+ All Categories
Home > Documents > Autotehnica 09_2009

Autotehnica 09_2009

Date post: 02-Jul-2015
Category:
Upload: flaviu-bogdan
View: 776 times
Download: 21 times
Share this document with a friend
68
Transcript
Page 1: Autotehnica 09_2009
Page 2: Autotehnica 09_2009
Page 3: Autotehnica 09_2009

EDITORIAL

3Autotehnica septembrie 2009

În urmă cu ceva timp, directorul tehnic al unei firme de prstigiu pe piaţă, ne-a contactat şi ne-a anunţat că se simte jignit de articolul referitor la “Mârlanul de Companie” (deşi eu chiar nu pomeneam nicăieri numele lui sau al firmei pe care o reprezintă şi mă refeream strict la o categorie de oa-meni) şi că în urma lui, firma pe care o reprezintă a decis să rupă orice colaborare cu noi (colaborare care între noi fie vorba – nu prea a existat). Evident că a adus ca şi argumente “conţinutul complet nepotrivit” al editorialelor şi a ţinut să sublinieze faptul că firma pe care o reprezintă “nu îşi poate asocia imaginea” cu o revistă atât de vulgară precum este revista noastră.Ţin să îi aduc la cunoastinta Domnului Director (întrucât aşa ţinea să îmi reamintească în timpul întâlnirilor reciproce “Eu sunt DIRECTOR şi tu TREBUIE SĂ FACI CE ÎŢI SPUN EU”) că am decis să ţinem cont de părerea Dumnealui şi că, măcar pentru acest număr, vom aborda o atitudine “profesionistă” iar limbajul editorialului nu va mai conţine cuvinte şi ex-presii care pot deranja o anumită parte a cititorilor (atâţia câţi există).Înainte de a începe să abordez tema acestui editorial, do-resc totuşi să fac o precizare: articolul din pagina a 3-a a re-vistei (denumit şi editorial), NU REPREZINTĂ PUNCTUL DE VEDERE OFICIAL AL REVISTEI, ci este un punct de vedere strict personal asupra unor întâmplări şi evenimente coti-diene. În revista AutoTehnica, fiecare autor este responsabil 100% pentru conţinutul articolelor pe care le scrie, poziţia fiecăruia neimplicând poziţia oficială a revistei. Dacă opinia mea exprimată sub forma unor pamflete a lezat stima de sine a Domnului Director … îmi cer încă odată scuze şi sper ca Moş Crăciun să îi aducă în dar un pic de simţ al umorului, pentru a putea distinge între ironie şi vulgaritate ….Deci, pentru a nu mai ofensa pe Domnul DIRECTOR, în acest articol vom vorbi despre …. Rândurile de mai sus au fost scrise acum 10 zile … De atunci îmi storc creierii căutând un subiect care să nu ofenseze pe nimeni. De 10 zile caut să scriu despre lucruri frumoase, despre realizări memorabile şi despre oameni fericiţi . Nu-mai că, oricât m-aş chinui, apare ceva care strică imaginea de ansamblu.Am întâlnit un puşti genial. Are 20 de ani, e student la de-sign industrial şi a realizat până acum o mulţime de chestii revoluţionare. Problema e că toată lumea îl ignoră. A imagi-nat tot soiul de produse spectaculoase, dar pe care nu le va produce nimeni , niciodată în România, pentru că la noi nu se mai produce nimic ..

Am cunoscut o fată extraordinară. Este din Târgu Mureş, o cheamă Kereki Andreea şi a câştigat o mulţime de olimpiade internaţionale. A fost admisă la prestigioasa universitate Cambridge din Londra. Numai că, în pr-eziua examenului de bacalaureat (pe care NU AR FI TREBUIT SĂ ÎL DEA, fiind olimpică internaţională) a aflat că NU A VENIT FAXUL DE LA MINISTER care să îi con-firme rezultatele şi trebuie să dea examenul. Are 24 de ore să se pregătească. În cazul în care nu ia 10 PE LINIE – bursa de la Cambridge este sub semnul întrebării. Fata s-a dus, a dat examenele şi a luat 10 PE LINIE. Acum va pleca în Anglia … De ce să se mai întoarcă? Cu ce a

ajutat-o pe ea statul român ?Am mai cunoscut (prin intermediul mass-media de data aceasta) pe o fată care , susţine ea, până la 20 de ani a făcut sex cu 1000 de bărbaţi, pe numele ei “Sexy Brăileanca”. Această fătucă, al cărei nivel intelec-tual are o valoare subunitară şi care tinde către epsilon, apare zilnic în presă, la TV şi pe toate celelalte canale mass-media (uite că o pomenirăm şi noi). Evident că în urma acestor apariţii câştigă notorietate şi evident, o grămadă de bani.Acum mă întreb şi eu. Cu ce este mai prejos Olimpica Internaţională la Fizică decât fătuca asta al cărei sin-gur merit îl reprezintă expunerea în public a vieţii sale intime? Cu ce este mai prejos Designerul de mai sus decât Simona Senzual, cea renumită prin apariţiile nud în tabloide? Cu ce este mai prejos Teodor Dumitru, care la jumătatea anilor 80 a realizat, în România comunistă, un sistem de televiziune 3D, decât Roxy Manelista sau Marian Valorosu – celebrii prin urletele manelistice de pe toate televiziunile şi nu numai ? A auzit cineva de ei? Giubega, Kereki, Dumitru … spun ceva cuiva ? NU ! Dar .. Poponeţ, Becali, Sexy Brăileanca, Alina Plugaru, Roxy Manelista ?

Scrisoare deschisă Domnului DIRECTOR (şi nu numai)…

...articolul din pagina a 3-a a revistei (denumit şi editorial), NU REPREZINTĂ

PUNCTUL DE VEDERE OFICIAL AL REVISTEI, ci este un punct de vedere

strict personal asupra unor întâmplări şi evenimente cotidiene.

Continuarea în pagina 66

Page 4: Autotehnica 09_2009

4 Autotehnica septembrie 2009

CUPRINS

CUPRINS3 - Editorial6,8 - Actualitatea

10 - Finalul unei campanii

Service12 - Bujia M10 Noua generatie de bujii, mai mici, mai rezistente la depuneri

20 - Federal-Mogul programul de repoziţionare a mărcilor de piese mo-tor

24 - SHINEX RAP 150 Construit pentru a străluci 26 - Interpretarea gazelor de eșapament

32 - Senzorul MAP

În urmă cu aproape 2 ani, am lansat o campanie prin care ceream sprijinul cititorilor re-vistei pentru salvarea vieţii unui tânăr de 17 ani, lovit de un diagnostic necruţător : LEUCEMIE.Unii dintre dumneavoastră, aţi înţeles să răspundeţi apelului nostru şi drept ur-mare s-a reuşit, acoperirea unei părţi din trata-ment. Ca rezultat, boală a fost învinsă, iar în imaginile alăturate vedeţi ultimele fotografii cu Adam.

Una din ultimele tendinţe a producătorilor de motoare, unde eficienţă maximă şi emisiile scăzute sunt aspecte ce trebuiesc împinse la max-im, este să “adune” cât mai multe piese în jurul motorului pentru a-i spori eficienţa. Ca rezultat, partea superioară a motorului şi zona învecinată prezintă un număr excesiv de componente. Bineînţeles că, pentru a încăperea în înghesui-tul compartiment motor, mai toate compo-nentele trebuie să fie reduse ca dimensiune.

Senzorul MAP oferă informaţii în timp real ECU-ului despre presiunea în galeria de ad-misie. Informaţiile sunt fo-losite pentru a calcula den-sitatea aerului şi pentru a determina volumul de aer ce trebuie introdus în camerele de ardere, ceea ce la rândul lui determină cantitatea de com-bustibil necesară.

10

12 32

Page 5: Autotehnica 09_2009

CUPRINS

5Autotehnica septembrie 2009

Parteneri4cars: Pag. 29;AttoSoft/Last Test: Pag. 57-59, Inserturi;Audacon: Pag. 45;AutoComplex: Pag. 33;Autonet: Coperta 4, Pag. 30-31;Automarket: Pag. 7;Banner Romania: Pag. 13;Bosch: Pag. 19;Cargo & Bus Magazin: Pag. 25;ECO European Consulting: Pag. 44-45;EET: Pag. 24-25;Federal Mogul: Pag. 20-21, Inserturi;Fervill: Pag. 54-55;Forte: Pag. 7;Lubexpert: Pag. 43, 53;Mercom: Pag. 33;Meteor Auto: Pag. 46-47;NGK: Pag. 17;Novatech: Pag. 27, 37;Pitstop: Coperta 2, Pag. 9, 15, 22, 35;SAB & A: Pag. 23;Wahler: Pag. 55;

România a devenit cunoscută pentru maşinile low-cost ale programului Logan, Serbia vrea să-i urmeze exemplul, Slovacia produce SUV-uri germane, Cehia e ţara Sko-da, dar şi a maşinilor de clasa mini. Turcia s-a specializat pe vehicule com-erciale şi autobuze, Rusia are cam toţi marii producători auto cu nume, Ucraina e un rai al producătorilor chinezi.

38 - Diagnosticare Audacon

44 - ELEVATOARE HIDRAULICE AMI - AUTOMOTIVE INDUSTRIAL CEHIA

48 - Criza în industria auto din Euro-pa Centrală şi de Est: de la Detroit-ul Europei la Volga şi Lada

54 - FERVILL România

56 - MyManager® Gestiunea perfor-manta a service-ului auto si stocului de piese

Caroserii60 - Înlocuirea parbrizului la Skoda Fabia II

64 - Apariții editoriale66 - Continuare Editorial

48

În urmă cu aproape 2 ani, am lansat o campanie prin care ceream sprijinul cititorilor revistei pentru salva-rea vieţii unui tânăr de 17 ani, lovit de un diagnostic necruţător : LEUCEMIE.Unii dintre dumneavoastră, aţi înţeles să răspundeţi apelului nostru şi drept urmare s-a reuşit, acoperi-rea unei părţi din tratament. Ca rezultat, boală a fost învinsă, iar în imaginile alăturate vedeţi ultimele fo-tografii cu Adam. Aş dori să mulţumesc, în numele lui Adam, al familiei Lihor, al colectivului AutoTehnica şi al meu personal, tuturor celor care au înţeles că, pentru a salva viaţa unui om nu este nevoie de cine ştie ce fapte de ero-ism şi că uneori, doar o mică suma de bani poate face diferenţa dintre a fi şi a nu fi. Datorită Dumneavoastră, celor care aţi înţeles să ne sprijiniţi, acum Adam poate să ne încânte cu acrobaţiile sale, poate să aducă lu-mina şi speranţă şi altora care se află, din nefericire, în situaţia să şi să transmită tuturor mesajul că această boală, poate fi învinsă.

2009

/7-8

1

3RO

N

2009

/7-8

1

3RO

N

2009

/9

13R

ON

Page 6: Autotehnica 09_2009

ACTUALITATEA

6

Un studiu efectuat de Navteq, un producător de unităţi GPS, a relevat faptul că un şofer care foloseşte un GPS cu actualizare dinamică a traficului pierde cu patru zile mai puţin în trafic într-un an. Pe lângă asta, emisiile de carbon ale şoferului respectiv vor fi cu 21% mai scăzute decât cele ale unui şofer care nu foloseşte un asemenea sistem GPS. Actualizarea dinamică a traficului le permite şoferilor care fo- losesc acest sistem să evite aglomeraţia, în cazul în care este posibil.Studiul a fost făcut prin monitorizarea unui eşantion de şoferi din Dusseldorf şi Munchen, care au condus fără GPS, cu GPS şi cu o unitate GPS cu actualizarea dinamică a traficului. Timpii şoferilor au fost comparaţi, iar cei care au beneficiat de o navigaţie cu actualizare în timp real a traficului au petrecut mai puţin timp în trafic. Diferenţa este de 18%, care se aplică şi în fata şoferilor cu un GPS obişnuit. Realizatorii studiului au făcut un calcul, şi au tras concluzia că şoferii care folosesc un GPS performant pot să petreacă cu până la patru zile mai puţin în trafic pe an, în condiţiile în care circulă zilnic cu maşina.

Producătorul german de cutii de viteze ZF va lansa o transmisie automată cu opt trepte în anul 2010, care va oferi un consum de carburant scăzut. Conceptul acestei cutii de viteze a fost prezentat în 2007 la Vie-na Motor Symposium, şi versiunea de producţie a acesteia va fi disponibilă pe numeroase modele de vârf în-cepând cu anul viitor. Pe lângă noua t r a n s m i s i e , inginerii ZF au dezvol-tat o serie de t e h n o l o g i i in te l igente , care vor mări a u t o n o m i a v e h i c u l e l o r pe benzină cu 18%, pe când hibridele vor putea par-curge cu 30% mai mulţi km cu aceeaşi cantitate de carburant.Oficialii ZF au motivat performanţele promise prin intermediul materialelor uşoare şi elementelor electrice efi-ciente, care vor înlocui mecanismele mecanice. Transmisiile cu mai mult de şase trepte de viteză sunt primul pas în introducerea acestor noi teh-

nologii. În comparaţie cu o transmisie automată cu şase trepte, o cutie de viteze cu opt trepte este cu 6% mai economică. Pe lângă asta, oficialii ZF au dezvăluit ca un sistem electric de servo-directie scade consumul de carburant cu circa 2-3% faţă de sistemele convenţionale, pe când un stabilizator electronic activ al ruliului caroseriei reuşeşte să mărească efi-

cienta unui ve-hicul cu unul sau chiar două procente.Tehnicienii ZF au creat un sistem Stop/Start special pentru trans-misiile sale au-tomate, care m i c ş o r e a z ă consumul de

carburant cu aproape 5%. Alături de acesta, ZF oferă şi o cutie de transfer extrem de uşoară pentru modelele cu tracţiune integrală, precum şi un set de planetare care reduc con-sumul de carburant cu aproape 1.5%. Primul producător care va introduce noua cutie de viteze ZF cu opt trepte este BMW.

ZF va lansa o cutie de viteze cu 6% mai economică în 2010

Un GPS cu info-trafic te ajută să “câştigi” patru zile pe an

RUBRICĂ REALIZATĂ ÎN COLABORARE CU

Transmisiile cu dublu-ambreiaj de la BMW ar putea fi înlocuite de cutii de viteze automate cu opt rapoarte. Această ipoteză a plecat din cadrul unor surse din compania ZF, furni-zorul de transmisii DCT pentru BMW şi PDK pentru Porsche. Se pare că cele două tipuri de cutii de viteze sunt produse de nişă, care sunt ex-

trem de scumpe de fabricat şi au o utilitate limitată în gama celor doi producători. Se pare că materialele şi tehnologiile existente nu suportă un cuplu motor mai mare.Cel mai pregnant argument alipotezei că transmisia DCT va dispărea din gama M de la BMW stă în echiparea modelelor X5 M şi în X6 M. Cele două SUV-uri de performanţe sunt echipate cu o transmisie automată actualizata tehnic pentru a oferi schimbări de trepte la fel de rapide ca în cazul unei unităţi cu dublu-ambreiaj. Elim-inarea transmisiei DCT din gama M a producătorul bavarez ar putea duce la sistarea producţiei acestui tip de transmisie, şi înlocuirea acesteia în gama cu o cutie de viteze automată cu opt trepte, creată deja de ingin-erii ZF. BMW 760i F01 este primul model BMW care va folosi acest tip de transmisie.

Transmisiile cu dublu-ambreiaj de la BMW vor fi înlocuite de cutii cu 8 trepte

SURSA: Automarket

Autotehnica septembrie 2009

Page 7: Autotehnica 09_2009

CUPRINS

5Autotehnica iulie - august 2009

Page 8: Autotehnica 09_2009

8

ACTUALITATEA

Ford va implementa o tehnologie specială de vopsire la fabricile sale din India, România, Mexic şi China, care se numeşte 3-Wet. Noua vopsea şi metodă de vopsire este ecologică şi extrem de durabilă. Pe lângă asta, tehnica 3-Wet este mai ieftin de aplicat şi scade drastic timpul de vopsire al vehiculului. Noua metodă de vopsire a fost testată deja în SUA, iar vehiculele monitorizate au prezentat acelaşi luciu şi după 600.000 kilometri.S i s t e m u l 3-Wet de la Ford reduce emisiile anu-ale de CO2 ale fabricii cu 6.000 de tone în comparaţie cu vopselurile bazate pe apă, şi cu 8.000 de tone în comparaţie cu emisiile unei fabrici convenţionale, cu vopseluri bazate

pe solvenţi. Ford mizează pe sistemul 3-Wet aşa că îl va implementa şi în fabricile sale din lume, inclusiv în cea de la Craiova.Procesul de aplicare al vopselei 3-Wet de la Ford elimină stadiul pregătitor al vopsirii convenţionale şi permite aplicarea a trei staturi de vopsea fără intervenţia umană şi fără a face pauză

între acestea. La fel ca în ca-zul unei vopsiri convenţionale, se aplică gr-und, vopsea şi lac, dar acestea sunt aplicate unul deasupra celuilalt cât stratul anterior este încă ud. Timpul necesar

aplicării este redus cu aproximativ 20%. Vopseaua aplicată prin pro-cedeul 3-Wet este mai rezistentă la zgârieturi şi intemperii şi oferă o du-rabilitate exemplară.

O echipă de ingineri americani a creat un motor pe benzină care funcţionează în cinci timpi, dar care este doar în stadiul de con-cept. Americanii promit o creştere a eficienţei de la 5 până la 20%. Ingin-erii americani implicaţi în acest proi-ect lucrează pentru compania Ilmor, cunoscută pentru proiectarea mo-toarelor pentru numeroase echipe de Indy Car şi pentru echipa de For-mula 1 a Mercedes-Benz. Noul mo-tor cu cinci timpi creat de americani promite să ofere consumul scăzut de carburant al motoarelor diesel fără problemele tipice ale acestora.Spre deosebire de majoritatea motoarelor pe care le proiectează americanii de la Ilmor, motorul cu cinci timpi este creat pentru auto-mobile de stradă.Conceptul acestui motor are o capacitate cilindrică de numai 700 centimetri cubi, care sunt împărţiţi în trei cilindri. Unitatea este aspirata natural şi dezvolta 130 CP şi

151 Nm, valori duble faţă de unităţile comparabile care funcţionează în patru timpi. Motorul cu cinci timpi al celor de la Ilmor are doi cilindri de înaltă presiune şi un cilindru de presiune scăzută. Cei doi cilindri care funcţionează în mod convenţional evacuează gazele arse în cilindrul central, care desparte procesele de expansiune şi compresiune şi realizează raportul optim de expan-siune în mod independent faţă de raportul de compresie al motorului.Raportul de expansiune al aces-tui motor este de 14.5:1, o valoare similară cu cea a motoarelor diesel. Pe lângă asta, motorul este mai com-pact decât unităţile convenţionale şi nu necesită tehnologii noi de producţie pentru a îl realiza. Deşi momentan este doar în stadiul de concept, motorul va fi dezvoltat ulte-rior pentru a oferi 150 de CP per litru în condiţii de fiabilitate.

Ford va folosi o tehnologie de vopsire ecologică în Romania

Noul Trabant debutează la Frankfurt în versiune electrică!

SURSA: Automarket

RUBRICĂ REALIZATĂ ÎN COLABORARE CU

Americanii au creat conceptul unui motor în cinci timpi

După ce exact acum doi ani a apărut o primă reeditare a clasicului Tra-bant, dezvoltat la scara 1:10 de com-pania Herpa şi prezentat în cadrul Salonului Auto de la Frankfurt 2007, modelul-emblemă al Germaniei de Est va reveni în ediţia din acest an a aceluiaşi salon auto. De această dată vorbim însă de un concept electric la scara 1:1 care promite multe mai ales din punctul de vedere al ideii.Prototipul va fi produs şi expus de aceeaşi companie germană Herpa Miniaturmodelle GmbH, planurile acesteia fiind foarte mari: prezen-tarea unei versiuni de serie a noului Trabant în 2012. Noua versiune a clasicului model german păstrează ideea angulara de design a vechii generaţii, din care au fost produse nu mai puţin de trei milioane de exemplare între 1957 şi 1991. Totuşi,

modelul final nu va fi unul cu design retro.“Noul Trabi va fi o maşină plină de stil care va avea în spate istoria modelului. Va fi electric deoarece acesta este ultimul trend în indus-trie”, declară pentru

Automotive News Dan-iel Stegler, purtătorul de cuvânt al companiei care readuce Trabantul în prim-plan.Noul model va dispune de un panou solar amplasat pe plafon care va reîncarca bateria, va avea o autono-mie totală de circa 250 de kilometri şi va cântări în jur de o tonă. Pentru a putea realiza “dedesubturile” elec-trice ale maşinii, Herpa s-a aliat în producerea noului model cu IAV Au-tomotive Engineering, o companie berlineză specializată în producţia de sisteme electrice complexe. Un alt partener important al companiei este IndiKar, firma al cărei domeniu de activitate este reprezentat de dezvoltarea prototipurilor.Compania Herpa este originară din Zwickau, oraşul în care a luat naştere Trabantul. Herpa deţine drepturile de utilizare comercială a denumirii, care au fost cumpărate în 2007.

Autotehnica septembrie 2009

Page 9: Autotehnica 09_2009

CUPRINS

5Autotehnica iulie - august 2009

Page 10: Autotehnica 09_2009

CAMPANIA ADAM

10

FINALUL UNEI CAMPANIIÎn urmă cu aproape 2 ani, am lansat o campanie prin care ceream sprijinul cititorilor revistei pen-tru salvarea vieţii unui tânăr de 17 ani, lovit de un diagnostic necruţător : LEUCEMIE.Unii dintre dumneavoastră, aţi înţeles să răspundeţi apelului nostru şi drept urmare s-a reuşit, acoperirea unei părţi din tratament. Ca rezultat, boală a fost învinsă, iar în imaginile alăturate vedeţi ultimele fotografii cu Adam. Aş dori să mulţumesc, în numele lui Adam, al familiei Lihor, al colectivului AutoTehnica şi al meu personal, tuturor celor care au înţeles că, pentru a salva viaţa unui om nu este nevoie de cine ştie ce fapte de eroism şi că uneori, doar o mică suma de bani poate face diferenţa dintre a fi şi a nu fi.

Datorită Dumneavoastră, celor care aţi înţeles să ne sprijiniţi, acum Adam poate să ne încânte cu acrobaţiile sale, poate să aducă lumina şi

Autotehnica septembrie 2009

Page 11: Autotehnica 09_2009

CAMPANIA ADAM

11

speranţă şi altora care se află, din nefericire, în situaţia să şi să transmită tuturor mesajul că această boală, poate fi învinsă.Acest caz, a demonstrat că – dincolo de orgoli-ile personale, dincolo de interesele de afaceri, oamenii pot fi oameni şi se pot alia pentru o cauză nobilă. Am dori să mulţumim în mod special domnilor Lieb Mihaly şi Kondor Zoltan

de la Autonet Import, domnului Csonka Andras – Unix, domnului Cătălin Buşe – Euroquip şi multor altora care, anonim, au sprijinit financiar acest tânăr şi l-au ajutat să treacă peste ceea, ce sperăm noi, a fost cea mai grea experienţă din viaţa sa.Totuşi , în urma chimioterapiei, organismul său, slăbit, a fost atacat de o altă boală: osteoporoza, iar în zilele următoare va trebui să treacă prin câteva intervenţii chirurgicale destul de du-reroase, în urma cărora nu se ştie dacă îşi va mai putea urma visul de a face acrobaţii cu motocicletă.Vă invităm să fiţi cu toţii alături de el, în săptămânile următoare, iar cei care doresc să ajute în vreun fel sunt rugaţi să îl contacteze pe tatăl lui Adam, Domnul Lihor Janos la tele-fon 0745.936.437 sau e-mail: [email protected]. VĂ MULŢUMIM !

Autotehnica septembrie 2009

Page 12: Autotehnica 09_2009

INFO

SERVICE

12

12 - Bujia M10 Noua gene-ratie de bujii20 - Federal-Mogul

24 - SHINEX RAP 15026 - Interpretarea gazelor de eșapament

32 - Senzorul MAP38 - Diagnosticare Audacon44 - Elevatoare hidraulice AMI

48 - Criza în industria auto din Europa Centrală şi de Est54 - Fervill România56 - MyManager®

Bujia M10 Noua generaţie de bujii, mai mici, mai rezistente la depuneri

din ce în ce mai înghesuit, iar com-ponentele montate în el din ce în ce mai mici. Fig. 1 prezintă evoluţia bu-jiilor.

AVATAJELE ASUPRA MOTORU-LUI OFERITE DE FOLOSIREA UNEI BUJII MICIBujiile de dimensiuni mici, din mo-ment ce necesită un spaţiu mai mic, oferă câteva avantaje de design, avantaje prezentate în Figura 2.• Reduce diametrul orificiului, uşurând instalarea sistemului de supape• Reduce unghiul supapelor, facilitând un design compact al motorului•Creşte diametrul supapei pentru o eficienţă crescută a admisiei şi evacuării

•Măreşte cămaşa de apă pentru o răcirea mai bunăPutem trage deci concluzia că, bujiile de dimensiuni mici au un aport con-

siderabil la evoluţia motoarelor.OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE ŞI PROBLEMELE DE INGINERIEÎn dezvoltarea unei bujii de dimen-siuni reduse, a fost necesar să se realizeze o reducere substanţială a filetului, acesta reducându-se de la uzualul M14 la M10, deoarece re-ducerea acestui atrage după sine şi reducerea corpului bujiei.Performanţele bujiei nu au trebuit să fie afectate de această reducere. Mai precis, depunerile de carbon, aprin-derea şi durabilitatea, trebuie să se

Una din ultimele tendinţe a producătorilor de motoare, unde eficienţă maximă şi emisiile scăzute sunt aspecte ce trebuiesc împinse la maxim, este să “adune” cât mai multe piese în jurul motorului pentru a-i spori eficienţa. Ca rezultat, partea superioară a motorului şi zona învecinată prezintă un număr excesiv de compo- nente. Bineînţeles că, pentru a încăperea în înghesuitul compartiment motor, mai toate componentele trebuie să fie reduse ca dimensiune. Să vorbim despre bujii. Se ştie din experienţă, că o bujie mai mică este mai predispusă la acoperirea cu carbon şi, din acest motiv va da scânteia pe lateral, şi nu acolo unde ar trebui. Acest comportament are loc datorită zonei de izolare redusă dintre centrul elec- trodului şi corpul bujiei. Folosind vizualizări ale creşterii flăcării şi analize electrice, cei de la Denso au efectuat o serie de studii asupra temperaturii izolatorului şi comportamentului bujiei pentru a găsi aranjare şi materialele optime. Făcând acest lucru, o nouă bujie a fost dezvoltată cu succes, bujie ce se comportă cel puţin la fel de bine, dacă nu mai bine că o bujie convenţională, cu toate că mărimea ei a fost redusă de la M14 la M10.

INTRODUCEREAprinderea uşoară şi durata de viaţă mare au fost solicitate de la bujii pentru a putea face faţa unor nevoi precum eficienţă mare, emisii şi con-sum scăzut. Adresate acestor nevoi, studiile au fost efectuate pe bujii ce încorporează un vârf de metal cu durabilitate excelentă ca electrod central. Un rezultat al acestor studii este dezvoltarea bujiei de platină şi iridium, şi, mai mult, o bujie ce încorporează un electrod de masă (vârf ) dintr-un aliaj metalic, mult mai subţire.Studiile au fost efectuate pe motoare de generaţie nouă, din moment ce trendul montării mai multor compo-nente pentru a îmbunătăţii admisia, evacuare şi răcirea prinde şi se pare că va rezista şi în viitor. Ca rezultat, compartimentul motor a devenit

Autotehnica septembrie 2009

Page 13: Autotehnica 09_2009

SERVICE

13Autotehnica iulie - august 2009

www.bannerbatteries.com

Banner Baterii România, RO-077145 Pantelimon - Ilfov, B-dul Biruinţei nr. 67Tel. +4 021 3000627, Fax. +4 021 3000637E-Mail: o�[email protected]

ENERGIE - CARE NE MIŞCĂ

Banner are putere pentru toate formele de mobilitate. Cea mai bună calitate, întotdeauna aproape de clienţi. Întotdeauna la pulsul timpului. Întotdeauna la cel mai înalt nivel al tehnicii. O întreprindere austriaca de familie, independentă - cu renume internaţional. Banner - The Power Company

Ins Image A4 RO.indd 1 18.03.2009 9:10:40 Uhr

Page 14: Autotehnica 09_2009

NOI TEHNOLOGII

14

ridice cel puţin la acelaşi nivel, ca şi în cazul bujiei convenţionale M14 din iridium. Cea mai dificilă problemă în re-alizarea acestor obiective este de a îmbunătăţii rezistenta la depuner-ile de carbon. Figura 3 ilustrează motivele. Depunerile de carbon pe vârful izolator au ca efect, atunci când motorul funcţionează la turaţii scăzute, izolarea proastă a bujiei. În aceste condiţii, aprinderea poate apărea între electrodul central şi suportul electrodului de masă, via depunerile de carbon de pe vârful izolator. Acest fenomen, cunoscut şi că aprindere laterală, cauzează aprin-dere instabilă şi rateuri ale motorului. Astfel, aprinderea laterală este un fenomen nedorit. Reducerea în di-mensiuni a bujiei implică reducerea distanţei dinte izolator şi împrejurim-ile bujiei şi astfel, se reduce rezistenţa la depunerile de carbon, permiţând

aprinderii laterale să aibă loc mai frecvent. În această situaţie, studiile au fost conduse considerând că cea mai importantă provocare este să se elimine aprinderea laterală pentru o rezistenţă la depunerile de carbon crescută.CARACTERISTICILE BUJIEI M10Caracteristicile nou dezvoltate bujii M10 sunt prezentate în Fig. 4.MĂRIMEA BUJIEIUn diametru M10 a fost ales pentru instalare, Bi-Hex. 12, şi un cap de izo-lare cu diamerul φ7.5mm. Aceste di-mensiuni reduse oferă un spaţiu de ocupare mai mic şi flexibilitate mai mare în conceperea motoarelor.MĂSURĂTORI ALE REZISTENŢEI LA DEPUNERILE DE CARBONUrmătoarele caracteristici au fost stabilite pentru a elimina aprinderea laterală:• Vârf izolator mai mic, 0.5mm: O

temperatură crescută a vârfului izolator obţinută prin subţierea acestuia face posibilă arderea depunerilor de carbon.• O distanţă crescută, de 0.2 mm între izolator şi electrodul central, reduce câmpul elec-tric dintre electrodul central şi suportul electrodului de masă, eliminând aprinderea laterală.• O zonă a arcului micşorată, de 0.7 mm: implică un curent mai mic pentru a produce scânteia. MĂSURĂTORI PENTRU APRIN-

DEREElectrodul central (φ0.5mm) şi electrodul de masă (φ0.7mm), din metal preţios reduc efec-tele de stingere a electrozilor, încurajează creşterea nucleului flăcării şi îmbunătăţesc aprin-derea.

MĂSURĂTORI PENTRU DURATA DE VIAŢĂ CRESCUTĂVârfurile electrozilor, din metale preţioase, unul din aliaj iridium-rodiu (φ0.5mm) cu excelentă rezistenţă la uzură prin scânteie şi celălalt din aliaj platina-rodiu (φ0.7mm) cu rezistenţă crescută la oxidare asigură durata de viaţă egală cu cea a bujiilor convenţionale. ÎMBUNĂTĂŢIRI ADUSE REZISTENŢEI LA DEPUNERILE DE CARBONBujia convenţională M10 are o rezistenţă proastă la depunerile de carbon datorită uşurinţei cu care aprinderea laterală are loc. Au fost efectuate studii pentru a elimina aprinderile laterale şi pentru a îmbunătăţii rezistenţa la depuner-ile de carbon, punctându-se pe următoarele idei:• Se se prevină izolarea insuficientă prin încetinirea depunerilor de car-bon• Se se asigure că scânteia este stabilă în zona arcului, optimizând balanţa dintre puterea câmpului electric, dis-tanta zonei de aprindere şi distanţa până la suportul electrodului de masă.STUDII ASUPRA CONTROLULUI DEPUNERILOR DE CARBONÎn general, depunerile de carbon de pe vârful izolator sunt arse la 400 – 450 °C. În concordanţă, cei de la Denso au căutat un design care să permită vârfului izolator să atingă această temperatură (aprox. 450 °C) indifer-ent de turaţia motorului. Mai exact, au optimizat configuraţia vârfului izo-lator prin analiza comportamentului temperaturii de izolare, toate acestea în timp ce motorul funcţiona. A fost folosit un motor dotat cu o “fereas-tra” de observare. Aparatura de test este prezentată în Fig. 5. Aceasta este concepută pentru a măsura căldura radiată prin monitorizarea radiaţiilor infraroşii emise de către vârful bu-jiei. Detaliile măsurătorilor sunt după cum urmează:• Un filtru de bandă a fost introdus pentru a vedea numai lungimile de undă între 3.95 şi 4.15 μm ale luminii infraroşii emise de vârful izolator. In-tensitatea radiaţiei a fost măsurată cu o cameră radiaţii infraroşu.• Un calculator a fost folosit pentru a

Autotehnica septembrie 2009

Page 15: Autotehnica 09_2009

NOI TEHNOLOGII

15Autotehnica iulie - august 2009

UNIVERSITARIA

Page 16: Autotehnica 09_2009

NOI TEHNOLOGII

16

calcula temperatura.• Timpul de pornire a măsurătorii a fost setat exact înainte de aprindere pentru a evita efectul flăcării în tim-pul combustiei. Viteza de măsurare a fost setată la 0.5msec/cadru. Fig. 6 prezintă un exemplu de măsurare.

Exemplul arată faptul că temperatura descreşte gradual o dată cu creşterea distanţei dintre vârful izolator către baza izolatorului. Temperatura izola-torului depinde de capacitatea ter-mala a vârfului. O metodă admisă de a creşte temperatura vârfului izolator

este să se reducă capacitatea termala a acestuia prin subţierea vârfului.

Fig. 7 prezintă măsurătorile de temperatură obţinute prin reducerea grosimii vârfului izolator până la 0.7 şi 0.5mm, prin comparaţie cu o bu-jie M14 cu un vârf izolator de 1.1 mm grosime. Pentru test o bujie M10 a fost montată în locul uneia M14 fo-losind un adaptor.

Rezultatele indicată faptul ca vârful izolator poate fi încălzit până la 450°C , dacă acesta are grosimea de 0.5mm. Acest lucru se întâmplă indiferent de turaţia motorului. Vârful izolator se încălzeşte invers proporţional cu grosimea. În cazul nostru, grosimea de 0.5mm a fost aleasă din motive economice, fabricarea unui vârf mai subţire de 0.5mm este foarte cos-tisitoare pentru producători şi nu îşi justifică preţul. În contrast, atunci când se compară grosimea izolatoru-lui, nu există o corelaţie între turaţia motorului şi temperatura vârfului izolator. Este posibil deci, un efect de reducere a capacităţii termice, cu alte cuvinte, un răspuns termic îmbunătăţit. La turaţii scăzute, când timpul de combustie este mare, vârful izolator este încălzit până la o temperatură ridicată, în timp ce, la turaţii mari, vârful izolatorului este

răcit de către volumul crescut de aer ce intră în camera de combustie, şi deci este prevenită o supra încălzire a acestuia. Măsurătorile au vizat tem-peratura vârfului izolator al bujiei, bujie montată pe un motor ce a fost turat în gol. Rezultatele prezentate în Figura 8 arată faptul că tempera-tura vârfului izolator al bujiei M10

se schimbă rapid o dată cu turaţia motorului, demonstrând un răspuns îmbunătăţit. Un alt test efectuat a fost acela pentru a se vedea rezistenţa la depunerile de carbon. Fig. 9 prezintă rezistenţa de izo-lare măsurată pe fiecare ciclu dar şi aspectul vârfului izolator (după 5 cicluri). Nouă bujie M10 îşi menţine proprietăţile de izolare ridicate până la sfârşitul testului. La sfârşitul testu-lui, s-a observat că depunerile de pe vârful izolator al bujiei au fost arse. În urma testelor s-a demonstrat că reducerea grosimii vârfului izolator este, aşa cum s-a anticipat, eficientă în arderea depunerilor de carbon. Următorul pas, a fost examinarea atentă a vârfului izolator, pentru a se vedea dacă reducerea în grosime va conduce la apariţia unor crăpături cauzate de stresul termic.

Autotehnica septembrie 2009

Page 17: Autotehnica 09_2009

NOI TEHNOLOGII

17Autotehnica iulie - august 2009

UNIVERSITARIA

Numărul 1 în Lume*Montat ca �i echipare originală de către: Alfa Romeo · AMG Mercedes · Aston Martin · Audi · Bentley BMW · Citroën · Daewoo · Daihatsu · Daimler · Ferrari · Fiat · Ford · General Motors · Honda · HyundaiIsuzu · Jaguar · Kawasaki · Kia · Lancia · Lexus · Lotus · Maserati · MCC (SMART) · Mazda · MitsubishiNissan · Opel · Peugeot · Renault · Rolls-Royce · Rover · Saab · Seat · Skoda · Subaru · Suzuki · ToyotaVW · Volvo *cea mai bine vândută bujie de aprindere din lumeN

GK

Sp

ark

Plu

g E

urop

e G

mb

H

www.ngk-europe.com

No 1_205x293 Rumaenien:No 1_205x293 Ruma nien 28.04.2009 9:14 Uhr Seite 1

Page 18: Autotehnica 09_2009

NOI TEHNOLOGII

18

Mai întâi, o analiză a stresului ter-mic, folosind metoda elementului finit (FEM) a fost efectuară pentru a se asigura că acesta, stresul termic, există şi îşi face simţită prezenţa. Fig. 10 prezintă distribuţia temperaturii după ce vârful a fost expus timp de 0.1 secunde la o temperatură de 900°C. Fig. 11 prezintă stresul termic aplicat vârfului.Fig. 10, dezvăluie faptul că, în comparaţie cu bujia M14, bujia M10, ce are un vârf izolator mai subţire, este supusă unor diferenţe mai mici de temperatură între suprafaţa izola-torului şi interiorul acestuia.Fig. 11 arată că, în comparaţie cu bujia M14, bujia M10 prezintă un stres termic cu aproximativ 76% mai scăzut. Pentru a verifica rezultatele FEM, a fost efectuat un test termic de şoc (mai exact elementul a fost supus unor încălziri şi răciri rapide). Rezul-tatele sunt prezentate în Fig. 12.Nici una din bujiile M10 nu au pr-ezentat fisuri în zona vârfului izola-tor, în timp ce două din cele patru bujii M14 testate au suferit crăpături în zona vârfului izolator. Rezultatele

confirmă faptul că bujiile M10 sunt mai puţin afectate de stresul termic.STUDII ASUPRA APRINDERII LA-TERALE – OPTIMIZAREA PUTERII CÂMPULUI ELECTRICUn vârf izolator mai subţire este efi-cient pentru arderea depunerilor de carbon. Cu toate acestea, depunerile de carbon reprezintă un fenomen inevitabil, şi, mai devreme sau mai târziu acestea îşi vor face simţită prezenţa. Ca şi condiţii favorabile apariţiei depunerilor de carbon, putem aminti rularea aproape în gol a motorului, sau cu o sarcină foarte mică, şi, pornirea şi oprirea motoru-lui în repetate rânduri într-o perioadă scurtă de timp, astfel încât vârful izolator nu ajunge la temperatura necesară pentru a arde depunerile. Chiar şi în condiţiile menţionate mai sus, aprinderea laterală trebuie redusă. Astfel, următorul pas a fost ajustarea puterii câmpului electric, astfel încât să existe un echilibru între lungimea arcului (de aprindere) şi distanţa până la zonele învecinate (suportul electrodului de masă). O analiză FEM a puterii câmpului electric cât şi a vârfului bujiei a fost efectuată pentru a elimina aprinderea laterală prin op-timizarea puterii câmpului electric. Folosind o bujie M14 ca şi exemplu, s-a analizat puterea câmpului elec-tric în două ipostaze; cu depuneri de carbon pe vârful izolator în primul caz şi fără depuneri de carbon în cel de-a doilea caz. Rezultatele analizei sunt prezentate în Fig. 13. Rezultatele dezvăluie faptul că, în zona de aprin-dere laterală (zona B), puterea câm-pului electric este mai mare atunci când sunt prezente depunerile de carbon. Motivul este considerat a fi slabă izolare a vârfului, astfel că

suprafaţa izolatorului atinge acelaşi potenţial electric ca şi electrodul cen-tral. Astfel, bujia devine predispusă la aprinderea laterale din moment ce puterea câmpului electric în zona B creşte. Distanţa de aprindere laterală, sau distanţă dintre electrodul central şi supoertul electrodului de masă, a bujiei M10 este mai mică decât cea a bujiei M14. S-a încercat evitarea acestui fenomen prin “jonglarea” cu puterea câmpului electric, mai exact:• În prima fază s-a redus puterea câmpului electric în zona aprinderii laterale• Ulterior, s-a mărit puterea câmpului electric în zona arcului Reducerea puterii câmpului electric în zona aprinderii late-raleEste posibil să se reducă put-erea câmpului electric în zona

SURSA: Denso CorporationTraducere & Adaptare: Ing. Colibaba Claudiu

Autotehnica septembrie 2009

Page 19: Autotehnica 09_2009

NOI TEHNOLOGII

19Autotehnica iulie - august 2009

UNIVERSITARIA

Page 20: Autotehnica 09_2009

INFO

20

Federal-Mogul a lansat faza a II-a a programului de repoziţionare a mărcilor de piese motorFederal-Mogul (NASDAQ: FDML) a început a doua şi ultima fază a iniţiativei de repoziţionare a mărcilor de piese motor în septem-brie 2009, finalizând un program de aproape un an conceput să simpli-fice necesarul de stoc al distribuito-rilor şi să pună în valoare, în faţa reparatorilor de motoare, poziţia de lider a fiecărei mărci privind calitatea şi acoperirea produselor.Programul aliniază fiecare din cele patru Mărci Expert pentru piese de motor – AE®, Glyco®, Goetze® şi Nüral® – cu categoriile principale de produse în care au câştigat o poziţie clară de lider la nivel de echipament original şi/sau în furnizarea de soluţii de reparaţie la nivelul de calitate al echipamentului original. Faza I a pro-gramului, care a început în martie, a aliniat gama completă de cuzineţi şi bucşe de motor a companiei cu marca Glyco. Aceste produse au fost oferite anterior sub două mărci, Gly-co şi AE.Faza a II-a aliniază toţi segmenţii de piston şi toate cămăşile de cilindru Federal-Mogul sub respectata marcă Goetze, iar toate pistoanele şi seturile motor sub marca Nüral a companiei.„Deşi imaginea de marcă şi ambalajul se vor transforma ca parte a acestui program, produsele propriu-zise vor rămâne neschimbate”, declară Martin Hendricks, vicepreşedinte al Federal-Mogul pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, Global Aftermarket.„Mărcile noastre Expert furnizează toate tehnologiile OE de vârf pen-tru motoare de care clienţii noştri au nevoie pentru a-şi dezvolta afa-cerile”, a declarat acesta. „Vom oferi acum gama noastră completă de tehnologii verificate şi soluţii tehnice sub o structură de mărci simplificată

Puteți vizita pagina de web a companiei la www.federalmogul.com.

care va fi mai uşor ca oricând de co-mandat, stocat şi comercializat.”Pe lângă repoziţionarea mărcilor pentru piese de motor ale Federal-Mogul, compania a introdus recent un program inovator şi foarte efi-cient anti-falsificare pentru a oferi protecţie împotriva produselor contrafăcute. Acest program, care include mai multe caracteristici de securitate a ambalajului, precum şi un instrument de verificare a pro-dusului bazat pe web, disponibil la www.fmecat.eu, va fi acum extins la mărcile Nüral şi Goetze odată cu Faza II a tranziţiei Mărcilor noastre Expert.

Despre Federal-Mogul Federal-Mogul Corporation este un producător global de top în do-meniul tehnologiilor de propulsie şi siguranţă auto, furnizând către cei mai importanţi producători de echipa-mente originale pentru autoturisme, autovehi-cule comerciale uşoare şi grele, echipamente agricole, navale, fer-oviare, de construcţii şi industriale, precum şi către piaţa mondială a pieselor de schimb (aftermarket). Tehnolo-gia de vârf şi inovaţia, experienţa în metodele de producţie eficiente, precum şi activităţile de marketing şi distribuţie, asigură livrarea de pro-duse, mărci şi servicii de vârf, la un nivel de cali-tate excelent şi la un preţ competitiv. Federal-Mo-gul este concentrată pe o stra-tegie de creştere

globală profitabilă şi sustenabilă, creând valoare şi satisfacţie pentru clienţi, acţionari şi angajaţi. Federal-Mogul a fost înfiinţată în Detroit în 1899. Compania are sediul central în Southfield, Michigan şi are circa 40.000 de angajaţi în 36 de ţări. Produsele Federal-Mogul pentru Af-termarket sunt comercializate sub o varietate de mărci, inclusiv dar fără a se limita la, piese distribuţie mo-tor AE®, ştergătoare ANCO®, bujii şi ştergătoare Champion®, garnituri Fel-Pro®, componente frânare Ferodo®, cuzineţi Glyco®, segmenţi de piston şi cămăşi de cilindru, garnituri şi si-meringuri Goetze®, piese suspensie şi direcţie Moog®, componente bu-tuc roată National®, pistoane şi seturi motor Nüral®, garnituri şi simeringuri Payen®, piese motor Sealed Power® şi componente frânare şi iluminare Wagner®.

Autotehnica septembrie 2009

Page 21: Autotehnica 09_2009

INFO

21Autotehnica iulie - august 2009

UNIVERSITARIA

Tehnologie OE pentru aftermarket

MX000-RO Adv Engineroom 210x297.indd 1 4/16/09 10:39:04 AM

Page 22: Autotehnica 09_2009

Autotehnica iulie - august 200922

SERVICE

Page 23: Autotehnica 09_2009

23Autotehnica iulie - august 2009

UNIVERSITARIA

Page 24: Autotehnica 09_2009

INFO

24

Construit pentru a străluciNoul polişor rotativ SHINEX RAP 150 este uşor, ergonomic şi datorită unui întrerupător se poate regla individual turaţia dorită. Angrenajul cu două trepte îl face robust şi puternic. Un corp de răcire răceşte aerul şi împiedica aparatul să se înfierbânte prea tare la utilizare îndelungată la turaţii mici. Astfel, nici

polişarea îndelungată nu mai reprezintă o problemă.

Domeniul turaţiei SHINEX începe deja la 400 şi se încheie la 2100 rot/min. Turaţia dorită

se poate doza liber.

Optimal în mânuire: SHINEX-ul de la Festool.

Date tehnicePutere: 1200 W

Turaţie: 400-1200 min-1Talpă de polişat: 150 mm

Angrenaj: 2 trepteGreutate: 2.1 kg

Pentru polişarea suprafeţelor lucioase, SHINEX poate fi ghi-

dat în orice situaţie, confortabil şi optimal, prin diferitele poziţii

de prindere.

Se roteşte exact aşa cum trebuie: de la 400 până la 2100 rot/min. Noul SHINEX are puterea necesară de a fi utilizat la orice turaţie dorită. Nu doar în domeniul extrem de pretenţios al turaţiilor scăzute de la 400 de rotaţii, ci chiar şi, până la 2100 de rotaţii, el îşi îndeplineşte sarcinile. Cu un întrerupător şi şase trepte, utilizatorul poate doza exact turaţia. Chiar şi la turaţii mici el face posibilă o pornire înceată, prin care materialul de polisare nu va stropi împrejur. Pentru o polisare constantă, întrerupătorul poate fi simplu fixat.Puternic, dar rămâne rece Prin angrenajul cu 2 trepte nou dez-voltat, SHINEX dispune în orice mo-ment de rezerve suficiente de pu-tere şi rezistenţă pentru lucrările de polişare intensive şi lungi. Căldura motorului care rezultă astfel va fi continuu răcită şi împrăştiată prin corpul de răcire integrat. Aceasta protejează nu doar lagărul, ci se face simţită şi în zona mânerului: exact acolo SHINEX rămâne rece la utiliza-rea de durată. Un filtru şi o protecţie la suprasolicitare dependentă de temperatură serveşte protecţiei mo-torului şi unei durate îndelungate de funcţionalitate.

Superior în mânuire SHINEX are o ergonomie excelentă şi o greutate mică de doar 2,1 kg. Prin mânerul sau ergonomic execu-tat din material valoros softgrip se ghidează plăcut şi sigur. Pentru a transmite forţa optimal pe suprafaţă, Festool a realizat SHINEX chiar şi mai scund. Distanţă mică între maşina şi talpă sprijină polişarea sensibilă, face şi zonele greu de atins accesibile, şi garantează prin centrul de greutate coborât, echilibrat, rezultatele per-fecte de polişare. Maşina de polişat se poate pune simplu şi sigur pe spate. Astfel, buretele de polisat dar şi suprafaţa de depozitare rămân curate. Şi datorită stopului arborelui, talpa se schimbă simplu şi fără scule. Cablul e compus din material poli-uretan robust, rezistent la uzură, prin care se evita zgârieturile pe suprafaţa prelucrata.

Autotehnica septembrie 2009

Page 25: Autotehnica 09_2009

INFOABONAMENTE

25Autotehnica iulie - august 2009

Page 26: Autotehnica 09_2009

26

SERVICE

Interpretarea gazelor de eşapament

Analizorul de gaze ne oferă informaţii complete despre gazele ce sunt evacuate. Interpretarea lor corespunzătoare trebuie facută de un mecanic cu experienţă în acest domeniu. Venim în ajutorul ce-lora care nu au lucrat foarte mult cu un astfel de aparat, prezentând în aceste pagini, sursa şi efectul

poluanţilor asupra componentelor sistemului de evacuare. Mai mult, dacă doriţi să aveţi un mecanic virtual, foarte iscusit vă recomandăm să achiziţionaţi softul de interpretare al gazelor de eşapament

4G Agar, contactând firma X Meditor, unic reprezentant în România.

PoluanţiiÎn timpul funcţionării unui motor, arderea nu este completă, şi se produc substanţe recunoscute ca poluante.

Hidrocarburile (HC).Hidrocarburile provin din:•Uleiuri ( scăpări, vapori,…)•Benzină ( scăpări, vapori, umplere rezervor)•Din arderea cu amestec bogat ( funcţionare la rece, cerinţă de putere, disfuncţiuni ale motorului)Pot provoca iritaţii grave la nivelul mucoaselor, ochilor, gâtului şi a nasului .

Oxizii de azot (Nox).Provin din arderea cu temperaturi foarte mari :•Funcţionare în exces de aer.•Avans la aprindere important.Pot provoca:•Iritaţii ale căilor respiratorii şi a ţesutului pulmonar.•Datorită lor se formeză ploile acide.•Împreună cu hidrocarburile sunt la originea ceţii de fum « SMOG »

Repartiţia gazelor de eşapament Repartiţia poluanţilor

Sursă şi efect!

RECOMANDAT DEGORE

recomandat de GORE recomandat de GORE recomandat de GO

RE

recomandat de GORE recomandat de GORE reco

man

dat d

e GO

RE

Autotehnica septembrie 2009

Page 27: Autotehnica 09_2009

INFO

27Autotehnica iulie - august 2009

Page 28: Autotehnica 09_2009

INFO

28

Monoxidul de carbon (CO).Se formează datorită amestecului bogat.Poate provoca:•Dureri de cap.•Tulburări de vedere.•Scăderea tonusului muscular.•Asfixieri, iar în cantităţi mari poate provoca moarte.Alţi poluanţi.Alţi poluanţi cum ar fi particulele formate pe bază de di-verse combinaţii ale carbonului se găsesc în mică măsură la motorul pe benzină. Plumbul, metal greu, considerat ca un poluant, este eliminat din compoziţia benzinei. El se depune pe suprafaţa tratată a catalizatorului şi astfel îl face ineficient prin inhibarea reacţiilor chimice.Statele Unite au fost primele care au reacţionat în faţa problemelor de poluare produsă de autovehicule. Au definit primele norme contra poluării provenind de la au-tomobile. Europa a urmat Americii impunând si ea norme din ce în ce mai severe.

PPM = părţi pe milion.Ex : 100 ppm de HC indică faptul că pentru o cantitate de 1 milion de particule ( nocive şi nenocive ) găsim o cantitate de 100 de parti-cule de HC.

DiagnosticCatalizatorul nu permite funcţionarea motorului cu benzină cu plumb. Plumbul depus în interiorul său diminuează eficacitatea globală a sistemului.Catalizatorul este dimensionat în raport cu volumul de gaz ce trebuie tratat (funcţie de cilindree şi de regimul maxim).În cazul in care, motorul nu funcţionează in parametri din cauza aprinderii, injecţiei, cantitatea de poluanţi devine foarte importantă, temperatura la nivelul catalizatorului poate atinge 1000 grade ceea ce antrenează distrugerea elementului ceramic.Putem face diagnosticul catalizatorului prin:- Zgomot ( ceramică dislocuită).- Analiza gazelor de evacuare.- Conformitatea sistemului de injecţie şi depoluare.Controlul catalizatorului se face cu motorul cald, la 2500 rot/min şi apoi la relanti.

Evoluţia emisiilor poluante în funcţie de regimul de îmbogăţire al motorului

Valorile controlului la 2500 rot/min.

ATENŢIE: Controlul trebuie făcut cu motorul cald şi cu reglarea îmbogăţirii activă şi fără defecte.

Valorile controlului la relanti

Definiţia lui Lambda : λ = 1/ Îmbogăţire.EX : Dozaj de putere =>λ = 1/1.25 = 0.83 < 1Dozaj de randament =>λ = 1/0.83 = 1.25 >1Atunci când este bogat în aer este sărac în benzină şi invers.

Autotehnica septembrie 2009

Page 29: Autotehnica 09_2009

29Autotehnica iulie - august 2009

INFO

Câteva exemple de interpretare.

Dacă ... dar... atunci ...

HC cresc puternic O2 rămâne zero Amestec prea bogat.

CO şi HC ramân zero

O2 creşte Amestecul este probabil preasărac sau este o priză de aer

CO rămâne zero O2 şi HC cresc Trebuie verificat reglajulimbogăţirii sau pus sub

semnul întrebăriicatalizatorul.

CO şi HC sunt mari sau egale

cu cele de la un motor

nedepoluat

Cel mai probabil catalizatorulnu mai funcţionează

Page 30: Autotehnica 09_2009

Autotehnica iulie - august 200930

DIAGNOZĂ

Page 31: Autotehnica 09_2009

mega macs 42

Ușorul mega macs 42, de 650 g, este perfect pentru începători, sau ca și al doi-lea aparat. Acesta oferă toate funcţiile im-portante de diagnoză necesare într-un ate-lier, completand cu parametri baza de date. Termenul scurt de contract, începând de la doar 12 luni, Vă poate face extrem de flexibil.

mega macs 50

Clasa compactă pentru o diagnoză completă, cu afișare grafică a parametrilor și multimetru. Mega macs 50 reprezintă pachetul puternic, mobil, cu o densitate ridicată de mărci, pentru reprezentanţe și ateliere.

mega macs 55

Trei aparate într-unul pentru profesioniști, care vor doar ce-i mai bun: diagnoză, test de motor și sistem cu multimetru și oscilo-scop, precum și o vastă bază de date. Mega macs 55 este și peste 14 ani ma-istrul neîntrecut a tuturor claselor.

Hella Gutmann Solutions oferă pentru fiecare atelier, precum și fiecare provocare, aparatul de diagnoză corespunzător. Ca și al doilea aparat mobil pentru citiri rapide de coduri de erori la vehicule străine, sau ca staţie multifuncţională, alegerea depinde de Dumneavoastră. Toate informaţiile referitoare la programele HGS le găsiţi la:

0749 202 084, 0747 112 963 sau [email protected]

Toţi sub aceeași privire - Aparatele

Page 32: Autotehnica 09_2009

32

SERVICE

Senzorul MAP Configuratie si testare

Senzorul MAP oferă informaţii în timp real ECU-

ului despre presiunea în ga-leria de admisie. Informaţiile sunt folosite pentru a calcula densitatea aerului şi pentru a determina volumul de aer ce trebuie introdus în camerele

de ardere, ceea ce la rândul lui determină cantitatea de

combustibil necesară. Un motor cu injecţie poate folosi

în mod alternativ un senzor MAF.

Fig. 1 reprezintă un exemplu de cir-cuit de senzor MAP şi configuraţia terminalelor. Terminalul 1 este pentru tensiunea de alimentare a senzorului (cu 5V), terminalul 2 este terminalul de ieşire a senzorului, iar terminalul 3 este folosit pentru împământare.

Fig. 1 Circuitul senzorului MAP

Autotehnica septembrie 2009

Page 33: Autotehnica 09_2009

33Autotehnica iulie - august 2009

UNIVERSITARIA

Page 34: Autotehnica 09_2009

34

SERVICE

Procedura de verificareVoltmetrul digital este utilizat pentru a măsura tensiunea de alimentare a senzorului. Cu aprinderea cuplată (ON), măsuraţi tensiunea de ieşire pe terminalul 1 şi determinaţi dacă se aplică tensiunea de intrare specificată (5V). Semnalul de ieşire din senzor poate fi măsurat pe terminalul 2. Apoi, cu contactul de pornire cuplat (fără a porni motorul) tensiunea de ieşire trebuie să fie de aproximativ 3,9 ~ 4,1 V. Pe timpul funcţionării la ralanti, tensiunea de ieşire trebuie să fie de aproximativ 0,8 ~ 1,6 V. Fig. 3 prezintă modul de măsurare a tensi-unii de ieşire din senzor utilizând un voltmetru digital şi, în plus, modul de cuplare a conectorilor, de întrerupere şi de scurt-circuitare la partea de ali-mentare şi la cea de împământare. În cazul în care motorul se opreşte din când în când, antrenaţi manual motorul şi scuturaţi cablajul sen-zorului MAP. Apoi, dacă motorul se opreşte, se poate spune că nu este corespunzător contactul conectoru-lui. Dacă valorile de ieşire depăşesc

valoarea specificată cu întrerupătorul de aprindere activat (nu are cuplu de demaraj), senzorul MAP sau ECM pot fi defecte. Dacă tensiunea de ieşire din senzorul MAP este în afara

domeniului de valori specificat dar motorul funcţionează încă la ralanti, trebuie verificate pe lângă defec-tarea senzorului MAP şi următoarele defecţiuni. De exemplu, conexiunea nesatisfăcătoare între carburator şi furtun, combustia imperfectă în in-teriorul cilindrului, pierderi de aer pe galeria de admisie, etc.Fig. 4 prezintă un exemplu de

măsurare a formei de undă de ieşire a senzorului MAP pe timpul funcţionării la ralanti. Pe tim-pul funcţionării la ralanti, dacă nu se schimbă d e s c h i d e re a

clapetei de acceleraţie, tensiunea de ieşire din senzorul MAP va fi constantă. Pe de altă parte, dacă se schimbă unghiul de deschidere a clapetei de acceleraţie, tensiunea de ieşire din senzorul MAP se va modifica în consecinţă. Tensiunea de ieşire din senzor este joasă în cazul unei sarcini mici a motorului şi generează o presiune de vacuum înaltă în galeria de admisie. În cazul unei sarcini mari a motorului, se va genera o tensiune de ieşire înaltă şi în consecinţă o presiune de vacuum joasă în galeria de admisie. Porţiunea A din fig.5 indică partea de presiune absolută înaltă din galeria de ad-misie şi reprezintă o presiune joasă de vacuum. Porţiunea B indică faptul că presiune absolută în galeria de admisie creşte pe măsură ce clapeta de acceleraţie se deschide. Partea C indică o tensiune de ieşire joasă, care reprezintă o presiune absolută joasă în galeria de admisie şi o presiune înaltă de vacuum.

Fig. 2 Exemplu de senzor MAP (amplasare pe vehicul)

Fig.5 Analiza formei de undă de ieşire a senzorului MAPFig.4 Forma de undă de ieşire a senzorului MAP

Fig.3 Verificarea senzorului MAP utilizând un voltmeteru

Autotehnica septembrie 2009

Page 35: Autotehnica 09_2009

EDITORIAL

Page 36: Autotehnica 09_2009

Autotehnica iulie - august 200936

SERVICE

Simptome de defectare-Antrenarea motorului este posibilă, dar motorul este dificil de pornit;-Defecţiuni de funcţionare a motoru-lui în timpul funcţionării la ralanti;-Se realizează o injecţie excesivă de combustibil crescând consumul de combustibil şi deteriorând cataliza-torul.

Verificarea performanţelorTabelul de mai jos este reprezenta-tiv pentru testarea senzorului MAP. Acesta prezintă căderea de tensiune caracteristica unei anumite valori de vacuum.

Vacuum aplicat

kPammHgin. Hg.

13.3

1003.94

26.7

2007.87

40.0

30011.81

53.5

40015.75

66.7

50019.69

Caderea voltajului V

0.3 – 0.5 0.7 – 0.9 1.1 – 1.3 1.5 – 1.7 1.9 – 2.1

Page 37: Autotehnica 09_2009
Page 38: Autotehnica 09_2009

38

DIAGNOZĂAuDaCon Hungary Kft.Tűzoltó utca 591904 BudapestHungary

Phone +36-1-299 0102Fax +36-1-299 0104Mobile +36-70-392-5779E-Mail [email protected]

Autotehnica septembrie 2009

Diagnosticare AUDACON

BM09

BM22

BH09

CH04

AH27

CM23

BM04

7021

702

7001

700

210

214

2101

2100

MB

SIE

/MB

SIF

1312161

MB

SIF

MB

SIE

BM

22

BM

09

C2

G4

A9

B4

D27

MB

SIA

/MB

SIB

2416

9008

XE

2 13425 262324 2

9004

9005

AH

27

MB

SIA

MB

SIB

CH

04B

H09

210F

G90

0

G90

0

121190

0870

52

E4

A2

170

32

7031

370

145

7011

670

07

7001

870

29

7021

101170

52121314

7046

15C

M23

1617B

M04

A18

BM

04B

19M

702B

2070

8721

7093

2223242526

M70

2A

G11

2

G11

2

5 813 690

05D

7087

7093

9004

D

XE

F

2 1

703

7031

701170

1

12

12

12

11

71

1621

0A

(OP

TIO

NA

L)

Kl.

30K

l. 30

Kl.

15/7

5K

l. 30

Kl.

30

Kl.

15/5

0

M11

745

A66

3A

449

F4F3

2F4

F5F6

60F4

9F5

A7

A28

0

X57

A75

22

A51

20A

4073

E11

5S

950

A8

B57

B13

B21

B44

BM09

BM22

BH09

CH04

AH27

CM23

BM04

7021

702

7001

700

210

214

2101

2100

MB

SIE

/MB

SIF

1312161

MB

SIF

MB

SIE

BM

22

BM

09

C2

G4

A9

B4

D27

MB

SIA

/MB

SIB

2416

9008

XE

2 13425 262324 2

9004

9005

AH

27

MB

SIA

MB

SIB

CH

04B

H09

210F

G90

0

G90

0

121190

0870

52

E4

A2

170

32

7031

370

145

7011

670

07

7001

870

29

7021

101170

52121314

7046

15C

M23

1617B

M04

A18

BM

04B

19M

702B

2070

8721

7093

2223242526

M70

2A

G11

2

G11

2

5 813 690

05D

7087

7093

9004

D

XE

F

2 1

703

7031

701170

1

12

12

12

11

71

1621

0A

(OP

TIO

NA

L)

Kl.

30K

l. 30

Kl.

15/7

5K

l. 30

Kl.

30

Kl.

15/5

0

M11

745

A66

3A

449

F4F3

2F4

F5F6

60F4

9F5

A7

A28

0

X57

A75

22

A51

20A

4073

E11

5S

950

A8

B57

B13

B21

B44

Luna aceasta publicăm doar scheme electrice ale sistemului de aer condiționat (atât manual cât și automat) ce echipează modelul Peugeot 307(3A/C) motor 1.6 16V capacitate cilindrică 1587CC putere 80kW, mod-ele fabricate după 08/2000

ABS 2001

ABS 2002

Page 39: Autotehnica 09_2009

39

DIAGNOZĂ

Autotehnica septembrie 2009

BM09

BM22

BH09

AH27

CH04

BH17

8060

M8020

24

25262327

29

3031

33

5

7

10

11

98

34

38

3736

39

43

35

42

40

44

45

41

M8060MB

SIA

/MB

SIB

MB

SIE

/MB

SIF

AH

27

9008

XE

241613

CH

04B

H09

MB

SIB

MB

SIA

25 2624 23

BM

09

BM

22

MB

SIE

MB

SIF

12 13161

G90

0

G90

0

C2

G4

A9

B4

D27

C17

PE

11 1

132

183

14

355

296

437

88

229

4010

4711

4612

2713

3414

3515

3016

3117

3718 19

1220

3821

4222

723

2024

4125

1526

1027

2628

2429

2530

631

2332

16

1080

60

12

8051

2380

521

9005

490

042

9001

9000

9 7

12

34

56

56

43

12

65

41

32

63

54

21

912

1110

87

G11

0

56 390

05D

XE

F90

04D

2

G30

2

1B

H17

2P

E1

390

01

490

00

580

51

680

52

790

08

818

91

1022

1147

122

1320

1411

Kl.

15/5

0K

l. 15

/75

Kl.

30

Kl.

30

M11

737

A66

3A

449

F32

F4F4

F5F6

60F7

6

A28

0

A7

Y53

8

A36

Y46

8Y

751

B27

0A

7814

9008

BH17

M8048P1

PE1

16

17

9007

9006

9001C

9000C

9001D

9000D

9007

9006

32

14

20

19

21

22

18

113

25

1

21

1718

3936

2530

A4

9000

DA

390

01D

B4

9006

F480

94H

280

93F2

8092

180

922

8093

380

94

157

43

21

21

12

1

G90

0

1B

H17

2P

E1

390

01

490

00

580

51

680

52

790

08

818

91

1022

1147

122

1320

1411

M11

738

A75

22

X57

A5

K66

S51

4

B54

B61

A42

29B

179

B48

8

AC 2001 AUTOMAT 1

AC 2001 AUTOMAT 2

Page 40: Autotehnica 09_2009

40 Autotehnica septembrie 2009

9008

BM09

BM22

BH09

AH27

CH04

BH17

8060

M8020

17

16

9006

CH02D

15 221413

6

478/9

5

23

MB

SIA

/MB

SIB

MB

SIE

/MB

SIF

11

AH

27

9008

XE

241613

CH

04B

H09

MB

SIB

MB

SIA

25 2624 23

BM

09

BM

22

MB

SIE

MB

SIF

12 13161

G90

0

G90

0

C2

G4

A9

B4

D27

C17

PE

1110

8060

12

8051

2380

521

9005

490

042

21

9001

9000

97A

490

00D

A3

9001

D

B4

9006

F480

94H

280

93F2

8092

180

922

8093

380

94

7

G11

0

56 390

05D

XE

F

9004

D

B2

G90

0

PE

1P

11 5

BH

17M

8048

3 2M

E31

/ME

31A

G30

2

3 421

134321

2191072 1

3

345

682

53

42

1

M

11

61

711

5 615 14

1880

53

G30

2

Kl.

15/5

0K

l. 15

/75

Kl.

30

Kl.

30

M11

742

A66

3A

449

F32

F4F4

F5F6

60F7

6F3

A5

A28

0

A7

X57

Y53

8 K66

S51

4

S8

Y75

1

M8

R9

B61

A21

BM09

BM22

BH09

AH27

CH04

BH17

8060

M8020

24

25262327

29

3031

33

5

7

10

11

98

34

38

3736

39

43

35

42

40

44

45

41

M8060MB

SIA

/MB

SIB

MB

SIE

/MB

SIF

AH

27

9008

XE

241613

CH

04B

H09

MB

SIB

MB

SIA

25 2624 23

BM

09

BM

22

MB

SIE

MB

SIF

12 13161

G90

0

G90

0

C2

G4

A9

B4

D27

C17

PE

11 1

132

183

14

355

296

437

88

229

4010

4711

4612

2713

3414

3515

3016

3117

3718 19

1220

3821

4222

723

2024

4125

1526

1027

2628

2429

2530

631

2332

16

1080

60

12

8051

2380

521

9005

490

042

9001

9000

9 7

12

34

56

56

43

12

65

41

32

63

54

21

912

1110

87

G11

0

56 390

05D

XE

F90

04D

2

G30

2

1B

H17

2P

E1

390

01

490

00

580

51

680

52

790

08

818

91

1022

1147

122

1320

1411

Kl.

15/5

0K

l. 15

/75

Kl.

30

Kl.

30

M11

737

A66

3A

449

F32

F4F4

F5F6

60F7

6

A28

0

A7

Y53

8

A36

Y46

8Y

751

B27

0A

7814

DIAGNOZĂ

AC 2002 AUTOMAT 1

AC 2001 MANUAL 1

Page 41: Autotehnica 09_2009

41Autotehnica septembrie 2009

9008

BH17

M8048P1

PE1

16

17

9007

9006

9001C

9000C

9001D

9000D

9007

9006

32

14

20

19

21

22

18

113

25

1

21

1718

3936

2530

A4

9000

DA

390

01D

B4

9006

F480

94H

280

93F2

8092

180

922

8093

380

94

157

43

21

21

12

1

G90

0

1B

H17

2P

E1

390

01

490

00

580

51

680

52

790

08

818

91

1022

1147

122

1320

1411

M11

738

A75

22

X57

A5

K66

S51

4

B54

B61

A42

29B

179

B48

8

9008

BM09

BM22

BH09

AH27

CH04

BH17

8060

M8020

17

16

9006

CH02D

15 221413

6

478/9

5

23M

BS

IA/M

BS

IB

MB

SIE

/MB

SIF

11

AH

27

9008

XE

241613

CH

04B

H09

MB

SIB

MB

SIA

25 2624 23

BM

09

BM

22

MB

SIE

MB

SIF

12 13161

G90

0

G90

0

C2

G4

A9

B4

D27

C17

PE

1110

8060

12

8051

2380

521

9005

490

042

21

9001

9000

97A

490

00D

A3

9001

D

B4

9006

F480

94H

280

93F2

8092

180

922

8093

380

94

7

G11

0

56 390

05D

XE

F

9004

D

B2

G90

0

PE

1P

11 5

BH

17M

8048

3 2M

E31

/ME

31A

G30

2

3 421

134321

2191072 1

3

345

682

53

42

1

M

11

61

711

5 615 14

1880

53

G30

2

Kl.

15/5

0K

l. 15

/75

Kl.

30

Kl.

30

M11

742

A66

3A

449

F32

F4F4

F5F6

60F7

6F3

A5

A28

0

A7

X57

Y53

8 K66

S51

4

S8

Y75

1

M8

R9

B61

A21

DIAGNOZĂ

AC 2002 MANUAL 1

AC 2002 AUTOMAT 2

Page 42: Autotehnica 09_2009

42 Autotehnica septembrie 2009

Page 43: Autotehnica 09_2009

43Autotehnica iulie - august 2009

UNIVERSITARIA

Page 44: Autotehnica 09_2009

44

ELEVATOARE HIDRAULICE AMI - AUTOMOTIVE INDUSTRIAL CEHIA

Elevatoarele hidraulice cu două coloane AMI sunt desti-nate ridicării autoturismelor şi autoutilitarelor uşoare cu greutate maximă până la 5,5 tone.Datorită fiabilităţii ridicate a acestor elevatoare garanţia este de 3 ani şi poate fi extinsă în anumite condiţii până la 10 ani.În funcţie de necesitatea cli-entului, aceste produse au mai multe variante constructive: 3 tone ; 3,6 tone; 4 tone; 5,5 tone cu diferite înălţimi de ridi-care.Aceasta gamă de produse numără şi elevatoare pentru vulcanizare şi elevatoare pen-tru motociclete.Calitatea înaltă a execuţiei şi fiabilitatea excelentă, au făcut ca aceste lifturi să echipeze service-urile şi fabrica SKODA, ca de altfel şi o mare parte a

service-urilor din alte ţări.Cadru metalic al elevatoarelor cuprinde două coloane suport prevăzute cu şine de ghidare pe care se deplasează cărucioarele de ridicare. Acestea sunt asigurate împotri-va scăpărilor accidentale cu două cabluri de oţel care

reglează şi simetria laterală de ridicare.Sistemul hidraulic este local-izat în partea din spate a coloa-nei dreapta şi este complet acoperită cu apărători. Acest sistem are în componenţă: motorul electric; pompă de ulei; rezervorul de ulei; cilin-drii hidraulici şi distribuitorul hidraulic.Echipamentul electric este am-plasat pe stâlpul din dreapta şi corespunde reglementărilor privind clasa de protecţie IP 54.

Autotehnica septembrie 2009

INFO

Importator oficial ECO European Consulting Tel. 0361.809.601, Fax. 0361.809.600

Page 45: Autotehnica 09_2009

45Autotehnica septembrie 2009

Page 46: Autotehnica 09_2009

EXPOTECH

Autotehnica iulie - august 200946

Page 47: Autotehnica 09_2009

EXPOTECH

47Autotehnica iulie - august 2009

Page 48: Autotehnica 09_2009

INDUSTRIA AUTO

48

Criza în industria auto din Europa Centrală şi de Est: de la Detroit-ul Europei la Volga şi Lada

Informaţia pe scurt: •Rusia: Lada e de departe cel mai mare producător, însă are mari probleme. Ford produce Mondeo şi Focus, General Motors face SUV-uri, iar un producător puţin cuoscut face maşini de lux într-o enclavă rusă mărginită de ţări UE.•Polonia: Găzduieşte ce mai mare uzină din regiune: Fiat la Tychy, GM produce un best-seller: Astra.•Turcia: Renault produce mai multe maşini ca la Piteşti, Ford face în vol-ume mari Transit-ul Connect care va fi produs în Oltenia, aproape toţi constructorii asiatici importanţi au uzine.•Cehia: Skoda produce la trei uzine mari şi 90% din maşini merg la export, la Kolin se afla o uzină care produce peste 300.000 de maşini de clasa mini.•Slovacia: Uzina Volkswagen exporta SUV-uri germane de lux în valoare de peste şase miliarde euro anual.

•Ucraina: Industrie auto deosebit de puternică şi diversă, însă extrem de puţin cunoscută. Ukravto şi Bogdan, cei mai importanţi producători.•Slovenia: Singurul loc unde Renault produce Twingo.•Ungaria: Suzuki produce atât pentru Fiat cât şi pentru Opel, sportiva Audi TT e produsă lângă graniţa cu Aus-tria.•Serbia: Producţia modelului Zastava a încetat, e de aşteptat ca Fiat să producă cel mai mic model al mărcii după 2010.•Bosnia: Volkswagen a produs 30 de ani maşini la Sarajevo, dar schimba-rea regimului vamal face nerentabilă producţia auto•Bulgaria: Nu are industrie auto, însă chinezii de la Great Wall au început construcţia unei fabrici acum câteva luni.•România: Produce de patru ori mai puţine maşini decât Cehia şi Turcia, dar când Ford va ajunge la capaci-

tate maximă va reduce diferenţa.Rusia - Diversitate extremă, de la maşini prăfuite la modele noi Mărcile autohtone au rămas în urmă, maşinile Lada sau Volga s-au schim-bat relativ puţin în ultimul deceniu, dar consumatorului rus i-a crescut puterea de cumpărare. Producătorii străini au sesizat dorinţa ruşilor şi au deschis uzine pe bandă rulantă, ajungând să producă masiv în cea mai mare ţară europeană. Cel mai mare producător auto din Ru-sia este AvtoVAZ, care face maşinile Ladă. Anii trecuţi producea peste un milion de automobile, în 2008 a făcut cam 800.000, iar anul acesta va produce mult mai puţin după ce a întrerupt mai mult timp producţia şi există pericolul unor concedieri masive. Deşi Renault a cumpărat un sfert din companie, e prea repede să se vadă schimbări, iar modele pre-cum Priora sau Kalina au rămas mult

România a devenit cunoscută pentru maşinile low-cost ale programului Logan, Serbia vrea să-i urmeze exemplul, Slovacia produce SUV-uri germane, Cehia e ţara Skoda, dar şi a maşinilor de clasa mini. Turcia s-a specializat pe vehicule comerciale şi autobuze, Rusia are cam toţi marii producători

auto cu nume, Ucraina e un rai al producătorilor chinezi. Toate ţările importante din regiune au o in-dustrie auto puternică şi s-au deschis uzine chiar şi în ultimii ani. Intră în articol pentru a vedea cine,

unde şi cât produce în industria auto din Europa Centrală şi de Est.

Autotehnica septembrie 2009

Page 49: Autotehnica 09_2009

INDUSTRIA AUTO

49

în urmă în lupta cu alte maşini ief-tine. Până una alta, AvtoVAZ îşi pune problema supravieţuirii şi fără ajuto-rul de un miliard de dolari venit de la guvern lucrurile ar fi fost mai grave. Al doilea producător din Rusia este GAZ, care produce maşinile Volga şi o suită de vehicule comerciale. Producţia a ajuns anul trecut la aproape 200.000 de vehicule. Com-pania controlată de miliardarul Oleg Deripaska a primit garanţii de stat de peste 600 milioane dolari, iar marea speranţă este că Magna şi Sberbank (apropiată de Deripaska) să bată palma pentru preluarea Opel, lucru care ar însemna că tehnologia germana va ajunge pe liniile de asamblare GAZ. Care ar putea produce şi maşini Opel. Un alt producător autohton im-portant este UAZ, cu se-diul în oraşul Ulianovsk (de-numit astfel în onoarea lui Lenin). UAZ produce SUV-uri, camioane şi autobuze (în total 71.000 de unităţi anul trecut). UAZ face parte din gru-pul Sollers JSC, fost Severstal Auto, care mai asamblează din colecţii de piese modele Fiat (Albea, Palio, Doblo). Sollers a anunţat săptămâna trecută că în prima parte din 2010 va deschide o nouă uzina la Vladi-vostok, unde va produce SUV-uri Ssangyong, camioane Isuzu şi utili-tara Fiat Ducato. În afară de cei trei producători au-tohtoni, Rusia are un număr mare de producători externiCât despre producătorii străini, multe companii de marcă au venit în Rusia pentru a servi cumpărătorii nemulţumiţi de maşinile autohtone învechite. Producătorii străini au ales două soluţii: fie au căutat parten-eri locali şi le-au acordat licenţe de producţie, fie au investit în green-field-uri.

Ford produce de şapte ani lângă St Petersburg modelul Focus în aproape 100.000 de unităţi pe an, iar din mar-tie s-a adăugat şi Mondeo, dar criză a făcut ca uzina să fie închisă o vreme, săptămână de lucru scurtată, iar pla-nurile de extindere schimbate. Renault a făcut peste 70.000 de maşini Logan la uzina Avtoframos lângă Moscova, iar înainte de criză francezii anunţaseră că vor duce producţia la 125.000 de maşini/an, însă căderea vânzărilor i-a făcut să taie un schimb începând cu 1 mai. Renault a demarat producţia berlinei Logan în Rusia în aprilie 2005, la uzina

Avtoframos, după o investiţie de 230 milioane euro făcută în colaborare cu municipalitatea Moscovei. Vânzările Logan, vândut în Rusia sub sigla Renault, nu Dacia, au mers bine anii trecuţi, maşina fiind mult timp pe locul doi în topul celor mai vân-dute modele de import. General Motors are o prezenţă puternică alături de parteneri lo-cali (cum ar fi Avtotor) şi pe lângă producţii mai mici de Hummer şi Ca-dillac (modelul CTS) face anual peste 100.000 de maşini Chevrolet, printre care şi SUV-ul Captivă, sau modele precum Aveo şi Lacetti, plus mai bine de 30.000 de maşini Opel Antara. Avtotor asamblează în enclava Kalin-ingrad şi versiuni americane de Chev-rolet, cum ar fi Tahoe şi TrailBlazer, plus modele precum cee’d, Magentis şi Opirus de la Kia. Mai mult, Avtotor produce şi BMW (seria 3 şi 5, X6, X5).

Uzinele Avtotor au o poziţie cu totul specială, fiind situate în enclava Ka-liningrad, teritoriu care face parte din Federaţia Rusă, fiind însă separată geografic de aceasta. Enclava are ca vecini două ţări UE (Lituania şi Polo-nia), dar şi Marea Baltica. Tot modele Kia (Rio, Sorento Spectra) asamblează şi un alt producător in-tern, Izhmash din oraşul Izhevsk. Dacă suntem la capitolul coreeni trebuie spus că un alt producător local, TagAz (Taganrog Auto) asamblează maşini ale mărcii Hyundai, dar şi un-ele ale Ssangyong. Lângă St Petersburg produce şi

Volkswagen, care anul trecut a scos peste 70.000 de maşini VW Passat, Jetta, Tiguan, precum şi modelele Octa-via şi Fabia de la Skoda. Tot lângă St Petersburg a deschis luna trecută şi Nissan o uzină unde se produce SUV-ul X-Trail şi sedan-ul Teana. În aceeaşi zonă are o uzină şi Toyota, unde este produs sedanul

Camry, dar lucrurile nu stau bine, deoarece vânzările mărcii asiatice au scăzut cu 54% în primul semestru. Piaţa auto rusă a crescut enorm de la an la an şi de aceea marii producători au fost încurajaţi să vină aici. Criză a lovit însă dur piaţă şi e de aşteptat ca producţia de maşini să se înjumătăţească în 2009, la fel cum se întâmplă şi cu vânzările de maşini. Polonia - Sub semnul uriaşei uzine Fiat Polonia e o forţă în industria auto, având două mari companii auto cu activităţi extinse şi una care produce aproape 100.000 de vehicule com-erciale pe an. Nu e prezentă diver-sitatea din Rusia, însă se fac multe modele cu preţ de sub 15.000 euro, mare parte dintre ele de clasa mini. Fără îndoială, cel mai mare producător auto din Polonia este Fiat, care deţine o uzină mamut la Tychy, unde a pro-

Autotehnica septembrie 2009

Page 50: Autotehnica 09_2009

50

dus anul trecut aproape 500.000 de vehicule. Jumătate dintre ele au fost modelul Pândă, o bună parte Fiat 500, dar şi mai vechiul model Se-icento. Din septembrie a început producţia noii generaţii Ford Ka, maşina de cla-sa mini. Uzina la care lucrează 5.000 de oameni se întinde pe 43 de hectare. Directorul uzinei declară în presă că e fericit că există criză fiindcă maşinile mini produse aici se vând bine, iar inginerii Chrysler (noul aliat Fiat) au venit să-şi ia notiţe despre cum să produci mult, dar să şi vinzi. Şi General Motors are activităţi serioase în Po-lonia, cu producţie de 150.000 de maşini pen-tru Chevrolet şi 171.000 pentru Opel. La uzina FSO din Varşovia e pro-dus Chevrolet Aveo, iar la uzină din Gliwice Opel produce Astra Classic şi Zafira. Tot la Gliwice va fi produsă din ul-timul trimestru şi nouă generaţie Astra, astfel că uzina are un viitor mult mai liniştit decât alte fabrici Opel situate în Occident. Tot la finele acestui an, producţia Astra Classic va fi oprită. Germanii de la Volkswa-gen produc vehicule comerciale Caddy şi Transporter TS în uzină de la Poznan. Turcia - Companiile locale s-au înfrăţit cu marii producători mondiali Ţara euro-asiatica este o destinaţie preferată pentru vehiculele comer-ciale produse uneori în companii mixte de amploare. La autoturisme predomina modelele mai ieftine, iar o bună parte dintre mărcile de auto-buze au uzine în Turcia. Renault este cel mai mare producător de autoturisme din Turcia, cu peste 260.000 de unităţi Clio, Symbol (vân-dut şi sub numele Thalia în multe ţări europene), Megane 2 hatchback şi sedan. Uzina se afla în localitatea

Bursă şi e deţinută împreună cu partenerul local Oyak. De 260.000 de unităţi a trecut în 2008 şi Ford, care face modelele Transit şi Transit Con-nect (model care va fi fabricat şi la Craiova din septembrie). Uzina Oto-san e deţinută în proprtie de câte 41% de Ford şi Koc Holding, restul

fiind participaţia statului. Linii de producţie au şi italienii de la Fiat - în colaborare cu acelaşi Koc Holding: uzina Tofas produce maşinile Albea şi Linea ale Fiat, utilitara Doblo plus tripleta de vehicule comerciale mici Fiat Fiorino - Citroen Nemo şi Peugeot Bipper. Fiat şi Koc Holding au împreună circa 75% din acţiuni, iar statul deţine restul. Producţia s-a apropiat de 200.000 de unităţi. Japonezii de la Toyota deţin şi ei facilităţi de producţie în ţara euro-asiatica, uzină de la Adapazari reuşind să producă anul trecut 126.000 de unităţi Auris şi Corolla Verso. Con-curentul Honda are şi el o uzină, cu o

producţie mai mică ce-i drept, 50.000 de unităţi, în oraşul Gebze. Aici e pro-dus Civic-ul în patru uşi. În rândul companiilor asiatice pr-ezente în Turcia intră şi Hyundai, care deţine în Izmit un parteneriat cu compania locală Kibar Holding pentru construcţia unor modele

precum Accent şi Ma-trix (producţie 81.000 de unităţi anul trecut). Oraşul Bursa este un adevărat centru al producţie auto. Aici, pe lângă uzinele Renault şi Fiat mai există şi o fabrică a companiei locale Kar-san care asamblează Peugeot Partner. În rest, în Turcia au uzine numeroşi producători de vehicule comerciale, au-tobuze şi camioane, cum ar fi Isuzu, MAN sau BMC. Cehia - Ţara Skodei şi a maşinilor de capaci-tate mică Republica Ceha are o producţie auto de patru ori mai mare că România şi reprezintă o forţă în regiune, atât datorită producătorului local Skoda, cât şi datorită existenţei unei uzine mari care produce exclu-siv automobile de clasa mini într-o cadenţă de circa 1.000/zi. În Cehia se cumpără anu-al 140.000 de masinin noi, dar se produc de şapte ori

mai multe, astfel că ţara e un furnizor important pentru restul Europei. Skoda este fără îndoială cel mai im-portant producător, cu aproape 600.000 de maşini fabricate anul trecut, din care 90% au mers la ex-port. Există trei uzine importante: Mlada Boleslav (producţie gama Fa-bia şi Octavia sedan şi SW), Kvasiny (producţie Superb, Roomster şi Prak-tik) şi Vrchlabi, care fabrica modele Octavia). Acum câţiva ani, în oraşul Kolin o investiţie cumulata a Toyota şi Peu-geot - Citroen a pus bazele uneia din cele mai mari uzine europene de maşini de clasa mini. Trei mo-

dele sunt produse la această fabrică -Toyota Aygo, Citroen C1 şi Peugeot 107, poreclite “fraţii cehi” pentru că sunt identice din punct de vedere mecanic şi nu foarte diferite ca de-sign. Fiecare model e produs în aproape 110.000 de unităţi anual. Cea mai nouă uzină din Cehia a fost deschisă anul trecut de Hyun-dai, după o investiţie de un miliard de euro. Anul trecut au fost produse puţine maşini, însă anul acesta se va trece de 100.000, mod-elul Hyundai i30. Slovacia - De-troit-ul Euro-pei De ani buni, Slovacia a fost s u p r a n u m i t ă “Detroit-ul Eu-ropei”. Deşi pro-duce şi modele mai ieftine, e cunoscută pen-tru SUV-urile germane premium, fab-ricate la Bratislava. Slovacia produce anual peste jumătate de milion de maşini şi aproape totul se duce la ex-porl, mai ales că pe piaţa internă se vând anual cam 70.000 de unităţi. Slovacia are trei uzine importante, iar cea mai nouă dintre ele este Kia, din oraşul Zilina, unde anul trecut au fost produse 200.000 de maşini Cee’d şi Sportage. Uzină a început producţia versiunii restilizate a cee’d, iar de la anul se va adăuga şi modelul SUV Hyundai i55. Cea mai cunoscută uzina auto este însă Volkswagen Bratislava care a construit anul trecut peste 100.000 de maşini Volkswagen Touareg, Audi Q7 şi Porsche Cayenne. Tot la uzină a fost produs un lot de 18.000 unităţi Skoda Octavia sedan. Volkswagen e cea mai mare companie din Slova-cia, cu exporturi care anul trecut au depăşit şase miliarde euro, însă anul acesta producţia scăzut puternic după ce solicitările pentru SUV-uri scumpe s-au diminuat.

A treia uzina auto slovaca este în oraşul Trnava, unde Peugeot - Citroen construieşte modelele Peugeot 207 şi Citroen C3 Picasso - circa 200.000 de unităţi/an. Ungaria - Japonezii produc pen-tru italieni, nemţii pentru toată Europa

Ungaria e atractivă pentru producătorii auto premium. Audi e de mult timp prezent, Mercedes va începe producţia în doi ani. Ungaria a produs în 2008 cu 100.000 mai multe automobile decât România, şi e vorba de modele mult mai scumpe decât Daciile. La Gyor, lângă graniţa cu Austria, Audi produce modelele A3 cabrio şi ŢŢ (versiunile roadster şi coupe). Producţia a ajuns anul trecut la 60.000 de maşini. Cea mai mare uzină din ţară este Magyar Suzuki din lo-calitatea Esztergom. Japonezii nu s-au mulţumit să fabrice doar mod-elele proprii, şi au intuit că parteneri-atele aduc bani şi notorietate. Astfel, în afară de modelele japoneze Swift, Splash şi SX4, mai este produsă Fiat Sedici (asemănătoare cu SX4) şi Opel Agilă (puţin diferită de Splash). Uzină a produs peste 300.000 de maşini, din care puţin peste 22.000 au fost Fiat Sedici. Criza nu a ocolit nici Suzuki Ungaria, producătorul anunţând încă din iarnă

că face concedieri, iar producţia va scădea anul acesta cu circa 30%. Ucraina - Raiul producătorilor chinezi Ţară mare, producţie auto semnificativă (400.000 unităţi) şi multe mărci şi companii puţin cunoscute. Se produc şi maşini cu design din anii

‘70 şi modelele chinezeşti puţin cunoscute. De asemenea, maşini coreene şi maşini germane. Fiind o ţară despre a cărei industrie auto se vorbeşte puţin, vom insista mai mult pe ea. Cel mai mare grup producător de automobile este UkrAvto, care deţine şi extinse reţele de dealeri. În urmă cu câţiva ani, grupul a pre-luat ZÂZ, cel mai mare producător din Ucraina care scoate încă mod-ele derivate din

maşinile Fiat ale anilor 70’. Modele precum ZÂZ Slavuta sau ZÂZ Tavria sunt necunoscute în afară Ucrainei, iar pe vremea URSS-ului nu erau la fel de căutate precum maşinile Ladă. UkrAvto e acţionar majoritar la uzina FSO de la Varşovia, unde e produs Chevrolet Aveo, însă în Ucraina sunt asamblate din colecţii de piese mo-dele Lada, precum Classik şi Samara. În plus, la uzină din Illicevsk sunt asamblate tot din kituri de piese modele străine precum Opel Astra Classic, Astra, Corsa Zafira, plus maşini chinezeşti Chery. Un grup auto de mari dimensiuni este şi Bogdan Corporation, care deţine în oraşele Cherkassy şi Lutk uzine care asamblează din colecţii CKD mo-dele Lada, dar şi câteva modele Kia, precum Sorento, Picanto, Magentis, Sportage şi Cerato, dar şi câteva de la Hyundai, precum Santa Fe, Sonata şi Accent. Totuşi, dacă anul trecut uzină din Lutk a produs cam 80.000 de maşini, în prima parte din 2009 producţia s-a diminuat cu 75%.

Autotehnica septembrie 2009

INDUSTRIA AUTO

Page 51: Autotehnica 09_2009

51

dus anul trecut aproape 500.000 de vehicule. Jumătate dintre ele au fost modelul Pândă, o bună parte Fiat 500, dar şi mai vechiul model Se-icento. Din septembrie a început producţia noii generaţii Ford Ka, maşina de cla-sa mini. Uzina la care lucrează 5.000 de oameni se întinde pe 43 de hectare. Directorul uzinei declară în presă că e fericit că există criză fiindcă maşinile mini produse aici se vând bine, iar inginerii Chrysler (noul aliat Fiat) au venit să-şi ia notiţe despre cum să produci mult, dar să şi vinzi. Şi General Motors are activităţi serioase în Po-lonia, cu producţie de 150.000 de maşini pen-tru Chevrolet şi 171.000 pentru Opel. La uzina FSO din Varşovia e pro-dus Chevrolet Aveo, iar la uzină din Gliwice Opel produce Astra Classic şi Zafira. Tot la Gliwice va fi produsă din ul-timul trimestru şi nouă generaţie Astra, astfel că uzina are un viitor mult mai liniştit decât alte fabrici Opel situate în Occident. Tot la finele acestui an, producţia Astra Classic va fi oprită. Germanii de la Volkswa-gen produc vehicule comerciale Caddy şi Transporter TS în uzină de la Poznan. Turcia - Companiile locale s-au înfrăţit cu marii producători mondiali Ţara euro-asiatica este o destinaţie preferată pentru vehiculele comer-ciale produse uneori în companii mixte de amploare. La autoturisme predomina modelele mai ieftine, iar o bună parte dintre mărcile de auto-buze au uzine în Turcia. Renault este cel mai mare producător de autoturisme din Turcia, cu peste 260.000 de unităţi Clio, Symbol (vân-dut şi sub numele Thalia în multe ţări europene), Megane 2 hatchback şi sedan. Uzina se afla în localitatea

Bursă şi e deţinută împreună cu partenerul local Oyak. De 260.000 de unităţi a trecut în 2008 şi Ford, care face modelele Transit şi Transit Con-nect (model care va fi fabricat şi la Craiova din septembrie). Uzina Oto-san e deţinută în proprtie de câte 41% de Ford şi Koc Holding, restul

fiind participaţia statului. Linii de producţie au şi italienii de la Fiat - în colaborare cu acelaşi Koc Holding: uzina Tofas produce maşinile Albea şi Linea ale Fiat, utilitara Doblo plus tripleta de vehicule comerciale mici Fiat Fiorino - Citroen Nemo şi Peugeot Bipper. Fiat şi Koc Holding au împreună circa 75% din acţiuni, iar statul deţine restul. Producţia s-a apropiat de 200.000 de unităţi. Japonezii de la Toyota deţin şi ei facilităţi de producţie în ţara euro-asiatica, uzină de la Adapazari reuşind să producă anul trecut 126.000 de unităţi Auris şi Corolla Verso. Con-curentul Honda are şi el o uzină, cu o

producţie mai mică ce-i drept, 50.000 de unităţi, în oraşul Gebze. Aici e pro-dus Civic-ul în patru uşi. În rândul companiilor asiatice pr-ezente în Turcia intră şi Hyundai, care deţine în Izmit un parteneriat cu compania locală Kibar Holding pentru construcţia unor modele

precum Accent şi Ma-trix (producţie 81.000 de unităţi anul trecut). Oraşul Bursa este un adevărat centru al producţie auto. Aici, pe lângă uzinele Renault şi Fiat mai există şi o fabrică a companiei locale Kar-san care asamblează Peugeot Partner. În rest, în Turcia au uzine numeroşi producători de vehicule comerciale, au-tobuze şi camioane, cum ar fi Isuzu, MAN sau BMC. Cehia - Ţara Skodei şi a maşinilor de capaci-tate mică Republica Ceha are o producţie auto de patru ori mai mare că România şi reprezintă o forţă în regiune, atât datorită producătorului local Skoda, cât şi datorită existenţei unei uzine mari care produce exclu-siv automobile de clasa mini într-o cadenţă de circa 1.000/zi. În Cehia se cumpără anu-al 140.000 de masinin noi, dar se produc de şapte ori

mai multe, astfel că ţara e un furnizor important pentru restul Europei. Skoda este fără îndoială cel mai im-portant producător, cu aproape 600.000 de maşini fabricate anul trecut, din care 90% au mers la ex-port. Există trei uzine importante: Mlada Boleslav (producţie gama Fa-bia şi Octavia sedan şi SW), Kvasiny (producţie Superb, Roomster şi Prak-tik) şi Vrchlabi, care fabrica modele Octavia). Acum câţiva ani, în oraşul Kolin o investiţie cumulata a Toyota şi Peu-geot - Citroen a pus bazele uneia din cele mai mari uzine europene de maşini de clasa mini. Trei mo-

dele sunt produse la această fabrică -Toyota Aygo, Citroen C1 şi Peugeot 107, poreclite “fraţii cehi” pentru că sunt identice din punct de vedere mecanic şi nu foarte diferite ca de-sign. Fiecare model e produs în aproape 110.000 de unităţi anual. Cea mai nouă uzină din Cehia a fost deschisă anul trecut de Hyun-dai, după o investiţie de un miliard de euro. Anul trecut au fost produse puţine maşini, însă anul acesta se va trece de 100.000, mod-elul Hyundai i30. Slovacia - De-troit-ul Euro-pei De ani buni, Slovacia a fost s u p r a n u m i t ă “Detroit-ul Eu-ropei”. Deşi pro-duce şi modele mai ieftine, e cunoscută pen-tru SUV-urile germane premium, fab-ricate la Bratislava. Slovacia produce anual peste jumătate de milion de maşini şi aproape totul se duce la ex-porl, mai ales că pe piaţa internă se vând anual cam 70.000 de unităţi. Slovacia are trei uzine importante, iar cea mai nouă dintre ele este Kia, din oraşul Zilina, unde anul trecut au fost produse 200.000 de maşini Cee’d şi Sportage. Uzină a început producţia versiunii restilizate a cee’d, iar de la anul se va adăuga şi modelul SUV Hyundai i55. Cea mai cunoscută uzina auto este însă Volkswagen Bratislava care a construit anul trecut peste 100.000 de maşini Volkswagen Touareg, Audi Q7 şi Porsche Cayenne. Tot la uzină a fost produs un lot de 18.000 unităţi Skoda Octavia sedan. Volkswagen e cea mai mare companie din Slova-cia, cu exporturi care anul trecut au depăşit şase miliarde euro, însă anul acesta producţia scăzut puternic după ce solicitările pentru SUV-uri scumpe s-au diminuat.

A treia uzina auto slovaca este în oraşul Trnava, unde Peugeot - Citroen construieşte modelele Peugeot 207 şi Citroen C3 Picasso - circa 200.000 de unităţi/an. Ungaria - Japonezii produc pen-tru italieni, nemţii pentru toată Europa

Ungaria e atractivă pentru producătorii auto premium. Audi e de mult timp prezent, Mercedes va începe producţia în doi ani. Ungaria a produs în 2008 cu 100.000 mai multe automobile decât România, şi e vorba de modele mult mai scumpe decât Daciile. La Gyor, lângă graniţa cu Austria, Audi produce modelele A3 cabrio şi ŢŢ (versiunile roadster şi coupe). Producţia a ajuns anul trecut la 60.000 de maşini. Cea mai mare uzină din ţară este Magyar Suzuki din lo-calitatea Esztergom. Japonezii nu s-au mulţumit să fabrice doar mod-elele proprii, şi au intuit că parteneri-atele aduc bani şi notorietate. Astfel, în afară de modelele japoneze Swift, Splash şi SX4, mai este produsă Fiat Sedici (asemănătoare cu SX4) şi Opel Agilă (puţin diferită de Splash). Uzină a produs peste 300.000 de maşini, din care puţin peste 22.000 au fost Fiat Sedici. Criza nu a ocolit nici Suzuki Ungaria, producătorul anunţând încă din iarnă

că face concedieri, iar producţia va scădea anul acesta cu circa 30%. Ucraina - Raiul producătorilor chinezi Ţară mare, producţie auto semnificativă (400.000 unităţi) şi multe mărci şi companii puţin cunoscute. Se produc şi maşini cu design din anii

‘70 şi modelele chinezeşti puţin cunoscute. De asemenea, maşini coreene şi maşini germane. Fiind o ţară despre a cărei industrie auto se vorbeşte puţin, vom insista mai mult pe ea. Cel mai mare grup producător de automobile este UkrAvto, care deţine şi extinse reţele de dealeri. În urmă cu câţiva ani, grupul a pre-luat ZÂZ, cel mai mare producător din Ucraina care scoate încă mod-ele derivate din

maşinile Fiat ale anilor 70’. Modele precum ZÂZ Slavuta sau ZÂZ Tavria sunt necunoscute în afară Ucrainei, iar pe vremea URSS-ului nu erau la fel de căutate precum maşinile Ladă. UkrAvto e acţionar majoritar la uzina FSO de la Varşovia, unde e produs Chevrolet Aveo, însă în Ucraina sunt asamblate din colecţii de piese mo-dele Lada, precum Classik şi Samara. În plus, la uzină din Illicevsk sunt asamblate tot din kituri de piese modele străine precum Opel Astra Classic, Astra, Corsa Zafira, plus maşini chinezeşti Chery. Un grup auto de mari dimensiuni este şi Bogdan Corporation, care deţine în oraşele Cherkassy şi Lutk uzine care asamblează din colecţii CKD mo-dele Lada, dar şi câteva modele Kia, precum Sorento, Picanto, Magentis, Sportage şi Cerato, dar şi câteva de la Hyundai, precum Santa Fe, Sonata şi Accent. Totuşi, dacă anul trecut uzină din Lutk a produs cam 80.000 de maşini, în prima parte din 2009 producţia s-a diminuat cu 75%.

Autotehnica septembrie 2009

INDUSTRIA AUTO

Page 52: Autotehnica 09_2009

52

Un producător auto mai mic, specia-lizat pe vehicule chinezeşti, este Kre-menciug Auto, din oraşul cu acelaşi nume. Producţia e de sub 30.000/an şi maşinile asamblate ţin de mărcile Geely, Great Wall, Changhan şi Land-wind. La câţiva kilometri de graniţa cu România, în orăşelul Solomonovo, criza îşi arata colţii. Ceea ce părea un vis a devenit un coşmar, iar o uzină auto aşteptată să scoată o regiune din sărăcie este acum aproape de închidere. E vorba de uzina Eurocar, care înainte de criză asambla din kituri modele precum Skoda Fabia, Octavia I şi II, Superb, Seat Altea şi To-ledo, plus Volkswagen Golf Plus, Jetta şi Passat. Asta era valabil anul trecut, când în primele şase luni uzină a produs 20.000 de maşini. Anul acesta s-au produs doar 830 de unităţi şi până în septembrie nu va creşte producţia. Slovenia - Ţara Renault-urilor de clasa mică Cea mai dezvoltată tara dintre fos-tele republici Iugoslave are şi cea mai mare uzina auto din regiune în orăşelul Novo Mesto, la 60 km de capitală Ljubljana. Producţia a fost de 200.000 de unităţi anul trecut, iar uzina este singura la care francezii produc cel mai mic model al mărcii, Twingo, care la noi nu se vinde. În afară de Twingo, la Novo Mesto e pro-dus şi Clio, iar uzina are avantajul am-plasamentului, aproape de ţări pre-cum Franţa şi Italia, dar şi de statele din Europa Centrală. Autorităţile din Slovenia au aprobat la jumătatea lui iulie un ajutor de stat în valoare de 14 milioane euro pentru uzină care din 2010 va produce un alt model Renault de clasa mini. Serbia - Renaşterea se numeşte Fiat Serbia a avut în ultimii ani o producţie auto mică şi învechită. Modelele pro-duse de Zastava la Kragujevac erau în mare majoritate învechite, având la baza design Fiat din anii 70’. Singurul model ceva mai nou era Fiat Punto, era exportat în alte ţări din Balcani. După ce în 2007 şi 2008 producţia Zastava nu a trecut de 10.000 de maşini/an, producţia vechilor mo-dele sârbeşti a fost oprită în noiem-brie 2008.

Fiat a bătut palma cu autorităţile de la Belgrad şi s-a angajat să ducă fabrica la o producţie anuală de 200.000 de maşini în 2011. În martie a reînceput producţia de Fiat Punto, iar calendarul prevede în-ceperea producţiei unui model nou Fiat la finalul anului viitor. Ar putea fi vorba de un model mai mic decât Fiat 500, unul low-cost care să reînvie într-o variantă modernă legendarul “Şoricel” Topolino. Serbia s-ar trans-forma într-un pol al maşinilor low-cost în sud-estul Europei. Bosnia - Promisiunea maşinilor electrice Bosnia a avut şi ar putea avea din nou un cuvânt de spus în lumea auto. Vre-murile masacrului de la Srebrenica şi asediului oraşului Sarajevo au trecut, iar la câţiva ani după ce războiul din Bosnia s-a terminat, Volkswagen a in-vestit în retehnologizarea unei fabrici unde modelele mărcii germane erau produse încă din 1972. Fabrica de la Vogosce, nu departe de capitală Sarajevo, producea cam 4.000 de maşini anual destinate pieţei interne, din modele precum Golf, Passat, Octavia, Fabia, A3, A4. O parte din maşini veneau ansam-blate în proporţii semnificative, iar în Bosnia se făceau doar finisaje. Însă la finalul anului trecut asamblarea de maşini s-a oprit fiindcă abolirea taxelor vamale pentru produsele im-portate din UE a făcut mult mai prof-itabil importul de maşini. La uzina deţinută în proporţie de 58% de Volkswagen şi 42% de com-pania locală AŞA Group se produc piese auto, dar în primvara a apărut o informaţie cum că uzina ar putea produce vehicule comerciale elec-trice care să fie folosite spre exem-plu în aeroporturi, urmând să aibă o viteză maximă de 75 km/h şi autono-mie de cel mult 80 km. Bulgaria - Chinezii vor aduce tara balcanica în rândul producătorilor auto Bulgaria nu are o industrie auto, însă în luna mai au fost puse bazele ei, prin începerea construcţiei unei uz-ine lângă oraşul Loveci. Actorii princi-pali ai investiţiei de 80 milioane euro sunt chinezii de la Great Wall Motor şi compania locală Litex Motors. Uzina

ar trebui să producă de la finalul lui 2010 SUV-ul Hover CUV cu un total de 1.000 de angajaţi. Rămâne de văzut dacă termenele vor putea fi respectate acum pe timp de criză. În plus, companiile chineze din auto au planuri mari la nivel declarativ, însă punerea în practic e mai cu pro-bleme. România - Producţia auto creşte pe baza cererilor din Vest Interesant este că anul acesta e foarte posibil că România să fie printre puţinele ţări europene în care producţia auto va creşte, Da-cia anunţând că se va apropia de 300.000 de maşini, după ce anul tre-cut a produs 242.000. În plus, şi Ford va reuşi, probabil, să fabrice câteva mii de utilitare Transit Connect în pa-tru luni la Craiova. Creşterea e pusă pe seama programelor Rablă din Eu-ropa, mai ales Germania şi Franţa. În România s-au produs anul trecut 245.000 de automobile, din care 2.500 de maşini Daewoo Matiz la Craiova. Dacia a produs 242.000 de maşini, dintre care 89.000 Logan MCV, 84.000 Logan sedan, 56.000 Sandero, 7.500 Logan VAN şi 6.500 Logan pick-up. Nivelul exportului atinge valori nemaivăzute anul acesta: circa 85% din producţia Dacia în primele şase luni. Spre comparaţie, acum zece ani nici măcar 4% din cele 126.000 de automobile produse la noi de Dacia, Daewoo şi Aro nu s-au dus la export. În 2003, când Logan nici nu se lansase, în ţara au fost produse 95.000 de autoturisme, din care 11.000 s-au dus la export (mai ales de la Daewoo Craiova). Înainte de criză părea sigur că producţia de automobile va ajunge spre 600.000 de unităţi în 2011 (cam 400.000 Dacia şi 200.000 Ford), însă acum e puţin probabil să se atingă aceste cifre. Printre sursele folosite pentru scri-erea acestui material se număra ACEA, APIA, Automotive News, Reuters, AFP, site-urile producătorilor, diverse site-uri de ştiri în engleză din ţările incluse în analiză.

Autor: Vlad Barză – HotNews.ro

Autotehnica septembrie 2009

INDUSTRIA AUTO

Page 53: Autotehnica 09_2009

53Autotehnica iulie - august 2009

SERVICE

Page 54: Autotehnica 09_2009

54

Fervill România însă nu se ocupă doar de comercializarea de demaroare şi alternatoare, ci şi cu comercializa-rea depiese de schimb pentru sistemul de aprinderemacarale de geamcompresoare de climă şi piesele acestorabecuri, bujii incandescente,releemateriale şi accesoriicabluriblocuri de lumin,motoare de incălzirerespectiv cu

Recondiţionarea pieselor este efectuată de colegii noştri, în uzina de recondiţionare al firmei mamă, unde cali-tatea reprezintă aspectul cel mai important. Reconditionarea de-maroarelor si al alternatoarelor se face cu ajutorul unor tehnologi de vârf, corespunzătoare cu procesele tehnologice ale fabricilor liderilor internaţionali de piată (Bosch, Del-co Remy). Piesele de schimb sunt achiziţionate de la producători de renume, atestaţi, din Europa şi de peste ocean. Recondiţionarea de-maroarelor si alternatoarelor se face atât in serie mare, cât şi la comenzi unicat. Pe parcursul lucrărilor de recondiţionare putem ţine cont la maxim de doleanţele beneficiarilor.După demontare, curăţare şi verifi-care, identificăm piesele care trebui-esc schimbate din ansamblul care urmează a fi recondiţionat. Piesele de uzură, simeringurile, rulmenţii, periile, bucşele, bendixurile sunt schimbate de fiecare dată. Uzina este dotată cu echipamente de testare folosite şi recunoscute la nivel mondial. Cu ajutorul acestora se efectuează verifi-carea ansamblelor complete, dar şi diagnosticarea,

FERVILL RomâniaSoluţii profesionale la îndemana Dumneavoastră

FERVILL România SRL şi-a început activitatea în 2003. Ne-am făcut apariţia pe piaţa pieselor de schimb auto prin comercializarea de demaroare, alternatoare, precum şi piesele acestora. Suntem unul dintre furnizorii din România cu rulajul cel mai mare în materie de comercializare de piese electrice auto. Firma mamă a societăţii ocupă

poziţii comerciale semnificative în Ungaria, Croaţia şi Serbia.

recondiţionarea de alternatoare si demaroare

Credem, că împreună cu noi, puteţi răspunde cu încredere provocărilor viitorului!Scopul nostru este să devenim un furnizor de încredere şi pentru firma Dumneavoastră

respectiv constatarea de defecţiuni.După verificarea finală, computerizată pe bancul de probă, se emite un certificat pentru fiecare produs în parte.Graţie unei munci multianu-ale asidue, ne bucurăm de tot mai mulţi clienţi, cărora le oferim de fie-care dată un sprijin profesional la cel mai înalt nivel. Echipa noastră de profesionişti este capabilă să soluţioneze şi să ofere consiliere de specialitate la majoritatea problemelor ivite, in dome- niul sistemelor electrice auto. Partenerilor noştri le oferim gra-tuit programe de căutare şi aux-iliare care le uşurează in mare măsură activitatea. Avem o echipă serioasă, preocupată de creşterea calităţii serviciilor

noastre web. Ei participă in mod regulat la traininguri, adaptându-se la cerinţele cli-entilor, aflate în continuă s c h i m b a r e . Ei sunt cei care în mod direct depun toate eforturile astfel incat clienţii noştri să fie serviţi în cel mai scurt timp cu piesele de schimb necesare reparaţiilor. Tot în acest scop apelăm şi la serviciile firmelor de curierat rapid.În vederea unui contact cât mai direct cu clienţii noştri, ei sunt vizitati periodic şi informaţi despre evenimente, soluţii noi, încercând să soluţionăm problemele ivite cu aju-torul personal al angajaţilor.

Suntem capabili si pregătiţi pentru ca cei care optează pentru soluţiile oferite de noi, să beneficieze de servicii de calitate.

Autotehnica septembrie 2009

INFO

Page 55: Autotehnica 09_2009

EDITORIAL

Piesa de Origine sau Piesa de schimb.Piesa identica in oferta Wahler.

TermostatValva de recircularea gazelor arse (EGR)

ALFA ROMEO ° AUDI ° BENTLEY ° BMW ° CHRYSLER ° DAF ° DAIMLER ° FIAT ° FORD ° GM ° HOLDEN ° IVECO JAGUAR ° LAMBORGHINI ° LANCIA ° LAND ROVER ° MAN ° MERCEDES BENZ ° MITSUBISHI ° OPEL ° PEUGEOT PORSCHE ° RENAULT ° ROLLS ROYCE ° SAAB ° SCANIA ° SEAT ° SKODA ° SMART ° VAUXHALL ° VOLKSWAGEN ° VOLVO

www.wahler.ro

Page 56: Autotehnica 09_2009

INFO

56

Gestiunea performantă a service-ului auto și stocului de piese MyManager® Program dedicat gestiunii service-ului auto și pieselor

Una dintre problemele cu care se confruntă managerii de service-uri auto și magazine de piese este să gestioneze performant aceste afaceri.

În România cel mai cunoscut program este MyManager. Este utilizat de peste 360 firme, are 10 ani pe piața românească și este dedicat exclusiv domeniului auto.

Avantajele managerului:

• Creștevânzărilecupeste20%

• Scadecheltuielilecupeste15%

• Arecontroldeplinalservice-uluiautoșistoculuidepiese.

www.mymanager.ro

Autotehnica septembrie 2009

Page 57: Autotehnica 09_2009

INFO

57

Avantajele șefului de service:

•Emiteautomatdevizulcomandăsidevizuldelucrari.

• Obțineimediatistoriculmașinilorreparate.

• Calculeazăușorrealizărilemecanicilor

DEVIZ COMANDASeria: DC - nr: 1 / 28.08.2009

Emitent: Beneficiar: SC LAST TEST SRL SC ATTO SOFT SRLTel: 0236.416200 Tel: 0236470000Fax: 0236.499925 Fax: 0336470000E-mail/web: [email protected] / www.mymanager.ro E-mail/web: [email protected] / www.mymanager.roLocalitatea: Galati Localitatea: GalatiData intrarii: 28.08.2009 Termen de executie: 28.08.2009

Date auto: GL 06 ATZ - Volkswagen PASSAT 2000- 1896 [cc]- 85 [KW] - ATJ- Motorina - Turbo Diesel - SM-VW14ATJ2456 - WVWZZZ3BZYE407924- 205/55/16 - Aer conditonat, ABS - Km: 140000,00 [km]Solicitari client: 1[_]Porneste greu dimineata, 2[_]Nu merge servodirectia, 3[_]Nu mai am frana

ATENTIE! La terminarea reparatiei clientul [nu] solicita returnarea pieselor inlocuite.

Nr. Crt. Operatiune / Denumire piesa Cant Timpunitar

Timptotal

UM Tarif cuTVA /

Pret cuTVA

Val. cuTVA

1 VERIFICARE GENERALA (0,50 h X 1 ) 1,00 0,50 0,50 ore 48,00 24,002 VERIFICARE PLACUTE FRANA FATA (0,35 h X 1 ) 1,00 0,35 0,35 ore 48,00 16,803 VERIFICARE PLACUTE FRANA SPATE (0,35 h X 1 ) 1,00 0,35 0,35 ore 48,00 16,804 VERIFICARE BUJII INCABDESCENTE (0,60 h X 1 ) 1,00 0,60 0,60 ore 48,00 28,805 VERIFICARE CUREA SERVODIRECTIE (0,10 h X 1 ) 1,00 0,10 0,10 ore 48,00 4,80

Totaluri: Total manopera 1,90 91,20 Total general (fara TVA) 76,64 Total general TVA 14,56 Total general cu TVA 91,20

Receptioner: SC ATTO SOFT SRL Semnatura: Semnatura clientului:

Operatiuni suplimentare solicitate si efectuate Cant. Timp Mecanic SemnaturaNr.

21

3456789Defectiuni constatate in timpul reparatiei pe care clientul nu le doreste remediate si circula pe propria raspundere.

28.08.2009 1

DEVIZ LUCRARISeria: DL - nr: 1 / 28.08.2009

Emitent: Beneficiar: SC LAST TEST SRL SC ATTO SOFT SRLTel: 0236.416200 Tel: 0236470000Fax: 0236.499925 Fax: 0336470000E-mail/web: [email protected] / www.mymanager.ro E-mail/web: [email protected] / www.mymanager.roLocalitatea: Galati Localitatea: GalatiData intrarii: 28.08.2009 Data iesirii: 28.08.2009

Date auto: GL 06 ATZ - Volkswagen PASSAT 2000- 1896 [cc]- 85 [KW] - ATJ- Motorina - Turbo Diesel - SM-VW14ATJ2456 - WVWZZZ3BZYE407924- 205/55/16 - Aer conditonat, ABS - Km: 140000,00 [km]Solicitari client: 1[_]Porneste greu dimineata, 2[_]Nu merge servodirectia, 3[_]Nu mai am frana

Nr. Crt. Data OP. Operatiune / Denumire piesa Cant Timpunitar

Timptotal

UM Tarif cuTVA / Pret

cu TVA

Val. cuTVA

1 28.08.2009 VERIFICARE GENERALA (0,50 h X 1 ) 1,00 0,50 0,50 ore 48,00 24,002 28.08.2009 VERIFICARE PLACUTE FRANA FATA (0,35 h X 1 ) 1,00 0,35 0,35 ore 0,00 0,003 28.08.2009 VERIFICARE PLACUTE FRANA SPATE (0,35 h X 1 ) 1,00 0,35 0,35 ore 48,00 16,804 28.08.2009 VERIFICARE BUJII INCABDESCENTE (0,60 h X 1 ) 1,00 0,60 0,60 ore 0,00 0,005 28.08.2009 VERIFICARE CUREA SERVODIRECTIE (0,10 h X 1 ) 1,00 0,10 0,10 ore 0,00 0,006 28.08.2009 INLOCUIT PLACUTE FRANA FATA (0,50 h X 1 ) 1,00 0,50 0,50 ore 48,00 24,007 28.08.2009 INLOCUIT BUJIE INCAND. MT (0,33 h X 4 ) 4,00 0,33 1,33 ore 48,00 64,008 28.08.2009 INLOCUIT CUREA TRANSMISIE (0,50 h X 1 ) 1,00 0,50 0,50 ore 48,00 24,00

9 BD S144-PLACUTE FRANA:STARLINE (VWPASSAT) [set] 1,00 set 110,00 110,0010 BO0250202026-BUJIE INCANDESCENTA:BOSCH (UNV) [buc] 4,00 buc 51,50 206,0011 CT6PK1165-CUREA TRANSMISIE:CONTINENTAL (VWPASSAT) [BUC] 1,00 BUC 49,00 49,00

Totaluri: Total manopera 4,23 152,80 Total piese 365,00 Total general (fara TVA) 435,13 Total general TVA 82,67 Total general cu TVA 517,80

Firma Last Test asigura garantia lucrarilor si a pieselor 12 luni conform legislatiei in vigoare. Clientul a luat la cunostinta de urmatoarele defectiuni constatate, nu doreste remedierea lor si circula propria raspundere: Pivot stanga fata cu joc Receptioner: SC ATTO SOFT SRL Semnatura: Semnatura clientului:

28.08.2009 1

Autotehnica septembrie 2009

Page 58: Autotehnica 09_2009

58

Avantajele vanzatorului de piese:

COMANDA FURNIZORSeria: CF - nr: 1 / 28.08.2009

Emitent: Catre:SC LAST TEST SRL SC ATTO SOFT SRLNr.ord/reg.com/an: J17/1875/1992 Tel: 0236470000C.I.F: 1652835 Fax: 0336470000Sediul: Drumul de Centura 81 E-mail: [email protected]: Galati Localitatea: GalatiIBAN: RO 84 BTRL 0120 4568 8947 74XXBanca: Transilvania GalatiTel/Fax: 0236.416200 / 0236.499925E-mail: [email protected] comanda: Va rugam sa ne trimiteti comanda pana la data de 01.09.2009

Nr. crt Denumirea produselor sau a serviciilor Cant.Observatii1 MDB1068-PLACUTE FRANA:MINTEX (ME123) [set] 1,002 MDB1141-PLACUTE FRANA:MINTEX (DANEXIA) [set] 2,003 MDB1191-PLACUTE FRANA:MINTEX (AUA4) [set] 1,004 1073802-BIELETA ANTIRULIU:LEMFURDER (ME140) [buc] 2,005 1073902-BIELETA ANTIRULIU:LEMFURDER (ME140) [buc] 2,006 107839756-BRAT DIRECTIE:HANS PRIES (VWPASSAT) [BUC] 1,007 107840756-BRAT DIRECTIE:HANS PRIES (AU) [buc] 1,008 108167015-ROLA INTINZATOARE:HANS PRIES (VWGOLF) [buc] 1,009 108167285-ROLA INTINZATOARE:HANS PRIES (VWGOLF) [buc] 1,00

10 1082701-MECANISM ROLA INTINZATOARE:LEMFURDER (ME) [buc] 1,0011 VW067 141 025S-PLACA PRESIUNE:ORIGINAL VW-AUDI (VW) [buc] 1,0012 HE3798-PLACA PRESIUNE:BORG&BECK (VW) [buc] 1,0013 HD5526-RULMENT PRESIUNE:BORG&BECK (FO) [buc] 2,0014 BO1457432108-FILTRU AER:BOSCH (FI) [buc] 2,0015 BO1457432111-FILTRU AER:BOSCH (FI) [buc] 1,0016 BO1457432113-FILTRU AER:BOSCH (FI) [buc] 2,0017 BO1457432124-FILTRU AER:BOSCH (RE) [buc] 2,0018 A341/P-FILTRU AER:PURFLUX (OP) [buc] 2,0019 CT810-CUREA DISRIBUTIE:CONTINENTAL (DAIHATSU) [buc] 2,0020 CT813-CUREA DISTRIBUTIE:CONTITECH (RE21) [buc] 4,0021 CT832-CUREA DISTRIBUTIE:CONTITECH (OP) [buc] 4,0022 CU2131-FILTRU AER HABITACLU:MANN&HUMMEL (TOLANDCRUISER) [buc] 2,0023 CU2316-FILTRU AER HABITACLU:MANN&HUMMEL (RENMEG2) [buc] 2,0024 CU2327-FILTRU AER HABITACLU:MANN&HUMMEL (HOCR-V) [buc] 2,0025 2636FE-CAP BARA:FEBI BILSTEIN (DANEXIA) [buc] 2,0026 OP0324053-CAP BARA:ORIGINAL OPEL (OPVECTRA) [buc] 2,0027 OP0324054-CAP BARA:ORIGINAL OPEL (OPVECTRA) [buc] 2,0028 OP0324055-CAP BARA:ORIGINAL OPEL (OPVECTRA) [buc] 2,0029 OP0212509-SCUT MOTOR:ORIGINAL OPEL (OPVECTRA) [Buc] 1,0030 OP0212525-SCUT MOTOR:ORIGINAL OPEL (OP) [buc] 1,0031 OP0324036-CAP BARA:ORIGINAL OPEL (OPKADETT) [buc] 1,0032 OP0312510-OALA AMORTIZOR:ORIGINAL OPEL (OPVECTRA) [buc] 1,00

TOTAL 54,00

Text final: Adresa noastra de livrare nu s-a schimbat Clauze contract: Comandat conform contract nr456/22.05.2008 Comandat de: Copaci Adrian Adresa de livrare: Str. Portului 22, Parcul de Software

28.08.2009 1

OFERTA CLIENTSeria: OC - nr: 1 / 28.08.2009

Emitent: Beneficiar: SC LAST TEST SRL SC BRAD GLASS SRLTel: 0236.416200 Tel: 0236.442565Fax: 0236.499925 Fax: 0236.566632E-mail: [email protected] E-mail: [email protected]: Galati Localitatea: Galati

Nr crt. Denumirea produselor sau a serviciilor Cant. Pret vanzarecu TVA

Valoare Valoare TVA Valoare cuTVA

1 11541-AMORTIZOR:MONROE (VWPASSAT) [buc] 2,00 138,00 231,93 44,07 276,002 S4414-AMORTIZOR:MONROE (VWPASSAT) [buc] 2,00 191,00 321,01 60,99 382,003 0.026128-BURDUF PLANETARA:SPIDAN (VWPASSAT) [Buc] 1,00 32,00 26,89 5,11 32,004 0.083686-BURDUF CASETA:SPIDAN (VWPASSAT) [buc] 1,00 26,50 22,27 4,23 26,505 00841500-GARNITURA ESAPAMENT:AJUSA (VWPASSAT) [buc] 1,00 20,00 16,81 3,19 20,006 02-DS-3924-BIELETA DIRECTIE:TRW (VWPASSAT) [buc] 1,00 0,00 0,00 0,00 0,007 02-ES-3916-CAP BARA:TRW (VWPASSAT) [buc] 2,00 0,00 0,00 0,00 0,008 0252096115-PLACUTE FRANA:MEYLE (VWPASSAT) [set] 2,00 85,00 142,86 27,14 170,009 04-0594-CILINDRU FRANA:METELLI (VWPASSAT) [buc] 2,00 67,50 113,45 21,55 135,00

10 09.7195.10-DISC FRANA:BREMBO (VWPASSAT) [buc] 2,00 81,18 136,44 25,92 162,3611 0906714-GRILA BARA:TYC (VWPASSAT) [Buc] 1,00 30,00 25,21 4,79 30,0012 099-959-CATALIZATOR:BOSAL (VWPASSAT) [buc] 1,00 1.010,00 848,74 161,26 1.010,0013 1.180.87.302-TERMOSTAT:BEHR (VWPASSAT) [buc] 1,00 59,00 49,58 9,42 59,0014 10939456-FURTUN FRANA:HANS PRIES (VWPASSAT) [Buc] 2,00 39,00 65,55 12,45 78,0015 11350FE-BRAT DIRECTIE:FEBI BILSTEIN (VWPASSAT) [buc] 1,00 320,00 268,91 51,09 320,0016 WVW135-L-MACARA GEAM:TYC (VWPASSAT) [Buc] 1,00 256,00 215,13 40,87 256,0017 WK845/1-FILTRU MOTORINA:MANN&HUMMEL (VWPASSAT) [buc] 1,00 69,00 57,98 11,02 69,0018 W70636-ESAPAMENT:WALKER (VWPASSAT) [BUC] 1,00 423,00 355,46 67,54 423,0019 VWA6060-RADIATOR INCALZIRE:ABA (VWPASSAT) [buc] 1,00 100,00 84,03 15,97 100,0020 VW8E0 129 955-AMOTRIZOR INTERCOOLER:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [Buc] 1,00 137,00 115,13 21,87 137,0021 VW8D0 820 536C-SUPORT TERMOMETRU:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 16,00 13,45 2,55 16,0022 VW8D0 611 722F-CONDUCTA FRANA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [BUC] 1,00 35,50 29,83 5,67 35,5023 VW8D0 601 139D-PREZON JANTA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 12,00 10,08 1,92 12,0024 VW8D0 511 327D-BUCSA BARA STABILIZATOARE:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 23,00 19,33 3,67 23,0025 VW8D0 145 834F-FURTUN INTERCOOLER:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 201,00 168,91 32,09 201,0026 VW893 512 137-KIT PROTECTIE AMORTIZOR:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 2,00 47,00 78,99 15,01 94,0027 VW811 419 812A-CAP BARA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 0,00 0,00 0,00 0,0028 VW4F5 827 505D-BROASCA PORTBAGAJ:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [Buc] 1,00 208,00 174,79 33,21 208,0029 VW4B0 941 706B-SUPORT PROIECTOR CEATA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [BUC] 1,00 82,00 68,91 13,09 82,0030 VW4B0 260 197-SUPORT VAS AC:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 30,50 25,63 4,87 30,5031 VW4A0 819 809-ROBINET RADIATOR:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 188,00 157,98 30,02 188,0032 VW3C9 955 425-STERGATOR PARBRIZ:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [Buc] 2,00 40,00 67,23 12,77 80,0033 VW3C0 919 050G-POMPA CARBURANT:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [Buc] 1,00 1.340,00 1.126,05 213,95 1.340,0034 VW3C0 825 202E-SCUT MOTOR:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 142,00 119,33 22,67 142,0035 VW3B5 807 417-BARA PROTECTIE:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 1.262,00 1.060,50 201,50 1.262,0036 VW3B5 807 394A-SUPORT BARA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 23,50 19,75 3,75 23,5037 VW3B1 857 522-GEAM OGLINDA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 199,00 167,23 31,77 199,0038 VW3B0 959 789-TIJA BUSON REZERVOR:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 20,00 16,81 3,19 20,0039 VW3B0 951 223-CLAXON:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [Buc] 1,00 77,00 64,71 12,29 77,0040 VW3B0 943 021-LAMPA NUMAR:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 40,00 33,61 6,39 40,0041 VW3B0 941 607F-CAPAC FAR:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [Buc] 1,00 25,00 21,01 3,99 25,0042 VW3B0 941 160C-SOCLU BEC:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 27,50 23,11 4,39 27,5043 VW3B0 941 017M-FAR:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 1.130,00 949,58 180,42 1.130,0044 VW3B0 941 018M-FAR:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 1.130,00 949,58 180,42 1.130,0045 VW3B0 853 918B4-ORNAMENT PRAG:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 35,00 29,41 5,59 35,0046 VW3B0 853 753BA-ORNAMENT PORTIERA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] 1,00 59,50 50,00 9,50 59,50

TOTAL 55,00 8.543,16 1.623,20 10.166,36

Clauze contract: Oferta este valabila 15 zile de la emitere. Preturile sunt in RON. In cazul acceptarii ofertei va rugam sa ne anuntati pentru a va emite Comanda de piese si Factura proforma. Plata avansului de 50 % se va efecua in contul nostru RO 87 BTRL 2104 5622 4789 54XX deschis la BAnca Transilvania Sucursala Galati. Firma noastra asigura garantia pieselor si a operatiunilor de montare timp de 12 luni conform legislatiei in vigoare. Nu ne asumam nici un fel de risc al comenzilor de piese in cazul in care datele autovehicolului sunt eronate. Pentru plata de 100% in avans primiti un discount de 8%. Va multumim si va asteptam. Operator: Administrator sistem SC BRAD GLASS SRL Semnatura: Semnatura:

28.08.2009 1

NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DIFERENTEDocument seria: ASDR Nr. 1234 Data 28.08.2009 Nota de receptie: NIR 1018741

Funizor: Cumparator: SC ATTO SOFT SRL SC LAST TEST SRLNr.Ord/reg.com/an: J17/1822/1996 Nr.Ord/reg.com/an: J17/1875/1992C.I.F.: RO 7881189 C.I.F.: 1652835Sediul: Galati Mun. Galati B-dul George Cosbuc,complex Tiglina Ii Sediul: Galati Drumul de Centura 81Jud. Galati Jud. Galati

Gestiunea: MAGAZIA PIESE

Subsemnatii, membrii ai comisiei de receptie,am procedat la receptionarea valorilor materiale furnizate de SC ATTO SOFT SRL din Galaticu sediul: GalatiMun. Galati B-dul George Cosbuc,complex Tiglina Ii cu vagon/auto nr. , documente insotitoare ASDR 1234, constatandu-se urmatoarele:

Nr. Crt. Denumire marfa Cod marfa U.M. Cantitate

livrata primita

DiferentaCant.

(Livrat -Primit)

Pretfurnizorfara TVA

Valoarefurnizor

TVAincasat de

furnizor

Totalfurnizor

Diferentavalorica(Livrat

-1 AMORTIZOR 11541 buc 2,00 2,00 0,00 96,00 192,00 36,48 228,48 0,002 AMORTIZOR S4414 buc 2,00 2,00 0,00 154,00 308,00 58,52 366,52 0,003 BURDUF PLANETARA 0.026128 Buc 1,00 1,00 0,00 25,00 25,00 4,75 29,75 0,004 BURDUF CASETA 0.083686 buc 1,00 1,00 0,00 16,00 16,00 3,04 19,04 0,005 GARNITURA ESAPAMENT 00841500 buc 1,00 1,00 0,00 14,00 14,00 2,66 16,66 0,006 BIELETA DIRECTIE 02-DS-3924 buc 1,00 1,00 0,00 45,00 45,00 8,55 53,55 0,007 CAP BARA 02-ES-3916 buc 2,00 2,00 0,00 32,00 64,00 12,16 76,16 0,008 PLACUTE FRANA 0252096115 set 2,00 2,00 0,00 62,00 124,00 23,56 147,56 0,009 CILINDRU FRANA 04-0594 buc 2,00 2,00 0,00 36,90 73,81 14,02 87,83 0,00

10 DISC FRANA 09.7195.10 buc 2,00 2,00 0,00 34,00 68,00 12,92 80,92 0,0011 GRILA BARA 0906714 Buc 1,00 1,00 0,00 18,00 18,00 3,42 21,42 0,0012 CATALIZATOR 099-959 buc 1,00 1,00 0,00 645,00 645,00 122,55 767,55 0,0013 TERMOSTAT 1.180.87.302 buc 1,00 1,00 0,00 36,00 36,00 6,84 42,84 0,0014 FURTUN FRANA 10939456 Buc 2,00 2,00 0,00 16,50 33,00 6,27 39,27 0,0015 BRAT DIRECTIE 11350FE buc 1,00 1,00 0,00 261,00 261,00 49,59 310,59 0,0016 MACARA GEAM WVW135-L Buc 1,00 1,00 0,00 143,44 143,44 27,25 170,69 0,0017 FILTRU MOTORINA WK845/1 buc 1,00 1,00 0,00 45,00 45,00 8,55 53,55 0,0018 ESAPAMENT W70636 BUC 1,00 1,00 0,00 321,00 321,00 60,99 381,99 0,0019 RADIATOR INCALZIRE VWA6060 buc 1,00 1,00 0,00 65,00 65,00 12,35 77,35 0,0020 AMOTRIZOR INTERCOOLER VW8E0 129 955 Buc 1,00 1,00 0,00 98,00 98,00 18,62 116,62 0,0021 SUPORT TERMOMETRU VW8D0 820 536C buc 1,00 1,00 0,00 10,00 10,00 1,90 11,90 0,0022 CONDUCTA FRANA VW8D0 611 722F BUC 1,00 1,00 0,00 22,00 22,00 4,18 26,18 0,0023 PREZON JANTA VW8D0 601 139D buc 1,00 1,00 0,00 6,00 6,00 1,14 7,14 0,0024 BUCSA BARA STABILIZATOARE VW8D0 511 327D buc 1,00 1,00 0,00 14,00 14,00 2,66 16,66 0,00

<<TOTAL GENERAL>> 31,00 31,00 0,00 2.647,25 502,98 3.150,23 0,00

Semnaturile membrilor comisiei de receptie:

28.08.2009 1

FACTURA FISCALASeria: FCT - nr: 3 / 28.08.2009

Furnizor: Cumparator: SC LAST TEST SRL SC ATTO SOFT SRLNr.ord/reg.com/an: J17/1875/1992 Nr.ord/reg.com/an: J17/1822/1996C.I.F: 1652835 C.I.F: RO 7881189Sediul: Drumul de Centura 81 Sediul: Mun. Galati B-dul George Cosbuc,complex Tiglina IiJud: Galati Jud: GalatiIBAN: RO 84 BTRL 0120 4568 8947 74XX IBAN: RO 84 BTRL 2256 3652 8472 22XXBanca: Transilvania Galati Banca: TransilvaniaCapital social: 10000 Tel/Fax: 0236470000 / 0336470000Tel/Fax: 0236.416200 / 0236.499925 E-mail/Web: [email protected] / www.mymanager.roE-mail/Web: [email protected] / www.mymanager.ro

Cota TVA [cota A 19%]

Nr. crt Denumirea produselor sau a serviciilor UM Cant. Pret unitar Valoare ValoareTVA

1 11541-AMORTIZOR:MONROE (VWPASSAT) [buc] buc 2,00 115,97 231,93 44,072 S4414-AMORTIZOR:MONROE (VWPASSAT) [buc] buc 2,00 160,50 321,01 60,993 0.026128-BURDUF PLANETARA:SPIDAN (VWPASSAT) [Buc] Buc 1,00 26,89 26,89 5,114 0.083686-BURDUF CASETA:SPIDAN (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 22,27 22,27 4,235 00841500-GARNITURA ESAPAMENT:AJUSA (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 16,81 16,81 3,196 02-DS-3924-BIELETA DIRECTIE:TRW (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 58,50 58,50 11,127 02-ES-3916-CAP BARA:TRW (VWPASSAT) [buc] buc 2,00 41,60 83,20 15,818 0252096115-PLACUTE FRANA:MEYLE (VWPASSAT) [set] set 2,00 71,43 142,86 27,149 04-0594-CILINDRU FRANA:METELLI (VWPASSAT) [buc] buc 2,00 56,72 113,45 21,55

10 09.7195.10-DISC FRANA:BREMBO (VWPASSAT) [buc] buc 2,00 68,22 136,44 25,9211 0906714-GRILA BARA:TYC (VWPASSAT) [Buc] Buc 1,00 25,21 25,21 4,7912 099-959-CATALIZATOR:BOSAL (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 848,74 848,74 161,2613 1.180.87.302-TERMOSTAT:BEHR (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 49,58 49,58 9,4214 10939456-FURTUN FRANA:HANS PRIES (VWPASSAT) [Buc] Buc 2,00 32,77 65,55 12,4515 11350FE-BRAT DIRECTIE:FEBI BILSTEIN (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 268,91 268,91 51,0916 WVW135-L-MACARA GEAM:TYC (VWPASSAT) [Buc] Buc 1,00 215,13 215,13 40,8717 WK845/1-FILTRU MOTORINA:MANN&HUMMEL (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 57,98 57,98 11,0218 W70636-ESAPAMENT:WALKER (VWPASSAT) [BUC] BUC 1,00 355,46 355,46 67,5419 VWA6060-RADIATOR INCALZIRE:ABA (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 84,03 84,03 15,9720 VW8E0 129 955-AMOTRIZOR INTERCOOLER:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [Buc] Buc 1,00 115,13 115,13 21,8721 VW8D0 820 536C-SUPORT TERMOMETRU:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 13,45 13,45 2,5522 VW8D0 611 722F-CONDUCTA FRANA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [BUC] BUC 1,00 29,83 29,83 5,6723 VW8D0 601 139D-PREZON JANTA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 10,08 10,08 1,9224 VW8D0 511 327D-BUCSA BARA STABILIZATOARE:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 19,33 19,33 3,6725 VW8D0 145 834F-FURTUN INTERCOOLER:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 168,91 168,91 32,0926 VW4B0 941 706B-SUPORT PROIECTOR CEATA:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [BUC] BUC 1,00 68,91 68,91 13,0927 VW3B0 941 607F-CAPAC FAR:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [Buc] Buc 1,00 21,01 21,01 3,9928 VW3B0 853 918B4-ORNAMENT PRAG:ORIGINAL VW-AUDI (VWPASSAT) [buc] buc 1,00 29,41 29,41 5,59

Total: 3.599,99 684,00Total de plata: 4.283,99

Data scadenta: 28.08.2009 Data livrarii/prestarii: 28.08.2009 17:09:03Agent: Copaci Adrian, BI/CI-Serie/Nr: GL-101138, CNP: 1630120170312

Semnatura furnizorului: Semnatura de primire:

Stampila furnizorului:

28.08.2009 1

•Administreazăușorcomen-zileșioferteledepiese.

•EmiteautomatNIR-ul,Factura,Bonuldecasă,

Avizuldeînsoțire

•Identificăușorpieseleechivalentedinstocul

propriu.

Autotehnica septembrie 2009

INFO

Page 59: Autotehnica 09_2009

59

Avantajele contabilului:

• ObțineautomatjurnaleledeTVAVânzări/Cumpărări

• ObțineautomatBalanțastocurilorcantitativvalorice

• ObțineautomatBalanțacliențilorșifurnizorilor

• ObțineautomatVeniturile/Cheltuieliledinvânzăripiese

șiserviceauto.

Pentruinformatiisicomenzi:e-mail:[email protected]:0723.243168

Autotehnica septembrie 2009

INFO

Page 60: Autotehnica 09_2009

STATISTICI

60

CAROSERII

Înlocuirea parbrizului la Skoda Fabia II

60 - Înlocuirea parbrizului la Skoda Fabia II

64 - Apariții editoriale 66 - Continuare Editorial

1. Recepţia, pre-inspecţia, pregătirea1.1. Efectuaţi recepţia autovehiculului, informând şi ex-plicând şefului direct sau, în lipsa acestuia direct clientului eventualele defecte constatate. Acolo unde este posibil, încercaţi să remediaţi defectele constatate, la momentul oportun, potrivit calificării Dumneavoastră.1.2. Verificaţi existenta geamului conform cataloagelor uzuale, fie piesa de origine, fie piesa de schimb. Aşezaţi geamul pe ştender, verificaţi codul, existenta, integritatea şi corecta dispunere a accesoriilor (pastila de oglindă, rame din plastic, rame PAAS (Pre Applied Adhesive Sys-tem)).Geamul să nu prezinte zgârieturi, aberaţii optice, ciobituri sau exfolieri mai ales pe margini din cauza manipulării şi depozitarii necorespunzătoare), accesoriile să nu fie de-formate sau desprinse.1.3. Purtaţi echipamentul de protecţie adecvat, aşa cum aţi fost instruiţi, atât de către conducătorul locului de muncă, dar şi din ceea ce aţi învăţat în articolele prezen-tate anterior în Revista AutoTehnica.1.4. Protejaţi vehiculul cu huse pentru scaune, covoraş,

fuste pentru aripi, covor/păturica pentru capotă, protecţie pentru bord, huse la volan şi schimbătorul de viteze. Aplicaţi bandă adezivă de protecţie în locurile la care presupuneţi că există pericolul să atingeţi caroseria cu scula cu care veţi decupa parbrizul vechi. De aseme-nea obişnuiţi-vă să acoperiţi cu scoci de protecţie fantele sistemului de ventilaţie dinspre parbriz, pentru a evita căderea cioburilor sau mizeriei în canalele de aerisire (la pornirea ventilaţiei gunoaiele sau cioburile căzute acci-dental vor fi aruncate direct în ochii conducătorului auto, cu efecte catastrofale !).1.5. Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie arsenalul complet de scule, în perfectă stare de funcţionare, cu lamele tăietoare ascuţite, cu mânerele întregi; cereţi lămuriri şefului direct dacă nu sunteţi familiarizat pe deplin cu modul de uti-lizare a vreuneia dintre scule. Pentru cele acţionate elec-tric, asiguraţi-vă de integritatea izolaţiilor, a conductorilor şi prizelor. Verificaţi setul de adezivi şi celelalte chimicale, asiguraţi-vă că se afla în interiorul perioadei de valabilitate.Luaţi aminte la timpul de punere în circulaţie a vehiculu-

Autotehnica septembrie 2009

Page 61: Autotehnica 09_2009

STATISTICI

61

lui, după instalarea parbrizului; informaţi şeful direct sau clientul asupra orei la care va putea conduce vehiculul în deplină siguranţă, după terminarea lucrării.Reamintiţi-vă regulile de Securitate a Muncii, Prim Ajutor şi Stingere a Incendiilor.2. Demontarea parbrizului vechi2.1. Apucaţi strâns piciorul oglinzii retrovizoare interioare şi răsuciţi-l ferm către stânga sau dreapta cu 45-60 grade.

În cazul în care nu dispuneţi de suficientă forţă, folosiţi un cleşte papagal cu fălcile protejate cu apărători speciale din plastic (scula este disponibilă atât în varianta originală VAG Group (exorbitant de scumpă !), cât şi în reţeaua de distribuitori de scule consacrate. În cazul în care nu aveţi apărători, cu un şervet textil împăturit şi înfăşurat în jurul piciorului oglinzii şi cu multă atenţie şi tenacitate, veţi re-zolva problema.

ATENŢIE: unele mecanisme din interiorul piciorului oglinzii pot suferi deformări la demontare. Inspectaţi zona şi corectaţi cu un cleste şpitz deformările.

Depuneţi oglinda interioară demontată pe bancheta din spate, pentru a o avea la îndemană la finalul lucrării şi a o feri de atingeri inutile.

Dezlipiţi de pe parbriz suporţii cu ventuze pentru antira-dare, GPS-uri, iconite, poze cu gagici, etc., şi depuneţi-le în spaţiul de sub bord, pentru a nu avea comentarii din partea clientului.

2.1.B.2.1.A.

2.1.D.2.1.C.

2.1.B.2.1.A.

2.2.Dezasiguraţi capota motorului. Deschideţi şi ridicaţi capota.

2.2.A. 2.2.B.

Autotehnica septembrie 2009

Page 62: Autotehnica 09_2009

62

STATISTICI

Securizaţi capota ridicată cu pârghia de blocare. În lipsa acesteia, sau dacă este defectă (cazuri destul de frecvente), folosiţi un levier poziţionat sigur şi corect, pentru a evita alunecarea (implicit accidentarea gravă a capului dumneavoastră) şi avarierea vehiculului.

Deşurubaţi piuliţele braţelor ştergătoarelor, folosind o inelară sau mai bine o tubulară de 13 mm. Evitaţi cheile fixe! În cazul asamblărilor ruginite, folosiţi în spray tip “Rust-Off” şi aşteptaţi câteva minute. Nu forţaţi deşurubarea dacă rugina este adâncă, folosiţi şocuri scurte dar deci-sive.

Pentru a desprinde braţele ştergătoarelor din conurile canelate, apucaţi ferm de braţ şi zgâlţâiţi în sensul de rotaţie a mecanismului, înainte şi înapoi, cu şocuri scurte. Puteţi lovi cu podul palmei segmentul de lângă articulaţie, pentru a degaja braţul.De obicei asamblarea este gripata din cauza coroziunii electrochimice (braţ din aliaj neferos pe con din oţel), un motiv în plus pentru a folosi un spray degripant. Dacă asamblarea nu cedează la solicitări rezonabile, pentru a evita deteriorarea mecanismului, folosiţi o presă specială, ajutându-vă de un ciocănel din cauciuc sau plastic.

Depuneţi braţele, piuliţele, şaibele, căpăcelele ca şi cele-lalte piese pe care le veţi demonta într-un loc uşor ac-cesibil dar care să nu vă încurce în procesul tehnologic. Marcaţi poziţiile pieselor cu etichete, sau faceţi-vă o mică arhiva cu poze digitale, pentru a şti unde să remontaţi piesele demontate

2.3. Scoateţi căpăcelele de la piuliţele braţelor ştergătoarelor de parbriz, folosind lăbuţa de iepure sau o şurubelniţă dreapta mică. Folosiţi a doua mână pentru a bloca sărirea căpăcelului, de obicei în scutul motorului sau în cel mai ascuns colţişor al atelierului. (Atunci să te ţii înjurături !)

2.2.C. 2.2.D.

2.3.A. 2.3.B.

2.3.C. 2.3.D.

Autotehnica septembrie 2009

Page 63: Autotehnica 09_2009

ABONAMENTE

63

2.4. Desprindeţi chederul de protecţie la ploaie a motoru-lui, aflat la baza grilei de plastic, de sub parbriz.

Desprindeţi baza grilei dinspre motor de caroserie, având grijă să nu forţaţi canalizaţia din plastic a spălătorului de parbriz.

Desprindeţi delicat buza grilei dinspre parbriz.ATENŢIE: pe cât posibil evitaţi distrugerea popilor de plas-tic care fixează grilă în caroserie. Oricum să fiţi pregătiţi să aveţi popi noi (sau recuperaţi) de schimb, pentru că rata de salvare nu e tocmai încurajatoare.

Scoateţi conducta de alimentare cu lichid de spălare a parbrizului, din baza “T”-ului de sub grilă. Dacă nu reuşiţi la un efort decent, sau dacă lucraţi la temperaturi joase, încălziţi uşor zona cu flacăra unei brichete. ATENŢIE să nu incendiaţi maşina!

Desfaceţi piuliţele cu guler care fixează capetele grilei, folosind o inelară de 10 mm.

2.4.A. 2.4.B.

2.4.C. 2.4.D.

2.4.E.

Autotehnica septembrie 2009

Page 64: Autotehnica 09_2009

Autotehnica iulie - august 200964

STATISTICI

OFERTA SPECIALA

www.xmeditor.ro

Skoda Fabia VW Golf/Bora Opel Vectra C

Ford Focus Renault Megane IIVW Passat Ford Fiesta

Skoda Octavia

Automobilefabricate intre 1998 si 2004,

benzina si Diesel

Automobilefabricate dupa

2002, benzina si Diesel

Automobilefabricate intre 2000 si 2006,

benzina si Diesel

Automobilefabricate intre 2001 si 2003,

benzina si Diesel

Automobilefabricate intre 2001 si 2004,

benzina si Diesel

Automobilefabricate intre 2002 si 2005,

benzina si Diesel

Automobilefabricate intre 2002 si 2005,

benzina si Diesel

Automobilefabricate intre 2002 si 2005,

benzina si Diesel

Astra Hfabricate dupa

03.04 si Za�ra B, fabricate dupa

07.05

Automobilefabricate intre 2000 si 2005,

benzina si Diesel

NOU !

MANUALE REPARATII INLIMBA ROMANA

*

pentru ABONATII AUTO TEHNICA se acorda o reducere de 15%

Page 65: Autotehnica 09_2009

ABONAMENTE

65Autotehnica iulie - august 2009Tel +40.21.683.06.85; Fax +40.21.683.17.14; e-mail: of�[email protected] www.xmeditor.ro

MANUALE TEHNICE AUTO

Known �xes and bulletinsRemote central locking and immobilizers - programming procedures and battery replacementService interval indicators - reset proceduresFour easy reference charts: Air condition-ing (AC), Front wheel alignment, Spark plugs and Tyre pressuresService illustrations for Pollen �lter locations, Serpentine belts, Engine codes and VIN plates.

Complete informa-tion for front and rear wheel alignment.

Toe - camber - caster - KPI lock anglesCastor and camber adjustment illustra-tionsStandard and optional wheel and tyre sizesWheel nut tightening torques and tyre pressures1995-2009

Remote central locking and immobilizers - programming procedures and battery replacementService interval indicators - reset proceduresThree easy reference charts: Air condition-ing (AC), Front wheel alignment and Tyre pressuresService illustrations for Pollen �lter locations, Serpentine belts and Engine codes and VIN plates1995-2009

The 2009 edition is an important guide for every workshop that wants to tackle engine, transmission and immobilizer work e�ectively Now includes HEX Codes Fault locations listed with comprehensively researched probable causes that save time by eliminating guessworkCode accessing and erasing techniques Data link connector locations identi�ed

Dodge Caliber 2,0 CRD; Fiat 500 1,2; Mitsubishi L200 2,5 Di-D; Toyota Hi-Lux 2,5 D-4D; Vauxhall Astra-H 1,6 16V; Volkswagen Crafter 2,5 TDIRevised replacement intervals for Citroën, Ford, Hyundai, Peugeot, Seat, Vauxhall and VolkswagenRevised crankshaft pulley bolt tightening procedures for Alfa Romeo and Chevrolet.

NU RATA !Colectia de manuale tehnice

Page 66: Autotehnica 09_2009

66

AutoTehnicaRevista AUTO TEHNICA este editată de :

X-MEDITOR srlNr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comerțului:J40/10863/2005;CUI: R17700980;Capital Social: 144.000 RONCont: RO05RZBR0000060006688453Raiffeisen Bank - Sucursala Obregia

Redacția Revistei “Auto Tehnica“Str. Iarba Câmpului, 24, Sector 4, BucurestiTel: 021.683.06.85; 031.405.90.33; 031.405.90.34;Fax: 021.683.17.14e-mail: [email protected]://www.xmeditor.ro

Director General: Victor BALAȘ ([email protected])Coordonatorul publicatiilor Auto Tehnica: Dr. Iván NAGYSZOKOLYAI ([email protected])

Colectivul de redacție:Redactor Șef: Claudiu COLIBABA ([email protected])Publicitate: Annamaria BOHÂLȚEA ([email protected])Layout & Design: Călin GIUBEGA ([email protected])Dep. Contabilitate: Mili VIZITEU ([email protected])Coordonator vânzări: Emöke Monica NEGRU ([email protected])PR & Marketing: Rodica TURCU ([email protected]) Anda VLASE ([email protected])

Tehnoredactare: X-Meditor Lapkiado,Oktatás-és Rendezvényszervezö Kft. 9023 Györ,Csaba u.21

Colaboratori:Conf. Dr. Ing. Liviu MIHON, Dr. Ing. Istvan BARABAS,Dr. Ing. Ilie DUMITRU, Conf. Dr. Ing. Victor OȚĂT, Prof.Dr. Ing. Petru BRÂZAȘ, Ing. Rudolf BALINT, Prof. Dr. Ing. Matei VÂNĂTORU, Dr. Ing. Corneliu-Sorin DOBRODĂ, Ing. Constantin GOLUBOVICI, Prof. Dr. Ing. Adriana Manea, Conf. Dr. Ing. Radu ROȘCA, Prof. Dr. Ing. Laurențiu MANEA, Conf. Dr. Ing. Edward RKOSI, Ing. Cornel MARINESCU, József MOLNAR, Ing. Dorin MUREȘAN, Ing. Sandor NYAGULY, Dr. Ing. Ioan TĂTAR, Ing. Adrian VASILESCU, Ing. Vicky BURACHU, Florin Olaru, Liliana RUSU, Robert TUSZON, Teodor DUMITRU I.S.S.N. 1841-5962

Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate revine in exclusivitate autorilor. Reproducerea oricărui ma-

terial apărut in revista este interzisă fără acordul scris al X-Meditor România

REDACTIA

Îmi cer scuze Domnule Director că nu pot să pun în editoriale materiale alături de care “să nu vă fie ruşine să apăreţi”. Îmi cer scuze că nu îmi place să pup în fund pe nimeni şi că încerc să spun direct ce cred şi ce simt. Îmi reproşaţi că această revistă nu este citită de fiecare mecanic şi că nu este privită ca un fel de “biblie”….Dar oare nu v-aţi pus întrebarea că poate problema NU este la noi? Oare nu v-aţi pus problema că, în societatea de azi, în România, noţiunile de “cultură”, “autoperfecţionare”, educaţie” sunt cuvinte fără sens ? Care credeţi că este ultima carte (sau revistă) citită de mecanicul care vă repară Dvs maşina ? Credeţi că a citit “Critica Raţiunii Pure” ,“Construcţia şi repararea injectoarelor” sau tabloidul “X” care avea ca titlu de prima pagină “Ce bună eşti Raduleasco? “.Politica noastră este simplă: trimitem revista GRATUIT unui număr de ate-liere şi apoi fetele de la Call-Center sună pentru a vedea dacă oamenii sunt interesaţi să primească în continuare revista sub formă de abonament. Răspunsurile pe care le primim zilnic sunt năucitoare “Eu nu citesc nici măcar programul TV, de ce să dau banii pe revista Dvs?” sau “Eu mai pri-mesc gratis o revistă – nu ştiu cum îi zice - de ce să dau banii şi pe asta?”. Aceştia sunt unii din mecanicii români !!! Nu vreau să jignesc toţi mecanicii - să nu se înţeleagă greşit. Există oa-meni care investesc enorm în autoperfecţionare, care plătesc sute sau mii de euro pentru a putea fi cât de cât la curent cu ce se mai întâmplă în domeniul lor de activitate … Dar aceştia nu sunt mulţi. Sunt oameni care vin de la Arad la Bucureşti – doar pentru a asista la o conferinţă cu durata de 2 ore. Există oameni care vin de la Botoşani la Bucureşti pentru a căuta materiale şi documentaţii … sau pentru a participa la cursuri şi conferinţe în domeniu. Corect, dar aceştia sunt puţini - şi de fapt sunt cei pentru care am decis să mergem mai departe în ciuda tuturor problemelor pe care le întâlnim zi de zi. Când în 2006 am publicat integral, textul piesei “Instigare la Cultură” a tru-pei “Paraziţii” – am fost priviţi ciudat. Într-adevăr, mesajul era extrem de vulgar : “Viaţa e o carte, deschisă /Deschide-ţi mintea, învaţă/ O carte citită te ajută/ Să te descurci altfel în viaţă” sau “Învăţaţi copii şi reinvatati părinţii să înveţe/ Că sunt depăşiţi de timp, acum la bătrâneţe” – Vulgar nu ?Aceasta este revista noastră şi acesta este punctul MEU de vedere. Nu am pretenţia că suntem CEI MAI BUNI. Dar măcar suntem SINGURII CARE ÎNCERCĂM. Suntem singurii care scoatem (ÎN PIERDERE – vă spun sigur) o revistă tehnică, suntem singurii care organizăm (ÎN PIERDERE) conferinţe şi workshop-uri, suntem singurii care am pornit să dezvoltăm un program complex de training pentru specialiştii auto. Şi dacă la un mo-ment dat nu vom mai exista (întrucât este destul de greu să mergi în pier-dere 4 ani – încercând să oferi informaţii) atunci sunt curios cine va mai putea oferi mecanicului auto român tot acest pachet complet de produse şi servicii pe care îl oferim noi (revista, cărţi tehnice, manuale de reparaţii, software auto, conferinţe şi cursuri sau expoziţii tehnice )Dacă vă este ruşine să publicaţi articole despre noile tehnologii oferite de firma Dvs într-o revistă atât de “vulgară” şi “neprofesionistă”, atunci, Dom-nule Director, vă doresc să găsiţi în România acea publicaţie, de mare tiraj, citită de “fiecare mecanic” şi de unde să putem afla şi noi, vulgul, de faptul că firma Dvs, pe lângă mărcile de renume pe care le reprezintă, are şi ceva de oferit mecanicilor – sub formă de know-how. Deşi ar părea bizar un articol despre tehnologii auto flancat de ultima declaraţie a lui Becali şi de sânii Alinei Plugaru …

Scrisoare deschisă Domnului DIRECTOR (şi nu numai)…

Autotehnica septembrie 2009

Page 67: Autotehnica 09_2009
Page 68: Autotehnica 09_2009

Recommended