+ All Categories
Home > Documents > AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti...

AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti...

Date post: 30-Jul-2018
Category:
Upload: truonghanh
View: 229 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
(?Ese de doa ori intr'o / < luna, adecă in 1 si 15 > £ dupa c. v. in formatu £ < de o cola si 1 V> > £ Atâtu manuscrip- > £ tele câtu si banii de > < prenumeratiune se se > 5 afireseze la redaptiu- <j &e,l A Krra ,localulu acestei-a: > \ Strafa poştei vechie nr. ^ ¿1. etagiulu 1. nr. 96. Q ¿(3*- UWVWWW">9I AURORA ROMANA. Foia beletristica, Pretiulu de prenu-^) < meratiune pentru pro- > £ vinciele austriace : la £ < anu: 5 fl. la Vs de anu :> £ 2 fl. 50 cr. ; pentru £ < Eomania si straineta- > <te la anu6fl.20cr., la $ < '/, de anu 3 fl. 10 cr. Ş c v. a.—Prenumeratiu- ;> *\ne la trei iune nu se ? (gprimesce. o Anula I. 1863. Nr. 1. Pest'a 113 Ianuariu. Catra romane. onora filomela, zefìru de primavera, Si clocotu de perfuri, sioptirea frundieloru : Sè-mi insuflaţi acuma vre-o melodia cara, Ce 'mbéta animior'a cu tonu patrundietoriu ! La voi innaltiu cuventulu, fiintie delicate, Romane rapitore, ca visulu celti de diori ; Fiintie' ncantatore, ca sant'a libertate , Pe cari ni dede Domnulu de angeri padìtori ! Sunteti incantatore, ca sărutarea 'ntâia , Ce-o fura de la mandr'a-i unu june incantatu ; Dar' pentru frumusetie sé nu portati mandria, Mandritì-ve ca cerulu r o m a n e ve-a creatu ! O ! câ-ci a fi romana e fericire rara, Si Domnulu ve crease in buna-voi'a lui ; Romanele străbune in fapte aretara, Câ-su demne de iubirea a Totupotintelui. Naţiunea mea străbuna, cu tota-a ei vertute , Ar fi' perita-acuma, ca pomulu celu taiatu : De cumva n'aru fi fosta romanele plăcute , Ce-au alinatu dorerea-i si ce o-a 'nbarbafatu. j. Perirà de pe ceruri grosavele furtune., Ce -ainenintiau cu morte pe toti cei infricati j Moritura cu mărire romanele străbune , Spunendfţte patulu morţii : totu astufelu sé uţmati ! O patria străbuna, o ginte sfâşiata, Cu ochi de lacremi cauta, romane, adì la voi ; Stropiţi pe-a sale rane — acutn seu nici odată — Balsamulu mangaiarei, sé scape de nevoi ! Voi nu veti rusinare numirea-ve sonora, Ce s'a pastratu de pata d'in secuii pana-acî ; Audu cum palpiteza a vostra animi ora _ De dorulu sé demustre, câ-e demna a trai. Candu peptulu vostu va arde de-o patima amata, Si-unu june vi va spune, ce n'ati mai audîtu • Respundeti-i atunce, precum dìcèau odată : „Se fii romanu cu sufletu, de vrei sé fii iubitu !" Candu patri'a, naţiunea, ar cere unu darumare, Sacrati atuncia tote, piacere si amoru ; Si faceti ca si-acele, ce farà de crutiare, Taiara pentru tiera chiar crinisiorii loru! Mandritì-ve o mame , cu desfetare pia, Câ fiulu vostu vi este tesauru mai placutu ; Cu tote-aceste inse, venindu d'in batalia, Sé nu-i deschideţi port'a, fiindu câ a perdutu ! Si dìceti catra fiulu ce merge 'n batalia : „Adu napoi tu arm'a, — séu séte-aducaea !"... Si-atunci n'ara nici o téma, ori câtu de reu sé fie, Atunci r o m a n u l u f a i n i c u eternii v a t o t u vie!! losifu Vulcanii.
Transcript
Page 1: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

(?Ese de doa ori intr'o / < luna, adecă in 1 si 15 > £ dupa c. v. in formatu £ < de o cola si 1 V> • > £ Atâtu manuscrip- > £ tele câtu si banii de > < prenumeratiune se se > 5 afireseze la redaptiu- <j & e , l

A Krra ,localulu acestei-a: >

\ Strafa poştei vechie nr. ^ ¿1. etagiulu 1. nr. 96. Q ¿ ( 3 * - U W V W W W " > 9 I

AURORA ROMANA. Foia beletristica,

Pretiulu de prenu-^) < meratiune pentru pro- > £ vinciele austriace : la £ < anu: 5 fl. la Vs de anu :> £ 2 fl. 50 cr. ; pentru £ < Eomania si straineta- > <te la anu6fl.20cr., la $ < '/, de anu 3 fl. 10 cr. Ş c v. a.—Prenumeratiu- ;> *\ne la trei iune nu se ? (gprimesce. o

Anula I. 1863. Nr. 1. Pest'a 113 Ianuariu.

Catra romane. onora filomela, zefìru de p r imave ra ,

Si clocotu de perfuri, sioptirea frundieloru : Sè-mi insuflaţi acuma vre-o melodia c a r a , Ce 'mbéta animior'a cu tonu patrundietor iu !

L a voi innaltiu cuven tu lu , fiintie de l ica te , Romane r a p i t o r e , ca visulu celti de diori ; Fiintie ' n c a n t a t o r e , ca sant 'a l iber ta te , P e cari ni dede Domnulu de anger i padìtori !

Suntet i i ncan t a to re , ca să ru ta rea 'ntâia , Ce-o fura de la mandr 'a-i unu j une incanta tu ; Da r ' pen t ru frumusetie sé nu portat i mandria , Mandrit ì-ve ca cerulu r o m a n e ve-a creatu !

O ! câ-ci a fi romana e fericire r a r a ,

Si Domnulu ve crease in buna-voi 'a lui ;

Romanele s t răbune in fapte a r e t a r a , Câ-su demne de iubirea a Totupotintelui .

Naţ iunea mea s t r ă b u n a , cu tota-a ei ver tu te , Ar fi' pe r i t a -acuma, ca pomulu celu taiatu : De cumva n 'aru fi fosta romanele plăcute , Ce-au al inatu dorerea-i si ce o-a 'nbarbafatu. j.

Per i rà de pe ceruri grosavele furtune., Ce -ainenintiau cu morte pe toti cei infricati j M o r i t u r a cu mări re romanele s t răbune , S p u n e n d f ţ t e patulu morţii : totu astufelu sé

u ţmat i !

O pa t r ia s t r ăbuna , o ginte s fâş ia ta , Cu ochi de lacremi cauta , romane , adì la voi ;

Stropiţ i pe-a sale rane — acutn seu nici odată — Balsamulu manga ia re i , sé scape de nevoi !

Voi n u veti rus inare numirea-ve sonora , Ce s'a pas t r a tu de pa ta d'in secuii pana-acî ; Audu cum palpi teza a vost ra animi ora _ D e dorulu sé d e m u s t r e , câ-e demna a t ra i .

Candu peptulu vostu va a rde de-o pat ima a m a t a ,

Si-unu j u n e vi va s p u n e , ce n'ati mai aud î tu • Respundeti- i a tunce, p recum dìcèau odată : „Se fii romanu cu sufletu, de vrei sé fii iubitu !"

Candu patr i 'a , naţ iunea, ar cere unu d a r u m a r e , Sacra t i a tuncia t o t e , p iacere si amoru ; Si faceti ca si-acele, ce farà de c r u t i a r e , Ta ia ra pent ru t iera chiar crinisiorii l o ru !

Mandrit ì-ve o mame , cu desfetare p i a ,

Câ fiulu vostu vi este t esauru mai placutu ;

Cu tote-aceste i n s e , venindu d'in b a t a l i a ,

Sé nu-i deschideţi port 'a, fiindu câ a pe rdu tu !

Si dìceti ca t ra fiulu ce merge 'n batal ia :

„Adu napoi tu arm'a, — séu s é t e - a d u c a e a ! " . . .

Si-atunci n'ara nici o téma, ori câtu de reu sé f ie ,

A t u n c i r o m a n u l u f a i n i c u e t e r n i i

v a t o t u v i e ! !

losifu Vulcani i .

Page 2: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

Celu de pe urma duce dacieu, (Novela istorica.)

I .

— © p u n e - m i , p o t u eu se credu cuv in te lo ru t a le ; n u s u n t u acele ama-g k o r e ?

— Crede-mi , floricic'a mea , Get i sa ! Sorele v a ince tâ a l u m i n a mai cu rendu , de cà tu eu a te iub i pe t ine. T e vo iu iubf p a n a la resuflarea m e a cea de p e u rm a . F a r a t ine l u m e a mi -pa re a fi o pus t i a , farà t ine n u p o t u t r a i .

— Spune-mi-o , spune-mi-o , inca-oda-t a ! A h ! Vez inas , c â t u de ferice sura a c u m a ! V i n a mor te si r apesce -me , n u ­mi pasa , câ-ci a junseiu culmea fericirei me le !

— A h ! iubi t ' a mea , ce vorbesc i acu­m a de m@rte ? — t u t r e b u e se viezi inca m u l t u , ca eu se po tu fi fericitu.

— E r t a - m e , câ de fericirea cea m a r e nici câ sciu ce vo rbescu .

— P e n t r u - u n u s a r u t a t u t i -e r tu . — Esc i j u d e forte egoistu. — D a r a c u m a se l a s â m u g lumele

de-o p a r t e si se v o r b i m u mai serios u. — P e n t r u D o m n e d i e u ce s'a in tem-

p l a t u ? . . . D o r a i a ra se esca v r e - u n u resboiu in con t r ' a romani lo ru si ca duce t r e b u e se merg i si tu p e c a m p u l u bă t ă ­l i e i ? . . . A c u m a de mul t i an i t o t u r enno -iti aces tu resboiu, si n u - l u mai f i n i t i — O r e de ce n u ve b a t u romani i oda tă asia, ca se n u mai cu tedia t i a red icâ a r m e in cont r ' a l o r u ? — n u r ide, câ-ci vor­bescu seriosu, eu dorescu acesta , câ-ci a t u n c e a i fi sil i tu a siede t o t u d e a u n ' a l a n g a Getis 'a ta , ca rea farà t ine ves te diesce, câ-sî florea pe care nu-o s ă r u t a radie le sorelui .

*— D e c a romani i a ru ave astufeli de sage te p a t r u n d i e t o r e , cum ai t u in ochi, a tunc i a nesmin t i tu ne -a ru invinge , câ-ci

acele tote s 'aru infige in animele nostre , si r a n i n d u - n e a m u deveni sclavii loru, p r e c u m eu deven i semu a lu teu.

— C u m se vede, domnule duce, câ tu de is te t iu esci b ă t a i a in t o ren tu lu sa-g e t e l o r u : ch iar a t â tu -a iscusint ia aret î si in facerea compl iminte loru . T i - g r a -t u l e d i u ! B ine -e , forte-e b i n e ! Meriti ap lausu .

— Pro tes ted iu , eu fiulu bata l ie loru , nu sciu face compliminte , n u sci'u a l ta-ce de câ tu a vorb i adevera tu , p r e c u m sentiescu.

— N u ui ta , câ modest i ' a p r ea incor­d a t a e ident ica c u l a u d ' a p r o p r i a ! . . Dar ' b ine , se l a s âmu dar ' g lume le ! E u sciu ce-e ace lu objeptu seriosu despre care voesci sè-mi vorbesci .

— N o se v e d u gâci-vei ? —• As ta nop te v isa iu u n u ce forte

t r is tu . Visaiu, câ e râ o bă tă l ia mare , oştea nos t r a se lup tase in cont r ' a r o m a ­ni loru si in f runtea a nos t r i lo ru erai t u ; romani i e r a u u n u n u m e r u nenumerab i lu , inse eu tote-aceste voi ve l u p t a r ă ţ i b a r -ba tesce ; lup t ' a t imi tò ta d i u ' a , farà ca se fi invinsu vre-o par te , d a r in fine oş­t e a nos t r a fuse sil i ta a p a r a s i c a m p u l u bătăl iei , l a sandu d u p a sine mul t i rani t i si mort i . O săgeta c rude l a s t inse si vie-ti 'a ta , si eu remase iu s e n g u r a ; dar ' n u fuseiu m u l t u t e m p u sengura , câ-ci fa-cuiu cape tu vietiei mele p r in veninu . O ! rogu- te n u te ma i du in b ă t ă l i a , câ-ci o p resen t i r e secreta mi-sioptesce, câ v isulu m e u gelnicu se vampl in i .

— Cu ce-ti f rament i t u capu lu I N'ai téma, a c u m a de c u r e n d u n u voiau ave resboiu cu romani i . I m p e r a t u l u Domi-t i anu n ' a re m u l t a g r ige de trebile t i erei ; n u dà' \j|lu s a ru t a tu lu &cl»vel©ru sale pòl l in i tota impera t i ' a lui, si omeni i nostri , d'in | R o m a s e ' n ^ g e s c u , ca impe-

Page 3: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

r a tu lu romani lo ru sè nu sùfere scadere in sărutăr i .

— O ! eu t a r e me t emu. / — Cuge t a ma i b ine despre al tele.

Pes te p u t î n e dîle va sosi acelu t empu fericitu, c a n d u noi d u p a m a n d a t u l u r e -l igiunei nostre,*) vomu j u r a u n u l u a l tu i -a iubi re si c redin t ia e terna, — si eu ch ia ru despre as ta voisema- t i vorbi . Dor i am se-ti spumi ca la acest 'a se rba tore am chia-m a t u p e toti cunoscuţ i i mei si-ai tei , — chiaru adi t r amise iu si la amic 'a t a Ga­bia ca se fie si ea de fatia la rea l i sarea fericirei nost re .

— Câ tu de b u n u esci t u ! — Dar ' acuma, d raga , luc rur i l e ofi-

ciose mi -demanda ca se te lasu . — Du- te , inse v ina câ tu m a i iu te . — Vinu ! J u n e l e merse si fetiti 'a remase sen-

gu ra . J u n i i car i i a v u r ă aces tu descursu ,

e r au doi membrii a l o r u doue vest i te fa­milii dacice.

F e t i o r u l u e r a V e z i n a s , r enumi -t u l u consil iaru si duce t ene ru a lu regelu i D e c e b a l u ; fetior'a, p e care a u d î r â m u mai susu numindu-o G e t i s a , e r a fiic'a i ncan ta to re a u n u i o m u de cur te , care se t r ă g e a d'in famili'a lui Boerebis tes , d'in ace lu i ves t i tu r e g e dacicu, care le d u p a măr tu r i s i r ea i s tor ie i , in t e m p u l u lui Iu l iu Cesare , po r t a resboiu in contr 'a Romei .

B e t r a n u l u B o e r e b i s t e s e ra ve-duvu, sott 'a lui morise c a n d u dede vie-tia Getisei, c a r e eredi tà to te frumsetiele si bune ta t î l e mamei sale.

Getis 'a ma i avea inca u n u frate, ce e r a soldatu ; b e t r a n u l u iubise pe amen-doi, inse decumva to tuş i l 'ar fi'ntrebatu cine-va, câ p e ca re lu iubesce mai t a re : be t r anu lu i-ar fi r espunsu , câ si pe fiulu

*) Dacii, cum ni spune istori'a, erau adora­tori de sore.

seu lu- iubesce tare , inse pe Get is 'a o iu­besce to tuş i ma i ferbinte.

Si ore de ce a r fi r e s p u n s u b e t r a ­n u l u astufelu, c a n d u si fiulu seu e râ u n u fiu forte b u n u si so lda tu b r a v u ?

Ca se p o t e m u r e s p u n d e la în t r e ­b a r e a acesta, t r e b u e se scimu, câ be t ra ­n u l u Boerebis tes a iub i tu t a r e p e soţia sa r epausa ta , si ca Getis 'a c u m cresceâ, pe dî ce mergea , a s e m e n â ma i t a r e cu m a m a - s a . T a t ' a de m u l t e ori se u i t ă o re i n t r eg i la fet 'a sa si a tunc i a t o t d e a u n ' a ş te rgea d'in ochi cate-o l a c r ema de bucur ia . Getis 'a lu - in t r ebâ de m u l t e ori despre caus 'a acestei-a, dar ' b e t r a n u l u nu- i spuse nici odată , câ-ci scieâ, câ de-i v a spune , va p l ânge si e a ; nu- i spuse , câ a t u n c e t o t u d e a u n ' a i v ine in min te m a m ' a ei, ca rea c a n d u se măr i t a d u p a . densu lu e râ ch ia ru a t â tu de fromosa, câ avea astfeli de ochi venet i cum a re den-s'a. D ' in ac^st 'a apoi us ioru ni p o t e m u esplicâ, de ce iubise b e t r a n u l u p e t ene r ' a lu i p r u n c a m a i t a r e de câ tu pe fiulu seu.

D e la mor t ea soţiei sale un ic ' a bu ­cur ia o avea in fiii sei, si bucu r i ' a a s ta se m a r i d'in dî in dî c a n d u vedea , câ Ge­tis 'a a semenâ to tu mai t a r e cu m a m a - s a r epausa ta .

Cea mai ferbinte dorint ia- i erâ, câ se v e d a oda tă pe fiic'a sa fericita, inbra -t î s ia ta d e a m o r e a u n u i b a r b a t u iubi tor iu.

Si ce mare- i fii bucu r i ' a c a n d u Ve-z inas , t ene ru lu s t ima tu in to ta Daci 'a , duce le si consi l iar iulu lui Deceba lu , î descoperi sent ieminte le sale de a m o r e ce nu t r e sce in p e p t u l u seu p e n t r u Ge­tis'a, si c andu t o t u o d a t a cerii invoial 'a-i par in tesca la infi intiarea l ega tu re i l o r u ! F i resce câ se invoi cu cea mai m a r e bucur ia .

înso ţ i r ea s e rba to re sca a s t ra îuci t i -loru j u n i , d u p a rece r in t i e le re l ig iune i , dacice, e râ defipta p e s t e ca te-va dî le d u p a aceea, in ca re apuca râu iu firulu a cestei novele. ~

Page 4: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

Inse p a n a ce a m u tiese mai d e p a r t e firulu in templamin te lo ru nos t re , e nea­pă ra ţ i i de l ipsa ca se vo rb imu ca te-va cuvin te desp re s ta rea de-a tuncia a Da ­ciei.

U n d e se in t inde as tad î Romani ' a , Ardea lu lu , Bucovin 'a , Bana tu lu si o pa r ­te a U n g a r i e i , pe acelu p a m e n t u ma-nosu si romant ic i i e ră oda tă impe r iu lu Daci 'a . Capi ta l ' a imper iu lu i : Sarmisege-tusa , n u m i t u astfelu d u p a rege le Sarmis , a c u m a n u se scie de s igu ru u n d e erâ, cei ma i mul ţ i in te rescu câ erâ in Arde -a lu in t i enu tu lu Ha t i egu lu i , a colo u n d e e as tad i sa tu t iu lu Grădiş te .

Istorici i inca n u se convoira , câ ce felu de soiu de poporu e rau dac i i ; inse ori si ce au fostu densii, a t â tu -a e de r ecunoscu tu , câ e rau u n u poporu b r a v u , u n u p o p o r u d e m n u de vietia.

Sc imu d'in is tor i 'a un iversa le , cum-ca dacii e r au uni i d ' intre cei ma i indres-ne t i inimici ai romani loru , de-acolo ni s u n t u cunoscu te resboiele lo ru s u b re ­gii Co ty , Boerebis tes , si d e c u m v a resbo­iele lo ru n u fusera t o t u d e a u n ' a î n c u n u ­na t e de t r iumfulu dori tu , to tuş i e de r e c u n o s c u t u in densii acea, cumca cu te -d i a r a a se se scolâ in cont r ' a R o m e i , c a r e a a tunc i a fusese domn ' a lumei .

E r u m p a n d u in Rom 'a resbo iu lu ci-vilu, daci i i nda t a se folosiră de aces ta ocas iune b ineven i t a si sub rege le loru , Co tyso i n a i n t a r a p a n a la Rom'a .

D a r ' t o t e aceste fuseseră n u m a i

nesce luceaferi prevest i tor i a lu u n u i sore ce v a sé resare , câ-ci dacii la cul­mea potere i si inflorirei loru a junseră sub regele Decebalu , u n u b a r b a t u carele d'in casuli 'a t i e ranu lu i a junsese la tro-n u l u imper iului .*) Aces tu -a era u n u b a r b a t u forte istet iu si po l i t i cosu , si câ tu de age ru la min te candu binele pa t r ie i ce rea sva tu r i si p l a n u r i folisi-tore, intr ' a t â t u de cu rag iosu in bă tă l i a cu subie in mana .

Inse crescerea poterei daci loru o a juta m u l t u acea impreg iu ra re , câ a tun­ci pe t ronu lu Romei siedeá u n u omu forte p r e p a d i t u : D o m i t i a n u , — „carele era nu n u m a i nesufer i tor iu de osteneli , ci si f r icosu, s labu la fire si datt i spre sburda t iun i t rupeşe i n u n u m a i cu muer i ci si cu prunci."**)

Deceba lu po teâ p o r t a us ioru t r ium­furi in con t r ' a u n u i in imicu a t â t u de l a s i u ; miserabi lu lu Domi t i anu nici câ cutediá a se lupta in cont r ' a lui in per -son 'a s a , ci n u m a i pr in bel iduci i sei. D a r ' ca-si c andu sor tea ar fi voi tu sé pedepsesca laş i ta tea aces tu i mons t ru in-fr icosia tu , beliducii fusera ba tu t i tot i d u p a o la l ta . Astfelu Appiu, Sab inu si Cornel iu F u s c u se 'n torsera toti cu rus îne .

Astfelu s tetere lucrur i le la incepu-t u l u novelei pres in te .

(Va urmá.)

*) Kó'vári L. Erdély tort. tom. I. pag. 8. **) Cuvintele lui Sineai, in „Cronologi'a Romaniloru"

edata in Bud'a, pagin'a 1.

Unu suspinu la Ilomne d'in nal t îme ! cauta cu 'ndurare Spre a gintei mele pat imi milenare.

Caci demultu i da ta : totu a suspina, S c i a t a mal t ra ta ta in mosî 'a sa !

Fos t ' a ea odată, fost'a mare 'n lume, P re s t e to ta pamentulu resunâ-alu ei nume.

anulu nou 1863. Fiii ei in lupte stâ triumfători, T r e m u r a dusmanulu de saget 'a loru.

Unde-i este Domne ! vechi 'a strălucire ? Unde e acel 'a tempu de fericire ?

Ordele barbare , ce au navali tu, Vechile-i cunune tote le-au rapitu.

Page 5: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

Ma nu'n lupta drepta, nu 'n lupta egaio, Ci cu'nsielatiune, cu negra t radare .

Focuri si rapi re , sila si omoru g 'au latìtu ca mare dupa urm'a loru.

A natiunei sate, tote rumate , Mandrele-i campie, tote despicate.

Junii ei cei nobili, cari au aperatu , Sub palosmri crude toti au sangera tu .

Fiicele-i captive pre t iermuri s traine Repetiau a maicei gelnice suspine.

Stranepot 'a de-Erculi si de semidiei, Deveni t ' a sclav'a pariiloru sei.

Ji Principii eijialnici, cari odiniora Prescr ieau s ta tute a ta toru popora, Sub duşmane fera câtu tempu au gemutu ! Saru tandu si man'a , care i-a batutu.

Ordele selbateci cum ne despoiara, De-ale nostre dreptur i , de a nostra t iera !

«•Ma si satttaa»i«luj -sac^rulu santuar iu , Cum l'a profanatu-lu crudulu de ba rba ru !

Popi de alta limba in templele sante Blastemau poporulu, ce li s ta nainte.

Bune Domne ! pana si in cas 'a ta A t recutu de sclava dulce gintea mea !

U n u j u n e si o j u n a . (Novela francesca.)

s->ntr'o chilia eleganta, in etagiulu alu doilea, s t rada Caumart inu, siedeâ o j u n a pe o sofa a lene, cam de diumetate cu lca ta ; frum-seti a ei ajunsese la culmea desvoltârii , asia m catu nu se mai po teâmar î , ci numai a scade. Se pote, câ eri fu mai put înu fruaosa, dara mane, fara'ndoiela, v a fi si mai put înu frumo­

asa ; intocmindu-si perulu se afla b i n e si sus­pina ; cugeta la visurile de amore ale tenere-tiei sale, cari nu s'au real isatu si cari mane

poi mane nu l e v a potè incepe de nou; ea san-tieâ acea tr istetia nemărgini ta , ce se vede pe fati'a omului, candu diorile s t răbătu pr in per­dele in chilia;, pe candu elu inca nu potu re-pausâ, t recandu noptea farà ca se fi inchisu ochii. O mâtia mare alba si-frecà spatele cele moi ca si metas 'a de petiorele ei, farà ca se-i pota a t r age a tenţ iunea.

In t r 'o chilia binisioru desordinata, in eta­giulu alu patr 'a lea, s t r a f a Sentienu, unu june si-legà nafram'a ; elu se afla b i n e si suspina.

Indesier tu chiamat 'a fraţii, se-i ajute, Nu a fostu in lume, cine se-o asculte.

Cum o flore cade de crudulu viforu: E a cadiuse preda i n i m i c i l o r u . . . .

Dupa-a tâ te plage si-asupriri crudele, S'au curmatu adî ore patimile-i grele ? !

E a c a Bucurescii si-astadi cum gelescu, Flor i le natiunei cum se ves tediescu!

D' in afar' duşmanii câsî lupi veghieza, Cum se-i st ingă vieti 'a, cum se mi o pierdia.

D' in la int ru fiii prin machinat iuni P rega tescu mormentulu dulcei naţ iuni .

Alinâ-va ore anulu, care vine, Ale ei necasuri , gelnice suspine ? !

Va veni vr 'unu Moise spre-a o mangaiâ ? Seu mai a re inea mul tu de a rebdâ ?

D o m n e ! cauta-odata, caută cu 'ndurare , Spre a gintei mele patimi milenare.

F â : estu anu se-aduca vr 'unu mantuitoriu, Se scape de morte scumpulu meu poporu!

(Vieri a.)

lustinu Popfiu.

Page 6: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

Cugeta la visurile lui de amore, inse realisa-rea acelor 'a se pa reâ cu. fuge de elu. Nu era cu densulu numai unu siorece, care rodea la nisce incaltieminte subu unu canape.

Cocon'a L . . . , d'in par tea ei, si-intipueâ, tenerulu pe care ea l 'ar iubi. Si decumva d'in intemplare l 'ar fi 'ntalnitu, ar fi fostu naltu, bine facutu; fati'a lui umbri ta de peru negru , ar fi fostu nobilu si imposantu, si ea i-ar fi pof­tiţii a ta re intipuire de poetu si anima naiva de pruncu, spi'ritu vioiu, inse fara nisuintia de a-lu are tâ .

L u c i a n u cugetă la o tenera, pe care caută se o intalnesca ne 'ncetatu, intr 'o di ca 'n alt 'a. E a eră mititica fara afecta t iune, cu ochi veneti si peru blondinu, cevasi ascunsu in privi tu si a ta re usiurintia in mersu, ear ' in anima consciinti 'a debilitatei ce o face se cerce unu radiemu.

De voiţi a-mi cunosce eroii, eata vi-i de­scriu : Luc ianu erâ de s ta tura de midilocu; pe-rulu lui frumosu blondinu de colorea cenuşiei, insotîtu de o fatia plăcuta si plina de modes­tia ; nu-i lipsea nici a ta re spiritu, inse erâ cam sburdaticu si ostenitoriu de atenţ iune.

Cocon'a L . . . e râ de s ta tu ra nal ta si avea cevasi sublimu in m e r s u ; avea unu t rupu de-licatu, ce împrumuta mueriloru o a dou'a frum-se t ie ; ochii ei negrii aveau a ta re spresiune carap te r i s t i ca , carea a re tâ a potere intielc-suale.

Cocon'a L . . . se scolâ si t rase clopotie-lulu, ca se vina sierbitorea pent ru a împlini toalet 'a. Lucianu se scolâ, dar nu t rase clopo-tielulu, pent ru câ n 'ar fi vinitu nimene, ci si-implineâ elu insu-si pregat i re le pentru tr ium-fulu seu.

Cocon'a L . . . se sui intr ' unu fiacru cu mama-sa.

Lucianu se sui senguru intr ' unu cabri-oletu (carutia usiora cu doue rote.)

F iacru lu si cabrioletulu se opriră de odată inaintea unei portî d'in s t ra t ' a Saint-Honore .

I n salonulu unde intemplarea reuni pe cocon'a L . . . si pe Lucianu, erâ o societate numerosa. In templarea ins'a-si, seu unu in-stinctu secretu, i aduse in apropiare . Si pet re-cura ser 'a vorbindu despre lupt 'a de la Nava-rinu, carea erâ atunci mai noua, si se despăr­ţ i ră cugetandu multu unulu la al tulu.

Cocon'a L erâ in totu salonulu acea carea a ascultaţii pe Lucianu mai multu si mai bine.

Lucianu erâ acelu-a care se a re tâ inain­tea coconei L . . . a fi mai ocupatu de câtu toti.

Lucianu cerca ocasiune ca se 'ntalnesca pe cocon'a L . . . , cocon'a L . . . credea câ nu t rebue se 'ncungiure pe Lucianu.

Peste-o luna Lucianu i scrise : „ I n fine, aflaiu person 'a despre care vi-

saiu de a tâ tu-a t empu! Tocma D T a esci acea, a carei-a fatia intipuirea mea cea esaltata mi-o presenta ne 'ncetatu. Cum Te-am vediutu, de locu am si cunoscuţii in D T a idealulu meu, s. c. 1.

„ E u Te-am vediutu si sortea mea e stato-ri ta s. c. 1.

„ T e voiu iubi in tota vieti 'a mea s. c. 1. Cu doue lune mai tardieu, cocon'a L . . . i

r e s p u n s e : „ I n fine aflaiu tenerulu, despre care vi-

saiu atâtu-a t empu! D T a esci acelu-a a cărei fatia mi-o presenta intipuirea e^fea ta fara 'n-cetare. Cum Te-am vediutu amw-cunoscutu in D . T a idealulu meu s. c. 1.

Asia dara mintieâ a tâ tu Lucinau câtu si cocon'a L Inse Lucianu mintieâ cu voi'a, lui i se pareâ , câ ea e cu atenţ iune in privin-ti 'a l u i ; elu i scrieâ nescar i orduri de totu cumune, ca si cum ar scrie cu totulu altei-a.

Cocon'a L . . . erâ de acea păre re , câ amorulu ce are ta omulu este inainte de tote in sine insu-si, person 'a iubita este numai a ta re pretestu. E a credea lui Lucianii tote câte i spunea.

Corespundinti 'a fu cont inuata regulatu . Lucianu nu schimba nimica in por tarea lu i ; amorea coconei L . . . e râ pent ru elu cea mai mare desfetare. E a d'in contr 'a se res t r ingeâ de totu in patimele s a l e ; afara de Lucianu toti i e rau uriti , nu mergea nicaiurea, nu pri­mea pe nimene si nu se sentieâ mai fericita de câtu a fi sengura, candu nu erâ cu elu.

Totu ce erâ pent ru ea frumosu, bunii si cu cuviintia, lu-reservâ pent ru Lucianu. Nu-si faceâ toaleta, numai candu Iu-asceptâ.

Tote sentiemintele si cugetele ei erau consacrate lui Lucianu, asia in câtu omenii, pe cari i-a iubitu mai multu i devineau nesu­feriţi si se îns t ră ina de totu de ei.

In t r 'o dî scrise lui Luc ian i i : „Vietiuindu de totu pent ru D. T a voescu

se incungiuru desfetârile lumei, petrecerile de salonu, conversâri le nefolositore, si mai ver-tosu afectatiunile cari nu-mi sierbescu de ni-mic'a. Sciindu câ me iubesci, nu-mi va pare reu, nu voescu se fiu des t rasa de noroculu meu. Me despart iescu de totu de omeni, nu voescu se vedu mai multu pe nimene, candu nu vei fi la mine voiu petrece tempulu in as-ceptare. Pu t înu me intereseza, ca se fie in-

Page 7: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

semnatu acestu asilu alesu de buna-voie ; vo-escu mai vertosu, ca omenii -se scie, câ eu Te iubescu, me tienu falosa cu amorea mea ; nu­mai astufelu de amore potè ave potere umili­te le s. c. 1."

Lucianii fu u imi tu ; j un ' a acést 'a, carea i tìede tota vieti'a ei, lu- ingreunà cu a ta re res-punsabilitate mare. Lucianu era june cam ne-socotitu, cocuetu, farà entusiasmu, farà-ener­gìa si-lu intrica tota resolutiunea spre a tare fapta barbatesea. Nu dormi tota noptea si in diu'a urmatore i respunse :

„Numai sublimitatea spiritului si nobili-ta tea animei D. Tale mi-potu da poterea de lipsa pent ru împlinirea detorintiei mele.

„Nu me judeca la cea d 'antâia cetire a epistole^ a cestei-a. Nu me condemnâ urei si despretiuirei D. Tale, pen t ru o fapta adeve-ra t a si chiar marinimosa, câ-ci eu ieu in con-sideratiune meritulu si por tarea .

„Decumva ai fi a ta re j u n a ordinaria, Ti-asiu respunde in câte-va orduri comune, n'asiu fi cugeta tu mai multu, de câtu ca se me ge-lescu de a tare devotamentu a tâ tu de linguşi- 1

toriu pent ru amorea m e a , si dulce animei mele ; m'asiu fi lasatu a fi iubitu de accst 'a amore plina de nobilitate, asiu fi cutediatu a-Ti respunde cuvenitu si jţgiu fi proiitatu de desfetarea si t'erié&SOt oferata.

„ D a r a t rebue sé me perdu in spiritulu si anim'a D. Tale, Ti-sum detoriu cu o recunos-cintia neusuata .

„Esci frumosa, plina de spfritu, eleganta, nu cunoscu nici o j u n a care sé posieda aceste calitâti in a tâ tu de mare gradu.

„ T e iubescu câtu se j)ote de ferbinte ; inse omulu nu potè cerca o organisat iune dife­ri ta de cea ce ni-a datu natur 'a . Amorea a fostu pent ru mine totudeaun'a o desfetare, dar ' decandu Te cunoscu devini fericire, inse ide'a de a-i da ei tota vieti 'a mea este mai susu de părerile mele. Astufelu de fericire a re a tare insemnetate ce me suprinde, pen t ru câ nu-Ti potu primi devotamentulu decâtu a-Ti oferi o amore asemene. Eeflesiunea sufletului D . Tale iai-ar da potere in câtu-va tempu, asta o sen-tiescu ; inse eu a-si face tote cu frica, cu neso­c o t i n ţ a , ce mi-aru casiunâ cu dreptu sé-Ti perdu încrederea si stim'a.

„Nu, eu nu suni a ta re june, p recum me credi. E u am presentia de spiritu de-ajunsu, pen t ru a me cunosce si a me apretiul. I n mi-diloculu a tâtoru calitâti strălucite mî-lipsecse energi 'a trebuinciosa pent ru unu sentiementu eschisivu ; este in mine uim ce comunu ce me

face t r is tu, ce nu potu delaturâ, unu ceva ce t rebue se-Ti marturisescu.

„Nu esiste juna , pe care o iubescu, ca se o dorescu atâtu de ferbinte ca pe D. Ta , nici un 'a , ast 'a o repetezu, care a r casiunâ a tâ tu-a desfetare animei mele si ar linguşi astufelu falei m e l e : e b ine ! Renunciu de acea ce n'asiu pote ajunge purure .

„ P a n a acuma am cugeta tu lips'a poteri-loru mele de inceputulu unor 'a p l ăce r i ; astadi defaimu acesta procedura slaba si despret l i i 1

i ta . „Nu-Ti primescu devotat iunea, pen t ru câ

cuge tandu-me , aflaiu câ nu sum siguru de ajunsu, câ pote-voiu respuude la astufelu de uobilitate.

„Remasu bunu, domnisiora, recunosce in mine câ potuiu sacrifica, si câ avuiu euragill a me por ta astufelu. T e pe rdu cu voie depli­na, pen t ru câ nu Te-asi fi potutu insielâ, si nici cutezu astufelu de fapta s. c. 1."

Luc ianu primi de r e s p u n s u : „Ti-voiu respunde in tempu de o luna ." Tocma peste o luna in o demanetia in t ră

unu t ieranu la Lucianu. I aduse o epistola, la care nu-i era ier ta tu se primesca respunsu.

„Iubitul meu, nu sum mai multu in Pa -risu, al tucum sum liniscita si fericita. Sc vor-bimu put intelu despre t r e c u t u !

„Pr imindu epistol'a D. Tale, m'am supe-ratu, m'am amar i t u ; am plânsu, mi-am stersu ochii cu fala si am inceptetu a cugeta.

„ D . T a ai facutu pent ru mine, ceea ne n'a facutu teneru pent ru vre-o tenera , ti-mul-t iamescu.

„ I n iubire to tudeaun 'a unulu iubesce şi altulu este iub i tu ; eu credu, câ d'intre doi acelu-a e mai fericiţii care iubesce, eu mi-am alesu acesta rola si o voiu padî.

„Ti-mult iamescu, câ mi-ai inspiraţii ilu-siuni, inse ilusiuni cari credu câ-su reali si cari me facu forte fericita.

„ D . T a calumniesi, D . T a ai mai multa potere de câtu ai presupusu insu-tî. Ai renun-ciatu de buna-voie si prin generositate, de o j una plăcuta, carea Ti-a fostu sac ra tu t o t e ; Te iubescu si Te voiu iubi totudeaun'a . M'am despar t î tu de tote, deca nu esci de totu alu meu, celu putînu mi-a remasu o fericire, ce pote nu vei pricipe, inse ea e de ajunsu pentru vieti'a mea si a acesta e, de a fi de totu a D. Tale.

„Mi-am cumperatu o casa pe t iermulu riului, in depăr tare de o mila de Par isu. Acolo voiu pe t rece anii vietiei mele, ce mai am.

Page 8: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

„Inse am ce-va de-a T i spune. E u nu m'am resolvitu la asta nici d'in desperare , nici d'in supe ra re ; nu m'am facutu eremita. Casu-ti 'a mea e frumosa si bine întocmita, am adu-na tu la o-l-alta de tote ce potu face plăcuta petrecerea . Acolo voiescu se t r a e scu , acolo voiu fi fericita; D . T a esci nemuritoriu in ani-m'a mea , Te iubescu . . . . fara egoismu . . . . Me voiu bucura de totu, ce-Ti va da unu mi-nutu de fericire, de desfetare si in bratiele altei-a june . Vina oda se me ved î ; mi-am in-tocmitu o chiliutia frumosa, inse t rebue se fie consacrata prin presinti 'a D. Tale . Am acati infloriti, cari t r ebue se-Ti umbresca unu mo-mentu fruntea. Deca vei veni odată, va de­pinde de la D . Ta , ca se vini seu se nu vini mai multu, De-Ti va place vei ave voie. T e voiu asceptâ totudeaun 'a si deca nu vei vini, nu voiu fi cu nerăbdare , nu maniosa, nu ama-r i l a ; candu vei vini, in ori ce tempu, in ori ce ora vei sosi, me vei afla voiosa, câ-ci totudea-uu'a T e voiu a scep tâ ; de vei vini ca amantu, seu ca amicu ; de vei vini se fi'i iubitu seu mângâia ţ i i ; mi-vei povesti patimele si desfe-tarile D. Tale si vei afla deplina încredere in mine. Ti-voiu da svaturi si svaturile mele voru fi bune de u r m a t u ; in sengureta te unde voiu vietiuî cu mama mea, carea fiindu deda ta cu devotinnile ei, nu vorbesce cu mine nici odată, voiu fi ocupata esebisivu de D . T a si de inte­resele D . Tale , asia incâtu nimene alt 'a, nici D. T a insu-Tî, nu vei pote sacrii a tâ tu-a tem­pu pent ru a T e cunosce a tâ tu de bine. Candu vei fi amorisatu, voiu grigi de e demna de amore person'a respeptiva, de T e iubesce in a d e v e r u ; Ti-voiu face cunoscuţii ursele cocu-

apteloru si nu voiu lasâ se T e espuni a iubi sin­g u r i i se pote, ca nu T e vei pote margini

si atunci t rebue se mori. Voiu veghie a supr 'a D. Ta le de aprope si departe , Ti-voiu fi angeru paditoriu. Voru sosi dile . . . o r e . . . candu vie

• ti 'a Ti-va pare g r e a . . . vei vini la mine, vei jocâ pe arpa ari i de cari vei voi si eu T e voiu asculta ; me voiu superâ de superari le D. Tale , pen t ru câ voru fi sengure cari me voru pă­t runde de~ncinainte; de nu vei vini in tempu de cinci ani, la finea a cincei, vei sosi fara a me insciintiâ si me vei afla asceptandu-Te. In chili'a mea voru fi florile a caroru odoru lu-iubesci. Nici odată nu va esi caintia d'in gur 'a m e a . . . Fa t i ' a mea nu va are tâ alta-ce decâtu fericire. Remasu b u n u . . . . T e asceptu, cehi put tnu pentru as tadata Te rogu se v in i ! "

Lucianu pleca in minutulu acelu-a si peste o ora sosi la casuti 'a cocenei L

Elu dadù usioru de casuti 'a coconei L . . ; carea siedeâ mai ca asunsa intre acati. Batù la usie, anim'a-i sbocoteâ. O sierbitoria venia sé-i deschidă, tocma acea, pe care o vediuse odata la cocon'a L . . . . se pareâ câ-e numai sengura la casa. Ast 'a erâ o persona forte simpla : al-tucum curata, modesta nerafinata ; asceptâ ca Lucianu sè-si repeteze numele si apoi dîse, câ pote intra.

Cocon'a L . . . . siedeâ a lene pe unu di-vanu. E lu nu cunoscù nici o mobila in chilia, d ' intre cele ce vediù odata la ea. Chiliuti 'a erâ provediuta cu unu tapetu de lana, care avea o colore veneta. Perdele le de patu si de ferestra erau venete si albe ; divanulu, fotelele cele mari erau asisdere venete. Ce se a t inge de cocon'a L . . . . erâ imbrecata cu unu vest-mentu de casmiru a lbu , peste elu unu b râu ; pèrulu compusu in vuole multe si dese care i inumbreau fati 'a.

Lui Lucianu nu i-a pa ru tu nici odata a tâ tu de frumosa ca si-a acuma. E a se afla forte fericita ! F i indu la olala, Lucianu totu confusu statù mul tu tempu fara ca sè dica unu cuventu. Cocon'a Li... . a re tà o fatia plina de fericire, ce faceâ pe Lucianu sè pianga. E a se sentieâ fericita a-lu iubi si fericita a vie t : ui numai pent ru elu.

Lu-privieâ cu a tenţ iune pent ru ca sé-sì faca suveniri măreţ ie , si ca sé-sì t iparesca in memoria ce-vasi, la care se pota cugeta de multe ori.

Celu d 'antâiu cuventu alu lui Lucianii fu numele coconei L . . . „Adelu !"

E a se intorse intr 'a l ta par te ca si cum espresiunea ast 'a a lui Lucianu i-ar fi casiu-na tu dorere.

Elu o prinse de mana si dîse : Adelu, Te­am insielatu si m'am insielatu ; T e iubescu cu tota anim'a mea : se tradì in mine energi 'a, ca­rea nu o cunoscuiu pana acuma. Voiescu se t raescu numai pent ru tine.

Cocon'a L la inceputu se parii forte j confusa. Apoi i puse man 'a pe gura si i prinse iman'a, inse cu a ta re tăr ie si espresiune ce par ' câ ar d ice : „Ascul tame!" i d î se :

(Va umâ.)

Page 9: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

Catra 00. cetitori. e m u l t e ori se 'n templa in vietia, cà in ta ln indu-se doue societăţi necu­

n o s c u t e , u n u m e m b r u d ' intr 'ensele se pune si r e c u m e n d a celei-l-alte parti pe cunoscuţ i i sei si in u r m a si p e sine.

Subscr is ' a Redap t iune , in m i n u t u l u acestu-a, a re ch ia ru a s e m e n e ^ * y § r roia, v r e n d u a r e c u m e n d a on. cetitori foi'a a c e s t a , a cărei n u m e r a d 'an-' ^ f \ t a m l u primescxi as tadî .

Inse aces ta ro la este m u l t u us io ra t a p r in acea, câ lucrur i p l ă c u t e a scu l t âmu b u c u r o s u de la ori cine, si n i place a crede, câ astufelu de lucru p l acu tu v a fi on. ceti tori si foi'a nos t ra .

Dor in t i ' a esîrei unei foi belet r is t ice s'a ivi tu a c u m a de-a tâ te ori si d ' in a t â t e par t i , in câ tu cu ted iâmu a c r ede , câ acest 'a dor in t ia e co­m u n a t u t u r o r u romani loru , cei ce se intereseza de l i t e ra tura .

Deci n u incepemu pub l i ca rea foiei nos t re ca numai se i nmu l t îmu j u r n a l e l e na t iuna le , farà v r e - u n u a l tu folosu, ci ca voimu pr in as t 'a a r e s p u n d e dor int ie i on. ceti tori , si câ vo imu a imple o l a c u n a m a r e in l i t e ra tur ' a nos t ra .

Sc imu câ v o m u ave sé n e l u p t â m u cu m u l t e g reu tă ţ i , sen t iemu deb i l i t a tea poter i loru nostre , da r s p e r â m u câ on. ceti tori v o r u fi indu lg in t i in p r iv in t i ' a no ­stra, ca r i p a s î r a m u p e u n u t e renu de to tu nou si necu l t iva tu , si c r e d e m u câ p r i n concursu lu on. co lucra tor i v o m u po tè r e s p u n d e unei astufeli de dor int ie fndul-g in te . T o t u mer i t u lu va fi a lu on. colucratori , câ-ci noi d'in pa r t e -ne n u p o t e m u p romi t e a l ta-ce de câ tu z e 1 u si n i s u i n t i a.

D o m n e d i e u sé ni a ju te ! Redaptiunea.

Cununa de n o u t ă ţ i . E a c a a n u l u nou, si cu a n u l u nou

sos i râmu si noi, deci in acesta dî, dor in­t i ' a nos t ra cea d ' an tâ i a esti> ca D o m n e ­dieu se deie t u t u r o r u ceti tori loru noştri , na t iune i si pa t r i e i comune a n u nou fe-rici tu.

*** I n d iu ' a aces t 'a po t emu s ierb i cet i tori loru noşt r i cu o nou ta t e , d e si cam vechia , inse to tuş i in te resan ta , adecă, câ D . A l e s a n d r u R o m a n u e d e n u m i t u de profesoru de l imb 'a si l i te ra tur 'a r o m a n a la un ivers i t a tea d'in Pest 'a . Cei ce sun t emu in p l acu t ' a puse -

t iune de a cunosce mai de a p r o p e pe acestu b a r b a t u cu t a l en tu eminentu , carele făcu s tudiu i n d e l u n g a t u pe t e re -n u l u l imbisticu, ni e sp r imâmu a d a n c ' a nos t ra b u c u r i a , p e n t r u a legerea aces ta n imer i t a a M. Sale.

Domnis io r ' a C o n s t a n t i 'a D u n c ' a , p l acu t ' a nos t r a novel is ta , p e t e m p u l u pe t recere i D . Sale in g i u r u l u nos t ru , n e fericita cu promis iunea , câ d u p a as iediarea D . Sale in capi ta l 'a Ro- ; manie i , v a incepe o foia be l e t r i s t i c a ; eara a c u m a scrie u n u r o m a n u , p e n t r u

Page 10: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

foisior'a u n u i j u r n a l u mare . V o m u face paş i i t rebuin t ios i , p e n t r u ca si f rumo-sele nos t re cet i tore se se pota impa r t a s i in acea p i ace re ce omulu sentiesce la cet i rea luc ra r i lo ru D. Sale si spe râmu, câ s t imat ' a domnis iora n u va refusa ro -g a r e a nostra .

N r u l u de as tad ì a lu foiei nos t re a p a r e cu t i t lu s i m p l u , inse i nda t a ce esîst inti 'a ei va fi g a r a n t u i t a p r in n u m e ­rali! on. a b o n a ţ i , v o m u face despuse t iu-n e ca se iesa cu u n u t i t lu desemnatu . Deci r o g â m u pe on. ceti tori si ceti tore, ca se binevoiesca a r e c u m e n d a modes t ' a nos t r a î n t r e p r i n d e r e , in g i u r u l u p a n a u n d e se es t inde cunoscint i 'a D . loru, ca astufelu se p o t e m u rea l i sa si noi p l anu ­ri le ce le a v e m u in pr iv in t i ' a foiei nostre .

J u r n a l e l e d' in P e s t ' a se 'ncerca a demus t r â , câ cap i t anu lu N i c o l a i ! D u n c a , m o r t u in Amer i c ' a p e n t r u l i b e r t a t e , fratele Dsiore i Cons tan t i ' a D u n c a , a u fostu m a g i a r u. Ch ia r as tu­felu d e m u s t r a r a a c u m a - s i ! ' p a t r u ani, câ S t u r z ' a e m a g i a r a si câ se t r a g e d'in ves t i t ' a familia de T h u r z ó , se int iele-ge câ n u m a i d'n ace lu mot ivu ca aceste doue n u m e ore c u m a u a semenea su-ne tu . N u - e g l u m a rea.

P r e a in t ie lep tu lu „Peş t i H i r n o k " inse, nici cu as ta n u se 'ndestulesce, ci i n s î r andu intr ' u n u n u m e r a a lu seu j u r ­na le l e d'in t i e r ' a ungu re sca , n e p u n e si p e noi si pe „Concord ia" in t re j u rna l e l e s lavone . N e i n c h i n â m u ina in t ea capaci ­tă ţ i i l imbist ice a D lu i impa r t e s î t o r i u , care descoper i câ „ A u r o r a " si „Concord ia" s u n t u cuv in te s lavone.

s i , * * U n u casu siodu se in templà ada-u n a d î la o univers i ta te . U n u jur i s tu , ca re le pes te to tu s emes t ru lu nici oda t ă n u fusese la pre legere , cu finea semes­t ru lu i ven i l a un ivers i t a te ca se-si sub­scrie si e lu p r i n profesori l ibe lu lu seu inda t ina tu la univers i tă ţ i . P r e a m b l a n d u -

se in ambi tu veni profesorulu X*, inse j u r i s t u l u nos t ru nefiindu nici oda tă la p re legere nu - lu cunoscü. P ro fesoru lu l u - i n t r e b â , ca pe cine a s c é p t a ? — P e D . profesora X * r e s p u n s e ju r i s tu lu . D. X * d'in aces tu r e spunsu pr icepu de locu. câ cu cine are t reba, si lu- int rebâ, câ ce v r e a cu eluV —. sé -mi subscr ie l i be lu lu ! — „Dar ambla tu -a i r e g u l a t u la p re l ege r i ?" — „ T o t u d e a u n ' a am fostu de fatia." — .Vina da r se-tî-lu subscr iu câ eu sum profesorulu X* ! — J u r i s t u l u n u se confunda de felu, ci-i dede l ibe­lulu, si profesorulu lu-subscr i se sur i -diendu.

U n u j u n e d'in T imi s io r a , care s t inse facli 'a vietiei sale p r in veninu, la­sa d u p a sine u r m a t o r e a se r i so re : Dom­n u l e L a c h m a n ! Cele t re i su te de florini cu car i t î - sum detor iu , le voiu p la ţ i ca s p i r i t u . A d i e u ! " D e c u m v a s 'a ruprimi asemenea avisâr i , D o m n e cate detori i se-aru m a i face!

Altufelu ju rna le l e d ' in P e s t ' a s u n t u forte i n t e r e s a n t e , rubr íce le cele ma i impor t an t e s u n t u „Revistele j u r n a ­list ice" si "nou tă ţ i l e " ; in cele d 'an tâ i pot i cet i ar t icul i i ce au esî tu eri séu a-l-alta eri in a l te foi, in aste d'in u r m a e de-scrisu frumoşii, cum a fugi tu ca lulu u n u i fiacru, c â tu de afonda-e D u n ă r e a si al­tele de-aceste .

N E C R O L O G U.

(!) Cu du re re insc i in t iâmu onora tu lu i publ icu , câ mer i t a t ' a r o m a n a A n a s t a -s i ' a G r o z s d u n ă s c u t a P o m e t ' a , soti 'a fostului comite s u p r e m u const i tu-t i una lu in comi ta tu lu Caras iu , d u p a o b61a mai î nde lunga ta a ado rmi tu in

Page 11: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

ai D iecemvre 1862 r n i • ^

D o m u l u in -„-5^7155- T o t l a c e i a C e 0

cunosceau, sciu, c â tu de m u l t u a avu tu na t iuuea de a s t ima in person 'a r epau-satei , câci p r e l a n g a acea, câ a Inci tu ca* u n u luceferu in mediu locu lu dame-lo ru r o m a n e pr in semt iu lu seu nobi lu n a t i u n a l u , a fostu t o tudeoda ta si m a m ' a t ener imei r o m a n e s tudiose din Pes t ' a . F ie-ni des tu lu cuvin te le ei, ce le-a ros­t i ţ i i in orele morţ i i sotiului s e u ; „Gozsdu ! te cunoscu de omu d r e p t u si r o m a n u a d e v e r a t u ; n u u i ta inse de s e r m a n ' a n a ţ i u n e a ta."

O lacr ima, frati loru, p re m o r m e n t u l u adormite i in s emnu de recunosc in t ia si o r u g a t i u n e p e n t r u odil inirea sufletului ei. F ie - i t i e r in ' a us iora si suven i rea e t e r n a !

L I T E R A T U R A ,

4:*,. I n tipografi 'a d iecesana d'in Si-biiu se tiparesce, si decurendu va esi o b r o s i u r a de poesii , i n t i tu l a t a „ S u n e t e s i R e s u n e t e " de l a D. Z a c h a r i a B o i u . N u m e l e Dlui a u t o r u n e as igu-reza, câ car t ic ic 'a es inda v a avé u n u p re t iu l i terariu, deci n e g r a b i m u a a t r a ­ge a ten ţ iunea on. pub l i cu a sup r ' a ei, in-s e m n a n d u n u m a i a tâ tu -a , câ p re t iu lu de jn-enumeratiume la u n u esemplar iu este 50 cr. v. a. si ca veni tu l c u r a t u se v a sacra p e n t r u edificarea beser ice i cated­r a l e d' in Sibiiu.

^ I n Bucurese i apa re u n u n o u j u r -n a l u poli t icu, l i te rar iu si comerc ia lu sub t i t lul „ B u c i u m u l u " si sub r edap t iu -n e a Dlui C e s a r u B o l i a c u . Aces tu j u r n a î \ ese in t o t a sep teman ' a de doue ori si i i î t r e g u c u l i t e r e lat ine.

Chiaru c a n d u seri emu aceste orcluri p r i m i m u foi'a de p r e n u m e r a t i u n e la „ O r g a r i u l u p e d a g o g i c u , " ce v a esi delà 15 F a u r u in Sibiiu, r ed igea tu de D. I . P o p e s c u, de ocamdata in bro-

siure luna r i e de — 3 c o l e ; p re t iu lu a b o n a m e n t u l u i pe a n u e : 3 fl. v. a. As tu-felu da ra ju rna l i s t i c ' a nos t ra dHn Aus-t r i ' a se i n m u l t ì e a r a cu doue foi.

F E L U R I T E .

(!) U n u locu i to rm d'in P e s t ' a se duse in diu 'a de Crac iunu la beserica, u n d e cine-va i tă ia unu b u m b u de pe b u d a , farà ca densu lu se fi observaţ i i . O m u l u a j u n g h e n d u a casa, spuse soţiei sale, câ a p e r d u t u u n u b u m b u de a rg in tu de pe b u d a . T r e c u r ă serbator i le . I n -t r 'o dî u n u omu i m b r e c a t u f rumosu i aretk b u m b u l u pe rdu tu , d î c a n d u câ elu a pr inşi i p e furu si e de l ipsa ca pose-sorulu bude i sé m e r g a cu densu lu la

cetăţii se se infatîsiedie cu furulu. Pose so ru lu i u r m à b u c u r o s u si amendo i i n t r a r ă in o an t i s i ambra a casei cetăţii . ,,Ai b u n e t a t e a asceptâ aici pu t în te lu , p a n a v a sosi t e m p u l u , ca sè te infatîsiezu cu fu ru lu ; eu m e r g u la cap i t anu lu cetăţii si v inu i nda t a i nde rep tu !" P o s e -r u l u i crediù si omulu inbreca tu f rumosu n u pes te m u l t u se re 'n torse la cas 'a p o ­sesorului , c e r e n d u de la soti 'a acestui-a bud 'a , d icandu câ e de l ipsa la pe r t r ap -t a r e s i o s i c a p e t à . P rop r i e t a r i u lu asceptâ in antichilfa m a i m u l t u de o ora si a r po tè t o tu asceptâ s i -acuma, câ-ci celu-a s'a d u s u cu bud ' a . U n d e s 'a d u s u b u m ­bulu , acolo s'a d u s u si bud 'a . Apoi se mai dica lumea, câ Pes t ' a n u are ba r ­ba t i iscusi ţ i in tote.

(!) U n u negu t i a to r iu d'in K e n t u c h y a abd isu la tot i ajutători i lui d ' in bo l t a si in t rebuin t ià doue mas ine de abu re p e n t r u a sierbi la cumpera to r i . U n u furu i scus i tu cugeta , câ astufeli de m a ­sine farà min te nu- lu voru confunda in maes t r i ' a sa ; deci in absint i 'a negu t i e -tor iului in t ra in bol ta , i-si implù b u s u -n a r e l e si voi se p lece . I n se spre m i r a r e a lui cea mai mare , negu t i a to r iu lu s'a p r e -

Page 12: AURORA ROMANA. - core.ac.uk · iubire si credintia eterna, — si eu chiaru despre asta voisema-ti vorbi. Doriam se-ti spumi ca la acest'a serbatore am chia-matu pe toti cunoscuţii

c u g e t a t u si la a semenea caşur i , câ-ci o maş ina lu -apucà de gu le ru si lu- t ienù p a n a se re 'n torse negu t i a to r iu lu in bolta.

M I S C E L E, (!) O domna voindu se caletoresca in Ru-

si'a si-luâ remasu bunu de la cunoscutele si cunoscuţii ei.

— Acuma vei se mergi in o t iera plina de u r s i ! — i dîse unu domnu.

— Bine câ scapu de un 'a care e plina de vulpi — respunse domn'a.

# * # Adaunadi unu ju rna lu comunicandu intre noutâti mortea cutarui domnu, nou ta tea t irmatoria o incepu astufelu: Cium'a de vite a inceputu si in . . . "

s** S. Sa pap 'a a inceputu a zidi cript 'a sa in beseric 'a St. Maggiora. Santu lu părinte decise spre aces ta scopu 30,000 scudi. I-a pro-fetitu, câ numai unu anu va mai t ra i si S. Sa crede acesta.

* * s Unu caletoriu pe drumulu de feru in Angl ia a inbiatu pe vecin'a sa cu o foia d'in Londonu. Femei 'a primi foi'a si incepu a ceti, dar ' peste put înu tempu adormì. Candu se t rad ì bugbilarulu si vecinulu seu perirà . Fo i ' a amiroseâ a chloroformu, si de acest 'a adormi feme'a.

Cea d 'antâia femeia depuse in dîlele t recute esamenulu d'in negut ia tor ia in Regens-burg . Ablandu cu diligintia la prelegeri, de­puse esamenulu cu resul ta tu frumosu.

D I X S T R A I \ E T A T E . *

* * Onoraţii cetitori ai noştr i voru fi ce-

ti tu, d'in ju rna le le cele politice, despre schim­barea ministeriului italianu, deci cugetâmu a li face unu serviciu placutu, comuni candu câte­v a schitie d'in biografi'a lui F a r i n i , ca re este presiedintele ministeriului nou. E lu s'a nascutu in R u s s i , la 22 Optovre 1822 si mai antâiu a fostu medicii. I n teneret iele sale, pen­t ru nesce tu rburâ r i politice, fusese sîlitu a-si paraş i patr i 'a , unde numai atuncia se re 'n tornâ , candu pasi pe t ronu pap 'a Piu I X . Atunci nii-i nisteriul d'in Rom'a lu-denumi de supr 'aveghie- j toriulu inchisoriloru, si cu R o s s i a m e n d o i se nisuieau o domoli incercârile revolutionarie.! D u p a uciderea lui Rossi paraşi Rom'a, si nu- | mai a tunci se r e 'ntorse, candu in t r a ră francii j acolo . Inse guvernulu de-a tunc ia ,pen t ru ideile! sale liberali , lu-esilâ, deci se re t rase in Pie- j munte , unde apoi escelâ cu mai multe opuri ' politice si istorice. I n 1851 fu ministrulm cui-! teloru. L a inceputulu bătăliei d'in 1859 merse ca solu sardinianu in P a r m a si Moden'a, unde locuitorii lu-prochiamara de d ip t a to ru ; si lu­c ra cu mul ta isteţime pen t ru anesarea princi-pateloru. Mai t a rd iu fu alesu de locutienetoriu in Romagna, si dupa espeditumea norocosa a lui Graribaldi, lu-onorara cu demnitatea de lo­cutienetoriu antâiu in Neapole. Inse aice nu-i succese a-si eluptâ popular i ta te mare , deci re 'n tornâ la Tur inu . L a ministeriulu d'in u rma (juliu 1860) alu lui C a v o u r fuse ministrulu trebiloru d'in launtru.

D'in măslinele filosofilor» greci . O m u l u e in imiculu cehi ma i m a r e

a lu seu. Celu mai b u n u si celu mai r eu e in

omu — l imb'a .

Gâcitnra de Siacu.*) De la I . H.

mi- a- 0- do- nos- te , scursu sa-

unu multu le T u d'in re - tr i Ce

re­ cre- nunti chii ri- a r indu u-

le so- t 'a a- ce ru­ te ani

la­ a. dul- r a si- ma­ A- in

re di­ re me- u- ta - in- ri­

So- ce u- va Sa- ur­ tie- re

nei ce a, su- r ' a se lu- tregi

*) Se pote deslegâ dupa saritur'a calului in siacu. Terminulu tramiterii este 26. Ianuariu c. v. Des-legârii vomu primi numai de la prenumerantii nostri, a caroru nume apoi se va publicâ, si tra-gandu sorte, unulu — carui-a va favorisa Fortun'a — va primi de presentu o carte vomanesca. Red.

Propr ie taru l , redaptoru respundietoriu si edatoriu : I O A N I C H I U M I C U L E S C U , parocu.

Cu tipariulu lui : EMERICU BÂRTALITS.


Recommended