+ All Categories
Home > Documents > Bac 2010 - Lb Romana

Bac 2010 - Lb Romana

Date post: 08-Apr-2016
Category:
Upload: ene-george
View: 207 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
bac 2010 romania terorie
104
ROMANTISMUL
Transcript
Page 1: Bac 2010 - Lb Romana

ROMANTISMUL

Page 2: Bac 2010 - Lb Romana

Definitie A aparut in prima jumatate a secolului XIX in Europa ca expresie a framantarilor

politice, sociale, intelectuale si morale. Se manifesta in filozofie, literatura, muzica, arte plastice sub forma elanurilor revolutionare, declansand in constiinta artistica sperante entuziaste sau tonuri pesimiste. Estetica romantismului a aparut ca o reactie impotriva clasicismului rasturnand toate principiile estetice ale acestuia.  

Trasaturile Romantismului Literatura romantica e rezultatul sentimentului si al fanteziei creatoare fata de

clasicism care il concepeau ca rezultat al ratiunii. Personajul romantic apartine oricarui mediu social ,de obicei celui mai umil, fiind un

erou exceptional in imprejurari exceptionale („Razvan si Vidra „– Razvan). Personajele intruchipeaza elementele si sentimetele autorului : firi problematice,

inadaptabile, instabile, optimiste, angelice, demonice, generoase, exaltate. Stilul – scriitorul romantic e liber sa-si imbogateasca stilul si limbajul poetic, apeland la

toate straturile limbii (regionalisme, arhaisme). Apare interesul pentru natura care devine locala particularizandu-se in functie de starile

afective ale eroului sau ale poetului. Interesul pentru folclor si traditie devine sursa inepuizabila pentru poezia romantica;

aceasta a valorificat folclorul prin expresia limbajului . Interesul pentru istorie Reabilitarea personalitatii umane, infatisata in toata complexitatea ei contradictorie

animata de ambitii personale sau idealuri colective Libertatea totala in abordarea oricarei specii literare si chiar amestecul speciilor fiind

preferate; meditatia, elegia, romanta, drama istorica, nuvela istorica Subiectivismul – realitatea este reprezentata asa cum o doreste autorul

Page 3: Bac 2010 - Lb Romana

Evadarea in vis, stari halucinatorii Imagineaza calea de acces la adevar si esente, gustul pentru fantastic,

supranatural . Preferinte pentru : peisajul selenar, corpuscular, Evul mediu intunecat sau

idealizat, Orientul fabulos, introducerea liricului in eseu, predilectia pentru obscuritate, simbol

  Romantismul romanesc In literatura romana, Romantismul coexista cu Clasicismul. Aparand in aceeasi

perioada, Istoria literaturii a stabilit 3 etape: Coincide cu preromantismul si este ilustrata de Gheorghe Asachi si Ion Heliade

Radulescu in domeniile scolii nationale, presei si teatrului. In aceasta perioada, cei doi sau Grigore Alexandrescu, intorc privirile spre istoria nationala valorificand tema ruinelor preluata de la Volney. Se fac numeroase traduceri din literatura franceza.

A doua este inaugurata de „Dacia Literara” (1840). Mihail Kogalniceanu in articolul program intitulat „Introductie”, stableste norme privind originilitatea literaturii romane, cerand autorilor sa creeze o literatura cu un pronuntat caracter national indicand ca surse de inspiratie istoria, folclorul, natura si viata sociala. Datorita acestor indemnuri” Introductia” este manifestul Romantismului romanesc. Aceasta etapa cuprinde Pasoptismul (1848) care da literaturii romantice romanesti o nota revolutionara.

Se manifesta dupa 1848 si se prelungeste pana spre Primul Razboi Mondial. Este perioada maturitatii romantismului romanesc.

Page 4: Bac 2010 - Lb Romana

Dacia Literara  In anul 1840, Mihail Kogalniceanu publica revista „Dacia literara”si redacteaza

„Introductia” – programul revistei care are la baza patru idei importante pentru

dezvoltarea literaturii romane: 1. Dezvoltarea unei literaturi originale

si nationale. Originalitatea este conceputa de Kogalniceanu inauntrul sferei culturii nationale.

Aceasta este pentru el insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. In acest sens el indica drept sursa de inspiratie pentru scriitori: istoria, folclorul( obiceiurile, traditia populara nationala), natura si viata de zi cu zi. „Istoria noastra are destule fapte eroice , frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris”. Accentul pe ideea de originalitate ca si indrumarea scriitorilor spre istoria nationala si folclor sunt elemente ce leaga aceste program de doctrina romantica.  

2. Renuntarea la traduceri si imitatii. Daca inainte de 1840 traducerile si imitatiile erau preponderente in viata literara

romaneasca , existand prea putina creatie originala, prin acest program Mihail Kogalniceanu lupta impotriva acestora. Pentru el traducerile si imitatiile nu alcatuiesc o literatura, dimpotriva au devenit periculoase pentru ca „omoara duhul national”.

Page 5: Bac 2010 - Lb Romana

3. Literatura si limba romana unica pentru toti romanii.

Mihail Kogalniceanu intelgea astfel sa pregateasca unirea Moldovei cu Tara Romaneasca prin realizarea unei unitati spirituale. Drept urmare isi propune ca revista sa publice creatiile romanesti din oricare parte a fostei Dacii numai sa fie bune. Ideea valorii artistice a operelor se coroboreaza in opinia lui Kogalniceanu cu aceea a diversitatii de stiluri individuale sau regionale. Individualitatea unei literaturi nationale nu respinge, dimpotriva, implica diversitatea de stiluri, mentionand ca in paginile revistei vor fi publicate creatii ale scriitorilor modoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni „fiecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau”.

4.Critica obiectiva Dezvoltandu-se o literatura originala era necesara aparita criticii literare.

Colaboratorii „Daciei literare” pledau pentru o critica obiectiva. Ea trebuia sa aiba in vedere cartea si nu autorul, deci obiectivitatea criticii va trebui sa se bazeze pe criteriile originalitatii si pe valoarea estetica.

Acum se pun bazele criticii obiective, literatura romana fixandu-si principiile elementare pentru totdeauna.

Page 6: Bac 2010 - Lb Romana

LIRICA PASOPTISTA- “Umbra lui Mircea la Cozia” de Grigore Alexandrescu

Poezia (meditatie romantica) este inserata in jurnalul de calatorie al lui Grigore Alexandrescu.

Semnificatia titlului: “umbra”-prezenta tacuta si tainica a celui ce a fost Mircea cel Batran.

Tema poeziei: trecutul glorios devine model moral pentru societatea contemporana. Structura si continutul meditatiei : exista trei secvente mari, iar prima si ultima se

afla in raport de simetrie. Prima secventa cuprinde: o meditatie romantica prin care se contureaza spatiul

romantic , nocturn, in mijlocul naturii unde isi va face aparitia “umbra” mareata a luil Mircea.

Oltul , muntii recunosc “marea fantoma” al carei nume rasuna ca un ecou in spatiul stapanit odinioara.

Secventa a II-a: eroul liric ii aduce un omagiu “fantomei incoronate” in numele generatiei sale de “fii ai Romaniei”.Sunt slavite victoriile lui Mircea, idealurile lui si ale vremurilor apuse.

Comparatia trecut-prezent vadeste un spirit iluminist atasat ideii de progres, a inlocuirii razboiului “bici groaznic” cu gandirea “in pace”

Secventa a III-a : spectacolul misterios al reinvierii umbrelor se incheie intr-un cadru asemanator cu cel descris la inceputul poeziei.Mareata fantoma reintra in mormant, intunericul noptii e sporit de norii ce se “adun” si se “intind”.Se reia imaginea “turnurilor cele- inalte”comparate cu “fantome de mari veacuri”

Page 7: Bac 2010 - Lb Romana

Alexandru Lapusneanul- nuvela istorica

1. CARACTERISTICI ALE NUVELEI ISTORICE: O constructie cu un fir narativ central; Tendinta de obiectivare a perspectivei narative; Aparenta verosimilitatii faptelor prezentate; Personajele sunt caractere bine conturate; Este inspirata din trecutul istoric: tema ,subiectul obiceiuri, vestimentatie;2. TEMA NUVELEI :cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul;lupta pentru impunerea

autoritatii domnesti;3. ELEMENTE DE REALITATE SI FICTIUNE: nuvela se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin; personajele au numele si unele trasaturi reale corespunzatoare personalitatilor istorice din

cronici; realizarea personajelor se remarca prin viziunea romantica a autorului si prin conceptia

pasoptista despre istorie; reconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala , care depinde de arta naratiunii si a

descrierii.4. SUBIECTUL Conflictul : lupta pentru putere intre domnitor si boieri; timpul si spatiul :intoarcerea lui Lapusneanu pe tronul Moldovei, in a doua domnie; textul este organizat in patru capitole, care poarta cate un motto reprezentativ; expozitiunea si intriga se gasesc in capitolul I (“Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…”)

Page 8: Bac 2010 - Lb Romana

Desfasurarea actiunii- capitolul al II-lea (“Ai sa dai sama, doamna!”) Punctul culminant-capitolul al III-lea (“Capul lui Motoc vrem…”) Deznodamantul- capitolul al IV-lea (“De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…”) Incipitul-rezuma evenimentele care justifica revenirea la tron a lui Lapusneanul. Finalul- consemneaza moartea domnitorului-tiran :”Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul,

care lasa o pata de sange in istoria Moldaviei”.5. PERSONAJELE Lapusneanul – personaj principal, romantic, exceptional care actioneaza in situatii de

exceptie( scena uciderii celor 47 de boieri, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii tiranului); Reprezinta tipul domnitorului tiran si crud, alcatuit din lumini si umbre, prin antiteza cu doamna

Ruxanda; Domina celelalte personaje prin forta lui exceptionala; Este inteligent ,bun diplomat, o minte dedicata maleficului, detine arta disimularii, rece, o fire

vindicativa. Doamna Ruxanda- personaj secundar, fiica lui Petru Rares, nepoata lui Stefan cel Mare; este o eroina de tip romantic, realizata pe baza contrastelor cu domnitorul :angelic-demonic,

blandete-cruzime, caracter slab- caracter puternic; nu actioneaza din proprie vointa, este o fire influentabila, tematoare. Motoc – boier tradator, viclean, las, intrigant; il tradase pe Lapusneanul la prima domnie, iar acum devine lingusitor. Lapusneanul se razbuna pentru tradarea lui si-l arunca multimii stranse la portile palatului. Personaje episodice: Spancioc si Stroici-boierii tineri, patrioti, cu rol justitiar. Personajul colectiv: Lapusneanul cunoaste forta gloatei si psihologia acesteia ,manipuland-o in

folosul sau, al propriei razbunari. Modalitati de caracterizare : caracterizare directa (portretul fizic al domnitorului), cuvintele

mitropolitului Teofan (“Crud si cumplit este omul acesta”),autocaracterizarea; Caracterizarea indirecta- fapte, inlantuirea gradata a scenelor din capitolul al III-lea, limbajul,

vestimentatie ,gesturi, relatia cu alte personaje. Naratorul este omniscient, omniprezent, focalizare zero, viziune “dindarat”.

Page 9: Bac 2010 - Lb Romana

ClasicismulJUNIMEA SI TITU MAIORESCU

Page 10: Bac 2010 - Lb Romana

Clasicismul a apărut în Franţa sec. al XVII-lea fiind un curent raţionalist iubitor de echilibru, ordine şi rigoare. Societatea franceză din sec. al XVII-lea realizează un tip ideal de om reprezentat de nobilul de la curtea monarhului absolut.

Clasicismul valorifică Poeticele antichităţii scrise de Aristotel şi Horaţiu sau ale Renaşterii şi e momentul în care Boileau, valorificându-le, cristalizează estetica clasicismului în lucrarea "Arta poetică", el devenind teoreticianul curentului.

Rene Descartes, în "Discurs asupra metodei", lansează două idei esenţiale ale clasicismului: raţiunea ca facultate esenţială a omului, nevoia de ordine şi de logică.

 Trăsături1) ca expresie a raţiunii arta trebuie să îmbine utilul cu plăcutul pentru a exprima adevărul

identificat cu binele şi frumosul; de aici finalitatea artei care trebuie să placă şi să moralizeze în acelaşi timp;

2) clasicismul pledează pentru puritatea speciilor literare, pentru o anumită specializare a scriitorilor în general; se preferă tragedia, idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola, epopeea, fabula, comedia. Idila, tragedia, oda, epopeea sunt specii ale aristocraţiei. Satira, fabula, comedia sunt specii ale poporului.

3) personajul literar clasic are trăsături distincte; el reprezintă un tip ideal cu însuşirimorale înalte şi face parte din rândul aristocraţiei sau chiar din familia regală. Este dominat deo singură trăsătură de caracter (curaj, vitejie, laşitate, avariţie, naivitate etc.) care rămâneaceeaşi de-a lungul operei literare.

Personajul clasic este dominat de raţiune şi nu de sentiment. Datoria lui este de a-şi demonstra virtuţile.

4) Natura reprezintă pentru clasici doar un fapt general cu valoare decorativă fărăparticularităţi sau rezonanţe în sufletul omului. Natura este cadru, decor, sursă de inspiraţie,antichitatea greacă şi latină ignorându-şi adesea istoria şi eroii naţionali.

Page 11: Bac 2010 - Lb Romana

5) Stilul - o trăsătură dominantă este frumuseţea şi puritatea lui. Aşa zisul stil înalt carenu permite amestecul de stiluri. De aici interdicţia folosirii unor cuvinte sau expresii aparţinând limbii populare, acestea fiind lipsite, în concepţia clasicilor, de resurse estetice.

6) opera de artă trebuie să respecte următoarele principii: generalitate; esenţialitate; verosimilitate; caracter moralizator.7) regula celor 3 unităţi ale unei piese de teatru: de loc: acţiunea să se desfăşoare în acelaşi loc; de timp: să nu depăşească limita a 24 ore; de acţiune: unitatea părţilor în cadrul subiectului. 

Concluzie: Obligaţia respectării acestor reguli a condus la exagerări ceea ce a atras reacţia violentă a romanticilor. In literatura română, care are o adevărată vocaţie a clasicismului, ceea ce explică persistenţa elementului clasic până în epoca actuală, au apărut primele manifestări prin poezia Văcăreştilor şi a lui Costache Enache în primele decenii ale sec. al XlX-lea.

Page 12: Bac 2010 - Lb Romana

Stabilitatea politica, dezvoltarea relaţiilor capitaliste, dobândirea independentei de stat vor face posibilă manifestarea uneia dintre cele mai strălucite etape ale culturii noastre - consacrate prin sintagma Epoca marilor clasici, marcată de apariţia, la Iaşi, a Societăţii Junimea, - februarie 1864 si a revistei „Convorbiri literare" - 1 martie 1867.

Junimea, formata de tineri intelectuali formaţi la studii in străinătate, a întreprins „acea fundamentare ideologica mergând de la problemele limbii literare si ale esteticii literare..." (I. Negoitescu) la promovarea literaturii prin revista „Convorbiri literare" - „baza cea mai rapida a noii direcţii fiind poezia lui Eminescu, căreia i s-au adăugat apoi, in decursul timpului, proza lui Creanga si Slavici, comediile lui Caragiale si, in cele din urma, romanele lui Duiliu Zamfirescu.Bazele Junimii au fost puse de: Petre P. Carp (1837-1919), licenţiat in ştiinţe economice si drept, la Universitatea din Bonn Vasile Pogor (1833-1906) licenţiat in drept, la Paris Theodor Rosetti (1837-1923), absolvent al Facultăţii de Drept din Paris Iacob Negruzzi (1843-1932), cu doctoratul in ştiinţe juridice la Berlin Titu Maiorescu (1840-1917), licenţiat in filozofie in Germania si in Drept la Paris Gheorghe Panu (1848-1910), memoralist Alexandru Lambrior (1845-1933), lingvist Vasile Conta (1845-1882), filozof  1863-1874 - activitatea s-a desfăşurat la Iaşi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei

polemic in domeniul limbii, al literaturii si al culturii. Se promovează in aceasta perioada principiiestetice si morale.

1874-1885 - se consolidează „o noua direcţie" in literatura romana, prin apariţia operelorde maturitate ale lui Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici. – diminuarea criticismului. După 1885 - „Junimea", împreuna cu revista „Convorbiri literare" se muta la Bucureşti.

Activitatea junimiştilor se canalizează in aceasta perioada către preocupări universitare, căpătândun caracter academic. Se ocupa de alte domenii ale vieţii culturale, neabordate pana acum si anume filozofia,istoria, geografia. Ca urmare se publica primele studii de istorie (A. D. Xenopol - „Istoriaromanilor", in 14 volume), de filozofie (Vasile Conta). 

Page 13: Bac 2010 - Lb Romana

Obiectivele Junimii: răspândirea spiritului critic incurajarea literaturii naţionale neatârnarea intelectuala a poporului roman originalitatea culturii si a literaturii romane crearea si impunerea valorilor naţionale educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor) unificarea limbii romane literare. Contribuţia lui Titu Maiorescu la dezvoltarea culturii si a literaturii romane. Idei estetice Titu Maiorescu (1840-1917), fiul dascălului transilvănean Ioan Maiorescu, originar din Transilvania, s-a născut la Craiova. Face studii la Craiova, Braşov, la Institutul Theresianum din Viena, incheind ca sef de promoţie, in anul 1858; studii superioare la Berlin si Paris; Ia doctoratul in filozofie si licenţa in drept si litere. Din anul 1861 (când se reîntoarce in tara) pana in 1874, lucrează la Iaşi ca director al Colegiului National si al Scolii Normale de Ia Trei Ierarhi, avandu-l ca elev pe Ion Creanga. A fost rector al Universităţii din Iaşi, profesor de filozofie. A fondat Societatea Junimea si revista „Convorbiri literare”. In perioada 1874-1917 activează la Bucureşti, unde a fost: avocat, profesor la Universitatea din Bucureşti, deputat, ministru al învăţământului. Ca elev la Viena, de la vârsta de 15 ani va tine un jurnal toata viata. Intre 1910-1912 este deputat in Parlamentul României, prim-ministru si ministru de externe in Guvernul României. In 1913 prezidează Conferinţa de Pace de Ia Bucureşti, care pune capăt Războiului Balcanic. Opera Volume: „Critice" (1874) Studii despre limba: „Despre scrierea limbei romane" (1866); „Betia de cuvinte" (1873);

„O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”; „Comediile d-lui Caragiale 

Page 14: Bac 2010 - Lb Romana

Principiile estetice ale luiTitu Maiorescu

Studiile din care se pot desprinde ideile estetice ale lui Titu Maiorescu sunt :“ O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”, “ Comediile domnului Caragiale” – 1885 si “ Poeti si critici”. In general ideile lui estetice nu sunt originale, el fiind influentat de filosofii germani: Hegel, Schopenhauer.

“O Cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867” Primul studiu insoteste o antologie alcatuita de junimistii din literatura de la

inceputul secolului si pana la ei. Din aceasta antologie lipseau poetii Vacaresti, Asachi, Eliade Radulescu. Studiul cuprinde doua parti:

conditiunea materiala a poeziei conditiunea ideala In aceasta impartire care vizeaza in primul rand forma poeziei si apoi cuprinsul ei de

sentimente se observa influenta lui Herbart. Prima conditie a poeziei este aceea ca prin cuvintele ei sa sugereze

imaginile. In continuare, el apreciaza ca in procesul evolutiei oricarei limbi termenii se abstractizeaza, isi pierd posibilitatea de a sensibiliza si uneori chiar se compromit. In acest sens el a facut unele recomandari:

sa se utilizeze expresiile cele mai noi care sa fie capabile sa sensibilizeze obiectul denumit (ex: “simt durere = durerea ma invaluie” ) ;

sa se utilizeze epitetele, mai cu seama ornante ; sa se utilizeze personificari, comparatii, metafore ( figuri de stil). Comparatiei ii

cere sa fie noua si justa.

Page 15: Bac 2010 - Lb Romana

A doua parte a studiului ia in discutie diferenta dintre stiinta si arta Ideea sau obiectul exprimat prin poezie, este intotdeauna un sentiment sau o pasiune,

niciodata o cugetare exclusiv intelectuala”, deci obiectivul poeziei il constituie sentimentele ca: iubirea, ura, tristetea , mania, disperarea. Titu Maiorescu afirma: “invatatura, politica sunt obiecte ale stiintei, niciodata ale artelor

“Comediile domnului Caragiale” – 1885 Criticul atrage atentia ca moralitatea sau imoralitatea artei nu trebuie judecate dupa

aspectul operei, dupa forma acesteia. Daca am judeca astfel, ar trebui sa eliminam din muzee nudurile.Cu privire la moralitatea sau imoralitatea teatrului lui Caragiale, Titu Maiorescu raspunde intr-un mod semnificativ pentru modul cum el concepe functia criticii literare.

Problema esentiala a criticii este de a stabili daca opera are valoare estetica sau nu. Despre “O scrisoare pierduta”, Titu Maiorescu spune ca e o capodopera, fiind

superioara piesei “O noapte furtunoasa”, insa in privinta piesei “D’ale carnavalului” este extrem de sever considerand-o “o simpla farsa”. Refereindu-se la problema moralitatii artei afirma ca ea are o functie moralizatoare. Apeleaza la ideile lui Schopenhauer care sustine ca “vointa de a trai se manifesta la om sub forma egoismului; din egoism oamenii comit fapte rele si devin imorali”. Pentru a scapa de tirania vointei de a trai exista trei mijloace: mila crestina, contemplatia estetica, asceza.

Arta ne face sa devenim pentru moment mai buni”. De aici, opera lui Caragiale are valoare morala. Despre “O scrisoare pierduta”, Titu Maiorescu spune ca e o capodopera, fiind superioara piesei “O noapte furtunoasa”, insa in privinta piesei “D’ale carnavalului” este extrem de sever considerand-o “o simpla farsa”

Page 16: Bac 2010 - Lb Romana

“O SCRISOARE PIERDUTA” DE I. L. CARAGIALEReprezentata pe scena in 1884

“O scrisoare pierduta” este o comedie de moravuri. Caracteristici ale textului dramatic (comedia): opera este structurat in patru acte, alcatuite din scene; este construita prin replicile dintre personaje; interventiile directe ale autorului in text se marcheaza prin paranteze si se numesc didascalii; la inceputul piesei se prezinta lista cu personaje; modurile principale de expunere sunt: dialogul si monologul dramatic; situatia finala este marcata de veselie prin rezolvarea cu bine a conflictelor; procedee specifice comediei: comicul de situatie, comicul de moravuri, de caractere, de

limbaj, de nume. Surse de inspiratie: alegerile pentru Adunarea Constituanta pentru alcatuirea unei noi Camere a Deputatilor; discutarea modificarilor pentru Constitutia care era in vigoare din anul 1886. Titlul- instrumentul santajului politic, pretextul conflictului din comedie; Tema: satirizarea aspectelor societatii contemporane autorului; Subiectul: actiunea se desfasoara in “capitala unui judet de munte, in zilele noastre”, intr-o periada

electorala, peparcursul a trei zile; intriga: pierderea unei scrisori de dragoste a prefectului Tipatescu, adresata Zoei Trahanache,

sotia celui mai bun prieten ; Catavencu, membru al opozitiei, avocat, proprietar al ziarului “Racnetul Carpatilor” va

sustrage scrisoarea de la cetateanul turmentat si o va folosi pentru a obtine un loc in Camera;

partidul de guvernamant refuza sa-l sustina, mai ales ca de la Centru va fi trimis Agamemnon Dandanache;

Page 17: Bac 2010 - Lb Romana

acesta va fi ales deputat; scrisoarea este pierduta de Catavencu si revine la Zoe; finalul aduce bucurie si toate personajele par multumite de rezolvarea conflictelor. Personajele: Trahanache-presedintele mai multor comitete si” comitii”; tipul incornoratului, al politicianului

abil; Tipatescu-prefectul judetului,tipul donjuanului,reprezentant al partidului de guvernamant; Agamemnon Dandanache-luptator de la 1848, politician demagog; Catavencu-avocat, director proprietar al ziarului “Racnetul Carpatilor”, presedinbte-fondator al

Societatii Enciclopedice-Cooperative”Aurora Economica Romana”,tipul santajistului, al politicianului demagog;

Pristanda-politistul orasului, functionarul umil, corupt; Zoe Trahanache-sotia lui Zaharia Trahanache, tipul cochetei adulterine; Farfuridi si Branzovenescu- avocati, membri in diferite comitete si “comitii” formeaza un cuplu

comic al politicianului incult si demagog; sunt personaje plate, care nu sufera transformari pe parcursul actiunii; individualizarea personajelor se realizeaza prin : comportament, limbaj, nume si trasaturi

psihologice; caracterizarea eroilor se face in mod indirect prin : fapte, ganduri,relatiile cu alte

personaje,limbaj; caracterizarea indirecta se realizeaza de catre autor prin didascalii si de catre alte personaje;

Tipuri de comic: comicul de situatie: este constituit din evenimente care provoaca rasul: pierderea si regasirea

succesiva a scrisorii, evenimentele la care participa Tipatescu, Zoe, Trahanache (triunghiul conjugal),aparitia lui Dandanache;

Page 18: Bac 2010 - Lb Romana

comicul de moravuri: vizeaza viata politica(demagogia, santajul), viata de familie(triunghiul conjugal);

comicul de caracter:evidentiaza caractere general-umane: incultura, demagogia lui Catavencu, a lui Farfuridi,a luiDandanache sau Pristanda;

comicul de nume: surprinde o trasatura dominanta de caracter: Trahanache tipul “ticaitului”, al personalitatii usor modelabile, Catavencu (“cata”-vorbeste mult si fara rost) foloseste cuvinte al caror sens nu-l cunoaste;

comicul de limbaj: ticuri verbale:”Ai putintica rabdare,stimabile!”(Trahanache), “Industria romana e admirabila, sublima,putem zice, dar lipseste cu desavarsire”(Catavencu), “Curat –murdar”

Page 19: Bac 2010 - Lb Romana

MIHAI EMINESCU

Page 20: Bac 2010 - Lb Romana

Luceafarul

→ A aparut in 1883 in aprilie:- in Almanahul Societatii Academice,” Romania Juna” din Viena, - in august in revista “Convorbiri literare”, - in decembrie in volumul “Poezii”-editia Titu Maiorescu. → Poemul a fost conceput inca din timpul studentiei la Berlin, pastrat in manuscris

si reluat in variante succesive in perioada 1880-1883. → Este o capodopera a literaturii romane fiind conceput ca o sinteza a intregii

creatii eminesciene. → Tema centrala a poemului este problematica omului de geniu in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea . → In poem se intalnesc aproape toate temele creatiei eminesciene: iubirea,

natura, cosmogonia si timpul. → Ca motive sunt valorificate: m. zburatorului, m. oniric, m. lunii, m. ingerului, m.

demonului, m. metamorfozei, m. calatoriei intergalactice, m. fetei de imparat, m. florilor de tei.

La baza poemului se afla izvoare folclorice, filosofice si cultural- mitologice. 1)Izvoare folclorice. Ca orice romantic, Eminescu a manifestat un interes deosebit pentru folclorul national. El a cules basme pe care le-a prelucrat versificandu-le. Punctul de plecare al poemului

“Luceafarul” sunt : “Fata in gradina de aur” cules de Richard Kunisch intr-o calatorie in Tarile romane si publicat intr-un memorial aparut la Berlin in 1861. si “Miron si frumoasa fara corp”;

Mitul zburatorului.

Page 21: Bac 2010 - Lb Romana

2) Izvoare filosofice Sunt folosite conceptele lui Schopenhauer din lucrarea “Lumea ca vointa si

reprezentare”. Eminescu a declarat ca intentia lui a fost sa infatiseze o drama a geniului insingurat si nefericit.- Pentru aceasta, el a asimilat si a transformat in simboluri lirice urmatoarele antinomii din filozofia lui Schopenhauer in legatura cu geniul si omul comun aflati in sfere diferite.

  Geniul Omul comun

- inteligenta -instinctualitate- ratiune- obiectivitate -subiectivitate- capacitatea de a-si depasi sfera -incapacitatea de a-si depasi - aspiratie spre cunoastere sfera- puterea de a se sacrifica pt -vointa de a fi fericit in

atingerea scopului obiectiv sensul spetei- singuratate -sociabilitate

3) Izvoare cultural-mitologicea). Motive din mitologia greaca - prima metamorfoza din apa, neptunica- conform careia cerul si marea se afla la originea lumii

(Platon).“ Din sfera mea veni cu greu Ca sa-ti urmez chemarea Iar cerul este tatal meu Si muma mea e marea.”

Page 22: Bac 2010 - Lb Romana

a doua metamorfoza, uranica- la originea lumii se afla noaptea (Aristotel si Hesiod) “Din sfera mea veni cu greu Ca sa te-ascult si-acuma Si soarele e tatal meu Iar noaptea-mi este muma.” - prima metamorfoza din apa, neptunica- conform careia cerul si marea se afla la originea lumii

(Platon). “ Din sfera mea veni cu greu Ca sa-ti urmez chemarea Iar cerul este tatal meu Si muma mea e marea.”  b). Motive din mitologia indiana- in expunerea Demiurgului (gnome)  c). Sugestii literare, stiintifice: in descrierea calatoriei cosmice, in simbolizarea lui Hyperion ca

geniu (Holderlin) si in realizarea schemei prozodice dupa modelul baladelor lui Burger.Apartenenta la gen:

 → “Luceafarul” este un poem epico-lirico-dramatic fiind considerat o capodopera a literaturii romane.

→ Genul literar preponderent e cel liric, intamplarile si personajele sunt simboluri, metafore, in care sintetizeaza idei filosofice, atitudini morale, o viziune poetica.

→ In poem se intalnesc procedee si elemente de compozitie si expresie ale unor specii lirice precum:

Page 23: Bac 2010 - Lb Romana

1 .elegia - in strofele in care fata de imparat ii evoca lui Catalin nostalgia dragostei ei de neatins.

2. idila - iubirea dintre Catalin si Catalina in tablourile II si IV, 3. meditatia filosofica - in care Demiurgul defineste locul oamenilor in

Univers. 4. pastelul cosmic, calatoria lui Hyperion spre Demiurg 5. pastelul terestru (tabloul IV). Lirice sunt si pateticele chemari ale fetei adresate Luceafarului sau

raspunsurile lui prin cele doua metamorfoze si replici ce exprima pasiunea iubirii. Apartine genului epic prin formula de introducere: “A fost odata..”

specifica basmului, existenta personajelor –“voci”ale poetului, mastile lui (Tudor Vianu

vorbeste despre “o lirica a rolurilor”; schema epica a poemuui este reprezentata de elementul narativ preluat din basm si care e pretext pentru reflectia filosofica.

Page 24: Bac 2010 - Lb Romana

Apartine genului dramatic. Categoria dramaticului trebuie inteleasa in doua sensuri: → Primul sens tine de tehnica si are in vedere faptul ca poemul este alcatuit dintr-o succesiune de scene unde dialogul are un rol important.

Ex: intalnirea dintre fata de imparat si Luceafar, scena Catalin-Catalina din tablourile II si IV, dialogul dintre Demiurg si Hyperion, schimbul de replici dintre Hyperion si Catalina din finalul poemului.→ Al doilea sens este unul de substanta, multe scene fiind dramatice datorita intensitatii trairilor sufletesti.

Ex: Catalina il invoca pe Hyperion , este o traire dramatica, fata se zbate intre aspiratia ei catre inalt, efortul de a-si depasi conditia terestra si chemarea pamantului.

Dramatica este si hotararea Luceafarului de a se naste din pacat, de asemenea, declaratia de dragoste pe care i-o face Catalin Catalinei in tabloul IV.

Aceasta interferenta de genuri caracteristica romantismului confera poeziei o mare profunzime si posibilitati multiple de interpretae, ea fiind o poveste fantastica de iubire.

→ Structura si compozitia: poemul este structurat pe doua planuri: terestru-cosmic / real-fantastic. Este un poem de 99 de strofe, organizat intr-o succesiune de patru tablouri legate de

asemanarile si diferentele dintre ele. Tabloul I pare o poveste fantastica de iubire intre doua fiinte apartinand unor lumi diferite.

Cadrul este terestru si cosmic, atmosfera este grava, solemna, gesturile sunt ceremonioase, protocolare, comunicarea indirecta se realizeaza in vis.

Tabloul II este un inceput de idila intre semeni: Catalin-Catalina. Cadrul este terestru, atmosfera este intima, familiara, gesturile sunt rapide, stereotipe, dictate de instinct, comunicarea este directa.

Tabloul III prezinta calatoria intergalactica a lui Hyperion si dialogul lui cu Demiurgul. Cadrul este cosmic, atmosfera este glaciala, limbajul sententios, gnomic, dialogul este presupus.

Page 25: Bac 2010 - Lb Romana

Tabloul IV reprezinta povestea fericirii prin iubire si a revelatiei Luceafarului asupra diferentelor dintre cele duoa lumi. Cadrul este terestru si cosmic precum in primul tablou. Atmosfera este pe de o parte feerica, intima, senzuala ca in idile, pe de alta parte este rece, distanta, rationala. Dialogul s-a anulat, cuvintele nu mai comunica. → Semnificatii : - o prima interpretare si cea mai veche apartine lui Mihai Emincescu : `daca geniul nu cunoaste moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii, aici pe Pamant el nu este capabil de a ferici pe cineva, nici de a fi fericit.El nu are moarte, dar nu are nici noroc”. - Din acest punct de vedere,”Luceafarul” este o alegorie pe tema romantica, a geniului in lume, ceea ce inseamna ca povestea, personajele, relatiile dintre ele sunt transpuse intr-o suita de metafore, simboluri, personificari.- Problematica geniului este dezbatuta din perspectiva filosofiei lui

Schopenhauer. - Potrivit filosofului german, cunoasterea lumii este accesibila doar omului de geniu, singurul capabil sa se obiectiveze. Spre deosebire de el, omul comun nu-si poate depasi conditia obiectiva.

- Mihai Eminescu prelucreaza artistic ideile lui Schopenhauer inzestrandu-si eroulnu numai cu atributele cunoasterii rationale ci si cu o capacitate afectiva. - Aceasta capacitate afectiva a Luceafarului devenit simbol al omului de geniu este punctul generator al alegoriei in poemul lui Eminescu.

- Fata de imparat este pentru Hyperion nu doar obiectul cunoasterii ci si iubita sa.Setea de iubire il determina sa se sacrifice. Ideea devine simbol al iubirii vazuta ca ideal tangibil doar prin credinta si sacrificiu.- Nu tot asa reactioneaza fata, desi il doreste si il invoca de 2 ori, tot de atatea ori il respinge pentru ca nu-l intelege, iar apropierea lui il sperie : ´ochiul tau ma-ngheata´, ´privirea ta ma arde´, ´desi vorbesti pe inteles, eu nu te pot pricepe´.- Dragostea dintre ei nu poate fi implinita, hotararea lui de a se sacrifica ramane fara scop. - Eminescu prezinta aici intr-o viziune filosofica, un univers static.

Page 26: Bac 2010 - Lb Romana

MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICI

Page 27: Bac 2010 - Lb Romana

MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICIPUBLICATA IN ANUL 1881

Incadrarea in gen si specie literara: apartine genului epic; naratiunea se desfasoara cronologic,linear, prin inlantuirea secventelor narative; naratorul este omniscient si omniprezent; opera este nuvela psihologica prin tema si prin modalitatile de investigare psihologica a

personajelor; Accentul cade pe desfasurarea conflictului interior.Tema nuvelei: influenta nefasta a banului si efectele dezumanizante ale dorintei de inavutire

rapida.Conflictul nuvelei: cel interior: dorinta lui Ghita de a se imbogati dar si de a ramane un om cinstit; Cel exterior: intre Lica Samadaul si Ghita.Subiectul: incipitul: cuvintele batranei, soacra lui Ghita,reprezinta un precept moral:”Omul sa fie

multumit cu saracia sa, caci, daca-i vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit.”; finalul: acelasi personaj plaseaza evenimentele tragice pe seama destinului:” Simteam eu ca

nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data.”; actiunea se desfasoara intre doua sarbatori religioase importante: de la Sfantul Gheorghe

pana la Paste(pe parcursul unui an); expozitiunea: Ghita, cizmar in satul sau, se hotaraste sa ia in arenda hanul de la Moara cu

noroc pentru a scapa de saracie si a avea un trai mai bun; la inceput afacerile merg bine si el se bucura de semnele bunastarii impreuna cu familia

sa(Ana si cei doi copii); intriga: aparitia lui Lica Samadaul la han tulbura armonia in care traia familia lui Ghita, fapt

care va declansa conflictul interior al personajului; desfasurarea actiunii: Ghita se asociaza cu Lica in afacerile necinstite ale acestuia,

participand la jefuira arendasului, la uciderea unei femei si a unui copil;

Page 28: Bac 2010 - Lb Romana

se indeparteaza de Ana; se aliaza cu Pintea,jandarmul, pentru a-l prinde pe Lica, oferindu-I dovezi ale vinovatiei acestuia; isi indeamna sotia sa se apropie de Lica si o lasa singura la han, in timp ce el merge sa anunte pe

Pintea ca are dovada vinovatiei samadaului; punctul culminant: intors la han, Ghita observa apropierea dintre Ana si Lica si de aceea isi ucide

nevasta, iar el este omorat de catre Raut; deznodamantul: hanul este incendiat, Lica se sinucide, iar singurele personaje care supravietuiesc

sunt: batrana si cei doi nepoti.PersonajeleGhita- personajul principal al nuvelei este prezentat la inceput ca fiind: harnic, bland, dornic de

munca, gospodar, hotarat sa ofere familiei sale o viata mai buna. slabiciunea carciumarului este banul, fapt speculat de Lica in favoarea afacerilor sale necurate. Conflictul interior al personajului: dorinta de a se imbogati cat mai repede dar si de a ramane pana

la urma un om cinstit. Ghita este surprins in plina transformare sub influenta lui Lica: el devine tot mai ursuz , “se aprinde

pentru orisice lucru de nimic, nu mai zambea ca inainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el.”

Isi pierde repede rabdarea, se indeparteaza de Ana. Recunoaste propria slabiciune dar nu are puterea de a rezolva situatia spunand ca:” Asa m-a lasat

Dumnezeu!...Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?” Devine complicele lui Lica , jurand stramb in procesul arendasului jefuit si al femeii omorate. Din dorinta de razbunare, Ghita colaboreaza cu Pintea dar ii ofera probe ale vinovatiei lui Lica dupa

ce si-a oprit jumatate din banii castigati necinstit. Caracterul slab al lui Ghita va duce la deznodamantul tragic al familiei sale: el o ucide pe Ana iar

Raut il omoara din ordinul lui Lica.Ana- personaj secundar, sotia lui Ghita; era mai tanara decat el , educata in spiritul familiei si al

respectului pentru valorile traditionale. “Ana era tanara si frumoasa, Ana era frageda si subtirica, Ana era sprintena si mladioasa”. Ana este pentru sotul ei si un partener caruia ii impartaseste gandurile si ii asculta sfaturile. Ea mentine echilibrul, armonia familiei.

Page 29: Bac 2010 - Lb Romana

Ana este indepartata de Ghita si impinsa de sotul ei in bratele lui Lica. Incalca juramantul casatoriei si isi primeste pedeapsa chiar de la Ghita.Lica- personaj secundar, cu caracter malefic. Este”un om de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu

ochii mici si verzi si cu sparncenele dese si impreunate la mijloc.” Lica era porcar, dar nu din cei cinstiti ci din aceia care se bucurau castigul obtinut prin

furt. Domina tinutul, avea o personalitate puternica si de aceea Ghita trebuia sa colaboreze

cu el pentru a ramane la Moara cu noroc. Lica isi impune de la inceput regulile: “Eu voiesc sa stiu cine umbla pe drum, cine trece

pe aici, cine ce zice si cine ce face, si voiesc ca nimeni in afara de mine sa nustie.” Se foloseste de patima pentru bani a lui Ghita. Sfarsitul personajului : se sinucide pentru a nu fi prins de Pintea.Modalitati de caracterizare: caracterizare directa: portrete fizice bine conturate(Lica, Ana, Ghita); mijloace de investigatie psihologica: monologul interior, autoanaliza; caracterizare indirecta: gesturi dialogul relatiile dintre personaje; Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile.

Page 30: Bac 2010 - Lb Romana

POVESTEA LUI HARAP-ALB DE ION CREANGA

Page 31: Bac 2010 - Lb Romana

ION CREANGA-”POVESTEA LUI HARAP-ALB”S-a publicat in revista” Convorbiri literare” in anul 1877

Caracteristici ale basmului popular: basmul apartine literaturii populare si are caracter oral, anonim, colectiv si traditional; o specie epica de mare intindere; se prezinta intamplari fantastice ale unor personaje imaginare; eroii au insusiri supranaturale; fabulosul domina basmul popular: totul se petrece pe un taram imaginar; structura se bazeaza pe cele trei formule : initiala, mediana si finala; eroul iese invingator si cu ajutorul altor personaje: donatori, adjuvanti; lipsa provoaca intotdeauna inceputul naratiunii; timpul si spatiul sunt nedeterminate; finalul este fericit, in favoarea eroului, conform principiului: binele invinge raul; G.Calinescu spunea ca” basmul este o oglindire a vietii in moduri fabuloase”.Caracteristici ale basmului cult “Povestea lui Harap-Alb”: basmul cult preia elemente ale basmului popular; perspectiva este a unui autor omniscient; formula initiala este:”Amu cica era odata…”; formula mediana:”Ca cuvantul din poveste, inainte

mult mai este…”; formula finala:” Si a tinut veselia ani intregi…”; fantasticul ia nastere prin incalcarea rationalitatii, creand o lume opusa realului, banalitatii; supranaturalul popular se imbina cu evocarea satului moldovenesc, humulestean; personajele amintesc de eroii-tarani din Humulesti; Harap-Alb este un erou atipic pentru basm: are trasaturi exceptionale dar nu neaparat

supranaturale; eroul se formeaza de-a lungul basmului trecand prin experiente diferite cu caracter etic, de aceea

creatia lui Creanga este un “bildungsroman”.

Page 32: Bac 2010 - Lb Romana

supranaturalul este inlocuit cu eticul;Subiectul: incipitul: formula de inceput:”Amu cica era odata…” evoca atat timpul fabulos cat si spatiul imaginar

infinit si instituie o conventie cu cititorul prin care orice situatie devine posibila; expozitiunea: un crai avea trei feciori iar fratele lui, Verde imparat avea trei fete si ii lipsea un

mostenitor pentru tron (motivul lipsei); craiul trebuie sa aleaga pe unul dintre fiii sai pentru a-l trimite la Verde imparat sa-i fie mostenitor; mezinul trece proba curajului si primeste din partea tatalui sfatul de a se feri de omul span si de cel

rosu; intriga:fiul cel mic, plecat de la palatul tatalui sau, incalca sfatul parintesc si accepta pe Span ca

sluga;printr-un viclesug, Spanul il va atrage pa mezinul imparatului intr-o cursa si-l va transforma in sluga sa,Harap-Alb;

desfasurarea actiunii: ajunsi la Verde imparat, spanul se da drept fiul imparatului, iar pe Harap-Alb il prezinta ca fiind sluga sa; Harap-Alb va fi trimis sa aduca salatele uriase din gradina ursului si pielea cu nestemate a cerbului

fermecat, probe la care va fi ajutat de Sfanta Duminica; ultima incercare este de a aduce pe fata Imparatului Rosu pentru a-i fi sotie Spanului; in aceasta

incercare va fi ajutat de cele cinci personaje himerice(Setila , Flamanzila, Gerila Ochila si Pasri-Lati-Lungila), animale fabuloase(calul, craiasa furnicilor si a albinelor);

dupa ce trece peste toate incercarile la care a fost supus, Harap-Alb va primi pe fata Imparatului Rosu cu care se va intoarce la Span;

momentul culminant: fata Imparatului Rosu il va demasca pa Span, aratand ca Harap-Alb este adevaratul crai;

Spanul va taia capul lui Harap-Alb, iar calul il va omori pe Span; Harap-Alb va fi readus la viata de catre fata Imparatului Rosu cu cele trei smicele de mar verde, cu apa

moarta si cu apa vie; deznodamantul: eroul se va casatori cu fata Imparatului Rosu, devenind mostenitorul lui Verde imparat .Personajele Harap-Alb este protagonistul basmului, se incadreaza in categoria personajelor pozitive, realiste;

Page 33: Bac 2010 - Lb Romana

semnificatia numelui: este construit oximoronic: “harap” se refera la statutul sau de sluga, iar “alb” face trimitere catre calitatile lui exceptionale evidentiate in fiecare incercare;

starneste simpatia lui Verde imparat si a fetelor sale si isi face usor prieteni; el dovedeste loialitate fata de stapanul sau, nu-si incalca juramantul, asumandu-si urmarile

greselilor; este un tanar : harnic ,generos (o miluieste pe Sfanta Duminica fara a astepta vreun ajutor din

partea acesteia); respecta valorile traditiei si ale intelepciunii parintesti( ia hainele, armele si calul din tinerete ale

tatalui sau); generozitatea si grija fata de animalele fragile (furnici si albine) vor fi rasplatite de catre acestea in

momentele de cumpana ale eroului; Harap-Alb reuseste sa vada dincolo de aparente si se intovaraseste cu cele cinci namile fabuloase,

care ii vor fi de ajutor la trecerea probelor la care il va supune Imparatul Rosu; impresionat de frumusetea fetei de imparat, el se indragosteste de aceasta, dar o va aduce

Spanului, asa cum a promis; momentul in care este readus la viata marcheaza intoarcerea la statutul initial, de print; Calul-personaj adjuvant: la inceput apare ca fiind rapciugos si jigarit dar se transforma intr-unul

aratos, cu puteri supranaturale dupa ce mananca jar; calul ii este sfatuitor si initiator; Spanul: antieroul, personaj negativ, intruchipand maleficul; este”schima raului”, dar cu rol de initiator:” si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata,

pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte.” cele cinci personaje himerice, adjuvante:Setila, Gerila, Flamanzila. Ochila si Pasari-Lati-Lungila sunt

prezentate in mod caricatural, ingrosandu-se o trasatura dominanta; ele sunt intruchipari ale unor trasaturi cum ar fi: foamea exagerata, frigul perceput ca fiind

devastattor, agerimea, curiozitatea umana fireasca; Imparatul Verde-se afla intr-un capat al pamantului, departe de fratele sau; este o fire pasnica, iubeste poezia, colectioneaza pietre scumpe si ii place sa aiba invitati oameni de

seama din toate tinuturile; Craiul-este la celalalt capat al pamantului fata de fratele sau; A fost un bun luptator, curajos, astfel incat pentru el proba curajului este cea mai imporatnta in

selectia fiului care va pleca sa devina mostenitor al imparatiei fratelui sau;

Page 34: Bac 2010 - Lb Romana

Modaliati de caracterizare: caracterizare directa prin realizarea portretelor fizice(cele cinci namile fabuloase), parerea altor personaje(Sfanta Duminica:”puterea milosteniei si inima ta cea buna te ajuta , Harap-Alb”);

caracterizarea indirecta- prin dialog, fapte, atitudini, gesturi;

Page 35: Bac 2010 - Lb Romana

Originalitatea basmului “Povestea lui Harap-Alb”-arta narativa realismul in povestea lui Creanga se observa atat din faptul ca totul porneste de la o situatie reala,

dar si din arta caracterizarii si a individualizarii unor personaje; eroul(Harap-Alb) are atat calitati cat si defecte: se teme de unele incercari la care-l supune Spanul, se

simte deznadajduit, nu are puteri supranaturale si nu poate trece cu bine probele daca nu este ajutat de alte personaje;

modul de a vorbi si de a se comporta al fiintelor himerice se aseamana cu al taranilor din Humulesti; diferentele dintre o poveste a lui Creanga si una populara ies in evidenta analizand urmatoarele

niveluri ale operei: arta povestirii, fantastical,umorul,eruditia paremiologica, limbajul.  1.Arta povestirii. Modul de a povesti al lui Creanga se caracterizeaza prin: ritm rapid (eliminarea explicatiilor generale, a digresiunilor, a descrierilor). : individualizarea actiunilor si a personajelor prin amanunte care particularizeaza: dramatizarea actiunii prin dialog.  2.Particularitatile fantasticului. Fantasticul este umanizat, personajele au un comportament, gesturI,o psihologie, o mentalitate

si un limbaj care amintesc de eroii din “Amintiri din copilarie”, deci este o lume concreta ,taraneasca, humulesteana.

Se vorbeste despre localizarea fantasticului. 3.Eruditia paremiologica. Sunt folosite proverbe, zicatori, vorbe de duh pe care le introduce prin expresia « vorba ceea ». Citatul paremiologic are urmatoarele efecte : -da rapiditate povestirii ; -produce haz ; -aseaza intamplarile in perspectiva unui umanism popular.

Page 36: Bac 2010 - Lb Romana

4. Comicul este provocat prin mijloace diferite : a) exprimare mucalita (« sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri ») ; b) ironia(« Doar unu-i imparatul Ros, vestit pentru milostenia lui ») ; c) porecle si apelative caricaturale (Buzila, mangositi) ; d) zeflemisirea (« Tare-mi esti drag !Te-as vari in san, dar nu incapi de urechi ») ; e) diminutive cu valoare augmentative : buzisoare, bauturica ; f) caracterizari pitoresti ( caracterizare lui Gerila, Ochila) ; g) scene comice (cearta dintre Gerila si ceilalti, discutia dintre imparatul Ros si petitori ; h) citate cu expresii si vorbe de duh (« Da-i cu cinstea sa peara rusinea). 5. Limbajul Creanga foloseste limba populara, termeni regionali, expresii, ziceri tipice. Scriitorul nu copiaza limba taraneasca, ci o

recreeaza si devine marca a stilului sau. Originalitatea se evidentiaza prin urmatoarele aspecte : vocabularul specific- regionalisme ; exprimare locutionala ; limbajul afectiv – Creanga se implica, participa sufleteste. Exprimarea afectiva este marcata de prezenta interjectiilor, a exclamatiilor, a dativului etic ( « Si odata mi ti-l insfaca cu

dintii de cap ») ; economia de mijloace- Creanga nu foloseste metafora; expresivitatea limbii provine din comparatii (« Hojma tolocaneste

pentru nimica toata, curat ca un nebun ») ; oralitatea stilului – desi scrise, frazele lui Creanga lasa impresia de spunere. Oralitatea rezulta din : -prezenta expresiilor onomatopeice ; -verbe imitative ; -interjectii ; -expresii narative tipice (si odata, si atunci) ; -intrebari si exclamari ; fraze ritmate sau versuri populare («  De-ar sti omul ce-a pati, /Dinainte s-ar pazi »).  

Page 37: Bac 2010 - Lb Romana

GEORGE BACOVIALUCIAN BLAGA

Page 38: Bac 2010 - Lb Romana

Modernismul include in sens larg toate miscarile artistice fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura de traditie.

Curentele postromantice, incepand cu simbolismul, sunt moderniste deoarece au contestat vechile valori si reperele culturale anterioare.

In perioada interbelica, s-au manifestat in literatura romana doua tendinte opuse:traditionalismul si modernismul.

Bazele teoretice ale modernismului au fost puse de criticul Eugen Lovinescu, mentor al cenaclului si revistei “Sburatorul”.

Teoriile ce aveau ca scop aducerea culturii romane la nivelul celei europene au fost: Teoria imitatiei; Teoria sincronismului; Teoria mutatiei valorilor estetice. Lovinescu preia din sociologie doctrina imitatiei(Gabriel Tarde) si contrazice teoria formelor fara

fond a mentorului sau spiritual ,Titu Maiorescu, si considera ca forma poate crea fondul, iar imitarea poate avea efect benefic

Teoria sincronismului se infatiseaza, in concepţia lui E.Lovinescu, nu ca o teorie a adaptării intamplatoare la ritmul culturii europene, ci a „trăirii in acelaşi spaţiu sufletesc". Adversar hotart al inchistarii tradiţionaliste, criticul nu este insa un partizan al inovaţiei de orice natura, după cum, teoretician al sincronismului, el nu se declara de acord cu negarea caracterului naţional. Toate indrumarile mai noi ale literaturii romane sunt izvorâte „din contactul mai viu cu literaturile occidentale si îndeosebi cu literatura franceza mai noua, adică de după 1880". După opinia criticului, influentele si sincronizările nu vor acoperi niciodată fondul nostru etnic, intregrarea in tendinţa generala a culturii moderne realizandu-se doar cu ceea ce ne este specific.

Teoria mutatiei valorilor estetice viza in conceptia lui E. Lovinescu: - trecerea prozei de la o tematica preponderent rurala la una citadina; - dezvoltarea romanului obiectiv; - dezvoltarea romanului de analiza; - dezvoltarea romanului citadin; - intelectualizarea prozei si a poeziei;

Page 39: Bac 2010 - Lb Romana

- trecerea poeziei de la epic la liric; - folosirea unor forme narative moderne. Prin imitatie se ajunge la sincronizare, aceasta fiind o forma a evolutiei in cultura.. Proza se obiectiveaza- romanul “Ion” de Liviu Rebreanu; Romanul de analiza de factura moderna aplica tehnici narative ca:fluxul constiintei,

memoria involuntara, dupa modelul scriitorului francez Marcel Proust. Ex. Romanele “Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi” si “Patul lui Procust” de Camil Petrescu.

Poezia se desprinde de epic, de anecdotic, se intelectualizeaza, prezentand o viziune filozofica asupra lumii, intr-un limbaj incifrat (Ion Barbu).

In teatru, apar drama de idei(Camil Petrescu), drama mitologica (Lucian Blaga- influentat de expresionism).

Fara a face parte din cenaclul “Sburatorul”, sunt modernisti si scriitorii Tudor Arghezi,Lucian Blaga, George Bacovia.

Page 40: Bac 2010 - Lb Romana

Curent literar modernist, ce apare ca o reactie estetica impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor, în ultinele decenii ale secolului al XIX-lea în Franţa şi extins apoi în întreaga Europă.

Retorismului romantic îi este opusă muzicalitatea şi discreţia trăirilor lirice, în timp ce caracterului sculptural şi pictural al poeticii parnasiene îi e contrapus vagul simţurilor şi al trăirilor, vaporozitatea imaginilor şi stările sufleteşti nedefinite, de speţa reveriei şi melancoliei, a nostalgiei spre tărâmurile îndepărtate.

Denumirea curentului este propusa de Jean Moreas, într-un manifest intitulat Le Symbolisme (publicat în suplimentul Le Figaro Litteraire), care devine manifestul literar al miscarii (derivat de la cuvantul "symbolore" - "semn de recunoastere")- 18 septembrie 1886.

ROMANTISMUL Cultivarea sensibilitatii, a imaginaţiei şi a fanteziei creatoare; Evaziunea în trecut; Contemplarea naturii; Temele: istoria, natura, folclorul, tradiţia, realitatea socială; Categorii estetice: feericul, fantasticul, macabrul, grotescul, sublimul; Ca figură de stil se foloseşte antiteza; Interesul pentru tradiţie, istorie şi folclor naţional; Prezentarea unor personaje excepţionale; Personaje: inadaptatul, pesimistul, nebunul, demonul, geniul; Importanţa deosebită accordată sentimentelor omeneşti; Descoperirea infinitului spaţial şi temporal; Libertate de creaţie; Ironia romantică

Page 41: Bac 2010 - Lb Romana

SIMBOLISMUL• Respingerea prozaismului;• Sugestia; • Cultivarea simbolului;• Corespondenţele;• Sinestezia; • Obsesia culorilor şi a unor instrumente muzicale; • Muzicalitatea interioară a poeziei;• Inclinaţia către stări sufleteşti nedefinite;• Teme, motive, simboluri: iubirea, singurătatea, nevroza, speenul, reveria, ploaia, oraşul,

boala, moartea, descompunerea materiei, evadarea în spaţii exotice, parcul, parfumul etc.;

• Cultivarea versului liber ;• Preferinta pentru mediul citadin;• Figuri umane: nebuni, fitzici, vagabonzi, femei pierdute şi morţi.

Page 42: Bac 2010 - Lb Romana

Reprezentantii de seama ai curentului simbolist sunt:

-francezii Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Jean Moréas;

-belgienii Emile Verhaeren, M. Maeterlinck;

-germanii Stefan George, Rainer Maria Rike;

-spaniolii Rubén Darió, Antonio Machado;

-italianul D’Annunzio;

-românii Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel, Stefan Petica, Ion Minulescu, George Bacovia, D. Iacobescu, Demostene Botez.

Etapele simbolismului românesc 1.Momentul experienţelor, al tatonărilor: -activitatea de pionierat desfăşurată de Al. Macedonski la revista Literatorul, în care

publică articolul Poezia viitorului-1892- în care teoretizează noua poezie. -în ansanblu, creaţia artistică macedonskiană nu e simbolistă, ci în ea se îmbină tendinţe

diverse: romantice (Nopţile), romantic parnasiene (Noapte de decemvrie), parnasiene (Poema rondelurilor), simboliste (Rondelul rozelor)

-Dimitrie Anghel cultivă rafinamentul senzaţiilor olfactiv-muzicale, predispoziţia pentru reverie, preferinţa pentru stările vagi, nedefinite (vol. În grădină, Fantazii).

-alţi poeţi simbolişti: Traian Demetrescu, Iulius Cezar Săvescu, Ştefan Petică. 2.Direcţia pseudosimbolistă de la revista Viaţa nouă -Ovid Densusianu opune poeziei de orientare sămănătoristă o poezie citadină,

wagneriană.

Page 43: Bac 2010 - Lb Romana

3.Simbolismul “exterior”, minulescian -Ion Minulescu nu este un simbolist de substanţă; este simbolist mai mult prin mijloace

decât prin viziune şi sensibilitate; manifestă atracţie faţă de tehnica şi motivele simboliste.

4.Simbolismul autentic -George Bacovia : simbolism depresiv ; cultivă simbolul ca modalitate de surprindere a

corespondenţelor eului cu lumea, cu natura şi universal; sugestivitate melodică interiorizată; teme şi motive tipic simboliste (târgul provincial ca element al claustrării, nevroza, descompunerea materiei).

Simbolismul nu se constituie ca o opoziţie faţă de romantisn şi parnasianism, ci, mai curând, îşi are reperele “negative” în epigonismul eminescian şi în ideologia sămănătoristă. Simbolisnul românesc a fost receptat în condiţii de paralelism şi transformat progresiv, “autohtonizat” în concordanţă cu realităţile sociale, cu climatul spiritual şi cu sensibilitatea proprie literaturii române; nu este un femonen de imitaţie.

Simbolismul românesc şi-a încorporat parnasianismul; a fost o tendinţă de modernizare a vieţii în totalitatea ei, şi nu doar de înnoire artistică.

S-a îmbogăţit aria tematică a poeziei; evitând spaţiul rural, poeţii simbolişti evocă oraşul, cu parcul şi edificiile lui monumentale.

În funcţie de predominantele unor privelişti pot fi detaşate două tendinţe:1. creaţii ce mărturisesc foamea de spaţiu, avânturile spre pitorescul exotic (Ion

Minulescu)2. tristeţea, revoltele, resemnările unor poeţi visători şi melancolici, interiorizaţi

(G. Bacovia)

N-a marcat în istoria poeziei româneşti un moment de ruptură, ci anticipează şi pregăteşte poezia modernă.

Page 44: Bac 2010 - Lb Romana

GEORGE BACOVIA- PLUMBSimbolist autentic

Universul poetic: este poetul toamnelor dezolante, al iernilor apocaliptice sau al caldurilor toride si al primaverilor

nevrotice; cadrul: orasul de provincie, cu peisaje dezolante, ca cafenele sarace, o realitate demoralizanta; motive frecvente: al toamnei, al somnului, plansului, tristetei, al nevrozei al descompunerii; gama de culori este restransa sustinand relatia sentiment-nuanta cromatica: monotonia este sugerata

prin violet si gri, nevroza prin verde crud, albastru si roz; corespondenta intre culori si trairile interioare ale poetului: uratul, tristetea plictisul, monotonia isi

gasesc exprimarea prin elemente ale lumii muzicale (clavirul-melancolia, armonica si fanfara-melancolia,flautul- nevroza);

in poezia lui Bacovia gasim influente din simbolisti francezi: Baudelaire, Verlaine, iar in ceea ce priveste culoarea se simt influente de la Renoir Degas.

Analiza poeziei “Plumb” Apare in volumul “Plumb”, in anul 1916. Titlul:”plumb”-motiv al singuratatii apasatoare; este reluat de sase ori in poezie , este cuvantul cheie; Tema:conditia poetului intr-o societate care-l respinge, il izoleaza; Structura poeziei: cele doua catrene corespund celor doua planuri ale realitatii: cea exterioara (cimitirul, cavoul-elemente

ale izolarii), cea interioara ( iubirea sufocata, atinsa de aripa mortii); simbolul central, “plumb”, se asociaza elementelor funerare: “sicrie de plumb”, flori de plumb”,

coroane de plumb”,”amorul de plumb”; Astfel, materia nu intra in descompunere ci impietreste; Universul este asezat sub aripa mortii: campul semantic: sicrie,cavou,coroane, funerar vestmant,

aripile de plumb; Versul:”Dormea intors amorul meu de plumb” exprima zborul invers(creatia) obsedat de greutatea

teluricului si nu de libertatea absolutului;

Page 45: Bac 2010 - Lb Romana

constructia implica elemente de simetrie: paralelismul sintactic , distributia cuvantului “plumb” sau asezarea laitmotivului “stam singur”;

Limbajul poetic: expresivitatea: elementele de recurenta, lumea obiectuala

inlocuita cu aceea interioara(“amorul de plumb”, aripile de plumb”), elemente ale muzicalitatii care sustin sentimentul specific bacovian;

sugestia: corespondente intre planul obiectiv si cel subiectiv, muzicalitatea interioara”( Si scartiau coroanele de plumb./ Dormea intors amorul meu de plumb”), epitete metaforice ( “dormeau adanc”,” flori de plumb”)

ambiguitatea: semnificatia bogata a cuvantului “plumb”( apasare sufleteasca, izolare, starea depresiva, disperarea)

Muzicalitatea este imprimata de repetitia imperfectelor si de tonurile inchise ale cuvintelor din rima(vestmant/vant).

Page 46: Bac 2010 - Lb Romana

LUCIAN BLAGA-”EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII”

O arta poetica, expresie a profesiunii de credinta a lui Lucian Blaga. Stransa legatura dintre univers, poezie si preocuparile lui din domeniul filosofiei fiind valorificarea celor doua concepte: cunoasterea paradisiaca si luciferica. El va constitui un sistem filosofic dupa 15 ani de la aparitia poeziei.

Tema: atitudinea poetului in fata misterelor universuluiIdeea poetica: preocuparea de a da un raspuns gravelor intrebari privitoare la destinul omului in univers, la problemele cunoasterii, la rolul creatorului in raport cu lumea. Cunoasterea poate fii paradisiaca, misterul este redus cu ajutorul ratiunii si luciferica, misterul este sporit cu ajutorul imaginatiei poetice. Referindu-se la cele doua tipuri de cunoastere, Blaga marturiseste ca datoria noastra in fata unui mister nu este sa-l lamurim ci sa-l adancim asa de mult incat sa-l prefacem intr-un mister si mai mare. “daca s-ar lamuri misterele, omul nu ar mai fi creator”. Rolul poeziei decurgand in aceleasi convingeri, este acela ca prin mit si simbol, elemente specifice imaginatiei, creatorul sa patrunda in tainele universului sporindu-le. Structura: o scurta confesiune, de unde rezulta ca rolul poetului fata de tainele care ne inconjoara este de a le potenta.Compozitie: Se remarca frecventa opozitiilor care se amplifica in jurul pronumelor : “eu, altii, lumina mea, lumina altora”, ochii, flori, buze, morminte. Toti termenii au un sens figurat: pronumele personal “eu”, cuvant cheie al poeziei semnifica poetul , cunoasterea luciferica alaturi de lumina mea, nu strivesc, iubesc, nu ucid, sporesc, imbogatesc, in timp ce, “lumina altora” , « altii sugruma »- cunoastere paradisiaca. Alt termen cu sens figurat este “corola de minuni” = misterul universal.

flori, ochi, buze, morminte = infatisari concrete ale misterlor flori = frumusetea naturii ochi = frumusetea sufletului buze = sarut, rostire morminte = viata, moarte

Page 47: Bac 2010 - Lb Romana

Pentru a accentua ideea sa cu privire la potentarea misterelor universului poetul foloseste o comparatie ampla, sugestiva : “ Si-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu miscoreaza, ci tremuratoare/ mareste si mai tare taina noptii/asa imbogatesc si eu intunecata zare / cu largi fiori de sfant mister”.

Atitudinea de protejare a misterelor se explica prin iubire, iubirea la Blaga este un instrument al cunoasterii. De aceea finalul poeziei transcende printr-o propozitie cauzala, intensitatea trairii : “caci eu iubesc si ochi, si flori, si buze ,si morminte”.

Problematica indreptateste asezarea poeziei in fruntea volumului de debut ca act de manifestare a unui crez artistic si a unei conduite filosofice.

- capacitatea de plasticizare a ideilor - caracterul modern al poeziei pornind de la conditia ganditorului - versul litber Particularitati ale stilului. Reprezentarile artistice sunt insotite permanent de

un plan filosofic secundar. - ritm interior determinat de gandirea filosofica a poetului

Page 48: Bac 2010 - Lb Romana

-.  Elemente moderniste (expresionismul): misterul universului cunoasterea lumea, un spectacol de intuneric si lumina limbajul metaforic, abstractizat, simboluri nelinistea existentiala, gustul pentru mister repetitia conjunctie “si” si a adverbului de intarire “si” versul liber lirismul exprimat subiectiv discursil liric este organizat in jurul unor antiteze (intuneric - trup >> paradisiac ; lumina –

spirit >> luciferica) Balaga considera ca adevarata cunoastere este cea care potenteaza misterul deoarece

este singura modalitate de a imita actul divin al creatiunii realizat de Marele Anonim expresionismul lui Blaga este astfel specific ca tendinta a omului catre absolut – tendinta

tipica gandirii eminesciene ingambamentul imaginea esentializata a lumii sentimental metafizic.

Page 49: Bac 2010 - Lb Romana

TUDOR ARGHEZIION BARBU

Page 50: Bac 2010 - Lb Romana

TUDOR ARGHEZI-TESTAMENT Univers poetic

Este cel mai mare poet roman de la Eminescu, dupa cum il defineste critica interbelica. S-au remarcat afinitati cu lirica eminesciana prin tematica si meditatie. Desi traieste in perioada de afirmare a curentelor literare din secolul 20, de la semanatorism,

poporanism si simbolism la traditionalism ortodoxist, expresionism si ermetism, ori la curente de avantgarda, poetul nu se incadreaza direct in nici unul, declarand ca in literatura a fost » fara mama si fara tata ». Creatia lui se inscrie intre traditionalism si modernism. Originalitatea sa consta in extinderea ariei tematice si inventivitate imagistica, spargerea tiparelor sintactice prin dislocari topice in vers, bogatie si expresivitate in lexic. Arghezi a inovat la nivelul lexicului ceea ce l-a facut pe Ibraileanu sa afirme “ca intr-un fel s-a scris inainte de Arghezi, altfel dupa el”.

Prozator, poet, dramaturg, cronicar, publicist , traducator , el a fost o prezenta activa in viata spirituala a epocii sale. A debutat la 16 ani in “ Liga Ortodoxa” a lui Macedonski cu poezia “Tatalui meu“. Ii apare in 1927 primul volum de poezii “ Cuvinte potrivite”, urmat de “Flori de mucigai”. Ca prozator, scrie “ Icoana pe lemn”, romanele : “ Lina” , “Ochii Maicii Domnului” si “Cimitirul Buna- Vestire”

Tematica poeziei sale Poezia filosofica

Poezia autodefinirii : “ Vraciul” , “Cantec” Arta poetica: “ Testament “ si “ Flori de mucigai “ Lirica existentiala: confruntarea cu Divinitatea- Psalmii ;

atitudinea in fata mortii -“De ce-as fi trist”, « Duhovniceasca », »De-a v-ati ascuns ».

Lirica sociogonica: “Cantare omnului” Poezia sociala: “Cuvinte potrivite”, “ Flori de mucigai” Poezia de dragoste: “Versuri de seara” Poezia jocului, a boabei si a faramei : “Prisaca” , « Martisoare », « Cantec de adormit Mitura »

Page 51: Bac 2010 - Lb Romana

Analiza poezie “Testament” Deschide volumul debutului, “Cuvinte potrivite” din anul 1927. Este considerata o poezie programatica: se sustin probleme de ideologie literara si de tehnica artistica, definind

viziunea poetica argheziana. Titlul: “Testament” este cuvant care trimite catre sfere diferite, aceea a juridicului( act pentru urmasi), spre

registrul biblic( sacrul poetic) dar si spre testamentul literar initiat de Enachita Vacarescu. Structura poetica si semnificatii: “Cartea” este metafora centrala a poeziei ,in jurul careia se construieste intregul text; “cartea” capata mai multe sensuri fundamentale pentru existenta ulterioara a mostenitorului (“Cartea mea-i, fiule, o

treapta.”): acela de “treapta”- punte intre generatii, intre trecut si prezent; este, de asemenea ,“hrisov”: intaiul act care atesta nasterea unei natiuni, care-i consemneaza istoria; cartea-opera poetica este vazuta ca un rezultat al evolutiei creatoare, de la material la spiritual, un produs al trudei

acumulte veacuri la rand ,schimbul instrumentelor de munca si scris s-a produs in timp; materialul lingvistic vechi, neslefuit, rudimentar se inlocuieste treptat, prin slefuire, prin mestesug, cu acele”cuvinte

potrivite”(“Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite”); poezia, ca mestesug are puterea de schimba uratul, realitatea dura, in frumos, estetic: “Din bube, mucegaiuri si

noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi”; contrastele isi gasesc locul potrivit intre versuril lui Arghezi: “Veninul strans l-am preschimbat in miere”./”Facui din

zdrente muguri si coroane.”; Ca si la Octavian Goga, poezia lui Arghezi poate avea rol justitiar, eternizand trecutul ; Violenta verbala poetica este ca un “bici “ pedepsitor, iar poetul un mesager al durerilor de veacuri; Finalul creatiei ne ofera o noua definitie a poeziei ca sinteza intre har(“slova de foc”) si truda(“slova faurita”). Limbajul poetic: asocierea cuvintelor in grupuri neobisnuite: material-abstract, sacru-laic; Metafora este puternica si inedita: “Dumnezeu de piatra”, “Hotar inalt, cu doua lumi pe poale”, “Cartea mea-i, fiule,

o treapta.” Elemente aflate in antiteza, definind procesul creatiei: “Am luat ocara, si torcand usure/ Am pus-o cand sa-mbie,

cand sa-njure.”, “slova de foc si slova faurita” Schimbarea persoanei verbelor: de la persoana I la a II-a si apoi persoana I plural, exprimand legatura dintre

generatii, implicarea colectiva in transferul valorilor traditionale.

Page 52: Bac 2010 - Lb Romana

ION BARBU- JOC SECUND

Universul poeticPoetul a fost dublat de un matematician si modul de a gandi in spiritul abstract s-a impus si in planul

reprezentarilor poetice:” Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, asa ca, ramanand poet, n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei.”(Ion Barbu).

Starea poetica barbiana este o contemplare a lumii, o dorinta de comunicare cu Universul.Etapele creatiei lui Ion Barbu:1. etapa parnasiana, intre 1919 si 1920, in care se descriu peisaje pasteluri exotice si se accentueaza

aspiratia spre cunoastere; “muntii’,” Copacul”, “Umanizare”, ‘Raul”.2. Etapa baladica si orientala- creatia poetului se indreapta spre un univers concret, realizand poezii

cu caracter narativ, in care evoca o lume pitoreasca, balcanica: “Riga Crypto si Lapona Enigel”, Domnisoara Hus”, “Dupa melci”.

Etapa ermetica- incifrarea semnificatiilor: “Oul dogmatic”, “Joc secund”. Ermetismul- provine de la numele zeului grec Hermes; se constituie intr-o tendinta de ascundere, de incifrare a sensului poetic.

JOC SECUND( DIN CEAS DEDUS)

Poezia are caracter de arta poetica si se inscrie in etapa modernismului barbian. Titlul: substantivul “joc” exprima o receptare a realitatii prin fantezia mintii, prin geometrizarea

spatiului; “secund” specifica incadrarea jocului in zona superioara esentei, a abstractului. Structura si semnificatii: Primul vers contine un epitet metaforic”calma creasta” prin care se desemneaza universul ideilor.

(“Arta ar fi o rasfrangere la puterea a doua a realitatii.”).

Page 53: Bac 2010 - Lb Romana

Poezia este o creatie ce depaseste timpul (“din ceas dedus”), devenind o imagine mai pura a acestei lumi.

Lumea reala exista sub zenit, in obiectivitate,iar poezia se afla sub semnul nadirului, prin reflectare.

Zborul invers este o pierdere in nadir, intr-o lume mai pura. Creatia isi ascunde sensurile asa cum marea isi protejeaza cantecul sub

clopotele verzi ale meduzelor. Noul univers al poeziei are un sens propriu, intern diferit de al lumii care o

reflecta. Limbajul poetic abundenta metaforelor, a inversiunilor(“mantuit azur”), a epitetelor(“harfe

rasfirate”, “calma creasta”) folosirea adjectivelor participiale:” dedus, intrata” si a unor infinitive

lungi(“insumare, inecare”). ambiguitatea textului vine si din constructii sintactice inverse sau fraze fara

predicat(prima strofa). iambul este singura unitate metrica a poemului, rima este incrucisata.

Page 54: Bac 2010 - Lb Romana

TRADITIONALISMUL

Page 55: Bac 2010 - Lb Romana

TRASATURILE TRADITIONALISMULUI

Miscare literara care considera valorile trecutului superioare noului. Viziunea idilica asupra trecutului si asupra satului atemporal se accentueaza in

samanatorism datorita conceptieie lui Nicolae Iorga: satul era un loc al armoniei depline; viata rurala era prezentata in opozitie cu cea din orase, neconforma spiritului

national oamenii plecati la oras traiau sentimentul dezradacinarii al instrainarii de satul natal. Traditionalismul interbelic s-a conturat in jurul revistei “Gandirea”, aparuta la Cluj in anul

1921. Revista “Gandirea” se va muta la Bucuresti in anul 1924 sub conducerea lui Nechifor Crainic Nechifor Crainic, ideologul acestei orientari literare, expune programul : influenta straina conducea la deznationalizarea culturii romane, instrainarea de

sufletul poporului; se militeaza pentru autohtonizarea religiei ortodoxe, asa cum se intalneste in

folclor; reinvierea in constiinta romanilor a trecutului nostru; cultivarea folclorului, accentuand zonele lui magice, bogatul fond mitic:

obiceiuriCaloianul,Pastele Blajinilor) Reprezentanti ai traditionalismului gandirist: Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu,

Mateiu Caragiale, Cezar Petrescu.

Page 56: Bac 2010 - Lb Romana

IN GRADINA GHETSEMANI- VASILE VOICULESCU

Face parte din vol “Parga” aparut in 1921, volum care marcheaza afirmatia originalitatii stilului lui Voiculescu

Desi majoritatea temelor si motivelor erau anticipate in primele sale volume, poetul depaseste traditia ortodoxa prin spiritualizarea imaginii si innoirea expresiei .

Acum tehnica poetului este mai precizata, expresia mai individualizata, scenele si motivele biblice nu mai sunt simple elemente decorative, ci alegorii ale nelinistii omului in aspiratia sa catre Dumnezeu.

Punctul de plecare al poeziei se afla in cele patru Evanghelii. Vasile Voiculescu mentine in structura poemului majoritatea detaliilor din textul biblic pe care le

dezvolta. In poezia de inspiratie religioasa, imaginea lui Iisus apare de obicei asociata cu tema durerii, scriitorul

oprindu-se asupra patimii acestuia. Rugaciunea din Gradina Ghetsemani are loc inaintea arestarii lui Iisus de catre soldatii romani, in

urma tradarii lui Iuda. Poetul se opreste asupra acestui moment, in care Iisus apare ca om framantat de sfarsitul ce se

apropie, fiind constient in acelasi timp de misiunea pe care o are . Intreaga poezie se organizeaza astfel in jurul elementelor ce tin de natura duala a lui Iisus. Inaintea

mortii Iisus ezita, indoielile si nelinistea, teama de moarte sunt ale omului, depasirea momentelor de zbucium, de teama, tin de natura divina.

In prima strofa cu ajutorul imaginilor vizuale, poetul prezinta zbuciumul omenesc, lupta cu un destin care-l inspaimanta: “Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul … / Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una”

Prin contrast vizual sunt puse in opozitie omenescul si divinul sugerate pe o parte de sangele care reprezinta omul, viata terestra si pe de alta parte albul, simbol al puritatii ceresti: “curgeau sudori de sange pe chipul alb ca varul”

Intensitatea durerii, capata proportii cosmice, intreaga natura fiind strabatuta de o jale metafizica “Si-amarnica-i strigare starnea in slavi, furtuna “

Page 57: Bac 2010 - Lb Romana

ROMAN TRADITIONAL-ROMAN MODERN Romanul traditional presupune o atitudine obiectiva si impersonala a autorului

fata de universal creat. Naratorul este omniscient, omniprezent. Focalizarea este zero. Naratiunea se face la persoana aIII-a. Ordinea evenimentelor este cronologica, logica, iar firul epic- linear. Personajele sunt tipuri umane constante, evolutia lor este previzibila, sunt

integrate in mediul social . Observatia asupra personajelor se face din exterior. Constructia este echilibrata, uneori circulara. Modurile de expunere se imbina. Se acorda atentie detaliului semnificativ. Mediul prezentat este cel rural, iar viziunea asupra realitatii este etica. Sunt preferate romane monografice,sociale,romanul fresca. Ex. “Baltagul” de M. Sadoveanu. Romanul modern este citadin. Prezentarea evenimentelor se face la persoana I, in mod subiectiv. Focalizarea este interna. Intriga nu este importanta ,fiind subordonata analizei. Tehnica de analiza psihologica se face prin introspectie, monolog interior, fluxul

constiintei, memoria involuntara, dupa modelul lui Marcel Proust.

Page 58: Bac 2010 - Lb Romana

BALTAGUL-MIHAIL SADOVEANU

Romanul apare in anul 1930. Se incadreaza in specia romanului realist traditional. Titlul: a dat nastere unor interpretari diferite: unealta specifica munteanului pentru a-si castiga painea; unealta crimei; simbolic inchide drumul initierii lui Gheorghita. Tema: viata pastorala, transhumanta, in contextul unei lumi situate in prgul secolului XX Structura si subiectul : Romanul este alcatuit din 16 capitole bazat pe trei nuclee epice. În expoziţie/expoziţiune este fixat cadrul spaţial, aflăm referinţe temporale (timpul de

desfăşurare a acţiunii) şi se fac referiri la personaje – mai ales se insistă de la început asupra Vitoriei, acest tip reprezentativ pentru lumea arhaică, ancorată în respectarea tradiţiei şi a datinei.

Acţiunea se petrece într-un sat de munte, în Măgura Tarcăului. Autorul situează în prim-planul romanului familia lui Lipan, insistând asupra chipului eroinei,care torcând pe prispa casei, singură şi-aminteşte o legendă despre felul de a fi al muntenilor, în care sunt fixate trăsăturile de caracter şi condiţiile grele de trai ca fiind „semne” ale lui Dumnezeu date fiecărui neam încă de la „zidirea neamurilor”.

Autorul introduce, prin această legendă, unul din motivele mioritice: motivul transhumanţei, sugerat prin cele două verbe autentice legate de condiţia lor de păstor: „suim”, „coborâm”, mişcare specifică oierilor din vremuri ancestrale.

. Visele, alte semne, o fac să creadă că prelungita absenţă a lui Nechifor este impusă de un fapt de Acţiunea este deci plasată într-un timp anume: cel al sosirii neîntârziate a iernii; curând va „vremii” prin a urla lupii, deci vine iarna, zice argatul Mitea, care se întoarce cu oile şi vacile. Vitoria îşi „aşază” gospodăria pentru iarnă. În sufletul ei îngrijorarea devine nelinişte de excepţie.

Page 59: Bac 2010 - Lb Romana

Vitoria îi scrie (prin preot) o scrisoare lui Gheorghiţă, chemându-l acasă. De la preot merge la baba Maranda, vrăjitoarea satului, în ale cărei previziuni oculte Nechifor s-ar fi lăsat prins în mrejele unei femei cu ochii verzi.

Vitoria se hotărăşte să-i spună lui Gheorghiţă că trebuie să plece în căutarea tatălui său. Nesiguranţa şi sfioşenia lui Gheorghiţă o determină pe Vitoria să nu-l trimită singur, ci să plece împreună.

Intriga: hotararea Vitoriei Lipan de a pleca impreuna cu fiul sau in cautarea lui Nechifor Lipan Desfasurarea actiunii (capitolele VII-XII): Desfăşurarea acţiunii cuprinde drumul străbătut de Vitoria în căutarea lui Nechifor. Înainte de a pleca

merge la biserică, apoi vinde produse hangiului David din Călugăreni, iar banii îi lasă, până a doua zi, părintelui, temându-se să nu fie „călcată” de hoţi.

Cei doi, împreună cu domnul David, după ce trec prin Bistriţa, fac popas la hanul lui Donea, la Bicaz. Aici află „urma” lui Nechifor. Plecarea ei la începutul lui martie nu este întâmplătoare, ci pentru că în această lună Sfântul Gheorghe străpunge cu suliţa luminii solare balaurul iernii şi al întunericului; în martie (alt mit) lumina învinge întunericul.

Pe tot parcursul drumului femeia întreabă de un datornic „cu căciulă brumărie”, „călare pe un cal negru ţintat”.

La Borca întâlneşte o cumetrie, la Cruci o nuntă, de unde observă că urmele lui Nechifor sunt tot mai sigure, ceea ce o face să-şi continue drumul spre „ţara Dornelor”, şi „au purces spre Vatra Dornei” aflând că acolo fusese în toamnă târg de oi. Drumul nu e sigur. Acostaţi de un străin cu gânduri necurate, reuşesc să scape, ameninţându-l şi ajung la han. Aici afla ca s-a făcut tranzacţia între Nechifor care cumpărase 300 de oi şi alţi doi oieri.

Trecând muntele Stănioara la Suha, află de la hangiul Iorgu Vasiliu, că pe la Sfinţii Mihail şi Gavril trecuseră doi ciobani cu turmele: Calistat Bogza şi Ilie Cuţui.

În Sabasa, în curtea unui gospodar, îl găseşte pe Lupu, câinele credincios al lui Nechifor Lipan. Vitoria îl recuperează pe Lupu plătind o sumă de bani. Lupu este cel care îi conduce la cel dispărut. Punctul culminant: inhumarea ramasitelor lui Lipan si indeplinirea obligatiilor funerare. La masa de pomenire sunt invitaţi subprefectul şi oamenii săi şi cei doi oieri. În urma investigaţiilor făcute

de ea,reuşeşte, în ciuda lipsei dovezilor, să reconstituie în mintea ei crima. Spera însă să-i determine pe cei doi ucigaşi să se autodemaşte.

Page 60: Bac 2010 - Lb Romana

Vitoria relateaza atat de veridic faptele, incat Bogza isi recunoaste crima, este lovit cu baltagul de Gheorghita si muscat de cainele Lupu.

Cutui isi va recunoaste si el fapta si va fi arestat de autoritati. Deznodamantul: Vitoria hotărăşte ceea ce are de făcut într-un viitor apropiat: întoarcerea

după 40 de zile la mormântul lui Nechifor, unde să vină să se închine şi Minodora. Caracterizarea personajelor Eroul principal şi prezent în desfăşurarea acţiunii este Vitoria Lipan, deosebită prin

frumuseţea fizică şi sufletească, prin inteligenţa şi tăria morală, prin spiritul echilibrat, prin tenacitatea prin care-şi urmăreşte scopul propus. De remarcat la Vitoria Lipan devotamentul şi statornicia morală, inteligenţa în descifrarea şi înţelegerea sufletului omenesc.

Arta de a-şi disimula intenţiile o stăpâneşte în mod impecabil. Negustorul David, impresionat de inteligenţa, caracterul ferm, îi mărturiseşte domnului Iordan că, dacă n-ar fi fost însurat, ar fi cerut-o de soţie.

Vitoria trăieşte întărită de credinţa neclintită în Dumnezeu: „Era aşa o hotărâre de mai sus – către care inima ei într-una sta îngenuncheată”. Vitoria pare o iniţiată, de vreme ce recunoaşte în faţa negustorului David că drumul ei a fost poruncit de o instanţă supremă, divină: „Să ştii dumneata că eu am pornit după semne şi porunci”.

Cunoaşte, ştie mersul vremii şi se conduce după semnele naturii. Vitoria respectă justiţia divină şi stimulează pe cea omenească, rămâne de neclintit în

apărarea credinţei religioase cu caracter ritualic. Pentru Vitoria este sacră obligaţia de a-l îngropa pe Nechifor, de a efectua ritualurile înmormântării şi de a răzbuna crima.

Stilul caracterizat prin naturaleţe, simplitate (dar nu simplism) armonia rezultată din folosirea cuvintelor ce conferă muzicalitate comunicării, fineţea, concizia demnitatea care impune folosirea numai a cuvintelor elevate de simţul cultivat al limbii şi evitarea celor triviale, grosolane, cu tentă de invectivă vulgară, oralitatea, ironia care îmbracă nuanţe diverse de la persiflare la sarcasm,contribuie la realizarea personajului.

Un rol deosebit îl au dialogul şi monologul interior prin care Sadoveanu îşi realizează personajul literar.

Page 61: Bac 2010 - Lb Romana

Numele dat celor două personaje principale,Vitoria şi Nechifor sunt simbolice Simbolul acestor nume este triumful iubirii asupra tragicului existenţei, asupra răului din

oameni, căci „Lumea asta-i mare şi plină de răutăţi” (Vitoria este o formă regională de la Victoria, iar Nechifor este un nume ce-şi află originea în cuvintele greceşti Nike – phoros – purtător de victorie).

Un alt personaj al romanului este Nechifor Lipan, marele absent, cunoscut indirect, prin intermediul celorlalte personaje. Ca şi Vitoria, este o figură emblematică pentru lumea oierilor de pe Rarău. Din monologurile interioare ale Vitoriei aflăm că era un om nu frumos, dar impunător, inegalabil povestitor, nelipsit de la petrecerile rurale. Avea o fire comunicativă şi pasională, îi plăcea să mai şi rămână în compania unei femei frumoase dar n-ar fi părăsit-o pe Vitoria, nu şi-ar fi călcat jurământul de credinţă şi „să se fi săturat de vechi şi să fi căutat nou” cum încearcă să insinueze Calistrat Bogza.

O caracteristică deosebită a lui Nechifor : este, ca şi Vitoria, un iniţiat. Când Nechifor avea numai 4 ani se îmbolnăvise de „hidropică”, o boală letală, dar din care se poate salva numai pe căi oculte, magice. Nechifor a fost vândut simbolic vrăjitoarei satului pe-un bănuţ de aramă, trecându-i-l peste fereastra casei ca peste un prag al morţii. Vrăjitoarea, după ce l-a descântat, i-a schimbat numele din Gheorghe în Nechifor „ca să nu-l mai cunoască bolile şi moartea”.

Nechifor, dotat cu înţelepciune, învăţase de la bătrânii oieri „slovă” şi poveşti care conţineau o morală profundă. Ştia să spună „vorbe adânci pe care le spusese cu înţeles la vreme potrivită”.

Curajos, nu se temea să plece în toiul nopţii pe poteci de munte şi „de hoţi nu se temea; avea mare stăpânire asupra lor”. Nechifor îşi iubea câinele, pe care-l hrănea cu mâna lui, spre admiraţia hangiului.

Chiar şi după moarte, spiritul său continua să fie ghid pentru familia sa. „În gândul acesta care –i venise dintr-o dată să caute câinele, Vitoria cunoscu o altă binecuvântare. De unde-i venise gândul? Fără îndoială că de la Nechifor (…) sufletul lui se întorsese către dânsa şi-i dădea îndemnuri”.

Un alt personaj este Gheorghiţă. El moştenise de la tatăl său nu numai numele tainic al acestuia, rostit de Vitoria în ceasurile ei de sfâşietoare tristeţe lăuntrică, ca semn al iubirii purtate, ci şi forţa fizică a acestuia. Este un copil, un adolescent, care se iniţiază în tainele vieţii de păstor, în meşteşugul oieritului. Astfel se explică de ce se află departe de casă, în bălţile Jijiei.

Page 62: Bac 2010 - Lb Romana

Vitoria îl face să înţeleagă că trebuie să se maturizeze: „Înţelege că jucăriile au stat. De-acu trebuie să te arăţi bărbat. Eu n-am alt sprijin şi am nevoie de braţul tău.” Drumul vieţii şi morţii lui Lipan alături de mama sa este un drum de iniţiere în misterele vieţii. Gheorghiţă n-are rolul numai de însoţitor al mamei, ci îi revine rolul major de preluare a responsabilităţilor tatălui său. Orice proces de iniţiere este însoţit de o moarte simbolică. „Vârsta jucăriilor” moare când la porunca repetată a mamei coboară în râpă să privegheze osemintele părintelui său şi, după datină, să ţină aprinsă lumânarea.

Gheorghiţă, purtător al cărui nume înseamnă „victoriosul”, învinge răul. Fiul Vitoriei, deşi nu are însuşiri fantastice, este totuşi un Harap-Alb al lui Creangă, simbol al binelui, care parcurge un drum iniţiatic, devenind „braţul” care „să lucreze” şi să protejeze familia şi să „rostuiască moştenirea paternă”.

,,Baltagul” rămâne o operă de referinţă pentru specia literară care se numeşte roman, pentru că este:

creaţie epică de mare întindere, acţiunea este amplă, desfăşurată pe mai multe planuri; conţine conflicte umane şi frământări sufleteşti puternice; un număr mare de personaje şi varietate de tipuri umane; acţiune densă, dinamică; personajele sunt principale, secundare şi episodice; sunt respectate momentele subiectului; modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul şi monologul interior; modalităţile narative: consemnarea obiectivă a faptelor, relatare la persoana a

III-a.

Page 63: Bac 2010 - Lb Romana

REALISMULLIVIU REBREANU

Page 64: Bac 2010 - Lb Romana

REALISMUL   Curent literar aparut la mijlocul secolului al XIX-lea ca o reactie impotriva romantismului. Opera literara este conceputa ca reflectare obiectiva a realitatii, in complexitatea acestia. Eroul este integrat in mediul de viata familial, social, economic, politic,cultural,fiind un

produs al acestuia. El este tipic, in sensul ca reprezinta o clasa sociala sau morala.. Primeaza observatia sociala si psihologica. Faptele, caracterele sunt veridice, verosimile. Stilul este obiectiv, impersonal. Predomina descrierea concentrica si tehnica detaliului. Constructia operelor este solida, adesea circulara. Naratorul este omniscient, omniprezent. Focalizarea este zero. Un tip de realism este cel balzacian. Trasaturi : teme- mostenirea, arivismul, paternitatea ; tehnica narativa originala- expozitiune ampla, descriere detaliata a mediului de viata ; tipuri de personaje – avarul, arivistul, fata batrana ; arta personajului – inainte de a fi introduse in actiune este prezentat amanuntit prin

mediul de viata, vestimentatie, portret fizic. In literatura romana « Enigma Otiliei » de G. Calinescu , « Ion » de Liviu Rebreanu si

altele

Page 65: Bac 2010 - Lb Romana

ROMANUL “ION”-LIVIU REBREANU

- In perioada interbelica, romanul a avut o evolutie rapida. Liviu Rebreanu deschide drumul romanului romanesc cu “Ion” impunand romanul obiectiv. Aria tematica se largeste substantial. Se dezvolta romanul de evocare istorica: ex: “Fratii Jderi” de Mihail Sadoveanu, romanul de analiza

psihologica cultivat de Camil Petrescu “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”, “Patul lui Procust”, romanul indirect dupa modelul lui Gide al lui Mircea Eliade ex: Maytrei

In acesata perioada scriitorii trec de la o tematica preponderent rurala la una citadina conform modernismului lovinescian: romanele Hortensiei Papadat- Bengescu, ale lui Camil Petrescu, Anton Holban, Cezar Petrescu.

Formulele epice traditionale coexista cu tehnici artistice moderne: in creatia lui Cezar Petrescu se simte influenta lui Marcel Proust, in creatia lui Mircea Eliade influenta lui Gide si Joyce.

Romanul evolueaza de la forma obiectiva la cea subiectiva.

 Romnaul”Ion” este publicat in anul 1920, fiind considerat de E. Lovinescu “cea mai mare creatie epica romaneasca”.

Surse ale romanului: o scena vazuta pe coastele dimprejurul satului in care un taran in haine de sarbatoare se apleaca si

saruta pamantul; pedepsirea unei fete bogate dintr-un sat de catre tatal sau ca s-a lasat sedusa de un taran sarac; Situatia grea a taranilor din satele ardelenesti relatata chiar de un taran numit Ion. “Ion”-roman realist obiectiv: narator omniscient, omniprezent; obiectivitatea, impersonalitate naratorului, detasat, neimplicat in faptele prezentate; viziune “dindarat” , nonfocalizata;

Page 66: Bac 2010 - Lb Romana

intentia accentuata de veridicitate; naratiune la persoana a-III-a; naratorul prezinta realitatea din roman ca pe un proces logic, cu final explicabil si previzibil; evenimentele sunt inlantuite cauzal si temporal, acestea devenind credibile; cititorul are impresia de veridicitate si de obiectivitate. Titlul: este dat de numele personajului principal; este un nume comun, obisnuit in spatiul rural; Ion poate reprezenta o categorie sociala, a taranului fara pamant, care se lupta pentru existenta sa. Tema: problematica pamantului in satul ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea Structura si subiectul: este alcatuit din doua parti: “Glasul pamantului” si “Glasul iubirii”, avand 13 capitole; alcatuire de “corp sferoid” ,structura circulara; simetrie intre incipit si fianl realizata prin descrierea drumului care se intra si se iese din satul

Pripas, locul desfasurarii actiunii; prezenta a doua planuri paralele: destinul taranimii si al intelectualitatii; Expozitiunea: intr-o zi de duminica, satul se strange la hora in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim

Oprea; oamenii din sat sunt asezati dupa conditia sociala, batranii, fruntasii satului, invatatorul si preotul; Ion o ia la joc pe Ana cea bogata, desi o place pe Florica; Ana fusese harazita lui George Bulbuc, fiu

de bogatas; Vasile Baciu, tatal Anei, il acuza pe Ion ca ar umbla dupa fiica lui, astfel ca in confruntarea lor

verbala Ion este numit “hot si talhar”, “sarantoc”; Intriga: aceasta confruntare satrneste nemultumirea lui Ion si hotararea lui de a-si schimba statul

social renuntand la iubirea lui pentru Florica; Rusinea indurata de flacau va intari dorinta de razbunare ,seducand-o pe Ana pentru a-l obliga pe

Vasile Baciu sa ii dea fata de nevasta impreuna cu averea cuvenita. Desfasurarea actiunii: Ana devine obiect de negociere intre tatal sau si Ion; Ana este batuta si de

tata si de Ion, alungata de la o casa la alta, ea ajunge la disperare;

Page 67: Bac 2010 - Lb Romana

dupa nunta dintre Ion si Ana, Vasile Baciu se hotaraste sa puna averea pe numele ginerelui; Ana da nastere lui Petrisor , dar nici acest eveniment nu schimba purtarea brutala a lui Ion fata de ea; fire slaba, Ana se sinucide si la scurt timp moare si copilul, nefiind bine ingrijit de mama lui Ion; acum Ion este liber sa se indrepte catre Florica, dar aceasta se maritase cu George Bulbuc; surprins de acesta in casa cu Florica, Ion este omorat prin lovituri cu sapa. In celalalt plan ,invatatorul Herdelea are si el necazuri: si-a zidit casa pe pamanturile bisericii, iar

acum a ajuns in conflict cu preotul; are doua fete de maritat, Ghighi si Laura, pentru care trebuie sa aiba zestre; fiul,Titu, este o fire de poet; reuseste pana la urma sa gaseasca partide bune pentru a-si marita fetele; Intra in conflict cu autoritatile si va fi inlocuit cu invatatorul Zagreanu si nevoit sa plece in alt sat; Punctul culminant: Ion este lovit de mai multe ori cu sapa de catre Bulbuc deoarece il prinde in casa

cu sotia sa, Florica. Deznodamantul: George Bulbuc va fi arestat, iar Florica ramane de rasul satului; familia Herdelea isi paraseste casa si satul, invatatorul fiind inlocuit cu altul mai tanar; preotul Belciug isi construieste biserica noua si organizeaza sarbatorirea sfintirii acesteia. Personajele Ion: este personaj principal si eponim cu insusiri contradictorii(viclenie-naivitate, gingasie-brutalitate); reprezinta o larga clasa sociala: a taranului ardelean lipsit de pamant; este tipul parvenitului, omul fara scrupule manat de instinctul de a se ajunge, de a fi cineva in satul

sau; provine dintr-o familie care a saracit deoarece tatal sau, Glanetasu, a vandut pamanturile avute ca

zestre de la nevasta lui, Zenobia, si i-a cheltuit pe bautura; Ion este harnic, ca elev fusese silitor si cuminte, dar a renuntat la scoala pentru pasiunea lui de a avea

pamant(“iute si harnic ca ma-sa”);

Page 68: Bac 2010 - Lb Romana

impins de dorinta de a avea pamant, Ion renunta la Florica si o alege pe Ana cea urata dar bagata (glasul pamantului este mai puternic decat cel al iubirii);

pentru Ion ,pamnatul reprezinta atat un mod de existenta cat si o identitate sociala; scena care sta la baza romanului este a sarutarii pamantului de catre Ion: acesta se simte un

urias la picioarele caruia se zbate un balaur.(“Glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului, ca o chemare, coplesindu-l.”);

patima pentru pamant il face sa nu vada suferinta Anei, tragismul mortii lui Petrisor si nici sa sesizeze nepotrivita apropiere de Florica, maritata cu George Bulbuc;

ii era drga munca, oboseala il intarata, se simtea infratit cu lutul pe care-l frământa in mainile sale(“Munca ii era draga, oricat ar fi fost de aspra, ca o ravna ispititoare.”);

finalul sau este previzibil: eroul este prins intre Eros si Thanatos de patima obsesiva pentru pamant.

Modaliati de caracterizare: caracterizarea directa: observatiile autorului despre Ion, monologul interior, opinia altor personaje; Se remarca aici tehnica pluraritatii perspectivelor: doamna Herdelea spunea ca “Ion e un baiat

cumsecade.E muncitor, e harnic, e saritor, e istet”, iar preotul il considera “un stricat si-un bataus, si-un om de nimic… te tii mai destept decat toti dar umbli numai dupa blestamatii.”;

caracterizarea indirecta: relatia dintre personaje, dialogul, gesturi, atitudini si fapte. Ana: este o tanara bogata din satul Pripas, fiica lui Vasile Baciu; dupa ce i-a murit mama, a fost crescuta de tatal ei, care se insurase pentru avere dar care a fost

muncitor dedicat familiei si a sporit averea. Portertul Anei este privit in opozitie cu al Floricai: Ana era urata, dar bogata ,Florica era frumoasa

dar saraca(“…fata aceasta uscat, cu ochii pierduti in cap de plans, cu obrajii galbejiti, cu pete cenusii, si care, impopotionata cum era astazi, parea si mai urata.”);

Ana reprezinta soarta femeii de la tara: “doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii.”

Page 69: Bac 2010 - Lb Romana

Ana, fire slaba, se va lasa usor in bratele lui Ion, uitand ca a fost promisa lui George Bulbuc; soarta Anei va fi mai rea decat a altei femei din sat: este batuta si de tata si de Ion, alungata

de la o casa la alta, astfel ca ramanand fara sprijin se va spanzura; Ion nu are niciun regret ci simte ca este liber si poate sa asculte de “glasul iubirii’. Titu Herdelea: este fiul invatatorului din sat; are 23 de ani, “mandria familiei Herdelea”; a fost un elev eminent dar la liceul din Armadia, in clasa a III-a, a inceput sa simta ca e

persecutat si este mutat la liceul unguresc din Bistrita si apoi la liceul sasesc; nu isi da bacalaureatul, astfel ca tatal sau nu-l poate vedea preot, notar sau invatator; publica o poezie in revista “Familia” si se considera poet; mai superficial decat Ion, Titu se conduce dupa principii simple:” Unde te duce viata, acolo

trebuie sa mergi si ce-ti porunceste ea trebuie sa faci! Numai nebunii umbla sa-I stavileasca mersul, s-o abata din calea ei.”

in ultimul capitol se sintetizeaza evolutia lui Titu: aflat la Bucuresti, el trmite o scrisoare parintilor, in care gasim un tanar maturizat de suferinta dorului de casa, impresionat de evenimentele traite la Sibiu;

Arta prozatorului Formula epica a obiectivitatii impune relatarea cronologica a evenimentelor. Fiecarpersonaj este introdus in roman cu o biografie sumara Cele doua planuri paralele se interfereaza si apoi se desprind in functie de evenimentele din

viata satului. Personajele din roman sunt conturate in paralel, subliniindu-se trasaturile opuse: Ana-Florica,

Ion-Titu, Vasile Baciu-Herdelea. Stilul cenusiu al scriitorului concentreaza metafora in jurul unui singur termen:pamantul. Destinele eroilor sunt anticipate de semne a caror prezenta accentueaza obiectivitatea. Tehnica detaliului (incipit-final) sustine caracterul realist al romanului, imaginea de “oglinda a

realitatii”.

Page 70: Bac 2010 - Lb Romana

Enigma Otiliei-G. CALINESCU 

→ roman realist, tip balzacian.→ a aparut in 1938 in doua volume , este al II-lea dupa “Cartea nuntii”

In perioada interbelica, romanul a avut o evolutie rapida. Liviu Rebreanu deschide drumul romanului romanesc cu “Ion” impunand romanul obiectiv. Aria tematica se largeste substantial. Se dezvolta romanul de evocare istorica: ex: “Fratii Jderi” de Mihail Sadoveanu, romanul de

analiza psihologica cultivat de Camil Petrescu “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”, “Patul lui Procust”, romanul indirect dupa modelul lui Gide al lui Mircea Eliade ex: Maytrei

In acesata perioada scriitorii trec de la o tematica preponderent rurala la una citadina conform modernismului lovinescian: romanele Hortensiei Papadat- Bengescu, ale lui Camil Petrescu, Anton Holban, Cezar Petrescu.

Formulele epice traditionale coexista cu tehnici artistice moderne: in creatia lui Cezar Petrescu se simte influenta lui Marcel Proust, in creatia lui Mircea Eliade influenta lui Gide si Joyce.

Romanul evolueaza de la forma obiectiva la cea subiectiva.   → “Enigma Otiliei” constituie o revenire la formula obiectiva de roman, la metoda

balzaciana. → Romanul lui G.Calinescu devine astfel unul polemic, replica la cultivarea in epoca a

formulei proustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale privind curentele literare. Astfel el afirma ca “Nu exista in realitate un fenomen artistic pur classic sau pur romantic. Acest lucru se poate realiza doar in retorta.”

→ Calinescu este autorul primelor romane citadine de tip clasic. Cu romanul “Enigma Otiliei” el aduce o viziune originala, moderna romanul fiind situat intre traditie si inovatie.

Page 71: Bac 2010 - Lb Romana

Elemente balzaciene:→ Tema: mostenirea care declanseaza si mobilizeaza energii umane ce se confrunta clanul Tulea impreuna cu Stanica Ratiu urmaresc averea lui Costache Giurgiuveanu.→Motivul paternitatii: concretizat in raportul dintre parinti si copii: Costache Giurgiuveanu-Otilia, Pascalopol-Otilia, Aglae-Otilia.

Titlul initial al romanului a fost “Parintii Otiliei” fiind schimbat de editor.   → Expozitiunea ampla in care actiunea este plasata in timp: O seara la inceputul lunii

iulie 1909 cu putin inainte de ora 20 si in spatiu: pe strada Antim. Este prezentat unul dintre personajele principale si anume Felix Sima, un tanar de 18 ani

imbracat in uniforma de licean, care a sosit de la Iasi la Bucuresti pentru a urma facultatea de medicina.

Tehnica detaliului: prin acest procedeu sunt realizate portretele fizice ale personajelor. Primul al lui Felix, al lui Costache Giurgiuveanu si cel al celor aflati la masa de joc: Pascalopol, Aglae, Aurica si mai tarziu al lui Stanica Ratiu.

→ Tot prin tehnica detaliului se face descrierea minutioasa a strazii Antim, a cladirilor acesteia. “Era o strada pustie si intunecata avand un aspect bizar, o caricatura in moloz a unei strazi italice” fiind prezentata varietatea arhitecturala, amestecul de stiluri.

→ Este descris exteriorul casei lui Costache Giurgiuveanu, aceasta indicand gustul estetic indoielnic si caracterul proprietarului: casa avea o intentie de grandoare prin imitatii ieftine, prin geamurile patrate acoperite cu hartie translucida pentru a imita vitraliile de catedrala. Ferestrele erau de o inaltime absurda, zidaria era crapata, iar din crapaturi ieseau buruieni. Usa de lemn umflat si descleiat, imensa, de forma unei ferestre gotice, in general degradarea cladirii contureaza imaginea despre proprietar.

→ Interiorul este asemanator: in holul de la intrare se afla o imitatie: un cupidon din ipsos vopsit maro, geamurile pline de praf nu aveau perdele, usa si scarile care scartaiau. Aceasta descriere contureaza o atmosfera lugubra si misterioasa si contribuie la caracterizarea personajului.

Page 72: Bac 2010 - Lb Romana

→ Camera Otiliei: o defineste intru totul pe fata: Aici se afla o masa de toaleta cu 3 oglinzi mobile si cu multe sertare. Motivul oglinzilor prezent sugereaza firea imprevizibila a fetei dar oglinda este si elementul indispensabil al cochetariei feminine. Dezordinea ce stapaneste denota firea exuberanta a Otilei si amestecul de feminitatea si copilarie. Peste tot erau aruncate rochii, palarii, pantofi, partituri, jurnale de moda frantuzesti, carti, papusi.

Toate alcatuiesc universul spiritual al fetei. → Casa lui Pascalopol: mobila, obiectele de arta exprima rafinamentul, bunul gust, placerea confortului,

bunastarea. Acelasi lucru se poate observa si la conacul din Baragan.→ Salonul Familiei Tulea are peretii incarcati de tablouri, copii dupa carti postale ilustrate care vorbesc despre

involutia lui Titi si despre lipsa lui de imaginatie. Peste tot se aflau perne cusute cu margele colorate de catre Simion Tulea amintind procesul de degradare

psihica a acestuia care avea crize periodice. Ordinea si curatenia care parca inghetau tot trimit la firea acra, rea a Aglaei.

Astfel mobila, vesmintele, mediul de viata in general prefigureaza caracterul, exprima atitudinea despre viata, educatia personajelor, temperamental. Toate aceste exemple ilustreaza conceptia clasica balzaciana de exprimare a caracterului prin detalii semnificative.

Elemente clasiciste: → Tipologia personajelor: acestea sunt conturate realist dar sunt caractere dominate de o singura trasatura

fundamentala care le incadreaza intr-un anumit tip uman: : avarul – Costache Giurgiuveanu : arivistul-Stanica Ratiu : baba absoluta-Aglae : fata batrana-Aurica. Elemente romantice: → analiza sentimentului iubirii (a lui Felix fata de Otilia); → descrierea Baraganului; → motivul orfanului; → antiteza dintre Otilia si Felix care nu urmaresc averea lui Mos Costache si clanul Tulea; → Generozitatea lui Pascalopol se opune avaritiei lui Mos Costache.

 

Page 73: Bac 2010 - Lb Romana

Elemente moderne: → introspectia; → finetea, luciditatea si precizia analizei pshilogice; → Interesul pentru psihologii contradictorii, tulburatoare : ex: Otilia si Pascalopol; Otilia il

iubeste pe Felix dar se casatoreste cu Pascalopol; Pascalopol nu isi poate defini in mod clar sentimentele fata de Otilia;

→ Interesul pentru cazuri patologice: degradea psihica, alienarea la Simion Tulea, consecintele ereditatii la Titi Tulea;

→ Pluriperspectivismul in caracterizarea Otiliei; → Personajul-martor: Felix. Perspectiva narativa: → omniscienta partiala deoarece multe secvente din roman sunt prezentate prin prisma

personajului martor si actor: Felix Evenimentele sunt relatate cronologic la persoana a III-a .  Structura romanului: → fiind un roman realist are o constructie circulara: incepe si se incheie cu descrierea casei lui

Mos Costache si cu vorbele acestuia “Aici nu sta nimeni”.→ Romanul e structurat pe doua planuri: Un plan urmareste destinul celor 2 familii si al membriilor acestora: Familia lui Costache

Giurgiuveanu si a fiicei sale vitrege Otilia Marculescu si Familia Tulea la care se adauga si Stanica Ratiu, ginerele.

Mobilul principal al tuturor actiunilor acestora este averea lui Mos Costache pe care o doreste Aglae, sora lui, pentru copiii sai si la care se adauga, inventiv si rapace Stanica Ratiu;

Eforturile acestora sunt canalizate spre inalturarea Otiliei, fata celei de-a doua sotii a lui Costache Giurgiuveanu crescuta de acesta fara acte de adoptie.

Tot in acest plan este urmarit si destinul lui Pascalopol.

Page 74: Bac 2010 - Lb Romana

Al doilea plan prezinta evolutia lui Felix Sima, ramas orfan si venit la Bucuresti ca sa studieze medicina, dornic de a face cariera.

- Din acest punct de vedere ,“Enigma Otiliei” este un bildungs-roman; - El traieste prima experienta de dragoste. Aceasta constituie fondul liric al romanului: o iubire

adolescentina.Costache Giurgiuveanu este tutorele lui Felix avand obligatia sa-i administreze bunurile lasate de tatal sau.

Felix se indragosteste de Otilia, devine gelos pe Pascalopol, o prezenta nelipsita din preajma fetei si necesara prin generozitatea si cavalerismul omului rafinat.

Otilia il iubeste pe Felix dar nu vrea sa-i fie o piedica in cariera si ia hotararea sa plece cu Pascalopol. Inteligenta si discernamantul izvorate dintr-o existenta timpurie nesigura, fiind orfana suferind umilinte, o fac pe Otilia sa-l accepte pe Pascalopol drept sot.

Felix nu intelege acest lucru. Totusi este preocupat de carierea, ajunge un medic celebru, profesor universitar, facand o casatorie stralucita.

Otilia va ramane o amintire, o imagine a eternului feminin. In celalalt plan al romanului este prezentat declinul clanului Tulea: -Aglae nu reuseste sa puna mana pe banii lui Mos Costache acestia fiind furati de Stanica,

ceea ce provoaca moartea acestuia, dupa care o paraseste pe Olimpia , se casatoreste cu Georgeta care-l propulseaza in inalta societate bucuresteana. Aurica ramane fata batrana.

-Titi divorteaza de Ana Sohatchi si se legana din ce in ce mai mult. Simion Tulea moare la ospiciu, parasit de familie. 

Modalitati de caracterizare: → cele clasice: caracterizarea directa de catre narator, alte personaje, autocaracterizare;

caracterizarea indirecta prin gesturi, vorbe, fapte. → prin mediu (indirecta) de tip balzacian → moderna: pluriperspectivismul (caracterizarea Otiliei) → caracterizarea directa: portretele fizice ale personajelor (prin tehnica detaliului-tip balzacian).

Page 75: Bac 2010 - Lb Romana

Caracterizarea Otiliei  → Chipul Otiliei este prezentat tot la inceputul romanului prin intermediul personajului

martor: Felix “un cap prelung, tanar, incarcat cu bucle pana la umeri”. → Urmeaza prezentarea vestimentara care sugereaza suplete, delicatete, finete: Fata era

imbracata intr-o rochie dintr-un material foarte moale, care cadea usor, stransa bine la mijloc. Pe umeri purta o coreleta .

Prezenta ei invioreaza atmosfera lugubra si apasatoare a casei. Ea raspandeste in jurul ei gratie, inteligenta, delicatete, creeaza o atmosfera placuta prin melodiile

pe care le canta la pian. Amestec de copilarie si adolescenta, are un efect ciudat asupra lui Pascalopol fata de care manifesta

gesturi materne (ii potriveste nodul de la cravata) sau familiare (se aseaza pe genunchii lui). Ea reprezinta feminitatea in devenire. Pascalopol nu-si poate defini sentimentele fata de ea. Otilia este cel mai complex personaj din roman. Este proiectia scriitorului in afara. “Otilia c’est moi!”

G. Calinescu. → In conturarea Otiliei este folosita ca tehnica pluriperspectivismul. Ea se reflecta diferit in ochii celor din jur.

Mos Costache: ea este “fe-fe-fetita tatii”, o sorbea umil din ochi era fericit cand o vedea; Pascalopol: este o mare strengarita cu un suflet de artista, o floare rara. Aglae si Aurica: purtarile ei sunt asemeni fetelor fara capatai “e o dezmatata”. Felix: ea este o fata deosebita cu o mare sensibilitate. Nelinistea adolescentina, bucuriile ei sunt surprinse cu finetea observatiei. Fire nastrusnica, visatoare, imprevizibila, aduce o nota de bucurie, de lumina in casa lui Costache

Giurgiuveanu. Exbueranta alearga in picioarele goale in iarba, doarme in fan, canta, fluiera, danseaza. Tot

comportamentul ei aduce indignarea clanului Tulea. Si Otilia este caracterizata prin mediul de viata (camera ei).

Page 76: Bac 2010 - Lb Romana

Personajul se autocaracterizeaza analizandu-se cu luciditate. Intr-o discutie cu Felix ea-i marturiseste ca este capricioasa si vrea sa fie libera pentru ca ea se plictiseste repede.

Si fata de Felix are griji materne: il ingrijeste, doreste ca el sa-si atinga visul Desi-l iubeste pe Felix, are nevoie de Pascalopol fiind lipsita in copilarie de dragostea mamei care

murise. Calatoria la Paris o maturizeaza, devine mai sigura pe ea, schimbare pe care Felix o percepe. Ea ramane o enigma atat pentru Felix cat si pentru Pascalopol, niciunul neputand sa inteleaga

gestul din final: casatoria cu Pascalopol. Cu sufletul este alaturi de Felix dar spirit practic, fiind convinsa ca viata nu tine decat cativa ani

pentru o femeie, se marita cu Pascalopol. Pascalopol ii reda libertatea dupa o perioada de 5 ani, iar fotografia pe care i-o va arata lui Felix

va infatisa o femeie frumoasa dar complet diferita. Caracterizarea lui Felix 

→ Personajul-martor si actor al romanului, un caracter in formare.→ Prin tehnica detaliului i se face si lui un portret fizic la inceput:

- El este „un tanar de vreo optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean „ce” intra in strada Antim, venind dinspre strada Sf. Apostoli cu un soi de valiza in mana, nu prea mare, dar desigur foarte grea, fiindca, obosit, o trecea des dintr-o mana-ntr-alta”. 

“uniforma neagra ii era stransa bine pe talie, ca un vesmant militar, iar gulerul tare si foarte inalt si sapca umflata ii dadeau un aer barbatesc si elegant. Fata ii era insa juvenila si prelunga, aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub sapca, dar culoarea maslinie a obrazului si taietura elinica a nasului corectau pintr-o nota voluntara intaia impresie” .

El are ambitia de a deveni un medic celebru. Deschide seria personajelor de exceptie din opera calinesciana.

In casa lui Mos Costache o intalneste pe Otilia de care se indragosteste, pe care o iubeste sincer dar a carei enigma nu va reusi s-o dezlege.

Page 77: Bac 2010 - Lb Romana

Parcurge drumul de la simpla atractie la acuitatea sentimentului iubirii. Simte nevoia de a fi permanent langa ea dar relatia acesteia cu Pascalopol il deranjeaza. Numeroase pagini descriu starile prin care trece Felix el traind o multitudine de sentimente:

neliniste, incertitudine, atractie, dezamagire, gelozie, fericire dar absenta ei il arunca din nou in incertitudine.

Fata de Pascalopol are sentimente contradictorii de gelozie si simpatie. Niciunul dintre ei nu este sigur de iubirea fetei. Spirit rational nu se pierde cu firea cand cei doi pleaca la Paris, din contra isi concentreaza

atentia asupra studiului remarcandu-se la facultate. Relatia cu Georgeta il maturizeaza. Pentru el Otilia va ramane permanent un mister. Tine la Mos Costache: o data pentru ca este singura sa ruda si pentru ca este tatal Otiliei. Epilogul il infatiseasa pe Felix devenind o celebritate dar cu nostalgia Otiliei. Aceasta nostalgie il face sa se intoarca pe strada Antim, unde vede casa si mai paraginita si isi

aminteste cuvintele tutorelui sau “aici nu sta nimeni”.→ Cei doi adolescenti se opun antitetic arivistilor din jurul lor fiind singurii care nu urmaresc averea lui Mos Costache pe care il iubesc sincer.

 Stanica Ratiu:→ un Dinu Paturica modern (personaj din “Ciocoii vechi si noi) incadrandu-se in tipul arivistului.

este un avocat fara procese, sotul neligitim al Olimpiei, fiica cea mare a Aglaei Tulea; tipul de individ care asteapta o avere care sa-i modifice radical viata; este volubil, indiscret, circula in diferite medii; afla, se informeaza, agresiv cand este cazul, fara nici un scrupul, cu o mare disponibilitate de

adaptare si supravietuire; inteligent si escroc, fanfaron si abject;

Page 78: Bac 2010 - Lb Romana

ideea de familie pe care o cultiva permanent nu-l impiedica s-o paraseasca pe Olimpia dupa ce ii fura banii lui Costache Giurgiuveanu si sa se insoare cu Georgeta, femeie intretinuta dar cu relatii in inalta societate bucuresteana;

este un artist al intrigii, spioneaza pe la usi, pe la ferestre, ii povesteste lui Costache Giurgiuveanu o serie de cazuri in care mostenitorii i-au omorat pe proprietari pentru a-l inspaimanta;

este implicat in afaceri dubioase, nu-si raspecta nici macar propria familie furand niste cesti de portelan ale matusei, fura bani din poseta unei verisoare;

dupa ce pune mana pe banii lui Costache Giurgiuveanu provocandu-i acestuia moartea, isi va deschide un birou de avocatura si va deveni proprietarul unui bloc.

conturat astfel el a fost asociat personajului Gore Pirgu din “Craii de curte veche” de Mateiu Caragiale;

temele lui favorite sunt paternitatea, casatoria, de care face mare caz desi nu are grija de primul copil care moare (Relisor), atat din neglijenta lui cat si a Olimpiei.

obiectivul urmarit este banul; este un arivist lacom, versatil, tine teorii despre societate, familie, profesiune. personajul este caracterizat si direct printr-un portret realizat tot din perspectiva lui Felix: are un

par bogat, negru, o mustacioara in forma de musca, era imbracat intr-un costum soie-ecru avand o lavaliere mare;

trece cu usurinta de la o stare la alta, este volubil, trivial, labil demagog, adopta maniere distinse fata de Aglae, se induioseaza fata de situatia lui Simion.

Aglae Tulea:  si acestui personaj i se face un portret fizic de catre personajul martor si actor Felix, in momentul in

care tanarul intra in casa tutorelui sau era cam de aceeasi varsta cu Pascalopol: “avea buze subtiri, fata galbicioasa, obrajii brazdati de

cute mari, ochii bulbucati, nasul incovoiat”; se inscrie in tipologia babei absolute; caracterizarea indirecta indica faptele si actiunile pe care le intreprinde pentru a pune mana pe

averea fratelui sau; doreste s-o indeparteze pe Otilia de Mos Costache pentru ca acesta sa n-o infieze si sa nu-i lase

averea; 

Page 79: Bac 2010 - Lb Romana

si ea este intruchiparea dorintei de imbogatire: scopul este capatuirea copiilor si mai ales a lui Titi; lacomia de bani este trasatura esentiala; este rece, odioasa, marginita, meschina, desconsidera orice preocupare intelectuala; colegul lui Felix, Weissman o caracterizeaza direct spunand ca este baba absoluta fara cusur in rau;

observatia acestuia este justa deoarece ea nu are nici un sentiment nici fata de fratele sau cand este bolnav, si nici fata de Simion pe care-l duce la ospiciu fara sa-l mai viziteze.

zgarcita si rapace, caracterul ei nu poate fi contracarat decat de Stanica Ratiu; si ea este caracterizata indirect prin mediul de viata (vezi el.balzaciene).  Aurica Tulea: este fata batrana obsedata de casatorie, vede in fiecare barbat un pretendent; este dezechilibrata psihic pierzand orice decenta; la fel ca mama ei are numai rautati fata de Otilia. Titi Tulea: personajul este caracterizat direct si indirect. Otilia il considera prost, a ramas repetent de cateva ori. e un “vlajgan molatic” iar invatatura ii da dureri de cap; singura lui preocupare este copierea cartilor illustrate, tablouri cu care va impodobi salonul familiei; este instabil psihic si apatic, ii place ordinea militara, se leagana intruna; crizele lui de apatie sunt luate de Aglae drept dovezi de cumintenie; se va casatori cu Ana Sohatchi de care se desparte si doreste sa se casatoreasca cu Georgeta. este in cele din urma student la Belle-Arte. Simion Tulea:  - batran si senil, sotul Aglaei, are comportamentul unui degenerat; se uita in oglinda, isi pipaie muschii, se crede Iisus, brodeaza, va sfarsi la ospiciu.  

Page 80: Bac 2010 - Lb Romana

Pascalopol:  este introdus in scena tot de personajul martor si actor Felix; i se face si lui un portret fizic: este un om de 50 de ani, are un costum din stofa fina, un ceas cu

lant de aur care-i atarna la vesta; se remarca finetea pielii, taietura englezeasca a mustatii carunte;

este politicos si manierat; “un personaj nou in literatura romana”, dupa cum afirma Pompiliu Constantinescu; detaliile pun in lumina pozitia sociala, trasaturile fizice si morale; este neimplinit matrimonial si se substituie intr-unul dintre parintii Otiliei; este indragostitul matur, dezamagit si trist pentru ca traieste doar o iluzie; nu isi poate defini cu exactitate sentimentele fata de Otilia; vine in casa lui Mos Costache cu

sentimentul ca are o familie; ii povesteste lui Felix ca a facut studii in Germania, apoi la Paris, calatorise aproape in toata

Europa, fusese casatorit putin timp, dar se intorsese in tara pentru a-si administra averea dupa moartea mamei;

traieste in lux si rafinament, are o fire boema; fata de Otilia are sentimente puternice, ii satisface toate capriciile inlocuind ceea ce ar fi trebuit

sa faca Mos Costache; pentru el Otilia este un “vitiu sentimental”; a fost asociat de catre criticii literari eroilor lui Turgheniev prin blazare si noblete sufleteasca; si acest personaj este caracterizat indirect prin mediul de viata (vezi casa si conacul lui

Pascalopol) .  

Page 81: Bac 2010 - Lb Romana

ROMANUL SUBIECTIVCAMIL PETRESCU

Page 82: Bac 2010 - Lb Romana

Elemente noi ale esteticii romanului

Actul de creatie reprezinta, pentru Camil Petrescu, un act de cunoastere, de descoperire. Literatura unei epoci trebuie sa fie sincrona cu filosofia si cu celelalte domenii ale cunoasterii. Romanul inseamna experienta interioara. Camil Petrescu declara:” eu nu pot vorbi onest decat la

persoana intai.” In noul roman timpul este subiectiv perceput, iar totul se relateaza la persoana I. Se constata identitatea narator-personaj, cu o perspectiva unica a faptelor prezentate. Gandurile, faptele se subordoneaza fluxului memoriei si introspectiei. Personajul este un intelectual lucid care-si traieste profund drama in constiinta. Este dominanta autoanaliza alaturi de monolog si analiza psihologica. Se valorifica scrisorile si jurnalul de campanie creand impresia de autenticitate a evenimentelor. Romanul se structureaza in jurul unei pasiuni, idei.

Geneza romanului “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”(ROMANUL IONIC)

Preocuparea scriitorului de a scrie despre razboi. Experienta traita pe front in timpul primului razboi mondial. Ideile sustinute in conerinta “Noua structura si opera lui Marcel Proust”. Caracteristicile romanului modern subiectiv: relatarea se constituie la persoana I, realizand unicitatea perspectivei; faptele, evenimentele stau sub semnul introspectiei, al fluxului memoriei; se adopta formula monologului confesiv; Autenticitatea se sustine atat prin relatatre la persoana I cat si prin valorificarea notelor din jurnalul

de campanie;

Page 83: Bac 2010 - Lb Romana

personajul este un intelectual lucid, care crede in existenta ideii absolute de iubire. Titlul : anunta existenta a doua parti ce corespund unor experiente fundamentale , iubirea si razboiul. Romanul apare in anul 1930 si propune o creatie originala de tip analitic. Structura: romanul are doua parti: prima relateaza experienta iubirii prin analiza relatiei dintre Ela si

Gheorghidiu; a doua parte este jurnalul eroului aflat pe front in Primul Razboi Mondial. legatura dintre cele doua parti se realizeaza printr-o constiinta care se autoanalizeaza si prezinta

evenimentele la persoana I, dar si prin artificiul literar din primul capitol(relatarea unei scene de la popota ofiterilor din regimentul XX, despre un act de infidelitate ).

Subiectul In prima parte asistam la o descriere monografica a unei iubiri esuate dintre Ela si Gheorghidiu Gheorghidiu rememoreaza experienta conjugala dupa ce isi impune punctul de vedere intr-o discutie

la popota ofiterilor: “Cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt.” Casatoria cu Ela, cea mai frumoasa studenta de la Litere, este linistita o vreme, mai ales ca cei doi duc

o existenta modesta. Mostenirea primita dupa moartea unchiului schimba destinul cuplului si ii da lui Gheorghidiu

posibilitatea de a reflecta asupra existentei lui individuale, iar Elei prilejul de a deveni ea insasi. Ela se implica tot mai mult in relatiile cu noii prieteni, in participarea la petreceri mondene sau iesiri in

afara orasului. Gheorghidiu devine din ce in ce mai gelos, fara a avea o motivare a unor acte concrete, ci mai

degraba o prejudecata sociala si o exagerare a gesturilor ei. Asistam la o succesiune: despartire- impacare si iar despartire care marcheaza traseul acestei

casnicii. Intamplarea de la Odobesti creeaza o grava criza in relatia de cuplu, mai ales datorita prezentei

domnului G alaturi de Ela in cele mai multa situatii. Concentrat pe front, Gheorghidiu este convins ca Ela il inseala cu domnul G si incearca sa obtina o

permisie s-o viziteze pe sotia lui care se mutase mai aproape de el, la Campulung. Ela ii cere sa-i treaca o parte din bani pe numele ei deoarece se temea ca ar ramane saraca daca lui i

s-ar intampla ceva pe front.

Page 84: Bac 2010 - Lb Romana

Gheorghidiu este si mai convins acum ca Ela vrea sa-si faca un viitor alaturi de Grigoriade. Ranit, Gheorghidiu se intoarce acasa si descopera ca nu mai este atras de sotia lui, astfel este

hotarat sa divorteze si sa-I cedeze o mare parte din avere impreuna cu “tot trecutul”. Partea a II-a Razboiul este relatat asa cum l-a trait, din perspectiva combatantului. Se descrie mai mult viata interioara a celui care va participa la razboi si care cauta mereu

certitudini. Razboiul este cumplit, iar scriitorulsurprinde evenimente care capata proportii uriase. La popota se discuta despre maretia razboiului, despre lipsa de eroism, dar si despre incapacitatea

conducerii militare si slaba dotare a armatei noastre. Capitolul “Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu” surprinde dramatismul luptei, “una dintre zilele

cele mai grozave din viata mea.” Sunt descrise invalmaseala, exploziile, zgomotul care asurzeste pe soldati. Toti traiesc sentimentul groazei, nimic nu mai pare eroic, ci totul este apocaliptic, fiecare parca, isi

asteapta sfarsitul. Gheorghidiu retine panica, lasitatea, durerea si nedumerirea celorlalti. Se demasca ororile razboiului. Drama colectiva anuleaza pe cea individuala, ii deschide alte perspective asupra vietii. Personajele Gheorghidiu este student stralucit la Filozofie, cu o conditie materiala modesta, deoarece tatal

sau risipise averea in initiative culturale neprofitabile. In facultate o cunoaste pe Ela pentru care face o pasiune, finalizandu-si relatia cu o casatorie. Gheorghidiu simte ca orgoliul a fost baza iubirii pentru Ela, dar si o armonie spirituala. El analizeaza toul din perspectiva omului superior, aflat intamplator intr-o anumita situatie. Este convins ca pe Ela o schimba mostenirea primita fiindca nu daduse importanta unor dorinte ale

ei manifestate modest: lipsa unor prieteni, a petrecerilor, a implicarii in situatii practice(discutia despre bani, afaceri la masa din familia lui Gheorghidiu).

Page 85: Bac 2010 - Lb Romana

Este adept al iubirii unice, absolute si descopera astfel, ratiunea insasi de a fi . Pe Ela o vede ca pe un ideal implinit:” as fi vrut-o mereu feminina, deasupra discutiilor acestora

vulgare, plapanda si avand nevoie sa fie protejata.” Sentimentul nesigurantei il macina si accentueaza problemele cuplului. El traieste drama intelectualului intolerant alimentata de orgoliul manifestat in viata publica si in

cea privata. Opinia fata de colegii de la popota demonstreaza existenta unui “filozof”, a unui individ ce se

distanteaza de ceilalti: “Folositi un material nediferentiat… dublat de cunoasterea adevarului unic”.

Chiar si sentimentele le marturiseste sub semnul stiintei, analizei profunde. Personajul isi exprima dorinta de cunoastere absoluta :” N-as vrea sa existe pe lume o experienta

definitiva, ca aceea pe care o voi face, de la care sa lipsesc, mai exact sa lipseasc ea din intregul meu sufletesc…Ar constitui pentru mine o limitare.”

Natura reflexiva si hipersensibila, Gheorghidiu se autoanalizeaza lucid in situatii-limita (razboiul). Nu accepta compromisul, cauta mereu lumea pura a ideilor. Caracterizarea directa este dominanta: monolog, autoanaliza. Caracterizarea indirecta este pusa in evidenta prin dialog, fapte, gesturi ,relatia cu alte personaje. Ela era cea mai frumoasa studenta de la Litere, cu o situatie materiala modesta. Este un personaj a carui existenta se construieste dintr-o perspectiva unica, a lui Gheorghidiu. Ea ne apare frumoasa, generoasa, dar superficiala si totusi feminina. Interventia ei in discutii despre bani, il surprinde pe Gheorghidiu:”Nevasta-mea, cu ochii ei albastri

si neprihaniti, a intervenit in discutie cu o pasiune si o indarjire de care nu o credeam in stare” Existenta ei ar fi trebuit sa se desfasoare dupa coordonatele impuse da la inceput de Gheorghidiu. Ea iese din tipar, se implica in viata mondena dar nu face decat sa il indeparteze pe Gheorghidiu. Implicarea in probleme legate de mostenire trezeste suspiciunea sotului sau. Ea creeaza o stare de gelozie prin placerea de a fi in centrul atentiei, de a fi admirata si de a

raspunde prin mici gesturi lui Grigoriade. Dorinta Elei de primi o parte din avere pe numele ei ,produce ruptura definitiva si intareste

sentimentul de infidelitate.

Page 86: Bac 2010 - Lb Romana

ROMANUL POSTBELICMOROMETII - MARIN PREDA

Page 87: Bac 2010 - Lb Romana

Morometii de Marin Preda apare in doua volume astfel: primul in anul 1955, iar al doilea in anul 1967.

Titlul este numele familiei aflate in centrul romanului. Este o familie de tip patriarhal, a lui Ilie Moromete.

Surse de inspiratie: copilaria, adolescenta si maturitatea autorului; Creatii epice ca: “Salcamul”,”Intalnirea din pamanturi”,”Calul”. Primul volum Actiunea este plasata cu trei ani inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial(1937), in satul Silistea-

Gumesti din Campia dunareana. Este structurata in trei secvente epice:a. Fapte de viata care se petrec de sambata seara pana duminica noaptea, de la intoarcerea Morometilor

de la camp pana la fuga Polinei cu Birica;b. Satul prezentat la seceris;c. Conflictul dintra Moromete si fiii lui cei mari. Volumul prezinta simetrie compozitionala prin reluarea observatiei despre timp: timpul “era foarte

rabdator cu oamenii; viata se scurgea fara conflicte mari.” si “Timpul nu mai avea rabdare .” Actiunea volumului se realizeaza prin accentul pus asupra unor scene fundamentale din viata satului. Scena cinei subliniaza statutul membrilor familiei la masa.Astfel, Paraschiv, Nila si Achim stateau

langa usa, Moromete “statea parca deasupra tuturor”, Catrina si cele doua fete, Tita si Ilinca erau aproape de vatra, iar Niculae parca nu-si gasea locul.

Scena dezvaluie ierarhia familiala, gruparea copiilor dupa relatiile dintre frati, semnaland de la inceput animozitatile existente.

Moromete se distinge drept o autoritate suprema, stapanul familiei. Taierea salcamului : acest moment sugereaza inceputul declinului familiei lui Moromete si al satului. Momentul se proiecteaza pe fundalul unui bocet care se aude din cimitir , exprimand o durere

universala in care se cuprind omul si natura. Aparent Moromete taie salcamul fara remuscari dar atitudinea lui evidentiaza tensiune interioara:”intr-

adins, Nila il taiem, intelegi, asa, ca sa se mire prostii.” Caderea salcamului este descrisa magistral, dramatic: “ se clatina, se impotrivi, balabanindu-se cateva

clipe ca si cand n-ar fi vrut sa paraseasca cerul, apoi deodata porni spre pamant, strivind linistea diminetii…”.

Page 88: Bac 2010 - Lb Romana

Adunarile din poiana lui Iocan : aici se aduna barbatii imbracati in straie de sarbatoare, unde Moromete, Cocosila si Dumitru lui Nae citeau ziarul si comentau ironic politica.

Totul se desfasoara dupa un ceremonial, incepand cu drumul lui Moromete si continuand cu intampinarea acestuia si discutiile despre politica.

Oamenii interpreteaza totul din perspectiva vietii lor de zi cu zi. Scena secerisului se construieste pe baza unui ritual. Se infatiseaza o realitate arhetipala: miscarile, gesturile, pregatirea si plecarea la camp. Secerisul este trait de satul intreg, ca un ceremonial mitic, specific unei colectivitati arhaice. Carutele din sat erau toate aliniate ca intr-o procesiune, iar in urma lor casele raman goale. Plecarea celor trei fii mai mari la Bucuresti cu oile si caii este sustinuta de sora lui Moromete,

Guica. De acum incepe decaderea lui Moromete, transformarea lui, sufera un adevarat soc, se simte invins.

Volumul al II-lea a aparut in anul 1967, dupa 12 ani de la primul volum. Partea I Moromete ii roaga pe cei tri fii sa vina acasa dar acestia refuza. Printr-o scrisoare se anunta moartea lui Nila in lupta de la Cotul Donului. Catrina se indeparteaza de Moromete dupa ce afla ca ar fi vrut sa treaca totul pe numele fiilor. Tita se marita dar dupa scurt timp ii moare sotul. Niculae se instraineaza de tatal sau si curand intra in randurile partidului comunist, care tocmai se

instalase la putere. Aristide intocmea liste cu noii aderenti la partid, fara ca oamenii sa-si fi dat acordul Moromete incepe sa se imbolnaveasca , iar Catrina se obisnuieste la Alboaica. Niculae este trimis in sat ca activist pentru a participa la strangerea recoltei.

Page 89: Bac 2010 - Lb Romana

Partea aII-a Moromete o duce din ce in ce mai greu cu plata impozitelor si nu exista posibilitatea sa fie amanate; ii cere bani lui Niculae.

Se purtau discutii in curtea lui Moromete, pe prispa. Niculae incearca s-o impace pa Catrina cu Moromete. Marioara Fintina venea pe la Ilinca, fiindca il placea pe Niculae. Partea a III-a Moromete participa la seceris alaturi de fiul Alboaicei. Dupa multa chibzuiala, Niculae se duce la Marioara si ii spune ca nu are nicio obligatie fata de ea si ca

nu se poate insura cu ea. Dupa treiarat, fiecare taran urma sa plateasca statului cotele. Niculae , Plotoaga si Isosica incearca sa curete graul de neghina, astfel incat, taranii sa plateasca cotele. Moromete se impotrivea mereu noilor reguli impuse de conducerea partidului. Taranii se invoiesc pana la urma si platesc cotele. Partea a IV-a Moromete trece pe numele Ilincai trei pogoane si jumatate din locul casei pentru a se putea marita. Se formeaza o noua comisie care sa stranga cotele de la oameni. Niculae va ramane pana la urma cu Mariora cu care avea si un copil. Moromete moare, dupa ce se indepartase de familie. Sustine pana la sfarsit ca i-a placut sa fie un om liber. Moromete- caracterizare Autorul construieste personajul plecand de la tatal sau, Tudor Calarasu. Moromete are trei baieti din prima casatorie(Nila, Paraschiv si Achim), doua fete(Ilinca si Tita) si pe

Niculae din a doua casatorie. Personajul are o pozitie privilegiata inca din primul capitol(scena cinei). Desi isi iubeste copiii si vrea binele acestora, isi cenzureaza orice manifestare de afectiune fata de ei.

(scena serbarii scolare)

Page 90: Bac 2010 - Lb Romana

Placerea vorbei este o pasiune pentru taranul mucalit, care profita de orice intalnire ( poiana lui Iocan, discutiile de pe stanoaga).

Disimularea este definitorie pentru firea lui Moromete(scena cu Jupuitu). Viata este pentru personaj un prilej de contemplare. El ramane lucid si echilibrat, dar “o fire sucita”, cu reactii neasteptate. Filozofia lui de viata se bazeaza si pe tehnica amanarii, incercand sa taraganeze orice decizie sau

atitudine care nu-i convine. Il caracterizeaza ironia ascutita , inteligenta deosebita, felul sau de a face haz de necaz.(taierea

salcamului) In finalul volumului intai, Moromete devine aparent nepasator”nu mai fu vazut stand ceasuri intregi pe

prispa sau la drum pe stanoaga.” Destramarea familiei duce la prabusirea lui morala. Constiinta deteriorarii unei ordini durabile ii provoaca o tristete rece:”Am facut tot ce trebuia.” “Si

daca lumea e asa cum zic ei si nu e asa cum zic eu, ce mai ramane de facut?” Spre sfarsitul romanului : Moromete are aproape 80 de ani, ii este alaturi doar Ilinca, este slabit si

umbla prin sat, pe camp. Moartea sa reprezinta disparitia unei lumi a carei filozofie se poate rezuma astfel:”Domnule,… eu

totdeauna am dus o viata independenta.” Este “taranul filozof”, o fire reflexiva deosebit total fata de taranul din romanele lui Rebreanu. Se observa caracterizarea directa (mai ales in capitolul al X-lea),prezenta monolgului. Caracterizarea indirecta: fapte, gesturi dialog. Arta literara Fluxul epic creeaza senzatia de viata in care detaliul releva talentul narativ al autorului. Prozatorul descopera complexitatea sufletului taranesc, care sta sub semnul ratiunii. Se remarca realismul viziunii, observatia obiectiva, stilul analitic. Se impleteste stilul indirect liber cu cel direct. Accentuandu-se oralitatea, ironia. Se observa viziunea scenica, simtul comic si tragic, observatia psihologica.

Page 91: Bac 2010 - Lb Romana

NEOMODERNISMULNICHITA STANESCU

Page 92: Bac 2010 - Lb Romana

Neomodernismul- curent literar

Este caracteristic perioadei 1960-1970, care va repune poezie in drepturile sale depline, dupa ce fusese anulata si inlocuita cu literatura ideologizata politic:

redescoperirea emotiei estetice, a lirismului pur si a sensului metaforei se cultiva: spiritul ludic, ironia si autoironia, ambiguizarea limbajului cititorul devine un cautator de sensuri ascunse, un adevarat initiat refacerea legaturilor cu modernismul interbelic ambiguizarea limbajului

Nichita Stanescu este considerat liderul poetic al celor care creau in perioada “saizecistilor”. In prima etapa a creatiei se remarca inca influenta modelelor moderniste dar este evidenta

capacitatea poetului de a reinnoi limbajul(crearea de cuvinte si expresii noi: “Necuvintele”, “Dezimblanzirea”)

Primul volum, publicat in anul 1960, “Sensul iubirii” se concentreaza asupra unei teme majore si anume iubirea, vazuta ca act de cunoastere. Aceasta poate duce la schimbari radicale in alcatuirea fiintei, a universului

Timpul este o alta tema a poeziei lui Nichita Stanescu. I se asociaza simboluri ale absolutului ca: stele aripa, curcubeulsau cerul.

Infinitul, o alta tema a liricii poetului, se regaseste in dorul de absolut si in incercarea de a surprinde eternul in fiinta cuvantului.

Conditia umana, ca tema artistica, isi asociaza simboluri ale umanului sau ale lumii imperfecte. Al doilea volum, intitulat “O viziune a sentimentelor, aduce in prim plan o modalitate originala de a

privi lumea. In acest volum gasim si poezia “Leoaica tanara, iubirea” . Titlul contine o metafora explicata deja care avertizeaza asupra dimensiunii noi atribuite iubirii. Tema :iubirea vazuta ca o modalitate de cunoastere a lumii, cu puteri creatoare. Structura poeziei: se observa trei secvente in care metafora devine singura modalitate de

transmitere a viziunii subiective asupra evolutiei iubirii si care asigura si unitatea formala a textului.

Page 93: Bac 2010 - Lb Romana

Prima secventa: ne socheaza prin asocierea sentimentului cu forta unei leoaice tinere, iar relatia concret-abstract tine sub control intentia ludica.

Primele momente ale intalnirii cu iubirea sunt asociate cu imagini ale gresivitatii motivandu-se totul prin etapele instalarii sentimentului: asteptarea, seductia, comuniunea dintre om si iubire:”Ma pandise-n incordare/ mai demult./ Coltii albi mi i-a infipt in fata,/ m-a muscat, leoaica azi de fata.”

Instalarea iubirii este perceputa ca pe o surpriza si cu cat neasteptatul este mai puternic cu atat reactia de acceptare se contureaza socant creand tensiune poetica.

Secventa a II-a: fiinta este acaparata total de acest sentimente care potenteaza creatia si cunoasterea. Astfel ne aflam in fata unei cosmogonii care valorifica pe aceea eminesciana.

Omul capata o noua identitate ca si lumea care se reconstituie dintr-un cerc”de-a dura”. Eul poetic este proiectat in centrul universului, in afara timpului: “in jurul meu , natura/ se facu un

cerc, de-a dura,/cand mai larg, cand mai aproape,/ ca o strangere de ape.” Metafora curcubeului taiat in doua sugereaza doua sensuri : unul biblic al impacarii lui Dumnezeu cu

lumea si altul al unitatii in diversitatate a simturilor fiintei umane. Miscarea de ascensiune a simturilor nu este decat o cunoastere ce aspira spre absolut, spre armonie

si imaterial. Secventa a III-a: ne surprinde prin imaginea unei fiinte total schimbate sub influenta noii

experiente a iubirii, a cunoasterii:”Mi-am dus mana la spranceana,/la tampla si la barbie/ dar mana nu le mai stie…”

Receptarea lumii se va face acum afectiv cu sentimentul de ciclicitate a reluarii procesului de initiere si percepere a iubirii in timp.

Ultimele versuri ale poeziei trimit catre o integrare a fiintei intr-o lume a carei eternitate este asigurata de repetabilitate:” inca-o vreme,/ si-nca o vreme…”

Trasaturi neomoderniste ale poeziei: recuperarea sentimentului iubirii; relatia abstract-concret; limbajul ambiguu; dominatia metaforei;

Page 94: Bac 2010 - Lb Romana

TEATRUL POSTBELICIONA DE MARIN SORESCU

Page 95: Bac 2010 - Lb Romana

Iona de Marin Sorescu  Piesa Iona a fost scisa in 1965 si publicata in 1968. A fost reprezentata pe scena in stagiunea

1968-1969la Teatrul Mic , in regia lui Andrei Serban.. Opera se constituie ca o meditatie , ca o parabola creatoare a unei mitologii si anume

mitologia omului contemporan. Alaturi de “Paracliserul” si “Matca” formeaza o trilogie dramatica intitulata “Setea muntelui de

sare “, titlu metafora care simbolizeaza setea omului de absolut. Toate cele 3 piese sunt opere moderne in genul celor scrise de Beckett sau Eugen Ionescu si se constituie intr-o cautare spirituala.

Temele dezvolate de aceste monologuri dramatice, merg pana la un punct in directia existentialistilor (omul in fata existentei coplesitoare ) insa Marin Sorescu nu face din moarte o problema fundamentala si nu cauta in absurd o solutie de salvare .

Iona cea mai existentialista dintre piesele sale da o rezolvare originala unui conflict cunoscut in literatura si anume “omul fata in fata cu moartea”.

Pentru Albert Camus ,( a scris Strainul, Ciuma)…….. individul aflat intr-o situatie de acest fel nu are decat o singura solutie si anume sa iasa cat mai demn din comedia existentei prin sinucidere, care dupa scriitorul francez este un act de revolta si demintate.

. Sorescu reluand aceasta dezbatere da alta interpretare faptelor facand din revolta fata de conditia imposibila in care l-a pus existenta, adevarata problema a unui individ.

Cele 3 piese propun trei solutii intr-o drama existentiala , desi situatiile in care se afla indivizii sunt diferite .

 

Page 96: Bac 2010 - Lb Romana

GENEZA Piesa are la origine cunoscutul mit biblic a lui Iona , fiul lui Amitai care este insarcinat in taina sa

propovaduiasca cuvantul Domnului in cetatea Ninive . Vrea insa sa se ascunda . Se imbarca pe o corabie si incearca sa fuga la Tarsis , dar este pedepsit de Dumnezeu care straneste o fortuna si corabierii il arunca pe Iona in valuri . Din porunca divina Iona este inghitit de un peste urias (un chit). Dupa 3 zile si 3 nopti , timp in care Iona se roaga lui Dumnezeu , va fi eliberat si aruncat pe uscat .

Piesa lui Sorescu nu are nimic religios , dramaturgul pastrand doar numele din fabula biblica si intamplarea ,Iona fiind inghitit de o balena.

TEMA Plecand de la metafora lui Nietzsche “ solitudinea m-a inghitit ca o balena” Iona da expresie

srigatului tragic al individului insingurat care face eforturi disperate pentru a-si regasi identitatea. Pe de alta parte acest monolog al lui Sorescu este interesant si ca demonstratie a unei problematici

filozofice de natura existentiala cu privire la raportul dintre individ si societate , dintre libertate si necesitate, dintre sens si nonsens . El prezinta imaginea lumii ca o ierarhie de sfere prelungita in timp si spatiu caruia omul se straduieste sa-i reziste in efortul de a-si pastra identitatea.

STRUCTURA 4 tablouri , sub forma unui monolog (solilocviu), un dialog aparent , deoarece Iona vorbeste cu

sine , ceea ce simbolizeaza dorinta omului modern de a alunga singuratatea. Primul tablou infatiseaza pe Iona pe tarmul marii ,aceasta sugerand libertate, aspiratie, iluzie si

chiar deschidere spre un orizont nelimitat. Iona este un pescar ghinionist care desi isi doreste sa prinda pestele cel mare prinde numai “fate” chiar si in vis nu-i apar decat pesti mici . Ca sa nu se faca de ras isi ia cu el un acvariu pentru a pescui pesti din el . Din aceasta cauza el se simte un ratat , pentru a prinde pestele cel mare, Iona isi striga numele , el cugeta asupra relatiei intre viata si moarte ajungand la concluzia ca marea este plina de nade frumos colorate care sugereaza capcanele vietii atragatoare, fascinante dar si pericolele existentei . Iona isi asuma aceasta existenta . Finalul tabloului I il prezinta pe Iona inghitit de un peste urias cu care incearca sa se lupte strigand dupa ajutor .Exclamatia “de-ar fi macar ecoul” sugereaza pornirea eroului intr-o aventura a cunoasterii.

Page 97: Bac 2010 - Lb Romana

Taboul 2 se petrece in interiorul primului peste , in intuneric , ceea ce il determina pe Iona sa constate ca “incepe sa fie tarziu in mine”. Iona vorbeste mult , logosul fiind expresia supravietuirii, solilocviul continua cu puternica accente filozofice exprimand cele mai variate idei existentiale, de ex: “ de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii” sau “ de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc dupa moarte”. Iona doreste sa se simta liber “fac ce vreau, vorbesc , sa vedem daca pot si sa-mi tin gura “. Eroul isi aminteste povestea chitului dar n u-l intereseaza decat in masura in care ar fi ancorata in real.

Iona gaseste un cutit , semn al libertatii de actiune si constata lipsa de vigilenta a pestelui recomanda ca “ ar trebui sa se puna un gratar la intrarea in orice suflet” de unde reiese ideea unei selectii lucide a lucrurilor importante din viata .

In finalul tabloului Iona devine visator si se simte ispitit sa construiasca o banca de lemn in mijlocul marii , unde sa se odihneasca pescarusii si vantul . Aceasta banca ar fi o constructie grandioasa , singurul lucru pe care l-ar fi facut in viata lui . Avand de jur imprejur marea, aceasta banca ar fi fost un lacas de stat cu capul in maini in mijlocul sufletului.

Tabloul 3 se desfasoara in interiorul celui de al doilea peste care inghitise la randul sau primul peste. Aici se afla o mica moara de vant care poate sa se invarteasca sau sa se invarteasca , simbol al zadarniciei . Iona mediteaza acum la viata , la conditia omului in lume , la ciclicitatea vietii; oamenii sunt coplesiti de viata si ii uita pe cei apropriati. Apar doua personaje figurante ; pescarul 1 si pescarul 2 , fiecare cu cate o barna in spate fara sa scoata nici un cuvant, simbolizand oamenii ce-si duc povara data de destin, dar care nici nu se framanta pentru gasirea de motivatii.

Iona vorbeste cu ei , vrand sa le inteleaga conditia umila . El constata ca viata aici inauntru, intr-un spatiu restrictiv nu este una sanatoasa spiritual si Iona se intreaba de ce oamenii trebuie sa duca un astfel de trai.

“De ce ii mai mananca chitul daca n-are conditii?” Iona devine increzator , se inchipuie o mare si puternica unghie ca de la piciorul lui Dumnezeu . Iona ramane singur cu propria constiinta. Apar in acest tablou motive noi; gemenii , prin prezenta ochilor care –l privesc si cu care dialogheaza.

Iona adreseaza o scrisoare mamei sale , gandindu-se ca toti oamenii se gandesc la mama lor “fiica la mama, mama la mama , bunica la mama pana se ajunge la o singura mama , una imensa”.

Page 98: Bac 2010 - Lb Romana

Apare ideea repetabilitatii existentiale a omului sugerta prin rugamintea adresata mamei de a naste mereu deoarece ne scapa totdeauna ceva din viata . Replicile se succed cu vioiciune si amaraciune in acelasi timp , cu tonuri grave sau ironice.

Finalul tabloului il ilustreaza o infinitate de ochi care-l privesc , simbolizand nenascutii pe care chitul ii pastra in pantece.

Tabloul 4 il prezinta pe Iona in gura ultimului peste spintecat pe un tarm nisipos plin de alge ; respira acum alt aer , dar nu vede marea deoarece orizontul este format din burti de peste.

Este singur in pustietatea imensa si-si strige semenii “Hei!”. Apar cei doi pescari care au in spinare barnele , iar Iona se intreaba de ce intalneste mereu aceasi oameni, sugerand limita omenirii captive. Meditand asupra relatiei dintre om si divinitate, Iona nu are nici o speranta de-naltare, drama omului este aceea a vietii apasatoare, sufocanta in care nimeni nu poate evada in libertate “ Problema e daca mai reusesti sa iesi din ceva, odata ce te-ai nascut . Doamne cati pesti, unul intr-altul!”.

Toti oamenii au acelasi destin de muritor, toate lucrurile sunt pesti. Intelegem din toate acestea ca pescarul a intrat intr-un alt cerc si ca universul este un fel

de palnie dantesca.A trai in aceasta lume de determinari circulare este marele eroism al omului. Problema esentiala pentru Iona nu este sinuciderea ci daca mai reusesti sa iesi din ceva odata ce te-ai nascut .

Finalul piesei este tulburator; trezit din amnezie Iona isi aminteste despre parinti, copilarie , scoala , despre proprioa viata pe care o vede “frumoasa, minunata , nenorocita si caraghioasa , formata din ani pe care am trait-o eu”.

Isi aminteste numele , constata ca destinul a fost potrivnic , ca “totul e invers”dar nu renunta spunand “plec din nou”.Solutia de iesire pe care o gaseste Iona este aceea a spintecarii propriei burti , ce semnifica evadarea din propriul destin . Gestul este insotit de cuvintele “Razbim noi cumva la lumina” ceea ce poate insemna un nou inceput. Este o retragere in sine.

Page 99: Bac 2010 - Lb Romana

SEMNIFICATII Apare metafora pestelui care este viziunea centrala a piesei. In pantelecele chitului, Iona se

descopera pe sine , ca un ins captiv intr-un labirint in care omul este vanat si vanator. Motivul labirintului: - drum al cunoasterii; devine sinonim cu lupta impotriva propriei singuratati -nu este intrarea doar in alt spatiu ci si in alt timp “incepe sa fie tarziu in mine” - Iona apare ca un pedepsit pentriu vina de a fi fortat norocul; ; drumul este orientat

continuu spre iesire.In mitologie labirintul era si spatiul initierii prin cunoastere; iesirea din labirint este inteleasa cu renastere si poate avea valoare initiatica.

Motivul dedublarii: -personajul ajunge de la dedublarea verbala la cea a propriei fiinte; el vorbeste cu sine , se striga, se ipostaziaza in Iona cel fara de noroc la pescuit si Iona cel cu noroc la nori.

Solititudinea : - care este legata de motivul instrainarii si al claustrarii; e acentuata de prezenta celor doi pescari muti. Iona sufera de singuratate si incearca s-o depaseasca, vrea sa vorbeasca si vorbeste chiar daca nu I se raspunde, cu mama sa, cu cei doi pescari. Personajul se descopera solitar dupa fiecare evadare. Solititudinea este insa sansa solidaritatii cu sine .

. Personajul evolueaza de la starea de inconstienta la cea de luciditate si vizionarism. - Iona are vocatia singuratatii , scopul sau este sa iasa din labirint. El cauta un sens , este

rational , evolueza spre luciditate, spre cunoastere de sine , vrea sa se naca din nou, spre a deveni alt Iona , capabil sa-si asume destinul . Obsesia renasterii este rezultatul nevoii de a avea mereu o sansa.

Esecul nu anuleaza increderea in puterea spiritului de a invinge destinul si de a atribui un sens , o ratiune.

TEHNICI ALE TEATRULUI MODERN Iona este o creatie moderna contruita pe un pretext mitic cu un singur personaj . Elemente de expresionism – in centru se afla problematica eului - personajul nu este un resemnat ci un ins activ, protestatar -supus unui process de transformare launtrica sufleteasca el cauta sa evadeze , se cauta pe sine ,

se dedubleaza - personaj generic

Page 100: Bac 2010 - Lb Romana

Mijloace de expresie – ironia, grotescul si tragicul- final deschis specific teatrului modern- final deschis specific operelor moderne

Procedee specifice - solilocviul

- stilizarea conflictului- abandonarea formelor traditionale ale

dramaticului : intriga , conflict, deznodamant , elemente de teatru absurd

- solititudinea ca tema- fomula operei deschise

Page 101: Bac 2010 - Lb Romana

POSTMODERNISMUL

Page 102: Bac 2010 - Lb Romana

Postmodernismul  

Elementul de compunere “post” din termenul postmodernism defineste exact curentul din punct de vedere istoric si topologic. Postmodernismul vine dupa modernism, dupa o intreaga evolutie sedimentata istoric a literaturii.

Spre deosebire de curentele si atitudinile anterioare, el intentioneaza sa nu se mai inscrie in aceasta evolutie, ci sa o aboleasca, privind mai intai istoria literaturii ca pe un tot si aderand apoi la acele segmente din ea ce pot fi exploatate si reinterpretate

. Scriitorul postmodern are sentimentul ca toate lucrurile au fost deja scrise si atunci face din aceasta o premisa pe care isi construieste propria reactie, una esentialmente culturala, a citatului intertextual si a parafrazei.

El incorporeaza in propriul text fragmente de texte si experiente ale altora, recunoscandu-le si numindu-le explicit.

Asadar face literatura pornind mai degraba de la literatura ce-l precede decat de la realitatea istorica a sec al XX-lea.

Pe de o parte scriitorul postmodern este ironic si pe de alta ludic Ludic pentru ca aceasta noua literatura, in marginea si in spiritual unei literaturi deja scrise

dezvolta bucuria reinterpretarii personale a unor vechi scrieri. Postmodernismul se indeparteaza prin urmare de la acea linie dreapta a evolutiei literaturii,

a progresului si a progresiei estetice oprite in avangardism (modernism extrem) atasandu-se la o traditie pe care in loc sa o nege o recreaza. Identitatea si substanta sa ies din acel element de compunere “post”, care semnaleaza o continuitate ludica si deci ironica.

Postmodernismul in general este un concept complex referitor la civilizatia de dupa 1950 corespunzand societatii postindustriale.

Page 103: Bac 2010 - Lb Romana

Termenul a fost folosit mai intai de urbanistii americani, apoi de filosofi, economisti psihologi. In Europa s-a aplicat dupa 1960 tuturor formelor de cultura. La noi apare dupa 1980, scriitorii din aceasta perioada numindu-se si optzecisti.

Trasaturile in literatura  Nu se mai vorbeste de opera ci de text caracterizat prin discontinuitate. Arta antimimetica ignora forma referentiala a limbajului (arta nu imita realitatea). Autoreferentialitate; Opera se refera la ea insasi. Intertext-referiri la alte opere, citate din alte opere, inserate in opera postmodernista; Preiau traditia ironic-ludic Reprezentanti: M. Cartarescu, Traian T. Cosovei, Ion Stratan, Florin Iaru, Al. Musina. In proza: M. Nedelcu, St. Agopian, M. Cartarescu Se cultiva proza scurta, ;poezia cotidianului, a faptului divers.

Teme: banalul cotidian, “caminele”, “navetele”, vacantele, lecturile, filmele, raporturile individului cu sistemul in care se integreaza.

Ce intalnim in postmodernism: mitologia derizoriului, intertexul prin pastisa(citat din texte consecrate), asimilare ironica a cliseelor colocviale culturale, amestec ludic de registre stilistice, poezie narativizata, relatare de aspecte banale, refuzul metaforei plasticitati, demitologizare prin ludic parodic.

De exemplu: “Levantul”, epopea lui Mircea Cartarescu in 12 canturi parodie ce in postmodernism “opusul te cufunda in reverii”(in visare in care sunt amestecate stiluri citate formule lexicale din sec 18-19. “Budila-Expres” Al. Musina)

   

Page 104: Bac 2010 - Lb Romana

1883, Aprilie de Ion Stratan  Titlul reprezinta data aparitiei “Luceafarului”. Aici se intalneste autoreferentialitatea,

adica poezia este inspirata din alte opera nu din relitate, apare si antimimeticul, autoironic.

Poezia incepe cu versuri din Luceafarul eminescian: “Da orizont nemarginit singuratatii marii”. Acest procedeu este intertextualitatea, tehnica prin care in cadrul poeziei nou create s-au introdus versuri din “Luceafarul”.

Urmatoarele doua versuri: “Si gandesc uneori cum va fi cerul dupa ce nu vom mai fi” dau un ton elegiac textului si totodata un aspect prozaic.

Urmeaza versuri in care sunt prezente imagini vizuale: “Cum orizontul va deveni roz inainte de rasarit”, aici limbajul este metaforic pentru ca apar conotatii, rozul fiind de fapt viata frumoasa.

Sunt prezentate motive intalnite in creatia eminesciana: orizontul, marea, considerate leagan al vietii.

Cuvintele “materii lichide”, “materiale” sunt neologisme care contribuie la crearea unui limbaj nepoetic.

Urmatoarele trei versuri prezinta o imagine grotesca “luminati pana la schelete”; apare antiteza lumina - noapte si totodata cea intre subiecti si obiecti.

A fi subiect inseamna a avea contiinta existentei de sine, obiecti care este cuvant inventat sugereaza o entitate fara constiinta fara sentimente.

“ Pe gratarele noptii ne vom gandi ca am fost subiecti nu obiecti vreodata.”


Recommended