B1_Productia Si Conservarea Carnii

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar: S.C. NIC BAC PROD S.R.L. loc. Nicolae Balcescu, jud. Bacău Punct de lucru – Productia si conservarea cărnii Executant: S.C. MIGRAL S.R.L Oneşti

Pag. 1 din 50

1

CUPRINS

INTRODUCERE pag. 2 1. Condiţiile naturale şi utilizarea terenurilor în zona amplasamentului obiectivului pag. 4 1.1. Descrierea generala a amplasamentului şi poziţia sa în teritoriu pag. 4 1.2. Condiţiile naturale din zona amplasamentului pag. 5

1.2.1. Condiţiile geologice şi topografia locala pag. 5 1.2.2. Condiţiile climatice şi topoclimatice pag. 9 1.2.3. Reţeaua hidrografica pag. 10 1.2.4. Solurile şi utilizarea terenurilor pag. 12 1.2.5. Vegetaţia, animalele pag. 14

2. Istoricul zonei, activităţi prezenţe, dezvoltări viitoare pag. 15

3. Posibilitatea poluării solurilor pag. 47 4. Depozitarea deşeurilor pag. 50 5. Condensatori / transformatori electrici pag. 54 6. Securitatea amplasamentului obiectivului pag. 55 7. Măsuri împotriva incendiilor pag. 56 8. Protecţia muncii şi igiena locului de munca pag. 57 9. Evacuarea apelor uzate pag. 59 10. Emisii atmosferice pag. 67 11. Impactul zgomotului pag. 69 12. Proximitatea cablurilor electrice pag. 71 Concluzii şi recomandari pag. 72 Bibliografie pag. 75 ANEXE


Pag. 2 din 50

2

INTRODUCERE

Generalităţi

Societatea functioneaza intr-o natura amenajata şi cultivata. Planeta „PAMANT”

este supusa permanent actiunilor naturale şi actiunilor creative ale oamenilor care tind

spre mai bine, spre confort. Se stie ca nu se poate cladi o societate sanatoasa pe o

natura bolnava. Includerea naturii în calculul economic este o adevarata revolutie care il

impinge pe om spre noi concepte, masuri şi instrumente cu care sa analizeze

fenomenele. Natura, ecologia, mediul conduc gandirea spre o globalitate, examinarea

efectelor invizibile şi a consecintelor pe termen lung.

Procese ca poluarea, eroziunea terenurilor, defrisarile nerationale, extinderea

asezarilor, exterminarea sau punerea în pericol de disparitie a unor specii de plante şi

animale, sunt primejdii pentru existenta umana. Apa, aerul, solul nu sunt infinite şi nu se

pot modifica dincolo de anumite limite care le-ar periclita caracteristicile esentiale

necesare vietii.

Poluarea mediului este poate cea mai importantă problemă social-economică

contemporană, care a luat proporţii îngrijorătoare în ţările puternic industrializate.

Maniera degajata în care au fost tratate implicatiile majore ale ecologiei face ca

„nota de plata” sa fie mult prea incarcata. Cheltuielile pentru eliminarea perturbatiilor

mediului ambiant, aparute de multe ori cu intarziere, sunt cu mult superioare sumelor ce

ar fi trebuit avansate pentru prevenirea degradarii suportului vietii.

Cum există “un singur Pământ” poluarea mediului, neţinând seama de graniţele

fizice ale statelor, eradicarea şi păstrarea echilibrului ecologic intră în responsabilitatea

şi obligaţia morală a tuturor guvernelor şi a opiniei publice, urmărindu-se riguros acest

flagel, poluarea mediului, prin măsuri care să-l prevină sau să-l diminueze. Legislaţia

actuală de mediu din ţara noastră se axează pe aceste probleme aliniindu-se la legislaţia

Comunităţii Europene.

Poluarea este şi va rămâne o problemă care trebuie să constituie o preocupare

permanentă nu numai a oamenilor de ştiinţă, ci şi a autorităţilor locale, guvernamentale

şi chiar a organizaţiilor internaţionale.


Pag. 3 din 50

3

Putem spune că nu există activitate care să nu genereze poluare prin deşeuri

(toxice sau obişnuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplăcute. Nişa umana

ca sursa de poluare produce efecte în continua creştere datorită:

� diversificării deşeurilor pe care le produce

� creşterii cantitative pe cap de locuitor a deşeurilor

� aglomerării nişelor individuale în oraşe, metropole, etc. unde procesele naturale

de autopurificare sunt limitate.

Pericolul prezentat de poluare cere reglementari care se fac încet şi cu timiditate

din teama de a nu stingheri economia. De aceea a fost necesară adoptarea unei legislaţii

prin care să se stabilească riscurile ce apar pentru mediul ambiant, legislatie armonizata

cu legislatia europeana.

Functionarea obiectivelor industriale presupune poluarea mediului intrucat oricate

masuri tehnice şi organizatorice s-ar lua este aproape imposibil sa nu existe situatii

potential generatoare de poluare a componentelor mediului în totalitate sau preferential.

Documentaţia de faţă, Bilanţul de mediu – nivel I pentru S.C. NIC BAC PROD S.R.L. din

com. Nicolae Balcescu, jud. Bacau a fost realizată la solicitarea beneficiarului de catre

S.C. MIGRAL S.R.L. Oneşti.

Prezenta documentaţie la Bilanţul de mediu nivel I este împărţită în două parţi:

- Documentaţia propriu – zisă întocmită în conformitate cu prevederile Ordinului

nr. 184/1997.

- Capitolul ANEXE, care cuprinde piesele desenate, actele, avizele şi

documentele citate în text. Referinţele bibliografice sunt semnalate direct în text, la locul

citării.

Executantul Bilanţului de mediu este S.C. MIGRAL S.R.L., cu sediul în Oneşti,

jud. Bacău. Societatea MIGRAL S.R.L. este inscrisa in Registrul national al elaboratorilor

de studii pentru protectia mediului, Lista cu certificatele de atestare valabile – poz. 78.

Pentru realizarea acestui bilanţ de mediu de nivel I, S.C. MIGRAL S.R.L. a folosit

datele şi documentele puse la dispoziţie de beneficiar, abordând aspectele şi

problematica din acest capitol al metodologiei până la nivelul pentru care a dispus de

informaţii şi date certe, la data elaborării bilanţului. Majoritatea datelor privind S.C. NIC

BAC PROD S.R.L. provin de la beneficiar, care a pus la dispoziţie documentaţia,

acte de proprietate, fise de prezentare contracte, etc. şi evidentele.


Pag. 4 din 50

4

1.1. DESCRIEREA GENERALĂ A AMPLASAMENTULUI ŞI POZIŢIA SA ÎN

TERITORIU

Localizare amplasament: amplasamentul S.C. NIC BAC PROD S.R.L. este figurat

in planul de incadrare in zona.

Conform Planului de situatie, anexat, obiectivul are urmatoarele vecinatati:

� nord: teren liber proprietate Farcas Iulian si S.C. LEASING SISTEM S.R.L.

� sud: teren liber proprietate Farcas Iulian

� est: teren liber proprietate Farcas Iulian

� vest: drum de acces (strada Abatorului)

Amplasamentul principal este imprejmuit pe toate laturile cu gard.

Amplasamentul S.C. NIC BAC PROD S.R.L. este in intravilanul localitatii Nicolae

Balcescu , in apropierea DN 2 (E 85) Bucuresti – Bacau, la cca. 600 de m de acesta, pe

partea dreapta la iesirea din localitate spre Bacau, dupa paraul Bezedea (Bahna) –

afluent dreapta al raului Siret, ce deverseaza in contracanalul acumularii Galbeni.

In conformitate cu PUG – ul comunei Nicolae Balcescu amplasamentul are

folosinta de zona productie de tip mica industrie, depozitare si prestari servicii.

Obiectivul existent este amplasat la distanta de aprox. 2 km fata de acumularea

Galbeni.

Organizare amplasament:

Terenul in suprafata de 9425,67 m2 este proprietate privata a beneficiarului in

conformatate cu prevederile din contractele de vanzare cumparare cu incheiere de

autentificare purtand urmatoarele date: nr. 2210/28.06.1999; nr. 2211/28.06.1999; nr.

1426/16.03.2000; nr. 1981/15.06.2001 si a contractului de donatie cu incheiere de

autentificare nr. 678/22.02.2001 si este organizat astfel:

� carmangerie si birouri, care ocupa suprafata de 629,53 m2;

� abator care ocupa suprafata de 689,97 m2, extins incepand cu anul 2005 pe o

suprafata totala de 2.987,67 m2;

� tarc asteptare bovine, care ocupa suprafata de 447,34 m2;

� magazie, care ocupa suprafata de 31,49 m2;

� spatii verzi, care ocupa suprafata de 3060,49 m2;

1.CONDIŢ IILE NATURALE Ş I UTILIZAREA TERENURILOR ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI


Pag. 5 din 50

5

� platforme si cai de acces 2.269,15 m2.

1.2. CONDIŢIILE NATURALE DIN ZONA AMPLASAMENTULUI

1.2.1. Condiţiile geologice şi topografia locală

Comuna Nicolae Balcescu este situata in zona culuarului Siretului, intre albia

majora a raului si magurile inalte ale Culmii Pietricica Bacaului.

O parte din suprafata comunei se suprapune peste relieful fluvial generat de

Siret (lunca, terase joase si terase inalte), alta parte ocupa zona de piemonturi

despartite de depresiuni erozionale, in timp ce partea vestica a comunei se extinde in

zona dealurilor subcarpatice.

● Condiţiile geologice

Treapta dealurilor inalte corespunde largului anticlinoriu al Culmii Pietricica care

reprezinta inaltarea marginala a aripii interne, cutate, a avanfosei Carpatilor Orientali.

Este o zona de varsta miocena, constituita din conglomerate burdigaliene de Pietricica si

din orizontul rosu al saliferului (microconglomerate, gresii argiloase, calcare) avand

aceeasi varsta. Helvetianului ii este atribuit in aceasta zona un complex nisipos (stratele

de Campeni).

Urmeaza zona externa, necutata a avanfosei Carpatilor Orientali, despartita de

zona geologica subcarpatic prin falia pericarpatica, un accident tectonic major care

uneori se manifesta si in relief prin abrupturi si cornise, corespunzand dealurilor cu

dimensiuni reduse.

Zona se extinde intre falia pericarpatica si Culuarul Siretului, fiind acoperita in

partea estica de terasele raului. Caracteristica pentru aceasta zona este prezenta

depozitelor sedimentare sarmatiene si Pliocene, reprezentate prin marne, argile, gresii si

calcare oolitice.

Ultima fasie separabila geologic si morfologic este reprezentata de complexul de

terase ale raului Siret, terase care au inaltimi relative cuprinse intre 5 - 7 m si pana la

200 m. terasele sunt constituite din depuneri cuaternare sedimentate de raul Siret

(uneori si de Bistrita) in diversele sale faze de evolutie din Pleistocen pana in Holocen.

Constitutia teraselor este variabila, dare le contin in mod obligatoriu orizonturi de

prundisuri specifice raului Siret, bine rulate, cimentate sau necimentate si depuneri

prafos-loessoide, uneori cu grosimi apreciabile.


Pag. 6 din 50

6

6

P

LE

IST

OC

EN

H

OL

OC

EN

C

UA

TE

RN

AR

M

IOC

EN

PL

IOC

EN

N

EO

GE

N

SA

RM

AT

IAN

Harta geologica zona Nicolae Balcescu

Legenda

SUPERIOR 1 qh2

INFERIOR 2 qh1 3 qp

33

SUPERIOR 4 qp 23

5

qp

3

qp 13 MEDIU 7 qp 22 8

10

qp

2-3

qp 12 INFERIOR 11 qp 2

1 12

Q

qp 11

ADACIAN 14 dc PONTIAN 15 P MEOTIAN 16 m KERSONIAN 18 k

s+m

ks

BESSARABIAN 19 bs YOLHINIAN 20 vh

BUGLOVIAN 21 bg

sm

TORTONIAN 23 to HELVETIAN 24 he BURDIGALIAN 25 bd

pq

-he

1 – 5 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

6 Depozite loessoide 7 – 10 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

Nisipuri si pietrisuri 12 – 13 Pietrisuri, conglomerate, nisipuri, argile, lignit

Nisipuri, gresii, argile

Nisipuri, gresii, marne

Nisipuri, nisipuri cineritice, cinerite andezitice, argile

17 Gresii, gresii tufacee, andezitice, cinerite, marne, nisipuri

Pietrisuri, nisipuri si marne

Nisipuri, gresii olitice, argile marnoase, pietrisuri

20 Conglomerate, gresii argile

21 Gresii, argile

22 Conglomerate, gresii, marne si carbuni

Nisipuri, gresii calcaroase, marne, tufuri, sare gema, gips

Gresii, nisipuri cenusii si rosietice, gipsuri

Gresii, marne cenusii si rosietice, facies grezos - conglomeratic.


Pag. 7 din 50

7

● Topografia locală

1. Zona dealurilor subcarpatice

Este reprezentata de culmea Pietricica din care fac parte masivele deluroase

Capatana si Carunta, ale caror culmi marginesc limitele de vest ale comunei.

In zona subcarpatica inaltimea reliefului creste de la nord la sud: daca Dealul

Crucii din nord-vestul localitatii Sarata are altitudinea de 486 m, Varful Mosului situate la

cca. 1 km vest de aceeasi localitate are 669 m. Dealul Runcului plasat intre localitatile

Larguta si Valea Seaca are 563 m, iar varful Carunta situate la cca 4 km de localitatea

Buchila are 716 m.

Masivele deluroase subcarpatice sunt in general bine impadurite si, fata de

orientarea generala nord-sud imprimata de Pietricica Bacaului, sunt fragmentate

transversal de vaile care erodeaza versantul estic subcarpatic. Desi nici un rau n-a reusit

traversarea totala a Culmii , torentii de pe ambii versanti au impins regresiv obarsiile si

au generat forme de relief dominate de martori de eroziune cu aspect de maguri sau

capatani.

In cadrul acestei zone este amplasata din comuna Nicolae Balcescu doar

localitatea Larguta, situata pe valea paraului Larguta, singurul curs de apa de pe teritoriul

comunei care nu este tributara raului Siret, ci se varsa in Paraul Orasa si apoi in Tazlau.

2. Zona piemontana

Delimiteaza la est culmile subcarpatice si este marcata de prezenta dealurilor

piemontane si a depresiunilor erozive. Dealurile piemontane au inaltimi mai reduse

decat ansamblul deluros subcarpatic.

In depresiunile erozive, pe vaile largi care se dezvolta aici, s-au stabilit cele mai

multe dintre localitatile comunei: Sarata, Baltata, Valea Seaca si Buchila. Ele ocupa zone

aparute in urma erodarii de catre ape a prundisurilor piemontane, apoi chiar a rocilor

argilo-nisipoase usor de atacat de cursurile de apa care isi adanceau albia.

In jurul acestor localitati, activitatea antropica a indepartat mare parte din

vegetatia forestiera, imprimand reliefului un character de costisa antropizata.

qh Cuaternar – Holocen ( qh) qp Cuaternar – Pleistocen ( qp) m NEOGEN: Pliocen – Meotian ( me) sm NEOGEN: Miocen – Sarmatian ( sm)

lf-ch PALEOGEN:Oligocen – Chattian - Lattorfian pg1-lt PALEOGEN: Eocen – Ypresian – Lutetian


Pag. 8 din 50

8

Versantii defrisati s-au comportat diferit functie de expozitia lor nordica sau

sudica. Versantii insoriti cu expozitie sudica s-au degradat mai putin comparativ cu cei cu

expozitie nordica, unde au aparut frcvent alunecari masive, reactivate periodic. Pe

cornisele alunecarilor s-au suprapus procese de siroire si ravenare si s-au format bazine

de receptie torentiale. Asa este cazul vailor paraielor Sarata, Baltata, Valea Seaca si

Buchila care au versantul drept puternic degradat de eroziune, inclusiv in zonele din

vecinatatea intravilanului.

3. Zona reliefului fluvial

A treia fasie separabila geologic si geomorfologic este reprezentata de complexul

de terase al raului Siret. Aici sunt amplasate localitatile Nicolae Balcescu si Galbeni.

Trecerea de la relieful piemontan la cel fluviatil se face nu brusc ci prin intermediul

unor zone extinse de glacis, aparute ca urmare a depunerii in sectorul de terasa a unor

conuri de dejectie cu material erodat in sectorul subcarpatic si piemontan de catre apele

care se varsa in raul Siret. Depunerile aluviale de terasa ale Siretului sunt un edificiu

destul de complex, cu multe lacune de eroziune si din acest motiv dificil de urmarit din

punct de vedere a continuitatii diferitelor trepte.

Cea mai inalta terasa a Siretului prezenta pe teritoriul comunei este terasa de 200

m altitudine relative, care apare sporadic, sub forma de fragmente, pe malul stang al

Paraului Sarata si pe versantul drept al paraului Valea Seaca. Torentul Buchila isi are

obarsia pe fruntea acestei terase..

Terasa de 160-170 m apare tot fragmentar pe versantul stang al Paraului Valea

Seaca, precum si in apropierea localitatii Sarata.

Terasa 110-120 m apare si ea ca fragmente pe ambii versanti ai paraielor Sarata,

Valea Seaca si Baltata.

Resturi ale terasei 70-90 m apar la confluenta paraielor Bahna si Sarata si pe

ambele maluri ale paraului Sarata.

Terasa de 35-40 m are o dezvoltare deosebita, putand atinge pana la 2 km in

dreptul localitatii Nicolae Balcescu. Este cea mai favorabila culturilor agricole si

beneficiaza inca de un sistem de irigatii partial in functiune.

Cea mai mare parte a localitatii Nicolae Balcescu este amplasata pe terasa de 15-

20 m, traseul fruntii sale este sinuos datorita unor vechi meandre ale Siretului dintre care

cele mai vizibile sunt cele din nord-estul satului.


Pag. 9 din 50

9

Terasa joasa de 5-7 m apare de la N. Balcescu spre sud si pe ea este amplasata

localitatea Galbeni. Trecerea de la aceasta tereasa spre zona de lunca se face in

general in mod gradat.

Teritoriul comunei – cu inters special pentru zonele de intravilan si cele limitrofe

intravilanelor, prezinta numeroase probleme legate de stabilitatea terenurilor corelata cu

influenta apelor subterane.

1.2.2. Condiţiile climatice şi topoclimatice

Din punct de vedere climatic sectorul din Culoarul Siretului in care este amplasat

obiectivul se încadrează in:

- sectorul de provincie climatica cu caracter de ariditate;

- ţinutul climatic de dealuri si platouri joase (< 300 m) ;

- subţinutul climatic al Subcarpaţilor Moldovei, cu vegetaţie higrofilă.

Din punct de vedere topoclimatic (al caracteristicilor climatice locale imprimate, in

primul rând de suprafaţa subiacentă activă) amplasamentul obiectivului este situat in

cadrul topoclimatului complex al Culoarului Siretului in care predomina topoclimatele

elementare de luncă si terase.

Topoclimatul din zona amplasamentului este cel mai bine caracterizat in baza

datelor înregistrate la staţia meteorologica Bacău.

Tab. I. Parametrii topoclimatului în zona de amplasament a obiectivului

Parametrul Valoarea parametrului

Temperatura medie multianuala ( 0 C ) Temperatura medie, luna ianuarie ( 0 C ) Temperatura medie, luna iulie ( 0 C ) Temperatura maxima absoluta (0 C ) / data Temperatura minima absoluta (0 C ) / data Numarul mediu anual de zile cu inghet Umezeala relativa a aerului, media multianuala (%)

9.2 -3.9 20.6 39.6/6.07.1988 -32.5/25.02.1954 121.0 72

Durata de stralucire a Soarelui, media multianuala (ore) Numar de zile cu cer senin, media multianuala Numar de zile cu cer acoperit, media multianuala Vant: -frecventa (%) vanturilor tari (peste 15 m/s) -frecventa (%) vanturilor slabe ( 0-1 m/s) -frecventa directiei dominante (%) -viteza medie anuala (m/s) - frecventa calmului atmosferic(%) Precipitatii atmosferice, media multianuala (mm) Precipitatii medii in luna cea mai ploioasa (mm) Precipitatii medii in luna cea mai secetoasa (mm) Maxima de precipitatii in 24 ore / data

1910.6 46.8 128.0 14.4 51.3 nord: 16.5% 2.8 40.6 538.4 iunie: 84.0 februarie: 23.3 94.7 mm /06.09.1989

Fenomene meteorologice: - numar de zile cu ploaie, media multianuala - numar de zile cu strat de zapada, media multianuala - numar de zile cu ceata, media multianuala

67.5 64.9 63.1


Pag. 10 din 50

10

In ansamblu clima in Culoarul Siretului in sectorul amintit se caracterizează prin:

temperaturi mai scăzute iarna si vara decât in Podişul Bârladului, situat la est; creşterea

accentuata a umezelii relative in perioada rece a anului ca urmare a stratificării aerului

mai rece care favorizează producerea ceţii si a inversiunilor termice de intensitate

moderată; canalizarea curenţilor de aer in lungul culoarului: direcţiile dominante sunt

nord (16.5 % frecventa) si sud (15.7% frecventa). Advecţiile de aer nordic conduc la

răciri accentuate iarna si la zile răcoroase vara in timp ce advecţiile de aer sudic,

continental, conduc la creşterea accentuata a valorilor termice, mai ales vara.

Dintre fenomenele meteorologice care pot influenţa nivelul de poluare a

atmosferei in zona menţionam:

- curenţii de aer (vânturile) : domină vânturile din direcţia nord (16.5%), in

secundar cele din direcţia sud (15.7%);

- inversiunile termice, însoţite de stări de calm atmosferic, sunt mai frecvente si

au o intensitate mai mare iarna, in condiţiile stratificării aerului rece deasupra culoarului

de vale.

In zona imediat învecinata cu amplasamentul obiectivului nu sunt surse majore de

poluare a aerului.

1.2.3. Reţeaua hidrografica

■ Apele subterane, freatice

Pânzele acvifere sunt relativ bogate şi sunt cantonate la baza teraselor de pe

dreapta Siretului cât şi în materialul deluvio – proluvial de la baza versantului Dealului

Pietricica. In sesul aluvionar al raului Siret (terasele inferioare si joase) exista panze

bogate de ape libere al adancimi cuprinse intre 2 si 15 m . De asemenea panze

acv ifere freatice se gasesc la baza teraselor largi ale Siretului. Astfel baza terasei

de 20-35 m altitudine relativa este marcata de aliniamente de izvoare alimentate din

stratul freatic. Cele mai multe si cu debitul cel mai mare sunt situate sub fruntea terasei

orientata catre raul Siret. In lunca Siretului stratul acvifer freatic poate fi interceptat la

adancimi maxime de 4-5 m.

■ Apele de suprafaţa

Reteaua hidrografica ce strabate comuna Nicolae Balcescu este bogata, fiind

alimentata in principal de culmea Pietricica, insa nu toate cursurile de apa au un regim

permanent.


Pag. 11 din 50

11

Reteaua hidrografia este formata de raul Siret care reprezinta si limita de est a

comunei si respectiv afluentii acestuia:

- paraul Bahna (Bezedea) – care izvoraste de pe teritoriul comunei Luizi Calugara

si are afluenti directi sau indirecti cea mai mare parte a apelor comunei N. Balcescu,

varsandu-se in Siret la Nord de localitatea Galbeni;

- paraul Sarata care izvoraste de sub culmea Sarata;

- paraul Sarata Baii care izvoraste de sub Dealul Crucii;

- paraul Baltata (Sarariilor) care izvoraste de sub dealul Runcului;

- paraul Gropilor care izvoraste de sub dealul Capela Albeni;

- paraul Valea Seaca (Salciilor) care izvoraste de sub Culmea Carunta;

- paraul Buchila care are un caracter temporar (torential).

Aceste paraie care izvoresc de sub Culmea Pietricica au vai largi in cadrul

depresiunilor erozive si isi ingusteaza profilul in sectorul terasat al Culoarului Siretului din

cauza predominarii pe acest tronson a eroziunii de adancime. De asemenea ele

manifera o deosebita eroziune regresiva in zona subcarpatica unde isi au obarsia.

Comportamentul erozional diferit al cursurilor de apa se datoreaza printre altele

constitutiei litologice diferite ale celor trei trepte de relief mentionate.

Principalul rău colector din zona de amplasament a obiectivului este râul Siret.

Râul Siret are o lungime de 726 km si o suprafaţa totală a bazinului hidrografic de 44 835

km2. Izvorăşte din zona flişului paleogen a Carpaţilor Păduroşi (Ucraina) de la 1 238 m

altitudine. Pătrunde in tara in dreptul localităţii Vascăuţi, jud. Suceava. Pe teritoriul

României sunt situate doar cursul mijlociu si inferior. Se varsă in Dunăre aval de Galaţi.

Tab II. Caracteristicile morfohidrografice ale râului Siret si Bistriţa in dreptul confluentei (după Atlasul Cadastrului apelor din România , p. I, coordonator AQUAPROIECT, Bucureşti, 1992) Râul Siret, amonte de confluenta cu Bistriţa

Lungime (km)

Altitudine confluenta

( m )

Panta medie* ( ‰ )

Înălţime medie a bazinului (m)

Suprafaţa bazin * (km2)

Suprafaţa fond forestier*

(ha)

495.2

138

2.2

526

12 413

-

Caracteristici hidrologice ale râului Siret:

- debitul mediu multianual (in aval de Bacău, la Răcătău): 123 - 128 m3 / sec.

- scurgerea medie lichida: 2-3 l /sec./km2 din care:

- iarna: 15 - 20%;

- primăvara: 45 - 50 %;


Pag. 12 din 50

12

- vara: 20 - 25 %;

- toamna: 10 - 15 %

Tipul de regim hidric: de podiş si câmpie: ape mari primăvara si viituri de vara;

alimentare pluvio-nivala si pluviala moderata.

Posibilitatea înregistrării unor debite medii multianuale mai mari de 163 m3 / sec.

este in jur de 1%. Cea mai mare frecvenţă de producere o au debitele cuprinse intre

45.0 si 65.0 m3 / sec. (peste 95%). In ceea ce priveşte debitele excepţionale gradul de

asigurare este de 0.1% pentru debite mai mari de 5 500 m3 / sec. si creste la 10%

pentru debite in jur de 1 650 m3 /sec. (Studii de Hidrologie - MONOGRAFIA

HIDROLOGICA A BAZINULUI HIDROGRAFIC AL RAULUI SIRET, Inst. de Studii si

Cercetări Hidrotehnice, Bucureşti, 1967).

Scurgerea solida de aluviuni in suspensie in zona in care este situat obiectivul

este de 1.00 – 2.50 t / ha / an (media multianuală).

In ceea ce priveşte caracteristicile hidrochimice apele Siretului se încadrează in

categoria apelor bicarbonatate (mineralizarea es te cuprinsa intre 200 – 500

mg/l). Râul Siret (cf. ATLAS RSR, Fascicula V-4, Institutul de Geografie, Bucureşti

1974 ) se încadrează, in aval de Bacău, in categoria râurilor degradate; in amonte de

Bacău) se încadrează in categoria a III-a de calitate a apelor .

1.2.4. Solurile şi utilizarea terenurilor

Din punct de vedere al încadrării pedogeografice solurile din Culoarul Siretului (cf.

cu GEOGRAFIA ROMANIEI, GEOGRAFIA FIZICA, vol. I, Universitatea Bucureşti si

Institutul de Geografie, Ed Academiei Bucureşti, 1983) fac parte din:

- Regiunea pedogeografică Moldava → Domeniul pedogeografic al molisolurilor →

Subdomeniul cernoziomurilor cambice si solurilor aluviale → Districtul Culoarului

Siretului.

Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează in:

- clasa solurilor mollice (cernoziomice);

- clasa solurilor hidromorfe;

- clasa solurilor neevoluate;

Solurile din clasa solurilor mollice (cernoziomice) se întâlnesc pe podul terasei de

20-35 m înălţime relativă. Solurile din această clasă sunt reprezentate de tipul de sol

cernoziom cambic (levigat). Sunt soluri tinere, slab-moderat evoluate, in condiţii de

drenaj natural moderat până la bun. Condiţiile bioclimatice specifice din zona de formare


Pag. 13 din 50

13

a acestui tip de sol determina o transformare relativ slabă a substratului mineral

(depozite loessoide si depozite n isipoase), cu uşoara neo-formare de argilă in

orizontul superior. Datorita unui topoclimat mai umed (Valea Siretului) apare in profil un

orizont cambic. Cantităţile importante de resturi organice sunt relativ repede transformate

si humificate, acumulându-se materie organica in orizontul superior (Am).

Solurile cernoziomice cambice (levigate) s-au format sub o vegetaţie iniţiala de

silvostepa cu Quercus si covor ierbos cu Carex, Poa, Festuca.

Solurile hidromorfe apar la est de terasa de 20-35 m, pe podul terasei de 8-20 m

(un fragment la sud de Săuceşti) si pe terasa joasa de 3-5 m (cea mai extinsă, pe care

este situată vatra satului Săuceşti). Dintre tipurile de sol din cadrul acestei clase sunt

prezente solurile humico-gleice si lacovistile. S-au dezvoltat in condiţiile naturale de

lunca neinundabila a Siretului. Sunt formate intr-un exces de umiditate de lungă durată

sub o vegetaţ ie in iţ ială de pajisti mezohidrofile si hidrofile, respectiv pajişti mezofile

si higrofile, pe depozite aluviale si aluvio-proluviale.

Solurile neevoluate (soluri aluviale si aluviuni) ocupă suprafeţele din terasele de

luncă ale Siretului care pot fi parţial inundate la apele mari. Aceste soluri aparţin

stadiului iniţial de formare a solului iar profilul de sol nu a apucat sa se diferenţieze.

Acţiunea proceselor pedogenetice in formarea profilului de sol este estompată

(contracarată) de procesele de eroziune fluviatilă sau de cele de sedimentare

(colmatare). Însuşirile solurilor neevoluate sunt dictate, in primul rând, de cele ale

materialului parental. In cazul de faţă solurile din şesul aluvionar al Siretului sunt utilizate

in scopuri agricole diverse, cel puţin pe sectoarele care au fost mai ferite de inundaţii.

Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează în clasa solurilor

neevoluate (soluri aluviale şi aluviuni)

Solurile aluviale şi aluviunile (clasa solurilor neevoluate) ocupă terasa inferioară,

de luncă.

Aceste soluri aparţin stadiului iniţial de formare a solului iar profilul de sol nu a

apucat să se diferenţieze. Acţiunea proceselor pedogenetice în formarea profilului de sol

este estompată (contracarată) de unele procesele antropice desfăşurate în zona.


Pag. 14 din 50

14

Tipul Insuşiri fizico-chimice in orizontul superior

de sol DA PT Humus T V pH P total

N total

Cernoziom cambic (levigat)

1.21- 1.48

46- 58

2.7- 4.8(6)

24- 35

88- 95

6.3- 7.1

0.12- 0.27

0.16- 0.26

Lacoviste

-

-

5- 12(25)

30-60 (80)

70- 100

6.2- 8.5

0.07- 0.30

0.30- 0.80

Sol aluvial

- - 2.0- 5.0(7)

15- 35

80- 90

7.8- 8.3

- 0.07- 0.33

DA(g/cm2) - densitate aparent (sau greutatea volumetric); PT%) - porozitate total; T (mE/100g

sol) - capacitate de schimb cationic in mil iechivalen t i la 100 g sol ; V ( % ) - gradul de saturatie in baze; pH - reacţia solului in valori pH; P ( % ) - conţinutul de P2O5; N ( % ) - conţinutul de azot.

1.2.5. Vegetaţia, animalele

Terenurile agricole ocupă suprafeţe extinse in cadrul lor apar, ca vegetaţie

spontană, specii de plante vegetale (albăstrita, neghina, macul de câmp, ruscuţa,

negruşca, s.a.). Tot aici se întâlnesc şi suprafeţe ocupate cu pajişti în asociaţii ce includ

specii din genurile Medicago (trifoi mărunt, lucerna, vârtejul pământului ), Festuca

(păius), Stipa (colilie), Andropogonetum (barboasa, fisca).

Zona din jurul amplasamentului cuprinde mai ales asociaţii de plante (buruienării)

ruderale: pe marginea drumurilor şi cărărilor (As.Lolio-potentilletum anserinae, As. Lolio-

Plantaginetum majoris), în areale cu exces de umiditate (As. Ranunculetum repetins).

Pe terenurile de depozitare a gunoaielor se întâlnesc comunităţi dominate de Iva

xanthiifolia, Arctium lappa (brustur) şi Balota nigra (catuse) etc.

Vegetaţia arborescentă este compactă la distanţă de amplasament, pe Culmea

Pietricica şi se încadrează, după altitudine, în subetajul superior al pădurilor de fag şi

amestec de fag şi gorun. În zona imediat învecinată cu obiectivul nu există specii sau

asociaţii vegetale şi faunistice ocrotite. Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu

constituie o sursă de poluare, cu impact direct asupra vegetaţiei din zona.

În zona nu sunt specii rare care să necesite o protecţie specială. În prejma

amplasamentului sunt prezente mai ales speciile care au o mai mare adaptabilitate la

mediul antropizat şi, mai ales, diferite specii de insecte şi gasteropode, păsări, rozătoare.

În apropiere de obiectiv nu există specii de plante şi animale ocrotite sau rezervaţii

forestiere şi plante declarate monumente ale naturii.

În apropiere de obiectiv nu există specii de plante şi animale ocrotite

sau rezervaţii forestiere şi plante declarate monumente ale naturii.


Pag. 15 din 50

15

2.1. Activităţi anterioare

In perioada 1999 – 2001 s-a cumparat terenul ce a avut ca destinatie principala

teren agricol.

Bunurile – respectiv abator, padocuri animale, magazie, alte dotari (bazine

decantoare) apartin de S.C. NIC BAC PROD S.R.L. si au fost dobandite astfel:

- constructiile prin edificare, conform autorizatiei de construire nr. 1/2002, eliberata

de Primaria comunei Nicolae Balcescu, iar terenurile prin cumparare conform

contractelor de vanzare cumparare anexate si prin donatie sub nr. 678/2001.

Toate acestea se afla in localitatea Nicolae Balcescu, jud. Bacau, dupa cum

urmeaza:

� carmangerie si birouri, care ocupa suprafata de 629,53 m2;

� abator care ocupa suprafata de 689,97 m2, extins incepand cu anul 2005 pe o

suprafata totala de 2.987,67 m2;

� tarc asteptare bovine, care ocupa suprafata de 447,34 m2;

� magazie, care ocupa suprafata de 31,49 m2;

� spatii verzi, care ocupa suprafata de 3060,49 m2;

� platforme si cai de acces 2.269,15 m2.

Tarcul are capacitatea de 100 de capete.

Incepand cu anul 2005 S.C. NIC BAC PROD S.R.L. a intrat in programul de

modernizare si extindere, inregistrat la DSVA Bacau cu finalitate in anul 2009, cand

abatorul a fost incadrat de la categoria B la categoria A.

Echipamente tehnologice achizitionate:

� echipamente linie bovine: 2007 – 2009;

� echipamente linie porci: 2009;

� alte echipamente: 2008 – 2009;

� mijloace de transport: 2008 – 2009.

S.C. NIC BAC PROD S.R.L. are implementat si mentine un program de

autocontrol bazat pe principiile HACCP si are certificat sistemul de management al

sigurantei alimentelor, conform ISO 22000 si are certificat sistemul de management al

calitatii, conform ISO 9001.

Capacitatea abatorului este de 150 t/saptamana

2. ISTORICUL ZONEI


Pag. 16 din 50

16

� abatorizare bovine: max. 22 t/zi

� abatorizare porcine: max. 28 t/zi

� ocazional linia de abatorizare porcine poate fi utilizata pentru comenzi de

sacrificare ovine

Liniile de abatorizare functioneaza intr-o zi numai pentru sacrificarea aceluiasi tip

de animale.

2.2. Activităţi prezente

Activitatea desfăşurata de S.C. NIC BAC PROD S.R.L. conform certificatului

constatator emis la data de 03/06/2009 de catre Oficiul Registrului Comertului de pe

langa Tribunalul Bucuresti este:

- COD CAEN 1011 – prelucrarea si conservarea carnii, activitate specifica

punctului de lucru.

Profilul de activitate al S.C. NIC BAC PROD S.R.L. este sacrificarea animalelor:

bovine si suine, pentru obtinerea de carne in vederea comercializarii in magazine

specializate.

Alte activitati desfasurate in afara amplasamentului punctului de lucru:

- cresterea bovinelor, conform cod CAEN 0142

- cultivarea cerealelor, conform cod CAEN 0111

Abatorul cuprinde o linie tehnologica pentru sacrificare bovine, echipata cu

camera de asomare si incheindu-se 3 camere frigorifice cu o capacitate de 200 vite. In

anul 2009 societatea a achizitionat o linie de sacrificare a porcilor, care cuprinde si 7

depozite, cu o capacitate de 400 porci si o camera de congelare cu capacitatea de 25 t.

Abatorul are in dotare o camera pentru animale suspecte si o camera pentru

igienizare. Se lucreaza in conditii de maxima securitate si de igiena, cu personal calificat,

cu medici veterinari angajati de societate si de catre DSVA Bacau.

Pentru buna desfasurare a activitatii se lucreaza numai cu utilaje cerute si admise

de Uniunea Europeana.

Pentru transportul carnii si a produselor rezultate societatea are in dotare masini

autorizate pentru acest tip de transport, cu soferi si achizitori autorizati.

In curtea abatorului se afla cladirea cu birouri, formata din:

- un birou de secretariat

- un birou de contabilitate

- un birou protocol


Pag. 17 din 50

17

- 2 grupuri sociale

Cladirea are centrala termica proprie, unul din grupurile sociale fiind dotat cu

cabina dus.

Abatorul are in dotare un laborator dotat cu aparatura de analiza a trichinelozei.

La S.C. NIC BAC PROD S.R.L. se pot desfasura următoarele activitati:

� aprovizionarea cu materii prime;

� receptia materiilor prime;

� sacrificarea animalelor;

� transarea;

� spalarea utilajelor, a suprafetelor de lucru si pardoselilor cu apa;

� depozitarea corespunzatoare, pe categorii, a deseurilor;

� livrarea produselor finite.

Abatorul este organizat pe sectoare de activitate si anume:

� sectorul de achizitionare;

� sectorul de stationare (tarcuri – padocuri);

� sectorul de sacrificare

� sectorul de transare;

� spatii de depozitare;

� sectoare auxiliare: vestiare, grupuri sanitare, etc.

Sectoarele functioneaza in flux continuu, pe operatiuni distincte cu stabilirea

ordinii in care se desfasoara operatiunile in vederea obtinerii produselor finite: carcase,

organe, piei si a produselor secundare: copite, coarne, sange, etc.

� Activitatea desfasurata pe linia de abatorizare bovine

� Receptia animalelor si compartimentul (grajdul) de asteptare

Animalele se preiau de la furnizorii de bovine, in camioane si se descarca pe o

rampa care duce la grajdul de asteptare – descarcarea acestora se face de obicei cu

portile halelor inchise.

� Hala de asomare si sangerare

In aceasta hala animalele se asomeaza cu ajutorul unui dispozitiv de impuscare

electric.

Pentru eliminarea sangelui pe verticala animalul se leaga de unul din picioarele

din spate pe linia de abatorizare si se transporta cu ajutorul unui elevator spre banda de


Pag. 18 din 50

18

sangerare. Sangele extras, in mod igienic, se colecteaza intr-un rezervor sau alte

recipiente.

▪ se taie picioarele din fata si in functie de tehnica de jupuire utilizata, capul;

picioarele se colecteaza in recipiente;

▪ capetele taiate se jupoaie, se indeparteaza coarnele si se taie limba – scalpul si

coarnele se colecteaza in recipiente;

▪ la agatarea corpului de animal pe banda de transport se separa picioarele si se

colecteaza in recipiente. Atarnarea se face cu ajutorul unei instalatii pneumatice de

agatare sau cu ajutorul unei instalatii de transport speciale;

▪ pe banda de extragere si prelucrare a organelor are loc prejupuirea cu ajutorul

unui utilaj de jupuire. Restul jupuirii se face cu ajutorul unui utilaj de jupuire a burtii si a

spatelui si de jur imprejur. Pieile se colecteaza in recipiente si sunt transportate catre

acestea cu ajutorul tehnicii de transportare; inainte sau dupa se deschide sternul cu

ajutorul unui ferastrau. Dupa jupuire se extrag organele interne si maruntaiele. Organele

interne sunt duse la topoganul pentru maruntaie sau la transportorul pentru organe;

▪ organele interne din zona toracelui si ficatul se agata de instalatia de

transportare pentru organe si se transporta la sectia de verificare a carnii, unde se face

prelucrarea organelor in camera de racire sau se pun in recipiente pentru pastrarea

produselor secundare;

▪ corpul animal se despica in jumatate, apoi se indeparteaza maduva, care se

colecteaza in recipientul pentru „material cu risc specific”, iar corpurile animale se taie,

se verifica, se stampileaza, se cantaresc si se depoziteaza in camere de racire, pe

categorii;

▪ animalele care prezinta neajunsuri se depoziteaza pana la evaluarea definitiva,

in camere de racire separate.

Linia de sacrificare bovine:


Pag. 19 din 50

19

Ghidarea in boxe de asteptare

Miros ZgomotApa reziduala

- Descarcare- Examinare pe viu- Stabilirea identitatii

Receptie animale si compartiment asteptare

Proces tehnologic bovine

AsternutDejectii

Asomare si sangerare

- Ghidarea in boxele de asomare- Asomare (CO2 sau electric)- Agatarea pe linia de abatorizare- Injunghere si scurgerea sangelui

Apa rezidualaSange

Pre-abatorizare

- Taierea coarnelor- Taiere picioare fata- Atarnare si taiere picioare spate- Prejupuire si inchiderea intestinului- Taierea capului- Legarea si respingerea esofagului

Apa rezidualaCoarnePicioare anterioareCap

Jupuire Apa rezidualaPiele

Eviscerarea si prelucrarea organelor

Despicarea corpului animal

Controlul carnii

Toaletare/detasarea grasimii

Cantarire/sortare

Organe interne

Apa reziduala

Apa reziduala

Apa reziduala

Apa reziduala

Apa reziduala

Produs secundarEmisii / Apa reziduala

Resturi din despicare

Grasime/maduva/sectiuni

Racire Apa reziduala

Portionare in sferturi Apa reziduala

Sferturi de vita


Pag. 20 din 50

20

� Activitatea desfasurata pe linia de abatorizare porci

� Receptia animalelor si boxa de asteptare

Animalele se preiau de la furnizorii de porci, in camioane si se descarca pe o

rampa care duce la grajdul de asteptare – descarcarea acestora se face de obicei cu

portile halelor inchise.

Tarcul de animale este amenajat corespunzator, cu pardoseala betonata, rigole si

camine pentru purin ce se colecteaza in bazin de stocare.

� Hala de asomare si sangerare

▪ Animalele se introduc unul dupa altul sau in grupuri de cate 6 in boxele de

asomare. Cu ajutorul unor lanturi porcii se agata de unul din picioarele din spate intr-un

elevator care îi ridica pe banda de înjunghiere.

▪ Înjunghierea se face prin deschiderea arterei carotide cu ajutorul unui cutit.

Sangele extras in mod igienic se colecteaza intr-un rezervor sau in alte recipiente.

▪ Restul transportului animalelor pe banda de injunghiere si catre posturile de

prelucrare se face cu ajutorul unei instalatii de transport.

▪ Se executa urmatoarele operatii:

- oparirea la circa 60 0C;

- depilarea mecanica;

- depilarea termica (parlirea);

- curatarea/razuirea suprafetei corpurilor.

▪ Dupa depilare se cresteaza picioarele din spate pentru carligele de transport; se

agata porcul cu carlige si se transporta cu ajutorul unui conveer (elevator) la linia de

taiere.

▪ Dupa operatia de parlire a resturilor de par intr-un cuptor corpul animal se usuca

cu ajutorul unui utilaj cu perii.

▪ Organele interne (mai putin ficatul) se extrag si se depun pe o banda de

transport pentru organe; dupa verificare sunt transportate la sectia de prelucrare

intestine sau la recipientele de colectare a produselor secundare. Limba, laringele,

traheea, esofagul, plamanii, inima si rinichii sunt extrase si puse pe banda de transport

organe. Dupa verificare organele ajung la sectia de prelucrare organe, in camerele de

racire pentru organe sau in cazul in care nu primesc aviz sunt depozitate in recipientele


Pag. 21 din 50

21

de colectare a produselor secundare.

Ghidarea in boxe de asteptare

Miros ZgomotApa reziduala

- Descarcare- Examinare pe viu- Stabilirea identitatii

Receptie animale si compartiment asteptare

Proces tehnologic porci

AsternutDejectii

Asomare si sangerare

- Ghidarea in boxele de asomare- Asomare (CO2 sau electric)- Agatarea pe linia de abatorizare- Injunghere si scurgerea sangelui

Apa rezidualaSange

Oparire si depilare

- Spalarea animalului inainte de taiere - Oparirea - Indepartarea parului - Indepartarea copitelor- Atarnare in linia de abatorizare- Parlire- Uscare la rece- Uscare la cald- Detasarea ochilor si a urechilor

Apa evacuataParChiare CopiteUrechi, ochi

Extragerea si prelucrarea organelor

Despicarea animalului sacrificat

Verificarea carnii

Curatarea ulterioara

Cantarire/sortare

Organe interne

Apa evauata

Apa evacuata

Apa evacuata

Apa evacuata

Apa evacuata

Produs secundarEmisii / Apa reziduala

Resturi de transare

Resturi/ grasime/maduva/creier

Racire Apa evacuata

Carcasa porc


Pag. 22 din 50

22

� Prepararea si depozitarea produselor animale secundare provenind de la

bovine si porcine

� Grasimi interne – se preiau de regula, in stare proaspata si sunt transportate la

sectia de prelucrare intr-un recipient pentru topirea grasimilor.

� Organe interne – organele interne se impart in asa numitele organe rosii si

organe albe:

- organele albe: in sectia de prelucrare intestine se marunteste pachetul intestinal,

iar stomacul si intestinele (la porc) se golesc si se curata, in functie de scopul utilizarii

ulterioare; intestinul subtire de porc se curata de mucoasa automat. Organele cum ar fi

stomacul, intestinul, splina, pancreasul se pastreaza la rece, respectiv se sareaza si se

depoziteaza.

� Piei si blanuri - pieile, respectiv blanurile sunt transportate zilnic, in stare

proaspata, la zona de depozitare si de aceea sunt pregatite fara alta tratare intr-o

incapere inchisa, uscata, pentru prelucrare imediata.

Materii prime:

� abatorizare bovine: max. 22 t/zi

� abatorizare porcine: max. 28 t/zi

Produse finite: carcase de carne de bovine si porcine

Subproduse valorificabile:

▪ sange

▪ piele, preluata de S.C. HOMPELL S.R.L. Brasov, contract nr. 47/19.02.2010

▪ organe

La nivelul anului 2009 bilantul de materiale este:

Cantitate animal

t/an

Produse finite

Pierderi ( masa gastro-

intestinala, sange, etc.)

Piele

Organe

Deseuri la incinerare

Bovine, animale vii – 2091 bc.

883,782

434,816 318,162 53,262 16,236 61,306

% 49 % 36 % 6 % 2 % 7 %

Porcine, animale vii –

203, 154,023 42,746 - 4,541 2,243


Pag. 23 din 50

23

2169 bc. 553

% 76 % 21 % - 2 % 1 %

Ovine, animale vii – 1892 bc.

49,316

22,091 11,343 - 0,127 15,755

% 46 % 23 % - 1 % 30 %

Dotări

� Linia de abatorizare bovine:

� tarc de capacitate 100 capete, S = 260 m2;

� sala sacrificare;

� sala de lucru, S = 139,59 m2;

� sala de expunere organe, S = 14,46 m2;

� sala de igienizare;

� camera refrigerare, S = 19,0 m2;


� depozit refrigerare, S = 94,21 m2;


� depozit refrigerare, S = 45,5 m2

� hol zvantare, S = 56,16 m2;

� hol zvantare, S = 68,95 m2;

� depozit pentru congelate suspecte, S = 7,02 m2;

� camera de depozitare sange, S = 16,2 m2;

� camera de depozitare coarne si copite, S = 16,2 m2;

� camera de depozitare piei, S = 36,0 m2;

� camera depozitare organe confiscate, S = 14,35 m2;

� rampa livrare bovine;

� depozit congelare, S = 44,51 m2.

� Linia de abatorizare porcine

� zona rampa acces porcine;

� zona murdara – boxa de asomare, masa de sangerare, oparitor, depilator

flambator, masa cadere, elevator;

� platforma de lucru, care cuprinde: zona eviscerare, zona de prelevare organe,

zona de despicare porcine, zona dusare, zona de control sanitar, zona clasificare

porcine;

� camera de zvantare rapida, S = 18,4 m2;


Pag. 24 din 50

24

� camera frigorifica, S = 18,4 m2;



� zona sferturi carcase;

� rampa livrare porci.

� Centrale termice – 3 bc.

� tip IMERGAS ZEUS, de 32 Kw, consum 690 m3/gaz metan – luna de iarna si

10 m3/luna in perioada de vara, evacuarea gazelor arse se face cu tiraj fortat

� tip IMERGAS ELLO, de 24 Kw, consum 520 m3/gaz metan – luna de iarna si

100 m3/luna in perioada de vara, evacuarea gazelor arse se face cu tiraj fortat

� tip REX, doua cazane, cu arzator Riello, de 140 Kw, consum 40 m3/gaz – la 8

ore/zi numai in zilele de sacrificare porcine – 8 – 10 zile/luna, cca. 400 m3/luna;

evacuarea gazelor arse se face prin racord de inox cu diametru 200 mm, in cos tip

Schidel, cu diametru 300 mm si H = 7 m.

Combustibilul folosit este gazul metan.

� Camera de depozitare dezinfectanti

Preparate chimice folosite:

� pentru spalarea echipamentului de lucru:

- detergenti de tip Bonux, Dero , ambalat in saci folie – consum de aprox. 12

kg/luna;

- înalbitor tip Ace, ambalat in bidoane de plastic – consum de aprox. 10 l/luna;

� detergenti si dezinfectanti folositi la igienizarea si dezinfectia in abator:

- detergent lichid universal concentrat tip Flores – consum de 20 l/luna;

- detergenti tip degres AS – consum de 5 l/luna;

- dezinfectant tip Aldezin – consum 8 l/luna.

� Instalatii frigorifice si de climatizare – climatizarea spatiilor de lucru se face

printr-un sistem de ventilo convectoare cu circuit dublu, racordat atat la centrala de

incalzire cat si la centrala de climatizare.

Tipul instalatiilor frigorifice:

� tip Bitzer LH 135/4 PCS, cu agent frigorific ecologic;

� compresor Bitzer 4 TCS – 10.2 Y cu agent frigorific ecologic;




Pag. 25 din 50

25

� compresor tip Bitzer LH 135/4 PCS – 15.2 Y, cu agent frigorific ecologic;

� perdea de aer industrial K 26, cu agent de racire freon ecologic;

� agregat frigorific semi-ermetic Bitzer 4 MCS 12.2 Y, cu agent frigorific ecologic;

Freonul folosit este de tip R 404 A si R 124 A

� Compresor – tip Kaeser SM 12T 7,5 kW de 11 bar

� Mijloace de transport

� 2 autoutilitare frigorifice

- BC 44 FFF, autoutilitara frigorifica marca IVECO

- BC 14 FFF, autoutilitara frigorifica marca MERCEDES BENZ

� 4 autoutilitare de transport animale

- BC 08 FFF, autoutilitara transport animale vii marca IVECO

- BC 25 FFF, autoutilitara transport animale vii marca DACIA PAPUC

- BC 95 FFF, autoutilitara transport animale vii marca IVECO

- BC 18 FFF, autoutilitara transport animale vii marca IVECO MAGIRUS

� Vestiare pentru femei si barbati, grupuri sanitare pentru femei si barbati

� Birouri administrative

� Cabinet doctor

Utilităţi

Alimentarea cu energie electrica – se realizeaza din reteaua LEA 20 kVA

Racaciuni – Nicolae Balcescu, printr-un post de transformare amplasat pe stalp.

Energia electrica se furnizeaza in baza contractului incheiat cu E ON Moldova

S.A. nr. 7060011 1 din 20.09.2006.

Alimentarea cu apa potabila si tehnologica - se realizeaza din reteaua localitatii

Nicolae Balcescu printr-un bransament PE, la conducta stradala, conform contractului nr.

01/23.02.2010 incheiat cu Primaria.

Aductiunea apei este realizata prin conducte PE HD, de Dn 63 mm, in lungime de

300 m; prin aceasta conducta se realizeaza alimentarea cu apa a consumatorilor din

incinta abatorului. In interior sistemul ramificat de distributie a apei este constituit din

retele OL si PE cu diametre cuprinse intre ½ - ¾ - 1”.

Ca o sursa de rezerva - pentru situatii de sistare a apei din reteaua localitatii,

avarii, etc., unitatea dispune de un put sapat cu urmatoarele caracteristici: Q = 2,0 l/s; H


Pag. 26 din 50

26

= 100 m; diametru = 200 mm; acest put alimenteaza un sistem de stingere a incendiilor –

rezervor, pompe, retele de hidranti.

Incalzirea pe timp de iarna s-a realizeaza cu ajutorul centralei termice cu puterea

de 35 kW care functioneaza pe gaz metan.

Alimentarea cu gaz metan se realizeaza din sistemul de transport a S.C. E – ON

GAZ Romania, in baza contractului nr. 1165692/2009.

2.3. Dezvoltări viitoare

În baza discuţiilor cu reprezentantul S.C. NIC BAC PROD S.R.L., in calitate de

BENEFICIAR, nu se preconizează în următorii ani modificări constructive şi nici alte

extinderi de activitate.

Societatea are in vedere demararea investitiilor privind construirea unei statii de

epurare si a unui incinerator pe amplasamentul aflat in proprietate.

Statia de epurare este prevazuta a prelucra urmatoarele debite de ape uzate:

Q orar maxim = 6,25 m3/h

Q zi maxim = 42,0 m3/zi

Q an = 10.920 m3/an

Profilul statiei este de a epura apele tehnologice uzate provenite de pe platforma

obiectivului – abator de bovine, porcine si ovine si presupune urmatoarele faze:

- degresare

- sitare

- stocare, omogenizare si pompare

- tratare chimica cu coagulant si lapte de var

- decantare

- tratare biologica aeroba intr-un bazin de aerare cu namol activ in doua trepte

- evacuare gravitationala in emisar

- stocare, ingrosare si deshidratare a namolului

Caracteristicile apelor uzate

Apele uzate tehnologice provenite din activitatea abatorului, cu un debit de 42

m3/zi prezinta urmatoarele caracteristici:

Nr.crt. Indicatori de poluare Concentratie poluant mg/l

Cantitate poluant kg/zi

1 Materii totale in suspensie 1350 56,7 2 CBO 5 1250 52,5 3 CCO – Cr 2200 92,4 4 Subst. extractibile in solventi org. 80 3,36


Pag. 27 din 50

27

5 Azot amoniacal 50 2,1 6 Fosfor total 20 0,84 7 Cloruri 500 21 8 Detergenti sintetici 20 0,84 9 Sulfuri si hidrogen sulfurat 3 0,126 10 Sulfati 200 8,4 11 pH 7,5 - Obiectivul statiei de epurare este atingerea indicatoilor de calitate pentru apele uzate

epurate, in conformitate cu prevederile NTPA 001/2005.

Nr.crt. Indicatori de poluare Concentratie poluant mg/l

Grad de epurare %

1 Materii totale in suspensie 35 97,4 2 CBO 5 25 98,0 3 CCO – Cr 125 94,3 4 Subst. extractibile in solventi org. 20 75,0 5 Azot amoniacal 2 96,0 6 Azotiti 1 - 7 Azotati 25 - 8 Fosfor total 1 95,0 9 Cloruri 500 - 10 Detergenti sintetici 0,5 97,5 11 Sulfuri si hidrogen sulfurat 0,5 83,3 12 Sulfati 600 - 13 pH 6,5 – 8,5 -

Pentru realizarea unei epurari atat de avansate se impun urmatoarele trepte de

epurare:

� Treapta de epurare mecano – chimica

Apele uzate tehnologice decantate si degresate vor curge gravitational prin

canalizarea de incinta din PVC cu diametrul de 200 mm spre bazinul de acumulare,

omogenizare, egalizare, compensare. In zona de racordare a canalizarii de incinta la

bazin este prevazut un cos sita, care periodic – cel putin o data pe zi se scoate din

camin, iar suspensiile retinute se vor descarca in containere si vor fi eliminate prin

incinerare.

Bazinul de acumulare este prevazur cu un mixer agitator submersibil, actionat

electric, cu functionare continua, care agita apa si impiedica decantarea suspensiilor fine

care au trecut prin cosul – sita.

Apele uzate vor fi pompate spre casa utilajelor treptei chimice, la baza unei

coloane de reactie, unde acestea sunt tratate cu urmatorii reactivi:

- un coagulant metalo – silicic, compus in principal din sulfat feros si acid silicic;

timpul de contact cu coagulantul in coloana de reactie este de 8 min.


Pag. 28 din 50

28

- lapte de var

Pompele dozatoare de reactivi au debite reglabile in limite largi pentru a permite

adaptarea dozajelor la necesitatile efective in cursul exploatarii statiei de epurare, astfel

incat rezultatul epurarii sa fie cel scontat in conditii de eficienta maxima.

Dupa adaugarea reactivilor apa trece intr-un decantor vertical, care asigura

separarea precipitatului format de reactivi si impuritatile inglobate de acesta, de apa

limpede. Precipitatul se depune in conul decantorului sub forma de namol, de unde se

descarca periodic pe patul de deshidratare a namolului. Apa drenata de la patul de

deshidratare este dirijata in bazinul de egalizare – compensare.

� Treapta de epurare biologica

Apa epurata mecano – chimic trece gravitational in treapta biologica; masurarea

debitului de apa se face cu un debitmetru electromagnetic.

Epurarea biologica se face intr-un bazin de tip oxicontact din beton semiingropat, printr-

un sistem de distibutie a aeului cu bule foarte fine, de catre o suflanta, prin dispozitive de

aerare cu membrana elastica – 36 buc.

Mentinerea concentratiei optime de namol activ in bazinele de aerare din cele

doua trepte de epurare se face prin indepartarea namolului activ aflat in exces, prin

manevrarea periodica a celor doua batardouri din sectiunea de decantare a bazinelor de

aerare. Decantorul adiacent bazinului de aerare separa namolul activ format si asigura

obtinerea unui efluent epurat care se deverseaza gravitational in conducta de descarcare

a apei epurate in emisar.

Epurarea biologica se realizeaza in 2 trepte care asigura si procesul de nitrificare

– denitrificare.

� Caracteristicile namolurilor

Cantitatile maximale de namoluri:

- namol cu 75 % umiditate, respectiv 25 % s.u. = 0,42 m3/zi;

- namol cu 75 % umiditate, respectiv 25 % s.u. = 109,2 m3/an

Deoarece in procesul de tratare chimica a apei uzate brute se realizeaza la un

moment dat un pH acid – 4,5, namolul rezultat din procesul de decantare devine un

material care numai fermenteaza, fiind practic steril.

� Caracteristicile constructiilor

Pentru deservirea fluxului tehnologic specific STATIEI DE EPURARE sunt

prevazute a se realiza urmatoarele constuctii:


Pag. 29 din 50

29

� separator de grasimi: este o constructie subterana din beton armat impermeabil

cu sectiunea in plan circulara cu Di = 160 cm, bicompartimentat, cu placa din beton

armat si doua capace din fonta carosabila pentru acces in separator pentru curatarea

stratului de grasime si pentru vidanjarea partilor grosiere. Separatorul are Sc = 3,53 m2,

inaltimea de 2,8 m si un volum construit de 10,23 m3;

� bazinul de acumulare: este o constructie subterana din beton, cu dimensiunile

in plan L = 4,6 m, l = 3,6 m si adancimea H = 4,9 m, cu Sc = 16,56 m2 si un volum

construit de 83,63 m3. Acest bazin preia apele uzate tehnologice prin retinerea

suspensiilor intr-un cos sita (un utilaj din otel inoxidabil) si pomparea apei pentru

alimentarea treptei chimice din casa utilajelor;

� casa utilajelor: este o constructie supraterana - parter cu dimensiunile in plan L

= 8,1 m, l = 4,1 m si H = 5,9 m, cu Sc = 33,21 m2 si un volum construit de 195,94 m3;

cladirea are inaltimea utila de 5,0 m si va adaposti utilajele aferente treptei chimice din

cadrul procesului de epurare;

� bazinul de deshidratare namol: este o constructie supraterana – cu parter din

beton, bicompartimentata pe orizontala si prevazuta cu o copertina si pereti din tabla

cutata pentru protejarea impotriva intemperiilor; are dimensiunile in plan 10 x 4,55 m si H

= 3,2 m, cu Sc = 45,5 m2 si un volum construit de 136,5 m3;

� bazinul de aerare: este o constructie semiingropata din beton impermeabil cu

dimensiunile in plan L = 6,75 m, l = 6,25 m si adancimea H = 4,0 m, cu Sc = 42,19 m2 si

un volum construit de 136,61 m3; in aceasta constructie se desfasoara treapta biologica

de epurare a apei uzate tehnologic;

� caminul cu vane: este un camin cilindric, ingropat, din beton, prin care trec

conducte zincate echipate cu vane pentru inchidere si deschidere evacuare namol spre

paturile de deshidratare namol ale filtrului de deshidratare si spre bazinul de egalizare.

Caminul are dimensiunile in plan L = 1,2 m, l = 1,2 m si un volum construit de 2,52 m3.

� Caracteristicile retelelor

� Retea de canalizare ape uzate tehnologice

Se pastreaza reteaua existenta realizata din tuburi PVC de canalizare, de

diametru 200 mm, pana la ultimul camin, inainte de intrarea in bazinul de stocare

existent; din acest ultim camin se pleaca cu o ramificatie noua (dupa ce s-a etansat

plecarea in bazinul vechi) cu tuburi de canalizare PVC de diametru 200 mm pana la

bazinul de acumulare. Apa in exces, care se filtreaza prin straturile paturilor de


Pag. 30 din 50

30

deshidratare namol de la filtrul de deshidratare, se colecteaza in doua camine din beton

si este preluata cu tuburi PVC de canalizare de diametru 200 mm pana in caminul de

ramificatie care colecteaza apa provenita de la spalarea pardoselilor de la cladirea

incineratorului; din acest camin apa uzata tehnologic ajunge, prin intermediul unui camin

de canalizare de schimbare a directiei, la bazinul de acumulare, trecand prin sita de

preluare a suspensiilor grosiere.

Lungimea retelei de canalizare pentru preluarea apelor uzate tehnologice de la

abator, de la incinerator si din incinta statiei de epurare este de 92 m, realizata cu tuburi

PVC de canalizare de diametru 200 mm, asezate pe pat de nisip, asigurandu-se o panta

minima de autocuratire de 0,5 %.

Pentru preluarea apelor uzate tehnologice de la instalatia sanitara interioara din

casa utilajelor se va realiza o retea de canalizare in lungime de 4 m din tuburi PVC de

canalizare de diametru 110 mm intre casa utilajelor si bazinul de acumulare.

� Retea de canalizare ape uzate epurate

Pentru preluarea apei uzate epurate din ultima treapta biologica (si care intruneste

cerintele din NTPA 001/2005) din bazinul de aerare se pleaca cu 2 racorduri din PVC cu

diametrul de 200 mm in doua camine de canalizare din beton; din aceste 2 camine

pleaca o retea de canalizare (pentru deversare in emisar – paraul Bahna), cu o panta

minima de 0,5 %, din tuburi PVC de canalizare de diametru 200 mm, asezate pe pat de

nisip. Pe traseul canalizarii se va intercala un camin din beton armat pentru montarea

unui debitmetru in vederea masurarii volumului de apa uzata epurata deversat. In zona

de deversare in parau se va amenaja fudul si se va taluza malul paraului, protejandu-se

cu placi din beton armat monolit pe o lungime de 10 m (in amonte si aval de deversare).

Pentru a nu intra apa din parau in perioadele cu ploi abundente cand creste nivelul

hidrostatic la capatul conductei din PVC se va monta un clapet uni sens.

S.C. NIC BAC PROD S.R.L. in planurile de dezvoltare si-a propus achizitionarea

unei instalatii de incinerare pentru eliminarea deseurilor de origine animala rezultate din

activitatea de abatorizare (organe, copite, coarne, oase, etc.), in prezent preluate de S.C.

PROTAN S.A. Pentru eliminarea deseurilor de origine animala s-a adoptat solutia

construirii unei cladiri cu doua compartimente – un compartiment de depozitare

temporara a deseurilor la temperaturi scazute (-5 la -20 °C) si un compartiment in care

va fi amplasat un incinerator, cu capacitatea de 500 kg/h.


Pag. 31 din 50

31

Cladirea are dimensiunile in plan L = 16,35 m, l = 6,35 m si H = 7,05 m, cu Sc =

103,82 m2 si un volum construit de 195,94 m3. Cladirea are inaltimea utila de 6,0 m

pentru asigurarea conditiilor de montaj a incineratorului.

Incineratorul prevazut este proiectat pentru incinerarea unei game largi de

deseuri:

- deseuri provenite din unitati de prelucrare a carnii: deseuri de abatorizare,

material cu risc specific, etc.;

- cadrave de animale.

Incineratorul poate functiona continuu, alimentarea fiind posibil a fi efectuata in

timpul arderii. Oprirea incineratorului este necesara in vederea evacuarii manuale a

cenusii.

Instalatia de incinerare de tip SPECTRUM este alcatuita din:

1. Incinerator cu 2 incinte de ardere:

- camera de combustie, de ardere primara, cu 6 arzatoare;

- camera de post - combustie, de ardere secundara, cu un arzator;

2. Instalatia de distributie combustibil

3. Instalatia de automatizare

4. Cosul de fum – cu H = 3 m si racordul la cosul de fum

Parametrii tehnici si functionali:

� rata de ardere max. 500 kg/h

� capacitatea de incarcare pe sarja 1,25 – 2 t

� combustibil utilizat, gaz metan 35 – 50 Nm3/h

� alimentare manuala si eliminarea manuala a cenusii

Instalatia de incinerare ce se va realiza prezinta ca sursa de poluare a atmosferei

– gaze de ardere si posibile emisii de miros. Prin cosul de evacuare cu inaltimea de 3 m

emisiile pot contine urmatorii poluanti, pentru care media zilnica trebuie sa se incadreze

in urmatoarele valori limita de emisie:

▪ pulberi totale 10 mg/Nm3

▪ SO2 50

▪ HCl 10

▪ NO2 200

▪ CO 50

▪ HF 1


Pag. 32 din 50

32

▪ carbon organic total 10

▪ amoniac 10

▪ cadmiu 0,05

▪ mercur 0,05

▪ total alte metale grele 0,5

(Sb, As, Pb, Cr, Ca, Mn, Ni, V)

▪ cenusa-carbon total 1 %

▪ dioxine si furani 0,1 ng/Nm3 (vezi nota 2)

NOTA:

1. Valorile limita de emisie pentru instalatia de incinerare se raporteaza la un

continut in oxigen al efluentului gazos de 11 % oxigen si conditiile standard T = 273 °K si

p = 101,3 kPa, gaze uscate.

2. Valori masurate pe o perioada de prelevare de minim 6 ore si maxim 8 ore,

exprimate ca echivalenti toxici conform Anexei 3 la H.G. nr. 128/2002 cu modificarile si

completarile ulterioare.

Conditii privind instalatia de incinerare:

� instalatia de incinerare va fi exploatata astfel incat gazul rezultat din proces sa

ajunga in mod controlat si omogen dupa ultima injectare de aer de combustie, chiar si in

cele mai nefavorabile conditii la o temperatura de cel putin 850 °C timp de 2 secunde,

masurata langa peretele interior al camerei de combustie;

� instalatia de incinerare se echipeaza cu cel putin un arzator auxiliar. Acest

arzator trebuie pornit automat atunci cand temperatura gazelor de combustie dupa ultima

injectare de aer de combustie scade sub 850 °C. De asemenea el trebuie folosit la

pornirea si oprirea instalatiei pentru a se asigura ca temperatura de 850 °C este

mentinuta in permanent in timpul acestor operatiuni si atata vreme cat exista deseuri

nearse in camera de combustie;

� in cursul pornirii sau opririi ori cand temperatura gazului de ardere scade sub

850 °C, arzatoarele auxiliare nu trebuie alimentate cu combustibili care pot provoca

emisii mai mari decat cele rezultate prin arderea motorinei, gazului lichefiat sau a gazului

natural;

� instalatia de incinerare trebuie sa aiba si sa foloseasca un sistem automat de

intrerupere a alimentarii cu deseuri:

- la pornire, pana cand temperatura ajunge la 850 °C


Pag. 33 din 50

33

- de cate ori nu este mentinuta temperatura de 850 °C

� instalatia de incinerare trebuie construita si exploatata astfel incat sa se

previna emisii in atmosfera care sa genereze cresterea semnificativa a poluarii aerului la

nivelul solului; in particular gazele de ardere trebuie evacuate intr-o maniera controlata si

in conformitate cu standardele nationale si internationale privind calitatea aerului, prin

intermediul unui cos a carui inaltime este astfel calculata incat sa asigure, cel putin la

limita primei zone locuite, o dispersie corespunzatoare a unor emisii sub valorile normate

ale indicatorilor de poluare, in orice conditii atmosferice;

� este obligatorie respectarea Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 al

Parlamentului European si al Consiliului din 3 oct. 2002 de stabilire a normelor sanitare

privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman.

S.C. NIC BAC PROD S.R.L. a luat fiinta pe actualul amplasament in anul 2002

conform autorizatiei de construire nr. 1/2002, eliberata de Primaria comunei Nicolae

Balcescu.

Activitatea prezentă poate produce o poluare a solului si subsolului numai in

condiţii accidentale. Incinta amplasamentului este in totalitate betonata.

Grajdurile in care stagneaza temporar animalele sunt betonate, prevazute cu

rigole de preluare a scurgerilor.

In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 756/1997 al MAPPM ce

reglementeaza evaluarea poluarii mediului, terenul de amplasament al S.C. NIC BAC

PROD S.R.L se incadreaza la teren cu „folosinta mai putin sensibila”.

Nu sunt disponibile analize de sol de pe amplasament pentru a se stabili nivelul

de poluare al acestuia, dar putem aprecia ca nivelul de poluare a fost ameliorat prin

lucrarile de remediere realizate: decopertari, refacerea platformelor betonate.

Putem spune ca solul din incinta în care se desfăşoară activitatea a fost parţial

afectat de o serie de intervenţii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile

iniţiale, naturale, prin lucrările de construire (decopertări, betonări, tasări, etc).

Din surse situate în exteriorul incintei

Activitatile economice (lucrari agricole) din imediata vecinatate a S.C. NIC BAC

PROD S.R.L. nu prezinta efecte potentiale ale poluarii solului si panzei freatice.

Se vor lua urmatoarele masuri:

3. POSIBILITATEA POLUARII SOLURILOR


Pag. 34 din 50

34

� mentinerea platformelor de acces, parcarea si caile de acces interioare asfaltate

si/sau betonate;

� se vor finaliza lucrarile de betonare a sopronului pentru utilajele agricole din

dotare; utilajele agricole vor stationa numai pe spatiul amenajat, betonat si acoperit;

� asigurarea etanseitatii bazinelor de colectare a apelor uzate si a retelor de

canalizare pentru prevenirea impurificarii solului si a apelor subterane;

� depozitarea corespunzatoare a deseurilor de origine animala pana la eliminarea

prin incinerare, conform contractului incheiat cu S.C. PROTAN S.A., sau incinerarea prin

sistemul propriu de incinerare;

� imprastierea pe camp a dejectiilor se va efectua in conformitate cu prevederile

Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din

surse agricole;

� distributia dejectiilor pe camp se va efectua in perioadele lipsite de precipitatii, in

cantitati care sa nu depaseasca 170 kg de N la hectar;

� dejectiile vor fi aplicate uniform pe suprafata solului, urmata de incorporarea

acestora in sol cu respectarea Codului de bune practici agricole;

� deseurile vor fi colectate in containere separate, pe categorii, amplasate numai

pe platforme betonate sau in spatii amenajate, urmand a fi valorificate/eliminate periodic

de pe amplasament prin societati specializate.

Din activitatea în derulare poluanţii ce pot afecta solul şi subsolul pot proveni din

intretinerea necorespunzatoare a retelelor de canalizare/ camine de vizitare /bazine

vidanjabile, manipularea necorespunzatoare a deseurilor de origine animala si eventuale

pierderi de carburanti/uleiuri de la mijloacele de transport din dotare.

Din activităţile S.C. NIC BAC PROD S.R.L rezultă următoarele tipuri de deşeuri:

� dejectii animaliere (urina si accidental materii fecale) din tarcul de asteptare

incinta abator – sunt colectate prin sistemul de canalizare interior intr-un camin

vidanjabil, de capacitate 12 m3, prevazut cu capac; cantitatea produsa, aprox. 1 t/an, se

vidanjeaza si se preda catre fermele agricole care detin platforma de colectare dejectii in

vederea utilizarii ca ingrasamant natural;

4. DEPOZITAREA DEŞEURILOR


Pag. 35 din 50

35

� dejectii animaliere (urina, materii fecale) din tarcul de asteptare bovine,

cantitate de aprox. 4 t/an, sunt colectate in sistem de rigola si descarcate in bazin

vidanjabil purin, de capacitate 10 m3 aflat in curs de finalizare, unde se lasa la macerat

si apoi se utilizeaza ca ingrasamant pe terenul proprietatea societatii, pana la realizarea

sistemului de depozitare conform celor mai bune practici agricole;

In conformitate cu prevederile Codului de buna practica agricola, se va amenaja o

platforma de stocare a dejectiilor provenite de la padocul animalelor, cu baza din beton,

cu pereti de 2 m inaltime, rigole de scurgere catre un bazin de retentie pentru apa de

infiltratie din dejectii.

� deseuri de tesuturi animaliere se depoziteaza in camera frigorifica, de unde

sunt preluate de S.C. PROTAN S.A., max. 14 t/luna, in conformitate cu contractul nr.

741/25.06.2009;

� deseuri constituite din materii care nu se preteaza consumului sau procesarii se

depoziteaza in camera frigorifica, de unde sunt preluate de S.C. PROTAN S.A., max. 6

t/luna, in conformitate cu contractul nr. 741/25.06.2009 sau sunt preluate pentru hrana

animalelor cu blana de S.C. AGROINDUSTRIALA S.R.L. Racaciuni, jud. Bacau –

contract nr. 46/19.02.2010;

� namoluri de la spalare si curatare se depoziteaza temporar in recipienti din

tabla de 200 l si se preiau de S.C. PROTAN S.A.;

� namoluri de la preepurarea apelor uzate se depoziteaza temporar in recipienti

din tabla de 200 l si se preiau de S.C. PROTAN S.A.;

� deseuri menajere, depozitate temporar in container, pubele se elimina spre

depozitare finala pe depozit de deseuri municipale – contract incheiat cu S.C. SOMA

S.R.L. Bacau, nr. 3566/29.04.2009.

DESEU PROVENIENTA/CANTITATE Mod de depozitare, transport,

valorificare, integrare în mediu

Dejectii animaliere Cod: 02 01 06 Deseu nepericulos

De la faza receptie animale si compartiment asteptare Cantitatea generata in anul 2009: 5 t

� stocare provizorie: în camin vidanjabil purin/ bazin vidanjabil purin

� valorificare ca ingrasamant pe terenurile aflate in proprietate

Deseuri de tesuturi animaliere Cod: 02 01 02 Deseu nepericulos

De la faza de oparire si depilare si de faza de despicare a animalului Cantitatea generata in anul 2009: 140 t Cantitatea pe o luna este de aprox. 14 t

� stocare provizorie în camera frigorifica;

� valorificare/eliminare prin societati specializate: PROTAN S.A.;

� transport cu mijloace de transport ale societatilor


Pag. 36 din 50

36

specializate si autorizate; Materii care nu se preteaza consumului sau procesarii Cod: 02 02 03 Deseu nepericulos

De la fazele de transare animale si verificare a carnii Cantitatea generata in anul 2009: 70 t Cantitatea pe o luna este de aprox. 6 t

� stocare provizorie în camera frigorifica;

� valorificare prin societati specializate: PROTAN S.A. sau S.C. AGROINDUSTRIALA S.R.L. Racaciuni;

� transport cu mijloace de transport ale societatilor specializate si autorizate;

Namoluri de la spalare si curatare Cod: 02 02 01 Deseu nepericulos

De la fazele de oparire si depilare, curatare a carnii

� stocare provizorie în recipienti din tabla de 200 l;

� valorificare prin societati specializate: PROTAN S.A.;


DESEU PROVENIENTA/CANTITATE Mod de depozitare, transport,

valorificare, integrare în mediu

Namoluri de la preepurarea apelor uzate Cod: 02 02 04 Deseu nepericulos

De la curatarea separatorului de grasimi si a bazinului vidanjabil

� stocare provizorie în recipienti din tabla de 200 l;

� valorificare prin societati specializate: PROTAN S.A.;


Deşeu menajer Cod: 20 03 01 Deseu nepericulos

Din activităţi administrative. Aprox. 0,4 t /2009

�stocare provizorie: în, containere/ butoaie/pubele, pe categorii de deseuri sortate (hartie, carton, PET, sticla); � eliminare: prin S.C. SOMA S.R.L. Bacau; � transport cu mijloace de transport ale furnizorului de servicii.

Din activitatea S.C. NIC BAC PROD S.R.L. rezulta deseuri supuse reglementarilor

din OUG 78/2000, aprobata şi modificata prin Legea 426/2001 si OUG 61/2006.

Deseurile destinate proceselor de recuperare sau eliminare pot fi transportate

numai de agenti economici autorizati, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008.

Evidenta deşeurilor produse se va face conform HG 856/2002 şi va conţine

următoarele informaţii:

- tipul deşeului

- codul deşeului

- sursa producătoare


Pag. 37 din 50

37

- cantitatea produsa

- modul de stocare temporara pe amplasament

- data predării deşeului in vederea valorificarii si sau eliminarii

- cantitatea predata către transportator si destinatia

Gestionarea deşeurilor, respectiv acţiunile de colectare, transport, valorificare,

eliminare se vor face cu respectarea legislaţiei, iar evidenta deşeurilor se va face conform

HG 856/2002.

5. CONDENSATORI/TRANSFORMATORI ELECTRICI

Alimentarea cu energie electrica – in baza contractului de furnizare a energiei

electrice, se face printr-un post de transformare, amplasat pe stalpul de energie

electrica, ce asigura transformarea de la tensiunea de 20/6/0,5 kV. Se mentioneaza ca

transformatorul nu contine bifenili policlorurati in uleiul de transformator. Pentru

alimentarea si distributia energiei electrice precum si pentru intretinerea si repararea

echipamentelor electrice societatea dispune de personal autorizat.

Paza şi siguranţa obiectivului pe timp de noapte şi la sărbătorile legale este

asigurată de personalul societatii, care are rolul de a semnala, daca este cazul, şi

eventuale incidente cu impact potenţial asupra mediului, ca: începuturi de incendiu sau

incendiu (degajări de fum şi pulberi), calamităţi naturale cu consecinţe directe asupra

factorilor de mediu.

S.C. NIC BAC PROD S.R.L. are program de 8 ore/ zi, 6 zile/saptamana.

Conform normelor de prevenire si stingere a incendiilor s-au luat masuri de

reducere a riscurilor cum ar fi:

- pentru fiecare constructie s-a stabilit gradul de rezistenta la foc;

- s-au stabilit caile de evacuare in caz de incendiu.

Sursele potenţiale de aprindere pot fi:

6. SECURITATEA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI

7. MĂSURI ÎMPOTRIVA INCENDIILOR


Pag. 38 din 50

38

� trăsnet

� scurt circuit sau suprasarcina in instalaţia electrică

� acţiune intenţionată

Anunţarea si alarmarea in caz de incendiu se face de către personalul angajat

care va acţiona imediat cu mijloace de prima intervenţie si prin apel telefonic la Formatia

Civila de Pompieri.

Obiectivul este echipat cu următoarele dotări PSI:

� retea de hidranti alimentata cu apa potabila 6 bc.

Rezerva de apa PSI este asigurata de rezervorul de inmagazinare cu volumul de

100 m3.

Întregul personal al societăţii este instruit lunar din punct de vedere PSI, cu planul

de intervenţie PSI in caz de incendiu si cunoaşte planul de evacuare in caz de incendiu.

Obiectivul functioneaza pe baza declaratiei pe propria raspundere. Activitatea

desfăşurată in cadrul obiectivului presupune respectarea normelor si instrucţiunilor de

igiena si de protecţia muncii in vigoare.

Securitatea si sanatatea salariatilor reprezintă ansamblul masurilor tehnice,

sanitare, organizatorice şi juridice care au ca scop ocrotirea vieţii şi sănătăţii angajaţilor,

prin asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor profesionale

şi a accidentelor de muncă, reducerea efortului fizic şi psihic, precum şi prin asigurarea

unor condiţii speciale pentru cei care efectuează munci grele sau vătămătoare, pentru

munca femeilor şi a tinerilor.

Obiectivele managementului privind asigurarea stării de sănătate a angajaţilor

cuprinde:

� respectarea instructiunilor de protecţie şi igienă a muncii;

� perfecţionarea dotărilor pentru protecţia muncii;

� asigurarea asistenţei medicale şi a controlului periodic al stării de sănătate a

angajaţilor.

Managerii societăţilor au responsabilitatea de a elabora programe adecvate care

să contribuie la menţinerea stării de sănătate a angajaţilor şi la prevenirea îmbolnăvirilor

de orice natură.

8. PROTECŢIA MUNCII ŞI IGIENA LOCULUI DE MUNCA


Pag. 39 din 50

39

Problemele asigurării unor condiţii de muncă reprezintă o preocupare majoră a

managerilor şi a specialiştilor în probleme de personal. Asemenea probleme se referă la

aspecte cum ar fi: sănătatea fizica generală, sănătatea psihico-emoţionala aspecte

sociale ale sănătăţii.

În conformitate cu prevederile Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006

managerul societăţii stabileşte prin programul de sănătate, protecţie şi securitate a

muncii, măsurile tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii

corespunzătoare condiţiilor de muncă şi factorilor de mediu specifici unităţii.

În cadrul programului S.C. NIC BAC PROD S.R.L. va stabili următoarele direcţii:

� elaborarea instrucţiuni de lucru şi de securitate a muncii;

� asigurarea supravegherii medicale a salariaţilor şi în special a bolilor

profesionale prin controale periodice efectuate de medici specialişti de medicina muncii;

� identificarea şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale şi

stabilirea nivelului de securitate pentru locurile de muncă cele mai reprezentative din

societate;

� după caz se vor stabili masuri concrete privind îmbunătăţirea condiţiilor de

muncă.

Sunt asigurate grupuri sanitare pentru personal.

Ventilaţia spatiilor se realizează cu ventilatoare tip Guentner GHF. Iluminatul se

realizează cu lămpi electrice iar încălzirea spatiilor se face cu agent termic realizat cu

CT.

Personalul este dotat cu echipament de protecţie si de lucru adecvat, utilajele sunt

prevăzute cu dispozitive de protecţie, toate utilajele acţionate electric au împământări si

automate de pornire, exista asigurate truse pentru acordarea primului ajutor si de

asemenea sunt asigurate instrucţiuni de lucru si de protecţia muncii.

Personalul muncitor va beneficia de control medical de specialitate, respectiv de

medicina muncii prin care sa se evalueze starea de sănătate a acestuia periodic.

Activitatea de protecţia muncii (instruire, asigurare echipament, instrucţiuni, dotări,

trusa de prim ajutor, etc.) este asigurată de personal autorizat. Această activitate, la

nivelul protecţiei mediului, se poate traduce prin:

- desfăşurarea numai a activităţilor specifice, la nivelul acordat prin autorizare sau

care se va autoriza, pentru a nu fi agresaţi factorii de mediu. În procesul de producţie nu

vor fi utilizate substanţe toxice sau periculoase care, prin manipularea lor


Pag. 40 din 50

40

necorespunzătoare să reprezinte un pericol pentru factorii de mediu (apa, aer, sol,

biodiversitate);

- respectarea normelor de igiena la locul de muncă astfel încât să nu rezulte

deşeuri sau alte produse cu impact asupra calităţii factorilor de mediu;

- depozitarea corespunzătoare a deşeurilor pentru a împiedica răspândirea lor în

mediul înconjurător şi ţinerea unei evidente stricte a acestora.

Alimentarea cu apa potabila si tehnologica - se realizeaza din reteaua localitatii

Nicolae Balcescu printr-un bransament PE, la conducta stradala, conform contractului nr.

01/23.02.2010 incheiat cu Primaria.

Ca o sursa de rezerva - pentru situatii de sistare a apei din reteaua localitatii,

avarii, etc., unitatea dispune de un put sapat, executat in anul 2005 – la care s-a renuntat

si altul executat in anul 2009, sursa subterana paraul Bahna.

S.C. NIC BAC PROD S.R.L. nu detine autorizatie de gospodarire a apelor.

In adresa nr. 1812/20.05.2010 se exprima din partea SGA Bacau urmatoarele

puncte de vedere:

- activitatea a fost reglementata de SGA Bacau prin Notificarea de punere in

functiune nr. 747/28.11.2006;

- ulterior SC NIC BAC PROD SRL a solicitat Aviz de Gospodarire a Apelor pentru

Extindere abator, canalizare si statie de epurare si SGA Bacau a emis Avizul de

gospodarire a apelor nr. 11/11.04.2008;

- avizul de gospodarire a apelor isi mentine valabilitatea pe toata durata de

realizare a lucrarilor, daca executia acestora a inceput la cel mult 24 luni de la data

emiterii acestuia.

La baza datelor din acest capitol au stat cele inscrise in Avizul de gospodarire a

apelor nr. 11/11.04.2008 pentru inceperea lucrarilor de extindere abator, canalizare si

statie de epurare.

Volume si debite de apa potabila autorizate:

- zilnic max. 3,54 mc – 0,12 l/s; anual 1,06 mii mc

- zilnic mediu 2,95 mc - 0,1 l/s; anual 0,88 mii mc

- zilnic min. 2,55 mc - 0,08 l/s; anual 0,76 mii mc

9. EVACUAREA APELOR UZATE


Pag. 41 din 50

41

Perioada de functionare este de 300 zile/an, 8 ore/zi.

Apa tehnologica este utilizata in procesul de abatorizare.

Volume si debite de apa tehnologica autorizate:

- zilnic max. 43,21 mc – 1,5 l/s; anual 12,96 mii mc

- zilnic mediu 39,29 mc – 1,36 l/s; anual 11,78 mii mc

- zilnic min. 39,29 mc – 1,36 l/s; anual 11,78 mii mc

Perioada de functionare este de 300 zile/an, 8 ore/zi.

Modul de folosire a apei:

▪ Necesarul total de apa:

maxim 42,84 m3/zi

mediu 38,70 m3/zi

minim 38,34 m3/zi

▪ Cerinta totala de apa:

maxim 46,76 m3/zi

mediu 42,24 m3/zi

minim 41,84 m3/zi

Reteaua de canalizare este de tip divizor.

Din activitatea desfasurata in cadrul unitatii rezulta urmatoarele tipuri de ape

uzate:

� ape uzate tehnologice din fluxul de abatorizare, ca ape de spalare:

▪ ape uzate din procesul de curatare a tarcului si curatare a animalelor

▪ faza de injunghiere a animalelor

▪ jupuirea, oparirea, depilarea animalelor, detasarea intestinelor, faza de

eviscerare

▪ despicarea corpurilor animale, taierea capetelor, a gatului, picioarelor si a altor

parti corporale

▪ clatirea corpurilor si a altor parti corporale

▪ racirea si depozitarea animalelor

▪ curatarea si dezinfectia halelor, a utilajelor, a tarcurilor si recipientilor

� ape uzate menajere

� ape pluviale

Reteaua de canalizare este formata din:


Pag. 42 din 50

42

� retea de canalizare pentru apele uzate tehnologice provenite din spalari,

igienizari; reteaua este prevazuta cu sifoane de pardoseala, rigole interioare betonate

prevazute cu gratare, tuburi din PVC, cu Dn intre 110 – 200 mm, cu trecere in colectorul

exterior format din tuburi betonate, cu Dn 300 mm; pe retea exista 6 camine de vizitare

ape tehnologice, separatorul de grasimi in curs de finalizare;

- apele uzate tehnologice sunt colectate intr-un separator de grasimi cu flotatie, cu

Q = 3,0 l/s, din care sunt dirijate intr-un bazin etans vidanjabil, de volum V = 200 m3;

bicompartimentat, in care periodic se face si operatia de clorinare;

� reteaua de ape uzate menajere colecteaza apele de la grupurile sanitare, de la

dusuri; reteaua este formata din tuburi colectoare interioare din PVC, Dn = 32 – 110 mm,

prin care apele uzate ajung in colectorul exterior format din tuburi de beton cu Dn 300

mm; in acest colector intra si apele uzate tehnologice dupa ce sunt trecute prin

separatorul de grasimi; ulterior apele uzate sunt deversate intr-un bazin etans vidanjabil

cu volumul V = 200 m3.

Apele uzate se caracterizeaza in general prin:

- incarcare organica ridicata

- oscilatii puternice sub aspect cantitativ si calitativ

- continut mare de grasimi

- substante solide prezente in apa evacuata

- continut de cloruri ridicat

- prezenta preparatelor utilizate pentru curatire si dezinfectie

Pentru vidanjarea apelor uzate exista contract de prestari servicii incheiat cu

Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau, nr. 1158/2006.

� apele pluviale

- retea subterana de ape pluviale care preia apele meteorice de pe platformele

betonate ale incintei societatii, acoperisuri si sunt dirijate, in functie de panta terenului, in

rigola stradala din fata societatii, fie sunt evacuate in drenul pentru apele pluviale – aflat

in livada;

- rigola de scurgere ape pluviale, canal deschis betonat, care preia apele

meteorice de pe platforma betonata din zona rampei de descarcare animale, prevazut cu

camin vidanjabil, de capacitate 12 m3.


Pag. 43 din 50

43

Se impune pentru apele pluviale provenite din zona de parcare a mijloacelor auto

sa fie trecute prin separator de hidrocarburi si namoluri, inainte de intrarea in drenul de

ape pluviale.

S.C. NIC BAC PROD S.R.L. prin sistemul de gestionare a apelor uzate de pe

amplasament este o sursa de poluare nesemnificativă pentru apele de

suprafata din zona, respectiv paraul Bahna.

Principalele surse de emisii poluante in atmosfera sunt:

� surse fixe/stationare:

� Procesul arderii combustibilului gazos – gaz metan la centrala termica pentru

incalzirea spatiilor.

Nivelul emisiilor de poluanti din gazele arse nu vor depasi limitele maxime

prevazute in Ordinul MAPPM nr. 462/1993, astfel:

▪ oxid de carbon: CO 100 mg/Nm3

▪ oxizi de azot: NOx 350 mg/Nm3

▪ oxizi de sulf: SOx 35 mg/Nm3

▪ pulberi 5 mg/Nm3

Masuri de reducere: utilizarea eficienta a energiei termice, izolarea conductelor

de transport a agentului termic, verificarea anuala a eficientei arderii, verificarea aportului

de oxigen pentru arderea completa a compusilor din combustibil.

� surse mobile:

� Mijloacele de transport, motoarele cu ardere interna

Motoarele termice cu aprindere prin compresie care vor acţiona mijloacele de

transport emit în atmosfera gaze de evacuare în care pot fi identificate următoarele

substanţe poluante: hidrocarburi, aldehide, oxizi de azot, oxizi de carbon, bioxid de sulf şi

fum.

Regimul de emisie ş i emisii le max ime provenite de la motoarele

termice cu aprindere prin compres ie (MAC).

Natura emisiilor

CO

Fum

NOx

CH

Aldehide

NO NO2 Regim de Sarcina Sarcina maxima Sarcini Sarcini Sarcini mici şi Sarcini mici şi

10. EMISII ATMOSFERICE


Pag. 44 din 50

44

emisie maxima maxima şi accelerare mari mari pornire la rece pornire la rece Emisie maxima (ppm)

300 – 1000

0,05 – 0,2 g/mc 600 – 1800

< 100 <500 20 - 30

Pentru evitarea depăşirii nivelului noxelor emise de MAC în aerul atmosferic se

recomanda:

■ utilizarea de mijloace de transport şi de utilaje dotate cu motoare ale căror

emisii respecta legislaţia în vigoare;

■ întreţinerea corespunzătoare a motoarelor mijloacelor de transport;

■ reducerea vitezei de circulatie;

■ revizie tehnica periodica pentru mijloacele auto din dotare;

■ oprirea motoarelor in perioada in care nu sunt implicate in activitate.

� emisii fugitive/nedirijate in aer:

� emisii fugitive de la manipularea si depozitarea temporara a dejectiilor solide;

� emisii fugitive de la sistemul de canalizare tehnologica - miros

Protectia impotriva mirosurilor

� descarcarea animalelor trebuie efectuata strict cu portile halelor inchise;

� evitarea depozitarii intermediare deschise;

� imediat dupa descarcarea completa a masinilor de transport, asternutul din

acestea impreuna cu gunoiul de grajd trebuie depozitat pe platforma de ingrasaminte;

� masinile ce transporta animale sunt curatate si spalate cu aparate de apa cu

presiune, imediat dupa descarcare;

� sangele vitelor si al porcinelor este depozitat in recipienti din inox la o

temperatură de sub 10 °C;

� reziduurile de pe liniile de abatorizare si produsele secundare sunt depozitate in

recipiente inchise si se elimina prin S.C. PROTAN S.A. si S.C. AGROINDUSTRIALA

SRL, care le transporta in recipiente etanse;

� boxele de tip staul sunt curatate imediat si deseurile se depoziteaza temporar pe

platforma de depozitare a dejectiilor;

� transportul zilnic al sângelui cu o consistenţă mare şi a sângelui rezidual, într-

un stadiu cât mai proaspăt posibil;

� la subprodusele restante se iau ca masuri: depozitarea la rece, transporturi mai

multe zilnic, spatiu de depozitare cu sistem de aerisire si purificare a aerului

corespunzator dimensiunilor spatiului respectiv, transportarea in containere de schimb,

fara transbordare, inchiderea etansa a containerelor pe toata perioada de transport,

curatarea si dezinfectarea containerelor imediat dupa golire, curatarea aerisilor.


Pag. 45 din 50

45

Ţinând cont de natura activităţii care se desfăşoară la S.C. NIC BAC PROD

S.R.L. nu vor exista surse semnificative de poluanţi pentru aer.

Poluarea sonoră este definită ca fiind prezenţa zgomotului în mediul ambiant cu

repercusiuni asupra stării de sănătate şi confort a populaţiei. Vibraţiile care însoţesc

uneori zgomotul şi care pot fi produse de maşini şi utilaje în funcţiune constituie un alt

factor cu efect negativ asupra sănătăţii umane şi randamentului în muncă.

Sursele de zgomot provin de la:

▪ utilaje, in interiorul cladirilor;

▪ dirijarea porcilor spre boxele de anesteziere contribuie in mod semnificativ la

zgomot;

▪ instalatiile de aerisire si racire, precum si la ventilatoare;

▪ instalatiile de racire, garniturile motoarelor si ventilatorul.

Ca masura de reducere a zgomotului cladirea este izolata astfel incat sa asigure o

bariera fonica. Zgomotul generat la dirijarea porcilor poate fi diminuat semnificativ prin

dirijarea porcilor in grup.

Activitatea nu se desfasoara cu usile sau ferestrele cladirii deschise si nici o

activitate nu se desfasoara in exterior.

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct

de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009-88 şi prevăd, la

limita unei incinte industriale, valoarea maximă de 65 dB(A) (tabelul 3 din standardul

amintit), iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit (§2.5 din acelaşi

standard), aceasta se va face în aşa fel încât să nu se depăşească valoarea maximă de

50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2 m de faţada acesteia, în

conformitate cu STAS 6161/1-79.

Se apreciază că activitatea care se desfăşoară în cadrul obiectivului nu constituie

o sursă de poluare fonică zonală, nivelul de zgomot generat încadrându-se în limitele

stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urbană - Limite admisibile ale nivelului de

zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita funcţională a incintei industriale: 65 dB(A).

11. IMPACTUL ZGOMOTULUI


Pag. 46 din 50

46

Efectele zgomotelor si vibratiilor determina afectiuni ale sanatatii salariatilor, boala

de vibratii, functie de energia si directia lor de actiune. Boala de vibratii este provocata

de vibratii cu o gama de frecvente cuprinse intre 17 – 250 Hz.

Leziunile cele mai frecvente se produc la nivelul oaselor si al articulatiilor.

Pentru reducerea vibratiilor este necesara aplicarea urmatoarelor solutii:

▪ limitarea propagarii vibratiilor;

▪ limitarea timpului de expunere;

▪ utilizarea mijloacelor individuale de protectie.

Masuri pentru atenuarea intensitatii zgomotului:

titularul va folosi masuri de buna practica pentru controlul zgomotului – aceasta

include o mentenanta adecvata a echipamentelor a caror deteriorare poate conduce la

cresterea zgomotului

folosirea de echipamente care sa lucreze la niveluri moderate de zgomot –

nivelul de zgomot nu va depăşi 85 dB(A) pentru un singur echipament.

Consideram ca S.C. NIC BAC PROD S.R.L. nu este o sursa majoră de zgomot

şi vibraţii.

In proximitatea obiectivului nu sunt cabluri de tensiune generatoare de câmpuri

electromagnetice care sa perturbe activitatea.

CONCLUZII

■ Amplasamentul obiectivului se incadreaza in categoria terenurilor de folosinta

de zona productie de tip mica industrie, depozitare si prestari servicii.

■ S.C. NIC BAC PROD S.R.L. a implementat si mentine un program de

autocontrol bazat pe principiile HACCP, si are certificat sistemul de management al

sigurantei alimentelor, conform ISO 22000 si sistemul de management al calitatii,

conform ISO 9001.

■ Emisiile de poluanti in atmosfera sunt gazele de esapament de la mijloacele

auto si emisiile din procesul arderii combustibilului gazos – gaz metan la centrala termica

12. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE

CONCLUZII SI RECOMANDARI


Pag. 47 din 50

47

pentru incalzirea spatiilor, care nu influenteaza în mod negativ, cantitativ şi calitativ aerul

atmosferic.

■ S.C. NIC BAC PROD S.R.L. nu deţine autorizaţie de gospodărire a apelor.

La baza datelor privind gospodarirea apelor au stat cele inscrise in Avizul de

gospodarire a apelor nr. 11/11.04.2008 pentru inceperea lucrarilor de extindere abator,

canalizare si statie de epurare.

■ Reteaua de canalizare este formata din:

� retea de canalizare pentru apele uzate tehnologice provenite din spalari,

igienizari; reteaua este prevazuta cu sifoane de pardoseala, rigole interioare betonate

prevazute cu gratare;

� reteaua de ape uzate menajere care colecteaza apele de la grupurile sanitare,

de la dusuri;

� apele pluviale

- retea subterana de ape pluviale care preia apele meteorice de pe platformele

betonate ale incintei societatii, acoperisuri si sunt dirijate, in functie de panta terenului, in

rigola stradala din fata societatii, fie sunt evacuate in drenul pentru apele pluviale – aflat

in livada;

- rigola de scurgere ape pluviale, canal deschis betonat, care preia apele

meteorice de pe platforma betonata din zona rampei de descarcare animale, prevazut cu

camin vidanjabil.

■ Prin lucrarile de investitii realizate in perioada 2008 - 2009 (pentru care

societatea are autorizatie de constructie nr. 66/10.12.2008) S.C. NIC BAC PROD S.R.L.

dispune in prezent de un abator modern de sacrificare a animalelor in conditiile

standardelor europene. Nu au fost finalizate lucrarile referitoare la lucrarile de retele,

respectiv: montare separator de grasimi, separator de hidrocarburi, statie de epurare, nu

s-a amenajat platforma betonata pentru stocare dejectii animale. Nerealizarea masurilor

privind preepurarea apelor uzate tehnologice si epurarea acestora intr-o statie de

epurare a condus la realizarea unor ape uzate vidanjabile necorespunzatoare calitativ

fata de prevederile impuse prin HG 352/2005, NTPA 002.

■ Dejectiile de animale sunt colectate separat si sunt evacuate ca material

fertilizant pe terenurile agricole din apropierea obiectivului.

■ Deseurile rezultate pe fluxurile de abatorizare sunt valorificate si/sau eliminate

prin societati autorizate pentru astfel de activitati, pe baza de contracte.


Pag. 48 din 50

48

■ Solul din incinta în care se desfăşoară activitatea a fost parţial afectat de o serie

de intervenţii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile iniţiale, naturale,

prin lucrările de: decopertări, betonări, tasări, asfaltari, etc. De asemenea este posibil ca

in timp sa fi existat unele infestari ale solului cu motorina si uleiuri, situatie ameliorata

prin betonarea zonei de desfasurare a activitatilor de abatorizare.

■ Deoarece din activitatea obiectivului rezultă deşeuri societatea va trebui să

realizeze evidenta deşeurilor în conformitate cu prevederile HG 856/2002.

■ S.C. NIC BAC PROD S.R.L. nu este sursă majoră de zgomot şi vibraţii.

■ Activitatea societatii nu constituie o sursă de poluare cu impact direct asupra

vegetaţiei din zonă.

■ Nu exista receptori sensibili in zona, zona locuita fiind la peste 350 m.

RECOMANDARI

� Preepurarea apelor uzate tehnologice prin separatorul de grasimi si dirijarea

ulterioara in bazinul etans vidanjabil existent, pana la realizarea statiei de epurare si care

ulterior va face parte din circuitul schemei tehnologice de epurare a apelor uzate.

� Apele pluviale provenite din zona de parcare a mijloacelor auto vor fi trecute

prin separator de hidrocarburi si namoluri inainte de intrarea in drenul pentru apele

pluviale.

� Valorile limita de emisie la centralele termice vor respecta prevederile Ordinului

nr. 462/1993. Masuri de reducere: utilizarea eficienta a energiei termice, izolarea

conductelor de transport a agentului termic, verificarea anuala a eficientei arderii,

verificarea aportului de oxigen pentru arderea completa a compusilor din combustibil,

revizia tehnica periodica efectuata de specialisti acreditati ISCIR.

� Se vor realiza studii pedologice si agrochimice de catre OSPA pe suprafetele

agricole pe care se vor administra dejectiile animale sau valorificarea acestora prin

predarea catre societati care au implementat sistemul de gestionare a acestor tipuri de

deseuri.

� Se va verifica periodic etanseitatea si integritatea retelelor de evacuare a apelor

uzate si se vor decolmata periodic retelele de canalizare, caminele de vizitare,

separatorul de grasimi, bazinul de colectare a apelor uzate.

� Preluarea apelor uzate din bazinul vidanjabil cu societati care au statie de

epurare iar calitatea acestora se va incadra in prevederile HG 188/2002, modificata si

completata de 352/2005 – NTPA 002/2005.


Pag. 49 din 50

49

� Epurarea apelor uzate tehnologice intr-o statie de epurare cu tratare fizico –

chimica si biologica, astfel incat indicatorii de calitatea ai apelor uzate epurate sa se

incadreze in limitele stabilite prin HG 352/2005, NTPA 001.

� Instituirea unui management al deseurilor prin tinerea evidentei în conformitate

cu prevederile HG 856/2002.

� Amenajarea platformei betonate pentru stocarea temporara a dejectiilor

conform bunelor practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din

surse agricole in situatia in care se doreste acesta varianta, si anume:

- sa aiba o baza din beton impermeabilizata;

- sa fie prevazuta cu pereti de sprijin pe 3 laturi ale platformei;

- sistem de colectare a efluentilor, in special a celor care se produc in timpul

ploilor;

- canale de scurgere a efluentului catre un bazin de retentie.

Apreciem ca S.C. NIC BAC PROD S.R.L. îndeplineşte condiţiile de autorizare

cu program pentru conformare rezultat ca urmare a efectuării bilanţului de mediu

de nivel I.

BIBLIOGRAFIE

Ghinea, D. (2000), ENCICLOPEDIA GEOGRAFICĂ A ROMÂNIEI, Ed.

Enciclopedică, Bucureşti.

Lupu, N., Văcăraşu Iulia, Brânduş, C. (1972) , JUDETUL BACĂU, Ed Academiei

RSR, Bucureşti.

Tufescu, V. (1966 ), SUBCARPAŢII, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti

Ujvari, I. (1972), GEOGRAFIA APELOR ROMÂNIEI, Ed. ştiinţifică, Bucureşti.

LUCRARI COLECTIVE:

1970: HARTA GEOLOGICĂ A RS ROMÂNIA, scara 1/200 000, foaia Bacau

Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureşti

1972-1983: ATLASUL RS ROMÂNIA (hărţile: Apele subterane; Solurile; Vegetaţia),

Ed. Academiei RSR, Bucureşti

1983: GEOGRAFIA ROMÂNIEI, GEOGRAFIA FIZICĂ, vol. I, Ed. Academiei,

Bucureşti;


Pag. 50 din 50

50

1992: GEOGRAFIA ROMÂNIEI, REGIUNILE PERICARPATICE, Ed. Academiei

Române, Bucureşti

1992: ATLASUL CADASTRULUI APELOR DIN ROMÂNIA, p. I, coordonator

AQUAPROIECT, Bucureşti

* * * DATE METEOROLOGICE, Staţia meteorologica Bacau

Date post:	29-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	ene-adrian
View:	175 times
Download:	9 times

B1_Productia Si Conservarea Carnii

Documents