Mihaela Olteanugoare pentru bacalaureat.

F-tttrur--PlrEi:

marci inregistrate,url de proprietate intelechralS.

BncALAUREAT

ISTORIE. Programa de bacalaureat pentru disciplina lstorie

.20 de teste pe capitole. 25 de teste finale pentru pregdtirea

examenului de bacalaureat

Editura Paralela 45

CUPRINS

Ja a ilI-q, Editura Corint,

sa a XI-a, Editura Niculescu

xa a,fll-a, Editura Didacticd

:'nilia Licd, Octavian Osianu,

t ilI-a, Editura Gimnasium,

na, Eugen Palade, BogdanCorint, Bucuregti.Curoilescrl Aurel ConstantinEconomici Preuniversitaria,

:Im a){II-a, Editura Corvin,

TESTE DE EVALUARE PE CAPITOLE

A. PoPoARE $rSPATil TSToRTCE

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilorTest nr.1

r SUBIECTUI I (30 puncte)

Citi{i cu atenfie sursele de mai jos:A. ,,Dacia a fost una din ultimele regiuni cucerite de Imperiul Roman; anexarea ei a avut

loc in urma expediliilor conduse de impdratul Traian, care a infrAnt in 106 rezistenJa ultimuluirege dac, Decebal.

Civtliza[ia romand se rdspdndise prin comercianli la nordul Dundrii cu cdteva secole

inainte de cucerirea lui Traian. Dupd 106, administralia qi civilizalia romand s-au stabilit innoua provincie; o datd cu aceasta au avut loc procese semnalate inainte cu cdteva secole gi incelelalte provincii ale Imperiului Roman. Romanii aduceau avantajele unei culturi mai rafinateqi ale unei prosperitdti materiale evidente, care afrlgeau o parte a populafiei cucerite. Este foarteprobabil cd acest lucru a inceput in marile oraqe. Primii care au adoptat acest fel de trai erau ceicare apar{ineau claselor de sus, aristocraliei locale. Aceqtia qi-au trimis copiii la qcoli romane,

pentru cd numai astfel puteau promova in magistratura imperiald. Comerciantii se grdbeau gi ei

si invele noua limbd, fiindcd latina era limba comerfului. Locuitorii de la sate se asimileaz[ maiincet qi iqi pdstreazd limba mai bine. $colile romane erau unul dinhe factorii importanli in pro-

cesul de romanizare. in gcoli se invSla latina, limba oficiald a administraliei, a comerfului qi a ar-

matei. [...]in latind se inlelegeau qi coloniqtii venili din diferitele regiuni ale imperiului; dinhe ei,

unii sunt fogti soldali, devenili veterani, stabili{i in Dacia, unde li se acordaserd terenuri. Daciicare nu cunogteau latina au folosit-o la inceput intr-o form[ rudimentard, penhu a intra in con-

tact cu noua administralie (latina era pentru ei o limbd de comunicare secundarS; acasS conti-

nuau sd vorbeascd limba lor matemd). Cu timpul, in Dacia, ca qi ?n Occident, latina, cu prestigiul

sdu de limb6 a imperiului, a devenit principalul mijloc de comunicare in dauna limbii autoh-

tone, care a fost abandonat6."(Academia Romdn[, Istoria Romdnilor)

B.,,Continuitatea daco-romanilor la nordul Dundrii a fost qi mai este incS mult dezbd-

tutd in literatura de specialitate. in disputa dintre adeplii gi adversarii persistenlei daco-romane

se reflectd nu numai conceplii istorice diametral opuse, ci gi stadiul de dezvoltare al cercetdrilorprivind acest important capitol din istoria noastrd veche, indisolubil legat de etnogeneza ro-

mdnilor. Din pdcate, disculiile in aceasti problemd au fost alimentate uneori gi de un substrat

politic, foarte ddunStor adevbrului istoric.Partizanli dispari{iei romanitSlii din Dacia in vremurile de dupd Aurelian au inlocuit

dezvoltarea istoric[ internS, fireascd, cu teoria unui imaginar exod de populaJie din sudul Dundrii.Pornind de la datele vagi gi contradictorii ale unor scriitori antici (Eutropius, Festus, Iordanes

etc.) gi invocdnd apoi lipsa gtirilor scrise despre o populalie romanicd nord-dundreand, eineagdexisten{a masivd a daco-romanilor in {inuturile carpato-danubiene. Aceqti invd}ali sus{in cd aiciar fi rf,mas cel mult nigte neinsemnate resturi romanice, care ar fr dispdrut in masa migratorilor,frrd sd fi jucat vreun rol in configuralia etno-cultural5 qi social-politicS a Daciei in timpul mi-gra{iilor.

in schimb, suslin[torii continuitS{ii daco-romane, romdni qi striini, au ar1tatimposibili-tatea evacudrii intregii sau a majoritd{ii popula{iei civile din Dacia la sud de Dunbre. o eva-cuare totalS-sau aproape totald a popula{iei civile nu numai cd practic era imposibild, dar ea nulezukd' de fapt nici din relatirile autorilor antici care se referd la imprejurdrile abandondriiDaciei de cdtre lmperiul Roman.

.In ciuda faptului cd scriitorii antici menlioneazd in fosta Dacie romand numai pe mi,gratori, care stdpdneau.prin. forla armelor, qi ignord total popula{ia autohtond, izvoarele directe(arheologice, numismatice gi chiar epigrafice dL secolul ui w-r"u; furnzeara documente certereferitoare la continuitatea qi activitatea productivd a daco-romanilor.,,

(Academia RomAnI, Istoria Romdnilor)

Pornind de la aceste surse, rispundefi la urmitoarele cerin(e:1. Numiti tema istoricd,precizatdin sursa B. 2 puncte2.Precizali, din sursa A, o informafie referitoarela civilizafia romand. 2 puncte3' Numi{i cele doud state din antichitate, mentionate atdt in sursa A, citgi in sursa B.

6 puncte4' Scriefi, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare sursei care susJine cd etnogenezaromA.neasci a fost un subiect politizatde-a lungul timpului. 3 puncte5. Scriefi, din sursa A, dou[ informalii care se afl6 inir-o relalie catzd-efect,p..tirandrolul fiecdreia dintre aceste informa{ii (cauzd,respectiv efect). 7 puncte6.Prezentali doui teorii istoriografice cu privirala formarea poporului rom6n.

6 puncte7. Menfionafi o asemdnare intre modul in care a fost abordatdromanitatea romanilor inopera cantemirianI, respectiv in lucrbrile scriitorilor reprezentativi ai $colii Ardelene.

4 puncte

I SUBIECTUL al ll-lea (30 puncte)

Citifi cu atenfie sursa de mai jos:,,Unul dintre cele mai importante izxoare narative latino-maghiare care relateazd despre

romdnii nord-dundreni din secolele IX-X este opera lui AnonSrmus, -Gesta

Hungarorum.lespreperscrnalitatea,valoatea istorica, geograficd gi literard a scAerii ,ui" ,-u discut"at mult, daropi-niile sunt in continuare controversate. S-a incercat identificarea lui cu diferili magiqtii, pr"p"-zi{i sau episcopi din vremea celor patru regi ai Ungariei cu numele de Bela,

".u riui piuuriuiU

identificare fiind aceea cu un fost notar al regelui Bela al III-lea (1172-1196). Temeinicia cu-noqtintelor istorice, geografice gi etnografice ale lui Anonynus a fost recunoscutd de majori-tatea specialigtilor moderni, iar relatdrile sale r[mdn o suisd de baz6 de o valoare

"gut|r,' itit

p.entru istoria ungurilor, cdt qi pentru cea a comunitd{ilor autohtone, chiar dac6 cronici "on6n"gi unele anacronisme.

Anonymus pomene$te in Cdmpia Tisei, la sfrrgitul secolului al IX-lea, pe vlahi, adicipdstorii romanilor, preciz6nd cd ...pe drept cuvdnt se poate spune cd pdntdnnl panonier ar fipdqunile romanilor, fiindcd si acum romanii trdiesc pi mosiiie Ungaiiei. [...] Deosebit de im-portante sunt qtirile lui Anonymus referitoare la primele formaliuni politice din Transilvania,conduse de Gelu' Menumorut qi Glad. Despre Geluse precizeazd,"a

"ra roman (quidam Blachus)i,

\arasa, Transilvania (terra Ulhasilvana), fiind locuitr de romani gi slavi (Blasii et Sclavii).1.. jAt6t din opera lui Anonymus, cdt gi din alte izvoarc narative (Vita Sancti Gerharii,

Chronicon Pictum Vindobonense etc.), rezultd in mod clar cb ungurii au cucerit treptat aceste

10

gi $reini, au ardtat imposibili-rcia la sud de Dun[re. O eva-rrtic era imposibild, dar ea nui la imprejurdrile abandon[rii

r Dacie romani numai pe mi-4ire autohtond, izvoarcle directezl fin:zepzA documente certear--ia Ronen5" Istoria Romdnilor)

crinfe:

gia roman6.2 puncte

2 puncte

rsursa A* cdt gi in sursa B.6 puncte

i care susfine cd etnogeneza

- 3 puncte

elalie cauzn-efect, precizAnd

r)- 7 puncte

zpopomlui romdn.6 puncte

d romanitatea romdnilor inrntatirt ai $colii Ardelene.

4 puncte

maghiare care relateazd despre

re- Gesta Hungarorum. Despresele s-a discutat mult, dar opi-r lui cu diferiti magiqtri, prepo-Ele de Bela" cea mai plauzibildn {ll7l-1196). Temeinicia cu-s a fost recunoscutd de majori-e bazl de o valoare egal6, atdtme. chiar dacd cronica conline

ilului al D(-lea, pe vlahi, adicdwte cd pdmdntul Panoniei ar fiLngariei. [...] Deosebit de im-

4irmi politice din Transilvania,ci era rom6n (quidam Blachus),gi sfavi (Blasii et Sclavii). 1"..1

oarative (Yita Sancti Gerhardi,lqgr:rii au cucerit treptat acestet

4,

teritorii qi c[ doar spre sf6rqitul secolului al Xl-lea [...] pun stdpdnire in mod ferm pe unelepir[i din Transilvania gi abia dupd anul 1200 reu$esc sd o cucereascd pAnd la arcul carpatic."

(Academia RomAn6, Istoria Romdnilor)

Pornind de la aceasti surs5, rdspundefi la urmltoarele cerin{e:1. Numili conducdtorul politic, precizat in sursa dat6, despre care lucrarea GestaHungarorum men{ioneazS cd era de etnie romflnd. 2 puncte

2.Preciza[i secolul in care a domnit regele Bela al III-lea, mentrionat in sursa dati.

3. Menfionali cele doud etnii neromanice la care se referd sursa dat[.2 puncte6 puncte

4. Menliona{i, din sursa dat6, doud informafii referitoare la romdnii care trbiau inTransilvania. 6 puncte

5. Formula{i, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la importanla lucrdrii luiAnonymus, susfindndu-lcu doub informalii selectate din sursi. 10 puncte

6. Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform cdreia politizareaistoriografic[ a procesului de forrnare a poporului romdn a dus la denaturarea adevd-

rului istoric. (Se puncteazd coeren\a qi pertinenla argumentdrii elaborate prin utilizareaunui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimb cavzalitatea gi con-cluzia.) 4 puncte

I SUBIECTUL al lll-lea (30 puncte)

Elaborali, in aproximativ dou6 pagini, un eseu despre romanitqtea romdnilor tn

viziunea istoricilor romdni Si strdini din secolele al XIX-lea - al XXJea, avdnd in vedere:

- precizarca unei teorii istoriografice din secolul al XIX-lea care combdtea ro-manitatea rominilor gi continuitatea populafiei romanizate la nord de Dundre,

precum qi a unei cavze a apariliei acesteia;

- prezerrtarea a doud idei prin care aceast6 teorie tendenlioasi aborda problemaformirii poporului romdn gi a limbii sale;

- menlionarea a doi istorici rom6ni sau strlinj care au comb[tut teoria istorio-grafici ce denatura problematica etnogenezei rom6neqti, precum qi a denumiriia doud lucriri istorice in care apar argumentele utilizate de aceqtia;

formularea unui punct de vedere referitor la rolul ideii romanit[{ii rom6nilorin istoriografia romdn[ sau strdind din secolele al XIX-lea - al XX-lea qi sus-

linerea acestuia printr-un argument istoric.

Noti. Se pun cteazd qi utrlizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentiirii, eviden{ie-rea rela{iei cauz6-efecl, suslinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coeren{agi pertinenla argument[rii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiva conectorilor care exprimd cauzalitatea qi concluzia), respectarea succesiunii cronolo-gice/logice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de spaliu precizatd. Se acordi10 puncte din oficiu.

11

d-r.-.

Roman itatea romani lor in viziunea istorici lorTest nr.2

t SUBIECTUI l(30 puncre)

Citifi, cu atenfie, sursele de mai jos:A' ,,Dacia nu a fost cuceriti numai cu armele qi nu s-a lSsat doar impresionatd de o

civilizalie materiali superioarS; Dacia a fost cuceritl qi de capacitatea de iluminare spirituald aRomei, cdgtigat[ de formele occidentale, latine, ale culturii gr".o-ro-uoe. in Dobrog;,;,*;romand se al6turd celei grecegti, influenJele lor reciproce .""ditet d simbioza culturai"d gr""o-ro-mani.

Limba latind, frc6nd parte din grupul italo-celtic, situat la extremitatea apuseanr a arieilingvistice indo-europene, n-a avut in limba dacicd un concurent putemic, astfel inc6t roma-nizatea lingvisticd s-a sdvArgit in provincia intemeiatd in anul 106 de Traian destul de repede.De altfel' atunci cdnd dou[ popoare vin in contact, se impune lingvistic cel care are un prestigiumai mare; prestigiul culturii grecegti explicd de ce latina nu r-u i-prr, (ori s-a lmpus

"u gr"uiin

acele teritorii unde s-a intdlnit cu limba greacd.Proporfia de peste 3.500 de inscrip{ii latinegti descoperite in Dacia, fa{b de numai vreo 40

de inscriplii in greceqte qi vreo $ase-$apte in limba siro-palmireani vorbegie de la sine desprepreponderen{a absoluti a latinei in provincia Dacia. Latina era limba administratiei, a fiscu1,i, aarmatei, a comer{ului, era limba comund penhu ca diferitele grupuri etnice din provincie sI sepoatl in{elege intre ele [...] Latina populard, vorbitd in Dacia qi in Oobrog"u, no

"ru o limb[

diferiti de latina clasicd, ci ambele erau stiluri ale aceleiagi limbi latine. Latina lulgari ar fi vor-birea p[turilor sociale mijlocii, majoritare, corespunzitor stilului familiar de conveisalie. Inscrip-liile latine din Dacia qi Moesia Inferior dovedesc unitatea limbii latine vorbite.,'

(M. Birbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, $. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romdniei)

B' ,,in a doua jumdtate a mileniului I asistlm pe plan european la nagterea popoarelorromanice, vorbitoare de limbi neolatine. in acest cadru, cu similaritafl ?n hlsdturile generale gicu particularitSlile datorate contextului geografic, se inscrie qi formarea poporului rom6n, vorbitoral unei limbi romanice.

Prin inglobarea unor teritorii nord-danubiene in statul roman se creaserl premiseleromatizdtli. Cu toate valurile anterioare de alogeni, din mileniul I i. Hr., care au trecut, ori s-austabilit vremelnic in zonele locuite de geto-dacil abia sub romani se produc schimbdri esenlialeetnoJingvistice; asimilarea culturii qi civilizaliei romane a fost un froces asumat congtient dec[tre autohtoni, generatorul unor modificdri comportamentale (romaiizarea) care definesc popu-lafia daco-romand.

Rdsp6ndirea romanitSlii in veacurile fV-V spre {inuturile din afara fostei provincii Dacia,delimitarea romanicilor de citre migratori, conviefuirea autohtonilor mai apoi cu triburile slavesunt jaloanele istoriei mijlocului gi celei de-a doua jumdtSti a mileniului f . 1,3 sfrrqitul acestuimileniu, poporul romanic mogtenitor al dacilor romanizali qi autohton pe teritoriul Daciei anticeapare in primele izvoare medievale: este neamul blachilor, vlahilor. Cei care-l numeau astfel(populalii neromanice - germani, slavi, maghiari) afirmau implicit caracterul romanic al acestuipopor' vorbitor de limb[ neolatinS. Romdnii irqiqi s-au numit cu un termen derivat din romanus,perpetudnd amintirea Romei. Ei sunt singurul popor romanic care pdstreazd,acest nume, insull deromanitate inconjuratd de popoare de alte origini.,'

(M. Bdrbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, $. Papacostea, P. Teodor ,Istoria Romdniei)

12

^d

storicilor

l l6sat doar impresionatd de ocitatea de iluminare spirituald a

o-romane. in Dobrogea, culturand simbioza culturald greco-ro-

la extremitatea apuseand a arieient puternic, astfel incdt roma-106 de Traian destul de repede.

g:ristic cel care are un prestigiumpus (ori s-a impus cu greu) in

in Dacia" faJa de numai vreo 40

eanE vorbegte de la sine despre

limba administraliei, a fiscului, a

puri etnice din provincie s[ se

gi in Dobrogea, nu era o limbdi larine. Latina vulgari ar fi vor-, familiar de conversalie. Inscrip-atine vorbite.":a- P. Teodor,Istoria Romdniei)

rurop€an la naqterea popoarelor

dlarititi in trds[turile generale qi

rrilrea poporului romdn, vorbitor

I roman se creaserd premisele

rl I i. Hr., care au trecut, ori s-au

ri se produc schimbdri esen{iale: un proces asumat conqtient de

tmanizarea) care definesc popu-

din afara fostei provincii Dacia,rnilor mai apoi cu triburile slavenileniului I. La sffirgitul acestuinhton pe teritoriul Daciei anticerhilor. Cei care-l numeau astfelicit caracterul romanic al acestui

r un tsrmen derivat din romanus,: pdstreazd acest nume, insulS de

ea- P. Teodor,Istoria Romdniei)

Fornind de la aceste surse, rispunde{i la urmitoarele cerinfe:1. Numi{i procesul etno-lingvistic precizat in sursa B. 2 puncte

Z.Precizali, din sursa A, o informafie referitoare la limba latind populard. 2 puncte

3. Numi{i cele doud provincii romane nord-dundrene, mentionate in sursa A, respectiv,

in sursa B. 6 puncte

4. Scriefi, pe foaia de examen, litera corespwzatoarc sursei care sustine c[ procesul

etnogenezei romdneqti a fost finalizat spre sfArgitul mileniului I. 3 puncte

5. Scrie{i, din sursa A, doud informalii care se aflb intr-o relafie cauz6-efect, precizdnd

rolul fiecbreia dintre aceste informafii (cauzd, respectiv "fect).

7 puncte

$,Prezentali doud teorii istoriografice cu privire la formarea poporului romdn. 6 puncte

7. Menlionafi o asemdnare intre modurile in care a fost abordatd romanitatea romdnilorde cdtre umaniqtii italieni, respectiv de cdtre cronicarii moldoveni din secolul al XWIJea.

4 puncte

I SUBIECTUL al ll-lea (30 puncte)

Citifi cu aten(ie sursa de mai jos:,,Principalele consecinle ale retragerii aureliene n-au fost de ordin militar, fiindcd acesteia nu

i-a urmat o ocupalie shdin[ a teritoriilor pdrdsite de armatele romane, nu s-a cedat provincia unor

grupuri barbare. Consecin{ele majore au fost in plan demografic, politic qi social-economic.baca unele pdrti din sudul Daciei - inclusiv din sudul Banatului - vor fi reinglobate ImperiuluiRoman in secolele IV-VI, prin acliunile lui Constantin cel Mare gi ale urmaqilor sdi, zona intra-

carpaticb (Transilvania) pierde definitiv contactul direct cu imperiul.- Actul retragerii aureliene lasd acest teritoriu, cel pulin apareflI, fbrd vreo structurl poli-

tico-statal6. Putem b6nui doar cd s-au perpetuat unele forme de organizare politicd de tradi{ie,

imperiul insugi rdmdndnd un model pentru daco-romani, a$a cum, in aceastd weme, unele insti-

tulii romane deveneau modele pentru migratori. Nicolae Iorga considera c[ str[vechile obqti

coaguleaz1,inromanii (Romaniae), care vor deveni, la mijlocul mileniului, una dintre formele de

orginizare politicd in Europa, pe ldngb Imperiui Roman qi regatele barbare. [...]- Actul retragerii aureliene nu inseamn[ insd momentul final al romanismului. De lamijlocul secolului al III-lea se frcuserd simtrite, mai cu seamd in aspectele materiale ale civi-

liialiei,trdsdturile unei perioade noi, care se va prelungi pdnb la invazia hunicS, o epocd romand

tdrzie, care incepe, prirr urmare, inainte qi continud dupd domnia lui Aurelian. In acest context,

momentul din 771 rdmdne jalon doar pentru istoria politicd. Dupb retragerea aurelian[ se per-

petrcazd o romanitate Jdrd imperiu, adicd fdrd sh'ucturile imperiale, prin populaiia latinofon[,

deprinsd cu civiliza{ia romand provinciald, de expresie mult mai modestii de acum inainte."(Ioan-Aurel Pop, Thomas Niigler, Istoria Transilvaniei)

Pornind de la aceasti sursio rlspundefi la urmltoarele cerinte:1. Numili impdratul roman, precizalin sursa datd, care a restaurat st[pdnirea romand inunele zone ale fostei provinqii imperiale Dacia. 2 puncte

Z.Prcciza[i secolul in care a avut loc retragerea aurelian6, menlionatd in sursa citat6.2 puncte

3. Menfionali cele doui provincii romdneqti la care se referi sursa dat6. 6 puncte

4. MenJiona{i, din sursa dati, doub informa{ii referitoare la consecinfele refragerii armatei

qi a administra{iei imperiale din Dacia. 6 puncte

5. Formula{i, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la retragerea aureliani,10 puncte

13

sus{inindu-l cu dou[ informalii selectate din surs6.

6' Argumenta{i, printr-un fapt istoric relevant, afirmaliaconform cdreialanord de Dundrea continuat sd existe o romanitate Jdrd imperiu dupf anul 27 L (Se pwcteazdcoeren{a qipertinen{a argumentdrii elaborate prin uiilizarea unui fapt istoric relevant, ,erpr.tiy uconectorilor care exprimd cauzalitatea gi concluzia.) 4puncte

I SUBIECTUI al lll-tea {30 puncte)

Elaborafi, in aproximativ doud pagini, un eseu despre romanitatea romdnilor tnviziunea istoricilor, avdnd in vedere:

- numirea a doi istorici romdni sau striini care au abordat tema romanit6trii ro-mdnilor qi menJionarea a doud argumente utilizate de istorici pentru a susfineromanitatea romdnilor;

- ptezentarea unui motiv al preocupdrii istoricilor pentru studierea romanit6tiiromdnilor;

- men(ionarea a doud consecinfe ale abordbrii temei romanitdtii rom6nilor decitre istorici.formularea unui punct de vedere referitor la semnificalia studierii romanit6{iiromanilor pentru istorici gi sustinerea acestuia printr-un argument istoric.

Noti' Se puncteazd 9i utitizarea limbajului istoric adecvat, structurar ea prezentdrli, evidenfie-rea rela{iei cauz6-efect, sus}inerea unui punct de vedere cu arguminte istorice lcoerenlaqi pertinenla argumentdrii elaborate prin utilizarea unui fapt iitoric relevant, respectiv aconectorilor care exprim[ cauzalitatea qi concluzia), respectarea succesiunii cronologi-cellogice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de spa{iu precizat1. Se acoria10 puncte din oficiu.

B. 0AMENI|, S0CIETATEA gt TUMEA tDEtLoRl. Secolul )O( intre democralie gi totatitarism.

ldeologii gi practici politice in Romdnia giin EuropaTest nr.3

I SUBIECTUL l(30 puncte)

Citifi cu aten(ie sursele de mai jos:

- . A' ,, ' . . in Rusia [ . ' . ] bolqevicii se pronun{au pentru acaparareatotald gi pe cale violentd a

puterii.Liderul acestei fracliuni era Vladimir Ilici Ulianov, cunoscut sub pseudonimul Lenin. in

conceplia lui, bolgevicii constituiau un partid de avangardi al clasei muncitoare, un partid alrevoluJionarilor de profesiq care pentru distrugerea ordinii sociale vechi qi instaurarea celei noitrebuiau s[ acfioneze subversiv, conspirativ.

Marginali chiar in interiorul miqcdrii socialiste din Rusia, bolqevicii au profitat de tul-lurdrfle sociale qi politice provocate in aceastd \ard caurnare a dezastrelor din primul RrzboiMondial, iar in octombrie l9l7 au pus la cale o loviturd de stat, care a reugit. Foarte repede,bolqevicii gi-au creat instrumentele care s[ le prezerve puterea: au instituit o birocralie

"oot o-lati de partid, qi-au subordonat sindicatele, au suprimailibertatea presei, au interzis activitatea

14

I

lorm cdreia la nord de Dunire71. (Se ptncteaz1,coerenfa qi

r istoric relevant, respectiv a

4 puncte

re romanitatea rorndnilor in

abordat tema romanit[1ii ro-te de istorici pentru a susline

pentru studierea romanit[]ii

nei romanitdfii rom0nilor de

nificalia studierii romanit[{iiintr-un argument istoric.

rcnrarea pr ezentdrli, evidenlie-cu argumente istorice (coeren{afapt istoric relevant, respectiv a.pectarea succesiunii cronologi-a de spaJiu precizatl. Se acord[

I IDEILOR

rlitarism.r 9i in Europa

rarea totald gi pe cale violentd a

scut sub pseudonimul Lenin. inclasei muncitoare, un partid allle r-echi gi instaurarea celei noi

ia. bolqevicii au profitat de tul-r dezastrelor din Primul Rdzboiat. care a reugit. Foarte repede,au instituit o birocra{ie contro-

ea presei, au interzis activitatea

celorlalte partide, au creat o polilie politicd (C.E.K.A.) qi au instituit teroarea ca formd de gu-

vemare. Ei considerau cb victoria revoluliei in Rusia era doar inceputul revolu{iei universale,care va duce la cAgtigarea peste tot a puterii politice de c[tre proletariat, condus, desigur, de clhecomuniqti. Miqcdrile de inspiratie bolqevich din Ungaria, Germania etc. au fost insd in[bugiteimediat dupi Primul Rdzboi Mondial, ceea ce a limitat deocamdatd comunismul doar la Rusia,

devenitb intre timp Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste."(Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romdnia,

O istorie a comunismului in Romdnia)

B. ,,Primul nucleu al partidului nazist a apdrut la Miinchen, in 1919, in anul urm[tor ludndnurnele de Partidul Nalional Socialist al Muncitorilor Germani. Primul program al partiduluinazist a fost redactat in 1920, acesta fiind conceput, in esen!6, ca instrument de propagandd, degi

cuprindea multe elemente care aveau sd rdmdnd puncte de referin!5 ale actiunii politice in aniiurmdtori. Programul stipula anularea prevederilor Tratatului de Pace de la Versailles gi crearea

unei Gerrnanii Mari, atdt pentru a restabili fostele granile, c6t gi pentru a oferi teritorii uneipopulalii in continud cregtere. Un amplu spaliu era rezerval polemicii impotriva pluripartidis-mului qi parlamentarismului, cdrora li se opunea existenla unei comunitSli nalionale in mdsurd

s[ sublinieze faptul cd partidele politice sunt inutile gi dSunitoare. Se mai spunea - iar acesta

avea sd fie un pilon permanent al propagandei partidului nazist - cd din aceasti comunitate vorputea face parte numai cetdlenii cu sdnge gennan. [...] Agadar, incd din tr920, partidul era omiqcare rasistd qi antisemitd.

MarSul impotriva Romei (octombne 1922) gi venirea la putere a lui Mussolini in Italia au

alut un efect electrizant asupra miqcdrii nalionai-socialiste, chiar dacd aceasta iqi trdgea vigoarea dinsitualia specific german6, caracterizatd de un climat de exasperare nalionalistd qi de protestul

social detemrinat de situa{ia dificild care a urmat Prirnului Rdzboi Mondial'Succesul partidului nazist a fost favorizat gi de destrdmarea ideii de democra{ie la nive-

lul conqtiin{ei populare: majoritatea germanilor, vldguili de gomaj gi de nesiguran{6, cereau o

ordine capabild sd garanteze stabilitatea viitorului, indiferent de natura acestuia."(Alessandra Minerbi, Istoria ilustratd a nazismului)

Pornind de la aceste surse, rispundefi la urm[toarele cerinfe:1. Numili statul apbrut pe cale revolufionarl,precizatin sursa A. 2 puncte

2.Precizali, din sursa B, o informalie referitoare Ia lovitura de stat orchestratd de

Benito Mussolini. 2 puncte

3. Numili cele doul ideologii extremiste la care se referd sursa A, respectiv sursa B.6 puncte

4. Scrieli, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare sursei care susline cd exportul de

revolulie era destinat sd aducd victoria proletariatului in intreaga lume. 3 puncte

5. Scriefi, din sursa B, doud informafii care se afl6 intr-o rela]ie catzd-efect, precizdnd

rcrlul fiecdreia dintre aceste informalii (cauzd, respectiv efect).

6.Prezenta\i doud caracteristici ale regimurilor politice de tip totalitar.7 puncte6 puncte

7. Menlionafi o asemdnare intre rnodurile de exercitare a puterii in regimurile politiceextremiste. 4 puncte

I SUBIEGTUL al ll-lea (30 puncte)

Citifi cu atenfie sursa de mai jos:,,Lui Dzerjinski, ca gi lui Lenin, ii pldcea s[ laude teroarea gi unealta acesteia, C.E.K.A.,

pentru meritul de a fi salvat Revolutia. Afirma{ie probabil corectS, atAta liunp cdt revolulia este

15

identificat[ cu dictatura bolqevicS. Nu existd nicio indoiald c[ in toamna lui l9lg, cAnd gi-aulansat campania de teroare, bolqevicii se confruntau cu o respingere din partea tuturor pdturilorpopulafiei, in afard de membrii propriului aparat de stat. in uri-"n"u condilii, teroarea necru-{itoare era intr-adevir singura cale de a salva regimul. Teroarea trebuia sd fie nu doar necruli-toare (poate fi oare imaginatl o teroare bl6nd6?), ii gi oarba. Dacd oponen{ii regimului ar fi fosto minoritate identificabill, eliminarea lor ar fi fost'simpld .u o op".u1i"a#;ffi. f; il;;sovieticd insd, adevirata minoritate o constituiau regimul gi sprijinitorii lui. peniru u ," -"ntirr"la putere, bolgevicii trebuiau sd, aromizeze societatela qi sAdistrug5 insdgi voinla ei de a aclionaautonom. Teroarea rogie a dat de in{eles populaiiei c5, intr-un regi-

"ute nu avea niciun f:el de

remu$clri pentru executarea unor oameni nevinovaJi, nevinovilia nu putea fi o garanlie asupraviefuirii: unica gans[ era o totald $tergere a propriei personalitatri qi resemnarea fltansta infala evenimentelor. odatr ce societatea se dezintegri intr-o aglometur* a" atomi umani, in carefiecare se temea si atraqd atenlia gi toti erau preo-upa1i tr.t-ii d" supraviefuireapersonall, ceeace gdndeai inceta sd mai conteze; fiindcd regimul pusese stlpdnire pe intreaga'sfera puf6ca.Numai aqa au putut cdteva sute de mii de indivizi ia igi suUoiOorr""" o sutd de milioane dintresemenii lor sau mai mul1i."

(Richard Pipes, Scurtd istorie a revoluyiei ruse)

Pornind de la aceastfl sursr, rispundefi la urmltoarele cerinfe:1. Numili regimul politic totalitar, precizat in sursa datd", care a fost instaurat in Rusiain urma unei revolufii. 2 puncte2.Frecizali secolul la care se referi sursa dat6. 2 puncte3. Men{iona{i cele doud personalitili reprezentati.ve ale regimului politic din Rusiasovietici la care se referd sursa datd. 6 puncte4. Mentiona{i, din sursa dat[, doui informaiii referitoare la posibilitatea supravietuiriiintr-un regim politic dictatorial. 6 puncte5. Formula{i, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la regimul de teroare incare au fost obligali sd triiasc[ ceti{enii Rusiei sovietice, susfinindu-l cu dou6 infor-mafii selectate din surs6. l0 puncte6. ArgumentaJi, printr-un fapt istoric relevant, afirma[ia conform cdreia modelul politiccreat in Rusia la inceputul secolului al XX-lea a fost aplicat gi in alte state din Europain perioada postbelici. (Se puncteazd coeren\aqi pertinlnJa argumentirii elaborate printtilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimd cauzaliiateaqi concluzia.) 4 puncte

I SUBIECTUL al lll-lea (30 puncrel

Elaborafi, in aproximativ douE pagini, un eseu despre regimurile politice democraticedin Europa secolului al XX-lea, avdnd in vedere:

- men{ionarea a doui caracteristici ale democrafiei liberale qi a unui stat euro-pean in care democrafia a funclionat fdrd intrerupere in secolul al XX-lea;

- precizarea a doui practici politice reprezentative pentru democra{ia europeania secolului al XX-lea;

. - ptezentarea unei ideologii democratice din Romdnia primei jumatifi a seco-lului al XX-lea qi mentionarea a doi oameni politici iare au fost susfindtoriiacesteia;

16

:erinfe:

a dat[.

2 puncte2 puncte

6 punctecauzele conflictului dintre

6 puncte

itor la atitudinea domnuluilormalii selectate din sursd.

10 puncterform cdreia diplomalia ro-. din diplomafia europeanb.z conectorilor caf,e exprimd

4 puncte

re statul romdn in timpul

narcat Romdnia in tragicul

;tatului romAn in r6zboi, in

nata RomAnd petrecut pe

rt cursul rdzboiului pentru. acestui eveniment;erea Romdniei la Conferin{alnzboi Mondial.

turarea pr ezenldrli, eviden{ie-L argumente istorice (coerenlax istoric relevant, respectiv artarea succesiunii cronologi-le spatiu precizatd". Se acordd

BAREME DE EVALUARE $I NOTARE

TESTE DE EVATUABE PE GAPITOLE

Test nr. 1

I Subiectul I (30 puncte)

1. 2 puncte pentru numirea temei istorice precizate in sursa B.2. 2 puncte pentru precrzarea, pe baza sursei A, a oricdrei informa{ii referitoare laciviliza{ia romanS.3. cflte 3 puncte pentru numirea fiecdruia dintre cele dou6 state din antichitate men-

fionate atdt in sursa A, c6t qi in sursa B. (2 x 3p : 6p)4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei corespunzdtoare sursei caresus{ine cd etnogeneza romAneascd a fost un subiect politizat de-a lungul timpului.5. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de exarnen, a oricbror dou[ informa{ii aflate intr-orelalie cauzi-efect selectate din sursa A.6" cfrte I punct pentru menfionarea oricdror doud teorii istoriografice cu privire la for-marea poporului romAn. (2 x lp : 2p)

- cf,te 2 puncte pentru prezentarea celor douh teorii istoriografice. (2 x 2p : 4p\7.4 puncte pentru menfionarea unei asemdndri intre modul in care a fost abordat5romanitatea romdnilor in opera cantemirian[, respectiv in lucrdrile scriitorilor repre-zentativi ai $colii Ardelene.

E Subiectul al ll-lea (30 puncte)

1.2 puncte pentru numirea conducdtorului politic, precizat in stusa dat6, despre carelucrarea Gesta Hungarorum menlioneaz[ cd era de etnie romdn[.2.2 pancte pentru precizarea secolului in care a domnit regele Bela al III-lea.3. cf,te 3 puncte pentru men{ionarea celor doud etnii neromanice la care se referd sursa

datd. (2 x 3p : 6p)4. cAte 3 puncte pentru menlionarea, din sursa datd, a doud infbrmalii referitoare laronrAnii care trdiau in Transilvania. (2 x 3p : 6p)5" 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a unui punct de vedere referitorla importanfa lucrdrii lui Anonymus.

- c0te 3 puncte pentru selectarea, din sursa datd, a oricdror doud informalii care suslinpunctul de vedere formulat. (2 x 3p:6p)6. 4 puncte pentm argumentarea afirmafiei date prin prezentarea oricSrui fapt istoricrelevant gi prin ttilizarea conectorilor care erprimd ca.uzalitatea (deoarece, pentru cd etc.)qi ccrncluzia (aqadar, ca urmare etc.).

t $ubiectul a! lll-lea {30 puncte}

Informa{ia istorici -24 de puncte, distribuite astfel:

- 3 puncte pentru precizarea unei teorii istoriografice din secolul al XIX-lea care com-bdtea romanitatea romAnilor qi continuitatea popula{iei romanizate ia nord de Dundre.

131

-"rfiru

- 2 puncte pentru precizarea unei cauze a apariJiei acestei teorii istoriografice.- cflte 3 puncte pentru prezenlarea coerentd a dou6 idei prin care respectiva teorieistoriograficb aborda problema formdrii poporului romdn gi a limbii sale, prin eviden-fierea rela{iei istorice de cauzalitate gi utilizarea cdte unui exemplu/unei caracteristici.(2 x 3p:6p)

cdte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare laideile menlionate.

- cf,te 2 puncte pentru men{ionarea a doi istorici romdni sau str[ini care au combdtutteoria istoriograficd ce denatura problematica etnogenezei romdneqti. (2 x 2p : 4p)- cf,te 2 puncte pentru menlionarea denumirii a douS lucrdri istorice in care aparargumentele fillizate de acegtia. (2 x 2p: 4p)

- tr punct pentru formularea oric6rui punct de vedere ref,eritor la rolul ideii romanitaliiromAnilor in istoriografia romdnd sau strdini din secolele al XIX-lea - al XX-lea.- 1 punct pentru pertinenla argumentdrii punctului de vedere formulat.

- 2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care sus{ine punctul de vedereformulat.

- 1 punct penfu utilizarea conectorilor care expriml cauzalitatea (deoarece, pentru cd etc.),respectiv concluzia (laSadar, ca urmare etc.).

Ordonarea qi exprimarea ideilor men{ionate - 6 puncte, distribuite astfel:

- 2 puncte pentru lutllizarea limbajului istoric adecvat.1 punct pentru utrlizareapar\iald a limbajului istoric adecvat.0 puncte pentru lipsa limbajului istoric.

- 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii).0 puncte pentru text nestructurat.

- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice.1 punct pentru respectarea pa{iald. a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice.0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice.

- 1 punct pentru respectarea limitei de spa{iu.0 puncte pentru nerespectarea limitei de spa{iu.

Test nr.2

I Subiectul I (30 puncte)

1. 2 puncte pentru nurnirea procesului etno-lingvistic precizat in sursa B.2. 2 puncte pentru precizarca, pebaza sursei A, a oricdrei informa{ii referitoare la limbalatind populard.3. cAte 3 puncte pentru numirea fiecdreia dintre cele doud provincii romane nord-du-ndrene menlionate in sursa A, respectiv in sursa B. (2 x 3p : 6p)4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei corespunz6toare sursei caresus{ine cb procesul etnogenezei romAneqti a fost finalizat spre sfbrgitul mileniului L5.7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a oricbror doui inforrnafii aflate intr-orelafie cauz6-efect selectate din sursa A..

132