MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A " ..... , A INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC Anexa ill. 21a OMECTS ill .. 4463 .... din CURRICULUM pentru CLASA a X-a CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA TEHNOLOGICA Domeniul de pregatire de baza: ELECTRONIC4AUTOMATIZARI Domeniul de pregatire generala: ELECTRONICAAUTOMATIZARI Aria curriculara TEHNOLOGII Cultura de specialitate, pregatire practica saptamanala pregatire practica comasata 2010 1
Domeniul pregatirii de baza: ELECTRONIC4 AUTOMATIZARIDomeniul pregatirii generaIe: ELECTRONICAAUTOMATIZARI - conditie de acces pentru
calificarile profesionale:• Electronist aparate $i echipamente• Electronist refele de telecomunicafii
I. Cultura de specialitate ~i preglitire practica saptamanala
Modulul I. Bazele electronicii analogiceTotal ore/ an :din care: Laborator tehnologic
Instruire practica
Modulul II. Bazele electronicii digitaleTotal ore/ an :din care: Laborator tehnologic
Instruire practica
Modulul m. TraductoareTotal ore/ an :din care: Laborator tehnologic
Instruire practica
1403535
10535
1053535
Total ore/an= 10 ore/saptamana x 35 siiptiimani/an = 350 ore/an
II. Stagii de pregiitire practicii CDL *
Total ore/an = 30 ore/siiptiimanii x 3 saptiimani/an = 90 ore/an
TOTAL GENERAL: 440 ore Ian
Notii: In clasa a X-a stagiile de pregatire practica CDL' se pot desfii~ura cu preponderenta laagentii economici cu care unitatea de invatiimiint a incheiat convenfie de practica.* Denumirea ~i confinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de catre unitatea de lnVafamiint inparteneriat cu agentul economic, cu aprobarea inspectoratului ~colar, in vederea dobiindiriiunitafilor de competenfe cheie: Pregatirea pentru integrarea la locul de munca ~i Tranzi!ia de la$coala la locul de munca din standardul de pregatire profesionala.
3
LISTA UNITA.TILOR DE COMPETENTE DIN STANDARDELE DE PREGA.TIREPROFESIONALA. PE CARE SE FUNDAMENTEAZA. CURRICULUMUL
UNITA.TI DE COMPETENTE CHEIE
• SATISFACEREA CERINTELOR CLIENTILOR
• PREGAT1REA PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCA
• TRANZITIA DE LA sCOALA LA LOCUL DE MUNCA
• LUCRUL iN ECHIPA
UNITA.TI DE COMPETENTE TEHNICE
• UTlLlZAREA COMPONENTELOR ELECTRONICE
• MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE
• UTlLlZAREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE DISCRETE
• UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE LOGICE
4
Modul I: Bazele electronicii analogice
1. Nota introductiva
Modulul "Bazele electronicii analogice" face parte din cultura de specialitate aferentadomeniului de pregatire generala Electronica - automatizari, clasa a X-a, ciclul inferior alliceului,filiera tehnologica, ~i are alocat un numar de 140 ore conform planului de invatamant, din care:
Modulul se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului ~colar, nefiindconditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
Modulul "Bazele electronicii analogice" vizeaza dobiindirea de competente specificedomeniului de pregatire generala, in perspectiva folosirii tuturor achizitiilor in continuarea pregatiriiintr-o calificare din domeniul de pregatire generala.
Parcurgerea continuturilor modulului "Bazele electronicii analogice" ~i adecvareastrategiilor didactice vor viza ~i dezvoltarea competentelor pentru unitatea de competenta cheie"Satisfacerea cerintelor clientilor".
2. Unitatea/ unitatile de competente la care se refera modulul
C'--QDib'iii'semiconductoare, 0 Identificarea tipurilor de componente 0 Selectarea componentelor electroniceIonqiunea PN: structura fizica, polarizare, caracteristica dupa simbol, tip de capsula ~i marcaj dupa simbol, tip de capsula ~i marcajstatica. 0 Identificarea terminalelor dispozitivelor 0 Utilizarea cataloagelor de componenteTipuri de diode: dioda redresoare, dioda de comutatie, electronice discrete folosind cataloagele pentru determinarea tipului de componenta ~i
dioda stabilizatoare. Principiul de functionare, simboluri, de componente a parametrilor ei electrici.caracteristica statica, parametri, utilizari. 0 A!egerea dispozitivelor echivalente dupa 0 Precizarea valorilor limita ale parametrilor
o Tranzistorul bipolar. criterii specificate. electrici specifici ai dispozitivelor electronicePrincipiu! de functionare, ecuatii fundamentale, 0 Interpretarea valorii parametrilor discrete confonTI datelor de catalog.simboluri, COneXlUl1l, caracteristica statica de le~lre, electrici ai componentelor electronice pe 0 Stabilirea tipului de conexiune aregimuri de functionare, parametri, circuite de polarizare, baza datelor de catalog. dispozitivelor electronice discrete Intr-opunct static de funqionare, utilizari. 0 Interpretarea caracteristicilor schema data.
o Tranzistorul unipolar dispozitivelor electronice discrete. 0 Recunoa~terea regimurilor de functionareTipuri: TEC-I, TEC-MOS. Principii de functionare 0 Alegerea retelei de polarizare a ale dispozitivelor electronice discrete InSimboluri, parametri. dispozitivelor electronice In funqie de schemele electronice.
o Dispozitive optoelectronice. cerinteTipuri de dispozitive: fotodioda, fototranzistor, 0 CalcuIarea valorilor componentelorfotoelement, dioda electroluminiscenta. Principiul de retelei de polarizare in functie de cerintefunqionare, simboluri, parametri, utilizari.
Rezultatul inviitiirii 2: Realizeaza montaie simole cu comoonente electronice discreteo Surse stabilizate de tensiune. 0 Identificarea tipurilor de circuite 0 Citirea schemelor electronice, preciziind
Redresoare monoalternanta ~i dubla alternanta electronice analogice pe baza schemelor tipurile de componente utilizate.Stabilizatoare parametrice de tensiune electrice 0 Selectarea componentelor electronice,
o Amplificatoare. 0 Explicarea rolului componentelor din conform specificatiilor schemei elect:ronice.Amplificatoare cu un tranzistor in conexiune emitor schemele electronice oIdentificarea componentelor pe cablajulcomun. 0 Conectarea componentelor active In imprimat pe baza documentatiei tehnice.
circuit in conformitate cu schema electrica. 0 Montarea componentelor electronice astfelo Executarea preformarii terminalelor incat sa fie prevenite solicitarile termice.componentelor, conform cerintelor 0 Respectarea masurilor de protectie
6
telmologice de plantare manuala. antistatica.o Efectuarea plantarii manuale, conformstandardelor de calitate impuse.o Plantarea SMD - Surface MountedDevices
Rezultatul invatarii 3: Verifica functionalitatea dispozitivelor ~i a circuitelor realizate cu acestea0 Parametri de baza ai dispozitivelor electronice o Masurarea parametrilor componentelor o Precizarea parametrilor specifici dupa tipuldiscrete electronice prin metode adecvate folosind de circuit.
Tensiuni, curenli, puteri, valori limita. AMC specifice o Verificarea funqionarii circuitelor0 Aparate de masura ~i control specifice: o Identificarea defectelor componentelor electronice analogice pnn utilizarea
Multimetre, osciloscoape, generatoare de semnal, surse ~l circuitelor electronice, prin inspeclie metodelor adecvatede alimentare de c.a ~i c.c vizuala ~i pe baza interpretarii valorilor 0 Identificarea defectelor specifice ale
0 Defecte ale dispozitivelor ~i circuitelor parametrilor specifici masurali dispozitivelor electronice discreteelectronice o Remedierea defectelor constatate
Scurtcircuite, intreruperi, imbatriinire
Rezultatul invatarii 4: Recunoaste drepturile clientilor0 Surse de informare cu privire la drepturile • Identificarea surselor de informare cu o Enumerarea surselor de informare cuclienlilor privire la drepturile elienlilor privire la drepturile elienlilor
Standarde; Legislalia din domeniul consumatorilor • Precizarea cerinlelor ~i drepturilor legale o Selectarea ~i listarea drepturilor clienlilor0 Clienlii ~i drepturile acestora ale elienlilor o Diferenlierea dintre cerinlele ~i drepturile
Beneficiari interni ~l externi 31 serviciilor unel legale ale elienlilororganizalii; Drepturi reglementate legal; Drepturir:s;"o",o,og,,,~;,JNt!gat~r~ dintre drepturile ~i cerinlele~.f~jeJltiWr \r§t!\bi\'ig;\:~~~i (e inlelor formulate de elienli;;; ~ez!dt\ituljnvatjliii 5: RasDunde filra discriminare cerin elor si nevoilor clientilor in domeniul de activitate
~ Tlp~r( d~ienli • Identific31'ea tipurilor de elienli din o Identificarea elienlilor in domeniul de
Jfr£,~l.; Dl~ lton domeniul electronica - automatizari activitate ~i a nevoilor / cerinlelor acestorao ...... b . Membrii altor • Aplicarea unor criterii val ide de evaluare o Evaluarea nevoilor ~i cerinlelor clienlilorCon ." .' ue unun ~l SeVICll;
departamente din cadrul organizaliei a elienlior in raport cu un anumit criteriu0 Criterii de evaluare a clienlilor • Indeplinirea nediscriminatorie a o Stabilirea modalitiilii de acliune pentru
f ~O~M:~nd I b r f"o Deservirea nediscriminatorie a clienlilor,
"'~,S'--- ~,C?'?", 0' ,a,1 e co a orare CU c len,lI _ . conform modului de aqiune stabilit=~?'-.i 'S;~J]s?n 'p~!:!!nale adresate chenlllor; Masun de.-..~
Tratarea nondiscriminatorie a clienlilor in funqie de:gen; rasii; viirstii; religie; etnie; statut social
Rezultatul inviitiirii 6: Oferii elientilor servicii eorespunziitoare standardelor0 Parametrii calitativi ai serviciilor oferite " Aplicarea standardelor in vlgoare cu o Identificarea parametrilor calitativi alclientilor: privire la calitatea serviciilor, in contextul serviciilor
Promptitudine; eficienlii; politele; siguranlii unor activitiili specifice domeniului o Adoptarea unui limbaj verbal ~i nonverbal0 Limbajul verbal ~i nonverbal in raport eu electronicii - automatiziiri adecvatelientii "Utilizarea adecvatii a limbajului verbal ~i o Furnizarea unor infonnalii despre
0 Indicarea unor surse specializate pentruinformatii suplimentare
Rezultatul inviitiirii 7: Prezintii implicatiile socio-economice ale serviciilor de calitate eoresnunziitoare0 Entitiiti asupra ciirora se riisfrang efectele "Identificarea unor serVICII de calitate o Identificarea serviciilor de calitateservieiilor necorespunziitoare: necorespunziitoare din domeniul necorespunziitoare ~I a entitiililor asupra
Proces de fabricalie; produs; organizalie; sistem; electronicii - automatiziiri ~i ciirora se riisfriingpersoanii; societate "Aplicarea de miisuri de remediere in o Descrierea implicaliilor socio-economice
0 Servicii de calitate necorespunziitoare ~i cazul constatiirii de servicii de calitate ale non-calitiiliiimplicatiile sociale: necorespunziitoare
~omajul; Sciiderea credibilitiilii firmei0 Servicii de calitate necorespunziitoare ~i
Tema 3. Tranzistorul bipolar.• Principiul de funclionare, ecualii fundamentale, simboluri, conexiuni, caracteristica staticii
de ie~ire, regimuri de funqionare, parametri, circuite de polarizare, punct static de funclionare,utiliziiri.Tema 4. Aplicatii ale tranzistorului bipolar. Amplificatoare.
• Amplificatoare cu un tranzistor, scheme de bazii, parametri.• Defecte
Tema 5. Tranzistorul unipolar• Tipuri: TEC-J, TEC-MOS. Principiul de funclionare Simboluri, parametri, utiliziiri.
Tema 6. Dispozitive optoelectronice.• Tipuri de dispozitive: fotodioda, fototranzistor, fotoelement, dioda electroluminiscentii.
Principiul de funqionare, simboluri, parametri, utiliziiri.
Note:1.Rezultatele fnviifirii 4-7 vor ji obfinute prin integrarea confinuturilor specijice fn temele studiatepe tot parcursul modulului.
2. Confinuturile jormiirii cuprind teme care pot ji abordate $i practic prin des]a$urarea de lucriiride laborator / instruire practicii.
Exemple activitati practice de invatare:- Miisurarea parametrilor dispozitivelor electronice.- Trasarea caracteristicii dispozitivelor electronice.- Realizarea de montaje simple pe cablaj experimental I cablaj imprimat I platforme dedicate.- Activitiili de lnviilare de tip joc de rol prin care se oferii clienlilor servicii corespunziitoarestandardelor.- Activitiili de lnviilare tip studiu de caz prin care se identificii parametrii calitativi ai serviciilor.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandii utilizarea urmiitoarelor resurse materiale minime:Componente electronice discrete (diode, tranzistori, dispozitive multijoncliune, dispozitiveoptoelectronice)Aparate de miisurii ~i control (multimetre, osciloscop, generatoar semnal, surse dealimentare) ~.Module pentru studiul experimental al componentelor ~i circ ~'~:fJrII olliiiiccii cid~e~e t, surse de
~ ~";,J)~"-'alimentare, generatoare de semnal : '{1{t)'!JJ ':Sistem de calcui cu software adecvat pentru simuliiri ; lil ~.z.' §
:- ~ . ~
c;.~ ~..'.;.. . ~'.,Jo~"'1" R U ~
";tl/ Y1nftn~~~\
9
6. Sugestii metodologice
Conlinuturile programei modulului "Bazele electronicii analogice" trebuie sa fie abordateintr-o maniera flexihilii, diferenfiatii, liniind cont de particularitiirile colectivului cu care selucreaza ~i de nivelul inirial de pregiitire.
Numiirul de ore alocat fieciirei teme riimiine la latitudinea cadrelor didactice care predauconrinutul modulului, in funetie de dificultatea temelor, de nivelul de cuno~tinle anterioare alecolectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica~i de ritrnul de asimilare a cuno~tinlelor de catre colectivul instruit.
Modulul "Bazele electronicii analogice" poate incorpora, in orice moment al procesuluieducativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomanda a se desIa~ura in laboratoare sau/~i
in cabinete de specialitate din unitatea de invalamiint sau de la agentul economic, dotate conformrecomandarilor precizate in unitalile de competenle menlionate mai sus.
Pregatirea practica in laboratoare telmologice sau la agentul economic are importanla deosebitain dobiindirea competenlelor de specialitate.
Pentru achizilionarea competenlelor vizate de parcurgerea modulului " Bazele electroniciianalogice", in continuare se recomanda ciiteva exemple de activitali practice de invalare:
- exercilii aplicative ~i practice de identificare ~i grupare a componentelor ~i circuitelorelectronice;- exercilii aplicative de comparare a parametrilor componentelor ~i circuitelor electronice;- exercilii de identificare a teminalelor componentelor electronice.
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitali de invalarevariate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invalare ale fieciirui elev.
Acestea vizeaza urmiitoarele aspecte:• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive ~i operatorii aleelevilor, pe exersarea potenlialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului incoparticipant la propria instruire ~i educalie;• imbinarea ~i 0 alternanla sistematica a activitalilor bazate pe efortul individual al elevului(documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exerciliul personal, instruireaprogramata, experimentul ~i lucrul individual, telmica muncii cu fi~e) cu activitiilile ce solicitaefortul colectiv (de echipa, de grup) de genul disculiilor, asaltului de idei, etc.;• folosirea unor metode care sa favorizeze relalia nemijlocita a elevului cu obiectelecunoa~terii, prin recurgere la modele concrete;• insu~irea unor metode de informare ~i de documentare independenta, care ofera deschidereaspre autoinstruire, spre invalare continua.
Pentru atingerea obiectivelor ~i dezvoltarea competenlelor vizate de parcurgerea modulului,pot fi derulate urmiitoarele activitali de invalare:
• Elaborarea de referate interdisciplinare;• Exercilii de documentare;• Navigare pe Internet in scopul documentarii;• Vizionari de materiale video (casete video, CD - uri);• Disculii.
Se considera ca nivelul de pregiitire este realizat corespunziitor, dacii poate fi demonstratfiecare dintre rezultatele inviiriirii.
.p;\iliJ"~&!!!Il~~~!...I!!.!.!~e....!.!~=~~. ~ t
~. .....f /fl-~~f.J!Ev/~\area re~rezinta partea fi~ala a demersului de proiectare di~actica p:in ca:e profesorula If!K.~ll'Ia.sura ~~clenla IlltregulUl proc~s Illstructlv-educatlv._~valuarea ~rma:e~te masura III care eleVll~ 10 'fi~~form,!! ompetenlele propuse III standardele de pregatlre profeslOnala.~ ,+ - ~~.~ area poate fi :
l'~~Clta;. fitttl:ij1t1 parcurgerii modulului prin forme de verificare continua a rezultatelor fnvatarii.rMlII.~ ,
10
• Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in funqie de specificul modulului ~i de metoda deevaluare - probe orale, scrise, practice.• Planificarea evaluiirii trebuie sa aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit,evitandu-se aglomerarea evaluiirilor in aceea~i perioada de timp.• Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile deperformanla ~i la condiliile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificatin Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare rezultat alinvalarii.
b. Finalii• Realizata printr-o lucrare cu caracter aplicativ ~i integrat la sfiir~itul procesului de predare/invalare ~i care informeaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cuno~tinlelor, abilitalilor~i atitudinilor.
Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continua:• Fi~e de observalie;• Fi~e test;• Fi~e de lucru;• Fi~e de autoevaluare;• Teste de verificarea cuno~tinlelor cu itemi cu alegere multipIa, itemi alegere duala, itemi de
completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebiiri structurate sau itemi de tip rezolvarede probleme.
Propunem urmatoarele instrumente de evaluare [mala:• Proiectul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a
bibliografiei, materialelor ~i echipamentelor, acuratelea tehnica, modul de organizare a ideilor~i materialelor intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevi.
• Studiul de caz, care constii in descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei inregistriirielectronice care se refera la un anumit proces tehnologic.
• Portofoliul, care ofera informalii despre rezultatele ~colare ale elevilor, activitiilileextra~colare etc.
In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ ~i la final de tip sumativpentru verificarea atingerii competenlelor. Elevii trebuie evaluali numai in ceea ce prive~te
dobiindirea competenlelor specificate in cadrul acestui modul. 0 competenla se va evalua 0 singuradata.
Evaluarea scoate in evidenla masura in care se formeaza competenlele cheie ~i competenleletehnice din standardul de pregatire profesionala.
8. Bibliografie
I. Diinila T., Ionescu-Vaida M. Componente ~i circuite electronice, Manual pentru clasa ax- a, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1995
2. Diinila T., Ionescu-Vaida M. Componente ~i circuite electronice, Manual pentru claselea-XI-a ~i a-XII-a, /icee industriaIe, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1993
3. Cosma D., Mare~ F. ~.a. Teste ~i probleme pentru bacalaureat ~i o/impiade electrotehnicii ~i electronicii Editura Arves, Bucure~ti, 2006
4. Thomas L Floyd Dispozitive electronice, Editura Team, 20035. Aurelian Chivu, Electronicii analogicii, electronicii digitalii- lucriiri practice, Editura
Modulul "Bazele electronicii digitale" face parte din cultura de specialitate aferentadomeniului de pregatire generala Electronica - automatizari, clasa a X-a, ciclul inferior alliceului,filiera tehnologica, ~i are alocat un numiir de 105 ore conform planului de inva]amiint, din care:
• 35 ore - laborator tehnologic
Modu!u! se parcurge cu un numiir de ore constant pe intreaga durata a anului ~colar, nefiindcondi]ionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
Modulu! "Bazele electronicii digitala" vizeaza dobiindirea de competen]e specificedomeniului de pregiitire genera!a, in perspectiva folosirii tuturor achizi]iilor in continuarea pregatiriiintr-o calificare din domeniul de pregatire generala.
2. Unitatea/ unitatile de competente la care se refera modulul
• UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE LOGICE
12
3. Corelarea rezultatelor invatarii si criteriilor de evaluare
0 Bazele algebrei logice. • Operarea cu nOliunile specifice algebrei • Exprimarea numerelor In diferite sisteme deSisteme de numeralie; coduri. booleene numeralie.Proprietalile algebrei booleene. • Aplicarea proprietalilor algebrei booleene In • Enumerarea proprietalilor algebreiFunetii logice. Moduri de exprimare a funcliilor vederea minimizarii expresiilor logice din booleene.logice: cu tabele de adevar, forma canonica punctul de vedere al exprimarii Intr-o forma • Recunoa~terea modurilor de exprimare aconjunctiva, forma canonica disjunctiva. impusa funcliilor logice.
• Prelucrarea expresiilor logice In vedereaminimizarii acestora din punctul de vedere alfonnei de exprimare sau al exprimarii Intr-oforma impusa de utilizarea unui anumit tip decircuit.
Rezultatul invatarii 2: Utilizeaza circuite di2itale combinationale0 Familii de circuite digitale integrate. • Identificarea circuitelor integrate digitale In • Selectarea circuitelor integrate
Circuite digitale integrate realizate cu tranzistoare scheme electrice ~i In montaje dupa simbol, combinalionale dupa simbol, aspect fizic ~i
bipolare. aspect fizic ~i marcaj. marcaj.Circuite digitale integrate realizate cu tranzistoare • Selectarea ~i utilizarea circuitelor integrate • Identificarea tenninalelor circuitelorunipolare. digitale In sinteza CLC. integrate combinalionale pe baza cataloagelorParametri, utilizari • Marcarea pe schema a pinilor CI pe baza de componente
0 Circuite integrate digitale cataloagelor de componente • Precizarea funclionarii circuitelor integratecombinalionale uzuale. • Realizarea unor montaje simple folosind combinalionale pe baza tabelelor de adevar ~i
Ti~Ei~(;lgiCe, codificatoare, decodificatoare, circuite digitale combina~onale. a diagramelor de timp
~r" ~ '8~ l' I • Realizarea implementarii funetiilor logice' , 'I~oare- e u tip exoare.ffwt1lf I~~r ',d'pliIDlli, "bel de ,d,,~, cu circuite integrate digitale.... ~ ~.;,...,' .;;.::
Se recomandii urmatoarea ordine de parcurgere a modulului:Tema 1: Bazele algebrei logice.
• Sisteme de numera(ie; coduri.• Proprieta(ile algebrei booleene.• Funqii logice.• Moduri de exprimare a func(iilor logice: cu tabele de adeviir, forma canonica conjunctiva,
forma canonica disjunctiva.Tema 2: Familii de circuite digitale integrate.Circuite digitale integrate realizate cu tranzistoare bipolare.Circuite digitale integrate realizate cu tranzistoare unipolare.Tema 3: Por(i logice.
• Tipuri de porti logice: ~I, SAU, NU, ~I-NU, SAU-NU, SAU-EXCLUSIV, SAUEXCLUSIV NEGAT (simbol, funqia logica indeplinita, tabela de adeviir).
• Implemetarea funqiilor logice cu por(i logice.• Parametri electrici.
Tema 3: Circuite logice combinalionale.• Tipuri de circuite combina(ionale: codificatoare/ decodificatoare, multiplexoare/
demultiplexoare.• Simboluri, tabele de adeviir.
Confinuturile forrniirii cuprind terne care pot ji abordate ~i practic prin desfli~urarea de lucriiride laborator.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomanda utilizarea urmatoarelor resurse materiale minime:Module pentru studiul experimental al circuitelor / placi de test, surse de alimentareCircuite integrate digitaleAparate de masura ~i control (multimetre, osciloscoape)Generator de funqiiCataloage de circuite integrate
6. Sugestii metodologice
Con(inuturile programei modulului "Bazele electronicii digitale" trebuie sa fie abordate intr-omanieraflexibilii, diferenfiatii, (inand cont de particularitii(ile colectivului cu care se lucreaza ~i denivelul ini(ial de pregiitire.
Numiirul de are alocat jieciirei teme riimiine la latitudinea cadrelor didactice care predaucon(inutul modulului, in func(ie de dificultatea temelor, de nivelul de cuno~tin(e anterioare alecolectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica~i de ritrnul de asimilare a cuno~tin(elor de catre colectivul instruit.
Modulul "Bazele electronicii digitale" poate incorpora, in orice moment al procesuluieducativ noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomanda a se desfii~ura in laboratoare saul~i
j\&lne e~, ecialitate din unitatea de inva(amant sau de la agentul economic, dotate conform!',etomandiiri16q~ ecizate in unita(ile de competen(e men(ionate mai sus.
$ Pte' ilij;h PIt ica in laboratoare tehnologice sau la agentul economic are irnportan(a deosebita;:in do andifJa com, etentelor de specialitate... /l1i'';i :"11 "!/ .. ' . ' ...~ ..~ntru ac.~ (IOnarea compet~n(~lor vlzate de parcurge:ea modululm :' ~azele electronICU
«'~ .a~e~'J~.~Q' uare se recomanda cateva exemple de actIvlta(1 practIce de lllva(are:
'11, 'F0j~~cative ~i practice de identificare ~i grupare a circuitelor integrate digitale
14
- exercitii aplicative de comparare a circuitelor integrate digitale
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de inviitarevariate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui elev.
Acestea vizeaza urmatoarele aspecte:• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive ~i operatorii aleelevilor, pe exersarea potentialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului incoparticipant la propria instruire ~i educatie;• imbinarea ~i 0 alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului(documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruireaprogramata, experimentul ~i lucrul individual, telmica muncii cu fi~e) cu activitatile ce solicitaefortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de idei, etc.;• folosirea unor metode care sa favorizeze relatia nemijlocita a elevului cu obiectele cunoa~terii,
prin recurgere la modele concrete;• insu~irea unor metode de informare ~i de documentare independenta, care ofera deschidereaspre autoinstruire, spre invatare continua.Pentru atingerea obiectivelor ~i dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate urmatoarele activitati de inviitare:• Elaborarea de referate interdisciplinare;• Exercitii de documentare;• Navigare pe Internet in scopul documentiirii;• Vizionari de materiale video (casete video, CD - uri);
• Discutii.Se considera ca nivelul de pregiitire este realizat corespunziitor, dacii poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele inviifiirii.
7. Sugestii eu privire Ia evaIuare
Evaluarea reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorulva masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmare~te masura in care elevii~i-au format competentele propuse in standardele de pregatire profesionala.
Evaluarea poate fi :a. in timpul parcurgerii modu/u/ui prin forme de verificare continua a rezu/tate/or inva{arii.
• Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in funetie de specificul modulului ~i de metoda deevaluare - probe orale, scrise, practice.
• Planificarea evaluiirii trebuie sa aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit, evirnndu-seaglomerarea evaluiirilor in aceea~i perioada de timp.
• Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile deperformanta ~i la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificatin Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare rezultat al invatarii.b. Fina/a
• Realizata printr-o lucrare cu caracter aplicativ ~i integrat la sfiir~itul procesului de predare/invatare ~i care informeazii asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cuno~tintelor, abilitatilor~i atitudinilor.
Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continua:• Fi~e de observatie;• Fi~e test;• Fi~e de lucru;• Fi~e de autoevaluare; ;, 'l,f.• Teste de verificarea cuno~tintelor cu itemi cu alegere mu ~rili;~lttmi
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intreb- ·?....~~ctU!.$)~. f~..'1iit,llI~f~'{\
tIp rezolvare de probleme. ~",'~~
15
Propunem urmatoarele instrnmente de evaluare fmala:• Proiectul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a
bibliografiei, materialelor ~i echipamentelor, acuratelea tehnica, modul de organizare aideilor ~i materialelor intr-un raJiort. Poate fi abordat individual sau de catre un grup deelevi.
• Studiul de caz, care consta in descrierea unui produs, a unei imagini sau a uneiimegistrari electronice care se refera la un anurnit proces tehnologic.
• Portofoliul, care ofera informa!ii despre rezultatele ~colare ale elevilor, activitalileextra~colare etc.
In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ ~i la final de tip surnativpentru verificarea atingerii competenlelor. Elevii trebuie evaluali numai in ceea ce prive~te
dobandirea competen!elor specificate in cadrul acestui modul. 0 competenla se va evalua 0 singuradata.
Evaluarea scoate in evidenla masura in care se formeaza competenlele cheie ~i competenleletehnice din standardul de pregiitire profesionala.
8. Bibliografie
1. Trifu, A., Electronicii digitalii - Manual pentru ~coalii profesionalii anul II, EdituraEconomicil, Bucure~ti, 2000
2. $tefan M.Gheorghe, Draghici loan M., Mure~an Tiberiu, Barbu Eneia, Circuite integratedigitale, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucuresti,1983.
3. Markovits M., Electronicii digitalii - Culegere de probleme, Editura Risoprint, ClujNapoca,2003
albastra 20049. Nicula D, Electronicii digitalii - VHDL Editura tehnica, 200510. Nicula D, Electronicii digitalii - dispozitive, circuite, proiectare Editura tehnica, 200511. John F Wakerly, Circuite digitale - principiile ~i practicile folosite fn proiectare,
Editura Teora 200212. Tomescu N., Sztojanov I., Pa~ca S. - Electronicii digitalii, Editura Albastra, Cluj
Napoca, 2008
16
Modul III: Traductoare
1. Nota introductiva
Modulul "Traductoare" face parte din cultura de specialitate aferentii domeniului depregatire generala Electronica - automatizari, clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filieratehnologica, ~i are alocat un numar de 105 ore conform planului de invalfunant, din care:
Modulul se parcurge cu un nun1ar de ore constant pe intreaga durata a anului ~colar, nefiindcondiponat sau dependent de celelalte module din curriculum.
Modulul "Traductoare" vizeaza dobandirea de competente specifice domeniului depregatire generala, ill perspectiva folosirii tuturor achizitiilor ill continuarea pregiitirii illtr-ocalificare din domeniul de pregatire generala.
Parcurgerea continuturilor modulului " Traductoare" ~i adecvarea strategiilor didactice vorviza ~i dezvoltarea competentelor pentru unitatea de competenta cheie "Lucrul in echipa".
2. Unitatea/ unitiitile de competente la care se refera modulul
• MASURAREA ELECTRIC.\. A MARIMILOR NEELECTRICE
• LUCRUL iN EClllPA
17
18
. ,~QUI IngJJ~,);, . ;)"'/..,~ ~
rt.~...? ~ ~
g :C~~ r~ultatelor inviitiirii si criteriilor de evaluare",' ~ #. ,}Z'! ~ Ii~ " " -i ~'I- .1\\:tODU-D;-U : 1Jj aductoare$p'no~tinte.., ::I I DeDrinderi I Criterii de evaluare~ziiRlftlll-i6viitiiriiI: Utilizeazii miirimi neelectrice $i unitiitile de miisurii ale acestora
0 Miirimi flZice utilizate in tehnicii. • Operarea cu marimile fizice utilizate In • Folosirea unitalilor de masura,Lungime, masa, arie, unghi, preSlUne, tehnica fundamentale ~I derivate, din Sistemul
concentralie, preSlUne sonora, forla, debit, • Utilizarea unitiitilor de masura In Sistemul Internalional ~i a ulLitalilor de masura toleratetemperatura, nivel, intensitatea curentului electric, Internalional • Operarea cu multiplii ~1 submultipliitensiune electrica, rezistenla electrica, impedanla, unitalilor de masuraintensitatea luminoasii etc. • Transformarea din U1:t.itali de masura tolerate
0 Sistemul International de Unitiiti de In unitali de l11asura din Sistel11ulinternalional.Miisurii.
Unitali de masurii fundamentale, asociate, derivate,tolerate, sil11boluri, prefixe pentru multipli ~1
submultipli, reguli de scriere, operarea cu multipli~i submultiplii, transfonnarea din unitali tolerate Inunitali ale SIRezultatullnviitiirii 2: EXDIicii DrinciDiul conversiei miirimilor neelectrice in miirimi electrice
0 Traductoare. • Interpretarea caracteristicilor traductoarelor. • Definirea traductoarelor, preciziindDefinilie, schema bloc generala, caracteristici • Realizarea corespondenlei dintre miirimea principalele caracteristici ale unui traductor.(lil1iaritatea, domeniul de masurare, sensibilitatea, fizica l1eelectrica ~I modul de COl1VerSle In • Idel1tificarea parliJor componente ale unuipragul de sensibilitate, puterea de rezolulie, clasa marime electrica. traductor.de precizie), • Clasificarea traductoarelor dupa marimea
Clasificarea traductoarelor: dupa miirimea furnizata la le~lre, dupa natura marimii defurnizata la ie~ire, dupa natura marimii de intrare intrare In traductor.In traductor.Rezultatul inviitiirii 3: Utilizeazii traductoare
0 Tipuri de traductoare ~i principiul lor • Identificarea traductoarelor dupa simbol, • Recunoa~terea tipului de traductoare dupa
Traductoare de pozilie ~i de deplasare, pentru • Conectarea traductoarelor In l110ntaje de • Precizarea parametrilor specifici conform
masurarea vitezelor, de temperatura, de presiune, masurare a marimilor neelectrice documentaliei tehoice.de forta, de nivel, de debit, de umiditate, Dentru • Interpretarea parametrilor sDecifici • Selectarea tipului de traductor In funclie de
l> -0
marimi electrice, electroacustice I traductoareloro Parametri specifici.
Yalori limita ale marimii convertite, valori limitaale semnalelor electrice obtinuteRezultatul invatiirii 4: Identifica sarcinile ~i resursele necesare pentru atingerea obiectivelor
o Obiective, sarcini ~i resurse necesare I· Identificarea propriilor sarcini in cadrulexecutiirii unor lucriiri activitatilor echipei
• Precizarea relatiei dintre sarcinile propfll ~l
sarcinile celorlalti membri
Rezultatul inviitiirii 5: bi asuma rolurile ce ii revin in echipiio Pozitia individualii. • Efectuarea unor aetiuni initiate in grup
Inclus, exclus, subordonat, cOOl'donator, initiator, • Elaborarea unei organigrame curaportor responsabilitatile membrilor echipei in vederea
o Atitudini. realizarii unor IucrariSprijin, implicare, interes, incurajare, motivare,solidarizare
o Actiuni.Finalizare de sarcini proprii, distribuire de sarciniin echipa, supravegherea finalizarii unoroperatiuni, raportarea rezultatelorRezultatul invatarii 6: Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor
o Competenta echipei. • Asumarea corecta a sarcinilor in cadrul,~~esionala, pozitia fata de grup, echipei ... .
.;a\tu(t.. ml, grao~motlvare, mterese. • Mamfestarea spmtulUl de echlpa ~l~ (;1;' 0~~ela-t~a sarcinilor. intrajutorare~ ;tlPJk~~t.!~'s~4ni,.incadrare i~ timp, respectarea-; \Vl~i~if;com.~._~~ aSlgurarea echlhbrulUl de sarcml
• Enumerarea propriilor sarcini in cadrulactivitatilor echipei• Formularea de intrebari pentru clarificareasarcinilor de lucru• Explicarea relatiei dintre sarcinile proprii ~i
sarcinile celorlalti membri
• Perceperea pozitiei individuale fata deceilalti• Asumarea atitudinilor constructive in grup• Asumarea rezultatelor de echipa
• Recunoa~terea competentei membrilorechipei• Corelarea propriilor sarcini cu cele aleechipei
19
•
4. Continutul formarii
Se recomanda urmatoarea ordine de parcurgere a modulului:Tema 1. Marimi fIZice neelectrice ~i unitati de masura ale acestora:
• Sistemul International de Unitati de Masura SI (unitati de masura fundamentale, asociate,derivate, tolerate), simboluri, prefixe pentru multipli ~i submultipli, reguli de scriere,operarea cu multipli si submultiplii, transformarea din unitati tolerate in unitati ale SI
Tema 2. Traductoare• Definitie• Schema bloc generala a unui traductor.• Principiul general de funC\ionare al traductoarelor• Caracteristici statice (liniaritate, domeniu de masurare, sensibilitate, rezolutie, prag de
2. dupa natura marirnii de intrare In traductor.Parametrii specifici traductoarelor:
1. valori limita ale miirimii convertite;2. valori limita ale semnalelor electrice obtinute prevazute In documentatia tehnica.
Tema 3. Tipuri de traductoare ~i principiullor de functionare.• Traductoare de pozitie ~i de deplasare, pentru masurarea vitezelor, de temperatura, de
presiune, de fOr(a, de nivel, de debit, de umiditate, pentru miirimi electrice, electroacustice
Note:1.Rezultatele Inviifirii 4-6 vor ji obfinute prin integrarea confinuturilor specijice In temele
studiate pe tot parcursul modulului.
2. Confinuturile jormiirii cuprind teme care pot ji abordate ~i practic prin desfii~urarea delucriiri de laborator / instruire practicii.
Exemple activitati practice de invatare:o Masurarea temperaturiio Masurarea niveluluio Masurarea for(eio Sesizarea limitelor domeniului de utilizare a unui traductor
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomanda utilizarea urmatoarelor resurse materiale minime:Module pentru studiul experimental al traductoarelorAparate de masura ~i control (multimetre, osciloscop, surse de alimentare, generatoare desemnal)
~iI' etodologice
~~·60r'-'··1·~ . dll'T d "b' -fi b d - '~ , ., onJll;)'utu,®~ programel mo U U Ul" ra uctoare tre me sa Ie a or ate mtr-o mamera~ fl&~bil'rt~~i"ere\ iatii, tinand cont de particularitiitile colectivului cu care se lucreaza <i de llivelul~ • IJI f. ~II ':I' I ' , ,'!!. 11l1fl~1'deprega reo"""l ~ \ ... ''b
~~~, ilnI4!11k~ ore alocat jieciirei teme riimalle la latitudillea cadrelor didactice care predau~. tt,lii "I:'''' dulului, In functie de dificultatea temelor, de nivelul de cuno<tinte anterioare ale
'C'En~\ :" , ,~
20
colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica~i de ritmul de asimilare a cuno~tinlelor de catre colectivul instruit.
Modulul "Traduetoare" poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloacesau resurse didactice. Orele se recomanda a se desIa~ura in laboratoare sau/~i in cabinete despecialitate din unitatea de invalamiint sau de la agentul economic, dotate conform recomandarilorprecizate in unitalile de competenle menlionate mai sus.
Pregatirea practica in laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importanla deosebitain dobiindirea competenlelor de specialitate
Pentru achizilionarea competenlelor vizate de parcurgerea modulului "Traductoare", incontinuare se recomanda cateva exemple de activitali practice de invalare:
- exercilii aplicative ~i practice de identificare ~i grupare traductoarelor- exercilii aplicative de comparare a traductoarelor
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitali de invalarevariate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invalare ale fiecarui elev.
Acestea vizeaza urmatoarele aspecte:• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive ~i operatorii aleelevilor, pe exersarea potenlialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului incoparticipant la propria instruire ~i educalie;• imbinarea ~i 0 alternanla sistematica a activitalilor bazate pe efortul individual al elevului(documentarea dupa diverse surse de informare, observalia proprie, exerciliul personal, instruireaprogramata, experimentul ~i lucrul individual, tehnica muncii cu fi~e) cu activitalile ce solicitaefortul colectiv (de echipa, de grup) de genul disculiilor, asaltului de idei, etc.;• folosirea unor metode care sa favorizeze relalia nemijlocita a elevului cu obiectele cunoa~terii,
prin recurgere la modele concrete;• insu~irea unor metode de informare ~i de docurnentare independenta, care ofera deschidereaspre autoinstruire, spre invalare continua.Pentru atingerea obiectivelor ~i dezvoltarea competenlelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate urmatoarele activitali de invalare:• Elaborarea de referate interdisciplinare;• Exercilii de documentare;• Navigare pe Internet in scopul documentarii;• Vizionari de materiale video (casete video, CD - uri);• Disculii.
Se considera ca /live/ul de pregiitire este realizat corespu/lziitor, dacii poate fi demo/lstratfiecare di/ltre rezultate/e l/lviiriirii.
7. Sugestii eu privire la evaluare
21
• Realizata printr-o lucrare cu caracter aplicativ ~i integrat la sfiir~itul procesului de predare/Invatare ~i care inforrneaza asupra Indeplinirii criteriilor de realizare a cuno~tintelor, abilitatilor~i atitudinilor.
Propunem urrnatoarele instrumente de evaluare continua:• Fi~e de observatie;• Fi~e test;• Fi~e de lucru;• Fi~e de autoevaluare;• Teste de verificarea cuno~tintelor cu itemi cu alegere multipla, itemi alegere duala, itemi decompletare, itemi de tip pereche, itemi de tip Intrebiiri structurate sau itemi de tip rezolvare deprobleme.
Propunem urrnatoarele iustrumente de evaluare finala:• Proiectul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunziitoare abibliografiei, materialelor ~i echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor ~i
materialelor Intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevi.• Studiul de caz, care consta In descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei inregistrarielectronice care se refera la un anumit proces tehnologic.• Portofoliul, care ofera inforrnatii despre rezultatele ~colare ale elevilor, activitalileextra~colare etc.
In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip forrnativ ~i la final de tip sumativpentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce prive~te
dobandirea competenlelor specificate In cadrul acestui modul.O competenta se va evalua 0 singuradata.
Evaluarea scoate in evidenta masura In care se forrneaza competentele cheie ~i competenleletehnice din standardul de pregatire profesionala.
8. Bibliografie
I. Penescu C, Echipamente electrice $i electronice pentru automatiziiri, Editura Didactica~i Pedagogica, Bucuresti,1989
2. Sabina Hilohi, Elemente de comanda ~i control pentru aqionari ~i sisteme de reglareautomata, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucuresti,2004
3. Ciciirlea A, Tehnici de masurare In domeni, manual pentru clasa a XI-a, Editura CDPress, 2007
4. Mare~ F, Elemente de comanda ~i control pentru actionari ~i sisteme de reglareautomata, Editura Economica, 2002
5. Pintea M, Auxiliar curricular pentru modulul Sisteme de automatizare,http://www.archive.tvet.ro/web/Aux_Nivel_3/Electronica si Automatizari
