Automobilismul ca sport adaptat pentru persoanele cu handicap fizic.

Sporturile cu motor se bucură de o mare popularitate şi în rândul persoanelor cu handicap fizic. Spre deosebire de alte sporturi ( atletism, ski, înot, baschet, fotbal) care sunt deja consacrate la nivel de competiţii pentru persoanele cu handicap fizic, sporturile cu motor sunt încă la început.

Persoanele cu handicap fizic care doresc sa practice acest sport pot participa, însă în competiţii destinate persoanelor normale atâta timp cât reuşesc să îşi adapteze maşinile pentru nevoile proprii.

O mare proporţie a persoanelor cu handicap fizic care vor să participe la aceste campetiţii este reprezentată de piloţii care au suferit accidente în urma cărora au rămas în imposibilitatea de a-si folosi picioarele şi uneori chiar şi una dintre mâini.

In anii ‘50 Archie Scott-Brown era printre cele mai mari nume în sporturile cu motor britanice. Totuşi , moartea sa în 1958 –după un accident a avut consecinţe importante. Pentru că Archie Scott-Brown s-a născut cu un braţ şi un picior paralizate; în timp ce aceasta nu l-a împiedicat să-şi creeze o carieră de succes în sport, moartea lui a contribuit la creşterea participării persoanelor cu handicap la competiţii.

Intr-adevar, numai în ultima decadă persoanele cu handicap au început să facă progrese în cele mai competitive nivele ale sportului.

Adaptarea masinii:

A. In cazul şoferilor cu handicap locomotor picioare autoturismele sunt prevăzute cu:

1. Inel accelerator pneumatic sub volan2. Acceleraţie prin cablu sub volan3. Inel accelerator pneumatic pe volan4. Acceleraţie prin cablu pe volan5. Manetă de frână6. Pedală de acceleraţie pe stânga

1. Inel accelerator pneumatic sub volan

Acesta transferă controlul acceleraţiei de la pedală către volan. Poate fi instalat pe autoturismele cu cutie de viteză automată sau cu ambreiaj

automat.Poate fi folosit de către şoferii cu handicap complet la ambele picioare.

1

Inelul este situat sub volanul original al autoturismului, astfel încât permite un condus cursiv, natural şi o direcţionare excelentă în viraje.

Poziţia sa specifică permite păstrarea airbag-ului, respectă toate posibilele reglementări privind volanul şi permite accesibilitatea la toate comenzile autoturismului, fără a împiedica sau restrânge condusul autoturismului de şoferii care nu au nevoie de el.

Datorită uşurinţei sale, acest inel accelerator este cea mai bună soluţie pentru călătoriile lungi.

Sistemul funcţionează prin intermediul unui cilindru pneumatic conectat la camera de aer a motorului şi foloseşte depresia acestuia.

Pentru a accelera se trage uşor de inel spre volan, puterea folosită fiind apoi opmultiplicată şi transmisă spre cablul de acceleraţie al maşinii.

Acest inel accelerator poate fi folosit pe orice tip de autoturism.

2

2. Acceleraţie prin cablu sub volan

Acesta transferă controlul acceleraţiei de la pedală către volan.Poate fi instalat pe autoturismele cu cutie de viteză automată sau cu ambreiaj

automat.Poate fi folosit de către şoferii cu handicap complet la ambele picioare. Acest dispozitiv reprezintă o mare inovaţie, datorită faptului că utilizează o

componentă tot mai frecvent folosită la autoturisme: pedala de acceleraţie electronicăFolosindu-se de sistemul de transmisie electronică a datelor a acestei pedale,

sistemul nu presupune nici un element electronic suplimentar, asigurând o acceleraţie manuală la fel de rapidă şi sigură ca şi pedala de acceleraţie.

Inelul este situat sub volanul original al autoturismului, astfel încât permite un condus cursiv, natural şi o direcţionare excelentă în viraje.

3

EMBED Word.Picture.8

Poziţia sa specifică permite păstrarea airbag-ului, respectă toate posibilele reglementări privind volanul şi permite accesibilitatea la toate comenzile autoturismului, fără a împiedica sau restrânge condusul autoturismului de şoferii care nu au nevoie de el.

Pentru a accelera se trage uşor de inel spre volan. Acceleraţia este întreruptă automat când se frânează.

Utilizarea normală a pedalelor poate fi restabilită prin utilizarea unui comutator situat sub planşa de bord.

Acest inel accelerator poate fi utilizat pe autoturismele dotate cu acceleraţie electronică.

3. Inel accelerator pneumatic pe volan

Inelul este situat pe volanul original al autoturismului, astfel încât permite un condus cursiv, natural şi o direcţionare excelentă în viraje.

Poziţia sa specifică permite păstrarea airbag-ului, respectă toate posibilele reglementări privind volanul şi permite accesibilitatea la toate comenzile autoturismului, fără a împiedica sau restrânge condusul autoturismului de şoferii care nu au nevoie de el. Datorită uşurinţei sale, acest inel accelerator este cea mai bună soluţie pentru călătoriile lungi.

Sistemul funcţionează prin intermediul unui cilindru pneumatic conectat la camera de aer a motorului şi foloseşte depresia acestuia.

Pentru a accelera se trage uşor de inel spre volan, puterea folosită fiind apoi multiplicată şi transmisă spre cablul de acceleraţie al maşinii.

Acest inel accelerator poate fi folosit pe orice tip de autoturism.

4. Acceleraţie prin cablu pe volan

Acesta transferă controlul acceleraţiei de la pedală către volan.Poate fi instalat pe autoturismele cu cutie de viteză automată sau cu ambreiaj

automat.Poate fi folosit de către şoferii cu handicap complet la ambele picioare.

4

Acest dispozitiv reprezintă o mare inovaţie, datorită faptului că utilizează o componentă tot mai frecvent folosită la autoturisme: pedala de acceleraţie electronică

Folosindu-se de sistemul de transmisie electronică a datelor a acestei pedale, sistemul nu presupune nici un element electronic suplimentar, asigurând o acceleraţie manuală la fel de rapidă şi sigură ca şi pedala de acceleraţie.

Inelul este situat pe volanul original al autoturismului, astfel încât permite un condus cursiv, natural şi o direcţionare excelentă în viraje.

Poziţia sa specifică permite păstrarea airbag-ului, respectă toate posibilele reglementări privind volanul şi permite accesibilitatea la toate comenzile autoturismului, fără a împiedica sau restrânge condusul autoturismului de şoferii care nu au nevoie de el.

Pentru a accelera se trage uşor de inel spre volan.Acceleraţia este întreruptă automat când se frânează.Utilizarea normală a pedalelor poate fi restabilită prin utilizarea unui comutator

situat sub planşa de bord.Acest inel accelerator poate fi utilizat pe autoturismele dotate cu acceleraţie

electronică.

5. Maneta de frână

5

Transferă controlul frânei de la pedală către volan. Astfel, se poate frâna folosind mâna dreaptă.

Sistemul este utilizat de şoferii cu handicap locomotor. Poate fi instalat pe maşini cu cutie de viteze automată sau cu ambreiaj automat.

Maneta este situată în dreapta volanului. Din acest motiv nu se obstrucţionează intrarea în maşină, fiind foarte folositor.

Sistemul funcţionează printr-o împingere verticală oferind următoarele avantaje: Este foarte uşor de folosit deoarece maneta fiind potrivită la nivelul

braţului toată forţa dată de către mână este multiplicată şi transmisă la pedală; Reacţia de frânare este foarte rapidă. Deplasarea frânei este mică şi

pentru a o folosi nu este nevoie ca să se ia mâna de pe volan În caz de accident maneta de frână nu intră în şofer, ci se roteşte şi se

înclinăClaxonul şi sistemul de blocare a frânei, atunci când se pleacă din pantă, sunt

utilizate cu ajutorul manetei, fiind uşor de folosit cu aceeaşi mână care utilizează frâna.

6. Pedală de acceleraţie pe stânga

Este folosită de şoferii cu handicap locomotor la membrul drept. Poate fi instalat în maşinile cu cutie de viteze automată sau ambreiaj automat.

Permite ca pedala de acceleraţie să fie schimbată din dreapta în stânga pedalei de frână.DS – SA 196: Inversarea pedalei de acceleraţie originală se obţine printr-o sistem

de manete potrivit. Astfel acceleraţia va fi plasat în stânga pedalei de frână.

DS-SA 196 DS-SA 197

DS – SA 197: este la fel ca primul model, dar este echipat cu un sistem rapid de fixare în podea

6

B. In cazul şoferilor cu handicap la membrele superioare autoturismele sunt prevăzute cu:

1. Control electronic pe volan pentru comenzi auxiliare2. Împinge şi trage3. Facilitate manetă schimbare viteze4. Facilitate manetă frână5. Manetă de volan6. Dispozitiv electronic multifuncţional pentru comenzi suplimentare

1. Control electronic pe volan pentru comenzi auxiliare

Sistemul este folosit de şoferii care au un handicap la una din mâini.

7

Funcţionează cu unde radio şi grupează controalele auxiliare într-o singură cutie pe volan, sau pe dreapta sau stânga, după cum şoferul necesită.

Constă dintr-o cutie cu butoane şi un mâner care permit controlul următoarelor dispozitive cu membrul valid: volanul, indicatoarele, luminile, ştergătoarele de parbriz, claxonul, luminile de avarie, etc.

Atunci când dispozitivul nu este folosit, mânerul şi cutia pot fi înlăturate cu uşurinţă şi numai suportul rămâne pe volan

  

2. Împinge şi trage

Acest sistem permite accelerarea şi frânarea cu ajutorul unei singure mâini. Poate fi instalată pe maşinile cu cutie de viteze automată şi direcţie asistată.

Este folosită de şoferii cu handicap la ambele picioare şi la una sau amândouă mâinile.

Poate fi instalat în stânga sau în dreapta, în funcţie de necesităţile şoferului.Constă dintr-o manetă situată sun volan care are o dublă funcţie: o împingere

produce frânare, iar o tragere produce accelerare.Poziţia sa specifică permite păstrarea airbag-ului şi accesul la diferitele comenzi

ale maşinii, fără a împiedica condusul maşinii de cei care nu au nevoie de acest sistem. Claxonul şi sistemul de blocare al frânării, atunci când se pleacă din pantă, sunt controlate de dispozitiv, fiind posibilă controlarea lor uşoară cu aceeaşi mână prin împingere şi tragere.

Designul dispozitivului, forţa necesară pentru a funcţiona sunt determinate în funcţie de necesităţile fiecărui şofer.

3. Facilitate manetă schimbare viteze

Sistemul este folosit de şoferii cu handicap la mâna dreaptă sau la ambele mâini. Poate fi instalat pe maşinile cu cutie automată de viteze şi direcţie asistată.

8

Un mâner, utilizând o apăsare uşoară, este introdus în maneta schimbătorului de viteze automat pentru a uşura utilizarea acestuia.

4. Facilitate manetă frână

 

Sistemul este folosit de şoferii cu handicap la mâna dreaptă sau la ambele mâini. Poate fi instalat pe maşinile cu cutie automată de viteze şi direcţie asistată.

Un mâner este adăugat pe maneta de frână de mână pentru a uşura manipularea acesteia.

5. Mânere de volan

Sunt folosite de şoferii cu handicap la ambele mâini.Pot fi instalate pe maşinile cu cutie automată de viteze şi direcţie asistată.

Permit o manevrarea uşoară a volanului şi pot fi rapid înlăturate de pe volan.

9

Sunt potrivite pe volan, în stânga sau în dreapta, după cum are nevoie şoferul respectiv.Furcă: este folosit atunci când se dispune de mobilitate a încheieturii mâinii şi o mobilitate redusă a degetelor.

 

FURCĂ

Trepied: este folosit în cazul lipsei de funcţionalităţi complete sau parţiale a încheieturii mâinii şi a degetelor

TREPIED

10

Mâner rotund: este folosit atunci când mobilitatea încheieturii mâinii şi a degetelor este parţial redusă.

MÂNER ROTUND

6. Dispozitiv electronic multifuncţional pentru comenzi suplimentareEste folosit de câtre şoferii cu handicap la ambele mâini.Poate fi instalat pe maşinile cu cutie automată de viteze şi direcţie asistată.

S.C.S. 197Senzorii pentru aprinderea semnalizatoarelor sunt fixaţi în tetiera scaunului; pentru aprindere se loveşte uşor cu ceafa în tetieră, iar pentru stingere se repetă aceeaşi mişcare.

Pentru funcţionarea farurilor, a luminilor, a ştergătoarelor de parbriz este folosit un buton subţire care este adaptat pe braţul drept al şoferului sau pe uşa din stânga; sunt acţionate de antebraţ sau de cot.

197/99

11

Semnalizatoarele sunt comandate de două butoane aflate în tetieră, unul pe dreapta şi celălalt pe dreapta. În partea centrală a tetierii poate fi instalat alt buton pentru controlul claxonului.

Pentru funcţionarea luminilor şi a ştergătoarelor de parbriz este adaptat un buton pe braţul drept al şoferului, acesta fiind acţionat cu ajutorul cotului.

Alături de acest braţ poate fi instalat un control manual pentru semnalizatoare. Aceste comenzi pot fi instalate pe uşa din stânga a şoferului.

Alternativ, pe podea în interior, în zona piciorului stâng, poate fi amplasat un dispozitiv care să îndeplinească toate funcţiile menţionate sau numai o parte din acestea (de exemplu, numai claxonul).

De asemenea poate fi instalat un dispozitiv optic care să detecteze lipsa luminii şi care să aprindă în mod automat luminile maşinii, înlocuind astfel toate comenzile manuale.

Cursele cu motor şi persoanele cu handicap

Rockingham Speedway, In Northamptonshire, s-a deschis in mai 2001; in tribune pot lua loc până la 52.000 spectatori, inclusiv o sută de scaune cu motor, dispuse imprejurul a ceea ce a fost descris ca cel mai rapid circuit de curse din Europa. Organizatorii sunt mândri de înaltul nivel de accesibilitate atât pentru persoanele cu handicap cât şi pentru competitori. Din păcate, Rockingham este în momentul de faţă mai degrabă excepţia decât regula.

David Butler este un self-made businessman de succes care a muncit din greu şi în sporturi joaca si mai tare, castigand in 1964 Class A MGB la nivel de club. El s-a luptat 13 ani să obţină certificatul de competitor de la MSA.

David avea doar 11 ani când o bombă uitată din al doilea razboi mondial i-a retezat ambele picioare şi mâna stângă. Doi ani mai târziu, era tot în scaunul cu rotile când l-a însoţit pe unchiul său Frank – un jurnalist de la Daily Express – pentru o zi în culise la Silverstone. Intâlnindu-l atunci pe campionul de Formula 1 Mike Hawthorne, şi putând sa stea în maşina lui Archie Scott Brown, i s-a trezit interesul pentru acest sport.

Deşi i s-a permis să participe la autocross si sprinturi - concurând singur împotriva cronometrului – cursele propriu-zise i-au fost interzise.

El şi British Motor Sports Association for the Disabled (BMSAD) au ameninţat RAC cu acţionarea in justiţie la Curtea Europeana. Nu s-a ajuns până acolo. Cei de la RAC şi-au dat seama că ar pierde, aşa că au venit la mine si au spus 'Poţi să organizezi un centru de testare?'

David a făcut asta – era localizat iniţial la Silverstone – şi a stabilit ca principal criteriu după care persoanele cu handicap vor fi judecate –siguranţa. El însuşi a fost una din primele persoane care şi-a primit permisul. ' În weekendul următor am făcut o cursă la Silverstone si două la Caldwell Park. Cred că am făcut cam 32 de curse în primul an'.

Toţi soferii de curse - 'indiferent câte mâini, picioare sau ochi au – trebuie acum să meargă la o şcoală recunoscută. Persoanele cu handicap trebuie să convingă MSA's Medical Panel – în care David este acum membru invitat – despre starea lor generală bună, dar în mod sigur nu mai sunt respinşi automat. 'din punctul de vedere al securităţii,

12

odată ce au dovedit că pot să intre şi să iese din maşini, că nu sunt un pericol pentru nimeni, sunt la fel de asiguraţi ca orice alt şofer.

David Butler (dreapta) cu a sa Class A MGB MGB in actiune

Cei care fac cercetări pentru persoanele cu handicap au aşteptat Italian Grand Prix 2002 şi au fost dezamăgiţi de lipsa de facilităţi de accesibilitate chiar şi pentru spectatori. Aceasta nu a fost o surpriză pentru David: 'Suntem înaintea altor ţări. Primesc e-mailuri din toată lumea – am primit recent unul din Japonia, în care autorităţile japoneze nu mai sunt aşa de restrictive în privinţa curselor de carturi. Chiar şi Federation Internationale de l'Automobile (FIA) nu mai este aşa de dură. Se vor face schimbări în regulamentele medicale ala FIA – care include conştientizarea faptului că nu trebuie făcute generalizări privind abilităţile amputaţilor şi diabeticilor.

Mai există însă un obstacol. Cursele cu motor, mai ales cu o maşină specializată, sunt în general un hobby foarte scump. Acum 4 ani, revista Disability View trasa profilul talentatului sofer de curse Jason Courage, care concura în cadrul echipei Sun Racing într-un Renault Sport Spider special adaptat. El a trebuit să renunţe însă la sport, cel putin deocamdatî, din lipsă de fonduri.

David a explicat: 'Este foarte dificil pentru persoanele cu handicap să obţină sponsorizări, deoarece dacă ar avea un accident, ar fi foarte greu pentru sponsor. Dacă un sofer obişnuit moare, nu este pe prima pagina; dar dacă un şofer cu handicap este ucis, este direct pe prima pagina.

Per total, David este încrezător în viitorul persoanelor cu handicap în sporturile cu motor. David ne-a spus: 'Cred că va lua amploare, cu condiţia să fim foarte sensibili şi să avem ca prim criteriu siguranţa.

In România., un tânăr de 28 de ani din judeţul Alba a reuşit să dovedească celor din jur că, deşi are un handicap grav, poate fi printre învingători. Ioan Dârlea este din Aiud şi are ambele picioare paralizate. In ciuda handicapului, şi-a intemeiat o familie, are trei copii şi o pasiune interesantă - automobilismul - care l-a propulsat spre performanţa. El a participat anul acesta la cea de-a VI-a editie a Raliului "Speranta", unde a câştigat Marele Premiu, concurând cu alte 51 de echipaje din ţară şi din străinătate.

Una dintre probele de îndemânare a constat în conducerea autoturismului de un pilot legat la ochi, cu ajutorul indicaţiilor copilotului. Ajutat de copilotul sau, Petru Koreh, tânarul aiudean a reuşit performanţa de a străbate un traseu de 40 de metri, legat la ochi, în doar nouă secunde, fără a ieşi în decor sau a face vreun accident. Trebuie menţionat faptul că nici măcar arbitrii federali internaţionali, care au încercat să repete proba, nu au reuşit să realizeze un timp mai mic de 12 secunde. Pentru prima dată în

13

istoria competiţiei, liderul de pâna acum, care câştigase cele cinci ediţii precedente, a fost detronat de Ioan Dârlea, atât la secţiunea de, viteză cât şi la cea de îndemânare. "Am avut sansa de a creşte ca orice copil normal, într-o familie în care am fost înconjurat de toată grija, în sinul căreia nu am fost niciodată privit diferit faţă de ceilalţi fraţi. Am urmat şcoala şi liceul printre copii sanatoşi, care m-au acceptat, iar in anul 1998, m-am înscris în «Alianţa Handicapaţilor», asociaţie în cadrul căreia sunt acum vicepreşedinte şi observator la Comisia de expertiză a persoanelor cu handicap", spune Ioan Dârlea.

La finalul competiţiei, preşedintele ACR Satu Mare l-a felicitat pe Ioan Dârlea şi l-a asigurat că, dacă ar avea o maşina dotată corespunzător, ar putea participa la raliurile de orice nivel. Visul lui este acela de a obţine sponsorizări pentru a-şi dota maşina Volkswagen Polo conform cerinţelor competiţionale.

14

Schiul alpin adaptat persoanelor cu handicap

Schiul alpin este un sport oficial al jocurilor Paralimpice, Deaflympics şi Jocurile Olimpice Speciale.

Clasificarea atleţilor

Competiţiile Paralimpice accepta sportivi cu deficienţe fizice ca : leziuni spinale, paralizii cerebrale, amputaţii, orbire dar şi deficienţe psihice cognitive. Există 10 clasificări pentru atleţii cu deficienţe fizice, 3 pentru atleţii cu pierderi de vedere şi una pentru cei cu disabilităţi cognitive. Cand la o competiţie sunt prea puţini schiori pentru a organiza concursuri la fiecare categorie se utilizează o formulă pentru a stabili clasamentul final. Astfel se înmulţesc timpii finali cu un factor ce depinde de natura handicapului fiecărui sportiv.

Categorii de handicap :

LW1 -handicap la ambele membre inferioare, deasupra genunchiului: 2 schiuri, 2 polesLW2 -handicap la un singur membru inferior, deasupra genunchiului: 1 schi, 2 polesLW3 - handicap la un singur membru inferior, sub genunchi: 2schiuri, 2 polesLW4 -handicap la ambele membre inferioare, sub genunchi: 2schiuri, 2 polesLW5/7 –handicap la ambele braţe sau mâini: 2 schiuriLW6/8 –handicap la un singur braţ sau o mână: 2 schiuri, 1 poleLW9 –handicap combinat la un braţ şi o mână astfel : LW9/1 pentru amputaţi, LW9/2 pentru paralizii cerebrale : 1 sau 2 schiuri, 2 polesLW10 –concureaza pe sit-skis, handicap la gleznă sau picior fără a avea balans: sit-skisLW11 - concureaza pe sit-skis, handicap la gleznă sau picior, cu un balans slab: sit-skiLW12 - concureaza pe sit-skis, handicap la gleznă sau picior, cu un balans bun: LW12/1 pentru paraplegii şi LW 12/2 pentru cei cu amputaţii ale ambelor membre inferioare : sit-skiB1 –deficienţe ale vederii cu o vizibilitate aproape de zero: 2 schiuri, 2 polesB2 -deficienţe ale vederii cu o vizibilitate redusa: 2 schiuri, 2 polesB3 -deficienţe ale vederii cu o vizibilitate parţială: 2 schiuri, 2 polesDeficienţe intelectuale – IQ mai mic sau egal de 70 : 2 schiuri, 2 poles

15

In unele clasificări atleţii folosesc outriggers in locul standardelor schiuri polesSchiorii ce participa la Jocurile Olimpice Speciale trebuie sa treacă de un examen psihic. Dacă nu sunt retardaţi mintal sunt clasificaţi la alte categorii mai sus-menţionate . Schiorii care suferă de surditate pot participa la competiţii doar dacă indeplinesc regulile CISS care cer o pierdere a acuităţii auditive de minim 55 dB.

Competiţii :

- Downhill : este una dintre cele 2 competitii de viteza ale schiului alpin. Schiorii au de parcurs un traseu cu multe curbe , marcat de porti . Penalitatea ratarii unei porti este descalificarea. Fiecare schior are dreptul la o singura incercare . Clasamentul este stabilit in functie de timpul fiecaruia

-Slalom : este o cursa tehnica si e mai scurta decat celalalte competitii alpine, dar sunt mai multe porti de parcurs. Astfel sunt 55-75 porti la barbate si 40-60 la femei. Ca si la downhill ratarea unei porti atrage descalificarea. Fiecare sportive concureaza de 2 ori in aceeasi zi . Timpii din cele 2 curse sunt adunati si astfel se stabileste clasamentul.

16

-Glide : sportivii alunecă intr-o curs ace are o lungime de 10-15 m cu o inclinaţie de 1-2m

-Super glide: atleţii alunecă intr-o cursă ce are o lungime de 50-100m cu o inclinaţie de 5-20m. Cursa e marcată de4-6 porti ce indica scimbari de directie.

-10m walk : atletii parcurg pe schiuri o distanta de 10-15m pe un teren plat

-Slalom urias : este o cursa tehnica dar spre deosebire de slalom se desfasoara pe o distanta mai mare, sunt mai puţine porţi iar curbele sunt mai largi si au unghiuri mai mari. Ratarea unei porti duce la descalificare. Fiecare schior are dreptul la 2 incercari in aceeasi zi. Timpii se aduna si astfel se stabileste ordinea finala.

-Super slalom urias (super-G) : este o cursă de viteză ce se desfăşoară pe o distanţă mai mică decat downhill-ul dar mai mare decât slalomul şi slalomul uriaş. Numărul de porţi este determinat astfel încât sa fie cel puţin 35 schimbări de direcţie pentru bărbaţi, respectiv 30 pentru femei. Porţile sunt aşezate la cel puţin 25m distanţă. Fiecare schior are dreptul la o singură coborâre. Timpii decid clasamentul final.

17

Echipament :

-Schiuri : schiurile folosite in concursurile alpine au urmatoarele dimensiuni : min 155cm lungime pt barbati si 150cm pt femei. Inaltimea medie este de 50mm in slalom si slalom urias si 30mm in downhill si super-g

-Mono-schiuri : unii atleti cu handicap fizic concureaza intr-o pozitie clinostatica pe aceste schiuri care au un tip special de scaun adaptat pe un singur schi. Scaunul are si centuri de siguranta ca si o suspensie ce reduce fortele de torsiune asupra corpului schiorului.

18

-Poles sau outriggers : schiorii din competitiile alpine folosesc poles pentru a se propulsa si a-si mentine balansul. Poles pentru concursurile de downhill si super g sunt indoite pentru a se potrivi in jurul corpului . Cei de slalom sunt drepti si de obicei au garzi de plastic pentru a proteja mainile. Concurentii din anumite categorii ( de ex amputatii cu un singur picior ce schiaza fara proteza ) folosesc poles speciali numiti outriggers. Acestia au la capatul de sprijin schiuri scurte ce ajuta la mentinerea echilibrului.

-Clapari si legaturi . Claparii au un suport exterior din plastic dur cu o laba extensiva si un support pentru glezna. Claparii folositi in cursele de viteza (downhill si super-G) au un unghi de inclinatie la nivelul gleznelor mai mare decat cei folositi in concursurile de slalom . Inaltimea claparilor la nivelul calcaiului este reglabila la o distanta maxima fata de sol de 50mm la barbati si 45mm la femei. Legaturile se ataseaza la nivelul calcaiului , cat si la nivelul degetelor.

-Casti de siguranta dintr-un material foarte dur sunt obligatorii in aceste competitii

-Ochelari : sunt folositi pentru a proteja ochii dar si pentru a mari vizibilitatea.

-Combinezoane: sunt alcatuite dintr-un material usor, mulat pe corp cu undersign ce micsoreaza rezistenta aerului. Schiorii din slalom poarta pads pentru protectie.

BIBLIOGRAFIE:

http://www.specialolympics.org.http://www.ciss.org.http://www.fis-ski.com.http://www.praschberger.com.http://edweb6.educ.msu.edu/kin866/default.htm

19

SPORT ADAPTAT- SCHI NAUTIC -

CUPRINS:

1. Scurt istoric Campionate mondiale Competitii

2. Reguli Reguli de admitere in competitii Grade de invaliditate Asistenta medicala Etapele competitiei

3. Echipamente utilizate

20

1. SCURT ISTORIC

Prima comisie specializata pe schiul nautic adaptat s-a infiintat in Norvegia in anul 1986. Initial ea era formata din trei membri. Primul Turneu Mondial a avut loc in Marea Britanie, in anul 1987. La aceasta competitie au participat 40 de sportivi, din 7 tari. Al doilea Turneu Mondial a avut loc in Australia, in anul 1989. De aceasta data numarul de participanti a crescut la 55, ei reprezentand 9 state. La acest turneu, spre deosebire de primul, s-au inregistrat primele recorduri mondiale. Al treilea, si ultimul, Turneu Mondial s-a tinut in S.U.A. in anul 1991 si a avut 65 de participanti, din 12 tari.

Datorita succesului avut, in 1993, in Franta, are loc primul Campionat Mondial de schi nautic pentru persoanele cu handicap.La acest campionat au participat 84 de sportivi din 15 tari. La al doilea Campionat Mondial, tinut in 1995, in Australia, s-au inregistrat 19 recorduri mondiale.

Urmatoarele Campionate Mondiale, s-au tinut din doi in doi ani in S.U.A., Marea Britanie ( in apropierea Londrei, aceeasi locatie cu primul Turneu Mondial ) si Australia, cel mai recent fiind cel din S.U.A., din anul 2003.

La aceste campionate s-au inregistrat numeroase recorduri mondiale, inscriindu-se in competitie din ce in ce mai multi participanti.

2. Reguli

Sportivii care se inscriu in competitie sunt atent investigati de catre medici sportivi, care au posibilitatea de a ii elimina pe cei care au un grad de invaliditate prea ridicat si care nu se incadreaza in normele Federatiei Internationale de Schi Nautic Adaptat. Tot acesti medici stabilesc gradul de invaliditate al participantului.

Grade de invaliditate:- invaliditate la nivelul bratului – schiaza in picioare;- picior amputat – schiaza in picioare;- ambele picioare amputate – schiaza asezati;- handicap ( amputare ) la ambele brate si maini – schiaza asezati;- handicap de vedere ( orbire sau posibilitatea de a vedea cu un

singur ochi ) – schiaza in picioare;- paralizie la diferite nivele – in functie de situatie, pot schia

asezati sau in picioare .Daca un participant este inclus la doua sau mai multe dintre categoriile

de mai sus, el ( ea ) nu poate participa decat la una singura, pe toata perioada campionatului.

21

Asistenta medicala:La locul de desfasurare al competitiei sunt prezenti me-dici specialisti in

tratamentul persoanelor cu handicap, care au posibilitatea de a retrage oricand din intrecere un participant, in cazul in care considera ca desfasurarea jocului ii pune in pericol sanatatea.

In cazul in care au nevoie, concurentii pot solicita un asistent, ales de ei, care sa ii ajute la start, sau la pornirea de dupa o cadere. In functie de situatie, asistentul trebuie sa il ajute pe sportiv sa se urce pe schi, sa-i lege funia, sa-l sustina pe acesta pana isi gaseste echilibrul, etc.

Etapele competitiei:Fiecare eveniment este constituit din doua probe: o proba

preliminara si una finala. Runda preliminara stabileste intrarea in runda finala. Cele trei standarde decompetitie in care participantii se pot intrece sunt:

I. SLALOM - schiorii care stau asezati, urmeaza o cursa in care pilonii sunt mai distantati

- schiorii cu deficiente de vedere, urmeaza un curs „inainte-inapoi”, in care castiga cel mai rapid;

- ceilalti schiori se intrec in acelasi mod cu sportivii fara deficiente.

II. CASCADORII – schiorii trebuie sa faca cat mai multe cascadorii intr-un timp cat mai scurt. Traseele sunt normale.

III. SARITURI – intrecerea se dasfasoara in conditii normale, schiorii putand sa-si aleaga rampe de o inaltime mai mica.

3. ECHIPAMENTE UTILIZATE

22

Aceste tipuri de schiuri sunt utilizate de sportivii care shiaza asezati.Pentru sportivii incepatori care schiaza asezati au fost produse schiuri

mai late ( BFM Hybrid ), pentru un start mai usor si un echilibru mai bun. Sunt fabricate din lemn laminat si sunt ideale pentru scolile speciale.

Un alt model de schi este BMF Hybrid:

BMF Hybrid sunt mai lungi decat BFM Hybrid, cu mar-ginile mai inguste, pentru a „taia” mai usor apa ( cu trepidatii minime ). Greutatea mare pe care o are instalata in partea din fata a schiului, permite deplasarea punctului maxim de desprindere cat mai in spate. Pe partea posterioara este

23

prevazut cu un canal care determina cresterea acceleratiei printre valuri. BMF Hybrid este fabricat din fibra de sticla, si e folosit cu succes de catre schiorii intermediari si avansati.

Iata o serie de oameni curajosi, care nu s-au dat batuti in fata problemelor si care au gasit in schiul nautic o ocazie de a demonstra lumii ca nu sunt cu nimic mai prejos decat orice sportiv obisnuit:

Eva Klatova Richard Ashton

Tim Lenns

24

Pescuitul sportiv adaptat

Turneul PVA de pescuit la biban

Pentru a-i integra pe oamenii cu dizabilitati in cadrul activitatilor competitive si relaxante, cum ar fi pescuitul de biban, programul PVA de Sport si Relaxare, a infiintat “Turneul de pescuit la biban”. In prezent, turneul are patru probe. Succesul acestei activitatii a atras atentia Societatii Sportive de Pescari de Bibani (B.A.S.S.), care oficial sprijina acest eveniment.

Ficare proba consta intr-o competitie individuala sau pe echipe pentru cei care vor sa pescuiasca din barca sau de pe tarm. In cadrul competitiei in care se pescuieste din barca – in prima zi, pescarii cu dizabiltati au parteneri persoane fara dizabilitati. In cea de-a doua zi, intra in competitie doar pescarii cu dizabilitati. Rolul partenerilor este de a-i ajuta sa gaseasca locatii pentru pescuit si sa aleaga momeala.

Desi in concurs participa numai pescarii cu dizabiltati, partenerii celor care au castigat primele 10 locuri, vor castiga de asemenea. Atat pescarii cat si partenerii lor vor castiga premii si diplome. In competitia in care se pescuieste de pe tarm, pescarii cu dizabilitati sunt asistati de voluntari care ii vor ajuta cu orice vor avea nevoie. Premiile se acorda in functie de greutatea toatala a celor mai grei 10 pesti prinsi pe parcursul celor doua zile de concurs. Acest concurs a devenit unul dintre cele mai populare evenimente sportive sponsorizate de PVA.

REGULI OFICIALE ALE EDITIEI DIN 2004:Schimbări in regulament: Urmatoarele reguli se aplica tuturor participantilor si

raman neschimbate, cu execeptia evenimentelor “speciale” stabilite de PVAConcursul B.A.S.S. Interpretarea si aplicare acestor reguli este lasata la decizia directorului de

concurs. In cazul unei incalcari de regulament directorul este cel care decide asupra sanctiunilor, aceste includ: descalificare, amenzi, pierderea premiului si interzicerea de participare la alte editii ale concursului. Asupra tuturor regulilor, directorul are decizia finala.

I. Conditii de participare.Participare la acest concurs are loc DOAR pe baza de invitatie. PVA isi rezervul

de a refuza pe oricine, din orice motiv. Evenimentele se adreseaza doar celor care indeplinesc conditiile necesare si care completeaza un formular specific fiecarei sectiuni. Varsta minima de inscriere in concurs este 16 ani. Orice participant la competitie, care doreste ca puncatjul acumulat sa se insumeze de-a lungul anului sau care doreste sa partcipe la Marele Campionat National trebuie sa devina membru al clubului B.A.S.S. Federation. Dovada acestui parteneriat este necesara. Pentru mai multe informatii contactati PVA.

Competitia individuala se adreseaza doar celor care au dizabilitati fizice semnificative.

Competitia pe echipe este deschisa tuturor partenerilor apti, care se alatureaza cate unui concurent care face parte din categoria celor cu dizabiliatati. Daca este necesar cei

25

cu dizabilitati pot gasi parteneri tot persoane cu dizabilitati. Competitia din barca se adreseaza doar celor cu dizabilitati fizica semnificative. Competitiile se vor adresa tuturor concurentilor care indeplinesc conditiile cu privire la tipul dizabilitatii lor. Confirmarea si verificare unei dizabiitati va fi lasata la aprecierea directorului concursului, ẫ carui decizie va fi finala. Va fi nevoie de dosare de evaluare medicala, in cazul noilor pescari, sau inn cazul celor ẫ caror dizabilitate nu este nesigura sau chiar necunoscuta. Ficare participant trebuie sa se inscrie la www.pvabasstour.com, sau prin posta, in perioada precizata in formularul concursului. Directorul turneului isi rezerva dreptul de ẫ accepta sau respinge un formular de inscriere, sau poate opri sau extinde perioada de trimitere ẫ formularelor.

II. Antrenamentul pre-concurs.Vor exista trei zile de exercitiu, imediat de inceprea primei zile ẫ concursului

propriu-zis. Toate regulile vor fi aplicate in aceasta perioada. In timpul acestor trei zile, precum si in perioada desfasurarii concursului, nici un concurent nu are voie sa cumpere sau sa vanda o locatie de pescuit. Aici este inclusa si angajarea de ghizi. Va exista totusi si o zona de relaxare, care va fi anuntata la inceputul concursului. In timpul concursuui, participantii nu au voie sa foloseasca radioul sau telefonul mobil, sau alt dispozitiv de comunicare, in scopul de ẫ localiza sau prinde bibani. Aceste obiecte vor fi folosite doar in cazuri de urgenta. Fiecare concurent este dator sa raporteze directorului de concurs orice incalcare sau infractiune ẫ acestor reguli de concurs. Orice sustragere de la ẫ raporta incalcarile va fi pedepsita cu descalificarea. Pentru fiecare concurent este necesara completare fiselor de inscriere si ẫ unei foi, care poate fi interpretata de grafologi. Nu toate aceste foi vor fi evaluate, evaluarea se face la intamplare.de administrarea si interpreatrea acestor teste se ocupa directorul de concurs si agenii sai, si poate fi sau nu folosita in concurs. Grafologul care se ocupa de teste, data, durata, locatia si scopul intrebarilor vor fi alese de director. Participantul trebuie sa se deplaseze pana la locul prevazut folosindu-se de bani proprii.

Orice infractiune ẫ acestor reguli va fi pedepsita cu descalificarea din concurs acum sau la concursurile viitoare.

III. INREGISTRAREAFiecare concurent trebuie sa se inregistreze personal in perioada si locul prevazut.

Fiecare participant va primii in prealabil informatii despre intalnire. Daca aceste reguli nu sunt respectate, atunci concuremtul va fi descalificat sau penalizat. Intra in resonsabilitatea fiecarui concurent de ẫ se informa cu privire la orarul de integistrare in concurs.

IV. MASURI DE SIGURANTAOrarul concursului de pe apa poate fi modificat oricand, din orice motiv.

V. SPORTIVITATEConcurentii trebuie sa urmeze cela mai inalte standarde de sportivitate. Ei trebuie

sa dea dovada de politete maxima. Orice reflectie nefavorabila la adresa PVA – capitolele sale, sponsori sau eforturi de preomovare ẫ persoanelor cu dizabilitati, poate fi motiv de

26

dezcalificare acum sau pe viitor. Nu sunt permise: alcoolul, stimulentele, sau orice medicament ilegal sau periculos, in barca, in timpul cocursului. Orice concurent care va pune in pericol viata lor sau a celorlalti, va fi descalificat. Concurentii vor respecta toate regulile statului in care are loc concursul.

VI. INSTRUMENTE SI ECHIPAMENTNu va fi folosita momeala artificiala – vie sau preparata. Orice fel de intrumente

in afara ceor prevazute sunt interzise. Fiecre instrument de pescuit nu poate fi folosit simultan cu celelalte. Este acceptat echipamentul special adaptat la tinerea si manipulare a betelor. Toti bibanii vor fi prinsi vii, intr-o maniera sportive conventionala, altfel vor fi descalificati. Fiecare biban va fi verificat si de colegul de ehipa, inainte de ẫ fi declarat valid. In cadrul competitiei individuale, pestii prinsi de parteneri vor fi eliberati, acesta isi asuma rolul de ẫ ajuta la gasirea locatiei si momelii necesare, si de ẫ se ocupa de pesti pe uscat. Partenerului i se interzice in mod expres, agatarea momelii sau aranjarea batului celor cu dizabilitati, sau oferirea pentru numarare ẫ pestilor prinsi de acestia.

VII. REGULAMENTUL PRIVIND CAII PUTERENu va intra in concurs nici o barca care un motor cu mai multi cai putere deat cei

prevazuti in documentatia concursului.

VIII. BARCA SI MOTORUL

Toate barcile vor avea o lungime de 16 picioare. Fiecare baraca va fi echipata cu un sistem de aprindere pe baza de switch. Acesta va fi purtat de conducatorul barcii orican motorul de combustie opereaza. Nu vor fi folosite altfel de echipamnte, decat daca este necesar ca urmare ẫ dizabilitatii unui concurent. Nu au voie in concurs barcile care au un sistem de aruncare in apa a betelor. Un motor mic, pe gaz sau electric, va fi folosit pentru manevrele usoare. Orice rapuns DA, la intrebarea “va veti aduce si folosi barca proprie?” va fi luat ca atare. Orice concurent care raspunde NU la aceasta intrebare va devenii partenerul unuia care are barca, atunci cand va fi posibil acest lucru. Orice concurenta care figureaza ca non-detaintor de barca, nu isi va putea folosi barca proprie pe parcursul concursului, decat in cazul in care acest lucru va fi decis de oficialii turului. Oricarui participant care raspunde afirmativ la intrebarea “aveti o barca legala pentru concurs disponibila la nevoie?” I se va cere sa o echipeze cu motorul corespunzator pentru concurs, si va fi folosita de detinator si de partenerului lui, daca acest lucru va fi cerul de organizatori.

IX. MOMEALA DE BAZAToate barcile vor avea tot echipamentul solicitat. Suplimantar, acestea vor avea o

pompa cu santina si un spatiu necesar pastrarii vii ẫ cat mai multor pesti.

X. IDENTIFICARE BARCILORFiecare barca fa fi verificata zilnic de catre oficialii concursului si un specialist.

27

XI. OPERARAREA SI COSTURILE BARCIIDin cauza costurilor pe care le implica detierea si operarea cu o barca, pescarul cu

dizabilitati va suporta jumatate din cheltueilile de combustibil – in competitia pe echipe, respectiv toate chelutielile – in cea individuala.

XII. ZONELE DE PESCUIT PERMISESunt permise orice zone care sunt mai departe de 25 de yarzi fata de barca altui

concurent, care ẫ fost ancorata sau securizata, intr-o locatie fixa, cu motorul scos din apa. Baraca ancorata are responsabilitatea de ẫ informa ceilalti concurenti atunci cand ẫ intrat in cel de-al 50 yard de la locul ancorarii. Nu este permis pescuitul mai deaparte de 50 yarzi de la locul ancorarii. Nici un concurent nu va avea un loc cu multe bancuri de pesti doar pentru el. Celelelate reguli cu privire de locatie sunt date de legile statului in care are loc competitia.

XIII. CONCURENTII TREBUIE SA RAMANA IN BARCITot activitate de pescuit trebuie sa se faca din barci. Barcile vor ramane in apa pe

tot parcursul zilei de concurs. Fiecare concurent trebuie sa ramana in barca, si , mai mult, in capul vizual al fiecarui partener. Cu execptia cazurilor de urgenta. In cazul apartiei unui evenimat, concuentii vo fi mutati in barca altui concurent sau intr-o Barca de Salvare, desemnata de directorul concursului.in cadrul Competitiei Individuale, participantul cu dizabilitati va fi mutat cu grija in locul prevazut. In cadrul competitiei pe echipe, ambii parteneri vor fi mutati, luand cu ei si captura, in vederea cantaririi ei. Daca un concurent incalca vreo regula, cu exceptia cazurilor extreme, captura sa pe intreaga zi nu va fi luata in calcul. “vanarea de pesti (cautarea lor)”, in afara orelor competitiei este interzisa, cu exceptia celei facute de directorului turului.

XIV. PUNCTUL OFICIAL DE VERIFICAREVa fi un punct de verificare oficial, pentru fiecare concurs. La venirea si plecarea

de la acest punct toti concurentii si barcile vor indeplinii conditiile prevazute. La acest punct toate barcile se vor identifica in modul cerut de catre oficiali si vor merge pana la zona de cantarire ẫ pestelui. Este important ca barcile sa ajunga la punctul de verificare in ordinea capturilor.

XV. SCORULEvaluarea se va face in functie de greutatea capturii, in cele doua zile de concurs.

Pentru competitia care se desfasoara individual, limita este de 5 pesti pentru fiecare concurent. Pentru echipe limita este de 5 pesti pe echipa. Vor fi aplicate legile statului. In nici un moment al concursului, participantii nu au voie sa aiba asupra lor mai multi pesti. Se vor realiza verificari de catre oficialii turneului. Cand este prins cu un peste mai mult decat limita de 5, trebuie sa se renunte la unul din pesti. Incalcarea acestei reguli va duce la retragerea celui mai greu peste, din concurs. Numai bibanii care au lungimea minima cat cea prevazuta in legile statului sau cea masurata de directorul concursului folosind urmatoarea metode – pestele se masoara pe o placa, cu gura inchisa de-a lungul celei mai lungi linii a sa. In nici un caz nu se accepta o luncime mai mica de 12 inci. Bibanii care nu vor avea lungimea necesara, vor iesi din concurs, si concurentii vor fi penalizati cu scaderea unui gram din greutatea finala. Penalizarea maxima este cantitatea totala a

28

facturii. O data ce captura a fost predata oficialilor concursului, participantii nu se mai pot atige de ea, in nici un fel.

XVI. PUNCTE DE PENALIZARE Este imperios necesar ca fiecare concurent sa aiba grija de captura sa. O

penalizare de 5 uncii se va aplica pentru fiecare peste care va fi prezentat mort pentru cantarire. Determinarea pestilor morti sau vii, va fi facuta de oficialii concursului, iar penalizarile vor fi scazute din totalul punctajului obtinut de fiecare concurent.

XVII. PUNCTE DE PENALIZARE CARE INTERVIN MAI TARZIUConcurentii care u vor fi la punctul de verificare la tipul prevazut , vor fi

penalizati cu cate un gram pe minut, care va fi scazut din captura pe toata ziua. Daca se intarzie peste 15 minute intreaga captura din cursul zilei va fi anulata. Nu exista scuza pentru cei care intarzie. Pescuitul este interzis in afara orelorr de concurs.

XVIII. EGALITATEIn cazul egalitatii de puncte pentru primul loc, departajarea se face in functie de

cel mai greu peste, cel mai greu peste viu, cel mai lung peste, iar daca egalitatea mai exista inca, directorul de concurs va fi cel care va decide. Pentru celelalte locuri, premiile se vor imparti.

XIX. MODUL DE REALIZARE AL ECHIPELORFiecare barca va fi asociata concurentilor cu dizabilitati, la intamplare.la fel se va

face si asociere intre parteneri. Oficialii turneului pot reasocia concurentii in orice moment. Locatia, orarul si formatul concursului poate fi modificat oricand oentru orice motiv.

XX. INSCRIPTII SI INSEMNEConcursul PVA permite utilizarea de inscriptii, logouri si alte insemne pentru

sponsori. Realizand faptul ca ne aflam intr-un camp media/de televiziune care poat restrictiona folosirea animitor embleme publicitare, concursul isi rezerva dreptul de a intrezice aparitia anumitor astfel de simboluri, anuntand aceasta restrictie in timp cat se poate de util.

XXI. COMPETITIA “PESCARUL ANULUI”Pescarii anului vor fi desemnati de cai care au acumulat cel mai mare numar de puncte de-a lungul celor patru concursuri PVA si care de asemenea au intrunit conditiile de participare. Fiecarui pescar care participa la una din competitii I se acorda 10 puncte, indiferent daca isi cantaresc sau nu pestele. Pe langa acestea, se mai acorda puncte celor carora li se cantareste pestele, in functie de razultatele lor finale, astfel: 100 puncte- locul 1; 99 puncte- locul 2, etc. In cazul in care vor fi doi concurenti pe acelasi loc, departajarea se va face pe baza punctelor finale. Daca egalitatea persista, directorul concursului va decide cum se va face deparatajarea.

29

XXII. CONTESTATIIFiecare participant la concurs accepta ca, pe parcursul competitiei sa semnaleze orice nereguli survenite. Nerespectarea acestei intelegeri si sugestia de a incalca vreo regula sau cantarirea falsa (in ceea ce priveste numarul de kilograme sau cantarirea pestelui altcuiva) atrage dupa sine descalificarea din concurs.

XXIII. FEDERATIA CITGO BASSO persoana nu poate participa la aceeasi editie a concursului decat o singura data. Pe langa regulile oficiale ale concursului prezentate mai sus, la competitia de pescuit de pe mal se mai adauga si urmatoarele:1. Betele si lanseta. Nu exissta restrictii in privinta tipului si lungimii lansetleo ce vor fi folosite atata timp cat nu afecteaza siguranta. Acelasi instrument poate fi folosit de toate persoanele la momente diferite de timp. Se aplica legile de stat.2. Asistenta. Desi este permisa o asistenta minima in competitia de pescuit de pe mal, acasta se va limita la activitatile care nu pot fi indeplinite sub nici o forma de pescari. 3. Scorul. Cu execptia evenimentelor exceptionale, lungimea minima ẫ pestilor va fi de 4 inci. Toate speciile de pesti vor fi cantarite, desi cei mai grei 10 pesti dintr-o zi vor fi luati in calcul. Se vor aplica legile statului respectiv.4.Momeala. Momeala artificiala, vie sau preparata este permis in competitia de pe mal. Rudele nu vor putea participa la concurs ca pescari sau parteneri de echipa, si nu vor putea intra in zona de concurs. Acceptarea anumitor rude va fi facuta de oficialii concursului doar in beneficiul tuturor.

30