemului la antebraţul drept sau unul cu diametrul diametrul << 10 mm 10 mm.. == reacţie negativă reacţie negativă

– persoana respectivă are imunitate antitoxică, persoana respectivă are imunitate antitoxică, antidifterică (antitoxine circulante la nivelul titrului antidifterică (antitoxine circulante la nivelul titrului protector). protector).

– nnu este necesară vaccinarea.u este necesară vaccinarea.aapariţia eritemului la antebraţul stâng arată o alergizare pariţia eritemului la antebraţul stâng arată o alergizare la proteinele toxinei difterice. la proteinele toxinei difterice. ddacă este asociat cu o reacţie de aceeaşi intensitate şi acă este asociat cu o reacţie de aceeaşi intensitate şi la antebraţul drept, este o reacţie pozitivă combinată cu la antebraţul drept, este o reacţie pozitivă combinată cu o reacţie alergică.o reacţie alergică.

TratamentTratament

Antitoxina Antitoxina (ser (ser care contine care contine anticorpi antitoxina)anticorpi antitoxina)AntibioticeAntibiotice - Eritromicina, - Eritromicina,

- Penicilina- Penicilina

ProfilaxieProfilaxie

DTPDTPDTDTADPADPAA

VaccinaVaccinarere