Şerban Octavian AXINTE POETICI ALE ROMANULUI EUROPEAN REFLECTATE 

ÎN CRITICA ROMÂNEASCĂ POSTBELICĂ 

 

POETICI ALE ROMANULUI EUROPEAN REFLECTATE ÎN  CRITICA ROMÂNEASCĂ POSTBELICĂ 

Autor: Şerban  Octavian AXINTE Conducător ştiințific: Prof.univ. dr. Nicolae IOANA 

                                            Lucrare  realizată  în  cadrul proiectului  „Valorificarea  identităților  culturale  în procesele  globale”,  cofinanțat  din  Fondul  Social  European  prin  Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, contractul de finanțare nr. POSDRU/89/1.5/S/59758. Titlurile şi drepturile de proprietate intelectuală şi industrială asupra rezul‐tatelor  obținute  în  cadrul  stagiului  de  cercetare  postdoctorală  aparțin Academiei Române.       

Punctele de vedere exprimate în lucrare aparțin autorului şi nu angajează  Comisia Europeană şi Academia Română, beneficiara proiectului. 

 Exemplar gratuit. Comercializarea în țară şi străinătate este interzisă.  

Reproducerea, fie şi parțială şi pe orice suport, este posibilă numai cu acordul prealabil  al Academiei Române. 

 ISBN 978‐973‐167‐117‐8        Depozit legal: Trim. II 2013 

Şerban Octavian AXINTE 

    

Poetici ale romanului european reflectate  în critica românească 

postbelică          

Editura Muzeului Național al Literaturii Române 

Colecția AULA MAGNA

  5

Cuprins 

ARGUMENT........................................................................................................... 9 

POETICI ALE ROMANULUI  EUROPEAN. O PRIVIRE SINTETICĂ ........ 17 Discursul teoretic al romanului ....................................................................17 Romanul şi adevărurile alternative ..............................................................18 Romanul, o identitate plurală .......................................................................22 Romanul, obiect închis, obiect deschis.........................................................25 Contradicția şi manifestarea potențialității .................................................26 

CONDIȚIA ROMANULUI ŞI „PREDICATELE”   REALISMULUI‐SOCIALIST .............................................................................. 30 

Moartea romanului.........................................................................................30 Teorie şi ideologie ...........................................................................................32 Funcțiile ideologiei .........................................................................................33 Definiții prospective .......................................................................................36 Realismul‐socialist şi experiența discursului oblic ....................................38 O moarte clinică ..............................................................................................40 

CONCEPTUL POSTBELIC  DE CRITICĂ LITERARĂ................................... 41 „Sincronizarea” cu trecutul ...........................................................................41 Spre un nou „câmp de constituire și validitate” ........................................42 Funcția explicativă și efectul analizei...........................................................43 Viața deschisă a operelor ...............................................................................46 Opera de creație critică...................................................................................48 Refuzul de sine și conștiința critică ..............................................................50 Invariabilele diversității .................................................................................52 Clarificarea conceptuală continuă ................................................................53 De la capăt, dar nu din același punct ...........................................................57 

  6

„STEREOTIPIILE” ÎNNOIRII RADICALE....................................................... 58 „Un fenomen contradictoriu” .......................................................................58 Conformismele radicalității ...........................................................................63 Negația radicală, cealaltă față a realității tangibile ....................................64 Privirea creatoare ............................................................................................65 O breşă într‐un sistem închis.........................................................................67 

ISPITA ROMANULUI DE A NU EXISTA........................................................ 68 O voce de departe ...........................................................................................68 Psihologia şi „snobismul complexelor”.......................................................69 Apariția artistului inteligent..........................................................................70 „Aventura în ininteligibil” a romancierului modern.................................71 „Efigia, chintesența şi grimasa” ....................................................................72 

CONSTRUCȚIA ŞI DESTRUCȚIA  TURNULUI BABEL............................... 73 Anchete despre roman în perioada postbelică ...........................................73 Iluzia cea mai cuprinzătoare .........................................................................75 O perspectivă prismatică ...............................................................................76 Pasiunea pentru realitate & rezistența la cotidian......................................77 Împotriva ideologiei .......................................................................................79 Respingerea esopicului & forța speculativă intelectuală ..........................81 Adâncimea viziunii & pregnanța realistă....................................................82 Romanul, o dinamică fluidă şi multiformă .................................................82 Romanul, o libertate controlată.....................................................................84 Autenticul uman & adevărurile artei...........................................................85 Lărgirea limitelor şi receptarea emulativă ..................................................86 O viziune integratoare asupra lumii ............................................................87 Infidelitatea față de modele, dezordinea fertilă..........................................88 O „acumulare în planul evenimentelor și al meditației” ..........................89 Antimemorie şi romanesc..............................................................................90 Ieșirea romanului din elementar și resurecția realismului .......................91 Lărgirea frontierelor realului.........................................................................92 

  7

Romanul, disimulare a confesiunii...............................................................93 Multiplicarea semantică a realității ..............................................................95 Cititorul, coautor.............................................................................................96 Obsesia politicului ..........................................................................................97 „Lumea organică” descifrată în evenimente...............................................99 

NICOLAE MANOLESCU  ŞI ALGORITMUL REALISMULUI FICȚIONAL ........................................................................................................ 102 

„Un mod de participare la cotidian”..........................................................102 Disponibilitățile latente ale operelor şi căutarea  modelului  unificator .......................................................................................................103 Un model tripartit .........................................................................................105 Contestațiile şi justificările  modelului ......................................................107 Teoria ficțiunii realiste..................................................................................110 

EUGEN SIMION ŞI MEDIEREA CONTRARIILOR ..................................... 112 Adevărurile prealabile .................................................................................112 Principiul medierii între două poetici contrastive ...................................113 Infracțiunile romanului, un principiu de evoluție ...................................116 Accesul la „totalitatea ființei” .....................................................................119 

LUCIAN RAICU ŞI  IDENTITATEA TRIDIMENSIONALĂ  A ROMANULUI .................................................................................................... 122 

Critica operei posibile...................................................................................122 Primejdia unilateralității şi posibilitata digresiunilor..............................124 Echilibrul între „idee” şi „experiență”.......................................................126 Virtuțile potențiale ale tipicității .................................................................127 

CIVILIZAȚIA ROMANULUI  ŞI TEORIA EPICULUI SUPERIOR ARHITECTURAT .............................................................................................. 129 

Genul, o serie deschisă .................................................................................130 Peripateia,  particula romanului .................................................................131 O sinteză a sintezei .......................................................................................132 Ecuația totalității ...........................................................................................135 

  8

PAUL CORNEA. O PERSPECTIVĂ SOCIOLOGICĂ  ASUPRA ROMANULUI .................................................................................................... 136 

De ce sociologia romanului? .......................................................................136 Persistența istoricității ..................................................................................136 Cele trei modalități ale tranzitivității .........................................................137 Statutul social al textului..............................................................................138 Statutul socialului în text .............................................................................142 Medierea estetică...........................................................................................144 

NAŞTEREA EPICULUI  DIN SPIRITUL „RUPTURII” ................................ 145 Poetica personajului secundar ....................................................................145 „Ruptura”, sursă a epicului.........................................................................146 Utopia tangibilă.............................................................................................148 

DUMITRU ȚEPENEAG ŞI POETICA ROMANULUI ONIRIC................... 150 Realități în coliziune .....................................................................................150 Criteriul oniric ...............................................................................................152 Raționalitatea onirismului ...........................................................................153 

CONCLUZII ....................................................................................................... 157 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ............................................................................ 165 Istorii ale literaturii, dicționare ...................................................................172 Anchete cercetate ..........................................................................................173 Articole cercetate .........................................................................................174 

ADDENDA 

RIASSUNTO................................................................................ 176 

SOMMARIO ................................................................................ 181 

  176

ADDENDA 

Riassunto  

Riflessi delle poetiche del romanzo europeo  nella critica romena postbellica 

Il presente lavoro, Riflessi delle poetiche del romanzo europeo nella critica 

romena  postbellica,  si  propone  di  mostrare  in  che  modo,  nel  panorama romeno, siano state accolte  le  istanze di  rinnovamento e sviluppo del più popolare  e  significativo  genere  letterario. Abbiamo  concentrato  la  nostra attenzione sul periodo di tempo compreso tra la fine della Seconda Guerra Mondiale e gli anni  ’80, quel momento  in cui  la generazione sessantista, al suo apogeo,  intersecava  le propria direttrice con quella ottantista,  la quale avrebbe  continuato  ad  esistere,  radicalizzando  il  processo  di modernizzazione del romanzo. 

Dopo  la  Seconda  Guerra Mondiale,  nel  momento  in  cui  la  teoria dell’opera  d’arte  andava  costruendosi  su  basi  ideologiche,  la  teoria  del romanzo si riduceva soltanto alla rivendicazione, da parte dei più, di alcuni principi  che,  nonostante  la  pretesa  di  assumerli  ad  universali  assoluti dell’arte  romena,  non  ebbero  altro  effetto  se  non  quello  di  aumentare  lo scarto  tra  l’idea  di  arte  e  quella  di  romanzo,  il  quale  si  conformava all’“estetica” del realismo socialista. 

Verso  la metà  degli  anni  ’60,  dunque,  la  critica  letteraria  romena sperimentava  la propria crisi. Una crisi al cui parziale superamento aveva essa stessa contribuito attraverso la riscoperta dei propri mezzi. Proprio per questo motivo,  la “sincronizzazione” con  il passato da essa avviata non si poté risolvere in un ritorno nel punto in cui si era determinata la rottura. Il discorso critico conobbe un’evoluzione, un’attualizzazione, sebbene non si fosse operato precipuamente  in questa direzione. Almeno  così  sembrava. Tuttavia, ai più grandi critici romeni postbellici si rimproverò di non aver 

  177

importato le teorie, i metodi e i sistemi che, in quel periodo, erano in voga in Occidente.  In  realtà non  si può parlare di un vero e proprio  rifiuto da parte loro. Le teorie, i metodi e i relativi sistemi furono assimilati. Ma senza fanatismo.  Ciò  che  abbiamo  dimostrato  nel  presente  lavoro  è  proprio  il modo  in  cui  è  avvenuta  tale  assimilazione.  A  tal  fine,  abbiamo preliminarmente  identificato  le  posizioni  critiche  e  teoriche  attraverso  le quali  il  romanzo  romeno  è  riuscito  a  ricusare  l’ingerenza  del  professato “pensiero prigioniero”. 

Per  quanto  riguarda  la  critica  letteraria  sessantista,  ne  abbiamo abbozzato  la  natura,  soffermandoci  sulle  due  componenti  attraverso  le quali  essa  ha  preso  consistenza,  prestanza  e  legittimazione:  il  modello interbellico posto  in relazione con  i nuovi metodi e  le nuove discipline europee, considerando il contributo da essi offerto per un ampliamento spettrale del concetto  stesso  di  letterarietà.  Abbiamo  poi  illustrato  il  processo  di attualizzazione  di  molte  di  quelle  teorie  che  erano  state  elaborate,  nel periodo interbellico, da personalità del calibro di Eugen Lovinescu, Garabet Ibrăileanu  o  George  Călinescu.  Abbiamo  dimostrato  come  queste  siano state  parzialmente  risemantizzate,  accogliendo  le  modifiche  che  si rendevano  necessarie  in  un  contesto  storico‐culturale  certamente  diverso da quello che ne aveva visto la nascita. Un dato di cui abbiamo constatato la  fattualità  è  la  disamina  alla  quale  si  sottopongono  reciprocamente  i modelli  sessantisti, quello  romeno  interbellico  e quello  europeo. La  critica romena  postbellica  ha  moltiplicato  le  proprie  prospettive  e  le  proprie possibilità, sotto  l’influenza dei metodi e delle discipline europee, da essa integrati  in modo dialettico,  senza una  completa  adesione, ma  attraverso una griglia d’analisi anti‐dogmatica.  

Questo  nuovo  tipo  di  critica  –    lungi  dal  voler  determinare  una rottura,  rigettando  i  modelli  preesistenti,  in  virtù  di  eventuali  velleità radicalizzanti – costruisce la propria scala di valori cercando di stabilire un equilibrio, scegliendo la via dell’inclusione; ciò che si avverte è piuttosto la necessità  di  un  completamento,  di  un  mutamento  di  prospettiva  che permetta  di    volgere  lo  sguardo,  in  modo  simultaneo,  al  passato  e  al presente. 

 

  178

I  capitoli  Gli  stereotipi  dell’innovazione  radicale  e  Il  rinnovamento  del romanzo  di  costruzione  classica  si  concentrano  su due  importanti momenti, durante i quali, in ambito romeno, si riaccende il dibattito sul romanzo del dopoguerra.  

Il  primo,  quello  sviluppato  attorno  al  Nuovo  romanzo  francese, all’epoca  suscitò  un  forte  interesse,  forse  in  virtù  della  sua  apparente impronta  sovversiva,  che  non  trovava  però  riscontro  nella  realtà:  esso  si rivelò,  infatti,  totalmente  inoffensivo  nei  confronti  dell’apparato  politico romeno.  A  nostro  avviso,  Il  nuovo  romanzo  rappresenta  di  per  sé  una metafora, per le stesse possibilità del genere romanzesco di moltiplicare le sue  prospettive  e  di  generare  una  propria  realtà  specifica.  Proprio  per questo motivo, le discussioni sviluppatesi attorno al Nuovo romanzo si sono dimostrate utili per la letteratura romena. Indipendentemente dal fatto che tali  teorie  siano  state  apprezzate  o  meno,  non  si  può  non  riconoscere l’importante  effetto  emulativo  da  esse  determinato,  nell’ottica  di  una modernizzazione  del  pensiero  teorico,  che  avrebbe  dunque  lasciato  il proprio segno anche sulla produzione artistica del romanzo. 

Il  secondo  importante  momento  di  discussione  sul  romanzo  del dopoguerra  è  stato  stimolato  dall’inchiesta  Perché  abbiamo  il  romanzo? ospitata sulle pagine della rivista “Caiete critice” nel 1983. Un’indagine che noi abbiamo pensato di arricchire, ponendola in relazione con altri dibattiti che andavano allora sviluppandosi attorno al medesimo tema. 

Le  intuizioni  teoriche  di  alcuni  critici,  quali  Nicolae  Manolescu, Eugen Simion, Lucian Raicu e Paul Cornea ci hanno portato alle seguenti conclusioni. 

La presenza del corinzio nel modello tripartito di Nicolae Manolescu, l’inserimento, dunque, in una struttura stabile di alcuni nuclei di dissidenti, definisce l’algoritmo del realismo finzionale, quello che garantisce l’esistenza e il continuo rinnovamento delle forme romanzesche. 

Eugen Simion sintetizza la poetica del nuovo romanzo francese e quella del nuovo nuovo (ulteriormente nuovo) romanzo francese, riuscendo, al di là del semplice  riflesso  di  alcune  teorie,  a  stabilire  i  principi  di  evoluzione,  di rinnovamento/“riciclo”  del  romanzo,  principi  che  hanno  alla  base  delle “idee  vecchie”.  Sarà  dunque  possibile  accettare  tutte  le  impurità,  le 

  179

derapate, le infrazioni, a condizione, però, che esse passino definitivamente nel romanzesco: così come l’esperienza del caos dell’esistenza è capace, non tanto di  renderla  anemica, quanto piuttosto di  soffonderla,  il  romanzo  si dimostra,  oltre  ogni  altra  possibile  determinazione,  una  sintesi  tra creazione e percezione. 

Per  Lucian  Raicu,  l’idea‐shock  o  l’“incrinatura”  biografica,  intorno alle quali si cristallizza l’opera narrativa, modificano la persona dell’autore, ma anche quella del recettore. Nel mezzo vi sarebbe un transfert di essenze. Il  lettore  segue un percorso  epico,  entra  in  contatto  con  l’eterno presente dell’autore,  vive  nel  presente  dell’opera,  che  si  impone  all’attenzione  di colui  il  quale  riesce  a  liberarsi dei dati  “obiettivi” della  vita di  colui  che legge. 

La  tridimensionalità  –  definita  dall’istanza  autoriale,  dal  contenuto stesso dell’opera e dall’istanza recettiva – permette al romanzo di “fissare” la  propria  identità  all’interno  di  parametri  flessibili,  in  quel  suo imprevedibile  cambiamento  che  rende  elastica  la  stessa  distanza  tra  il genere prossimo  e  la differenza  specifica. Allora, proprio  quando  ricorre alle  formulazioni  più  tipiche,  Lucian  Raicu    lo  fa  in  vista  della  loro eliminazione  dal  canone  comune  di  comprensione,  per  illustrare fenomenologicamente  le potenziali  virtù  e  la  capacità di  virtualizzazione della tipicità.  

Abbiamo  preso  in  considerazione  anche  la  visione  del  romanzo proposta da Mirela Roznoveanu nella sua sintesi Civilizația romanului. O istorie a romanului de la Ramayana la Don Quijote (La civiltà del romanzo. Una  storia del  romanzo dal Ramayana  a Don Chisciotte), uno  studio nei confronti del quale molti recensori hanno manifestato la propria reticenza, a fronte del considerevole ampliamento dei confini del genere romanzesco, il  quale,  secondo  la  ricercatrice,  comprenderebbe molti dei  testi  fondanti della  cultura universale, quali  il Ramayana,  Il  libro dei morti,  l’Iliade e  il Vecchio  Testamento.  La  teoria  in  sé,  quella  dell’epico  superiore architetturato,  si dimostra  in parte vulnerabile.  In ogni caso, però, Mirela Roznoveanu  è  certamente  riuscita  a  creare  un  enorme  background  del romanzo, capace di irradiarsi sulle forme romanzesche così come esse sono in genere accettate. Una civiltà, dunque, verticale, non soltanto orizzontale. 

  180

Abbiamo  poi  presentato  il  modo  attraverso  il  quale  Paul  Cornea sviluppa  l’idea che  il romanzo funzioni come un “simulacro dell’esistenza sociale”, sostenendo che  la sociologia della  letteratura ha  l’obbligo di non eludere  lo specifico artistico, poiché  la mediazione estetica è davvero capace di esprimere in modo fecondo e stimolante le interferenze tra realtà fittizia e realtà reale. 

Abbiamo  visto  come  alla  base della mediazione  estetica  si ponga  quel profondo  anti‐dogmatismo  che    noi  abbiamo  posto  in  relazione  con  la presenza  inclusiva,  così  come  essa  è  andata  definendosi  nel  percorso intrapreso all’interno del presente studio, ovvero attraverso l’accumulazione di  “nuclei  dissidenti”  (eteromorfi),  i  quali  garantiscono  l’esistenza  e  il continuo rinnovamento delle forme romanzesche. 

Entrambe  si  sorvegliano  e  si  sottopongono  reciprocamente  ad  un perpetuo esame. 

  181

Sommario  

ARGOMENTO  ...................................................................................................... 9 

POETICHE DEL ROMANZO EUROPEO. UNA VISIONE SINTETICA..... 17 Il discorso teorico del romanzo.....................................................................17 Il romanzo e le verità alternative  .................................................................18 Il romanzo come identità plurale .................................................................22 Il romanzo come oggetto chiuso, oggetto aperto  ......................................25 La contraddizione e la manifestazione della potenzialità ........................26 

LA CONDIZIONE DEL ROMANZO E „I PREDICATI”   DEL REALISMO SOCIALISTO  ........................................................................ 30 

La morte del romanzo ....................................................................................30 Teoria ed ideologia .........................................................................................32 Le funzioni dell’ideologia ..............................................................................33 Definizioni prospettive ..................................................................................36 Il realismo‐socialisto e l’esperienza del discorso obliquo  ........................38 Una morte clinica ............................................................................................40 

LA CONCEZIONE POSTBELLICA DI CRITICA LETTERARIA ................. 41 „La sincronizzazione” con il passato ...........................................................41 Verso un nuovo „campo di costituzione e validità”..................................42 La funzione spiegativa e l’effetto dell’analisi..............................................43 La vita aperta delle opere ..............................................................................46 L’opera di creazione critica............................................................................48 Il riufiuto del se e la coscienza critica...........................................................50 Le invariabili della diversità .........................................................................52 Il chiarimento concettuale continuo.............................................................53 Dal capo, però non dallo stesso punto.........................................................57 

  182

„LE STEREOTIPIE” DEL RINNOVO RADICALE.......................................... 58 „Un fenomeno contraddittorio” ...................................................................58 I conformismi della radicalità .......................................................................63 La negazione radicale, l’altra faccia della realtà tangibile.........................64 Lo sguardo creatore ........................................................................................65 Una breccia in un sistema chiuso..................................................................67 

LA TENTAZIONE DEL ROMANZO DI NON ESISTERE ............................ 68 Una voce lontana.............................................................................................68 La psicologia e „lo snobismo dei complessi”..............................................69 L’apparizione dell’artista intelligente ..........................................................70 „L’avventura nel non‐intelliggibile” del romanziere moderno ...............71 „L’effigie, la quintessenza e la smorfia” ......................................................72 

LA COSTRUZIONE E LA DEMOLIZIONE DELLA TORRE BABELE........ 73 Inchieste sul romnanzo nel periodo postbellico .........................................73 L’illusione più comprensiva..........................................................................75 Una  prospettiva prismatica ..........................................................................76 La passione per la realtà e la resistenza al quotidiano  .............................77 Contro l’ideologia ...........................................................................................79 Il rifiuto dell’esopico e la forza speculativa intellettuale ..........................81 La profondità della visione e la pregnanza realista ...................................82 Il romanzo come dinamica fluida e multiforme.........................................82 Il romanzo come libertà controllata .............................................................84 L’autentico umano e le verità dell’arte ........................................................85 L’aumento dei limiti e la recezione emulativa ...........................................86 Una visione integrativa sul mondo  .............................................................87 L’infedeltà verso i modelli, la disordine feconda .......................................88 Un „raccolto sul piano degli eventi e della meditazione”.........................89 Anti‐memoria e romanzo...............................................................................90 La uscita del romanzo dall’elementare e la risurrezione del realismo....91 L’aumento dei confini del reale ....................................................................92 

  183

Il romanzo come dissimulazione della confessione...................................93 La moltiplicazione semnatica della realtà ...................................................95 Il lettore come coautore..................................................................................96 L’ossessione del politico.................................................................................97 „Il mondo oeganico” decifrato in eventi .....................................................99 

NICOLAE MANOLESCU  E L’ALGORITMO DEL REALISMO ROMANZESCO  ................................................................................................ 102 

„Un modo di partecipazione al quotidiano” ............................................102 Le disponibilià nascoste delle opere e la ricerca del modello unificatore.........................................................................................................................103 Un modello tripartito ...................................................................................105 Le contestazioni e le giustificazioni del modello .....................................107 La teoria della fizione realista .....................................................................110 

EUGEN SIMION E LA MEDIAZIONE DEI CONTRARI ............................ 112 Le verità precedenti ......................................................................................112 Il principio della mediazione tra due poetiche contrastanti ...................113 Le infrazioni del romanzo, principio dell’evoluzione .............................116 L’accesso alla „totalitatà dell’essere” .........................................................119 

LUCIAN RAICU E L’IDENTITÀ TRIDIMENSIONALE DEL ROMANZO122 

La critica dell’opera possibile......................................................................122 Il pericolo dell’unilateralità e la possibilità delle digressioni  ................124 L’equilibrio tra „l’idea” e „l’esperienza” ...................................................126 Le possibili virtù della tipicità.....................................................................127 

LA CIVILIZZAZIONE DEL ROMANZO E LA TEORIA DELL’EPICO SUPERIORE ARCHITETTURALE .................................................................. 129 

Il genere, una serie aperta............................................................................130 La peripateia come particola del romanzo................................................131 Una sintesi della sintesi................................................................................132 L’equazione della totalità.............................................................................135 

  184

PAUL CORNEA. UNA PROSPETTIVA SOCIOLOGICA SUL ROMANZO  ....................................................................................................... 136 

Perché la sociologia del romanzo?..............................................................136 La persistenza della storicità .......................................................................136 Le tre modalità della transitività.................................................................137 Lo statuto sociale del testo...........................................................................138 Lo statuto del sociale nel testo ....................................................................142 La mediazione estetica .................................................................................144 

LA NASCITA DELL’EPICO DALLO SPIRITO DELLA „ROTTURA” ...... 145 La poetica del personaggio secondario......................................................145 „La rottura” come fonte dell’epico .............................................................146 L’utopia tangibile ..........................................................................................148 

DUMITRU ȚEPENEAG E LA POETICA DEL ROMANZO ONIRICO ..... 150 Realtà in collisione ........................................................................................150 Il criterio onirico............................................................................................152 La razionalità dell’onirismo ........................................................................153 

CONCLUSIONI.................................................................................................. 157 

BIBLIOGRAFIA SELETTIVA ........................................................................... 165 Storie della letteratura, dizionari ................................................................172 Inchieste consultate.......................................................................................173 Articoli consultati ........................................................................................174 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Editura Muzeului Național al Literaturii Române 

CNCS PN ‐ II ‐ ACRED ‐ ED ‐ 2012 – 0374 Coperta colecției: AULA MAGNA 

Machetare, tehnoredactare şi prezentare grafică:  Ortansa CIUTACU, Nicolae LOGIN Logistică editorială şi diseminare:  Ovidiu SÎRBU, Radu AMAN 

 Traducerea sumarului şi sintezei, corectură şi bun de tipar  

asigurate de autor  

ISBN 978‐973‐167‐117‐8                   Apărut trim. II 2013