Auxiliar Curricular Studiul Plantelor Lemnoase Cl IX

Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI

Auxiliar curricular

- clasa a IX-a -

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ:

SILVICULTURĂ

MODULUL 1 :

SPECII LEMNOASE DE INTERES FORESTIER

2010

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a AUTORI :1. PROF. ING. APETROAIE IONELA, COLEGIUL AGRICOL FĂLTICENI2. PROF. ING. CUCIUREAN ALINA , COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC3. PROF. ING CUCIUREAN CRISTIAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC4. PROF. ING . CÎRLUGEA ŞERBAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC5. PROF. ING. EROSS DANIELA, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC

6. RECENZIE : PROF. ING CUCIUREAN CRISTIAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA” CÂMPULUNG MOLDOVENESC



CUPRINS

INTRODUCERE1. REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII/COMPETENŢE VIZATE ŞI OBIECTIVE2. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR3. FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR4. GLOSAR DE TERMENI

I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR1. FIŞE CONSPECT1.1 ORGANELE DE REPRODUCERE – FLOAREA1.2 TALIA ŞI MĂRIMEA ARBORILOR1.3 FAMILIA SALICACEAE – GENUL SALIX2. PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE3. IMAGINII PENTRU VIDEOPROIECTOR3.1 FRUNZA3.2 FRUNZA – TIPURI DE FRUNZE3.3 BRADUL – ABIES ALBA3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE3.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER – BRADUL (ABIES ALBA)4. SUGESTII PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI ÎNVĂŢĂRII/EVALUĂRII ELEVILOR5. SUGESTII CU PRIVIRE LA METODELE DE PREDARE / ÎNVĂŢARE6. IMPORTANŢA ÎNTOCMIRII UNUI PORTOFOLIU

II . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI1. FIŞE DE DOCUMENTARE1.1 ELEMENTELE MORFOLOGICE ALE PLANTELOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER

1.2 FLOAREA - INFLORESCENŢA1.3 LARICELE – LARIX DECIDUA1.4 CLASIFICAREA SPECIILOR LEMNOASE DUPĂ TEMPERAMENT1.5 IMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ, ECONOMICĂ ŞI SILVICULTURALĂ A SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER2. FIŞE DE LUCRU2.1 SISTEME DE ÎNRĂDĂCINARE2.2 TIPURI DE INFLORESCENŢE2.3 FAM. PINACEA2.4 CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE2.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE3. FIŞE DE EVALUARE3.1 MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE3.2 MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE3.3 FAM. PINACEAE3.4 CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE4. SOLUŢIILE FIŞELOR DE EVALUARE PROPUSE

IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ



INTRODUCERE

Ghidul de faţă este un sprijin necesar în desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru însuşirea rezultatelor de învăţare prevăzute în modulul Specii lemnoase de interes forestier. Acest modul se studiază în clasa a IX-a pentru domeniul pregătirii de bază Silvicultură, în cadrul orelor de cultură de specialitate şi laborator tehnologic.

Numărul de ore alocat acestui modul este de 90 de ore , din care 18 ore repartizate pentru laborator tehnologic .

Auxiliarul a fost elaborat pe baza rezultatelor învăţării prezentate în curriculumul de clasa a IX-a elaborat pentru acest modul, corelate cu competenţele tehnice specializate prevăzute în standardul de pregătire profesională de nivel 1 pentru unitatea de competenţe Recunoaşterea speciilor forestiere.

Fişele de lucru, de evaluare, exerciţiile etc. prezentate pentru activitatea profesorului şi a elevului au fost elaborate astfel încât să se constituie în modele ce vor putea fi folosite pentru fiecare rezultat al învăţării în parte. În unele situaţii s-a urmărit asigurarea continuităţii materialelor lucrate; astfel, pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de proiect de lecţie, fişă de lucru, fişă de evaluare, etc.

În prima parte a materialului se regăsesc rezultatele învăţării/competenţele vizate şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă, fişa de descriere a activităţilor, glosarul de termeni necesari consolidării anumitor noţiuni mai puţin explicite.

Partea a doua a auxiliarului curricular cuprinde materiale de referinţă pentru profesori şi elevi , sub formă de prezentări Power Point pentru videoproiector, fişe conspect, componenţa unui portofoliu, fişe de lucru, de documentare, fişe de evaluare, etc. În ceea ce priveşte fişele conspect se recomandă utilizarea acestora mai ales de către profesorii debutanţi în vederea pregătirii materialului de predat, iar fişele de documentare se recomandă a fi folosite de către elevi la rezolvarea fişelor de lucru.

Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual , frontal sau pe grupe astfel încât să acopere un număr cât mai mare de metode de învăţare .

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de învăţare ( fişe de lucru, de evaluare, observaţie etc. ) prezentate în auxiliar. Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care le pot concepe şi folosi la orele de curs.

Conţinuturile modulului Specii lemnoase de interes forestier trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Timpul alocat fiecărei teme şi adaptarea materialelor de învăţare şi evaluare rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul Specii lemnoase de interes forestier are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ dotate corespunzător.



1. Rezultate ale învăţării/Competenţe vizate şi obiective

Rezultate ale învăţării/Competenţe

Obiective (la final elevii vor fi capabili …)

Unitatea de competenţe specifică : Recunoaşterea speciilor forestiere

Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase

…să prezinte caracteristicile elementelor morfologice ale plantelor lemnoase de interes forestier...să utilizeze terminologia de specialitate în descrierea caracteristicilor morfologice ale plantelor lemnoase

Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

...să enumere organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase...să recunoască organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase...să descrie organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase...să identifice speciile lemnoase după talie şi mărime

Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe

…să precizeze denumirea populară şi ştiinţifică a speciilor lemnoase...să recunoască speciile lemnoase de interes forestier după caracteristicile morfologice

Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere

...să precizeze cerinţele faţă de climă ale speciilor forestiere...să precizeze cerinţele faţă de sol ale speciilor forestiere...să precizeze temperamentul speciilor forestiere

Specifică importanţa şi răspândirea principalelor specii forestiere

...să precizeze importanţa silviculturală a speciilor forestiere....să precizeze importanţa economică a speciilor forestiere....să precizeze arealul speciilor forestiere.



2. Fişa de descriere a activităţilorTabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Specii lemnoase de interes forestier

Rezultatul învăţării/Competenţe Fişa de lucru Sarcina de lucru Subiectul

Realizat /Nerealizat


FIŞA DE LUCRU 2.1 – SISTEME DE ÎNRĂDĂCINARE

Identificarea sistemelor de înrădăcinare.Exemplificarea speciilor forestiere pentru sistemele de înrădăcinare identificate

Sisteme de înrădăcinare

Asocierea speciilor forestiere cu sistemul de înrădăcinare identificat


FIŞA DE LUCRU 2.2 – TIPURI DE INFLORESCENŢE

Identificarea tipurilor de inflorescenţe.Identificarea speciilor forestiere de la care provin inflorescenţele

Tipuri de inflorescenţe

Asocierea speciilor forestiere cu tipurile de inflorescenţe


FIŞA DE LUCRU 2.3 – FAM. PINACEA

Identificarea speciilor de pin de la care provin conurile

Identificarea speciilor forestiere după fructificaţie


FIŞA DE LUCRU 2.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE

Precizarea denumirii populare şi ştiinţifice a speciilor forestiere.Precizarea genului şi familiei din care fac parte speciile lemnoase identificate.Precizarea cerinţelor ecologice şi tipului de temperament pentru speciile lemnoase identificate.

Stabilirea cerinţelor ecologice şi a tipului de temperament pentru speciile lemnoase de interes forestier


FIŞA DE LUCRU 2.5 – IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE

Precizarea denumirii populare şi ştiinţifice a speciilor forestiere.Precizarea genului şi familiei din care fac parte speciile lemnoase identificate.Precizarea importanţei şi răspândirii pentru speciile lemnoase identificate.

Precizarea importanţei şi răspândirii pentru speciile lemnoase de interes forestier



3. Fişa de progres şcolar

Modulul: Specii lemnoase de interes forestierNumele elevului: …………………………Profesor: …………………………………

Rezultate ale învăţării/Competenţe Lucrări efectuate

EvaluareI B FB


Prezentarea caracteristicilor elementelor morfologice ale plantelor lemnoase de interes forestier

Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea caracteristicilor morfologice ale plantelor lemnoase


Enumerarea organelor vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

Recunoaşterea organelor vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

Descrierea organelor vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoaseIdentificarea speciilor lemnoase după talie şi mărime


Precizarea denumirii populare şi ştiinţifice a speciilor lemnoase

Recunoaşterea speciilor lemnoase de interes forestier după caracteristicile morfologice


Precizarea cerinţelor faţă de climă ale speciilor forestiere

Precizarea cerinţelor faţă de sol ale speciilor forestiere

Precizarea temperamentului speciilor forestiere


Precizarea importanţei silviculturale a speciilor forestiere.

Precizarea importanţei economice a speciilor forestiere.

Precizarea arealului speciilor forestiere



4. Glosar de termeni

Achenă – fruct dehiscent, cu pericarp uscat nelipit de sămânţăAcut – ascuţit, terminat într-un vârf ascuţitAment – mâţişorAngiosperme – plante cu seminţe închise în fructAnteră – partea terminală a unei stamine, care conţine polenulAreal – suprafaţa teritoriului pe care aceasta este răspândită sau creşte spontanAuriculat – la bază cu două urechiuşeBacă – fruct cu pericarp cărnos sau zemosBractee – frunză redusă, modificată, la subsuoara căreia se găseşte o floare sau o inflorescenţăCaduc – căzătorCaliciu – înveliş floral extern format din totalitatea sepalelor unei flori Capsulă – fruct uscat, dehiscentcentru către margineCorimb – tip de inflorescenţăCorolă – inveliş floral intern constituit din totalitatea petalelor unei floriDehiscent – care se desface şi pune în libertate conţinutulDeltoid – în formă de triunghiDioice – florile femele şi cele mascule sunt repartizate pe plante diferiteDrupă – fruct cărnos, indehiscent, cu o parte cărnoasă şi un sâmbureEliptic – în formă de elipsăExigenţe (cerinţe) ecologice – se referă numai la condiţiile de mediu care interesează în fapt existenţa unei anumite speciiFilament – parte a staminei care poartă anteraFusiform – în formă de fusGeniculat – îngenuncheat, brusc îndoitGlabru – lipsit complet de periImparipenat – cu un număr impar de folioleIndehiscent – care nu se deschideInflorescenţă – grupare de flori Lamină – limbul frunzeiLanceolat – în formă de vârf de lanceLenticele – mici deschideri în scoarţa lujerilor sau ramurilor, rotunde, punctiforme, eliptice sau liniare, de culoare diferită în raport cu restul suprafeţeiMarcescent – care se usucă pe ramuri fără să cadă la pământMonoice – flori unisexuate, mascule şi femele ce stau pe aceeaşi plantăNod – punctul pe lujer în care este fixată o frunză sau un grup de frunzeNud (floare, mugur) – floare fără învelişuri florale, muguri fără solziOblong – alungit eliptic, de 3-4 ori mai lung decât lat şi cu lăţimea maximă la mijloc sau către vârfObovat – în formă de ou cu vârful în jos, lăţimea maximă în jumătatea superioară a limbuluiOvat – formă eliptică, cu lăţimea maximă în jumătatea inferioarăPalmat-lobat (frunză) – cu lobi îndreptaţi în mai multe direcţii în mod radiar şi cu cel puţin 3 nervuri ce pleacă din acelaşi punctParipenat – cu număr par de foliolePeduncul – codiţa unei flori solitare sau codiţa unei inflorescenţePendent – care atârnă


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a Persistent (frunze) – care nu cade, verzi şi peste iarnăPeţiol – codiţa frunzeiRacem – tip de inflorescenţă alungităReceptacul – partea lăţită de la extremitatea pedunculului unei flori care poartă organele floriiSamară – fruct uscat indehiscent, aripatSempervirescent – organe întotdeauna verziSesil – fără codiţăSilicvă – fruct uscat dehiscent, cu două încăperiStipele – frunzişoare anexe, adesea modificate, care se găsesc uneori la baza peţiolului frunzeiTemperament – se referă la modul de comportare a unei specii faţă de luminăTomentos – pâslos, cu peri scurţi şi moi, foarte deşi şi încâlciţi ca o pâslăUmbelă – tip de inflorescenţăUmbelic (la speciile de Pinus) – proeminenţă ce se găseşte obişnuit în mijlocul apofizei solzilor conuluiValve – capace, pereţii fructelor dehiscente care la maturitate se desfacVerticil – grupe de organe aşezate la acelaşi nivel de jur-împrejurul unui axVerucozităţi – glande cu secreţii care apar sub forma unei mici proeminenţeZigomorf – aşezare simetrică a învelişurilor florale faţă de unicul plan de simetrie



I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR

1. FIŞE CONSPECT FIŞA CONSPECT 1.1 :

ORGANELE DE REPRODUCERE – FLOAREA

Rezultatul învăţării 1: Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase

O floare completă are următoarele părţi componente: învelişul floral sau periantul (caliciu şi corolă), elementele reproducătoare (androceu şi gineceu), receptaculul (axa florală).

Florile incomplete sunt acele flori cărora le lipsesc anumite elemente. Astfel, acestea pot fi apetale (învelişurile florale lipsesc parţial) sau nude (învelişurile lipsesc total), ca exemplu amintind că la familia Salicaceae locul învelişurilor florale este preluat de o bractee.

După repartiţia sexelor, florile sunt hermafrodite (bisexuate) şi unisexuate, acestea putând fi monoice (pe acelaşi individ apar flori ♀ şi ♂) şi dioice (florile ♀ şi cele ♂ sunt pe indivizi diferiţi). Drept cazuri speciale amintim arborii poligami (pe acelaşi individ flori bisexuate şi unisexuate) şi arborii trioici (pe exemplare diferite flori ♂, ♀, şi bisexuate).

Majoritatea gimnospermelor au flori unisexuat monoice lipsite de înveliş floral, unde florile mascule sunt grupate sub forma unor conuleţe sau amenţi cu stamine solziforme, iar florile femele au numeroşi solzi carpelari nesudaţi (nu formează ovar) dispuşi spiralat în jurul axului, iar ovulele rămân descoperite.

r – RECEPTACULsep – SEPALĂpet – PETALĂf – FILAMENTa – ANTERĂp – PISTILsg – STIGMATst – STILov – OVARo – OVULE

Fig. 1.1 COMPONENTELE UNEI FLORI COMPLETE



FIŞA CONSPECT 1. 2TALIA ŞI MĂRIMEA ARBORILOR

Rezultatul învăţării 2: Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

Arborii sunt acele plante lemnoase care cresc obişnuit în păduri, au cel puţin 7 m în înălţime, care produc lemn şi alte materii prime importante (coajă, răşini, flori) şi care exercită o influenţă benefică asupra ambientului.

Drept categorii de arbori, conform literaturii de specialitate amintim: arborii forestieri care produc lemn şi sunt parte integrantă din ecosistemul forestier, arborii ornamentali ce prezintă interes din punctul de vedere al aspectului, precum şi pomii fructiferi, destinaţi să producă fructe comestibile.

Forma arborilor diferă de la o specie la alta. Aceasta diferă în primul rând, după locul unde se creşte şi se dezvoltă exemplarele plantelor lemnoase. Se deosebesc astfel: - forma specifică (habitus), caracteristică arborilor crescuţi izolaţi, şi care au o tulpină scurtă, puternic îngroşată la bază, coroana mult dezvoltată în lăţime şi care coboară până aproape de sol- forma forestieră, întâlnită la arbori crescuţi în masiv, arbori care au tulpina dreaptă, cilindrică, elagată şi o coroană restrânsă spre vârful tulpinii.

După înălţimea realizată, arborii sunt de mărimea I, când depăşesc 25 m, de mărimea a II-a când au între 15 şi 25 m şi de mărimea a III-a, când au între 7 şi 15 m.

Arbuştii sunt plante lemnoase cu înălţimea de până la 7 m, de regulă cu mai multe tulpini lemnoase ramificate de la bază, sub formă de tufă. Arbuştii cu înălţimi de sub 1 m intră în categoria arbuştilor pitici (afin, merişor, smirdar etc.).

Subarbuştii sunt plante ce au tulpina lemnoasă numai la bază, părţile superioare sunt erbacee, degerând peste iarnă (drobul, cătina mică , murul de câmp , etc.).

Fig.1.2.1 ARBORE Fig. 1.2.2 ARBUST Fig. 1.2.3 SUBARBUST ABIES ALBA CORYLUS AVELLANA RUBUS CAESIUS



FIŞA CONSPECT 1.3 FAMILIA SALICACEAE – GENUL SALIX

Rezultatul învăţării 3: Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe 1. Salcia alba ( răchita albă) – Salix alba

Talia: arbore indigen, până la 30 m inălţime şi 2 m in diametru.Inrădăcinarea: trasantă. Formează rădăcini şi pe tulpina pe porţiunea care a stat sub apă in timpul inundaţiilor.Tulpina: nu prea dreaptă, destul de plină.Scoarţa : cenuşie verzuie, formează repede ritidom gros, cenuşiu, brun, adânc crăpat longitudinalLujerii: alburiu-mătăsoşi-păroşi, in tinereţe, apoi rămân glabri şi de culoare brună, brună-verzuie, sau galbeni; sunt subţiri flexibili.Mugurii: alungit ovoizi , gălbui roşcaţi, alipiţi de lujeriFrunzele: lungi de 4-10 cm şi late de 1-2 cm, lanceolate cu vărful acuminat, baza ingusta, iar marginile mărunt serate. La inceput sunt arginti, mătasoase, păroase pe ambele fete, apoi numai pe dos sau in lungul nervurii mediane.Florile: unisexuate, grupate in amenţi: cei masculi sunt galbeni, iar cei femeli verzui.Fructele: capsule, care se matureaza prin mai-iunie.Lemnul: Are duramen brun roşcat este moale, uşor folosit in industria chibriturilor, a placilor din aşchii şi fibre de lemn, in construcţii, pentru obiecte de uz casnic etc.

2. Salcia căpreasca (iova) – Salix capraea Talia: arbust inalt, mai rar arbore.

Lujerii: brun roşcaţi sau verzui-galbui, mai intâi cenuşiu-păroşi apoi glabri.Mugurii: ovoconici, gălbui-roşcaţi, cu vârful depărtat de lujeriFrunzele: lat-eliptice, până la oblonge de 4-12 cm lungime, groase, cărnoase, cu vârful acut, puţin răsfrănt, marginea intreagă sau slab si neregulat-sinuat-dinţată; pe faţă de un verde intunecat, iar pe dos alb-cenuşiu-tomentoase.Fructul: se coace in aprilie-maiLemnul:este lipsit de importanţa industrială

3. Răchita (mlaja) – Salix viminalis

Talia: arbust până la 4m, excepţional 8 mLujerii: la inceput cenuşii, des pubescenţi, apoi glabri, verzui, foarte flexibili.Frunzele: liniar lanceolate, lungi de 8-15 cm, cu vârful prelung-acuminat.

4. Răchita roşie – Salix purpuraea

Talia: arbust până la 4 mLujerii: subţiri, flexibili, roşii purpurii, glabrii, lucitori. Sunt folosiţi pentru impletituri fine.Frunzele: obovat lanceolate până la liniat-lanceoate, la vârf brusc ingustate, la bază cuneată, cu marginea mărunt serată; pe faţă verde-intunecată, iar pe dos verde-albăstrui.



2. PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

1. CONŢINUT TEMATIC : Fam. Salicaceae – Genul Salix

2. CLASA : a IX-A , SILVICULTURĂ

3. TIPUL LECŢIEI : Predare

4. LOCUL DE DESFĂŞURARE : LABORATOR

5. DATA : 18 –V- 2010

6. UNITATEA DE COMPETENŢE :

15. Recunoaşterea speciilor forestiere

7. REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII/COMPETENŢA :

8. Recunoaşterea organelor vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

9. COMPETENŢE DERIVATE :

C1 : Identificarea genurilor ce aparţin de Fam. Salicaeae

C2 : Caracterizarea genului Salix

C3 : Identificarea speciilor din genul Salix

C4: Caracterizarea morfologică a speciilor din genul Salix

10.RESURSE PROCEDURALE : Expunerea, Explicaţia, Conversaţia euristică,

Observarea dirijată

11.RESURSE MATERIALE : fişe de documentare , fişe de lucru, imagini

videoproiector, materialnaturalizat

12.TIMPUL NECESAR PENTRU PARCURGEREA CONŢINUTULUI TEMATIC: 4

ORE

13.EVALUARE: evaluare practică

14.FORME DE ORGANIZARE A CLASEI : frontală, individuală, pe echipe

15.FORME DE ÎNVĂŢARE : instruire teoretică, instruire de laborator



DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ( 4 ore )

Nr. crtCompetenţe

derivateDetalieri de conţinut

Activităţi de învăţare

Resurse Evaluare

1.

C1

Genuri din Fam. Salicaceae : Genul Salix Genul Populus

Arborii şi arbuştii din această familie au frunze căzătoare, simple, stipelate şi adesea cu glande pe peţiol. Florile sunt unisexuate, în amenţi, nude, dar prevăzute cu o bractee (scvama). Fructul este o capsulă cu numeroase seminţe mici, acoperite cu smocuri de peri lungi .

Exerciţii de identificare a genurilor specifice Fam Salicaeae

Fişa de documentareFişe de lucru VideoproiectorMaterial naturalizat

Evaluare practică

Evaluare practică

2.

C2

Genul Salix :Speciile din acest gen – arbori şi arbuşti – se caracterizează prin următoarele:

Muguri acoperiţi cu câte un solz in formă de scufie

Frunzele, îngust-lanceolate până la eliptice, scurt-peţiolate sau sesile, sunt alterne, mai rar aproape opuse.

Florile sunt grupate în amenţi aproape erecţi, fiecare floare având la bază o bractee des pubescenţă cu margini întregi.

Fructul: capsula cu două valve, conţine numeroase seminţe prevăzute cu peri albi, lungi şi cu glande nectarifere

Exerciţii de caracterizare a genului Salix


3.

C3

Specii din genul Salix1. Salcia alba ( răchita albă)

– Salix alba2. Salcia alba ( răchita albă)

– Salix alba 3. Răchita (mlaja) – Salix viminalis4. Răchita roşie – Salix purpuraea

Exerciţii de identificare a speciilor din genul Salix


4. C4 1. Salcia alba ( răchita albă) – Salix alba

Talia: arbore indigen, până la 30 m inălţime şi 2 m in diametru.Inrădăcinarea: trasantă. Formează rădăcini şi pe tulpina pe porţiunea care a

Exerciţii de caracterizare morfologică a speciilor din genul Salix




Nr. crtCompetenţe



Resurse Evaluare

stat sub apă in timpul inundaţiilor.Tulpina: nu prea dreaptă, destul de plină.Scoarţa : cenuşie verzuie, formează repede ritidom gros, cenuşiu, brun, adânc crăpat longitudinalLujerii: alburiu-mătăsoşi-păroşi, in tinereţe, apoi rămân glabri şi de culoare brună, brună-verzuie, sau galbeni; sunt subţiri flexibili.Mugurii: alungit ovoizi , gălbui roşcaţi, alipiţi de lujeriFrunzele: lungi de 4-10 cm şi late de 1-2 cm, lanceolate cu vărful acuminat, baza ingusta, iar marginile mărunt serate.La inceput sunt arginti, mătasoase, păroase pe ambele fete, apoi numai pe dos sau in lungul nervurii mediane.Florile: unisexuate, grupate in amenţi: cei masculi sunt galbeni, iar cei femeli verzui.Fructele: capsule, care se matureaza prin mai-iunie.Lemnul: Are duramen brun roşcat este moale, uşor folosit in industria chibriturilor, a placilor din aşchii şi fibre de lemn, in construcţii, pentru obiecte de uz casnic etc.

2. Salcia căpreasca (iova) – Salix capraea

Talia: arbust inalt, mai rar arbore.

Lujerii: brun roşcaţi sau verzui-galbui, mai intâi cenuşiu-păroşi apoi glabri.Mugurii: ovoconici, gălbui-roşcaţi, cu vârful depărtat de lujeriFrunzele: lat-eliptice, până la oblonge de 4-12 cm lungime, groase, cărnoase, cu vârful acut, puţin





Evaluare practică



Nr. crtCompetenţe



Resurse Evaluare

răsfrănt, marginea intreagă sau slab si neregulat-sinuat-dinţată; pe faţă de un verde intunecat, iar pe dos alb-cenuşiu-tomentoase.Fructul: se coace in aprilie-maiLemnul:este lipsit de importanţa industrială

3. Răchita (mlaja) – Salix viminalis

Talia: arbust până la 4m, excepţional 8 mLujerii: la inceput cenuşii, des pubescenţi, apoi glabri, verzui, foarte flexibili.Frunzele: liniar lanceolate, lungi de 8-15 cm, cu vârful prelung-acuminat.

4. Răchita roşie – Salix purpuraea

Talia: arbust până la 4 mLujerii: subţiri, flexibili, roşii purpurii, glabrii, lucitori. Sunt folosiţi pentru impletituri fine.Frunzele: obovat lanceolate până la liniat-lanceoate, la vârf brusc ingustate, la bază cuneată, cu mrginea mărunt serată; pe faţă verde-intunecată, iar pe dos verde-albăstrui.



3.IMAGINII PENTRU VIDEOPROIECTOR

3.1 FRUNZA


FIG. 3.1 FRUNZA

Parti componenteO frunză completă, cu gradul cel mai mare de dezvoltare,este alcătuită din: limb (lamină), peţiol (codiţă) şi teacă (baza frunzei).Limbul (a) este lăţit, de culoare verde, străbătut de nervuri (b) , ţesutul conducător libero-lemnos care se pot observa mai bine pe faţa inferioară a frunzei, fiind proeminente.Peţiolul (c) este un organ cilindric, uşor aplatizat, cu un diametru mic şi lungime variabilă, cu care limbul frunzei se prinde de nodul tulpinii. El susţine limbul, atenuează loviturile cauzate de factorii externi (vânt, grindină, picături de ploaie) şi favorizează mişcările limbului spre lumină. Peţiolul poate fi neramificat la frunzele simple şi ramificat la frunzele compuse.Frunzele fără peţiol se numesc frunze sesile.Teaca (d) poate fi o simplă dilatare a părţii inferioare a peţiolului sau o formaţiune care înconjoară parţial tulpina la nivelul nodului de inserţie.


http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bb/Leaf_Diagram_1.png


3.2 FRUNZA – TIPURI DE FRUNZERezultatul învăţării 2: Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

FIG.3.2 TIPURI MORFOLOGICE DE FRUNZE DUPĂ FORMA LAMINEI:1- CIRCULARĂ (ORBICULARĂ); 2- ROMBOIDALĂ; 3- RENIFORMĂ; 4- TRIUNGHIULARĂ; 5- ELIPTICĂ; 6- OVATĂ; 7- OBOVATĂ; 8- COR-DATĂ (CORDIFORMĂ); 9- DELTOIDĂ; 10- LANCEOLATĂ; 11- OVAT-LANCEOLATĂ; 12- SAGITATĂ; 13- SCUTATĂ; 14- CUNEATĂ; 15- FALCATĂ; 16- SPATULATĂ; 17- HASTATĂ; 18- LINIARĂ; 19- ENSIFORMĂ; 20- SETACEE; 21- CILINDRICĂ, PLINĂ; 22 - FISTULOASĂ



3.3 BRADUL – ABIES ALBA

Rezultatul învăţării 3: Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe

a.

b.

FIG.3.3 ABIES ALBA: A. CARACTERE MORFOLOGICE (RAMURI, ACE, FLORI, CON, SĂMÂNŢĂ); B. RAMURĂ CU MUGURI ŞI FRUNZE



3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE

Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere

FIG.3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE


Nr. crt. Specii forestiere Temperamentul speciilor lemnoase

1.Molid, specie principală de bază în zona de munte – temperament de semiumbră

2.Laricele, specie principală de amestec – temperament pronunţat de lumină

3.Pinul silvestru, specie principală de bază în regiunea de deal - temperament pronunţat de lumină


3.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER – BRADUL (ABIES ALBA)

Rezultatul învăţării 5: Specifică importanţa şi răspândirea principalelor specii forestiere

BRADUL

Valoare ornamentală

Pom de crăciunLemn apreciat pentru industria mobilei,

celulozei şi hârtiei, construcţii

Stabilizează arboretele de amestec

FIG.3.5 IMPORTANŢA BRADULUI



4. SUGESTII PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI ÎNVĂŢĂRII/EVALUĂRII ELEVILOR

Procesul de învăţare/evaluare este un proces complex , bazat pe o serie de acţiuni cu rol hotărâtor în desfăşurarea activităţii didactice. Aceste acţiuni constau în alegerea adecvată a metodelor şi mijloacelor de predare – învăţare, dar şi efectuarea unei evaluări corecte asupra capacităţii elevilor de a se implica în acest proces. Există situaţii diferite pentru fiecare elev în parte, astfel încât, profesorul , trebuie să descopere mai întâi, modalitatea prin care elevul poate percepe informaţia şi o poate reda. În caz contrar, este inutil să folosim metode sau mijloace foarte moderne şi complexe, metode care la un moment dat pot chiar să îngreuneze procesul de învăţare .

În general , metodele moderne , mai ales cele bazate pe tehnologia informaţiei, utilizarea Internetului, au capacitatea de a atrage elevul şi de al stimula. În această situaţie profesorul trebuie să aibă foarte bune cunoştinţe de informatică şi să cunoască sursele de informaţii pe care le-ar putea pune la dispoziţia elevilor pentru a fi utilizate de către aceştia.

Se recomandă ca, în afara mijloacelor moderne, să se folosească şi metode moderne de învăţare, care să pună elevul în situaţia de a descoperii , de a crea , satisfacţia personală în acest caz fiind un adevărat stimulent pentru activităţile viitoare de învăţare.

Este bine ca elevii să fie permanent în acţiune, mai ales în afara şcolii, în locuri în care pot observa personal modul în care îşi vor folosi cunoştinţele pe care le vor acumula. În această situaţie , un rol hotărâtor îl au şi orele de instruire practică derulate în spaţii didactice special amenajate sau la agentul economic .

Materialul prezentat în acest auxiliar curricular poate fi folosit efectiv la orele de curs, fie în format electronic fie sub formă de imagini pentru videoproiector sau documente scrise . De asemenea, el poate fi folosit ca sursă de idei pentru alte materiale de învăţare, necesare în procesul educaţional atât pentru profesori cât şi pentru elevi .

Modul cum va fi utilizat materialul prezentat în acest auxiliar curricular rămâne la latitudinea cadrelor didactice , în funcţie şi de stilul de învăţare al elevilor ..

5. SUGESTII CU PRIVIRE LA METODELE DE PREDARE / ÎNVĂŢARE

Conţinuturile specifice acestui modul vizează realizarea rezultatelor învăţării/competenţelor prevăzute în curriculumul/standardul de pregătire profesională de nivel 1.

Parcurgerea conţinuturilor prevăzute în curriculum asigură identificarea în teren şi caracterizarea principalelor specii lemnoase forestiere, cunoaşterea arealului şi importanţei acestora.

Aceste elemente stau la baza parcurgerii altor module specifice pregătirii de bază pentru domeniul Silvicultură cum ar fi : Seminţe şi pepiniere forestiere, Produse nelemnoase ale pădurii, etc.

Procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea rezultatelor învăţării cerute de pregătirea de bază din clasa a IX-a. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţare. Se recomandă folosirea la lecţie a două - trei metode didactice în funcţie de ceea ce se doreşte a se forma în cadrul lecţiei, precum şi mijloacele didactice adecvate.



Pentru oricare lecţie prin care se vizează identificarea plantelor lemnoase de interes forestier după caracterele morfologice, metodele dominante utilizate pot fi învăţarea prin observare, problematizarea şi descoperirea, metode specifice învăţării centrate pe elev. În proiectarea lecţiilor profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, trebuie să pună la dispoziţia elevului material didactic naturalizat, cum ar fi organe de plante presate precum şi probe de evaluare şi autoevaluare, sub formă de fişe de evaluare sau fişe de observare.

Se recomandă ca aceste lecţii să se realizeze pe grupe de elevi, lucrul în echipă fiind mult mai eficient pentru acumularea informaţiilor şi formarea deprinderilor, atât în cabinet cât şi în arborete sau parcuri dendrologice.

Profesorul, într-o astfel de lecţie, va supraveghea, dirija, îndruma şi va interveni în rezolvarea deficienţelor semnalate.

Materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce la realizarea competenţelor propuse,sunt :

- colecţii de material naturalizat: lujerare, frunzare, mugurare, colecţie de fructe, conuri şi seminţe;

- determinatoare, albume şi atlase pentru identificarea speciilor forestiere lemnoase;

- material vegetal lemnos din parcuri dendrologice;- fonduri didactice şi arborete sursă de documentare;- colecţii de fotografii, imagini video, prezentări Power – Point;- manuale, cărţi de specialitate; - aparatură audio – video.

6. IMPORTANŢA ÎNTOCMIRII UNUI PORTOFOLIU

Întocmirea unui portofoliu de către elevi este o metodă complexă de evaluare ce include rezultatele obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare, cum ar fi probe orale, scrise, practice, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului, proiecte, autoevaluare, precum şi prin sarcinile specifice fiecărei discipline.

Portofoliul reprezintă o colecţie de lucrări şi informaţii cu privire la procesul şcolar al unui elev şi este întocmit cu scopul de a se crea o imagine complexă asupra evoluţiei acestuia pe o anumită perioadă de timp, orientată de obiective. Întocmirea portofoliului permite profesorului realizarea unei evaluări adecvate, cu un pronunţat caracter descriptiv.

Portofoliul se poate constitui într-o adevarată “carte de vizită” a elevului, deoarece prin utilizarea acestui tip de evaluare se poate urmări progresul, modul de a gândi, dar şi maturizarea intelectuală a elevului de la un an la altul. Portofoliul are ca scop prezentarea, evaluarea şi autoevaluarea elevului. El serveşte atât ca instrument de evaluare destinat profesorului, dar şi ca instrument de autoevaluare, elevul putând astfel să-şi urmărească propriul progres.

Portofoliul, ca produs complex poate să cuprindă: rezultatele de la probele scrise şi orale; fişe de evaluare orală; comentarii ale profesorilor la unele dintre activităţiile extracurriculare; eseuri pe diverse teme; imagini însoţite de comentarii/observaţii; referate intra şi interdisciplinare; pliante, desene, colaje.



Elevul are libertatea de a adăuga în portofoliul său elemente pe care le consideră necesare şi care subliniază atitudinea şi interesul lui faţă de domeniul abordat.

Aceste componente obligatorii, ca şi criteriile de evaluare sunt stabilite de profesor şi se subordonează obiectivelor de referinţă prevăzute în programa modulului respectiv şi obiectivelor de referinţă suplimentare, stabilite de cadrul didactic.

Portofoliul trebuie să fie adecvat vârstei, fapt pentru care profesorul nu va alege o tematică dificilă şi cu un grad mare de generalitate. Este foarte important ca elevul să aibă totuşi un portofoliu model, dar şi un subiect menit să-l conducă pe acesta la surse de informaţii diferite de cele utilizate la şcoală.

Se poate spune că portofoliul are atât o valoare instructivă, cât şi una formativă. Ca metodă de evaluare eficientă şi formativă, portofoliul se poate utiliza nu numai la sfârşitul unui capitol, ci şi al unui semestru.

Portofoliu pentru modulul Specii lemnoase de interes forestier poate să cuprindă :

- rezultatele la probele scrise ale elevilor : fişe de evaluare, teste, fişe de lucru ;- colecţie cu imagini ale speciilor de plante lemnoase de interes forestier ;- fişe de documentare cu teme referitoare la cerinţele ecologice, temperamentul,

arealul şi importanţa speciilor lemnoase de interes forestier ;- eseu cu tema « Specii lemnoase de interes forestie identificate în

arboretele de pe raza ocolului silvic........ » În afara portofoliului se recomandă, ca instrument cu caracter obligatoriu pentru

evaluarea dobândirii rezultatelor învăţării, întocmirea de colecţii de materiale naturalizate : lujerare, frunzare, mugurare .



II . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

1. FIŞE DE DOCUMENTARE

FIŞA DE DOCUMENTARE 1.1 ELEMENTELE MORFOLOGICE ALE PLANTELOR LEMNOASE

DE INTERES FORESTIER



NR. CRT.TIPURI DE ORGANE ALE PLANTELOR LEMNOASE

ORGANELE PLANTELOR LEMNOASE

1.

VEGETATIVE

RĂDĂCINA

2. TULPINA CU LUJERI ŞI MUGURI

3. FRUNZA

4.

DE REPRODUCERE

FLOAREA

5. FRUCTUL

6. SĂMÂNŢA


FIŞA DE DOCUMENTARE 1.2

FLOAREA - INFLORESCENŢA


NR. CRT.TIPURI DE

INFLORESCENŢECARACTERIZARE EXEMPLE

1. AMENTULConţine flori de un singur sex , dispuse strâns de-a lungul unui ax central

Anin, salcie,stejar

2. RACEMULEste alcătuit din flori pedicelate , dispuse de-a lungul unui ax comun

Salcâm, mălin, dracilă

3. PANICULULReprezintă un racem compus , ramificat

Liliac, lemn câinesc, castan porcesc

4. UMBELAEste formată din flori pedicelate ce pornesc din acelaşi punct şi tind să ajungă la acelaşi nivel

Vişin, corn

5. CORIMBUL

Are florile pedunculate ce pornesc din puncte diferite ale axului comun şi tind să ajungă la acelaşi nivel superior

Cununiţă, păducel, paltin de câmp

6. CIMA

Prezintă un ax central terminat cu o floare pe laturile căreia se formează un număr mic de alte flori ce se deschid mai târziu

Tei




LARICELE – LARIX DECIDUA


NR. CRT

CARACTERE MORFOLOGICE

DESCRIERE

1. SPECIE indigenă2. MĂRIME a I-a, poate atinge înălţimi de peste 50 m şi diametre de 2 m

3. ÎNRĂDĂCINAREpivotantă la început ; mai târziu se dezvoltă rădăcini laterale profunde ce ancorează foarte bine arborele în sol

4. TULPINAeste dreaptă, bine elagată, uneori cu fenomene de însăbiere sau înfurcită (creşterile terminale incipiente sunt rupte cu uşurinţă de vânt sau zăpadă)

5. SCOARŢAîn tinereţe netedă cenuşie, formează de timpuriu un ritidom gros crăpat în plăci neregulate; fundul crăpăturilor şi straturile interne ale scoarţei sunt roşii-violacei

6. LEMNULare duramenul brun deschis, de calitate excepţională, cu multiple utilizări (construcţii civile şi navale, mobile fine etc.); conţine multă răşină din care se extrage terebentina veneţiană

7. COROANAeste conică, rară, luminoasă, restrânsă numai spre vârful fusului, cu ramuri în verticile neregulate cu vârful arcuit în sus

8. LUJERII

sunt de două tipuri: cei lungi pendenţi, subţiri, gălbui, glabri, brăzdaţi din cauza perniţelor decurente ale frunzelor, cei scurţi negricioşi, cu câte un mugure terminal; primăvara, după înflorire unii lujeri scurţi se transformă în lujeri lungi

9. MUGURIIsferici, bruni, glabri, răşinoşi, dispuşi altern; prima dată pornesc cei de pe microblaste, apoi cei de pe macroblaste

10. ACELEsunt caduce, moi, 1-3 cm, pe macroblaste aşezate spiralat, solitare, iar pe microblaste câte 30-40 grupate în fascicule; toamna se colorează galben intens foarte decorativ

11. FLORILE

unisexuat monoice, împrăştiate în întreaga coroană: cele mascule sunt grupate în amenţi galbeni, pedicelaţi, iar cele femele sunt conuleţe ovoid sferice, erecte, roşii-purpurii, violacei sau verzui

12. CONURILE

ovoid alungite, 4 cm, scurt şi recurbat pedicelate, cu solzi pieloşi şi persistenţi, rotunjiţi, plaţi; bracteile sunt scurte şi se observă numai după desfacerea conurilor; după diseminare mai rămân pe ramuri 2-4 ani

13.PERIODICITATEFRUCTIFICAŢIE

este de 3-5 ani, la altitudini mari aceasta majorându-se la 6-10 ani.

14. MATURITATEAeste relativ timpurie, la arborii izolaţi fructificaţiile începând de la 10 ani, iar în masiv la peste 30 ani

15. CREŞTERILEpe soluri fertile în primul an realizează până la 15 cm, la 3 ani 1 m

16. LONGEVITATEA 600-700 ani




CLASIFICAREA SPECIILOR LEMNOASE DUPĂ TEMPERAMENT

Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere.

NR.CRT.

SPECIA FORESTIERĂ

TIPUL DE TEMPERAMENTDENUMIRE POPULARĂ

DENUMIRE ŞTIINŢIFICĂ

SUBÂNCRENGĂTURA GIMNOSPERMAEFAM. TAXACEAEGENUL TAXUS

1. TISA TAXUS BACATA UMBRĂ

FAM. PINACEAEGENUL PINUS

2. PINUL SILVESTRU PINUS SYLVESTRIS PRONUNŢAT DE LUMINĂ

3. PINUL NEGRU PINUS NIGRA LUMINĂ

4. JNEAPĂNUL PINUS MUGO LUMINĂ

5. PINUL GALBEN PINUS PONDEROSA LUMINĂ

6. PINUL STROB PINUS STROBUS SEMIUMBRĂ

7. ZÂMBRUL PINUS CEMBRA ÎN REGIUNILE ÎNALTE – LUMINĂÎN REGIUNILEJOASE - SEMIUMBRĂ

GENUL LARIX8. LARICELE LARIX DECIDUA PRONUNŢAT DE LUMINĂ

GENUL PICEA9. MOLIDUL PICEA ABIES SEMIUMBRĂ

GENUL ABIES10. BRADUL ABIES ALBA PRONUNŢAT DE UMBRĂ

GENUL PSEUDOTZUGA11. DUGLASUL VERDE PSEUDOTSUGA

MENZIESIISEMIUMBRĂ

FAM. TAXODIACEAEGENUL TAXODIUM

12. CHIPAROSUL DE BALTĂ

TAXODIUM DISTICHUM

PRONUNŢAT DE LUMINĂ

FAM.CUPRESACEAEGENUL THUJA

13.TUIA

THUJA OCCIDENTALIS

UMBRĂ - LUMINĂ

14. BIOTA THUJA ORIENTALIS -GENUL JUNIPERUS

15. IENUPĂRUL COMUN JUNIPERUS COMMUNIS

LUMINĂ



FIŞA DE DOCUMENTARE 1.5IMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ, ECONOMICĂ ŞI

SILVICULTURALĂ A SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER


NR.CRT.SPECIA FORESTIERĂ

IMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ, ECONOMICĂ ŞI SILVICULTURALĂDENUMIRE

POPULARĂDENUMIRE ŞTIINŢIFICĂ

SUBÂNCRENGĂTURA GIMNOSPERMAE*

FAM. TAXACEAE:GENUL TAXUS

16.TISA TAXUS BACATA

Lemn apreciat pentru sculpturi şi obiecte artizanale

Valoare ornamentalăFAM. PINACEAEGENUL PINUS

17.

PINUL SILVESTRU

PINUS SYLVESTRIS

Funcţie de protecţie a solului : fixează solurile, pune în valoare staţiunile de productivitate inferioară . La adăpostul lui se pot instala şi dezvolta alte specii lemnoase

Lemn apreciat pentru mină şi tâmplărie Cantitate foarte mare de răşină Valoare ornamentală

18.

PINUL NEGRU PINUS NIGRA

Funcţie de protecţie a solului : foarte bun pentru solurile calcaroase, superficiale, scheletice, supuse uscăciunii

Lemn apreciat pentru mină , construcţii , stâlpi de telecomunicaţii

Cantitate foarte mare de răşină de bună calitate

Valoare ornamentală19.

JNEAPĂNUL PINUS MUGO

Funcţie de protecţie a solului: grohotişuri, soluri scheletice

Lemn apreciat pentru foc Înfrumuseţează peisajul alpin şi

subalpin20.

PINUL GALBEN

PINUS PONDEROSA

Funcţie de protecţie a solului . Indicat pentru terenuri degradate

Valoare ornamentală21.

PINUL STROB PINUS STROBUS

Lemn apreciat pentru construcţii, industria mobilei, ambalaje, industria celulozei, chibrituri







22.

ZÂMBRUL PINUS CEMBRA

Consolidează molidişurile subalpine, ridicarea limitei pădurilor

Lemn dens, rezistent, apt pentru utilizări industriale şi construcţii

Valoare ornamentalăGENUL LARIX

23.

LARICELE LARIX DECIDUA

Protejează arboretele de molid împotriva doborâturilor de vânt

Lemn apreciat pentru civile, navale, tâmplărie industria mobilei, lambriuri, parchet

Valoare ornamentalăGENUL PICEA

24.

MOLIDUL PICEA ABIES

Valoare silvopodructivă ridicată Lemn apreciat pentru construcţii,

industria mobilei, ambalaje, industria celulozei, chibrituri; lemn de rezonanţă folosit în industria instrumentelor muzicale şi aeronautică

Valoare ornamentalăGENUL ABIES

25.

BRADUL ABIES ALBA

Stabilizează arboretele de amestec Protejează solul împotriva eroziunii Lemn apreciat pentru industria mobilei,

celulozei şi hârtiei, construcţii Valoare ornamentală Pom de crăciun

GENUL PSEUDOTZUGA26.

DUGLASUL VERDE

PSEUDOTSUGA MENZIESII

Ridică valoarea arboretelor de amestec din zona de deal

Lemn apreciat pentru furnire, parchet, placaj, mobilă, construcţii

Valoare ornamentală Pom de crăciun

FAM. TAXODIACEAEGENUL TAXODIUM

27.CHIPAROSUL DE BALTĂ

TAXODIUM DISTICHUM

Lemn apreciat pentru tâmplărie, construcţii, ambalaje, industria mobilei, accesorii pentru pescuit

Valoare ornamentalăFAM.CUPRESACEAE

GENUL THUJA28. TUIA THUJA

OCCIDENTALIS Valoare ornamentală

29. BIOTA THUJA ORIENTALIS







GENUL JUNIPERUS30.

IENUPĂRUL COMUN

JUNIPERUS COMMUNIS

Funcţie de protecţie a solului: fixează solurile

Fructele utilizate în industria farmaceutică şi alimentară


*Această fişă de documentare a fost întocmită doar pentru specii lemnoase din subîncrengătura Gimnospermae . La se poate întocmi fişa de documentare pentru subîncrengătura Angiospermae.



2. FIŞE DE LUCRU

FIŞA DE LUCRU 2.1 – SISTEME DE ÎNRĂDĂCINARE


FIG. 2.1 Sisteme de înrădăcinare

Sarcina de lucru :

Identificaţi tipurile de sisteme de înrădăcinare prezentate în imagine şi exemplificaţi câteva specii lemnoase de interes forestier de la care provin .



FIŞA DE LUCRU 2.2 – TIPURI DE INFLORESCENŢE


FIG. 2.2.1 FIG. 2.2.2

FIG. 2.2.3 FIG. 2.2.4

Sarcina de lucru :

Identificaţi tipurile de inflorescenţe din imaginile prezentate mai sus. Precizaţi speciile lemnoase de interes forestier de la care provin.



FIŞA DE LUCRU 2.3 – FAM. PINACEA


FIG. 3.3.1 FIG. 3.3.2

FIG. 3.3.3

SARCINA DE LUCRU :

Identificaţi speciile de pin de la care provin conurile din imaginile de mai sus .



FIŞA DE LUCRU 2.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE

Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere.

SARCINA DE LUCRU :

Pentru speciile lemnoase din imaginile de mai sus precizaţi: Denumirea populară şi ştiinţifică Genul şi familia din care fac parte Cerinţele ecologice şi tipul de temperament



FIŞA DE LUCRU 2.5 – IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE


SARCINA DE LUCRU :

Pentru speciile lemnoase din imaginile de mai sus precizaţi: Denumirea populară şi ştiinţifică Genul şi familia din care fac parte Importanţa economică şi silviculturală a acestora



3. FIŞE DE EVALUAREFIŞA DE EVALUARE 3.1- MORFOLOGIA PLANTELOR

LEMNOASEMODULUL : Specii lemnoase de interes forestierREZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 1 Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoaseNUMELE ŞI PRENUMELE :

EVALUATOR :

NOTA :

I. Incercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsa: A F Rădăcinile adventive pot apărea pe trunchi sau ramuri;A F Arborii izolaţi işi formează un port forestier;A F Fenomenul de curăţare a trunchiului de crăci se numeste elagaj natural;A F La răşinoase tulpina poartă numele de fus;A F Frunza de formă eliptică este mai lată la vârf;Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare incercuire corectă (total 30 puncte).

II. Stabiliţi corespondenţa dintre noţiunile dintre cele două coloane:A B

1. Rădăcina a. Aciculară2. Tulpina b. Stamină3. Frunza c. Trasnată4. Floarea d. Ritidom5. Fructul e. Bacă

f. MicroblastăSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare corespondenţa corectă (total 15 puncte).

III. Incercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:1. Lujerii după formă pot fii:

a. seraţib. geniculaţic. glabri.

2. Frunzele după forma vârfului pot fi: a. lobate

b. ovoide c. mucronate

3. Păstaia este un fruct :a. cărnos

b. uscatc. multiplu

4. Florile unisexuat-monoice sunt dispuse :a. pe două exemplareb. pe acelaşi exemplarc. pe mai multe exemplare

5. Pereţii frcutului poartă denumirea de :a. pericarpb. androceuc. drupă

Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare incercuire corectă (total 15 puncte).

IV Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări :a. Achena este un fruct uscat cu o singură ……………………………………b. Stipelele sunt frunzuliţe modificate la baza peţiolului……………………..c. Frunza aciculară are forma de………………………………………………d. Lujerii netezi se mai numesc şi……………………………………………..e. Totalitatea petalelor unei flori formează…………………………………….

Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare răspuns corect (total 30 puncte)Timp de lucru : 20 min Se acordă 10 puncte din oficiu


Specii lemnoase de interes forestier – cl a IX-a

FIŞA DE EVALUARE 3.2 – MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE

MODULUL Specii lemnoase de interes forestier

REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 2Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

NUMELE ŞI PRENUMELEEVALUATORNOTA

I. Completaţi răspunsurile in spatiile punctate de mai jos :1. Precizaţi tipul de înrădăcinare din imaginea de mai sus . Daţi exemplul unei specii la care poate fi întâlnit ........................20p2. Funcţia tulpinii este de a ………………………………….10p 3. Tulpina speciilor de răşinoase se numeşte ………….….10p4. Enumeraţi doua procese importante pentru planta care au loc

la nivelul frunzelor ?...................................................................................................10p

II. Completaţi răspunsurile in spatiile libere din dreptul imaginilor de mai jos :

5. Precizaţi tipul de frunză prezentat in imagine si daţi exemplul unei specii la care poate fi întâlnit........................ 10p

6. Precizaţi tipul de fruct prezentat in imagine si daţi exemplul unei specii la care poate fi întâlnit........................20p

7. Indicaţi prin săgeţi doua componente ale florii observate in imagine si denumiţi fiecare organ indicat …………………..10 p

Se acorda 10 punct din oficiu Timp de lucru : 20 min

FIŞA DE EVALUARE 3.3 – FAM. PINACEAE


http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Acer_Platanoides_%27schwedleri%27_leaf.jpg


MODULUL : Specii lemnoase de interes forestier

REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 3Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe

NUMELE ŞI PRENUMELE :EVALUATOR :

NOTA :

Efectuaţi studiul comparativ al următoarelor specii forestiere : moli si brad

Nr.ct. Cerinţe morfologice MOLID BRADEvaluare

BaremPunct

obţinut

1. Denumirea ştiinţifica 10

2. Înrădăcinarea 10

3. Înălţimea 5

4. Tulpina 10

5. Coroana 10

6. Scoarţa 5

7. Acele 10

8. Lujerii 5

9. Mugurii 5

10. Conurile 10

11. Seminţele 10

Timp de lucru : 20 minSe acordă 10 puncte din oficiu



FIŞA DE EVALUARE 3.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE


REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 4Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere

NUMELE ŞI PRENUMELE :

EVALUATOR :

NOTA :

Comparaţi, din punct de vedere al cerinţelor ecologice şi al temperamentului, cele două specii lemnoase din tabel:

Nr.ct.Cerinţe ecologice şi de temperament

MOLID BRADEvaluare

BaremPunct

obţinut

1. Tipul de temperament 20

2. Cerinţe ecologice 70




4. SOLUŢIILE FIŞELOR DE EVALUARE PROPUSE

FIŞA DE EVALUARE 3.1- MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE

MODULUL : Specii lemnoase de interes forestierREZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 1 Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoaseNUMELE ŞI PRENUMELE :

EVALUATOR :

NOTA :

I. Incercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsa: A F Rădăcinile adventive pot apărea pe trunchi sau ramuri;A F Arborii izolaţi işi formează un port forestier;A F Fenomenul de curăţare a trunchiului de crăci se numeste elagaj natural;A F La răşinoase tulpina poartă numele de fus;A F Frunza de formă eliptică este mai lată la vârf;Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare incercuire corectă (total 30 puncte).

III. Stabiliţi corespondenţa dintre noţiunile dintre cele două coloane:A B

1. Rădăcina Trasnată2. Tulpina Ritidom3. Frunza Aciculară4. Floarea Stamină5. Fructul Bacă

MicroblastăSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare corespondenţa corectă (total 15 puncte).

III. Incercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:1. Lujerii după formă pot fii:

a. seraţib. geniculaţic. glabri.

2. Frunzele după forma vârfului pot fi: a. lobate

b. ovoide c. mucronate

3. Păstaia este un fruct :a. cărnos

b. uscatc. multiplu

4. Florile unisexuat-monoice sunt dispuse :a. pe două exemplareb. pe acelaşi exemplarc. pe mai multe exemplare

5. Pereţii frcutului poartă denumirea de :a. pericarpb. androceuc. drupă

Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare incercuire corectă (total 15 puncte).

IV Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări :a. Achena este un fruct uscat cu o singură sămânţăb. Stipelele sunt frunzuliţe modificate la baza peţiolului frunzeic. Frunza aciculară are forma de ac.d. Lujerii netezi se mai numesc şi glabrii .e. Totalitatea petalelor unei flori formează corola.

Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare răspuns corect (total 30 puncte)Timp de lucru : 20 min Se acordă 10 puncte din oficiu



FIŞA DE EVALUARE 3.2 – MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE

MODULUL Specii lemnoase de interes forestier

REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 2Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

NUMELE ŞI PRENUMELEEVALUATORNOTA

I. Completaţi răspunsurile in spatiile punctate de mai jos :1. Trasantă : molid 2. Funcţia tulpinii este de a face legătura morfologică şi fiziologică între rădăcină şi frunze şi de a susţine frunzele, florile şi fructele. 3. Tulpina speciilor de răşinoase se numeşte fus 4. Enumeraţi doua procese importante pentru planta care au loc la nivelul frunzelor: respiraţia, fotosinteza, transpiraţia.

II. Completaţi răspunsurile in spatiile libere din dreptul imaginilor de mai jos :

1. Precizaţi tipul de frunză prezentat in imagine si daţi exemplul unei specii la care poate fi întâlnit: palmat lobată, paltin de munte, jugastru, etc.

2. Precizaţi tipul de fruct prezentat in imagine si daţi exemplul unei specii la care poate fi întâlnit.: disamară, paltin, jugastru, etc

3. Indicaţi prin săgeţi doua componente ale florii observate in imagine si denumiţi fiecare organ indicat : stamine, pistil.

Se acorda 10 punct din oficiu Timp de lucru : 20 min

FIŞA DE EVALUARE 3.3 – FAM. PINACEAE


http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Acer_Platanoides_%27schwedleri%27_leaf.jpg



REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 3Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe


EVALUATOR :

NOTA :

Efectuaţi studiul comparativ al următoarelor specii forestiere : molid si brad

Nr.ctCerinţe morfologice

MOLID BRAD

1. Denumirea şt. Picea abies Abies alba2. Înrădăcinarea Trasantă Puternic pivotantă3. Înălţimea Până la 50 m Până la 55 m

4. TulpinaDreaptă, cilindrică, bine elagată în masiv

Dreaptă, cilindrică, se elaghează mai bine decât molidul

5. CoroanaPiramidală - conică Regulată conică în tinereţe, mai târziu

tronconică, formează „cuibul de barză”

6. Scoarţa

Brun-roşiatică, ritidom care se desface în în solzi subţiri poligonali cu crăpături roşcate în adâncime

Cenuşie verzuie, mult timp netedă,mai târziu formează un ritidom cenuşiu, solzi poligonali care nu se exfoliază. Conţine răşină.

7. Acele

Puţin încovoiate, cu patru muchii, rombice în secţiune, rigide, ascuţite, verde-închis, dispuse spiralat pe lujer.

Lăţite cu faţa superioară verde-închis lucitoare, cea inferioară albicioasă, cu două benzi albicioase de stomate, obtuze/emarginate la vârf, răsucite la bază.

8. LujeriiBrun roşcaţi sau gălbui roşcaţi cu cicatrice proeminente ce rămân după căderea acelor .

Netezi, scurt păroşi, cenuşii, păstrează urmele circulare ale acelor după căderea acestora .

9. MuguriiNerăşinoşi, cei terminali conici, cei laterali ovoizi, dispuşi verticilat. Apar şi muguri izolaţi.

Ovoizi, nerăşinoşi, mici, cei terminali au răşină la bază, de culoare cenuşie brună.

10. Conurile

Conice, 10-15 cm, solzi romboidali, trunchiaţi la vârf, sau emarginaţi, pendente pe ramuri .

Cilindrice, 10-20 cm, brune.roşiatice, poziţie erectă pe lujer, solzi lăţit-rotunjiţi, au pete de răşină, cad în acelaşi timp cu seminţele după maturaţie. De sub solzi apar bractei cu vârful răsfrânt.

11. Seminţele

Maturaţia are loc în octombrie, iar diseminarea până în primăvara următoare. Seminţe de 4-5 mm, brune închise, aripa brun ‚închisă de 10 mm lungime, rotunjită la partea superioară.

Mari , aproape triunghiulare, cu pungi de răşină în tegument, brune-gălbui. Ajung la maturaţie în septembrie-octombrie, anual şi cad în acelaşi timp cu solzii .


FIŞA DE EVALUARE 3.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE




REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 4Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere


EVALUATOR :

NOTA :

Comparaţi, din punct de vedere al cerinţelor ecologice şi al temperamentului, cele două specii lemnoase din tabel:

Nr.crt.Cerinţe ecologiceşi de temperament

MOLID BRAD

1.Tipul detemperament

SemiumbrăPronunţat de umbră,mai

ales în tinereţe

2. Cerinţe ecologice

Specie de climat rece şi umed , mai puţin exigent va bradul, necesar anual de precipitaţii : 700-800 mm, sensibil la secetă şi insolaţie, rezistent la îngheţuri târzii. Nepretenţios faţă de sol, indiferent faţă de conţinutul de substanţe nutritive dar pretenţios faţă de umiditatea din sol . preferă totuşi soluri mijlocii, reavene, moderat acide, de tipul brun şi brun acid

Este cea mai exigentă specie de răşinoase de la noi din ţară. Necesită mai multă căldură decât molidul , nu suportă uscăciunea, este sensibil la îngheţuri târzii . Preferă soluri profunde , mijlocii, fără mult schelet , reavăn-jilave, bogate în substanţe nutritive , de tipul brun.


IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Standardul de Pregătire profesională , nivelul 1 , ediţia 2003

2. Curriculum pentru domeniul pregătirii de bază : Silvicultură, ediţia 2009



3. Ioan Iancu - Mica enciclopedie a pădurii, Ediţia a II-a, Editura Grupul Drago Print,

Bucureşti, 1996

4. Popovici L.: Atlas botanic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

5. Postolache V: Dendrologie , Manual pentru clasa a IX-a, licee silvice li anul I şcoli

profesionale , Bucureşti, 1994.

6. Şofletea N.: Dendrologie , Vol. I şi II , Editura „Pentru Viaţă”, Braşov, 2002


Date post:	15-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	costin-neamtu
View:	86 times
Download:	1 times

Auxiliar Curricular Studiul Plantelor Lemnoase Cl IX

Documents