+ All Categories
Home > Documents > Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din...

Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din...

Date post: 24-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 24 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
www.cjtimis.ro Editat de Consiliul Jude ean Tiraj: 5.000 exem - Anul 1, nr. 2, august Se distribuie grat Periodic de informare AGENDĂ pagi- 2 pagi- 12 CURTEA PIETROA MARGINA METROPOLA TIMIŞOARA IMPACT ECONOMIC ŞI URBANISTIC (II) MUZEUL DE ARTĂ Aspecte din activitatea „Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş” pe anul 2005 CUPRINS pagi- 6 pagi- 3 pagi- 10 MIC ATLAS ADMINISTRATIV COOPERARE ŞI PROGRES EUROPEAN REGIUNEA VENETO, ITALIA – JUDEŢUL TIMIŞ, ROMÂNIA 4 5 5 9 Judeţul Timiş nu se bucură de gene ro- zitatea peisajului montan al Caraş-Se- verinului. Totuşi, există şi în ju de ţul nostru locuri deosebit de frumoase, dacă ar fi amintim zona piemontană a lacului Surduc (Fâr- dea), cea a Nă dra gului, Charlottenburg-ului (Şarlota), sau a comunelor Margina, To meşti, Pie- troasa sau Cur tea. Sunt lo curi în care păşunile şi pădurile de fo ioase domi- nă, iar puritatea aerului de aici este comparată de unii cu cea a aerului din părţile Băilor Herculane. E o zonă în care s-ar pu tea dezvolta a groturismul, care în mul t e ţări vecine este deja o industrie profitabilă, ar pu tea fi stimu- late in vestiţiile, turiştii ar putea beneficia de hrana produsă în grădina şi în curtea proprietarului de pensiune, putând astfel să vorbim în acest context de produse sută la sută ecologice! Ce gân desc edilii din Mar- gina, Tomeşti, Curtea şi Pie troa sa des- pre şansele dezvoltării a gro tu ris mu lui, ca sursă de prosperitate pentru ce tă- ţenii acestor localităţi, am încercat să aflăm stând de vorbă cu pri marii celor ŞANSA AGROTURISMULUI PENTRU AŞEZĂRILE TIMIŞENE Autostrada ARAD - TIMIŞOARA La mijlocul anului 2006, Re giu nea Vest a participat în calitate de Re giune Oaspete de Onoare, alături de Ru sia, Marea Britanie, Ungaria şi Re giunea Emilia Ro ma gna (I talia), la cea de-a patra ediţie a Conferinţei Mondiale de Investiţii LA BAULE in titulată ”EUROPE, Buil ding a Hub for the World” – „EUROPA, viitor nu cleu mondial”. Delegaţia oficială la nivel înalt a fost condusă de Pre - şedintele Consiliului de Dezvoltare Re gională al Re giu - nii Vest, domnul Constantin Ostaficiuc, iar Agenţia pen tru Dezvoltare Regională a asigurat organizarea participării Regiunii Vest la acest eveniment. Invitaţia de participare a fost adresată Regiunii Vest de către EURADA – A so ciaţia Europeană a Agenţiilor de Dez- vol tare Regională, - partener al think-tank-ului EUROPE+, organizator principal al Conferinţei Mondiale de Investiţii La Baule. Obiectivul EURADA este de a promova dezvoltarea economică regională prin intermediul dialogului cu ser- viciile Comisiei Europene, schim bul de bune practici dintre membrii, cooperarea trans naţională dintre a ceştia, precum şi susţinerea a gen ţiilor de dezvoltare regională. EU RADA include pes te 150 de a gen ţii de dezvoltare regională din 25 de ţări ale Uniunii Europene şi ale Eu ro- pei Centrale şi de Est. A.K. REGIUNEA VEST – OASPETE DE ONOARE LA CONFERINŢA MONDIALĂ “LA BAULE 2006” Beneficiar: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România Proiectant/Consultant: SCETOROUTE / BCEOM Franţa Constructor: Licitaţia de execuţie pentru desemnarea constructorului va avea loc la sfârşitul anului 2006 Finanţator: Banca Europeană de Investiţii Lungime: 54 km Valoare: aproximativ 300 milioane euro. Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care fa ce parte din Culoarul IV Pan-European de Transport. Pentru a cest sector (Arad – Timişoara), în anul 2005 a fost semnat me - morandumul de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii. În prezent, este elaborat Studiul de Fezabilitate de către socie- tatea franceză SCETOROUTE, următoarea etapă fiind elaborarea Documentaţiei de licitaţie şi Proiectul Tehnic. Elemente geometrice: Autostrada Arad-Timişoara are o lungime de 58 km şi se compune din trei sectoare: 1. Varianta de ocolire Arad – Lungime=12 km; 2. Autostrada Arad – Timişoara – Lungime=32 km; 3. Varianta de ocolire Timişoara – Lungime=10 km. În profil transversal, platforma autostrăzii are 26 m, cu prin- zând: - 4 benzi de circulaţie de câte 3,75 m; - 2 acostamente de câte 3,50 m, din care: - 2,50 m – banda de staţionare de urgenţă; - 0,50 m – banda de încadrare; - 0,50 m – acostament neconsolidat; Accesul la autostradă se va realiza prin noduri rutiere prestabilite, municipiul Arad având 3 puncte de acces iar municipiul Timişoara 2 puncte, după cum urmează: - Pasaj denivelat DN7, la vest de Arad; - Pasaj denivelat în zona aeroportului Arad; - Pasaj denivelat DN69, la sud de Arad; - Pasaj denivelat DJ691, la nord de Timişoara; - Pasaj denivelat DN6, la vest de Timişoara; Pentru a asigura continuitatea traficului pe drumurile lo ca le, sunt tratate toate traversările de drumuri judeţene sau comunale prin construcţia a 25 de pasaje denivelate. De asemenea, în proiect sunt prevăzute a se construi 38 de po duri şi pasaje pentru traversarea cursurilor de apă şi a re ţelei de cale ferată din zonă. Urmare unui studiu compa ra- tiv, raportat la costurile de construcţie din România, a fost estimat că în zona de şes costurile de construcţie a au tos- tră zii se vor încadra între 5-6 milioane de euro / ki lo metru. Consiliul Judeţean Timiş sprijină şi promovează proiectul
Transcript
Page 1: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

www.cjtimis.roEditat de Consiliul Jude�ean

Tiraj: 5.000 exem- Anul 1, nr. 2, august Se distribuie gratuit

Periodic de informare

AGENDĂ

pagi- 2

pagi- 12

CURTEA

PIETROA

MARGINA

METROPOLA TIMIŞOARAIMPACT ECONOMIC ŞI URBANISTIC (II)

MUZEULDE

ARTĂ

Aspecte din activitatea„Direcţiei pentru

Administrarea Drumurilorşi Podurilor JudeţeneTimiş” pe anul 2005

C U P R I N S

pagi- 6

pagi- 3

pagi- 10

MIC ATLAS ADMINISTRATIV

COOPERARE ŞI PROGRES EUROPEAN

REGIUNEA VENETO, ITALIA – JUDEŢUL TIMIŞ, ROMÂNIA

4

5

5

9

Judeţul Timiş nu se bucură de gene ro -zitatea peisajului montan al Caraş-Se -verinului. Totuşi, există şi în ju de ţulnostru locuri deosebit de frumoase,dacă ar fi să amintim zonapiemontană a lacului Surduc (Fâr -dea), cea a Nă dra gului,Charlottenburg-ului (Şarlota), sau acomunelor Margina, To meşti, Pie -troasa sau Cur tea. Sunt lo curi în carepăşunile şi pădurile de fo ioase domi -nă, iar puritatea aerului de aici estecomparată de unii cu cea a aerului dinpărţile Băilor Herculane. E o zonă încare s-ar pu tea dezvolta a groturismul,care în mul te ţări vecine este deja oindustrie profitabilă, ar pu tea fi stimu -late in vestiţiile, turiştii ar puteabeneficia de hrana produsă în grădinaşi în curtea proprietarului depensiune, putând astfel să vorbim înacest context de produse sută la sutăecologice! Ce gân desc edilii din Mar -gina, Tomeşti, Curtea şi Pie troa sa des -pre şansele dezvoltării a gro tu ris mu lui,ca sursă de prosperitate pentru ce tă -ţenii acestor localităţi, am încercat săaflăm stând de vorbă cu pri marii celor

ŞANSA AGROTURISMULUIPENTRU AŞEZĂRILE

TIMIŞENE

Autostrada ARAD - TIMIŞOARA

La mijlocul anului 2006, Re giu nea Vest a participat încalitate de Re giune Oaspete de Onoare, alături de Ru sia,Marea Britanie, Ungaria şi Re giunea Emilia Ro ma gna(I talia), la cea de-a patra ediţie a Conferinţei Mondialede Investiţii LA BAULE in titulată ”EUROPE, Buil dinga Hub for the World” – „EUROPA, viitor nu cleu mondial”.Delegaţia oficială la nivel înalt a fost condusă de Pre -şedintele Consiliului de Dezvoltare Re gională al Re giu -nii Vest, domnul Constantin Ostaficiuc, iar Agenţiapen tru Dezvoltare Regională a asigurat organizareaparticipării Regiunii Vest la acest eveniment. Invitaţiade participare a fost adresată Regiunii Vest de cătreEURADA – A so ciaţia Europeană a Agenţiilor de Dez -vol tare Regională, - partener al think-tank-ului EUROPE+,organizator principal al Conferinţei Mondiale deInvestiţii La Baule. Obiectivul EURADA este de a promova dezvoltareaeconomică regională prin intermediul dialogului cu ser -viciile Comisiei Europene, schim bul de bune practicidintre membrii, cooperarea trans naţională dintre a ceştia,precum şi susţinerea a gen ţiilor de dezvoltare regională.

EU RADA include pes te 150 de a gen ţii de dezvoltareregională din 25 de ţări ale Uniunii Europene şi ale Eu ro -pei Centrale şi de Est.

A.K.

REGIUNEA VEST – OASPETEDE ONOARE LA CONFERINŢAMONDIALĂ “LA BAULE 2006”

Beneficiar: CompaniaNaţională de Autostrăzişi Drumuri Naţionale din RomâniaProiectant/Consultant:SCETOROUTE /BCEOM FranţaConstructor: Licitaţia de execuţie pentrudesemnarea constructorului va avealoc la sfârşitul anului2006Finanţator: BancaEuropeană de InvestiţiiLungime: 54 kmValoare: aproximativ 300milioane euro.

Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectulde autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, carefa ce parte din Culoarul IV Pan-European de Transport. Pentrua cest sector (Arad – Timişoara), în anul 2005 a fost semnat me -morandumul de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii.În prezent, este elaborat Studiul de Fezabilitate de către socie -tatea franceză SCETOROUTE, următoarea etapă fiindelaborarea Documentaţiei de licitaţie şi Proiectul Tehnic.

Elemente geometrice:Autostrada Arad-Timişoara are o lungime de 58 km şi secompune din trei sectoare:1. Varianta de ocolire Arad – Lungime=12 km;2. Autostrada Arad – Timişoara – Lungime=32 km;3. Varianta de ocolire Timişoara – Lungime=10 km.În profil transversal, platforma autostrăzii are 26 m, cu prin -zând:- 4 benzi de circulaţie de câte 3,75 m;- 2 acostamente de câte 3,50 m, din care:- 2,50 m – banda de staţionare de urgenţă;- 0,50 m – banda de încadrare;- 0,50 m – acostament neconsolidat;

Accesul la autostradă se va realiza prin noduri rutiereprestabilite, municipiul Arad având 3 puncte de acces iarmunicipiul Timişoara 2 puncte, după cum urmează:- Pasaj denivelat DN7, la vest de Arad;- Pasaj denivelat în zona aeroportului Arad;- Pasaj denivelat DN69, la sud de Arad;- Pasaj denivelat DJ691, la nord de Timişoara;- Pasaj denivelat DN6, la vest de Timişoara;

Pentru a asigura continuitatea traficului pe drumurilelo ca le, sunt tratate toate traversările de drumuri judeţenesau comunale prin construcţia a 25 de pasaje denivelate.

De asemenea, în proiect sunt prevăzute a se construi 38de po duri şi pasaje pentru traversarea cursurilor de apă şi are ţelei de cale ferată din zonă. Urmare unui studiu compa ra-tiv, raportat la costurile de construcţie din România, a fostestimat că în zona de şes costurile de construcţie a au tos -tră zii se vor încadra între 5-6 milioane de euro / ki lo metru.

Consiliul Judeţean Timiş sprijină şi promovează proiectul

Page 2: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

AGENDĂ

Din cauza schimbărilor funda -men tale din ultimii ani, în exis ten ţalocalităţilor au apărut o se rie deprobleme noi care nu mai puteau firezolvate prin me to dele tradiţionale.Aceste schim bări fun damentale ţincont de globa li zarea şi formareablo cu rilor continentale, de trecereala economia informaţională, de im -pactul tehnologiei de transport, deim pac tul tehnologiei in for maţiei a -su pra organizării spa ţia le, de pro -movarea urbană etc. Po ziţia o raşelorîn ierarhia ur ba nă europeană s-atransformat total în func ţie de în ţe -le ge rea şi me todele de reacţie la a -ceastă dez voltare ur ba năfundamentală. Ast fel, a apărut cu oforţă ne mai în tâl ni tă până acum,competiţia ur bană. Pen tru a ajungeîntr-o po zi ţie de frun te în ierarhiaur ba nă, ora şe le sunt obligate să a tra -gă acti vităţi economice de vârf, careim plică lo cui tori cu venituri mari,care pot a tra ge turişti, etc. Un oraşîn ca re nu es te plăcut să trăieşti nupoate spera într-o creştere economi -că vii toa re.

Dar aceasta nu este suficient. U -ne le aşezări urbane simt nevoia să-şiu neas că forţele pe anumite pro ble -me pentru a face faţă competiti vi tă -ţii şi con curenţei acer be din zo nalor. Com petitivitatea lucrează pe di -fe rite scări spaţiale începînd cu car -tie re le ca re concurează între ele, culo ca li tăţile, cu regiunile, cu eu ro re -giu nile, cu blocurile continentale,etc. Există con curenţă între loca li tă -ţile mici, în tre cele mici şi cele mari,între cele mari, în tre regiuni, înfuncţie de a nu mite aspecte puse îndiscuţie, cum ar fi, de exemplu, celde atra ge re a investiţiilor, a tu riş ti lor,a cer ce tării de vârf, a eveni men telorcul tu rale sau sportive de top, etc.

Autorităţile locale au o tot maima re responsabilitate în aceastăcom petitivitate datorită număruluitot mai ridicat de sarcini şicompetenţe ce le re vin. Fiecare oraşîşi poa te forma propria imagine înfuncţie de ce rele vanţă regională,na ţională, europeană sau mondialăau activităţile ce se desfăşoară pe te -ritoriul său. Competiţia se desfă şoa -ră pe diferite specializări, deexemplu pe comerţ, turism, afaceri,sport, cul tură, medicină,învăţământ, care devin, în fapt,funcţiunile urbane me tropolitane.Un complex comercial importantprecum Iulius Mall po zi ţioneazăoraşul respectiv într-o si tua ţie

favorabilă pe plan euro re gio nal. Uncentru is to ric valorificat cuprofesionalism şi în soţit de o po li ti -că culturală adec va tă, cum ar fi zo -ne le istorice din Ti mişoara, pozi ţio -nea ză oraşul într-o situaţiefavorabilă atât din punct de vedereal turis mului, cât şi al e du caţiei înplan eu ro regional. Reu şi ta unuiconcert al u nui cântăreţ în vogă,precum Sha ki ra, de exemplu,poziţionează o ra şul care-l găzdu ieş -te într-o situaţie fa vorabilă în plannaţional. Un tea tru renumit în în -treaga regiune, cel din Timişoara,spre exemplu, pozi ţio nează o ra şulnos tru într-un circuit eu ropeancultural. O piaţă fi nan cia ră activăcum es te cea din Timişoara plaseazăora şul într-o poziţie favo rabilă îneu ro re giu ne. Un centru de cer cetăriîntr-un do meniu de vârf, cum ar fibi o teh nologia, poziţio nea ză oraşulTi mi şoa ra într-o situaţie teh nologicăfa vo rabilă în plan european. O e chi -pă de fotbal care ac ti vea ză înChampions Legues, aşa cum cumvi săm cu toţii, plasează o raşul pepozi ţie favorabilă în plan euro pea n.

De cele mai mult ori aceste reu -şite nu pot aparţine unui SINGURCONSILIU LOCAL. Una din me to -dele eficiente de a face faţă cusucces acestei competiţii este chiara so cierea mai multor comunităţi,aşa dar a mai multor consilii localepe anumite acţiuni pentru a ajungepe o poziţie favorabilă în nouaierarhie mon dială.

Câteodată, fără a ţine cont devoi nţa şi capacitatea administraţiilorlocale de gestiune a fenomenului dedezvoltare, această asociere seproduce doar spaţial, prin unireafizică a mai multor localităţi. Esteun fapt natural, dar el nu estesuficient pentru a te poziţiona învîrful compe tiţiei. De remarcat cădinamica este teribilă şi dacă azioraşul tău se situează pe o poziţiefavorabilă, mâine, dacă nu se aplicăcele mai potrivite strategii, aceastăpoziţie poate dispărea curepeziciune.

Fie că este vorba de asociereamu nicipiului Arad cu Timişoara pepro blema aeroportului şi cea alegăturii între acesta şi cele douăoraşe cu un tren rapid (asociereinterregio nală), fie că este vorba deaso cie rea dintre Hunedoara, Deva şiSimeria pentru a forma un pol puter-nic de peste 200.000 locuitori caresă sprijine megalopolisul Arad-

Timişoara (aso ciereinterorăşenească), fie că este vorbade asocierea unor oraşe de pegraniţa noastră cu oraşe din ţă rileve cine (asociere euroregională), fiecă este vorba de asocierea dintrecomunele cuprinse în interiorul cen -tu rii auto cu municipiul Timi şoaraîn Aglomerarea Urbană Timi şoara(a sociere intercomunală), sau des -pre asocierea locali tăţilor în ju rulLu gojului sau De tei ori de aso cieritransfrontaliere în jurul Sân ni co lau -lui Mare sau al Jimbo liei ori a so cie -rea localităţilor în ju rul Buziaşuluipentru evidenţierea valorilor bal ne -a re şi is torice, ne a flăm în faţa unornoi modalităţi de a face faţă compe -ti tivităţii atât în sine, cât şi pe planre gional.

Pentru că există încă multă ne în -cre dere din partea autorităţilor lo ca -le din cauza pierderii autonomiei lo -ca le şi respectiv a pierderii puterii,pre cum şi neclaritate în ceea ce pri -veş te cadrul juridic al acestor aso -cieri, vom dezvolta puţin cadrul eu -ro pean şi cel naţional în domeniu. Înreglementările statelor europene a -so cie ri le dintre Consiliile Localepot lua forma unei noi persoane ju -ridice de drept public care poartănu mele de „intercomunalitate”. A -ceas tă intercomunalitate are un or -gan deliberativ format exclusiv dina leşii locali, funcţionează pe baza a -ce loraşi prin cipii ca un Consiliu Lo -cal, de ci de în numele consiliilor lo -ca le pentru ce competenţe i-au fosttransfe ra te şi, ca atare, exercită pre-rogative li mitate, cum ar fi serviciilepu bli ce (transport în comun, reţelelede apa, de canal, co lec ta rea şi de po -zitarea deşeurilor, etc), ac ţiunile so -ciale, culturale, sportive etc. Din a -ceastă cauză organul de li berativ ast -fel nou înfiinţat are pro por ţionali tateşi legitimitate, are un transfer limitatde competenţe, are o ges tiu neintegrată a resurselor pentru o biec -tivele stabilite şi evită excluziunile.

În România, în conformitate cuLegea 215 din 2001 art.11, „autori -ta tea admi nis traţiei publice localeare dreptul să coopereze şi să seasocieze cu al te autorităţi aleadministraţiei locale din ţară şi dinstrăinătate” respectiv are dreptul „laini ţie rea şi realizarea unor programede dezvoltare re gio nală inclusiv prinalocare de fonduri” (art.12). În con-formitate cu art.13 „consiliile lo caleşi consiliile judeţene limitrofe zo ne -lor de frontieră pot încheia a cor duri

de cooperare transfronta lie ră cu au -to ri tă ţile similare din ţările ve cine”.În con formitate cu art.38 (2) Consi -liul Lo cal „a vi zea ză sau a pro bă, du -pă caz, studii, prognoze şi pro gramede dezvoltare economico-socială, deorganizare şi amenajare ateritoriului, documentaţii deamenajare a teritoriului şi urbanis-mului, in clusiv participarea laprograme de dezvoltare judeţeană,regională, zo nală şi de cooperaretransfrontali e ră”. De asemenea, înconformitate cu a celaşi articol delege, aliniatul x, Con siliul Local„hotăreşte coo pe ra rea sau asociereacu persoane ju ri dice române saustrăine, cu organi za ţiineguvernamentale şi cu alţi par -teneri sociali în vederea fi nan ţă rii şirealizării în comun a unor acţiuni,lucrări, servicii sau proiecte de in te -res public local”. Aşadar, Consi liileLocale pot hotărî, în condiţiile legii,cooperarea, asocierea sau partici-parea la programe de dezvoltare cupersoane juridice, organizaţii gu -vernamentale, alţi parteneri socialişi alte autorităţi ale administraţieipu blice locale pentru finanţarea şirea li zarea unor acţiuni.

Deoarece nu există legi spe cialepen tru asocierea consiliilor lo calecu terţi se aplică legea asocia ţiilorpentru asocieri cu ONG-uri şi CodulComercial pentru asocieri cu AgenţiEconomici. Aşadar, asocierea cuTerţi şi cu Consiliile Locale prin le -gea a so ciaţiilor se face prin cre a reaunei noi persoane juridice.

Coroborând legislaţia europeanăcu cea românească se poate realiza oasociaţie „specială” de tip „inter co -mu nalita te” prin aplicarea legiiasociaţiilor (le gea românească) lacare se a dau gă clauzele statutare înconformitate cu legea europeană ain ter comunali tăţii. Aceste clauzespe ciale sunt le gi timitatea, propor -ţio na li tatea, e vi ta rea excluziunii,transfe rul limitat de competenţe,gestiunea integrată a resurselor şiconstituirea de instituţii publice.

Numai aşa se poate face o ges -tiu ne integrată a resurselor, o ges tiu -ne in te grată a serviciilor publiceprin pro grame de cofinanţare UE, sepoa te face o amenajare integrată ate ritoriului în ceea ce pri veşte dez -vol tarea spaţială, se pot realiza po li -tici sectoriale şi globale de dezvol ta -re durablă în ceea ce priveşte acţiu -nea economică, socială şi cultural e -du caţională, se pot face politici

fiscale integrate şi în final se poatecreş te ponderea demografică a unorzo ne.

Din punct de vedere juridic a cestea so ciaţii se supun dreptului pri vatda că asocierea se face cu terţi, in -clusiv cu Consilii Locale, şidreptului pu blic dacă asocierea seface exclusiv cu alte ConsiliiLocale.

Aşadar, pentru a face faţă com -pe ti ţiei este nevoie de atragerea deac ti vităţi economice de vârf. Pentrua ceas ta este nevoie de fonduri imen -se pentru infrastructură (străzi, reţeade apă, canal, curăţenie etc.) pentrucă un oraş în care nu se poate trăicon fortabil nu poate spera la lo cui -tori cu venituri mari, cei care suntca pabili de a susţine turişti. Fără a -ces tea nu se poate spera într-o vii -toa re creş te re economică. Ori fon -du rile europene nu se acordă de câtda că avem de-a face cu CO -OPERĂRI IN TER CO MU NI TA RE.

Între a alege neîncrederea în mo -da li tatea de asociere prin inter co mu -na litate din cauza necunoaşterii ju ri -dice a fenomenului sau a alege spe -

„Doamne ! dă-mi CURAJUL să schimb lucrurile pe care le pot schimba,RĂBDAREA să pot accepta lucrurile pe care nu le pot schimba,ÎNŢELEPCIUNEA să sesizez deosebirile dintre ele”.

Francisco de Assissi

METROPOLA TIMIŞOARA- IMPACT ECONOMIC

ŞI URBANISTIC (II)

Page 3: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

AGENDĂ

În baza bugetului şi aprogramelor de lucrări aprobate deConsiliul Judeţean Timiş în anul2005, cu o valoare totală de57.116,098 mii lei, DADPJ Timiş aexecutat lucrări de întreţinere, re pa -rare şi modernizare a drumurilor ju -de ţene, lucrări de reabilitare a unordrumuri comunale, precum şi lu cră -rile privind refacerea infrastructuriirutiere a judeţului Timiş, calamitatăîn urma inundaţiilor din lunile a pri -lie-mai 2005.

Volumul mare de lucrări a fostimpus de necesitatea reparării şi a -du cerii în stare de viabilitate cores -punzătoare a drumurilor judeţene înlungime de 1.145 km, aflate în stareavansată de degradare ca urmare aefectelor iernii 2004-2005, şi acapacităţii portante scăzute (duratade exploatare fiind depăşită pe ~60% din lungimea reţelei) precum şide necesitatea refaceriiinfrastructurii rutiere (DJ, DC,străzi) a judeţului Timiş pesectoarele ca la mi tate. Totodată semenţionează fap tul că lucrărileprivind activitatea de întreţinere,reparare şi moderni za re adrumurilor judeţene, reabili ta reaunor drumuri comunale şi re fa cereadrumurilor calamitate, au fost acor-date constructorilor pentru execuţieîn baza Ordonanţei nr. 60/2001privind achiziţiile publice.Principalele sarcini fizice realizatepe categorii de lucrări însumează

377,814 km, după cum urmează:1.tratamente bituminoa se 51,103

km. 2. covoare asfaltice 2,500 km.3. îmbrăcăminţi bituminoase

6,091km.4. pietruiri drumuri comunale de

pământ 6,0005. reabilitări, pietruiri drumuri

comunale 8,7006. refacere infrastructură

calamitată 303,420

din care:• drumuri judeţene 169,200• drumuri comunale 93,400• străzi 40,820Toate lucrările executate au fost

supravegheate din punct de vederetehnic şi calitativ de către inspecto -rii de specialitate din cadrul di rec -ţiei, atestaţi de către Inspectoratulde Stat în Construcţii.

DIRECTOR,

ACTIVITATEA FINANCIAR-CONTABILĂDESFĂŞURATĂ îN LUNA IULIE 2006

Aspecte din activitatea „Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor

Judeţene Timiş” pe anul 2005

RefacereDJ 593Giulvăz -Foieni -lucrare dereabilitarea drumuluidistrus deinundaţiiledin 2005

Refacerepodeţ peDC 114 laBaloşeşti

În conformitate cu fişele postu ri -lor şi legislaţia în vigoare, în lunaiu lie 2006 principalele activităţides făşurate au fost:

· punerea în practică a calităţiide or do nator principal de credite aCon siliului Judeţean Timiş prin asi -gu rarea fondurilor în vedereaalimentării cu alocaţii bugetare(credi te) a tuturor ordonatorilorsecundari şi ter ţiari de credite, atuturor ca pi to le lor de cheltuieliprevăzute în BVC-ul propriu alC.J.T.;

· executarea analizei, verificareaîn ca sării veniturilor conform pre ve -de ri lor din BVC, corecta înregistra -re a a cestora în evidenţa contabilă;

· înregistrarea cronologică şi sis -te ma tică a tuturor operaţiunilor in -ter ve nite atât pe debitul cât şi pecredi tul celor 76 de conturi deschiseîn nu mele Consiliului Judeţean Ti -miş, atât cele cuprinse în Execuţiade casă a bugetului C.J.T. cât şi a ce -lor lalte fonduri speciale şi valutare;

· În cursul lunii iulie 2006 s-auîn registrat venituri încasate de12,390 milioane lei şi cheltuieli de12,777 mi lioane lei;

· Urmărirea, verificarea şi acor-darea vi zei de control financiar pre-ventiv con form O.G. 119/99, OrdinM.F. 522/2003, ordin M.F. 1792/ -2002 pe con tracte, convenţii, facturi,bo nuri de consum, bonuri de mişcare,transfer, angajamente legale, an ga ja -mente bugetare, ordonanţare de pla tăşi alte documente conform le gis laţieiîn vigoare (1000 documen te);

· În luna iulie 2006 s-au alimen-tat cu sume defalcate din impozitulpe venit pentru echilibrarea bu ge te -

lor locale (din cota de 22%) con-form Legii bugetului de stat bu ge -tele consiliilor locale comunale, o -ră şeneşti şi municipale utilizând su -ma de 3.477 mii lei ceea ce adeterminat 95 operaţiuni financiarede vi rament;

· S-a realizat urmărirea şi evi -den ţierea contabilă a Fondului spe-cial pentru pietruirea drumurilor şia li men tarea cu apă a comunelorcon form H.G. 577/97 şi a H.G. 1256/ -2005 400 mii lei din care alimen tă ricu apă 300 mii lei (Sânandrei 300mii lei) şi pietruiri drumuri co mu -nale 100 mii (Tomeşti);

· la capitolul 51.02 s-a plătitsuma de 842 mii lei din care 303 miilei pentru cheltuieli de personal, 539mii lei cheltuieli materiale;

· la capitolul 54.02 s-a plătitsuma de 204 mii lei din care 204 miilei transferuri către Direcţia deEvidenţa Persoanelor ;

· la capitolul 60.02 (Centrulmilitar) s-a plătit suma de 42 mii leidin care 42 mii lei cheltuieli mate-riale;

· la capitolul 61.02 (Inspectora -tul pentru situaţii de urgenţă) s-aplă tit suma de 14 mii lei din care 14mii lei cheltuieli materiale;

· la capitolul 65.02 (Învăţământspe cial ) s-a plătit suma de 3.423 miilei din care 1.858 mii lei cheltuielide personal, 255 mii lei cheltuielima teriale, 1.126 mii lei asistenţă so -cia lă (corn şi lapte) şi 184 mii leicheltuieli de capital;

· la capitolul 67.02 (Cultură) s-aplătit suma de 743 mii lei din care90 mii lei cheltuieli de perso nal, 15mii lei cheltuieli materiale, 297 mii

lei transferuri către instituţiile decultură, 302 mii lei contribuţie pen-tru plata salariilor personalului ne -cle rical şi 39 mii lei cheltuieli de ca -pital;

· la cap. 68.02 (DirecţiaCopilului) s-a plătit suma de 3.749mii lei din care 1.520 mii lei cheltu-ieli de personal, 785 mii lei pentrucheltuieli materiale, 1.444 mii leipentru transferuri;

· La cap. 70.02 (Direcţia prestăriservicii) s-a plătit suma de 708 miilei din care 270 mii lei cheltuieli depersonal şi 288 mii lei pentrucheltuieli materiale şi 150 mii leiregularizare participare capitalsocial APCAN;

· La cap. 84.02 (Direcţia dedrumuri) s-a plătit suma de 3.050mii lei din care 32 mii lei cheltuielide personal, 3.018 mii lei cheltuielima teriale;

· La cap. 87.02 (alte acţiunieconomice) s-a plătit suma de 3 miilei pentru cheltuieli de capital;

S-a desfăşurat activitateafinanciară prin caseria proprie al căreiru laj în luna iulie 2006 a fost de 101mii lei.

· S-a îndrumat din punct de ve -de re financiar-contabil activitateape li nie de protocol, activitatea cere zul tă din parteneriatele cucelelalte zo ne sau ţări din Europacentrală şi de vest, ţările vecine. Dea se me nea ş-a răspuns oricărorsolicitări din punct de vederefinanciar-contabil, atât la solicitărileconducerii Consi liului JudeţeanTimiş, cât şi al tor or ganisme sauinstituţii colabo ra toare şi de control(Curtea de Conturi).

Sistemul informatic în cadrulConsiliului Judeţean Timiş estestructurat în 2 mari categorii:1. sistemul de comunicaţii (LAN,Internet);2. sisteme informatice ale serviciilor1.a) LAN este o reţea structurată da -ta-voce, de categorie 5e. Comunica -rea între nivelele Consiliului Ju de -ţean (demisol, parter, etajul 1 pânăla etajul 4) este realizată prin cablude fibră optică cu viteza de trans-mitere de 2 Gbps. Pe nivele, ca bla -rea orizontală are o topologie stearealizată cu cablu FTP, 4p, categoria5e, respectiv în camera serverelorde categoria 6, având viteza detransmisie de până la 500 Mbps.1.b) Internetul este realizat prin co -nexiune de linie închiriată pe fibrăoptică. Intern, există un proxy ser -ver sub Linux, Squid. Firewall-ulca re filtrează pachetele primite şitri mise din reţea se află la pro vi de -rul de Internet, asigurând securitateareţelelor interne. Pentru serviciul demail este instalat un server de mail,Qmail, sub Linux.2. Toate compartimenteleConsiliului Judeţean Timiş au cal-culatoare cu prinse în LAN cu accesla Internet şi la poşta electronică. Pefiecare cal culator este instalată oversiune a sistemului de operareWindows (de la Win 98 la Win XP),MS Office (Ex cel, Word,PowerPoint, ş.a.). To todată suntimplementate aplicaţii informaticespecifice domeniului comparti-mentelor respective. Fie ca re calcu-lator este protejat prin programulSymantec AntiVirus EnterpriseEdition si Symantec Client Se curity.Principalele aplicaţii informatice pedomenii, implementate pentru şi încadrul compartimentelor C.J.Timiş,sunt:· Contabilitate-Financiar:- “Evidenţa contabilă a mijloacelorfixe “,- “Evidenţa contabilă a obiectelorde inventar”,- Pachet de programe CIEL-CONTA;- “Evidenţa terenurilor şi aamenajărilor de terenuri”;- “Evidenţa salariilor personaluluipropriu”;- Întocmirea declaraţiilor privindobligaţiile la bugetele de sănătate,şomaj, asistenţă socială;- “Elaborarea şi evidenţa fişelor fis-cale FF1, FF2”;- Centralizarea şi raportareasituaţiilor financiare trimestriale.· Buget-venituri:- “Elaborarea bugetului propriu devenituri şi cheltuieli şi a anexelor labuget conform legislaţiei în vi goa re”;- Baza de date privind bugetele şiexecuţia acestora pentru primăriiledin judeţ;- “Centralizarea execuţiei bugetelorîn structură economică şi funcţio -nală ale consiliilor locale din judeţulTimiş”- Repartizarea lunară a sumelor peba za criteriului de repartizare a su -me lor defalcate din impozitul pe ve -nit pentru echilibrarea unităţilor ad -mi nistrativ-teritoriale- Deschiderea creditelor pentruinstituţiile din subordine- Întocmirea proiectului de bugetpentru anul următor şi prognoza peurmătorii trei ani.· Resurse umane:- “Evidenţa funcţionarilor publicidin administraţia locală a judeţuluiTimiş”;- Date informative privind numărulde personal şi fondul de salarii· Administrativ:- “Evidenţa gestiunii de materiale”;- “Evidenţa gestiunii mijloacelor

fixe şi a obiectelor de inventar”· Monitorul oficial şi transparenţădecizională:- “Evidenţa hotărârilor emise decătre C.J.Timiş”· Investiţii şi programecomunitare:- “Situaţia lucrărilor de investiţii” ;- “Evidenţa pe localităţi aalimentării cu apă, canalizare,colectarea deşeurilor”;- “Evidenţa pe localităţi alocuinţelor sociale”;- “Situaţia zonelor calamitate”.· Relaţii publice:- “Situaţia dotării şcolilor” ;- “Situaţia alimentării cu apă alocalităţilor din judeţ “· Avizare şi autorizare în construcţii:- “Evidenţa certificatelor deurbanism” ;- “Evidenţa autorizaţiilor de construcţie”· Urbanism:- “Evidenţa planurilor de urbanismgeneral şi zonal” ;· Patrimoniu:- “Evidenţa domeniului public şi privat” ;· Juridic:- “Baza de date a actelor normative– Legis Studio”;· Transparenţă, comunicare:- “Pagina Web a C.J.Timiş”;

Pagina web a C.J.Timiş are un ca -rac ter de site administrativ, con ţi -nând datele cu caracter public obli -ga torii, dar şi informaţii generalecare caracterizează localităţile dinjudeţ (informaţii generale, istoric,cul tură, sport, economice, turism,învăţământ, sănătate, etc.)

Având în vedere cele de mai sus,rezultă că există premizele necesareîn direcţia realizării unui sistem ITintegrat, respectiv suntimplementate în stare operaţionalăaplicaţii în majoritateacompartimentelor din cadrulC.J.Timiş. Până la atingerea scopu-lui final al unui sistem IT, a ce la de apermite accesul la informaţii într-unmod cât mai judicios, care să creezeposibilitatea unei a na li ze pertinentea acestora, oferind po si bi li tateaexer citării rapide şi în cunoş tinţă decauză a actului de ci zio nal, pe lângăacţiunile deja intreprinse, mai suntnecesare etape precum:- implementarea unor proceduri delucru şi a unui sistem informatic demanagement al acestora; - implementarea unui sistem infor -ma t ic geografic, cu toate com po -nen tele sale – logistice, umane si in -formaţionale;- realizarea unui portal aladministraţiei publice din judeţulTimiş, ca re să fie orientat spresatisfacerea u nor servicii cătrecetăţeni, firme, in stituţii, organizaţii.

S i t u aţ i a s i s t e m ul u ii n f o r m at i c a l C . J . T i mi ş

Page 4: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

AGENDĂ

MarginaIonel Costa, Primar

Beneficiile integrăriieuropene aleRomânieiOdată cu Revoluţia din 1989,moment în care românii au luptatîmpotriva regimului comunist,pentru libertate şi un nivel de traimai ridicat, România a decis căsingura cale firească de urmateste aderarea la UE.17 ani mai târziu vedem o nouăRo mânie cu o economie trans -for mată, bazată pe principiile e -

co no miei de piaţă, în plină dez -vol tare economică şi în care dre p-turile fundamentate ale omuluisunt respectate. În acest contextşi administraţia publică s-atransformat, devenind una pusăîn sluj ba cetăţeanului. Acesta es -te im plicat în procesul decizio nalîn toate domeniile de competenţăale administraţiei locale şiregionale.Negocierile de aderare cu Ro -mânia s-au încheiat cu succes îndecembrie 2004. Tratatul de A -derare a fost semnat în aprilie2005. România şi alte 14 statemembre l-au ratificat deja. Tra -tatul prevede aderarea la 1 ia nua -rie 2007, în cazul în care Con -siliul nu decide, la recomandarea

Comisiei, ca aceasta să fieamânată până la 1 ianuarie 2008.După încheierea negocierilor,Uniunea Europeană a hotărât căva continua să monitorizeze în -de aproape pregătirile şi reali ză ri -le României şi că, în acest scop,Comisia va continua să pre zinterapoarte anuale asupra pro gre su -lui României spre ade ra re, în so -ţi te de recomandări, da că este ca -zul.Comisia şi-a prezentat primul ra -port de acest fel în octombrie2005. Raportul a arătat că Ro mâ -nia era deja într-un stadiu a van -sat în pregătirea pentru a de rare.De asemenea, a identificat o se -rie de domenii în care erau ne ce -sare eforturi suplimentare pentru

a desăvârşi pregătirile. Co mi sia ahotărât să îşi intensifice ac ti -vităţile de monitorizare şi să pre -zinte un nou raport în pri mă varaanului 2006. Acest raportexaminează pregătirile Ro mânieipentru aderare, concentrându-sea su pra domeniilor în care suntnecesare mai multe progrese,conform celor trei criterii de a de -rare de la Copenhaga. Acest ra -port a confirmat progresul conti -nuu al României spre aderare şifaptul că ţara noastră ar trebui săfie pregătită de aderare la 1 ia -nua rie 2007, dacă se va o cupa deproblemele rămase încă nerezol-vate.În acest context, în judeţul Timiş,se depun eforturi pentru a mări

capacitatea de absorbţie a fon-durilor europene disponibile, atâtprintr-o campanie susţinută dein formare, cât şi prin consolida -rea infrastructurii instituţionaleca re să permită oferirea sprijinu-lui financiar la care aceasta aredreptul, conform Politicii Agri co -le Comune a Uniunii Euro pe ne.

IONEL TUţAC

OPINII

Vedeţi posibilă dezvoltarea uneiregiuni turistice în nord-estul ju -de ţului Timiş, având în vedere po -ten ţialul turistic existent aici? Mi -zaţi pe agrotu rism?Această idee poate să prindă conturîn zona noastră şi aici mă refer lapo sibilităţile care exis tă pentru pe -tre cerea timpului liber, la ca drul na -tu ral deosebit oferit de această partea ju deţului şi la câteva exemple deo biective ca re există în comună. Încerc să rezolv problemele cu carese confruntă comunitatea noastră.Co mu na a avut şi are un buget mic,din to tal buget şapte la sută a vemve nituri locale şi 93 la sută din bu -get primim de la stat. Vrem să mă -rim cifra noastră undeva spre 20-25la sută în prima fază, dar pentru a -ceas ta trebuie să creem locuri demun că, să atragem investitori, să în -cer căm să valorificăm mai bine po -tenţialul existent. Acest po ten ţial sereferă la păduri, dar spre bu curianoas tră în doi ani pri măria a făcutdestul de puţine exploatări. Noi amrea lizat împădurirea a patru hectareşi tăieri de pe cel mult o su pra faţă deun hectar. Încercăm să ne li mităm laa tăia pă durile şi printr-un proiect

vrem să facem reîmpădu riri pe a pro -xi mativ 500 de hectare. Este vorbade un proiect PHARE ca re ar constaîntr-o îm pă du rire pe această suprafaţă,pe teritoriul celor nouă sate plus co -mu na Margina, centrul de comună, înto tal pe teritoriul celor 13.200 de hec -tare. Împădurirea urmează să aibă loccu fag, carpen, stejar, salcâm. Avem şidouă gatere în localitate ce func ţio -nează atât cu material lemnos din in -te rio rul comunei cât şi cu cel adus dinzonele a dia cen te.Se mai construiesc case în Mar gina?Da, s-au mai construit şapte casenoi, în special în centrul de comunăMargina şi în satul Sinteşti, de cătreoameni tineri care lucrează în stră i -nătate sau patroni de firme.Mai funcţionează fabrica de oţetde la Margina?Această fabrică avea 711 angajaţi înanii 1986-1987, după 1995 a în ce -put să-şi res trân gă activitatea iar înmomentul de faţă nu mai func ţio -nea ză, fiind cumpărată împreună cuSol ventul de o altă firmă care do reş -te ca pe viitor să facă în conti nuareoţet din vin.Îm preună cu AJOFM am avut unpro iect derulat pe cinci luni, proiect

prin care am angajat 216 şo meri laprimărie pentru lucrări publice co -mu nitare (plombări şi reparaţiidrumuri comunale pe cel puţin 20de ki lometri, curăţarea şan ţu rilor la -te ra le ale drumurilor, curăţarea ca -na lu rilor mari care ne-au apărat deinun daţii). A cum avem câţiva in ves -titori în zonă: în ex ploa ta rea şi pre -lu crarea lemnului, o firmă de în căl -ţă minte care are 40 de locuri de mun -că, dar care vrea să ajungă la 200.Cu privire la zona de turism dinnord-estul judeţului ce ne puteţispune?În această zonă sunt trei bazinemari: Tomeşti cu Valea lui Liman,ba zinul Pietroasa-Poieni un de se vaface infrastructura aferentă, adicădru mul, cu ajutorul CJ Timiş, şi ba -zinul Mar gi na-Coşteiul de Sus undetot cu ajutorul CJT încercăm să re -zol văm problema infrastructurii înacest an şi în anul viitor. Am avutdiscuţii cu diferiţi investitori pentrure alizarea uni proiect mai mare cecuprinde un teren de golf, ca ba ne, 4-5 perechi de cai pentru călărie sauplimbări cu şareta şi, nu în ultimulrând, o fermă e cologică pentruproducţia laptelui pentru tu rişti.Ce personalităţi a dat Margina?Personalităţile comunei Marginasunt prezentate şi în Monografiacomunei Margina “225 de ani de în -văţământ românesc”: scriitorul So -rin Titel, scriitorul şi publicistul IonClopoţel, care din păcate nu maisunt în viaţă. De altfel, şcoala cuclasele I-VIII din Margina poartănumele scriitorului Sorin Titel şi deanul trecut casa naţională Marginase numeşte “So rin Titel”. Îl avem şipe dirijorul Diodor Nicoară de la Ti -

mişoara şi, de la corul Ion Vidu dinLugoj, pe Remus Taşcău. Nu în ul -timul rând, îl amintim pe DumitruPru naru a cărui familie este din satulGroşi şi pe care îl aşteptăm în lunaau gust să revină aici la Margina,chiar dacă el este născut în Braşov.A mintesc şi faptul că la şcoală, înclă direa ve che, s-a amenajat printr-oinvestiţie din programul PHARE -Coeziune Economică şi Socială,Centrul Comunitar de Servicii So -

cia le Margina care cuprinde:Centrul de zi pentru copii, Cantinaso cia lă şi Clubul “Bunicilor”. Sco -pul acestui proiect este de a dezvol-ta ser vicii sociale comunitare pentruco piii preşcolari, şcolari, per soanevârstnice şi grupuri defavorizate.

C. T.

Comuna Margina este situată în parteade nord-est a judeţului Timiş, fiindatestată documentar din anul 1365. Printre obiectivele istorice din zonă a -

min tim bi se rica Bulza, biserica din Co -şeviţa, ctito rită în anul 1776, bisericadin Mar gi na datând din 1737. Suprafaţa totală a co mu nei este de

13,281 hectare iar populaţia este de2.351 de persoane din care 915 persoa -ne reprezintă populaţia activă.

“VREM SĂ FACEM REîMPĂDURIRI

PE 500 DE HECTARE!”

Terenul de sport al Şcolii cu clasele I-VIII Margina, recent amenajat Fabrica de Oţet din Margina, aşteaptă reînceperea producţiei

Page 5: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

AGENDĂ

CURTEAPrimar Ioan Unguraş:

În acest moment introduceţi apaîn comună...Da, după cum aţi văzut am în ce putlucrul efectiv la acest proiect, cu ova loare de 11 miliarde de leivechi, fapt care a fost posibil prin -tr-un program gu ver namental, darşi cu ajutorul C.J. Timiş. În cercămsă ur mă rim în de aproa pe lu crărileîn spe ranţa că vor fi de ca li tate şitreaba se va termina în bune con -diţii. Chiar acum vin de la o casăaflată în extremitatea satului, care,chiar dacă e mai izolată, trebuie şiea cuprinsă în acest proiect. Aveţi oameni cu probleme so cia -le pe care să-i puteţi capacita sălu cre ze în folosul comunităţii?Avem cazuri sociale, unii dintre a -ceş tia au însă şi probleme desănăta te. Ceilalţi lucrează chiar înprezent la un pod, dar şi la pre gă -ti rea terenului dinspre Mă năstireaMi ron, unde va avea loc luna

aceasta o mare sărbătoare.Cum vedeţi, aşadar, crearea u -nei re gi uni turistice puternice înnord-estul Ti mişului?Chiar dacă părerea cerută unorspe cialişti în domeniu ne-a camde za mă git, noi vrem totuşi să în -cercăm să atragem investitori înzonă. Chiar dacă avem oameni ca -re ar vinde pă mântul, în agricultu ănu se poate investi deoarecefertilitatea pă mântului este slabă,gra dul trei şi patru în zona de deal. Ceea ce s-ar putea face la noi esteo fermă zootehnică, dar pământuleste al cetăţenilor, aşa că nu putemface o ofertă clară în acest sens.De asemenea, nu avem spaţii deîn chiriat, ferme sau întreprinderişi, ca atare, veniturile încasate dintaxe şi impozite sunt foarte mici. Am avut în comună, totuşi, o ac ti -vi tate legată de ar ti cole artizanaleşi o afacere le ga tă de sti clărie dar

care s-a întrerupt, se pa re, dincauza faptului că nu exis ta piaţă dedesfacere. Ne străduim însă sădepăşim greu tă ţile. Suntem şapte an gajaţi în primărieşi nouă consilieri locali, la o co -munitate de 1325 de locuitori, deale căror probleme încercăm să neocupăm cât mai bine. Astfel, s-a fă -cut in stalaţia sanitară a şcoliipentru ca această instituţie să ob -ţină autorizaţia sanitară de func ţi -o nare. Mai trebuie să găsim cons t -ruc tori pentru înlocuireageamurilor, până la începereaşcolii. De asemenea, dispensarul co mu -nei a fost zugrăvit şi vopsit, o fa ci -litate acordată acestuia fiind şilem nele pentru încălzirea în pe -rioa da rece a anului. Mai avem înplan asfaltarea drumului dintre co -muna Curtea şi satul Breazova,apar ţinător comunei Margina.

O întrebare pentru secretarulcomunei Curtea, Marcel Vişan:

Cât de implicat sunteţi în viaţacomunităţii?Activitatea unui secretar în comună estecomplexă. Practic, nu exis tă activitate înca re un secretar să nu fie implicat. Deregu lă, toate ac tele emise de primărie suntsemnate de mine, bineînţeles aceste actetrebuie să fie conforme legilor în vi goare,în caz contrar mă opun eliberării ac tuluirespectiv. Într-un an de zile aproximativ250-300 de dispoziţii sunt emise de primar iar hotărâri ale consiliuluilocal sunt în jur de 35-40. Pot spune că în activitatea mea ca secretar alprimăriei nu am avut mari ne în ţelegeri cu domnul primar Ionel Unguraş,şi asta pentru că am reuşit să mă fac înţeles şi să-mi motivez eventualeleobiecţii privitoare la actele emise de către primărie. În acelaşi timp am laîndemână şi căile legale cu care eu mă pot opune emiterii unor acte cenu respectă legilor existente.

“îNCERCĂM SĂ ATRAGEMINVESTITORI îN ZONĂ”

TOMEŞTI

Din punct de vedere turistic, ce arputea tre zi interesul vi zitatoruluizo nei Tomeşti?Având în vedere că cele şase a şe zărisunt dispuse din zona de munte pânăîn zona de şes, ca rac teristice suntpor turile populare care diferă de laun sat la al tul, la fel şi cântecele po -pu lare. Zo na Luncani fiind o zonămai izo lată are şi o tradiţie popularămai nealterată, faţă de zona Ro mâ -neşti care este mai aproape de oraşe,şi unde civilizaţia şi-a pus amprentamai puternic pe tra diţiile populare.Obiceiurile şi tra diţiile acestei zonepot fi admirate la “Sărbătoareacântecului, dansului şi portului pop-ular” care are loc în a treia duminicăa lunii august.Cum aţi vedea participarea zoneiTomeşti la un concept mai larg şianume zona turistică nord-est ajudeţului Ti miş?Deoarece comuna noastră estesituată în singura zonă mon tană aju de ţu lui, noi credem că în viitortrebuie să punem la punct infra-structura, deci practic dr umurilecare lea gă a ceste lo curi foartefrumoase, care pâ nă acum nu auprea putut fi puse în valoare.Drumul judeţean care lea gă Făgetulde Luncani este refăcut, mai avemun drum comunal ca re leagăLuncaniul de Jos de Luncaniul deSus la care se lucrează acum printr-un program PHARE, la finele luniiaugust va fi terminat şi el, şi atunciva fi o deschidere foarte frumoasăcătre Munţii Padeşului şi Mun ţiiPoiana Ruscăi, cu o conexiune cătreFârdea şi lacul Surduc.

Chiar aici în Tomeşti am avut odiscuţie cu domnul ConstantinOstaficiuc, preşedintele CJT,împreună cu primarii din Pietroasa,Curtea, Mar gina, Fârdea, toatecomunele adiacente zonei de munteunde s-au pus bazele unei gândiriasociative pentru dezvoltarea aces-tei zone din punct de vedere turistic,urmând ca la sfârşitul următoruluian să se facă o bază sportivă pentrujocurile de iarnă pe munţii PoianaRuscăi şi Padeş. Pentru aceastaavem nevoie de pensiuni agroturis-tice, în acest mo ment avem doarzona Valea lui Li man şi în TomeştiSat o pensiune de 70 de locuri. În

Româneşti şi Lun cani sunt şi caseparticulare care au posibilitatea de apune camere la dispoziţia turiştilorcare vin în a ceas tă zonă. Mai mult,la doi kilo me tri de Luncani s-aînălţat o frumoasă mănăstire careare locuri de ca zare, dar doar pentrudouă-trei zi le, după modelul celordin Moldova şi unde turistul nuplăteşte.Aveţi fonduri pentru întreţinereaşi dezvoltarea comunei?Fabrica de sticlă s-a pornit în treirânduri, dar cu oameni care nu au a -vut puterea financiară să îi deadrumul să meargă bine şi atunci ammers pe ideea să facem altceva. A -

cum funcţionează osecţie de con fec ţii aunei firme româno-italiene ca re are 100de muncitori. Mai a -vem activitate înprelucrarea lemnuluişi la ora actuală s-acumpărat de către ofirmă germană 35%din fosta capacitate afabricii de sticlă, fir -

mă care va produce lanţuri şi plasădin lanţuri pentru au to străzi. Din pă -cate, ne găsind oa meni care să inves -tească în domeniu, tradiţia sticlărieiva dispărea din co muna Tomeşti.Ce probleme aveţi în acest mo -ment cu staţia de epurare?În anul 2002 am fost declaraţieligibili cu proiectul pentru staţia dee pu rare şi canalizare, obţinând tot a -tunci avizele aferente acestui pro -iect. În anul 2006, în urma unei ho -tărâri de guvern am fost trecuţi pe olistă de aşteptare de 107 comune pen-tru finanţare, dar avizele ob ţi nu te în2002 au expirat. Am reactuali zatacele avize începând cu luna mar tie,mai puţin avizul de mediu ca re ne -ce sită un timp mai îndelungat, el ob -ţinându-se la sfârşitul lunii iu lie.Anul acesta putem doar să în ce pemproiectul, el finali zân du-se a nul vii -tor. În ceea ce pri veş te apa de băut,este o apă de su prafaţă dar instalaţiaeste veche de 40 de ani aşa că în vii -tor va trebui să fa cem un pro iectpen tru a reface toată reţeaua de apă.Canalizarea a fost oarecum

compromisă în anul 2000 datorităinundaţiilor. Ur mează ca proiectulpentru ca na li za re care există săprimească fi nan ţare.Ce se întâmplă cu populaţia maiîn vârstă din comună?Majoritatea sunt pensionari ce aulucrat la fabrica de sticlă, sunt în jurde 890-1000 de persoane. Pentru ceicare au ieşit din perioada de şomaj oparte au putut fi cuprinşi la legeaajutorului social iar o altă parte înperioada de iarnă au fost cuprinşi lalegea 76 şi au muncit în folosulcomunităţii o perioadă de timp,până în primăvară, când a începutculesul fructelor de pădure şi alciupercilo. E şi aceasta o şansă a lo -cuitorilor din zonele preponderentde munte. Doar la Româneşti şiparţial în To meşti Sat se poate facepuţină agricultură. Singura so lu ţieeste să pu nem bazele agroturismuluiîn zona noastră, care este foar tefrumoasă. Pentru aceasta trebuie săvedem cum pot fi atraşi vi zitatorii,dar în primul rând trebuie să re -zolvăm problema drumurilor.

Primar Eugen Cernescu:

Comuna Tomeşti are şase sate aparţinătoare: TomeştiColonie, Tomeşti Sat, Româneşti, Luncani, Luncanii de Sus,Baloşeşti.

“Agroturismul este singura soluţie pentru noi!”

Page 6: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

AGENDĂ

MUZEUL DE ARTĂGaleria de Artă Europeană

Nucleul patrimoniului de artă europeană a Muzeului de Artă Timi şoa -ra îl constituie colecţia lui Ormós Zsigmond (1813-1894), marcantăpersonalitate a vieţii culturale bănăţene, prefectul comitatului Timiş.Pasionat colecţionar, cunoscut totodată prin munca sa de pionieratdusă pentru înfiinţarea primului muzeu şi a primei pinacoteci din Ti -mi şoara, Ormós va fructifica această iniţiativă printr-o serie de dona -ţii către Societatea de Istorie şi Arheologie din Banat între 1888-1895.Lucrări de primă mînă, copii după mari maeştri şi piese cu paternitatepusă astăzi sub semnul întrebării sau cu autor neidentificat pot fiîntîlnite în cataloagele colecţiei publicate de Ormós la Timişoara în1874 şi 1888: Műgyűjtemények Catalogusa (Catalogul colecţiilormele de artă) şi Visszaemlékezések III, Gyűjteményeim (Amintiri III,Colec ţii le mele) - pictură italiană, flamandă, olandeză, germană,austriacă, ma ghiară şi lucrări de pictură bănăţeană. Tablourile dinşcolile italiene (50 de piese) ocupă un loc de seamă atât sub aspectulvaloric, cât şi numeric, relevând şi o preferinţă a colecţionaruluitimişorean pentru arta secolelor XVI-XVIII din zona nord italiană. István Berkeszi (1853-1922), custodele muzeului în primele douădecenii ale secolului XX, şi Ioachim Miloia (1897-1940), directorulacestei instituţii în perioada 1928-1940, au fost preocupaţi de îm bo gă -ţirea patrimoniului de artă europeană prin donaţii şi achiziţii de la per-soane particulare. Studierea colecţiei de artă europeană de către IstvánBerkeszi, Ioa chim Miloia, Anatolie Teodosiu, Stela Radu, AnnemariePodlipny-Hehn şi Rodica Vârtaciu s-a concretizat în publicarea unorghiduri ale pinacotecii în 1896 (retipărite în 1916, 1927 şi 1978).Aceste lucrări consemnează operele de pictură expuse, în cazulghidului din 1978 numele artiştilor şi titlurile exponatelor fiind com-pletate de datele mu zeografice sumare ale tablourilor. În 1977expoziţiile permanente ale Muzeului de Artă din Timişoara suntînchise. După 1989 lucrările de artă europeană vor fi expuse temporarîn cadrul unor manifestări în so ţite de pliante şi cataloage de expoziţii. Colecţia de artă decorativă europeană include subcolecţiile de cerami -că (gresie, faianţă) şi porţelan, sticlărie, mobilier, orologerie (ceasuride perete, de şemineu şi de buzunar), covoare şi metal. Din punct devedere artistic, piesele colecţiei sunt reprezentative pentru stilurileartistice care au circulat în Europa de la sfârşitul secolului XVIII pânăîn pragul celui de-al doilea război mondial: baroc şi rococo, clasicis-mul în variante provinciale, Empire, Biedermeier, Secession şi Art-Deco.În paisprezece spaţii expoziţionale la etajul II al Palatului Baroc (aripaMercy) va fi amenajată GALERIA DE ARTĂ EUROPEANĂ (picturăşi artă decorativă) a Muzeului de Artă Timişoara. Expoziţiapermanentă cu prin de 100 lucrări de pictură europeană din secoleleXV-XX apar ţi nând şcolilor italiană, flamandă şi olandeză, germană şiaustriacă, ma ghiară şi franceză, miniaturi (din secolele XVIII-XIX),mo bi lier, cea suri, piese de artă decorativă (ceramică, porţelan,sticlărie şi me tal). Lucrările de pictură vor fi expuse pe şcoli în ordinecronologi că. Proiectul tematic pentru Galeria de Artă Europeană afost elaborat de Marius Cornea (colecţia de pictură) şi MarcelaOprescu (colecţia de ar tă decorativă).

muzeograf Marius Cornea

Patrimoniul de artă veche al Muzeului de artă s-aalcătuit şi s-a îmbogăţit în timp. Primele icoane auintrat în patrimoniul pinacotecii ti mi şorene, în anii1909 şi 1912.Is toricul de artă Ioachim Miloia, director al MuzeuluiBa natului a iniţiat, începând din anul 1928, o campa -nie susţinută pentru depistarea şi salvarea pa tri mo niu -lui mobil, cu precădere a celui din biserici să teşti. Po -li tica sa de achiziţii şi mai ales de donaţii din par teapa rohiilor, s-a concretizat în crearea fondului „de artăbi sericească”, al cărui conţinut a fost publicat par ţial îna nuarul muzeului bănăţean, Analele Banatului. Acestfond, însumând aproximativ 150 de lucrări pe lemn şipe pânză, a fost îmbogăţit substanţial, mai ales du păanul 1966, prin achiziţii, donaţii sau transferuri, de -păşind în prezent 1000 de piese. Completarea sacontinuă direcţia iniţiată în perioada interbelică,orientându-se mai ales spre evidenţierea specificuluiartei din Banat, a sublinierii evoluţiei şi raporturilorsale cu zo ne le de cultură învecinate. Sursele diferitecare au con tribuit la alcătuirea sa, i-au configurat ocoloratură e terogenă. Marea majoritate a colecţiiloreste formată din icoane pe lemn proveni te din atelierelocale, res pec tiv din provinciile ro mâ neşti: ŢaraRomânească, Tran silvania, izolat Maramu reş,aparţinând cronologic se colelor al XVIII-lea şi alXIX-lea; prin icoane pe lemn ruseşti din secolul alXIX-lea şi printr-un număr mic de icoane pe lemn pro -venite din ateliere greceşti din secolele XVIII şi XIX.Fondul de pictură pe panou de lemn, este completatprin pictură pe pânză cu tema tică religioasă, realizatăde pictori bănăţeni din seco lele al XIX-lea şi XX. Colecţia oferă posibilitatea de a se identifica preferin -ţele ctitorilor localnici (români, sârbi şi macedo - ro -mâni) şi facilitează lărgirea informaţiilor la crea tori de

referinţă în peisajul creaţiei artistice din Ba natul epociipremoderne din secolul al XVIII-lea ca şi NedelcuPopovici, Andrei Andreevici, Ştefan Te neţ chi,Gheorghe Diaconovici sau evidenţiază nume puţincunoscute în arta din secolul al XIX-lea, cum au fostGheorghe Murgu sau molerul Gheorghe Un gu rian.Tran ziţia de la icoana tradiţională la „icoana” realizatăîn tehnica picturii de şevalet, pe care au practicat-omai ales pictorii din Banatul secolului al XIX-lea, par -te dintre ei cu studii la Academii de artă la Viena sauMünchen, este ilustrată în cadrul colecţiei prin lucrărisemnate sau atribuite pictorilor Mihail Velceleanu, Di -mi trie Turcu, Nicolae Haşca, Nicolae Mărăşescu. În cepând din deceniul şase al secolului XX, în paralelcu evidenţierea celorlalte colecţii ale muzeului din Ti -mişoara şi cea de artă veche a fost inclusă în circuit pu -blic şi ştiinţific. A fost cercetată şi valorificată prin pu -bli caţii de către Ion Frunzetti, Alexandru Efremov,Ma rius Po rumb, Annemarie Podlipny, Adriana Buzilă,Vâr ta ciu Rodica, Pârvulescu Dorina S. Lucrările salereprezentative au fost valorificate şi în ca drulexpoziţiilor temporare locale, naţionale şiinternaţionale, începând din anul 1969. Au figurat înpri mul ghid al colecţiilor Muzeului Banatului (1978)şi în ca taloage ştiinţifice de colecţie editate începânddin a nul 1998. Materialul iconografic al colecţiei de artă vecheexemplifică cele două direcţii, tradiţională şi oc cid en -ta li za tă, care au caracterizat comanda şi creaţiaartistică des tinată comunităţilor ortodoxe dinprovincia plurietnică şi pluriconfesională din Banat,cu începere din pri ma jumătate a secolului al XVIII-lea şi comple tea ză în mod fericit patrimoniul de artăveche păstrat în colecţiile constituite aparţinândcultelor.

Colecţia de artă veche a Muzeului de artă din Timişoara

Portret de co pil,Mu zeul de Artă Ti -mi şoa ra, nr. inv.PMT 319. Lu crareaa fost achiziţio natăde Or mós Zsigmondîn anul 1840 din co -lec ţia Németszeghidin Bu da pesta. Înca talogul co lec ţieiOrmós Zs. din 1888tabloul este în re gis -trat cu datele "Por -tre tul lui Henric co -pil, viitorul regeHen ric IV al Fran -ţei". Piesa prezintăsimilitudini semnifi -ca tive în ceea cepri veşte aşezarea înpagină, veşmântulcelui por tr etizat şiconfiguraţia feţeipersonajului cu Por tretul unui tânărprinţ executat deFrans Pourbus celTânăr şi aflat în Flo -renţa (Palazzo Pitti),având ca pandantPortretul unei tinereprinţese (PalazzoPitti).

Frans POURBUS cel Tâ năr (Anvers, 1570 - Paris, 1622)

Page 7: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

AGENDĂ

Obiectivele fundamentale ale mu -zeului, în general, sunt: pre zer vareaşi cercetarea echilibra tă şi selectivăa colecţiilor, în ve de rea valorificăriiîn condiţii de c a litate ridicată aacestora; per f ec ţionarea accesului lain forma ţie a publicului, prin organi-zarea de programe adecvate; a dop -ta rea unor programe de formare şiin formare a publicului consumatoral actului cultural mu zeal;colaborarea constantă şi eficientă adi ver se lor structuri in terne aleorganizaţiei în vede rea satisfaceriinevoilor de informare alepublicului; rea li za rea pe riodică desondaje de opinie a vi zitatorilor şi anevoilor de informare a acestora;dezvoltarea pro fe sio nală continuă apersonalului prin participarea latoate formele de pre gătireprofesională organizate de structuratutelară, dar şi în alte for me de în vă -ţă mânt; realizarea informatizăriituturor activităţilor din mu zeu, înconformitate cu standar dele mon -diale de profil; atragerea de fi -nanţări, respectiv cofinanţări na -ţionale şi internaţionale, sponso -rizări, în vederea completării e for -tului financiar bugetar de stat; îm -bunătăţirea planificării manageriale,a organizării, coordonării,controlului şi raportării în vederearealizării obiectivelor stra tegiei gen-erale de dezvol ta re.Activităţile legate de evidenţa bu nu -rilor care sunt deja în co lec ţii le mu -zeului sau care intră permanent îngestiunile secţiilor sunt vitale pentrufuncţionarea firească şi eficientă ainstituţiei şi acesta este motivul

pentru care Ministerul Culturii şiCultelor, în ca litate de coordonatorme to do lo gic al muzeelor, a acordato a tenţie specială metodelor de în re -gistrare şi documentare a bu nu rilorculturale din muzee. E xis tă o marevarietate de categorii de obiecte,pre cum şi diferenţe mari ca numărde piese, între sec ţiile muzeului. Dea semenea, a chiziţiile de bunuri au odinami că diferită. Astfel, secţia dear heo logie anual preia o mare canti-tate de bunuri, rezultate din cer ce -tările arheologice, iar efortul pentruînregistrarea şi or do na rea acestoraso licită mai mult colectivul, dar şisu prafaţa de de pozitare avută ladispoziţie. Prioritar pentru muzeu este rea li za -rea procesului de inventariere şi rea -lizare a fişelor de obiect in for ma ti -zate, iniţial pentru bu nu rile aflate înexpoziţia de bază, a poi pentru co -lec ţiile din de po zi tele permanente. Un alt obiectiv este înfiinţarea u nuicompartiment de evidenţă in for ma -ti zată a patrimoniului, în săr cinat cupreluarea evidenţelor de la şefii desecţii, centralizarea şi arhivarea a -cestora, întocmirea rapoartelor lu na -re cu privire la situaţia evidenţelor, asituaţiei clasării de bunuri culturaleşi a registrelor de evaluarefinanciară a bunurilor culturale.Acest compartiment va realiza peparcurs şi pla nul de asigurare abunurilor culturale clasate în cate-goria tezaur. Pentru aducerea la îndeplinire a a ces-tor propuneri, este necesară rea li za -rea unei reţele in for ma tizate in terneîn muzeu, cu ac ces limitat ierarhic

la diferite ni vele, pentru sto ca rea şicentra lizarea bazelor de date şi a fi -şie rului electronic al bi bli o te cii. Vo lumul mare de bunuri de patri mo -niu care se găsesc în de po zi teleMuzeului Banatului fac ne ce sarătratarea cu foarte mare se riozitate aaspectului conser vă rii. Conservareastării fizice sta bile a bunurilorgestionate se poate obţine doar prinsupravegherea constantă acondiţiilor de microclimat şievitarea instalării factorilor de riscdăunători pentru piesele din colecţii.Noţiunile de conservare fac partedin bagajul e ducaţional al fiecăruimu zeo graf, totuşi prezenţa unui mu -zeo graf cu însărcinări deconservator general, care să verificepe rio dic starea de po zitelor muzeu-lui este obligatorie. Componenta expoziţională a mu -zeului este cea care valo ri fică efor-

turile depuse anterior, în cadrul fie -că rui segment de ac ti vitate al mu -zeu lui. Manage men tul instituţieitre buie să aibă printre ţelurile funda-mentale, co mu nicarea cu publiculprin intermediul expunerii patrimo-niului. Ni velul educativ înalt atinsde mij loacele audio-vizuale, prinpro ducţii documentare şi acces in -ternet face ca expunerea în mu zeusă se concentreze asu pra obiectelorşi atmosferei pe care acestea o ge ne -rează prin prezenţa lor tridimensio -na lă în faţa vizitatorului. Pentru expoziţiile temporare, es tede dorit ca procentul de ocu pa re alSălii de Marmură cu ex po ziţii reali -zate de colectivul mu zeu lui în totali -tate sau prin co la borări cu alteinstituţii de gen să creascăsubstanţial. De asemenea, prioritarăeste di na mi zarea modului devernisare al ex po ziţii lor, prin orga-nizarea acestora în cadrul unorevenimente de cultu ră, intens medi-atizate în preala bil. Es te de dorit caaceste ver ni sa je să fie cuplate cudezbateri culturale, în tâlniri cupersonalităţi ale culturii,prezentarea unor rea lizatori de emi-siuni culturale sau documentare,pre zentarea u nei edituri locale. Sondajele de opinie efectuate înoraş, indică preferinţa majorităţiivizitatorilor constanţi pentru ex po -ziţii cu mare impact vizual, de ge nulştiinţelor naturii şi fo to gra fie, îndetrimentul celor educati ve şi for -ma tive, de genul tehnicii, is toriei şiet nografiei. Având în ve dere pro -cen tul scăzut al vizitatorilor în mu -zee, apropiat în ca zul Muzeului Ba -

na tului de cel din anul 1913, când afost înregistrat re cordul de vizitatoride până la pri mul război mondial, înnumăr de 14.459 persoane, primulţel es te readucerea publicului în ex -po ziţii, folosind acele mijloace deex presie pe care acesta le în ţe lege,în etapa următoare interesul organi -za torilor trecând către caracterulformativ al conţinutului acestor ex -po ziţii. Datorită situa ţiei specialedin următorii ani, în ca re muzeul seva confrunta cu lu crări sistematicede consolida re, expoziţiile tempora -re vor trebui să suplinească re -tragerea unor părţi din expoziţia ini -ţială. Principiile pe care restructurarea ex -po ziţiei de bază trebuie să le ur me -ze, cu stricta supervizare a con si -liului consultativ, sunt: pu ne rea înva loare a patrimoniului cultural re -gional, pe care muzeul îl deţine; re -du cerea ponderii caracterului e du -cativ la nivel naţional al prezentăriiexpoziţiei în favoarea prezentăriievenimentelor şi a elementelor dehabitat bănăţean; îmbinarea caracte -ru lui formativ al expoziţiei cu laturade divertisment a vizitei în muzeu;aerisirea expoziţiei prin expunereafocalizată a unor bu nuri cu valoareistorică şi esteti că deosebită. Secţia de Ştiinţe Naturii dispune deex poziţia de diorame, care sunt rea -li zate în condiţii excelente şi a că rorpăstrare în bune condiţiuni este oîndatorire de onoare a factoruluima nagerial. În funcţie de disponibi -li tatea fi nan ciară, vom milita pentrures tau rarea sălilor pe care expoziţiade bază a secţiei de ştiinţe natu ra lele necesită pentru ex pu ne rea colec -

Refacerea şi modernizarea Muzeului Banatului (II)

Comisia Economică îşi desfăşoarăactivitatea în conformitate cu Re -gu lamentul de organizare şi func -ţio nare a Consiliului judeţean Ti -miş, precum şi cu respectarea do -me niului şi obiectului activităţiico misiei economice. Principalelea tri buţii ale Comisiei economicesunt legate de:

1. - Bugetul propriu al judeţuluiTimiş şi execuţia bugetară;2. - Împrumuturi, virări de crediteşi utilizarea rezervei bugetare;3. - Impozite, taxe şi tarife ju de ţene;4. - Repartizarea pe comune, oraşeşi municipii a sumelor defalcate dinunele venituri ale bugetului de statsau din alte surse pentru echilibra -rea bugetelor locale;5. - Administrarea domeniului pu -blic şi privat al judeţului Timiş;6. - Darea în administrare, conce -sio narea sau închirierea bunurilorproprietate publică a judeţului;7. - Vânzarea, concesionarea sauîn chirierea bunurilor proprietatepri vată a judeţului Timiş;8. - Activitatea societăţilor comer -cia le la care judeţul este acţionarsau asociat;9. - Asigurarea condiţiilor materialeşi financiare instituţiilor şi servicii -lor publice aflate sub autoritateaC.J.Timiş;10. - Sprijinirea comunităţilor lo ca -le pentru accesarea şi realizarea

pro iec telor şi programelor cu fi nan -ţare internă şi externă.În activitatea ei, comisia se ghi dea -ză după Strategia de dezvoltare e -co no mico-sociala a judeţului Timişcare are ca obiective:- dezvoltarea durabilă a judeţuluiTimiş;- crearea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şidi versificat, capabil să asigure creş -terea economică continuă şi creş te -rea calităţii vieţii cetăţenilorjudetului.Conceptele de bază ale Strategieide dezvoltare economico-socială aju de ţului Timiş sunt:- conceptul de dezvoltareeconomico-socială prinvalorificarea polilor de creştereeconomică, urbani şi ru rali,existenţi;- conceptul de dezvoltareeconomico-socială prinvalorificarea po ten ţia lelor decooperare socio-econo mi cătransfrontalieră; - conceptul de diminuare a dispari -tă ţilor de dezvoltare economico-so -cia lă între diferite zone alejudeţului prin valorificareapotenţialelor lo cale.În mod concret, în ceea ce priveştebu getul propriu al judeţului Timişpe anul 2006 Comisia Economică adiscutat şi analizat proiecte privind:- bugetul propriu rectificat al

judeţului Timiş şi a bugetelorinstituţiilor şi serviciilor publice desub autoritatea C.J.Timiş;- repartizarea unor sumelor de fal -ca te din T.V.A., impozitul pe venitşi cota din impozitul din impozitulpe ve nit pentru echilibrarea bu ge te -lor lo cale;Taxele judeţene şi tarifele pe anulfis cal 2006 au fost subiect dediscuţii în comisia economică şi aufost avizate proiectele cu majorăristrict necesare ca urmare a creşteriiin fla ţiei.A mintesc câteva dintre hotărârileC.J.T., care au făcut obiectul dez ba -te ri lor în Comisia Economică, pri -vind fi nanţarea şi implementareau nor proiecte ca:- Hotărâre privind amplasamentulde poneului judeţean de deşeuri ne -pe riculoase pe teritoriul comuneiGhi zela;-Hotărăre de aprobare a Studiuluide fezabilitate a indicatorilortehnico-e conomici ai investiţieiCorp a ne xă a C.J.Timiş,- Hotărâri privind funcţionareaParcului Tehnologic şi IndustrialTimi şoa ra;- Reabilitarea şi modernizarea unordrumuri judeţene;- Hotărâre privind finanţareaAgendei culturale;- Hotărâre privind finanţarea ne -ram bursabilă a unor structuri spor -ti ve, a clu burilor care activează în

pri mele e şaloane din competiţiilesportive in terne, în cadrul progra-mului „Pro mo varea sportului deper formanţă.Realizarea proiectelor de investiţiise va baza pe contractarea unei liniide credit de împrumut bancar de100 milioane RON refinanţat prinu na sau mai multe emisiuni de o bli -gare finanţat prin una sau mai mul -te emisiuni de obligaţii judeţene.De asemenea au trecut prin Co mi -sia Economică proiecte de hotărâreprivind situaţiile financiare anualepentru anul 2005, contul de în che -ie re a exerciţiului bugetar pentrubu ge tul propriu al judeţului Timişşi pen tru activităţile finanţate din

veni turi extrabugetare pe anul 2005,in for marea privind contul de în -che ie re a exerciţiului bugetar aljudeţului Timiş pe anul 2005.Anul 2006 este extrem deimportant pentru pregătireajudeţului în ve derea aderării laUniunea Eu ro pea nă. In acest scopsuntem pre gătiţi să sprijinimfinanţarea unor studii defezabilitate pentru co mu ni tă ţilelocale cu resurse financiare re du se,ca să poată fundamenta cu suc cesproiecte de accesare a fon du rilor dela UE.În judeţul nostru există o reţea depro motori locali creată, cu sprijinulC.J.T. prin ADETIM, care are me -ni rea de a elabora proiecte pentruac ce sarea de fonduri din diversesurse pentru dezvoltareainfrastructurii la nivel local şi adezvoltării locale. Spe răm ca anii2007-2008 să fie ani de vârf aidezvoltării judeţului prinpromovarea unor proiecte cu fi -nanţare europeană. Pot spune că deschiderea ComisieiEconomice către problemele priori -ta re ale judeţului, responsabilitateacu care au fost analizate şidezbătute toate problemele care autrecut prin comisie, au contribuit larea li za rea obiectivelor strategiceale Con siliului Judeţean Timiş de laale gerile din anul 2004 până acum,fapt pentru care mulţumesc co le gi -lor de co mi sie şi colaboratorilor din

CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ - COMISIA ECONOMICĂ

Page 8: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

AGENDĂ

Evaluare privind activitateadesfăşurată pentru prevenirea şicombaterea infracţionalităţii stra -dale în judeţul Timiş în perioada01 ianuarie – 01 iulie 2006În domeniul prevenirii criminalităţiistradale, a fost lansat la nivelul ju de -ţului Timiş “Programul pentru pre -venirea şi combaterea criminali tăţiistradale în sistem integrat”. Ac ţiu neas-a desfăşurat la sediul ConsiliuluiJudeţean Timiş la iniţiativa I.P.J. Ti -miş, întâlnirea organizatori lor cu in -vitaţii având ca scop identificareapo tenţialilor parteneri şi pre zen tareaprogramului realizat de Ins pec to -ratul General de Poliţie. Au fost puse bazele unui protocol decolaborare, având ca parteneri ur -mă toarele instituţii şi reprezentanţiai societăţii civile : ATOP, PrimăriaMunicipiului Timişoara, U.M. 0520Jan darmi, U.M. 0805 Gr. D. MSTimişoara, S.C.COMANDOR S.R.L.,S.C. Group 4 Falk România Va la -hia, S.C. ZEN GUARD S.R.L.,D.G.A.S.P.C. Timiş, Serviciul dePro ba ţiune de pe lângă Tribunalul

Ti miş, Inspectoratul Şcolar Ju de -ţean, Federaţia Asociaţiilor de Lo ca -tari Ti mişoara, Asociaţia pentruPromovarea Femeilor din Româniaşi Organizaţia Salvaţi Copiii.În urma acţiunilor întreprinse, in -fracţionalitatea stradală a scăzut cu16,27% în perioada analizată faţă decea similară a anului trecut.Concret, infracţionalitatea stradalăse sizată a scăzut de la 1358 la 1137fapte (-221). Creşterile se înregis -trea ză la infracţiunile cu violenţăres pectiv tâlhărie, unde au crescutde la 70 la 92 de fapte (+22) re pre -zen tând un procent de 23,91%, şifur turile de auto de la 73 la 94 (+21)re prezentând în procente 22%. Seîn registrează scăderi la furturile dinau to de la 782 la 551 (-231), înprocente scăderea reprezentând29,53 %, la viol de la 8 la 1 (-7), re -pre zentând o scădere de 87,5%, şifurturile din societăţi comerciale dela 250 la 168 (-82), reprezentând unpro cent de -32,8%.Din totalul de 1137 infracţiuni stra -dale sesizate în semestrul I 2006,

1098 au fost înregistrate în me diulurban (96,44%), reprezentând o scă -dere de 17,62% faţă de aceeaşi pe -rioadă a anului trecut şi 39 în medi-ul rural (3,56%), re pre zentând ocreştere de 35,89%. Un efect deosebit l-a avut şi îl are încontinuare colaborarea cu FederaţiaAsociaţiilor de Locatari Timişoara,mesajele de prevenire ajungând,prac tic, la fiecare cetăţean prin in -ter mediul publicaţiei lunare„SEMNAL” sau cu ocazia celor 32şedinţe comune organizate în car tie -re le care, conform hărţilorcriminogene întocmite, reliefeazăriscuri pe această problematică.O notă aparte o constituie sprijinulacordat de ATOP, la solicitareaI.P.J.Timiş, în achiziţionarea unuinu măr de 10 autoturisme Dacia Lo -gan destinate activităţii de patrularea poliţiei din fiecare oraş aljudeţului. Acest aspect coroborat cusprijinul uman şi logistic oferit decele trei mari firme de pază,parteneri lo cali enumeraţi mai sus, afăcut ca prezenţa poliţiştilor îm -

preună cu an ga jaţii acestora în lo -curi şi intervale orare critice, să cons-tituie un factor eficient de descura-jare a infractorilor.Cel mai important aspect legat depre zenţa în stradă a reprezentanţilorle gii îl constituie colaborarea cuJan darmeria, respectiv InspectoratulJu deţean de Jandarmi Timiş şiBrigada Mobilă de JandarmiTimişoara împreună cu care a fostrealizată o îm părţire pe sectoare şiobiective a zonelor criminogene cuaccent în mu nicipiul Timişoara.Aceştia şi-au desfăşurat activitateaîn special la nivelul secţiilor depoliţie din Poliţia MunicipiuluiTimişoara şi în parcurile centraleunde ne-am confruntat cu problemede violenţă, cu preponderenţătâlhării. În evaluările lunare efectu-ate în comun, s-a reali zat respons-abilizarea acestor par te neri alăturide poliţiştii angrenaţi în prevenireacriminalităţii stradale.Pentru prima dată la nivel naţional afost realizat un parteneriat distinctîntre serviciul integrat 112 şi tele-

fonul copilului 983 astfel încât să sereducă timpul de intervenţie în ca -zu rile în care sunt implicaţi minoriatât în calitate de infractori care nurăspund penal cât şi de victime.Ca element de noutate, în ceea cepri veşte modalităţile de informare apo pulaţiei de către poliţişti, a fostini ţiată şi aprobată utilizarea mij loa -ce lor sonore de pe autoturismele in -s pectoratului precum şi prin siste -mele de publicitate proprii ale u norso cietăţi comerciale, prin inter me -diul cărora se difuzează mesaje depre venire în locurile aglomerate dinTi mişoara. Lansarea acestei mo da li -tăţi de informare a avut loc la în ce -pu tul tri mes trului II cu sprijinul S.C.„IU LIUS MALL” S.R.L. Timi şoa ra.În concluzie, putem afirma că pro -gra mul şi-a atins în general scopul şiobiectivele propuse, fapt demonstratde realitatea concretă şi anume scă -derea infracţionalităţii stradale se-si za te cu 16,27%. Totodată se cre -ea ză pre misele concentrării mă su -rilor co mune pentru reducerea fa p -telor cu trend ascendent reliefate la

Preşedintele AutorităţiiTeritoriale de Ordine PublicăTimiş,

Sinteza şedinţei ordinare a AutorităţiiTeritoriale de Ordine Publică Timiş

(fragment)

CONSILIUL JUDEţEAN TIMIŞSERVICIUL ADMINISTRAREA

PATRIMONIULUIŞI ACHIZIţII PUBLICE

PROBLEME îN DERULARE

Având în vedere Hotărârea C.J.Timiş nr. 59/14.07.2006 pentru a -probarea unor măsuri privindvânzarea spaţiilor cu destinaţia deca binete medicale şi activităţi co -ne xe actului medical (conf.Prevede rilor Le gii nr. 236/2006),serviciul de spe cialitate s-a pre-ocupat de pu bli ca rea acesteihotărâri pe a vi zierul C.J.T.,transmiterea fiecărui ca binet me -dical din imobilele din Ti mi şoa ra,str. I. Văcărescu nr. 23, str. V. Ba -beş nr. 21 şi Str. S. Bocu nr. 33(fost Cl. Lipovei) a hotărâriirespective precum şi a necesaruluide acte care formează dosarul decumpărare.S-a verificat existenţa spaţiilordisponibile din imobilele proprie -ta te publică/privată a judeţului Ti -miş, aflate în administrarea/ fo lo -sinţa şco lilor speciale, instituţiilorşi serviciilor publice din subordi -nea C.J.T.;S-a pregătit transmiterea notei defundamentare şi a proiectului hot ă-râ rii de guvern privind actuali za -rea do meniului public judeţean laMi nis terul Administraţiei şiInternelor;S-a urmărit realizarea lucrărilor dere paraţii curente la instituţiile şi ser -viciile publice din subordinea C.J.T.;S-au analizat anumite aspecte pri -vind derularea activităţii detransport şcolar potrivit cerinţelorco mi siei economice din cadrulC.J.T.;Urmează centralizarea rezultatelorvalorificării bunurilor aprobate lacasare pe anul 2006 de la instit u -ţii le şi serviciile publice dinsubordinea C.J.T.

Prevederi lege aprobată deParlament- Defineşte 59 de termeni şi expresiidin textul legii;- Se definesc noi principii: alsolidarităţii, al autonomiei localefinanciare, al proporţionalităţii, alconsul tă rii;Cotele de IVG- municipii, oraşe, comune - 47%- bugetul propriu al c.j. - 13%- pentru echilibrarea bugetelor lo ca -le - 22%(cont distinct pe seama direcţiilorge nerale a finanţelor publice ju de ţe -ne care virează lunar în contul u ni tă -ţilor administrativ - teritoriale, pro -porţional cu sumele repartizate).- Idem, cu menţiunea că primarul,prin compartimentele de specialita -te, poate controla, corecta înregis -tra re fiscală a contribuabililor, se si -zând organele fiscale teritoriale aleMi nisterului Finanţelor Publice.Criterii de repartizareA. Pe judeţea) 70% din sumă în funcţie de ca pa -ci tatea financiară (formula stabilităprin lege)b) 30% din sumă în funcţie de su -pra faţa judeţuluiEchilibrarea intrajudeţeanăSumele defalcate de la bugetul destat şi sumele din cota de 22% dinim pozitul pe venit se repartizeazăast fel: A. 27% din sumă pentrubugetul propriu al judeţului; I B.73% din su mă pentru bugetele locale(co mu ne, oraşe şi municipii), astfel:a) 80% din această sumă serepartizează de Direcţiile Generale aFi nanţelor Publice, prin deciziadirectorului, în două etape;b) 20% din sumă se repartizeazăprin hotărâre a consiliului judeţeanpentru susţinerea programelor dedez voltare locală, pe baza cererilorde cofinanţare a programelor dedez voltare locală.

Sumele de la punctul a), se reparti zea -ză de Direcţiile Generale a Fi nan -ţelor Publice în două etape, astfel:1. În prima etapă, intră în calcul pebază de formulă numai unităţileadministrativ teritoriale care au im -po zitul pe venit pe locuitor în ca satpe anul anterior mai mic decât im -po zitul pe venit mediu pe cap de lo -cuitor pe ansamblul judeţului, totpen tru anul anterior, pe bazaurmătoarelor criterii:- 75% (din suma de 80%) în funcţiede ponderea populaţiei unităţii ad -mi nistrativ teritoriale în totalpopulaţie judeţ; *25% din sumă înfunc ţie de suprafaţa intravailan aunităţii administrativ - teritoriale.2. A doua etapă - sumele rămase derepartizat după prima etapă se re par -tizează pentru toate unităţile ad mi -nistrativ - teritoriale din judeţ înfunc ţie de „capacitateafinanciară” formula din lege. De la01 ia nuarie 2008 - sumelerepartizate pe localităţi conformprocedurii de mai sus vor fidiminuate în funcţie de gradul denecolectare a veniturilor proprii.Decizia de repartizare a sumelorpe unităţi administrativ teritoriale secomunică prefecturilor, consiliilorjudeţene şi consiliilor locale şi sepu blică pe pagina de internet. În ce pând cu anul 2009, echilibra -rea se va face în funcţie de standar -dele mi ni me de cheltuieli pe sec -ţiuni ale bu getelor de funcţionare şide dez voltareALTE NOUTĂţI ALE LEGII FI NAN ţELOR PUBLICE LOCALEReferitor la cooperare, colabora -re, asociere, înfrăţire şi aderareConsiliile locale pot hotărî înfiin -ţarea de asociaţii de dezvoltare co -mu nitarăReferitor la investiţii publice localeSe introduc prevederi conformcărora investiţiile destinate

înlăturării ca lamităţilor na turale seaprobă de or donatorii de credite cuinformarea imediată a au torităţilordeliberative prin validare în primaşedinţă de consiliu local.Referitor la împrumuturi şidatoria publică localăa) împrumuturile se aprobă cu ma jo -ritatea simplă a consilierilor aflaţi înfuncţie.b) Instrumentele datoriei publice:- titluri de valoare- împrumuturi de la banci comerciale;- credit furnizori;- leasing financiar;- garanţii locale.c) Grad de îndatorare anual 30% dinvenituri proprii (inclusiv cote dinim pozitul pe venit).d) La înfiinţarea unor serviciipublice finanţate integral din veni-turi proprii se pot acordaîmprumuturi fără dobândă dinbugetele locale.e) Se introduce „fondul de risc”pentru acoperirea riscurilor finan -cia re ce decurg din garantarea de că -tre unităţile administraţiei publice aîmprumuturilor contractate de o pe -ratori economici şi serviciile publicedin subordine.Surse de constituire a fondurilor de risc:- sume încasate sub formă de comi-sioane de la beneficiariiîmprumuturilor;- dobânda acordată pentru disponi-bilul fondului de risc;f) Se introduce noţiunea de„verificări excepţionale” de cătrecreş te rea de Curtea de Conturi înurmătoarele situaţii:a) administraţia publică locală nurambursează ratele din împrumutpână la sfârşitul anului;b) dacă datoria pe termen scurt aunităţii administrativ teritoriale, laun moment dat, pe durata anului bu -getar, depăşeşte 5% din total veni-turi;

c) la sesizarea a o treime din nu -mărul membrilor ce compunautoritatea deliberativăg) Se introduce „criza financiară şiinsolvenţa unităţilor administra-tiv teritoriale”1.0 unitate este în criză financiarăîn următoarea situaţie;- neachitarea obligaţiilor de plată,lichide şi exigibile mai vechi de 90zile şi care depăşesc 15% din buge-tul anual;- neachitarea drepturilor salariale peo perioadă de 90 zile;2. Unităţile administrativ teritorialese află în stare de insolvenţă, înurmătoarele situaţii:a) neachitarea obligaţiilor de platălichide şi exigibile mai vechi de 120zile şi care depăşesc 50% din buge-tul anual;b) neachitarea drepturilor salarialepe o perioadă mai mare de 120 zile.h) Se înfiinţează „Comitetulpentru finanţele publice locale” -organism cu rol consultativ în pro-cesul de elaborare a unorreglementări cu caracter financiar,care pri vesc bugetele locale (numaila nivel central). Componenţa Comisiei pentru fi -nan ţele publice locale:a) un reprezentant Parlamentb) un reprezentant Ministerul Ad mi -nistraţiei şi Internelorc) un reprezentant Ministerul Fi nan -ţelor Publiced) un reprezentant ACoRe) un reprezentant AORf) un reprezentant AMRg) un reprezentant UNORMod de funcţionare prin hotărâre deGuvern i) cu sumele alocate pentru bu ge -tele locale din fondurile de rezervăşi fondurile de intervenţie la dispo -zi ţia Guvernului se majorează bu ge -te le locale cu aprobareaordonatorului principal de credite şi

NOTĂ PRIVIND PREVEDERILE LEGII FINANŢELOR PUBLICE LOCALE NR. 273/2006, COMPARATIV CU O.U.G. NR. 45/2003

LA TULCEA A AvUT LoC RECENT UN sE mI -NAR AL AsoCIAŢIEI DIRECToRILoR E Co -NomICI DIN CADRUL C.J. DIN RomâNIA.CU ACEsT PRILEJ s-AU DEzBĂTUT mo -

DIfICĂRILE PREvĂzUTE DE LEgEA fI -NANŢELoR PUBLICE LoCALE NR. 273/ 2006,ComPARATIv CU o.U.g. NR. 45/2003. DEoA -RECE ACEsTE PREvEDERI CU PRIND

sChIm BĂRI CARE INTEREsEAzĂ, LE A -DUCEm LA CUNoşTIINŢA CETĂŢENI LoR ÎNRâN DURILE DE mAI Jos.Dan Cionvică, director executiv Direcţia Buget Finanţe

Page 9: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

Domnule primar, se spune desprePie troasa că este o comună să ra că. Satele aparţinătoare comunei noas-tre sunt Pietroasa - centru de co mu -nă- Poieni, Crivina şi Fărăşeşti. E a -de vărat că Pie troa sa este o comunămai săracă deoarece oamenii trăiescîn con diţii mai grele, zona fiind cute ren greu ac cidentat, dar reuşesc săsmulgă roadele acestui pământ fă -când agricultură pe loturile lorpersonale, în principal grâu şi po -rumb. Dar totul se produce pen truconsum propriu. La fel stă si tuaţia şi

din punct de vedere al valorificăriiproduselor anima lie re. În acestcontext am putea fo lo si potenţialulturistic al zonei noastre. Pentruaceasta în că din anul 1997 am luatlegătura cu El ec trica Timişoara şi peparcursul a cinci ani de zile dedemersuri făcute am reuşit săextindem reţeaua de e ner gieelectrică de la Poieni Sat pâ nă laPoieni Strâmbu la tabără. A fost unprim pas de modernizare a in -frastructurii rurale. În continuare, Pietroasa poatecontribui la reţeaua turistică dinnord-estul judeţului cu pensiuni alecetăţenilor comunei, dar un al doileapas ar fi rezolvarea problemei dru-mului Pietroasa - Po ieni. În zonaPoieni mai avem o su prafaţă de 1,8hectare care poate fi valorificată, a -vem deja cereri pentru concesionăride loturi de aproximativ 500 de me -tri pătraţi, numai că tre buie să re zol -văm problema pla nu lui urbanisticzo nal, după care tre cem laconcesionare.În acest moment există în comunăunităţi agroturistice?Nu avem în acest moment.Deocamdată avem doar tabăra de la

Poieni Strâmbu care func ţio nea ză.Mai este o cabană a Direcţiei Silvicecare se găseşte între Poieni Sat şiPoieni Strâmbu care are solicitări lafiecare sfârşit de săptămână. Încădin anul 2001 am avut nouă familiicare a veau pensiuni clasificate cu “omargaretă” care aveau şi autorizaţiede funcţionare, dar se pare că nu necau tă nimeni datorită acesteiinfrastructuri care nu este pusă lapunct. Din anul 2004 toate acestepensiuni necesită o nouă autorizaţiede func ţionare. În ceea ce priveştealimen tarea cu apă, conformOrdonanţei 7/2006 putem face odocumentaţie ce poate fi depusăpână în 10 august anul curent,pentru a obţine fonduri care sărezolve această problemă. A vem unizvor la şapte kilometri în a monte dePoieni - Sat, unde, fo lo sind cădereade apă şi o investiţie de 17 miliarde,

bani obţinuţi prin programe eu ro -pene, putem alimenta cu apă Po ieni,Crivina şi Pietroasa. Pen tru a aveaacces la fondurile res pective tre buiesă întocmim o documentaţie undecel mai important este studiul defezabilitate care costă aproximativ300 de milioane.În ceea ce priveşte traseele turistice,în zona noastră trebuie să sedezvolte drumul judeţean de la Pie -troasa la Poieni şi în continuare în că10 kilometri de drum care să a jun găpână la Valea lui Liman, drum careîn acest moment este unul fo res tier.O altă posibilitate ar fi să le gămsatul Poieni de prima localitate şianume satul Bătrâna din judeţul Hu -nedoara, realizându-se astfel o ex -tindere mai mare în zonă din punctde vedere al acestei reţele de

AGENDĂ

Primar Ioan Simoc:

PIETROASA

Ce preocupări are un referent social înaceastă vară la Pietroasa?Lucrez de doi ani ca referent social în comunaPietroasa şi mă ocup de alocaţii, asistenţi perso -nali şi ajutoare sociale precum şi de distribuirealaptelui praf pentru copiii cu probleme. În co mu -nă avem 20 de persoane care au nevoie deasistenţă socială şi 32 de familii care beneficiazăde ajutor social, în total un număr de 88 de per-soa ne. Sunt destule familii nevoiaşe în Pietroasade care încercăm să avem grijă.

Şcoala cu clasele I-VIII din Pie -troasa beneficiază de o sală e chi -pată cu calculatoare, unde copiiifac pri mii paşi în lumeacalculatoarelor îndrumaţi fiindde preotul co mu nei, A drian Cra -şo van. De asemenea, şcoala con -dusă de directorul Livius Barbu,beneficiază în această vară de orenovare a clă di rii. De la

secretarul şcolii generale şidirectorul cămi nu lui cultural,Nelu Barbu (foto) am a flatcâteva dintre ac tivităţilecăminului cultural din Pie troa -sa: activităţi spor ti ve care in cludtenis de masă, vo lei, fotbal (or ga -ni zându-se la sa la de sport dinTo meşti chiar şi un miniturneude fotbal intercomunal), pre cum

şi numeroase ac tivităţi culturale.Este vorba des pre forma ţia dedan suri po pu lare “pădureneşti”care a par ti cipat la fes tivalul “Ve -tre stră bu ne” or ga nizat de Ins -pec to ra tul Şcolar Timiş şi un deacum doi ani a obţinut chiar pri -mul loc. Mai pu tem să men ţio -năm şi grupul vocal care a cu lesme lo dii vechi din a ceas tă zonă.

O întrebare pentru referentul social Virgil Ciocea

“Pie troa sa este o comună mai săracă deoarece oameniitrăiesc în con diţii mai grele”

POVESTEA DRUMULUIÎn aprilie 2000 apele repezi ale râului Bega au provocat inundaţii depro porţii în comuna Pietroasa. Spuneau bătrânii că aşa prăpăd nu s-amai văzut din anul 1912! Au fost distruse podurile şi podeţele, căile deac ces au fost degradate în proporţie de 50 la sută, suprafeţele agricoleau fost şi ele inundate, fiind afectate şase gospodării şi mai multe anexegospodăreşti.Au fost depuse eforturi mari pentru remedierea distrugerilor iar în anul2001 au fost executate lucrări de consolidare a malurilor prin construi -rea de gabioane. Cetăţenii comunei s-au străduit să sprijine primăriapen tru repararea şi întreţinerea drumului judeţean pe o distanţă de 18kilometri şi a drumului comunal D.C.111 Fărăşeşti în lungime de 6kilometri, în condiţiile în care pe aceste trasee se transportă masălemnoasă cu utilaje grele. Pentru D.C. 111 există documentaţie depusăîn termen, în anul 2001, în cadrul Programului Sapard, proiect eligibildar fără sursă de finanţare. De aceea, întreţinerea drumului se face prinmijloace proprii. Un alt drum, cel dintre Curtea şi Pietroasa, are înprezent 6,2 kilometri modernizaţi, cu sprijinul C.J. Timiş, iar cei 1,8kilometri rămaşi nemodernizaţi vor fi asfaltaţi în anul 2007.Ca urmare a ploilor abundente din anul 2005 drumul judeţean dintrePietroasa şi Poieni, cu o lungime de 11 kilometri, a fost din nou calami-tat. În urma celor întâmplate, dar şi pentru că se cunoaşte potenţialulturistic pe care-l prezintă această zonă a judeţului, conducerea C.J. Ti -miş a decis începerea lucrărilor de supralărgire şi pietruire a întreguluitraseu Pietroasa-Poieni. În momentul de faţă, lucrările la drum sunt înplină desfăşurare şi sperăm ca acestea să fie finalizate până în luna sep-tembrie a anului 2006. Modernizarea suprastructurii în comuna Pie troa -sa va permite dezvoltarea practicării agroturismului în zonă, fapt ce seva reflecta în creşterea veniturilor locuitorilor.

I. S.

Preotul Adrian Craşovan

Ioan Simoc

Directorul căminului cutural, dl. Nelu Barbu

Page 10: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

AGENDĂ

10

1. Sediul consiliului local: Curtea nr.268, telefon3347482. Primar: Unguraş Ioan3. Repere istorice:- 1442 - localitatea este atestată documentar;- 1776 - prima şcoală primară;- 1866 - la hanul din Coşava a poposit domnitorulAlexandru Ioan Cuza;- 1892 - se înfiinţează corul bărbătesc;- Coşava (1405), Homojdia (1514).4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total =1247 persoane, din care:- masculin = 602 persoane- feminin = 645 persoane5. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004 =5856. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = 2: Coşava şi Homojdia.7. Număr posturi în primărie - total = 10, dincare:- funcţionari publici = 5 - personal contractual = 58. Număr consilieri = 99. Pieţe - târguri:- Târg mixt Curtea - anual = 21 mai şi 14septembrie.10. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Introducerea apei potabile;- Reabilitarea Şcolii cu clasele I-VIII Curtea;- Construire puţ sec;- Amenajarea unei gropi de gunoi;- Construirea unui pod în satul Homojdia.11. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă înderulare:

- Alimentare cu apă potabilă a localităţilor Curtea,Coşava şi Homojdia - necontractat = SAPARD.12. Sume pentru bugetul local repartizate prinC.J.Timiş (Hotărârea nr.116/22.12.2005):- Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilordescentralizate - total = 420,57 mii lei, din care:- cheltuieli de personal învăţământ = 304,68 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru echilibrareabugetelor locale = 69,19 mii lei- Cota defalcată din impozitul pe venit (22% ladispoziţia C.J.T.) pentru echilibrarea bugetelorlocale= 125,48 mii lei 13. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr.416/2001 (ajutoare sociale) = 6514. Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare microbuzul TM 71 CJT dinanul 2001;- Trasee de deplasare: Curtea-Coşava; Curtea-Homojdia;- Numărul elevilor navetişti = 3315. Instituţii şcolare:- Şcoală generală cu clasele I-VIII = Curtea;- Şcoli primare cu clasele I-IV = Coşava şiHomojdia;- Grădiniţe cu program normal = Curtea, Coşava şiHomojdia.16. Instituţii sanitare:- Cabinet medical = Curtea;- Cabinet veterinar = Curtea.17. Instituţii culturale:- Cămine culturale = Curtea, Coşava şi Homojdia;- Bibliotecă = Curtea;- Punct muzeistic = Curtea.

1. Sediul consiliului local: Margina nr.1, telefon3260002. Adresă pagină internet: 3. Primar: Costa Ionel4. Repere istorice:- 1365 - localitatea este atestată documentar cu ocaziaunei donnas;- 1435 - localitatea este cetate iar la 1551 aparţineajudeţului Timiş;- 1658 - a fost construită biserica româno-ortodoxă;- 1734 - a fost construită biserica româno-ortodoxă;- Bulza (1598), Coşeviţa (1540), Coşteiu de Sus(1548), Groşi (1508), Nemeşeşti(1424), Sinteşti(1511), Zorani (1597);- 1935 - se naşte scriitorul Sorin Titel (1935-1985).5. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total =2364 persoane, din care:- masculin = 1135 persoane- feminin = 1229 persoane6. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004 = 9847. Număr sate componente, localităţi aparţinătoare =8: Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi,Nemeşeşti, Sinteşti şi Zorani.8. Număr posturi în primărie - total = 14, din care:- funcţionari publici = 7 - personal contractual = 7 9. Număr consilieri = 1110. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Alimentare cu apă pentru localităţile Breazova şiCoşteiu de Sus;- Executarea de fose ecologice pentru localităţile careau deja alimentare cu apă (localitatea Margina şiSinteşti) şi achiziţionarea unei vidanje pentru evac-uarea acestora;- Reabilitare infrastructură rutieră (asfaltare) drumcomunal DC 100 – Margina – Coşteiu de Sus;- Staţie de epurare pentru Margina Colonie;- Adunarea selectivă a gunoaielor (dotarea cucontainere speciale, maşină pentru cărat gunoiul).11. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă înderulare:- Modernizare infrastructură rutieră pe DC 108 şi DC

262 în comuna Margina – finanţare PHARE 2001 –Coeziunea Economică şi Socială – Investiţii îninfrastructura mică.12. Sume pentru bugetul local repartizate prinC.J.Timiş (Hotărârea nr.116/22.12.2005):- Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilordescentralizate - total = 624,42 mii lei, din care:- cheltuieli de personal învăţământ = 377,01 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru drumurile judeţeneşi comunale = 53,00 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru echilibrareabugetelor locale = 164,87 mii lei- Cota defalcată din impozitul pe venit (22% ladispoziţia C.J.T.) pentru echilibrarea bugetelor locale=299,02 mii lei 13. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr.416/2001 (ajutoare sociale) = 35014. Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare autovehiculele: TM 22 CJT dinanul 1999 şi ARO TM 39 AND din anul 2003;- Trasee de deplasare: Margina-Zorani-Breazova şiMargina-Nemeşeşti-Sinteşti-Coşteiu de Sus;- Numărul elevilor navetişti = 6315. Instituţii şcolare:- Şcoală generală cu clasele I-VIII = Margina;- Şcoli primare cu clasele I-IV = Breazova, Coşteiu deSus, Groşi, Nemeşeşti şi Sinteşti;- Grădiniţe cu program normal = Margina (2), Sinteştişi Breazova.16. Instituţii sanitare:- Cabinete medicale = Margina;- Farmacie umană = Margina;- Dispensar veterinar = Margina.17. Instituţii culturale:- Cămine culturale = Margina, Breazova, Bulza,Coşeviţa, Groşi, Nemeşeşti şi Sinteşti.

1. Sediul consiliului local:Colonia Fabricii nr.47, telefon3261682. Primar: Cernescu Eugen Miron3. Repere istorice:- 1597 - atestată documentar caaparţinând judeţului Hunedoara;- 1620 - este amintită în districtulFăget;- 1724 - exploatarea minelor defier la Luncani;- sec.XIX - fabrică de sticlă;- Baloşeşti (1548), Luncanii deJos (1617), Româneşti (1464).4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie2005 - total = 2296 persoane, din care:- masculin = 1148 persoane- feminin = 1148 persoane5. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004 = 9216. Număr sate componente, localităţi aparţinătoare= 5: Baloşeşti, Colonia Fabricii, Luncanii de Jos,Luncanii de Sus şi Româneşti.7. Număr posturi în primărie - total = 21, din care:- funcţionari publici = 8 - personal contractual = 138. Număr consilieri = 119. Pieţe - târguri:- Piaţă agroalimentară Tomeşti - Padeş = săptămânal- sâmbăta;- Târg mixt Româneşti -Izvorul lui Miron - anual =20 iulie;- Târg mixt Valea lui Liman - Nedeea Românilor depretutindeni - anual = 15 august.10. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Reabilitarea canalizării şi a staţiei de epurare dincentrul de comună – Colonia Fabricii;- Reabilitarea uzinei de apă şi a reţelei de apă potabilădin Colonia Fabricii;- Realizarea unui foraj pentru un puţ de apă potabilăla Româneşti;- Realizarea podului peste Bega în zona Căminuluicultural din localitatea Româneşti;- Finalizarea lucrărilor la drumul de la PeşteraRomâneşti;- Modernizarea iluminatului public în localităţileRomâneşti şi Luncanii de Jos;- Asfaltarea drumului comunal DC 115 Tomeşti Sat-Baloşeşti (4 km);

- Terminarea drumului comunal DC114 Baloşeşti-Jupâneşti şi asfaltarealui;- Regularizarea pe toată lungimeacomunei Tomeşti a râului Bega.11. Proiecte cu finanţare(cofinanţare) externă în derulare:- Retehnologizarea staţiei de epurareşi reabilitare reţea de canalizare încolonia Tomeşti - necontractat =SAPARD;- Coeziune economică şi socială -„Îmbunătăţirea infrastructurii rutierede DC 116 şi DC 117 în comunaTomeşti“ = PHARE.

12. Sume pentru bugetul local repartizate prinC.J.Timiş (Hotărârea nr.116/22.12.2005):- Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilordescentralizate - total = 468,58 mii lei, din care:- cheltuieli de personal învăţământ = 354,07 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru echilibrareabugetelor locale = 163,86 mii lei- Cota defalcată din impozitul pe venit (22% ladispoziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelor locale=297,17 mii lei 13. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr.416/2001 (ajutoare sociale) = 10614. Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare microbuzul TM 20 CJT dinanul 1999;- Trasee de deplasare: Tomeşti-Luncanii de Jos,Tomeşti-Baloşeşti; Tomeşti-Româneşti;- Numărul elevilor navetişti = 4115. Instituţii şcolare:- Şcoală generală cu clasele I-VIII = ColoniaFabricii;- Şcoli primare cu clasele I-IV = Baloşeşti, TomeştiSat, Româneşti şi Luncani;- Grădiniţe cu program normal = Colonia Fabricii,Tomeşti Sat, Româneşti, Baloşeşti şi Luncani.16. Instituţii sanitare:- Cabinet medical = Colonia Fabricii;- Farmacie umană = 1: Colonia Fabricii.17. Instituţii culturale:- Casa de cultură = Colonia Fabricii;- Cămine culturale = Baloşeşti, Tomeşti Sat,Româneşti şi Luncani- Bibliotecă = Colonia Fabricii.

1. Sediul consiliului local: Pietroasa nr.107,telefon 3346082. Primar: Simoc Ioan3. Repere istorice:- 1514-1516 - este amintit numele proprie -tarului localităţii;- 1717 - sub numele Petrovaz era îndistrictul Făget;- 1720 - zidirea bisericii ortodoxe renovatăapoi la 1737 şi 1779;- 1890 - reşedinţă de comună cu 587locuitori;- Crivina de Sus (1501), Fărăşeşti (1548),Poieni (1450).4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 -total = 1141 persoane, din care:- masculin = 614 persoane- feminin = 527 persoane5. Numărul locuinţelor la 31 decembrie2004 = 3376. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = 3: Crivina de Sus,Fărăşeşti şi Poieni.7. Număr posturi în primărie - total = 10,din care:- funcţionari publici = 3 - personal contractual = 78. Număr consilieri = 99. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Finalizarea lucrărilor de modernizare adrumului judeţean DJ 684 B Curtea-Pietroasa;- Pietruirea (reabilitarea) DJ 684 B întrelocalităţile Pietrosa-Poieni (10 km);- Executarea lucrărilor prevăzute înProiectul de execuţie al Apelor Românepentru apărarea intravilanelor localităţilorPoieni, Crivina de Sus şi Pietroasa deinundaţii;- Introducerea încălzirii centrale la Şcoala cuclasele I-VIII din localitatea Pietroasa.10. Proiecte cu finanţare (cofinanţare)externă în derulare:- Modernizare drum comunal DC 111 şi străziîn comuna Pietroasa - necontractat = SAPARD11. Sume pentru bugetul local repartizate

prin C.J.Timiş (Hotărârea nr.116/22.12.2005):- Sume din TVA pentru finanţarea cheltu-ielilor descentralizate - total = 345,24 miilei, din care:- cheltuieli de personal învăţământ = 257,32mii lei- Suma defalcată din TVA pentru echili-brarea bugetelor locale = 161,43 mii lei- Cota defalcată din impozitul pe venit (22%la dispoziţia CJT) pentru echilibrareabugetelor locale= 292,76 mii lei 12. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 14013. Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare 2 autovehicule: TM 61CJT din anul 2001 şi ARO, TM 81 CJT dinanul 2001;- Trasee de deplasare: Crivina de Sus-Pietroasa; Pietroasa-Fărăşeşti şi Pietroasa-Poieni;- Numărul elevilor navetişti = 4014. Instituţii şcolare:- Şcoală generală cu clasele I-VIII =Pietroasa;- Şcoli primare cu clasele I-IV = Pietroasa,Crivina de Sus, Poieni şi Fărăşeşti;- Grădiniţe cu program normal = Pietroasa,Crivina de Sus, Poieni şi Fărăşeşti.15. Instituţii sanitare:- Dispensar medical = Pietroasa.16. Instituţii culturale:- Cămine culturale = Pietroasa, Crivina de

MIC ATLAS ADMINIST RAT IV AL JUDEŢULUI T IMIŞ

Pagin� realizat� de R�zvan Hrenoschi

Page 11: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

Publicaţia “Agendă C.J.T.” este supliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş

Colegiul de redacţie:

Ada Murariu, Răzvan Hrenoschi, JanaLavrits, Evelyne Vaum, Cornel Todor,

Mirela Dubou

Layout design:Virgil Simonescu

Redacţia:

Timişoara, Strada Regina Maria nr. 3

Telefon:0256-406.330, 0256-406.401

0720.009.368

Tipar: “ARTPRESS”- TimişoaraTelefon: 0256/293.975; 0256/293.809

C. J. Timiş sprijină editarea publicaţieieuroregionale “LICURICI” şi a revisteiBibliotecii Judeţene Timiş, “LUMEA

CĂRŢII”

AGENDĂ

1

În urma alegerilor locale din anul2004, grupul consilierilor social-de mocraţi era format din dois pre -zece consilieri judeţeni. La ora ac -tua lă, grupul, al cărui lider sunt, nu -mără nouă consilieri, împărţiţi înco misii, acolo unde îşi desfăşoarămunca în condiţii normale de o po -zi ţie, procedând la intervenţiile ne -ce sa re atât în comisii, cât şi în plen.Trebuie re marcat faptul că deşiCon siliul Ju de ţean a fost ales pecri terii politice, în tre opoziţia şi pu -te rea din C.J.T. disputele au loc peidei, în folosul ce tă ţeanului şi nu dedragul luptei po li ti ce. Există în a -cest moment o Co mi sie în cadrulC.J. Timiş condu să de un membru

al grupului social-de mo crat iar prinînţelegerile cu ce le lalte partide re -pre zentate în C.J.T., cei lalţi colegiconsilieri judeţeni ai gru puluinostru au fost cuprinşi în Con siliide Adminstraţie şi cenzorate, avândastfel un rol activ la promovareaho tărârilor Consiliului Ju de ţean.De altfel, încă de la început con -silierii noştri judeţeni au de cla rat căvor face po litica cetăţenilor ju de ţu -lui Timiş, că vor fi cooperanţi, con -ci lianţi şi constructivi pentru totceea ce va fi în folosul cetăţeanului.Ca atare, consecvenţa grupuluinostru de consilieri judeţeni a fostclară în cazul tuturor marilorproiecte ca re vizează viitorul şiprosperitatea ju deţului Timiş. Aşa afost în cazul a doptării hotărâriilegate de cons trui rea deponeuluiecologic, noi a tră gând ferm atenţiacă prelungirea dis putei pentruamplasamentul de po neului va ducela pierderea de că tre judeţul Timiş agrantului eu ro pean, va duce lapierderea a mi lioa ne de eu ro, dar şila prelungirea ne fericită a activităţii“bom bei cu ceas” care es te groapade gu noi de la Parţa. La fel, şi încazul lacului de a cumulare Surduc,am militat consecvent pentru de -

ma ra rea pro iec tului de ecologi za rea zo nei cu fonduri europene şi ama tras serios atenţia că în nerea li za -rea autorizării tuturor locuinţelorconstruite în ultimii ani pe malullacului o parte din vină o poartă şiC.J. Ti miş. În acest context, trebuiespus că gru pul nostru a făcutintervenţii la Pre şedintele C.J.T.pentru ca să fie plă tite datoriilecomunelor timişene care au an ga jatîn anul 2004 rea li za rea unordrumuri fără a exista fon duri pentruacestea, ci doar în ba za u norpromisiuni făcute chiar de uniidintre co legii noştri de partid de a -tunci, cu pu tere de decizie adminis -tra tivă. Pe aceeaşi linie, am reuşitsă sus ţinem împărţirea bani lor înca drul C.J. Ti miş după crite rii le sta-bilite de noi în mandatul trecut, a di -că ţinâdu-se cont de popula ţie,teritoriu, lun gi mea reţelelor şi ve -niturile proprii ale comunităţilor. Şitot prin intervenţii le consilierilorju deţeni membri ai gru pului nostrus-au realizat documentaţii su pli -men ta re, au fost pre zen tate datenoi, în ve derea reali ză rii parcurilorindustriale în lucru ale C.J. Timiş. Sigur, nu am fost de acord cu anu-mite proiecte avansate în Consiliul

Ju deţean, cum ar fi, de exemplu, i -deea dezvoltării rurale prin “re po -pu la rea satelor”. Nu ştiu cum s-arpu tea face acest lucru, nimeni nu vaac cepta, să zicem, mutarea obliga-torie a unor mase de oameni de laoraş la sat, după modelul de tristăa min tire din vremuri apuse, atuncide la sat la oraş, în baza ideii pă gu -boase de industrializare masivă şipoluantă.Din păcate, trebuie spus şi faptul căactivitatea Consiliului Judeţean Ti -miş a fost perturbată în anumite co -misii din motive subiective iar re -pre zentanţii grupului nostru înaceste comisii au făcut eforturi deo -se bite pentru ca timişenii care ne-au ales să aibă cât mai puţin de su -ferit. Un caz concret a fost aceladin cadrul Comisiei de Cultură,ca re a func ţionat aproape un an şiju mătate fără şef, în urma numiriifostului pre şe dinte în fruntea Di -rec ţiei Agricole Timiş. Dis tri bui -rea fondurilor pentru activităţileculturale din judeţ a fost astfelperturbată. La fel cum s-a întâmplatşi cu cea a întregului Con siliu Ju de -ţean Timiş, în urma unor lup te in -terne care au avut loc într-unul din-tre partidele importante re pre zen ta -

te în Consiliu, rezultatul ne fast alacestor dispute fiind acela că o lun -gă perioadă s-a func ţionat în co -misii şi în plen fără doi con sili eriju deţeni.În acest context, trebuie subliniatfap tul că întreg grupul nostru decon silieri judeţeni sprijină ideea pecare am avansat-o în legătură cu fi -delitatea politicã a celui ales fa ţă departidul care l-a pro pulsat înConsiliu. Demisia pe mo tive că nute mai simţi reprezentat de unpartid şi tranformare a ta în “inde-pendent”, apoi intrarea într-un altpartid din poziţia de consilierjudeţean “independent” nu ealtceva decât o formă ceva maielegantă de migraţie po li ti că, dar peromâneşte tot “traseism” secheamă.Ca o concluzie, trebuie spus că înca drul C.J. Timiş, consilierii ju de -ţeni din grupul social-democrat nucritică de dragul criticii, ci pentrucă dorim să remediem ce s-a greşit,dorim ca toate deciziile să fie luateîn mod colectiv, prin dezbatericons tructive, cu bună cre dinţă, înfolosul tuturor ce tă ţenilor ju deţuluiTi miş.

Dicţionar de administraţiepublică locală (2)

Serviciul publicServiciul public reprezintă o ac -tivi tate organizată sauautorizată de o autoritate aadministra ţiei publice în scopulsatisface rii unor nevoi so cialede interes public.Serviciul public are douăsensuri:Or ganul administrativînsărcinat cu realizarea uneiactivităţi de interes general;Activitatea de interes generaldes fă şurată de acel organ ad mi -nistrativ. Prin urmare, spreexem plu, prin serviciul publicde „poliţie” în ţe le gem atât po -liţia ca instituţie, cât şi activita -tea de asigurare a ordinii şiliniştii publice, prevenirea şi ur -mă ri rea infracţiunilor.

Dreptul administrativDreptul administrativ cuprindenor mele juridice ce reglemen -tează organizarea şi func ţio na -rea ad mi ni s traţiei publice, peba za şi în executarea legii.

Izvoarele dreptuluiadministrativ sunt:- Constituţia;- Legile organice şi ordinare;- Decretele prezidenţiale;- Actele administrative emise degu vern şi de alte autorităţi cen -tra le;- Actele administrative ale au to -ri tă ţilor locale- Convenţiile internaţionale rat-ificate de statul român.

Raportul juridic administrativRaportul juridic administrativeste a cel raport social, stabilitîntre do uă autorităţi administra-tive sau în tre o autoritate ad mi -nistrativă şi per soane fizice saujuridice, care conferă drepturi şiimpune obligaţii subiectelor în -tre care se naşte, şi este regle-mentat de normele drep tu lui ad -ministrativ.Raporturi juridiceadministrative se pot naşte dinacte admi nis trative individuale,acte ad mi nistrative nor mative,fapte ma teriale juridice, şiexcepţio nal pe baza legii.R.H.

CONSECVENŢA GRUPULUI DE CONSILIERI

AGEND

Tabăra coregrafică de la JupâneştiÎn perioada 14-20 iunie, în localitatea Jupâneşti, s-a desfăşurat Tabăra deinstruire coregrafică pentru dansatorii români din localitatea Uzdin (Voi -vo dina, Serbia). La acest eveniment, devenit deja o tradiţie, au luat parte27 de persoane, inclusiv coregraful şi directorul Casei de Cultură din Uz -din. În afara programului de instruire, din activităţi au mai făcut parte şio serie de prelegeri referitoare la tradiţiile şi obiceiurile populare cuspecific bănăţean, precum şi discuţii libere axate pe cultură şi educaţie,din perspectiva tradiţiilor zonei. Tabăra s-a finalizat cu o montarecoregrafică reprezentativă pentru întreg Banatul, un „mozaic” pe careAnsamblul Doi na din Uzdin îl va prezenta la Festivalul de folclor alromânilor din Ser bia, ce va avea loc la Alibunar, în perioada 17-19august. La acest eve ni ment va fi prezent şi Ansamblul ProfesionistBanatul, în calitate de in vi tat. Profitând de prezenţa în zonă, în data de 14iulie, ansamblul bă nă ţean din Uzdin a prezentat şi un mic program laFăget, cu ocazie Zilei Franţei. Tabăra de instruire coregrafică pentru dansatorii români de peste graniţăeste un eveniment tradiţional, ajuns deja la a III - a ediţie, finanţat de că -tre Consiliul Judeţean Timiş prin Agenda culturală.

Ada MARINCU, Ciprian CIPU

La 20 septembrie 2005, sub nu mă -rul 25/25 DG EAC, Comisia U niu -nii Europene a organizat un concurspentru atribuirea pro gra mu lui „Eusunt un cetăţean eu ropean”, ad ju de -cat de Primăria bu dapestană Iosef -va ros (primar Csecsei Bela). Pro -gra mul, dedicat mai bunei cu noaş -teri între copiii din Austria (Vie na)Slovacia (Kosice), Bulgaria (Bu r -gas) Ungaria şi România (Ti mi şoa -ra), s-a defăşurat între 17-24 iulie2006 în orăşelul Kaptalan (foto 1, 2jos). Din Timişoara au participat re -dac torii-elevi ai publicaţiei euro re -gio nale „Licurici” (editată de eleviro mâni din Jula, Vârşeţ şi Timi şoa -ra, revistă care a câştigat în ultimiitrei ani locul I la concursul judeţeanal re vis telor şcolare reprezentative -2004, 2005, 2006 - un Premiu Spe -cial al Juriului - în anul 2005 - şi a ob-ţinut titlul de Laureat Naţional -2004.) În cadrul activităţii de sprijinire apăs trării limbii şi civilizaţiei ro mâ -neşti în comunităţile de români dinUn garia, C.J. Timiş şi C.L. Ti mi şoa -ra au finanţat desfăşurarea la Ti mi -şoa ra, pentru al doilea an con se cu -tiv, a Taberei de Vară „Lim bă şi spi -ritualitate română” (27 iu lie-3 au -gust 2006), coordonatorul ge ne ro su -lui proiect fiind dna. prof. Da nielaCiugudean. Au participat e le vi aiŞcolii nr. 21 „Vincenţiu Ba beş” dinTimişoara, ai Şcolii ge ne ra le şi Li -ceului „Nicolae Bălcescu” din Ju laşi ai Liceului cu program spor tiv„Ba natul” din Timişoara.

A.B.

SPRIJIN PENTRU CO MU NITĂŢILE

RO MÂ NEŞTI DINEUROREGIUNEA

DKMT

Page 12: Autostrada ARAD - TIMIŞOARA Layout 1.pdf · Autostrada Arad-Timişoara reprezintă un sector din proiectul de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care face parte

AGENDĂ

12

În anul 2001, în Timişoara, la datade 2 februarie, Opera Românăgăzduia într-un cadru festiv specialdeschiderea „anului productiv”. Ini -ţiativa aparţinea investitorilor itali -eni din judeţul nostru, precum şicelor care intenţionau să-şi delocali -zeze aici activitatea productivă dinRegiunea Veneto. Astfel s-a produs, în acceptul unoradintre oaspeţi, întâlnirea dintre„două lumi”: o comunitate italianălocală aflată deja în plină activitateşi cei noi veniţi, interesaţi de o reali -tate autohtonă superpozabilă cupropriile lor exigenţe. Pentrutimişeni aceasta a însemnat oridicare rapidă pe scara valorilor înceea ce priveşte prestaţiile şiexigenţele în toate domeniile, darmai ales pe plan so cial şi cultural.Aceasta nu numai din cauza originiilatine comune, ci şi datorităspecificului activităţii desfăşuratede „imprenditoria veneta” – fiind înmare majoritate socie tăţi mici şimijlocii, prezenţa fizică apersonalului tehnic şi de specialitateeste esenţială pentru activitateaproductivă şi, nu în ultimul rând,personalul administrativ al sediilorşi filialelor diverselor firme estedelegat în teritoriu ca prezenţă fixă.Automat, pe teritoriul judeţului Ti -miş numărul membrilor comuni tăţiiitaliene a crescut simţitor, aducândcu sine, „in vivo”, standardele deactivitate şi de viaţă în general aleComunităţii Europene. Aceastăconvieţuire dintre românii din Timişşi reprezentanţii comunităţii italiene(cca. 10 mii persoane) din care maimult de jumătate sunt din regiunea

Veneto, a dus la raporturi socialespe ciale şi chiar la ţeluri comune înceea ce priveşte dezvoltarea şi bu -năs tarea. Din acest motiv, prima co -la borare specială din tre cele douăre giuni se înscrie punctual pe dome-niul socio-sanitar prin „Protocolulde Colaborare în do meniul Socio-Sa nitar” semnat în 8 mai 2002 laVe neţia. Acesta a fost punctul de pornirepentru o colaborare interegionalăim posibil de înscris în tipare rigideşi clasice, plină de iniţiative şi caredevine model pentru o serie de alteactivităţi similare interveniteulterior. Dar fiindcă aceastăcolaborare a fost concepută pe prin-cipii de dezvoltare, deschidere şisusţinere so cială, DepartamentulSocio-Sanitar al Regiunii Veneto,condus pentru secţiunea proiecte şi

colaborare ex ter nă de domnul doc-tor Luigi Bertinato, a devenit unpunct de sprijin e sen ţial pentruromânii din judeţul Ti miş şi, para-doxal, pentru comuni ta tea italianălocală mai apoi, considerându-se afi în primul rând da tori de drept cuargumente de progres şi dezvoltarea populaţiei autohtone. JudeţulTimiş devine membru titular într-oserie de reţele de cooperareinteregională de prestigiu cum ar fiRHN – Regions for Health Network– cel mai important program al sedi-ului OMS din Copenhaga, ESN –European Social Network – reţeainteregională cunoscu tă pentruactivitatea promovată în domeniulreintegrării sociale şi a po liticiiantidiscriminative şi nu în ultimulrând ENSA – European Network forSocial Activities – cunoscută pentru

programele destinate per soanelor cudizabilităţi fizi ce sau handicapprecum şi proble melor tineretuluieuropean.Buna colaborare a condus la progre -se, apreciate şi evaluate în toate do -meniile vieţii sociale. În conse cinţă,s-a făcut necesar un nou mod de co -o perare, mai amplu, cu prinzând toa tedo meniile de activitate – eco no mic,cul tural, turism, de politică europea -nă şi de dezvoltare, protecţie civilă.Noul „Protocol de Colaborare” întrere giunea Veneto şi judeţul Timiş sesem nează la Veneţia în data de 22mar tie 2006 şi reprezintă un adevăratsuc ces de cooperare, promovat şi sus -ţi nut nu numai de Giunta Re gionaleVe neta (Guvernul local al Re giunii Ve-neto) ci şi de biroul Ve neto-Bruxelles.Astfel, semnatarii noului protocol(vezi foto), Domnul ConstantinOstaficiuc, pre şedintele ConsiliuluiJudeţean Ti miş, şi Domnul FabioGava, minis trul local pentru politicăeuropeană şi dezvoltare (desemnatde domnul Gianfranco Galan, pre -şedin tele re giu nii Veneto, pentru a-lreprezenta) au semnat o mărturie deprogres, cu atât mai mult cu cât înaceeaşi zi, la Padova, Universitateadin Padova a declarat admişi laexamenul de licenţă pe toţi cei 22 destudenţi români ai săi, asistenţi me -dicali din judeţul Timiş (acest pro -iect nu a avut precedent în istoriaUniversi tăţii Padova şi nici peplanul coope ră rii interegionale!).Poate cel mai important programdin sănătate, început în anul 2002 şiaflat în plină desfăşurare în prezent,este destinat recuperării cazurilorgra ve, pe diverse pa tologii. În ca -

drul acestui program umanitar di -ver se cazuri de oncopatologie, maicu seamă cazuistica dinoncohematologie, în special copiidar şi adulţi, au beneficiat detratament şi intervenţii chirurgicalesau transplant medular. Toate chel-tuielile necesare pentru pacient,conform programului, au fost şi suntsuportate de re giunea Veneto. Pelângă aspectul u ma nitar al acesteiactivităţi s-a iniţiat un schimb deexperienţă între me dicii români dinjudeţul nostru şi me dicii italieni dela clinicile din Ve rona, Padova,Vincenza, Dolo-Mi rano Veneţia. S-au format echipe care au lucratîmpreună, pur şi simplu unindu-şieforturile, cu simplitate şiprofesionalism, fără formali tăţi saupregătiri.Având în vedere importanţaincontestabilă a unui astfel de proiectpen tru judeţul Timiş, în momentulde faţă se lucrează împreună cudomnul Dr. Bertinato la extindereaacestuia la un număr cât mai marede cazuri. În sprijinul măririi sfereide ac ces la proiectul, vine noul pro -gram de telemedicină, care se vades făşura în incinta Spitalului Cli n icJudeţean Nr. 1. Ba, chiar mai mult,joncţiunea dintre cele două activităţia deschis un argument important deîndeplinit pentru integrareaeuropeană: certificarea şiacreditarea ca lităţii serviciilor sani -tare.Sunt interesante toate proiecteledesfăşurate sau aflate în plină derularecu Regiunea Veneto. Ne rezer vămplă c e rea de a le detalia în ur mă toarelenu me re ale Agendei C.J.T.

COOPERARE ŞI PROGRES EUROPEAN REGIUNEA VENETO, ITALIA – JUDEŢUL TIMIŞ, ROMÂNIA

La invitaţia Consiliului Judeţean Ti -miş, sâmbătă, 29 iulie 2006, odelegaţie din Republica FederalăGer ma nă, con du să de Domnul AloisGlück, pre şe dintele ParlamentuluiBa variei, s-a aflat la Timişoara, un -de, au avut în tre vederi cu vice pre şe -dintele Consi liului Judeţean, dl. Ma-rius Popovici, cu dl. primar Gheor -ghe Ciuhandu şi cu dl. sub pre fectZoltan Marossy. Din delegaţie au făcut parte doamnaBarbara Stamm, vicepreşedinte alPar lamentului Bavariei, domnulBer nd Bremsath, şef de protocol alParlamentului din Bavaria, domnulUwe Fabritius, precum şi domnulRolf Maruhn, consulul Germaniei laTi mişoara.În cadrul discuţiilor dl. Marius Po -povici, vicepreşedinte al ConsiliuluiJudeţean Timiş, a făcut o prezentaresuccintă a situaţiei investiţiilorgermane în judeţul Timiş şi apartene riatelor existente întrejudeţul nostru şi diferitejudeţe/oraşe din Germania, printrecare şi parteneriatul cu judeţulbavarez, Rosenheim. Marius

Popovici a arătat că Germania şiLan dul Bavaria în special, sunt par -teneri prioritari pentru zona noastră,dorindu-se şi în continuare o creş te -re a colaborărilor cu aceştia. La solicitarea oaspeţilor, vice pre şe -dintele Consiliului Judeţean Timiş aexpus situaţia dezvoltării regionale,a infrastructurii rurale a judeţului,pre cum şi a potenţialului existentaici, subliniind totodată perspecti -vele pe care le-ar deschide me diuluirural ade rarea României la UniuneaEuropeană. Dl. Marius Po povici adescris eforturile depuse în ultimiiani pentru reabilitarea drumurilorju deţene, dar şi a staţiilor de epurarea apei, a reţelelor de alimen tare cuapă şi a celor de ca na lizare. De ase -me nea au fost enumerate şi princi-palele problemele cu care seconfruntă administraţiile locale,printre care problema fondurilor dein ves ti ţii şi cea a know-how-ului. Înacest sens s-a propus încheierea denoi par teneriate cu diferite regiunidin Germania, dar şi efectuarea unorschimburi de experienţă între pri-mari din diferite comune alejudeţului nostru şi primarii din

Bavaria. În acelaşi timp, MariusPopovici şi-a ex primat speranţa căBundestagul va avea o atitudinepozitivă faţă de statul român şi că varatifica tratatul de aderare laUniunea Europeană.La rândul său, Domnul Alois Glücka apreciat standardul investiţionaldin ce în ce mai bun din România,specificând că judeţul Timiş se nu -mără printre „zonele cu o dinamicămai specială”, ceea ce, cu siguranţăîi va asigura mari perspective în ur -mătorii ani. În opinia sa, există to -tuşi un handicap destul de important– centralizarea puternică existentăîn România: „Peste tot unde există ocentralizare masivă, este împiedica -tă, datorită birocraţiei, dezvoltareapu ternică a diferitelor regiuni înparticular”. PreşedinteleParlamentului Bavariei a apreciat deasemenea, eforturile României deînfăptuire a standardelor europene,dar şi succesele din ultima vreme,exprimându-şi convingerea căGermania îşi va da votul în favoareaaderării Ro mâ niei la UniuneaEuropeană: „Germania este printreultimele ţări care ratifică Tratatul de

aderare. Nu în seam nă că există oneîncredere. (...) Am convingerea căBundestagul va da un vot pozitiv”.Barbara Stamm, vice pre şe dinte alParlamentului bavarez, care a vizitatîn mai multe rânduri Timi şoara, fiindextrem de implicată mai ales înproiecte de ordin social, a ţi nut sămulţumească încă o dată pentru ospi-talitatea cu care este mereu pri mi tă înjudeţul nostru. Ea a apreciat preocu-parea domnului Ma rius Popovicipentru atragerea in ves ti to rilor strainiîn zonă, dar şi e forturile deosebitedepuse pentru a jutorarea familiilorafectate de inundaţii.La finalul întâlnirii,

vicepreşedintele C.J.T. i-a înmânatdomnului A lois Glück, care de altfels-a aflat pen tru prima dată laTimişoara, “Leul timişean”împreună cu Diploma de Onoare a

Preşedintele Parlamentului Bavariei, dl. Alois Glück, - pentru prima dată la Timişoara

Vicepreşedin te leC.J. Ti mişMarius Po po viciîn mâ nânddom nu luiAloisGlück“Leul timi şean”

Întâlnireromâno-germană laînalt nivel


Recommended