Autoreglementarea preseiîn România · 2009-10-23 · viata privata Corectitudinea 24 10 17 22 36...

Cercetare cantitativă

Autoreglementarea presei în România

Cercetare cantitativă

- octombrie 2009 -

[email protected]@mma.ro

Cercetarea face parte din proiectul “Autoreglementarea mass-media din România”finanţat de:

Echipa de cercetare

� Liana Ganea (expert media ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei)

� Ioana Avădani (expert media Centrul pentru Jurnalism Independent)

� Sorin Tiţa-Călin (sociolog)

� Oana Ganea (sociolog ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei)

� Cătălina Şarpe (sociolog, manager de proiect IMAS);

� Monica Alexandru (sociolog, Director Cercetare Cantitativă IMAS);

Iulia Ramaru (Director Serviciul Operaţiuni în Teren IMAS).� Iulia Ramaru (Director Serviciul Operaţiuni în Teren IMAS).

� Ofelia Tîrcob (sociolog IMAS)

Mulţumiri:

Răzvan Martin, Ionuţ Codreanu, Nicoleta Fotiade, Mircea Toma (ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Ştefan Cândea (Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie), Doru Petruţi, Cati Iovan, Alin Teodorescu (IMAS), George Ene (Clubul Român de Presă) şi tuturor jurnaliştilor care au participat la

această cercetare.

Cuprins

Context ................................................................................................................................................................... 5

Obiective ................................................................................................................................................................ 6

Metodologie ............................................................................................................................................................7

Interpretarea datelor ...............................................................................................................................................9

Valorile jurnaliştilor ................................................................................................................................................ 10

Respectarea regulilor deontologice în practică ..................................................................................................... 16

Importanţa regulilor deontologice în practică ......................................................................................................... 25

Aspecte ale autoreglementării ............................................................................................................................... 35

Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice ................................................................................................. 43

Cauzele cele mai frecvente ale încalcării normelor jurnalistice .............................................................................. 46

Soluţii ale creşterii gradului respectării normelor jurnalistice .................................................................................. 49

Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei ................................................................................................................ 53

Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice ........................................................................................................ 55

Existenţa în redacţii a unui document de politică editorială ..................................................................................... 58

Grad de cunoaştere ghiduri deontologice ............................................................................................................... 59

Încheierea de contracte de publicitate ..................................................................................................................... 61

Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise .............................................................................................................. 61

Invocarea normelor deontologice în sprijinul materialului .........................................................................................65

Transpareţa averilor şi intereselor ........................................................................................................................... 67

Modelele breslei ...................................................................................................................................................... 67

Structura eşantionului .............................................................................................................................................. 72

Context� În ultimii ani, dezbaterile pe teme legate de etica presei și de bunele practici jurnalistice au devenit

tot mai vizibile în spaţiul public, ieşind din spațiul academic şi trecând dincolo de nivelul breslei.Din ce în ce mai multe voci din public susţin necesitatea unui act jurnalistic “mai curat”, iar reacţiaclasei politice evoluează de la reglementare agresivă, prin lege restrictivă, la socilitări deautoreglementare, ca alternative viabile la lege. În acest context, eforturile de autoreglementareale organizaţiilor din breaslă prind din ce în ce mai mult contur şi consistenţă.

� În contextul în care organizațiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media au iniţiat un procesde comunicare cu celelalte organizaţii importante ale breslei, pentru a dezvolta un mecanism deautoreglementare, am simţit nevoia de a vedea, în primul rând, care este viziunea la niveluljurnaliștilor. De aceea am decis că este necesară evaluarea situației actuale şi a perspectivelor

ț

5

jurnaliștilor. De aceea am decis că este necesară evaluarea situației actuale şi a perspectivelorprocesului de autoreglementare în presă, printr-o cercetare socio-profesională. Cercetarea de fațăa fost prefaţată de o cercetare calitativă asupra aşteptărilor celorlalţi actori importanţi din spaţiulpublic (funcţionari publici, politicieni, oameni de afaceri, activişti din sectorul neguvernamental) faţăde procesul de autoreglementare în presă.

� Vă prezentăm în cele ce urmează datele din raportul de cercetare cantitativă rezultat şi vă invitămsă le interpretaţi şi să le folosiţi în încercarea de a înțelege starea breslei la ora actuală, percepțiajurnaliştilor, a altor profesionişti de media, asupra responsabilităţii meseriei lor şi direcţia în care artrebui să se îndrepte ea.

Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei

Centrul pentru Jurnalism Independent

ObiectiveObiectiveObiectiveObiective

Studiul a vizat investigarea:

� valorilor jurnaliştilor

� dificultăţilor de respectare a valorilor jurnalistice

� opiniilor jurnaliştilor cu privire la cauzele încălcărilor deontologiei profesionale

� opiniilor cu privire la soluţiile pentru creşterea gradului respectării

6

� opiniilor cu privire la soluţiile pentru creşterea gradului respectării deontologiei

� opiniilor privind autoreglementarea presei

� modelelor etice (persoane) pe care le au jurnaliştii

� modului în care poziţia ierarhică, acoperirea geografică (naţional/ local) şi mediul (tv/radio/presă scrisă) influenţează opiniile şi atitudinile

Metodologie (1/2)

1. Populaţia

� Jurnaliştii din redacţiile din presa scrisă care au următoarele caracteristici: ziar generalist, de ştiri, de investigaţie, financiar, economic, cotidian, săptămânal, bisăptămânal, lunar, bilunar –376 publicaţii (Sursa: Media Fact Book, 2008).

� Jurnaliştii din redacţiile din audiovizual care au departament de ştiri şi editorialistică: posturi de televiziune (265), posturi de radio (276) (Sursa: Consiliul Naţional al Audiovizualului, 2008).

2. Metoda de aplicare a chestionarelor

� Interviuri faţă-în-faţă realizate în redacţiile în care lucrează jurnaliştii selectaţi; chestionar cu 18 întrebări, dintre care doar 2 întrebări deschise, CJ12 si CJ18.

Perioada de realizare a interviurilor: 27 Iulie – 28 August 2009 (această perioadă a fost depăşită � Perioada de realizare a interviurilor: 27 Iulie – 28 August 2009 (această perioadă a fost depăşită în judeţele Giurgiu şi Argeş).

3. Eşantionul:

- bistadial şi multistratificat, cu respectarea următoarei proceduri:

� stratificarea s-a făcut pe 11 regiuni istorico-geografice şi 3 tipuri de mijloace de comunicare (presă scrisă, radio şi televiziune);

� alegerea redacţiilor s-a făcut în mod aleatoriu pentru fiecare strat astfel încât să fie incluse toate judeţele în eşantion;

� la nivelul fiecărei redacţii, au fost realizate între 1 şi 3 interviuri, distribuţia interviurilor cu jurnalişti bazându-se pe o structură cvasi proporţională dată de numărul de redacţii din judeţ şi numărul de jurnalişti care au anumite funcţii, conform unor paliere ierarhice stabilite anterior;

7

Metodologie (1/2)� selecţia respondenţilor s-a făcut în funcţie de trei paliere ierarhice:

- Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi;

- Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali de redacţii, secretari de redacţii;

- Jurnalişti fără atribuţii de conducere.

- 187 de redacţii (la care se adaugă 17 redacţii alocate suplimentar) în 60 de localităţi urbane din care 6 reprezintă sectoarele Bucureştiului;

- numărul mediu de interviuri realizate în fiecare redacţie: 3;

- mărimea eşantionului - 508 persoane; eroarea maximă de eşantionare: ±4.348%.

Structura eşantionului Nr.

Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi 66

Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali 49

8

Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali de redacţii, secretari de redacţii

49

Jurnalişti fără atribuţii de conducere 393

Presa naţională 116

Presa locală 392

Presa scrisă 212

Radio 145

Televiziune 151

În scopul obţinerii unei mai mici erori de eşantionare la nivelul subeşantionului de directori şi redactori-şefi, numărul acestora a fost supradimensionat. Pentru a compensa disproporţia astfel rezultată la nivelul eşantionului total, au fost utilizate ponderări.

Interpretarea datelor

Graficele prezintă:

� a) răspunsurile primite de la totalitatea respondenţilor;

9

� a) răspunsurile primite de la totalitatea respondenţilor;

� b) răspunsurile primite de la fiecare palier ierarhic în parte, indiferent dacă au existat sau nu diferenţe semnificative între răspunsurile celor două categorii;

� c) răspunsurile în funcţie de tipul de mediu şi de acoperire georgrafică a redacţiei in care activează jurnaliştii, acolo unde au existat diferenţe semnificative statistic între răspunsurile diferitelor categorii de respondenţi.

Valorile jurnaliştilor

Primele 3 valori mentionate de fiecare respondent

� Corectitudinea este valoarea menţionată ca importantă de cei mai mulţi dintre respondenţi (83%), urmată de echidistanţă şi interes public (69%, respectiv 68%).

� Jurnaliştii fără funcţii de conducere au menţionat într-un procent mai mare „reflectarea societăţii în diversitatea ei” ca valoare – 29% dintre ei, faţă de 16% dintre şefii de departamente şi directori.

� Nu există diferenţe semnificative între cele 3 categorii ierarhice în privinţa � Nu există diferenţe semnificative între cele 3 categorii ierarhice în privinţa menţionării celorlalte valori, atunci când se iau în considerare primele 3 valori menţionate de fiecare respondent.

Prima valoare menţionată de fiecare respondent

� Luând în considerare doar prima valoare menţionată, jurnaliştii fără funcţii de conducere şi şefii de departamente au menţionat în procent de 37% corectitudinea, iar 24%, respectiv 27% - interesul public. Valoarea cel mai des menţionată de către directori a fost corectitudinea (36%), urmată de buna-credinţă – 24% dintre ei.

10

Cele mai importante valori ale jurnaliştilor%, N=508 (slide 1/5)

prima mentiune; 26

prima mentiune; 4

prima mentiune; 1

total mentiuni; 68

total mentiuni; 26

total mentiuni; 16

Interesul public

Reflectarea societatii in diversitatea ei

Respectul fata de viata privata Cele mai mici procente

prima mentiune; 11

prima mentiune; 36

prima mentiune; 22

26

total mentiuni; 38

total mentiuni; 83

total mentiuni; 69

0 20 40 60 80 100

Buna-credinta

Corectitudinea

Echidistanta

Cele mai mariprocente

CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)11

Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după funcţia după funcţia după funcţia după funcţia

deţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondent) – prima menţiune prima menţiune prima menţiune prima menţiune %, N=508 (slide 2/5)

102324

37

37

2

1

2

4

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de

Jurnalisti fara atributii de conducere Reflectarea societatii in diversitatea ei

Respectul fata de viata privata

Corectitudinea

24

10

17

22

36

27

17

37

25

0 10 20 30 40

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi

adjuncti

editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de

redactii, secretari de redactii Interesul public

Echidistanta

Buna-credinta



deţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondent) – total menţiuni total menţiuni total menţiuni total menţiuni %, N=508 (slide 3/5)

3768

71

66

84

83

14

17

16

29

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali

Jurnalisti fara atributii de conducere Reflectarea societatii in

diversitatea ei

Respectul fata de viata privata

Corectitudinea

45

41

68

73

79

71

80

84

1117

0 20 40 60 80 100

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-

sefi adjuncti

de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii Interesul public

Echidistanta

Buna-credinta



deţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondent)%, N=508 (slide 4/5)

56

59

63

44

41

37

0 20 40 60 80 100

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de …

Jurnalisti fara atributii de conducereNu mentioneaza

Mentioneaza

Buna-credinţa

CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)

0 20 40 60 80 100

30

26

32

70

74

68

0 20 40 60 80 100



Jurnalisti fara atributii de conducereNu mentioneaza

Mentioneaza

Echidistanţa

14

Procentele cele mai ridicate

Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după tipul de mediadupă tipul de mediadupă tipul de mediadupă tipul de media)%, N=508 (slide 5/5)

85

76

15

24

Radio

TeleviziuneNu mentioneaza

Respectul faţă de viaţa privatăProcentele cele mai

ridicate

CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)

90

85

10

15

0 20 40 60 80 100

Presa scrisa

RadioMentioneaza

15

Respectarea regulilor deontologice în practică

� 31% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să rectifice o eroare apărută într-un material jurnalistic.

� 43% dintre subiecţi consideră că este greu sau foarte greu să verifice o informaţie din mai multe surse independente; jurnaliştii fără funcţii de conducere spun acest lucru într-o proporţie mai mică (39%) decât directorii (50%) şi şefii de departamente (57%)

� Jurnaliştii din televiziune spun într-o proporţie mai mică (34%) decât cei din radio (43%) şi presa scrisă (47%) că este greu sau foarte greu ca informaţia să fie verificată din mai multe surse independente.

16

verificată din mai multe surse independente.

� 15% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să se acorde dreptul la replică de fiecare dată când se impune. Jurnaliştii din presa locală consideră într-un procent mai mare (86%) decât cei din presa naţională (78% ) că este uşor să acorde drept la replică.

� 33% dintre jurnalişti consideră că este greu sau foarte greu să prezinte punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate într-un subiect. Procentul acestor răspunsuri este mai mare în rândul jurnaliştilor din radio (44%) decât în al celor din presa scrisă (31%) şi televiziune (28%).

� 36% dintre subiecţi declară că este greu sau foarte greu să respecte dreptul la viaţă privată.

Respectarea regulilor deontologice în practică- rectificarea erorilor rectificarea erorilor rectificarea erorilor rectificarea erorilor –% ,N=508 (slide 1/8)

7 24 56 13

0 20 40 60 80 100

Total respondenti

Foarte greu

Greu

Usor

Foarte usor

0 20 40 60 80 100

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)

9

8

7

24

31

22

59

51

56

8

10

14 1

0 20 40 60 80 100


Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari …

Jurnalisti fara atributii de conducereFoarte greu

Greu

Usor

Foarte usor

NS / NR

17

Respectarea regulilor deontologice în practică- verificarea informaverificarea informaverificarea informaverificarea informaţţţţiei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente -%, N=508, (slide 2/8)

6 37 45 12

0 20 40 60 80 100

Total respondentiFoarte greu

Greu

Usor

Foarte usor

6 33 47 13Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte

39 Diferenţe semnificative statistic

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (raspuns unic)

5

8

6

45

49

33

36

39

47

14

4

13

0 50 100


Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de

redactii, secretari de redactii

Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte greu

Greu

Usor

Foarte usor

57

50

18

Respectarea regulilor deontologice în practică- verificarea informaverificarea informaverificarea informaverificarea informaţţţţiei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente -%, N=508, (slide 3/8)

43

34

57

66

Radio

TeleviziuneGreu si Foarte greu

Tipul de media: televiziune, radio şi presă scrisăDiferenţe semnificative statistic

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (raspuns unic)

47

43

53

57

0 20 40 60 80 100

Presa scrisa

Radio

Usor si Foarte usor

Jurnaliştii din televiziune spun într-o proporţie mai mică decât cei din radio şi presa scrisă că este greu sau foarte greu ca informaţia să fie verificată din mai multe surse independente

19

Respectarea regulilor deontologice în practică- acordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicăăăă ccccâââând se impune nd se impune nd se impune nd se impune -%, N=508, (slide 4/8)

2 13 60 24

0 20 40 60 80 100

Total respondenti

Foarte greu

Greu

Usor

Foarte usor

0 20 40 60 80 100


4

2

14

8

13

48

65

61

38

22

23

0 20 40 60 80 100




Greu

Usor

Foarte usor

20

Respectarea regulilor deontologice în practică- acordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicăăăă ccccâââând se impune nd se impune nd se impune nd se impune -%, N=508, (slide 5/8)

Acoperire locală vs. acoperire naţională

Jurnaliştii din presă locală consideră într-un procent mai mare decât cei din presa naţională că este uşor să acorde drept la replică

Diferenţe semnificative statistic


22

13

78

86 1

0 20 40 60 80 100

National

LocalGreu si Foarte greu

Usor si Foarte usor

NS / NR

21

Respectarea regulilor deontologice în practică- prezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor păăăărrrrţţţţilor ilor ilor ilor implicate implicate implicate implicate îîîîn subiect n subiect n subiect n subiect –%, N=508, (slide 6/8)

6 27 44 23

0 20 40 60 80 100

Total respondenti

Foarte greu

Greu

Usor

Foarte usor

NR/NR

0 20 40 60 80 100


11

6

5

24

27

28

48

43

44

17

24

22

0 20 40 60 80 100




Greu

Usor

Foarte usor

NS / NR

22

Respectarea regulilor deontologice în practică- prezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor păăăărrrrţţţţilor ilor ilor ilor implicate implicate implicate implicate îîîîn subiect n subiect n subiect n subiect –%, N=508, (slide 7/8)

44

28

55

72

1

1

Radio

Televiziune Greu si Foarte greu

Usor si Foarte usor

NS / NR

Tipul de media: televiziune, radio şi presa scrisă



31 69 0

0 20 40 60 80 100

Presa scrisa

NS / NR

Jurnaliştii din radio spun într-o proporţie mai mare că este greu şi foarte greu să prezinte punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate în subiect

23

Respectarea regulilor deontologice în practică- respectarea dreptului la viarespectarea dreptului la viarespectarea dreptului la viarespectarea dreptului la viaţţţţa privata privata privata privatăăăă –%, N=508, (slide 8/8)

8 28 45 19

0 20 40 60 80 100

Total respondenti

Foarte greu

Greu

Usor

Foarte usor

0 20 40 60 80 100


5

2

10

30

31

27

48

47

43

17

20

19

0 20 40 60 80 100



Jurnalisti fara atributii de conducereFoarte greu

Greu

Usor

Foarte usor

NS / NR

24

Importanţa respectării în practică a principiilor deontologice

� Cvasitotalitatea jurnalistilor consideră foarte importante sau oarecum importante principiile jurnalistice.

� „Relatarea corectă şi echidistantă a informaţiilor legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces în justiţie” a fost considerată foarte importantă de cel mai mare procent de respondenţi ( 91%), la polul opus fiind „protejarea identităţii victimelor accidentelor” (48% dintre respondenţi).

Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare (95%) ca foarte

25

� Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare (95%) ca foarte importantă sau importantă „protejarea identităţii victimelor accidentelor”, decât cei din televiziune (89%) şi din presa scrisă (86%).

� Nu există diferenţe semnificative statistic între răspunsurile celor trei categorii ierarhice.

Grad de importanţă a principiilor deontologice% , N=508,(slide 1/9)

86

74

87

13

23

11

1

2

1

1

1

1

Să verifice sursele

Să-şi desfăşoare activitatea în interes public

Să protejeze confidenţialitatea surselor care doresc să rămână anonime

Foarte important

Oarecum important

Nu prea important

partea 1

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)

70

63

65

86

26

33

28

13

3

3

6

1

1

1

1

1

0 20 40 60 80 100

Să includă toate punctele de vedere

Să respecte regulile on-the-record / off-the-record

Să-şi informeze redactorul şef de conflictele de interese în care se află

Să verifice surseleimportant

Deloc important

26

Grad de importanţă a principiilor deontologice%, N=508, (slide 2/9)

69

81

91

82

29

18

8

17

1

1

1

0

0

0

Să acorde dreptul la replică atunci când este necesar

Să respecte prezumţia de nevinovăţie

Să relateze corect şi echidistant informaţiile legate de instrumentarea unui caz sau de …

Să verifice informaţia din mai multe surse independente

Foarte important

Oarecum important

Nu prea important

Deloc

partea 2


82

88

48

17

10

41

1

1

9

0

0

2

0 20 40 60 80 100

Trebuie să difuzeze rapid informaţia

Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în situaţii traumatizante

Să protejeze identitatea victimelor accidentelor

Deloc important

Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare că acest lucru este important sau foarte important, decât cei din televiziune şi din presa scrisă.

27


Grad de importanţă a principiilor deontologice%, N=508, (slide 3/9)

76

90

81

21

10

18

3

1

0 20 40 60 80 100

Directori-media, directori generali, redactori-…

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi …

Jurnalisti fara atributii de conducereFoarte important

Oarecum important

Nu prea important

Să difuzeze rapid informaţia


91

90

87

8

8

11

2

1

2

0

80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 100

Directori-media, directori generali, redactori-…

Editori coordonatori, senior editori, editori, …

Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important

Oarecum importantNu prea importantDeloc important

Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în situaţii traumatizante

28

Grad de importanţă a principiilor deontologice% ,N=508, (slide 4/9)

42

49

48

47

43

40

5

8

9

6

2

0 20 40 60 80 100

Directori-media, directori generali, …

Editori coordonatori, senior editori, …


Oarecum importantNu prea important

Să protejeze identitatea victimelor accidentelor


70

65

70

30

35

27 2

0 20 40 60 80 100




Oarecum important

Nu prea important

Să acorde dreptul la replică atunci când este necesar

29

Grad de importanţă a principiilor deontologice % (slide 5/9) N=508

77

94

78

18

6

20

5

1

0 20 40 60 80 100





Să respecte prezumţia de nevinovăţie

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)

92

88

92

8

12

7 1

80 85 90 95 100




Oarecum important

Nu prea important

Să relateze corect şi echidistant informaţiile legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces în justiţie

30

Grad de importanţă a principiilor deontologice %, N=508, (slide 6/9)

86

86

81

12

14

18 1

0 20 40 60 80 100





Să verifice informaţia din mai multe surse independente


68

80

68

27

18

28

5

2

4

0 20 40 60 80 100





Să includă toate punctele de vedere

31

Grad de importanţă a principiilor deontologice%,N=508, (slide 7/9)

68

57

63

29

39

32

2

2

4

0 20 40 60 80 100





Deloc important

Să respecte regulile on-the-record / off-the-record


74

69

63

18

27

29

3

4

7

0 20 40 60 80 100





Deloc important

Să-şi informeze redactorul şef de conflictele de interese în care se află

32

Grad de importanţă a principiilor deontologice%,N=508, (slide 8/9)

88

90

85

11

10

13

2

1

75 80 85 90 95 100





Deloc important

Să verifice sursele


71

80

74

27

18

23

2

2

0 20 40 60 80 100





Deloc important

Să-şi desfăşoare activitatea în interes public

33

Grad de importanţă a principiilor deontologice% , N=508, (slide 9/9)

83

84

88

14

14

10

2

2

0

2

1





Deloc important

Să protejeze confidenţialitatea surselor care doresc să rămână anonime


0 20 40 60 80 100

34

Aspecte ale autoreglementării

� În ceea ce priveşte autoreglementarea în presă, 54% dintre jurnalişti sunt de acord în foarte mare sau în mare masură cu afirmaţia „nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”.

� Jurnaliştii din presa scrisă sunt mai puţin sceptici în privinţa existenţei unor persoane credibile care să conducă un organism de autoreglementare a breslei.

� 70% dintre subiecţi sunt de acord în foarte mare sau în mare măsură cu afirmaţia „o lege a presei ar imbunătăţi calitatea actului jurnalistic”. Jurnaliştii fără funcţii de

35

lege a presei ar imbunătăţi calitatea actului jurnalistic”. Jurnaliştii fără funcţii de conducere declară acest lucru într-un procent mai mare (72%) decât şefii de departamente (68%) şi directorii (54%).

� 35% dintre respondenţi sunt de acord în foarte mare sau în mare masură cu afirmaţia „o lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”.

Aspecte ale autoreglementării – total respondenţi%,N=508, (slide 1/7)

13

24

14

20

27

31

26

34

35

30

31

33

25

13

29

13

Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care

Patronii de media sunt dezinteresaţi de crearea unui organism de autoreglementare a presei

Jurnalistul poate incalca dreptul la viata privata al unei persoane daca o face in interes public

Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei,

care să judece încălcările deontologieiIn foarte mare masura

In mare masura

Jurnaliştii din presa locală sunt de acord într-o proporţie mai mare cu această afirmaţie decât cei din presa cu acoperire naţională


CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)

35

5

9

14

13

35

29

41

21

27

20

50

37

41

35

10

15

12

22

25

0 20 40 60 80 100

O lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic

Mecanismele pieţei sunt suficiente pentru creşterea calităţii actului jurnalistic

În practica de zi cu zi, regulile deontologice sunt greu de respectat

O lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei

Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care primeşte o informaţie decât acurateţea ei In mica

masura

In foarte mica masura / DelocNS/NR

36

Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor% , N=508, (slide 2/7)

27

39

34

27

29

38

32

20

19

14

12

8


Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii

Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masura

In mare masura

In mica masura

In foarte mica masura / Deloc

“O lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic”72

54

68



27 27 32 14

0 50 100

redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti

9

2

5

38

29

29

45

53

50

8

16

16

0 20 40 60 80 100



Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masuraIn mare masura

In mica masura


“Mecanismele pieţei sunt suficiente pentru creşterea calităţii actului jurnalistic”

37

Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor%, N=508,(slide 3/7)

8

12

9

41

39

41

41

43

36

11

6

13

0 20 40 60 80 100




In mica masura


“În practica de zi cu zi, regulile deontologice sunt greu de respectat”


0 20 40 60 80 100

18

6

15

23

37

17

35

39

42

24

14

23

4

2

0 20 40 60 80 100




In mica masura


“O lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”

38

Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor%, N=508, (slide 4/7)

8

12

15

30

31

26

29

27

37

33

29

22

2




In mica masura


“Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care primeşte o informaţie decât acurateţea ei”


0 20 40 60 80 100

23

33

22

32

33

32

30

20

33

15

14

12 1

0 20 40 60 80 100




In mica masura


“Patronii de media sunt dezinteresaţi de crearea unui organism de autoreglementare a presei”

39

Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor%, N=508, (slide 5/7)

17

10

15

26

24

26

32

37

30

26

29

29

0 20 40 60 80 100




In mica masura


“Jurnalistul poate încălca dreptul la viaţa privată al unei persoane dacă o face în interes public”


21

18

19

30

35

34

36

31

33

12

16

12

0 20 40 60 80 100




In mica masura


“Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”

40

Aspecte ale autoreglementării – după tipul media, %, N=508, (slide 6/7)

30

41

70

59

Radio

TeleviziuneIn mare masura si In foarte mare masura

“Jurnalistul poate încălca dreptul la viaţă privată al unei persoane dacă o face în interes public”


45

30

55

70

0 20 40 60 80 100

Presa scrisa

RadioIn mica masura si In foarte mica masura / Deloc

Jurnaliştii din presa scrisă sunt cei mai dispusi să încalcedreptul la viata privată al unei persoane daca ar face-o în interes public

41


Aspecte ale autoreglementării – după tipul media%, N=508, (slide 7/7)

59

59

41

39

1

2

Radio

Televiziune In mare masura si In foarte mare masura

In mica masura si

“Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”

CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (raspuns unic)

47

59

53

41 1

0 20 40 60 80 100

Presa scrisa

In mica masura si In foarte mica masura / Deloc

NS / NR

Jurnaliştii din presa scrisă sunt mai puţin sceptici în privinţa existenţei unor persoane credibile care să conducă un organism de autoreglementare a breslei

42


Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice şi cauzele cele mai frecvente ale încălcării acestor norme

� În ceea ce priveşte respectarea normelor jurnalistice, doar 32% dintre respondenţi spun că din punctul lor de vedere aceste norme sunt respectate în practică. Răspunsurile nu diferă în funcţie de poziţia pe care o are respondentul în redacţie -jurnalist cu sau fără funcţie de conducere.

� Cauza cea mai des invocată privind încălcarea normelor jurnalistice este legată de presiunile politice; 60% dintre respondenţi spun că este una dintre cele mai frecvente cauze. Jurnaliştii din radio şi televiziune invocă mai des presiunile politice

43

frecvente cauze. Jurnaliştii din radio şi televiziune invocă mai des presiunile politice decât cei din presa scrisă.

� De asemenea, insuficienta pregătire a jurnaliştilor este o cauză frecventă a încălcarii normelor, mai ales din punctul de vedere al jurnaliştilor din presa cu acoperire naţională.

� Jurnaliştii din presa locală menţionează mai des influenţa patronatului drept cauză a încălcării deontologiei.

Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice %, N=508

1 31 60 7

0 20 40 60 80 100

Total respondenti

In foarte mare masuraIn mare masura

In mica masura


Măsura în care sunt respectate normele jurnalistice

0 20 40 60 80 100

CJ5. Gândindu-vă la activitatea jurnalistică din România, în ce măsură credeţi că sunt respectate normele jurnalistice? (raspuns unic)

2

2

30

35

31

61

59

61

8

6

7

0 20 40 60 80 100



Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masura

In mare masura

In mica masura


44

Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice%, N=508, (slide 1/4)

37

50

59

Presiunile comerciale (audiente,

Insuficienta pregatire a jurnalistilor

Presiunile politice

Partea 1/2 Cauză menţionată mai frecvent de jurnaliştii din radio şi televiziune

Cauză menţionată mai frecvent de jurnaliştii din presa cu acoperire

31

34

37

0 20 40 60 80

Opacitatea institutiilor statului

Influenta patronatului

Presiunile comerciale (audiente, contracte de publicitate)

CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)

presa cu acoperire naţională

Cauză menţionată mai frecvent de jurnaliştii din presa cu acoperire locală

45


Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice %, N=508, (slide 2/4)

18

20

22

Lipsa resurselor financiare si

Insecuritatea financiara a jurnalistilor

Lipsa de timp

Partea 2/2

Cauza menţionată mai frecvent de jurnaliştii din presa cu acoperire locală

Diferenţe

11

15

18

0 5 10 15 20 25

Coruptia jurnalistului

Insuficienta specializare pe domenii a jurnalistilor

Lipsa resurselor financiare si materiale

CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)46


Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice –după funcţia respondentului %, N=508, (slide 3/4)

36

44

50

31

37

61

31

36

60

Opacitatea institutiilor statului

Presiunile comerciale (audiente, contracte de publicitate)

Presiunile politice

Jurnalisti fara atributii de conducere

Partea 1/2

26

17

15

6

27

18

16

21

18

0 20 40 60 80

Insuficienta specializare pe domenii a jurnalistilor

Lipsa de timp

Lipsa resurselor financiare si materialeEditori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii


CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)

Diferenta semnificativă statistic între răspunsul directorilor media şi cel al jurnalistilor şi editorilor

47

Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice –după funcţia respondentului %, N=508, (slide 4/4)

26

17

59

33

24

53

35

20

48

Influenta patronatului

Insecuritatea financiara a jurnalistilor

Insuficienta pregatire a jurnalistilor

Partea 2/2

2

6

26

0

6

0

13

0 20 40 60 80

Alta cauza

Coruptia jurnalistului


Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii


CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)48

Soluţii ale creşterii nivelului de respectare a deontologiei şi posibile sancţiuni

� Chiar dacă cea mai des întâlnită cauză a încălcării normelor este legată de presiunile politice, cea mai des întâlnită soluţie pentru respectarea deontologiei este pregătirea profesională a jurnaliştilor – 71% dintre respondenţi propun această soluţie.

� Aproape jumătate dintre respondenţi spun că specializarea jurnaliştilor pe domenii ar fi o soluţie bună pentru creşterea respectării deontologiei.

� Aproape 40% spun că o lege a presei este o soluţie viabilă, dar jurnaliştii din presa cu acoperire naţională menţionează mai rar această soluţie decât cei din presa locală.

49

presa locală.

� Doar o treime dintre respondenţi văd drept soluţie un cod deontologic al breslei şi un organism de implementare.

� Sancţiunile preferate de respondenţi sunt obligarea la corectarea erorii (73%) şi obligarea publicării de scuze (42%). Jurnaliştii din presa locală şi cei din presa scrisă în general sunt mai dispuşi să publice scuze decât cei cu acoperire naţională şi cei din alte tipuri de media (radio şi tv). Jurnaliştii fără atribuţii de conducere preferă într-o proporţie mai mică obligarea la corectarea erorii decât respondenţii cu funcţii de conducere.

Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale – total menţiuni%, N=508, (slide 1/3)

34

38

48

71

Un cod deontologic al breslei si un organism de implementare

O lege a presei

Specializarea jurnalistilor pe domenii

Pregatirea profesionala a jurnalistilor

Soluţie mentionată


14

19

30

33

0 10 20 30 40 50 60 70 80

O persoana independenta angajata de redactie pentru a constata derapajele etice

Un cod deontologic al redactiei

Asociatii profesionale care sa impuna respectarea standardelor profesionale

Sindicate care sa-l apere pe jurnalist de concedierile abuzive

CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3 soluţii. (răspuns multiplu)

Soluţie mentionată mai rar de jurnaliştii din presa cu acoperire naţională

50

Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale–după funcţia respondentului%, N=508, (slide 2/3)

33

20

39

43

22

51

32

18


Un cod deontologic al breslei si un organism de implementare

Un cod deontologic al redactiei

76

20

41

80

35

39

68

34

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Pregatirea profesionala a jurnalistilor

Sindicate care sa-l apere pe jurnalist de concedierile abuzive



Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact

CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3 soluţii. răspuns multiplu)51

Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale–după funcţia respondentului%, N=508, (slide 3/3)

0

38

44

12

4

31

31

10

2

29

39

15

Alta solutie

Asociatii profesionale care sa impuna respectarea standardelor profesionale

O lege a presei

O persoana independenta angajata de redactie pentru a constata derapajele etice

04

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Alta solutie

CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3 soluţii. răspuns multiplu)

Altă soluţie Frecv.

Resurse financiare şi materiale 3

Neimplicarea politicului în media 2O piata economica sanatoasa in care organismele media sa functioneze ca si orice societate comerciala pe principii de eficienta 1Modificarea legilor referitoare la transparenta institutionala ; adoptarea unor reguli clare referitoare la publicitatea publica 1

Schimbarea perceptiei faţă de presă 1

Transparenta instituţiilor 1

Timp suficient pt. documentare şi investigaţie 1

Total 10

52

Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei %, N=508, (slide 1/2)

3

27

34

42

73

Alte sanctiuni

Amenzi

O decizie de sanctionare morala a celui care a incalcat deontologia, care sa fie adusa la cunostinta publicului

Obligarea publicarii de scuze

Obligarea la corectarea erorii

Jurnaliştii din presa locală şi cei din presa scrisă în general sunt mai dispusi să publice scuze decât cei cu acoperire naţională şi cei din alte tipuri de media (radio şi tv)3

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Alte sanctiuni

CJ8. Dacă ar exista un organism de autoreglementare, după părerea dvs. acesta ar trebui să sancţioneze încălcările deontologiei prin…? (răspuns multiplu)

Alte sancţiuni Mentionări (frecvenţe)

Nu trebuie să existe sancţiuni 2

Concedieri fără drept de angajare în domeniu 8Obligarea trustului de media de a angaja specialişti 1

Desfacerea contractului de muncă 1

Raspundere penală 1

Ridicarea dreptului de semnatură 1

Amenzile sunt preferate într-o proportie mai mare de jurnaliştii cu acoperire naţionala şi de cei din presa scrisă

media (radio şi tv)

53


Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei %, N=508, (slide 2/2)

38

76

44

37

84

34

32

70

44

O decizie de sanctionare morala a celui care a incalcat deontologia, care sa fie adusa la cunostinta publicului

Obligarea la corectarea erorii

Obligarea publicarii de scuzeJurnaliştii fără atribuţii de conducere preferă într-o proportie mai mică obligarea la corectarea erorii decat respondenţii cu funcţii de conducere

4

25

38

2

24

37

3

29

0 20 40 60 80 100

Altfel

Amenzi

sa fie adusa la cunostinta publicului




CJ8. Dacă ar exista un organism de autoreglementare, după părerea dvs. acesta ar trebui să sancţioneze încălcările deontologiei prin…? (răspuns multiplu)54

Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice

� Cei mai multi respondenţi cred că cei mai interesaţi de respectarea eticii jurnalistice sunt persoanele din conducerea editorială a redacţiei şi mai puţin patronul ziarului şi publicul – 95% faţă de 79%, respectiv 77%

Ghiduri deontologice

� Întrebaţi de existenţa în redacţii a unui document de politică editorială, puţin mai

55

Întrebaţi de existenţa în redacţii a unui document de politică editorială, puţin mai mult de jumătate dintre respondenţi au declarat că ştiu despre existenţa unui astfel de document. Jurnaliştii din media cu acoperire naţională spun într-o mai mare măsură că au un document de politică editorială în redacţii decât cei din media locală.

� Doar jumătate din respondenţi spun că ştiu ghiduri deontologice, iar jurnaliştii fără funcţii de conducere declară într-o mai mare masură că nu cunosc astfel de ghiduri decât cei cu funcţii de conducere. Din totalul de menţionări de coduri deontologice, doar aproximativ o treime sunt nume specifice, restul fiind menţionări generice.

Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice %, N=508, (slide 1/2)

39

57

42

40

36

35

13

5

16

5

1

6

0 20 40 60 80 100

Patronul dvs.

Conducerea editorială a redacţiei dvs.

Publicul dvs. In foarte mare masura

In mare masura

In mica masura


Toţi respondenţii

CJ9. După părerea dvs., în ce măsură este... interesat de respectarea eticii jurnalistice? (răspuns unic)

0 20 40 60 80 100

După funcţia respondentului – Publicul dvs.

33

49

41

50

29

35

8

12

18

8

8

5

0 20 40 60 80 100

Directori-media, directori …

Editori coordonatori, senior …

Jurnalisti fara atributii de … In foarte mare masuraIn mare masura

In mica masura


56

Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice%, N=508, (slide 2/2)

38

49

37

38

33

42

14

14

13

3

4

6

8

2




In mica masura


După funcţia respondentului – Patronul dvs.

0 20 40 60 80 100

masura / Deloc

65

71

51

30

27

40

2

2

61

0 20 40 60 80 100




In mica masura


După funcţia respondentului – Conducerea editorială a redacţiei dvs.

CJ9. După părerea dvs., în ce măsură este... interesat de respectarea eticii jurnalistice? (raspuns unic)57

Existenţa în redacţii a unui document de politică editorială%, N=508

Da; 56

Nu; 42

Toţi respondenţii

- Mai multe răspunsuri pozitive în rândul jurnaliştilor din media cu acoperire naţională- Mai puţine răspunsuri pozitive în rândul jurnaliştilor din presă scrisă


CJ10. Redacţia dvs. are un document de politică editorială, adică un un document intern care prezintă misiunea, viziunea, principiile, valorile unei companii de media? (raspuns unic)

58

55

56

42

43

42

2

2

0 20 40 60 80 100




Da Nu NS/NR

58

Grad de cunoaştere ghiduri deontologice%, N=508

Da; 52Nu; 48

Toti respondenţii

Jurnaliştii fără funcţii de conducere cunosc într-o mai mică masură ghiduri deontologice


CJ11. Cunoaşteţi ghiduri / coduri de norme deontologice care să reglementeze practica jurnalistică? (răspuns unic)

62

61

49

36

37

51

2

2

0 20 40 60 80 100




Da Nu NS/NR

59

Ghiduri deontologice enunţate de respondenţiN=263 (persoanele care au spus că ştiu coduri deontologice)

Coduri enunţate de respondenţi Menţionări (frecvenţe)

cod deontologic generic/ neidentificat 69enunţarea unor principii deontologice, nu al unui cod 52bibliografie specifică, literatura de specialitate /cursuri 46

legi 45

codul Clubului Român de Presă 36

Coduri enunţate de respondenţi Menţionări(frecvenţe)

codul Uniunii Jurnaliştilor Maghiari 5

cod Societatea Română de Radiodifuziune 5

nume organizatie media 5

codul Uniunii Ziaristilor Profesionişti 4

cod deontologic neidentificat Germania 3

cod deontologic neidentificat Franţa 2cod şi lege Societatea Româna de Televiziune 18codul deontologic intern al ziarului / al redactiei din care fac parte 15

codul Convenţiei Organizatiilor de Media 14

cod BBC 12

codul Asociaţiei Jurnaliştilor din România 8

cod deontologic neidentificat Europa 6

cod deontologic neidentificat Franţa 2

cod Reuters 2

codul MediaSind 2

cod deontologic neidentificat Anglia 1

ghidul Realitatea TV 1

codul Agenţiei France Presse 1

codul Agerpres 1

codul MediaSind 1

CJ12. Care sunt codurile deontologice pe care le cunoaşteţi? (răspuns multiplu)60

Implicarea jurnaliştilor în încheierea de contracte de publicitate

� 31% dintre respondenţi spun că sunt implicaţi în încheierea de contracte de publicitate. Din totalul celor care nu au funcţii de conducere, un sfert dintre ei spun că sunt în continuare implicaţi activ în acest demers.

� Jurnaliştii din presa locală si cei din radio spun că sunt implicaţi in mai mare măsură în încheierea de contracte de publicitate.

Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise

61

Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise

� Întrebaţi dacă există subiecte interzise în redacţii, 17% dintre respondenţi reclamă acest lucru.

� Mai puţin de jumătate spun că nu au avut diferenţe de opinie cu superiorii pentru publicarea unui articol; 41% dintre respondenţi spun ca au invocat norme deontologice în sprijinul materialului lor, iar dintre aceştia doar un sfert spun că acest lucru nu a ajutat.

Încheierea de contracte de publicitate%, N=508, (slide 1/2)

Da; 31

Nu; 69

Toti respondenţii

În mod evident, jurnaliştii sunt mai puţin implicati în incheierea de contracte de publicitate. Totuşi, 25% dintre ei declară că activitatea lor implică şi acest lucru


CJ13. Dvs. încheiaţi sau facilitaţi încheierea de contracte de publicitate în redacţia în care lucraţi? (răspuns unic)

61

39

25

39

61

75

0 50 100




Da Nu

62

Încheierea de contracte de publicitate% N=508 (slide 2/2)

15

36

85

64

0 50 100

National

Local

Da Nu

Jurnaliştii din presa locală şi cei din radio spun că sunt implicati în mai mare masură în contracte de publicitate

CJ13. Dvs. încheiaţi sau facilitaţi încheierea de contracte de publicitate în redacţia în care lucraţi? (raspuns unic)

24

43

30

76

57

70

0 50 100

Presa scrisa

Radio

Televiziune

Da Nu

63


Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise % N=508

Da; 17

Nu; 83

Toţi respondenţii

CJ14. În prezent, în redacţia dvs. există subiecte interzise? (răspuns unic)

17

10

19

83

90

81

0 20 40 60 80 100




Da Nu

64

Invocarea normelor deontologice în sprijinul materialului scris% N=508

Da, am invocat; 41

Nu am avut diferente de opinii cu superiorul meu; 43

Toţi respondenţii

Nu, nu am invocat; 16

CJ15. In cazul unor diferenţe de opinii cu superiorul dvs. aţi invocat normele deontologice în sprijinul materialului dvs.? (răspuns

unic)

41

55

37

15

12

17

44

33

46

0 50 100




Da, am invocat

Nu, nu am invocat

Nu am avut diferente de opinii cu superiorul meu

65

Măsura în care invocarea normelor deontologice a ajutat la publicarea materialelor%, N=201

In foarte mare masura;

19

In mare

In mica masura; 21

In foarte mica masura / Deloc; 6

Toţi respondenţii

In mare masura; 53

CJ16. Gândindu-vă la aceste situaţii, în ce măsură v-au ajutat normele deontologice să obţineţi aprobarea pentru a publica materialul dvs.? (raspuns unic)

22

19

19

63

56

52

15

19

23

7

6

0 50 100




In foarte mare masura

In mare masura

In mica masura


66

Transparenţa averilor şi intereselor

� Aproape toţi respondenţii sunt împotriva declarării averilor către şeful redacţiei şi mai mult de trei sferturi împotriva declarării publice a averilor.

� Ceva mai mult de jumătate dintre ei sunt de acord să îşi facă publice interesele (participări la firme, interese comerciale etc.)

Modele pentru mediul jurnalistic

67

� O treime dintre respondenţi îl numesc pe Cristian Tudor Popescu drept model pentru mediul jurnalistic în ceea ce priveşte respectarea eticii profesionale. Acesta este urmat la diferenţă mare de procente de Ion Cristoiu şi Robert Turcescu (cu 12 %) şi Mircea Badea şi Emil Hurezeanu cu 10 procente. Procente peste 5% mai înregistrează Marius Tucă şi Andreea Esca. Ceilalţi jurnalişti menţionaţi au procente de sub 5%.

� 14% dintre respondenţi spun că nu există persoane care să fie date drept exemplu de urmat pentru respectarea normelor etice.

Transparenţa averilor şi intereselor – total respondenţi %N=508 (slide 1/3)

Nu; 56

Nu; 60

Da; 44

Da; 40

Să-şi declare interesele (participări la firme, interese comerciale) către şeful

redacţiei

Să-şi declare public interesele (participări la firme, interese

comerciale)

CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)

Nu; 92

Nu; 77

Da; 8

Da; 23

0 20 40 60 80 100

Să-şi declare averile către şeful redacţiei

Să-şi declare public averile

Nu

Da

68

Transparenţa averilor şi intereselor – total respondenţi %N=508 (slide 2/3)

83

90

93

17

10

7

0 20 40 60 80 100




Nu Da

Să-şi declare averile către şeful redacţiei


0 20 40 60 80 100

74

80

76

26

20

24

0 20 40 60 80 100




Nu Da

Să-şi declare public averile

69

Transparenta averilor şi intereselor – total respondenţi %N=508 (slide 3/3)

56

61

55

44

39

45

0 20 40 60 80 100




Nu Da

Să-şi declare interesele (participări la firme, interese comerciale) către şeful redacţiei


0 20 40 60 80 100

53

59

60

47

41

40

0 20 40 60 80 100




Nu Da

Să-şi declare public interesele (participări la firme, interese comerciale)

70

Modele pentru mediul jurnalistic%, N=508

10

12

12

14

34

Mircea Badea

Robert Turcescu

Ion Cristoiu

Nu stiu/ Nu sunt/ Nu cunosc / Niciun model de urmat in domeniu

Cristian Tudor Popescu

CJ18. Vă rog să numiţi doi jurnalişti care reprezintă modele pentru mediul jurnalistic în ceea ce priveşte respectarea eticii profesionale. Vă rog să vă referiţi la jurnalişti cu vizibilitate publică, reprezentativi la nivel naţional, nu la nivel local. (răspuns multiplu)

6

6

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Marius Tuca

Andreea Esca

Emil Hurezeanu

Notă: restul menţionărilor au înregristrat procente de sub 5%

71

Structura eşantionului %, N=508 (slide 1/3)

Gen

45-59 ani; 9%

60 ani si peste; 1%

Vârsta

Masculin; 45%Feminin;

55%

18-29 ani; 45%

30-44 ani; 45%

72

Structura eşantionului %, N=508, (slide 2/3)

Televiziune; 30%

Tip media

Presa scrisa; 42%

Radio; 29%

73

Structura eşantionului %, N=508, (slide 3/3)

Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi; 13%

Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente,

secretari generali de redacţii, secretari de

redacţii; 10%

Funcţia respondentului

Jurnalişti fărăatribuţii de

conducere; 77%

74

Structura eşantionului % N=508

Liceu; 9%

Şcoală postliceală sau

colegiu; 3%

Facultate neterminată;

8%

Curs de specializare sau master ; 14%

Doctorat; 1%

Educaţie

Învăţământ superior; 65%

75

Date post:	14-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	25 times
Download:	0 times

Autoreglementarea preseiîn România · 2009-10-23 · viata privata Corectitudinea 24 10 17 22 36...

Documents