AUUXXIILLIIA RR U CCUURRRRIICCULLAR - ctptc-airinei.roctptc-airinei.ro/cattehnica/Auxiliar...

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CNDIPT

Programul PHARE TVET ..............................

AAUUXXIILLIIAARR CCUURRRRIICCUULLAARR

PROFILUL: TEHNIC

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN TELECOMUNICAŢII

MODULUL: EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA REŢELELOR

DE TELECOMUNICAŢII

NIVELUL: 3

2008

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

2

AUTORI:

Georgescu Otilia

ing. prof. gr.I Colegiul Tehnic Poştă şi Telecomunicaţii

„Gheorghe Airinei” Bucureşti

Andrei Ilie

dr. ing. prof. gr.I Colegiul Tehnic Poştă şi Telecomunicaţii

„Gheorghe Airinei” Bucureşti

CONSULTANŢĂ CNDIPT: POPESCU ANGELA, EXPERT CURRICULUM

ASISTENŢĂ TEHNICĂ: WYG INTERNATIONAL

IVAN MYKYTYN, EXPERT

COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA

MODULUL: EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA REŢELELOR DE TELECOMUNICAŢII


3

1. Introducere 4

2. Competenţe 6

3. Activităţi de învăţare: 7

3.1. Activitatea de invatare 1 – Fişă de lucru 1 9

3.2. Activitatea de invatare 2 – Fişă de evaluare 1 10

3.3. Activitatea de invatare 3 – Fişă de autoevaluare 11

3.4. Activitatea de invatare 4 -- Fişă de lucru 2 12

3.5. Activitatea de invatare 5 – Fişă de evaluare 2 13

3.6. Activitatea de invatare 6 – Metoda cubului 14

3.7. Activitatea de invatare 7 – Fişa de lucru 3 15

3.8. Activitatea de invatare 8 -- Problemă 16

3.9. Activitatea de invatare 9 -- Aritmogrif 17

3.10. Activitatea de invatare 10 – Joc de rol 18

3.11. Activitatea de invatare 11 – Studiu de caz 19

3.12. Activitatea de invatare 12 -- Referat 20

3.13. Activitatea de invatare 13 -- Proiect 21

3.14. Activitatea de invatare 14 – Lucrare de laborator 23

3.15. Activitatea de invatare 15 – Lucrare practică 26

3. 16. Activitatea de invatare 16 -- Portofoliu 33

4. Glosar 34

5. Anexe 35

5.1. Soluţii şi sugestii metodologice 35

5.2. Fişe de documentare 47

5.3. Folii transparente 61

6. Bibliografie 71

CUPRINS



4

Acest ghid este destinat pregătirii elevilor din clasa a XII-a, liceu tehnologic, specializarea

Tehnician telecomunicaţii. El se adresează atât elevilor cât şi profesorilor.

Modulul „Exploatarea şi întreţinerea reţelelor de telecomunicaţii” face parte din Stagiile de

pregătire practică şi se desfăşoară pe durata anului şcolar astfel:

30 ore laborator tehnologic

20 ore pregătire practică

Conţinuturile incluse în structura acestui modul oferă elevilor cunoştinţe care le permit

dezvoltarea abilităţilor practice şi creative privind identificarea tipurilor de deranjamente din reţeaua

de telecomunicaţii, a metodelor de localizare şi remedierea acestora respectând tehnologiile

specifice.

Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Între competenţe şi conţinuturi

este o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică conţinuturile tematice, iar

parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite în modul, profesorul, are libertatea de a

dezvolta anumite conţinuturi, de a eşalona în timp, de a utiliza activităţi de învăţare variate şi în

special cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru reuşita activităţilor de învăţare propuse profesorul trebuie să cunoască

particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale acestora; el poate adapta

materialele în raport cu cerinţele clasei.

Alegerea activităţilor de învăţare s-a făcut ţinând seama de nivelul de cunoştinţe al elevilor de

clasa a XII-a, informaţiile fiind formulate într-un limbaj adecvat, accesibil şi susţinut prin exemple

sugestive şi imagini. S-au utilizat schemele şi structurarea sistematizată cu gradarea sarcinilor de

la simplu spre complex.

Evaluarea rezultatelor activităţilor elevilor este atat formativă, continuă, după secvenţe de

învăţare, cât şi evaluare sumativă, prin teste finale.

O competenţă se evaluează o singură dată, iar elevii vor fi evaluaţi numai în ceea ce priveşte

dobândirea competenţelor specificate în tabelele de corelare ale competenţelor cu conţinuturile.

Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor cât şi de elev,

trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă:

1. INTRODUCERE



5

Elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea cunoştinţelor, pentru reluarea unor

secvenţe la care nu au obţinut feed-back pozitiv

Profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev şi ca

dovezi de evaluare.

Precizăm că auxiliarul nu acoperă toate cerinţele si Standardul de

Pregătire Profesională. Obţinerea certificatului de atestare profesională, presupune validarea

tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă si a probelor de evaluare din SPP.



6

Unitatea de competenţă:

Exploatarea şi întreţinerea reţelelor de telecomunicaţii

Competenţa 1 Executǎ lucrările specifice reţelei

Competenţa 2 Măsoară parametri funcţionali ai reţelei

Competenţa 3 Diagnostichează starea tehnică a reţelei de comunicaţii

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unitate de competenţă

Competenţe individuale

Conţinuturi tematice

Exploatarea şi întreţinerea reţelelor de telecomunicaţii

Executǎ lucrările specifice reţelei

Pozarea suporturilor de comunicaţie conform tehnologiei adecvate tipului de reţea;

Montarea accesoriilor specifice tipului de suport;

Instalarea terminalelor în reţea.

Măsoară parametri funcţionali ai reţelei

Stabilirea metodei de măsurare adecvată parametrului de măsurat;

Alegerea aparatelor de măsură conform metodei de măsurare şi parametrilor de măsurat;

Realizarea montajului de măsurare conform specificaţiilor tehnice;

Efectuarea măsurării parametrilor din reţea.

Diagnostichează starea tehnică a reţelei de comunicaţii

Identificarea tipurilor de deranjamente din reţea utilizând metode specifice domeniului;

Localizarea deranjamentelor folosind metode şi mijloace de măsurare adecvate;

Remedierea deranjamentelor respectând tehnologiile specifice.

2. COMPETENŢE



7

Competenţa

Obiective

Activitatea de

învăţare

EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA REŢELELOR DE TELECOMUNICAŢII

C 1 Executǎ lucrările specifice reţelei

Să identifice tipurile de cabluri şi accesorii specifice reţelelor de telecomunicaţii;

Să utilizeze AMC specifice activităţii în reţeaua de telecomunicaţii;

Să utilizeze SDV-uri de uz general şi specifice lucrărilor în reţeaua de telecomunicaţii;

Să efectueze operaţiile de instalare a unui cablu într-o reţea de calculatoare;

Să execute conexiuni prin reglete, conectori, mufe;

Să execute operaţiile necesare montării unei instalaţii (nişe, cutii) terminale;

Să efectueze operaţiile de instalare a terminalelor (aparat telefonic, telecopiator) în reţea;

Să îşi asume rolurile care îi revin în echipă;

Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor;

Să aplice legislaţia şi regulamentările privind securitatea si sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

C 2 Măsoară parametri funcţionali ai reţelei

Să identifice AMC specifice activităţii în reţeaua de telecomunicaţii;

Să prezinte parametrii electrici ai cablurilor de telecomunicaţii;

Să stabilească metoda de măsurare adecvată parametrului de măsurat;

Să aleagă AMC conform metodei de măsurare şi parametrilor de măsurat;

Să realizeze montajul de măsurare conform specificaţiilor tehnice;

Să efectueze măsurarea parametrilor din reţea;



Să aplice legislaţia şi regulamentările privind securitatea si sănătatea la locul de muncă,

3. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE



8

prevenirea şi stingerea incendiilor.

C 3 Diagnostichează starea tehnică a reţelei de comunicaţii

Să identifice tipuri de deranjamente din reţea pe baza datelor preliminare;

Să localizeze deranjamente folosind metode şi mijloace de măsurare adecvate;

Să remedieze deranjamentele respectând tehnologiile specifice;



Să aplice legislaţia şi regulamentările privind securitatea si sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

Lucrare de laborator



9

-- FIŞA DE LUCRU 1

Reţeaua de cabluri telefonice

Exerciţiul 1

Timp de lucru 10 minute.

În coloana A sunt date componentele unei reţele urbane de cabluri telefonice, iar în coloana

B caracteristici ale acestora. Asociaţi în mod corespunzător cifrele din coloana A cu literele din

coloana B.

A B

1. repartitor principal a) servesc la suspendarea şi susţinerea cablurilor telefonice

2. subrepartitoare şi repartitoare stradale b) constituie puncte finale ale reţelei de cabluri

3. cabluri principale (de alimentare) c) constituie punctul de plecare al reţelei de

cabluri

4. cabluri de distribuţie d) destinate pentru legătura între centralele

telefonice din acea localitate

5. cabluri de intercomunicaţie e) constituie cablurile de plecare din

repartitorul principal; sunt, în general, de

mare capacitate

6. liniile de stâlpi f) se ramifică din cablurile principale şi au pe ele instalate cutii terminale, nişe sau cutii de distribuţie la care se conectează circuitele abonaţilor

7. nişe, cutii de distribuţie, cutii terminale g) leagă două reţele de cabluri (reţeaua

principală cu reţeaua unei întreprinderi

sau a unui quartal de blocuri)

Exerciţiul 2


Precizaţi destinaţia celor două tipuri de canalizaţie telefonică folosite în reţeaua subterană de telecomunicaţii, completând tabelul următor în mod corespunzător.

Canalizaţia Rolul Corect Incorect

principală

secundară

3.1 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 1

LUCRAŢI INDIVIDUAL!



10

-- FIŞA DE EVALUARE 1

Efectuaţi operaţiile de instalare a unui aparat telefonic în reţea:

Etape de lucru Punctaj propus

Punctaj realizat

Norma de timp

Pregătirea capetelor de cabluri în vederea sertizării

5 2’

Introducerea conectorilor ţinând cont de conexiunea din schemă

5 2’

Executarea sertizării

5 5’

Verificarea vizuală şi cu ohmmetru a continuităţii

5 3’

Conectarea cordoanelor de linie şi a microreceptorului

5 3’

Instalarea la linia de test a prizei telefonice

5 5’

Verificarea funcţionalităţii circuitelor telefonice:

1. Prezenţa atenuată a efectului local

2. Transmiterea numărului 3. Recepţionarea semnalului de

apel

10

10

10

5’

Se execută măsurători în c.c. şi în c. a.:

1. Măsurarea căderii de tensiune pe terminal cu receptorul în furcă şi ridicat

2. Curentul absorbit de aparat din linie

10

10

5’

Respectarea normelor de protecţie a muncii

10

Total: 90 30’

Se acordă 10 puncte din oficiu

3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 2

LUCRAŢI PE GRUPURI

DE 3 ELEVI!



11

-- FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

Completaţi următoarea fişă de autoevaluare cu răspunsurile pe care le consideraţi corecte. După completarea acestei rubrici, veţi confrunta răspunsurile voastre cu cele prezentate de profesor pe folie. Astfel vă veţi evalua munca prin înscriere a punctajului obţinut în ultima coloana a tabelului!

Fişa de autoevaluare

Numele si prenumele: Clasa:

Data:

Tema: Tipuri de deranjamente în cabluri

Nr. crt.

Tipuri de deranjamente

Simbol Cauze Simtome Punctaj

propus realizat

1. Atingerea a două fire

15

2. Scurtcircuit între fire

15

3. Firul la pământ 15

4. Fir rupt 15

5. Desperecherea 15

6. Cuplajul accidental

15

Oficiu: 10

Punctaj total: 100


Pentru obţinerea notei de trecere este necesar să realizaţi 50 puncte.

3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 3




12

-- FIŞA DE LUCRU 2

Sarcina de lucru:

Efectuaţi următorul exerciţiu utilizând „diagrama VENN” pentru metoda Muuray şi metoda Varley, utilizate la localizarea defectelor în reţeaua de telecomunicaţii.

Ţineţi cont de indicaţiile de mai jos:

acestă diagramă este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial; se va folosi pentru a arăta asemănările şi deosebirile între cele două metode pentru

localizarea defectelor în reţeaua de telecomunicaţii; asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor; deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor;

Lucraţi în perechi, un elev scrie caracteristicile metodei Muuray iar celălalt scrie caracteristicile metodei Varley în cercuri diferite;

Completaţi împreuna zona de intersecţie a cercurilor cu elementele comune (asemănările) celor două metode;

Vă grupaţi cu o altă pereche şi comparaţi diagramele; Centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele pe un

poster pe care-l afişaţi; Comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată. Cu o altă culoare faceţi completări

sau tăiaţi de pe diagrama voastră elementele care nu corespund; Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul din calificativele: foarte slab, slab,

suficient, bine, foarte bine.

Timp de lucru: 20 minute.

Asemănări Metoda Varley Deosebiri

Metoda Muuray Deosebiri

3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 4

LUCRAŢI PE GRUPURI DE 2 ELEVI !



13

-- Fişă de evaluare 2

I. Încercuiţi litera corespunzătoare variantei corecte:

Deranjamentul legat de starea izolaţiei este: a) desperecherea; c) fir rupt; b) cuplaj accidental; d) atingerea a două fire.

1 punct

II. Notaţi în dreptul enunţurilor de mai jos litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că enunţul este fals:

1) Repartitorul principal constituie punctul de plecare al reţelei de cabluri;

2) Precizia localizării unui deranjament în reţeaua de telecomunicaţii nu depinde de influenţa temperaturii aerului şi a solului;

3) Cablurile cu fibre optice pot fi: multimod sau monomod;

4) Puntea Muuray se utilizează când linia este mai lungă, rezistenţa buclei Rb fiind de peste 100Ω.

2 puncte

III. Completaţi spaţiile libere astfel încât afirmaţiile de mai jos să fie adevărate:

1. Reţeaua de telecomunicaţii reprezintă ansamblul de mijloace care asigură ......................... la distanţă a .................... între utilizatori cu ajutorul semnalelor electrice sau optice.

2. Cablul coaxial este un cablu electric care se compune dintr-un fir ................ înconjurat de un material ..................., înconjurat de un alt învelis conductor la rândul său acoperit de un ultim strat izolator.

2 puncte

IV. Realizaţi asociaţiile corespunzătoare între elementele coloanei A si elementele coloanei B. Coloana A Coloana B 1. Parametrii electrici primari a) perditanţa ai cablurilor de telecomunicaţii b) rezistenţa c) impedanţa 2. Parametrii electrici secundari d) inductanţa ai cablurilor de telecomunicaţii e) constanta de propagare f) capacitatea

2 puncte V. Prezentaţi puntea Varley, pentru localizarea defectelor în reţeaua de telecomunicaţii, ţinând cont de: a) Tipul metodei; b) Prezentarea circuitului punţii; c) Identificarea elementelor de circuit; d) Relaţiile de calcul pentru localizarea defectului.

2 puncte

Se acordă 1 punct din oficiu; Timp de lucru: 25 min.

3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 5




14

-- METODA CUBULUI

Activitatea este una de recapitulare a cunoştinţelor capitolului Deranjamente în reţeaua de cabluri telefonice

•

.

Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru.

Profesorul va fi moderatorul şi arbitrul activităţii.

Etapele metodei sunt următoarele: se împarte colectivul în 6 grupe a câte 4 elevi; se alege un lider care să controleze derularea acţiunii; se împart activităţile între membri grupului: fiecare elev din grup primeşte o

foaie e hârtie de formă pătrată ce va constitui în final o “faţă” a cubului; pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de lucru a fiecărui elev şi

anume: ,,faţa” - 1 = Natura deranjamentului ,,faţa” - 2 = Tipuri de deranjamente în reţeaua de cabluri telefonice ,,faţa” - 3 = Cauzele deranjamentului ,,faţa” - 4 = Determinarea naturii deranjamentului ,,faţa” - 5 = Metode de localizare a deranjamentelor ,,faţa” - 6 = Înlăturarea deranjamentelor

liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii; după rezolvarea sarcinii se construieşte cubul; se compara rezultatelor obţinute de fiecare echipă.


1 Natura

deranjamen-tului

2 Tipuri de

deranjamente

3 Cauzele

deranjamen-

tului

6 Înlăturarea

deranjamen-

telor

5 Metode de localizare a

deranjamentelor

4 Determinarea

naturii deranjamentu-

lui

3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 6




15

-- FIŞA DE LUCRU 3

Se dau elementele de bază ale localizării unui deranjament într-un cablu de telecomunicaţii:

Se cere:

1) Specificaţi ce reprezintă fiecare notaţie din schema de mai sus;

2) Stiind că factorul indică starea deranjamentului de-a lungul cablului deranjat în raport cu extremitatea, indicaţi poziţia deranjamentului în cablu când:

a) 1 2 0,5

b) 1 0, 2 1

c) 1 1, 2 0

Timp de lucru 15 minute

3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 7


SUCCES



16

-- PROBLEMĂ

Se dau schemele:

Schema de principiu:

Schema echivalentă:

Se cere:

a) Identificaţi puntea de mai sus;

b) Specificaţi metoda de localizare a deranjamentului într-un cablu de telecomunicaţii care

utilizeaza această punte;

c) Completaţi schema echivalentă cu notaţiile corespunzătoare schemei de principiu;

d) Cunoscând L=5250m, p1= 1, Rb=1295Ω şi r01 =185Ω să se calculeze l1.

Important!

Rezolvarea problemelor implică parcurgerea următoarelor etape:


3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 8


1. Analiza enunţului, înţelegerea corectă a problemei (ce se dă / cere); 2. Exprimarea datelor în acelaşi sistem de măsură; 3. Întocmirea unui plan de rezolvare (legătura între datele cunoscute şi cerinţe, relaţiile matematice); 4. Rezolvarea propriu-zisă; 5. Analiza rezultatelor (mai există şi alte căi de rezolvare?, rezultatul este plauzibil?).



17

-- ARITMOGRIF

Folosindu-vă de cunoştinţele dobândite încercaţi să rezolvaţi următorul ARITMOGRIF:

A

1 T

2 E

3 L

4 E

5 C

6 O

7 M

8 U

9 N

10 I

11 C

12 A

13 Ţ

14 I

15 I

B

Lista termenilor specifici

REPARTITOR IZOLAŢIE

TERMINAL TELEFON

CABLU LINIE

REŢEA CUTIE

BIFILAR NIŞE

TELEFONIE CANALIZAŢIE

IZOLAMENT COMENZI

CASCĂ MICRORECEPTOR

APARAT TRANZIT

TASTE DERANJAMENT

EXPLOATARE CENTRALĂ

INTERURBAN TON

3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 9




18

-- JOC DE ROL

Simulaţi o situaţie în care un elev cumpără materiale necesare pentru instalarea unei reţele de cablu TV în apartament. Trebuie să jucaţi un rol, care corespunde unuia dintre următoarele

personaje:

3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 10

LUCRAŢI PE GRUPURI DE 3 ELEVI

Rolul pentru elev: Imaginaţi-vă că profesorul de instruire practică v-a ajutat să concepeţi o

listă cu materialele necesare pentru realizarea unei reţele de cablu TV în apartament.

Ce veţi alege din ceea ce găsiţi la magazin? Cum veti răspunde la întrebările profesorului?

Rolul pentru vânzătorul din magazin: Jucaţi rolul unui vânzător fară experienţă în raionul de electronice, care

ţine locul vânzătorului calificat. Pe rafturi găsiţi cutii cu: mufe antenă TV, mufe F, splitere, cablu coaxial, cleme de fixare din plastic, cuie, strippere, patente.

Rolul pentru profesor: Imaginaţi-vă că sunteţi profesorul care se ocupă de instruirea practică a

elevilor. Verificaţi materialele cumpărate de elev şi-l întrebaţi modul în care va

realiza lucrarea cu materialele cumpărate

SUCCES



19

-- STUDIU DE CAZ

Lucrări pentru instalarea unui cablu între două clădiri se efectuează în multe dintre

locurile în care ne desfăsurăm activitatea cotidiană.

Timp de o săptămână observaţi astfel de cabluri instalate între clădirile în care aveţi acces

(şcoală, cantină, internat, poştă, policlinică, cinema, primărie, blocul unde locuiţi, etc).

Notaţi-vă în fiecare zi observaţiile făcute ţinând cont de:

Operaţiile tehnologice efectuate;

S.D.V.-uri şi materiale utilizate;

Maşini şi utilaje utilizate.

În final veţi întocmi o prezentare pentru colegii voştri.

3.2 ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 11


SUCCES



20

-- REFERAT Aparatul telefonic

Tema exerciţiului: Realizarea unui referat cu tema Aparatul telefonic şi prezentarea lui în faţa

clasei Timp de lucru: două săptamâni Planul de lucru:

1. De la telefonul lui Alexander Graham Bell la telefonul mobil (evoluţia în timp a telefoanelor);

2. Descrierea aparatului telefonic; 3. Prezentarea avantajelor şi a dezavantajelor utilizării acestui mijloc de

comunicare. Surse de documentare:

Colectia revistei “Stiinta si tehnica” Colectia revistei “Arborele lumii” Internet Cărţi de specialitate

La termenul stabilit se va prezenta referatul pregătit, prin care vor transmite informaţii colegilor

FOARTE IMPORTANT! În timpul prezentării referatului:

Asiguraţi-vă că toată lumea vă poate vedea şi auzi.

Încercaţi să cuprindeţi cu privirea întregul grup.

Vorbiţi clar, pe cât de normal posibil şi nu foarte repede.

Evitaţi să vă jucaţi cu materialele sau notiţele în timp ce vorbiţi.

Ascultaţi-vă în timp ce vorbiţi pentru a evita să vă bâlbâiţi sau să mergeţi prea repede.

Vă este de folos să aveţi materiale vizuale pe care auditoriul să se uite astfel încât să nu vă privească tot timpul.

Nu este nici o problemă dacă vă repetaţi sau faceţi pauze atunci când vă ajută să transmiteţi mesajul pe care îl aveţi în minte.

Este util să accentuaţi cuvintele cheie.

ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE :12



21

-- PROIECT

Metode şi mijloace de măsurare pentru localizarea deranjamentelor în reţeaua de telecomunicaţii

Cum veţi lucra? Cât veţi lucra? De unde vă veţi informa?

MOD DE LUCRU:

• individual

• pe grupe

TIMP DE LUCRU:

Patru

saptămâni

SURSE DE

INFORMARE:

surse reale: platformele de lucru din dotarea

laboratorului

surse virtuale: soft educaţional, internet

surse mass-media:

literatura tehnică de specialitate

ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 13



22

Metode şi mijloace de măsurare pentru localizarea deranjamentelor în reţeaua de telecomunicaţii

Pentru realizarea acestui proiect aveţi nevoie de cunoştinţe teoretice privind: Deranjamente în reţeaua de telecomunicaţii:

Cauzele deranjamentelor; Determinarea naturii deranjamentului; Metode de localizare a deranjamentului; Înlăturarea deranjamentelor.

Mijloace de măsurare pentru localizarea defectelor în reţeaua de telecomunicaţii: Identificarea mijloacelor de măsurare pentru localizarea defectelor

în reţeaua de telecomunicaţii; Principiul de funcţionare al mijloacelor de măsurare pentru

localizarea defectelor; Modul de utilizare al mijloacelor de măsurare pentru localizarea

defectelor în reţeaua de telecomunicaţii.

După ce veţi fi dobândit cunoştinţele teoretice necesare, veţi observa şi studia mijloace de măsurare pentru localizarea deranjamentelor în reţeaua de telecomunicaţii aflate în dotarea laboratorului sau atelierului, după următorul plan:

Identificarea mijloacelor de măsurare pentru localizarea deranjamentelor în reţeaua de

telecomunicaţii din dotare; Precizarea tipului constructiv al mijlocului de măsurare; Explicarea modului de funcţionare al mijlocului de măsurare; Prezentarea schemei circuitului a mijlocului de măsurare pentru localizarea

deranjamentelor în reţeaua de telecomunicaţii; Indentificarea elementelor de circuit pentru fiecare mijloc de măsurare; Prezentarea relaţiilor de calcul necesare pentru localizarea deranjamentului.

INFORMAŢII

TEORETICE:

PLANUL DE LUCRU:

SUCCES ÎN REALIZAREA

PROIECTULUI



23

-- LUCRARE DE LABORATOR

Verificarea cablurilor de telecomunicaţii prin măsurarea parametrilor electrici

COMPETENŢA: Măsoară parametri funcţionali ai reţelei

OBIECTIVE: Elevul va fi capabil :

Să stabilească metoda de măsurare adecvată parametrului de măsurat;

Să aleagă AMC conform metodei de măsurare şi parametrilor de măsurat;

Să realizeze montajul de măsurare conform specificaţiilor tehnice;

Să efectueze măsurarea parametrilor din reţea;



Să aplice legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

LOCUL DE DESFĂŞURARE:

Această lucrare se va desfăşura în laborator (atelierul de practică) sau pe teren. Veţi lucra în grupe de 4 elevi.

MATERIALE NECESARE:

Aparate de măsură: ohmmetru, megohmmetru, multimetru SDV: cuţite de cablu Materiale necesare: cablu FTP Documentaţie tehnică: standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, instrucţiuni de lucru

şi de serviciu. CUNOŞTINŢE NECESARE:

Cablul FTP este format din patru perechi de fire, izolate între ele. Conductorii sunt înveliţi într-o folie exterioară şi o tresă metalică de ecranare, conectată la pământ, în scopul protejării împotriva

interferenţelor externe.

ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 14

LUCRAŢI PE GRUPURI

DE 4 ELEVI !



24

DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:

I. MĂSURAREA REZISTENŢEI ELECTRICE A CELOR DOUĂ CONDUCTOARE ALE UNEI PERECHI:

1. Selectaţi ohmmetru pe un domeniu de măsurare a rezistenţei corespunzător valorii estimate a rezistenţei de măsurat;

2. Scurtcircuitaţi bornele ohmmetrului pentru verificarea continuităţii cablurilor de măsurare; 3. Scurtcircuitaţi cele două conductoare ale unei perechi la capătul opus efectuării măsurătorii; 4. Conectaţi sondele ohmmetrului la conductoarele perechi a cărei rezistenţă electrică se măsoară; 5. Completaţi tabelul cu datele obţinute; 6. Comparaţi rezultatelor obţinute cu valorile-limită de utilizare din documentaţia de specialitate

oferită de constructor.

Nr. Crt.

Perechea Rm (Ω)

Rn (Ω)

Observaţii

1 P1

2 P2

3 P3

4 P4

II. MĂSURAREA REZISTENŢEI DE IZOLAŢIE DINTRE CONDUCTOARELE UNEI PERECHI A CABLULUI:

1. Selectaţi megohmmetru pe un domeniu de măsurare a rezistenţei corespunzător valorii estimate a rezistenţei de măsurat;

2. Conectaţi sondelor megohmmetrului la conductoarele perechi a cărei rezistenţă de izolaţie se măsoară;

3. Completaţi tabelul cu datele obţinute; 4. Comparaţi rezultatelor obţinute cu valorile-limită de utilizare din documentaţia de specialitate




25

Nr. Crt.

Perechea Rm (MΩ)

Rn (MΩ)

Observaţii

1 P1 2 P2

3 P3

4 P4

III. MĂSURAREA REZISTENŢEI DE IZOLAŢIE DINTRE TRESĂ ŞI CONDUCTOARE:

1. Selectaţi megohmmetru pe un domeniu de măsurare a rezistenţei corespunzător valorii estimate a rezistenţei de măsurat; 2. Conectaţi o sondă a megohmmetrului la tresă şi cealaltă sondă, pe rând, la fiecare conductor

din cablu; 3. Completaţi tabelul cu datele obţinute; 4. Comparaţi rezultatele obţinute cu valorile-limită de utilizare din documentaţia de specialitate


Nr. Crt.

Tresă -- Conductor

Rm (MΩ)

Rn (MΩ)

Observaţii

1 T– 1.1

2 T– 1.2 3 T– 2.1

4 T– 2.2

5 T– 3.1

6 T– 3.2

7 T– 4.1 8 T– 4.2

CONCLUZII:



26

-- LUCRARE PRACTICĂ 1

Realizarea conexiunilor dintre cablurile telefonice utilizând

elemente de conectare

Numele elevului:

Clasa:

Data:

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

Lucrare practică: Realizarea conexiunilor dintre cablurile telefonice utilizând elemente de conectare

Competenţa vizată: Executǎ lucrările specifice reţelei

Criterii de performanţă:

Să execute conexiuni prin reglete, conectori, mufe;

Să utilizeze SDV-uri de uz general şi specifice lucrărilor în reţeaua de telecomunicaţii

Manşon inscripţiont

ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 15

LUCRAŢI PE GRUPURI

DE 4 ELEVI !



27

Nr. crt.

Operaţii (faze) tehnologice

Baza tehnico-materială Evaluare

SDV-uri şi materiale Corect Incorect

1 Selectarea conectorilor necesari

Trusă de conectori pentru cablu

2 Răsucirea conductoarelor perechilor corespunzătoare cablurilor care se vor interconecta

Cablu telefonic urban de 20 de perechi

3 Taierea capetelor conductoarelor răsucite la distanţă de 8 cm

Foarfeca jonctorului

4 Introducerea capetelor conductoarelor celor două cabluri în conectorii selectaţi

Conectori, cabluri telefonice

5 Strângerea conectorilor Cleşte special pentru strângerea conectorilor

6 Aşezarea conductoarelor interconectate pentru obţinerea unei forme cilindrice

Trusă de conectori pentru cablu

7 Legarea formei obţinute pentru asigurarea miezului cablului

Fir de buclă

8 Acoperirea formei obţinute

Bandă de aluminiu

9 Realizarea esteticii formei obţinute

Fir de buclă

10 Montarea manşonului si a fermoarului manşonului

Manşon termoretractabil

11 Închiderea joncţiunii cablului

Arzător Cleşte patent

12 Verificarea etanşeităţii manşonului care acoperă



28

joncţiunea

CONCLUZII:


Utilizarea elementelor de conectică în reţeaua de calculatoare Numele elevului:

Clasa:

Data:

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

Lucrare practică: Utilizarea elementelor de conectică în reţeaua de calculatoare

Competenţa vizată:

Executǎ lucrările specifice reţelei Criterii de performanţă:

Să efectueze operaţii de instalare a unui cablu într-o reţea de calculatoare;

Să utilizeze AMC specifice activităţii în reţeaua de telecomunicaţii;

Să identifice tipurile de cabluri şi accesorii specifice reţelelor de telecomunicaţii;

Să utilizeze SDV-uri de uz general şi specifice lucrărilor în reţeaua de telecomunicaţii

ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 15

LUCRAŢI PE GRUPURI

DE 4 ELEVI !



29

Nr. crt.

Operaţii (faze) tehnologice SDV-uri şi materiale

1 Înlăturarea izolaţiei de pe cablu (aproximativ 1,5 cm)

cablu UTP cleşte de sertizat

2 Scurtarea firelor (la un unghi de 90 de grade) la o distanţă de 1cm de izolaţie

3 Aranjarea firelor conform ordinii dorite (conexiune directă sau cross)

4 Introducerea firelor în conector (ţinând cont de poziţie şi de pini)

Conector (mufă)

5 Fixarea firelor în conector cu ajutorul cleştelui de sertizat

Cleşte de serizat

6 Verificarea continuităţii cablului

Tester

Exerciţiu: Verificaţi-vă cunoştiinţele:

Ordonaţi corect prin numerotare de la 1 la 6 etapele instalării cablurilor într-o reţea de calculatoare:

a) Introducerea capătului cablului în conector b) Aranjarea firelor conform ordinii dorite c) Înlăturarea izolaţiei de pe cablu cu ajutorul unui cleşte de sertizat d) Scurtarea firelor la o distanţă de 1 cm de izolaţie e) Extragerea cablului din cutia în care este împachetat f) Fixarea firelor în conector cu ajutorul cleştelui de sertizat g) Verificarea continuităţii cablului

Concluzii:



30


Instalarea unui aparat telefonic în reţea

Numele elevului:

Clasa:

Data:

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

Lucrare practică: Instalarea unui aparat telefonic în reţea Competenţa vizată:

Executǎ lucrările specifice reţelei Criterii de performanţă:

Să efectueze operaţiile de instalare a terminalelor (aparat telefonic, telecopiator) în reţea;

Să utilizeze AMC specifice activităţii în reţeaua de telecomunicaţii

ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 15

LUCRAŢI PE GRUPURI

DE 4 ELEVI !



31

Nr. crt.



SDV-uri şi materiale

Aparate utilizate

Corect Incorect

1 Pregătirea capetelor de cabluri în vederea sertizării

Cabluri flexibile cu 2 sau 4 fire

2 Introducerea conectorilor ţinând cont de conexiunea din schemă

Conectori RJ

3 Executarea sertizării Cleşte sertizor

4 Verificarea vizuală şi cu ohmmetru a continuităţii

Ohmmetru

5 Conectarea cordoanelor de linie şi a microreceptorului

Cordoane de linie Terminal telefonic

6 Instalarea la linia de test a prizei telefonice

Priza telefonică

7 Verificarea funcţionalităţii circuitelor telefonice:

Prezenţa atenuată a efectului local

Transmiterea numărului

Recepţionarea semnalului de apel

Cordoane de linie Priza telefonică

Terminal telefonic

8 Se execută măsurători în c.c. şi în c. a.:

Măsurarea căderii de tensiune pe terminal cu receptorul în

furcă şi ridicat Curentul absorbit

de aparat din linie

Multimetru digital



32

CONCLUZII:


Localizarea şi remedierea deranjamentelor apărute într-un cablu Numele elevului:

Clasa:

Data:

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

Lucrare practică: Localizarea şi remedierea deranjamentelor apărute într-un cablu

ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 15

LUCRAŢI PE GRUPURI

DE 4 ELEVI !



33

Competenţa vizată: Diagnostichează starea tehnică a reţelei de telecomunicaţii

Criterii de performanţă:

Să identifice tipuri de deranjamente din reţea pe baza datelor preliminare;

Să localizeze deranjamente folosind metode şi mijloace de măsurare adecvate;

Să remedieze deranjamentele respectând tehnologiile specifice;

Nr. crt.



SDV-uri şi materiale

Aparate utilizate

Corect Incorect

1 Verificarea organoleptică a cablului (se observă cu atenţie întreg traseul, dacă este posibil)

platformă suspenda scări

2 Identificarea porţiunii de cablu deteriorată

3 Verificarea secţiunilor cablului pe rând cu ohmmetrul sau cu un buzer

ohmmetru buzer multimetru analizor de reţea

4 Înlocuirea secţiunii întrerupte

cleşte de sertizat, cuţite de cablu şurubelniţe letcon

5 Izolarea îmbinării dintre cabluri

bandă izolatoare

ohmmetru

CONCLUZII:

-- PORTOFOLIU

COMPETENŢA:

Prezentarea competentelor tehnice obtinute:

1). Executa lucrarile specifice retelei;

2). Masoara parametri functionali ai retelei;

3). Diagnosticheaza starea tehnica a retelei de telecomunicatii;

Motivarea elevului prin recunoasterea eforturilor sale.

STRUCTURA PORTOFOLIULUI:

Fişe de lucru, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare; Eseuri structurate; Referate; Lucrări de laborator; Fişe tehnologice;

ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE 16



34

Fişe de observaţie; Fişe de documentare independentă; Teme pentru acasă; Diplome obţinute la olimpiade.

canalizaţie telefonică - cuprinde camerele de tragere, conducte principale cu 4 Be şi

conducte din PVC;

cabluri principale (de alimentare) - în general, de mare capacitate, constituind cablurile

de plecare din repartitorul principal;

cabluri de distribuţie - se ramifică din cablurile principale şi au pe ele instalate cutii

terminale, nişe sau cutii de distribuţie la care se conectează circuitele

abonaţilor;

cabluri de intercomunicaţie - destinate pentru legatura între centralele telefonice din

aceeaşi localitate;

cutii terminale, nişe, cutii de distribuţie - care constituie puncte finale ale reţelei de

cabluri.

4. GLOSAR



35

galeria de cabluri - încăpere specială din subsolul clădirii CTA, unde intră canalizaţia

cabluri ce sunt orientate spre repartitor;

liniile de stâlpi - servesc la suspendarea si susţinerea cablurilor telefonice;

reţeaua de cabluri telefonice- reprezintă totalitatea instalaţiilor subterane şi supraterane

cu ajutorul cărora se stabilesc legături între abonaţii conectaţi în

centralele telefonice dintr-o localitate urbană;

repartitor principal - se află în clădirea centralei telefonice, constituind punctul de

plecare al reţelei de cabluri;

subrepartitoare şi repartitoare stradale - leagă două reţele de cabluri;

izolaţie - un strat neconducator de electricitate care protejează miezul sau sârma atât de

influenţe mecanice cât şi de influenţa altor fire învecinate într-un cablu cu mai

multe fire.

ecranaj - un strat metalic în jurul unui conductor izolat, alcătuit din folie metalică sau plasă

de sârma.

conector - un ansamblu din elemente de metal şi plastic care este folosit pentru

conectarea unor cabluri între ele sau a unui cablu la un echipament.

Această listă de termeni poate fi completată cu termenii noi pe care îi învăţaţi.

Sugestii metodologice

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare – predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare – predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării

citirea, realizarea şi interpretarea unor schiţe, scheme şi fişe de lucru. Utilizarea metodelor explorative (observarea directă, observarea independentă), a programelor PowerPoint şi a altor programe de grafică şi prezentare a diferitelor materiale, poate

conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării.

5. ANEXE



36

Îndrumări privind modalităţile de evaluare

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:

observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.

investigaţia.

autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de învăţare.

metoda exerciţiilor practice Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

fişe de observaţie şi fişe de lucru

chestionarul

fişe de autoevaluare

miniproiectul – prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.

portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

Evaluarea trebuie să fie o evaluare de tip continuu, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. În parcurgerea modulului, se va utiliza atât evaluarea de tip formativ, cât şi cea de tip sumativ. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. O competenţă se va evalua o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Soluţii pentru fişele de lucru/evaluare

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 – Fişă de lucru

Exerciţiul 1

1 – c 4 – f 7 -- b 2 – g 5 – d 3 – e 6 – a Exerciţiul 2

Canalizaţia Rolul Corect

Incorect

principală --formată din blocuri de beton cu 4 găuri în care se instalează, de regulă, cablurile de alimentare

secundară -- formată din conducte de beton sau PVC cu o gaură în care se instalează cablurile de distribuţie



37

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 – Fişă de evaluare

Instalarea unui aparat telefonic în reţea se realizează numai sub supravegherea profesorului sau a maistrului instructor.

Efectuarea experimentului de instruire practică presupune lucrul în grupe de câte 3 elevi. Membrii fiecărui grup execută individual sarcinile de lucru cuprinse în fişă şi se observă reciproc, notând realizarea fiecărei sarcini. Discuţia între membrii grupului şi profesor este un instrument pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru.

Profesorul observă şi analizează nivelul de cooperare şi atmosfera creată în timpul lucrului în echipă completând fişa – Lucrul în echipă.

Elevul poate dovedi practic că este capabil să instaleze un aparat telefonic. În atelier, elevii trebuie să poarte echipamentul de protecţie corespunzător efectuării lucrării practice.

Lucrul în echipă (în pereche sau în grup)

Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus ca trebuie să le îndepliniţi)

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie făcut?

Cine va face acest lucru?

De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii: Data/Ora începerii: Data/Ora finalizării: Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

„Confirm faptul ca elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:

s-au asigurat ca au înţeles obiectivele

au stabilit ceea ce trebuie făcut

au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii

s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin si modul de organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura) : Data:

(ex.: profesor, şef catedră) Nume elev:



38

Aceasta fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de organizare a activităţii.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 3 -- Fişa de autoevaluare

Este un exerciţiu complex, prin rezolvarea căruia se ating mai multe obiective. Poate constitui un exerciţiu de recapitulare – sistematizare, prin care se evaluează în scris elevii şi poate fi o fişă în portofoliile lor, care să ilustreze progresele realizate.

Fişa de autoevaluare Numele si prenumele: Clasa:

Data: Tema: Tipuri de deranjamente în

cabluri

Nr. crt.

Tipuri de deranjamen-

te Simbol Cauze Simtome

Punctaj

propus realizat

1. Atingerea a două fire

-deteriorarea sau înlăturarea izolaţiei firelor

-slăbirea

audiţiei -diafonie

între cele două perechi -lipsa totală

a audiţiei

15

2. Scurtcircuit între fire

-atingerea dintre firele aceleeaşi perechi

-slăbirea audiţiei -lipsa totală

a audiţiei

15

3. Firul la pământ

a) deteriorării

sau înlăturarii izolaţiei b) umezirea

izolaţiei

-slăbirea

audiţiei -întreruperea comunicaţiei -comunicaţia

poate sau nu fi afectată sau -comunicaţie total întreruptă

15

4. Fir rupt

-ruperea

unuia sau mai multor conductoare de cablu

-întreruperea totală a comunicaţiei de la perechea cu un conductor rupt

15



39

5. Despereche-rea

-joncţionarea

unui fir dintr-o pereche cu unul din altă pereche

-apare diafonia pe ambele perechi

15

6. Cuplajul accidental

-joncţionare

defectuoasă -schimbarea

geometriei interioare a cablului

-diafonie

puternică 15

Oficiu: 10

Punctaj total: 100

Pentru obţinerea notei de trecere este necesar să realizaţi 50 puncte.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 4 – Fişă de lucru

Este un exerciţiu creativ, care solicită puterea de sinteză a elevilor. Aceştia sunt în situaţia de a corela informaţiile din mai multe lecţii, descoperind asemănările şi deosebirile dintre metoda Muuray şi metoda Varley, utilizate la localizarea defectelor în reţeaua de telecomunicaţii. Fiind un exerciţiu mai dificil, profesorul va coordona şi va monitoriza “pas cu pas” activitatea elevilor. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 5 – Fişă de evaluare

I. d II. 1). – A

2). – F 3). – A 4). – F

III. 1. Reţeaua de telecomunicaţii reprezintă ansamblul de mijloace care asigură

transmiterea la distanţă a informaţiilor între utilizatori cu ajutorul semnalelor electrice sau optice.

2. Cablul coaxial este un cablu electric care se compune dintr-un fir conductor înconjurat de un material izolator, înconjurat de un alt învelis conductor la rândul său acoperit de un ultim strat izolator.

IV. 1 -- a, b, d, f 2 – c, e V. a. Metoda de localizarea deranjamentelor prin măsurări electrice în

regim permanent; b.



40

c. A1,B1= rezistoare cu rezistenţe fixe; r01 = rezistor cu rezistenţă variabilă care este montat în serie cu porţiunea de până la locul deranjamentului P; G= galvanometru; R1 = rezistenţa firului până la deranjament (indicele 1 arată că măsurătorile s-au efectuat de la extremitatea 1 a cablului deranjat); l1 = distanţa de la extremitatea 1 a cablului până la deranjament; Rb = rezistenţa buclei.

d.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 6 – Metoda cubului

Lucrarea în forma finala va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o coală mare de hârtie, sub formă de cub desfăşurat). Tot la final, elevii vor completa următorul chestionar:

De ce este nevoie ca grupul sa aibă un lider? a) Pentru ca activitatea să fie finalizată cu succes b) Să-i ajute pe toţi membrii grupului să-şi îndeplinească sarcinile c) Să preia o parte din sarcini

A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastră A F Lucrul în echipă presupune să-i ascultaţi pe ceilalţi în aceeaşi

măsură în care vorbiţi



41

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 7 -- Fişă de lucru 1)

L – lungimea cablului deranjat; x – valoarea parametrului electric a lungimii de circuit între extremitatea 1 şi locul

deranjamentului; y -- valoarea parametrului electric a lungimii de circuit între extremitatea 2 şi locul deranjamentului; x+y – valoarea aceluiaşi parametru, corespunzătoare lungimii de circuit a

cablului deranjat; l1 şi l2 – lungimea cablului de la extremitatea 1 respectiv 2 a cablului deranjat şi

până la locul deranjamentului, care se numeşte lungimea cablului deranjat.

2)

a) 1 2 0,5 l1= l2 = L/2 Deranjamentul se află la mijlocul cablului deranjat;

b) 1 0, 2 1 l1= 0 l2= L Deranjamentul se află la extremitatea 1;

c) 1 1, 2 0 l1= L l2= 0

Deranjamentul se află la extremitatea 2.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 8 – Problemă

a) Puntea Varley;

b) Metoda măsurărilor electrice;

c)

d)

R1 = 555 Ω; l1= 4500m



42

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 9 - Aritmogrif

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 10 – Joc de rol

Aranjaţi mobilierul pentru a pregăti reprezentaţia;

Se va acorda elevilor o perioadă de timp suficientă pentru a analiza situaţia şi a se pregăti;

Activitatea se va evalua împreună cu actorii şi spectatorii; Acest exerciţiu vă ajută să învăţaţi, să vă adaptaţi la o situaţie dată şi să vă dezvoltaţi gândirea

critică, capacitatea de exprimare şi de comunicare cu alte persoane, dezvoltarea limbajului tehnic.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 11 – Studiu de caz

Scrieţi concluziile la care aţi ajuns şi justificaţi-le;

La termenul stabilit prezentaţi în fata colegilor lucrarea. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 12 -- Referat

Activitatea are următoarea desfăşurare:

Profesorul prezintă elevilor tema referatului.

Se stabilesc regulile de întocmire a referatului.

Elevii primesc sarcina de lucru ce trebuie realizată în 2 săptămâni.

Folosind manualul, notiţele din clasa, cărţi de specialitate, ghidul elevului,

A

1 T E R M I N A L

2 R E P A R T I T O R

3 L I N I E

4 T E L E F O N

5 C E N T R A L Ă

6 E X P L O A T A R E

7 C O M E N Z I

8 I N T E R U R B A N

9 T R A N Z I T

10 N I Ş E

11 C A N A L I Z A Ţ I E

12 C A B L U

13 R E Ţ E A

14 T E L E F O N I E

15 I Z O L A Ţ I E

B



43

internetul şi orice alte mijloace de informare doresc, elevii elaborează referatul.

La termenul stabilit trebuie să prezinte în fata colegilor lucrarea. Evaluarea

Nr. Crt.

Sarcina de lucru Punctaj

1. De la telefonul lui Alexander Graham Bell la telefonul mobil (evoluţia în timp a telefoanelor)

25 puncte

2. Descrierea aparatului telefonic 25 puncte

3. Prezentarea avantajelor şi a dezavantajelor utilizării acestui mijloc de comunicare

25 puncte

4. Originalitate, corectitudinea exprimării, utilizarea limbajului ştiinţific

15 puncte

5. Punctaj din oficiu 10 puncte

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 13 -- Proiect

I. Fişă pentru monitorizarea progresului proiectului

1. Numele si prenumele elevului: 2. Calificare: 3. Îndrumător de proiect: 4.Tema proiectului : 5. Data inceperii activităţilor la proiect: 6. Competenţe vizate / implicate în relizarea / execuţia proiectului:

7. Stabilirea planului de activităţi indiviuale ale elevului pentru proiect:

data

semnătura elevului

semnătura îndrumătorului 8. Stabilirea planului de redactare a proiectului-suportului scris:

perioada

revizuit

forma finală acceptată de către îndrumător 9. Intâlniri pentru monitorizarea proiectului:

Nr. crt

Observaţii

Semnătura

elevului

Semnătura profesorului

1

2

3



44

II. Aprecierea calităţii activităţii elevului

Criteriul

Da/ Nu

Observatii

1. Activităţile practice întreprinse in cadrul proiectului se raportează adecvat la tema proiectului

2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o perspectivă personală, elevul demonstrând reflecţie critică

3. Activităţile practice au fost întreprinse sub supravegherea îndrumătorului de proiect

4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului a fost facută conform planificării iniţiale

5. Identificarea bibliografiei necesare redactării parţii scrise a proiectului a fost realizată integral

6. Referinţele bibliografice utilizate la redactarea parţii scrise a proiectului au fost prelucrate corespunzător

7. Soluţiile / problema cu care s-a confruntat elevul pe parcursul executarii proiectului au fost rezolvate cu ajutorul îndrumătorului

8. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului elevul a făcut dovada efortului personal, a originalităţii soluţiilor propuse, a imaginaţiei in abordarea sarcinii

9. Soluţiile găsite de către elev pentru rezolvarea problemelor practice au o buna transferabilitate in alte contexte practice.

Profesor îndrumător, Data:

III. Aprecierea calităţii proiectului

Criteriul

Da/ Nu

Observaţii



45

1. Proiectul / produsul are validitate în raport de: temă, scop, obiective, metodologie abordată

2. Proiectul / produsul demonstrează completitudine şi coerenţă în raport cu tema aleasă

3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului au fost făcute într-un mod consistent şi concomitent, conform planificării

4. Opţiunea candidatului pentru utilizarea anumitor resurse este bine justificată şi argumentată în contextul proiectului

5. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună consistenţă internă

6. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună logică şi argumentare a ideilor

7. Proiectul / produsul reprezintă în sine, o soluţie practică personală, cu elemente de originalitate în găsirea soluţiilor

8. Proiectul / produsul are aplicabilitate practică şi în afara şcolii

9. Realizarea proiectului/ produsului a necesitat activarea unui număr semnificativ de competenţe, conform SPP-ului pentru calificarea respectivă

Profesor îndrumător, Data:

IV. Aprecierea prezentării / susţinerii orale a proiectului

Criteriul

Da/ Nu

Observaţii

1. Comunicarea orală a candidatului este clară, coerentă, fluentă

2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu tema proiectului şi obiectivele acestuia

3. Elevul şi-a susţinut punctele de vedere si opiniile într-un mod personal şi bine argumentat

4. Elevul a utilizat în prezentare elemente de grafică, modele, aplicaţii TIC., în scopul accesibilităţii



46

informaţiei şi al creşterii atractivităţii prezentării.

Profesor îndrumător, Data: ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 14 – Lucrare de laborator

Fiecare elev din grupă va rezolva, pe rând toate sarcinile propuse;

Se va urmări respectarea normelor specifice de protecţia muncii;

Scrieţi concluziile la care aţi ajuns şi justificaţi-le. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 15 – Lucrare practică Sugestii:

Alegeţi un lider al grupei şi împărţiţi sarcinile pe elevi. Scrieţi concluziile la care aţi ajuns şi justificaţi-le.

Atenţie!

La evaluarea probei practice se va ţine seama de:

modul de organizare a locului de muncă;

respectarea normelor de tehnica securităţii muncii în timpul lucrului;

respectarea ordinii executării operaţiilor;

respectarea sarcinii de lucru personale;

corelarea sarcinii de lucru personale cu cele ale celorlalţi membri ai echipei;

seriozitate şi responsabilitate în realizarea sarcinii.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 16 – PORTOFOLIU

Portofoliu reprezinta o metoda alternativa de evaluare, pe baza unui ansamblu de documente elaborate de catre elevi, în timp, prin care se demonstreaza atingerea competenţelor şi se evaluează progresul scolar.

Structura, elementele componente obligatorii şi criteriile de evaluare sunt stabilite de către profesor, împreună cu elevii, în funcţie de preocupările acestora.

Evaluarea se va realiza periodic, verificându-se documentele adunate de către elevi. La

evaluarea finală, profesorul va întocmi o fişă de evaluare.

Fişă de evaluare

Numele şi prenumele elevului: Clasa:

Criterii de performanţă Aprecieri

Conţinutul fiecărei părţi este semnificativ pentru subiectul tratat



47

Sistematizarea materialelor în funcţie de competenţele urmărite

Alegerea şi cunoaşterea metodelor de lucru

Concluzii personale despre subiect şi conţinut

Cooperarea în scopul realizării documentelor

Folosirea adecvată a limbajului de specialitate

Utilizarea bibliografiei

Prezentarea documentelor portofoliului

Fişă de documentare 1

CLASIFICARE:

Clasificarea reţelelor de

telecomunicaţii:

După configuraţie:

După tipul

serviciilor:

După mediul

de transmisie:

Reţeaua de telecomunicaţii reprezintă ansamblul de mijloace care asigură transmiterea la distanţă a informaţiilor între utilizatori cu ajutorul semnalelor electrice sau optice.



48

Comunicaţiile se pot realiza cu ajutorul informaţiilor care pot fi de următoarele tipuri: sunete: voce sau muzică; imagini: fixe sau mobile; texte, date, multimedia: combinaţie de voce, video, date.

Reţelele de telecomunicaţii pot asigura:

-comunicaţii telefonice; -fax; -videoconferinţă; -e-mail; -transfer de fişiere; -comerţ electronic; -educaţie la distanţă, etc.


9

Cutii terminale

Cutii de distribuţie

Nişe

8

Linii de stâlp

7

3

Galerie de

cabluri

2

Subreparti-toare

şi repartitoare

stradale

1

Repartitor

principal

RETEAUA

URBANĂ DE CABLURI

TELEFONICE

Reţeaua de cabluri telefonice, reprezintă totalitatea instalaţiilor subterane şi supraterane, cu ajutorul cărora se stabilesc legături între abonaţii conectaţi în centralele telefonice dintr-o localitate urbană.



49

Reţeaua urbană de cabluri telefonice se compune din:

repartitor principal - care se află în clădirea centralei telefonice, constituind punctul de plecare al

reţelei de cabluri;

subrepartitoare şi repartitoare stradale - care leagă două reţele de cabluri (reţeaua principală cu

reţeaua unei întreprinderi sau a unui quartal de blocuri);

cabluri principale (de alimentare) - constituie cablurile de plecare din repartitorul principal; sunt,

în general, de mare capacitate;

cabluri de distribuţie - se ramifică din cablurile principale şi au pe ele instalate cutii terminale, nişe

sau cutii de distribuţie la care se conectează circuitele abonaţilor;

cabluri de intercomunicaţie - destinate pentru legătura între centralele telefonice din acea

localitate;

liniile de stâlpi - care servesc la suspendarea si susţinerea cablurilor telefonice;

nişe, cutii de distribuţie, cutii terminale - care constituie puncte finale ale reţelei de cabluri.

Canalizaţia telefonică: Cuprinde camerele de tragere, blocuri de beton cu 4 găuri (4Be), conducte de

beton sau PVC cu o gaură (1Be) şi galeria cablurilor de la oficiul telefonic, precum şi

galerii tehnice.

Canalizatia propriu-zisă poate fi:

a) canalizatie principală – formată din blocuri de beton cu 4 găuri în care se instalează, de

regulă, cablurile de alimentare (se utilizează si conducte PVC de tip mediu sau greu).

b) canalizatie secundara – formată din conducte de beton sau PVC cu o gaură în care se

instalează cablurile de distribuţie; !a ieşirea canalizaţiei secundare la stâlpi şi ziduri, aceasta este

terminată de un cot racord, manson deschis de fontă si apăratoare “U” de cablu, iar la intrarea în

subsolurile blocurilor se obturează conductele la ambele capete (în ultima cameră de tragere şi în

subsolul blocului).

Camerele de tragere:



50

Se folosesc la tragerea şi joncţionarea cablurilor în canalizaţie, schimbarea direcţiei şi

ramificarea acesteia, verificarea stării cablurilor şi stabilirea deranjamentelor.

Camerele de tragere sunt numerotate, numărul fiind înscris cu vopsea roşie, sub rama

gurii de fontă, precum şi în exterior pe stâlpi sau ziduri cu vopsea albastră (poziţionarea).

În funcţie de marimea şi destinaţia lor camerele de tragere sunt de tipul: X.V, A, J4, L, T,

V1, V2, V3, si RC.

Galeria de cabluri: este o încăpere special amenajată necesară pentru introducerea în

clădirea centralei telefonice a cablurilor de canalizaţie şi orientarea lor spre repartitor.

Amplasarea galeriilor de cabluri se face în subsolul clădirii centralei telefonice sub sala

repartitorului astfel ca unul din pereţii lungi ai galeriei să corespundă pe verticală cu locul unde se

instalează cablurile în repartitor, accesul cablurilor între cele două încaperi făcându-se prin fanta

special construită în acest scop.

Conductele ce pleacă din galeria de cabluri se obturează pe o distanţă de 10 cm de la

gura, cu pastă bituminoasă compusă din bitum, parafină şi câlţi.

Toate cablurile telefonice din galerie se inscripţionează pe joncţiune, înscriindu-se cu

vopsea alba, grupele ce le conţin, capacitatea cablurilor şi centralele care le leagă (dacă este

cablu de intercomunicaţie); se interzice vopsirea cablurilor se etichetează şi celelalte cabluri din

galerii (interurbane, radioficare etc.).


TIPURI DE CABLURI TELEFONICE



51

Cablul simetric este tipul de cablu ce are conductoarele din cupru (mai rar aluminiu), cu

diametre cuprinse între 0,8 şi 1,4 mm. Ele sunt grupate în cuartă. Cuartele folosite în mod curent

sunt:

în dublă pereche, numite şi DM;

în stea.

Cablul coaxial este un cablu electric care se compune dintr-un fir conductor înconjurat de

un material izolator, înconjurat de un alt învelis conductor la rândul său acoperit de un ultim strat

izolator. Acesta este ultilizat pentru transmisiuni de înalta frecvenţa sau pentru semnale de bandă

largă. Deoarece câmpul electromagnetic purtător al semnalului există doar in spaţiul dintre cei 2

conductori el nu poate interfera sau permite interferenţe cu alte câmpuri electromagnetice externe.

Acest cablu are cea mai bună ecranare. Cablul Twisted Pair este un tip de cablu des întâlnit în care doi conductori sunt răsuciţi

unul în jurul celuilalt în scopul anulării interferenţei electromagnetice ce cauzează diafonie. Numărul de răsuciri pe o distanţă de un metru face parte din specificaţiile tipurilor de cabluri. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât diafonia este mai redusă. Răsucirea firelor cauzează reducerea interferenţei deoarece:

Zona de buclă dintre conductori (care determină cuplajul magnetic în semnal) este redusă cât de mult este fizic posibil;

Direcţiile de curent generate de un câmp magnetic cuplat uniform sunt inversate la fiecare răsucire, anulându-se reciproc. Cablul cu fibră optică este format din:

miez - centrul fibrei prin care circulă lumina; învelis optic - material optic care înveleşte miezul şi care reflectă total lumina; învelis protector - înveliş de plastic care protejează fibra de zgârieturi şi umezeală.

Cablurile cu fibre optice pot fi: multimod sau monomod.


Parametrii electrici ai cablurilor de telecomunicaţii

Pentru ca o convorbire să se efectueze în bune condiţii este necesar ca circuitul

telefonic să fie de bună calitate. Calitatea unui circuit este determinată de caracteristicile sale

electrice.

CABLURI

TELEFONICE:

SIMETRICE

COAXIALE

TIP

TWISTED PAIR

CU

FIBRA OPTICĂ

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interferen%C5%A3%C4%83_electromagnetic%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Diafonie



52


Conectarea echipamentului la reţeaua Internet prin linia telefonică

Echipamentul necesar pentru conectarea la reţeaua Internet Pentru conectarea la reţeaua Internet este nevoie de:

Rezistenţa reprezintă rezistenţa electrică a conductorului din care este constituit circuitul telefonic. Ea depinde de temperatură, de diametrul conductorului, de materialul din care este făcut acesta.

Inductanţa depinde de dimensiunile constructive ale conductoarelor, de materialul din care este făcut acesta, de distanţa dintre fire, de permeabilitatea magnetică.

Capacitatea depinde de diametrul conductoarelor, de distanţa dintre ele, de natura izolaţiei conductoarelor.

Perditanţa depinde de materialul din care este făcut conductorul şi caracterizează pierderile de energie.

Impedanţa caracteristică se determină cu ajutorul constantelor primare (R, L, C,

G) şi al pulsaţiei ( ) circuitului. Este raportul dintre tensiunea electrică şi intensitatea curentului electric măsurate în orice punct al circuitului.

Constanta de propagare caracterizează variaţia puterii undei electromagnetice

în timpul propagării acesteia.

= α + j

α =constanta de atenuare; = constanta de fază



53

Computer; Modem ; Splitter; Cabluri de conexiune.

Cerinţe faţă de computer: Placă de reţea cu interfaţă Ethernet; Oricare sistem de operare din următoarele: Windows 98, ME, 200x, XP.

Schema unei conexiuni standard din partea abonatului

Ordinea de conectare a echipamentului

Conectarea echipamentului se efectuează în următoarea succesiune: a) Conectaţi splitter-ul la linia telefonică; b) Conectaţi la splitter aparatul telefonic şi modemul c) Conectaţi computerul la modem.

Instalarea splitter-ului Uniţi conectorul LINE al splitter-ului la priza telefonică (linia). Dacă aveţi instalate prize

telefonice de tip vechi, atunci va trebuie să achiziţionaţi o reducţie pentru a converti priza la tipul european (RJ 11) sau este preferabil să schimbaţi priza veche cu una de tip nou. Conectarea modemului Uniţi conectorul modemului la conectorul splitter-ului cu inscripţia MODEM, folosind cablul telefonic din setul modemului. Uniţi portul LAN al modemului cu portul-Ethernet de la computer sau cu comutatorul-Ehternet cu ajutorul cablului-Ethernet din setul modemului. Conectaţi adaptorul de alimentare şi activaţi modemul, apăsând butonul „ON/OFF” de pe modem. Conectarea aparatului telefonic Cu ajutorul unui al doilea cablu, conectaţi aparatul telefonic (sau priza trifurcată telefonică) la conectorul PHONE de pe splitter.


DERANJAMENTE ÎN RETEAUA DE CABLURI TELEFONICE



54


TIPURI DE DERANJAMENTE ÎN CABLURI

Cauzele deranjamentelor: Lucrări neprevăzute; Fisurarea sau deteriorarea mantalei datorită îmbătrânirii materialului; Calamităţi naturale.

Determinarea naturii deranjamentului: Natura deranjamentului este determinată de personalul de verificare sau de

personalul de întreţinere a reţelei de cabluri. Verificările care se pot face sunt:

Verificarea izolamentului cu ajutorul voltmetrului, megaohmetrului; Controlul pentru atingere sau izolament slab, cu ajutorul conectării

unui buzer, înseriat cu un condensator de 1-2 MF, pe un circuit din grupul deranjat şi printr-o cască telefonică ce se conectează cu un fir trecut peste conductoarele din grupul respectiv.

Metode de localizare a deranjamentelor: Localizarea deranjamentelor prin căutare:

a). Căutarea vizuală; b). Căutarea instrumentală.

Localizarea deranjamentelor prin măsurări electrice în regim permanent;

Înlăturarea deranjamentelor: După localizarea deranjamentelor de cablu, înlăturarea acestora se face astfel:

Se desface mantaua cablului Se repară perechile defecte, se înlocuiesc porţiunile de conductori cu

izolaţia deteriorată Se vor parafina conductoarele dacă sunt umede Se închide porţiunea desfăcută cu ajutorul manşoanelor de plumb sau

PVC.



55

Natura deranjamentului

Tipuri de deranjamente

Simbol Cauze Simtome

Deranjamente legate de starea

izolaţiei

Atingerea a două fire

-deteriorarea sau înlăturarea izolaţiei firelor

-slăbirea audiţiei -diafonie între cele două perechi -lipsa totală a audiţiei

Scurtcircuit între fire

-atingerea dintre firele aceleeaşi perechi

-slăbirea audiţiei -lipsa totală a audiţiei

Firul la pământ

a) deteriorării sau înlăturarii izolaţiei b) umezirea izolaţiei

-slăbirea audiţiei -întreruperea comunicaţiei -comunicaţia poate sau nu fi afectată sau -comunicaţie total întreruptă

Deranjamente ale

conductoarelor

Fir rupt

-ruperea unuia sau mai multor conductoare de cablu

-întreruperea totală a comunicaţiei de la perechea cu un conductor rupt

Dezechilibru de rezistenţă

-joncţionare defectă

-apariţia diafoniei -apariţia zgomotului de circuit

Desperecherea

-joncţionarea unui fir dintr-o pereche cu unul din altă pereche

-apare diafonia pe ambele perechi

Cuplajul accidental

-joncţionare defectuoasă -schimbarea geometriei interioare a cablului

-diafonie puternică


Localizarea deranjamentelor în reţeaua de telecomunicaţii

Pentru localizarea deranjamentelor în cablurile urbane se folosesc următoarele metode:

Căutarea;



56

Măsurări electrice în regim permanent;

Impulsuri de sondare;

Presurizarea cablurilor. Cel care conduce acţiunea de ridicare a deranjamentului va analiza datele preliminare

asupra deranjamentului, stabilind care metodă este indicată de aplicat, în vederea depistării cât mai rapide a locului cu defecţiune.

Căutarea este metoda care necesită parcurgere cablului de la una din extremităţi şi până

la locul deranjamentului, si se termina cu găsirea deranjamentului. Căutarea poate fi vizuală sau instrumentală. Cu acest procedeu se pot localiza deranjamentele de atingere, scurtcircuit şi fir la pământ, precum şi defectarea mantalei şi ruperea cablului. La căutarea pe teren a locului deranjamentului se observă dacă există urme de lucrări sau accidente care ar fi putut provoca deranjamentul. Un prim indiciu al locului unde cablul are izolamentul scăzut (mantaua are fisură prin care pătrunde umezeala), îl constituie faptul că mantaua cablului se încălzeşte datorită trecerii curentului de alimentare a aparatului telefonic, prin rezistenta de izolament scăzută.

Procedeul de deschidere succesivă a joncţiunilor se aplică numai în caz de forţă majoră, când nu se dispune de aparate de măsură adecvate sau când, prin folosirea acestora, nu s-a putut determina cu precizie locul deranjamentului. Acest procedeu se mai foloseşte pentru găsirea locului desprinderilor sau ruperii circuitelor.

Pentru a utiliza metoda măsurărilor electrice în regim permanent trebuie îndeplinite

următoarele condiţii:

Să se cunoască natura deranjamentului;

Să existe pe cablu două puncte accesibile măsurătorilor electrice şi care să încadreze locul deranjamentului;

Pe perechea deranjată să fie un singur deranjament, sau daca sunt mai multe deranjamente de naturi diferite, să se găsească toate în acelaşi loc;

Circuitele şi firele care se măsoară să fie omogene din punct de vedere electric;

Valoarea rezistenţei de trecere să fie mai mică şi mai invariabilă;

Pe firele şi circuitele care se măsoară să nu existe curenţi străini. Elementele de bază ale localizării:

L – lungimea cablului deranjat; x – valoarea parametrului electric a lungimii de circuit între extremitatea 1 şi locul

deranjamentului; y -- valoarea parametrului electric a lungimii de circuit între extremitatea 2 şi locul

deranjamentului; x+y – valoarea aceluiaşi parametru, corespunzătoare lungimii de circuit a cablului deranjat; l1 şi l2 – lungimea cablului de la extremitatea 1 respectiv 2 a cablului deranjat şi până la

locul deranjamentului, care se numeşte lungimea cablului deranjat; l1 =Lx / (x+y) l2 =Ly / (x+y) în care:

= Factor ce indică situarea deranjamentului de-a lungul cablului in raport cu extremităţile acestuia.

a) 1= x / (x+y)

b) 2= y / (x+y)



57

Nr. Crt.

Parametrul Poziţia deranjamentului

1 1= 0

2 =1

l1= 0

l2= L Deranjamentul se află la extremitatea 1

2 1= 1

2 =0

l1= L

l2= 0 Deranjamentul se află la extremitatea 2

3 1< 2 l1< l2 Deranjamentul se află mai aproape de

extremitatea 1

4 1 2 l1 l2 Deranjamentul se află mai aproape de extremitatea 2

5 1= 2=0,5 l1= l2 = L/2 Deranjamentul se află la mijlocul cablului deranjat

Precizia localizării unui deranjament în reţeaua de telecomunicaţii mai depinde şi de

următorii factori: influenţa temperaturii aerului şi a solului, influenţa torsadării conductoarelor, eroarea aparatelor şi instrumentelor de măsurat folosite şi de sensibilitatea schemei de măsurare.

În scopul anihilării erorilor ce ar putea surveni, se iau următoarele măsuri: 1) Înainte de începerea măsurătorilor electrice de localizare se pun la pamânt, la

ambele extremităţi ale cablului deranjat, toate firele cablului pentru o durată de cel puţin 5 minute (astfel curenţii de polarizare pot scădea aşa încât influenţa lor să fie neglijată);

2) Firele şi perechile care nu intră în constituirea schemei electrice de măsurare rămân în continuare la pământ, până la terminarea măsurărilor de localizare;

3) Pentru ca firele care intră în constituirea schemei de măsurare să apară cât mai omogene, ca „fir deranjat” se vor alege ambele fire ale perechii deranjate sau două fire din aceiasi cuartă. Cele două fire astfel alese se vor pune în scurtcircuit la ambele extremităţi ale cablului deranjat, după care se vor conecta conform schemei de măsurare;

4) Se execută mai multe măsurări spre a determina valoarea medie necesară în formula de localizare;

5) La fiecare măsurare se va inversa polaritatea bateriei din schema de măsurare cu scopul reducerii tensiunii de polarizare;

6) Pentru ca variaţia în timp a rezistenţei de trecere să nu influenţeze localizarea, măsurările se vor executa cît mai repede şi de preferinţă concomitent de la ambele extremităţi ale cablului deranjat.

Reclamaţiile primite din partea abonaţilor folosesc la stabilirea zonei în care se află

deranjamentul (după adresele posturilor telefonice reclamate). Ex.: Când reclamaţiile se limitează la un cartier sau la un grup de locuinţe, este posibil să

fie deranjat un cablu de capacitate mică, de distribuţie, din zona respectivă, iar dacă reclamaţiile vin din mai multe puncte dispersate, se presupune că este un deranjament pe cablul principal de alimentare.


Remedierea deranjamentelor depistate în reţea

Înlăturarea propriu-zisă a deranjamentului de cablu, după localizarea acestuia,

se face prin desfacerea mantalei cablului (sau joncţiunii), parafinarea conductoarelor, dacă sunt umede, repararea perechilor defecte, înlocuirea porţiunilor de conductori cu izolaţia deteriorată si închiderea la loc a porţiunii desfăcute, cu ajutorul manşoanelor de plumb sau PVC.



58

Din punct de vedere al acţionării asupra locului unde a fost depistat deranjamentul, pot apărea, în general, două situaţii:

• se poate interveni pentru înlăturarea deranjamentului, acesta fiind în camere de tragere sau pe cablu aerian; • nu se poate interveni direct asupra cablului, deranjamentul fiind conductă în canalizaţie sau în săpătura, necesitând mai întâi lucrări de sondaj pentru degajarea porţiunii de canalizaţie deteriorată şi pentru crearea accesului la cablu.

Primul caz se întâlneşte mai frecvent întrucât cablurile aeriene şi din camerele de tragere sunt mult mai expuse la diferite lovituri care pot provoca deteriorarea mantalei.

În vederea intervenţiei la cablurile în canalizaţie, camera de tragere de la locul deranjamentului şi două camere adiacente, obligatoriu, se aerisesc şi se verifică prezenta sau eventualele scurgeri de gaze (folosind metanometru), apoi se identifică cablul deranjat după eticheta de numărătoare, se examinează mantaua cablului şi manşonul joncţiunii şi, numai dacă nu se constată semnalmente exterioare de deranjament, se deschide joncţiunea.

La cablurile care nu permit parafinarea se vor respecta instrucţiunile de lucru ale fabricantului.

De asemenea se înlocuiesc cutiile terminale, când sunt găsite defecte, regletele şi formele de cabluri din nişele telefonice.

În canalizaţie, înlocuirea cablurilor, în general, se face atunci când locul deranjamentului este pe conducta între două camere de tragere.

În situaţiile deranjamentelor apărute ca urmare a deteriorării canalizaţiei telefonice, în vederea micşorării duratei deranjamentului, se procedează astfel:

• se efectuează săpătura pentru înlăturarea conductelor sparte si accesul la cablul deranjat;

• se repară provizoriu cablul pentru asigurarea legăturilor (diametrul manşonului să nu fie mai mare de 80 mm);

• se repară definitiv canalizaţia (cu conducte spintecate pentru canalizaţii ocupate cu cabluri şi cu conducte normale sau pentru conductele libere);

• se acoperă cât mai repede săpătura, pentru a nu stânjeni circulaţia, apoi se trece la refacerea pavajului;

• pentru repararea definitivă a cablului, de regulă se trage un nou cablu de aceeaşi capacitate si diametru al firului, pe o conductă liberă (când există între cele două camere), respectând si sensul de tragere al cablului, indicat de fabricant pe tamburi; se joncţionează în cele două cămine, la cablul vechi, fără întreruperea legăturilor şi numai după aceea se va tăia şi scoate secţiunea de cablu deteriorat, urmând predarea acestuia la depozitul central de cabluri.

Situaţia nou creată în canalizaţia telefonică, prin ocuparea conductei libere şi eliberarea conductei pe care a fost deranjat cablul, se anunţă la colectiv Pasport din Serviciul Tehnic al D. Tc.

În cazul cablurilor de capacitate mare (peste 404 perechi), pentru deranjamentele localizate pe conductă, deranjamente care au scos din funcţiune complet perechile din cablu, este indicat să se încerce efectuarea unui sondaj, spargerea conductei, deschiderea cablului, uscarea cablului si închiderea lui.

În funcţie de situaţia la locul sondajului se poate construi o camera de tragere

tangentă cu unul din pereţi la canalizaţia telefonică, caz în care cablul reparat nu mai este necesar a fi înlocuit (costul cablului acoperă cheltuielile construcţiei camerei de

tragere). Apariţia noii camere de tragere, specială în canalizaţia telefonică existentă, se anunţă la

colectiv Pasport din Serviciul Tehnic al D. Tc.



59

Dacă nu este posibil să se construiască camera de tragere, atunci se repară canalizaţia, cu conducte spintecate sau PVC si se închide sondajul, urmând a se trece la înlocuirea cablului reparat.

Metoda aceasta are avantajul că asigură o mare operativitate în restabilirea comunicaţiilor,

Pentru cazuri speciale, din cauza nopţii, a unor condiţii atmosferice neprielnice sau a numărului mare de deranjamente, se admite ca, după restabilirea legăturilor, joncţiunea să se închidă în faşă de cauciuc, dar este obligatoriu ca în maximum 72 ore să se închidă în manşon normal.

Se va evita, pe cât posibil, lăsarea în faşă de cauciuc a joncţiunilor din canalizaţie. Înainte de închiderea joncţiunii se verifică dacă circuitele cablului au fost aduse în parametrii electrici normali, în caz contrar se reface parafinarea pentru eliminarea unor eventuale urme de umezeală.

Pentru intervenţia la deranjamente, se va amenaja mijloc de transport dotat cu scule, unelte, material si personal corespunzător intervenţiilor.


Metoda Muuray pentru localizarea defectelor în reţeaua de telecomunicaţii



60

Metoda Muuray este una din metodele cele mai simple şi eficace. Ea prezintă şi avantajul

că dacă în cablul deranjat nu se mai găseşte niciun fir bun pentru a îndeplini condiţia de izolament impusă, se poate folosi ca fir de întoarcere orice conductor exterior cablului deranjat, dacă acesta îndeplineşte condiţia respectivă.

Această metodă se utilizează când distanţa până la locul deranjamentului este mică şi rezistenţa buclei circuitului cu defect nu depăşeşte 100Ω.

a) Schema de principiu a punţii Muuray

b) Schema de echivalentă a punţii Muuray

R1 = rezistenţa firului până la deranjament (indicele 1 arată că măsurătorile s-au efectuat de la extremitatea 1 a cablului deranjat); l1 = distanţa de la extremitatea 1 a cablului până la defect.




61

Metoda Varley pentru localizarea defectelor în reţeaua de telecomunicaţii

Puntea Varley se utilizează când linia este mai lungă, rezistenţa buclei Rb este peste

100Ω, locul deranjamentului de izolaţie este îndepărtat şi există un conductor auxiliar cu izolament bun. Montajul cuprinde: A1,B1= rezistoare cu rezistenţe fixe; r01 = rezistor cu rezistenţă variabilă care este montat în serie cu porţiunea de până la locul deranjamentului P; G= galvanometru.

a) Schema de principiu a punţii Varley

b) Schema de echivalentă a punţii Varley

R1 = rezistenţa firului până la deranjament (indicele 1 arată că măsurătorile s-au efectuat de la extremitatea 1 a cablului deranjat); l1 = distanţa de la extremitatea 1 a cablului până la deranjament. p1 = A1/B

Folia transparentă 1



62

CABLUL SIMETRIC

CABLUL COAXIAL

CABLUL PCM

CABLUL CU FIBRĂ OPTICĂ




63

CABLUL UTP

CABLUL FTP


INSTALAŢII TERMINALE ALE CABLURILOR



64

NIŞĂ TELEFONICĂ

CUTIE TERMINALĂ

REPARTITOR

Folia transparentă



65

APARATUL TELEFONIC

1. Afisaj 2. Programare 3. Reapel 4. Redirecţionarea convorbirilor (urmează-mă) 5. Tastele funcţionale programabile 6. Tasta funcţională programabilă/tasta pentru căşti + microfon (headset) (opţional) 7. Transferul convorbirilor 8. Linia cu acces triplu

Pentru a gestiona apelurile. Liniile "Access 1" si "Access 2" sunt disponibile şi pentru convorbirile dinspre exterior şi pentru cele spre exterior. Tasta "Informaţie" poate fi utilizată numai pentru convorbirile spre exterior.

9. Controlul volumului 10. Mute (oprirea microfonului) 11. Difuzor pornit/oprit 12. Anulare

Pentru a întrerupe convorbirile sau pentru a ieşi dintr-o funcţie (programarea unei taste funcţionale). Se poate apăsa oricând, în loc de a pune receptorul în furcă.

13. Receptorul 14. Suport opţional pentru ghid imediat




66

INSTALAREA APARATULUI TELEFONIC

I. MONTARE SUPORT:

II. REGLAJE DISPLAY SI SUPORT:

III. INSTALARE:

a) Introduceţi mufa de la cablul de conexiune în priza telefonică şi mufa de la celălalt capăt în locaşul din spatele telefonului;

b) Conectaţi un capăt la cordonului spiralat în receptor si celălalt în mufa potrivită de pe partea laterală a telefonului;

c) Selectaţi modul de apelare Tone/Pulse Poziţionaţi comutatorului Tone/Pulse în poziţia dorită pentru a selecta modul de

apelare. Folia transparentă 6

1. Cablu receptor; 2. Cablu linie telefonică; 3. Loc pentru accesoriu listă numere telefon (opţional); 4. Orificii montare pe perete.

Functia de identificarea apelurilor trebuie sa fie activata de catre furnizorul de servicii telefonice

Montaţi baterii pentru a păstra setările şi numerele memorate în cazul deconectării aparatului de la linia telefonică



67

SCULE ŞI MATERIALE FOLOSITE LA

REŢEAUA DE TELECOMUNICAŢII

Nr. crt.

Scule Materiale Denumire produs

1

Cleste sertizare metal

Scula insertizare

Mufe pentru sertizare



68

Conector cu gel pentru cablu telefonic

Reglete telefonice

Prize telefonice



69

Cupla îmbinare cablu

Cabluri telefonice

Conectori cablu coaxial



70

APARATE

UTILIZATE PENTRU LOCALIZAREA

DEFECTELOR ÎN REŢEAUA DE TELECOMUNICAŢII

Nr. crt

Aparatul Utilizări

1 Reflectometru digital pentru telecomunicaţii

utilizat pentru localizarea defectelor în cablurile de telecomunicaţii în Cu

2 Punte digitală portabilă (puntea Murray

utilizată pentru localizarea defectelor pe cablurile de telecomunicaţii

măsurarea rezistenţei de izolaţie (localizare defecte cu o rezistenţă de defect de până la 50MΩ);

poziţia defectului indicată direct (fie în ohmi, fie în metri)

3 Locator de trasee cabluri îngropate

localizarea cablurilor identificarea cablurilor cercetarea terenului (înaintea efectuării

de săpături) localizarea defectelor de manta şi a

celor de pe cabluri



71

4 Identificator de cabluri

se poate identifica, fără contact direct, traseul de cablu şi continuitatea acestuia, atât în punctele de joncţiune cât şi la punctul terminal

utilizat în reţele telefonice, de comunicaţii (calculatoare), televiziune (cabluri coaxiale)

5 Tester

Tester pentru cabluri metalice (simetrice, nesimetrice)

6 Testere

Testere pentru reţele de date şi voce identifică întreruperi, scurturi,

desperecheri, inversări sau atingeri între perechi

7 Reflectometru

Reflectometru pentru localizarea defectelor în cablurile de telecomunicaţii de pânã la 30 km

8 Locator de trasee şi defecte ale cablurilor

Locator profesional de trasee şi defecte ale cablurilor de telecomunicaţii



72

1. WARDALLA MIRCEA, PASCU AUREL, Măsuri electrice în telecomunicaţii

2. BOLDEA GHEORGHE, Localizarea deranlamentelor din cablurile de telecomunicaţii

3. RĂDULESCU TATIANA, Reţele de telecomunicatii

4. GHIŢĂ TEODOR, Cabluri de telecomunicaţii

5. POP TIBERIU, MOLOŢIU MARIN, Practica protecţiei cablurilor telefonice împotriva coroziunii

6. PAUL POSTELNICU, Linii şi sisteme de transmisiuni telefonice.

7. MIHAI RADU, ş.a., Telefonie numerică.

8. VASILESCU, A., Iniţiere în telefonia digitală.

9. LAZAROVICI CRISTIAN, Măsurări electronice şi numerice.

10.MILEA, A., Măsurări electronice.

11.ION, M., GOAGĂ, F., Ghid metodic de evaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic

preuniversitar. Editura INFO, Craiova, 1999

12. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare Tehnologii. Consiliul Naţional

pentru Curriculum, 2002

13. DRĂGULĂNESCU, N. : Agenda radioelectronistului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.

6. BIBLIOGRAFIE

Date post:	02-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	36 times
Download:	0 times

AUUXXIILLIIA RR U CCUURRRRIICCULLAR - ctptc-airinei.roctptc-airinei.ro/cattehnica/Auxiliar...

Documents