Ridicarea din pat in accidentul vascular Imediat dupa ce persoana care a suferit un accident vascular cerebral devine constienta, poate incepe programul de recuperare. Daca pacientul nu se poate ridica singur la marginea patului, programul de recuperare incepe prin stabilirea acestui obiectiv. Este foarte important acest pas deoarece cu fiecare zi in care pacientul sta intins in pat fara a se ridica, musculatura antigravitationala se atrofiaza tot mai mult iar procesul de recuperare ingreunandu-se simtitor. Pentru ca pacientul sa se poata ridica din pat pe propriile picioare trebuiesc parcursi mai multi pasi, in functie de starea fiecarui pacient in parte. Voi descrie in continuare un caz ipotetic, inspirat din experienta personala ca si kinetoterapeut. Cresterea fortei musculare a mainii neparalizate De cele mai multe ori mana neparalizata in urma accidentului vascular are destul de multa forta chiar de la inceput. Sunt situatii insa in care datorita varstei inaintate sau a slabirii generale a organismului, forta musculara a mainii neafectate sa fie foarte scazuta. Cresterea fortei musculare a acesteia se realizeaza prin miscari active, constiente, antigravitationale (pacientul isi ridica sindur mana deasupra capului, face flexii din cot, isi roteste incheietura mainii). Pe urma, miscarile se vor face contra unei rezistente suplimentare (fie ridica pacientul o greutate sie kinetoterapeutul sau un membru a familiei opune o rezistenta miscarii pacientului). Ridicarea in sezut cu ajutor Dupa ce mana neafectata a obtinut o forta suficienta se vor executa ridicari in sezut cu ajutor. Acest ajutor poate veni fie de la un membru al familiei care ajuta miscarea de flexie a abdomenului pe coapse impingand umerii pacientului inspre directia de miscare, fie chiar de la mana sanatoasa a pacientului care va trage de o curea prinsa de marginea opusa a patului. Cu alte cuvinte, pacientul fie se ajuta singur tragand cu putere de o curea prinsa de partea opusa
Transcript
Ridicarea din pat in accidentul vascular Imediat dupa ce persoana care a suferit un accident vascular cerebral devine constienta, poate incepe programul de recuperare. Daca pacientul nu se poate ridica singur la marginea patului, programul de recuperare incepe prin stabilirea acestui obiectiv. Este foarte important acest pas deoarece cu fiecare zi in care pacientul sta intins in pat fara a se ridica, musculatura antigravitationala se atrofiaza tot mai mult iar procesul de recuperare ingreunandu-se simtitor. Pentru ca pacientul sa se poata ridica din pat pe propriile picioare trebuiesc parcursi mai multi pasi, in functie de starea fiecarui pacient in parte. Voi descrie in continuare un caz ipotetic, inspirat din experienta personala ca si kinetoterapeut.
Cresterea fortei musculare a mainii neparalizateDe cele mai multe ori mana neparalizata in urma accidentului vascular are destul de multa forta chiar de la inceput. Sunt situatii insa in care datorita varstei inaintate sau a slabirii generale a organismului, forta musculara a mainii neafectate sa fie foarte scazuta. Cresterea fortei musculare a acesteia se realizeaza prin miscari active, constiente, antigravitationale (pacientul isi ridica sindur mana deasupra capului, face flexii din cot, isi roteste incheietura mainii). Pe urma, miscarile se vor face contra unei rezistente suplimentare (fie ridica pacientul o greutate sie kinetoterapeutul sau un membru a familiei opune o rezistenta miscarii pacientului).
Ridicarea in sezut cu ajutorDupa ce mana neafectata a obtinut o forta suficienta se vor executa ridicari in sezut cu ajutor. Acest ajutor poate veni fie de la un membru al familiei care ajuta miscarea de flexie a abdomenului pe coapse impingand umerii pacientului inspre directia de miscare, fie chiar de la mana sanatoasa a pacientului care va trage de o curea prinsa de marginea opusa a patului. Cu alte cuvinte, pacientul fie se ajuta singur tragand cu putere de o curea prinsa de partea opusa a patului fie este impins de la spate. Ajutorul va descreste progresiv pentru a intari musculatura abdominala.
Coborarea picioarelor la marginea patuluiDupa ce musculatura abdominala a obtinut putina forta, se coboara pasiv picioarele pacientului la marginea patului. Aceasta este pozitia sezut la marginea patului. Aceasta pozitie ofera o flexibilitate de lucru mult mai mare. Acum se pot face inclinari laterale, anterioare, posterioare, miscari cu membrele.
Extensia si flexia picioruluiDin pozitia sezand la marginea patului, i se aseaza pacientului doua perne mari in spate si este ajutat sa se lase incet pe spate. Din pozitia culcat dorsal, se executa flexii ale copselor pe abdomen (ridicarea genunchilor la piept). Acestor miscari li se aplica progresiv si o rezistenta.
Ridicarea in picioareSprijinit de catre doua persoane care il tin cu atentie, pacientul se ridica in picioare.Masajul in accidentul vascular cerebral (AVC)
De multe ori consecinta unui accident vascular cerebral este hemiplegia, adica paralizia unei jumatati (dreapta sau stanga) a corpului. Apare prin afectarea neuronului motor de la nivelul creierului din cauza accidentului vascular cerebral. In cadrul hemiplegiei apare initial un stadiu flasc, cand muschii sunt lipsiti de tonus, slabiti , moi, iar aproximativ dupa o luna
apare stadiul spastic, cand muschii sunt rigizi. Tehnicile de masaj difera in functie de stadiu.
In stadiul initial, flasc se face masaj tonifiant, masaj trofic muscular si vascular.
In stadiul de spasticitate si dupa depasirea acestui stadiu se urmareste:- combaterea spasticitatii prin vibratii ale musculaturii, masaj cu gheata, masajul sistemului nervos central- combaterea dezaxarilor prin masajul sistemului nervos periferic, masaj Cyriax, elongatii, tractiuni ale coloanei vrtebrale si ale membrelor- combaterea complicatiilor: a durerilor prin masaj antalgic, a dezaxarilor prin miscari postmasaj, a edemelor prin masaj de drenare limfatica, a depresiei prin masaj sedativ
Masajul se poate incepe la cateva zile dupa accidentul vascular. Initial durata masajului este de 10 minute si se creste progresiv la 20 de minute. Se fac 30-40 de sedinte de masaj.
Efectele masajului sunt: efect sedativ, efect de incalzire locala prin stimularea circulatiei, drenarea limfatica, stimularea aparatului circulator si respirator, cresterea tonusului muscular, cresterea metabolismului bazal, imbunatatirea somnului, indepartarea oboselii.accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular tratament discopatie vorbit Reintegrarea sociala dupa un accident vascular cerebral (AVC)
In functie de zona creierului afectata si de extinderea leziunii post-accident vascular cerebral, bolnavul poate avea diverse sechele. Pe langa afectarea motorie, pacientul poate pierde anumite abilitati, care ii pot influenteaza viata personala si sociala intr-un mod negativ. In aceste conditii, este necesara reintegrarea sa sociala alaturi de sprijinul familiei
si al persoanelor din jur.
Printre tulburarile de perceptie care pot aparea post-AVC se numara:- reflexe si simturi diminuate - reducerea campului vizual-ceea ce limiteaza orientarea spatiala a bolnavului, acesta putand chiar sa se accidenteze- tulburari de vorbire, de citit sau de scris- in aceste situatii, bolnavul trebuie sa reinvete aceste activitati- amnezie-bolnavul nu-si mai aminteste ce a facut, numele unor persoane, locuri sau
situatii- incapacitate de concentrare-acest aspect poate sa interfereze cu procesul de recuperare medicala. Bolnavul nu este capabil sa se concentreze asupra exercitiilor pe care trebuie sa le faca.- confuzie- incapacitatea de a executa activitati uzuale, precum: igiena personala, mancat, imbracare
Toate aceste tulburari limiteaza activitatile bolnavului, facandu-l uneori dependent de sprijinul familiei si chiar al societatii. In functie si de personalitatea fiecarui pacient, acesta reactioneaza diferit in astfel de situatii. Unii pot deveni chiar anxiosi sau depresivi, necesitand consult de specialitate (psihiatru) si medicatie adecvata: antidepresive, anxiolitice (Xanax), sedative. Daca situatia este depasita, se poate apela si la un psiholog.
Familia il poate ajuta pe bolnav oferindu-i sprijin emotional, conditii de viata adecvate, astefl incat reintegrarea sa in societate sa fie cat mai facila. Poate sa-l ajute cu imbracarea, sa-l ajute in privinta igienei personale. Daca bolnavul prezinta ingustarea campului vizual sau tulburari de vedere, sa-i amenajeze un spatiu adecvat, astfel incat el sa nu se accidenteze.
Atat bolnavul cat si familia trebuie sa fie constienti de durata in general lunga a procesului de recuperare medicala post-accident vascular cerebral. In acest sens, ei trebuie sa aiba rabdare, perseverenta si sa sesizeze modificarile zilnice ale recuperarii. Un sprijin familial sustinut impreuna cu recuperarea medicala vor reusi, in timp, sa reintegreze bolnavul in societate.accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular tratament discopatie vorbit Sansele de recuperare dupa un accident vascular cerebral (AVC)
Statistic, 15-30% dintre pacientii care au suferit un accident vascular cerebral raman cu cel putin o dizabilitate pentru tot restul vietii, insa peste 40% dintre bolnavi reusesc sa se recupereze in totalitate. De asemenea trebuie mentionat ca majoritatea dizabilitatilor se recupereaza in cateva luni, iar altele au nevoie de un timp mai indelungat de
recuperare sau pot persista toata viata.
Sansele de recuperare in urma unui accident vascular cerebral sunt variabile, in functie de: zona afectata a creierului, extinderea leziunilor precum si capacitatea creierului sanatos de a prelua functiile zonei moarte si de bolile asociate ale pacientului. In unele cazuri, cand leziunile cerebrale sunt foarte extinse sau hemoragia patrunde in sistemul ventricular a creierului, accidentul vascular cerebral este mortal.
Creierul are o capacitate mare de refacere si adaptare. Totusi, partea sa afectata in urma
unui accident vascular cerebral nu se mai poate reface. Neuronii din aceasta zona sunt morti din cauza privarii de oxigen si substante nutritive (in cazul AVC ischemic) sau din cauza hemoragiei (in cazul AVC hemoragic) si nu se mai pot reface. Functia lor poate fi preluata de neuronii sanatosi, prin realizarea a noi conexiuni. Aceste sinapse se formeaza in timp, prin exercitii repetate in cadrul recuperarii medicale. Practic bolnavul este obligat sa re-invete anumite actiuni, ca de exemplu: sa ridice mana, sa umble.
Sansele de recuperare depind de asemenea de starea emotionala a pacientului. Cu cat starea sa psihica este mai buna, cu atat recuperarea va fi mai rapida si sansele de recuperare mai mari. Perioada de recuperare este diferita, in functie de fiecare pacient. O influenta mare are si familia prin sustinerea morala a pacientului. In recuperarea post-accident vascular cerebral este nevoie de rabdare si perseverenta.
Pentru ca sansele de recuperare sa fie maxime, recuperea medicala (prin kinetoterapie, fizioterapie, masaj) trebuie initiata cat mai devreme, chiar din faza acuta, daca starea de sanatate generala a pacientului permite acest lucru.accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular tratament discopatie vorbit Tratamentul in accidentul vascular cerebral (AVC)
Tratamentul accidentului vascular cerebral este diferit, in functie de tipul sau: ischemic sau hemoragic. Pentru a se determina cauza accidentului vascular, bolnavul va face o examinare TC(computer tomograf) sau RMN(rezonanta magnetica nucleara). Indiferent de cauza, este important ca tratamentul de urgenta sa fie inceput cat mai devreme, pentru ca
leziunile creberale sa fie cat mai mici.
Accidentul vascular cerebral ischemicIn cadrul acestui tip de AVC se urmareste restabilirea fluxului sangvin la nivelul portiunii afectate din creier si stabilizarea functiilor vitale. In aceasta situatie, un tromb obstrueaza complet un vas, privand zona respectiva a creierului de oxigen si substante nutritive. Ca si tratament se utilizeaza: acticator tisular de plasminogen (t-PA) pentru dizolvarea cheagurilor, anticoagulante precum Aspirina. In caz de AVC prin embolie cardiaca, coagulopatii, se pot admisnistra heparine si heparinoizi. Se pot utiliza, la nevoie: medicamente pentru controlul glicemiei, antipiretice (in febra) sau anticonvulsivante.
Accidentul vascular cerebral hemoragicSe urmareste oprirea hemoragiei intracraniene, scaderea presiunii intracraniene, stabilizarea functiilor vitale si a tensiunii arteriale.Pentru hemoragiile mici si mijlocii nu se recomanda interventie chirurgicala. In cazul unei hemoragii masive operatia este necesara, pentru indepartarea sangelui si scaderea presiunii intracraniene. Ca si medicatie se pot utiliza: medicamente pentru controlul
tensiunii arteriale(se recomanda sa nu se reduca brusc tensiunea), pentru controlul glicemiei, anticonvulsivante sau antipiretice. Pentru reducerea edemului cerebral(tumefierea creieruui) se folosesc: Manitol, Furosemid.
Tratamentul de intretinereAre ca scop prevenirea unui alt accident vascular cerebral. Cuprinde atat tratament medicamentos, cat si tratament non-medicamentos. Ca si medicatie se utilizeaza la recomandarea medicului: Aspirina sau alte anticoagulante, medicamente pentru controlul glicemiei(la diabetici) sau a colesterolului. Hipertensiunea arteriala se trateaza cu: inhibitori ai enzimei de conversie, betablocante, blocanti ai canalelor de calciu, diuretice. In cadrul profilaxiei, la tratamentul medicamentos se asociaza un stil de viata sanatos: dieta fara grasimi, exercitii fizice zilnice, renuntarea la fumat, alcool.accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular tratament discopatie vorbit Kinetoterapia in accidentul vascular cerebral (AVC)
Kinetoterapia reprezinta terapia prin miscare, utila in numeroase afectiuni prntre care si in recuperarea post-accident vascular cerebral. Procedurile recomandate de catre kinetoterapeut difera in functie de etapele recuperarii. Cateva dintre obiectivele kinetoterapiei in ceea ce priveste recuperarea accidentului vascular cerebral, sunt: pastrarea
1. Recuperararea in faza acutaPresupune proceduri pasive (miscarile sunt efectuate de catre kinetoterapeut) de pozitionare, de mentinere a gradului de miscare, elongatii. Acestea sunt utile pentru prevenirea contracturilor. Se urmareste tratarea disfagiei (dificultatea la inghitire) daca aceasta este prezenta precum si tratarea tulburarilor sfincteriene. Tot in aceasta faza se pozitioneaza si se asista pacientul la miscarile de intoarcere si asezare la marginea patului. Se urmareste pozitionarea cat mai rapida in sezut pentru a se evita formarea trombilor si a embolilor si a leziunilor de decubit.
2. Recuperarea in faza postacutaOdata cu redobandirea tonusului muscular pacientul este capabil sa efectueze proceduri active. Astfel, in aceasta faza se urmareste: controlul satisfacator al tulburarilor sfincteriene, de deglutitie, capacitatea de realizare si mentinere a pozitiei asezat, mentinererea echilibrului in timpul efectuarii unor activitati (alimentatie, prehensiune), realizarea unor activitati cotidiene (participarea la imbracat, transferul pe scaunul cu rotile), cresterea fortei musculare si pozitionarea corecta a articulatiilor.
Kinetoterapeutul recomanada pacientului in aceasta faza exercitii de contractie excentrica daca forta musculara nu este suficienta pentru contractii concentrice, exercitii pentru echilibru in pozitia asezat: miscari ale capului si trunchiului, miscari de intindere pentru luarea unui obiect situat la distanta, luarea unor obiecte de pe sol.
3. Recuperarea in faza cronica precoceCuprinde cele mai multe momente decisive ale tratamentului: redobandirea capacitatii de a sta in picioare, a mersului,a miscarilor precise ale membrului superior, rezolvarea tulburarilor de comunicare.Ridicarea in picioare se incepe cu partea superioara a trunchiului verticala si picioarle plasate putin posterior. Pacientul inclina anterior partea superioara a corpului, din solduri, si se ridica. Aproximativ 60-70% dintre pacientii cu AVC redobandesc capacitatea de mers. Tags:
vascular tratament discopatie vorbit Fizioterapia in accidentul vascular cerebral (AVC)
In afara de programul standard de recuperare medicala a deficitului functional, pacientul poate urma un program de exercitii efectuate in mod activ sau pasiv, cel pasiv constand in electrostimulare sau gimnastica pasiva. Miscarea in apa sau hidrokinetoterapia are efecte benefice si se alatura cu succes celorlalte mijloace terapeutice aplicate
pacientului cu hemipareza sau hemiplegie sechelara post- AVC.
Tratament prin electroterapie- curenti cu impulsuri: frecventa 60, cresterea ICR impulsuri 8, intensitatea de 2-3 mA, durata 30 de minute, o sedinta pe zi, 10-12 sedinte pe serie- decontracturari pentru membre: electrodul negativ se plaseaza pe muschii antagonisti, intensitatea de 10-12 mA, durata 10-15 minute, o sedinta pe zi, 10-12 sedinte pe serie-curenti interferentiali: initial la brat-se folosesc 4 electrozi, frecventa rapida, durata 20 de
minute, intensitate usoara, apoi 5 minute frecventa lenta. Ulterior se muta electrozii la nivelul gambei afectate.- unde scurte pe articulatiile dureroase: durata 20 de minute, o sedinta pe zi, doze calde III si IV- galvanizari descendente ale coloanei vertebrale: electrodul pozitiv se plaseaza la ceafa, iar cel negativ la nivelul sacrului- ionizari transversale cu sulfura de magneziu 2-10% sau clorura de magneziu 4%: polul pozitiv este bifurcat, iar cel negativ plasat la nivelul occipitalului, intensitatea de 2-3 mA, durata 10-20 minute, o sedinta pe zi, 15 sedinte pe serie- ionizari cu calciu clorat 1-10%: polul pozitiv bicuricular, iar cel negativ la nivelul occipitalului, intensitatea de 1-2 mA, durata 10-20 minute, o sedinta pe zi, 10-20 sedinte pe serie
Tratament prin hidro-termoterapie- bai galvanice patrucelulare: polul pozitiv amplasat la membrele superioare, iar cel negativ la membrele inferioare,intensitatea de 15 mA, durata 15-20 minute, o sedinta pe zi, 20 de sedinte pe serie- galvanizari deontracturante: electrodul negativ se aplica latero-cervical, iar cel pozitiv la nivelul palmei sau al plantei, pe partea opusa hemiplegiei, intensitatea de 10-15 mA, durata 10-15 minute, o sedinta pe zi, 10-12 sedinte pe serie- impachetari cu parafina: la 50-60 grade pe articulatiile dureroase, durata 20-30 minute, o sedinta pe zi, 10-15 sedinte pe serie- baile caldute (37 de grade) cu plante, cu durata de 10-15 minute au efect trofic si previn contractarile- baile kinetoterapeutice: la 37 grade celsius, cu durata de 20 de minute au efect decontracturant- impachetarile cu namol: la 40-41 de grade, cu durata de 15-20 minute au deasemenea actiune decontracturanta Tags:
De cele mai multe ori recuperarea dureaza mai mult de 1 an, in functie de gravitatea leziunilor produse de accidentul vascular cerebral si capacitatea creierului sanatos de a prelua functiile neuronilor lezati. Depinde de asemenea de varsa pacientului si de starea sa de sanatate. Recuperarea poate fi totala sau partiala si uneori poate dura intreaga
viata.
Etapele recuperarii medicale in urma unui AVC sunt urmatoarele:
1. Faza acuta:- este perioada imediat urmatoare accidentului vascular cerebral si dureaza 3-4 saptamani- este primul moment critic al recuperarii- in aceasta perioada sistemul nervos este putin receptiv la reinvatare, fiind reprezentata de perioada flasca (pacientul nu este in stare sa execute niciun fel de miscare cu portiunea afectata a corpului; lipseste tonusul muscular)- kinetoterapeutul utilizeaza in principal metode pasive de mobilizare- adica el insusi executa miscarile segmentului de corp afectat al bolnavului- se urmareste pozitionarea cat mai precoce in sezut, cu sprijin, in vederea reduce riscului de tromboza si embolie, a leziunilor de decubit, si a hipotensiunii posturale
2. Faza postacuta- este perioada de la 3-4 saptamani pana la reaparitia miscarilor voluntare si a tonusului muscular- bolnavul recapata un oarecare control asupra membrului afectat- la nivelul creierului incep sa se creeze noi sinapse, iar neuronii sanatosi vor prelua functiile neuronilor lezati- in aceasta faza kinetoterapeutul va utiliza in continuare manevre pasive si va face usor trecerea spre manevre active
3. Faza cronica precoce- dureaza pana la 6 luni, maxim 1 an dupa AVC- functiile neuronilor pierduti au fost deja preluate de creierul sanatos, aceste modificari cerebrale functionale avand la baza plasticitatea neuronala. Procesul se datoreaza repetarii exercitiilor stabilite de catre kinetoterapeut. Initial acestea sunt constientizate dar prin repetare devin automatisme.- cuprinde cele mai multe momente decisive ale recuperarii: redobandirea capacitatii de a sta in picioare, a mersului, a miscarilor precise ale membrului superior, rezolvarea tulburarilor de comunicareaccident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular tratament discopatie vorbit Accidentul vascular cerebral (AVC) si operatia
Endarterectomia carotidiana-se efectueaza la pacientii care au suferit un AVC ischemic. Prin aceasta interventie se indeparteaza placa de aterom depusa pe peretii arterelor carotide, in cazul in care ingustarea lumenului arterelor este medie sau severa. Astfel se mareste diametrul vasului si un flux mai mare de sange iriga creierului, prevenindu-se prin aceasta
metoda un nou AVC ischemic. Endarterectomia carotidiana este contraindicata la persoanele la care ingustarea arterelor carotide este minima (sub 50% din diametrul vasului) deoarecere riscurile intreventiei chirurgicale depasesc beneficiile.
Angioplastia percutanata transluminala cerebrala-o alta procedura chirurgiacala aplicabila tot dupa un AVC ischemic. Interventia presupune insertia unui tub metalic numit stent impreuna cu un balon dezumflat in interiorul arterei carotide. Cand stentul ajunge la nivelul obstructiei (determinate de placile de aterom) se umfla balonul care va mari diametrul stentului si implicit al vasului ingustat. Ulterior balonul se retrage, stentul ramane pe loc mentinand lumenul vasului deschis. Montarea de stenturi este la fel de eficienta ca si endarterectomia carotidiana.
In cazul unui AVC hemoragic cand sangele a iesit din vas, acumulandu-se la nivelul creierului, se poate realiza drenarea sau indepartarea sa chirurgical.
Embolizarea endovasculara-este o procedura chirurgicala care se aplica in cazul unui AVC hemoragic determinat de un anevrism (dilatare a peretelui vasului) rupt. Presupune introducerea in anevrism a unui mic carlig care il blocheaza.
Unele accidente vasculare cerebrale hemoragice pot sa apara pe fondul unor malformatii arteriovenoase de la nivelul creierului. Peretii acestor vase pot fi subtiri si se pot rupe usor. Exista intervetii chirurgicale de reparare a vaselor malformate.accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular tratament discopatie vorbit De evitat dupa un accident vascular cerebral (AVC)
Pesoanele care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un AIT (atac ischemic tranzitor) pot sa repete aceste episoade, viata lor putand fi pusa in pericol. Acestia precum si persoanele care nu au avut un AVC sau AIT, dar care au un risc crescut de a dezvolta aceste afectiuni trebuie sa evite anumite lucruri si sa adopte un stil de viata
- controale medicale periodice-in special persoanele de varsta a 3-a, cele care au hipertensiune arteriala, diabet zaharat, colesterol crescut. Este importanta mentinerea acestor parametri in limite normale printr-un stil de viata sanatos sau la nevoie prin medicatie- alimentatia-pentru reducerea colesterolului pacientul trebuie sa evite consumul alimentelor bogate in grasimi. Este de preferat adoptarea unei diete bazate pe legume, fructe, cereale. Astfel se mentine si o greutate corporala adecvata, obezii avand un risc crescut de a dezvolta AVC sau AIT. Pacientii care au hipertensiune arteriala trebuie sa-si limiteze consumul de sare, deoarece sarea retine apa in organism si creste tensiunea arteriala.- evitarea sedentarismului si adoptarea unui stil de viata activ, care presupune efectuarea de exercitii fizice zilnice. Exercitiile fizice sunt benefice persoanelor cu hipertensiune arteriala, deoarece scad tensiunea si cresc nivelul de HDL-colesterol (colesterolul bun)- la indicatia medicului se pot folosi si medicamente: aspirina, anticoagulante (de exemplu la persoanele cu fibrilatie atriala sau care au suferit un infarct miocardic), medicamente care controleaza tensiunea arteriala (inhibitori ai enzimei de conversie, diuretice), care scad nivelul de colesterol (statine)- renuntarea la fumat-tutunul favorizeaza atat hemoragia cat si tromboza cerebrala- evitarea consumului de alcool-alcoolul favorizeaza tulburarile de ritm cardiac si contractilitate, care la randul lor favorizeaza aparitia embolilor (mici cheaguri de sange care pot ajunge la creier). Alcoolul favorizeaza si agregarea plachetara (formarea cheagurilor)- evitarea folosirii anticonceptionalelor, deoarece acestea cresc riscul formarii trombilor si a embolilor care pot determina un AIT sau un AVC ischemic- evitarea consumului de droguri, deoarece acestea cresc tensiunea arteriala si favorizeaza aparitia tulburarilor de ritm- evitarea terapiei de substitutie hormonala la femeile aflate la menopauza Tags:
accident vascular ait alcool avc contraindicatii avc de evitat dupa un accident vascular grasimi pericole avc renuntarea la fumat
Recuperarea medicala in accidentul vascular cerebral (AVC) Bolile cerebro-vasculare (unde se incadreaza si AVC) sunt o problema de sanatate majora in tarile dezvoltate. Reprezinta a treia cauza de mortalitate, prima cauza de dizabilitate, 10% dintre decese si prima cauza de deces dupa varsta de 65 de ani. Cei care supravietuiesc raman cu sechele, necesitand ingrijire si recuperare de lunga durata.
Recuperarea dupa AVC are ca scop recastigarea autonomiei si reintegrarea bolnavului in mediul social:- alimentarea, igiena, ingrijirea proprie (fara a fi dependent de persoanele din jur)- mersul- vorbirea si intelegerea cuvintelor- memoria, capacitatea de concentrare, capacitatea de a indeplini anumite sarcini- interactiunea cu persoanele din jur
Recuperarea neuromotorie este de apartenenta pluridisciplinara. In functie de gravitatea si consecintele accidentului vascular cerebral, serviciile de care poate beneficia bolnavul sunt:- kinetoterapie, fizioterapie, masaj-ajuta la recuperarea capacitatii de miscare a bolnavului, a mersului- asistenta medicala din partea unui cadru mediu-daca pacientul se afla in imposibilitatea de a avea grija de sine (nu se poate alimenta singur, nu se poate deplasa) iar familia nu poate avea grija de el- terapie ocupationala-ajuta bolnavul sa reinvete activitati uzuale: mancat,imbracat, citit, scris- terapie recreationala- consiliere vocationala-il indruma pe bolnav in alegerea unei noi slujbe compatibile cu abilitatile sale- logoped-reinvata bolnavul sa vorbeasca,sa scrie, sa citeasca- asistenta nutritionala-oferita de un nutritionist. Stabileste dieta pacientului - psiholog/psihiatru-in cazul in care bolnavul sufera de depresie, este anxios- activitati sociale-pentru reintegrarea pacientului in mediul social- suport emotional oferit de familie si prieteni
Perioada de recuperare variaza de la o persoana la alta. In general, in primii 3 ani se recupereaza majoritatea sechelelor post-AVC, insa uneori procesul de recuperare dureaza toata viata. Recuperarea cea mai eficienta este in primele 3 luni dupa AVC, astfel ca recuperarea medicala trebuie initiata cat mai repede pentru ca sansele de recuperare sa fie maxime. Rata de recuperare variaza si in functie de aria lezata de la nivelul creierului, deoarece fiecare zona are propriul ritm de recuperare. De exemplu: sensibilitatea tactila este recastigata mai lent decat functia motorie, iar vorbirea poate necesita o perioada mai lunga pentru a fi redobandita fata de deglutitie care se poate restabili in prima luna.accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular tratament discopatie vorbit Sustinerea familiei in accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral este o boala care de cele mai multe ori lasa sechele, de gravitate diferita, cu repercursiuni atat asupra vietii sociale a pacientului, cat si a familiei. Trebuie cunoscut faptul ca recuperarea unui pacient care a suferit un AVC este de lunga durata si este nevoie de multa rabdare si sustinere din partea familiei. Pacientul nu trebuie
invinovatit pentru afectiunea pe care o are. Trebuie sprijinit moral si ajutat sa treaca peste acest episod nefericit. Pe langa sustinerea morala, pacientul are nevoie si de o ingrijire adecvata pe perioada de recuperare. Uneori sechelele unui AVC sunt atat de grave, incat pacientul nu se poate alimenta singur, nu poate sa se deplaseze,nu poate vorbi sau nu intelege sensul cuvintelor.
Familia joaca un rol important in recuperarea pacientului. Ingrijirea unei persoane care a suferit un AVC poate crea stres in cadrul familiei, poate schimba modul in care membri familiei interactioneaza si schimba chiar programul de rutina al acestora. Intr-o prima faza, membri familiei pot fi speriati de boala si pot chiar sa nu se simta confortabili in preajma bolnavului. In acest sens, poate fi utila o intalnire de familie, incluzandu-l si pe bolnavul in cauza, in care sa se discute deschis despre boala pacientului si sa se stabileasca rolurile fiecaruia pe perioada de recuperare a bolnavului. In unele cazuri se poate apela si la psiholog sau psihiatru.
Supravietuitorii unui AVC trebuie sa-si ridice moralul si sa-si redea sensul viatii. Familia ii poate ajuta prin sprijinire si incurajare si adoptarea unei atitudini potrivite fata de bolnav.
Astfel, este indicat ca familia:- sa permita bolnavului sa reziste singur pe cat posibil, sa nu-l ajute mai mult decat e cazul, lasandu-l sa se descurce pe cat posibil pe cont propriu. Astfel persoana isi va recapata increderea in sine, in fortele sale si ii va spori autonomia- sa puna in evidenta rezultatele pozitive si progresele bolnavului, spunandu-i ca se descurca bine- sa fie atenta la semnele de depresie sau de descurajare care influenteaza negativ progresul
Comunicarea reusita necesita efort atat din partea familiei cat si a bolnavului. In acest sens: este necesar sa existe respect de ambele parti, mesajul transmis sa fie clar, familia sa cunoasca dorintele si necesitatile bolnavului, si invers, sa exista empatie de ambele parti.
Pentru bolnav, familia este cea mai importanta, deoarece depinde de ea, iar pentru familie acest lucru este epuizant. Pentru a putea sa-si indeplineasca cat mai bine indatoririle fata de bolnav, membri familiei trebuie sa aiba un echilibru fizic si psihic bun. Pentru asta, trebuie sa nu-si neglijeze preocuparile proprii, sa manance regulat si sanatos, sa-si mentina o conditie fizica adecvata si sa ramana conectati la lumea reala.
vascular tratament discopatie vorbit Profilaxia in accidentul vascular cerebral
Este important de stiut ca un AVC poate fi prevenit, intr-o oarecare masura, prin adoptarea unui stil de viata sanatos. Prin controlarea factorilor de risc care pot fi modificati, putem reduce riscul de aparitie a accidentului vascular cerebral. Daca avem si factori de risc pe care nu ii putem modifica (varsta inaintata, antecedente familiale sau personale de
AVC, AIT sau infarct miocardic) trebuie sa fim mult mai atenti la metodele de profilaxie.
Acestea sunt:- alimentatia sanatoasa-ajuta la combaterea a 3 factori de risc ai AVC: colesterolul crescut, hipertensiunea arteriala si excesul de greutate. O alimentatie sanatoasa inseamna: evitarea excesului de sare, grasimi, consumarea fructelor si a legumelor proaspete, a cerealelor si a produselor lactate degresate. De asemenea este indicat sa se inlocuiasca carnea rosie (porc, vita) cu carne alba: pui si peste. O dieta sanatoasa presupune si inlocuirea grasimilor saturate pe care le gasim in carnea grasa, branza, unt, smantana cu grasimi mononesaturate (din uleiul de masline, rapita) sau cu grasimi polinesaturate. Acestea sunt reprezentate de omega-3 si omega-6 si le gasim in peste, nuci, soia, ulei de peste. Prin inlocuirea grasimilor saturate su cele nesaturate, reducem nivelul colesterolului "rau" din sange (LDL-colesterol) si crestem nivelul colesterolului "bun" (HDL-colesterol). Astfel, scade riscul progresiei aterosclerozei si implicit, scade riscul de aparitie a unui AVC- activitatea fizica practicata regulat, in functie de varsta si de conditiile fizice ale fiecarei persoane-ajuta la mentinerea unei greutati optime, imbunatateste circulatia sangelui, scade tensiunea arteriala, creste colesterolul "bun" si scade colesterolul "rau"- renuntarea la fumat. Nicotina contribuie la dezvoltarea ateroscleroze si la aparitia hipertensiunii arteriale. Fumatul este principalul factor de risc modificabil pentru AVC. Riscul fumatorilor de a avea AVC este de 2-4 ori mai mare decat riscul nefumatorilor. Chiar si in cazul unui fumator inrait, dupa ce renunta la fumat, riscul AVC scade, ajungand pana la normal (egal cu riscul populatiei nefumatoare)- controale medicale periodice. Sunt controale simple: masurarea tensiunii arteriale, determinarea nivelului de colesterol din sange, pe care fiecare persoana este recomandabil sa le faca, mai ales daca persoana in cauza are si factori de risc nemodificabili (varsta inaintata, antecedente personale si familiale de AVC, AIT sau infarct miocardic). Este importanta cunoasterea valorilor acestor parametri, pentru a putea fi tinuti sub control
vascular tratament discopatie vorbit Medicatia in accidentul vascular cerebral
Medicatia folosita la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral este diferita, in functie de tipul de AVC. Cu cat se diagnosticheaza mai repede un AVC si se administreaza medicatia corespunzatoare, cu atat leziunile vor fi mai mici, iar sansele de recuperare mai mari. Exista medicamente care se administreaza si in
cadrul profilaxiei AVC, urmarindu-se controlul hipertensiunii arteriale, scaderea nivelului de colesterol din sange, controlul fibrilatiei atriale sau a diabetului.
In cazul AVC ischemic:Tratamentul acut depinde de localizarea AVC si de cauza formarii cheagului de sange care a obstruat artera. Cand apare un AVC ischemic, scopul este de a ameliora perfuzia cerebrala a zonei ischemiate. In acest sens, daca diagnosticul a fost pus in primele 3 ore de la debutul afectiunii se pot folosi medicamente care dizvolva cheagul de sange: activatori tisulari de plasminogen (rt-PA). Totusi acest medicament nu este recomandat tuturor pacientilor cu AVC ischemic din cauza riscurilor sale, astfel ca bolnavii care vorbeneficia de acest tratament trebuie atent selectati folosind un protocol strict.
In cadrul profilaxiei AVC ischemic se folosesc, la indicatia medicului, agentii antiagreganti plachetari care previn evenimentele aterotrombotice si implicit accidentul vascular cerebral sau atacul ischemic tranzitor. Cei mai utilizati ahenti antiplachetari sunt aspirina si triclopidina. aceste medicamente inhiba agregarea plachetara si formarea trombilor in interiorul arterelor, care se pot mobiliza, devenind emboli, si pot obstrua un vas de sange.
Ca si terapie anticoagulanta se foloseste heparina in "atacul ischemic tranzitor instabil" (de exemplu: AIT cu debut recent sau AIT in crescendo) sau in AVC progresiv, cand ischemia se agraveaza in ore sau zile. Pacientul cu acest tratament trebuie atent monitorizata, deoarece heparina poate provoca hemoragie. Ca si anticoagulant pe termen lung, se administreaza warfarina.
In cazul AVC hemoragic:Tratamentul acut este dificil. Se urmareste oprirea hemoragiei de la nivelul creierului,
scaderea presiunii intracraniene folosind manitol si alti agenti osmotici. Se stabilizeaza semnele vitale si se controleaza hipertensiunea arteriala. Daca cefaleea si durerea cervicala sunt severe, se recomanda sedarea usoara si administrarea de antialgice.
Ca si tratament profilactic se urmareste controlul hipertensiunii arteriale. Medicamentele care scad tensiunea arteriala sunt reprezentate de: beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie, blocanti ai receptorilor angiotensinei II, blocanti ai canalelor de calciu, diuretice. Statinele au de asemenea efect antihipertensiv, dar reduc si cantitatea de colesterol din sange si stabilizeaza placa de aterom.accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular tratament discopatie vorbit Factorii de risc in accidentul vascular cerebral
Orice persoana are un oarecare grad de risc pentru AVC, dar studiile medicale au identificat anumiti factori care cresc riscul.Acesti factori de risc se pot imparti in 2 categorii. Acestia pot fi factori de risc care nu pot fi modificati si factori de risc ce pot fi modificati.
1. Factori de risc care nu pot fi modificati:- varsta inaintata-se stie ca incidenta AVC creste o data cu inaintarea in varsta- sexul-barbatii sunt mai predispusi la a face AVC. Femeile sunt protejate de hormonii feminini (estrogeni). Aceasta protectie scade odata cu instalarea menopauzei, ajungandu-se ca dupa varsta de 75 de ani femeile sa fie mai predispuse la AVC- rasa-negri si hispanicii au un risc mai mare de AVC fata de alte rase- antecedentele familiale de AVC-riscul de AVC este mai mare la persoanele care au rude apropiate care au suferit un AVC sau AIT- antecedente personale de AVC, AIT sau infarct miocardic-persoanele care au suferit in trecut un astfel de episod, au un risc mai mare de AVC decat celelalte persoane.
2. Factori de risc care pot fi modificati:- hipertensiunea arteriala-este necesar sa fie tinuta sub control prin medicatie corespunzatoare, deoarece este al doilea factor de risc ca importanta, dupa varsta- diabetul zaharat ineficient controlat- colesterolul crescut-este factor favorizant al aterosclerozei- afectiuni cardiace sau arteriale-care pot duce la infarct miocardic si in consecinta la cresterea riscului de AVC- tulburari de ritm cardiac-in special fibrilatia atriala (se intalneste la 3-5% dintre persoanele de peste 65). Aproximativ 25% dintre persoanele care sufera un AVC prezinta si fiblitatie atriala. Din cauza faptului ca atriul nu mai este capabil sa se contracte eficient si sa impinga sangele in ventricul, in atriu ramane sange stagnant, care favorizeaza aparitia cheagurilor. De la inima cheagul poate pleca spre creier, rezultatul fiind un accident vascular cerebral
- tulburari hematologice- anticonceptionalele orale asociate cu fumatul cresc considerabil riscul de aparitie a cheagurilor de sange, care pot duce la AVC- sedentarismul- obezitatea- fumatul- consumul crescut de alcool- abuzul de droguri Tags:
vascular tratament discopatie vorbit Efectele si evolutia accidentului vascular cerebral
Efectele accidentului vascular cerebral depind de zona din creier afectata si extinderea sa. AVC pot aparea in aproape orice regiune a creierului. Fiecare portiune a creierului controleaza o anumita functie a organismului. Daca un AVC blocheaza fluxul sangvin catre o arie care controleaza o anumita functie, acea parte a organismului va fi afectata si
nu va mai functiona normal.
Creierul este format din 2 emisfere cerebrale: emisfera dreapta si emisfera stanga. Partea de sus a emisferei drepte controleaza urmatoarele functii: miscarile voluntare, sensibilitatea, personalitatea, dispozitia si comportamentul, iar partea de jos: memoria vizuala, auzul si dispozitia. Partea de sus a emisferei stangi controleaza: miscarile voluntare, vezica urinara, sensibilitatea, comportamentul si limbajul, scrisul si cititul, personalitatea si dispozitia. Partea de jos a acestei emisfere determina urmatoarele functii: intelegerea limbajului vorbit, dispozitia (agresivitatea) si auzul. In functie de localizarea si extinderea leziunilor provocate de un AVC vor fi afectate una sau mai multe functii dintre cele prezentate mai sus. Astfel, un AVC poate afecta: capacitatea de miscare, sensibilitatea, vorbirea si intelegerea cuvintelor, comportamentul, gandirea, memoria si emotiile.
De cele mai multe ori, un accident vascular cerebral determina hemipareza sau hemiparalizie (pe o jumatate de corp: dreapta sau stanga). Acestea se pot ameliora in timp, mergand chiar pana la vindecare completa, cu ajutorul terapiei de recuperare. Acest tip particular de afectare a unei jumatati de corp apare datorita faptului ca fiecare jumatate de creier controleaza jumatatea opusa a corpului. Astfel, este important care jumatate a creierului este afectata de AVC. Daca accidentul vascular se produce in jumatatea dreapta a creierului, va fi afectata jumatatea stanga a corpului, si invers.
Evolutia unui AVC cuprinde urmatoarele faze:1. faza acuta-perioada imediat post-AVC. Se caracterizeaza prin excitabilitate motorie scazuta, astfel ca sistemul nervos si implicit musculatura controlata sunt putin receptivi la "re-educare" prin diferite terapii.2. faza subacuta-perioada de la 3-4 saptamani post-AVC si pana la reaparitia miscarilor voluntare si a tonusului membrelor paralizate. In aceasta faza pacientul recapata un oarecare control asupra miscarilor corpului.3. faza cronica precoce-se intinde de la 3-4 saptamani pana la 6 luni, maxim 1 an dupa AVC. Se caracterizeaza prin modificari cerebrale functionale ce au la baza plasticitatea neuronala. Tags:
Diagnosticul de AVC este pus de catre medic pe baza unei anamneze, a examenului obiectiv si a unor explorari complementare. Pentru a afla daca o persoana a avut un accident vascular cerebral, medicul va pune intrebari despre simptomele pe care le are persoana in cauza, despre istoricul sau medical (alte AVC in antecedente, infarct miocardic,
hipertensiune arteriala, diabet zaharat, hipercolesterolemie), despre bolile altor membri ai familiei. Daca pacientul ajunge la unitatea medicala inconstient, medicul va obtine aceste
informatii de la apartinatori (daca acest lucru este posibil). Aceasta parte de interviu cu pacientul presupune realizarea anamnezei.
Urmeaza o examinare fizica completa a pacientului. Medicul va constata starea de constienta a bolnavului, va masura tensiunea arteriala, pulsul si va examina inima, plamanii, muschii si nervii. Vor fi evaluate: forta musculara, sensibilitatea la atingere, coordonarea miscarilor, reflexele, memoria pacientului, vorbirea si gandirea sa.
Coroborand anamneza cu examenul obiectiv medicul se orienteaza asupra unui diagnostic, in acest caz, existenta unui AVC. Totusi, diagnosticul final, de certitudine, va fi pus in urma unor examinari complementare, cu ajutorul CT (tomografie computerizata) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara). Cu acestea se obtin imagini ale creierului, care vor fi interpretate de specialisti si vor confirma sau infirma diagnosticul de AVC. Investigatiile sunt complet nedureroase, arata cu precizie zona din creier afectata si ajuta medicul sa decida care este cel mai bun tratament.
Exista si alte teste care se pot folosi in cazul unui AVC:- angiograma cerebrala-se injecteaza un colorant printr-un tub mic (cateter) cu care medicul patrunde intr-un vas de la nivelul membrului inferior si ajunge pana la vasele gatului. Colorantul permite medicului sa vizualizeze toate vasele mari si mici din creier si implicit localizarea unei obstructii care ar fi putut cauza un AVC ischemic- punctia lombara-cu ajutorul unui ac introdus la nivelul coloanei vertebrale, se preleveaza o cantitate din lichidul ce inconjoara maduva spinarii. Cu ajutorul acestui test se evidentiaza existenta sangelui care ar putea proveni de la nivelul creierului in cazul unui AVC hemoragic- ecografia sau ultrasonografia Doppler-este un dispozitiv care emite ultrasunete si aplicat la nivelul gatului sau pe frunte permite vizualizarea circulatiei sangelui in vasele de la nivelul gatului sau crebrale Tags:
In cazul accidentului vascular cerebral ischemic un cheag de sange blocheaza un vas de sange care transporta oxigen si substante nutritive la creier. Cu cat cheagul este mai mare, el va obstrua o artera de calibru mai mare, iar consecintele vor fi mai grave.
Cauzele formarii cheagului sunt:- ateroscleroza-ingusteaza lumenul vasului si favorizeaza formarea cheagurilor. Principala cauza a aterosclerozei este nivelul crescut de colesterol in sange. Daca se asociaza si hipertensiunea arteriala si/sau diabetul zaharat riscul de aparitie a AVC ischemic creste
- afectiuni la nivelul valvelor inimii: valva cardiaca inlocuita (artificiala sau biologica), aparitia de vegetatii la nivelul valvelor, inflamatia lor (endocardite), insuficienta mitrala, stenoza mitrala (aparuta mai ales din cauza infectiei cu streptococ beta-hemolitic)-sunt factori favorizanti ai aparitiei embolilor (material obstruant) care pot duce la blocarea vaselor de sange din creier - staza sangvina-intalnita in dilatari ale cavitatilor inimii, tulburari de ritm cardiac (fibilatia atriala) - tulburari de coagulare a sangelui-stari de hipercoagulabilitate: cancere, boli sistemice, contraceptive orale- inflamatia vaselor de sange (vasculite)-duc la ingustarea lumenului- cardiomiopatie ischemica, infarct miocardic- boli cardiace congenitale: foramen ovale patenta
O alta cauza, mai rar intalnita ar fi hipotensiunea (tensiune arteriala scazuta), prin cantitatea insuficienta de sange transportata la creier. Tags:
In accidentul vascular hemoragic se rupe un vas de sange din creier, rezultand o hemoragie cerebrala. Sangerarea poate fi mica sau se poate forma un cheag mai mare care comprima tesuturile din jur. Adesea sangele poate patrunde in sistemul ventricular, aceasta situatie fiind deosebit de grava.
Cauzele AVC hemoragic sunt:- in primul rand, hipertensiunea arteriala-valorile tensionale crescute pot rupe un vas de sange din creier, peretele fragil al vasului nefiind adaptat sa suporte asemenea presiuni crescute.- anevrismul cerebral ( dilatarea unui vas din creier)-creste riscul ca acel vas de sange dilatat sa se rupa- tulburari de coagulare-hipocoagulabilitate: hemofilia- tratamentul cu anticoagulante nesupravegheat corespunzator- inflamatii ale vaselor de sange
vascular tratament discopatie vorbit Alimentatia in accidentul vascular cerebral
Alimentatia sanatoasa face parte din profilaxia accidentului vascular cerebral. Este indicat a fi adoptata de catre persoanele care au avut in antecedente alte AVC, AIT sau infarct miocardic sau de catre persoanele sanatoase dar care au factori de risc pentru AVC. Alimentatia presupune dieta care favorizeaza scaderea nivelului de colesterol "rau" din sange
(LDL-colesterol) si dieta care ajuta la mentinerea sau scaderea tensiunii arteriale.
O alimentatie sanatoasa pentru bolnavii cu accident vascular cerebral, cuprinde:- o dieta bazata pe cereale, fibre, produse animale sarace in grasimi si produse vegetale- limitarea consumului de sare, atat prin limitarea adaugarii de sare in mancarurile preparate acasa, cat si prin reducerea consumului alimentelor semi-preparate din comert (care au o cantitate crescuta de sare): supele la plic, sosurile din comert, branzeturile, alimentele conservate, arahide sarate- fructele si legumele sunt bogate in fibre, vitamine si minerale si contin antioxidanti. Fibrele sunt benefice in hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului din sange-o alta sursa de fibre sunt cerealele integrale, graul integral, pastele fainoase, care contin si complexul de vitamine B- consumul exagerat de zahar sau produse dulci rafinate (prajituri, dulciuri) este de evitat - reducerea consumului de grasimi, mai ales a celor saturate, care se gasesc in: produsele de origine animala, untura, unt, smantana, lapte, carne rosie, alimente prajite, oua. Grasimile consumate cresc cantitatea de colesterol din sange si intretin procesul de ateroscleroza. Se recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de masline, soia. Grasimile nesaturate care se gasesc in nuci, alune, seminte de florea soarelui sunt de asemenea indicate a fi consumate. Aceste alimente contin si vitamina E care reduce procesul aterosclerotic.
- consumul de carne de pui (fara piele, deoarece este bogata in colesterol), vita, peste si evitarea consumului de viscere (ficat, creier, rinichi)- consumul produselor degresate. Ajuta la scaderea nivelului de colesterol si la diminuarea procesului aterosclerotic- reducerea consumului de alcool Tags:
vascular tratament discopatie vorbit Semnele si simptomele unui accident vascular cerebral
Foarte important de stiut este ce avem de facut in cazul in care suspicionam ca noi sau altcineva sufera un AVC, pentru ca AVC trebuie tratat de urgenta!!! Intr-o astfel de situatie trebuie sa sunati de urgenta la Salvare (112). Bolnavul trebuie sa ajunga, in cel mai scurt timp posibil, la cel mai apropiat spital unde poate fi tratat accidentul vascular cerebral
si este importanta consultarea sa de catre un neurolog. Cu cat se amana aceste proceduri, cu atat creste riscul ca bolnavul sa decedeze sau sa ramana cu leziuni si sechele iremediabile.
Semnele si simptomele unui AVC sunt:- pareza/ amorteala la nivelul fetei- hemipareza (paralizie usoara, incompleta, pe o jumatate a corpului: dreapta sau stanga)- pierderea sensibilitatii pe o jumatate de corp (dreapta sau stanga)- slabiciune sau amorteala aparute brusc, mai ales pe o jumatate a corpului (dreapta sau stanga) - cefalee (durere de cap) severa- tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor- tulburari de vedere- ameteala- greturi, varsaturi- dificultati la mers
- pierderea echilibrului sau a coordonarii- alterarea constientei, confuzie, mergand pana la coma
Semnele si simptomele unui AIT (accident ischemic tranzitor):- sunt asemanatoare celor din AVC, dar dispar dupa 10-20 de minute (maxim 24 ore)- apare scaderea acuitatii vizuale la un ochi
Doar din analiza simptomelor nu se poate spune cu exactitate daca este vorba de un AVC sau un AIT. De aceea, este nevoie de un consult de specialitate urgent.
Semnele si simptomele unui AVC se pot instala brusc (in cateva secunde) sau gradat (minute, ore, rar zile) si difera in functie de localizarea la nivelul creierului a accidentului vascular cerebral si, intr-o mai mica masura, difera si in functie de tipul de AVC. Unele semne pot progresa si se pot agrava.
Un AVC mic este uneori greu de diagnosticat, deoarece simptomele pot fi diminuate sau confundate cu simptomele unei alte afectiuni, care pot fi similare. In cazul instalarii unui AVC ischemic pe fondul unei ateroscleroze care a ingustat deja lumenul vasului, simptomele se pot dezvolta gradat, in minute sau ore.accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular tratament discopatie vorbit Ce este accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o boala cerebrovasculara, care afecteaza creierul, si in consecinta restul organismului, din cauza intreruperii bruste a fluxului sangvin cerebral. Este o afectiune foarte frecventa la adulti si varstnici, fiind a doua cauza de deces in Romania. Incidenta sa creste cu varsta.
Din cauza ca afecteaza creierul, AVC poate avea urmari usoare sau grave, in functie de localizarea si suprafata afectata a creierului. In creier se gasesc arii bine delimitate care controleaza fiecare o anumita regiune a organismului. Daca o portiune din creier moare, din cauza faptului ca sangele nu mai ajunge la acest nivel, si regiunea organismului controlata de aceasta parte din creier va avea de suferit. Astfel, AVC poate duce la imposibilitatea miscarii diferitelor segmenete ale corpului (paralizii), afectarea vorbirii, tulburari de vedere sau alte afectiuni, in functie de portiunea din creier afectata.
In functie de mecanismul de producere, exista 2 tipuri de AVC: AVC ischemic si AVC hemoragic.
1. AVC ischemicAVC ischemic (dupa cum ii spune si numele: ischemie= diminuare a circulatiei sangvine
intr-o anumita regiune a corpului) este un tip de accident vascular cerebral, care apare atunci cand un vas sangvin din creier care transporta oxigen si substante nutritive, este blocat de un cheag de sange. Astfel, portiunea din creier care ar fi trebuit sa primeasca sangele transportat de artera blocata, ramane neoxigenata si fara hrana, iar in foarte scurt timp (cateva minute) incepe sa moara.85-90% dintre AVC sunt de tip ischemic, in principal din cauza aterosclerozei si ale complicatiilor ei.
O forma de AVC ischemic este atacul ischemic tranzitor (AIT, sau “mini-AVC”). Apare din cauza intreruperii de scurta durata a fluxului sangvin catre o portiune a creierului. Se caracterizeaza prin faptul ca prezinta aceleasi semne si simptome ca un AVC, dar dureaza putin timp (secunde, minute) si dispar, de regula, in mai putin de 24 de ore. De obicei, AIT nu determina invaliditate permanenta, din cauza ca nu produce leziuni cerebrale ireversibile (ischemia avand o durata scurta). AVC ischemic apare la 80-90% dintre bolnavi fara semne premonitorii, pe cand doar 10-20% dintre AVC sunt precedate de unul sau mai multe episoade de AIT. Deci, cine a suferit un AIT nu inseamna neaparat ca va face si un AVC, dar AIT este un factor de risc pentru AVC. Astfel, persoana in cauza trebuie sa se prezinte la medic, pentru a se lua masurile necesare si a fi atent supravegheat, ca sa nu se ajunga la un AVC.
2. AVC hemoragicAVC hemoragic apare atunci cand un vas de sange din creier se rupe, determinand o hemoragie intracraniana.Doar 10-15% dintre AVC sunt de tip hemoragic, iar cauza principala este hipertensiunea arteriala.
Asa cum am vazut mai sus, AVC este o afectiune foarte frecventa si foarte grava, de aceea este necesar sa se cunosca cauzele, metodele de prevenire si factorii de risc, iar pentru cei care au suferit deja un AVC este important sa cunoasca faptul ca exista tratament si sanse de recuperare. Tags:
