BACALAUREAT 2007-rezolvarea subiectelor geografia romaniei bac 2007

BACALAUREAT 2007

VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE

GEOGRAFIA ROMÂNIEI

www.ebacalaureat.ro

*(Aşteptaţi până încarca tot! Poate dura câteva minute. Pentru a cauta o variantă anume folosiţi tasta Crtl+F )

VARIANTA 1Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1.d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. d; 7. d; 8b; 9. d; 10. b.II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:1. influente submediteraneene 2.14-Bistrita, 16-Siret, 19-Mures, 20-Somesul Mic. 3. 9-Bistrita, 11-Botosani, 12-Zalau 4. Bucuresti 5. locomotive, autoturismeIII. Se acorda 12 puncte din care:a. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Carpatii Curburii) si clima D (SubcarpatiiMoldovei) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata corect): etaj climatic: în unitatea Amontan, iar în unitatea D de dealuri înalte; temperatura medie anuala: în unitatea A între 0-6°C iar în unitatea D între 6 si 8°C; precipitatii medii anuale: în unitatea A 700-1000 mm/an, iar în unitatea D între 500-700 mm/an.b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Carpatii Curburii) si relieful D (Subcarpatii| Moldovei) (câte 2p pentru flecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefuluiA este de 1954 m, iar cea maxima din D este de 911 m; relieful unitatii A este format din | doua

http://www.ebacalaureat.ro/

siruri montane cu înaltimi diferite iar cel din D este format din doua siruri de depresiuni si douasiruri de dealuri.c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Sectorul Olt - Arges) si clima J (Câmpia deVest la N de Mures) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice:in unitatea marcata cu F influente de tranzitie, iar în cea marcata cu J influente oceanice;precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 650 mm/an iar în unitatea F între500-600 mm/an.IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu C (Podisul Dobrogei de Nord):a) - s-a format in orogeneza caledoniana (Podisul Casimcei) si respectiv hercinica(Muntii Macinului)- este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare, pietrisuri, nisipuri- este alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m fragmentate de vai largi- altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful Greci (Tutuiatu); - 3 p (câte 1 ppentru fiecare caracteristica a reliefului);b) Telita, Taita, Slava, Casimcea; - 1 pc) zona stepei, zona padurilor; - 1 pd) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii); - 1 pe) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri; - 3 pf) Tulcea. - 1 pb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B(Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si Retezat- Gogeau): a) - s-au format înorogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m);- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gomovita);- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b)etajul climatic montan; - 1 pc)Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; - 1 p

d)lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropica (Vidra pe Lotru) - 2 p;e)prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; - 1 pf)huila, hidroenergia. - 1 phttp://www.ebacalaureat.ro/a. Habitatul de tip deltaic este un habitat restrictiv datorita suprafetelor mari acoperitede ape ce nu sunt propice dezvoltarii umane. Suprafata redusa a grindurilor si gradul redusal fertilitatii solurilor dar, mai ales, lipsa cailor de acces si timpul foarte mare necesartransportului duc la o densitate redusa a populatiei. - 4 pb. România foloseste în prezent resurse energetice primare (combustibili fosili) pentruobtinerea energiei electrice. Partial se foloseste si hidroenergia pe râuri si atomoenergia laCernavoda. Resursele alternative sunt energia solara, eoliana si geotermala si sunt utilizatedoar simbolic în tara. Cauza neutilizarii o reprezinta costurile ridicate ale centralelor necesaresa capteze aceste energii. - 4 pc. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,49 km/km2. Tara noastra dispunede variate resurse de apa (râuri, lacuri, ape subterane, ape teritoriale în Marea Neagra)având un volum de 77,4 km3/ an. Râurile din România sunt afluentii Dunarii, mai putinrâurile dobrogene care se varsa în limane si lagune. - 4 pd. Marea variete a formelor de relief face ca pe teritoriul tarii sa întâlnim toate tipurilede roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Ele sunt utilizate ca roci de constructii,cum ar fi: din Carpati avem calcare, granite, marmura, travertin, gresii; din zonele deluroasesi de câmpie se exploateaza pietrisurile si nisipurile. - 4 pVI. Se acorda 12 puncte astfel:a. septembrie, 85 m3/ s; - 2 pb. aprilie si mai, 325 m3/ s; - 2 pc. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara; - 2 pd. 240 m3/ s; - 2 pe. februarie -170 m3/s; august -125 m3/ s; decembrie -120 m3/ s. - 2 pf. 175m3/s.-2pVARIANTA 2I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. a; 7. c; 8. b; 9. a; 10. d.Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Lacul Rosu. 2. 15-Buzau, 16-Somesul Mare, 19-Timis, 20-Jijia. 3. 4-Galati, 8-Râmnicu Vâlcea,9-Târgu Mures, 12-Timisoara. 4. Sfântu Gheorghe.Total 10 puncteIII. Se acorda 12 puncte din care:a. 4 p pentru doua asemanari între clima E (Podisul Somesan) si clima J (DealurileSilvaniei) (câte 2 p pentru fiecare asemanare enuntata corect): etaj climatic: ambele unitatise încadreaza în etajul climatic de dealuri; temperatura medie anuala: în ambele unitatiavem 6-10°C; precipitatii medii anuale: 700 mm/an).b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Subcarpatii Moldovei) si relieful J (DealurileSilvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefuluiJ este de 651 m, iar cea maxima din C este de 911 m; relieful unitatii C este format dintr-unsir de depresiuni submontane închise de dealuri înalte subcarpatice, iar unitatea J este ozona deluroasa acoperita de sedimente neozoice care din loc în loc domina cu magurivulcanice sau cristaline.c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Muntii Apuseni) si clima F (Podisul Bârladului)(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice: în unitatea marcatacu B influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate; precipitatii mediianuale: în unitatea B valori de peste 1000-1200 mm/an iar în unitatea F de 500 mm/an.http://www.ebacalaureat.ro/Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cuD (Podisul Getic):a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)peste un fundament cristalin;- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spresud;- relief înclinat pe directia nord-sud;

- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu CâmpiaRomâna;- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica aunitatii;- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomenetorentiale; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale 500-800 mm/ an; influente climaticesubmediteraneene si de tranzitie - 3 p;c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,pietrisuri, nisipuri - 3 p.Total 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu I (Grupa Retezat - Godeanu):a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Peleaga 2509 m)- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita)- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) influente climatice submediteraneene - 1 p;c) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga) - 1 p;d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor), zona alpina - 1 p;e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide, podzoluri) - 1 p;f) paduri, pasuni, hidroenergie, roci de constructii - 2 p.Total 10punctda. Fondul edafic al României cuprinde mai multe tipuri si subtipuri de sol specificeatitudinilor medii, dar si ale zonelor sudice, oceanice si continentale datorita climatului deranzitie. Clasa molisoluri, cea mai fertila, predomina în zonele de câmpie si dealuri joase;lasa argiluvisoluri se întâlneste în regiunile de dealuri joase peste padurile de stejar;lasa cambisoluri în zona deluroasa înalta si la munte, iar clasa spodosoluri în muntiijarte înalti. De asemenea, exista si soluri azonale ca o consecinta a microclimatului si a

jcilor cum ar fi solurile nisipoase, halomorfe, hidromorfe, organice etc. 4 p;b. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situate în zone exemeale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim,ât si pe cel feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asiguraansportul fluvial, feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferryoat-ul între România, Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele orase se aflas axa fluviilor si a canalelor si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marealediterana) -4p;http://www.ebacalaureat.ro/c. Relieful variat si dispus pe trepte, climatul temperat sunt favorabile practicarii unorjlturi diversificate pe regiuni si forme de relief. De asemenea, solurile împreuna cu climafluenteaza puternic agricultura. Alaturi de acestea se adauga conditiile tehnico-materiale,île demografice si cele industriale. Se disting patru regiuni agrogeografice: regiuneajricola mixta, în câmpii, dealuri joase si depresiuni, regiunea agricola cu predominareaymiculturii, viticulturii si cresterii animalelor, regiunea de crestere a animalelor (montana)regiunea agricola piscicola. - 4 p;d. Podisul Dobrogei este format în etape geologice diferite. Partea centrala, respectiv3disul Casimcei în orogeneza caledoniana: predomina sisturile verzi. Partea nordica s-armat în orogeneza hercinica; s-au ridicat astfel Muntii Macinului alcatuiti din granite,irtea sudica a podisului s-a format prin sedimentare si retragerea apelor, aici predominândsss-ul. Geomorfologic, sudul este alcatuit din podisuri joase sub 300 m, fragmentate dei largi, iar nordul din dealuri si culmi ce depasesc 300 m - 4 p.Total 16 puncte . Se acorda 12 puncte astfel:a. aprilie, 225 m3/ s - 2 p;b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara, secete - 3 p;d. toamna - 2 p;e. februarie -160 nr" s; august - 60 m3/ s; decembrie -100 m3/ s - 3 p.

Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 3Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d; 6.d ; 7. d; 8. a; 9. c; 10. a.Total 20 puncte Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1.2-Petrosani, 4 - Slobozia, 5 - Drobeta Turnu Severin, 7 - Târgoviste, 10 - Târgu 12 - Cluj Napoca 2.port maritim 3.15 - Buzau, 20 - Bistrita 4. Cutremure de pamânt, uni, secete, inundatii etc.Total 10 puncteIII. Se acoraa izpuncieum care:b. 4 p pentru 2 deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si clima I (Delta Dunarii)(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): etaj climatic - în unitatea E etaj climatic decâmpie, iar în unitatea I etaj climatic de litoral si delta; precipitatii medii anuale: 550 mm/ an înunitatea E, si 350- 400 mm/ an în unitatea I; influente climatice: submediteraneene în unitatea E side ariditate si pontice în unitatea I.b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) sirelieful B (Grupa Sudica A Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntatacorect): altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m, iar cea maxima din B este de1954 m; relieful unitatii A este format din trei siruri paralele orientate NV-SE, iar cel alunitatii B din doua siruri de forma semicirculara; unitatea A prezinta relief vulcanic siglaciar iar unitatea B nu.c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Câmpia Moldovei) si clima J (CâmpiaTransilvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - înuitatea marcata cu J influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate;precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 550-650 mm/an, iar în unitatea F de500 mm/an.Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu G (Subcarpatii Moldovei):http://www.ebacalaureat.ro/a) - s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor, asemeni Carpatilor;- sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane închise spre exterior de dealuri înalte (maxim911 m)- predomina pietrisurile, nisipurile, argilele, gresiile, conglomeratele- întâlnim frecvente alunecari de teren; - 3p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) Moldova, Bistrita, Trotus - 3 p;c) etajul padurilor de fag - 1 p;d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide) - 1 p;e) petrol, gaze de sonda , roci de constructii - 1 p;f) Piatra Neamt - 1 p.Total 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu C(Muntii Poiana Rusca):a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;- este un masiv izolat format din sisturi cristaline;- altitudinea maxima 1374 m în vf. Padesu;- 3 p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) temperatura medie anuala 6° C, precipitatii medii anuale 700-1000 mm/ an; influente oceanice -2 p;c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor) - 1 p;d) clasa cambisoluri (soluri brun acide) -1 p;e) paduri, roci de constructii, marmura fier -3 p.Total 10 puncteV. Se acorda 16 puncte astfel:a. Orasul Bucuresti este capitala tarii având peste 2 milioane locuitori. Din capitala pornesc 9magistrale feroviare catre toate colturile tarii. Tot de aici pleaca înspre toate aeroporturile tariiavioane fiind un oras unic în aceasta privinta. Toate drumurile importante europene ce traverseazatara traverseaza si Bucurestiul. Cel mai important aeroport international se afla la Otopeni (HenriCoanda), lânga Bucuresti. - 4 p;b. Estul Câmpiei Române (câmpia Baraganului) si Podisul Dobrogei se încadreaza înarealul de ariditate din estul României. Aici precipitatiile scad sub 400 mm/an ce se dezvoltape seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a secetelor frecvente, dar si

a influentelor climatice de ariditate. în perioada de iarna bate Crivatul, un vânt rece siuscat - 4 p;c. Zonele montane cuprind toate tipurile de roci datorita varietatii formelor de relief si amodului de formare a muntilor. Rocile magmatice se formeaza datorita eruptiilor vulcanicesau a consolidarii magmei. Rocile sedimentare se formeaza prin diferite metode cum ar fi:descompunere organica, distrugerea celorlalte tipuri, cimentare naturala etc. Rocilemetamorfice se formeaza la temperaturi si presiuni ridicate. - 4 p;d. Relieful României este definit de mai multe caracteristici. O caracteristica estevarietatea si deosebita complexitate a alcatuirii si evolutiei sale. Astfel întâlnim munti,dealuri, podisuri, câmpii si vai largi cu terase, depresiuni, iar la tarmul Marii Negre se aflaDelta Dunarii si plaje de nisip si faleze. Aceste caracteristici nu le întâlnim si la alte tari,facând-o unica. -4p.Total 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel: a. august 6°C-2p; b.februarie -11°C-2p;c. Muntii Bucegi - 2 p;d. 10°C-2p;e. 17°C-2p;http://www.ebacalaureat.ro/f. miscarea de revolutie a Pamântului - 2 p.Total 12 puncteTotal test: ,90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 4I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. b; 3. b; 4.d; 5. a;6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. b.Total 20 puncteI. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.1- Tulcea, 3- Suceava, 5- Giurgiu, 7-,Satu Mare, 12- Timisoara 2. Vidrau 3. 14 - Crisul Negru,15- Buzau, 16- Somesul Mare, 20- JijiaTotal 10 puncteII. Se acorda 12 puncte din care:a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Podisulbârladului) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în

mitatea E influente oceanice iar în unitatea F influente de ariditate; precipitatii medii anuale:i unitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 mm/ an.b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centralai Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maximareliefului B este de 1849 m, iar cea maxima din H este de 2100 m; relieful unitatii H este Icatuit dinsiruri paralele orientate pe directia NV-SE, iar unitatea B o forma radiara cu Ititudinile cele maimari în centru;c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Podisul Getic) si clima G (Câmpia Baraga¬nului) (câte 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în unitatea marcata cu D influentesubmediteraneene si de tranzitie, iar în cea marcata cu G influente de ariditate; precipitatii mediianuale: în unitatea D valori de peste 500-700 mm/an iar în unitatea G sub 500 mm/ an.Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cuJ (Dealurile Silvaniei):a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)peste un fundament cristalin carpatic;- vaile râurilor sunt largi, cu terase ce se deschid spre câmpie;- dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele la 200 m;- altitudinea maxima 651 m dealul Prisnel; -- din loc în loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice (Mg. Simleu, 597 m; CulmeaCodrului 588 m); - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b)influente climatice oceanice, precipitatii medii anuale de 750 mm/ an - 2 p;c)zona padurilor, etajul stejarului - 1 p;d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;e)roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri,nisipuri - 1 p;f)Zalau, Baia Mare - 2 p:Total 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu A

(Podisul Dobrogei de Sud):a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros desedimente;- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;http://www.ebacalaureat.ro/- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);-prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase; - 3 p (câte 1 p pentru fiecarecaracteristica a reliefului);b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an - 2 p;c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 1 p;d) zona stepei - 1 p;e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene) - 1 p;f) terenuri arabile, roci de constructii -1 p;g) hazarde biologice, secete furtuni - 1 p.Total 10 puncteV. Se acorda 16 puncte astfel:a. Fauna este influentata de altitudine, vegetatie, clima, activitati umane. CarpatiiOrientali prezinta o diversitate mai mare fata de Podisul Moldovei deoarece: prezinta maimulte zone si etaje de vegetatie (etajul fagului, coniferelor, etajul alpin) are o suprafata maimare, este mai putin populat si au mai putine activitati umane, suprafata padurilor estemai mare. - 4 pb. Scaderea drastica a populatiei ocupate în industrie se datoreaza mai multor factoriprecum: lipsa acuta a resurselor financiare, investitiile straine venind foarte greu; lipsa deresurse materiale, ca urmare a reducerii drastice a productiei naturale de resurse;neîncrederea în privinta investitiilor, instabilitatea politica interna si internationala; crestereapopulatiei ocupate în servicii, fenomen caracteristic tarilor dezvoltate. - 4 pc. Deasupra teritoriului României, la altitudini ridicate, predomina circulatia maselor deaer vestice, specifice latitudinilor medii. Acestea au anual o pondere de 45 %. Se adaugamasele de aer nordice si nord-vestice cu circa 30 %, sudice cu aproximativ 15%, iar masede aer anticiclonale 10%. La altitudini mai joase vântul are particularitati regionale determi¬

nate de pozitia si forma de ansamblu a reliefului. - 4 pd. Orasele mari ale României sunt cele care depasesc 100 mii locuitori: Constanta,Braila, Cluj Napoca etc. Aceste orase au în primul rând o dezvoltare complexa dar si ofunctie administrativa, fiind resedinte de judet. în acelasi timp au si o dezvoltare industrialafiind vechi centre mestesugaresti din perioada medievala sau interbelica. - 4 pTotal 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel:a. aprilie, 225 m3/s - 2 p;b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;c. 175 m3/s - 1 p;d. primavara, topirea zapezilor din Carpati, ploi de primavara - 3 p;e. ianuarie 80 m3/s - 2 pf. 100m3/s. -2p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 5I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1.d; 2. d; 3. a; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. b; 10. d.Total 20 puncteII. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.13-Moldova, 14-Bistrita, 15-Motru, 16-Siret 2. Industria siderurgica 3.1-Calarasi, 3-rârgu Jiu, 5-http://www.ebacalaureat.ro/Drobeta Turnu Severin, 12-Zalau; 4. Cutremure tectonice, alunecari de teren, îroziunea în suprafatafurtuni, secete etc.Total 10 puncte II. Se acorda 12 puncte din care:a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Sectorul Olt-\rges) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influenta climatica - în unitateaz influente oceanice iar în unitatea F influente de tranzitie; precipitatii medii anuale: înjnitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 - 600 mm/ an.b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) sielieful B (Muntii Apuseni) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudineanaxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea A este deI954 m; relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar relieful unitatii A nu;

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Subcarpatii Moldovei) si clima G (Muntii3oiana Rusca) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice -n unitatea marcata cu D influente de ariditate, iar în cea marcata cu G influente oceanice;irecipitatii medii anuale: în unitatea D valori de peste 600-700 mm/ an iar în unitatea Gieste 1000 mm/an.Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cuC (Podisul Dobrogei de Sud):a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros desedimente;- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);- prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase; - 3 p (câte 1 p pentru fiecarecaracteristica a reliefului);b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente climaticede ariditate si pontice, etajul climatic de câmpie - 4 p;c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 2 p;d) hazarde nucleare - 1 p.Total 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu J(Câmpia de Vest la N de Mures):a) - s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice, devenind uscat înPleistocen (câmpiile înalte) si holocen (dâmpiile joase, luncile);- este alcatuita la suprafata din pietrisuri, loess si aluviuni recente; -- altitudinea medie 100 m;- are o înclinare foarte redusa si de aceea râurile au cursuri meandrate, divagante;2 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures) - 3 p;c) zona stepei, etajul stepei - 1 p;d) clasa molisoluri (cernoziomuri) -1 p;e) terenuri arabile, petrol, ape geotermale, roci de constructii - 1 p;f) Satu Mare, Oradea - 2 p.Total 10 puncteV. Se acorda 16 puncte astfel:

a. Orasul Brasov este situat în partea centrala a tarii. Este un important nod feroviar,de aici plecând trenuri în 5 directii si punct de trecere a 3 magistrale feroviare. Prin Brasovtrece E 60, si exista aeroport. - 4 pb. Industria moraritului si panificatiei este bazata în principal pe materii prime locale sihttp://www.ebacalaureat.ro/are o mare traditie în tara. Aceasta industrie ramâne importanta deoarece este o mare cererepe piata; industria este extrem de variata si cunoaste cea mai larga repartitie teritoriala pecuprinsul tarii, practic neexistând nici un oras românesc fara întreprinderi de acest gen 4 p;c. Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare, asemanator Carpatilor Meridionali.Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor, roci cristaline, calcare, dar si gresii,marne. Altitudinile sunt între 500 - 600 m. Relieful este alcatuit din platouri si culmi,separate de vai adânci create prin eroziune diferentiata. Pe roci calcaroase s-a formatrelief carstic, reprezentat prin pesteri (Topolnita, Ponoare), chei (Topolnita, Cosustei),poduri naturale (Ponoare), vai seci (sohodoale), depresiuni în calcar (Zaton); (câte douapuncte pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 4 p;d. eruptiile vulcanice si miscarile orogenetice ce au dat nastere Carpatilor siSubcarpatilor. - 4 p;Total 16 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a. 1930-2 p;b. f992 - 2 p;c) 1966 - rurala 60%, urbana 40%: 2002 - rurala 45%, urbana 55% - 4p:;d. usor negativa - 2 p;e. dezvoltarea industriei, explozia urbana - 1 p;f. disponibilizarile din industrie. - 1 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 6I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1.d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a; 7. d; 8. c; 9. b; 10. b.Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.15-Buzau, 16-SomesulMare, 18-Moldova, 19-Timis, 20-Jijia. 2. Cutremure tectonice, alunecari deteren, eroziunea în suprafata 3. Altitudinile scad de la N (400-500 m) la S (200 m); datodritadefrisarilor, alunecarile de teren se produc cu frecventa mare; 4.5-Giurgiu, 8-Râmnicu Vâlcea, 9-Târgu Mures.Total 10 puncteIII. Se acorda 12 puncte din care:b. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Podisul Bârladului) si clima J (Dealurile Silvaniei) (câte2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea F influente de ariditateiar în unitatea J influente oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea F 500 - 600 mm/an, iar inunitatea E de 700 mm/an.b. 4p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centralaa Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maximaa reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea H este de 2100 m;relieful unitatii B este dispus radiar, cu altitudinile cele mai mari în centru, iar relieful H pesiruri paralele orientate pe directia NV-SE;c. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (PodisulSomesan) (câte 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - înunitatea marcata cu A influente de ariditate si pontice, iar în cea marcata cu E influentehttp://www.ebacalaureat.ro/aceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea A valori de sub 500 mm/an iar în unitatea EDeste 700 mm/ an.Total 12 puncteV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cuG (Câmpia Baraganului):a) - s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice, prin depunere de sedimente;- predomina nisipurile, argilele si loess-ul;- este o zona de câmpie tabulara cu interfluvii largi si netede;

- în aceasta câmpie se întâlnesc crovuri, formate prin tasarea loes-ului; - 2 p (câte 1 p >entru fiecarecaracteristica a reliefului);b) temperatura medie anuala 10-11 °C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente ;limaticede ariditate, etajul climatic de câmpie - 4 p;c) limanuri fluviale, lacuri formate în crovuri - 1 p;d) zona stepei, etajul stepei - 1 p;e) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1 p;f) hazarde biologice, secete, furtuni - 1p.b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu I(Grupa Parâng):a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m); -se întâlnescsuprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita);- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; 3 p (câte 1p pentru flecare caracteristica areliefului);b) lacuri glaciare, lacuri antropice - 2 p;c) zona padurilor, etajul padurilor de,fag si conifere - 1 p;d) clasa spodosoluri, tip soluri brune acide -1 p;e) huila, pajisti, roci de constructii - 2 p;f) prabusiri, avalanse, curgeri noroioase - 1 p.Total 10 puncteV. Se acorda 16 puncte astfel:a. Solurile sunt influentate direct de conditiile climatice si se caracterizeaza prinasocierea zonalitatii Iatitudinaie cu cea altitudinala. Solurile specifice câmpiilor si dealurilorjoase (sub 300 m) sunt cele din categoria molisoluri. Dealurile, podisurile si versantii muntilor(300-1800 m) au ca soluri specifice argiluvisolurile, cambisolurile si spbdosolurile. Muntiiînalti au soluri din clasa spodosoluri. - 4 pb. Dunarea este cel mai important fluviu european deoarece strabate 10 tari si patrucapitale. De asemenea, asigura transportul fluvial în interiorul Europei si face legaturadintre Marea Neagra si Marea Nordului prin sistemul de canale Dunare- Main- Rhin. 4 p;c. Podisul Dobrogei prezinta o particularitate în ceea ce priveste structura etnica.

Alaturi de românii majoritari întâlnim rusi lipoveni în Delta Dunarii. în partea centrala întâlnimtatari si turci. - 4 p;d. Carpatii Orientali ne ofera resurse naturale complexe datorita reliefului variat siformelor.diverse: în zona eruptiva minereuri complexe, auro-argentifere, izvoare minerale;zonele de cristalin ne ofera roci de constructii, fier, mangan; zonele de flis, calcare, rocisedimentare diverse; la acestea se adauga resursele forestiere, pajistile alpine. PodisulMoldovei fiind mai unitar în privinta diversitatii rocilor si formelor de relief ne ofera înspecial terenurile agricole, mici resurse de petrol si gaze asociate, nisipuri cuartoase,nisipuri si pietrisuri, resurse forestiere reduse. - 4 p;http://www.ebacalaureat.ro/Total 16 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a. 1992-2 p;b. 1912-2 p;c. 1,2 milioane- 2 p;d. 2,6 milioane - 2 p;e. sporul migratoriu negativ, scaderea nivelului de trai, emanciparea populatiei -, 2 p;f. 7,4 milioane locuitori - 2 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 7I Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. a;6. d; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.Total 20 puncteII Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.14- Bârlad, 15 - Buzau, 16 - Somesul, 18 - Ialomita, 20 - Mures. 2. 1 - Focsani,Petrosani, 12 - Cluj Napoca 3. S-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre prinpierea cu aluviuni aduse de Dunare, pe fondul lipsei mareelor si curentilor marini;altitudinea medie este de 0,5 m.Total 10 puncteIII. Se acorda 12 puncte din care;a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si clima

l (Delta Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice -in unitatea E influente submediteraneene iar în unitatea I influente de ariditate si pontice;precipitatii medii anuale: în unitatea E avem 550 - 600 mm/an, iar in unitatea I sub 400i/an.b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) sirelieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntatacorect): altitudinea maxima a reliefului în unitatea A este de 2303 m, iar cea maxima dinunitatea B este de 1954 m; relieful unitatii A este dispus pe siruri paralele orientate pedirectia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce închid la interior o depresiune;relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al unitatii B nu are;c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Muntii Apuseni) si clima G (SubcarpatiiMoIdovei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - înunitatea marcata cu D influente Oceanice, iar în cea marcata cu G influente de ariditate;precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de 1000-1200 mm/an iar în unitatea G 600-> mm/an.Total 12 punctea. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu F (Câmpia Moldovei):a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene, prin depunere desedimente mezozoice si neozoice;- predomina nisipurile, argilele;- este o zona deluroasa de altitudini reduse, interfluvii netede;- altitudinea medie este de 200 m, iar maxima de 265 m (D. Cozancea);- 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);http://www.ebacalaureat.ro/b) temperatura medie anuala 10-11 ° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an, influ-B climaticede ariditate - 3 p;c) zona stepei, etajul stepei si silvostepei - 1 p;d) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1p;

e) Botosani, lasi - 2 p.Total 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu H (Sectorul Olt - Arges):a) s-a format prin depunere de sedimente în urma retragerii Marii Sarmatice;- altitudinea maxima depaseste 300 m în nord;- are aspect de câmpii tabulare, cu interfluvii largi si netede; 3 p (câte 1 p pentru fiecarecaracteristica a reliefului);b) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;c) Clasa molisoluri, tip cernoziom; clasa argiluvisoluri, tip soluri brun roscate - 1 p;d) petrol, gaze naturale, terenuri arabile - 2 p;e) Pitesti, Alexandria, Giurgiu, Slatina - 3 p.Total 10 puncteV. Se acorda 16 puncte astfel:a. Orasul Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situat într-o zona extrema a tarii.Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim, cât si cel feroviar,rutier, aerian si special. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România,Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Constanta se afla pe axa fluviilor si a canalelorsi respectiv a marilor( Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana) - 4 pb. Fondul funciar al României este de aproximativ 23,7 mii. ha, din care suprafataagricola este de 14,8 mii. ha adica 62% din suprafata. Din acest fond terenul arabil ocupa9,4 mii. ha, pajistile naturale 4,8 mii. ha, iar viile si livezile 0,6 mii. ha. Ponderea mare dinsuprafata tarii precum si calitatea terenurilor agricole face ca fonduLfunciar agricol sa fieresursa naturala de baza a tarii. - 4 p;c. Relieful este suportul care permite desfasurarea unor activitati economice multiplecum ar fi extractia de minereuri, sare, materiale de constructii, exploatarea padurii, crestereaanimalelor, diverse culturi agricole etc. în acelasi timp relieful ne ofera o mare accesibilitatepentru locuire si comunicatie, favorizata de existenta suprafetelor netede, a depresiunilorsi a vailor mari ale râurilor. - 4 p;

d. Cresterea numerica a populatiei oraselor se datoreaza unor factori precum: crestereademografica accelerata a populatiei, industrializarea ce a creat locuri noi de munca,mecanizarea agriculturii ce a eliberat o însemnata cantitate de forta de munca, mirajulorasului. - 4 p;Total 16 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a. 1930-33%-2 p;b. 1930-20%-2 p;c. 2000- 8% - 2 p;d. 1958-9%-2 p; -e. scaderea nivelului de trai, lipsa de locuri de munca, emanciparea populatiei - 2 p;f. 1995 si 2000-2p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuhttp://www.ebacalaureat.ro/VARIANTA 8I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1.b; 2. a; 3. d; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. c; 10. c.Total 20 puncteII. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Podisul Somesan. 2. Carbune brun, fier, cupru, minereuri auro-argentifere 3. Somes.III. Se acorda 12 puncte din care:b. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Sectorul Olt - Arges) si clima H (Câmpia Moldovei)(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea A influenteclimatice de tranzitie iar în unitatea H influente de ariditate; precipitatii medii anuale: în unitatea Aavem 500 - 700 mm/an, iar în unitatea H sub 500 mm/an; temperatura medie anuala: în unitatea A10-11°C , iar în unitatea H de 6- 10°C.b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful F (Grupa Parâng) si relieful J (Muntii Apuseni)(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului înunitatea F este de 2519 m, iar cea maxima din unitatea J este de 1849 m; relieful unitatiiD prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are; relieful unitatii D este foarte rnasiv întimp ce relieful unitatii J este foarte fragmentat.

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima C (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (PodisulSomesan) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - înunitatea marcata cu C influente de ariditate si pontice, iar în cea marcata cu E influenteoceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea C valori sub 400 mm/ an iar în unitatea E600-700 mm/an.Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu D (Subcarpatii Getici):a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoaremuntilor Carpati;- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 100 m altitudinese aseamana cu muntii;- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de est;- altitudinea maxima este de 1213 m D Chicera;- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) lacuri în masive de sare - 1 p;c) petrol, gaze naturale, sare, lignit - 3 p;d) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea - 2 p.Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare launitatea notata cu G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):a) s-a format în urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice neogene (V);- este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE;- sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive);- sirul central din sisturi cristaline; este cel mai înalt (maxim 2303 m);- sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis): calcare, gresii etc.- întâlnim relef glaciar cu vai glaciare, creste ascutite în Muntii Rodnei;3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E) - 1 p;c) Somesul Mare, Bistrita, Moldova, Suceava - 2 pd) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;e) clasa cambisoluri, spodosoluri - 1 p;f) minereuri complexe, auro-argentifere, mangan, cupru sare - 2 p.http://www.ebacalaureat.ro/Total 10 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:a. Apele subterane au o repartitie ineaala. fiind abundente si la adâncimi variahilfi înde m3. Cele mai numeroase ape subterane sunt situate în straturi freatice de mica adâncime ce sealimenteaza din precipitatii. Acestea se folosesc în alimentatie si pentru nevoi gospodaresti. Altelesunt situate la adâncime si au o mineralizare si duritate variata. Unele, cele termale se exploateazaprin foraje sau de la izvoare si se folosesc pentru balneoterapie, dar si în alimentarea cu apa alocalitatilor sau a unor activitati economice. - 4 pb. Subsolul Subcarpatilor este foarte bogat în resurse. Principalele resurse sunt: petrolul,gazele de sonda, antracitul, lignitul, sarea. - 4 p;c. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind sioiate în zone extremeale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim, cât si celferoviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigjra transportul fluvial,feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România,Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele orase se afla pe axa fluviilor si a canale|orsi respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana). - 4 p;d. în zonele montane, cu exceptia vailor largi, satele sunt mici, risipite cu gospodariileîmprastiate datorita formelor de relief, loturilor de padure, pajistilor sau loturilor agricole.Acestea au functii agricole în care predomina cresterea animalelor, forestiere, miniere saumixte. - 4 p;Total 16 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a. 325 m3/s lunile aprilie si mai - 4 p;b. 80 m3/s septembrie - 2 p;c. primavara, datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;d. toamna, datorita lipsei precipitatiilor - 2 p;e. 190m3/s - 2 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 9I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. a; 9. d; 10. d.

Total 20 puncteII. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.4- Bistrita, 5- Sfântu Gheorghe, 6- Oradea, 7- Târgoviste. 2. Relieful este alcatuitdin platouri si culmi deluroase despartite de vai adânci; predomina rocile cristaline, calcarele,gresiile si marnele; pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic evidentiat de pesteri, chei, vaiseci, poduri naturale 3.15 - Mures, 17 - Ialomita, 20 - Somesul Mic.Total 10 puncteIII. Se acorda 12 puncte din care:a. 4 p pentru doua deosebiri între clima H (Dealurile Silvaniei) si clima J (Podisul Dobrogeide Nord) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitateaH influente climatice oceanice iar în unitatea J influente de ariditate si pontice; precipitatiimedii anuale: în unitatea H avem peste 700 mm/an, iar in unitatea J sub 450 mm/an;temperatura medie anuala: în unitatea H este 6-10° C , iar în unitatea J de 10-11 ° C.b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Câmpia Transilvaniei) si relieful D (Câmpia de vest lasud de Mures)(cate 2p pt fiecare deosebire enuntata corect): altitudineahttp://www.ebacalaureat.ro/174 m; relieful unitatii A este format din dealuri joase, brazdate de vai largi, iar relieful unitatii Deste de câmpie joasa în cea mai mare parte si câmpii înalte.c.4 p pentru doua deosebiri între clima E (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si clima I (GrupaParâng) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în unitateamarcata cu E influente de oceanice si baltice, iar în cea marcata cu I nu se resimt; precipitatii mediianuale: în unitatea E valori peste 1200 mm/ an iar în unitatea I 800-1200 mm/an.Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cuB (Podisul Sucevei):a)- s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea Marii Sarmatice spre S;- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de vest;- altitudinea maxima este de 688 m D Ciungi;

- relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni, vai, culoare, sei) si zone înalte deluroase. - 2 p (câte1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) etajul climatic de dealuri înalte, influente climatice baltice - 2 p;c) Suceava, Siret Moldova - 3 p;d) Zona padurilor, etajul padurilor de fag - 1 p;e) Clasa argiluviseluri, tip brun argiloiluvial -1 p, t) Suceava- 1 p.Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare launitatea notata cu C (Subcarpstii de Curbura):a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoaremuntilor Carpati;- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudinese aseamana cu muntii;- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata; - 4p(câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).b)Dealuri subcarpatice: Rachitas, Odobesti, Deleni, Istrita; Depresiuni: Pucioasa, Campina,Vrancei, Pdiciori, Mera - 2 p;c) petrol, gaze nafcirale, sare, lignit - 2 p;d) cutremure de panânt - ciocnirea placilor tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari- 2 p;Total 10 puncte y. Se acorda 16 puncte astfel:a. în România temperatura aerului scade de la S la N si în altitudine datorita pozitiei am pe glob.Astfel, la S avem o temperatura medie anuala de peste 11 grade, în N de 8,5 Jrade si m altitudine 0Ffde la peste 2000 m. Precipitatiile atmosferice scad de la vest la îst si cresc în altitudini In Nprecipitatiile cresc datorita altitudinii si influentelor oceanice »i oaitice, iar în sud SJnt redusedatorita climatului de ariditate si a altitudinii mici de -ampie. - 4 pb Formele de reliefau un rol esential în raspândirea populatiei si asezarilor. în România ¦e disting omare varietate a formelor de habitat, fiecare având trasaturi proprii. Distingem

c. Resursele vegetale au o însemnatate deosebita pentru om. Ele sunt reprezentatede paduri, pasuni, fânete naturale de munte, deal si câmpie, care au pondere diferita de laun judet la altul si valoare deosebita în functie de speciile de arbori si plante din care suntalcatuite. - 4 p;d. în zonele montane hazardele sunt mult mai variate si mai complexe datoritadiversitatii peisajelor carpatice. Se pot produce cutremure de pamânt, prabusiri, curgeri denoroi si grohotisuri, avalanse, ploi, ninsori, fulgere, grindina, înghet. - 4 p;Total 16 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/VI. Se acorda 12 puncte astfel:a. 260 m3/s luna mai - 4 p;b. 75 m3/s septembrie - 4 p;c. datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;d. datorita lipsei precipitatiilor - 1 p;e. 85 m3/s - 1 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 10I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: •1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.Total 20 puncteII. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16- Somesul Mare, 19- Bega. 3.Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.Total 10 puncteIII. Se acorda 12 puncte din care:d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (câte2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea E influente climaticeoceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea Eavem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura medie anuala: în unitatea Eeste 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J

(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitateaJ este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii J estefragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai,creste iar în unitatea J nu întâlnim.c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (DeltaDunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - înunitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A influente de ariditatesi pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitateaA sub 400 mm/ an.Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu I (Podisul Getic):a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)peste un fundament cristalin;- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spresud;- relief înclinat pe directia nord-sud;- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu CâmpiaRomâna;- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica aunitatii;- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomenetorentiale; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);http://www.ebacalaureat.ro/b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,pietrisuri, nisipuri - 2 pc) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie - 2 p;d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.Total 10 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D(Subcarpatii de Curbura):a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoaremuntilor Carpati;- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudinese aseamana cu muntii;- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata; - 4p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita - 4 p;c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari-1 p;Total 10 puncteV. Se acorda 16 puncte astfel:a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat goluri, iar prinprecipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specificcalcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prinvulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. Aceste rocisunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele si frecventasecetelor, anotimpurile - 4 p;c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind afluent al Siretuluisi respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse descurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate - 4 p;d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova, Slatin,Pitesti, Targoviste

Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O altaexplicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata derestul teritoriului - 4 p.Total 16 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a. 12° C luna august - 4 p;b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;c.+35°C-1 p;d. munte - 1 p;e. decembrie si martie -10°C - 1 p;f. iarna, viscolul - 1 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuhttp://www.ebacalaureat.ro/VARIANTA 10I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: •1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.Total 20 puncteII. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16- Somesul Mare, 19- Bega. 3.Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.Total 10 puncteIII. Se acorda 12 puncte din care:d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (câte2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea E influente climaticeoceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea Eavem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura medie anuala: în unitatea Eeste 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitateaJ este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii J este

fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai,creste iar în unitatea J nu întâlnim.c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (DeltaDunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - înunitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A influente de ariditatesi pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitateaA sub 400 mm/ an.Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu I (Podisul Getic):a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)peste un fundament cristalin;- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spresud;- relief înclinat pe directia nord-sud;- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu CâmpiaRomâna;- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica aunitatii;- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomenetorentiale; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,pietrisuri, nisipuri - 2 pc) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie - 2 p;d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.Total 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D(Subcarpatii de Curbura):a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoaremuntilor Carpati;

- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudinehttp://www.ebacalaureat.ro/se aseamana cu muntii;- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata; - 4p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita - 4 p;c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari-1 p;Total 10 puncteV. Se acorda 16 puncte astfel:a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat goluri, iar prinprecipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specificcalcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prinvulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. Aceste rocisunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele si frecventasecetelor, anotimpurile - 4 p;c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind afluent al Siretuluisi respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse descurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate - 4 p;d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova, Slatin,Pitesti, TargovisteToate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O altaexplicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata derestul teritoriului - 4 p.Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:a. 12° C luna august - 4 p;b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;c.+35°C-1 p;d. munte - 1 p;e. decembrie si martie -10°C - 1 p;f. iarna, viscolul - 1 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 11I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1.a; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. d; 9. a; 10. c;II. Se acorda 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Drobeta Turnu Severin, Bârlad, Giurgiu, Sibiu; 2. Târnava Mare, Argesul, Prutul; 3. sare, petrol,gaze de sonda.III. Se acorda 12 puncte din care:a. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief marcata cu D (Câmpia Transilvaniei) siclima unitatii de relief marcata cu F (Câmpia Moldovei), câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenuntata corect:- precipitatii medii anuale: în unitatea D, 500-700 mm/an, în unitatea F, sub 500 mm /an;http://www.ebacalaureat.ro/- influenta climatica: în unitatea D, oceanica, în unitatea F, de ariditate;b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A (Muntii Banatului) si relieful unitatiimarcate cu H (Grupa Fagaras); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata:- relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare),în timp ce relieful unitatii H s-a format numai pe roci cristaline;- altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m, pe când în unitatea H de 2544 m;c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu G (Dealurile Silvaniei siDealurile Crisene) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Moldovei); câte 2 puncte pentrufiecare deosebire enuntata corect:- etaj climatic: în unitatea G, de dealuri joase, în unitatea J, de dealuri înalte;- influenta climatica: în unitatea G, oceanica, în unitatea J, de ariditate;IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu E (Câmpia Baraganului):a) 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare caracteristica a reliefului);- reprezinta cea mai întinsa câmpie neteda, orizontala;- este acoperita cu un strat gros de loess;b)- influenta de ariditate; -1 punctc)- din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice exista regiuni fara scurgere de suprafata;- exista unele lacuri cu apa sarata;d) - petrol, gaze de sonda; - 2 punctee) - Slobozia, Calarasi, Braila; - 3 punctef) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B(Podisul Dobrogei de Sud):a) - aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, depeste 40 m;- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltareaturismului; - 3 puncteb) - climat de câmpie; -1 punctc) - lagunele maritime: Razim, Zmeica, Sinoe, Golovita; .- Umanele fluvio-maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia; - 2 puncted) - zona stepei;- zona padurilor de foioase; - 2 punctee) - clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene); - 1 punctf) - Constanta; - 1 punctV. Se acorda 16 puncte astfel:a) - relieful carstic este cel mai bine dezvoltat, creat în rocile carbonatice de catre apaîncarcata cu bioxid de carbon;- relieful format pe sisturi cristaline, întregul sector al Muntilor Apuseni fiind fragmentatîn blocuri ce au cauzat crearea unor horsturi si grabene, iar în partea lor nordica la formareaunor insule de cristalin; - 4 puncteb) - în regiunile din vestul si centrul tarii cantitatile de precipitatii sunt mai mari (600-700 mm/ an) decât în cele din partea de est (400-500 mm/ an);- unitatile de relief din vestul tarii au un caracter de moderatie termica, pe când celeestice au veri calde, secete frecvente ierni geroase si contraste termice mari; - 4 punctec) - satele foarte mari (cu peste 4000 de locuitori) sunt specifice mai ales zonelor de

câmpie (Câmpia Româna, Câmpia de Vest) sau de-a lungul Argesului, lalomitei, Dâmbovitei;- satele mici (sub 500 de locuitori) sunt situate mai ales în zonele montane (MuntiiApuseni), cu exceptia depresiunilor si a vailor largi, dar si în Podisul Getic, PodisulBârladului; - 4 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/d) - Centrele de prelucrare a lemnului de pe teritoriul tarii noastre au o repartitieneuniforma. Acest lucru se datoreaza, mai ales, distributiei padurilor, care sunt localizateîn general în zonele montane (peste 60 %, cea mai mare parte în Carpatii Orientali). Lapolul opus se afla regiunile de câmpie, mai ales Câmpia Româna, unde padurile ocupasuprafete restrânse.Pentru o eficienta cât mai mare, centrele de prelucrare a lemnului sunt amplasate în imediataapropiere a padurilor. - 4 puncteVI. Se acorda 12 puncte, astfel:a) 325 m3/s, în luna mai; - 2 puncteb) 110m3/s; -2 punctec) 60 m3/s în luna octombrie; - 2 puncted) toamna, din cauza precipitatiilor atmosferice scazute; - 2 punctee) topirea zapezilor (si ploile de primavara); - 2 punctef) 7 luni; - 2 puncteVARIANTA 12|. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. b; 2. c; 3. b; 4. b; 5.d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. b; 10. a.II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Focsani, Bacau, Brasov, Târgu Mures; 2. Ialomita; 3. Bazinul Motru; 4. Dâmbovita, Suceava,Oltul; 5. lac glaciar (sau lacuri de acumulare).III. Se acorda 12 puncte din care:a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu B (Dealurile Lipovei) si climaunitatii marcate cu I (Delta Dunarii); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect: etajclimatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea I, de litoral si delta temperatura medie anuala: înunitatea B, 6-10 grade Celsius, în unitatea I, peste 11 grade Celsius; precipitatii medii anuale: în

unitatea B, 600-700 mm/an, în unitatea I, sub 400 mm /an; influenta climatica: în unitatea B,oceanica, în unitatea I, pontica;b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii C (Podisul Dobrogei de Sud) si reliefulunitatii D (Subcarpatii Getici); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dinurmatoarele:- aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene, s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, depeste 40 m;- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltareaturismului;c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief notata cu A (Sectorulcentral al Câmpiei Române) si clima unitatii de relief marcate cu E (Podisul Somesan);câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic:în unitatea A, de câmpie, în unitatea E, de dealuri si podisuri; temperatura medie anuala:în unitatea A" 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 7-9 grade Celsius; precipitatii mediianuale: în unitatea A 500-600 mm/an, în unitatea E, 600-800 mm/an; influenta climatica:în unitatea A de tranzitie, în unitatea E, oceanica;IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu J (Muntii Apuseni):a) - reprezinta sectorul cel mai extins, complex si diversificat al Carpatilor Occidentali;- substratul petrografic este foarte diversificat, încât reprezinta un adevarat mozaic petrografic;- un element de originalitate este dat de patrunderea câmpiei si a dealurilor în interiorul zoneimontane, sub forma unor „depresiuni-golf;http://www.ebacalaureat.ro/- masivele muntoase pornesc radiar, dinspre zona centrala, în toate directiile;- nu au subdiviziuni transversale;- altitudinile depasesc 1800 m doar în trei vârfuri: Bihorul Mare (1849 m), Vladeasa (1836 m) siMuntele Mare (1826 m);

- numeroase fenomene carstice (chei, pesteri, avene, cursuri subterane);(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb)- influenta oceanica; - 1 punctc)- Somesul Mic, Ariesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb etc; - 2 puncted)- clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor; - 1 puncte)- minereuri de fier, bauxita, marmura, calcar, granit, carbune brun, minereuri auro-argintifere,minereuri complexe (câte 1 punct pentru oricare trei raspunsuri corecte). - 3 puncteIV.b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu litera A (Sectorul central al Câmpiei Române):a)- s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea cu sedimentele aduse de râuri, succesiv, de lavest spre est si de la nord spre sud; - 1 punctb)- relieful este dat de vai largi si interfluvii;-are un aspect tabular;-suprafata sa este acoperita cu un strat de loess, cu grosimi ce cresc dinspre vest spre est;-inaltimile cele mai mari ating 300 m (în Câmpia Pitestilor);-cuprinde câmpii înalte câmpii joase si câmpii netede (câte 1 punct pentru oricare doua raspunsuricorecte); - 2 punctec)- zona stepei, zona padurilor; - 2 puncted)- clasa molisolurilor (cernoziom propriu-zis, cernoziom castaniu); - 1 puncte)petrol, gaze naturale; - 2 punctef)Slatina, Alexandria; - 2 puncteV.a. - resurse de hidrocarburi: petrol si gaze de sonda, care sunt utilizate în industriaenergetica si industria chimica;--ape geotermale, valorificate pentru încalzirea serelor, locuintelor si tratarea diferitelorboli si afectiuni; - 4 puncteb.- roci eruptive (bazalte, andezite);- roci sedimentare (calcare, gresii, travertin);- roci metamorfice (marmura); - 4 punctec.- relief fluvial;-relief carstic; - 4 puncted.- sate de tip rasfirat, de marime mijlocie (500-1500 locuitori);-sate de tip însirat (liniar). - 4 puncteVI.a. 6 grade Celsius, în luna august; - 2 puncteb.-10 grade Celsius, în lunile ianuarie si februarie; - 2 punctec.-altitudinile mari; - 2 puncte

d.-16 grade Celsius; - 2 punctee.-treapta montana; - 2 punctef.-5 grade Celsius. - 2 puncteVARIANTA 13I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1.b; 2. d; 3. b; 4. d; 5.9; 6. b; 7. c; 8. a; 9. c; 10. b.II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Deva, Satu Mare, Arad Suceava; 2. petrol, gaze asociate; 3. Arges, Buzau, Siret; 4. s-a formatprin orogeneza;http://www.ebacalaureat.ro/III. Se acorda 12 puncte din care:a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (Podisul Dobrogei de Sud)si clima unitatii de relief marcata cu litera G (Dealurile Silvaniei si Crisene); câte 2 puncte pentrufiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:- etaj climatic - în unitatea B, de câmpie, în unitatea G, de dealuri joase;-temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius în unitatea B. 8-9 grade Celsius în unitatea G;-precipitatii medii anuale: în unitatea B, sub 400 mm/an, în unitatea G 700-1000 mm/an;-influenta climatica: în unitatea B, de ariditate, în unitatea G, oceanice;b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera F (CâmpiaMoldovei) si relieful unitatii marcate cu litera J (Subcarpatii Moldovei); câte 2 puncte pentrufiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:- relieful unitatii J (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp cerelieful unitatii F (Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;- relieful unitatii J se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontaneinchise la exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea F se prezinta sub formaunor dealuri scunde;- relieful unitatii J are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar al unitatii Fcirca 200 m;c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Muntii Banatului)si clima unitatii marcate cu litera D (Câmpia Transilvaniei): câte 2 puncte pentru fiecaredeosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:

-etajul climatic al unitatii A, de munte si dealuri înalte, al unitatii D, de dealuri joase;-temperatura medie anuala: în unitatea A, 6-10 grade Celsius, în unitatea D, 8-9 rade Celsius;-precipiatii medii anuale: în unitatea A, 1000-1200 mm/an, în unitatea D, 500-700 mm /an;-influente climatice: în unitatea A, submediteraneene, în unitatea D, oceanice;IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu litera H (Grupa Muntilor Fagaras): ' a) - s-a format prin orogeneza alpina (cretaciccuatemar);-a suferit o ridicare în bloc cu 1000 m (la sfârsitul neogenului -începutul cuaternarului);- predomina sisturile cristaline;- au masivitatea si înaltimea maxima din Carnatii Românesti (Vf. Moldoveanu - 2544 m);- prezinta o culme unitara în nord, orientata E-V si culmi mai joase, perpendiculare peaceasta (N-S);(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 4 puncteb)- lacuri glaciare: Bâlea, Capra Podragu;- lacuri de acumulare: Vidraru, pe Arges; - 2 punctec)- Arges, Dâmbovita (Olt); - 2 puncted)- paduri de conifere (etaj alpin); -1 puncte)- podzoluri, soluri brun-acide - ambele din clasa spodosolurilor; - 1 punctb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata culitera I (Delta Dunarii):a) - acumularea aluviunilor la gurile de varsare ale Dunarii;-mareele slabe ale Marii Negre;-curentii ocazionali de suprafata;-panta redusa a Dunarii; - 2 puncteb) - uscatul predeltaic (grinduri continentale);-gridurile fluviale (longitudinale);-grindurile fluvio-maritime (transversale);-ostroave; - 3 punctec) - temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;http://www.ebacalaureat.ro/- precipitati medii anuale: sub 400mm/an;- influenta climatica: pontica; - 3 puncted) - pescuitul, exploatarea si prelucrarea stufului; - 2 puncteV. Se acorda 16 puncte astfel:a) - râuri putine si scurte;- debite scazute;

- majoritatea se varsa în Marea Neagra prin intermediul lagunelor si limanurilor mari¬time, câtevase varsa în Dunare prin limanuri fluviatile; - 4 puncteb) - Muntii Carpati;-fluviul Dunarea;- pozitia geografica la interferenta marilor regiuni geografice europene; - 4 punctec) - industrializarea, care a determinat exodul rural-urban;-cresterea populatiei ca urmare a sporului natural;-transformarea unor asezari rurale în orase; - 4 puncted) - Carpatii Meridionali (grupa Retezat-Godeanu) - relief glaciar;-Subcarpatii Getici - relief geomorfologic, piemontan;-Câmpia Româna - relief fluvial, pe nisipuri; - 4 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a)12 grade Celsius, luna august; - 2 puncteb)-20 grade Celsius, luna ianuarie; - 2 punctec)-iarna, cauzate de slaba expunere fata de Soare, consecinta a miscarii de revolutie, existentastratului de zapada care mentine o reflexie ridicata a radiatiei solare; - 2 puncted)32 grade Celsius; - 2 punctee)-12 grade Celsius; - 2 punctef)-1 grad Celsius. - 2 puncteVARIANTA 14I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.d; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;7. a; 8. a; 9. c; 10. c.II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Deva, Piatra Neamt, Târgu Mures; 2. Motru, Bega, Trotus; 3. câmpie aluvionara în formare,uscatul ocupa 13 % din suprafata (grinduri, ostroave); 4. minereuri feroase, minereuri neferoase,carbuni, roci de constructie;III.Se acorda 12 puncte din care:a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Sectorul Central alCâmpiei Române - între Olt si Arges) si clima unitatii de relief marcate cu litera (Delta Dunarii);câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medieanuala: 10-11 grade Celsius în unitatea A, peste 11 grade Celsius în unitatea I; precipitatii mediianuale: în unitatea A, 500-600 mm/an, în unitatea I sub 400 mm/an; influenta climatica: în unitateaA, de tranzitie, în unitatea I, pontice;

b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Getici) sirelieful unitatii marcate cu litera H (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte pentru fiecare deosebirecorect enuntata, oricare dintre urmatoarele:- relieful unitatii D (Subcarpatii Getici) s-a format prin orogeneza, în timp ce relieful unitatii H(Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;-relieful unitatii D se prezinta sub forma a doua siruri de depresiuni marginite de dealuri custructura cutata, pe când unitatea H este un ansamblu de dealuri joase;-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 1018 m în Magura Matau, iar al unitatii H scade dehttp://www.ebacalaureat.ro/circa 200 m;c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera B (Dealurile Lipovei) siclima unitatii marcate cu litera E (Podisul Somesan): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntatacorect, oricare dintre urmatoarele:-temperatura medie anuala: în unitatea B, 9-10 grade Celsius, în unitatea E, 8-9 grade Celsius;- precipiatii medii anuale: în unitatea B, 700-1000 mm/an, în unitatea E, 500-700 mm /an;IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu litera F (Grupa Muntilor Parâng):a) - s-a format prin orogeneza alpina;-predomina rocile cristaline;-culmile muntoase sunt dispuse radiar;-este tipic relieful glaciar; - 4 puncteb)- montan (sau alpin); - 1 punctc)- lacuri glaciare: Gâlcescu; - 2 puncte- lacuri de acumulare: Vidra;c) Lotrul, Jiul de Est, Cibinul; - 2puncted)- paduri de conifere, etaj alpin; - 1 punctb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata culitera C (Podisul Dobrogei de Sud):a)- s-a format prin sedimentare;-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a asternut o cuvertura groasa de loess;-relieful este usor ondulat, înaltimile depasesc doar pe alocuri 200 m;-tipuri genetice de relief: de litoral, relief dezvoltat pe loess; - 3 puncteb)- de ariditate;

-pontice; - 2 punctec)- limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncted)- stepa, paduri de stejar; - 1 puncte)- balane dobrogene (molisoluri); - 1 punctf)- deversarea unor produse petroliere; - 1 punctV.Se acorda 16 puncte astfel:a)- etajarea climei;-etajarea elementelor biogeografice;-natura resurselor minerale; - 4 puncteb)- frecventa mai mare a alunecarilor de teren în Subcarpatii Curburii fata de Dealurilede Vest;- diferentele mai mari de altitudine;-frecventa mai mare a stratelor de argila;-miscarile seismice; - 4 punctec)- adâncimea mica a albiilor râurilor;-degradarea digurilor de protectie^-depozitarea resturilor manajere pe malul râurilor; - 4 puncted) - scaderea temperaturii odata cu altitudinea;- cresterea cantitatii de precipitatii odata cu cresterea înaltimii; - 4 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a)10 grade Celsius, în luna august; - 2 puncteb)-7 grade Celsius, în luna februarie; - 2 punctec)8 grade Celsius; - 2 puncted)17 grade Celsius; - 2 punctee)6 grade Celsius; - 2 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/f)în munti; - 2 puncteVARIANTA 15I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. c; 2. d; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d;7. b; 8. c; 9. d; 10. d.II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.Suceava; Petrosani; Focsani; Zalau;2.- s-au format prin orogeneza;-sunt alcatuiti din roci sedimentare;-prezinta doua siruri de depresiuni delimitate de dealuri cu structura cutata;3.Târgu-Mures, Deva, Arad;III.Se acorda 12 puncte din care:a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca) si

clima unitatii de relief marcate cu litera H (Câmpia Baraganului); câte 2 puncte pentru fiecaredeosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - în unitatea D (m-tii Poiana Rusca), demunte, în unitatea H (Câmpia Baraganului), de câmpie; temperatura medie anuala: 6-8 gradeCelsius în unitatea D, 10-11 grade Celsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea D,peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H 400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea D, oceanica,în unitatea H, de ariditate;b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei) sirelieful unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corectenuntata, oricare dintre urmatoarele:- relieful unitatii E (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce relieful unitatii I(Podisul Getic) s-a format prin sedimentare;-relieful unitatii E se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise la exteriorde dealuri cu structura cutata, pe când unitatea I este un piemont tipic;-relieful unitatii E are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar al unitatii I scade de la600-700 m în N la 300 m în Sud;c)4 puncte pentrudoua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera C (CâmpiaMoldovei) si clima unitatii marcate cu litera G (Subcarpatii Getici): câte 2 puncte pentrufiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:-etajul climatic al unitatii C (Câmpia Moldovei), de câmpie, al unitatii G (SubcarpatiiGetici), de dealuri înalte si joase;-temperatura medie anuala: în unitatea C, 9-10 grade Celsius, în unitatea G, 6-8grade Celsius;-precipiatii medii anuale: în unitatea C, 400-500 mm/an, în unitatea G, 700-1000 mm/an;-influente climatice: în unitatea C, de ariditate, în unitatea G, submediteraneeana side ariditate;IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu litera F (Podisul Dobrogei de Sud):a)- s-a format prim sedimentare;

-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat gros de loess;-relieful este usor ondulat, depaseste rar 200 m altitudine;-este prezent relieful dezvoltat pe loess (de tasare si sufoziune);(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb)- temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;-precipitatii medii anuale: sub 400 mm/an;http://www.ebacalaureat.ro/-influente climatice: de ariditate, pontica (pe litoral); (câte 1 punct pentru fiecare element corect) - 3punctec)lacuri: - limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncted)oras cu peste 100000 de locuitori: Constanta-comertul, constructii de nave. - 2puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu litera A (Câmpia de Vest la nord de Mures).a)- s-a format relativ recent (cuaternar) prin sedimentarea lacului Panonic din vestulMuntilor Apuseni;-înclinarea generala a reliefului E-V;- prezinta sectoare joase (sub 100 m): Câmpia Somesului, Câmpia Crisurilor si sectoare mai înalte(peste 100 m): Câmpia Carei, Câmpia Aradului;-compartimentul cel mai înalt (peste 140 m) este Câmpia Carei acoperita de dune de nisip fixateprin plantatii de vii si pomi fructiferi;(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb)influenta climatica: oceanica; -1 punctc)resurse naturale: petrol, gaze asociate, ape termale; - 2 puncted)râuri: Somesul, Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul; - 2 punctee)orase cu populatie de peste 100000 de locuitori: Satu Mare, Oradea, Arad; - 2 puncteV.Seacorda 16 puncte astfel:a)densitatea în Podisul Dobrogei este mai mare decât în Delta Dunarii datorita:-uscatului predominant;-altitudinilor joase si gradului mic de fragmentare; -solurilor fertile;-existenta litoralului cu activitati portuare si turistice;-prezenta materialelor de constructii (granite si calcare);-prezenta unor minereuri (cupru, baritina); - 4 puncteb)Frecventa alunecarilor de teren în Subcarpati si în Depresiunea Colinara aTransilvaniei este pusa pe seama:

-rocilor de tipul pietrisurilor, nisipurilor, marnelor în alternanta cu stratele de argila;-gradul ridicat de înclinare a reliefului;-reteaua hidrografica cu caracter subsecvent capabila sa submineze versantii;-precipitatiile abundente care alimenteaza stratul argilos;-activitatea antropica nechibzuita: defrisari, excavatii la baza versantiilor. - 4 punctec) Amenajarea hidroenergetica a râurilor de munte este facilitata fata de cele din câmpieprin:-alimentare pluviometrica si nivala a râurilor;-natura rocilor, care prin duritate permit constructii hidrotehnice;-îngustimea sectoarelor de vale;-panta ridicata si viteza mai mare a apei. - 4 puncted) diferente de precipitatii în Câmpia Baraganului fata de Dealurile de Vest:-în Câmpia Baraganului sub 500mm/an datorita influentei de ariditate si altitudinilor reduse (sub200 m);-în Dealurile de Vest 600-700 mm/an datorita influentelor oceanice si înaltimii mai mari (peste 300m); - 4 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a)valoarea minima a precipitatiilor medii lunare: 20 mm în luna februarie; - 2 puncteb)valoarea maxima a precipitatiilor medii lunare: 105 mm în luna iulie; - 2 punctec)anotimpul cu cele mai mari cantitati de precipitatii: vara; - 2 puncted)diferenta dintre valoarea maxima si minima a precipitatiilor lunare: 85 mm; - 2 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/e)anotimpul cu valoarea mediilor lunare în scadere: toamna; - 2 punctef)diferenta august-decembrie: 75 mm; - 2 puncteVARIANTA 16I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1.d; 2. d; 3. d; 4. a; 5. c; 6. c; 7. c; 8. d; 9. d; 10. b.II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.petrol, gaze naturale, carbuni (lignit); - 3 puncte2.- s-a format prin orogeneza si vulcanism; - 3 puncte-prezinta trei tipuri de roci: cristaline, vulcanice si sedimentare cutate (flis);-culmile sunt dispuse paralel pe directia NV-SE;-au înaltimea maxima de 2303 m (Vârful Pietrosul Rodnei);-este prezent relieful vulcanic si cel glaciar;

3.Târgu Mures, Alba lulia Deva, Arad; - 3 puncte4.Alexandria; - 1 punctIII.Se acorda 12 puncte din care:a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic) si climaunitatii de relief marcate cu litera C (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenuntata corect, dintre urmatoarele:-etaj climatic: în unitatea I, de dealuri si podisuri joase, în unitatea C, de câmpie; -temperaturamedie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-10 grade Ceisiusîn unitatea C;-precipitatii medii anuale: în unitatea 1,500-700 mm/an, în unitatea C, sub 500 mm/an;-influenta climatica: în unitatea I, submediteraneana si de tranzitie, în unitatea C, de ariditate;b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera J (Muntii Maramuresului siBucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca); câte 2 puncte pentruflecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:-relieful unitatii J s-a format prin orogeneza si vulcanism, în timp ce relieful unitatii D s-a formatexclusiv prin orogeneza;-în unitatea J sunt trei tipuri de roci (eruptive, cristaline si sedimentare cutate, pe când în unitatea Dpredomina sisturile cristaline);-relieful unitatii J are altitudinea maxima de 2303 m în Vârful Pietrosu Rodnei, iar al unitatii D doar1374 m în Vârful Padesu;c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera H (Câmpia Baraganului) siclima unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenuntata corect, oricare dintre urmatoarele:-etajul climatic al unitatii H, de câmpie, al unitatii E, de dealuri joase si depresiuni submontane;-temperatura medie anuala: în unitatea H, 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 8-9 grade Celsius;-precipiatii medii anuale: în unitatea H, 400-500 mm/an, în unitatea E, 500-700 mm/an;-influente climatice: în unitatea H, de ariditate, în unitatea E, baltica si de ariditate;IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu litera E (Subcarpatii Moldovei):

a)- s-au format prin orogeneza la exteriorul Carpatilor Orientali;- se desfasoara între Valea Moldovei si Valea Trotusului;-se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni mari, submontane, închise spre exterior de dedealuri cu structura cutata;-altitudinea maxima atinge 911 m în Culmea Plesului; - 3 puncteb)Moldova, Bistrita, Trotus; - 3 punctec)petrol, gaze asociate, sare, ape minerale; - 2 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/d)alunecari de teren, eroziunea solului, inundatii care genereaza degradarea terenurilor, locuintelor,cailor de transport si telecomunicatiilor; - 2 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata culitera B (Podisul Târnavelor):a)- s-a format prin sedimentare;-prezinta strate aproape orizontale, pe alocuri boltite, în forma de „domuri" cu acumulari de gazmetan;-culmile au înaltimi de 500-600 m, orientate est-vest;-în.sud este mai înalt si mai împadurit, numit Podisul Hârtibaciului, în sud-vest este mai scund,numit Podisul Secaselor; - 3 puncteb)- etaj climatic de dealuri joase si înalte;-influenta climatica oceanica; - 2 punctec)Târnava Mare, Târnava Mica; - 2 puncted)soluri cenusii si brun-roscate din clasa argiluvisolurilor; - 1 puncte)gaz metan; - 1 punctf)Târgu Mures; - 1 punctV.Se acorda 16 puncte astfel:a)Industria aluminei s-a dezvoltat în Oradea pe baza materiei prime (bauxita exploatata în apropiere(Muntii Padurea Craiului), iar la Tulcea pe baza de import; - 4 puncteb)- Canalul Dunare-Marea Neagra reprezinta o importanta artera europeana de navigatie, reducândcu 400 km distanta de transport naval între Constanta si Cernavoda; •-traverseaza zona cea mai arida a tarii noastre, fiind o importanta sursa de apa pentru irigatii;-constituie si un important obiectiv turistic; - 4 punctec)Diversitatea solurilor din România este cauzata de complexitatea si varietateafactorilor pedogenetici:-dispunerea formelor de relief în trepte si, implicit, etajarea climei;-varietatea substratului reprezentat de toate tipurile de roci;-diferentierile climatice impuse de altitudine, latitudine si influentele exterioare;

aportul diferit de materie organica oferit de vegetatie; - 4 puncted)Reliful înalt al Muntilor Carpati impune, prin traditie, un anumit specific al activitatilorumane:-cresterea animalelor prin valorificarea pasunilor si fânetelor;-activitati forestiere sustinute de un important fond silvic;-mineritul pe seama zacamintelor metalifere;-hidroenergia asigurata de diferenta mare de altitudine;-turismul care beneficieaza de un potential considerabil; - 4 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a)2°C, în luna ianuarie; - 2 puncteb)22°C, în luna iulie; - 2 punctec)martie si noiembrie; - 2 puncte d)23-24°C;-2 puncte e)11°C;-2 punctef) aparitia anotimpului de vara, consecinta a miscarii de revolutie a Pamântului; - 2 puncteVARIANTA 17I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c;7. d; 8. d; 9. c; 10. b.II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.petrol, gaze asociate, carbuni (lignit), sare;http://www.ebacalaureat.ro/2.- s-a format prin orogeneza alpina;-predomina rocile sedimentare cutate (flis);-culmile sunt orientate spre NE-SV, E-V, sau N-S;-este grupa cea mai scunda din Carpatii Orientali (Vârful Ciucas - 1954 m);3.Focsani, Sibiu;4.Arges, Somesul Mic;III. Se acorda 12 puncte din care:a ) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Grupa Muntilor Retezat-Godeanu) si clima unitatii de relief marcate cu litera H (Podisul Bârladului); câte 2 puncte pentrufiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: în unitatea A, de munte, înunitatea H, de dealuri joase; temperatura medie anuala: 2-6 grade Celsius în unitatea A, 8-9 gradeCelsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea A, peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea A, oceanica, în unitatea H, de ariditate;b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Moidovei) si

relieful unitatii marcate cu litera G (Câmpia Olteniei); câte 2 puncte pentru fiecars deosebire corectenuntata, oricare dintre urmatoarele:-relieful unitatii D.(Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce reliafui unitatii G(Câmpia Olteniei) s-a format prin sedimentare;-relieful unitatii D se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise laexterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea G este o câmpie tabulara;-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesului, iar al unitatii G este de sub200 m;c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si climaunitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntatacorect, oricare dintre urmatoarele:-etajul climatic al unitatii I, de dealuri joase, al unitatii C, de dealuri joase si de câmpie;-temperatura medie anuala: în unitatea 1,9-10 grade Celsius, în unit. C, peste 10-11 grade Celsius;-precipiatii medii anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în unitatea C, 400-500 mm / an în nord sisub 400 mm/an în sud;-influente climatice: în unitatea I, oceanice, în unitatea C, de ariditate si pontice;IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu litera J (Muntii Maramuresului si Bucovinei):a)- s-au format prin orogeneza si vulcanism;-prezinta cele trei tipuri de roci: eruptive, cristaline si sedimentare cutate (flis);-paralelismul culmilor orientate NV-SE;-este grupa cea mai înalta a Carpatilor Orientali (altitudinea maxima 2303 m în Vârful PietrosulRodnei);-tipuri genetice de relief: glaciar, vulcanic; - 4 puncteb)podzoluri, soluri alpine brun-acide (spodosoluri) - 1 punctd)minereuri neferoase, ape minerale, sare, roci de constructie; - 3 punctec)lac glaciar, lac în masive de sare, lac de acumulare; - 1 punctd)oceanica, baltica; - 1 punctb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata culitera C (Podisul Dobrogei):

a)Constanta, Tulcea; - 2 puncteb)soluri balane dobrogene (clasa molisolurilor); - 1 punctc)Cernavoda; - 1 punctd)- limanuri fluviatiie: Bugeac, Oltina, Vederoasa;-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia;- lagune: Razim, Zmeica, Golovita, Sinoe; - 4 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/e)- zona stepei;-zona padurilor (de stejar); - 2 puncteV.Se acorda 16 puncte astfel:a)- primele centre siderurgice din tara noastra (Resita si Hunedoara au fost amplasateîn imediata apropiere a zacamintelor de minereuri de fier);-reducerea costurilor de productie prin transporturile la distante reduse; - 4 puncteb)- altitudini mai mari;-gradul ridicat de fragmentare;-înclinarea mare a versantilor; - 4 punctec)- orogeneza baikaliana a cutat, la sfârsitul proterozoicului, sisturile verzi din parteacentrala (Podisul Casimcei);-orogeneza hercinica (la sfârsitul paleozoicului) a înaltat Muntii Macinului (granite si ,calcare); - 4 puncted) - temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii;- în depresiunile intramontane se produc frecvente inversiuni termice; - 4 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a)28 mm, în luna februarie; - 2 puncteb)79 mm, în luna septembrie; - 2 punctec)51 mm; - 2 puncted)41 mm în luna mai, 78 mm în luna iulie; - 2 punctee)februarie si aprilie; - 2 punctef)5 mm; - 2 puncteVARIANTA 18I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1. b; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. d; 7. a; 8. d; 9. b; 10. b.II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.petrol, gaze asociate;2.s-a format prin sedimentare, are dealuri de peste 400 m altitudine, înclinarea generala este N-S;3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;4.Baia Mare, Botosani;5.Bitrita, Prut;III. Se acorda 12 puncte din care:

a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si climaunitatii de relief marcata cu litera H (Podisul Bârladului) câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-9grade Celsiusîn unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în unitatea H400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea I, oceanica, în unitatea H, de ariditate. - 4 puncteb) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera A (Grupa Retezat-Godeanu) si relieful unitatii marcate cu litera B (Carpatii Curburii); câte 2 puncte pentru fiecaredeosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:- în unitatea A predomina sisturile cristaline, în unitatea B rocile sedimentare cutate(flis);- altitudinile unitatii A depasesc 2500 m (vârful Peleaga 2509 m), ale unitatii B suntsub 2000 m (vârful Ciucas 1954 m);- în unitatea A este tipic relieful glaciar, în unitatea B relieful pe conglomerate; - 4punctec) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera G (Câmpia Olteniei) si climahttp://www.ebacalaureat.ro/unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntatacorect, oricare dintre urmatoarele:-etajul climatic al unitatii G, de câmpie, al unitatii C, de dealuri joase si de câmpie;-precipiatii medii anuale: în unitatea G, 500-600 mm/an, în unitatea C, 400-500 mm/ an în nord sisub 400 mm în sud;-influente climatice: în unitatea G, submediteraneene, în unitatea C de ariditate si pontice; - 4puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateanotata cu litera E (Subcarpatii Getici):a) - s-au format prin orogeneza;-prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutanata;-altitudinea maxima este 1018 m în Magura Matau;

-sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile, pietrisuri); - 4 puncteb)Dâmbovita, Motru, Arges, Olt, Jiu; - 3 punctec)etaj climatic: de dealuri înalte; - 1 punctd)un tip de sol: brune si brune acide (clasa cambisoluri); - 1 puncte)o resursa a subsolului: petrol, gaze asociate, carbune, sare; - 1 punctTotal 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata culitera C (Podisul Dobrogei);a)- relieful prezinta doua parti distincte ca altitudine, structura geologica si petrografica,despartite de aliniamentul Hâsova-Capul Midia;-compartimentul nordic (Podisul Dobrogei de Nord) este cel mai vechi: format prin orogenezabaikaliana (Podisul Casimcea) si hercinica (Muntii Macin);-compartimentul sudic (Podisul Dobrogei de Sud) s-a format prin sedimentare;-înaltimea este mai mare în jumatatea nordica depasind 400 m (Vârful Greci 467 m), partea sudicaeste mai joasa, rar depaseste 200 m;-petrografia este reprezentata în nord de roci dure (sisturi verzi, granite si calcare), în sud (PodisulDobrogei de Sud) peste fundamentele de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat de loess; - 4puncteb)influenta climatica: de ariditate, pontica; - 1 punctc)tipuri de lacuri: limanuri fluviatile, limanuri maritime, lagune; - 2 puncted)zona de vegetatie: paduri de stejar, stepa; - 1 puncte)orase peste 50000 de locuitori: Constanta.Tulcea. - 2 puncteV.Se acorda 16 puncte astfel:a.Legatura dintre clima si vegetatie în cazul a doua trepte de relief:-în câmpie climat mai cald (10-11 grade Celsius) si mai secetos(sub 500-600 mm/ an), determina ovegetatie ierboasa si marunta- stepa, paduri cu specii termofile - etajul stejarului;-în munti - climat mai rece (2-6 grade Celsius) si mai umed (700-1200 mm/an) permite dezvoltareavegetatiei de padure (fag si conifere); - 4 puncteb.Doua cauze care au determinat dezvoltarea accentuata a industriei materialelor deconstructii:-varietatea si bogatia rocilor de constructie;-cerinta mare de materiale de constructie pe piata; - 4 puncte

c.Doua cauze care explica densitatea mai mare a tipurilor genetice de lacuri în zonelemontane fata de Subcarpati:-extinderea mai mare în suprafata si altitudine;-varietatea conditiilor de formare a muntilor;-diversitatea structurii petrografice; - 4 puncted.Doua elemente care explica ponderea mai mare a terenurilor arabile în Câmpiahttp://www.ebacalaureat.ro/Româna fata de regiunile deluroase:-relieul neted si întins;-solurile cu fertilitate ridicata;-climatul propice culturilor agricole; - 4 puncteTotal 16 puncteVI. Se acorda 12 puncte astfel:a)17 mm, în luna martie; - 2 puncteb)35 mm, în luna mai; - 2 punctec)18 mm; - 2 puncted)februarie - 27 mm , august-28 mm; - 2 punctee)34-21 = 13 mm; - 2 punctef)influenta climatica de ariditate; - 2 puncteVARIANTA 19I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:1. a; 2. a; 3. c; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. a.Total 20 puncteII. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.minereuri de fier, plumb, marmura;2.s-a format prin orogeneza alpina; este grupa cu altitudinea cea mai mare (Vârful Moldoveanu -2544 m);3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;4.lasi, Satu Mare;5.Siret, Crisul Alb;Total 10 puncteIII. Se acorda 12 puncte din care:a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii Moldovei) siclima unitatii de relief marcata cu litera I (Podisul Somesan); câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 6-8 grade Celsiusîn unitatea H, 7-9grade Celsiusîn unitatea I; precipitatii medii anuale: în unitatea H, 500-700 mm/an, în unitatea I700-1000 mm/an; influenta climatica: în unitatea H, baltica si de ariditate, în unitatea I, oceanica;

b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului siBucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera F (Muntii Poiana Rusca); câte 2 puncte pentrufiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:-relieful unitatii D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) s-a format prin orogeneza si vulcanism, întimp ce relieful unitatii F (Muntii Poiana Rusca) s-a format prin orogeneza;-relieful unitatii D prezinta 3 tipuri de roci (cristaline, sedimentare, eruptive), pe când în unitatea Fpredomina sisturile cristaline;-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 2303 m în Pietrosu Rodnei, iar al unitatii F scade ladoar 1374 m în Vârful Padesu;-unitatea D are un evident paralelism al culmilor orientate NV-SE, pe când unitatea F este un masivindividualizat.c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera E (CâmpiaOlteniei) si clima unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord): câte 2 punctepentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:-etajul climatic al unitatii E, de câmpie, al unitatii G, de dealuri joase si de câmpie;-precipiatii medii anuale: în unitatea E, 500-600 mm/an, în unitatea G, 400-500 mm / an;-influente climatice: în unitatea E, submediteraneene, în unitatea G, de ariditate si pontice;IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateahttp://www.ebacalaureat.ro/notata cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei)a)râuri: Somesul Mare, Bistrita, Viseu, Iza; - 2 puncteb)tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare, în masive de sare, de acumulare; - 2 punctec)resurse naturale: minereuri neferoase, ape minerale, roci de constructie, paduri de conifere, pasunisi fânete; - 3 puncted)tip de sol: podzoluri, soluri alpine brun acide din clasa spodosoluri; - 1 puncte)tip de sate: risipite; - 1 punctf)influente climatice: oceanica în vest, baltica în est; - 1 punctb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata culitera C (Delta Dunarii):

a)câmpie aluvionara în formare, uscatul reprezinta 13 % sub forma de grinduri si ostroave; - 2puncteb)elemente de hidrografie - cele 3 brate ale Dunarii (Chilia în nord, Sulina la mijloc, SfântuGheorghe la sud); - 2 punctec)- temperatura medie anuala peste 11 grade Celsius;-precipitatii medii sub 400 mm/ an;-influenta climatica pontica; - 3 puncted)categorii de cai de comunicatie: navale, rutiere; - 2 punctee)resurse naturale: stuf, fauna piscicola si cinegetica. - 1 punctV.Se acorda 16 puncte astfel:a)Distributia neuniforma a centrelor de prelucrare a lemnului pe teritoriul României:-în Carpatii Orientali exista numarul cel mai mare de centre de prelucrare grefate pe fondulforestier, paduri de conifere în special, cele mai extinse;-în Câmpia Româna si Dobrogea industria de prelucrare a lemnului este slab reprezentata la fel ca sivegetatia arborescenta; - 4 puncteb)Variatia temperaturii medii anuale:-temperatura medie anuala - scade pe latitudine de la 10-11 grade Celsiusîn sud la 8-9 gradeCelsiusîn nord;-scade în altitudine de la 10-11 grade Celsiusîn câmpie la 2-6 grade Celsiusîn munti, iar laaltitudinea de peste 2200 m ajung la 0 grade Celsius; - 4 punctec)Densitati diferite în bazinul Argesului:-în bazinul superior, corespunzator spatiului montan, densitatea populatiei este redusa datoritaconditiilor de teren accidentat si a climatului racoros si umed;-în bazinul mijlociu (Subcarpatii si Podisul Getic) densitatea depaseste media pe tara datoritaconditiilor. - 4 puncte (d)cauzele degradarii terenurilor din spatiul carpatic si subcarpatic:-defrisarile masive;-pasunatul irational;-haldele de steril ale exploatarilor miniere;-diferentele termice zilnice si sezoniere, având ca rezultat dezagregarea rocilor; - 4 puncteVI.Se acorda 12 puncte astfel:a)325 m3/s, în lunile aprilie, mai; - 2 puncteb)80 m3/s, în luna septembrie; - 2 punctec)primavara, inundatii, revarsari; - 3 puncted)ploile de primavara, topirea zapezilor; - 3 punctee)245 m3/s.;- 2 puncte

VARIANTA 20I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. c; 2. c; 3. b; 4. b; 5. d; 6. c;http://www.ebacalaureat.ro/7. b; 8. c; 9. b; 10. a .Total 20 puncteII.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.petrol, gaze asociate, sare, ape minerale;2.unitatea cu relieful cel mai vechi, s-a format prin orogeneza, altitudinea maxima 467 m VârfulGreci;3.Bârlad, Vaslui;4.Târgu Mures, Deva;5.Somes, Ialomita.III.Se acorda 12 puncte din care:a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (PodisulBârladului) si clima unitatii de relief marcata cu litera E (Câmpia Oltinei); câte 2 punctepentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:-etaj climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea E, de câmpie;-temperatura medie anuala: 8-9 grade Celsiusîn unitatea B, 10-11 grade Celsius în unitatea E;-precipitatii medii anuale: în unitatea B, 400-500 mm/an, în unitatea E 500-600 mm/ an;-vânturi: în unitatea B, Crivatul, în unitatea E, Austrul.b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera C (Delta Dunarii)si relieful unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord); câte 2 puncte pentrufiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:- relieful unitatii C este o câmpie aluvionara în formare (relieful cel mai tânar), unitatea G este unrest al muntilor formati prin orogeneza hercinica în nord si a celor formati prin orogenezabaikaliana în sud;- înaltimea maxima în C este de 12 m în Grindul Letea, în unitatea G de 467 m în Vârful Greci;- petrografia în C este reprezentata prin aluviuni, pe când în G prin granite, calcare, sisturi verzi;c)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (SubcarpatiiMoldovei) si clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei): câte 2

puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:-etajul climatic al unitatii H de dealuri, al unitatii D, de munte;- temperatura medie anuala: în unitatea H 7-8 grade Celsius, în unitatea D, 2-6 grade Celsius;- precipiatii medii anuale: în unitatea H, 700-1000 mm/an, în unitatea D, peste 1000-1200 mm/an;'- influente climatice: în unitatea H, baltice în nord, de ariditate în sud, pe când în unitatea D,oceanice în vest si baltice în est;IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea I (GrupaFagarasului)a) - este grupa cea mai înalta (Vârful Moldoveanu 2544 m) din Carpatii românesti;- s-a format prin orogeneza alpina;- a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ 1000 de m;- predomina sisturile cristaline- are o culme unitara în nord orientata E-V si culmi perpendiculare orientate N-S;b)Argesul, Dâmbovita, Topologul;c)lacuri: glaciare: Bâlea, Capra si Podragul; de acumulare: Vidraru;b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea A(Subcarpatii Getici)a)- s-au format în ultima faza a orogenezei alpine;- prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutata;- sunt alcatuiti din roci sedimentare: argile, gresii, conglomerate si pietrisuri;- au altitudinea maxima 1018 m în Magura Matau;b)temperatura medie anuala 5-10 grade Celsius;c)vegetatia: etajul fagului, amestec fag si stejar;http://www.ebacalaureat.ro/d)Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;e)petrol, gaze asociate, lignit si sare;V.Se acorda 16 puncte astfel:a)Hazarde naturale în Carpati si cauzele lor:- avalanse de zapada cauzate de încalzirea inegala a stratelor de zapada pe pante abrupte;- prabusiri de stânci datorita dezagregarii rocilor si a fortei de gravitatie;- miscari seismice în Carpatii Curburii, zona de coliziune a placilor tectonice;b)Complexitatea geografica si geomorfologica a Podisului Dobrogei:

- procesele de geneza diferite: orogeneza în jumatatea nordica si sedimentare în cea sudica;- vârsta reliefului si, implicit, efectul diferit al actiunii agentilor externi;c)Cantitatea diferita de precipitatii în Podisul Dobrogei de Sud comparativ cu Dealurilede Vest:-în Podisul Dobrogei de Sud se înregistreaza cea mai scazuta cantitate de precipitatii,sub 400 mm/an, datorita influentei climatice de ariditate, timp în care în Dealurile de Vestcantitatea de precipitatii este mult mai mare, 700/800 mm/an, cauzata de influenteleoceanice si altitudinea mai mare;d)Constanta: - nod de comunicatie cu caracter complex:-pozitia geografica la Marea Neagra;-functiile complexe: industriale, comerciale, turistice, administrativ-politice;-numarul mare de locuitori, peste 300000.VI.Se acorda 12 puncte astfel:a)11 grade Celsius, în luna ianuarie; - 2 puncteb)6 grade Celsius, în luna august; - 2 punctec)17 grade Celsius; - 2 puncted)2,5 grade Celsius; - 2 punctee)media aritmetica a temperaturii medii lunare; - 2 punctef)muntii înalti; - 2 puncteVARIANTA 21I.1-a; 2 - c; 3-a; 4 - c; 5-a; 6 - b; 7 - b; 8 - c; 9 - d; 10 - c.II.1. petrol, gaze asociate, sare. 2. prezenta cuestelor si a domurilor gazeifere; altitudini de 450-550m. 3. Timisoara si Arad / Satu Mare / Oradea. 4.3-Galati; 12-Bucuresti. 5. 14-Buzau; 17-Moldova.III.a) - clima Campiei de Vest are influente oceanice si submediteraneene, in timp ceclima Podisului Dobrogei are influente de ariditate si pontice;-precipitatiile medii multianuale in Campia de Vest sunt de 600-700 mm, in timp ce in PodisulDobrogei sunt sub 450 mm;b)- relieful Campiei Olteniei cuprinde interfluvii intinse si netede, despartite de culoare largi de valeale afluentilor Dunarii, in timp ce relieful Podisului Sucevei cuprinde platouri structurale, cueste,depresiuni, inseuari, versanti abrupti;- altitudinile Campiei Olteniei sunt intre 100-300 m, in timp ce in Podisul Sucevei altitudineaMaxima ajunge la 688 m (Dealul Ciungi);

c)- Campia Transilvaniei are un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce SubcarpatiiCurburii au influente continentale de ariditate;-in Campia Transilvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Curburii iarna bate crivatul,iar in sezoanele de tranzitie sunt manifestari foehnale.IV.B - Muntii Apusenia)- altitudini moderate (altitudinea maxima 1849 m, vf. Curcubata Mare/ Bihor);-prezenta unui relief carstic complex (platouri carstice, doline, avene, pesteri etc);http://www.ebacalaureat.ro/-existenta depresiunilor „golf prin care Campia de Vest patrunde pana in inima muntilor;b)Muntii Bihor, Muntii Padurea Craiului, Muntii Metaliferi etc;c)influente oceanice din vest;d)Crisul Repede / Negru / Alb, Mures;e)bauxita, minereuri auroargintifere, cupru, minereuri radioactive etc;b.J - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)a)- altitudine maxima 1954 m (Muntii Ciucas);-sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate);-includ cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Romanesti - Depresiunea Brasov;-pe conglomerate, in Muntii Ciucas apar forme ciudate, create prin eroziune diferentiala (sfincsi,stanci curioase);b)Depresiunea Brasov;c)climat tipic/nontan;d)etajul fagului / etajul coniferelor;e)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu soluri podzolice;f)Brasov si Sfantu Gheorghe.V. a) - zacamintele de huila din Depresiunea Petrosani si din Muntii Banatului, minereurile de fierdin Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului, precum si calcarele metalurgice (folosite ca fondanti)au constituit premisele amplasarii unor combinate siderurgice la Resita (in Muntii Banatului) siHunedoara (la poalele Muntilor Poiana Rusca);b)- Bucurestiul este principalul nod feroviar, rutier si aerian al tarii (din care pornesc 9 magistraleferoviare si 10 rutiere catre granite, si in plus are si doua aeroporturi, respectiv Henri Coanda-Otopeni, aeroport international si Bucuresti-Baneasa, aeroport mixt);c)- gradul mai mare de fragmentare (cu dealuri si depresiuni intracolinare) si inclinarea pante lor, in

zona colinara, determina prezenta satelor rasfirate, cu un nucleu civic pe fundul de presiunilor sigospodariile insirate pe vai, in timp ce in campie interfluviile netede si extinse favorizeaza satul detip adunat, cu gospodariile inghesuite si vetre geometrizate;-prezenta suprafetelor forestiere mai intinse si a izvoarelor minerale genereaza, in zona colinara,sate cu functii forestiere si turistice (statiuni balneoclimaterice), in timp ce in campie, pe langafunctia agricola, dominanta, apar si sate (in jurul marilor orase), care preiau functii industriale saude servicii;d) - cresterea altitudinii determina modificarea parametrilor climatici (scad temperaturile si cresccantitatile de precipitatii), fapt care influenteaza pedogeneza;- fiecare treapta de relief are anumite tipuri de roci (sedimentare mai moi, in campie si roci dure, inzona montana), care, de asemenea, genereaza diferite tipuri de soluri.VI. a) - 55 mm in noiembrie; b) - 150 mm in iunie; c) - 4 luni (mai, iunie, iulie, august);d) - 85 mm in martie si 135 mm in august; e) - vara; f) - 70 mm; g) - 95 mmVARIANTA 22I.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - d; 6 - d; 7 - c; 8 - c; 9 - b; 10 - b.II. 1. alunecari de teren generate de ploi de lunga durata, pe substrat marno-argilos; 2. 3-Craiovaindustrieconstructoare de autoturisme; 9-Ploiesti-industrie de utilajPetrolier / petrochimie; 3.19-Buzau; 20-Somesul Mare; 4.1-Deva; 6-Ramnicu Valcea; 10-Arad; 5.Suceava.III. a) - Campia de Vest la nord de Mures are influente oceanice din vest, in timp ce CampiaMoldovei are influente continentale de ariditate;-in Campia de Vest bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei iarna bate crivatul;b)- Carpatii Curburii sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate), in timp ce in Muntiihttp://www.ebacalaureat.ro/Banatului predomina formatiunile cristaline cu intruziuni granitice si calcaroase;-altitudinile Carpatilor Curburii depasesc 1900 m (vf. Ciucas 1954 m), pe cand Muntii Banatuluiabia depasesc 1400 m (vf. Piatra Goznei 1446 m);c)- in Podisul Tarnavelor apar influente oceanice din vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei suntinfluente continentale de ariditate;

-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei iarna bate crivatul.IV. D - Podisul Dobrogei de Suda)- altitudini, in general, sub 200 m;-are in fundament platforma Moesica peste care s-au depus strate groase de calcare si gresii iar lasuprafata o cuvertura de loess;-interfluviile sunt intinse, usor ondulate, fragmentate de vai largi;b)vecinatatea Marii Negre; climat de campie si dealuri joase; influente de ariditate si pontice;c)zona stepei / zona silvostepei;d)cernoziomuri si soluri balane dobrogene/ clasa molisoluri;e)secete frecvente generate de climatul temperat continental cu nuanta de ariditate.b. C - Campia Romana dintre Olt si Arges (Campia Munteniei de Vest)a) - altitudinile scad de la nord la sud, de la 300 la 100 de metri;-interfluviile sunt intinse si netede, despartite de vai largi cu lunci extinse;-la contactul cu Podisul Getic apar campii piemontane inalte (Campia Pitestilor), alcatuite;predominant din pietrisuri si nisipuri;b)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;c)cernoziomuri din clasa molisoluri / soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;d)Pitesti, Alexandria, Slatina;e)petrol si gaze asociate.V. a) altitudinea reliefului (precipitatiile cresc odata cu altitudinea);influentele climatice(in est si sud-est cele de ariditate determina precipitatii reduse, in timp ce in vestprecipitatiile cresc datorita influentelor oceanice);b)- cultura cerealelor se practica pe aproape 2/ 3 din suprafata tarii;-produsele de panificatie constituie alimente de baza in tara noastra si^ca urmare,industria moraritului si panificatiei este prezenta in toate orasele si in numeroase localitatirurale;c)- zonele montane, cu relief accidentat si pante accentuate sunt un factor restrictivin raspandirea si densitatea populatiei, pe cand in campie, interfluviile netede, culoarelelargi de vale, cu lunci si terase favorizeaza concentrarile de populatie;-climatul tipic montan, umed si racoros este un factor restrictiv in raspandirea sidensitatea populatiei, pe cand in campie, climatul mai cald favorizeaza concentrarile mai

mari de populatie;d)- diversitatea treptelor de relief genereaza o etajare a vegetatiei;-influentele climatice variate (submediteraneene, oceanice, continentale de ariditateetc.) determina prezenta pe teritoriul tarii a unor specii de plante din toate partile continentului.VI.a) iulie, 23° C; b) ianuarie,-3° C; c) 26* C; d) circulatia sudica (mase de aer tropical)si altitudinea redusa; e) media aritmetica a temperaturilor medii lunare; f) 6° C.VARIANTA 23I. 1 -b; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-d; 8-c; 9-b; 10-d.II. 1.15-Jijia; 16-Tamava Mica; 17-Somes; 18-lalomita; 2. 2-Targoviste; 8-Focsani; 9-Slobozia; 3.1Resita-industria siderurgica; 6 Constanta-industria constructoare de nave maritime; 4. Lac de barajnatural / lac de crater vulcanic / lac de baraj hidroenergetic.http://www.ebacalaureat.ro/III. Dealurile Silvaniei au un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce in Podisul Suceveiapar influente scandinavo-baltice;-in Dealurile Silvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Podisul Sucevei bate uneoriiarna crivatul;b)- Grupa Fagaras este alcatuita predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice,in timp ce in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali apare zonalitatea petrografica ce determinaparalelismul culmilor muntoase (in vest - munti vulcanici, in centru - munti alcatuiti dinformatiuni cristaline, in est - munti alcatuiti din flis);- Grupa Fagaras are o masivitate pronuntata si un grad de fragmentare mai reduscomparativ cu Grupa Centrala, unde fragmentarea este pronuntata (numeroase depresiunisi culoare de vale) si masivitatea mai redusa;c) - in Campia Transilvaniei apar influente climatice oceanice din vest, in timp ce inPodisul Getic apar influente submediteraneene din sud-vest si de ariditate din est;- temperaturile medii anuale sunt de 9-10°C si scad de la sud la nord in PodisulGetic, in timp ce in Campia Transilvaniei sunt de 8-9°C si scad de la vest la est.IV.C - Muntii Poiana Ruscaa)- alcatuiti predominant din formatiuni cristaline;

-altitudinea maxima 1374 m (Varful Pades);-apar ca un masiv cu culmi domoale si versanti abrupti, fragmentat de vai scurte si adanci;b)climat tipic montan, cu influente oceanice din vest:c)etajul padurilor de fag / etajul padurilor de amestec de fag cu rasinoase;d)soluri brun acide / clasa cambisoluri;e)minereuri de fier, cupru, marmura.I - Campia Romana la Vest de Argesa)- altitudinile scad de la nord la sud de la 300 m, in nord, la 100 m, in sud;-interfluvii netede si intinse, fragmentate de vai largi, cu lunci extinse si terase ale afluentilorDunarii;-in sudul Campiei Olteniei apar dune de nisip;b)zona silvostepei/ zona stejarului;c)cernoziomuri din clasa molisoluri/ soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;d)petrol si gaze asociate;e)Craiova, Pitesti, Alexandria.V. a) - ape salmastre cu salinitate de 17-18 %o in stratul superior si 21-22 %o in stratulinferior.-mare stratificata: pana la 180-200 m adancime, un strat biotic, oxigenat, cu salinitatede 17-18 %o, la peste 180-200 m adancime, un strat abiotic, neoxigenat, bogat in H2S, cuo salinitate de 21- 22 %o (datorita lipsei curentilor verticali);b)- distributia zonar-concentrica si etajarea altitudinala a reliefului genereaza o etajarea culturilor agricole (cereale in campie, viticultura si pomicultura in zona colinara etc).-climatul mai cald, specific zonelor joase de campie, favorizeaza cultura graului si a florii soarelui,sorgului, tutunului, caisului, piersicului.-climatul de deal, mai racoros si mai umed favorizeaza, plantatiile de meri si pruni.c)- avalansele din etajul alpin sunt generate de existenta unui strat gros de zapada side factori care perturba echilibrul zapezii (schimbari bruste de temperatura, zgomote etc.)-prabusiri si caderi de stanci pe versantii abrupti, generate de precipitatii torentiale,inghet-dezghet etc.d)- etajarea altitudinala a treptelor de relief determina o crestere a cantitatilor de

precipitatii odata cu altitudinea;-influentele oceanice determina, in vestul tarii, precipitatii mai bogate comparativ cuestul si sud-estul tarii, unde influentele continentale de ariditate determina precipitatii maihttp://www.ebacalaureat.ro/reduse si secete frecvente.VI. a) iulie 22° C; b) februarie -5° C; c)27°C; d) variatia radiatiei solare globale, generata deforma si miscarile Terrei si de inclinarea axei polilor; e) media aritmetica a temperaturilormedii lunare; f) 12° C.VARIANTA 24I. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; 5-a; 6-b; 7-b; 8-a; 9-a; 10-c.II. 1. Campia Moldovei; 2. 16 -Moldova; 17-lalomita; 19-bratul Sfantu Gheorghe; 3. 2 -PiatraNeamt; 4-Brasov; 7-Tulcea ; 11-Zalau; 4. mica, grafit, mangan, lemn, huila.III. a) - Dealurile Lipovei au influente oceanice si submediteraneene, in timp ce in PodisulBarladului sunt influente continentale de ariditate;- precipitatiile medii multianuale sunt mai ridicate (600-700 mm /an) in Dealurile Lipovei, in timpce in Podisul Barladului sunt de 500-600 mm.b) - altitudinile muntilor in Grupa Parang depasesc 2000 m, in timp ce in Muntii Apuseni abia trecde 1800 m;-in Grupa Parang apare un relief glaciar pitoresc, care lipseste in Muntii Apuseni (datoritaaltitudinilor mai mici);-Grupa Parang are o masivitate pronuntata si un grad redus de fragmentare, in timp ce MuntiiApuseni au masivitate redusa si grad mare de fragmentare (multe depresiuni, culoare de vale,pasuri);c) - in Podisul Dobrogei de Sud apare un climat cu influente de ariditate si pontice, in timp ce inCampia Transilvaniei sunt influente oceanice din vest;-precipitatiile medii multianuale sunt sub 400 mm in Podisul Dobrogei de Sud, in timpce in Campia Transilvaniei depasesc 600 mm.IV.A - Subcarpatii Curburiia)- alcatuiti din roci sedimentare cutate, predominand gresiile, marnele si argilele;-altitudini cuprinse intre 300 si peste 900 m;-sunt frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase;

b)etajul padurilor de amestec de foioase / etajul fagului;c)soluri brune si brun-roscate/argiluvisoluri;d)sare, petrol, gaze asociate;e)alunecari de teren generate de ploi torentiale sau de lunga durata/topirea brusca a zapezii pesubstrat marno-argilos;b.F- Podisul Mehedintia)- alcatuit din formatiuni cristaline si calcare;-altitudini intre 500-700 m;-relief carstic complex / structura de orogen, tipic montana;b)lac carstic - Lacul Zaton;c)climat de deal si podis cu influente submediteraneene;d)etajul padurilor de amestec de foioase / vegetatie termofila submediteraneana;e)sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I si orasul Drobeta Turnu-Severin;V.a) - zapezile abundente genereaza in etajul alpin avalanse si culoare de avalanse(prin factori care dezechilibreaza stratul gros de zapada precum schimbarile bruste detemperatura, zgomotele etc);-ploile torentiale sau de lunga durata care in zona colinara, pe substrat marno-argilos,genereaza alunecari de teren (argila semipermeabila se imbiba cu apa si formeaza unstrat noroios pe care stratele de deasupra aluneca la vale);b)- prezenta santierelor navale in ambele orase;-dezvoltarea industriei siderurgice la Galati si a industriei celulozei si hartiei carehttp://www.ebacalaureat.ro/valorifica materiile prime aduse pe fluviu, fie din import (minereuri de fier), fie din tara(stuful din Delta Dunarii);c)- lacuri carstice in Muntii Apuseni formate prin acumularea apei in doline;-lacuri de crater vulcanic format prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins;lacuri in masive de sare;d)- redarea personalitatii asezarilor, mai ales in cazul oraselor, afectata de masiveledemolari si de construirea unor cartiere de blocuri standardizate, identice, indiferent deunitatea geografica in care sunt situate centrele urbane;-o mai buna organizare si amenajare a spatiului, vizand realizarea unui optim teritorial,valorificand cu maximum de eficienta resursele locale.

VI.a) februarie 25 mm; b) iunie 95 mm; c) 70 mm; d) dominanta circulatiei continentaledinspre est si nord-est, care aduce mase de aer mai rece si uscat; e) circa 5 mm; f)mai si iulie.VARIANTA 25I. 1-a; 2-d; 3- c; 4-c; 5-a; 6-d; 7-a; 8-b; 9-b; 10-a.II. 1. continentala de ariditate; 2.4 -Targu Jiu; 5- Craiova; 8-Baia Mare; 10-Giurgiu; 3.13 -CrisulAlb; 16- Somesiul Mare; 18- Suceava; 4. inundatii generate de ploi de lunga durata coroborate cutopirea zapezii in zona montana (primavara);III. a) - in Podisul Dobrogei de Sud apar influente pontice si de ariditate, in timp ce in PodisulSomesan apar influente oceanice;-temperatura medie anuala depaseste 11° Cin Podisul Dobrogei de Sud, in timp cein Podisul Somesan este de 8-9° C;b)- Subcarpatii Moldovei au o structura cutata, in timp ce Podisul Getic are o structuranecutata, de tip piemontan;-Subcarpatii Moldovei au un relief format dintr-un aliniament de depresiuni strajuite,la est, de un aliniament de culmi subcarpatice, in timp ce Podisul Getic apare sub formaunor interfluvii largi care se deschid in evantai spre sud, despartite de culoarele largi siputernic adancite ale afluentilor Dunarii;c)- in Muntii Banatului apar influente submediteraneene, in timp ce in Grupa Fagarasapar influente oceanice din vest;-temperaturile medii multianuale sunt negative in etajul alpin al Grupei Fagaras intimp ce pe culmile Muntilor Banatului sunt intre 2 si 4°C;IV.H - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)a)- paralelismul culmilor muntoase pe directia nord-vest - sud-est generat de alcatuireapetrografica (in vest - munti vulcanici, in centru munti alcatuiti din sisturi cristaline, in est,munti alcatuiti din flis);-altitudinile depasesc 2000 m in Muntii Rodnei (Varful Pietrosu 2303 m);-in Muntii Rodnei si Maramuresului este prezent relieful glaciar;b)climat tipic montan cu influente scandinavo-baltice din nord;c)etajul fagului/ coniferelor/ alpin;

d)minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe (Cu, Pb, Zn), calcare, andezitmanganetc;e)avalanse generate de acumularea unui strat gros de zapada in etajul alpiij(dezechilibrat de schimbarile bruste de temperatura, zgomote).D - Podisul Tarnavelora)- unitate de podis cu culmi prelungi, relief de cueste, despartite de vai largi, cu lunchttp://www.ebacalaureat.ro/si terase;-altitudini de 400-600 m;-apar alunecari de teren profunde, care se reactiveaza generand glimee;b)climat de dealuri inalte si joase cu influente oceanice din vest;c)zona padurilor de stejar/ etajul padurilor de amestec de foioase;d)soluri brune /clasa argiluvisoluri; soluri brun-acide / clasa cambisoluri;e)alunecari de teren generate de ploi de lunga durata sau torentiale, alunecari car pot afecta asezari,cai de comunicatie, terenuri agricole etc.V.a) prezenta, in apropiere, a bazei de materii prime in cazul Hunedoarei (minereul de fiedin Muntii Poiana Rusca si a huilei din Bazinul Petrosani) si rolul Dunarii pentru importi de materiiprime (in cazul orasului Galati) transportate pe fluviu; b) diferentierile altitudinale mai mari careduc la o etajare climatica pronuntata i varietatea solurilor (generata si de varietatea petrografica) aleCarpatilor Orientali, comparaticu Podisul Moldovei, care are diferente altitudinale mici si soluri mai putin variate, determina o maimare diversitate a vegetatiei in Carpatii Orientali;c)cantitatile mai mari de precipitatii si gradul mai redus de antropizare ale Grupei Parang determinao mai mare extensiune a padurii, comparativ cu Campia Olteniei, unde precipitatiile mai reduse sigradul mai mare de antropizare au dus la restrangerea suprafetelor forestiere;d)- este o mare stratificata (un strat mai putin sarat, cu o salinitate de 17-18 %o, oxigenat, biotic,pana la 180-200 m adancime si unul mai sarat, cu o salinitate de 21-22 %o, neoxigenat, abiotic,bogat in hidrogen sulfurat, la peste 180-200 m adancime) datorata lipsei curentilor verticali;- este o mare salmastra (nici dulce, nici sarata);

VI. a) -11°C in februarie; b) 5,5°C in august; c) 16,5 °C; d) variatia radiatiei calorice in cursulanului generata de miscarea de revolutie; e) 4°C; f) media aritmetica a temperaturilor mediilunare.VARIANTA 26I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-b; 8-b; 9-b; 10-c.II. 1. industria siderurgica / industria de nave fluvio-maritime; 2.15-Buzau; 16-Somesul Mare; 18-Suceava; 3. Pitesti; 4. 1-Timisoara; 2-Barlad; 10-Giurgiu; 11-Oradea; 5. inundatii.III. a) - Podisul Tarnavelor are influente oceanice din vest, in timp ce Campia Moldovei areinfluente continentale de ariditate;-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei batecrivatul;b)- Muntii Banatului sunt alcatuiti predominant din formatiuni cristaline cu intruziunigranitice si calcaroase, in timp ce in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se remarcaparalelismul culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica (in vest munti vulcanici,in centru munti alcatuti din formatiuni cristaline, in est munti alcatuiti din flis);-altitudinile Muntilor Banatului abia depasesc 1400 m, in timp ce in grupa Nordica aCarpatilor Orientali depasesc 2000 m;c)- Campia Baraganului are un climat continental cu nuanta de ariditate, in timp cePodisul Somesan are un climat cu influente oceanice;-precipitatiile medii in Campia Baraganului sunt sub 500 mm/an in timp ce in PodisulSomesan depasesc 600 mm/an.IV.D - Podisul Getica)- alcatuit din formatiuni sedimentare necutate (predominant pietrisuri si nisipuri);-se inclina de la nord la sud, de la 700 m la 200-300 m;-apare sub forma unor interfluvii intinse care se deschid in evantai spre sud, despartite de vai largi siputernic adancite ale afluentilor Dunarii;http://www.ebacalaureat.ro/b)influenta submediteraneana din sud-vest;c)Jiul si Oltul / Argesul, Dambovita;d)zona stejarului / etajul padurilor de amestec de foioase;e)soluri brune si brun-roscate / clasa argiluvisoluri;

f)lignit, petrol / gaze asociate.C – Sub carpatii Moldoveia)- structura de orogen tipic montana, aspect de dealuri inalte;-alcatuiti din formatiuni sedimentare (marne, argile, gresii, pietrisuri, nisipuri);-formati dintr-un aliniament de depresiuni, inchise spre est de un aliniament de culmisubcarpatice;b)climat de dealuri cu influente de ariditate din est;c)etajul padurilor de amestec de foioase/ etajul fagului;d)petrol, gaze asociate, sare;e)Onesti / Piatra Neamt;f)Bistrita /Trotus / Neamt / Moldova;V. a) - are o structura cutata, tipic montana, cu altitudini de 600-700 m;-este alcatuit din roci cristaline, calcare, dar si gresii si marne.-relieful este alcatuit din platouri si culmi separate de vai adanci, create prin eroziunediferentiala;-are un relief carstic complex (platouri carstice, chei, pesteri, doline, lacuri carstice,pod natural etc);b)- alcatuirea relativ uniforma, cu prezenta stratului gros de loess, diferentele altitudinale mici siclimatul de campie mai uniform determina o mai mare uniformitate a solurilor comparativ cu alteunitati, precum Carpatii, unde varietatea petrografica, diferentele altitudinale si etajarea climaticadetermina o mare varietate de soluri;c)- structura de tip piemontan, cu formatiuni sedimentare aduse de agentii externi dirCarpati;-interfluviile care se deschid in evantai spre campie, despartite de vai largi cu lunci sterase;d)- diversitatea reliefului, dispunerea concentrica si radiara, desfasurarea altitudinaliinfluenteaza tipul de alimentare a raurilor, caracterul concentric si radiar al retelei de raurdebitele (prin manifestarile climatice generate de etajarea altitudinala densitatea si regimiscurgerii raurilor, caracteristicile vailor, precum si caracteristicile solului (prin alcatuirepetrografica, diferentierile climatice pe altitudine care impun o etajare biogeografica, panti

grad de fragmentare etc, care genereaza o mare diversitate de conditii de solificardeterminand clase si tipuri de soluri variate - molisoluri si argiluvisoluri in zonele mijoase, cambisoluri si spodosoluri in zonele mai inalte);VI. a) noiembrie 58 mm; b) iunie 140 mm; c) mai, iunie, iulie, august; d) mai 107 mn august105 mm, decembrie 70 mm; e) 82 mm; f) 40 mm.VARIANTA 27I. 1 - a; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - d; 6 - b; 7 - b; 8 - a; 9 - d; 10 - a.II. 1 - 5-Arad; 8-Pitesti; 10-Sibiu; 11-Zalau; 2 - 16-Moldova; 18-Tarnava.Mai3 - Sfantu Gheorghe; 4 - petrol si gaze asociate; 5 - Tulcea. III. a) - Podisul Mehedinti are un climatcu influente submediteraneene, in timp ce Podi!Barladului are un climat cu influente continentale de ariditate;- in Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale, in timp ce in Podisul Barladului iarbate crivatul;b) - Subcarpatii Curburii au o structura cutata, in timp ce Campia Transilvaniei anhttp://www.ebacalaureat.ro/structura necutata;-altitudinile Subcarpatilor Curburii depasesc 900 m (pe culmile cele mai înalte), întimp ce în Câmpia Transilvaniei sunt sub 600 m;c) - Podisul Dobrogei de Sud are un climat cu nuante de ariditate si pontice, pe când DealurileLipovei au nuante oceanice si submediteraneene;-precipitatiile medii multianuale nu depasesc 400 mm în Podisul Dobrogei de Sud, întimp ce în Dealurile Lipovei sunt de 600-700 mm.IV. D - Muntii Apusenia)- reprezinta un adevarat mozaic petrografic, fiind alcatuiti din roci metamorfice,magmatice si sedimentare;-au masivitate redusa si un grad de fragmentare ridicat, dovada fiind numeroasele depresiuni(inclusiv depresiuni golf), culoare de vale, pasuri si trecatori joase;- Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarand, Muntii Padurea Craiului etc.b)climat tipic montan cu influente oceanice din vest;c)etajul fagului/ etajul padurilor de amestec de fag cu conifere;d)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu podzoluri;

e)minereuri auroargintifere, bauxita, cupru, minereuri radioactive etc. I - Câmpia de Vest la nord deMuresa)- s-a format prin umplerea treptata a bazinului panonic cu sedimente aduse deagentii externi din Carpati;-este alcatuita din campii înalte (piemontane si tabulare) si câmpii joase (de divagare,cu tendinte deînmlastinire si subsidenta);b)influente oceanice din vest;c)zona silvostepei/ zona padurilor de stejar; cernoziomuri / clasa molisoluri;d)Somes, Mures, Crisul Repede/ Negru / Alb;e)Satu Mare/ Oradea/ Arad;f)petrol, gaze asociate, izvoare termale etc.V.a) temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii iar cantitatile de precipitatiicresc;b)Hunedoara (situata la poalele Muntilor Poiana Rusca) se aprovizioneaza cu minereu de fler dinMuntii Poiana Rusca si huila cocsificabila din Depresiunea Petrosani (aflata în apropiere), iar Resita(situata în Muntii Banatului) se aprovizioneaza cu minereuri de fier si huila din Muntii Banatului;c)- pentru hidroenergie (ex. sistemele hidroenergetice de pe Olt, Lotru, Arges, Sebes,etc);-pentru irigatii (râurile Siret, Olt, Arges, Ialomita etc);-pentru navigatie (Bega, Prut);-pentru pescuit;d)prin spor natural si exod rural/ f>rin declararea de noi orase etc.VI.a) 355 mc/s în mai; b) 70 mc/s în ianuarie; c) cantitati reduse de precipitatii si prezentafenomenelor de înghet (pod de gheata, înghet total); d) 190 mc/s în martie si 130 mc/s în septembrie; e) 285 mc/s.VARIANTA 29I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-c; 5-d; 6-a; 7-a; 8-c; 9-a; 10-a.II. 1. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru, andezit; 2. interfluvii mari cudesfasurare NE-SV sau E-V despartite de vai cu lunci extinse si terase; frecvente procese de versanthttp://www.ebacalaureat.ro/(alunecari de teren profunde, torentialitate); 3. 5-Alex-andria; 8-Râmnicu Vâlcea; 4. Brasov siSfântul Gheorghe; 5. seceta prelungita.

III.a) - Podisul Bârladului are influente continentale de ariditate, în timp ce Dealurile Lipovei auinfluente submediteraneene si oceanice;-în Podisul Bârladului bate crivatul (iarna), în timp ce în Dealurile Lipovei bat vânturile de vest;b)- ambele unitati montane au structura cutata, de orogen si altitudini de peste 2000 m;-în ambele grupe montane apare relieful glaciar;c)- în Podisul Tâmavelor apar influente oceanice, în timp ce în Podisul Mehedintiapar influente submediteraneene;-în Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale în sezoanele de tranzitie, în timp ce în PodisulTâmavelor bat vânturile de vest;-în Podisul Mehedinti iernile sunt blânde si primaverile timpurii, în timp ce î Podisul Tâmaveloriernile sunt mai reci si mai umede.IV.I - Muntii Apusenia)- sunt un adevarat mozaic petrografic fiind alcatuiti dintr-o mare varietate de roci(magmatice, metamorfice, sedimentare);-au masivitate redusa si un grad mare de fragmentare (multe depresiuni, culoare de vale, pasuri sitrecatori joase);-au un relief carstic complex si pitoresc;b)Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarad, Muntii Vladeasa;c)climat tipic montan;d)lac carstic (Varasoaia);e)minereuri auroargintifere, bauxita, minereuri radioactive.C - Câmpia de Vest la N de Muresa) - s-a format prin sedimentarea bazinului panonic cu materiale aduse de agentii externi dinCarpati;-are altitudini în jur de 100 m;-formata din câmpii înalte (piemontane sau tabulare) si câmpii joase (de divagare cu tendinte deînmlastinire si subsidenta;b)Somes, Mures / Crisul Repede/ Negru/ Alb;c)climat de câmpie cu influente oceanice;d)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;e)petrol, gaze asociate, izvoare termale.V. a) scaderea natalitatii si bilantul migratoriu negativ;b)- pentru navigatie;-pentru hidroenergie;-pentru irigatii si alimentare cu apa;-pentru pescuit;

c)- regimul precipitatiilor (insuficiente pentru dezvoltarea padurii în SE tarii), comparativcu zona colinara si cea montana unde climatul mai racoros si mai umed favorizeazadezvoltarea padurii;-gradul de antropizare si densitatea populatiei si asezarilor (în câmpie s-au facutdefrisari masive pentru extinderea terenurilor agricole, asezari etc, în timp ce în zonamontana densitatea populatiei si a asezarilor sunt mai reduse);d)- habitatul deltaic este restrictiv (suprafete de uscat reduse, soluri nisipoase sialuvionare cu fertilitate redusa), accesibilitate redusa, în timp ce Depresiunea Brasovuluiare aspect de ses intramontan, cu interfluvii netede, soluri cu fertilitate medie, resursevariate;-satele deltaice au functii piscicole si agroturisticeîn timp ce satele din DepresiuneaBrasovului au functii mai diversificate (agropastorale, forestiere, miniere, agroturistice);http://www.ebacalaureat.ro/VI. a)mai-320m3/s;b)septembrie 70m3/s;c)toamna;d)primavara;e)250m3/s;f)regimul precipitatiilor (cu valori mari primavara si scazute toamna);g)150m3/s.VARIANTA 30I. 1-d; 2-a; 3-a; 4-a; 5-c; 6-a; 7-b; 8-d; 9-a; 10-d.II. 1. importanta zona piscicola; navigatie fluvio-maritima; turism. 2. Râmnicu Vâlcea. 3. roci decostructie (granit, calcare), resurse de sol (soluri fertile). 4. prabusiri/ miscariseismice. 5. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru, andezit.III.a) - Masivul Dobrogei de N are influente de ariditate si pontice, în timp ce MuntiiApuseni au influente oceanice;-precipitatiile medii multianuale în Masivul Dobrogei de N sunt sub 450 mm, întimp ce în Muntii Apuseni depasesc 1000 mm.b) - Grupa Nordica a Carpatiilor Orientali are altitudini ce depasesc 2000 m, în timp ce în MuntiiBanatului abia depasesc 1400 m;

-în Grupa Nordica a Carpatilor Orientali apare relieful glaciar, în timp ce în MuntiiBanatului nu apare;-în Grupa Nordica apare un\paralelism al culmilor muntoase determinat de alcatuireapetrografica (vulcanic - în vest, cristalin - în centru si flis - în est), în timp ce în MuntiiBanatului predomina formatiunile cristaline si calcarele;c) - în Podisul Somesan precipitatiile medii multianuale sunt de 700-800 mm, în timp ce în CarpatiiCurburii sunt între 850-1000 mm;-temperaturile medii multianuale în Podisul Somesan sunt de 8-9° C, în timp ce peculmile Carpatilor Curburii sunt de circa 1°C (si 6°C la 1000 m altitudine).IV.E - Podisul Bârladului.a)- se înclina de la nord la sud, dupa cum s-au retras apele marine si lacustre, caurmare a umplerii treptate cu sedimente;-interfluviile sunt largi, netede, fiind în mare masura platouri structurale, despartite de vai largi, culunci si terase;-altitudinile sunt cuprinse, în general, între 100 si 350 m, depasind 500 m în Colinele Tuto vei;b)climat de dealuri cu influente continentale de ari'ditate;c)Bârlad si Vaslui;d)alunecari de teren generate de precipitatii torentiale pe substrat marno-argilos;e)gaze asociate, petrol, soluri fertile.J - Grupa Retezat- Godeanua)- masivitate pronuntata, grad redus de fragmentare;-altitudini de peste 2000 m;-relief glaciar complex;b)Grupa Retezat - Godeanu;c)climat tipic montan cu influente oceanice si submediteraneene;d)lac glaciar (acumularea apei în circuri);e)etajul fagului/ coniferelor/ alpin etc.f)huila, roci de constructie, paduri.V.a) sate risipite (crânguri), în majoritate mici (sub 500 loc), cu functii agropastorale,http://www.ebacalaureat.ro/forestiere, miniere;b)deoarece ocupa circa 2/3 din teritoriul tarii (are cea mai mare acoperire în suprafata) comparativcu celelalte categorii de resurse naturale si prin potentialul lui poate oferi oportunitati de dezvoltare

economica. Poate fi valorificat fie ca teren arabil, fie ca suprafata pentru pomicultura si viticultura,fie pentru pajisti naturale pentru cresterea animalelor;c)defrisarile masive din arealele carpatice si subcarpatice; suprapasunatul;d)crearea bazinelor de retentie pentru valorificarea hidroenergetica si pentru regularizarea debitelorîn zona montana, în timp ce în zona de câmpie sunt amenajate pentru alimentarea cu apa asistemelor de irigatii si a localitatilor si pentru piscicultura. VI.a) iunie 160 m3/s; noiembrie 65m3/s: c) toamna; d) 50 m3/s; e) 90 m3/ s, în ianuarie,120m3/s în mai, 80m3/s în octombire; f) 95 m3/s.VARIANTA 31I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. ; 6. c; 7.b; 8. a; 9. c; 10. a.II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Tg. Mures, Alba lulia, Deva, Arad. 2. Baia Mare, Dr. Tr. Severin, Focsani. 3. Jijia, Somesul Mic.4. Roci constructie, paduri de foioase si conifere.III.Se acorda 12 puncte din care:a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Barladului) siclima unitatii marcate cu H (Dealurile de Vest - Dealurile Lipovei), cate 2 p pentru fiecaredeosebire enuntata corect: etaj climatic - in unitatea D, de dealuri cu altitudine mijlocie, inunitatea H, de dealuri joase; precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/ an, in unitateaH, 700 - 1000 mm/ an; influente climatice: in unitatea D, de ariditate, in unitatea H,oceanice.b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu E (Gr. Retezat - Godeanu)si relieful unitatii marcate cu I (Gr. N. a Carpatilor Orientali); cate 2 puncte pentru fiecareasemanare enuntata corect, oricare din urmatoarele: ambele grupe s-au format prin incretireascoartei in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (MuntiiRodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m); in ambele grupe seintalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).

c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Transilvaniei) siclima unitatii marcate cu F (partea centrala a Campiei Romane); cate 2 p pentru fiecaredeosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, de dealuri, inunitatea F, de campie; influente climatice: in unitatea A, influente oceanice, in unitatea F,de tranzitie - de la influente submediteraneene, la cele de ariditate.Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcatacu B (Podisul Dobrogei): a. - cel mai tipic si mai complex podis din Romania;- partea centrala s-a format in timpul orogenezei caledoniene - Podisul Casimcei,format din sisturi verzi;- orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate nord-vest - sud-est din MuntiiMacinului (467 m);-jumatatea sudica a podisului - prin sedimentare cu calcare, gresii;-prezenta stratului de loess (30 m grosime), strapuns de roci calcaroase;-varietatea structurii geologice: sisturi verzi, granite, calcare, conglomerate, gresii,loess;-altitudinea medie 125 m, fiind cea mai joasa unitate de podis;http://www.ebacalaureat.ro/-relieful are pe mari intinderi aspect neted sau usor ondulat, care coboara din nord sisud spre centru.(cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncteb.factor: relieful;-Marea Neagra.-influenta: ariditate pe cea mai mare intindere;-pontica, in zona litoralului, (cate 1 punct pentru oricare factor si influenta) - 2 punctec.- stepa (in centrul si estul podisului) - inlocuita cu suprafete agricole;-silvostepa (in Pod. Babadag, Dealurile Tulcei, Pod. Casimcei);-etajul stejarului cu specii termofile. (1 punct pentru oricare raspuns) - 1 punctd.molisoluri - fertilitate foarte buna pentru culturi; argiluvisoluri - sub padurile destejar; bun pentru pomi si vita de vie;e.Constanta, Tulcea - 2 puncte

f.eroziunea solurilor - secete urmate de precipitatii abundente. - 2 puncteTotal 12 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu J(Subcarpatii Getici):a.- sunt formasi prin incresirea scoarsei in ultima faza a orogenezei alpine;-structura geologica - roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile);- relieful este format din doua siruri de depresiuni: primul sir este situat la contactul cu muntelcprinprocese erozionale (Depresiunea Campulung - inchisa la sud de Mg. Masau, 1017 m - Depr. Arefu,pe Arges - Jiblea, pe Olt); al doilea sir - cea mai importanta fiind Tg. Jiu-Campu Mare, dominata lasud de Dealul Bran, 333 m. (cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncteb.- etaj climatic de dealuri (temperatura medie anuala, 7-8° C; precipitasii medii anuale,700-800 mm/an);-in vest, influense submediteraneene - 2 punctec.stejar, amestec stejar cu fag, pe dealurile inalte etajul fagului - 1 punctd.petrol, gaze asociate, sare, roci construcsie (1 punct pentru oricare resursa) -1 puncte.Tg. Jiu, Rm. Valcea - 2 puncte;f.Dambovisa, Arges, Olt, Oltes, Gilort, Jiu (cate 1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte.Total 10 puncteV.Se acorda 16 puncte astfel:a.turism, transporturi maritime, pescuit, exploatarea hidrocarburilor din platformacontinentala - 4 puncteb.Clima continentala - influensele vestice interfereaza cu cele estice, nordice sisudice; caracterul temperat - paralela de 45° N trece prin partea central-sudica a sarii,aratand ca suntem la jumatatea distansei dintre Ecuator si Polul Nord, in zona de climatemperata; caracterul continental - sara noastra se afla in centrul continentului, la distanseaproximativ egale fasa de extremitasile estice, vestice, nordice si mai aproape de sudulcontinentului, (cate 2 puncte pentru fiecare caracter) - 4 puncte.c.- diversitatea structurii: structura satelor reprezinta modul de grupare a gospodariilor

in teritoriu care reflecta condisiile naturale (relieful), modul de utilizare a terenurilor sauactivitasile economice predominante; exista trei tipuri de baza - sat risipit, sat rasfirat simai multe varietasi;-forma satelor poate fi: neregulata (nu a avut la inceput un plan al dezvoltarii lor),liniara (in lungul unui drum principal), geometrica (dreptunghiulara, poligonala); - 4 puncte.d.datorita condisiilor de relief, clima, resurse naturale, istorice, economice (4 punctepentru oricare 2 argumente) - 4 puncte.Total 16 puncteVI.Se acorda 12 puncte astfel:http://www.ebacalaureat.ro/a.aprilie, 230 mc/ s - 1 punct;b.septembrie, 50 mc/ s - 1 punct;c.toamna - 2 puncte;d.primavara - 2 puncte;e.80 mc/ s - 2 puncte;f.170 mc/ s - 100mc/ s = 70 mc/ s - 2 puncte;g.- ploi abundente, influnse oceanice. - 2 puncte.Total 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 32I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.d; 2.c; 3.d; 4.b; 5.d;6.b; 7.a; 8.a; 9.d; 10.c.II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Botosani, lasi. 2. minereuri neferoase, roci construcsii, ape minerale. 3. H = Pod. Somesan: estesituat in N-V Pod. Transilvaniei; este format din interfluvii netede, dezvoltate pe un substratsedimentar usor inclinat spre SE. 4. Zalau (14), Giurgiu (17). 5. Galasi (19): poluarea aerului -scaderea calitasii viesii;III.Se acorda 12 puncte din care:a.4p pentru 2 asemanari intre clima unitasii marcata cu C (Campia Moldovei) si climaunitasii marcata cu F (Campia Romana - Campia Baraganului), cate 2p pentru fiecaredeosebire enunsata corect: etaj climatic - in ambele, etaj climatic de campie; precipitasiimedii anuale: in ambele unitasi precipitasii reduse, sub 500 mm/ an; influense climatice: in

ambele unitasi se intalnesc influense de ariditate; bate Crivasul.b.4p pentru 2 asemanari intre relieful unitasii marcate cu G (Gr. N. a Carpasilor Orientali)si relieful unitasii marcate cu J (Gr. Fagaras); cate 2 puncte pentru fiecare asemanareenunsata corect, oricare din urmatoarele: ambele grupe s-au format prin incresirea scoarseiin orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (Munsii Rodna - Vf.Pietrosu, 2303 m; Munsii Fagaras - Vf. Moldoveanu, 2544 m); in ambele grupe se intalnesterelief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).c.4p pentru doua asemanari intre potensialul economic al unitasii marcate cu D (CampiaTransilvaniei) si potensialul economic al unitasii marcate cu A (Subcarpasii Moldovei); cate2p pentru fiecare asemanare enunsata corect, dintre urmatoarele: in ambele unitasi seexploateaza resurse naturale (in Campia Transilvaniei - gaz metan, sare; in SubcarpasiMoldovei - petrol, gaze asociate, sare); in ambele unitasi se exploateaza roci de construcsiein ambele unitasi este dezvoltata industria extractiva si chimica.Total 12punct<IV. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cuB (Podisul Getic):a.- s-a format prin acumulare de materiale piemontane peste un fundal cristalin;-structura geologica: roci sedimentare - „pietrisuri de Candesti", nisipuri, argile;-relieful este inclinat usor nord - sud, cu altitudini cuprinse intre 600 - 700 m, in nor si 200 - 300 m,in sud spre Campia Romana;-este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror lasime creste de la nord sprsud;(cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte;b.Jiu, Motru, Gilort, Amaradia, Olt, Oltes, Arges(cate 1 punct pentru oricare trei rauri) - 3 puncte;http://www.ebacalaureat.ro/c.argiluvisoluri (soluri brun-roscate) - 1 punct;d.petrol, gaze sonda, carbuni energetici (lignit - bazinul Motru), roci construcsie (nisipietrisuri);(cate 1 punct pentru oricare trei resurse) - 3 puncte.

Total 10 puneb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitat marcata cu E(Munsii Banatului):a. - s-au format prin incresirea scoarsei in orogeneza alpina; - structura geologica: roci cristaline,calcare in care apar diverse forme carsti(Cheile Nerei, Caras, Minis);-altitudinea cea mai mare - Vf. Semenic (1446 m) din Munsii Semenic;-lipseste relieful glaciar, (cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte;b.- clima diferita de cea montana tipica (datorita altitudinilor mici si influentelor exteri¬oare); precipitatii, 700 - 1200 mm/an; bate austrul; influente submediteraneene. - 2 puncte;c.Resita - 1 punct;d.Dunarea (sector defileu), Nera, Caras, Barzava;(cate 1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte;e.carbuni superiori (huila cocsificabila), fier, minereu de cupru, roci constructie (calcare,granite);(cate 1 punct pentru oricare doua resurse) - 2 puncte.Total 10 puncteV.Se acorda 16 puncte astfel:a.- debitul este influentat de climatul excesiv-continental si de prezenta rocilorpermeabile;-au debite mici si seaca uneori vara (Telita, Taita, Slava, Casimcea);-se varsa in Dunare si in lacurile de pe tarmul Marii Negre; - 4 puncteb.- hazarde: alunecari de teren, spalarea versantilor, inundatii;-cauze: pante mari, structura geologica, defrisari, pasunat excesiv - 4 punctec.raspandire inegala datorita: diversitatii formelor de relief, raspandirii inegale aresurselor naturale, dezvoltarii istorice si economice - 4 puncted.- in zona montana: glaciare, vulcanice, de bara] natural, in zone calcaroase, insare;-in zona de deal si podis: sarate, iazuri;-in regiunile de campie: cu apa sarata, limane fluviale;-in Delta Dunarii;-in lungul litoralului: limane maritime, lagune. - 4 puncteTotal 16 puncteVI.Se acorda 12 puncte astfel:a.aprilie, 9000 mc/ s - 1 punct;b.septembrie, 3900 mc/ s - 1 punct;

c.toamna - 2 puncte;d.primavara - 2 puncte;e.8500 - 3900 = 4600 mc/s - 2 puncte;f.caderi de precipitatii mai mari; aportul afluentilor cu debite mari - 4 puncte.Total 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 33I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.a; 2.a; 3.d; 4.b; 5.d;http://www.ebacalaureat.ro/6.a; 7.d; 8.c; 9.b; 10.c.II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Bacau, Alexandria, Hunedoara. 2. Somesul Mare. 3.1= Muntii Apuseni: minereuri neferoase, rociconstructie. 4. B = Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Brasov, Sf. Gheorghe. 5. H = PodisulTarnavelor: hazard - alunecari de teren; cauza - defrisari masive.III. Se acorda 12 puncte din care:a. 4 p pantru Totai 12 p deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Baraganului) si climaunitatii marcate cu C (Campia de Vest), cate 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect:preciDitatii medii anuale: in CamDia Baraaanului. sub 500 mm/an. in Camoia deVest, 630 mm/an; influente climatice: in Campia Baraganului, influente de ariditate, in Campia deVest, influente oceanice.b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu F (Gr. Parang) si reliefulunitatii marcate cu I (Muntii Apuseni); cate 2 puncte pentru fiecare asemanare enuntatacorect, oricare din urmatoarele doua: in Gr. Parang altitudinile depasesc 2500 m (Vf.Parangul Mare - 2519 m), iar in Muntii Apuseni altitudinile sunt sub 2000 m (Vf. Bihor -1849 m); in Gr. Parang se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare, iarin Muntii Apuseni lipsesc; Gr. Parang este masiva, Muntii Apuseni sunt fragmentati de„depresiunile golf, vai.c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Gr. Sudica a CarpatilorOrientali) si clima unitatii marcate cu H (Podisul Tarnavelor); cate 2p pentru fiecare asemanare

enuntata corect, dintre urmatoarele doua: etaj climatic: Gr. Sudica a C. Orientali - etajclimatic montan, in Pod. Tarnavelor - etaj climatic de dealuri; temperaturi medii anuale: inGr. Sudica a C. Orientali, 2 - 6°C, in Pod. Tarnavelor, 5 - 7°C; precipitatii medii anuale: inGr. Sudica a C. Orientali, 700 ^ 1000 mm/an, in Pod. Tarnavelor, 600 mm/an.Total 12 puncteIV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcatacu D (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):a.- s-a format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;-structura geologica: roci vulcanice in vest, cristaline in centru si sedimentare (flis)in est;-culmile sunt paralele si au orientare nord-vest spre sud-est;-este bine dezvoltat relieful glaciar (circuri si vai);-cea mai mare altitudine - Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu 2303 m). (cate 1 punct pentru oricare treicaracteristici) - 3 puncteb.- etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2-6°C; precipitatii, 700-1400 mm/an;vanturi puternice);-etaj climatic alpin in Muntii Rodna, Maramures;- influente scandinavo-baltice. - 2 punctec.- lacuri glaciare: Lala, Buhaescu (Muntii Rodna);-lacuri pe masive de sare: Ocna Sugatag, Costiui (Depr. Maramures) - 2 puncted.- minereuri neferoase (Muntii Gutai, Maramures), ape minerale, roci de constructie,mangan (Vatra Dornei).(cate 1 punct pentru oricare trei resurse) - 3 puncteTotal 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitateamarcata cu E (Podisul Barladului):a.- relief tipic structural, cu platouri netede;-versanti afectati de degradari;-altitudinea scade de la 500 m in nord la 10 m in Lunca Prutului, (cate 1 punct pentru fiecarecaracteristica) - 3 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/b.- etajul clirnatic al dealurilor cu altitudine medie (temperaturi medii anuale, 10°Cbate crivatul; precipitatii sub 500 mm/an);

-influente de ariditate. - 2 punctec.- clasa molisoluri (cernoziom levigat);-clasa argiluvisoluri (favorabile culturilor agricole).(1 punct pentru oricare clasa) - 1 punctd.- hazard: alunecari de teren-cauze: despaduriri, structura geologica. - 2 punctee.Vaslui, Barlad - 2 punctef.sate rasfirate, specifice zonei de deal si podis. - 1 punctTotal 10 puncteV.Se acorda 16 puncte astfel:a.- varietatea reliefului;-conditiile climatice: temperatura scade in raport cu altitudinea, iar cantitatea deprecipitatii creste; - 4 puncteb.- centrul siderurgic Resita este cel mai vechi din tara si valorifica materiile primedin apropiere (huila si minereul de fier din Muntii Banatului);-centrul siderurgic Hunedoara valorifica materiile prime din apropiere (minereu de fier din MuntiiPoiana Rusca si huila din bazinul Petrosani);-in ambele cazuri intervine traditia si se valorifica forta de munca - 4 punctec.- zona marginala prezinta o structura cutata mai slab in sud si vest si mai accentuatain est, unde exista o alternativa de dealuri si depresiuni; partea estica mai este cunoscutasi sub denumirea de „Subcarpatii Transilvaniei"-in zona marginala sunt prezente cute diapire, cu samburi de sare care ajung, uneori,pana la suprafata. - 4 puncted.- relieful predominant negativ;-conditii climatice nefavorabile;-soluri care nu permit dezvoltarea agriculturii. - 4 puncteTotal 16 puncteVI.Se acorda 12 puncte astfel:a.iunie, 82 mm; - 1 punctb.februarie, 40 mm; - 1 punctc.vara; - 2 puncted.iarna; - 2 punctee.perioada de topire a zapezii si ploi mai abundente spre sfarsitul primaverii si inceputulverii; - 2 punctef.aprilie - 48 mm; august - 50 mm. - 2 puncteg.82 mm - 40 mm = 42 mm; - 2 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 341.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel:1.a; 2. a; 3. c; 4. b; 5. d; 6. a; 7. a; 8. a; 9. b; 10. d.II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.1- Podisul Dobrogei de Nord: calcare, granite, paduri foioase, terenuri agricole;2.6 = Alba Iulia, 8 - Piatra Neamt; 3. F - Delta Dunarii ariditate, seceta datorita cantitatiimici de precipitatii care cad; consecinta - densitatea mica a populatiei; 4. 18 - Olt: Sf.http://www.ebacalaureat.ro/Gheorghe, Rm. Valcea, Slatina.III.Se acorda 12 puncte din care:a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu H (Muntii Banatului) si clima unitatiimarcate cu E (Podisul Barladului), cate 2p pentru fiecare doua deosebirienuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea H oscileaza intre 6 - 10°C, iar in unitatea Eeste de 10°C; influente climatice: in H - influente submediteraneene, in E -influente de ariditate;vanturi: in H - austrul, in E - crivatul.b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. N a CarpatilorOrientali) si relieful unitatii marcate cU J (Gr. Retezat-Godeanu); cate 2 puncte pentrufiecare asemanare enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: - cele doua grupe s-auformat prin incretire in orogeneza alpina; amandoua grupele au altitudini ce depasesc2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m); - inambele grupe este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin circuri si vai glaciare.c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Somesan) siclima unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii); cate 2p pentru fiecare asemanare enuntatacorect, dintre urmatoarele doua: - etajul climatic: in unitatea D, de dealuri inalte; in unitateaG, montan; - precipitatii medii anuale: in unitatea D, 800 mm/an; in unitatea G, 700-1000mm/an; - influente climatice: in unitatea D, influente oceanice; in unitatea G, inversiuni detemperatura, in depresiuni.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcatacu A (Muntii Apuseni):a.- constituie cel mai jos sector al Carpatilor Romanesti;-cea mai mare altitudine abia depaseste 1800 m (Vf. Bihor, 1849 m);-intra in contact cu Campia de Vest in dreptul Muntilor Zarand;-patrunderea „depresiunilor golf de-alungul Crisurilor;-alcatuire geologica complexa": sisturi cristaline, roci sedimentare si magmatice, care onstituie unadevarat mozaic;-are mare dezvoltare relieful carstic, dar lipseste relieful glaciar.(1 punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 puncteb.influenta climatica oceanica; - 1 punctc.in calcare - Lacul Varasoaia; - 1 punctd.- etajul stejarului, fagului-la peste 1400 m - amestec fag cu rasinoase - 1 punct pentru oricare raspuns;e.- argiloiluviale (brune si brun-roscate) sub padurile de stejar;-cambisoluri sub padurile de fag - 1 punct pentru oricare raspuns;f.minereuri neferoase, roci constructie - marmura, bauxita. - 3 puncteTotal 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu B(Campia Baraganului):a.- s-a format prin sedimentare, prin umplerea unui lac care s-a retras treptat spre est;-structura geologica este formata din pietrisuri, nisipuri, argile, peste care s-a depus ccuvertura de loess cu o grosime de peste 40 m; -se prezinta ca o campie tabulara, neteda; -in loess sauformat mici excavatiuni numite crovuri. (1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb.- etaj climatic de campie;-influenta climatica de ariditate; - 2 punctec.zona stepei - ierburi xerofile; - 1 punctd.molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); - 1 puncte.Slobozia; - 1 punctf.petrol, gaze de sonda. - 2 puncteTotal 10punctihttp://www.ebacalaureat.ro/V.Se acorda 16 puncte astfel:a.Cantitatea de precipitatii scade de la vest la est datorita:-scaderii influentelor maselor de aer vestice si a frecventei maselor estice si sudice, mai uscate;-reliefului, prin altitudine si orientarea versantilor. - 4 puncte

b.Multimea centrelor de exploatare a lemnului in Carpatii Orientali comparativ cuMuntii Poiana Rusca este in stransa legatura cu existenta fondului forestier, centrelor deconsum, valorificarea fortei de munca (cel mai important fond forestier este in CarpatiiOrientali). - 4 punctec.Varietatea asezarilor rurale se desfasoara intre asezarile foarte mici din zona montana(cranguri sau catune), cu un numar redus de locuitori si constructii, pana la asezari ruralemari, concentrate sau compacte, cu o structura bine definita si un numar de locuitori maimare. - 4 puncted.- in Muntii Carpati, depresiunile, vaile si chiar anumite defileuri au favorizat stabilitateaasezarilor; activitati economice cum ar fi: exploatarea unor resurse naturale, dezvoltareacailor de comunicatie, oportunitatile turistice, potentialul hidroenergetic, pasunile intinsesunt influentate de relief;-in Campia Romana activitatile economice sunt favorizate de relief care este, ingeneral, putin inalt si fragmentat si permite dezvoltarea agriculturii. - 4 puncteTotal 16 puncteVI.Se acorda 12 puncte astfel:a.iulie, + 22°C; - 2 puncteb.ianuarie, - 4°C; - 2 punctec.iarna; - 2 puncted.26°C; - 2 punctee.caracterul continental al climei; - 2 punctef.se calculeaza media aritmetica a valorilor celor 12 luni. - 2 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 35I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. a; 2. c; 3. d; '4. d; 5. c; 6. c;7. a; 8. d; 9. b; 10. cII.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.4- Mures : Tg. Mures, Alba lulia, Deva; 2. 10 - Botosani, 18 - Ploiesti, 20 -Focsani; 3. B - PodisulDobrogei: Tulcea, Constanta; 4. petrol si gaze de sonda; roci de constructie.III.Se acorda 12 puncte din care:

a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Barladului) siclima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Getici), cate 2 p pentru fiecare doua deosebirienuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea D, 10°C, in unitatea J, 7-8°C;precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/an, in unitatea J, 700-800 mm/an; influenteclimatice: in unitatea D, influente de ariditate, in unitatea J, acestea lipsesc.b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii) sirelieful unitatii marcate cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali); cate 2 puncte pentru fiecareasemanare enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: altitudini: in unitatea G estesub 2000 m (Muntii Ciucas - 1954 m), iar in unitatea I, depasesc 2000 m (Muntii Rodna -Vf.Pietrosu, 2303 m); orientarea culmilor: in unitatea I, culmile sunt paralele, iar in unitatea G lipsescculmile paralele; relief glaciar: in unitatea G, acesta lipseste, iar in unitatea I, este bine reprezentathttp://www.ebacalaureat.ro/prin circuri si vai glaciare; structura geologica: in unitatea G, este constituita din roci sedimentare(flis), iar in unitatea I din roci vulcanice, cristaline, sedimentare.c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Transilvaniei) si climaunitatii marcate cu F (sectorul central al Campiei Romane); cate 2p pentru fiecare deosebireenuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, de dealuri, in unitatea F,de campie; vanturi: in unitatea A, vanturi de vest, in unitatea F, crivatul; influente climatice: inunitatea A, influente oceanice, in unitatea F, de tranzitie de la cele submediteraneene la cele deariditate.Total 12 puncte IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare launitateamarcata cu E (Grupa Retezat-Godeanu):a)- s-au format prin incretire in orogeneza alpina;-sunt masivi, avand pasuri si depresiuni putine;-este bine dezvoltat relieful glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare;-structura geologica formata din: sisturi cristaline, calcare;

-altitudini ce depasesc 2500 m (Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m) (1 punct pentru oricare treicaracteristici) - 3 puncteb)- etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale 2-6°C; precipitatii medii anuale800-1200 mm/an);-influente climatice: submediteraneene; - 2 punctec)lacuri glaciare: Bucura, Zanoaga; - 1 punctd)- argiluvisoluri (brune si brun-roscate);-cambisoluri (brune si brun-acide);-podzoluri (clasa spodosoluri);(1 punct pentru oricare tip) - 1 puncte)- etajul stejarului, fagului, coniferelor;-vegetatie alpina;-specii de vegetatie mediteraneana - in Muntii Cernei; ^ (1 punct pentru oricare raspuns) - 1punctf)- roci constructie;-huila in Depresiunea Petrosani;-paduri (1 punct pentru oricare doua raspunsuri) - 2 puncteTotal 10 puncteb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu C(Subcarpatii Moldovei):a)- cel mai simplu areal subcarpatic format din trei depresiuni, inchise spre exterior sicompartimentate de dealuri cu structura cutata;-s-au format prin incretire, in ultima perioada a orogenezei alpine;-au altitudini ce se apropie de 1000 m (Culmea Plesu, 911 m);-sunt alcatuiti din roci sedimentare;(1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncteb)- etaj climatic de dealuri inalte, cu precipitatii mai mari de 700-800 mm/an si undebate crivatul;-influenta climatica: in nordul lor, influenta baltica; - 2 punctec)Moldova, Bistrita, Trotus;(1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncted)petrol, gaze asociate, sare, roci constructie; (1 punct pentru oricare doua resurse) - 2 punctee)Onesti, Piatra Neamt; - 2 puncteV.Se acorda 16 puncte astfel:a.legatura dintre resurse, populatie si mediu reprezinta o incercare de optimizare ahttp://www.ebacalaureat.ro/raportului dintre posibilitatile unui teritoriu de a se dezvolta din punct de vedere economic,

dar fara a periclita mediul inconjurator; in acest fel se pune accentul pe pastrarea calitatiimediului pentru generatiile viitoare; - 4 puncteb.- raspandirea asezarilor umane prezinta diferentieri legate de altitudinea reliefului;astfel, asezarile umane sunt mai rare in raport cu altitudinile mai mari, Delta Dunarii, undeexista intinderi mari de ape;-regiunile depresionare din interiorul lantului carpatic si zonele deluroase prezinta concentrari maride populatie urbana si rurala;-in Muntii Apuseni, asezarile omenesti urca pana la 1600 m; marea accesibilitate pentru locuire sicomunicatie este favorizata de existenta vailor mari, a depresiunilor si suprafetelor slab inclinate;T relieful este suportul ce permite desfasurarea unor activitati economice multiple, necesaredezvoltarii asezarilor umane. - 4 punctec.- in partea nordica, precipitatiile medii anuale sunt mai mari deoarece relieful estepreponderent montan (800-1200 mm/an) si se resimt influente baltice; in partea sudica,respectiv Campia Romana, acestea sunt mai reduse (450-600 mm/an), influentele climaticenefiind bogate in precipitatii;-temperatura medie anuala scade de la sud (unde este de peste 11 °C in LuncaDunarii) la nord (8,5°Cin nordul Podisului Moldovei), datorita diferentei de latitudine intresudul si nordul tarii (aprox. 5°), care determina o scadere a temperaturii medii anuale de lasud la nord cu aproximativ 2 - 2,5°C. - 4 puncted.- distributia inegala a padurilor in tara noastra este in stransa legatura cu relieful(altitudine, orientarea culmilor), conditiile climatice (temperatura, precipitatiile), solurile,activitatile economice. - 4 puncteTotal 16 puncteVI.Se acorda 12 puncte astfel:a.ianuarie, -7,9°C; - 2 puncteb.august, 9,5°C; - 2 punctec.17,4°C; - 2 puncted.zona montana; - 2 punctee.(+)4,5° - (-)6°C = 10,5°C; - 2 punctef.aprilie (0°C), septembrie (6,5°C). - 2 puncteTotal 12 puncte

Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 36I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. b; 2. b; 3. b; 4. a; 5. d; 6. a;7. a; 8. c; 9. c; 10. d.II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. E - Gr. Retezat-Godeanu si Parang: podzoluri (clasa spodosoluri), cambisoluri; 14 - Giurgiu, 15 -Galati, 18 - Pitesti;3. G - Muntii Banatului: - relief carstic dezvoltat in calcare, in care s-au format c\ si pesteri; DefileulDunarii dintre Bazias - Gura Vaii, o vale transversala caracterizc printr-o alternanta de sectoareinguste - Cazanele Mari si Mici, Portile de Fier si bazin< depresionare Moldova Noua si Orsova; 4.C - Gr. N. a Carpatilor Orientali: minere neferoase, roci constructie, ape minerale, mangan(Depresiunea Domelor). 5. F-Podi; Dobrogei de N-seceta-lipsa de precipitatiiIII.Se acorda 12 puncte din care:a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G (Muntii Banatului]http://www.ebacalaureat.ro/clima unitatii marcate cu H (Podisul Barladului), cate 2p pentru fiecare doua deoselenuntate corect: precipitatii medii anuale: in unitatea G, 700-1200 mm/an, in unitateasub 500 mm/an; vanturi: in unitatea G bate austrul, iar in unitatea H, crivatul; influeiclimatice: in unitatea G, influente mediteraneene, in unitatea H, influente de ariditate.b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. N. a CarpatOrientali) si relieful unitatii marcate cu D (Delta Dunarii); cate 2 puncte pentru fiec;deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: altitudini - in unitatea C altitudiidepasesc 2000 m (Muntii Rodnei - Vf. Pietrosu, 2303 m), iar in unitatea D altitudirmaxima este de 12 m, in grindul Letea; relief glaciar - in unitatea C este bine reprezeniarin unitatea D lipseste; structura geologica - in unitatea C este formata din roci vulcanicristaline, iar in unitatea D aceste roci lipsesc.

c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Podisul DobrogeiNord) si clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali); cate 2 p perfiecare deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic -in unitaF, etajul climatic de dealuri, in unitatea I, etajul climatic montan; temperatura medie anu- in unitatea F, este de 10-11°C, iarin unitatea I, 2-6°C; precipitatii medii anuale -unitatea F, 500 mm/an, iarin unitatea 1,700-1000 mm/an.IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitamarcata cu B (Campia Baraganului):>a.- s-a format prin acumulare de sedimente intr-un mare lac ce s-a retras tre|spre est;-este o campie tabulara, neteda;-pe alocuri, este presarata de mici excavatiuni in formatiuni loessoide, numite cro\ (1 punct pentruoricare doua caracteristici) - 2 puncteb.lacuri sarate: Lacul Sarat, Lacul Amara; - 1 punctc.stepa cu ierburi xerofile, graminee; - 1 punctd.clasa molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); - 1 puncte.Slobozia, Calarasi; - 2 punctef.petrol, gaze de sonda, izvoare cu apa sarata; - 3 puncteTotal 10 purb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la uniti marcata cu J(Muntii Apuseni):a. - s-au format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;-cea mai mare altitudine se gaseste in Muntii Bihor - Vf. Bihor, 1849 m;-lipseste relieful glaciar, datorita altitudinilor reduse;-este bine dezvoltat relieful carstic (chei, pesteri);-structura geologica: roci sedimentare, cristaline, magmatice, care formeazaadevarat „mozaic petrografic";-intra in contact direct cu Campia de Vest, in dreptul Muntilor Zarand;-patrunderea „depresiunilor golf de-a lungul celor trei Crisuri (1 punct pentru oricare treicaracteristici) - 3 puncteb.- etaj climatic montan (temperatura medie anuala, 2-6°C; precipitatii, peste 1200. mm/an);-influenta climatica oceanica. - 2 punctec.Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Somes;(1 punct pentru oricare doua rauri); - 2 puncte

d.- minereuri neferoase, roci constructie, bauxita; - 3 puncteTotal 10 puncteV.Se acorda 16 puncte astfe :a.- in Depresiunea Colinara a Transilvaniei exista lacuri naturale formate pe masivede sare: Sovata (Lacul Ursu), Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda;http://www.ebacalaureat.ro/-iazurile sunt lacuri antropice, create prin ridicarea de baraje transversale in luncilejoase ale vailor din Campia Transilvaniei, folosite pentru irigatii, piscicultura, animale;acestea au fost create de om pe raurile care secau vara, iar la ploile bogate produceauinundatii. - 4 puncteb.- Podisul Casimcei este alcatuit din roci foarte vechi si s-a format, in sensul evo¬lutiei reliefului, intr-o epoca indepartata in timp; aceasta portiune este cea mai vecheunitate de relief la zi formata din sisturi verzi si face parte dintr-un vechi relief montan ceapartine muntilor Caledonieni;-partea nordica (Muntii Macinului) este formata din roci vechi (granite) care apartinEuropei hercinice. - 4 punctec.- existenta substratului argilos, inclinarea pantelor, precipitatii abundente, alternantecu perioade de seceta, defrisari; - 4 puncted.- prezenta unor resurse naturale;-relief favorabil;-conditii climatice de adapost;(4 puncte pentru oricare doi factori) - 4 puncteTotal 16 puncteVI.Se acorda 12 puncte astfel:a. 5°C, iulie; - 2 puncteb.iarna, etajarea altitudinala; - 2 punctec.vara, temperatura aerului scade in raport cu altitudinea; - 2 puncted.etajul climatic montan; - 2 punctee.- se calculeaza media aritmetica pentru cele 12 luni ale anului. - 2 puncteTotal 12 puncteVARIANTA 37I.Se a raspuns corect), astfel: la; 1.a; 2. a; 3. b; 4. d; 5. c; 6. d; 7. c; 8. d; 9. b; 10. aII. Se acorda 10 punere (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.18- Pitesti; 19 - Botosani; 2. 7 - Siret; 8 - Crisul Negru; 3. B - Campia Baraganului: - seceta,datorita cantitatilor mici de precipitatii; - afectarea culturilor agricole, se impune foicsireairigatiilor; 4.1 - Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Sf. Gheorghe, Brasov; 5. E - Gr. Parang •-Retezat-Godeanu: roci constructie, huila (Depresiunea Petrosani).III. Se acorda 12 puncte din care:a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu B (Campia Baraganului) siclima unitatii marcata cu E (Gr. Parang - Retezat Godeanu), cate 2p pentru fiecare douadeosebiri enuntate corect: etaj climatic: in unitatea B, de campie, iar in unitatea E, mon¬tan; precipitatii: in unitatea B, 400-500 mm/an, iar in unitatea E, 700-1200 mm/antemperatura medie anuala: in unitatea B, 10-11°C, iar in unitatea E, 2 - 6°C; influenteclimatice: in unitatea B, de ariditate, iar in unitatea E, submediteraneene.b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu D (Delta Dunarii) si reliefuunitatii marcate cu G (Muntii Banatului); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntatecorect, oricare doua din urmatoarele: forme de relief - in unitatea D, grinduri, iar-in unitateaG,lipsesc; altitudini: altitudinea maxima in unitatea D este de 12 m, iar in unitatea G1446 m in Vf. Semenic (Muntii Semenic); formare: unitatea D se prezinta ca o campieterminala in formare, fiind unitatea de relief cea mai noua si cea mai joasa, iar unitatea Cs-a format prin incretire in orogeneza alpina.c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Podisul Somesan) sclima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali); cate 2p pentru fiecandeosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, etghttp://www.ebacalaureat.ro/climatic de dealuri, iar in unitatea I, etaj climatic montan; temperatura medie anuala - iiunitatea A, in jur de 10°C, iar in unitatea 1,2 - 6°C; precipitatii - in unitatea A, 800 mm/ariar in unitatea 1,700-1000 mm/an; influente climatice - in unitatea A, influente oceanice

iar in unitatea I, inversiuni de temperatura in Depresiunea Brasovului.IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitate marcatacu C (Gr. Nordica a Carpatilor Orientali):a.- au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m);-structura geologica este formata din roci vulcanice, cristaline si sedimentare;-culmile au orientare N-V, S-E si sunt paralele;-este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin circuri si vai glaciare. (1 punct pentru oricaretrei caracteristici) - 3 puncteb.- etajul climatic montan (temperaturi medii anuale 2 - 6°C, precipitatii 800-200 mm/aivanturi puternice);-influente baltice. - 2 punctec.Tisa (cu Viseul si Iza), Somesul Mare, Moldova, Bistrita; ,(1 punct pentru oricare rau din cele doua) -.2 puncted.etajul stejarului, fagului si coniferelor (zona padurilor); - 2 punctee.minerale neferoase, ape minerale, roci constructie;(1 punct pentru oricare resursa) - 1 punctTotal 10 puneb. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitat<marcata cu F (Podisul Dobrogei de Nord):a.- are cele mai mari altitudini in Muntii Macin - 467 m;-Muntii Macin au un relief de tip montan dezvoltat pe roci dure - granite hercinice-structura geologica este formata din: granite, calcare, roci vulcanice;-orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate N-V - S-E, din Muntii Mac (1 punct pentruoricare trei caracteristici) - 3 puncteb.- etaj climatic de dealuri joase (precipitatii, 400 - 500 mm/an)-influente de ariditate; - 2 punctec.etajul padurii de stejar cu specii termofile; -silvostepa; - 1 punctd.liman maritim - Lacul Babadag; - 1 punctVARIANTA 38I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.II. Se acordă 10 puncte, astfel:1.16-Călăraşi; 17-Baia Mare; 18-Brăila; - 3 puncte2. 2-Prahova; 3-Mureş; 5-Moldova; - 3 puncte3. C-Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali: minereuri de fier, roci de construcţie, ape minerale;(1 punct pentru fiecare resursă din oricare două) - 2 puncte

4. D-Podişul Târnavelor: - relief mai înalt, peste 600 m, ce coboară în trepte de la estcătre vest;- prezenţa domurilor şi cuestelor;- asimetria văilor;- intensificarea alunecărilor de teren.(1 punct pentru fiecare caracteristică din oricare două) - 2 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Podişul Bârladului) şiclima unităţii marcate cu I (Munţii Banatului), câte 2 p pentru fiecare două deosebiri enunţatecorect: etaj climatic - în unitatea A, de dealuri cu altitudine mijlocie, iar în unitatea I,montan (în est) şi de dealuri înalte (în vest); precipitaţii - în unitatea A, 500 mm/an, iar înunitatea 1,700-1200 mm/an; influenţe climatice - în unitatea A, influenţe de ariditate, iarîn unitatea I, submediteraneene.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Gr. Centrală a CarpaţilorOrientali) şi relieful unităţii marcate cu E (Câmpia Olteniei); câte 2 puncte pentru fiecaredeosebire enunţată corect, oricare două din următoarele: mod de formare - unitatea C s-aformat prin încreţire şi în urma erupţiilor vulcanice, iar unitatea E prin sedimentare; structurăgeologică - în unitatea C, roci vulcanice, cristaline, sedimentare, iar în unitatea E numaisedimentare; relief - în unitatea C există relief vulcanic, iar în unitatea E lipseşte; înunitatea E există dune de nisip iar în unitatea C lipsesc.c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (PodişulGetic) şi climaunităţii marcate cu H (Grupa Retezat Godeanu-Parâng); câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect, oricare două din următoarele: etaj climatic: în unitatea F, etaj climatic depodiş jos, iar în unitatea H, montan; temperaturi medii anuale: în unitatea F, 9-11°C (maicoborâte în N), iarîn unitatea H, 2-6°C; precipitaţii - în unitatea F, 600-700 mm/an, iar înunitatea H, 700-1200 mm/an

IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateamarcată cu G (Subcarpaţii Getici):a. - etaj climatic: de dealuri (temperaturi medii anuale 7-8°C, precipitaţii 700-800 mm/an)- influenţe climatice submediteraneene (în vest) - 2 puncteb/Dâmboviţa, Argeş, Olt, Olteţ, Gilort, Jiu;(1 punct pentru oricare două râuri) - 2 punctec. etajul stejarului; amestec al pădurilor de stejar cu fag; etajul fagului - pe dealurileînalte;(1 punct pentru oricare răspuns) - 1 punctd. argiluvisoluri (cenuşii şi brun-roşcate); cambisoluri;(1 punct pentru oricare răspuns) - 1 puncte. Tg. Jiu, Rm. Vâlcea; - 2 punctef. - petrol şi gaze asociate, lignit, sare, calcare, ape minerale(1 punct pentru oricare două resurse) - 2 puncteTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateamarcată cu J (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului):a. - s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri;- este alcătuită din nisipuri, pietrişuri, loess şi aluviuni recente;- aici se află: altitudinea maximă de 143 m (Câmpia Vingăi); altitudinea minimă de 80 m(pe cursul inferior al Timişului);(1 punct pentru oricare două caracteristici) - 2 puncteb. Timiş, Bega, Mureş;(1 punct pentru oricare două râuri) - 2 punctee. argiluvisoluri (soluri brune) sub pădurile de stejar; - 1 punctf. Casimcea; - 1 punctg. Tulcea; -1 punctTotal 10 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/V. Se acordă 16 puncte astfel:a. cele mai multe amenajări hidrotehnice se găsesc în zona montană datorită reliefuluimai accidentat, cantităţii mari de precipitaţii, structurii geologice mai sigure; - 4 puncteb. în strânsă legătură cu: structura geologică, gradul de înclinare a pantelor, defrişărilemasive; - 4 punctec. - în Carpaţii Orientali structurile geologice cristalino-mezozoice şi neozoice conţin

minereuri feroase şi neferoase, iar în lanţul vulcanic sunt localizate zăcăminte de aur,sulf, ape minerale;- în Carpaţii Meridionali, în prima parte a neozoicului, s-au acumulat 25 strate de huilă;- în Carpaţii Occidentali structurile mezozoice şi neozoice conţin zăcăminte importante deaur, argint, cupru, zinc, cărbuni, roci de construcţie. - 4 puncted. - Temperatura medie anuală scade în raport cu altitudinea astfel:- în zona de câmpie, temperatura medie anuală este 10-11 °C;- în zona dealurilor joase, temperatura medie anuală este 6-0°C;- în zona dealurilor înalte, temperatura medie anuală este 6-8°C;- în zona montană, temperatura medie anuală este 2-6°C;- în zona alpină, temperatura medie anuală este sub 0°C; - 4 puncteTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 18° C în luna iulie; - 1 punctb. -5° C în luna ianuarie; - 1 punctc. octombrie (+ 10° C), decembrie (0° C); - 2 puncted. 23° C;- 2 punctee. se calculează media aritmetică a celor 30 (31) zile; - 3 punctef. temperatura medie anuală este 7,5°C, deci treapta de relief este deal, podiş; - 3puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 39I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d;6. c; 7. b; 8. d; 9. d; 10. b.II. Se acordă 10 puncte, astfel:1. H - Gr. Retezat-Godeanu - Parâng: risipit; - 1 punct2. 14 - Cluj Napoca; 17 - Baia Mare; - 2 puncte3. 1 - Argeş; 2 - Prahova; 4 - Vedea; - 3 puncte4.1 - Munţii Banatului: minereu de fier, huilă, roci construcţie; - 2 puncte 5.15 - laşi; 16 - Călăraşi; -2 puncte^ Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei) şiclima unităţii marcate cu J (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului), câte 2 p pentru oricaredouă deosebiri enunţate corect: etaj climatic - în unitatea B, de dealuri, iar în unitatea J,

de câmpie; temperaturi medii anuale - în unitatea B, 7-8°C, iar in unitatea J, 11°C; influenţehttp://www.ebacalaureat.ro/climatice -în unitatea B, influenţe baltice, iar în unitatea J, influenţe submediteraneene.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Podişul Bârladului) şirelieful unităţii marcate cu G (Subcarpaţii Getici); câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect: - unitatea A are un relief tipic structural cu platouri netede, iar unitatea Gare un relief format din două şiruri de depresiuni închise la sud de dealuri; - altitudinea, înunitatea A, scade de ia nord la sud, iar în unitatea G, altitudinile depăşesc 1000 m.c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Tâmavelor) şiclima unităţii marcate cu I (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, din următoarele: etaj climatic - în unitatea D, de dealuri, iar în unitatea I, de dealuriînalte (în vest) şi montan (în est); influenţe climatice - în unitatea D, influenţe oceanice,iar în unitatea I, influenţe submediteraneene.IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateamarcată cu C (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali):a. - au altitudini ce depăşesc 2000 m în Munţii Călimani (Vf. Pietrosu - 2100 m);- culmile muntoase prezintă paralelism şi au orientare NV spre SE;- structura geologică este formată din roci vulcanice, cristaline, sedimentare; - 3 puncteb. munţi vulcanici: Munţii Călimani, Gurghiu, Harghita, ş.a.; - 2 punctec. - etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale = 2-6°C, precipitaţii = 700-1200mm/an);- inversiuni de temperatură în depresiunile: Giurgeu, Ciuc; - 2 puncted. etajul stejarului, fagului şi coniferelor; - 1 puncte. prăbuşiri, căderi de stânci, avalanşe, viscole; inversiuni de temperatură în depresiuni- 2 puncteTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea marcată cu E (Câmpia Olteniei):a. - s-a format prin sedimentare (umplerea unui mare lac care exista pe teritoriul

actual al Câmpiei Române);- se întâlnesc dune de nisip; - 2 puncteb. Olt, Jiu; - 2 punctec. etaj climatic: de câmpie, cu temperaturi medii anuale 10-11 °C;- influenţă climatică : submediteraneană - 2 puncted. etajul silvostepei, cu pajişti stepice şi pâlcuri de pădure de stejari termofili; - 1 puncte. molisoluri, soluri nisipoase; - 1 punctf. roci de construcţie, terenuri agricole; - 1 punctTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. are în vedere valorificarea materiilor prime, respectiv minereuri de fier, huilă dinMunţii Banatului (Reşiţa) şi minereuri de fier (Munţii Poiana Rusca) şi huilă (DepresiuneaPetroşani) pentru Hunedoara; - 4 puncteb. relieful; condiţiile climatice (durata şi intensitatea vântului, durata strălucirii Soarelui);- 4 punctec. structura geologică, gradul de înclinare a pantelor, defrişări masive; - 4 punctec. - etaj climatic de câmpie, moderat, cu precipitaţii medii anuale de 630 mm/an- influenţă climatică submediteraneană; - 2 puncted. stepa (pe o mică întindere în extremitatea vestică), silvostepa; - 1 puncte. inundaţii, îmlăştiniri şi săraturi, datorită fenomenului de subsidenţă (coborâre) - C.Timişului; - 2 punctef. Timişoara. - 1 punctTotal 10 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/V. Se acordă 16 puncte astfel:a. circulaţia generală a maselor de aer pe teritoriul României este de la vest la est,acestea fiind bogate în precipitaţii. Influenţa acestora este foarte evidentă în unităţile derelief din vestul ţării: Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munţii Apuseni; - 4 puncteb. - temperatura medie anuală scade de la sud spre nordul ţării cu aproximativ 2-2,5°C datorită desfăşurării teritoriului pe circa 5° latitudine nordică;- Câmpia Română - temperatura medie anuală: 10-11 °C; în Podişul Sucevei este 7-8° C; - 4 puncte

c. - în Câmpia Moldovei, primăvara, topirea rapidă a zăpezii şi ploile bogate provoacăinundaţii, în timp ce vara multe râuri seacă, situaţie care a determinat amenajarea deiazuri.- în Câmpia Transilvaniei, existenţa văilor scurte şi largi pe care s-au format iazurile,favorizate de prezenţa substratului argilos, impermeabil. - 4 puncted. - are statut de capitală;- locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite; -- dezvoltarea economică. - 4 puncteTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 350 m3/sîn lunile aprilie, mai; - 1 punctb. 80 m3/s în luna septembrie; - 1 punctc. 350 m3/s - 80 m3/s = 270 m3/s; - 2 puncted. - în lunile aprilie - mai cad cele mai multe precipitaţii, se topesc zăpezile;- în luna septembrie cantitatea de precipitaţii este mică; - 4 punctee. în perioada aprilie - mai se pot produce inundaţii; - 4 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 40I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1.b; 2. c; 3. c; 4. c; 5. b;6. d; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.II. Se acordă 10 puncte, astfel:1. J - Podişul Getic: petrol şi gaze de sondă, roci de construcţie, lignit (bazinul Motru);- 2 puncte2. 1 - Târnava Mare; 4 - Mureş; 5 - Crişul Alb; - 3 puncte3.12 - Piatra Neamţ; 13 - Oradea; - 2 puncte4. C - Câmpia de Vest (Câmpia Banatului); Timişoara; - 1 punct5. H - Podişul Dobrogei de Sud: - are relief puţin accidentat, cu interfluvii netede sau uşorondulate; - se întâlneşte un strat de loess cu grosimea de 30 m, străpuns frecvent de rocilecalcaroase (1 punct pentru oricare caracteristică); - 1 punct6.14 - Tg. Jiu ; unitatea de relief se numeşte Subcarpaţii Getici; - 1 punctIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Câmpia de Vest -Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu D (Grupa Parâng-Retezat-Godeanu), câte 2

p pentru oricare două deosebiri enunţate corect: etaj climatic - în unitatea C, de câmpie,iar în unitatea D, montan; temperaturi medii anuale - în unitatea C, este de 11°C, iar înunitatea D, de 2-6°C; precipitaţii - în unitatea C, 630 mm/an, iar în unitatea D, 700-1200http://www.ebacalaureat.ro/mm/an.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Dealurile Sivaniei) şirelieful unităţii marcate cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali); câte 2 puncte pentru fiecaredeosebire enunţată corect - în unitatea B, altitudinile ajung la 500-700 m, iar în unitateaI, altitudinile ajung la peste 2000 m (Munţii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m); - unitatea Bs-a format în urma unui proces intens de sedimentare, iar unitatea I, prin încreţire şi înurma erupţiilor vulcanice.c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Câmpia Moldovei -Câmpia Jijiei) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei); câte 2 p pentru fiecaredeosebire enunţată corect, din următoarele două deosebiri: precipitaţii - în unitatea A estede 500 mm/an, iar în unitatea G, 600 mm/an; vânturi - în unitatea A bate crivăţul, iar înunitatea G, vânturile de vest; influenţe climatice - în unitatea A, influenţe de ariditate, iar în unitateaG, influenţe oceanice.IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateamarcată cu E (Câmpia Bărăgan):a. - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea unui mare lac ce s-aretras treptat spre est; - este o câmpie tabulară, presărată cu mici excavaţiuni în formaţiunileloessoide, numite crovuri; - 2 puncteb. - etaj climatic de câmpie (temperaturi medii anuale, 10-11°C; precipitaţii, peste 400mm/an); - influenţe climatice de ariditate; - 2 punctec. Ialomiţa, Dunărea; - 2 puncted. etajul stepei (ierburi xerofile, graminee, arbuşti mici); - 1 puncte. petrol, gaze de sondă, roci construcţie; - 2 punctef. Slobozia; - 1 punct

Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea marcată cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali):a. - etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2 - 6°C; precipitaţii, 700-1200mm/an, sau, etaj alpin (în Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului);- influenţe climatice baltice; - 2 puncteb. Tisa, Someşul Mare, Suceava, Moldova, Bistriţa;(1 punct pentru fiecare râu din oricare două răspunsuri); - 2 punctec. - lacuri glaciare: Lala, Buhăescu (Munţii Rodnei);- lacuri sărate: Ocna Şugatag, Coştiui (Depresiunea Maramureşului);(1 punct pentru oricare tip de lacuri); - 1 punctd. Depresiunea Maramureşului, Domelor, Câmpulung Moldovenesc;(1 punct pentru oricare depresiune); - 1 puncte. minereuri neferoase, mangan, ape minerale, roci construcţie; - 4 puncteTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi sud-est a României deoarecetemperaturile medii anuale sunt ridicate (10-11°C), cantităţile de precipitaţii sunt mici (400-500 mm/an) şi pentru că aici se resimt influenţele climatice de ariditate; în Depresiuneacolinară a Transilvaniei este o climă de adăpost, cu influenţe oceanice, respectiv un climatumed şi moderat termic; - 4 puncteb. relieful accidentat; condiţii climaterice nefavorabile (temperaturi mici, cantităţi maride precipitaţii, vânturi puternice); soluri slab dezvoltate;(2 puncte pentru fiecare factor restrictiv din oricare două răspunsuri) - 4 punctec. lagunele s-au format în golfurile de pe ţărmul Mării Negre prin bararea acestora cucordoane de nisip, aduse de curenţii maritimi; lagunele mai comunică cu marea printr-ohttp://www.ebacalaureat.ro/portiţă (Razim, Siutghiol); limanele maritime s-au format prin bararea gurilor de vărsare aleunor râuri scurte cu acumulări de nisip (L. Taşaul, L. Techirghiol, L. Mangalia); - 4 puncted. - gradul de înclinare a pantelor;- structura geologică;- defrişările;(2 puncte pentru fiecare răspuns din oricare două argumente) - 4 puncte

Total 16 puncte\d. lacurile sărate, formate pe masive de sare, se datoresc existenţei cutelor diapire; existenţa văilorscurte şi largi pe care s-au format iazurile, favorizate şi de prezenţa substratului argilosimpermeabil; - 4 puncteTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 22°C; luna iulie; - 2 puncteb. (-)2°C; luna ianuarie; - 2 punctec. mai = 15°C; iunie = 20°C; decembrie = 2°C ; - 3 puncted. între lunile ianuarie = (-) 2°C şi luna iulie = 22°C există o diferenţă de temperaturăde 24°C; - 2 punctee. iarna; - 1 punctf. se calculează media aritmetică pentru cele 30 (31) zile ale lunii respective; - 2 puncteTotal 12 puncte *Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 41I. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel:1. d; 2. b; 3. d; 4 .c; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. c; 10. a.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:1. iazuri; 2. minereuri neferoase, roci de construcţii, roci de construcţii; 3. Galaţi, Slatina, Ploieşti;4. E 60; 5. Trotuş, Argeş, Buzău.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Câmpia Bărăganului) şiclima unităţii marcate cu J (Podişul Getic), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea E, climat de câmpie, în unitatea Jclimat de podiş; temperatura medie anuală: mai ridicată în unitatea E, de 10 -11 grade şimai scăzută în unitatea J, de 8-10 grade; precipitaţii medii anuale: mai scăzute în unitateaE, de 450 -500 mm/ an, şi mai ridicate de 600 -700 mm/ an.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Câmpia Moldovei) şirelieful unităţii marcate cu I (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), câte 2 puncte pentru

fiecare deosebire enunţată corect, oricare din următoarele: relieful unităţii A s-a format prindepunerea de sedimente, iar al unităţii I prin încreţirea stratelor de roci în orogenezacarpatică; în alcătuirea pertografică a unităţii A predomină roci sedimentare (nisipuri, marne,argile) iar în unitatea I roci metamorfice (şisturi cristaline), magmatice şi sedimentare;unitatea A prezintă relief de câmpie colinară cu altitudini de 150 -250 m şi fragmentareredusă, iar unitatea I, relief montan cu altitudini medii de 1000 -1500 m şi maxime pestehttp://www.ebacalaureat.ro/2000 m, cu fragmentare accentuată, cele două unităţi au tipuri de relief diferite: în unitateaA reprezentativ este relieful fluvial, iar în unitatea I relieful vulcanic, glaciar şi petrografic.c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu G (Câmpia Transilvaniei) şiclima unităţii marcată cu H (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: mai ridicată în unitatea H,de 10-11 grade şi mai scăzută în unitatea G, de 8-10 grade; precipitaţii medii anuale: maiscăzute în unitatea H, de 400 -550 mm/ an, şi mai ridicate de 600 -700 mm/ an; influenţeclimatice: oceanice în unitatea G şi de ariditate şi pontice în unitatea H.IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitateanotată cu litera D (Grupele Carpaţilor Meridionali la V de Olt):a. - s-au format prin încreţirea stratelor de roci;- sunt alcătuiţi din roci dure (şisturi cristaline) şi în partea vestică din calcare;- prezintă altitudini maxime de peste 2500 m;- au masivitate accentuată;- prezint relief glaciar şi carstic cu forme deosebite; (câte un punct pentru oricare treicaracteristici) - 3 puncteb. climat montan/ alpin, influenţe submediteraneene; - 2 punctec. Oltul, Jiul; - 2 puncted. pădure de conifere / vegetaţie alpină; -1 puncte. avalanşe şi prăbuşiri, datorită reliefului accidentat; - 2 puncteTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare launitatea notată cu litera C (Câmpia Banatului):

a. - s-a format prin depunere de sedimente;- prezintă relief cu altitudine scăzută, în general sub 100 m.- relieful prezintă interfluvii plane, sau uşor înclinate; (câte un punct pentru oricare douăcaracteristici) - 2 puncteb. climat de câmpie, influenţe submediteraneene; - 2 punctec. Timişul, Bega; - 2 puncted. silvostepa/ stepa; -1 puncte. molisoluri/ cernoziomuri; -1 punctf. petrol, gaze naturale; - 2 puncteTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. Râurile din Dobrogea sunt scurte şi au debite reduse, pentru că străbat un teritoriurestrâns unde nu pot avea lungimi mari, iar debitul este redus pentru că au bazine hidrograficemici, cu afluenţi puţini într-o zonă cu precipitaţii reduse. - 4 puncteb. în estul Câmpiei Române s-au format şi apar o serie de lacuri sărate datorită deficituluide umiditate din zonă şi a urcării sărurilor spre suprafaţă în urma evaporării, ceea ce adeterminat gradul ridicat de salinitate a unor lacuri din câmpie cum sunt: Amara, BaltaAlbă, Lacul Sărat ş.a. - 4 punctec. Relieful Carpaţilor prin caracteristicile sale reprezintă un important factor naturalcare influenţează răspândirea populaţiei, generând densităţi mai mari în zone de depresiuni,culoare de văi şi zone mai puţin accidentate (platouri, versanţi domoli, plaiuri) şi densităţimici, chiar arii nepopulate în zone accidentate şi greu accesibile. Relieful carpatic a impusrestricţii, dar a şi favorizat dezvoltarea aşezărilor omeneşti în zona montană, la fel cum ainfluenţat activităţile umane specifice zonei montane: minerit, exploatarea lemnului, creştereaanimalelor ş.a. - 4 puncted. Marea Neagră prezintă o serie de particularităţi cum sunt: Stratificarea în douăhttp://www.ebacalaureat.ro/strate de apă, unul de suprafaţă, până la 180- 200 m, cu ape mai puţin sărate (17-18%) şiunul în profunzime cu salinitate de 21-22%; lipsa curenţilor pe verticală; prezenţa unorcurenţi circulari de suprafaţă; lipsa mareelor mari; - 4 puncteTotal 16 puncte

VI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 340 m cubi/ s; aprilie/ mai; - 2 puncteb. 70 m cubi/ s; ianuarie; - 2 punctec. 270 m cubi/ s; - 2 puncted. media debitelor celor 30 de zile ale lunii; - 2 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. natalitatea (N) = 9,9 %o; mortalitatea (M) = 12,3 %o; - 1 punct fb. N = 14 %o; M = 11,1 %o, rezultă Sn = N - M = 14 - 11,1 = 2,9 %o; - 2 punctec. între anii 1990 şi 2002, natalitatea a scăzut; cauze: plecarea în străinătate a tinerilor;condiţiile economice; şomajul; - 3 puncted. între anii 1990-2002, mortalitatea a crescut de la 11,2 %o la 12,4 %o; - 2 punctee. - în anul 1990 sporul natural este pozitiv, iar începând cu 1992, devine negativ;- cauze: natalitatea mult mai mică; plecarea din ţară a tinerilor; - 4 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 42I. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel:1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:,1. Ploieşti, Alba lulia, Braşov ; 2. Prut, Olt, Someş; 3. Dolj; 4. submediteraneeană; 5.explozie/ incendiu;Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Curburii) şirelieful unităţii marcate cu J (Câmpia Timişului), câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect, oricare din următoarele: relieful unităţii E s-a format prin încreţirea stratelorde roci, iar relieful unităţii J s-a format prin depuneri de sedimente; relieful unităţii E prezintăaltitudini mai mari - până la 100 m, iar relieful unităţii J are altitudini mult mai scăzute -sub 100 m; relieful unităţii E este mai accidentat şi are aspect de dealuri şi depresiuni, iarrelieful unităţii J este slab accidentat şi are aspect de interfluvii plane.b. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Sectorul central al

Câmpiei Române) şi clima unităţii marcată cu G (Munţii Poiana Rusca), câte 2 p pentrufiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea B, decâmpie, iar în unitatea G de munţi joşi; temperatura medie anuală: în unitatea B de 10 -11grade, iar în unitatea G de 0-6 grade; precipitaţii medii anuale: în unitatea B de 500-600http://www.ebacalaureat.ro/mm/ an, iar în unitatea G de peste 1000 mm/ an.c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei deSud) şi clima unităţii marcată cu F (Câmpia Transilvaniei), câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală - în unitatea marcată cu Ceste de 10 -11 grade, iar în unitatea marcată cu F este de 8 - 9 grade; precipitaţii mediianuale: în unitatea marcată cu C sunt de 400-500 mm/ an, iar în unitatea marcată cu F de500-700 mm/ an; influenţa climatică: în unitatea C este de ariditate şi pontică, iar înunitatea F este oceanică.Total 16 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitateanotată cu litera D (Grupa Făgăraş):a) - s-a format prin încreţirea stratelor scoarţei terestre;- sunt alcătuiţi din roci dure, predominant şisturi cristaline;- prezintă masivitate accentuată;- are altitudini maxime de peste 2500 m.- prezintă relief glaciar la peste 1800 m.(câte un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb) altitudinea reliefului; etajul climatic alpin - 2 puncte;c) lacuri glaciare; lacuri de baraj antropic - 2 puncte;d) etajul coniferelor/ etajul alpin - 1 puncte) spodosoluri/ podzoluri - 1 punctf) hidroenergie/ roci de construcţii -1 punctTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare launitatea notată cu litera I (Munţii Apuseni):a) - s-au format prin încreţire şi vulcanism;- sunt alcătuiţi din roci diverse, un adevărat „mozaic de roci"- fragmentare accentuată: numeroase depresiuni şi văi;- altitudinea maximă atinge 1849 m, în vârful Bihor- prezintă relief vulcanic şi carstic;

(câte un punct pentru oricare patru caracteristici) - 4 puncteb) - Someşul Mic, Crişul Repede, Arieşul: - 2 punctec) - etajul fagului/ coniferelor; -1 punctd) - minereuri neferoase; minereuri de fier; cărbuni; - 3 puncteTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. în Carpaţii Occidentali sunt frecvente formele de relief carstic datorită prezenţeirocilor calcaroase pe suprafeţe relativ mari atât la suprafaţă, cât şi la adâncime, ceea cedetermină apariţia unor tipuri diverse de forme carstice: peşteri (Scărişoara, Meziad), avenuri,chei, lapiezuri, doline, clippe calcaroase. - 4 puncteb. Oraşul Ploieşti este un important centru al industriei petrochimice pentru că estesituat în zonă cu resurse de petrol, are cea mai mare vechime în exploatarea şi prelucrareapetrolului din România. Oraşul este situat în zona de intens transport prin conducte şi pecale ferată ceea ce a determinat dezvoltarea celor mai puternice platforme petrochimicedin ţară. - 4 punctec. Delta Dunării s-a format datorită aluviunilor în cantităţi mari aduse de Dunăre, lipseimareelor mari şi a prezenţei curenţilor circulari care au favorizat depunerea aluviunilor. - 4puncted. Natalitatea a înregistrat o scădere accentuată în perioada 1990 - 2002, datorităhttp://www.ebacalaureat.ro/schimbării regimului politic, care a adus modificări socio-economice şi legislative, datorităschimbării mentalităţii privind dimensionarea familiei şi a migraţiei populaţiei tinere în ţărileEuropei occidentale. - 4 puncte.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 95 mm; iunie - 2 puncteb. 30 mm; februarie - 2 punctec. 65 mm; - 2 punctd. 23 grade; iulie; - 2 punctee. Temperatura medie lunară reprezintă media temperaturilor celor 30 /31 de zile, iarprecipitaţiile medii anuale reprezintă media precipitaţiilor celor 12 luni. - 4 puncteTotal 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu.e. cantităţi de precipitaţii diferite în cele două perioade şi blocarea apei în zăpezi iarna;- 2 punctef. inundaţii şi revărsări cu producerea de pagube materiale şi chiar victime umane; -2puncteTotal 12 puncteTotal test 90 puncte+10 puncte din oficiuVARIANTA 43I. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel:1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. c; 10. b;Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:1. Hunedoara; 2. Buzău, Jiu, Mureş; 3. Focşani, Călăraşi, Brăila; 4. minereuri feroase /neferoase, cărbuni, ape minerale, păduri de conifere.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p se acordă pentru două asemănări între relieful unităţii A (Subcarpaţii Getici) şi reliefulunităţii B (Subcarpaţii Moldovei), câte două puncte pentru fiecare asemănare enunţată corect,oricare dintre următoarele: ambele unităţi s-au format prinîncreţirea stratelor scoarţei, ambele sunthttp://www.ebacalaureat.ro/alcătuite din roci sedimentare-pietrişuri, nisipuri, argile; în ambele relieful se prezintă sub formaunor dealuri şi depresiuni.b.4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca) şi clima unităţiimarcată cu H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: etajul climatic - în unitatea F întâlnim climat de munţi joşi, iar înunitatea H, climat alpin şi de munţi mijlocii; temperatura medie anuală: în unitatea F temperaturaeste de 2-6 grade, iar în unitatea H de la 0 - 6 grade; unitatea H prezintă depresiuni intramontane cufrecvenţe inversiuni termice, în timp ce unitatea F nu are depresiuni intramontane.c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu D (Podişul Târnavelor) şi clima unităţiimarcată cu I (Sectorul central al Câmpiei Române), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată

corect, dintre următoarele: etajul climatic - unitatea D are un climat de dealuri înalte şi joase, iarunitatea I are un climat de câmpie; temperatura medie anuală: în unitatea D este de 6 - 9 grade, iarîn unitatea I este de 10 -11 grade; influenţa climatică: în unitatea D este oceanică, iar în unitatea Ide ariditate.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitateanotată cu litera C (Podişul Getic):a. - prezintă aspect tipic de piemont;- s-a format prin depuneri piemontane, fiind alcătuit din roci moi: argile, nisipuri, pietrişuri;- prezintă înclinare de la N la S, cu altitudini care scad de la 600 m în N la 300 m în S;- are aspect de dealuri şi platouri fragmentate de văi orientate pe direcţia N-S;(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb. platformele: Strehaiei, Jiului, Olteţului, Cotmeana, Argeşului, Cândeşti; - 3 punctec. petrol, gaze naturale, lignit; - 2 puncted. alunecări de teren; -1 punctTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată culitera G (Podişul Dobrogei de Sud):a. - s-a format prin depunere de sedimente;- are o altitudine de 200 m;- este acoperit parţial de un strat de loess;(câte 1 punct pentru oricare două caracteristici) - 2 puncteb. climat de podiş jos, influenţe de ariditate şi pontice; - 2 punctec. vegetaţie de step; -1 punctd. molisoluri / bălane dobrogene; -1 puncte. Constanţa / antichitate; - 2 punctef. explozii, incendii, naufragii maritime, poluare şi degradare a mediului; -2 puncteTotal 10 puncte . Se acordă 16 puncte astfel:a. în Câmpia Română se produc frecvent o serie de hazarduri naturale cum sunt:ecetele frecvente, temperaturi maxime cu valori ridicate vara, vânturi şi viscole puternicearna, datorită condiţiilor climatice specifice iar în anumite situaţii inundaţii şi revărsărihttp://www.ebacalaureat.ro/

atorită reliefului şi regimului de scurgere a râurilor şi uneori cutremure datorită zonei eismice careafectează şi Câmpia Română. - 4 puncteb. în lungul văilor apelor importante care traversează şi fragmentează zonele maiaccidentate ale reliefului teritoriului României s-au construit mai uşor aliniamentele drumurilorşi căilor ferate care alcătuiesc reţeaua de transporturi rutiere şi feroviare în aceste zone:văile Oltului, Jiului, Mureşului, Someşului, Şiretului, Crişurilor, precum şi văile altor râuridin România. - 4 punctec. La nivelul zonei carpatice care ocupă 28 % din teritoriul ţării, condiţiile de habitat şirespectiv densitatea populaţiei variază în funcţie de aspectele specifice ale reliefului careinfluenţează popularea astfel: la nivelul depresiunlor şi văilor densitatea este mai ridicată(depr. Petroşani, Braşovului ş.a.) în anumite zone cu relief mai puţin accidentat existăzone populate cu densităţi medii şi reduse (Munţii Apuseni, Obcinile Bucovinei ş.a.), şizone cu relief înalt şi accidentat cu densităţi reduse. - 4puncted. Precipitaţiile medii la nivelul teritoriului României scad de la vest la est datoritădiminuării influenţei oceanice şi cresc odată cu altitudinea, de la 500 mm în zonele joasela 600-800 mm în zonele colinare şi la 800-1200 mm în zonele montane datorită influenţeireliefului. - 4 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 1992 - 22,8 milioane; - 1 punctb. 1912-12,9 milioane; -1 punctc. rata de creştere 1997-1992: R = 1,2 / 21,2 x 100 = 5,5%; - 3 puncted. rata de scădere 1992 2002: R = 1,1 / 22,8= 4,8%; - 3 punctef. creşterea numerică a populaţiei în perioada 1966-1977: 2,6 mii /11 = 236 376 loc. - 4 puncteTotal 12 puncteTotal test 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 44I. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel:1. d; 2. c; 3. a; 4. c; 5. a; 6. b; 7. c; 8 d; 9. a; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:

1. Dâmboviţa, Bârlad, Mureş; 2. Ploieşti, Timişoara, Suceava; 3. Podişul Dobrogei de Sud; 4.J, Moldova;Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul Getic) şi climaunităţii marcate cu J (Câmpia Someşului), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: etajul climatic - unitatea C are climat de podiş, iar unitatea J unclimat de câmpie; influenţa climatică: unitatea C are influenţe submediteraneene, iar unitateaJ influenţe oceanice; - 4 puncteb. 4 p se acordă pentru două deosebiri între relieful unităţii F (Munţii Poiana Rusca) şirelieful unităţii I (Sectorul central al Câmpiei Române), câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect, oricare dintre următoarele: relieful unităţii F s-a format prin încreţirea stratelorhttp://www.ebacalaureat.ro/în orogeneza carpatică, iar al unităţii I prin depuneri de sedimente; unitatea F este alcătuităgeologic din roci tari (şisturi cristaline), iar unitatea I din roci sedimentare (argile, mame, nisipuri,ioess, ş.a.), unitatea F are altitudini de peste 1000 m, iar unitatea I sub 300 m; - 4 punctec. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei) şiclima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic - unitatea B are un climat de dealuri înalte,iar unitatea G un climat de dealuri joase; temperatura medie anuală: în unitatea B este de 6-8 grade, iar în unitatea G este de 10-11 grade; precipitaţiile medii anuale: în unitatea B sunt de600-800 mm/an, iar în unitatea G sunt doar de 400-500 mm/an. - 4 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitateanotată cu litera A (Subcarpaţii Getici):a. - s-au format prin cutarea stratelor de roci;- sunt alcătuiţi din roci sedimentare: pietrişuri, nisipuri, argile ş.a.- au relief cu aspect de dealuri şi depresiuni;- au altitudine de 300 - 1000 m.

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb. depresiuni: Tg. Jiu, Câmpulung; dealuri: Bran, Măţău; - 2 punctec. climat de dealuri înalte, influenţe submediteraneene; - 2 puncted. etajul pădurii de foioase; -1 puncte. Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea; - 2 puncteTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată culitera H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali)a. - s-au format prin încreţire şi vulcanism;- sunt alcătuiţi din toate categoriile de roci dispuse pe trei aliniamente;- prezintă culmi paralele orientate pe aliniamente pe direcţia NV-SE;- altitudinea maximă este de 2100 m, în Călimani;- prezintă relief vulcanic, carstic;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb. lac de baraj natural şi lac vulcanic: Lacu Roşu, Sf. Ana; - 4 punctec. avalanşe / prăbuşiri, energie mare de relief, pagube şi victime umane; - 3 puncteTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. Datorită etajării şi dispunerii în trepte majore a reliefului pe teritoriul României,cantităţile medii de precipitaţii variază, astfel în zonele joase de câmpie se situează între450-600 mm, în zonele colinare de 600-800 mm, iar în zonele montane de la 800 mm (înmunţii joşi) la 1000-1200 mm şi chiar 1400 şi peste 1400 mm în munţii înalţi. - 4 puncteb. Podişul Dobrogei, sub aspectul reliefului, prezintă complexitate geografică datorităformării complexe în urma unor vechi orogeneze în jumătatea nordică şi prin depuneri desedimente în jumătatea sudică, datorită varietăţii rocilor din alcătuirea geologică, a evoluţieireliefului în timp geologic, a aspectului şi tipurilor genetice de relief. - 4 punctec. Relieful prin poziţia geografică a unităţilor, prin altitudine, orientare şi fragmentaredetermină apariţia unor nuanţe climatice pe teritoriul României, astfel apar areale cu nuanţareclimatică, cum sunt climatul cu nuanţe de ariditate sau cel cu nuanţe pontice. - 4 puncted. în funcţie de altitudinea reliefului şi modificarea condiţiilor climatice se prezintă şietajarea şi succesiunea altitudinală a învelişului biopedogeografic, astfel din zonele joase

către cele înalte se succed zonele de vegetaţie şi etajele pădurii, precum şi zonareaaltitudinală a solurilor. - 4 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:http://www.ebacalaureat.ro/a. 320 m cubi/ s; mai - 2 puncteb. media debitelor medii lunare; - 2 punctec. 65 m cubi/ s; octombrie; - 2 puncted. toamna, datorită precipitaţiilor mai reduse; - 2 punctee. precipitaţii mai bogate şi topirea zăpezilor; - 2 punctef. 7 luni; - 2 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 45I. Se acordă 20 puncte (cale 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel:1. b, 2. d, 3. c, 4. d, 5. d, 6. b, 7. d, 8. b, 9. c, 10. cTotal 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câîe 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:1. Vidraru; 2. Giurgiu, Rm. Vâlcea, Craiova, Tg. Mureş; 3. Someşul Mare, Moldova, Timişul; 4.minereuri neferoase, cărbuni;Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul Someşan) şiclima unităţii marcate cu J (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B este de 6-8grade, iar în unitatea J este de 10-11 grade; precipitaţiile medii anuale: în unitatea B suntde 600-800 mm/an, iar în unitatea J sunt de 400-500mm/an; influenţe climatice: în unitateaB sunt influenţe oceanice, iar în unitatea J sunt influenţe de ariditate şi pontice.b. 4 p se acordă pentru două deosebiri între relieful unităţii C (Grupa Centrală a CarpaţilorOrientali) şi relieful unităţii G (Grupa Retezat -Godeanu), câte 2 puncte pentru fiecaredeosebire enunţată corect, oricare dintre următoarele: unitatea G are un relief cu altitudinimaxime de peste 2500 m, ia' unitatea C altitudini maxime de peste 2000 m; unitatea Geste alcătuită predominant din şisturi cristaline şi calcare, iar unitatea C este alcătuită din

toate categoriile de roci (vulcanice, metamorfice şi sedimentare) dispuse pe aliniamenteparalele; unitatea C are un relief mai accidentat, iar unitatea G un relief masiv.c. 4 p se acordă pentru două asemănări între relieful unităţii I (Munţii Apuseni) şirelieful unităţii G (Grupa Retezat-Godeanu), câte 2 puncte pentru fiecare asemănare enunţatăcorect, oricare din următoarele: ambele unităţi s-au format prin încreţire în orogenezacarpatică; ambele unităţi prezintă relief carstic dezvoltat şi variat; ambele unităţi suntformate din şisturi cristaline şi calcare.IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată culitera D (Câmpia Bărăganului):a. - s-a format prin depuneri de sedimente fine: pietrişuri, nisipuri, argile, marne, loess;- are aspect de câmpie tabulară cu crovuri şi dune de nisip;- are altitudini sub 100 m;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb. climat de câmpie cu influenţe de ariditate; - 2 punctec. vegetaţie de stepă; -1 punctd. molisoluri/cernoziomuri; -1 puncte. petrol/ gaze naturale, soiuri fertile; - 2 punctef. Slobozia;-1 punct Ahttp://www.ebacalaureat.ro/Total 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitateanotată cu litera A (Podişul Getic):a. - relief tipic de piemont;- structura monoclinală cu înclinare de la N la S;- alcătuit din roci sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile; \- altitudinea scade de la N la S (de ta 600 m, la 300 m);- văi longitudinale însoţite de lunci şi terase;- relief afectat de eroziune şi degradări de teren: alunecări, torenţi; (câte 1 p pentru oricare treicaracteristici) - 3 puncte.■ b. petrol, gaze naturale, lignit; - 2 punctec. cultura cerealelor şi plantelor tehnice, cultura pomilor fructiferi; - 2 puncted. alunecări de teren; cauzate de defrişări, substratul geologic (argila) şi excesul deprecipitaţii uneori; degradarea terenurilor şfafectarea construcţiilor (căi de transport, aşezări

umane);- 3puncte% Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. România are o climă temperat-continentală datorită poziţiei pe glob (paralela de 45°H) şl situării în partea centrală a Europei (pe meridianul de 25° E); Temperatura medieanuală de 0-11 grade, cu o amplitudine termică medie de 20-23 de grade; Clima Românieiprezintă 4 anotimpuri cu aspecte specifice; - 4 puncteb. Datorită etajării altitudinale a reliefului şi a condiţiilor climatice specifice treptelor dei relief, solurile prezintă o mare diversitate astfel, în zona de câmpie se găsesc molisoluri şiargiiuvtsolurl, în zonele de deal podiş predomină argiluvisolurile şi cambisolurile, iar în zonelemontane cambtsoluri şi spodosoluri. în funcţie de condiţii specifice locale întâlnim şi soluriintrazonale: hidromorfe, halomorfe ş.a. - 4 punctec. Datorită factorilor care influenţează clima, elementele climatice au valori diferite lanivelul teritoriului României astfel, în partea nordică cantitatea de precipitaţii este maimare datorita Influenţelor oceanice şi scandinavo-battice şi a prezenţei reliefului montanîntr-o pondere mai mare, Iar temperaturile sunt mai scăzute datorită latitudinii şi influenţelorclimatice arătate. - 4 puncted. Activităţile economice specifice oraşelor Galaţi şi Tulcea sunt influenţate de Dunăreprin faptul că fluviul favorizează navigaţia, astfel industria celor două oraşe s-a dezvoltatşi specializat ţinând seama de posibilităţile de aprovizionare cu materii prime din import(minereuri feroase - Galaţi şi bauxită -Tulcea); - 4 puncteTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. Categoriile de 15 - 24 ani şl peste 50 ani, datorita ponderii importante a copiilor şiîncă în şcoală, sau cu grad de ocupare încă redus şi a bătrânilor în mare parte -' de populaţie inactivă, sau chiar a populaţiei cuprinsă între 50-65 ani cu rataa şomajului. - 4 puncte -b. grupa 25 - 49 de ani; - 2 punctec. grupa de 15 - 24 de ani; - 2 puncte

d. în agricultura grupa de peste 45 de ani, iar în industrie grupa de 25-49 de ani; - 4icteTotal 12 puncte Total test 90 puncte +10 puncte din oficiuhttp://www.ebacalaureat.ro/VARIANTA 46Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. a; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d; 7.d; 8. c; 9. d; 10. c.Total 20 puncteSe acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. Braşov, Tulcea, Galaţi,Tg. Mureş; 2. Crişul.Negru, Moldova, Argeş; 3. Constanţa/ falia; 4. Dealurile Silvaniei; 5. avalanşe;Total 10 puncteSe acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul Someşan) şi unităţii marcatecu J (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru fiecare deosebire ită corect, dintre următoarele:influenţa climatică - în unitatea B este oceanică, iar iţea J de ariditate pontică; temperatura medieanuală - în unitatea B este de 6 - 8°C, unitatea J este de 10-11°C: precipitaţiile medii anuale - înunitatea B sunt demm/an, iar în unitatea J de 400-500 mm/an. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcatecu F (Dealurile Silvaniei) şi I unităţii marcate cu H (Podişul Bârladului), câte 2 p pentru fiecareasemănare enunţată t, oricare dintre următoarele: ambele unităţi s-au format prin depuneri desedimente; unitatea F cât şi H sunt alcătuite din aceleaşi coci sedimentare, moi: argile, marne, iri,pietrişuri; cele două unităţi au altitudini asemănătoare - 300-500 m. 4 p pentru două deosebiri întreclima unităţii marcate cu A (Podişul Getic) şi clima li marcate cu E (Subcarpaţii Moldovei), câte 2 ppentru fiecare deosebire enunţată din următoarele: influenţe climatice - unitatea E are influenţecontinentale, iar ; A, influenţe submedlteraneene; temperatura medie anuală - în unitatea A este■10°C, iar în unitatea E de 6 -8°C.Total 12 punctea. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu C (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali):

a) - s-a format prin încreţirea straielor şi prin viricanism;- sunt alcătuiţi din roci diverse, dispuse pe aliniamente: în V roci vulcanice, în centru icristaline, iar în E roci sedimentare;- prezintă culmi muntoase dispuse paralel, orientate NV-SE;– sunt specifice relieful vulcanic, carstic;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb) etaj climatic montan;c) lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac vulcanic ( Sf. Ana), lacuri de baraj artificial;d) etajul pădurii de conifere;e) spodosoluri/podzoluri;Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu H: (Podişul Bârladului)a) - s-a format prin depuneri de sedimente;- altitudinea scade de la N la S de la 400-500 m în N, la 100-200 m, în S;- prezintă structură monoclinală cu relief de cueste;- versanţii sunt afectaţi de alunecări de teren;b) climat de dealuri joase cu influenţe de ariditate;c) Bârladul;d) argiluvisoluri/ soluri brun-roşcate;e) petrolul şi gazele naturale;f) Vaslui;http://www.ebacalaureat.ro/Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. Relieful, prin specificul său: trepte de altitudine (care determină şi etajarea climatică),prin fragmentare (prezenţa văilor şi depresiunilor), grad de accidentare (pante şiaccesibilitate), influenţează condiţiile de habitat şi determină forme şi structuri specificeale satelor în teritoriu. Astfel, satele prezintă diferite forme geometrice şi structuri caredepind de aspectul reliefului: sate risipite - în zona montană, sate răsfirate - în zonacolinară şi sate adunate (compacte) - în zonele de câmpie şi uneori în depresiuni sauspaţii restrânse; - 4 puncteb. în funcţie de altitudinea reliefului care determină etajarea climatică şi zonareaaltitudinală a claselor de soluri, în cadrul culturii plantelor acestea se diferenţiază în raport

cu altitudinea. în zonele de câmpie cu relief plan predomină culturile de plante cerealiere şitehnice, în zonele colinare culturile cerealiere se întrepătrund cu cele de viţă de vie şipomi fructiferi, iar în zonele mai înalte ajung numai culturile rezistente la condiţii de altitudine:cartoful, secara, culturi furajere ş.a.; - 4 punctec. Oraşele Constanţa şi Tulcea, prin localizarea lor în teritoriu (Constanţa - în zonalitorală şi Tulcea - la Dunăre) şi importanţa în reţeaua urbană, reprezintă noduri de trans¬port cu caracter complex. Complexitatea este dată de faptul că pe lângă transporturilerutiere şi feroviare (comune multor localităţi), în cele două oraşe sunt specifice transporturilepe apă (Constanţa - port maritim şi Tulcea - port fluvial) şi cele aeriene (ambele oraşe auaeroporturi). - 4 puncted. în condiţiile climatice ale României hazardele climatice se produc datorită manifes¬tărilor deosebite ale fenomenelor atmosferice. Cu o frecvenţă mai mare se înregistreazătemperaturi extreme cu valori deosebite în perioade mai puţin obişnuite (temperaturi scăzutevara şi ridicate iarna) prin pătrunderea maselor de aer reci sau calde; precipitaţii abundentepe fondul unor schimbări meteorologice bruşte; vijelii, furtuni şi viscole determinate deintensificări deosebite ale vitezei vântului. - 4 puncteTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 2°C; ianuarie; - 2 puncteb. 22°C; iulie; - 2 punctec. media temperaturilor medii lunare; - 2 puncted. iarna; radiaţia solară scăzută, ziua scurtă; - 3 punctee. vara; radiaţia solară cu valori ridicate, ziua lungă; - 3 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 47Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7.c; 8. d; 9. d; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Suceava, Olt, Bârlad; 2.Târgovişte, Alba lulia, Drobeta Turnu Severin; 3. altitudinea medie foarteredusă (0,5 m); 4. cambisol; 5. laşi / Botoşani; 6. iaz/lac de luncă.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Grupa Nordică a CarpaţilorOrientali) şi clima unităţii marcate cu I (Sectorul central al Câmpiei Române), câte 2 phttp://www.ebacalaureat.ro/pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea Fde munte, iar în unitatea I, de câmpie; temperatura medie anuală: în unitatea F sub 6°C iarîn unitatea I peste 10°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea F peste 1000 mm/an, iar înunitatea I de 500-600 mm/an; influenţă climatică: în unitatea F influenţe scandinavo-balticeiar în unitatea I influenţe de tranziţie.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Munţii Poiana Rusca)şi relieful unităţii marcate cu F (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali), câte 2 p pentrufiecare deosebire enunţată corect oricare dintre următoarele: unitatea E are altitudini maximesub 1500 m iar unitatea F peste 2000 m; unitatea F este puternic fragmentată iar uniateaE se prezintă sub formă de masiv muntos; în unitatea F există roci şi relief vulcanic iar înunitatea E nu există relief vulcanic predominând şisturile cristaline.c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu C (Dealurile Silvaniei) şiclima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei), câte 2 p pentru fiecare asemănareenunţată corect, din următoarele: ambele unităţi prezintă influenţe climatice oceanice;ambele au aceleaşi temperaturi medii anuale (6-9° C) şi aceeaşi cantitate de precipitaţii(600 - 800 mm/an).Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu B (Carpaţii Curburii):a) Carpaţii Curburii - 1 punct;b) - formaţi prin încreţirea stratelor de roci;- alcătuiţi din roci sedimentare cutate - fliş;

- altitudini sub 2000 m;- relief puternic fragmentat;- prezintă cea mai mare depresiune din Carpaţi - Depresiunea Braşovului; (câte 1 p pentruoricare 3 caracteristici); - 3 punctec) etaj climatic montan, influenţe de ariditate/oceanice; - 2 puncted) etajul pădurilor de conifere / foioase; - 1 punctşi podişuri înalte; în unitatea F, montan; temperatura medie anuală şi unitatea C, 8° C - 9° C, şiunitatea F 0oC-6°C; precipitaţii medii anuale; în unitatea D 500-700mm/ an, în unitatea F1000-1200mm/ an şi peste; influenţa climatică: în unitatea C oceanică, în unitatea F, scandinavo-baltică.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu E (Masivul Dobrogei de N)şi G (Subcarpaţii Getici); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, oricaredintre următoarele: relieful unităţii E s-a format în etape orogenetice succesive-baikalian -caledoniană (şisturi verzi), hercinică (graniţe) şi alpină (calcare) în timp ce relieful unităţiiG s-a format în etapa alpină finală prin tectonizarea sedimentelor din avanfoasa carpatică(roci sedimentare cutate - cute diapire); unitatea E are altitudini maxime de 467 şi MunţiiMăciu, iar unitatea G altitudinea maximă de 1236 m în Dl. Chicera).c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu I (Munţii Banatului) şi climaunităţii marcată cu J Câmpia Bărăganului; câte două puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic în unitatea I, montan; şi unitatea J decâmpie; temperatura medie anuală în unitatea 110°C-6°C; în unitatea J 10°C-11°C; precipitaţii medii anuale 800-1200 mm/ an, iar în unitatea J 400/500 mm/ an; influenţa climatică submediteraneană în unitatea I şi de ariditate în J.Total 12 p IV. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare lahttp://www.ebacalaureat.ro/unitatea notată cu A (Munţii Apuseni).a) s-a format în timpul orogenezei alpine;- este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali;- reprezintă un „mozaic petrografic, o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic;- scad în altitudine de la E-V;

- sunt puternic fragmentaţi;- prezenţa depresiunilor golf;- altitudinea maximă - 1849 m;- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri, chei, izbucuri);- modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare; (câte 1 punctpentru oricare 3 caracteristici) - 3 puncteb) Munţii Crişurilor (Zarand, Codru-Moma, Pădurea Craiului); Munţii Bihor, Vlădeasa, Gilău,Muntele Mare; - 2 punctec) Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Alb, Crişul Negru, Arieş, Ampoi; - 2 puncted) bauxită, cărbune brun, minereuri auro-argintifiere; - 2 punctee) oceanică; 1 punctTotal 10 p b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu H (Câmpia Moldovei).a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare depuse pe un vechi scutcontinental, cu o structură asemănătoare platformei est-europene;- formarea s-a realizat de la N-S, ceea ce i-a imprimat o structură monoclinală; I - arealtitudini joase: maxima 265 m în Dl. Cozancea;- prezenţa cuestelor (Coasta laşilor).b) Jijia, Bahlui, Başeu, Prut;c) silvostepă;d) cernoziom levigat;e) laşi, Botoşani;0 de ariditateTotal 10 p- Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de teren şi fenomene torenţiale.b. lignit, petrol, gaze de sondă.c. de dealuri şi podiş, submediteraneene.d. Motru, Jiu.Total 10pV. a. Zona alpină - supranumită şi stepa rece, se caracterizează prin prezenţa pajiştiloralpine, lipsa vegetaţiei forestiere, datorită altitudinilor mari (peste 1800 m) şi vânturilorhttp://www.ebacalaureat.ro/puternice.b. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre, ca urmare a influenţelor exterioare,barate de către Carpaţi, se resimt influenţe oceanice în partea vestică şi centrală a ţării;

submediteraneană în SV ţării; de tranziţie în sectorul dintre Argeş si Olt, de ariditate în Sşi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice pe litoralul Mării Negre. Acestea se datoreazăcirculaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar şi poziţieigeografice a României în cadrul Europei. 4 punctec. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu volum mare.între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii prime (petrol, cărbuni,minereuri de fier, bauxită), dar şi produse finite, industriale şi agroindustriale. 4 puncted. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului funciar. Din cuprinsulfondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol, urmat de păşuni, fâneţe vii şilivezi. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al terenurilor - de la culturaplantelor temporare (cereale, plante tehnice) şi zonele cu terenuri arabile, la cele permanentedin dealuri şi podişuri. 4 puncteTotal 6 pVI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncteb. 70 m3/s - septembrie. - 2 punctec. cantitate redusă de precipitaţii. - 1 punct" d. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). - 2 punctee. 280 m3/s. - 1 punctf. precipitaţiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea zăpezii din zona înaltă.- 3 puncteTotal 12 pTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 55I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.Total 20pII. 1. Giurgiu, Deva.Târgovişte, Sf. Gheorghe.2. Ialomiţa, Bega, Şiret.3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare, desfăşurată între Patlăgeanca şiMarea Neagră.- Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) şi o altitudine deasupra nivelului mării de numai +0,52 m.

- Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pebraţul Tulcea, -36 m pe braţul Sf. Gheorghe).http://www.ebacalaureat.ro/- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor, aluvionaraostroavelor, formarea deltei secundare la gura braţului Chilia).4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.Total 10 pIII. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie, în timp ce unitateamarcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuală în B este de 10°C-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitaţiile medii anuale au valoarea de 300-350mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influenţele climatice în B sunt cele pontice şide sriditate, iar în C cele oceanice.b. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din roci sedimentarerecente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a orogenezei alpine (miocen),în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş), este alcătuit din roci dure, vechi(şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. în structura reliefuluiunităţii marcate cu E, se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două aliniamentredeluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură masivă, cuprinzând o culmeinalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. în unitatea marcatăcu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în unitatea marcată cu Eabia 1200 m în Dealu Chicera.c. Etajul climatic din A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel montan, iar în J,cel de câmpie moderat; tempertura medie anuală este în A de 0°C - 6°C, iar în J de 10°C-11 °C, precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A, iar în J de 500-600 mm/an,influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A.Total 12 pIV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu A (Munţii Apuseni)

a. s-a format în timpul orogenezei alpine;- este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali;- reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic;- scad în altitudine de la E-V;- sunt puternic fregmentaţi;- prezenţa depresiunilor golf;- altitudinea maximă 1849 m;- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei, izbucuri);- modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare;(câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncteb. oceanică; - 2 punctec. auro-argintifere; 2 puncted. risipite (crânguri); 2 punctee. Crişul Alb, Someşul Mic; 1 punctb)a. Podişul Bârladului- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. est-europeană,rigid şi căzut în trepte spre sud).http://www.ebacalaureat.ro/- Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrişuri, dar şicalcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama largă de procese (alunecări de teren,eroziunea torenţială), care provoacă degradări intense.- Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în contactul cu CâmpiaRomână.- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni (Maramureşului, Domelor) şiculoare de văi;(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncteb) climat montan; influenţe scandinavo-baltice şi oceanice; - 2 punctec) minereuri neferoase, ape minerale, roci de construcţie; - 2 puncted) avalanşe, prăbuşiri, alunecări de teren; precipitaţii bogate, pante accentuate; pagubemateriale; - 3 puncteTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - Orientarea lanţului carpatic, cu rol de barieră în circulaţia maselor de aer influenţeazăsepararea influenţelor oceanice de cele continentale, determinând precipitaţii mai bogateîn vestul şi centrul ţării şi mai scăzute în exteriorul Carpaţilor. Precipitaţiile sunt influenţate

de altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie se înregistrează sub 600 mm/an, înzonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste 800, atingând chiar şi1400 mm/an în munţii înalţi de peste 2000 m. - 4 puncteb. - Prin cantitatea şi calităţile lor apele subterane pot fi utilizate în alimentarea cu apăa localităţilor, cele cu caracteristici chimice şi fizice deosebite (apele minerale şi termale),se utilizează în scop terapeutic în multe staţiuni balneare şi la încălzirea serelor şi chiar alocuinţelor acolo unde există. - 4 punctec. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea reliefului a impus şi o etajarea vegetaţiei, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetaţia specifică este cea de stepă şisilvostepă, în zonele cu climat de deal şi podiş cea a pădurilor de foioase (stejar şi fag), iarîn zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere şi al vegetaţiei alpine. - 4 puncted. - Prin rangul şi statutul de oraş capitală, prin mărimea demografică şi importanţaeconomică, oraşul Bucureşti este cel mai important nod de comunicaţii din România.Bucureştiul reprezintă punctul de convergenţă a celui mai mare număr de căi feratemagistrale şi şosele importante din ţară, prin care se conectează la circulaţia internaţională.La Bucureşti se află cel mai mare aeroport internaţional al ţării - 4 puncteTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncteb. 144 mm; iunie; - 2 punctec. vara; altitudine ridicată; - 2 puncted. 4 luni; - 2 punctee. media celor 30/31 zile ale lunii; - 2 punctef. 20 mm; - 2 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuhttp://www.ebacalaureat.ro/VARIANTA 49I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. a.Total 20 puncte

II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Piteşti, Brăila, Bistriţa, Drobeta Turnu Severin; 2. Motru, Crişul Negru, Târnava ică; 3. PodişulSomeşan; 4. Câmpia Boianului; 5. Grupa Bucegi;Total 10 puncteII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Câmpia Banatului) şiclima unităţii marcate cu J (Delta Dunării), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea D - climat de câmpie iar în unitateaJ - climat de deltă; influenţe climatice - în unitatea D influenţe oceanice iar în unitatea Jinfluenţe de ariditate şi pontice; precipitaţii medii anuale: mai bogate în unitatea D-600mm/an şi mai scăzute în unitatea J - 400 mm/an;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Moldovei) şirelieful unităţii marcate cu H (Subcarpaţii Getici), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, oricare dintre următoarele: Subcarpaţii Getici au un relief mai complex, prezentândsectoare cu câte două şiruri de depresiuni şi dealuri iar Subcarpaţii Moldovei au un reliefsimplu format din trei depresiuni închise de dealuri subcarpatice; în unitatea H înălţimilemaxime depăşesc 1000 m iar în unitatea E înălţimea maximă nu ajunge la 1000 m;c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu B (Câmpia Olteniei) şiclima unităţii marcate cu D (Câmpia Banatului), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: ambele unităţi se încadrează la etajul climatului de câmpie;ambele unităţi au temperaturi de 10-11; ambele prezintă influenţe submediteraneene;Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cuF (Podişul Bârladului):a) - s-a format prin depunere de sedimente;- este alcătuit din roci sedimentare moi: pietrişuri, nisipuri, marne, argile;- altitudinea scade de la N (500 m) spre S (200 m);

- este afectat de alunecări de teren;(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb) etajul pădurilor de foioase - stejar/ silvostepă; - 1 punctc) argiluvisoluri; - 1 punctd) petrol / gaze naturale; - 2 punctee) Vaslui; - 1 punctf) alunecări de teren; defrişări; degradări de terenuri, eroziune accelerată, afectareacăilor de comunicaţii; - 3 puncteTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu: G (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali);a) - formaţi prin încreţire şi vulcanism;- alcătuită din roci variate dispuse pe aliniamente: vulcanice în vest, şisturi cristalineîn centru şi sedimentare în est;- se prezintă sub forma unor şiruri de culmi paralele orientate NV-SE; -prezintă relief glaciar,http://www.ebacalaureat.ro/carstic, petrografic;- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni şi culoare de văi; (câte 1 p pentru oricarepatru caracteristici) - 4 puncteb) etaj climatic montan; influenţe scandinavo-baltice; vânturi de vest; - 3 punctec) lac glaciar - Lala / Buhăescu; - 2 puncted) creşterea animalelor. - 1 punctTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. Carpaţii Meridionali prin etajarea altitudinală până la 2500 m prezintă o diversitatemai mare a vegetaţiei decât Subcarpaţii, astfel în zonele joase este prezentă pădurea defoioase (specifică şi Subcarpaţilor), la altitudini de 800-1200 m pădurea de amestec, iar lapeste 1200 m pădurea de conifere. în zonele cele mai înalte este specifică vegetaţiaalpină şi subalpină; - 4 puncteb. Prin specificul reliefului carpatic, potenţialul hidroenergetic în aceste zone este mairidicat ceea ce face ca aici să se afle cele mai multe şi mai mari amenajări hidroenergetice:Lotru, Bicaz, Vidraru, Gura Apei, Mărişel ş.a. în aceste zone, datorită reliefului (profilului

văilor), la care se adaugă şi clima (cantitatea mare şi constantă de precipitaţii) se potconstrui tehnic cele mai multe şi mai mari hidrocentrale. - 4 punctec. Reţeaua hidrografică prin caracterul radiar (de multe ori transcarpatic), densitate şirepartiţie la nivelul teritoriului şi al treptelor de relief (mai ales în zonele înalte şi colinare),prin intermediul văilor create de ape a favorizat şi influenţat configuraţia şi traseeleprincipalelor artere de transport feroviar şi rutier din ţara noastră. Astfel sunt recunoscutevăile Oltului, Mureşului, Şiretului şi ale altor râuri care reprezintă adevărate axe de trans¬port. - 4 puncted. Datorită poziţiei geografice a celor două unităţi care se situează în zone cu influenţeclimatice diferite (de ariditate în Podişul Dobrogei şi oceanice în Dealurile de Vest), în celedouă unităţi precipitaţiile medii anuale sunt diferite. în Dealurile de Vest, cantităţile sunt situ¬ate între 600-800 mm/an, iar în Podişul Dobrogei sub 500 mm/an. Precipitaţiile sunt diferiteşi datorită altitudinii şi dispunerii reliefului (mai ales în partea vestică a ţării). - 4 puncteTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 8500 mcubi/sec; mai; - 2 puncteb. 2000 m cubi/sec.; octombrie; - 2 punctec. Din luna mai debitul Dunării scade până în octombrie, datorită scăderii precipitaţiilorşi creşterii temperaturii şi a consumului de apă în agricultură; - 4 puncted. primăvara; - 2 punctee. media debitelor lunare; - 2 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 50l Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:http://www.ebacalaureat.ro/1. Piteşti; 2. Reşiţa; 3. Vrancea; 4. Someşul Mic; 5. Alexandria;Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:

a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia Banatului) şiclima unităţii marcate cu J (Câmpia Moldovei), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: influenţe climatice: în unitatea I întâlnim influenţe submediateraneeneiar în unitaea J influenţe de ariditate (continentale); precipitaţii medii anuale:sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an şi mai scăzute în J de 500 mm/an.b. 2 p pentru o deosebire între vegetaţia unităţii marcate cu E (Grupa Nordică a CarpaţilorOrientali) şi relieful unităţii marcate cu H (Podişul Getic) câte 2 p pentru o deosebire enunţatăcorect, oricare dintre următoarele: în unitatea E întâlnim vegetaţia pădurilor de foioase şiconifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar;c. 2 p pentru o asemănare între solurile unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Moldovei) şisolurile unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Getici): în ambele zone solurile specifice facparte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) şi cambisoluri (în zone mai înalte).d. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul Dobrogei deSud) şi clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca): etaj climatic - în unitatea Fcaracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de podiş; temperatura medieanuală - este mai ridicată în unitatea C şi mai scăzută în F; precipitaţiile sunt mai scăzuteîn unitatea C fată de unitatea F; influenţele climatice: influenţe de ariditate în C şi oceaniceînF.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu H (Podişul Getic)a) Piemontul/ podişulGetic; -1 punctb) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influenţa submediteraneeană; - 3 punctec) Jiul, Oltul, Argeşul; - 2 puncted) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 punctee) argiluvisoluri; - 1 punctt Total 10 puncte

b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu E(Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali):a) - s-au format prin încreţire şi vulcanism;- se prezintă sub formă de şiruri paralele orientate NV-SE;- sunt alcătuiţi din roci variate: vulcanice în vest, cristaline în centru şi sedimentare în est;- prezintă relief glaciar, relief vulcanic;- fragmentare accentuată a reliefului cu multe depresiuni şi văi ale apeior;(câte un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb) Munţii Rodnei, Maramureşului şi depresiunile: Maramureşului. Domelor; - 2 punctec) Someşul Mare, Bistriţa; - 2 puncted) influenţe scandinavo-baltice; - 1 puncte) minereuri neferoase, roci de construcţii; - 2 puncteTotal 10 punciftVARIANTA 51I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.http://www.ebacalaureat.ro/Total 20pII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamţ, Deva, Târgovişte; 3. Târnava Mare, Argeş, Şiret; 4 ponticeTotal 10 PIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C (Câmpia Transilvaniei) şi climaunităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea C, de dealuriV. Se acordă 16 puncte astfel:a) Densitatea medie a populaţiei României este de 91 loc/km2. Faţă de aceasta peteritoriul ţării există diferenţieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub 25 loc/km2) fie datorităreliefului înalt, fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării), fie prezenţei unor resurse desubsol (Subcarpaţii-petrol, gaze naturale) sau în perimetrul administrativ al unor oraşemari; - 4 puncteb) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferenţiază din punct de vedere ge¬netic în

naturale şi antropice. Cele naturale sunt şi rezultatul acţiunii asupra scoarţei atât a forţelor dininteriorul scoarţei cât şi a celor din exterior. Au apărut astfel lacuri glaciare, vulcanice, carstice,lagune, limane. Omul a realizat acumulări cu diferite destinaţii: lacuri hidroenergetice, iazuri,agrement. - 4 punctec) vegetaţia (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuţiei componentelor naturale şiantropice; se diferenţiază pe altitudine şi etaje sau tipuri de climă. Densitatea formaţiunilor vegetalesunt o rezultantă a poziţiei geografice a României cu influenţe din: Europa Centrală şi de est (60%),boreale şi alpine (10%), mediteraneene 16% şi doar 4% sunt endemice. Mai trebuie amintită şivegetaţia sagetală şi ruderală rezultată prin intervenţia antropică asupra spaţiilor din apropiereaoraşelor şi satelor.d) Casimcea şi Jijia, deşi aparţin de bazine hidrografice diferite, prezintă uneleasemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. Sunt râuri scăzute cu debitemedii, pantă redusă, viteza de scurgere mică. 4 puncteTotal 16 pVI. a) 10000 m3/ s - mai; - 2 puncteb) 3300-3400 m3/ s - octombrie; - 2 punctec) 6700-6600 m3/ s; - 1 punctd) ascendent - precipitaţiile determinate de circulaţia verstică; topirea zăpezilor; 4punctee) toamna; 1 punctf) ianuarie, februarie; - 2 puncte Total 12 pTotal test: 90puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 52I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.Total 20 pII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Zalău, Tulcea, Tg. Mureş; 2. Someşul Mare.Tâmava Mare, Cerna; 3. Solul, petrol;4. Podişul Mehedinţi s-a format prin cutare, asemănător Carpaţilor Meridionali.Relieful este alcătuit din platouri şi culmi, separate de văi adânci create prin eroziuneahttp://www.ebacalaureat.ro/

diferenţială. Are altitudini între 500-600 m.Total 10 pIII. Se acord 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii de relief marcate cu B (Câmpia Bărăganului) şiclima unităţii de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei), câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenumerată corect, dintre următoarele: etajul climatic din unitatea B, de câmpie accentuat în unitateaH de dealuri, temperatura medie anuală de 10°C -11°Cîn B şi 8°C -9°C în H; precipitaţii - media anuală de 600-800 mm/ an în H şi 400-500 mm/ an în B,vânturile de vest în H şi crivăţul în B, influenţe de ariditate în B şi oceanice în H.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Subcarpaţii Curburii) şirelieful unităţii marcate cu J (Grupa Parâng); câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenumerată corect, oricare dintre următoarele: relieful unităţii C s-a format prin tectonizareasedimentelor din avanfosa carpatică şi sistem sinclinal şi anticlinal în timp ce reliefulunităţii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul carpatic, în orogenezaalpină din cretacic până la începutul cuaternarului; unitatea C are o structură geologicăvariată: argile, marne, pietrişuri, gresii, calcare sarmatice, în timp ce unitatea J este alcătuităpredominant din şisturi cristaline şi doar pe margini din calcare; altitudinea maximă din Ceste de 911 m (Măgura Odobeştilor), iar în J 2519 m (Parângul Mare).c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Dealurile Lipovei) şiclima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud); câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect dintre următoarele: etaj climatic în unitatea F, de dealuri joase în unitateaG de câmpie accentuat; temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F şi de 10°C -11 °Cîn G, precipitaţii - media anuală de 600-700 mm/ an în F şi 400-450 mm/ an în G; influenţaclimatică oceanică în F şi pontică în G.Total 12 pIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cuA (Carpaţii Moldo-Transilvani).

a) - au o alcătuire geologică relativ complicată evidenţiată printr-o triplă zonalitatelongitudinală: în vest formaţiuni vulcanice, în centru şisturi cristaline, iar în est fliş cretacicşi paleogen;- au altitudini mai mari în N şi mai reduse în S (Călimani 2100 m).- fragmentare accentuată, evidenţiată de un număr mare de depresiuni şi trecători;- modelarea subaeriană exprimată prin prezenţa platformelor de eroziune mai binereprezentate în unităţile cristalino-mezozoice şi fliş cretacic;- prezenţa discontinuităţilor longitudinale: cea din Depresiunile Giurgeu, Ciuc şi unelesectoare ale văilor.(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici)b) Giurgeu, Ciuc; 2 punctec) De baraj natural, Lacu Roşu sau Lacul Sf. Ana de crater vulcanic. 2 puncted) Pădurea, apele minerale, sulful. 3 puncte b. Câmpia de Vest la N de Valea Mureşului.a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea Lacului Panonic,care s-a retras treptat spre vest.- este constituită din nisipuri, pietrişuri, argile, peste care s-a depus o cuvertură de loess.- altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase şi 100-174 m în câmpiile înalte.- prezenţa dunelor de nisip (C. Cărei)http://www.ebacalaureat.ro/- este plană, netedă, joasă;b) Oceanică;c) Molisoluri;d) Satu Mare, Arad;e) Apele termale, solurile, petrolul.Total 10 pV. a) - Relieful Carpaţilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine.- înălţarea şi cutarea Carpaţilor au intensificat modelarea subaeriană, conducând la formareaplatformelor de eroziune (Borăscu, Râu-Şes-Predeal);- Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief, de la cel dezvoltat pe şisturi cristaline,la cel carstic sau vulcanic.- Văile au fragmentat munţii, formând chei, defilee.- structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale.- înălţările de la începutul cuaternarului au dus la accentuarea rupturilor marginale, cu formarea

foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul Timiş) sau înălţate(horsturi-Poiana Rusca).b) - este situat în Câmpia Şiretului Inferior (C. Galaţiului), la confluenţa Şiretului cuDunărea;- aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial - Galaţi devenind cel mai im¬portant portfluvial;- industria siderurgică a fost favorizată de prezenţa Dunării, care a facilitat importul dematerii prime (cocs, minereuri de fier);- construcţiile navale au fost facilitate de Dunăre;- agricultura preorăşenească (cultura legumelor), s-a dezvoltat în strânsă legătură cu populaţiaGalaţiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere hidrografice importante;4 punctec) - relieful de dealuri a impus cultura viţei-de-vie;- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei chimice;- cărbunii au impulsionat industria extractivă; 4 puncted) Procesul formării solurilor este complex şi de durată, fiind influenţat de climă, rocă,vegetaţie, relief.- diversitatea reliefului şi vegetaţia determină o mare varietate a tipurilor de sol.- condiţiile locale determinate de prezenţa în apropierea scoarţei a apelor subterane pot duce laformarea solurilor hidromorfe, în timp ce râurile pot genera, prin revărsărisuccesive, soluri aluvionare. 4 puncteTOTAL 16 puncteVI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. 1 punctb. 47-49 m3/ s - septembrie. 1 punctc. August, septembrie, octombrie - 3 puncted. Primăvara - 1 puncte. Precipitaţiile -1 punctf. 180-181 m3/s-1 punctg. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s. 4 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuhttp://www.ebacalaureat.ro/VARIANTA 53I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.

Total 20PII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Cluj-Napoca.Timişoara, Alexandria;2. Mureş, Trotuş, Dâmboviţa.Total 10pIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C etaj climatic montan, iar înD climat de câmpie, temperatura medie anuală în C este de 0°C - 6°C, iar în D de 10°C -11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea C,1000-1200 şi peste, iar în D 400-500 mm/an;influenţa climatică în C scandinavo-baltică, iar în D de ariditate.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu F (Munţii Apuseni), iar înH Grupa Munţilor Parâng.Relieful unităţii H s-a dezvoltat pe o structură geologică complexă în timp ce relieful unităţii H s-aformat pe roci predominant cristaline şi doar pe margini roci sedimentare (calcar);Relieful unităţii H se caracterizează prin discontinuitate şi lipsă de masivitate în timp ce unitatea Fare o masivitate remarcabilă;Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri, văi glaciare, morene) în timp ce în F seremarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafaţă cât şi din interiorul scoarţei),peşteri, doline, polii etc.Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m), în timp ce în H depăşesc 2500 m (Vf. Parângu Mare2519 m).c. 4 p pentru 2 deosebiri între clima unităţii marcată cu E - temperaturile medii anualeau valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C - 10°C; precipitaţiile medii anuale auvalori de 600-800 mm/ an în E, iar în unitatea J 500-600 mm/ an; în unitatea E suflaaustrul, iar în J crivăţul, influenţe de ariditate în J, iar în E submediteraneene;Total 12 pIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu B (Carpaţii Curburii);a) cuprinde domenii montane cu văi şi culmi orientate NE-SV, dar munţii realizează o

mare curbură în care este inclusă Depresiunea Braşovului; alcătuiţi în totalitate din flişpolcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucaş - 1954 m); varietatea rocilorsedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice acestora:- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaş);- relief dezvoltat pe gresii (Munţii Buzăului);- relief dezvoltat pe calcare (Munţii Bârsei);- relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Braşov);b) Prahova, Teleajen, Buzău;c) Sf. Gheorghe;d) pădurea de conifere;e) Braşovului;f)spodosoluri.Total 12 pb. Unitatea I - Câmpia de Vest - la N de Mureş; a) - este netedă, joasă, plană;- văile au albii abia schiţate cu lunci largi;- prezenţa dunelor de nisip în Câmpia Cărei;http://www.ebacalaureat.ro/- altitudinile maxime de peste 100 m înălţime, câmpiile înalte - C. Vingăi 174 m; o) Someş, Mureş,Barcău;c) molisoluri;d) Oradea, Satu Mare;e) petrol, ape termale.Total 10pV. Se acordă 16 puncte astfel:a. Pădurea pe teritoriul ţării noastre începe din câmpie - 200 m (C. Teleormanului, Vlăsiei) şi setermină la altitudinea de 1800 m (Carpaţii Meridionali) şi 1600 m Carpaţii Orientali. între acestelimite se diferenţiază mai multe etaje (foioase, stejar, fag, conifere), ca urmare a creşterii altitudiniireliefului şi modificării caracteristicilor climatice (scade temperatura şi creşte cantitatea deprecipitaţii); în anumite condiţii climatice se produc inversiuni de vegetaţie, iar în lungul râurilor sedezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie, plop, arin).b). Circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest spre est determină scăderea cantităţii deprecipitaţii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an).Radiaţia solară are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul ţării, 115 kcal/cm2/ min în N, iar 110

kcal/cm2, ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade C-11 grade C în sudul ţării, 8-9grade C în nordul ţării şi de 0 grade C la peste 2000 m altitudine.Relieful prin altitudine, expoziţia versanţilor, prezenţa depresiunilor intră şi submontane Ex.producerea fenomenului de inversiune termică, determină temperaturi mult mai scăzute faţă dezonele mai înalte din jurul depresiunilor.c). - suprafeţele de nivelare (peneplene) din Carpaţi rezultate în urma modelăriisubaeriene;- relieful glaciar ca urmare a glaciaţiunii cuatemare când munţii înalţi au fost acoperiţide gheţari (riss);- relieful petrografic impus de structura geologică variată a Carpaţilor (carstic, peconglomerate, şisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m;- aspectul de şes cu terenuri agricole fertile;- situarea la intersecţia unor importante drumuri şi căi ferate transcarpatice.Total 16 pVI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; 4 puncteb. 60-65 m3/ s ianuarie; 3 punctec. 285 m3/ s; 1 punctd. aprilie, mai; 2 punctee. primăvara; 1 punctf. temperaturile scăzute; 2 puncteTotal 12 pTotal test: 90 puncte +10 puncte oficiuVARIANTA 54I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.Total 20 puncteII. 1. Ploieşti, Cluj-Napoca, Slatina;2. Crişul Alb, Bârlad, Argeş;http://www.ebacalaureat.ro/3. Petrol, gaze asociate (de sondă);4. - este constituită din pietrişuri, nisipuri şi argile peste care s-a depus o cuvertură de loessgroasă de 40 m;- prezintă sectoare cu formaţiuni de dune de nisip (în lungul lalomiţei, Călmăţuiului);- frecvenţa depresiunilor de tasare în loess (crovuri)Total 10 puncteIII. a. Se acordă 12 puncte din care:

a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B şi clima unităţii marcatecu G (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintreurmătoarele: etaj climatic B, de câmpie, iar G (Pod. Târnavelor), de dealuri şi podişuri;temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C, iar în G de 8-9 grade C, precipitaţii mediianuale 400-500 mm/ an în B, iar în G 500-700mm/ an; influenţe climatice oceanice în G,şi de ariditate în B.b. relieful unităţii C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de sedimente, într-omare pe un fundament cutat şi foliat anteriorş, rezultând o structură tabulară, cu uşoareboltiri; în timp ce relieful unităţii F (Dealurile Lipovei) constituie o unitate de relief de tippiemontan, format în urma unui proces de sedimentare peste un fundament foliat şi căzutîn trepte spre V.Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Olteniei), în timp ce în C este de 311 m.Caracteristică este prezenţa în F a rocilor vulcanice (bazalte, lucareţ), în timp ce î n C loessulcuaternar îmbracă formaţiunile de gresie şi calcare.c. I - Câmpia de Vest la S de Mureş se înscrie etajului climatic de câmpie moderatîn timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat - temperatura medieanuală în I de 10-11 grade C, iar în J este de 8-10 grade C, precipitaţii medii anuale de 640mm/an în J şi sub 500 mm/an; influenţe submediteraneene în I şi de umiditate în J.Total 12 pIV. a. Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei.S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.Din punct de vedere petrografic, sunt formaţi din 3 fâşii paralele, care impun lanţuri longitudinalede munţi:1. fâşia centrală-cristalină-mezozoică2. fâşia vestică-munţii vulcanici;3. fâşia estică-munţii Flişului cretacic şi paleogen.- prezintă cea mai mare lărgime, dintre grupele Carpaţilor Orientali (130-140 km de-a lungulfrontierei de N);

- are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpaţii Orientali. - 3 puncteb. etajul climatului montan, scandinavo-baltice. 2 punctec. glaciar. - 2 puncted. Vişeu, Iza. - 2 punctee. Minereu auro-argintifier, mangan. - 1 punctTotal 10 p b. a. H - Piemontul Getic- S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrişuri, nisipuri, argile cu intercalaţiide cărbuni), peste un fundament cristalin.- Este o unitate tipic piemontană, cu interfluiri a căror lăţime creşte de la N la S.- Altitudini cuprinse între 600-700 m în N şi 300 m în S, limita cu Câmpia Română.http://www.ebacalaureat.ro/- Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de teren şi fenomene torenţiale.b. lignit, petrol, gaze de sondă.c. de dealuri şi podiş, submediteraneene.d. Motru, Jiu.Total 10pV. a. Zona alpină - supranumită şi stepa rece, se caracterizează prin prezenţa pajiştiloralpine, lipsa vegetaţiei forestiere, datorită altitudinilor mari (peste 1800 m) şi vânturilorputernice.b. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre, ca urmare a influenţelor exterioare,barate de către Carpaţi, se resimt influenţe oceanice în partea vestică şi centrală a ţării;submediteraneană în SV ţării; de tranziţie în sectorul dintre Argeş si Olt, de ariditate în Sşi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice pe litoralul Mării Negre. Acestea se datoreazăcirculaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar şi poziţieigeografice a României în cadrul Europei. 4 punctec. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu volum mare.între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii prime (petrol, cărbuni,minereuri de fier, bauxită), dar şi produse finite, industriale şi agroindustriale. 4 puncted. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului funciar. Din cuprinsul

fondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol, urmat de păşuni, fâneţe vii şilivezi. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al terenurilor - de la culturaplantelor temporare (cereale, plante tehnice) şi zonele cu terenuri arabile, la cele permanentedin dealuri şi podişuri. 4 puncteTotal 6 pVI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncteb. 70 m3/s - septembrie. - 2 punctec. cantitate redusă de precipitaţii. - 1 punct" d. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). - 2 punctee. 280 m3/s. - 1 punctf. precipitaţiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea zăpezii din zona înaltă.- 3 puncteTotal 12 pTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 55I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.Total 20pII. 1. Giurgiu, Deva.Târgovişte, Sf. Gheorghe.2. Ialomiţa, Bega, Şiret.3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare, desfăşurată între Patlăgeanca şiMarea Neagră.- Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) şi o altitudine deasupra nivelului mării de numai +0,52 m.- Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pebraţul Tulcea, -36 m pe braţul Sf. Gheorghe).http://www.ebacalaureat.ro/- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor, aluvionaraostroavelor, formarea deltei secundare la gura braţului Chilia).4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.Total 10 pIII. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie, în timp ce unitateamarcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuală în B este de 10°C-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitaţiile medii anuale au valoarea de 300-350

mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influenţele climatice în B sunt cele pontice şide sriditate, iar în C cele oceanice.b. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din roci sedimentarerecente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a orogenezei alpine (miocen),în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş), este alcătuit din roci dure, vechi(şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. în structura reliefuluiunităţii marcate cu E, se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două aliniamentredeluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură masivă, cuprinzând o culmeinalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. în unitatea marcatăcu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în unitatea marcată cu Eabia 1200 m în Dealu Chicera.c. Etajul climatic din A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel montan, iar în J,cel de câmpie moderat; tempertura medie anuală este în A de 0°C - 6°C, iar în J de 10°C-11 °C, precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A, iar în J de 500-600 mm/an,influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A.Total 12 pIV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu A (Munţii Apuseni)a. s-a format în timpul orogenezei alpine;- este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali;- reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic;- scad în altitudine de la E-V;- sunt puternic fregmentaţi;- prezenţa depresiunilor golf;- altitudinea maximă 1849 m;- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei, izbucuri);- modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare;(câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncteb. oceanică; - 2 punctec. auro-argintifere; 2 puncted. risipite (crânguri); 2 punctee. Crişul Alb, Someşul Mic; 1 punct

b)a. Podişul Bârladului- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. esteuropeană,rigid şi căzut în trepte spre sud).- Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrişuri, darşi calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama largă de procese (alunecări deteren, eroziunea torenţială), care provoacă degradări intense.- Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în contactul cu CâmpiaRomână.http://www.ebacalaureat.ro/- Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme simetrice de reliefb. de ariditate;c. argiluviale;d. Vaslui, Bârlad;e. solul, gazele naturale; ,f. alunecări de teren.Total 10pV. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină, în hazarde naturale şiantropice. Din categoria celor naturale, în M-ţii Carpaţi, frecvente sunt: hazardelegeomorfologice (alunecări, prăbuşiri avalanşe de pietre); hazarde climatice (viscol,îngheţ, vânturi puternice); hazarde hidrologice (inundaţii), hazarde antropice (focul).b) Scăderea cantităţii de radiaţie solară de la sud către nordul ţării 1115 Kcal/ cm2/min. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai scăzute cu 20 în N decât însudul ţării (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitaţiile scad de la sud către nord, ca urmare amodificării treptelor de relief, de la cel de câmpie, cu cantităţi medii de precipitaţii de 400-600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podiş cu 600-800 mm/an.Influenţele exterioare - submediteraneene şi de ariditate SV şi S şi cele ocenice şi scandinavobalticeexplică scăderea temperaturii dar şi pe a precipitaţiilor de la N la S.c) Stepa din C. Bărăganului. Stepa reprezintă astăzi o zonă de vegetaţie reconstituită dupăpeticile care au mai fost păstrate, în unele zone mai greu accesibile. în ultima sută de ani, aceasta a

fost înlocuită prin culturi, în special graminee, datorită solurilor fertile şi extinderii aşezărilor.d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul Planetar, din care decurgeavantajul dezvoltării transportului maritim. De asemenea, oferă posibilitatea comunicării cu ţărileriverane mării, posibilitatea dezvoltării turismului balnear.Total 16 pVI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncteb. 19°C-iunie;-2 punctec. 17°C; - 2 puncted. 4°C; - 2 punctee. radiaţia solară şi relieful; - 4 puncteTotal 12 pTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 56I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.Total 20 pII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Crişul Repede; 2. Focşani, Reşiţa, Zalău; 3.Someşul Mic, Suceava 4. Cibin, CrişulAlb, Bârlad;Total 10 pIII. Se acordă12 puncte din care:a. E (Podişul Getic) H- (Carpaţii Mojdo-Transilvani)E- se înscrie climatului de dealuri şi podiş, iar H- climatului montan;Temperatura medie anuală, 8°C - 10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C precipitaţiile medii multe anuale500-700 mm/an în E şi 1000-1200 şi peste în H.http://www.ebacalaureat.ro/b. A- Subcarpaţii Moldovei şi D-Subcarpaţii Curburii.Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic, formată din 3 maridepresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată, iar unitatea D are o structurăcomplexă, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele - puse în evidenţă prin proceseerozionale - închise spre exterior de un aliniament de dealuri cu structură cutată. înspre exteriorulacestora se află un al doilea şir de depresiuni „intracolinare", închise de dealuri cu structură cutată;altitudinea maximă în A este de 911 m - culmea Pleşu, iar în D 1236 m în Dealu Chicera.

c. G - Podişul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de deal şi podiş, iarîn J de câmpie;Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C precipitaţiile medii multe anuale500-700 mm/an în G şi sub 500 mm/an în J; influenţe climatice oceanice în G şi de ariditate în J.Total 12 p IV. a. Podişul Dobrogeia) - cel mai tipic şi complex podiş din România.- partea centrală a podişului s-a format în onogeneza baikalian-coledoniană când se cuteazăşisturile verzi din Podişul Casimcei, în onogeneza hercinică se pun în evidenţă cutele orientate înNV-SE din Munţii Măcinului, iar manifestările vulcanice din zona Tulcei întregesc Dobrogea deNord; partea sudică a podişului suportă în neozioc ample procese de sedimentare prin depunereastraturilor de calcar şi gresie, peste un fundament cutat şi foliat anterior. Este îmbrăcat cu un strat deloess (30 m grosime), străpuns de frecvente roci calcaroase.- Are în structură o mare varietate de roci;- Relieful prezintă aspecte montane înm -ţii Măcinului, munţi cu aspect rezidual, neuniform(piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (graniţe hercinice).- Relieful colinar şi de podiş în Dl. Tulcei, Niculiţel- Relieful carstic (doline, poli, peşteri).- Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ţii Macin.b) soluri bălane;c) pontice;d) stepă;e) limane fluviatile, lagune maritime;f) Constanţa, Tulcea.Total 10 p B a. H- Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei- tripla zonalitate petrografică (vulcanic-şisturi cristaline-fliş crotacic paleogen)- varietatea tipurilor de relief - glaciar (văi), vulcanic (conuri, cratere, neck), petrografic, pegresii, conglomerate.- altitudini mari: 2303 m Rodnei;- cea mai mare lăţime: 130-140 km pe graniţa de N.b. spodosoluri;c. scandinavo-baltice;d. lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic;e. pădurea, apele, minereuri neferoase.Total 10 p

- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni (Maramureşului, Domelor) şiculoare de văi;(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncteb) climat montan; influenţe scandinavo-baltice şi oceanice; - 2 punctec) minereuri neferoase, ape minerale, roci de construcţie; - 2 puncted) avalanşe, prăbuşiri, alunecări de teren; precipitaţii bogate, pante accentuate; pagubehttp://www.ebacalaureat.ro/materiale; - 3 puncteTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - Orientarea lanţului carpatic, cu rol de barieră în circulaţia maselor de aer influenţeazăsepararea influenţelor oceanice de cele continentale, determinând precipitaţii mai bogateîn vestul şi centrul ţării şi mai scăzute în exteriorul Carpaţilor. Precipitaţiile sunt influenţatede altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie se înregistrează sub 600 mm/an, înzonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste 800, atingând chiar şi1400 mm/an în munţii înalţi de peste 2000 m. - 4 puncteb. - Prin cantitatea şi calităţile lor apele subterane pot fi utilizate în alimentarea cu apăa localităţilor, cele cu caracteristici chimice şi fizice deosebite (apele minerale şi termale),se utilizează în scop terapeutic în multe staţiuni balneare şi la încălzirea serelor şi chiar alocuinţelor acolo unde există. - 4 punctec. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea reliefului a impus şi o etajarea vegetaţiei, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetaţia specifică este cea de stepă şisilvostepă, în zonele cu climat de deal şi podiş cea a pădurilor de foioase (stejar şi fag), iarîn zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere şi al vegetaţiei alpine. - 4 puncted. - Prin rangul şi statutul de oraş capitală, prin mărimea demografică şi importanţaeconomică, oraşul Bucureşti este cel mai important nod de comunicaţii din România.Bucureştiul reprezintă punctul de convergenţă a celui mai mare număr de căi feratemagistrale şi şosele importante din ţară, prin care se conectează la circulaţia internaţională.

La Bucureşti se află cel mai mare aeroport internaţional al ţării - 4 puncteTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncteb. 144 mm; iunie; - 2 punctec. vara; altitudine ridicată; - 2 puncteVARIANTA 50l Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:1. Piteşti; 2. Reşiţa; 3. Vrancea; 4. Someşul Mic; 5. Alexandria;Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia Banatului) şiclima unităţii marcate cu J (Câmpia Moldovei), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: influenţe climatice: în unitatea I întâlnim influenţe submediateraneeneiar în unitaea J influenţe de ariditate (continentale); precipitaţii medii anuale:sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an şi mai scăzute în J de 500 mm/an.b. 2 p pentru o deosebire între vegetaţia unităţii marcate cu E (Grupa Nordică a CarpaţilorOrientali) şi relieful unităţii marcate cu H (Podişul Getic) câte 2 p pentru o deosebire enunţatăcorect, oricare dintre următoarele: în unitatea E întâlnim vegetaţia pădurilor de foioase şiconifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar;c. 2 p pentru o asemănare între solurile unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Moldovei) şisolurile unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Getici): în ambele zone solurile specifice fachttp://www.ebacalaureat.ro/parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) şi cambisoluri (în zone mai înalte).d. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul Dobrogei deSud) şi clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca): etaj climatic - în unitatea Fcaracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de podiş; temperatura medie

anuală - este mai ridicată în unitatea C şi mai scăzută în F; precipitaţiile sunt mai scăzuteîn unitatea C fată de unitatea F; influenţele climatice: influenţe de ariditate în C şi oceaniceînF.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu H (Podişul Getic)a) Piemontul/ podişulGetic; -1 punctb) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influenţa submediteraneeană; - 3 punctec) Jiul, Oltul, Argeşul; - 2 puncted) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 punctee) argiluvisoluri; - 1 punctt Total 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu E(Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali):a) - s-au format prin încreţire şi vulcanism;- se prezintă sub formă de şiruri paralele orientate NV-SE;- sunt alcătuiţi din roci variate: vulcanice în vest, cristaline în centru şi sedimentare în est;- prezintă relief glaciar, relief vulcanic;- fragmentare accentuată a reliefului cu multe depresiuni şi văi ale apeior;(câte un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncteb) Munţii Rodnei, Maramureşului şi depresiunile: Maramureşului. Domelor; - 2 punctec) Someşul Mare, Bistriţa; - 2 puncted) influenţe scandinavo-baltice; - 1 puncte) minereuri neferoase, roci de construcţii; - 2 puncteTotal 10 punciftVARIANTA 51I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.Total 20pII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamţ, Deva, Târgovişte; 3. Târnava Mare, Argeş, Şiret; 4 ponticeTotal 10 PIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C (Câmpia Transilvaniei) şi clima

unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea C, de dealuriV. Se acordă 16 puncte astfel:a) Densitatea medie a populaţiei României este de 91 loc/km2. Faţă de aceasta peteritoriul ţării există diferenţieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub 25 loc/km2) fie datorităreliefului înalt, fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării), fie prezenţei unor resurse desubsol (Subcarpaţii-petrol, gaze naturale) sau în perimetrul administrativ al unor oraşemari; - 4 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferenţiază din punct de vedere ge¬netic înnaturale şi antropice. Cele naturale sunt şi rezultatul acţiunii asupra scoarţei atât a forţelor dininteriorul scoarţei cât şi a celor din exterior. Au apărut astfel lacuri glaciare, vulcanice, carstice,lagune, limane. Omul a realizat acumulări cu diferite destinaţii: lacuri hidroenergetice, iazuri,agrement. - 4 punctec) vegetaţia (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuţiei componentelor naturale şiantropice; se diferenţiază pe altitudine şi etaje sau tipuri de climă. Densitatea formaţiunilor vegetalesunt o rezultantă a poziţiei geografice a României cu influenţe din: Europa Centrală şi de est (60%),boreale şi alpine (10%), mediteraneene 16% şi doar 4% sunt endemice. Mai trebuie amintită şivegetaţia sagetală şi ruderală rezultată prin intervenţia antropică asupra spaţiilor din apropiereaoraşelor şi satelor.d) Casimcea şi Jijia, deşi aparţin de bazine hidrografice diferite, prezintă uneleasemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. Sunt râuri scăzute cu debitemedii, pantă redusă, viteza de scurgere mică. 4 puncteTotal 16 pVI. a) 10000 m3/ s - mai; - 2 puncteb) 3300-3400 m3/ s - octombrie; - 2 punctec) 6700-6600 m3/ s; - 1 punctd) ascendent - precipitaţiile determinate de circulaţia verstică; topirea zăpezilor; 4

punctee) toamna; 1 punctf) ianuarie, februarie; - 2 puncte Total 12 pTotal test: 90puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 52I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.Total 20 pII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Zalău, Tulcea, Tg. Mureş; 2. Someşul Mare.Tâmava Mare, Cerna; 3. Solul, petrol;4. Podişul Mehedinţi s-a format prin cutare, asemănător Carpaţilor Meridionali.Relieful este alcătuit din platouri şi culmi, separate de văi adânci create prin eroziuneadiferenţială. Are altitudini între 500-600 m.Total 10 pIII. Se acord 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii de relief marcate cu B (Câmpia Bărăganului) şiclima unităţii de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei), câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenumerată corect, dintre următoarele: etajul climatic din unitatea B, de câmpie accentuat în unitateaH de dealuri, temperatura medie anuală de 10°C -11°Cîn B şi 8°C -9°C în H; precipitaţii - media anuală de 600-800 mm/ an în H şi 400-500 mm/ an în B,vânturile de vest în H şi crivăţul în B, influenţe de ariditate în B şi oceanice în H.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Subcarpaţii Curburii) şihttp://www.ebacalaureat.ro/relieful unităţii marcate cu J (Grupa Parâng); câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenumerată corect, oricare dintre următoarele: relieful unităţii C s-a format prin tectonizareasedimentelor din avanfosa carpatică şi sistem sinclinal şi anticlinal în timp ce reliefulunităţii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul carpatic, în orogenezaalpină din cretacic până la începutul cuaternarului; unitatea C are o structură geologicăvariată: argile, marne, pietrişuri, gresii, calcare sarmatice, în timp ce unitatea J este alcătuită

predominant din şisturi cristaline şi doar pe margini din calcare; altitudinea maximă din Ceste de 911 m (Măgura Odobeştilor), iar în J 2519 m (Parângul Mare).c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Dealurile Lipovei) şiclima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud); câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect dintre următoarele: etaj climatic în unitatea F, de dealuri joase în unitateaG de câmpie accentuat; temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F şi de 10°C -11 °Cîn G, precipitaţii - media anuală de 600-700 mm/ an în F şi 400-450 mm/ an în G; influenţaclimatică oceanică în F şi pontică în G.Total 12 pIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cuA (Carpaţii Moldo-Transilvani).a) - au o alcătuire geologică relativ complicată evidenţiată printr-o triplă zonalitatelongitudinală: în vest formaţiuni vulcanice, în centru şisturi cristaline, iar în est fliş cretacicşi paleogen;- au altitudini mai mari în N şi mai reduse în S (Călimani 2100 m).- fragmentare accentuată, evidenţiată de un număr mare de depresiuni şi trecători;- modelarea subaeriană exprimată prin prezenţa platformelor de eroziune mai binereprezentate în unităţile cristalino-mezozoice şi fliş cretacic;- prezenţa discontinuităţilor longitudinale: cea din Depresiunile Giurgeu, Ciuc şi unelesectoare ale văilor.(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici)b) Giurgeu, Ciuc; 2 punctec) De baraj natural, Lacu Roşu sau Lacul Sf. Ana de crater vulcanic. 2 puncted) Pădurea, apele minerale, sulful. 3 puncte b. Câmpia de Vest la N de Valea Mureşului.a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea Lacului Panonic,care s-a retras treptat spre vest.- este constituită din nisipuri, pietrişuri, argile, peste care s-a depus o cuvertură de loess.- altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase şi 100-174 m în câmpiile înalte.- prezenţa dunelor de nisip (C. Cărei)

- este plană, netedă, joasă;b) Oceanică;c) Molisoluri;d) Satu Mare, Arad;e) Apele termale, solurile, petrolul.Total 10 pV. a) - Relieful Carpaţilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine.- înălţarea şi cutarea Carpaţilor au intensificat modelarea subaeriană, conducând la formareaplatformelor de eroziune (Borăscu, Râu-Şes-Predeal);- Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief, de la cel dezvoltat pe şisturi cristaline,la cel carstic sau vulcanic.- Văile au fragmentat munţii, formând chei, defilee.http://www.ebacalaureat.ro/- structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale.- înălţările de la începutul cuaternarului au dus la accentuarea rupturilor marginale, cu formareafoliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul Timiş) sau înălţate(horsturi-Poiana Rusca).b) - este situat în Câmpia Şiretului Inferior (C. Galaţiului), la confluenţa Şiretului cuDunărea;- aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial - Galaţi devenind cel mai im¬portant portfluvial;- industria siderurgică a fost favorizată de prezenţa Dunării, care a facilitat importul dematerii prime (cocs, minereuri de fier);- construcţiile navale au fost facilitate de Dunăre;- agricultura preorăşenească (cultura legumelor), s-a dezvoltat în strânsă legătură cu populaţiaGalaţiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere hidrografice importante;4 punctec) - relieful de dealuri a impus cultura viţei-de-vie;- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei chimice;- cărbunii au impulsionat industria extractivă; 4 puncted) Procesul formării solurilor este complex şi de durată, fiind influenţat de climă, rocă,vegetaţie, relief.- diversitatea reliefului şi vegetaţia determină o mare varietate a tipurilor de sol.

- condiţiile locale determinate de prezenţa în apropierea scoarţei a apelor subterane pot duce laformarea solurilor hidromorfe, în timp ce râurile pot genera, prin revărsărisuccesive, soluri aluvionare. 4 puncteTOTAL 16 puncteVI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. 1 punctb. 47-49 m3/ s - septembrie. 1 punctc. August, septembrie, octombrie - 3 puncted. Primăvara - 1 puncte. Precipitaţiile -1 punctf. 180-181 m3/s-1 punctg. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s. 4 puncteTotal 12 puncteTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 53I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.Total 20PII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Cluj-Napoca.Timişoara, Alexandria;2. Mureş, Trotuş, Dâmboviţa.Total 10pIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C etaj climatic montan, iar înD climat de câmpie, temperatura medie anuală în C este de 0°C - 6°C, iar în D de 10°C -11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea C,1000-1200 şi peste, iar în D 400-500 mm/an;influenţa climatică în C scandinavo-baltică, iar în D de ariditate.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu F (Munţii Apuseni), iar înhttp://www.ebacalaureat.ro/H Grupa Munţilor Parâng.Relieful unităţii H s-a dezvoltat pe o structură geologică complexă în timp ce relieful unităţii H s-aformat pe roci predominant cristaline şi doar pe margini roci sedimentare (calcar);Relieful unităţii H se caracterizează prin discontinuitate şi lipsă de masivitate în timp ce unitatea Fare o masivitate remarcabilă;Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri, văi glaciare, morene) în timp ce în F se

remarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafaţă cât şi din interiorul scoarţei),peşteri, doline, polii etc.Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m), în timp ce în H depăşesc 2500 m (Vf. Parângu Mare2519 m).c. 4 p pentru 2 deosebiri între clima unităţii marcată cu E - temperaturile medii anualeau valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C - 10°C; precipitaţiile medii anuale auvalori de 600-800 mm/ an în E, iar în unitatea J 500-600 mm/ an; în unitatea E suflaaustrul, iar în J crivăţul, influenţe de ariditate în J, iar în E submediteraneene;Total 12 pIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu B (Carpaţii Curburii);a) cuprinde domenii montane cu văi şi culmi orientate NE-SV, dar munţii realizează omare curbură în care este inclusă Depresiunea Braşovului; alcătuiţi în totalitate din flişpolcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucaş - 1954 m); varietatea rocilorsedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice acestora:- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaş);- relief dezvoltat pe gresii (Munţii Buzăului);- relief dezvoltat pe calcare (Munţii Bârsei);- relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Braşov);b) Prahova, Teleajen, Buzău;c) Sf. Gheorghe;d) pădurea de conifere;e) Braşovului;f)spodosoluri.Total 12 pb. Unitatea I - Câmpia de Vest - la N de Mureş; a) - este netedă, joasă, plană;- văile au albii abia schiţate cu lunci largi;- prezenţa dunelor de nisip în Câmpia Cărei;- altitudinile maxime de peste 100 m înălţime, câmpiile înalte - C. Vingăi 174 m; o) Someş, Mureş,Barcău;c) molisoluri;d) Oradea, Satu Mare;e) petrol, ape termale.

Total 10pV. Se acordă 16 puncte astfel:a. Pădurea pe teritoriul ţării noastre începe din câmpie - 200 m (C. Teleormanului, Vlăsiei) şi setermină la altitudinea de 1800 m (Carpaţii Meridionali) şi 1600 m Carpaţii Orientali. între acestelimite se diferenţiază mai multe etaje (foioase, stejar, fag, conifere), ca urmare a creşterii altitudiniireliefului şi modificării caracteristicilor climatice (scade temperatura şi creşte cantitatea deprecipitaţii); în anumite condiţii climatice se produc inversiuni de vegetaţie, iar în lungul râurilor sehttp://www.ebacalaureat.ro/dezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie, plop, arin).b). Circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest spre est determină scăderea cantităţii deprecipitaţii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an).Radiaţia solară are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul ţării, 115 kcal/cm2/ min în N, iar 110kcal/cm2, ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade C-11 grade C în sudul ţării, 8-9grade C în nordul ţării şi de 0 grade C la peste 2000 m altitudine.Relieful prin altitudine, expoziţia versanţilor, prezenţa depresiunilor intră şi submontane Ex.producerea fenomenului de inversiune termică, determină temperaturi mult mai scăzute faţă dezonele mai înalte din jurul depresiunilor.c). - suprafeţele de nivelare (peneplene) din Carpaţi rezultate în urma modelăriisubaeriene;- relieful glaciar ca urmare a glaciaţiunii cuatemare când munţii înalţi au fost acoperiţide gheţari (riss);- relieful petrografic impus de structura geologică variată a Carpaţilor (carstic, peconglomerate, şisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m;- aspectul de şes cu terenuri agricole fertile;- situarea la intersecţia unor importante drumuri şi căi ferate transcarpatice.Total 16 pVI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; 4 puncteb. 60-65 m3/ s ianuarie; 3 punctec. 285 m3/ s; 1 punctd. aprilie, mai; 2 punctee. primăvara; 1 punctf. temperaturile scăzute; 2 puncte

Total 12 pTotal test: 90 puncte +10 puncte oficiuVARIANTA 54I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.Total 20 puncteII. 1. Ploieşti, Cluj-Napoca, Slatina;2. Crişul Alb, Bârlad, Argeş;3. Petrol, gaze asociate (de sondă);4. - este constituită din pietrişuri, nisipuri şi argile peste care s-a depus o cuvertură de loessgroasă de 40 m;- prezintă sectoare cu formaţiuni de dune de nisip (în lungul lalomiţei, Călmăţuiului);- frecvenţa depresiunilor de tasare în loess (crovuri)Total 10 puncteIII. a. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B şi clima unităţii marcatecu G (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintreurmătoarele: etaj climatic B, de câmpie, iar G (Pod. Târnavelor), de dealuri şi podişuri;temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C, iar în G de 8-9 grade C, precipitaţii mediianuale 400-500 mm/ an în B, iar în G 500-700mm/ an; influenţe climatice oceanice în G,şi de ariditate în B.http://www.ebacalaureat.ro/b. relieful unităţii C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de sedimente, într-omare pe un fundament cutat şi foliat anteriorş, rezultând o structură tabulară, cu uşoareboltiri; în timp ce relieful unităţii F (Dealurile Lipovei) constituie o unitate de relief de tippiemontan, format în urma unui proces de sedimentare peste un fundament foliat şi căzutîn trepte spre V.Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Olteniei), în timp ce în C este de 311 m.Caracteristică este prezenţa în F a rocilor vulcanice (bazalte, lucareţ), în timp ce î n C loessulcuaternar îmbracă formaţiunile de gresie şi calcare.c. I - Câmpia de Vest la S de Mureş se înscrie etajului climatic de câmpie moderat

în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat - temperatura medieanuală în I de 10-11 grade C, iar în J este de 8-10 grade C, precipitaţii medii anuale de 640mm/an în J şi sub 500 mm/an; influenţe submediteraneene în I şi de umiditate în J.Total 12 pIV. a. Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei.S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.Din punct de vedere petrografic, sunt formaţi din 3 fâşii paralele, care impun lanţuri longitudinalede munţi:1. fâşia centrală-cristalină-mezozoică2. fâşia vestică-munţii vulcanici;3. fâşia estică-munţii Flişului cretacic şi paleogen.- prezintă cea mai mare lărgime, dintre grupele Carpaţilor Orientali (130-140 km de-a lungulfrontierei de N);- are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpaţii Orientali. - 3 puncteb. etajul climatului montan, scandinavo-baltice. 2 punctec. glaciar. - 2 puncted. Vişeu, Iza. - 2 punctee. Minereu auro-argintifier, mangan. - 1 punctTotal 10 p b. a. H - Piemontul Getic- S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrişuri, nisipuri, argile cu intercalaţiide cărbuni), peste un fundament cristalin.- Este o unitate tipic piemontană, cu interfluiri a căror lăţime creşte de la N la S.- Altitudini cuprinse între 600-700 m în N şi 300 m în S, limita cu Câmpia Română.- Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de teren şi fenomene torenţiale.b. lignit, petrol, gaze de sondă.c. de dealuri şi podiş, submediteraneene.d. Motru, Jiu.Total 10pV. a. Zona alpină - supranumită şi stepa rece, se caracterizează prin prezenţa pajiştiloralpine, lipsa vegetaţiei forestiere, datorită altitudinilor mari (peste 1800 m) şi vânturilorputernice.b. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre, ca urmare a influenţelor exterioare,

barate de către Carpaţi, se resimt influenţe oceanice în partea vestică şi centrală a ţării;submediteraneană în SV ţării; de tranziţie în sectorul dintre Argeş si Olt, de ariditate în Sşi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice pe litoralul Mării Negre. Acestea se datoreazăcirculaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar şi poziţieihttp://www.ebacalaureat.ro/geografice a României în cadrul Europei. 4 punctec. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu volum mare.între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii prime (petrol, cărbuni,minereuri de fier, bauxită), dar şi produse finite, industriale şi agroindustriale. 4 puncted. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului funciar. Din cuprinsulfondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol, urmat de păşuni, fâneţe vii şilivezi. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al terenurilor - de la culturaplantelor temporare (cereale, plante tehnice) şi zonele cu terenuri arabile, la cele permanentedin dealuri şi podişuri. 4 puncteTotal 6 pVI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncteb. 70 m3/s - septembrie. - 2 punctec. cantitate redusă de precipitaţii. - 1 punct" d. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). - 2 punctee. 280 m3/s. - 1 punctf. precipitaţiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea zăpezii din zona înaltă.- 3 puncteTotal 12 pTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 55I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.Total 20pII. 1. Giurgiu, Deva.Târgovişte, Sf. Gheorghe.2. Ialomiţa, Bega, Şiret.3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare, desfăşurată între Patlăgeanca şiMarea Neagră.

- Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) şi o altitudine deasupra nivelului mării de numai +0,52 m.- Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pebraţul Tulcea, -36 m pe braţul Sf. Gheorghe).- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor, aluvionaraostroavelor, formarea deltei secundare la gura braţului Chilia).4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.Total 10 pIII. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie, în timp ce unitateamarcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuală în B este de 10°C-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitaţiile medii anuale au valoarea de 300-350mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influenţele climatice în B sunt cele pontice şide sriditate, iar în C cele oceanice.b. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din roci sedimentarerecente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a orogenezei alpine (miocen),în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş), este alcătuit din roci dure, vechi(şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. în structura reliefuluihttp://www.ebacalaureat.ro/unităţii marcate cu E, se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două aliniamentredeluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură masivă, cuprinzând o culmeinalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. în unitatea marcatăcu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în unitatea marcată cu Eabia 1200 m în Dealu Chicera.c. Etajul climatic din A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel montan, iar în J,cel de câmpie moderat; tempertura medie anuală este în A de 0°C - 6°C, iar în J de 10°C-11 °C, precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A, iar în J de 500-600 mm/an,influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A.Total 12 p

IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu A (Munţii Apuseni)a. s-a format în timpul orogenezei alpine;- este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali;- reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic;- scad în altitudine de la E-V;- sunt puternic fregmentaţi;- prezenţa depresiunilor golf;- altitudinea maximă 1849 m;- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei, izbucuri);- modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare;(câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncteb. oceanică; - 2 punctec. auro-argintifere; 2 puncted. risipite (crânguri); 2 punctee. Crişul Alb, Someşul Mic; 1 punctb)a. Podişul Bârladului- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. esteuropeană,rigid şi căzut în trepte spre sud).- Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrişuri, darşi calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama largă de procese (alunecări deteren, eroziunea torenţială), care provoacă degradări intense.- Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în contactul cu CâmpiaRomână.- Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme simetrice de reliefb. de ariditate;c. argiluviale;d. Vaslui, Bârlad;e. solul, gazele naturale; ,f. alunecări de teren.Total 10pV. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină, în hazarde naturale şiantropice. Din categoria celor naturale, în M-ţii Carpaţi, frecvente sunt: hazardelegeomorfologice (alunecări, prăbuşiri avalanşe de pietre); hazarde climatice (viscol,îngheţ, vânturi puternice); hazarde hidrologice (inundaţii), hazarde antropice (focul).

b) Scăderea cantităţii de radiaţie solară de la sud către nordul ţării 1115 Kcal/ cm2/min. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai scăzute cu 20 în N decât însudul ţării (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitaţiile scad de la sud către nord, ca urmare ahttp://www.ebacalaureat.ro/modificării treptelor de relief, de la cel de câmpie, cu cantităţi medii de precipitaţii de 400-600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podiş cu 600-800 mm/an.Influenţele exterioare - submediteraneene şi de ariditate SV şi S şi cele ocenice şi scandinavobalticeexplică scăderea temperaturii dar şi pe a precipitaţiilor de la N la S.c) Stepa din C. Bărăganului. Stepa reprezintă astăzi o zonă de vegetaţie reconstituită dupăpeticile care au mai fost păstrate, în unele zone mai greu accesibile. în ultima sută de ani, aceasta afost înlocuită prin culturi, în special graminee, datorită solurilor fertile şi extinderii aşezărilor.d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul Planetar, din care decurgeavantajul dezvoltării transportului maritim. De asemenea, oferă posibilitatea comunicării cu ţărileriverane mării, posibilitatea dezvoltării turismului balnear.Total 16 pVI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncteb. 19°C-iunie;-2 punctec. 17°C; - 2 puncted. 4°C; - 2 punctee. radiaţia solară şi relieful; - 4 puncteTotal 12 pTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 56I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.Total 20 pII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Crişul Repede; 2. Focşani, Reşiţa, Zalău; 3.Someşul Mic, Suceava 4. Cibin, CrişulAlb, Bârlad;Total 10 pIII. Se acordă12 puncte din care:a. E (Podişul Getic) H- (Carpaţii Mojdo-Transilvani)E- se înscrie climatului de dealuri şi podiş, iar H- climatului montan;

Temperatura medie anuală, 8°C - 10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C precipitaţiile medii multe anuale500-700 mm/an în E şi 1000-1200 şi peste în H.b. A- Subcarpaţii Moldovei şi D-Subcarpaţii Curburii.Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic, formată din 3 maridepresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată, iar unitatea D are o structurăcomplexă, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele - puse în evidenţă prin proceseerozionale - închise spre exterior de un aliniament de dealuri cu structură cutată. înspre exteriorulacestora se află un al doilea şir de depresiuni „intracolinare", închise de dealuri cu structură cutată;altitudinea maximă în A este de 911 m - culmea Pleşu, iar în D 1236 m în Dealu Chicera.c. G - Podişul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de deal şi podiş, iarîn J de câmpie;Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C precipitaţiile medii multe anuale500-700 mm/an în G şi sub 500 mm/an în J; influenţe climatice oceanice în G şi de ariditate în J.Total 12 p IV. a. Podişul Dobrogeia) - cel mai tipic şi complex podiş din România.- partea centrală a podişului s-a format în onogeneza baikalian-coledoniană când se cuteazăhttp://www.ebacalaureat.ro/şisturile verzi din Podişul Casimcei, în onogeneza hercinică se pun în evidenţă cutele orientate înNV-SE din Munţii Măcinului, iar manifestările vulcanice din zona Tulcei întregesc Dobrogea deNord; partea sudică a podişului suportă în neozioc ample procese de sedimentare prin depunereastraturilor de calcar şi gresie, peste un fundament cutat şi foliat anterior. Este îmbrăcat cu un strat deloess (30 m grosime), străpuns de frecvente roci calcaroase.- Are în structură o mare varietate de roci;- Relieful prezintă aspecte montane înm -ţii Măcinului, munţi cu aspect rezidual, neuniform(piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (graniţe hercinice).- Relieful colinar şi de podiş în Dl. Tulcei, Niculiţel- Relieful carstic (doline, poli, peşteri).- Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ţii Macin.b) soluri bălane;

c) pontice;d) stepă;e) limane fluviatile, lagune maritime;f) Constanţa, Tulcea.Total 10 p B a. H- Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei- tripla zonalitate petrografică (vulcanic-şisturi cristaline-fliş crotacic paleogen)- varietatea tipurilor de relief - glaciar (văi), vulcanic (conuri, cratere, neck), petrografic, pegresii, conglomerate.- altitudini mari: 2303 m Rodnei;- cea mai mare lăţime: 130-140 km pe graniţa de N.b. spodosoluri;c. scandinavo-baltice;d. lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic;e. pădurea, apele, minereuri neferoase.Total 10 p/////////////////////////////////////VI. a) 11 grade C - februarie; - 2 puncteb) 6 grade - august; - 3 punctec) media aritmetica a temperaturilor medii zilnice; - 3 puncted) munte; - 2 puncte) martie, octombrie. - 2 puncte Total 12 pTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 58I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. a; 6. b; 7. c; 8. d; 9. d; 10. d.Total 20 pII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Timiş, Buzău; 2. Ciuc, Giurgeu; 3. Someş; 4. Râmnicu Vâlcea, Giurgiu; 5. Minereu de fier,cupru, plumb;Total 10 phttp://www.ebacalaureat.ro/III. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şi E(Câmpia Bărăganului) etajul climatic în B de dealuri în E de câmpie; temperatura medieanuală 8°C - 9°C, iar în E 10°C - 11 °C, precipitaţiile medii anuale 700-800 mm/an, iar în E400-500 mm/an; influenţa oceanică în B şi de ariditate în E;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu J (Grupa Parâng şi H

(Podişul Someşelor). Relieful unităţii I se caracterizează prin masivitate datorită structuriigeologice-şisturi cristaline, în timp ce relieful unităţii H este format din interfluvii netededezvoltate pe un substrat sedimentar uşor înclinat spre S -E; altitudinea în J depăşeşte2500 m (2519 în Parângu Mare) în timp ce unitatea H are altitudini de 500-600 m.c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşuluişi Bucovinei) şi I (Piemontul Getic); în F se înscrie climatul montan în timp ce în I de dealşi de podiş; temperatura medie anuală în F este 0°C - 6 °C, iar în I 8°C - 10°C; precipitaţiilemedii anuale în unitatea notată cu F sunt de 1000-1200 mm/an, iar în unitatea notată cu I500-700 mm/an; influenţa climatică în F scandinavo-baltice, iar în I submediteraneene;Total 12 pIV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu C Masivul Dobrogiei de N:a. S-a format în etape orogenetice succesive (baikalian-caledonică-hercinică-alpină);Are o structură geologică variată de şisturi verzi-granite paleozoice - calcare triasiceşi formaţiuni sedimentare recente;Cuprinde cea mai veche peneplenă (Podişul Casimciei); Are o înclinare generală de la Dunăre spremare.b. Munţii Măcinului, Dl. Tulcei, Podişul Babadag, Podişul Casimcei;c. de dealuri joase, de ariditate;d. silvostepa;e. cutremur de pământ.Total 10 pb) a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu D (Subcarpaţii Moldovei): 3 puncteb. Bistriţa.Trotuşi; 2 punctec. alunecări de teren; 2 puncted. Piatra Neamţ; 2 punctee. sare, petrol. 1 punctTotal 10 pV. Se acordă 16 puncte astfel:a) altitudiniile mai mari în N ţării, influenţele climatice oceanice şi scandinavo-baltice

fac ca precipitaţiile să fie mai mari decât în S ţării, temperaturile medii anuale mai coborâtecu ~2°C se explică prin diferenţa de 5°C latitudine înte N şi S ţării ceea ce determinăscăderea radiaţiei solare de la 125 kcal/cm/mm în S la 115 kcal/cm/min., b) pătrunderea în interiorul Subcarpaţilor Curburii, a unor pinteni montani din fliş paleo-gen.Altitudinile mari 996 m Măgura Odobeştilor; Structură întortocheată a depresiunilor; Numărul mareal teraselor (10);c) Densităţile mari de populaţie se explică prin:- Favorabilitatea mediului în anumite trepte de relief (Subcarpaţii Curburii, Cui. Şiretului);- Existenţa unor regiuni cu potenţial demografic ridicat (Moldova);- Prezenţa unor resurse ale solului şi subsolului (Podişul Transilvaniei-Cul. Mureşului);- Prezenţa unor oraşe cu număr mare de locuitori;d) în treapta câmpiilor şi dealurilor joase predomină: terenurile arabile, în timp ce pehttp://www.ebacalaureat.ro/dealuri şi podişuri: viile şi livezile, iar în zona montană: păşunile şi fâneţele.Total 16 pVI. a) - 2 °C - ianuarie; 3 puncteb) 23°C - iunie; 3 punctec) 25°C; - 1 punctd) relieful, distribuţia radiaţiei solare pe parcursul unui an; - 4 punctee)4°C.-1 punct'Total 12 pTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuVARIANTA 59I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. c; 3. c; 4. c; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. a; 10. d.Total 20 pII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Bârlad, Someş, Prahova; 2. Târgovişte, Craiova, Focşani, Piatra Neamţ; 3. Mureş;4. Timişoara;Total 10 pIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu A (Delta Dunării) şi J (Munţii Făgăraş)câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele:

- etajul climatic de câmpie în A şi montan în J; temperatura medie anuală în unitatea marcată cu A10°C -11°C şi în unitatea marcată cu J 0°C - 6°C; precipitaţii medii anuale 300-350 mm/an în A şiîn J 1000-1200 mm/an şi peste, influenţe pontice în A şi oceaniceîn J;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Curburii) şiF (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, oricaredintre următoarele: relieful unităţii D s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosacarpatică în orogeneza alpină în timp ce în F s-a format prin depunerea de sedimente(nisip, argile, marne) peste un fundament cristalin (Platforma est-europeană). Altitudiniledin D se apropie de 1000 m în timp ce în E se menţin în jur de 200 m; unitatea marcată cuD prezintă o structură întortocheată de dealuri şi depresiuni în timp ce în F are un reliefuşor ondulat cu interfluvii plate şi văi paralele cu frecvente alunecări de teren şi torenţi;c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul Mehedinţi) şiclima unităţii marcate cu E (Câmpia Moldovei; câte două puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic în unitatea B dealuri joase şi înalte şimontan în E; temperaturile medii anuale 7°C - 10°C în B şi 0°C - 6°C în E;- precipitaţiile medii anuale 600-800 mm/an în B si 1000-1200 mm/an în E.Total12pIV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu C (Podişul Târnavelor);- Cea mai întinsă subunitate a Podişului Transilvaniei;- S-a format prin umplerea cu sedimente (pietrişuri, argile, gresii, conglomerate, calcare) aunei vechi zone de scufundare lentă, apărută la începutul orogenezei alpine;- Are un relief înalt, peste 600 m ce coboară în trepte de la E-V;- Prezenţa domurilor şi cuestelor;- Asimetria văii;http://www.ebacalaureat.ro/- Intensitatea alunecării de teren; - 2 puncte

b) climat de deal şi de podiş, oceanică; - 2 punctec) Târnava Mare.Tamava Mică; 2 puncted) iazurile; în spatele unor valuri de alunecare; - 2 punctee) cambisoluri; - 1 punctf) Târgu Mureş; - 1 punctb) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu G(sectorul Câmpiei României între Olt şi Argeş).a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare masive în lacul ce acopereateritoriul actual al/Câmpiei Române.- Este constituită din pietriş (nisip, argilă şi loess);- înclinată de la N-S dar şi de la V-E(Oltul şi Argeşul spre SE); \- Are altitudini de 300 m în Câmpia Piteştilor;- Prezintă un relief de trasare sub formă de găvane şi padive;- Este format din mai multe tipuri de câmpii (piemontane, tabulare, de subsidenţă);b) de câmpie moderat, de tranziţie;c) silvostepă;d) molisoluri;e) Alexandria;Total 10 pV. Se acordă 16 puncte astfel:a) structura geologică-şisturi cristaline în Carpaţii Meridionali şi mozaicată în Carpaţii Occidentali;- Altitudinile de peste 2500 m în Carpaţii Meridionali şi doar 1848 m în Carpaţii Occidentali;- Numărul mic de văi transversale în Carpaţii Meridionali (Valea Oltului) şi numărul mare înCarpaţii Occidentali;- Depresiuni şi trecători puţine în Carpaţii Meridionali şi multe şi diferite ca geneză înCarpaţii Occidentali (depresiunile golf); - 4 puncteb) influenţa Mării Negre se reduce la o falie îngustă în zona laterală -30-35 km de la ţărm spreinterior şi constă în veri lipsite de caniculă, ierni blânde (+1°C în ianuarie la Mangalia) şiproducerea brizelor (diurne si nocturne); - 4 punctec) După mărime satele din zona de munte sunt din categoria celor mjci-până la 100 locuitoricătuneşi crânguri mici până la 500 locuitori. Din punct de vedere econonic sunt sate - 4 punctezootehnice (bovine, ovine), forestiere (cherestea), miniere (Cu, Fe, cărbune), turistice (zona Bran,Moldova);

d) Delta Dunării şi Carpaţii Meridionali. în prima unitate datorită suprafeţelor întinse de apă,iar în a doua unitate: altitudinea, masivitatea, fragmentarea redusă. - 4 puncteTotal 16 p VI. a)145m3/s-lunie;- 2 puncteb) 55 m3/s-octombrie; - 2 punctec) 90 m3/s; - 2 puncted) ascendent-precipitaţiile determinate de circulaţia verticală; - 3 punctee) 65 m3/s, 130 m3/s, 80 m3/s. - 3 puncte Total 12 pTotal test: 90 puncte + 10 puncte oficiuhttp://www.ebacalaureat.ro/VARIANTA 60I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. b; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. b.Total 20 pII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Someş, Satu Mare; 2. Târgovişte, Galaţi, Piatra Neamţ, Bucureşti; 3. autică, auticlitate; 4. CrişulRepede, Bega, Prahova;Total 10 pIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca) şiclima unităţii marcate cu D (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea F este de munte, iar înunitatea marcată cu D de dealuri şi podişuri; temperatura medie anuală 700-1200 mm/anîn F şi 500-700 mm/an în D.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Carpaţii Maramureşuluişi Bucovinei) şi F (Poiana Ruscăi); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect,oricare dintre următoarele: în A altitudinile maxime sunt de 2303 m (munţii Rodnei) iar în F1374 în Padeş, structura geologică dispusă, sub forma a trei fâşii paralele în A (vulcaniicristaline-sedimentar) şi masivă şisturi- cristaline în F; F reprezintă un horst Tipic, iar în Acaracteristic este relieful petrografic (de la cel vulcanic la cel pe gresie şi calcar);c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Delta Dunării) şi clima unităţii

marcate cu I; câte două puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etajulclimatic în G - de câmpie, iar în J de câmpie şi dealuri joase; temperatura medie anuală 10°C - 11°C în G şi 8°C - 10 °C în J; precipitaţii 300-350 mm/an în G şi 400-500 mm/an în J. în unitateamarcată cu J apar influenţe de ariditate, iar în G pontice.Total 12 pIV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu H (Dealurile Silvaniei) - 2 puncteb. de dealuri joase şi înalte, oceanice; - 2 punctec) cambisoluri; - 2 puncted) pădurea de stejar şi fag; - 2 punctee) inundaţii (hazard hidrologic) precipitaţii bogate într-un interval de timp scurt; -1 punctef) Zalău. - 1 punctTotal 10 p b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu J (Munţii Făgăraş).a) sunt cei mai înalţi dintre toţi munţii noştri (2544 m);sunt formaţi dintr-o culme nordică masivă, înaltă şi cu frecvente muşcături ale gheţarilor cuaternari;- sunt mai joşi în S şi mai fragmentaţi de către afluenţii Oltului, Argeşului;b) montani;c) glaciare, de baraj antropic; d)Argeş,Topolog;e) pădurea de conifere si etajul subalpin;Total 10 pV. Se acordă 16 puncte astfel:a) despicăturile, alunecările de teren, eroziunea torenţială;b) partea centrală a Podişului Dobrogei s-a format în timpul orogenezei baikalian-caledoniană,când se cutează şisturile verzi din Podişul Casimcei-cele mai vechi roci din ţară care apar lasuprafaţă; mai târziu, orogeneza hercinică pune în evidenţă graniţele din Munţii Măcinului, iarorogeneza alpină calcarele, gresiile, conglomeratele şi loessul cuaternar din partea nordică ahttp://www.ebacalaureat.ro/acestuia.c) după mărime, satele din zona câmpiei se înscriu în categoria celor mari (1500-400) şi foartemari peste 4000 iar forma vetrei este dată de (modul de dispunere a gospodăriilor în teritoriu), şi de

textură (reţeaua stradală); se deosebesc asfel: sate adunate cu o formă geometrică regulată:rectangulară, adunate, compactă;d) variaţia densităţii este determinată de:- factorii fizico-geografici (relief, clima, vegetaţie, resurse);- factorii demografici (diferenţa de spor natural între estul şi vestul ţări);- factorii economici;- factorii istorici;Total 16 pVl.a)23°C;iulie;-2 puncte b) - 2°C; ianuarie; - 2 puncte c)21°C;-1 punct d)16°C,5°C; 2 punctee) variaţia radiaţiei solare de la un anotimp la altui (urmare a mişcării de revoluţie); - 3 punctef) media aritmetică a temperaturilor, medii lunare; - 2puncte Total 12 pTotal test: 90 puncte +10 puncte oficiuVARIANTA 61I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. c; 10. d.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. oraşele: Călăraşi, Brăila, Galaţi şi Braşov - 4 p2. râurile: Buzău, Prahova - 2 p3. antichitate (Constanţa), daco-romană (Cluj-Napoca) - 2 p4. oraşele: Piteşti, Satu Mare - 2 pTotal 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Bârladului şi clima Grupelor Parângşi Retezat-Godeanu:- temperatura medie anuală este diferită -în Podişul Bârladului 8-10° C şi în Grupele Parâng şiRetezat-Godeanu 0-6° C;- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Podişul Bârladului 600-800 mm/an şi înGrupele Retezat-Godeanu 1000-1400 mm/an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Bârladului şi austrul înGrupele Parâng şi Retezat-Godeanu;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale în Podişul Bârladului şisubmediteraneeneîn Grupa Retezat-Godeanu;- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Bârladului şi montan, alpin în GrupaParâng şi Retezat-Godeanu.

b. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Munţilor Apuseni:- temperatura medie anuală este diferită - în Delta Dunării 11-11,5° C şi în Munţii Apuseni 0-6° C;- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Delta Dunării 300-400 mm/an şi în MunţiiApuseni 1000-1400 mm/an;http://www.ebacalaureat.ro/- influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi influenţe oceanice înMunţii Apuseni;- etajul climatic este diferit - de câmpie joasă în Delta Dunării şi montan în Munţii Apuseni.c. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Moldovei şi relieful CâmpieiOlteniei:- altitudinea reliefului în Subcarpaţii Moldovei depăşeşte 700 m şi este mai mare decâtaltitudinea reliefului Câmpiei Olteniei (150-200 m);- modul de formare a Subcarpaţilor Moldovei este prin cutarea straturilor în ultimele faze aleorogenezei alpine, diferit de cel al Câmpiei Olteniei care s-a format în urma depunerii sedimentelor(nisipuri, pietrişuri), pe locul unui fost lac (Lacul Getic);- în alcătuirea geologică a Subcarpaţilor Moldovei predomină rocile sedimentare (gresii,conglomerate), roci care nu se găsesc în Câmpia Olteniei;- în relieful Subcarpaţilor Moldovei apar aliniamente de depresiuni submontane şi aliniamentede dealuri, iar în Câmpia Olteniei relieful este dispus tabular (orizontal), cu zone unde se întâlnescacumulări de nisip;- desfăşurarea Subcarpaţilor Moldovei este N-S, iar a Câmpiei Olteniei V-E.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) două aspecte specifice ale reliefului - 2 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific alreliefului, oricare dintre următoarele):- Subcarpaţii Getici reprezintă o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei al¬pine prinîncreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare;- sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, mame, argile, nisipuri, pietrişuri,sare, cărbuni);

- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de unaliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;- altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m sau în Măgura Măţău -1018m;- orientarea culmilor este E-V, paralel cu munţii;- la est de Valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -MusceleleArgeşului;- la vest de Valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi comunică între elealcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană;- sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând cute diapire;- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri care degradeazăterenurile;- trecerea la Podişul Getic se realizează prin cueste - relief asimetric;- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase;b) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse de subsol dintre următoarele -petrol, gazede sondă, cărbuni (lignit), sare;c) un etaj climatic şi o influenţă climatică - 2 p: etajul climatic de dealuri înalte şi influenţe detranziţie sau submediteraneene;d) un etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajul pădurilor deamestec al fagului cu stejarul, etajul fagului/ etajul foioaselor;e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasaargiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);f) două oraşe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu.http://www.ebacalaureat.ro/Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspectespecifice ale refiefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare dintreurmătoarele).- este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat (Marea Panonică), acoperitcu depozite sedimentare;- alcătuită din roci moi (nisipuri, .pietrişuri, argile, marne), peste care s-a depus un strat deloess;

- altitudinea maximă este întâlnită în Câmpia Vingăi - 146 m;- relieful este jos cu o înclinare foarte slabă, din care cauză apele râurilor au cursurişovăielnice, cu albiile abia schiţate putând ieşi din matcă, fapt pentru care au fostîndiguite pe uneleporţiuni;- înclinarea uşoară de la E spre V este evidenţiată de direcţia de curgere a râurilor;- în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri;- văile sunt largi, cu lunci extinse şi terase;- sunt întâlnite două trepte de relief: câmpii înalte (peste 100 m), ferite de inundaţii şi câmpiijoase (sub 100 m) cu mişcări lente de subsidenţă (terenuri mlăştinoase, râuri divagante cu frecventerevărsări);b) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse dintre următoarele - petrol, gaze asociate,ape geotermale, roci pentru construcţii (nisip);c) o zonă de vegetaţie - 1 p: oricare zonă de vegetaţie dintre următoarele - zona stepei cu etajulsilvostepei sau zona de pădure cu etajul stejarului;d) o influenţă climatică - 1 p: influenţe oceanice;e) un râu dintre cele marcate pe hartă -1 p: oricare din cele două: Timiş, Bega;f) un oraş cu peste 100000 locuitori - 1 p: oricare dintre Timişoara, Arad;g) un tip sau o clasă de sol - 1 p: clasa molisoluri (cernoziomuri, cernoziomuri levigate).Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie:în Carpaţi relieful prin altitudine şi prezenţa terenurilor accidentate, activităţile umane /predominante sunt cele legate de zootehnie, exploatarea fondului forestier, iar în Câmpia Românălipsa pantelor şi fertilitatea mare a solurilor au determinat dezvoltarea activităţilor p!e tip agricol, înprincipal, cultura cerealelor, dar şi exploatarea resurselor energetice (petrolşi gaze asociate).b. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie.Vânturile de vest care acţionează asupra vestului ţării precum şi în Depresiunea Colinară aTransilvaniei generează precipitaţii bogate. Crivăţul care îşi face simţită prezenţa în estul ţării

(Câmpia Moldovei, Podişul Bârladului), în sud-est (Podişul Dobrogei şi Câmpia Română sectorulestic) generează viscole şi temperaturi ale aerului foarte scăzute peperioada iernii.c. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie.Două posibilităţi de creştere a populaţiei în România sunt: - reducerea migraţiilor; creştereanatalităţii.d. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţieîn privinţa mărimii demografice putem amintim depopuiarea satelor izolate, aflate departe de căiimportante de comunicaţie sau de alte centre urbane. Sub aspectul funcţiilor economice se constatăo creştere a ponderii aşezărilor cu funcţii mixte, care i-au adăugat funcţiei tradiţionale (agricultura)fie industria prelucrătoare, fie activitatea comercială şihttp://www.ebacalaureat.ro/turistică.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. intervalul de creştere numerică a populaţiei este între anii 1930-1992; - 2 pb. intervalul de descreştere a numărului de locuitori este între anii 1992-2002; - 2 pc. un factor care a contribuit la creşterea numerică a populaţiei este reprezentat de sporulnatural ce a înregistrat valori mari datorită politicii antinataliste şi interzicerii avorturilor. - 2 pd. diferenţa între numărul de locuitori în 1948 şi numărul de locuitori în 1977 esteaproximativ de cinci milioane locuitori; - 2 pe. două cauze ale scăderii numărului populaţiei României după anul 1992: situaţia economicăincertă care a determinat migraţii, dar şi scăderea natalităţii. - 4 p Total 12 puncte Total test: 90 depuncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 62I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c; 2. b; 3. d; 4. b; 5. a; 6. b; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. oraşele: Călăraşi, Tulcea, Slobozia şi Brăila; - 4p2. oraşele: Târgu Mureş şi Alba lulia; - 2p3. industria siderurgică; - 1p4. râurile: Prahova, Vedea şi Moldova. - 3p

Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4p pentru două deosebiri între clima Subcarpaţilor Moldovei şi clima Câmpiei deVest la sud de Valea Mureşului:- temperatura medie anuală este diferită - în Subcarpaţii Moldovei 8-10° C şi în Câmpia deVest la sud de Valea Mureşului 10-11° C;- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Subcarpaţii Moldovei 800-1000 mm/an şi înCâmpia de Vest la sud de Valea Mureşului 500-700 mm/an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Subcarpaţii Moldovei şi vânturile devest în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentaleîn Subcarpaţii Moldovei şioceanice în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului;- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Subcarpaţii Moldovei şi climat de câmpiijoase în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului.b. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Grupei Centrale aCarpaţilor Orientali:- temperatura medie anuală este diferită - în Delta Dunării 11-11,5° C şi în Grupa Centrală aCarpaţilor Orientali 0-6° C şi sub 0°C, în Munţii Călimani datorită altitudinilor de peste 2000 m;- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Delta Dunării 300-400 mm/an şi în GrupaCentrală a Carpaţilor Orientali 1000-1200 mm/an;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi est-continentale înGrupa Centrală a Carpaţilor Orientali;- etajul climatic este diferit - de câmpie joasă în Delta Dunării şi montan în Grupa Centrală aCarpaţilor Orientali.http://www.ebacalaureat.ro/c. 4 p pentru două deosebiri între relieful Podişului Bârladului şi relieful Munţilor Apuseni:- altitudinea Munţilor Apuseni (1849 m în Vârful Curcubăta Mare din Munţii Bihor) este maimare decât altitudinea Podişului Bârladului (400-500 m);- în alcătuirea geologică a Munţilor Apuseni apar toate tipurile de roci (sedimentare,metamorfice, magmatice), însă în Podişul Bârladului sunt prezente doar rocile sedimentare;

- pe calcarele din Munţii Apuseni s-a dezvoltat un relief carstic cu peşteri şi chei(peştera Urşilor, Peştera Scărişoara, Peştera Meziad, Cheile Bulzului, Cheile SomeşuluiCald) spre deosebire de Podişul Bârladului al cărui relief este alcătuit din: platouri netedeşi cueste.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice alereliefului - 3 p- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei;- la începutul cuaternarului a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m, căpătândcaracter alpin, fiind numiţi „Alpii Transilvaniei";- sunt alcătuiţi petrografic din şisturi cristaline cu intruziuni granitice şi calcare;- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Parâng - 2519 m, vârful Parângul Mare, înMunţii Retezat - 2509 m în vârful Peleaga;- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafeţe de nivelare) - Borăscu (2000-2200 m),Râu-Şes (1200-1600 m) şi Gornoviţa sau a Predealului (1000 m);- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri are adăpostesc lacuri (Lacul Gâlcescu - MunţiiParâng, Lacul Bucura şi Zănoaga - Munţii Retezat), văi glaciare;- pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei (Cheile Olteţului, Galbenei),peşteri (Peştera Polovragi, Muierii, Cioclovina)- masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din roci dure;- gradul de fragmentare este scăzut - puţine depresiuni intramontane, culoare devale;- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defilee, cupeste 6 terase;b) un etaj climatic şi o influenţă climatică - 2 p: oricare dintre climatul montan şi alpin, oricareinfluenţă climatică dintre următoarele - influenţe oceanice sau submediteraneene;c) două tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu, Bucura, Zănoaga), lacurihidroenergetice (Lacul Vidra);

d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasacambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, alpine bruneacide)e) o resursă de subsol - 1 p: cărbuni (huilă) şi numele diviziunii intramontane în carese exploatează - 1 p: Depresiunea Petroşani;Total 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p- Podişul Târnavelor s-a format prin sedimentarea plăcii Transilvane scufundate cu4000-5000m;- Podişul Târnavelor are altitudini cuprinse între 400-600 m, mai mari pe latura esticăla contactul cu Subcarpaţii Interni ai Transilvaniei;- în Podişul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite domuri gazeifere;- este alcătuit din roci sedimentare, având o fragmentare mare datorită afluenţilorhttp://www.ebacalaureat.ro/Mureşului;b) două râuri care traversează unitatea: Târnava Mare şi Târnava Mică; - 2 pc) numele unui oraş cu peste 50000 locuitori: Sibiu; - 1 pd) o influenţă climatică: influenţe oceanice; - 1 pe) un etaj de vegetaţie: etajul stejarului; - 1 pf) două resurse de subsol: gaz metan, sare. - 2 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:Râurile din Podişul Dobrogei, datorită climatului excesiv continental (cu precipitaţii puţine) audebite reduse; vara unele dintre ele seacă.b. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:Cei doi factori care determină distribuţia inegală a pădurilor pe teritoriul ţării noastre sunt:- varietatea reliefului;- etajarea elementelor climatice:c. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie:- oraşul Baia Mare, cu industrie metalurgică, dezvoltată pe baza resurselor de minereurineferoase din munţii Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali;- oraşul Oradea, cu industria aluminei, dezvoltată pe baza resurselor de bauxită din Munţii

Pădurea Craiului (Apuseni);d. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:Populaţia urbană are o pondere ridicată în Depresiunea Petroşani datorită resurselorbogate de cărbuni.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. anul cu cel mai mare spor natural este 1967; - 2 pb. anul cu cel mai mic spor natural este 1998; - 2 pc. doi factori care au contribuit la scăderea sporului natural după 1993 sunt: scădereanatalităţii şi migraţiile; - 2 pd. o consecinţă a sporului natural negativ al populaţiei este scăderea numărului delocuitori; - 2 pe. sporul natural al populaţiei se calculează prin diferenţa dintre natalitate şi mortalitate - 2 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 63I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6.b; 7. d; 8. b; 9. b; 10. c.Total 20 puncteii. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. oraşele: Bârlad, Suceava, Prahova; - 3 p2. oraşele: Galaţi, Bistriţa; - 2 p3. oraşele Satu Mare şi Timişoara; - 2 p4. industria siderurgică; - 1 phttp://www.ebacalaureat.ro/5. depresiunile: Ciuc şi Braşov; - 2 pTotal 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Podişului Târnavelor:- cantitatea medie de precipitaţii diferă - în Podişul Târnavelor este de 500-700 mm/an şi înDelta Dunării 350-400 mm/ an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - brize marine şi crivăţul (iarna) în Delta Dunării şivânturile de vest în Podişul Târnavelor;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi oceanice în PodişulTârnavelor;

- etajul climatic diferă: - etaj climatic de câmpie joasă în Delta Dunării şi etaj climatic dedealuri în Podişul Târnavelor.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Munţilor Poiana Rusca şi relieful Dealurilor deVest:- în alcătuirea petrografică a Munţilor Poiana Rusca se găsesc roci metamorfice (şisturicristaline) spre deosebire de Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) care cuprinde roci sedimentare;- Munţii Poiana Rusca s-au format prin încreţirea scoarţei terestre, iar Dealurile de Vest(Jugul Intracarpatic) prin depuneri de sedimente;- Altitudinile sunt mai mari în Munţii Poiana Rusca de 1374 m (Vf. Padeş), faţă de altitudiniledin Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) de 300-400 m.c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Moldovei (Câmpia Jijiei) şi climaGrupei Făgăraş:- cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Grupa Făgăraş 1000-1400 mm/ an şi înCâmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) 400-600 mm/ an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul bate iarna în Câmpia Moldovei (CâmpiaJijiei) şi vânturile de Vest în Grupa Făgăraş;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) în CâmpiaMoldovei (Câmpia Jijiei) şi oceanice în Grupa Făgăraş;- etajul climatic diferă - etaj climatic de câmpie joasă în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) şiclimat montan şi alpin în Grupa Făgăraş.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru flecare aspect specific al reliefului,oricare dintre următoarele). Exemplu de răspuns:- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei înultimele faze de cutare;- sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrişuri,sare, cărbuni);- altitudinea maximă este întâlnită în Pintenul Ivăneţu -1021 m sau în Măgura Odobeşti - 996m;

- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele munţilor se desfăşoară un aliniament dedepresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuniintracolinare închise de dealuri externe;- complexitatea sectorului este mărită de prezenţa pintenilor montani - Pintenul Ivăneţu,Pintenul Homorâciu;- la vest de valea Buzăului prezintă un singur şir de depresiuni mari - Vălenii de Munte perâul Teleajen, Câmpina pe Prahova şi Pucioasa pe Ialomiţa;- orientarea culmilor este arcuită de la N-S şi NNE-SSV la V-E;http://www.ebacalaureat.ro/- sâmburii de sare formează cute diapire - Slănic Prahova;- apar forme pseudocarstice în sare - Platoul Meledic;- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri care degradeazăterenurile;- sunt prezente fenomene geologice - „Vulcanii noroioşi" de la Berca-Arbănaşi şi „FoculViu"delaAndreiaşu;- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase.b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri înalte; o influenţă climatică - 1 p influenţeest-continentale;c) un etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajul stejarului şietajul fagului (zona de pădure);d) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă dintre următoarele: cărbuni (lignit), sare, petrol(hidrocarburi lichide), gaze de sondă (hidrocarburi gazoase), roci pentru construcţie (nisip, pietriş);e) un hazard natural cu posibilitate de producere şi o cauză a acestuia - 2 p: hazardul natural -alunecările de teren; cauza - defrişările.Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific alreliefului, oricare dintre următoarele). Exemplu de răspuns:- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei şi prinerupţii vulcanice (Neogen);- după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei şiruri de roci

-vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (şisturi cristaline) în C şi sedimentare (calcare, gresii,conglomerate) în E;- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei;- orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcţie un paralelism culme-vale;- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri care adăpostesc lacuri (Lacul Lala şiBuhăescu), văi glaciare;- relieful vulcanic este prezent prin conuri şi cratere modelate de agenţii externi în MunţiiOaş, Gutâi, Ţibleş;- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare de vale;- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri, cu peste 6terase.b) o influenţă climatică - 1 p: oricare influenţă climatică dintre următoarele - influenţeclimatice oceanice sau scandinavo-baltice;c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre următoarele - lacuri glaciare(Lacul Lala, Buhăescu), lacuri în masive de sare (Lacul Coştiui, Ocna Şugatag);d) o zonă de vegetaţie - 1 p: oricare zonă de vegetaţie dintre următoarele - zona de pădure, zonaalpină;e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare din tipurile - podzoluri, alpine brune acide/ clasa -spodosoluri;f) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă naturală dintre următoarele - minereuricomplexe (sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru construcţie;e) numele unei depresiuni - 1 p: oricare dintre depresiunile: Maramureşului, Domelor, Oaşului.V. Se acordă 16 puncte astfel:a. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: temperaturile medii anuale scad odată cucreşterea altitudinii astfel: în zona de câmpie temperatura medie anuală este de 10-11° C,în zona de deal şi podiş 6-10° C, iar în zona montană de 6-0° C (sub 0°C în zona alpină);http://www.ebacalaureat.ro/b. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: datorită aşezării geografice a celor două

oraşe:- Constanţa (oraş port la Marea Neagră) şi Tulcea (oraş situat pe Dunăre).- activităţi de transporturi maritime, rutiere, feroviare, aeriene pentru Constanţa şi detransporturi fluvio-maritime, feroviare, rutiere, aeriene pentru Tulcea.c. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:După formă satele în zona de munte sunt risipite, iar după funcţie deosebim: funcţiezootehnică, funcţie forestieră, funcţie turistică.d. Se acordă 4 p pentru explicaţie.Datorită altitudinilor mai mari din Subcarpaţi (circa 1000 m) cantitatea de precipitaţii este mai maredecât în Munţii Macin (altitudinea maximă de 467 m); în Munţii Macin sunt predominanteinfluenţele est-continentale care corelate cu altitudinile conduc la precipitaţii foarte reduse.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. valoarea maximă a debitului mediu lunar este aproximativ 90 m3/s - 1 p; luna încare se înregistrează este martie - 1 p; «b. valoarea minimă a debitului mediu lunar este aproximativ 10 m3/s - 1 p; luna în carese înregistrează este august - 1 p;c. două cauze care contribuie la înregistratrea valorilor reduse ale debitului sunt: seceteledin timpul verii şi perioada de îngheţ din timpul iernii - 2 p;d. diferenţa dintre valoarea cea mai mare şi valoarea cea mai mică a debitului mediulunar este de 80 m3/s - 2 p;e. o cauză care determină producerea debitului maxim o reprezintă precipitaţiileabundente corelate cu topirea zăpezilor, gheţii la începutul primăverii - 2 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 64I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. b; 2. b; 3. d; 4. c; 5. b; 6. a; 7. a; 8. d; 9. b; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru flecare element solicitat), astfel:1. hazarduri industriale (accidente nucleare) sau accidente navale, feroviare (1 p);2. Timişoara (1 p);

3. trei aspecte specifice ale reliefului Deltei Dunării (câte 1 p pentru flecare aspect specific alreliefului, oricare dintre următoarele):- este o câmpie în formare, prin aluvionarea unui fost golf al Mării Negre în ultimii 10000 deani;- altitudinea maximă este de 12,4 m în Grindul Letea;- în alcătuirea depozitelor deltaice intră nisipuri, pietrişuri în alternanţă cu material organic,lentile de turbă, aluviuni recente şi nisipuri marine;- uscatul este reprezentat de grinduri: fluviale (fâşii de nisip situate de-a lungul braţelorprincipale şi orientate V-E), fluvio-maritime (perpendiculare pe direcţia braţelor Dunării şi formateprin acţiunea comună a Dunării şi a Mării Negre) şi continentale (vechi porţiuni de uscat predeltaicacoperite de nisip);- porţiunile joase sunt acoperite de ape (braţe, lacuri, bălţi, gârle, canale, mlaştini);- la gura de vărsare a braţului Sulina s-a format o bară de aluviuni ce a impus construirea unuihttp://www.ebacalaureat.ro/dig în mare de peste 10 km lungime;- la vărsarea braţului Sfântu Gheorghe s-au format prin acumulare de nisip insulele SacalinulMare şi Mic.4. oraşe - Cluj Napoca, Vaslui şi Suceava (3 p);5. râuri - Trotuş şi Buzău (2 p).Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş) şiclima Câmpiei Bărăganului:- cantitatea medie de precipitaţii este mai mare în Câmpia de Vest (la sud de râul Mureş) 500-600 mm/ an, decât în Câmpia Bărăganului 400-500 mm/ an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul bate iarna în Câmpia Bărăganului şiaustrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş);- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) în CâmpiaBărăganului şi submediteraneeneîn sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş).b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali şi reliefulCarpaţilor Meridionali la Vest de valea Oltului:

- modul de formare al Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali este diferit de al CarpaţilorMeridionali la Vest de valea Oltului, deoarece au avut loc erupţii vulcanice în Neogen;- alcătuirea petrografică a celor două unităţi este diferită - Carpaţii Meridionali la Vest devalea Oltului sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice, ia care se adaugă calcare şiconglomerate, iar Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este alcătuită din roci vulcanice (în V),cristaline (în C) şi sedimentare (în E);- altitudinea maximă este mai ridicată în Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului- Munţii Parâng 2519 m, vârful Parângul Mare, faţă de Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali- Munţii Rodnei 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei;- în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali sunt forme de relief vulcanic modelate de acţiuneaagenţilor externi - conuri, ziduri, măguri, iar în Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului reliefulvulcanic lipseşte;- în Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului apar forme ale reliefului carstic -peşteri(Peştera Muierii, Polovragi, Cioclovina), chei (Cheile Olteţului, Galbenei), iar în Grupa Nordică aCarpaţilor Orientali lipsesc aceste forme.c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Jijiei şi clima Câmpiei Transilvaniei:- cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Câmpia Transilvaniei 600-700 mm/ an şi înCâmpia Jijiei 400-600 mm/an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul bate iarna în Câmpia Jijiei şi vânturile deVest în Câmpia Transilvaniei;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe continentale (de ariditate) în Câmpia Jijiei şioceanice în Câmpia Transilvaniei.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3p (câte 1p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricaredintre următoarele):- este o unitate de platformă, având un fundament al platformei Moesice (coborâtcătre Carpaţii Meridionali) acoperit cu depozite sedimentare;

- alcătuit din roci moi (nisipuri, pietrişuri, marne, argile cu intercalaţii de cărbuni);http://www.ebacalaureat.ro/-altitudinea maximă este întâlnită pe rama nordică - peste 600 m, iar la contactul cuCâmpia Română are altitudini de 250-300 m;- prezintă o înclinare pe direcţia N-S, punându-seîn evidenţă caracterul piemontan al unităţii;- este alungit pe direcţia V-E;- structura monoclinală a favorizat apariţia reliefului asimetric de tip cuestă la contactul cuSubcarpaţii Getici;- sunt întâlnite, mai ales în jumătatea nordică, frecvent procese de versant - alunecări de teren,şiroiri, care degradează terenurile;- văile cu 3-5 terase bine dezvoltate şi interfluviile cu spinări netede se înclină uşor şi selărgesc spre sud (divergent) sau converg în zone de adunare a apelor (Piteşti pe Argeş şi Filiaşi peJiu);b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe de tranziţie sau submediteraneene;c) două oraşe - 2 p: Craiova, Piteşti;d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare dintre următoarele - clasa argiluvisoluri (soluri cenuşiişi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune şi brune acide);e) trei resurse de subsol - 3 p: petrol, gaze de sondă, cărbuni (lignit), roci pentru construcţie(nisip, pietriş).Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific alreliefului, oricare dintre următoarele). Exemplu de răspuns:- este o unitate de platformă ce evoluează în legătură cu teritoriile deluroasextracarpatice şi este sedimentat prin repetate transgresiuni şi regresiuni marine;- fundamentul este alcătuit din gresii şi calcare iar cuvertura sedimentară formată din•ess, nisipuri, pietrişuri;- cea mai veche unitate de relief a ţării (Podişul Casimcei) modelată subaerian din omentulformării;- altitudinea maximă este de 204 m în Podişul Oltinei;

- înclinarea este pe direcţia E-V, dar şi spre centru (către valea râului Carasu, de-a ngul căreiaa fost construit Canalul Dunăre-Marea Neagră);- relieful are aspect neted sau uşor ondulat;- relieful litoral este reprezentat de faleze şi plaje în jumătatea sudică.b) un etaj sau tip climatic - 1p: etajul climatic de dealuri joase sau etaj climatic dempie şi influenţe est-continentale (de ariditate) sau influenţe pontice;c) două tipuri genetice de lacuri şi câte un exemplu de lac pentru fiecare tip; - 4 p oricare douătipuri şi două exemple dintre următoarele: Hmanuri maritime - Lacul Techirghiol, Mangalia; lagunămaritimă - Lacul Siutghiol; limanuri fluviale - Lacul Oltina, Bugeac, [Dunăreni, Mârleanu,Vederoasa;d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare dintre următoarele - clasa molisoluri (cernoziom, solbălan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure);e) un oraş cu peste 300000 de locuitori - 1 p: Constanţa.Total 10 puncte N. Se acordă 16 puncte astfel:a. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:Ca urmare a condiţiilor de relief şi pedoclimatice ţara noastră are un fond funciar variat (terenuriagricole - 62%, păduri, ape şi bălţi, alte suprafeţe) cu o proporţie ridicată a terenurilor arabile - 9,4mii. ha în cadrul terenurilor agricole - 14,8 mii. ha.Terenurile arabile au extensiunea cea mai mare în zonele joase de câmpie şi dealuri puţin înalte,unde se întâlnesc condiţii naturale prielnice culturii plantelor - suprafaţa reliefului este netedă sauhttp://www.ebacalaureat.ro/puţin înclinată, temperaturi medii anuale favorizează ajungerea la maturitate k culturilor,precipitaţiile naturale sunt suficiente desfăşurării proceselor fiziologice aleplantelor, solurile au o fertilitate ridicată, arterele hidrografice pot asigura apa sistemelor de irigaţie,lucrările de îmbunătăţiri funciare (fixarea nisipurilor, desecarea şi eliminarea excesului deumiditate, reducerea eroziunii terenurilor etc.) extind suprafaţa terenurilorarabile.Varietatea de culturi agricole care se pot practica în ţara noastră asigură componentele esenţiale ale

alimentaţiei umane (cultura cerealelor), materii prime pentru industrie (plante tehnice), bazăfurajeră pentru creşterea animalelor (plante furajere).b. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:Râurile din Podişul Dobrogei au următoarele caracteristici:- fac parte din Grupa râurilor dobrogene;- sunt râuri scurte şi puţine datorită configuraţiei reliefului;- au debite scăzute ca urmare a influenţelor climatice est-continentale (de ariditate);- direcţia de curgere este NV-SE pentru râurile din jumătatea nordică şi EV pentru cele dinjumătatea sudică;- se varsă în Marea Neagră prin limanuri şi lagune maritime în jumătatea nordică şi în Dunăreprin limanuri fluviale în jumătatea sudică.c. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:Lacurile din Depresiunea colinară a Transilvaniei sunt legate de substratul acestei unităţi de relief,deoarece în regiunile în care sarea se află la suprafaţă sau la mică adâncime, prin tasarea şiprăbuşirea pereţilor unor vechi galerii de exploatare a sării, au rezultat lacuri sărate - Lacul Ursu,Ocna Sibiului, Ocna Mureş, Ocna Dej.Frecventele alunecări de teren formează, între valurile corpului, alunecări, lacuri cusuprafeţe variabile.Multe lacuri în Câmpia Transilvaniei sunt amenajate de om, pentru piscicultura şi irigaţii (iazuri şieleştee), pe râurile care secau vara, iar la ploi bogate provocau inundaţii.d. Se acordă 4 p pentru explicaţie: alunecările de teren au o frecvenţă mai ridicată înSubcarpaţi faţă de Câmpia Română din următoarele cauze:- cantitatea de precipitaţii este mai mare în Subcarpaţi (700-900 mm/an) faţă de CâmpiaRomână (400>600 mm/ an);- în Subcarpaţi versanţii deţin o pondere mare (peste 80%) şi panta reliefului este accentuată(10-30°) în comparaţie cu Câmpia Română unde predomină relieful orizontal cu o pondere redusă aversanţilor (sub 10%) şi pante mici (sub 5°);- în aceste condiţii depozitele situate deasupra stratului de argilă se deplasează gravitaţionalcătre baza versantului, declanşând alunecări de teren cu o frecvenţă mai mare în Subcarpaţi;

- în Subcarpaţi au avut loc despăduriri masive ce au favorizat deplasările pe versant.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. valoarea maximă aproximativă a temperaturii medii lunare este de 22,5° C, înregistratăîn luna iunie - 2 p;b. valoarea minimă aproximativă a temperaturii medii lunare este de - 2° C, înregistratăîn luna ianuarie - 2 p;c. amplitudinea medie anuală se calculează făcând diferenţa dintre temperaturile me¬dii lunare ale lunilor ianuarie şi iulie - 2 p;d. temperatura medie a lunii noiembrie este de aproximativ 7,5° C, temperatura mediea lunii decembrie este de aproximativ 2,5° C şi diferenţa de aproximativ 5° C - 2 p;e. amplitudinea termică anuală este de aproximativ 24,5° C - 2 p;http://www.ebacalaureat.ro/f. temperatura medie anuaJă se calculează prin însumarea temperaturilor medii lunare ;i împărţireasumei la 12 (numărul de luni ale anului) - 2 p. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 punctedin oficiuVARIANTA 65I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfei:1. c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:1. oraşe - 3 p: Piatra-Neamţ, Târgu-Jiu, Suceava;2. două tipuri genetice de lacuri din Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali - 2 p: lacuri, limanurimaritime, lagune;3. râuri - 3 p: Trotuş, Jiu şi Buzău;4. două resurse de subsol din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali - 2 p: oricare două dintreurmătoarele resurse - minereuri complexe (sulfuri de cupru, plumb, zinc în amestec cu aur şi argint),sare, mangan, roci pentru construcţii;Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Dobrogei de Sud şi clima DealurilorSilvaniei (Silvano-Someşene):

- cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Podişul Dobrogei de Sud 350-500 mm/ an şiîn Dealurile Silvaniei 600-800 mm/ an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul şi brize marine în Podişul Dobrogei deSud şi vânturile de Vest în Dealurile Silvaniei;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) şi pontice înPodişul Dobrogei de Sud şi oceanice în Dealurile Silvaniei.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Podişului Getic şi relieful Câmpiei Jijiei:- altitudinea maximă în Podişul Getic de peste 600 m în Platforma Argeşului este mai maredecât altitudinea Câmpiei Jijiei 200-300 m;- în alcătuirea geologică a Podişului Getic apar şi orizonturi de cărbuni (lignit), petrol si gazeasociate, roci care nu se găsesc în Câmpia Jijiei;- înclinarea stratelorîn Podişul Getic este N-S, iar în Câmpia Jijiei NV-SE; / - desfăşurareaPodişului Getic este V-E, iar a Câmpiei Jijiei NS.c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş) şiclima Deltei Dunării:- cantitatea medie de precipitaţii diferă - în Câmpia de Vest (la sud de râul Mureş) 500-600mm/ an şi în Delta Dunării 350-400 mm/ an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - brize marine şi crivâţu! (iarna) în Delta Dunăriişi austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş);- influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi submedite-•"aneeneîn sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş).Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) patru aspecte specifice ale reliefului - 4 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului,oricare dintre următoarele):- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prinîncreţirea scoarţei;- la începutul cuaternarului a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m, căpătândhttp://www.ebacalaureat.ro/caracter alpin, fiind numiţi „Alpii Transilvaniei";- sunt alcătuiţi petrografic din şisturi cristaline cu intruziuni granitice şi calcare;

- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Parâng - 2519 m, vârful Parângul Mare, înMunţii Retezat - 2509 m în vârful Peleaga;- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafeţe de nivelare) - Borăscu (2000-2200 m),Râu-Şes (1200-1600 m) şi Gornoviţa sau a Predealului (1000 m);- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri care adăpostesc lacuri (Lacul Gâlcescu -Munţii Parâng, Lacul Bucura şi Zănoaga - Munţii Retezat), văi glaciare;- pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei (Cheile Olteţului, Galbenei),peşteri (Peştera Polovragi, Muierii, Cioclovina)- masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din roci dure;- gradul de fragmentare este scăzut - puţine depresiuni intramontane, culoare de vale;- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defilee, cupeste 6 terase;b) o influenţă climatică - 1 p: oricare influenţă climatică dintre următoarele - influenţeoceanice sau submediteraneene;c) două tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu, Bucura, Zănoaga),lacuri hidroenergetice (Lacul Vidra);d) o resursă de subsol - 1 p: cărbuni (huilă) şi numele diviziunii intramontane în carese exploatează - 1 p: Depresiunea Petroşani;e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, alpine bruneacide).Total 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific alreliefului, oricare dintre următoarele):- este o unitate de platformă, având un fundament al platformei Moesice acoperit cudepozite sedimentare;- alcătuită din roci moi (nisipuri, pietrişuri, argile, marne);- este acoperită cu un strat de loess, care depăşeşte în grosime 40 m;- prezintă o înclinare de la vest spre est, nord-est, aşa cum s-a umplut Lacul Ponticcu materiale aduse de râuri;

- pe loess se formează, prin tasare, crovuri (mici adâncituri), uneori umplute cu apă,formând lacuri sărate;- pe partea dreaptă a râurilor din Bărăgan se găsesc dune de nisip;- văile sunt largi, cu lunci extinse şi 1-3 terase;- sunt întâlnite câmpii tabulare cu un relief neted, cu interfluvii ca nişte platouri;b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe est-continentale (de ariditate);c) un râu - 1 p: oricare râu dintre următoarele - Ialomiţa, Călmăţui;d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasa molisoluri(cernoziom, cernoziom cambie);e) zona de vegetaţie - 1 p; zona stepei cu etajul stepei;f) două oraşe cu peste 50000 loc. - 2 p: oricare oraş dintre următoarele - Brăila, Slobozia,Călăraşi;http://www.ebacalaureat.ro/g) o resursa energetică - 1 p: oricare resursă dintre următoarele - hidrocarburi lichide (petrol) şihidrocarburi gazoase (gaze asociate).Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. 4 p pentru explicaţia solicitată:Fondul funciar în ţara noastră se modifică în raport cu altitudinea ca urmare a reliefului variat -munţi, dealuri şi podişuri, câmpii, în proporţii aproximativ egale. Relieful aduce modificări evidenteîn agricultura autohtonă etajând elementele climatice şi solul, rezultând o diversitate agricolădispusă concentric, pe trepte de relief.Treapta câmpiilor şi dealurilor joase constituie principala regiune agricolă a ţării deţinând 80% dinterenurile arabile, netede sau puţin înclinate, motiv pentru care se poate practica o agriculturămecanizată, complexă.Dealurile înalte (300-700 m) prezintă, în genere, un relief mai accidentat, cu frecvente procese deversant, însă, terasate şi cu o expoziţie favorabilă (sud, vest, est) pot fi valorificate agricol: viţă devie şi livezi cu pomi fructiferi.Munţii au teren accidentat, soluri sărace, spălate de precipitaţii (percolate), însă cu întinse suprafeţeforestiere, de fâneţe şi păşuni, favorizând creşterea animalelor. în depresiuni şi pe versanţii însoriţise extind culturile agricole.b. 4 p pentru explicaţia solicitată:

Centrele metalurgiei neferoase sunt amplasate în apropierea zonelor de extracţie a materiilor primedeoarece se reduc astfel cheltuielile de transport al materiei prime, obţinân-du-se un cost alprodusului finit mai mic.Zăcămintele de minereuri neferoase nu au rezerve prea mari şi concentraţia metalului în zăcământeste scăzută. Minereurile extrase au, în general, valoare mică şi greutate/ volum mare, impunândprelucrarea lor în vecinătatea centrelor de extracţie.Exemple: centrul metalurgic Baia Mare prelucrează minereurile extrase din Munţii Gutâi, centrulmetalurgic Zlatna prelucrează minereurile extrase din Munţii Metaliferi, centrul metalurgic Oradeaprelucrează minereurile extrase din Munţii Pădurea Craiului. I c. 4 p pentru explicaţia solicitată:Se observă (analizând Harta principalelor căi ferate) că principalele axe de transport sunt dispusede-a lungul marilor râuri (magistrale feroviare dublate de căi rutiere). Rolul transporturilor esteacela de a facilita legătura între sectoarele economiei şi, totodată, asigură deplasarea locuitorilor.Reţeaua hidrografică influenţează transporturile feroviare şi rutiere, îndeosebi în zonele montanedar şi în cele colinare şi de podiş, concentrând aşezările şi activităţile umane, precum şi principaleleaxe de transport în lungul lor. Astfel, văile râurilor, culoarele de vale, depresiunile,păsurile/trecătorile sunt valorificate pentru construirea de căi rutiere şi feroviare, impunând oanumită configuraţie acestora.în zonele de câmpie reţeaua hidrografică nu mai condiţionează configuraţia reţelei rutiere şiferoviare. Doar zonele acvatice sau cu exces de umiditate sunt evitate, în gene¬ral, de căile detransport rutier şi feroviar.d. 4 p pentru explicaţia solicitată:Relieful şi clima reprezintă factorii principali în repartiţia zonal-altitudinală a vegetaţiei. De fapt,relieful impune etajarea elementelor climatice şi implicit etajarea elementelor biopedogeografice.Munţii Carpaţi, prezenţi sub forma unui arc central, determină repartiţia concentrică a vegetaţiei,atât spre zonele extracarpatice, cât şi spre Depresiunea colinară a Transilvaniei, în centru. Astfel,

altitudinal se dispun: zona stepei cu etajul stepei şi silvostepei sub 300 m altitudine, zona pădurii cuetajul stejarului, fagului şi coniferelor între 300-1800 m altitudine şi zona alpină cu etajul subalpinşi alpin la peste 1800 m altitudine.Expoziţia versanţilor aduce o variaţie de înălţime a etajelor, care pe versanţii sudici„urcă" 200 m în raport cu cei nordici. Fragmentarea reliefului aduce inversiuni de vegetaţie:http://www.ebacalaureat.ro/pe vatra depresiunii, mai rece, specifice sunt molidişurile, în timp ce făgetele urcă peculmile însorite.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. valoarea maximă aproximativă a debitului mediu lunar este de 320 m3/ s şi seînregistrează în lunile aprilie şi mai - 2 p;b. valoarea minimă aproximativă a debitului mediu lunar este de 90 m3/ s şi seînregistrează în luna septembrie - 2 p;c. cele mai ridicate valori ale debitului sunt înregistrate primăvara, în lunile martie,aprilie şi mai - 2 p;d. cele mai reduse valori ale debitului sunt înregistrate toamna (lunile septembrie,octombrie şi noiembrie) ca urmare a precipitaţiilor scăzute din anotimpul de vară, prelungiteşi la începutul toamnei, dar şi epuizării resurselor de apă subterană (au alimentat râul înperioada lipsită de precipitaţii) - 2 p;e. diferenţa între debitul lunilor cu valori extreme este de 230 m3/ s - 2 p;f. valori ale debitului mediu lunar cuprinse între 150-200 m3/ s se înregistrează în lunilefebruarie şi iulie - 2 p.Total 12 puncte sTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 66I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. a; 9. b; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:1. oraşul Bucureşti - 1 p;2. râurile: Jijia, Olt, Bârlad - 3 p;

3. Sfântul Gheorghe - 1 p;4. oraşul marcat pe hartă cu numărul 14 (Galaţi) - 1 p;5. oraşele: Ploieşti, Slobozia, Drobeta Turnu Severin, Bistriţa - 4 p.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de Nord şi clima Podişului Someşan:- cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Masivul Dobrogei de Nord 350-600 mm/ anşi în Podişului Someşan 600-800 mm/ an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul şi brize marine în Masivul Dobrogei deNord şi vânturile de vest în Podişului Someşan;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) şi ponticeîn Masivul Dobrogei de Nord şi oceanice în Podişului Someşan.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Făgăraş şi relieful Munţilor Banatului:- alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este reprezentată de şisturi cristaline cu intruziunigranitice pe când Munţii Banatului sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi calcare;- altitudinea maximă a Grupei Făgăraş (2544 m, vârful Moldoveanu) este mult mai mare decâtcea a Munţilor Banatului (1446 m, Vârful Semenic);- relieful glaciar este bine reprezentat în Grupa Făgăraş prin circuri (Lacul Bâlea, Capra,Podragu), văi glaciare şi lipseşte din Munţii Banatului;- relieful carstic are numeroase forme în Munţii Banatului - chei (Cheile Minişului, Carasului,Nerei), peşteri (Comarnic) şi lipseşte în Grupa Făgăraş;http://www.ebacalaureat.ro/- Grupa Făgăraş este puţin fragmentată pe când Munţii Banatului sunt puternic fragmentaţi(Depresiunea Caraş-Ezeriş, Almăjului, văile Nerei, Carasului, Bârzavei).c. 4 p pentru două deosebiri între clima Dealurilor Upovei şi clima Podişului Sucevei:- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8° C şi în Dealurile' Lipovei9-10°C;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Sucevei şi vânturile devest în Dealurile Lipovei;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe scandinavo-baltice în Podişul Sucevei I şioceanice în Dealurile Lipovei;

- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi de dealuri joase în -Dealurile Lipovei.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific alreliefului, oricare dintre următoarele):- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţeişi prin erupţii vulcanice (Neogen);- după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei şiruri de roci -■ vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (şisturi cristaline care dispar la S de valea râuluii Trotuş) în C şi sedimentare cutate - fliş (calcare, gresii, conglomerate) în E; fâşia estică; se extinde treptat spre S;I- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Călimani - 2100 m, vârful Pietrosul Călimanilor; -orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcţie un paralelism culme-vale; - reliefulvulcanic este prezent prin conuri, cratere şi platouri vulcanice, modelate de agenţii externi în MunţiiCălimani-Gurghiu-Harghita; - relief pe conglomerate cu forme curioase apare în Munţii Ceahlău -Căciula Dorobanţului, Panaghia; - - relieful carstic este întâlnit în Munţii Hăşmaşu Mare şi înMunţii Rarău;- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (Giurgeu, Ciuc, Borsec, r Comăneşti),culoare de vale longitudinale şi transversale (Olt, Mureş, Trotuş, Bistriţa);- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri, cu I peste 6terase.b) două râuri care izvorăsc din unitate - 2 p: oricare râu dintre următoarele - Olt,f Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică, Trotuş, Bicaz;c) trei tipuri genetice de lacuri - 3 p: lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac vulcanic (LaculSfânta Ana), lacuri hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui);d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasacambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri).

e) un etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajul fagului, etajulpădurii de amestec fag şi răşinoase, etajul răşinoaselor, etajul subalpin şi etajul alpin.Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific alreliefului, oricare dintre următoarele):- este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat (Marea Panonică), acoperitcu depozite sedimentare;- alcătuită din roci moi (nisipuri, pietrişuri, argile, marne), peste care s-a depus un strat deloess;http://www.ebacalaureat.ro/- altitudinea maximă este întâlnită în Câmpia Cărei - 143 m;- orientarea generală este NE-SV;- prezintă o înclinare uşoară de la E spre V, fapt evidenţiat de direcţia de curgere a râurilor;- câmpia se extinde spre est, pătrunzând în lungul râurilor carpatice ca nişte golfuri de câmpie(depresiuni golf);- în Câmpia Cărei se găsesc dune de nisip;- în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri;- Câmpia Aradului vine în contact direct cu regiunea montană (Munţii Zarand);- văile sunt largi, cu lunci extinse şi terase;- sunt întâlnite două trepte de relief: câmpii înalte (peste 100 m), ferite de inundaţii şi câmpiijoase (sub 100 m) cu mişcări lente de subsidentă (terenuri mlăştinoase, râuri divagante cu frecventerevărsări).b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe oceanice;c) o zonă de vegetaţie - 1 p: oricare zonă de vegetaţie dintre următoarele - zona stepei cu etajulsilvostepei sau zona de pădure cu etajul stejarului;d) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse dintre următoarele - petrol, gaze associate,ape geotermale, roci pentru construcţii (nisip);e) două oraşe cu peste 100000 de locuitori - 2 p: oricare două oraşe dintre următoarele - Arad,Oradea, Satu Mare;f) un tip sau o clasă de sol - 1 p: clasa molisoluri (cerniziomuri, cernoziomuri levi-gate).Total 10 puncte

V. Se acordă 16 puncte astfel:a. 4 p pentru explicaţia solicitată:Poziţia României pe continent stabileşte o particularitate importantă a climatului -climat temperatcontinentalde tranziţie între cel temperat oceanic în centrul şi vestul Europei şi cel continental înpartea estică. Teritoriul României se desfăşoară VE pe 9° longitudine, iar diminuarea cantităţii deprecipitaţii se produce pe măsurarea creşterii distanţei faţă de Oceanul Atlantic, de la vest spre est(peste 600 mm/ an în Câmpia de Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia Română partea central vestică,400-500 mm/ an în Bărăgan şi Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral şi în Delta Dunării). Cantitateade precipitaţii scade astfel V-E, ca urmare a interferenţelor climatice: influenţe climatice oceanice învestul şicentrul ţării, inclusiv în Câmpia de Vest - cu precipitaţii abundente şi uniforme în cursul anului,aduse de vânturile de vest, spre deosebire de estul ţării, inclusiv Câmpia Bărăganului, cu influenţeclimatice de ariditate - cu precipitaţii scăzute.Munţii Carpaţi, prin poziţia, altitudinea şi desfăşurarea lor, au un rol important în bararea maselorde aer care circulă deasupra ţării noastre (îndeosebi cele oceanice şi continentale) şi în distribuţiateritorială a cantităţii de precipitaţii. Odată cu creşterea altitudinii creşte şi cantitatea de precipitaţiicăzută, de la 400-500 mm/ an în câmpii, la 500-700 mm/ an în dealurile joase, 700-1000 mm/ an îndealurile înalte, la peste 1000 mm/an în munţii (şi chiar peste 1200 mm/ an la peste 2000 maltitudine);b. 4 p pentru explicaţia solicitată:Fondul forestier al României este variat ca o consecinţă a particularităţilor reliefului şi a condiţiilorclimatice.Relieful prin dispunerea concentrică a unităţilor de relief şi prin creşterea altitudinii aducemodificări ale elementelor climatice (temperatură, precipitaţii şi vânturi), care contribuie ladiversificarea fondului forestier.Astfel, în funcţie de necesarul de căldură şi umiditate, zona de pădure are succesiv următoarele etajede vegetaţie: etajul stejarului (cer, gârniţă, stejar pufos, stejar pedunculat, gorun) între 250-600 m;

http://www.ebacalaureat.ro/etajul fagului între 600-1200 m; etajul pădurilor de amestec (fag şi conifere) între 1200-1400 m;etajul pădurilor de conifere (brad, molid, pin, în unele locuri zadă) între 1400-1800 m;c. 4 p pentru explicaţia solicitată:Activităţile economice ale oraşului Constanţa sunt influenţate de poziţia acestuia pe litoralulromânesc. Apariţia oraşului este legată de activităţile comerciale desfăşurate de greci pe ţărmulMării Negre. Si astăzi, prin portul Constanţa, se derulează aproximativ 60% din comerţul exterior alţării noastre, fiind cel mai important port în bazinul Mării Negre.Existenţa condiţiilor naturale de amenajare a portului Constanţa (incinta portuară, lungimeadigurilor, adâncimea apei) au favorizat dezvoltarea şantierului naval (construirea navelor maritimede mare tonaj>.Activităţile turistice desfăşurate în staţiunea Mamaia valorifică potenţialul turistic (heliomarin) alMării Negre.d. 4 p pentru explicaţia solicitată:Bazinul hidrografic al Jiului este dezvoltat pe Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu, PodişulMehedinţi, Subcarpaţii Getici, Podişul Getic şi Câmpia Olteniei. în alcătuirea geologică aDepresiunii Petroşani şi a Podişului Getic apar şi intercalaţii de cărbune supe¬rior (huilă) în BazinulPetroşani şi cărbune inferior (lignit) în Bazinul Motru-Rovinari. Cele două bazine concentrează celemai mari zăcăminte de cărbune ale României şi sunt traversate de râul Jiu şi afluenţii săi.Total 16 puncte VI. Se acordă 12 puncte astfel:a. lunile aprilie şi mai cu un debit de 350 m3/ s - 2 p;b. ianuarie cu un debit mediu de 75 m3/ s - 2 p;c. o cauză a producerii debitului maxim lunar este creşterea valorilor de temperaturăce provoacă topirii zăpezii, gheţii acumulate în timpul iernii, dar şi precipitaţiilor ridicate dinanotimpul de primăvară - 2 p;d. diferenţa între debitul lunar cu valori extreme este de 275 m3/ s - 2 p;e. o cauză a debitului scăzut este legata de precipitaţiile predominant solide (tempe¬raturile sunt scăzute) şi acumularea sub formă de gheaţă sau strat de zăpadă, perioada în

care râurile sunt alimentate aproape exclusiv din surse subterane - 2 p;f. valoarea aproximativă a debitului în luna septembrie este de 125 m3/ s - 2 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 67I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. b; 6. a; 7. c; 8. d; 9. b; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:1. două resurse - 2 p: oricare două resurse dintre următoarele - hidrocarburi lichide (petrol),hidrocarburi gazoase (gaze asociate), ape geotermale, solul;2. două tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare două tipuri genetice de lacuri dintre următoarele -lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac vulcanic (Lacul Sfânta Ana), lacuri hidroenergetice (LaculIzvorul Muntelui);3. Jijia, Timiş, Bârlad - 3 p;4. Bacău, Timişoara, Bistriţa - 3 p;Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:http://www.ebacalaureat.ro/a. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la Nord de râul Mureş) şiclima Podişului Sucevei:- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8° C şi în Câmpia deVest (la Nord de râul Mureş) 9-10° C;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Sucevei şi vânturile de Vest înCâmpia de Vest (la Nord de râul Mureş);- influenţele climatice sunt diferite - influenţe baltice în Podişul Sucevei şi oceanice înCâmpia de Vest (la Nord de râul Mureş);- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi moderat de câmpie înCâmpia de Vest (la Nord de râul Mureş).b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali şirelieful Grupei Făgăraş:- modul de formare al Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali este diferit de al GrupeiFăgăraş, deoarece au avut loc erupţii vulcanice în Neogen;

- alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este reprezentată de şisturi cristaline cu intruziunigranitice pe când Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali este alcătuită din roci vulcanice (în V),cristaline (în centru) şi sedimentare (în E);- altitudinea maximă a Grupei Făgăraş - 2544 m, vârful Moldoveanu este mult mai mare decâtcea a Munţilor Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei din Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali;- în Grupa Centrala a Carpaţilor Orientali sunt forme de relief vulcanic modelate de acţiuneaagenţilor externi - conuri, ziduri, măguri, iar în Grupa Făgăraş relieful vulcanic lipseşte;- Grupa Făgăraş este puţin fragmentată pe când Grupa Centrală a Carpaţilor Orientalieste puternic fragmentată (Depresiunea Giurgeu, Ciuc, Comăneşti, culoare de valelongitudinale şi transversale - Bistriţa, Trotuş).c. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de Nord şi clima Dealurilor Lipovei:- cantitatea de precipitaţii medii anuale este diferită - în Masivul Dobrogei de Nord 350-600mm/ an şi în Dealurile Lipovei 600-800 mm/ an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul şi brizele marine în Masivul Dobrogei deNord şi vânturile de vest în Dealurile Lipovei;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) în masivulDobrogei de Nord şi oceanice în Dealurile Lipovei.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p:- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei înultimele faze de cutare;- sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrişuri,sare, cărbuni);- altitudinea maximă este întâlnită în Pintenul Ivăneţu - 1021 m sau în Măgura Odobeşti - 996m;- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele munţilor se desfăşoară un aliniament dedepresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuniintracolinare închise de dealuri externe;

- complexitatea sectorului este mărită de prezenţa pintenilor montani - Pintenul Ivăneţu,Pintenul Homorâciu;- la vest de valea Buzăului prezintă un singur şir de depresiuni mari - Vălenii de Munte perâul Teleajen, Câmpina pe Prahova şi Pucioasa pe Ialomiţa;- orientarea culmilor este arcuită de la N-S şi NNE-SSV la V-E;- sâmburii de sare formează cute diapire - Slănic Prahova;http://www.ebacalaureat.ro/- apar forme pseudocarstice în sare - Platoul Meledic;- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri care degradeazăterenurile;- sunt prezente fenomene geologice - „Vulcanii noroioşi" de la Berca-Arbănaşi şi „Focul Viu"de la Andreiaşu;- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase;b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri înalte;c) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasaargiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);d) un etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajul stejarului şietajul fagului (zona de pădure);e) trei resurse de subsol - 3 p: oricare resursă dintre următoarele: cărbuni (lignit), sare, petrol(hidrocarburi lichide), gaze de sondă (hidrocarburi gazoase), roci pentru construcţie (nisip, pietriş).f) o activitate agricolă cu suprafeţe însemnate - 1 p: viticultura.Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice reliefului - 3 p:- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţeiterestre:- sunt alcătuiţi din roci cristaline (şisturi cristaline) şi sedimentare (îndeosebi calcare);- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Semenic - 1446 m, vârful Semenic;- relieful prezintă două trepte - treapta estică mai înaltă (Munţii Semenic şi Almăjului) şitreapta vestică mai joasă (Munţii Aninei, Locvei şi Dognecei);- prezintă relief carstic foarte bine dezvoltat - chei (Cheile Carasului, Minişului, Nerei),peşteri (Comarnic), izbucuri (Bigăr);

- fragmentarea este ridicată - depresiuni intramontane, culoare de vale, chei, Defileul Dunării;- văile sunt largi în depresiuni, cu peste 6 terase;b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe submediteraneene;c) un râu - 1 p: oricare râu dintre următoarele - Timiş, Bârzava, Caras, Nera, Miniş,Cerna;d) etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajul fagului, etajulconiferelor (zona de pădure);e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasacambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri);f) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă dintre următoarele: cărbuni (huilă), minereuri defier, minereuri neferoase, roci pentru construcţie;g) un oraş cu o populaţie cuprinsă între 50000-100000 locuitori - 1 p: Reşiţa.Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. 4 p pentru explicaţia solicitată:Solurile sunt influenţate, în principal, de relief şi climă, precum şi de vegetaţie, activităţi umane etc.Faţă de unităţile de câmpie, uniforme din punct de vedere al reliefului şi cli¬matic, unităţile de dealşi podiş introduc o diversificare a caracteristicilor reliefului şi a condiţiilor climatice, şi implicit acondiţiilor pedologice. Astfel, în unităţile de deal şi podiş, se succed în altitudine mai multe clase şitipuri de soluri: clasa molisoluri (cernoziom levigat) la trecerea de la etajul de câmpie la etajuldealurilor joase, clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii, soluri brun-roşcate de pădure) în etajuldealurilor joase, clasa cambisoluri (soluri brune) în etajul dealurilor înalte.Pe porţiuni restrânse se întâlnesc soluri azonale: lăcovişti (soluri cu exces de umiditate), solurihttp://www.ebacalaureat.ro/aluvionare de luncă (soluri tinere, în formare), săraturi (soluri cu acumulări de săruri).b. 4 p pentru explicaţia solicitată:Reţeaua feroviară a României este influenţată de poziţia arcului carpatic şi a oraşului capitală.Inelul carpatic prin desfăşurare şi declivitate constituie un obstacol în repartiţia căilor ferate, acestea

urmărind culoarele de vale, depresiunile, păsurile/ trecătoriie pentru a traversa spaţiul montan. înzonele montane sunt necesare lucrări suplimentare pentru pregătirea şi asigurarea stabilităţiiterasamentului căii ferate, pentru depăşirea declivităţii accentuate prin construirea de poduri,viaducte şi tuneluri.Cel mai important nod feroviar al României este oraşul Bucureşti, de unde se desprind divergentcele opt magistrale feroviare care se îndreaptă spre extremităţile ţării.Configuraţia reliefului impune reţelei feroviare o textură radiar concentrică, cu două inele,intracarpatic şi extracarpatic, unite prin linii transcarpatice care converg spre oraşul capitală.c Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:Structura socio-economică a populaţiei a suferit modificări importante după 1990, ca urmare atransformărilor economice şi politice intervenite în ţara noastră.Ponderea sectorul primar cunoaşte o creştere, ca urmare a aplicării Legii fondului funciar şiretrocedării terenurilor. Ponderea sectorului secundar resimte o scădere, ca urmare a restructurăriiactivităţilor industriale considerate energofage şi energointensive. Restructurarea economiei adeterminat disponibilizarea unui număr mare de muncitori, care fie sunt în căutarea unui nou loc demuncă, fie s-au reîntors în mediul rural. Ponderea sectorului terţiar a crescut uşor prin dezvoltareaserviciilor prestate către populaţie.d. 4 p pentru explicaţia solicitată:Pe glob, România este situată în emisfera nordică la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi PolulNord, fiind traversată de paralela de 45° latitudine nordică. Consecinţa fizico-geografică principalăa poziţiei matematice a României pe Glob o reprezintă situarea în plină zonă de climă temperată, cuo serie de trăsături caracteristice: durata şi intensitate inegală a luminării şi încălzirii (cu un maximla solstiţiul de vară şi un minim la solstiţiul de iarnă), durata inegală a zilelor şi a nopţilor într-un an,modificarea elementelor biopedogeo-grafice şi a culturilor agricole.Pe continent, România este traversată de meridianul de 25° longitudine estică, care împarte Europaîn doua jumătăţi aproximativ egale, iar pe Glob fiind situată în emisfera estică. România se află la

distanţe aproximativ egale faţă de extremitatea vestică, nordică şi estică a Europei (2700 km faţă dePeninsula Iberică - Capul Roca, 2800 km faţă de Oceanul Arctic - Capul Nord şi 2600 km faţă deMunţii Ural) şi mai aproape de extremitatea sudică (1000 km faţă de sudul Greciei - CapulMatapan). Principala consecinţă fizico-geografică este situarea României la contactul a trei sectoareclimatice europene: estic (continental excesiv), sudic (mediteranean) şi vestic (oceanic),determinând un climat temperat moderat sau de interferenţă, cu temperaturi moderate şi precipitaţiisuficiente, materializate într-o vegetaţie naturală diversificată şi culturi agricole variate.Total 16 puncte VI. Se acordă 12 puncte astfel:a. debitul lunar maxim are valoarea aproximativă de 225 m3/ s şi se înregistrează înluna aprilie - 2 p;b. valori ale debitului mediu lunar mai mari de 150 m3/s se înregistrează în patru luni,respectiv februarie, martie, aprilie şi mai - 2 p;c. debitului lunar minim are valoarea aproximativă de 50 m3/ s şi se înregistrează înluna septembrie - 2 p;d. diferenţa între debitul maxim şi minim lunar este de 175 m3/ s - 2 p;e. cele mai reduse valori ale debitului, înregistrate în lunile august-octombrie, sunt oconsecinţă a precipitaţiilor scăzute, din anotimpul de vară şi la începutul toamnei, dar şiepuizării resurselor de apă subterană (care au alimentat râul în perioada de vară cu deficitde precipitaţii) - 2 p;http://www.ebacalaureat.ro/f. anotimpul cu cele mai crescute debite este primăvara (lunile martie, aprilie şi mai),ca urmare a creşterii valorilor de temperatură şi topirii zăpezii, gheţii acumulate în timpuliernii, dar şi precipitaţiilor ridicate din anotimpul de primăvară - 2 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 68I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.c; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. c.Total 20 puncte«

II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:1. oraşe: Botoşani, Vaslui, laşi - 3 p;2. râuri: Ialomiţa, Bega - 2 p;3. Lacul Vidraru - 1 p;4. oraşe: Slobozia, Brăila - 2 p;5. două caracteristici ale reliefului, oricare dintre următoarele: unitate de orogen formată prinîncreţirea scoarţei terestre în ultimele faze de cutare a orogenezei alpine; alcătuită geologic dinşisturi cristaline acoperite de calcare şi gresii; altitudinile de 500-600 m o plasează în categoriaunităţilor de podiş; relieful carstic este bine dezvoltat - peşteri (Peştera Topolniţa, Ponoare), chei,sohodoluri, podul natural de la Ponoare, lacuri carstice (Lacul Zăton) - 2 p.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Sucevei şi clima Câmpiei Olteniei:- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8° C şi în Câmpia Olteniei 10-11,5° C;- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Podişul Sucevei 600-800 mm/ an şi înCâmpia Olteniei 500-600 mm/ an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Sucevei şi austrul în CâmpiaOlteniei;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe scandinavo-baltice, în Podişul Sucevei şisubmediteraneeneîn Câmpia Olteniei;- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi moderat de câmpie înCâmpia Olteniei.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Getici şi relieful PodişuluiTârnavelor:- modul de formare a Subcarpaţilor Getici este prin cutarea straturilor în ultimele faze aleorogenezei alpine, pe când Podişul Târnavelor s-a format prin sedimentarea plăcii Transilvanescufundate cu 4000-5000 m;- altitudinea maximă diferă - Subcarpaţii Getici 1218 m în Dealul Chiciora sau 1018 m în

Măgura Măţău şi Podişul Târnavelor 600-700 m pe latura estică la contactul cu Subcarpaţii Interniai Transilvaniei;- în Podişul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite domuri gazeifere, structuri carelipsesc în Subcarpaţii Getici;c. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Mehedinţi şi clima Câmpiei de Vest(la Nord de râul Mureş):- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - austrul în Podişul Mehedinţi şi vânturile de vestîn Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş);http://www.ebacalaureat.ro/- influenţele climatice sunt diferite - influenţe submediteraneeneîn Podişul Mehedinţi şioceanice în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş);- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Mehedinţi şi moderat decâmpie în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş).Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) patru aspecte specifice ale reliefului - 4 p- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei şi prinerupţii vulcanice (Neogen);- după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu prezintă un „mozaic petrografic" - rocicristaline (şisturi cristaline), roci sedimentare (calcare, gresii, conglomerate) şi roci vulcanice(bazalt);- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Bihor - 1849 m, vârful Bihor (Curcubăta Mare);- prezintă relief carstic foarte bine dezvoltat - peşteri (Scărişoara, Focul Viu, Urşilor,Vântului), chei (Cheile Turzii, Râmeţi), doline, lapiezuri etc;- relieful vulcanic este prezent în Munţii Metaliferi;- fragmentarea este ridicată - depresiuni intramontane (Brad, Zlatna, Huedin), culoare de vale;- prezintă depresiuni „golf, sub forma unor pătrunderi ale câmpiei şi dealurilor în zona demunte;- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi chei, cu peste 6terase;- zona centrală, cu altitudini de peste 1800 m, ca şi o coloană vertebrală este orientată N-S

(Munţii Bihor şi Vlădeasa), din care se desprind celelalte masive orientate V-E;b) două râuri - 2 p: oricare două râuri dintre următoarele - Crişul Repede, Crişul Negru, CrişulAlb, Someşul Mic, Arieş, Ampoi, Mureş;c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre următoarele - lacuri naturale:lacuri în roci calcaroase (Lacul Vărăşoaia, Ighiu); lacuri antropice: lacuri hidro¬energetice (LaculVăliug pe râul Bârzava, Fântânele şi Tarniţa pe Someşul Cald, Gilău pe Someşul Mic);d) trei resurse naturale - 3 p: oricare trei resurse naturale dintre următoarele - minereuricomplexe (sulfuri polimetalice), cărbuni (cărbune brun), bauxită, roci pentru construcţii, ape,păduri, păşuni şi fâneţe naturale.Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspectespecifice ale reliefului - 3 p:- este o unitate de platformă cu o complexă evoluţie geologică - în orogeneza baikalianăîncepe formarea Podişului Casimcei şi se definitivează în orogeneza caledonică; în orogenezahercinică se formează Munţii Macin;- alcătuit din roci variate - şisturi verzi şi calcare (Podişul Casimcei), granit, bazalt (MunţiiMacin), calcare, nisipuri, pietrişuri (Podişul Babadag);- cea mai veche unitate de relief a ţării (Podişul Casimcei) modelată subaerian din momentulformării;- altitudinea maximă - în Masivul Dobrogei de Nord este întâlnită în vârful Greci (Ţuţuiatu)Munţii Macin - 467 m;- Masivul Dobrogei de Nord prezintă o înclinare uşoară pe direcţia NNV-SSE, indicată dedirecţia de curgere a râurilor;- pe depozitele calcaroase apar forme carstice în Podişul Casimcei (Peştera La Adam, Lilieci);http://www.ebacalaureat.ro/- Masivul Dobrogei de Nord evoluează către stadiul de peneplenă prin epuizarea energiei deorogen şi modelarea subaeriană îndelungată;- relieful litoral este jos, reprezentat de limanuri şi lagune;b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe est-continentale (de ariditate) sau influenţe pontice;

c) două tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare două tipuri genetice de lacuri dintre următoarele -lagune maritime (Lacul Razim, Sinoe, Zmeica, Golovita), limanuri maritime (Lacul Taşaul),limanuri fluviale (Lacul Cerna, Pecineaga);d) un etaj de vegetaţie -1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajul stepei sau etajulsilvostepei (zona stepei) sau etajul stejarului (zona de pădure);e) o clasă sau un tip de sol - 1 p: oricare clasă sau tip de sol dintre următoarele -clasa molisoluri(cernoziom, sol bălan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure).Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. 4 p pentru explicaţia solicitată:Habitatul colinar şi de podiş se remarcă prin diversitate de forme ca urmare a condiţiilor naturale(relief, climă, vegetaţie, soluri), dar si prin rolul favorabil al zonelor de contact (deal/ podiş - munte,deal/ podiş - câmpie), sau prin complementaritatea resurselor şi a axelor de comunicaţie. în dealurişi podişuri cele mai favorabile condiţii pentru aşezări sunt pe culoarele largi ale râurilor.Din punct de vedere al formei, în dealuri şi podişuri, majoritatea satele sunt răsfirate (satul depădure, cu gospodării înşirate de-a lungul văilor sau al drumurilor, având o tendinţă de grupare întrunnucleu; vatra are un contur precis, cuprinzând în interiorul său o parte din terenurile cultivate,îndeosebi plantaţii de pomiviticole). Ca urmare a condiţiilor morfologice satul prezintă o variantăspecială, aceea a satului drum (liniar), iar ca urmare a influenţei populaţiei săseşti apare satulcompact, întâlnit în sudul şi centrul Transilvaniei;b. 4 p pentru explicaţia solicitată:România este o ţară pontică deoarece are ieşire la Marea Neagră pe o lungime de aproximativ 240km. Această deschidere pontică a ţării noastre îi conferă multiple avantaje:- Marea Neagră comunică cu Oceanul Planetar facilitând relaţiile comerciale ale ţării noastrecu majoritatea ţărilor lumii prin porturile maritime Constanţa şi Mangalia;- plasarea României pe „axa mărilor" (Mediterană-Neagră-Caspică) cu consecinţe economicebenefice;

- în apele teritoriale există platforme de foraj marin care extrag petrol din platformacontinentală;- potenţialul heliomarin este valorificat în turism, mai ales în jumătatea sudică a litoraluluiromânesc;- un important domeniu de pescuit marin îl constituie litoralul şi platforma continentală.c. 4 p pentru explicaţia solicitată:Diversitatea lacurilor din zona montană este determinată de geneza cuvetei în care este acumulatăapa, care poate fi de origine naturală sau antropică.Lacurile naturale au dimensiuni mici şi sunt create de acţiunea agenţilor externi -lacuri glaciare(Lacul Lala, Bâlea, Gâlcescu, Bucura, Zănoaga), lacuri de baraj natural (Lacul Roşu), lacuri formateîn roci calcaroase (Lacul Vărăşoaia), lacuri formate în ocne de sare (Coştiui şi Ocna Şugatag). încategoria lacurilor create de agenţii interni includem lacul vulcanic Sf. Ana din craterul masivuluiCiomatu (Munţii Harghita).Lacurile antropice au apărut în aproape toate masivele montane ca urmare a resurselormari de apă şi a multiplelor utilizări (potenţialului hidroenergetic ridicat, alimentare cu apă alocalităţilor, regularizarea debitului etc). Cele mai mari amenajări antropice sunt lacurile IzvorulMuntelui pe Bistriţa, Vidraru pe Argeş, Vidra pe Lotru etc.http://www.ebacalaureat.ro/d. 4 p pentru explicaţia solicitată:Fondul funciar al dealurilor şi podişurilor din ţara noastră se caracterizează printr-o mare diversitateca urmare a particularităţilor reliefului (altitudine, fragmentare, expoziţie, alcătuire geologică,procese geomorfologice etc.) şi condiţiilor pedoclimatice. Structura terenurilor agricole este foartevariată, întâlnindu-se terenuri arabile, plantaţii pomi-viticole, păşuni, fâneţe şi suprafeţe forestiere.Dealurile joase au un relief cu pante domoale pe care eroziunea nu s-a dezvoltat, valori detemperatură (8-10° C) şi precipitaţii (500-700 mm/an) favorabile dezvoltării plantelor, soluri bogateîn humus. Sunt cultivate în cea mai mare parte cu cereale, plante tehnice şi legume.Dealurile înalte au relieful mai accidentat, cu pante mai abrupte, impunând lucrări agrotehnice

pentru menţinerea stabilităţii versanţilor şi reducerea eroziunii terenurilor. Clima prezintătemperaturi mai scăzute (7-10° C) şi precipitaţii mai bogate (600-800 mm/ an), favorabile pentruculturi variate. Solurile (argiluvisoluri) sunt cultivate agricol având o fertilitate medie. Vegetaţianaturală de pădure a fost înlocuită pe mari suprafeţe de culturi agricole.Cultura plantelor este foarte diversificată, ca o consecinţă a cadrului natural variat. Se întâlnescterenuri arabile ocupate de porumb, grâu, sfeclă de zahăr, cartof, plantaţii viticole extinse -Subcarpaţii de Curbură, plantaţii pomicole. Creşterea animalelor este practicată în toate unităţile pebaza păşunilor naturale, plantelor pentru nutreţ sau cerealelor. Se cresc: bovine şi ovine (pe bazapăşunilor), porcine (pe baza culturilor de porumb şi cartof), păsări.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. valoarea maximă aproximativă a cantităţii medii lunare de precipitaţii este de 83 mm şise înregistrează în luna iunie - 2 p;b. valoarea minimă aproximativă a cantităţii medii lunare de precipitaţii este de 40 mmşi se înregistrează în luna februarie - 2p;c. anotimpul cu cea mai mare cantitate anuală de precipitaţii este cel de vară şi cauzaeste cantitatea mare a precipitaţiilor din acest sezon datorită influenţelor climatice oceanice(vânturilor de vest) - 2 p;d. diferenţa între valoarea maximă şi minimă a cantităţii medii lunare de precipitaţiieste de 43 mm - 2 p;e. diferenţa dintre cantitatea medie de precipitaţii din luna mai (69 mm) şi din lunaoctombrie (50 mm) este de aproximativ 19 mm - 2 p;f. valoarea aproximativă a cantităţii de medii de precipitaţii din luna iulie este de 62mm - 2 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 69I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1.b; 2. d; 3. c; 4. b; 5.c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. â; 10. a.Total 20 puncte

II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:1. râuri: Buzău, Cerna, Argeş, Someşul Mare - 4p;2. un hazard natural cu posibilitate de producere în Podişul Tâmavelor: alunecări de teren - 1 p;3. zona de vegetaţie din Câmpia de Vest (la Nord de Mureş): zona stepei (etajul silvostepei)sau zona pădurii (etajul stejarului) - 1 p;4. oraşe: Slobozia, Ploieşti, Brăila, Alexandria - 4 p.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Sucevei şi clima Podişului Mehedinţi:http://www.ebacalaureat.ro/- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8°C şi în Podişul Mehedinţi 8-10° C;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Sucevei şi austrul în PodişulMehedinţi;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe baltice în Podişul Sucevei şi submeditera-neeneîn Podişul Mehedinţi;- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi dealuri joase în PodişulMehedinţi.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Masivului Dobrogeide Nord:- Munţii Apuseni sunt o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţireascoarţei şi prin erupţii vulcanice (Neogen), iar Masivul Dobrogei de Nord este o unitate deplatformă cu o complexă evoluţie geologică - în orogeneza baikaliană începe formarea PodişuluiCasimcei şi se definitivează în orogeneza caledonica, iar în orogeneza hercinică se formează MunţiiMăcin;- Munţii Apuseni, după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu, prezintă un „mozaicpetrografic" - roci cristaline (şisturi cristaline), roci sedimentare (calcare, gresii, conglo¬merate) şiroci vulcanice (bazalt), iar Masivul Dobrogei de Nord este alcătuit din şisturi verzi şi calcare(Podişul Casimcei), granit, bazalt (Munţii Măcin), calcare acoperite cu nisipuri, pietrişuri (Podişul

Babadagului);- altitudinea maximă în Munţii Bihor este de 1849 m, vârful Bihor (Curcubăta Mare) mult maimare decât altitudinea maximă în Masivul Dobrogei de Nord de 467 m, vârful Greci (Ţuţuiatu),Munţii Măcin;- fragmentarea Munţilor Apuseni este ridicată - depresiuni ihtramontane (Brad, Zlatna,Huedin), culoare de vale, depresiuni „golf (pătrunderi ale câmpiei şi dealurilor în zona de munte);,- cea mai veche unitate de relief a ţării se află în Masivul Dobrogei de Nord (PodişulCasimcei) unitate care evoluează către stadiul de peneplenă prin epuizarea energiei de orogen şimodelarea subaeriană îndelungată.c. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Tâmavelor şi clima Câmpiei Olteniei:- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Tâmavelor 8-10° C şi în CâmpiaOlteniei10-11,5°C;- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Podişul Tâmavelor 600-800 mm/ an şi înCâmpia Olteniei 500-600 mm/an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - vânturile de vest în Podişul Tâmavelor şi austrulîn Câmpia Olteniei;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe oceanice în Podişul Tâmavelor şisubmediteraneeneîn Câmpia Olteniei;- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Tâmavelor şi moderat decâmpie în Câmpia Olteniei.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului; - 3 p- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei înultimele faze de cutare;- sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrişuri,sare, cărbuni);- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de unaliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;http://www.ebacalaureat.ro/

-altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m şi în Măgura Măţău -1018m;- orientarea culmilor este E-V, paralel cu munţii;- la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -MusceleleArgeşului;- la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi comunică între elealcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană;- sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând cute diapire;- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri care degradeazăterenurile;- trecerea la Podişul Getic se realizează prin cueste - relief asimetric;- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase;b) un etaj climatic şi o influenţă climatică - 2 p: etajul climatic de dealuri înalte şi influenţe detranziţie sau submediteraneene;c) un tip sau o clasă de sol - 1p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele - clasaargiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);d) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse de subsol dintre următoarele -petrol, gazede sondă, cărbuni (lignit), sare;e) două oraşe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu.Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p:- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei;- după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu sunt formaţi din roci sedimentare cutate saufliş (calcare, gresii, conglomerate);- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Ciucaş - 1954 m, vârful Ciucaş;- orientarea culmilor prezintă o arcuire de la N-S la NE-SV şi V-E;- prezintă relief dezvoltat pe conglomerate cu forme spectaculoase - Sfinxul Bratocei, Tigăileîn Munţii Ciucaş;- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (cea mai întinsă depresiuneintramontană - Depresiunea Braşov), culoare de vale;

-văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri, cu peste 6 terase;b) numele celei mai mari depresiuni intramontane - 1 p: Depresiunea Braşovului;c) două râuri - 2 p: oricare două râuri dintre următoarele - Oituz, Putna, Slănic, Buzău,Teleajen, Prahova, Râul Negru, Olt;d) un etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajulfagului, etajul pădurii de amestec fag şi răşinoase, etajul răşinoaselor (zona de pădure), etajulsubalpin (zona alpină);e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, soluri alpinebrune acide);f) două oraşe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Braşov şi Sfântul Gheorghe.Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. 4 p pentru explicaţia solicitată:Activităţile economice ale oraşului Drobeta Turnu Severin sunt influenţate de poziţia acestuia pecursul fluviului Dunărea, în aval de Defileul Dunării.Existenţa condiţiilor naturale de amenajare a portului au favorizat dezvoltarea şantierului navalhttp://www.ebacalaureat.ro/pentru construirea de nave fluviale.Potenţialul hidroenergetic al Dunării este ridicat în sectorul defileului şi valorificat eco¬nomic prinbarajul Porţile de Fier I.Este un oraş antic, apărut datorită posibilităţilor de traversare a Dunării în zona oraşului. Vestigiileoraşului antic Drobeta şi piciorul podului construit de Apolodor din Damasc constituie o atracţieturistică.b. 4 p pentru explicaţia solicitată:Râurile din România sunt valorificate economic şi ca argumente în acest sens menţionăm:- posibilităţi de navigaţie, pe Dunăre şi pe Bega, în curs de amenajare pe Olt (până la Slatina)şi în anumite perioade ale anului pe cursul inferior al Şiretului şi al Prutului;- potenţial hidroenergetic valorificat prin barajele şi lacurile de acumulare Porţile de Fier I şi

II, Izvorul Muntelui, Vidraru, Vidra etc;- alimentarea cu apă a localităţilor situate de-a lungul cursului sau în apropiere (aducţiuni deapă) şi a activităţilor industriale;- amenajarea sistemelor de irigaţii în partea estică a Câmpiei Române (Bărăgan), sudulCâmpiei Olteniei, în Dobrogea etc;-. desfăşurarea de activităţi turistice de-a lungul cursului (pescuit sportiv, sporturi acvatice,agrement), mai ales în apropierea marilor oraşe;- spaţiu favorabil amplasării aşezărilor umane şi căilor de comunicaţie pe terasele râurilor, iarlunca prin lucrări de desecare şi îndiguire este cultivată agricol;- posedă bogate resurse vegetale (păduri de luncă, pajişti) şi faunistice (numeroase specii depeşti, între care cei mai valoroşi sunt sturionii - prezenţi pe cursul Dunării).c. 4 p pentru explicaţia solicitată:în Carpaţii Orientali există o varietate de tipuri genetice de relief datorită modului variat de formare:- partea centrală a geosinclinalului carpatic, alcătuită din şisturi cristaline încep să se formezedin orogeneza hercinică şi sunt reluate în orogeneza alpină;- partea estică, alcătuită din roci sedimentare cutate „fliş" s-a format pe toată durataorogenezei alpine;- partea vestică, alcătuită din roci vulcanice s-a format prin erupţii vulcanice în Neogen.Tipurile genetice de relief prezente în Carpaţii Orientali sunt:- relieful de eroziune ciclică (suprafeţe de nivelare sau platforme de eroziune) - mai puţinreprezentat datorită înălţărilor recente, fiind prezente doar ultimile două platforme de nivelare,purtând denumiri locale (mai înalte decât în Carpaţii Meridionali);- relieful pe şisturi cristaline: Munţii Rodnei, Maramureşului, Suhard, Giurgeu, Bistriţei;- relieful dezvoltat pe fliş (roci sedimentare consolidate) - gresii în culmile - ObcinaMare, Feredeu, Munţii Stânişoarei, Goşmanu, Berzunţi şi Nemira;- relieful carstic - dezvoltat pe calcar unde apar chei (Cheile Bicazului), peşteri, avenuri;- relieful vulcanic - cu conuri, cratere, erodat puternic, apare în Munţii Oaş, Ţibleş, Gutâi,Călimani, Gurghiu, Harghita.- relieful glaciar - este puţin reprezentat, în Munţii Rodnei - în circuri glaciare (lacurile Lala şi

Buhăescu), văi glaciare, prezente datorită altitudinilor ce depăşesc 2000 m şi rocilor dure (şisturicristaline);- relieful fluvial - în care alternează sectoare de vale mai largi, unde apar terasele, cu sectoarede vale înguste la străpungerea transversală a culmilor (Bistriţa, Moldova).- relieful pe conglomerate (eroziune diferenţiată) apare în Munţii Ceahlău (CăciulaDorobanţului, Toaca şi Panaghia) sau în Munţii Ciucaş.d. 4 p pentru explicaţia solicitată:Densitatea populaţiei este diferită între cele două unităţi de relief, fiind mai mare în PodişulDobrogei faţă de Delta Dunării.http://www.ebacalaureat.ro/Podişul Dobrogei, între unităţile de reliefale ţării, este o subunitate slab populată, ca urmare şi ainfluenţei factorului istoric - dominaţia străină îndelungată. în cadrul ei se delimitează arii cudensitate ridicată în zona litorală, de-a lungul canalului Dunăre-Marea Neagră şi în zonapredunăreană - populaţia fiind atrasă de concentrările industrial-urbane, spaţiile periurbane cuagricultură de piaţă şi oferirea de forţă de muncă şi de axele de transport. Densităţile mici dininteriorul Podişului Dobrogei sunt datorate frecvenţei mari a terenurilor cu potenţial natural delocuit scăzut şi a relativei izolări (depărtare faţă de centre urbane, axe de transport).Delta Dunării deţine cele mai mici valori ale densităţii, explicate prin dominarea suprafeţeloracvatice, suprafeţele locuibile restrânse la grinduri, puţine activităţi economice şi migrareapopulaţiei, îndeosebi a tinerilor către centrele urbane limitrofe (Tulcea).Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel: \a. valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna februarie este de 0,6°C şi în lunadecembrie este de 0,3°C - 2 p;b. cea mai mică valoarea aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează înluna ianuarie şi este de - 1°C - 2 p;c. cea mai mare valoarea aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează înluna iulie şi este de 24°C - 2 p;

d. amplitudinea termică medie anuală este cu aproximaţie de 25°C - 2 p;e. temperaturile ridicate din timpul verii sunt datorate circulaţiei maselor de aer sudice,originare din Peninsula Arabă sau Africa de Nord, mase de aer cu temperaturi ridicate şiprecipitaţii reduse şi radiaţiei solare mai puternice în sezon de vară - 2 p;f. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea temperaturilor medii lunareşi împărţirea sumei la 12 (numărul de luni ale anului) - 2 p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 70I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. a; 2. a; 3. d; 4. c; 5.d; 6. c; 7. b; 8. c; 9. c; 10. a.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:1. oraşe: Sibiu, Suceava, Oradea şi Călăraşi - 4 p;2. Bucureşti - 1 p;3. râuri: Târnava Mică, Ialomiţa, Trotuş, Someş - 4 p; 7. Braţul Sulina - 1 p.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş) şiclima Delta Dunării:- cantitatea medie de precipitaţii diferă - în Câmpia de Vest (la sud de râul Mureş) 500-600mm/ an şi în Delta Dunării 350-400 mm/ an;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - brize marine şi crivăţul (iarna) în Delta Dunării şiaustrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş);- influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi submeditera-neeneîn sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş);b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Făgăraş şi relieful Munţilor Poianahttp://www.ebacalaureat.ro/Rusca:- alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este reprezentată de şisturi cristaline cu intruziunigranitice pe când Munţii Poiana Rusca sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi calcare metamorfozate;

- altitudinea maximă a Grupei Făgăraş - 2544 m, vârful Moldoveanu este mult mai mare decâtcea a Munţilor Poiana Rusca - 1374 m, vârful Padeşu;- în Grupa Făgăraş se întâlnesc frecvente urme ale modelării glaciare - circuri (lacuri glaciare:Lacul Bâlea, Capra, Podragu), văi glaciare şi lipsesc din Munţii Poiana Rusca;- Grupa Făgăraş spre deosebire de Munţii Poiana Rusca, la începutul cuaternarului,a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m, căpătând caracter alpin.c. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Bârladului şi clima Câmpiei Olteniei:- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Bârladului 8-10°C şi în Câmpia Olteniei10-11,5°C;- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Bârladului şi austrul înCâmpia Olteniei;- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) în PodişulBârladului şi submediteraneene în Câmpia Olteniei;- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Bârladului şi moderat decâmpie în Câmpia Olteniei.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei înultimele faze de cutare;- sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrişuri,sare, cărbuni);- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de unaliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;-altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m şi în Măgura Măţău -1018 m;- desfăşurarea lor este E-V, paralel cu munţii;- la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -MusceleleArgeşului;- la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi comunică între elealcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană;

- sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând cute diapire;- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri care degradeazăterenurile;- trecerea la Podişul Getic se realizează prin cueste - relief asimetric;- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase;b) două râuri cu amenajări hidroenergetice - 2 p: Argeş, Olt;c) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -lasăargiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri rune, bnjnacide);d) două resurse naturale - 2 p: oricare două resurse de subsol dintre următoarele -etrol, gaze desondă, cărbuni (lignit), sare, terenuri arabile, păşuni şi fâneţe, păduri;e) două oraşe cu peste 50000 loc. - 2 p: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu.Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:a) trei aspecte specifice ale reliefului; - 3 phttp://www.ebacalaureat.ro/- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei i prinerupţii vulcanice (Neogen);- după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei şiruri de rocj-ulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (şisturi cristaline) în centru şi sedimentare (calcare, resii,conglomerate) în E;- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei;- orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcţie un paralelism culme-ale;- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri care adăpostesc lacuri (Lacul Lala şi uhăescu),văi glaciare;- relieful vulcanic este prezent prin conuri şi cratere modelate de agenţii externi înunţii Oaş, Gutâi, Ţibleş;- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare de vale;- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri, cu este 6terase.b) numele celei mai mari depresiuni intramontane - 1 p: Depresiunea Maramureş;

c)o influenţă climatică şi două etaje climatice - 3 p: oricare influenţă climatică dintrermătoarele - influenţe climatice oceanice sau scandinavo-baltice si oricare etaj climatic intreurmătoarele - etaj de depresiune intramontană, etaj montan, etaj alpin;d) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre următoarele - lacuri laciare (LaculLala, Buhăescu), lacuri în masive de sare (Lacul Coştiui, Ocna Şugatag);e) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă naturală dintre următoarele - minereuri omplexe(sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru construcţie.Total 10 puncteSe acordă 16 puncte astfel: a. 4 p pentru explicaţia solicitată:Terenuri foarte degradate în Munţii Carpaţi şi în Subcarpaţi există, acolo unde condiţiile aturale(roci sedimentare friabile, precipitaţii, pantă) şi utilizarea economică neadecvată a terenurilor(defrişări, suprapăşunat, arat din deal în vale etc.) determină o eroziuneaccelerată a terenurilor.în Subcarpaţi şi în munţii joşi relieful este accidentat, predomină suprafeţele de versanţi, cu pantemai abrupte, impunând lucrări agrotehnice pentru menţinerea stabilităţii versanţilor şi reducereaeroziunii terenurilor. Retrocedarea terenurilor prin aplicarea Legii Fondului Funciar, lipsafacilităţilor economice, fragmentarea excesivă a proprietăţii, aratul din deal în vale, defrişarea rasăpe suprafeţe mari a pădurii şi practicarea monoculturii au determinat o eroziune accelerată aterenurilor, favorizată şi de condiţiile naturale (roci sedimentarefriabile, precipitaţii, pantă).în munţii înalţi relieful este foarte accidentat, dominat de versanţi puternic înclinaţi care nu pot ficultivaţi agricol, şi mici suprafeţe netede care sunt valorificate agricol. Depresiunile intramontaneprezintă suprafeţe orizontale sau uşor înclinate, prielnice culturilor agricole. Se practică oagricultură intensivă în depresiunile intramontane şi extensivă în rest. Păşunile şi fâneţele montaneocupă suprafeţe mari (1800-2200 m), în apropierea satelor extinse prin defrişarea pădurilor.Pădurile domină fondul funciar al zonelor montane şi prin defrişarea rasă pe suprafeţe mari apădurii se declanşează o eroziune accelerată a

terenurilor.b. 4 p pentru explicaţia solicitată;Culturile agricole se caracterizează printr-o mare diversitate ca urmare a particularităţilor reliefului(altitudine, fragmentare, expoziţie, alcătuire geologică, procese geomorfologice etc), a condiţiilorclimatice (scăderea temperaturii odată cu creşterea altitudinii, creşterea cantităţii de precipitaţii) şi ahttp://www.ebacalaureat.ro/caracteristicilor pedologice (scăderea fertilităţii solului odatăcu creşterea altitudinii).Structura terenurilor agricole este foarte variată, întâlnindu-se:- în câmpii sunt extinse terenurile arabile pe care se cultivă predominant cereale, plantetehnice, puţine podgorii şi culturi legumicole în vecinătatea oraşelor;- în dealuri şi podişuri se întâlnesc terenuri arabile (care se reduc pe măsură ce altitudineacreşte), plantaţii pomi-viticole, păşuni, fâneţe şi suprafeţe forestiere (se extindpe măsură ce altitudinea creşte).-în munţi sunt utilizate pentru culturi agricole depresiunile şi culoarele intramontane, care suntcultivate cu grâu, cartof, secară, in pentru fuior, pomi fructiferi.c. Se acordă 4 p pentru explicaţie. Exemplu de răspuns:După anul 1989 industria, considerată energofagă şi energointensivă, intră în declin -tranziţie, pe deo parte datorită ineficientei producţiei în unităţile mari şi foarte mari, cauzată de uzura morală autilajelor, iar pe de altă parte de lipsa unor programe coerente de lansare economică a industriei saude „neştiinţa organelor de decizie".Astfel, tranziţia economică a însemnat modernizarea, restructurarea sau chiar închiderea unorramuri industriale, având drept consecinţă disponibilizarea parţială sau totală a personalului angajat.Ponderea populaţiei ocupate în sectorul secundar a scăzut.în ultimii ani s-a finalizarea procesul de privatizare a societăţilor industriale, au fost restucturatesectoarele supradimensionate şi s-a revigorat potenţialul naţional de cercetareşi dezvoltare.d. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:Poziţia României pe continent stabileşte o particularitate importantă a climatului -climat temperatcontinental de tranziţie între cel temperat oceanic în centrul şi vestul Europei şi cel continental în

partea estică. Cantitatea medie anuală de precipitaţii scade de la vest spre estul ţării şi creşte odatăcu altitudinea.Desfăşurarea V-E pe 9° latitudine a României conduce la diminuarea cantităţii de precipitaţii pemăsura creşterii distanţei faţă de Oceanul Atlantic, de la vest spre est (peste 600 mm/ an în Câmpiade Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia Română partea centralvestică, 400-500 mm/ an în Bărăgan şi Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral şi în DeltaDunării). Scăderea cantităţii medii anuale de precipitaţii este o consecinţă a poziţiei, altitudiniii desfăşurării Munţilor Carpaţi, care au un rol important în bararea maselor de aer careirculă deasupra ţării noastre (îndeosebi cele oceanice şi continentale) şi în distribuţiaeritorială a cantităţii de precipitaţii.Cantitatea de precipitaţii scade V-E ca urmare a interferenţelor climatice: influenţe limaticeoceanice în vestul şi centrul ţării, cu precipitaţii abundente şi uniforme în cursul nului, aduse devânturile de vest, spre deosebire de estul ţării unde se resimt influenţe climatice de ariditate, cuprecipitaţii scăzute.Precipitaţiile cresc odată cu altitudinea, de la 400-500 mm/an în sudul Câmpiei Olteniei, la 500-600mm/ an în nordul Câmpiei Olteniei, la 500-700 mm/ an în Podişul Getic, la 700-900 mm/ an înSubcarpaţii Getici, la 800-1200 mm/ an în Munţii Carpaţi şi chiar peste 1200 mm/ an pe cele maimari altitudini ale Carpaţilor.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna ianuarie este de - 7° C şi în lunadecembrie este de - 6°C - 2 p;b. cea mai mică valoare aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează înluna februarie şi este de - 7,5° C - 2 p;c. cea mai mare valoare aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează înhttp://www.ebacalaureat.ro/luna august şi este de 9,5° C - 2 p;d. temperaturile scăzute din intervalul decembrie-aprilie sunt determinate de unghiul

făcut de razele solare cu suprafaţa terestră şi de mărimea mică a radiaţiei globale (situareaţării noastre în emisfera nordică, în plină zonă de climă temperată, cu un minim al durateişi intensităţii iluminării şi încălzirii la solstiţiul de iarnă 22 decembrie), circulaţiei maselorde aer (extinderii maselor de aer generate de anticiclonul Siberian care se manifestă maiales iarna) - 2 p;e. temperatura medie anuală se obţine însumând valorile temperaturilor medii lunareşi împărţind suma obţinută la 12 (numărul de luni) - 2 p;f. amplitudinea termică medie anuală se calculează făcând diferenţa între valoareamedie a lunii celei mai reci (februarie) şi a lunii celei mai calde (august) şi are valoarea del7°C-2p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 71I- Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. b; 3. a; 4. d; 5. a; 6. d; 7. c; 8. b; 9. c; 10. c.Total 20 puncteH. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. sare, petrol, lemn;2. Mureş, Trotuş, Motru; 3. Buzău, Reşiţa, Focşani, Sibiu.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu G (Carpaţii Curburii) şi clima unităţiimarcată cu J (Subcarpaţii Moldovei); câte 2p pentru fiecare deosebire enunţată.corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea G, 2°C-6°C, în unitatea J, 6°C-8°C, precipitaţii medii anuale: în unitatea G, 1000-1200 mm/an, în unitatea J, 700-1000 mm/an;etajul de climă: în unitatea G, etaj climatic montan, în unitatea J, etaj cli¬matic de dealuri înalte.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu E (Podişul Bârladului) şirelieful unităţii marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt şi Argeş); câte 2 ppentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: din punct de vedere petrografic

unitatea E este alcătuită din nisipuri, pietrişuri, argile, marne, în timp ce în unitatea C rocareprezentativă este loessul; unitatea E prezintă relief structural de tip cueste, în timp cerelieful unităţii C se remarcă prin prezenţa crovurilor (microde^resiuni de tasare în loess);c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu D (Câmpia Transilvaniei) şiclima unităţii marcată cu F (Delta Dunării); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea D, 8°C-10°C, în unitateaF, peste 11 °C; precipitaţiile medii anuale: în unitatea D, 500-700 mm/an, în unitatea F, sub400 mm/an; influenţă climatică: în unitatea D, oceanică, în unitatea F, pontică.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cuI (Carpaţii Meridionali la vest de Olt):a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutulCuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic;- sunt alcătuiţi predominant din roci dure, şisturi cristaline, spre extremitatea vestică fiindprezente roci sedimentare (calcare);- tipuri şi forme de relief: relieful petrografic (relief pe şisturi cristaline, care conferă reliefuluihttp://www.ebacalaureat.ro/masivitate; relieful carstic cu peşteri şi chei); relieful glaciar cu circuri glaciare, văi glaciare şimorene; suprafeţe de nivelare (Borăscu, Râu-Şes, Gornoviţa)- altitudinea maximă: 2 519 m - vârful Parângu Mare, Munţii Parâng;- numărul mic de depresiuni (depresiunea intramontană Petroşani, străbătută de râul Jiu şidepresiunea marginală Haţeg, drenată de râul Strei) indică fragmentarea redusă;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 pb) Petroşani; - 1 pc) lacuri glaciare; lacuri de acumulare în scop hidroenergetic; - 2 pd) etajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (câte un punct pentru oricaredouă răspunsuri corecte); - 2 pe) tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol/ soluri alpine brune-acide; clase de sol: cambisol/

spodosol (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). - 2 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu A (Podişul Dobrogei);a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene- partea centrală, în timpulorogenezei hercinice- partea nordică) şi prin sedimentare, partea sudică;- din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare varietate de roci (şisturi verzi,graniţe, gresii, calcare, loess);- altitudinea maximă - 467 m - vârful Greci, Munţii Măcinului;- partea nordică prezintă caracter de horst, relieful carstic fiind specific părţii sudice apodişului;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) limane fluviale, Umane fluvio-maritime, lagune (câte un punct pentru oricare douărăspunsuri corecte); -2 pc) sol, calcar (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 pd) influenţe climatice continental-excesive, de ariditate; influenţe pontice (câte un punct pentrufiecare răspuns corect); - 2 pe) Tulcea - 1 p; Constanţa - 1 p.Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a.- scăderea valorilor natalităţii, urmare a generalizării comportamentului de planning familial;- creşterea numărului de emigranţi; - 4 pb. - solurile cu fertilitate ridicată, din clasa molisoluri, favorizează activităţile agricole;- relieful fluviatil prezintă lunci largi, număr de terase redus şi interfluvii netede, numite„câmpuri"; - 4 pc. - reţeaua feroviară are caracter radiar (de-a lungul văilor carpatice transversale) şiconcentric (conform formei treptelor de relief şi arcului carpatic), influenţat de poziţiacapitalei;- nodul feroviar principal este oraşul Bucureşti, de unde pornesc opt magistrale feroviarecare fac legătura capitalei cu oraşele situate în părţile extreme ale ţării (Timişoara, Arad,Oradea, Satu Mare, Suceava, laşi, Galaţi, Constanţa); - 4 pd. - industria metalurgiei neferoaselor este localizată în proximitatea arealelor de

exploatare a minereurilor neferoase în scopul reducerii costurilor de transport ale materiilorprime la centrele de prelucrare;- cuprul, extras din minereurile polimetalice şi din piritele cuprifere din Munţii Gutâi şiMunţii Metaliferi, este prelucrat la Baia Mare şi Zlatna; bauxita se exploatează din MunţiiPădurea Craiului, la Oradea obţinându-se alumină. - 4 pTotal 16 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/VI. Se acordă 12 puncte astfel:a. aprox. 9 OOOrrvVs; mai; - 3 pb. aprox. 4 500 m3/s; octombrie; - 3 pc. aportul afluenţilor - care au debite mari, urmare a cantităţilor mari de precipitaţii carecad la nivelul bazinelor hidrografice şi a topirii zăpezilor (eşalonat, dinspre câmpie sprezonele montane) corespunzător anotimpurilor primăvară-vară; - 3 pd. aprox. 4 500 m3/s; - 1 pe. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 72I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. b; 8. b; 9. a; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Suceava. 2. Arad, Craiova, Zalău. 3. huila. 4. Olt, Buzău. 5. climat de dealuri joase. 6. câmpie înformare prin aluvionare; suprafeţele de uscat, numite grinduri (fluviale, fluvio-maritime,continentale), reprezintă 13% din suprafaţa deltei.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu D (Câmpia Transilvaniei)şi relieful unităţii marcată cu H (Dealurile Crişene); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: din punct de vedere petrografic unitatea D prezintă substratargilo-marnos, favorizând declanşarea proceselor de versant (alunecări de teren), în timpce unitatea H este alcătuită din strate sedimentare recente - acumulări premontane de

nisipuri şi pietrişuri; altitudinal, unitatea D nu depăşeşte 300 m, în timp ce unitatea Hprezintă dealuri în jur de 500 m;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu A (Podişul Dobrogei) şirelieful unităţii marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române între Olt-Argeş); câte 2 p pentrufiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: relieful unităţii A s-a format prinsedimentarea Lacului Getic, în timp ce unitatea C s-a format prin încreţirea scoarţei terestreîn timpul orogenezei baikaliene (Podişul Casimcei) şi a orogenezei hercinice (Munţii Macin),partea sudică a podişului definitivându-se prin procesul de sedimentare; din punct devedere petrografic unitatea A prezintă roci variate: în Masivul Dobrogei de Nord specificesunt şisturile verzi şi graniţele, iar în Podişul Dobrogei de Sud, peste un fundament alcătuitdin calcare şi gresii sarmatice sâ depus un strat de loess, spre deosebire de unitatea Cunde varietatea rocilor este mai redusă: nisipuri, pietrişuri, loess;c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcată cu G (Carpaţii Curburii) şiclima unităţii marcată cu I (Carpaţii Meridionali la vest de Olt); câte 2 p pentru fiecareasemănare enunţată corect, dintre următoarele: ambele unităţi de relief se încadrează înetajul climatic montan; temperatura medie anuală în ambele unităţi de relief este de2°C-6°C; precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 1 000-1 200 mm/an, în ambeleunităţi de relief.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu E (Podişul Bârladului):http://www.ebacalaureat.ro/a) - s-a format pe o zonă de scufundare, prin depunerea sedimentelor într-o maresarmatică, având structură geologică de platformă monoclinală;- din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci sedimentare (nisipuri, pietrişuri, argilă,marne etc);- prezintă relief structural (cueste şi văi asimetrice);- are altitudini de 400-600 m;

(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p;b) etaj climatic de dealuri joase; influenţă climatică continentai-excesivă, de ariditate; - 2 pc) etajul stejarului/etajul silvQstepei (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 pd) tipuri de sol: cernoziom levigat/ soluri cenuşii/ soluri brun-roşcate (câte 1 p pentru oricaredouă răspunsuri corecte); - 2 pe) Vaslui - 1 p, Bârlad. - 1 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitateanotată cu G (Carpaţii Curburii):a) - s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutulCuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic;- structura geologică cutată, de orogen;- din punct de vedere petrografic, domină flişul (rocă sedimentară cutată alcătuită din gresii,conglomerate, argile, marne);- altitudinea maximă: 1954 m - vârful Ciucaş, Munţii Ciucaş;- tipuri şi forme de relief: relief pe fliş - caracterizat prin fragmentarea accentuată areliefului, favorizând dezvoltarea unor areale depresionare intramontane cu suprafaţă mare(Depresiunea Braşovului); relieful sculptural, de tip babe şi sfincşi, pe conglomerate (MunţiiCiucaş: Sfinxul Bratocei, Tigăile); relieful fluviatil.(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3p;b) Depresiunea Braşov; -1 pc) lemn, hidroenergie; - 2 pd) Olt, Buzău; - 2 pe) etajul fagului, etajul coniferelor. - 2 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - resursele energetice ale subsolului sunt reprezentate de combustibilii minerali(cărbuni, petrol, gaze naturale) şi de resurse geotermale;- există o varietate de tipuri de cărbuni, cu valoare energetică diferită: huilă (depresiuneaPetroşani, bazinul Aninei), lignit (Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii Curburii, Podişul Getic),cărbune brun (depresiunea Comăneşti); petrolul, resursă energetică specifică zonelor de

sedimentare din exteriorul arcului carpatic; gaze naturale, care cuprind gazul metan (PodişulTransilvaniei) şi gazul de sondă, care însoţeşte zăcămintele de petrol; ape termale, de-alungul unei linii de falii situate între Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest - 4p;b. - temperatura aerului scade odată cu creşterea altitudinii;- versanţii cu expoziţie sudică, mai însoriţi, înregistrează valori de temperatură mai ridicate faţă deversanţii cu orientare nordică, umbriţi, cu valori termice mai scăzute la aceeaşi altitudine; - 4 pc. - oraşul Braşov, datorită poziţiei geografice facilitează legăturile transcarpatice;- este un nod rutier (E60, E68, E574), nod feroviar (magistralele feroviare 200, 300,400,500), fiind în proiect construirea unui aeroport; - 4 pd. - tipuri genetice de hazarduri: seismice (zona seismică Vrancea), geomorfologice(alunecări de teren, ravene, ogaşe, torenţi - arealul de dealuri);- climatice (grindină, ploi cu caracter torenţial, poleiul); hidrologice (inundaţii), biologicehttp://www.ebacalaureat.ro/(gripa aviară); - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. aprox. 9 000 m3/s; mai; - 3 pb. aprox. 4 000 m3/s; octombrie; - 3 pc. - aportul afluenţilor cu debite mari;- condiţiile climatice: cantităţi mari de precipitaţii şi temperaturi ridicate care favorizeazătopirea zăpezii; - 3 pd. aprox. 4 500 m3/s; - 1 pe. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 p ,Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 73I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1.c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;7. c; 8. d; 9c; 10. a.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Buzău, Craiova, Bistriţa, Bucureşti 2. Jijia, Olt, Buzău, Someş 3. influenţe climaticede ariditate 4. petrol. *Total 10 puncte

III. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Grupa Parâng) şi climaunităţii marcate cu H (Podişul Sucevei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect,dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea F, sub 2°C, în timp ce în unitateaH, 6°C-8°C, precipitaţii medii anuale: în unitatea F, peste 1200 mm/an, în unitatea H,500-700 mm/an; etajul de climă: în unitatea F, etaj climatic alpin, în unitatea H, etajclimatic de dealuri joase.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Câmpia de Vest) şirelieful unităţii marcate cu E (Carpaţii Moldo-Transilvani); câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: relieful unităţii D s-a format prin sedimentarea MăriiPanonice, care s-a retras treptat spre vest, în timp ce relieful unităţii E s-a format în timpulorogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului, prin cutarea şiînălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prin erupţii vulcanice, în adoua jumătate a perioadei oeogene; din punct de vedere petrografic, unitatea D este alcătuitădin roci sedimentare (nisipuri, pietrişuri, loess)în timp ce, în unitatea E reprezentativ esteparalelismul petrografic: în vest - roci vulcanice, în partea centrală - şisturi cristaline, înest - fliş; altitudinea maximă în unitatea D este de 174 m (Câmpia Vingăi), în timp ce înunitatea E este de 2100 m (vârful Pietrosu, Munţii Călimani).c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu A (Subcarpaţii Curburii) şiclima unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea A, 6°C-8°C, în unitateaC, peste 10°C-11°C şi peste 11 °C; precipitaţiile medii anuale: în unitatea A, 700-1000 mm/an, în unitatea C, 400-500 mm/an şi sub 400 mm/an; etaj climatic: în unitatea A, de dealuriînalte, în unitatea C, de câmpie şi de dealuri joase; vânturi specifice: în unitatea A, fdehnul,în unitatea C, brizele marine şi crivăţul.

http://www.ebacalaureat.ro/Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu B (Munţii Apuseni):a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului,prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prin erupţii vulcanice,în a doua jumătate a perioadei neogene;- sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferindcaracteristica de „mozaic petrografic";- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline, care conferăreliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteVi şi exocarstice-lapiezuri, doline,polii, chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea reliefului); reliefulvulcanic; relieful fluviatil;- în partea vestică sunt prezente „depresiunile de tip golf;- altitudinea maximă; 1849 m (vârful Bihor, Munţii Bihor);- sunt fragmentaţi de numeroase râuri;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 pb) Someşul Mic, Crişul Repede; - 2 pc) etajul fagului/ etajul coniferelor (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 pd) clase de sol: cambisol/spodosol; tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol (câte 1p pentruoricare două răspunsuri corecte); - 2 pe) bauxita, minereuri auro-argentifere; - 2 pf) inundaţii; - 1 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu G (Podişul Getic):a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane, prin procesul de sedimentare;- petrografia: peste stratele sedimentare recente, din pliocen, s-a depus o cuvertură depietrişuri carpatice, cunoscute sub denumirea de „pietrişurile de Cândeşti" cu grosimi mai mari înpartea estică;- structura geologică este de platformă puternic monoclinală N-S;- are altitudini cuprinse între 200-700 m (772 m - Platforma Argeşului);- este o unitate tipic piemontană, cu interfluvii a căror lăţime creşte de la nord spre sud;

(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3 pb) etaj climatic de dealuri joase -1 p; influenţă climatică submediteraneană/ de tranziţie (1 ppentru oricare răspuns corect) -1 p;c) petrol, gaze asociate, lignit; - 3 pd) etajul stejarului; - I pe) tip de sol: soluri argiloiluviale brun-roşcate; clasă de sol: argiluvisoluri (1 p pentru oricarerăspuns corect). - 1 p.Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - debitele râurilor sunt mici datorită modului de alimentare: izvorăsc din zone depodiş; prezintă afluenţi cu debite mici, bazinul hidrografic suprapunându-se peste arealede dealuri joase;- tranzitează areale situate sub influenţe climatice continental-excesive, de ariditate,volumul de apă transportat în timpul verii reducându-se semnificativ; - 4 pb. - prezenţa, în arealul depresiunii, a resurselor de huilă şi punerea în valoare aacestei resurse energetice prin exploatări în subteran a atras un număr mare de forţă demuncă, ceea ce a condus la creşterea densităţii populaţiei în arealul depresionar, prinhttp://www.ebacalaureat.ro/concentrarea populaţiei în cele 6 oraşe, raportat la regiunile montane înconjurătoare, undedensitatea populaţiei se înscrie în valorile specifice zonelor de munte. - 4 pc. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) şi acţiuni antropice: defrişările,suprapăşunatul şi agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpaţi în special) au condus la ointensificare a proceselor gravitaţionale pe versanţi (spălarea solului prin pluviodenudare,alunecări de teren, torenţialitate);- exploatarea unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. Munţii Călimani, MunţiiApuseni, Depresiunea Petroşani etc), depozitarea sterilului de la exploatările miniere,presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens populate. - 4 pd. - alcătuirea petrografică (şisturi cristaline şi calcare) şi dezvoltarea reliefului carstic

(văi în chei, peşteri şi sohodoluri), conferă podişului aspecte montane. - 4 p.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. aprox. 325m3/s; aprilie, mai; - 3 pb. aprox. 75 m3/s; septembrie; - 3 pc. primăvara; - 2 pd. cantităţi mari de precipitaţii; topirea zăpezilor; - 2 pe. aprox. 250m3/s.; - 1 p0 aprox. 275 m3/s; - 1 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 74I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. b; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. a; 10. b.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Vaslui, Craiova, Hunedoara, Bucureşti 2. Prut, Bistriţa, Buzău, Someş 3. sunt alcătuiţi dintr-omare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind caracteristica de „mozaicpetrografic"; tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline, careconferă reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri,doline, polii, chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea reliefului); relieful vulcanic; reliefulfluviatil.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu D (Câmpia de Vest) şiclima unităţii marcate cu I (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt şi Argeş); câte 2 p pentrufiecare asemănare enunţată corect, dintre următoarele: ambele unităţi de relief seîncadrează în etajul climatic de câmpie; temperatura medie anuală în ambele unităţi derelief este de 10°C-11°C; precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 500-700 mm/an/înambele unităţi de relief.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei) şirelieful unităţii marcată cu F (Grupa Parâng); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată

corect, dintre următoarele: relieful unităţii C s-a format atât prin cutarea scoarţei terestre,în timpul orogenezei baikaliene şi a orogenezei hercinice, cât şi prin procesul desedimentare, în timp ce unitatea F s-a format numai prin procesul de încreţire a scoarţeiterestre, în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului;din punct de vedere petrografic, unitatea C este alcătuită din roci variate (şisturi verzi,http://www.ebacalaureat.ro/graniţe, calcare, loess) în timp ce în unitatea F domină rocile metamorfice (şisturilecristaline).c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Munţii Apuseni) şi climaunităţii marcată cu H (Podişul Sucevei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect,dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B, 0°C-6°C, în unitatea H, 8°C-10°C; precipitaţiile medii anuale: în unitatea B, 1000-1200 mm/an şi peste 1200 mm/an,ajungând la valori de 1400 mm/an - polul precipitaţiilor în ţară (Stâna de Vale), în unitateaH, 500-700mm/an; etaj climatic: în unitatea B, montan, în unitatea C, de dealuri joase;influenţe climatice: în unitatea B, oceanice, în unitatea H influenţe scandinavo-baltice.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu E (Carpaţii Moldo-Transilvani): 'a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutulCuaternarului. Drin cutarea sedimentelor acumulatei în aeosinr.linalul carnaţie: în a douajumătate a perioadei neogene erupţiile vulcanice au definitivat munţii vulcanici;- caracteristică este tripla zonalitate petrografică: în vest-roci vulcanice, în parteacentrală-şisturi cristaline, în partea de est-fliş;- au altitudini de peste 2000 m, maxima altitudinală: 2100 m - munţii Călimani, vârful[ pietrosu;- tipuri de relief: relief petrografic: pe şisturi cristaline, care conferă reliefului masivitate; pe

conglomerate - relief sculptural de tip babe şi sfineşi - în Munţii Ceahlău; pe calcare -relief carstic(Cheile Bicazului); relief vulcanic cu conuri şi cratere vulcanice bine păstrate;- sunt fragmentaţi de numeroase râuri, fiind reprezentative depresiunile intramontane: Ciuc,Giurgeu, Comăneşti;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p b) Munţii Tarcău, Munţii Stânişoara; - 2 pcjetajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p pentru oricare două răspunsuricorecte); - 2 pd) lac de baraj natural/ lac vulcanic/ lac de baraj în scop hidroenergetic (1 p pentru oricarerăspuns corect); - 1 pe) lemn, hidroenergie; - 2 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu A (Subcarpaţii Curburii):a) - s-au format prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în avanfosa carpatică,în urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine, în timpul erei neozoice;- structura geologică: de orogen, cu prezenţa sinclinalelor, care dau în relief depresiunişi a anticlinalelor care se materializează în culmi subcarpatice; specifice sunt stratele: sedimentare cutate care prezintă sâmburi de sare - cutele diapire;- petrografia: roci sedimentare friabile (nisipuri, pietrişuri, argile, marne) şi pătrunderea, dinarealul carpatic a unor pinteni alcătuiţi din fliş (gresii, conglomerate);- are altitudini cuprinse între 500-1 000 m (996 m - Măgura Odobeşti);- este cel mai complex sector subcarpatic, alcătuit din două şiruri de depresiuni (unele învecinătatea muntelui, numite „submontane", altele situate între dealurile subcarpatice, sau„intracolinare") şi două şiruri de dealuri;- tipuri şi forme de relief: alunecări de teren, ravene şi ogaşe, „vulcani noroioşi" (DepresiuneaPoliciori);(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 pb) etajul climatic de dealuri înalte, influenţă climatică continentală; -2 pc) etajul pădurilor de foioase; - 1 pd) clasa cambisoluri, tipul de sol: brune, brune-acide; - 1 phttp://www.ebacalaureat.ro/

e) sare, petrol, gaze asociate, lignit, sol (1 p pentru oricare două răspunsuri corecte); - 3 pTotal 10 puncte V. Se acordă 16 puncte astfel:a. - fragmentarea reliefului este dată de numărul mare de depresiuni, văi transcarpatice (culoarullarg al Mureşului), de prelungiri ale câmpiei (Câmpia Lugojului) şi dealurilor în interiorul munţilorsub forma depresiunilor „golf;- tectonismul, alcătuirea petrografică variată, cu dominarea rocilor sedimentare friabile,însoţite de acţiunea factorilor exogeni, au favorizat eroziunea diferenţiată şi fragmentareaaccentuată a reliefului. - 4 pb. - speciile forestiere sunt adaptate anumitor condiţii de temperatură şi necesităcantităţi diferite de apă;- de exemplu, stejarul termofil (cer, gârniţâ, stejar pufos) s-a adaptat cantităţilor de pre¬cipitaţii mai reduse, specifice zonelor de câmpie şi dealuri joase, în timp ce molidul vegeteazăla altitudini mari, în condiţii de temperatură şi precipitaţii corespunzătoare. - 4 pc. - borvizurile, apele minerale şi apele termale sunt valorificate în scop terapeutic(Vatra Dornei, Slănic Moldova, Olăneşti, Căciulata etc); apele termale constituie agenttermic (încălzirea serelor şi a cartierelor de locuit - Oradea);- pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea localităţilor, a industriei; - 4 pd. - în sectorul de defileu, valea este relativ simetrică, cu versanţi abrupţi şi lipsaluncii;- caracteristică este alternanţa de bazinete depresionare (Moldova Nouă, Orşova) şide îngustări, numite „Cazane" (Cazanul Mare, Cazanul Mic); - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. aprilie; aprox. 230m3/s; - 3 pb. septembrie; aprox. 50m3/s; - 3 pc. topirea zăpezilor - 2 pd. cantităţi mici de precipitaţii - 2 pe. aprox. 10m3/s. - 1 pf. aprox. 180 m3/s- 1 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 75

I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.c; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. a; 7. a; 8. b; 9. c; 10. d.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Alexandria, Bârlad, Ploieşti, Zalău. 2. Jijia, Timiş, Someşul Mic. 3. huilă, lemn. 4. liman fluvibmaritim.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu G (Munţii Apuseni) şirelieful unităţii marcate cu J (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţatăcorect, dintre următoarele: ambele unităţi de relief prezintă structură geologică cutată, deorogen; fragmentarea accentuată a ambelor unităţi de relief este demonstrată de numărulmare de depresiuni şi văi.b. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Podişul Dobrogei) şiclima unităţii marcată cu H (Câmpia de vest la nord de Mureş); câte 2 p pentru fiecarehttp://www.ebacalaureat.ro/deosebire enunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B,10°C-11°C şi peste 11°C ,în unitatea H, 10°C-11°C; precipitaţiile medii anuale: în unitateaB, 400-500 mm/an şi sub 400 mm/an, în unitatea H, 500-700 mm/an; etaj climatic: înrtea 3, de câmpie şi dealuri joase, în unitatea H, de câmpie; influenţe climatice: în unitatea B,excesiv-continentale şi pontice, în unitatea H influenţe oceanice; vânturi: în unitatea B, crivăţul şibrizele marine, în unitatea H, vânturile de vest.c 4 p pentru două deosebiri între reliefuUinităţii marcată cu E (Carpaţii Curburii) şi relieful unităţiimarcată I (Dealurile Lipovei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele:relieful unităţii E s-a format prin cutarea scoarţei terestre, în timpul orogenezei alpine, în timp ceunitatea I s-a format prin procesul de sedimentare; din punct de vedere petrografic, unitatea E estealcătuită din fliş (rocă sedimentară cutată alcătuită din gresii, conglomerate, argile, marne) în timpce în unitatea I domină rocile sedimentare premontane (nisipuri, pietrişuri); altitudini: unitatea E se

apropie de 2 000 m (1954 m - vârful Ciucaş, Munţii Ciucaş), în timp ce, în unitatea I altitudiniledepăşesc puţin 300 m.Total 12 puncte IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitateanotată cu A (Grupa Retezat-Godeanu):a)- s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului,prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic;- petrografic, domină rocile metamorfice (şisturile cristaline), spre extremitatea vestică fiindprezente şi calcare;- structura geologică de orogen;- altitudinea maximă: 2509 m - vârful Peleaga, Munţii Retezat;- tipuri şi forme de relief: relief pe şisturi cristaline, care conferă caracter de masivitate;glaciar - cu circuri glaciare, văi glaciare, morene, custuri; relief fluvialii - cu văi adânci, număr marede terase, versanţi abrupţi, interfluvii sub formă de creste; relief carstic cu peşteri şi văi în chei;suprafeţe de nivelare (Borăscu, Râu-Şes, Gornoviţa).(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 pb) Motru, Cerna; - 2 pc) lac glaciar; - 1 pd) etajul foioaselor/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p pentru oricare răspunscorect); - 1 pe) huilă, lemn, hidroenergie, alpin (1 p pentru oricare două răspunsuri corecte); - 2 pf) etaj climatic montan/ etaj climatic alpin (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu C (Câmpia Bărăganului).a) - s-a format prin procesul de sedimentare a lacului Getic, care s-a retras treptatspre est;- din punct de vedere petrografic este alcătuită din pietrişuri, nisipuri, argile peste oare s-adepus un strat de loess (40 m grosime);- câmpia are caracter tabular, cu văi largi, interfluvii netede;- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor Ialomiţa şi Călmăţui); crovurimicrodepresiunide tasareîn loess;

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 pb) influenţă climatică de ariditate; -1 pc) zona stepei; - 1 pd) petrol, gaze asociate; - 2 pe) clasa molisol; tip de sol: cernoziom (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 pf) Călăraşi, Brăila, Slobozia (1 p pentru oricare două răspunsuri corecte). - 2 phttp://www.ebacalaureat.ro/Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - borvizurile şi apele minerale sunt valorificate în scop terapeutic (Vatra Dornei, Slănic Moldova,Olăneşti, Căciulata etc); apele termale constituie agent termic (încălzirea serelor şi a cartierelor delocuit - Oradea);- pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea localităţilor, a industriei - 4 p;b.- factorul climatic joacă un rol important în procesele chimice care au loc la nivelulsolului;- odată cu creşterea altitudinii au loc modificări în repartiţia cantităţilor de precipitaţiişi a valorilor de temperatură (valorile termice scad şi cresc cantităţile de precipitaţii) ceeace se răsfrânge în caracterul acid/bazic al solului, în posibilitatea descompunerii şiîncorporării materiei organice în masa solului, respectiv pretabilitatea pentru anumitetipuri de culturi agricole;- solurile podzolice, de exemplu, specifice zonelor montane sunt acide, nefertile, întimp ce cernoziomurile au o cantitate mare de humus şi un ph al solului corespunzătorpracticării culturilor specifice unităţilor de câmpie; - 4 pc. - industria morăritului şi panificaţiei, foloseşte ca materie primă cerealele careprezintă un areal de cultură începând din zonele de câmpie (grâu, porumb), până în zonelemontane (secara);- făina, care contribuie la prepararea pâinii, pastelor făinoase, a produselor de patiseriereprezintă alimentaţia de bază a populaţiei; cererea mare explică larga răspândire teritorialăa acestei industrii; - 4 p

d. - vegetaţia este strict dependentă de condiţiile de relief (altitudine, expoziţiaversantilor, pantă, forme de relief), climă (temperatură, precipitaţii, vânturi) şi sol(caracteristicile fizice şi chimice);- Carpaţii Orientali prezintă o desfăşurare pe verticală până la altitudini de 2000 m,ceea ce favorizează etajarea mai multor tipuri de climate, cărora le corespund tot atâteaetaje de vegetaţie, în timp ce, în Podişul Dobrogei altitudinile sub 400 m şi prezenţainfluenţelor climatice de ariditate constituie factori restrictivi în diversificarea vegetaţieispontane; - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel; a.- 18°C; iulie;-3pb. - -5°C; ianuarie; - 3 pc. - vara; supraîncălzirea substratului, urmare a expunerii la radiaţia solară timp maiîndelungat, consecinţă a mişcării de revoluţie; - 3 p. d. - TMA = ITML/12 (°C); în care: TMÂ- temperatura medie anuală; ITML - suma temperaturilormedii lunare; - 1 pe. - 23°C; - 1 pf. -8°C.-1p.Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 76I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. a 2. a 3. b 4. c 5. d 6. b 7. b 8. c 9. c 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:http://www.ebacalaureat.ro/1. Bârlad, Drobeta Turnu-Severin, Suceava, Giurgiu 2. Şiret, Motru, Mureş, SomeşulMic 3. petrol, sol.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Grupa Retezat-Godeanu)şi clima unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Curburii); câte 2p pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: altitudinile maximă în unitatea A, 2509m - vârful

Peleaga, Munţii Retezat, în timp ce în unitatea D, 996m - Măgura Odobeşti; relieful unităţiiA s-a format prin încreţirea scoarţei terestre în timpul orogenezei alpine, în timp ce reliefulunităţii D s-a format prin cutarea sedimentelor acumulate în avanfosa carpatică;b. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu C (Câmpia Bărăganului)şi relieful unităţii marcate cu H (Câmpia de Vest la nord de Mureş); câte 2 p pentru fiecareasemănare enunţată corect, oricare dintre următoarele: unităţile de relief s-au format prinprocesul de sedimentare; tipurile de roci (petrografia) pe care s-a format relieful fac partedin categoria rocilor sedimentare: nisipuri, pietrişuri, loess;c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii E (Carpaţii Curburii) şi clima unităţii F(Podişul Tâmavelor); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele:etajul climatic: în unitatea E, montan, în unitatea F, de dealuri joase; temperaturile mediianuale: în unitatea E, 0°C-6°C, în unitatea F, 8°C-10°C; precipitaţii medii anuale: înunitatea E, 1000-1200 mm/an, în unitatea F, 500-700 mm/an.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu B (Podişul Dobrogei):a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene-partea centrală, în timpulorogenezei hercinice-partea nordică) şi prin sedimentare partea sudică;- din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare varietate de roci (şisturi verzi,graniţe, gresii, calcare, loess);- altitudinea maximă - 467 m, vârful Greci, Munţii Măcinului;- partea nordică prezintă caracter de horst, relieful carstic fiind specific părţii sudice apodişului;(câte 1p pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) influenţă climatică: pontică; - 1 pc) zona de stepă, zona pădurii (câte un punct pentru oricare răspuns corect) - 1 pd) clasa molisoluri/ tipul cernoziom, soluri bălane (câte un punct pentru oricare răspuns corect);- 1 p

e) liman fluvio-maritim - 1 p, Techirghioi; - 1 pf) Constanţa - 1 p, Tulcea; - 1 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitateanotată cu G (Munţii Apuseni):a) - s-a format în timpul orogenezei alpine, care a durat din Cretacic până la începutulCuaternarului; în a doua jumătate a neogenului au avut loc erupţii vulcanice;- sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, şisturi cristaline, sedimentare(calcare, fliş) ceea ce conferă caracterul de „mozaic petrografic";- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline, care conferăreliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri, doline, polii,chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea reliefului); relieful vulcanic;- în partea vestică sunt prezente „depresiunile de tip golf;http://www.ebacalaureat.ro/- altitudinea maximă: 1849 m, vârful Bihor, Munţii Bihor; (câte 1 p pentru oricare treicaracteristici); - 3 pb) Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede, Someşul Mic, Arieşul, Ampoiul (câte 1 ppentru oricare două râuri); - 2 pc) minereuri complexe, minereuri auro-argentifere, bauxită, lemn, ape minerale (câte 1p pentru oricare patru răspunsuri corecte); - 4 pd) sate risipite numite „crânguri". - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - altitudinile de peste 2000 m au permis instalarea gheţarilor montani în perioadaglaciară (pleistocen);- odată cu încălzirea climei gheţarii montani s-au topit şi au lăsat în urmă circuri, văiglaciare, morene etc; - 4 pb. - temperatura medie anuală scade odată cu creşterea altitudinii reliefului astfel:10°C-11°C şi peste 11°Cîn etajul de câmpie, 8°C-10°Cîn etajul dealurilor joase (podişuri),6°C-8°C în etajul dealurilor înalte (Subcarpaţi), 0°C-6°C în etajul montan, sub 0°C în etajulalpin (sub 2°C la altitudini peste 2200 m);

- temperatura medie anuală scade în latitudine de la sudul spre nordul ţării, cu aproximativ2°C; în sudul ţării temperaturile medii anuale sunt de 10°C-11°C,în nordul ţării de 8,5°C; - 4pc. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) şi acţiuni antropice: defrişările,suprapăşunatul şi agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpaţi în special) au condus la ointensificare a proceselor gravitaţionale pe versanţi (spălarea soluliţi prin pluviodenudare,alunecări de teren, torenţialitate);- exploatarea unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. Munţii Călimani, MunţiiApuseni, Depresiunea Petroşani etc), depozitarea sterilului de la exploatările miniere,presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens populate; - 4 pd. - compoziţiile floristice diferite existente în cele două unităţi de relief: în grupaParâng predomină pădurile de conifere şi fag iar în Câmpia Olteniei, pâlcurile de păduresunt dominate de stejar termofil (stejar brumăriu, stejar pufos, cer, gârniţă);- majoritatea arealelor împădurite din Câmpia Olteniei sunt folosite în scop de protecţiea mediului (pentru fixarea nisipurilor, ameliorarea caracteristicilor climatice, conservareaunor specii vegetale şi animale etc). spre deosebire de grupa Parâng unde fondul forestiereste folosit predominant pentru valorificarea lemnului. - 4pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 19°C, iulie, august; ~2pb. -5° C, ianuarie, decembrie; - 2 pc vara; - 2 pd. 24°C; - 2 pe.Temperatura medie anuală: suma temperaturilor medii lunare/numărul de luni; - 2 pf. 0°C; - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 77I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c 2. a 3. d 4. c 5. a 6. c 7. a 8. c 9. c 10. b.Total 20 puncte

II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Târnava Mare, Vedea, Crişul Negru 2. Focşani, Vaslui, Brăila 3. Câmpia Transilvaniei,http://www.ebacalaureat.ro/gaz metan 4. petrol, sare.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Carpaţii Meridionali lavest de Olt) şi clima unităţii marcate cu I (Subarpaţii Modovei); câte 2 p pentru fiecaredeosebire enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea C alpin, înunitatea I, de dealuri înalte; temperatura medie anuală: în unitatea C, sub 0°C, în unitatea1,6°C -8°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea C, peste 1200 mm/an, în unitatea 1,700-1000 mm/an ;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Curburii) şirelieful unităţii marcate cu F (Munţii Apuseni); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, oricare dintre următoarele: altitudinile în unitatea B, între 700-1000 m, maximaaltitudinală fiind de 996 m - Măgura Odobeşti, în timp ce în unitatea F nu depăşesc 1849m (Munţii Bihor, vârful Bihor); relieful unităţii B s-a format pe roci sedimentare (nisipuri,pietrişuri, argile, marne), în timp ce relieful unităţii F s-a format pe roci metamorfice (şisturicristaline), vulcanice, sedimentare (calcare, fliş);c 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Dealurile Lipovei) şi clima unităţiimarcate cu J (Câmpia Moldovei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect, oricare dintreurmătoarele: influenţă climatică: în unitatea E, oceanice, în unitatea J, de ariditate şi scandinavobaltice;vânturi: în unitatea E, vânturile de vest în timp ce în unitatea J crivăţul.Total 12 puncte IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu D (Câmpia de Vest la sud de Mureş): a) - s-a format prin sedimentarea MăriiPanonice cu sedimente aduse de râuri;- sunt specifice două tipuri de câmpii: înalte - peste 100 m, acoperite cu un strat de loess şi

câmpii joase - 80-90 m supuse inundaţiilor;- altitudinea medie este de aproximativ 10 m, maxima altitudinală: 174 m-Câmpia Vingăi;- are o înclinare foarte redusă de la est la vest din care cauză râurile sunt divagante;((câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p b) etaj climatic: de câmpie; influenţă climatică:submediteraneană/oceanice; - 2 p c) etaj de vegetaţie: silvostepă; - 1 p d) petrol, gaze asociate (câteun punct pentru oricare două răspunsuri corecte); - 2 p e) Timişoara. - 1 p Total 10 puncte b. Seacordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H(Carpaţii Moldo-Transilvani):a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutulCuaternarului, prin cutarea sedimentelor acumulate în geosiclinalul carpatic; în a doua jumătate aperioadei neogene erupţiile vulcanice au definitivat munţii vulcanici;b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu H (Podişul Getic):a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane;- relieful este înclinat de la N la S - caracter de piemont;- petrografia: nisipuri, pietrişuri, argile, marne;- are altitudini cuprinse între 300-700 m (772 m - Platforma Argeşului);- este o unitate tipic piemontană, cu interfluvii a căror lăţime creşte de la nord spresud;(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3pb) influenţă climatică: submediteraneană/de tranziţie între climatul submediteraneanşi climatul de ariditate; etaj climatic: de dealuri joase; - 2 pc) Jiu, Olteţ, Motru (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 pd) etajul stejarului; - 1 phttp://www.ebacalaureat.ro/e) clasa argiluvisoluri/ tipul soluri brun-roşcate de pădure, soluri argiloiluviale (1 ppentru oricare răspuns corect); - 1 pf) petrol, cărbuni (lignit), gaze asociate (câte 1p pentru oricare două răspunsuri corecte). - 2 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a; - structurile de cutele diapire, situate pe marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei

adăpostesc o resursă naturală importantă, respectiv sare;- în partea centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei, în structurile numite domuri,se află resursa naturală numită gaz metan; - 4 pb. - direcţia de curgere a râurilor: vest-est;- râurile alohtone au debite mari, albii largi şi puţin adânci; râurile autohtone prezintădebite mici, nivelul apei în albie scade în timpul verii; - 4 p;c. - debitele râurilor sunt mici datorită modului de alimentare: izvorăsc din zone depodiş; prezintă afluenţi cu debite mici, bazinul hidrografic suprapunându-se peste arealede dealuri joase;- tranzitează areale situate sub influenţe climatice continental-excesive, de ariditate,volumul de apă transportat în timpul verii reducându-se semnificativ; - 4 p;d. - România dispune de un valoros fond funciar în care terenurile agricole ocupă14 700 000 ha, reprezentând 63% din suprafaţa ţării, din care cea mai mare parte o reprezintăterenurile arabile (64,6%) la care se adaugă păşuni şi fâneţe naturale, vii şi livezi;- celelalte resurse de care dispune România, cu excepţia resurselor de sare şi roci deconstrucţie sunt insuficiente pentru a susţine anumite ramuri economice; cea mai importantăresursă naturală a ţării este solul fertil al terenurilor arabile, în special, asigurând hranapopulaţiei, animalelor şi numeroase materii prime pentru industrie. - 4p.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. - rata natalităţii României este mai scăzută (sub 10 %o) decât cea a Regiunii deDezvoltare de NE (aproape 12%o),- mortalitatea României este însă mai mare (peste 12 %o) decât cea a Regiunii deDezvoltare de NE (sub 12 %o); - 3 pb. - sporul natur.il al României este negativ (aproximativ -2,5 %o), iar al Regiunii deDezvoltare de NE pozitiv (aproximativ 1 %o); - 3 pc. - la nivelul României populaţia este în scădere, iar la nivelul Regiunii de Dezvoltarede N^. în uşoară creştere;

- ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite şi generalizarea comportamentului de plan-ning familial- la nivel naţional; ponderea mai ridicată a populaţiei feminine de vârstă fertilă în Regiunea deDezvoltare de NE. - 3 pd. Sn =N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea. - 3 pTotal 12puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 79I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. a 2. a 3. c 4. c 5. b 6. b 7. d 8. a 9. d 10. a.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. au altitudini de peste 2000 m (2100 m - vârful Pietrosu, Munţii Călimani); tipuri de relief: reliefpetrografic: pe şisturi cristaline, care conferă reliefului masivitate; pe conglo-merate - reliefsculptural de tip babe şi sfincşi - în Munţii Ceahlău; pe calcare - relief carstic (Cheile Bicazului);relief vulcanic cu conuri şi cratere vulcanice bine păstrate 2. influenţe submediteraneene 3. Motru,http://www.ebacalaureat.ro/Cerna 4. laşi, Botoşani 5. lignit, petrol, gaze asociate.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Carpaţii Moldo-Transilvani)şi clima unităţii marcate cu F (Masivul Dobrogei de Nord); câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea C, montan, în unitatea F,de dealuri joase şi de câmpie moderat; temperatura medie anuală - în unitatea C, 2°C -6°C, în unitatea F, 10°C -11°C; precipitaţii medii anuale - în unitatea C, 1000-1200mm/an,în unitatea F, 400-500mm/an;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu A (Dealurile Silvaniei) şirelieful unităţii marcată cu I (Grupa Retezat-Godeanu); câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect, dintre următoarele: altitudinile în unitatea A rar depăşesc 300m, în timpce în unitatea I, maxima altitudinală este de 2509 m (vârful Peleaga, Munţii Retezat);

unitatea A s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râuri, în timp ce unitatea I s-aformat prin încreţirea scoarţei terestre, în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacicpână la începutul Cuaternarului, prin cutarea şi prin erupţii vulcanice, în a doua jumătatea perioadei neogene;c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Moldovei)şi clima unităţii marcate cu E (Câmpia Moldovei); câte 2 p pentru fiecare asemănareenunţată corect, dintre următoarele: ambele unităţi de relief se află sub influenţă climaticăde ariditate (continentală); vântul care bate este crivăţul în ambele unităţi de relief.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu J (Munţii Apuseni)a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutulCuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prinerupţii vulcanice, în a doua jumătate a perioadei neogene;- sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferindcaracteristica de „mozaic petrografic";- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline, care conferăreliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri, doline, polii,chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea reliefului); relieful vulcanic;- în partea vestică sunt prezente „depresiunile de tip golf;- altitudinea maximă: 1849 m-vârful Bihor, Munţii Bihor;- sunt fragmentaţi de numeroase râuri;(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 4 pb) etaj climatic: montan; influenţă climatică: oceanică; - 2pc) clasa cambisoluri/tipul brune-acide (câte un punct pentru oricare răspuns corect) - 1 p;d) bauxită, minereuri auro-argentifere, minereuri complexe, ape minerale (câte un punct pentruoricare trei răspunsuri corecte); - 3 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu G (Câmpia Bărăganului)

a) - s-a format pr'm depunerea sedimentelor;- este constituită din pietrişuri, nisipuri, argile peste care s-a depus un strat de loess (40 mgrosime);- este înclinată de V la E;- câmpia are caracter tabular, cu văi largi, interfluvii netede;- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor Ialomiţa şi Călmăţui); crovurihttp://www.ebacalaureat.ro/- microdepresiuni de tasare în loess;(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 4 pb) etaj climatic: de câmpie; influenţă climatică: de ariditate; - 2 pc) etajul de stepă propriu-zisă; - 1 pd) clasa molisoluri/ tipul cernoziom (câte un punct pentru oricare răspuns corect); - 1 pe) petrol, gaze asociate, terenuri arabile (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte);-2pf) Slobozia. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - Delta Dunării este o câmpie în formare prin aluvionare;- suprafeţele de uscat, numite grinduri, reprezintă doar 13% din suprafaţa deltei,dominând formele de relief negative şi întinderile de apă (braţele Dunării, lacuri, bălţi,mlaştini, gârle etc); altitudinea maximă: 12 m - Grindul Letea; - 4 pb. - sunt alcătuiţi din roci sedimentare cutate (gresii, conglomerate, argile, marne) -fliş (întreg arealul carpatic; în Subcarpaţi sub forma unor pinteni: Ivăneţu, Homorâciu);- s-au format prin încreţirea scoarţei terestre, prezentînd structură geologică de orogencu sinclinale şi anticlinale; - 4 pc. - reţeaua hidrografică de suprafaţă este influenţată de cantitatea de precipitaţii şide natura rocilor din zonele pe care le traversează; - 4 pd. - oraşul Ploieşti este situat pe magistralele feroviare (200, 300, 400, 500, 600) şirutiere (E60) care se îndreaptă spre toate direcţiile. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a.- rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata natalităţii Regiunii de DezvoltareSud-Est, între 8-10 %o;

- rata mortalităţii României are valori aproximativ egale cu rata mortalităţii Regiunii de DezvoltareSud-Est, aproximativ 12%o; - 3 pb. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări; - 3 pc. - ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite şi generalizarea comportamentului deplanningfamilial;-3pd. Sn = N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea. - 3 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 80 vII. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. b 2. d 3. a 4. b 5. a 6. c 7.d 8. a 9. a 10. c.Total 20 puncte | II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare; cuprinde suprafeţe de uscat numite grinduri 2.influenţă pontică 3. Buzău, Prahova 4. Giurgiu, Alexandria 5. hidroenergia, bauxită, lemn.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Delta Dunării) şi climaunităţii marcate cu J (Câmpia Banatului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect,dintre următoarele: temperaturi medii anuale: în unitatea E, peste 11°C, în unitatea J,10°C-11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea E, sub 400 mm/an, în unitatea J, 500-700mm/an; influenţă climatică: în unitatea E, pontică, în unitatea J, submediteraneană;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu G (Câmpia Olteniei) şirelieful unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii); câte 2 p pentru fiecare deosebirehttp://www.ebacalaureat.ro/enunţată corect, dintre următoarele: relieful unităţii G s-a format prin depunerea sedimenteloraduse de râuri, în timp ce relieful unităţii F prin încreţirea scoarţei terestre; altitudinile înunitatea G sunt sub 300 m, în timp ce în unitatea F sunt între 700-1000 m (altitudineamaximă: Măgura Odobeşti - 996 m);

c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu G (Câmpiei Olteniei) şiclima unităţii marcate cu J (Câmpiei Banatului); câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţatăcorect, dintre următoarele: ambele unităţi de relief se află sub influenţă climatică subme¬diteraneană; temperaturile medii anuale sunt de 10-11°C în ambele unităţi de relief.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu H (Grupa Făgăraş):a) - s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului,prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic;- petrografic, domină rocile metamorfice (şisturile cristaline);- structura geologică de orogen;- altitudinea maximă: 2544 m - vârful Moldoveanu, 2535 m - vârful Negoiu (Munţii Făgăraş);- tipuri şi forme de relief: relief pe şisturi cristaline, care conferă caracter de masivitate;glaciar - cu circuri glaciare, văi glaciare, morene, custuri; relief fiu viaţii - cu văi adânci, numărmare de terase, versanţi abrupţi, interfluvii sub formă de creste; suprafeţe de nivelare (Borăscu,Râu-Şes, Gornoviţa).(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici); - 4 pb) lacuri glaciare: L. Bâlea - 2 p; lacuri de acumulare în scop hidroenergetic: L. Vidraru; - 2 pc) etajul coniferelor/alpin (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 pd)clasa spodosoluri/ tipul podzoluri, soluri alpine brune-acide (câte 1 p pentru oricare răspunscorect). - 1 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu D(Podişul Bârladului):a) - s-a format pe o zonă de scufundare, prin depunerea sedimentelor într-o maresarmatică;- structură de platformă monoclinală;- din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci sedimentare (nisip, pietriş, argilă,marne etc);- prezintă relief structural tcueste);

- are altitudini de 400-600 m;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) - etaj climatic: de dealuri joase; - 1 p- influenţă climatică: de ariditate; - 1 pc) etajul stejarului; - 1 pd) clasa argiluvisoluri/tipul argiloiluviale, cenuşii şi brun - roşcate (1 p pentru oricare răspunscorect); - 1 pe) Bârlad - 1 p, Vaslui; - 1 pf) seceta. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - în estul ţării acţionează masele de aer continental din estul continentului, lipsitede precipitaţii pe când în vestul ţării masele de aer oceanic umede determină cantităţi maride precipitaţii. Carpaţii constituie o barieră în calea maselor de aer, astfel încât masele deaer estice nu trec la vest de aceştia, deci în estul ţării cantitatea de precipitaţii este maihttp://www.ebacalaureat.ro/mică decât în vestul ţării; - 3 pb. - datorită alcătuirii geologice: o mare varietate de roci în Carpaţii Occidentali (granit,bazalt, marmură, calcar) explică diversitatea materialelor de construcţii, raportat la CarpaţiiMeridionali alcătuiţi, predominant, din şisturi cristaline; - 3 pc. - nivelul de dezvoltare a activităţilor din sectorul secundar şi terţiar în unele ofaşea generat fluxuri de populaţie rural-urban, urban-urban, determinând creşterea numerică apopulaţiei şi accentuarea dinamicii urbane;- unele aşezări rurale declarate oraşe păstrează funcţii dominant agricole, migraţiaactuală urban-rural şi emigrările explică mărimea demografică redusă a unor oraşe; - 3 pd. - relieful carpatic, prin geneză, alcătuire geologică, caracteristici şi prin influenţeleasupra celorlalte componente ale cadrului natural, impune activităţi umane specifice:agricultura axată preponderent pe creşterea animalelor, activităţi industriale de exploatarea unor resurse de subsol, activităţi turistice; morfografia şi morfometria reliefului audeterminat concentrarea populaţiei şi a activităţilor în areaiele depresionare şi o dispersie

a populaţiei proporţională cu creşterea altitudinii. - 3 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. - rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata natalităţii Regiunii de DezvoltareSud, între 8-10 %o;- rata mortalităţii României are valori aproximativ egale cu rata mortalităţii Regiunii de DezvoltareSud, aproximativ 12%o; - 3 pb. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări; - 3 pc. - ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite; generalizarea comportamentului deplanning familial; - 3 pd. Sn = N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea. - 3 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 81Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. b; 7.c; 8. d; 9. a; 10. b.Total 20 puncteI. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. au altitudini sub 2000 m; relieful carstic este bine dezvoltat; 2. Reşiţa, Focşani, âmnicu-Vâlcea,Piatra Neamţ; 3. Mediaş; 4. petrol, cărbuni, sare.Total 10 puncteII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Bârladului) şilima unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatărect, dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea D, de dealuri joase, în unitatea F, de ealuri înalte;temperatura medie anuală: în unitatea D, 8°C -10°C, în unitatea F, 6°C -8°C; recipitaţii mediianuale: în unitatea D, 500-600 mm/an, în unitatea F, 600-800 mm/an;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu H (Grupa Făgăraş) şilieful unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatărect, dintre următoarele: altitudinile în unitatea H depăşesc 2500 m, în timp ce în unitateadepăşesc 1000 m; relieful unităţii H s-a format pe şisturi cristaline, iar relieful unităţii F

-a format pe roci sedimentare;c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Delta Dunării) şi climanităţii marcate cu C (Podişul Târnavelor); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăorect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea E, de câmpie, în unitatea C, dehttp://www.ebacalaureat.ro/odiş; temperatura medie anuală: în unitatea E, 10°C -11°C, în unitatea C, 8°C - 10°C;nfluenţa climatică: în unitatea E, pontică, în unitatea C, oceanică;Total 12 puncteV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cuB (Carpaţii Moldo-Transilvani)a) - prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri şi cratere vulcanice;- au altitudini de peste 2000 m;- sunt alcătuiţi din roci vulcanice în V, roci cristaline în centru şi fliş în partea de E;- sunt fragmentaţi de numeroase râuri;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) Olt, Mureş, Trotuş, Bicaz (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte); - 2 pc) etajul coniferelor; - 1 pd) clasa spodosoluri/tipul podzoluri; - 1 pe) lemn, izvoare minerale, calcar, pajişti alpine. - 3 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu J(Câmpia de Vest la sud de Mureş)a) - s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri;- altitudinea medie este de aproximativ 100 m;- are o înclinare foarte redusă din care cauză râurile sunt divagante;- este fragmentată de râuri cu albii abia schiţate; (câte 1p pentru oricare trei caracteristici); - 3pb) etajul climatic: de câmpie, influenţă climatică: submediteraneană; - 2 pc) zona de silvostepă; - 1 pd) clasa molisolurV tipul cernoziom; -1 pe) petrol, gaze asociate, ape termale (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte); - 2pf) Timişoara. - 1 p.Total 10 puncte

V. Se acordă 16 puncte astfel:a. poziţia pe paralela de 45° lat. N indică faptul că suntem în plină zonă temperată, cutemperaturi moderate şi precipitaţii suficiente; poziţia în interiorul continentului ne situeazăla interferenţa maselor de aer vestice cu cele estice, în sud se resimt influenţele sudice(tropicale), iar în nord se resimt influenţele scandinavo-baltice; - 4 pb. reţeaua feroviară urmează traseul arcului carpatic, principalele magistrale mergândfie pe la exteriorul fie prin interiorul acestuia, traversând Carpaţii de-a lungul unor văi prin¬cipale; nodul feroviar principal este capitala de unde pornesc radial toate magistralele - 4 p;c. poziţia geografică şi altitudinea celor două unităţi de relief determină diferenţieri alecantităţilor de precipitaţii astfel în Subcarpaţi fiind situaţi la poalele munţilor şi avândaltitudini de peste 700 m, au cantităţi de precipitaţii de 600-800 mm pe când Munţii Măcinuluifiind situaţi în calea maselor de aer continental şi înregistrând înălţimi de 400-500 m, auprecipitaţii de 400-500 mm; - 4 pd. - intravilanul celor două oraşe are ca element de reper Dunărea, extensiunea spaţialăa acestuia făcându-se spre nord, sud şi vest;- structura şi textura celor două oraşe este determinată de poziţie şi de relief, respectivpe malul stâng al Dunării şi pe terasa I a fluviului, fapt ce a determinat şi o reţea stradalăîn mare parte asemănătoare: convergentă spre zona veche portuară şi rezidenţială,http://www.ebacalaureat.ro/poziţionată excentric în estul oraşelor;- economia celor două oraşe bazată iniţial pe activitatea de transport naval şi* convergenţa drumurilor precum şi pe depozitarea ori prelucrarea primară a unor produseprovenite din hinterlandul apropiat (produse agricole) sau aduse din afară; aceasta s-adiversificat ulterior având o evoluţie asemănătoare pentru ambele localităţi urbane: auapărut şantiere navale mari consumatoare de metal (produse laminate) ce au impusdezvoltarea industriei siderurgice (Combinatul Siderurgic Galaţi), a industriei energetice

bazată pe combustibili aduşi ca şi minereurile feroase şi cărbuni pe calea lesnicioasă şiieftină, din afară (termocentralele de la Galaţi, marea termocentrală de la Chiscani-Brăilace funcţionează cu păcură din import); creşterea populaţiei celor două oraşe a impusdezvoltarea altor ramuri (materiale de construcţie, confecţii, chimice, alimentare) prezenteîn ambele localităţi. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. - rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata natalităţii Regiunii de DezvoltareSud-Vest, între 8-10 %o;- rata mortalităţii României are valori aproximativ egale cu rata mortalităţii Regiunii de DezvoltareSud-Vest, aproximativ 12 %; - 4 pb. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări; - 2 pc. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migratia si îmbătrânirea populaţiei- - 4 pd. Sn = N-M.-2pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 82I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. b; 10. a.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. au altitudini cuprinse între 700-1000 m; s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre; 2.Drobeta Turnu Severin, Oradea, Bistriţa, Bucureşti; 3. Zalău, Baia Mare; 4. minereu de fier, calcar,cărbuni.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Curburii) şi climaunităţii marcate cu H (Câmpia Olteniei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect,dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea F, montan, în unitatea H, de câmpie;temperatura medie anuală: în unitatea F, 0°C - 6°C, în unitatea H, 10°C -11°C; precipitaţiimedii anuale: în unitatea F, 1000-1200 mm/ an, în unitatea H, 400-500 mm/ an;

b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Câmpia Banatului) şirelieful unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: altitudinile: în unitatea B, sub 200 m, în timp ce în unitatea I,400-500 m; înclinarea: în unitatea B, de la E la V, pe când în unitatea I, de la N la S;c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Subcarpaţii Getici) şiclima unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea G, de dealuri înalte, în unitatea I, depodiş; temperatura medie anuală: în unitatea G, 6°C -8°C, în unitatea 1,8°C -10°C; precipitaţiimedii anuale: în unitatea G, 600-800 mm/ an, în unitatea 1,500-600 mm/ an.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateahttp://www.ebacalaureat.ro/notată cu D (Carpaţii Maramureşului şi a Bucovinei)a) - prezintă relief vulcanic, reprezentat prin conuri vulcanice;- au altitudini de peste 2000 m;- sunt alcătuiţi din roci vulcanice în V, roci cristaline în centru şi fliş în partea de E;- prezintă relief glaciar în Munţii Rodnei;- culmile au o dispunere paralelă;(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici); - 4 pb) influenţă climatică: oceanică / scandinavo-baltică; - 1 pc) etajul fagului/ etajul coniferelor; - 1 pd) clasa spodosoluri /tipul podzoluri (câte un punct pentru orice răspuns corect); - 1 pe) minereuri complexe, minereuri auroargintifere, marmură, sare, bentonite, mangan (câte un punctpentru oricare trei răspunsuri corecte). - 3 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu J (Delta Dunării);a) - reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare;- are o uşoară înclinare de V la E;- prezintă dune de nisip;- cuprinde suprafeţe de uscat numite grinduri; (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) influenţă climatică: pontică/ de ariditate; - 1 p

c) vegetaţie de luncă/ de baltă; - 1 pd) soluri neevoluate: nisipoase şi aluviale (câte un punct pentru orice răspuns corect); -1 pe) stuf, lemn; - 2 pf) Sulina; - 1 pg) Chilia. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - relieful determină etajarea pe verticală a vegetaţiei;- elementele climatice determină repartiţia în teritoriu a vegetaţiei; - 4 pb. - suprafaţa ocupată de ape în Deltă variază între 60-65 % la ape mici şi peste 90 %la ape mari;- cele trei braţe principale (Chilia, Sulina, Sfântu-Gheorghe) dispuse divergent formeazăun triunghi cu baza spre Marea Neagră şi vârful spre vest, iar pe de altă parte depresiunilelacustre dintre braţe şi grinduri sunt legate de acestea şi între ele prin canale şi gârle; - 4 pc. - vânturile de vest, acţionează din vest spre centrul ţării, până la nivelul arculuicarpatic aducând cantităţi mari de precipitaţii;- crivăţul, care vine din estul continentului acţionând în partea estică şi sud-estică aţării, determină secete frecvente; - 4 pd. - poziţia geografică, la ţărmul mării;- valorificarea resurselor Mării Negre în activitatea portuară complexă. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. rata natalităţii României şi a Regiunii de Dezvoltare de Vest este aproape aceeaşi,între 8-10 %o, la fel şi a mortalităţii de aproximativ 12 %o; - 4 pb. Sporul natural are valori negative; - 2 pc. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei; - 4 phttp://www.ebacalaureat.ro/d. Sn = N-M. -2p 'Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 83I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. d; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6.d; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.Total 20 puncte

II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. are altitudini de peste 2000 m; prezintă relief glaciar în Munţii Rodnei; 2. influenţă pontică şi deariditate; 3. Timişoara, Lugoj; 4. gaz metan, sare; 5. Satu Mare, Slobozia.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Carpaţii Maramureşuluişi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului); câte 2 p pentru fiecaredeosebire enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea D, montan, înunitatea I, de dealuri joase; temperatura medie anuală: în unitatea D, 0°C-6°C, în unitatea1,8°C-10°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea D, 800-1200 mm/ an, în unitatea 1,500-600 mm/ an; influenţă climatică: în unitatea D, oceanică, în unitatea I, de ariditate.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu H (Câmpia Olteniei) şirelieful unităţii marcate cu J (Delta Dunării); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: altitudinile în unitatea H, ajung la 200-300 m, în unitatea J, suntde 10-12 m; relieful în unitatea H este format din terasele Dunării şi ale Jiului, pe cândrelieful unităţii J este reprezentat de relieful pozitiv (grindurile) şi relieful negativ (braţe,canale, depresiuni lacustre);c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Câmpia Banatului) şi climaunităţii marcată cu G (Subcarpaţii Getici); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect,dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea B, de câmpie, în unitatea G, de dealuri înalte;temperatura medie anuală: în unitatea B, 10°C -11 °C, în unitatea G, 6°C -8°C; precipitaţiimedii anuale: în unitatea B, 400-600 mm/ an, în unitatea G, 600-800 mm/ an.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu A (Munţii Banatului)

a) - sunt formaţi din şisturi cristaline în alternanţă cu calcare şi roci vulcanice;- au altitudini sub 1500 m;- prezintă relief carstic (chei, peşteri etc);- s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre; (câte 1 p pentru oricare treicaracteristici); - 3 p /b) Nera, Caras, Bârzava (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte); - 2 pc) etajul stejarului/ etajul fagului; - 1 pd) clasa cambisoluri/ soluri brune şi brune acide de pădure (câte un punct pentru orice răspunscorect); - 1 pe) minereu de fier, calcar, minereuri cuprifere, cărbuni. - 3 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu F(Carpaţii Curburii)a) - au altitudini sub 2000 m;- culmile au orientare nord-est - sud-vest;- sunt alcătuiţi predominant din fliş;http://www.ebacalaureat.ro/- sunt fragmentaţi de râuri;- s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre; (câte 1 p pentru oricare patrucaracteristici); - 4 pb) etajul coniferelor; - 1 pc) clasa spodosoluri/tipul podzoluri (câte un punct pentru orice răspuns corect); - 1 pd) gresie, calcar, lemn (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte); - 2 pe) Braşov - 1 p, Sfântu Gheorghe. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - prezenţa crovurilor în Câmpia Bărăganului şi a evaporaţiei intense a determinatformarea lacurilor sărate;- structurile de cute diapire de pe marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei în cares-au acumulat sâmburi de sare a dus la formarea lacurilor sărate; - 4 pb. - diminuarea resurselor energetice de subsol în următorii ani;- eficienţa mare a atomocentralelor la un preţ mic; - 4 pc. a) consecinţe demografice:- creşterea numerică a populaţiei în regiunile receptoare (de obicei în oraşe, zone miniere şi în

mod deosebit în oraşele mari) şi descreşterea numerică a populaţiei în regiunile furnizoare demigranţi.- se modifică structura populaţiei pe grupe de vârstă şi pe sexe atât în regiunile receptoare câtşi în cele furnizoare de migranţi (mai mult în grupa de vârstă a populaţiei adulte, aptă de muncă -între 20-40 ani şi în cadrul populaţiei de sex masculin care creşte în regiunile receptoare, iar înregiunile furnizoare de forţă de muncă se produce feminizarea acestei grupe;- supraaglomerarea oraşelor mari şi a regiunilor receptoare şi determină probleme deaprovizionare, locuinţe, infrastructură urbană, educaţie, probleme sociale.b) consecinţe economice:- regiunile furnizoare pierd forţa de muncă, de obicei calificată;- se creează probleme de transport pe căile de comunicaţie şi pe mijloacele de trans¬port;c) consecinţe sociale:- despărţirea temporară sau pe un timp mai îndelungată a familiilor; apariţia unorprobleme ce vizează educaţia copiilor; creşterea ratei şomajului în regiunile receptoare demigranţi; apariţia unor hazarde sociale specifice aglomeraţiilor urbane; - 4 pd. - partea nordică s-a format prin încreţirea scoarţei terestre în orogeneza hercinicăfiind mult mai veche decât Carpaţii;- partea centrală s-a format în orogeneza bâykaliană - Podişul Casimcei - şi este alcătuit dinşisturi verzi;- partea sudică s-a format în ciclul orogenic alpin prin sedimentare, având un funda¬ment decalcare şi gresii sarmatice peste care s-a depus un strat de loess. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. rata natalităţii României şi a Regiunii de Dezvoltare de Nord - Vest este aproapeaceeaşi, de 8-10 %o, la fel şi a mortalităţii de aproximativ 12 %o; - 4 pb. Sporul natural are valori negative; - 2 pc. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei; - 4 pd. Sn = N -M. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

http://www.ebacalaureat.ro/VARIANTA 84I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. d; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6.b; 7. b; 8. c; 9. b; 10. b.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. s-a format prin încreţirea scoarţei terestre; este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare, prezentândforme carstice; 2. influenţe pontice şi de ariditate (continentale); 3. minereu de fier, marmură; 4.Reşiţa, laşi, Călăraşi; 5. Ploieşti.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta Dunării) şi climaunităţii marcate cu G (Podişul Mehedinţi); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea C, deltaic, în unitatea G, de podiş;temperatura medie anuală: în unitatea C, 10°C-11 °C, în unitatea G, 8°C-10°C, precipitaţiimedii anuale: în unitatea C, 350-400 mm/ an, în unitatea G, 500-700 mm/ an; influenţăclimatică: în unitatea C, pontică şi de ariditate, în unitatea G, submediteraneană.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu F (Munţii Apuseni) şirelieful unităţii marcate cu I (Grupa Făgăraş); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: altitudinea în unitatea F ajunge la 1849 m (Munţii Bihor), înunitatea I ajunge la 2544 m (vârful Moldoveanu); relieful unităţii F s-a format pe o marevarietate de roci (vulcanice, cristaline, sedimentare) în timp ce relieful unităţii I pe şisturicristaline; în unitatea F s-a dezvoltat relieful carstic pe când în unitatea I relieful glaciar;c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Podişul Sucevei) şiclima unităţii marcate cu F (Munţii Apuseni); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea A, de podiş, în unitatea F, montan;

temperatura medie anuală: în unitatea A, 6°C-8°C, în unitatea F, 0°C-6°C; precipitaţiilemedii anuale: în unitatea A, 600-800 mm/ an, în unitatea F, 800-1200 mm/ an; influenţăclimatică: în unitatea A, scandinavo-baltică, în unitatea F, oceanică.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu B (Subcarpaţii Moldovei)a) - s-au format prin încreţirea scoarţei terestre;- au altitudini între 700-1000 m;- sunt fragmentaţi de râuri;- cuprind un singur şir de depresiuni închise de un şir de dealuri; (câte 1 p pentru oricare treicaracteristici); - 3 pb) etajul fagului; - 1 pc) clasa argiluvisoluri/ tipul brun-roşcate (câte un punct pentru orice răspuns corect); -1 pd) petrol, sare, gaze asociate, săruri de potasiu (câte un punct pentru oricare trei spunsuricorecte); - 3 pe) alunecări de teren datorită defrişărilor masive/ inundaţii. - 2 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea otată cu J (Sectorul central al Câmpiei Române)a) - s-a format prin depunerea sedimentelor;- se înclină atât de la nord la sud cât şi de la vest la est;- are altitudini de 200-300 m;- prezintă dune de nisip;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 phttp://www.ebacalaureat.ro/b) Vedea, Argeş, Teleorman (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte); -1 pc) clasa molisoluri/tipul cernoziom (câte un punct pentru orice răspuns corect); - 1 pd) petrol, gaze asociate, terenurile arabile (câte un punct pentru oricare două răspunsuricorecte); - 1 pe) Alexandria - 1 p, Giurgiu. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - poziţia geografică în sud-estul ţării sub influenţa maselor de aer estice, continentale;- altitudinea foarte redusă; - 4 pb. - rata ridicată a natalităţii conduce la modificarea structurii populaţiei pe grupe de

vârstă în sensul creşterii ponderii populaţiei tinere în totalul populaţiei în detrimentul celorlaltegrupe;- o rată scăzută a natalităţii îngustează la bază piramida vârstelor, determinând petermen scurt o pondere mai mare a grupei adulte şi în vârstă.Situaţii:a) menţinerea în continuare a ratei scăzute a natalităţii în România aşa cum s-a înre¬gistrat înultimul deceniu va conduce la: reducerea numerică a populaţiei, penurie de forţă de muncă,depopularea teritoriului, modificarea densităţii populaţiei, reducerea numerică a populaţiei şcolare,modificări în structura populaţiei ocupate etc.b) menţinerea unei rate scăzute a natalităţii într-o regiune a ţării (de exemplu în Banat) şi mairidicată îi i alta (Moldova) va genera modificări ale populaţiei pe grupe de vârstă în ambele regiunişi o intensificare a mobilităţii populaţiei; - 4 pc. - sunt sate de mărime mijlocie sau mare, având o formă geometrică, alungită de-alungul unor căi de comunicaţie şi/sau forma răsfirată pe versanţi; - 4 pd. - variabilitatea spaţială a condiţiilor de habitat este determinată de diversitateacaracteristicilor reliefului carpatic (altitudini, pante, fragmentarea reliefului). Factori socioeconomicidetermină variaţia valorilor densităţii prin: popularea spaţiului carpatic, habitateleumane de tip carpatic - urbane şi rurale, resursele variate din spaţiul carpatic, activităţileeconomice variate şi complementare ce pot fi desfăşurate în acest spaţiu. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. rata natalităţii înregistrează valori de 9-10 %o în România şi de aproape 8 %o înregiunea de dezvoltare Bucureşti, deci valorile sunt apropiate, la fel şi rata mortalităţii,care este aproximativ aceeaşi, de 11-12 %o; - 4 pb. sporul natural este negativ în ambele situaţii; - 2 pc. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei; - 4 pd. Sn = N - M. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 85

I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. b; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. a;7. c; 8. c; 9. a; 10. c.Total 20 puncte , II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice; au altitudini de peste 2000 m; prezintătripla zonalitate petrografică: roci vulcanice în V, roci cristaline în centru şi fliş înpartea de E; 2. Slatina, Sibiu; 3. petrol, gaze asociate, ape termale; 4. minereuri complexe (cupru,plumb, zinc, aur, argint), bentonite, mangan; 5. lac glaciar/ hidroenergetic.http://www.ebacalaureat.ro/Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Carpaţii Maramureşuluişi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecaredeosebire enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în Carpaţii Maramureşului şiBucovinei, alpin, în Munţii Banatului, montan; temperatura medie anuală: în CarpaţiiMaramureşului şi Bucovinei, sub 0°C, în Munţii Banatului, 0°C-6°C; precipitaţii medii anuale:în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, 1200-1400 mm/an, în Munţii Banatului, 800-1000mm/ an; influenţa climatică: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, oceanică şi scandinavobaltică,în Munţii Banatului, submediteraneană;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Dealurile Silvaniei) şirelieful unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a format prin depunerea sedimen¬telor aduse de râuri din Carpaţi în timp ce relieful Munţilor Banatului s-a format prin încreţireascoarţei terestre; altitudinile în Dealurile Silvaniei sunt de 500-600 m, în timp ce în MunţiiBanatului sunt între 1000-1500 m; Dealurile Silvaniei sunt alcătuite din roci sedimentare(pietrişuri, nisipuri, argile, marne), iar Munţii Banatului sunt alcătuiţi din toate tipurile geneticede roci, dispuse mozaicat;

c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta Dunării) şi climaunităţii marcate cu E (Câmpiei Banatului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în Delta Dunării sub 400 mm/ an, înCâmpia Banatului, 500-600 mm/ an; influenţă climatică: în Delta Dunării, pontică şicontinentală, în Câmpia Banatului, submediteraneană.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cuJ (Podişul Sucevei).a) - s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament cristalin;- are altitudini de 500-700 m;- cuprinde o alternanţă de dealuri, văi şi depresiuni;- este fragmentat de râuri;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică: scandinavo-baltică; - 2 pc) un etaj de vegetaţie: păduri de stejar / păduri de fag; - 2 pd) Suceava; - 1 pe) Şiret, Suceava, Moldova. - 3 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu F(Masivul Dobrogei de Nord):a) - este alcătuit dintr-o mare varietate de roci: şisturi verzi, granit, calcare, gresie;- are altitudini de 300-400 m;- s-a dezvoltat relieful structural; carstic, litoral, fluviatil;- este puţin fragmentat de râuri;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică: continentală (de ariditate), influenţă climatică:pontică; - 3 pc) Tuiêa; - 1 pd) petrol, gaze asociate, terenurile arabile (câte un punct pentru oricare două răspunsuricorecte); - 1 phttp://www.ebacalaureat.ro/e) Alexandria - 1 p, Giurgiu. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - poziţia geografică în sud-estul ţării sub influenţa maselor de aer estice, continentale;

- altitudinea foarte redusă; - 4 pb. - rata ridicată a natalităţii conduce la modificarea structurii populaţiei pe grupe devârstă în sensul creşterii ponderii populaţiei tinere în totalul populaţiei în detrimentul celorlaltegrupe;- o rată scăzută a natalităţii îngustează la bază piramida vârstelor, determinând petermen scurt o pondere mai mare a grupei adulte şi în vârstă.Situaţii:a) menţinerea în continuare a ratei scăzute a natalităţii în România aşa cum s-a înre¬gistrat înultimul deceniu va conduce la: reducerea numerică a populaţiei, penurie de forţă de muncă,depopularea teritoriului, modificarea densităţii populaţiei, reducerea numerică a populaţiei şcolare,modificări în structura populaţiei ocupate etc.b) menţinerea unei rate scăzute a natalităţii într-o regiune a ţării (de exemplu în Banat) şi mairidicată îi i alta (Moldova) va genera modificări ale populaţiei pe grupe de vârstă în ambele regiunişi o intensificare a mobilităţii populaţiei; - 4 pc. - sunt sate de mărime mijlocie sau mare, având o formă geometrică, alungită de-alungul unor căi de comunicaţie şi/sau forma răsfirată pe versanţi; - 4 pd. - variabilitatea spaţială a condiţiilor de habitat este determinată de diversitateacaracteristicilor reliefului carpatic (altitudini, pante, fragmentarea reliefului). Factori socioeconomicidetermină variaţia valorilor densităţii prin: popularea spaţiului carpatic, habitateleumane de tip carpatic - urbane şi rurale, resursele variate din spaţiul carpatic, activităţileeconomice variate şi complementare ce pot fi desfăşurate în acest spaţiu. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. rata natalităţii înregistrează valori de 9-10 %o în România şi de aproape 8 %o înregiunea de dezvoltare Bucureşti, deci valorile sunt apropiate, la fel şi rata mortalităţii,care este aproximativ aceeaşi, de 11-12 %o; - 4 pb. sporul natural este negativ în ambele situaţii; - 2 pc. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei; - 4 pd. Sn = N - M. - 2 p

Total 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 85I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. b; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. a;7. c; 8. c; 9. a; 10. c.Total 20 puncte , II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice; au altitudini de peste 2000 m; prezintătripla zonalitate petrografică: roci vulcanice în V, roci cristaline în centru şi fliş înpartea de E; 2. Slatina, Sibiu; 3. petrol, gaze asociate, ape termale; 4. minereuri complexe (cupru,plumb, zinc, aur, argint), bentonite, mangan; 5. lac glaciar/ hidroenergetic.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Carpaţii Maramureşuluişi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecaredeosebire enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în Carpaţii Maramureşului şiBucovinei, alpin, în Munţii Banatului, montan; temperatura medie anuală: în Carpaţiihttp://www.ebacalaureat.ro/Maramureşului şi Bucovinei, sub 0°C, în Munţii Banatului, 0°C-6°C; precipitaţii medii anuale:în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, 1200-1400 mm/an, în Munţii Banatului, 800-1000mm/ an; influenţa climatică: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, oceanică şi scandinavobaltică,în Munţii Banatului, submediteraneană;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Dealurile Silvaniei) şirelieful unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a format prin depunerea sedimen¬telor aduse de râuri din Carpaţi în timp ce relieful Munţilor Banatului s-a format prin încreţireascoarţei terestre; altitudinile în Dealurile Silvaniei sunt de 500-600 m, în timp ce în MunţiiBanatului sunt între 1000-1500 m; Dealurile Silvaniei sunt alcătuite din roci sedimentare(pietrişuri, nisipuri, argile, marne), iar Munţii Banatului sunt alcătuiţi din toate tipurile genetice

de roci, dispuse mozaicat;c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta Dunării) şi climaunităţii marcate cu E (Câmpiei Banatului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în Delta Dunării sub 400 mm/ an, înCâmpia Banatului, 500-600 mm/ an; influenţă climatică: în Delta Dunării, pontică şicontinentală, în Câmpia Banatului, submediteraneană.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cuJ (Podişul Sucevei).a) - s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament cristalin;- are altitudini de 500-700 m;- cuprinde o alternanţă de dealuri, văi şi depresiuni;- este fragmentat de râuri;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică: scandinavo-baltică; - 2 pc) un etaj de vegetaţie: păduri de stejar / păduri de fag; - 2 pd) Suceava; - 1 pe) Şiret, Suceava, Moldova. - 3 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu F(Masivul Dobrogei de Nord):a) - este alcătuit dintr-o mare varietate de roci: şisturi verzi, granit, calcare, gresie;- are altitudini de 300-400 m;- s-a dezvoltat relieful structural; carstic, litoral, fluviatil;- este puţin fragmentat de râuri;(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică: continentală (de ariditate), influenţă climatică:pontică; - 3 pc) Tuiêa; - 1 pd) o zonă sau un etaj de vegetaţie: stepă/ silvostepă; - 1 pe) o clasă sau un tip de sol: molisoluri (cernoziomuri, soluri bălane); - 1 pf) pirite cuprifere, baritină, granit, calcar. - 1 p .Total 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - în fondul floristic al României predomină elementele de provenienţă continentală(euroasiatice şi central-europene, continentale şi pontice); vegetaţia este adaptată celorpatru anotimpuri, elementele vegetale îşi pierd frunzele în anotimpul rece - 4 p;http://www.ebacalaureat.ro/b. - treptele de relief influenţează toate componentele cadrului natural, în primul rândprin altitudine şi alcătuire petrografică, deci determină o mare variabilitate spaţială acaracteristicilor celorlalţi factori pedogenetici: rocă, climă, vegetaţie; în funcţie de factoriipedogenetici, clasele şi tipurile de sol se modifică: în zonele joase de câmpie şi dealurisunt prezente molisolurile dezvoltate sub o vegetaţie de stepă şi silvostepă pe roci

sedimentare şi într-un climat cu precipitaţii reduse sau moderate; în zonele deluroase maiînalte şi în munţii cu altitudini reduse (sub 800 m), sub o vegetaţie depăduri de stejar, fagşi un climat mai umed se dezvoltă argiluvisoluri şi parţial cambisoluri cu fertilitate bună şimedie; în regiunile montane mai înalte, cu precipitaţii bogate, temperaturi mai scăzute şisub o vegetaţie de conifere şi stepă alpină se dezvoltă spodosolurilel - 4 pc. - temperatura medie anuală este mai ridicată în sudul ţării datorită apropierii deecuator, de zona caldă; pe Glob temperatura scade odată cu latitudinea, deci în nordulţării ea este cu 2-3°C mai scăzută decât în sudul ţării. Precipitaţiile sunt mai puţine însudul ţării datorită acţiunii maselor de aer continental din estul Europei, lipsite de precipitaţiişi care sunt oprite de lanţul carpatici - 4 pd. - activităţile economice sunt legate de activităţile portuare şi de valorificarea bazei turisticepe care această staţiune o are prin cura heliomarină efectuată în sezonul estival. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. la Oradea 80 - 85 mm în luna iunie, la Alba lulia 85 - 90 mm în luna iunie; - 4 pb. la Oradea 30 - 3 5 mm în luna ianuarie, la Alba lulia 20 - 25 mm în luna februarie; - 4 pc. poziţia geografică în vestul ţării, sub influenţă oceanică; - 2 pd. luna martie: Oradea 40 - 45 mm; Alba lulia 20 - 25 mm. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 86I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru flecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d; 6. c; 7. b; 8. a; 9. a; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:1. Trotuş; Someşul Mare; 2. Galaţi, Oradea, Deva. 3. Timişoara; 4. iazuri şi heleştee; 5. relief tocit,maxim 467 m în Munţii Macin; format în orogeneza baikaliană şi hercinică; prezintă şisturi verzi înPodişul Casimcei (cel mai vechi pământ, la zi, al României).Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte (câte 2 p pentru flecare deosebire corectă), astfel:a. - în Podişul Sucevei sunt influenţe estice şi scandinavo-baltice spre deosebire dePndi.qn! Rptin nnrif» Qiint infliiPritp. Qiihm^HitoranPAnp HA tranziţie» si rifi ariditate:- temperaturile medii anuale sunt mai scăzute in Podişul Sucevei decât în Podişul Getic;- precipitaţiile medii anuale sunt mai mari în Podişul Sucevei (700 - 800 mm), faţă de PodişulGetic (600 - 700 mm);b. - Delta Dunării s-a format în urma depunerii aluviunilor cărate de Dunăre la gura de

vărsare, iar Câmpia Olteniei s-a format prin sedimentare treptată într-un lac ce s-a retrastreptat spre est;- în Delta Dunării relieful pozitiv este format din grinduri, iar în Câmpia Olteniei predominăterasele (mascate de acumulările de nisip) şi câmpurile piemontane;c. - în Subcarpaţii Getici sunt prezente influenţele submediteraneene şi de tranziţie,iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali apar influenţe oceanice şi scandinavo-baltice;- temperaturile medii anuale sunt mai ridicate în Subcarpaţii Getici (6 - 10°C) decât înhttp://www.ebacalaureat.ro/Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.(0 - 6°C);Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu E (Carpaţii Meridionali de la V de Valea Oltului)a) - cuprind altitudini de peste 2500 m;- prezintă relief glaciar cu văi glaciare, circuri, valuri de morene, roci mutonate;~ sunt masivi, prezente fiind nodurile orografice;-sunt alcătuiţi din şisturi cristaline (predominant), calcare, gresii; (câte un punct pentru oricare treicaracteristirici); - 3 pb) - influenţe climatice submediteraneene şi de tranziţie; - 2 pc) - lacuri glaciare (Bucura sau Zănoaga) şi hidroenergetice (Vidra); - 2 pd) - zona de pădure: etajul fagului/ etajul coniferelor; - 1 pe) - cărbuni (huilă). - 1 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu F (Podişul Getic):a) - relieful înclină uşor nord-sud, de la 700 la 300 m;- unitate tipic piemontană cu interfluvii a căror lăţime creşte de la nord la sud;- văile mari longitudinale se caracterizează prin lărgirea treptată a culoarelor de vale de lanord la sud, dezvoltarea luncilor şi apariţia teraselor;- pe versanţi se manifestă procese gravitaţionale; (câte un punct pentru oricare treicaracteristirici); - 3 pb) - etajul stejarului; -1 pc) - clasa argiluvisoluri (soluri brun-roşcate de pădure); - 1 pd) - petrol, gaze naturale şi cărbuni; - 3 pe) - Jiul, Oltul/Argeşul, Dâmboviţa. - 2 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte, astfel:a. - perturbări în educarea copiilor şi în relaţiile dintre soţi;- prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru prin transportul dus-întors,

în cazul deplasărilor zilnice; - 4 pb. - reţeaua feroviară şi cea rutieră pătrund în zona deluroasă şi montană pe văilerâurilor;- podurile peste râurile mari sunt puncte de convergenţă a căilor rutiere şi feroviarepentru zona respectivă; - 4 pc. - lacurile glaciare sunt întâlnite în zona montană unde au fost prezenţi gheţari laînălţimi de peste 2000 m;- prin dizolvarea calcarelor s-au format lacuri carstice; - 4 pd. - Subcarpaţii sunt zone de adăpost caracterizate printr-o veche locuire şi activităţitradiţionale, iar Câmpia Română o zonă deschisă cu o locuire mai nouă şi concentrată înmarile centre industriale;- în Subcarpaţi datorită numeroaselor resurse activităţile sunt complexe bazate pefolosirea resurselor subsolului şi solului, iar în Câmpia Română predomină activităţileagricole datorită reliefului neted şi solurilor cu fertilitate foarte ridicată. - 4 p-Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. Sibiu = 115 mm în luna iunie - 2 p; Râmnicu-Vâlcea = 100 mm în luna iunie; - 2 pb. Sibiu = 30 mm; Râmnicu Vâlcea = 45 mm; - 2 phttp://www.ebacalaureat.ro/c. Sibiu = 25 mm în luna februarie - 2 p; Râmnicu Vâlcea = 35 mm în luna februarie; - 2 pd. Staţia Râmnicu-Vâlcea este situată în apropierea munţilor, iar masele de aer secanalizează pe culoarul Oltului. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 87I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. b; 2. b; 3. c; 4. c; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. b; 10. a.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Stânca-Costeşti; 2. Arad, Bistriţa, Slatina; 3. cel mai jos (0,52 m altitudine medie) şi mai nouuscat al României; relief în continuă formare (Insula Sacalin înaintează, în medie, cu 150 m/ an);relieful pozitiv este reprezentat de grinduri (continentale, fluviale, fluvio-maritime), ostroave şiinsule; 4. petrol şi gaze asociate; 5. Târgu-Jiu, Râmnicu-Vâlcea.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte (câte două puncte pentru fiecare deosebire corectă), astfel:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Podişului Someşan) şiclima unităţii marcate cu I (Podişului Bârladului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată

corect, dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în unitatea G precipitaţiile sunt maimari cantitativ (aduse de Vânturile de Vest-600-700 mrti) decât în unitatea I unde seînregistrează 500-600 mm; influenţă climatică: în unitatea G, oceanică, în unitatea I, deariditate;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţilor Getici) şirelieful unităţii marcate cu J (Podişului Dobrogei de Sud) câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect: altitudini: altitudinile medii sunt mai mari în Podişul Getic (400-500 m)decât în Podişul Dobrogei de Sud (sub 100 m); geneza: Podişul Getic s-a format prinacumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin şi înclinate uşor spresud, iar Podişul Dobrogei de Sud prin ample procese de sedimentare a unui fundamentcutat şi faliat rezultând o structură tabulară cu uşoare boltiri şi îmbrăcată la începutulcuaternarului, în timpul glaciaţiunii, cu un strat de loess străpuns pe alocuri de rocilecalcaroase;c 4 p pentru două asemănări între clima unităţii de relief marcate cu D (Grupa Nordică a CarpaţilorOrientali) şi clima unităţii de relief marcate cu H (Grupa Făgăraşului) câte 2 p pentru fiecaredeosebire enunţate corect dintre următoarele: etaj climatic: ambele unităţi de relief se încadrează laetajul climatic alpin; temperatura medie anuală: în ambele unităţi de relief se înregistrează aceeaşitemperatură medie anuală, 0-6° C şi sub 0° C; precipitaţii medii anuale: în ambele unităţi de reliefcade aceeaşi cantitate de precipitaţii, 800-1200 mm;Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu A (Subcarpaţii Moldovei):a) - s-au format prin cutarea şi ridicarea sedimentelor neogene din depresiunea tectonicăaflată la exteriorul Carpaţilor;- altitudinea maximă de 911 m în Culmea Pleşului;- se prezintă sub forma a trei depresiuni submontane, închise la exterior de dealuri cu structurăcutată;- prezintă procese gravitaţionale pe versanţi;

- sunt alcătuiţi din roci sedimentare: pietrişuri, nisipuri, argile, gresii, marne, calcare etc; (câteun punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 phttp://www.ebacalaureat.ro/b) petrol şi gaze asociate/ sare gemă şi săruri de potasiu; - 2 pc) etajul stejarului/ etajul fagului; - 1 pd) clasa argiluvisolurilor/soluri brune; - 1 pe) Cracau, Tazlău/ Trotuş, Bistriţa; - 2 pf) Oneşti/ Piatra Neamţ; - 1 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu C (Munţii Apuseni):a) - datorită altitudinilor sub 1900 m lipsesc urmele glaciare;- varitatea deosebită a reliefului: relief pe roci vulcanice (Munţii Metaliferi), relieful carstic(lapiezuri, polii, avenuri, peşteri, chei);- sunt puternic fragmentaţi de numeroase văi, depresiuni intramontane şi depresiuni tip „golf;- sunt alcătuiţi dintr-un mozaic de roci puternic tectonizate (faliate, compartimentate,decroşate); (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) - Someşul Mic; Crişul Repede; Crişul Negru; Crişul Alb; - 2 pc) - pe masive de calcar în depresiuni carstice; - 1 pd) - podzolurile/spodosoluri; - 1 pe) - bauxită, minereuri neferoase complexe, ape minerale, ape termale, marmură. - 3 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte, astfel:a. - relieful diferenţiază caracteristicile climatice acestea fiind diferite în funcţie deînălţime (temperatura scade cu înălţimea, iar precipitaţiile cresc cu înălţimea);- relieful diferenţiază caracteristicile climatice în funcţie de expunerea versanţilor(temperaturile sunt mai ridicate pe versanţii sudici, iar precipitaţiile sunt mai abundente peversanţii expuşi Vânturilor de Vest); - 4 pb. -în zona montană regularizarea râurilor se face prin construirea lacurilor hidroenerge¬tice, iar în zona de câmpie prin iazuri şi heleştee pentru irigaţii;- în zona montană râurile au curgere rapidă datorită energiei reliefului, iar în zona decâmpie, datorită cursului lent, râurile sunt canalizate pentru a fi ferite de inundaţii, unelelunci desecate pentru a fi cultivate; - 4 pc. - sporul natural este în prezent negativ;- sporul migratoriu este în prezent negativ; - 4 pd. - necesarul ridicat de energie electrică pentru ţara noastră;- pondere scăzută a hidrocentralelor şi atomocentralelor. - 4 p

Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. Sighişoara 90-100 mm în luna iunie - 2 p; Bârlad 60-65 mm în luna iunie; - 2 pb. Sighişoara 20-25 mm în luna noiembrie - 2 p; Bârlad 20-25 mm în luna februarie; - 2 pc- Sighişoara se află în zona cu influenţe oceanice, iar Bârladul în zona cu influenţede ariditate; - 2 p- Sighişoara se află la o altitudine mai mare decât Bârladul, iar precipitaţiile cresc cuînălţimea. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 88I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. a; 6. b; 7. b; 8. c; 9. a; 10. d.Total 20 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Focşani, Reşiţa, Bistriţa; 2. Someşul Mic; 3. petrol şi gaze asociate; 4. minereuride fier, marmură; 5. Olt, Dâmboviţa.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Târnavelor) şiclima unităţii marcată cu G (Podişul Dobrogei de Sud); câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea D, de dealuri şi podişuri, înunitatea G, de câmpie şi coline joase; temperatura medie anuală: în unitatea D, 8°C-10°C,în unitatea G, 10°C -11°C şi peste 11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea D, 600-800mm, în unitatea G, 350-400 mm; influenţa climatică: în unitatea D, oceanică, în unitateaG, de ariditate şi pontică;b. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Getici) şirelieful unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei); câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect, oricare dintre următoarele: ambele unităţi de relief s-au format prin încreţireascoarţei terestre; ambele unităţi de relief sunt alcătuite din roci sedimentare: pietrişuri,nisipuri, argile, marne, gresii, calcare; ambele unităţi de relief prezintă depresiuni submontane;ambele prezintă procese gravitaţionale pe versanţi;

c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia dintre Olt şiArgeş) şi clima unităţii marcată cu J (Câmpia Someşului); câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea 1,10°C-11°C,în unitatea J, 9°C-10°C; influenţa climatică: în unitatea I, de tranziţie, în unitatea J, oceanică;vânturi: în unitatea I, austru, în unitatea J, Vânturile de Vest.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali):a) - s-a format prin încreţirea scoarţei terestre şi vulcanism;- prezintă triplă zonalitate petrografică: roci vulcanice (în vest), roci cristaline (în centru) şifliş (în est);- este dezvoltat relieful vulcanic, de conuri, cratere şi platouri;- prezintă numeroase depresiuni, păsuri şi trecători;- înregistrează altitudini maxime de 2100 m, în Munţii Călimani; (câte un punct pentru oricaretrei caracteristici); - 3 pb) - lacuri de crater vulcanic, lacuri de baraj natural/ lacuri antropice; -2 pc) - soluri brune şi brune acide/ clasa cambisoluri; podzoluri, clasa spodosoluri; -2 pd) - cărbuni, ape minerale, cupru, roci de construcţie. - 3 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare launitatea notată cu C (Podişul Getic):a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin;- este alcătuită din pietrişuri (de Cândeşti), nisipuri, argile şi marne;- este o unitate cu relief tipic piemontan, cu versanţi afectaţi de torenţi şi alunecări de teren;- prezintă văi însoţite de lunci şi terase, dezvoltate mai ales în partea sudică; (câte un punctpentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) - etaj climatic de dealuri cu influenţe de tranziţie şi submediteraneene; - 2 pc) - etajul pădurilor de stejar; -1 pd) - soluri brun-roşcate/ clasa argiluvisoluri; - 1 phttp://www.ebacalaureat.ro/e) - petrol şi gaze asociate/ cărbuni (lignit); - 2 pf) - sat liniar/ sat răsfirat pe versanţi. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte, astfel:a. - diferenţieri regionale şi locale în alcătuirea, fragmentarea, înclinarea suprafeţelor;- producerea unei diversităţi de procese (dezagregări, prăbuşiri, alunecări de teren,

eroziune şi acumulare fluviatilă)- 4 p;b. - temperatura medie anuală scade cu altitudinea conform gradientului termic, ce semodifică în înălţime deoarece atmosfera se încălzeşte începând din partea inferioară;- temperaturile medii din Câmpia Română sunt de 10-11°C iar în zona alpină dinMunţii Făgăraş temperaturile medii anuale sunt de sub - 2° C - 4 p (se acceptă şi alteexplicaţii plauzibile);c. - datorită prezenţei suprafeţelor acvatice fenomenele climatice sunt deosebite, aiciînregistrându-se cea mai mare cantitate de precipitaţii în timp de 24 ore;- suprafaţă acvatică poate ajunge în diferite perioade la o mare extindere limitândgrindurile doar la 13% din suprafaţa totală a deltei - 4 p (se acceptă şi alte precizăriplauzibile);d. - alunecările de teren/ Subcarpaţii de Curbură;- prăbuşiri şi căderi de stânci/ Carpaţii Meridionali-Valea Oltului - 4 p (se acceptă şialte exemple plauzibile).Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. Satu Mare 80-85 mm în luna iunie - 2 p; Suceava 80-85 mm în luna iunie; - 2 pb. Satu Mare 35-40 mm în lunile februarie şi martie - 2 p; Suceava 10-15 mm în lunafebruarie; - 2 pc. Staţia de la Satu Mare este situată mai la vest, precipitaţiile scăzând treptat spreest unde se află staţia de la Suceava; - 2 pd. Satu Mare 55-60 mm; Suceava 35-40 mm. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 89I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.c; 2. d; 3. c; 4. a; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. d.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Delta Dunării este cel mai recent pământ românesc, o câmpie în formare prin aluvionare; estealcătuită din nisipuri şi mâluri; uscatul este reprezentat prin grinduri şi ostroave; 2. Deva, Bârlad,Bistriţa, Oradea; 3. glaciar/ pe masiv de sare; 4. Someşul Mic, Argeş, Ialomiţa;Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şiclima unităţii marcată cu I (Subcarpaţii Curburii); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B 9°C-11°C, în unitatea

1,6°C-10°C; influenţa climatică: în unitatea B, oceanică, în unitatea I, de ariditate; vânturi:în unitatea B, Vânturile de Vest, în unitatea I, crivăţul;b. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu A (Grupa Parâng) şirelieful unităţii marcate cu D (Grupa Nordică a Carpatilor Orientali) câte 2 p pentru fiecareasemănare enunţată corect, dintre următoarele: ambele unităţi s-au format prin încreţireahttp://www.ebacalaureat.ro/scoarţei terestre; ambele unităţi prezintă munţi cristalini; ambele unităţi prezintă forme derelief glaciar; în ambele unităţi altitudinile trec de 2000 m;c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Masivul Dobrogei deNord) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei); câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea F, 10°C-11°C,în unitatea G, 8°C-10°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea F, 400-500 mm, în unitateaG, 600-700 mm; influenţa climatică: în unitatea F, de ariditate şi pontică, în unitatea G,oceanică;Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu E (Câmpia de Vest la sud de Mureş):a) - s-a format prin sedimentarea şi colmatarea lacului Panonic;- prezintă porţiuni joase (sub 100 m), ce formează treapta joasă şi porţiuni înalte (peste 100m) care formează treapta înaltă;- văile râurilor din câmpii joase sunt largi cu maluri joase;- prezintă straturi slab înclinate către vest - formate din nisipuri, mâluri, pietrişuri peste care sadepus loess (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) etajul climatic de câmpie, influenţă climatică submediteraneeană; - 2 pc) clasa solurilor molice/ cernoziomuri; - 1 pd) petrol şi gaze asociate; - 2 pe) inundaţii, înclinarea redusă a Câmpiei de Vest şi pânza freatică aproape de suprafaţa scoarţeiterestre determină inundaţii şi înmlaştiniri. - 2 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H(Munţii Banatului):a) - sunt formaţi din toate tipurile genetice de roci dispuse mozaicat;- sunt munţi scunzi cu altitudini max. de 1446 m în Munţii Semenic;

- fac parte din Carpaţii Occidentali, formaţi în timpul orogenezei alpine, prin încreţireascoarţei;- prezenţa reliefului carstic (chei, peşteri); (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3pb) etajul climatic montan, influenţă climatică submediteraneeană; - 2 pc) Caras, Nera, Cerna; - 2 pd) zona de pădure/ păduri de stejar, fag; - 1 pe) Reşiţa, industria siderurgică. - 2 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - relieful provoacă o schimbare a condiţiilor climatice în raport cu înălţimea,temperatura scade, precipitaţiile cresc determinând o etajare climatică;- felul vegetaţiei se schimbă pe măsură ce creşte altitudinea, zona montană fiind favorabilăpăşunilor şi fâneţelor;- fragmentarea reliefului împiedică practicarea lucrărilor agricole; - 4 pb. - reprezintă avuţia naţională a agriculturii;- ele oferă produse pentru hrana oamenilor, animalelor şi materii prime industriei; - 4 pc. - în Subcarpaţii Moldovei temperaturile scad cu înălţimea, iar precipitaţiile cresc cualtitudinea în apropiere de zona montană. în Podişul Moldovei, influenţele climatice deariditate, de continentalism accentuat, determinând ierni foarte reci, veri fierbinţi şi secetăhttp://www.ebacalaureat.ro/frecventă;- reţeaua hidrografică din Subcarpaţii Moldovei este strâns legată de Şiret, iar cea dinPodişul Moldovei este tributară Şiretului şi Prutului; - 4 pd. - perturbări în educarea copiilor şi în relaţiile dintre soţi;- prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru prin transportul dus-întors,în cazul deplasărilor zilnice. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. între 95-100 mm la staţia Zalău în luna iunie; - 2 p100 mm la staţia Târgu Neamţ în luna iulie; - 2 pb. între 35- 40 mm la staţia Zalău în luna februarie; - 2 pîntre 15-20 mm la staţia Târgu Neamţ în luna februarie; - 2 pc. influenţe climatice oceanice la staţia Zalău spre deosebire de cele de ariditate lastaţia Târgu Neamţ; - 2 pd. staţia Zalău 35- 40 mm; staţia Târgu Neamţ 30-35 mm. - 2 pTotal 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuOMVARIANTA 90I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. d; 10. c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Bega, Prut; 2. minereuri neferoase, roci de construcţie, ape minerale; 3. relieful înclină de lanord-vest la sud-est; 4. Oradea, Alba-lulia, Bacău; 5. păduri de stejar.Total 10 puncteIII. Se^cordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şiclima unităţii marcate cu G (Câmpia Jijiei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în unitatea B, 600-800 mm, în unitateaG, 500 - 600 mm; vânturi: în unitatea B, Vânturile de Vest, în unitatea G, crivăţul; influenţaclimatică: în unitatea B, oceanică, în unitatea G, de ariditate;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu I (Subcarpatii Getici) şirelieful unităţii marcate cu J (Grupa Nordice a Carpaţilor Orientali); câte 2 p pentru fiecaredeosebire enunţată corect dintre următoarele: în Grupa Nordică a Carpaţior Orientali,culmile muntoase sunt dispuse paralel, pe trei şiruri cu roci vulcanice, cristaline şisedimentare, pe când în Subcarpatii Getici se remarcă rocile friabile pe care pot să aparăintense procese de eroziune şi alunecări; altitudinile sunt mai ridicate în Carpaţii Orientali(2303 m), faţă de cele din Subcarpatii Getici (1018 m); în Grupa Nordică a CarpaţiorOrientali se întâlnesc forme de relief glaciar, în Subcarpatii Getici se întâlnesc procesegravitaţionale: ravenări, torenţializări, alunecări de teren;c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Delta Dunării) şi climaunităţii marcate cu F (Podişul Getic); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corectdintre următoarele: etaj climatic: în unitatea A, deltaic, în unitatea F, de dealuri şi podiş;temperatura medie anuală: în unitatea A, 10°C-11°C, în unitatea F, 8°C-10°C; precipitaţiimedii anuale: în unitatea A, 350-400 mm, în unitatea F, 500-700 mm; influenţe climatice:

în unitatea A, de ariditate şi pontice, în unitatea F, de tranziţie şi submediteraneene;http://www.ebacalaureat.ro/Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitateanotată cu D (Podişul Dobrogei):a) - Podişul Dobrogei este cel mai complex sub aspect geologic şi ca relief şi cuprinde:munţi joşi hercinici (Macin), podişuri cu vechi curgeri de lavă (Niculiţel), podişuri calcaroase(Babadag), dealuri şi depresiuni cu pedimente şi inselberguri (Dealurile Tulcei şi DepresiuneaNalbant), podişuri de peneplenă retezată în şisturi verzi (Podişul Casimcei), podişuristructurale dezvoltate pe calcare orizontale (Dobrogea se Sud);- altimetric, Dobrogea de Nord este cea mai înaltă (467m), dar are şi altitudini de sub 100 m;- prezintă relief carstic: polii şi peşteri;- prezintă relief litoral cu faleze, plaje, cordoane litorale etc; (câte un punct pentru oricare treicaracteristici); - 3 pb) influenţe climatice pontice, de ariditate; - 2 pc) tipuri genetice de lacuri: limane fluviale şi maritime, lagune; - 3 pd) Constanţa, Tulcea. - 2 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu H(Câmpia Olteniei):a) - relieful său este de câmpie cu terase şi lunci, acoperite parţial cu dune;- prezintă şi câmpuri piemontane prelungite din Podişul Getic (Câmpia Romanaţi);- este partea cea mai îngustă a Câmpiei Române;- este modelată pe argile, pietrişuri şi nisipuri; (câte un punct pentru oricare trei caracteristici);- 3 pb) etaj climatic de câmpie şi influenţe climatice submediteraneene; - 2 pc) molisoluri/ cernoziom levigat; - 1 pd) Jiul, Oltul (Olteţul); - 2 pe) Craiova, industria constructoare de maşini. - 2 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - climatul este mai secetos, iar râurile scad mult în timpul verii;- iazurile sunt folosite pentru irigaţii sau piscicultura; - 4 pb. - se află în sectorul Dunării maritime, unde albia fluviului se lărgeşte şi se adânceştepermiţând vapoarelor de tonaj mijlociu să ancoreze şi să descarce minereurile aduse pe

calea apei (bauxita): poziţia pe malurile Dunării a înlesnit activitatea portuară (şantiernaval, conserve de peşte); - 4 pc. - este partea cea mai joasă din teritoriul României, cu altitudini de până la 12 m;uscatul reprezintă 13% din suprafaţa sa, cea mai mare parte fiind ocupată de mlaştini,lacuri, gârle şi ape permanente (stuf, papură, rogoz, pâlcuri de salcie, plop, arin, pe grinduripăduri de stejar numite „hasmacuri").- Solurile sunt neevoluate: nisipoase şi aluvionare; - 4 pd. - prezintă masivitate redusă (puternic fragmentaţi), datorită culoarelor de vale, adepresiunilor-golf care pătrund adânc între culmile muntoase;- sunt alcătuiţi dintr-un „mozaic de roci", fapt care determină varietatea reliefului şi apeisajelor; fiind înconjuraţi de ţinuturi joase apar foarte înalţi. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. între 40-45 mm la staţia Constanţa în luna iunie; - 2 phttp://www.ebacalaureat.ro/între 60-65 mm la staţia Cernavodă în luna iunie; - 2 pb. între 20-25 mm la staţia Constanţa în luna martie; - 2 pîntre 25-30 mm la staţia Cernavodă în luna martie; - 2 pc influenţele climatice de ariditate; - 2 pd. Constanţa 30-35 mm; Cernavodă 45-50 mm. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte +10 puncte din oficiuVARIANTA 91I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.c; 2. c; 3. d; 4. b; 5. b; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. a.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Mureş; 2. etajul climatic este de câmpie, cu nuanţă excesivă (sub 400 mm/ anprecipitaţii); temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10-11° C; 3. Bega, Prut, Crişul Negru;4. bauxită, minereuri neferoase, ape minerale; 5. Alexandria.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Moldovei) şiclima unităţii marcate cu E (Delta Dunării); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea A, de dealuri şi podişuri, în unitatea E,deltaic; temperatura medie anuală: în unitatea A, 6°C-10°C, în unitatea E, 10°C-11°C;

precipitaţii medii anuale: în unitatea A, 600-800 mm, în unitatea E, 350-400 mm; influenţeclimatice: în unitatea A, de ariditate, în unitatea E, de ariditate şi pontice;b. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu C (Munţii Apuseni) şirelieful unităţii marcate cu H (Grupa Făgăraş); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţatăcorect dintre următoarele: ambele unităţi de relief s-au format prin încreţirea scoarţeiterestre; ambele unităţi de reliefau în constituţia litologică şisturi cristaline; ambele unităţide relief prezintă noduri orohidrografice;c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Getici) şiclima unităţii marcate cu J (Podişul Dobrogei de Sud); câte 2 p pentru fiecare deosebireenunţată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea F, de dealuri şi podişuri, înunitatea J, de câmpie şi coline joase; temperatura medie anuală: în unitatea F, 6°C-10°C,în unitatea J, 10°C-11°C şi peste 11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea F, 600-800 mm,în unitatea J, 360-400 mm; influenţe climatice: în unitatea F, de tranziţie şi submediteraneene,în unitatea J, de ariditate şi pontice;Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitateanotată cu I (Podişul Bârladului):a) - este format din roci sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile, marne şi calcare,aplecate de la nord-vest spre sud-est;- sunt prezente formele reliefului asimetric (cueste, văi asimetrice);- este format din suprafeţe interfluviale largi (în Podişul Central Moldovenesc), culmi îngusteşi paralele înclinate către sud (Colinele Tutovei), un podiş mai jos şi mai neted în sud (PodişulCovurlui);- versanţii mai înclinaţi sunt afectaţi de alunecările de teren; (câte un punct pentru oricare treicaracteristici); - 3 pb) Bârlad, Vaslui; - 2 pc) etaj climatic de dealuri joase, influenţă climatică de ariditate; - 2 phttp://www.ebacalaureat.ro/d) etajul silvostepei, etajul stejarului; - 2 pe) brun-roşcate/ clasa argiluvisolurilor. - 1 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la

unitatea notată cu D (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali):a) - s-a format prin încreţirea scoarţei terestre şi vulcanism;- prezintă o zonalitate litologică: în vest - roci vulcanice, în centru - roci cristaline, în est - fliş;- formează o grupă caracterizată printr-un accentuat paralelism al culmilor, culmi distribuitepe trei şiruri paralele (vulcanic, cristalin, fliş), cu orientare NV~ SE;- prezenţa reliefului glaciar în Munţii Rodnei (2303 m) cu văi glaciare, circuri glaciare, valuride moreneetc;- relieful are o fragmentare mare datorită numărului mare de depresiuni sau culoare devale; (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 pb) etaj climatic montan, influenţă climatică oceanică; - 2 pc) Someşul Mare, Vişeu, Iza , Bistriţa, Moldova, Suceava; - 3 pd) lacuri pe masive de sare/ lac glaciar; - 1 pe) păduri de conifere. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - Dobrogea este o întindere de uscat redusă între ape mari: Marea Neagră şiDunărea;- au debite scăzute datorită cantităţilor modeste de precipitaţii (sub 500 chiar400 mm/ an) şi străbat regiuni calcaroase unde apele se infiltrează puternic; - 4 pb. - relieful, prin altitudini, grad de fragmentare, impune densităţi reduse ale populaţiei,sub media pe ţară;- activităţile umane favorizate de relieful Carpaţilor sunt exploatarea lemnului şi aminereurilor, creşterea animalelor, turismul; - 4 pc. - în Depresiunea colinară a Transilvaniei se întâlnesc lacuri sărate în zona dealurilorşi depresiunilor submontane acolo unde îşi fac apariţia cutele diapire şi unde au existat întrecut faimoase exploatări de sare;- iazurile au fost amenajate pentru reţinerea apei şi pentru piscicultura în CâmpiaTransilvaniei datorită prezenţei substratului argilos care reţine apa; - 4 pd. - relieful determină zonalitatea altitudinală a vegetaţiei;- în Carpaţii Meridionali, altitudinile de peste 2000 m, determină existenţa unei vegetaţiietajate (zona pădurilor, zona alpină), în Depresiunea colinară a Transilvaniei (zona pădu¬rilor). - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. - între 70-75 mm la staţia Drobeta-Turnu-Severin în luna mai; - 2 p- între 70-75 mm la staţia Călăraşi în luna iunie; - 2 pb. între 40- 45 mm la staţia Drobeta -Turnu -Severin în luna februarie; - 2 p

- între 30-35 mm la staţia Călăraşi în luna februarie; - 2 pc. influenţa climatică submediteraneeană; - 2 pd. Drobeta-Turnu Severin 70-75 mm; Călăraşi 50-55 mm. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 92I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel.1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. c; 6. c; 7. d; 8. a; 9. b; 10. d.http://www.ebacalaureat.ro/Total 20 putxîeII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat}, astfel:1. Moldova-Şiret;-1 p2. oceanice; - 1 p3. petrol şi sare; - 2 p4. Focşani, Sibiu; - 2 p5. glaciar; -1 p6. alunecări de teren; - 1 p7. Buzău, Târnava Mare. - 2 pTotal 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Podişului Dobrogei şi clima Grupei Nordice aCarpaţilor Orientali (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);- precipitaţiile medii anuale sunt mai ridicate în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (800-1000-1200 mm), faţă de cele din Podişul Dobrogei (400- 500 mm);- influenţele climatice sunt oceanice în Carpaţii Orientali şi de ariditate în Dobrogea;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Getici şi relieful Grupei Nordicea Carpaţilor Orientali (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);- altitudinea maximă în Subcarpaţii Getici se înregistrează în Măgura Măţău-1018 m, pe cândîn Grupa Nordică a Orientalilor maximă altitudinală este de 2303 m în Munţii Rodnei;- prezenţa reliefului glaciar în Carpaţii Orientali, care lipseşte în Subcarpaţii Getici;c. 2 p pentru o deosebire între vegetaţia Câmpiei de Vest şi vegetaţia Grupei Retezat-Godeanu:- în Câmpia de Vest specifică este silvostepa, faţă de vegetaţia alpină din GrupaRetezat-Godeanu.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de GrupaSudică a Carpaţilor Orientali:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):

- face parte din Carpaţii Orientali, formaţi în timpul orogenezei alpine, prin încreţirea scoarţeiterestre;- este o grupă formată din trei aliniamente structurale direcţionate NE-S-SV şi curbat înexterior;- altitudinea maximă este 1954 m în Munţii Ciucaş; - 3 pb) Buzău, Oituz; - 2 pc) etajul pădurilor de conifere/ podzol; - 2 pd) Braşov; -1 pe) păduri, roci de construcţie. - 2 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpiade Vest:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- este o unitate de relief formată în Cuaternar prin sedimentare, cu ajutorul sedimentelorcărate de râuri din munţi;- este formată din câmpii de glacis, câmpii de subsidenţă şi câmpii piemontane, altitudinea ceamai mare este 174 m - Câmpia Vingăi;- în Câmpia Cărei există şi acumulări de nisip, cu dune, în majoritate cultivate cu viţă de vie; -3 phttp://www.ebacalaureat.ro/b) Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede; - 3 pc) oceanică/ cernoziom;' - 2 pd) petrol şi gaze asociate. - 2 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - temperaturi medii anuale (11-12°C), precipitaţii sub 500 mm/ anual necesitândirigaţii;- influenţe climatice de ariditate (est - europene) caracterizate prin ierni reci (bateCrivăţul) şi veri fierbinţi cu perioade de secetă - 4 p;b. - pe întinsul ţării, cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 640 mm;- relieful determină creşterea cantităţii de precipitaţii proporţional cu înălţimea:- la câmpie - 400-600 mm;- deal - 600-800 mm;■-munte- 800-1200mm;- precipitaţiile nu cad uniform: vara cade cam % din totalul anual; iarna 1/5; primăvaraşi toamna restul precipitaţiilor; luna cea mai ploioasă este iunie, cea mai uscată, februarie-4p;c. - temperatura apei: - la suprafaţă: - în funcţie de anotimpuri: vara 20-24°C; iarna în

jurde0°C;-în adâncime: 8-9°C;-salinitatea: - stratul de la suprafaţă, până la 180 m, are o salinitate scăzuta - 17-18 %o, datorităaportului de apă dulce;- în adâncime salinitatea creşte la 22 %o; aici apele sunt mai dense, lipsesc curenţiiverticali care să amestece straturile de apă şi se formează gaze toxice - 4 p;d. - lacuri glaciare rezultate prin adunarea apei în circuri şi văi glaciare (Retezat,Parâng, Făgăraş, Rodnei);- lacuri vulcanice-Sfânta Ana, format în craterul masivului vulcanic Ciomatu Mare - 4p.Total 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. între 246-250 m/s în luna aprilie; - 4 pb. 50 m/s în luna septembrie; - 4 pc. precipitaţii abundente/topirea zăpezii; - 1 pd. precipitaţii reduse; -1 p;e. februarie -170-175 m3/ s; noiembrie - 75-80 m3/s. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 93Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.c; 2.d; 3.b; 4.c; 5.b; 6.b; 7.a; 8.a; 9.b; 10.c.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Baia Mare, Ploieşti, Botoşani, Drobeta Turnul Severin; - 4 p2. submeditereaneană; -1 p3. huilă şi minereuri complexe; - 2 p4. secete datorită influenţelor de ariditate; - 2 pIII. Se acordă 12 puncte din care:http://www.ebacalaureat.ro/a. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Retezat-Godeanu şi clima PodişuluiBârladului (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);- în Masivul Retezat-Godeanu este un climat montan pe când în Podişul Bârladului este unclimat de dealuri; ,- Masivul Retezat-Godeanu primeşte atât influenţe climatice meditereaneene cât şi influenţeclimatice oceanice, în timp ce Podişul Bârladului primeşte influenţe climatice de ariditate;b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei şi relieful MasivuluiRetezat-Godeanu (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);- Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când Masivul Retezat-Godeanu are un

relief montan, masiv, puţin fragmentat de văi şi depresiuni;- relieful Câmpiei Transilvaniei este sculptat în roci sedimentare moi (argile, marne), în timpce relieful Masivului Retezat-Godeanu este dezvoltat predominant pe şisturi cristaline, graniţe, şinumai pe margini pe calcare;c. 4 p pentru două deosebiri între clima Subcarpaţilor Moldovei şi clima SubcarpaţilorGetici (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);- Subcarpaţii Moldovei primesc atât influenţe de ariditate cât şi influenţe scandinave-baltice,pe când Subcarpaţii Getici primesc influenţe de tranziţie;- în Subcarpaţii Moldovei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 600-700 mm/ an pecând în Subcarpaţii Getici este de 700-800 mm/ an.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de SubcarpaţiiMoldovei:a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat):- s-au format prin cutare;- sunt alcătuiţi din roci moi: pietrişuri, argile, nisipuri, gresii;- relieful este format dintr-un şir de depresiuni sinclinale închise la exterior de dealurianticlinale - 3 p;b) Moldova, Bistriţa, Şiret; - 3 pc) păduri de fag şi carpen; - 1 pd) sat răsfirat; - 1 pe) roci de construcţii, ape minerale. - 2 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelorelemente legate de CarpaţiiMaramureşului şi ai Bucovinei:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- s-au format prin cutare;- sunt alcătuiţi din roci vulcanice la vest, şisturi cristaline în centru şi fliş la est;- cea mai mare depresiune este Depresiunea Maramureşului; - 3 pb) lacuri glaciare; Bistriţa.Tisa, Moldova; - 4 pc) influenţe scandinavo-baltice; -1 pd) etajul coniferelor; - 1 pe) mangan. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - Munţii Apuseni au mai multe depresiuni bine populate;- pantele reduse din interiorul munţilor favorizează locuirea (satele risipite numitecrânguri); - 4 pb. - alunecările de teren afectează suprafeţe mari şi au o frecvenţă mai mare în

http://www.ebacalaureat.ro/Subcarpaţi datorită substratului geologic (alternanţe de nisipuri, gresii şi argile);- un rol important îl au şi factorii declanşatorii (topirea zăpezilor, ploile abundente,seismele frecvente); - 4 pc. în România tipurile de soluri variază în raport cu treptele de relief:- relieful are o alcătuire petrografică diversă (roca parentală)- altitudinea reliefului impune o etajare pe verticală a condiţiilor biopedogenetice; - 4 pd. Marea Neagră influenţează caracteristicile economice ale zonei de litoral:- activitatea de comerţ determină dezvoltarea sectoarelor secundare şi terţiare ale economieilitorale;- resursele de petrol şi gaze favorizează industria extractivă. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 7,4 °C la Suceava; - 2 pb. 11,3°C la Constanţa; - 2 pc. 646 mm la Sibiu; - 2 pd. relieful; - 2 pe. influenţele climatice diferite (de ariditate la Galaţi şi submediteraneene la Timişoara); -2 pf. relieful de câmpie. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 94I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.d; 2. a; 3. a; 4. d; 5. a; 6. c; 7. b; 8. c; 9. b; 10. c.Total 10 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Olt; - 1 p2. lac glaciar (Lacul Lala); - 1 p3. Pod. Mehedinţi; - 1 p4. inundaţii; - 1 p5. 4; - 1 p6. Crişul Alb, Someş; - 2 p7. Deva, Suceava, Slobozia. - 3 pTotal 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Podişului Someşan (cate2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect):- în Delta Dunării sunt influenţe climatice de ariditate, pe când în Podişul Someşan suntinfluenţe oceanice;- cantitatea de precipitaţii este de 350 mm/ an în Delta Dunării pe când in PodişulSomeşan este de 600-700 mm/ an;

- temperatura medie anuală este de peste 11° C în Delta Dunării pe când in PodişulSomeşan temperatura medie anuală este de 8-9 C;b. 4 p pentru două asemănări între relieful Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei şirelieful Munţilor Banatului (câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect):- atât Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei cât şi Munţii Banatului sunt alcătuiţi din şisturicristaline, roci vulcanice şi fliş;- atât în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei cât şi în Munţii Banatului se găsescdepresiuni tectonice;http://www.ebacalaureat.ro/c. 2 p pentru o asemănare între vegetaţia Câmpiei Banatului şi vegetaţia Câmpiei Olteniei:- atât în Câmpia Banatului cât şi în Câmpia Olteniei este specifică vegetaţia desilvostepă.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Subcarpaţiide Curbură:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- s-au format prin cutare;- relieful cuprinde două succesiuni de depresiuni închise de două succesiuni de dealuri;- altitudinea maximă 996 m (Măgura Odobeşti); - 3 pb) climat de dealuri înalte; - 1 pc) Buzău, Râmnicu Sărat, Prahova; - 3 pd) păduri colinare de fag şi carpen; - 1 pe) soluri brune de pădure; -1 pf) petrol; - 1 p;b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia Moldovei:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- are altitudini de 200-300 m;- înclinarea generală NV-SE;- s-a format prin sedimentare; - 3 pb) influenţe climatice de ariditate; - 1 pc) iazuri, jijia şi Bahlui; - 3 pd) silvostepă; - 1 pe) molisoluri; - 1 pf) laşi. -1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - ambele unităţi de reliefau munţi de origine vulcanică care au generat zăcămintede metale neferoase;- în ambele unităţi de relief apar atât minereuri complexe (Cu, Pb, Zn) cât şi metalepreţioase (Au şi Ag); - 4 p

b. - reţeaua hidrografică radiară a României este impusă de:- dispunerea concentrică a treptelor de relief (munţi, podişuri şi câmpii);- prezenţa Depresiunii colinare a Transilvaniei în centrul ţării; — 4 pc. - densitatea mai ridicată a populaţiei din Depresiunea Petroşani şi DepresiuneaBraşov faţă de regiunile montane înconjurătoare se explică prin:- gradul de favorabilitate ridicat al mediului de depresiune;- dezvoltarea economiei şi a infrastructurii în cele două depresiuni; - 4 pd.- învelişul pedogeografic al României se caracterizează printr-o mare varietate impusă de:- întinderea ţării pe latitudine;- marea diversitate a reliefului. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. rata bilanţului natural:-în 1956-14,3 %o;-în 1977-10,0 %o; -în 1992-(-0,2 %o); -în 1998- (-1,5 %o); -în 2004-(-1,9 %o)-3p;b. diferenţa este de 16,2 %o; - 3 phttp://www.ebacalaureat.ro/c. cea mai mare valoare a bilanţului natural în 1956, cel mai mic în 2004; - 3 pd. - tranziţia economică;- amânarea căsătoriilor de către tineri. - 3 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 95I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. c; 6. a; 7. a; 8. c; 9. b; 10. b.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. oceanică; -2p2.12 - Constanţa, 15 - Piatra Neamţ, 18 - Vaslui; - 3 p3. iazuri; - 1 p /4. seisme. - 2 p5. industria energetică şi industria constructoare de maşini. - 2 pTotal 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Subcarpaţilor de Curbură(câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);- Delta Dunării are un climat de câmpie pe când Subcarpaţii de Curbură au un climat dedealuri înalte;- în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11 ° C, pe când în Subcarpaţii de Curburăeste de 8°-9°C;- în Delta Dunării cantitatea de precipitaţii este sub 400 mm/ an, pe când în Subcarpaţii de

Curbură este de 600-700 mm/ an;b. 4 p pentru două asemănări între relieful Podişului Someşan şi relieful PodişuluiTârnavelor:- atât Podişul Someşan cât şi Podişul Târnavelor s-au format prin sedimentare;- atât Podişul Târnavelor cât şi Podişul Someşan au altitudini de 600-800 m;c. 2 p pentru o deosebire între solurile Câmpiei Banatului şi solurile Carpaţilor Maramure¬şului şi Bucovinei:- în Câmpia Banatului sunt specifice solurile din clasa molisoluri pe când în CarpaţiiMaramureşului şi Bucovinei sunt specifice solurile podzolice şi solurile alpine acide (clasaspodosoluri).Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de CâmpiaOlteniei:a. trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- câmpie de terase ale Dunării;- frecvenţa dunelor de nisip;- văile prezintă lunci largi; - 3 pb) climat de câmpie; -1 pc) Jiu, Olt; - 2 pd) silvostepa; -1 pe) molisoluri; - 1 p f)Craiova; -1 pg) ape subterane. -1 p fTotal 10 punctehttp://www.ebacalaureat.ro/b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de MunţiiBanatului:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- alcătuiţi din şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş;- altitudinea maximă 1446 m;- s-a format în orogeneza carpatică; - 3 pb) minereu de fier şi huilă; - 2 pc) influenţe climatice submediteraneene; -1 pd) Caras, Timiş; - 2 pe) Reşiţa; - 1 pf) Defileul Dunării. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - varietatea vegetaţiei în Munţii Apuseni este mai mare decât în Depresiuneacolinară a Transilvaniei deoarece:- în Munţii Apuseni altitudinea reliefului condiţionează etajarea pe verticală a vegetaţiei;- fragmentarea mare a reliefului diversifică vegetaţia Munţilor Apuseni; - 4 pb. - populaţia României este răspândită neuniform în teritoriu datorită:

- gradului de favorabilitate diferit al reliefului;- nivelului diferit de dezvoltare economică a zonelor ţării; - 4 pc. - vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi sud-est a României datorită:- precipitaţiilor scăzute cauzate de influenţele climatice de ariditate;- poziţiei ţării pe latitudine şi altitudinii reliefului; - 4 pd. - patru utilizări economice ale lacurilor din România:- alimentarea cu apă a localităţilor;- balneologie;- irigaţii;- turism. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:s. 19°C în lunile iutid şi august; - 2 pb. -5°C în lunile ianuarie şi decembrie; - 2 p'.-.. dominanta cerului senin (nebulozitate redusă); - 3 pd: nebulozitate mare, vântul, masă de aer rece; - 2 p©• temperatura medie lunară se calculează prin însumarea temperaturilor medii zilnicedin luna respectivă şi împărţirea sumei la numărul de zile ale lunii. - 3 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 96I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. a.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Munţii Banatului; - 1 p2.C;-1p3. Prut, Crişul Repede, Olt, Mureş; - 4 p \4. lignit, petrol; - 2 p5. Munţii Apuseni; - 1 phttp://www.ebacalaureat.ro/6. Lacul Mangalia. - 1 pTotal 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între clima Munţilor Apuseni şi clima Piemontului Getic(câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);- Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice pe când Piemontul Getic primeşteinfluenţe climatice de tranziţie;- cantitatea de precipitaţii în Munţii Apuseni ajunge la 1400 mm/ an pe când în PiemontulGetic precipitaţiile sunt cuprinse între 600-800 mm/ an;b. 4 p pentru două deosebiri ale reliefului Câmpiei Transilvaniei şi relieful Carpaţilor

Moldo-Transilvani (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect):- Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când Carpaţii Moldo-Transilvaniau un relief montan;- din punct de vedere petrografic Câmpia Transilvaniei este alcătuită din roci moi(nisipuri, argile, mame) pe când Carpaţii Moldo-Transilvani sunt alcătuiţi din şisturi cristaline,roci vulcanice şi fliş;c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Transilvaniei şi clima Podişului Dobrogei(câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect):- Câmpia Transilvaniei primeşte influenţe climatice oceanice pe când Podişul Dobrogeiprimeşte influenţe climatice de ariditate;- cantitatea de precipitaţii, în Câmpia Transilvaniei, este cuprinsă între 600-700 mm/ anpe când în Podişul Dobrogei este cuprinsă între 400-500 mm/ an.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de PodişulBârladului:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- Podişul Bârladului are altitudinile cuprinse între 200-600 m;- este alcătuit din roci sedimentare friabile (nisipuri, argile, marne, gresii şi mai rarcalcare);- principalele subdiviziuni sunt: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei şiDealurile Fălciului; - 3 pb) influenţe de ariditate; - 1 pc) Şiret, Prut; - 2 pd) silvostepă; - 1 pe) Bârlad; - 1 pf) roci de construcţii, gaz metan. - 2 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de CâmpiaOlteniei:a) două trăsături ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- este o câmpie de terase;- este fragmentată de văi largi; - 2 pb) climat de câmpie, influenţe climatice submediteraneene; - 2 pc) Jiul, Oltul; - 2 pd) silvostepă; - 1 pe) soluri nisipoase; - 1 pf) ape subterane; - 1 pg) Craiova. - 1 phttp://www.ebacalaureat.ro/Total 10 puncte

V. Se acordă 16 puncte astfel:a. două cauze pentru care Delta Dunării are valori reduse ale densităţii populaţiei:- condiţiile restrictive ale mediului deltaic (suprafaţa de uscat se reduce doar la grinduri);- resursele de soluri limitate; - 4 pb. - atât Carpaţii de Curbură cât şi Subcarpţii de Curbură s-au format prin cutare;- ambele forme de relief sunt dispuse în arc în zona de torsiune a Carpaţilor şiSubcarpaţilor (există chiar şi o zonă de interferenţă Carpato-Subcarpatică); - 4 pc. patru moduri de utilizare economică a râurilor din România:- irigaţii;- hidroenergie;- alimentarea cu apă a localităţilor;- transporturi fluviale; - p 4d. hazardele naturale au diversitate mai mică în Câmpia Română decât în CarpaţiiMeridionali deoarece:- are altitudini reduse;- relieful este slab înclinat. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 60 mm în lunile iunie şi iulie; - 2 pb. 20 mm în luna februarie; - 2 pc. aproximativ 15 mm; - 2 pd. dinamică atmosferică; - 2 pe. 40 mm; - 2 pf. în trei luni (ianuarie, februarie, martie). - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 97I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. b; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. Râmnicu Vâlcea, industria chimică; - 2 p2. Prut, lalomiţa.Tâmava Mare; - 3 p3. gaz metan; - 1 p4. minereuri neferoase şi cărbuni; - 2 p5. Piatra Neamţ, Sibiu. - 2 pTotal 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două asemănări între clima Câmpiei Banatului şi clima Câmpiei Olteniei:- atât Câmpia Banatului cât şi Câmpia Olteniei au un climat de câmpie;- atât Câmpia Banatului cât şi Câmpia Olteniei au temperatura medie anuală cuprinsăîntre 10-11°C;

b. 4 p pentru două asemănări între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Subcarpaţilor deCurbură:- ambele unităţi au masivitate redusă, fiind puternic fragmentate de o mulţime de depresiunişi culoare de vale;- atât Munţii Apuseni cât şi Subcarpaţii de Curbură s-au format prin cutare în timpulorogenezei alpine;http://www.ebacalaureat.ro/c. 4 p pentru două asemănări între clima Carpaţilor Moldo-Transilvani şi clima PodişuluiDobrogei:- atât Carpaţii Moldo-Transilvani cât şi Podişul Dobrogei primesc influenţe climaticede ariditate;- atât în Podişul Dobrogei cât şi pe versanţii de est ai Carpaţilor Molcjo-Transilvanibate Crivăţul.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de PodişulGetic:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- Podişul Getic este cel mai mare piemont din România care s-a format prin depunereade pietrişuri şi bolovănişuri rulate peste o suprafaţă uşor înclinată;- altitudinile depăşesc 700 m în nord şi coboară la 200 m în sud;- principalele subunităţi ale podişului sunt separate de văile fluviatile ale râurilor mari; - 3 pb) Piemontul Strehaiei, Piemontul Olteţului; - 2 pc) Olt, Jiu; - 2 pd) păduri de gorun şi carpen; - 1 pe) lignit, bazinul Motru-Rovinari. - 2 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de CarpaţiMoldo-Transilvani:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- Carpaţii Moldo-Transilvani sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş;- aici se găseşte relieful vulcanic cel mai bine păstrat din Carpaţii româneşti (conui vulcanice,cratere);- aici se găsesc cele mai mari chei din România (Cheile Bicazului); - 3 pb) Mureş, Bistriţa; - 2 pc) lacuri vulcanice, lacuri de baraj natural, lacuri antropice; - 3 pd) roci de construcţie, ape minerale. - 2 p

Total 10 puncte V. Se acordă 16 puncte astfel:a. - Solurile din România au un caracter diversificat deoarece:- condiţiile de formare a acestora sunt diversificate (roci variate, condiţii de climă,vegetaţia);-relieful cu cele trei trepte altitudinale determină o etajare pe verticală a solurilor; - 4 pb. Dunărea are o importanţă europeană deoarece:- traversează de. la est la vest mai multe state europene;- Dunărea împreună cu Canalul Dunăre-Rhin-Main şi fluviul Rhin fac legătura între MareaNeagră şi Marea Nordului, constituind principala axă economică a continentului; - 4 pc. - alături de populaţia românească majoritară trăiesc şi alte etnii: turci, tătari, ruşilipoveni etc;- fiecare etnie are tradiţii culturale originale (limbă maternă, cultură proprie); - 4 pd. - cele două râuri au debite reduse;- pantele acestor râuri sunt mici. - 4 pTotal 16 puncteVi. Se acordă 12 puncte astfel:a. 325 m3/ s în lunile aprilie şi mai; - 2 pb. 75 m3/ s în ianuarie; - 2 phttp://www.ebacalaureat.ro/c. primăvara (martie, aprilie, mai); topirea zăpezii; - 2 pd. 250 m3/ s; - 3 pe. în iulie 175m3în octombrie 125 m3. - 3 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 98I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. c; 2. d; 3. d; 4. b; 5. d; 6. a; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.14 - Olt, 18 - Timiş, 19 - Bistriţa; - 3 p2. 3 - laşi, 4 - Timişoara, 5 - Vaslui, 9 - Slobozia; - 4 p3. Delta Dunării; -1 p4. alunecări de teren; - 1 p5. influenţe oceanice. - 1 pTotal 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Subcarpatilor Moldovei şi clima Deltei Dunării (câte 2 ppentru fiecare deosebire enunţată corect):- Subcarpaţii Moldovei primesc influenţe scandinavo-baltice şi de ariditate pe când Delta Dunăriiprimeşte influenţe de ariditate şi influenţe pontice;- în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11°C pe când în Subcarpaţii

Moldovei este de 6°-8°C;- în Delta Dunării cantitatea de precipitaţii este de sub 400 mm/ an pe când în SubcarpaţiiMoldovei este de 600-800 mm/ an.b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpatilor Moldovei şi relieful SubcarpatilorGetici:- atât Subcarpaţii Moldovei cât şi Subcarpaţii Getici s-au format prin cutare;- atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Subcarpaţii Moldovei relieful este format dindealuri anticlinale care închid depresiuni sinclinaie;c. 2 p pentru o deosebire între solurile Podişului Târnavelor şi solurile Carpaţilor deCurbură:- solurile din Podişul Târnavelor sunt mai fertile decât solurile din Carpaţii de Curbură.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Masivele Retezat-Godeanu şi Parâng:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi roci sedimentare pe margini;- au altitudini de peste 2500 m;- au un relief glaciar bine dezvoltat; - 3 pb) climat alpin; - 1 pc) Lacul Bucura, râurile Olt şi Jiu; - 3 pd) etajul pădurilor de conifere, soluri brune acide montane; - 2 pe) huilă, - 1 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia deVest de la nord de râul Mureş:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):http://www.ebacalaureat.ro/- relieful are o înclinare foarte redusă din care cauză râurile au cursuri meandrate,divagante;- altitudinea medie de 100 m;- genetic, se întâlnesc în acest sector câmpii de subsidenţă, câmpii tabulare cuacumulări de nisip şi câmpii piemontane; - 3 pb) influenţe oceanice; - 1 pc) Crişul Repede, Someşul; - 2 pd) Oradea şi Satu Mare; - 2 pe) petrol şi gaze asociate. - 2 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - deşi în Câmpia Română relieful este favorabil populaţiei, condiţiile climatice deariditate şi secetele frecvente fac ca densitatea populaţiei să fie redusă;

- în Munţii Banatului relieful este un factor restrictiv prin altitudine şi masivitate; - 4 pb. - oraşul Ploieşti este cel mai important centru de prelucrare a petrolului pentru căare o veche tradiţie în domeniu (prima rafinărie din lume a fost amplasată aici), este legatprintr-o reţea de conducte cu principalele zone de extracţie a petrolului şi dispune de ceamai mare capacitate de rafinare şi prelucrare chimică, în mai multe rafinării şi combinatepetrochimice; - 4 pc. - la altitudini de peste 1800 m condiţiile pedoclimatice se schimbă brusc: vitezavânturilor este mare şi pot distruge arborii;- solurile alpine au profilul foarte mic (sunt subţiri), iar pe creste pot lipsi - 4 p;d. - pe râurile din estul Câmpiei Române şi pe râurile din Podişul Dobrogei nu există amenajărihidroenergetice pentru că acestea au debite foarte mici şi pante mici, fără potenţial energeticimportant. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 22°C în iulie; - 2 pb. -2°C în luna ianuarie; - 2 pc. 26°C; - 2 pd. 10C;-2pe. se adună valorile medii lunare ale temperaturii aerului şi suma respectivă se împartela 12 (lunile anului); - 2 pf. februarie şi decembrie. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 99I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1.a;2. b; 3. d; 4. d; 5. a; 6. a; 7. c; 8. b; 9. c; 10. a.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1.13-Dâmboviţa,19-Bistriţa; - 2 p2. fier şi marmură; - 2 p3. alunecări de teren; - 1 p4.2-Craiova, 5-Vaslui, 7-Focşani, 9-Slobozia; - 4 p 5. Delta Dunării.-1 pTotal 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Câmpiei Crişurilor şi a Someşului şi clima Masivelorhttp://www.ebacalaureat.ro/Retezat-Godeanu şi Parâng;

- Câmpia Crişurilor şi a Someşului are un climat de câmpie pe când Masivele Retezat-Godeanu şi Parâng au un climat de munte;- temperatura medie anuală este de 9-10°C în Câmpia Crişurilor şi a Someşului pe cândMasivele Retezat-Godeanu şi Parâng au temperatura medie situată între 0-6°C;- cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 500-600 mm/an în câmpie şi de 800-1200 mm/anîn masivele montane;b. 6 p pentru trei deosebiri între Podişul Tâmavelor şi Carpaţilor de Curbură:- Podişul Tâmavelor s-a format prin sedimentare, iar Carpaţii de Curbură s-au format princutarea stratelor;- altitudinile sunt cuprinse între 600-800 m în Podişul Tâmavelor şi de 800-1956 în Carpaţiide Curbură;- Podişul Tâmavelor este alcătuit din roci moi (nisipuri, argile, luturi, marne) pe când Carpaţiide Curbură sunt alcătuiţi din roci dure (conglomerate, calcare, gresii).Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Sectorulcentral al Câmpiei Române:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- relieful prezintă o înclinare de la nord la sud dar şi de la vest la est, fapt evidenţiat decursurile unor râuri (Vedea, Argeş, Câlniştea);- are trei tipuri genetice de câmpii: piemontane, tabulare şi de subsidenţâ;- în acest sector al câmpiei se găsesc numeroase crovuri şi găvane; - 3 pb) valoarea temperaturii medii anuale este de 10-11 °C; - 1 pc) Olt, Argeş; - 2 pd) silvostepă; - 1 pe) molisol; - 1 pf) inundaţii; - 1 pg) petrol. - 1 pTotal 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de PodişulSucevei:a) două caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- relieful este alcătuit dintr-o alternanţă de dealuri înalte, platouri structurale, depresiuni şi văilargi cu terase;- s-a format prin depunerea unor strate de roci sedimentare peste un fundament cristalin, rigidşi căzut în trepte spre sud; - 2 pb) climat de dealuri şi podişuri, influenţe scandinavo-baltice; - 2 p

c) Suceava, Şiret; - 2 pd) păduri colinare de fag şi carpen; - 1 pe) soluri cenuşii; -1 pf) roci de construcţii; - 1 pg) Suceava. - 1 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - relieful plan;- solurile cu fertilitate mare; - 4 pb. - infrastructură de transporturi;- exploatarea resurselor de cărbuni; - 4 phttp://www.ebacalaureat.ro/c. -transporturile maritime (prin portul Constanţa se desfăşoară cea mai mare parte acomerţului României);- resursele de hidrocarburi exploatate de pe platforma continentală; - 4 pd. - influenţe climatice de ariditate;- frecvenţa maselor de aer tropical uscat. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 70 mm în iunie; - 2 pb. 30 mm în februarie; - 2 pc. 20 mm; - 2 pd. vara; - 2 pe. influenţele climatice; - 2 pf. 40 mm. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiuVARIANTA 100I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:1. b; 2. d; 3. d; 4. a; 5. a; 6. a; 7. a; 8. a; 9. d; 10. b.Total 20 puncteII. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:1. aur, argint; - 2 p2.4-Olt, 5-Someş, 7-Tâmava Mare; - 3 p3.9-Piatra. Neamţ, 11-Alba lulia, 16-Reşiţa, 18-Satu Mare; - 4 p4. păduri colinare de fag şi carpen. -1 p.Total 10 puncteIII. Se acordă 12 puncte din care:a. 4 p pentru două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei şi relieful MasivuluiFăgăraş (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect):- altitudinile în Câmpia Transilvaniei sunt de 400-500 m pe când în Masivul Făgăraşuluialtitudinile depăşesc 2500 m;

- Câmpia Transilvaniei s-a format prin sedimentare, pe când Masivul Făgăraşului s-a formatprin cutare în orogeneza carpatică;b. 4 p pentru 2 deosebiri între clima Podişului Dobrogei de Sud şi clima MunţilorPoiana Ruscăi:- Munţii Poiana Ruscăi primesc influenţe climatice oceanice pe când Podişul Dobrogei de Sudprimeşte influenţe climatice de ariditate;- Cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 800-1200 mm în Munţii Poiana Ruscăi şi de400-500 mm în Podişul Dobrogei de Sud;c. 4 p pentru două deosebiri între clima Munţilor Apuseni şi clima Câmpiei Române(sectorul dintre Olt şi Argeş):- Munţii Apuseni au un climat montan, pe când Câmpia Română (sectorul dintre Olt şi Argeş)are un climat de câmpie;- Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice în timp ce Câmpia Română (sectoruldintre Olt şi Argeş) are un climat de tranziţie.Total 12 puncteIV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de PodişulSucevei:a) două caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):http://www.ebacalaureat.ro/- s-a format prin sedimentare;- are altitudini cuprinse între 500-600 m, este alcătuit din roci moi (nisipuri, argile, marne,gresii); - 2 pb) - etajul climatic de dealuri;- primeşte influenţe climatice scandinavo-baltice; - 2 pc) - Suceava;- Şiret; - 2 pd)podzol;-1 pe) inundaţiile, datorită precipitaţiilor bogate; - 2 pf) Suceava. -1 pTotal 10 puncteb. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Subcarpaţii de Curbură:a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):- s-au format prin cutare;- complexitatea reliefului este dată de altitudinile mari, care se apropie de 1000 m, structuraîntortocheată a depresiunilor şi pătrunderea unor pinteni montani în flişul subcarpatic;- prezintă două şiruri de depresiuni, separate de două aliniamente deluroase; - 3 p

b) influenţe climatice de ariditate, etaj climatic de dealuri şi podişuri; - 2 pc) lacuri antropice; - 1 pd) etajul stejarului; - 1 pe) soluri argiloiluviale; - 1 pf) petrol, sare. - 2 pTotal 10 puncteV. Se acordă 16 puncte astfel:a. - Combinatul siderurgic Hunedoara este amplasat în apropierea zăcămintelor del minereu de fier din Munţii Poiana Ruscăi şi a huilei din Valea Jiului;- Combinatul siderurgic Galaţi a fost amplasat pe Dunăre pentru a înlesni transportulj minereului de fier şi a cărbunilor cocsificabili care provin din import; - 4 pb. - relieful înalt de peste 2000 m din Carpaţii Orientali a determinat o dispunere; etajată a formaţiunilor vegetale;- expoziţia faţă de circulaţia maselor de aer (influenţe oceanice, scandinavo-baltice,I de ariditate);c- în Grupa Parâng fondul forestier este valorificat complex (turistic, industrial, valori-i ficareafructelor de pădure, industria mobilei, cherestea, fond cinegetic) datorită extensiunii [ mari apădurilor de foioase şi conifere, pe când în Câmpia Olteniei sunt areale de silvostepa [ şi plantaţii desalcâm de importanţă mai redusă; - 4 pd. - Marea Neagră este o mare relictă, de tip continental în care se află două zone I distincte: o zonăbiotică de la suprafaţă până la 180 m adâncime şi o zonă abiotică de la ! 180 m până la cele maimari adâncimi;- originalitatea Mării Negre este dată şi de existenţa curenţilor de compensaţie. - 4 pTotal 16 puncteVI. Se acordă 12 puncte astfel:a. 5 °C în luna iulie; - 2 pb. -12 °Cîn luna februarie; - 2 pc. amplitudinea termică 17 °C; - 2 pd. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea temperaturilor medii lunareI şi împărţirea sumei la 12 luni; - 2 phttp://www.ebacalaureat.ro/e. - avalanşe de zăpadă;- accidente suferite de turişti; - 2 pf. august 4,5 °C ; septembrie 3 ° C. - 2 pTotal 12 puncteTotal test: 90 de puncte +10 puncte din oficiuhttp://www.ebacalaureat.ro/

Date post:	11-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	alexa
View:	2,186 times
Download:	4 times

BACALAUREAT 2007-rezolvarea subiectelor geografia romaniei bac 2007

Documents