AURELIAN A. BONDREA (coordonator) · Chestionar de analiză pentru stabilirea nevoilor cadrelor...

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AURELIAN A. BONDREA (coordonator)


AURELIAN A. BONDREA (coordonator)LAURA GORAN RODICA MATEI GABRIELA POPESCU

IOANA OMER ELENA-CLAUDIA RUSU

MANUAL DE PRACTICĂ SPECIALIZAREA

PSIHOLOGIE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINEBucureşti, 2011

CUPRINS

Introducere 1. CADRUL GENERAL

1.1. Obiectivele practicii de specialitate ……………………………………………………………….1.2. Competenţe profesionale generale ………………………………………………………………..1.3. Competenţe profesionale specifice domeniului de specializare Psihologie ………………………1.4. Fişa Postului Psihologului (C.O.R. – 244501) …………................................................................

2. ORGANIZAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ2.1. Etapele desfăşurării unui stagiu de practică în contextul proiectului ……………………………...2.2. Instruirea cadrelor didactice coordonatoare ale stagiilor de practică, a tutorilor şi studenţilor cu privire la desfăşurarea stagiilor de practică …………………………………………………….2.3. Organizarea efectuării practicii de specialitate ……………………………………………………

2.3.1. Conţinutul activităţii de practică desfăşurate pentru specializarea Psihologie ……………2.3.2. Conţinutul activităţii de practică desfăşurate pentru specializarea Psihologie ……….................….

2.4. Efectuarea practicii de specialitate ………………………………………………..………………2.5. Evaluarea practicii de specialitate ………………………….……………………………………..

3. CUNOŞTINŢE TEORETICE NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

3.1. Psihoterapie ......................................................................................................................................3.2. Psihologie medicală .........................................................................................................................3.3. Psihodiagnostic ...............................................................................................................................3.4. Psihologia comunicării ...................................................................................................................3.5. Psihologia sportului ........................................................................................................................3.6. Psihologia educaţiei ....................................................................................................................... 3.7. Psihologia cuplului şi familiei ........................................................................................................3.8. Defectologie şi logopedie ...............................................................................................................3.9. Psihologie organizaţională şi a resurselor umane ...........................................................................3.10. Didactica specialităţii (Psihologie) ...............................................................................................

Bibliografie selectivă …………………………………………………………………………………..

4. DOCUMENTE-SUPORT PENTRU EFECTUAREA PRACTICII DE SPECIALITATE4.1. Scrisoare de primire în practică …………………………………………………………………...4.2. Convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat ……………………………………………………………...

2

4.3. Fişă de înscriere la stagiul de practică …………………………………………………………….4.4. Contract de practică între universitate şi student …………………………………………………4.5. Convenţie de confidenţialitate4.6. Caiet de practică, specializarea Psihologie ……………………………………………………….4.7. Legislaţia şi normele de conduită la locul de practică privind protecţia muncii ………………….4.8. Metodologia organizării şi desfăşurării concursului pentru identificarea şi selecţia celor mai bune idei de îmbunătăţire a practicii de specialitate …………………………………...4.9. Chestionar de analiză pentru stabilirea nevoilor studenţilor Universităţii Spiru Haret privind desfăşurarea stagiilor de practică ………………………………………………………………..4.10. Chestionar de analiză pentru stabilirea nevoilor tutorilor firmelor/instituţiilor partenere cu Universitatea Spiru Haret privind desfăşurarea stagiilor de practică ………………………...4.11. Chestionar de analiză pentru stabilirea nevoilor cadrelor didactice coordonatoare ale stagiilor de practică organizate de Universitatea Spiru Haret privind desfăşurarea stagiilor de practică4.12. Certificat de participare la efectuarea practicii de specialitate …………………………………..4.13. Diplomă de câştigător la concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate ……...

ANEXE ......................................................................................................................Anexa 1. Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor …………………………………

Anexa 2. Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3955/2008 privind cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat …………………………………………………………………………………………..

Anexa 3. Regulament de organizare a stagiilor de practică la Universitatea Spiru Haret …………….Anexa 4. Regulament privind activitatea profesională a studenţilor Universităţii Spiru Haret ………

INTRODUCERE

3

Practica de specialitate a studenţilor Facultăţii de Sociologie-Psihologie, Bucureşti, programul de

studii universitare de licenţă (Ciclul I Bologna), specializarea Psihologie se desfăşoară în conformitate

cu următoarele acte normative: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor şi studenţilor şi

Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3955/2008 privind cadrul general de

organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat

(publicat în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 440 din 12 iunie 2008).

Potrivit acestor reglementări, practica studenţilor se desfăşoară în conformitate cu planul de

învăţământ şi are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în

activitatea practică.

Desfăşurarea activităţii de practică urmăreşte consolidarea cunoştinţelor teoretice şi formarea

abilităţilor şi deprinderilor practice ale studenţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru

care aceştia se instruiesc.

Activitatea de practică doreşte să completeze într-o modalitate cât mai adecvată activitatea

didactică prin care studenţii şi-au însuşit cunoştinţele teoretice de bază; astfel, în mod evident, practica

de specialitate contribuie la desăvârşirea competenţelor şi abilităţilor profesionale ce se cer pentru

ocuparea posturilor, conform standardelor ocupaţionale actuale şi cadrului naţional al calificărilor.

Prezentul manual de practică reprezintă rodul implementării principalelor concluzii ale

cercetărilor efectuate în rândul cadrelor didactice coordonatoare ale activităţii de practică, al

studenţilor practicieni şi al tutorilor desemnaţi cu organizarea şi desfăşurarea practicii în cadrul

firmelor şi/sau instituţiilor partenere ale Universităţii Spiru Haret.

Astfel, concluziile corelate pentru cele trei cercetări de mai sus, concluzii referitoare la: instruirea

prealabilă a studenţilor realizată de către profesorii coordonatori în colaborare cu tutorii desemnaţi de

către firme, dimensionarea grupelor optime de studenţi, definirea şi utilizarea în cadrul practicii a unui

student coordonator de grup de practică, modalitatea de evaluare a stagiului de practică atât pe parcurs,

cât şi la final prin aportul tutorelui şi al profesorilor coordonatori, implementarea unui training de

specialitate intensiv la nivelul firmelor ş.a., au stat la baza formulării liniilor directoare privind

organizarea stagiilor de practică din acest an universitar.

În desfăşurarea activităţii de practică vor fi folosite următoarele noţiuni:

a) Stagiu de practică – activitatea desfăşurată de studenţi, în conformitate cu planul de

învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în

cadrul programului de instruire.

b) Organizator de practică – instituţia de învăţământ superior care desfăşoară activităţi

instructiv-educative şi formative, potrivit legislaţiei române în vigoare.

c) Partener de practică – instituţia centrală ori locală sau orice altă persoană juridica din

România, dintr-o ţară participantă la programul „Învăţare pe tot parcursul vieţii”, într-un proiect finanţat

din Fondul Social European sau dintr-o ţară terţă, care desfăşoară o activitate în corelaţie cu

4

specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi

care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi masteranzilor.

d) Practicant – studentul sau masterandul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea

cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea

pentru care se instruieşte.

e) Student coordonator grup de lucru – studentul angrenat în stagiul de practică şi delegat să

realizeze o comunicare eficientă între tutorele şi cadrul didactic coordonator şi grupul de studenţi alocaţi

pentru un stagiu de practică pentru fiecare partener de practică.

f) Cadru didactic supervizor, coordonator de practică – persoana desemnată de

organizatorul de practică, abilitată să asigure planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării

stagiului de practică.

g) Tutore – persoana desemnată de partenerul de practică, abilitată să asigure respectarea

condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a competenţelor profesionale planificate pentru

perioada stagiului de practică.

h) Creditele transferabile – valori numerice alocate unor unităţi de cursuri (inclusiv pentru

practica de specialitate) şi altor activităţi didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciază, în

medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de student pentru însuşirea unei discipline

(potrivit Legii nr. 288/2004).

i) Convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică – acordul încheiat între

organizatorul de practică şi partenerul de practică, pe baza anexei nr. 2 la Ordinul nr. 3955 din 2008.

j) Portofoliu de practică – documentul ataşat Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de

practică, ce cuprinde obiectivele educaţionale care urmează a fi atinse, competenţele care urmează a fi

obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de practică.

Practica de specialitate a studenţilor se organizează şi se desfăşoară pe baza unei Convenţii-

cadru, încheiată între organizator şi partenerul de practică.

Activitatea de practică se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de

semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ.

Practica se desfăşoară pe baza unei programe analitice sau a unui portofoliu de practică,

întocmite de instituţia de învăţământ a practicantului. Durata practicii, formele de evaluare şi creditele

acordate pentru activitatea de practică sunt cele cuprinse în planul de învăţământ.

Activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi constituie condiţie de

promovare. Prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau din alte cauze obiective, practica se

recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică.

1. CADRUL GENERAL

5

1.1. Obiectivele practicii de specialitate

Obiectivele avute în vedere prin derularea stagiilor de practică pentru specializarea Psihologie pot

fi clasificate în obiective generale şi specifice astfel:

Obiective generale:

- Dobândirea abilităţilor de a dezvolta planuri de intervenţie, proiecte de cercetare şi

profesionale de către viitorii psihologi, psihopedagogi, consilieri şcolari, mediatori şcolari, referenţi în

managementul resurselor umane şi relaţii publice, consilieri, terapeuţi, experţi, inspectori, cadre

didactice preuniversitare şi universitare, asistenţi în laboratoare şi cabinete de psihologie aplicată;

- Dobândirea abilităţilor de comunicare şi negociere pentru obţinerea informaţiilor privind

nevoile clientului, a capacităţii de a realiza psihodiagnoză prin strategii ştiinţifice însoţite în activităţile

teoretice şi cu caracter aplicativ;

- Dezvoltarea interesului ştiinţific pentru domeniul psihologiei şi varii domenii aplicative

ale sale;

- Dezvoltarea capacităţii de a crea şi dezvolta programe, planuri şi strategii de dezvoltare

personală pentru sine şi pentru alţii, precum şi asistenţa dezvoltării şi descoperirii de sine;

- Dezvoltarea capacităţii de a obţine şi disemina informaţii şi proiecte complexe şi durabile

în spiritul valorilor şi tradiţiilor umaniste naţionale şi la nivel internaţional;

- Formarea unor competențe interdisciplinare în abordarea socio-umanului.

Obiective specifice:

- Formarea şi exersarea abilităţilor de psiholog şi consilier în cât mai multe domenii:

educaţional, judiciar, industrial, socio-economic, clinic, resure umane, în arii de competenţă mass-

media, marketing, comunicare şi negociere;

- Corelarea şi completare cunoştinţelor acumulate la orele de cursuri, seminarii, lucrări

practice de la disciplinele de specialitate cu activitatea practică specifică Psihologie în cadrul diverselor

instituţii (spitale, cabinete individuale de psihologie, asociaţii, fundaţii, instituţii de învăţământ

preuniversitar etc.);

- Cunoaşterea corectă a modulului de implementare a practicilor din domeniul psihologie în

instituţiile vizate;

- Formarea la studenţi, prin efort direct, sistematic şi dirijat, a concepţiei proprii de

înţelegere, judecare, utilizare şi valorificare a modalităţilor practice de intervenţie psihologică în cadrul

instituţiilor din diverse domenii de activitate;

- Dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor specifice variatelor domenii ale psihologiei în

cadrul instituţiilor în care studenţii realizează practica de specialitate.

6

Practica de specialitate contribuie la desăvârşirea competenţelor şi abilităţilor profesionale ce se cer

pentru ocuparea posturilor, conform standardelor ocupaţionale actuale şi cadrului naţional al calificărilor.

Cu ajutorul acestei activităţi, în cazul specializării Psihologie, sunt transpuse într-un cadru organizat

principiile esenţiale care stau la baza activităţii de Psihologie a instituţiilor, modalităţile de implementare a

strategiilor care duc la integrarea organizaţiilor în mediul extern ş.a.

În perioada de practică, luând cunoştinţă de experienţa celor care lucrează în locurile de desfăşurare

a acesteia, studentul îşi însuşeşte laturile pragmatice ale viitoarei profesii, modalităţile aplicării

cunoştinţelor teoretice la rezolvarea problemelor ce constituie conţinutul activităţilor specifice domeniului

de activitate în care lucrează. El învaţă să opereze cu mijloacele (teste, chestionare, grile analiză etc.) cu

ajutorul cărora se realizează efectiv activitatea proprie sectorului/domeniului respectiv.

Studentul deprinde rigorile muncii în echipă, abilităţile constituirii şi întreţinerii unui sistem optim

de relaţii cu managerii, cu cei care îi sunt colegi la acelaşi serviciu/secţie/departament din organigrama

instituţiei/firmei ori în celelalte compartimente cu care trebuie să colaboreze pentru realizarea sarcinilor ce

îi revin în cadrul practicii.

Este foarte importantă şi oportunitatea de a elabora diferite lucrări/rapoarte solicitate

compartimentului respectiv, inclusiv de a nota în Caietul de practică activităţile întreprinse în perioada

respectivă.

Procesul de instruire la locul de muncă reprezintă un demers complex, care are rolul să întregească

şi să continue în mod firesc activitatea didactică desfăşurată în cadrul cursurilor şi seminariilor

universitare. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de o didactică specifică practicii, de metode de

predare şi actualizare atât a cunoştinţelor teoretice, cât şi a deprinderilor şi abilităţilor practice.

În acest sens, la nivelul Facultăţii Sociologie-Psihologie au fost depuse constant eforturi pentru a

implementa şi dezvolta o activitate practică în măsură să beneficieze de cele mai moderne şi intuitive

modalităţi de predare şi formare.

Pentru atingerea obiectivelor de instruire practică, vor fi utilizate metode didactice specifice

precum: rezolvarea de studii de caz, simularea unor activităţi de consiliere psihologică sub supravegherea

tutorelui, utilizarea computerului şi a unor soft-uri specializate, atribuirea unei teme pentru studiu

individual, realizarea unor rapoarte, evaluări, analize pornind de la activităţile curente din instituţie etc.,

toate acestea completând angrenarea efectivă a studenţilor în activităţile curente cu specific psihologic.

Pentru a pune în aplicare aceste metode, se vor utiliza baza materială pusă la dispoziţie de către

instituţia unde se desfăşoară pregătirea practică, respectiv: computer, soft-uri licenţiate, rapoarte de

activitate, biblioteca de specialitate, accesul la Internet etc., precum şi baza materială similară a

Universităţii Spiru Haret, Facultatea de Sociologie-Psihologie.

O altă dimensiune specifică activităţii de practică o reprezintă colaborarea fructuoasă între factorii

decizionali de la nivelul instituţiilor, persoanele angrenate direct în munca de instruire a studenţilor –

tutorii şi, respectiv, coordonatorii şi asistenţii de practică pentru fiecare specializare în parte. Îndeplinirea

7

cu succes a obiectivelor enumerate mai sus presupune existenţa unui protocol de comunicare între părţile

implicate şi respectarea unui set de reguli privind evaluarea stagiului de practică, rezolvarea creativă a

problemelor care pot să apară. Colaborarea strânsă între tutori şi cadrele didactice responsabile de practică

se va evidenţia atât la nivel logistic, organizatoric şi procesual, cât şi la nivelul metodelor didactice

utilizate, al modalităţilor de motivare şi valorificare a performanţelor studenţilor pe parcursul stagiului de

practică.

1.2. Competenţe profesionale generale

Competenţe generale

Competenţe instrumentale:

♦ Capacitatea de analiză şi sinteză

♦ Cunoştinţe generale de bază

♦ Comunicare scrisă şi orală în limba română

♦ Capacitatea de a decide independent, fără imixtiuni şi influenţe

♦ Capacitatea de a susţine public un discurs coerent şi logic

♦ Voinţa de a asigura promovarea şi respectarea legalităţii în activitatea desfăşurată

Competenţe interpersonale:

♦ Capacitatea de evaluare şi autoevaluare

♦ Abilităţi interpersonale

♦ Abilitatea de negociere şi elaborare de proiecte de convenţii/contracte

♦ Abilitatea de a colabora cu specialişti/experţi din alte domenii

♦ Capacitatea de a aprecia diversitatea şi multiculturalitatea

♦ Abilitatea de a lucra într-un context internaţional

♦ Capacitatea de a avea un comportament etic şi de respectare a regulilor deontologiei profesionale

Competenţe sistemice:

♦ Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţe dobândite

♦ Abilităţi de cercetare

♦ Capacitatea de a învăţa

♦ Capacitatea de adaptare la noi situaţii

♦ Capacitatea de a se adapta procesului de integrare europeană şi de armonizare a legislaţiei

specifice domeniului de activitate

♦ Capacitatea de a interpreta procesele şi fenomenele psihologice întâlnite în instituţiile în care

studenţii desfăşoară practica

♦ Abilitatea de a lucra independent

♦ Capacitatea de a concepe lucrări-sinteză/rapoarte şi de a le prezenta

♦ Preocuparea pentru obţinerea calităţii

În sinteză, competenţele generale sunt:

8

1) cunoaşterea, înţelegerea şi folosirea conceptelor, teoriilor, principiilor şi metodelor fundamentale

de investigare şi prospectare specifice activităţii psihologului;

2) explicarea şi interpretarea ideilor, proceselor, fenomenelor, stărilor şi tendinţelor specifice

activităţii la nivel micro- şi macrosocial în contextul societăţii cunoaşterii;

3) culegerea, analiza şi interpretarea de date şi informaţii cantitative şi calitative referitoare la o

problemă definită;

4) abilitatea de a analiza factori şi situaţii şi de a-şi asuma responsabilităţi pentru a rezolva probleme,

a comunica şi a argumenta rezultatele propriei activităţi;

5) capacitatea de a lucra independent sau în echipă pentru rezolvarea de probleme într-un context

profesional definit;

6) utilizarea tehnologiei informatice moderne pentru a elabora documente, procesa informaţii şi

pentru a accesa baze de date specifice diferitelor activităţi din instituţiile profesionale;

7) comunicarea verbală şi scrisă profesională într-o limbă de circulaţie internaţională.

1.3. Competenţe profesionale specifice domeniului de specializare Psihologie

Aprecierea rolului şi importanţei psihologiei pentru instituţii şi organizaţii:

• Definirea conceptului de psihologie

• Corelarea activităţilor psihologice cu activitatea generală a instituţiei şi cu contextul socio-uman

actual

• Identificarea funcţiilor psihologiei şi a domeniilor sale de aplicare

Utilizarea metodelor şi tehnicilor psihologice în diverse domenii de activitate:

• Utilizarea testelor psihologice în diagnoză.

• Relevanţa interviului în procesul de selecţie a personalului

• Importanţa jocului de rol şi a tehnicilor de stimulare a creativităţii în domeniul educaţional

• Evidenţierea rolului tehinicilor şi instrumentelor specifice în consilierea cuplului şi familiei (ex.

Genograma)

Analiza rezultatelor unei cercetări psihologice:

• Identificarea conţinutului şi ariei cercetărilor de psihologie.

• Clasificarea cercetărilor de psihologie.

• Stabilirea etapelor unei cercetări psihologice.

• Utilizarea unor metode şi tehnici folosite în cercetările de psihologie.

În sinteză, competenţele specifice specializării Psihologie sunt:

1. Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea conceptelor şi metodelor psihologice în vederea

intervenţiilor specifice în cadrul diverselor instituţii.

9

2. Conceperea, organizarea şi gestionarea unor strategii de intervenţie psihologică destinate

rezolvării problemelor instituţionale şi optimizării activităţilor şi a relaţiilor interumane din diversele

departamente.

3. Operaţionalizarea conceptelor psihologice în vederea realizării unor cercetări specifice

domeniului în care studentul a desfăşurat stagiul de practică.

4. Capacitatea de a dezvolta, independent sau în cooperare cu alţi specialişti şi de a utiliza

metodele, tehnicile şi instrumentele psihologice pentru a răspunde nevoilor specifice partenerului de

practică privind activitatea şi organizarea internă, cât şi relaţiile profesionale cu alte instituţii de profil sau

din domenii conexe.

1.4. Fişa Postului Psihologului (C.O.R. – 244501)

DEFINIŢIA PROFESIEI: psihologii efectuează cercetări asupra proceselor mentale, studiază

comportamente umane individuale şi colective şi aplică cunoştinţele dobândite la promovarea adaptării

fiinţelor umane pe plan profesional, social, educativ, testează şi determină caracteristicile mentale,

acordă consultaţii, analizează influenţa eredităţii şi factorilor sociali şi profesionali asupra mentalităţii şi

comportamentului indivizilor.

DOMENII: clinic, ocrotire socială, în laboratoare uzinale, în şcoală, în laboratoare auto, în

laboratoare CFR, în armată, în cadrul unor firme (consultanţă organzaţională).

ATRIBUŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI:

Efectuează examinări în scop de selecţie pentru diferite locuri de muncă;

Corectează şi interpreteză rezultatele la probele psihologice;

Utilizează diferite aparate şi instrumente de psihodiagnostic;

Îşi însuşeşte informaţii din domeniile socio-umane şi de natură organizatorică, financiară,

tehnică, de securitate a muncii şi a procesului de producţie;

Sfătuieşte şi îndrumă subiecţii în problemele lor personale;

Păstrează, apără, corectează sau restabileste sănătatea personalităţii umane;

Optimizează eficienţa socială şi redă dispoziţia de lucru a oamenilor cu care vine în contact;

Îndrumă, consiliază şi formează personalitatea copiilor şi tinerilor în domeniul orientării şcolare

şi profesionale.

• efectuează un program de consiliere psihologică, conform contractelor persoanei juridice;

• colaborează cu personalul din conducere pentru buna desfăşurare a activităţii persoanei juridice;

• colaborează cu personalul medical (şi nu numai) în cazul accidentelor de muncă;

• colaborează cu personalul departamentului de publicitate şi relaţii cu publicul pentru crearea

imaginii persoanei juridice;

• colaborează cu personalul din cadrul altor persoane juridice pentru bunul mers al activităţilor

contractate;

10

• răspunde de realizarea la timp a examenelor psihologice contractate de persoana juridică;

• răspunde de calitatea şi precizia examinărilor psihologice;

• răspunde de dezvoltarea şi amenajarea cabinetului psihologic;

• răspunde de aplicarea şi reînnoirea bateriilor de teste şi formelor de interviu realizate;

• răspunde de modul de realizare a consilierii şi orientării şcolare şi profesionale.

CERINŢE PENTRU EXERCITARE:

1. Cerinţe medicale:

1.1. rezistenţa la oboseală şi solicitări afective şi intelectuale;

1.2. acuitate auditivă normală;

1.3. vorbire normală.

2. Cerinţe psihice:

2.1. inteligenţă peste nivelul mediu (capacitate de analiza şi sinteză, memorie dezvolatată,

judecată rapidă, capacitate de deducţie logică);

2.2. usurinţă în exprimarea ideilor şi sentimentelor (creativitate);

2.3. empatie şi receptivitate faţă de problemele socio-umane;

2.4. interes ştiinţific pentru problemele umane;

2.5. devoţiune şi dăruire umanitară;

2.6. asumarea responsabilităţilor;

2.7. rezistenţa la sarcini repetitive;

2.8. capacitate deosebită de relaţionare interumană;

2.9. adaptare la sarcini de lucru schimbătoare;

2.10. echilibru emoţional;

2.11. tip de personalitate: I.S.I – Investigativ, social, întreprinzător (clasificarea Holland).

3. Activităţi fizice:

3.1. lucrul in poziţie sezândă perioade îndelungate;

3.2. vorbire;

3.3. ascultare; diferenţiere a culorilor;

3.4. folosire a mâinilor;

3.5. folosire a degetelor;

3.6. vedere normală de aproape;

3.7. comutare şi concentrare a privirii.

4. Cerinţe de educaţie şi pregătire profesională:

4.1. studii superioare;

4.2. cunoştinţe PC;

4.3. cunoştinţe medii de limbi străine.

La acest capitol se precizează toate condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinească ocupantul

acestui post, condiţii care evident sunt stabilite de fiecare organizaţie în parte.

11

DEPRINDERI TRANSFERABILE:

- acordare şi transmitere de informaţii;

- asigurare de servicii;

- deprinderi de a lucra în grup;

- culegere, clasificare şi interpretare a informaţiilor;

- deprinderi de cercetare şi investigare;

- planificare şi organizare a operaţiilor şi activităţilor;

- operare cu maşini şi echipamente;

- folosire a instrumentelor şi echipamentelor de testare;

- acordare de consultanţă şi consiliere;

- pregătire de materiale şi rapoarte.

RELAŢII:

(a) ierarhice: este subordonat administratorului firmei.

(b) funcţionale: primeşte sarcini şi îndrumări de la personalul din conducere.

(c) de colaborare: - colaborează cu alţi psihologi din firmă.

- colaborează cu administratorul.

UNELTE ŞI INSTRUMENTE DE LUCRU:

- aparate de testare psihologică, de măsurare senzorială a reacţiilor fiziologice;

- instrumente de testare tip creion-hârtie, care pot fi aplicate individual sau în grup;

- teste de aptitudini;

- teste de personalitate;

- diferite chestionare.

PROGRAM DE LUCRU: 8 ore/zi, săptămâna normală de lucru. Există şi situaţia de: program

prelungit în funcţie de contractele aflate în lucru; şi delegare în alte zone.

SALARIZARE: salarizarea este în conformitate cu normele interne ale firmei.

POSIBILITĂŢI DE PROMOVARE: psihologul beneficiază de promovări în funcţie de gradul de

dezvoltare al firmei ori de trecerea în alte funcţii, conform pregătirii şi disponibilităţilor existente. De

asemenea, beneficiază de transferări la cerere în alte sucursale, conform pregătirii şi disponibilităţilor

existente.1

2. ORGANIZAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

2.1. Etapele desfăşurării unui stagiu de pregătire practică în contextul proiectului

1 Findjob, Fişa postului psihologului, http://www.findjob.ro/acte/fisa_postului/fisa_postului_psiholog.php)

12

1. Realizarea unei analize a nevoilor de practică în vederea identificării în detaliu a elementelor

de îmbunătăţit şi actualizat pe parcursul proiectului:

a. Elaborarea a trei chestionare de analiză pentru studenţi, tutori şi profesorii coordonatori

b. Completarea chestionarelor de către un număr reprezentativ de persoane din fiecare grup care au

participat la stagii de practică anterioară

c. Interpretarea rezultatelor

d. Redactarea raportului de analiză a nevoilor de practică pe baza concluziilor la analiza

chestionarelor

2. Elaborarea documentelor-suport pentru organizarea stagiilor de practică:

a. Elaborarea formularului de scrisoare de primire în practică

b. Elaborarea formularului de Convenţie-cadru cu anexe (tabel cu studenţii care efectuează stagiul

de practică, tabel cu tutori, fişă de evaluare poststagiu)

c. Elaborarea unei metodologii de concurs pentru identificarea studenţilor cu cele mai valoroase

idei de îmbunătăţire a stagiilor de practică

d. Elaborarea formularului fişei de înscriere la stagiul de practică

e. Elaborarea contractului de practică între universitate şi studenţii săi

f. Elaborarea manualelor model de practică

g. Elaborarea caietelor model de practică

h. Elaborarea broşurii privind legislaţia şi protecţia muncii şi a normelor de conduită la locul de

practică

i. Elaborarea formularului certificat de participare la practică

j. Elaborarea formularului diplomă de câştigător la concursul de idei privind îmbunătăţirea

practicii de specialitate

3. Crearea instrumentelor informatice de suport:

a. Crearea site-ului Internet pentru proiect

b. Crearea unui forum de discuţii al proiectului

c. Crearea de conturi de acces pe forum pentru moderatori

d. Crearea structurii bazei de date cu parteneri

e. Crearea structurii bazei de date cu studenţi

f. Crearea softului de alocare a studenţilor

4. Identificarea noilor parteneri de practică prin diverse activităţi de depistare de parteneri:

a. Redactarea scrisorilor de primire în practică a studenţilor

b. Transmiterea către potenţialii parteneri de practică a scrisorilor de primire în practică

c. Popularea bazei de date cu partenerii care au răspuns solicitării

d. Stabilirea termenilor Convenţiei-cadru cu partenerii de practică în baza legislaţiei existente

e. Încheierea Convenţiilor-cadru cu partenerii de practică

5. Înscrierea studenţilor la stagiile de practică pe specializări:

13

a. Multiplicarea fişelor de înscriere la practica pe specializări

b. Completarea fişelor de către potenţialii participanţi la stagiile de practică

c. Popularea bazei de date a studenţilor participanţi la stagiul de practică

d. Inserarea în baza de date cu studenţi a mediilor generale ale acestora din anii anteriori

e. Selecţia participanţilor la stagiile de practică în funcţie de mediile generale ale anilor anteriori şi

opţiunea personală

6. Pregătirea prealabilă a stagiului de practică

a. Achiziţionarea materialelor consumabile necesare efectuării stagiului de practică

b. Predarea materialelor consumabile necesare efectuării stagiilor de practică profesorilor

coordonatori

c. Postarea pe Internet a metodologiei de concurs pentru identificarea studenţilor cu cele mai bune

idei de îmbunătăţire a stagiilor de practică

d. Postarea pe Internet a broşurii privind legislaţia şi protecţia muncii şi a normelor de conduită la

locul de practică

e. Multiplicarea contractelor de practică cu studenţii

f. Alocarea studenţilor pe specializări folosind softul de alocare special creat

g. Afişarea rezultatelor alocării pe pagina de Internet a proiectului şi la aviziere

h. Semnarea contractelor de practică de către studenţii care vor participa la stagiul de practică

i. Acordarea subvenţiilor de practică

j. Predarea caietelor de practică studenţilor

k. Predarea tabelelor cu studenţii care participă la stagiul de practică tutorilor desemnaţi de

partenerii de practică

l. Predarea formularelor de evaluare poststagiu tutorilor desemnaţi de partenerii de practică

m. Organizarea logistică a stagiilor de practică (închirieri pentru studenţi, tutori) Multiplicarea

manualelor de practică în format electronic

n. Distribuirea manualelor de practică în format electronic profesorilor, tutorilor şi bibliotecilor

7. Derularea stagiului de practică:

a. Semnarea convenţiilor de confidenţialitate de către studenţi, dacă partenerii de practică folosesc

asemenea convenţii în activitatea lor

b. Deplasarea studenţilor, tutorilor şi profesorilor coordonatori la locurile de desfăşurare a stagiului

de practică

c. Efectuarea stagiului de practică

d. Evaluarea permanentă de către tutori a competenţelor profesionale, a comporta-mentului şi a

modului de integrare în mediul de lucru al studenţilor

8. Încheierea stagiului de practică:

a. Completarea fişelor de evaluare poststagiu de către tutori

14

b. Evaluarea studenţilor de către tutori prin atribuirea de calificative

c. Colectarea fişelor de evaluare poststagiu de către profesorii coordonatori de practică

d. Evaluarea studenţilor de către profesorii coordonatori de practică prin acordarea de note

e. Completarea şi eliberarea certificatelor de participare la stagiul de practică

f. Redactarea unui raport cu concluziile extrase din formularele de evaluare poststagiu

g. Înscrierea studenţilor la concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate pe bază

de eseu

h. Selectarea studenţilor cu cele mai valoroase idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate

i. Anunţarea studenţilor care au câştigat concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de

specialitate

j. Acordarea premiilor pentru concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate

9. Redactarea unui raport de revizuire a stagiilor de practică, întocmit pe baza concluziilor

extrase din formularele de evaluare poststagiu şi a ideilor de îmbunătăţire a practicii de specialitate.

2.2. Instruirea cadrelor didactice coordonatoare ale stagiilor de practică, a tutorilor şi

studenţilor cu privire la desfăşurarea stagiilor de practică


Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară: 2 – „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie: 2.1 – „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”

Numărul de identificare a contractului: POSDRU/90/2.1/S/64176

Titlul proiectului: „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”

Parteneri implicaţi în derularea proiectului:

• Universitatea Spiru Haret;

• Universitatea Naţională de Apărare Carol I.

Perioada de implementare a proiectului, 36 de luni (01.07.2010– 31.06.2013)

Obiectivul general al proiectului constă în întărirea capacităţii de derulare oportună a stagiilor de

practică pentru studenţii instituţiilor proiectului în următoarele specializări de licenţă: finanţe şi bănci,

jurnalism, comunicare şi relaţii publice, psihologie, sociologie, geografia turismului, drept, administraţie

15

publică, marketing, afaceri internaţionale, management, contabilitate şi informatică de gestiune, ştiinţe

militare (licenţă: conducere interarme-forţe terestre, conducere logistică şi masterat: conducere interarme-

forţe aeriene, conducere interarme-forţe terestre, conducere interarme-forţe navale, securitate şi apărare,

securitate naţională şi comunicare publică, management logistic, management economico– financiar).

Beneficiile scontate vizează atât aportul sporit al instituţiilor partenere la buna funcţionare a pieţei

muncii printr-o instruire corespunzătoare a studenţilor săi, cât şi creşterea satisfacţiei practicanţilor în urma

stagiilor de practică şi a gradului de conştientizare a utilităţii acestora în pregătirea pentru situaţiile viitoare

concrete de la locul de muncă.

Obiective specifice ale proiectului sunt:

• întărirea motivaţiei studenţilor/masteranzilor implicaţi;

• creşterea nivelului de pregătire a tutorilor;

• derularea unui program continuu şi eficient de evidenţă şi încadrare a studenţilor/masteranzilor

în activitatea practică;

• identificarea unor instituţii cu dotarea logistică necesară valorificării cunoştinţelor şi crearea

unei evidenţe coerente;

• diseminarea corespunzătoare printre studenţi/masteranzi a informaţiilor privind stagiile de

practică;

• realizarea unor materiale– suport pentru stagiul de practică;

• instruirea adecvată a practicanţilor în privinţa legislaţiei şi protecţiei muncii şi conduitei la locul

de muncă.

Management

Nivelul principal de management şi coordonare este realizat de către Universitatea Spiru Haret,

care va asigura coordonarea generală a proiectului. Partenerul, Universitatea Naţională de Apărare Carol I,

va participa alături de Universitatea Spiru Haret la managementul şi coordonarea proiectului.

Contextul proiectului

Politica de ocupare a forţei de muncă la nivelul Uniunii Europene este în prezent susţinută de liniile

directoare integrate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, linii ce stabilesc direcţii

concrete privind creşterea participării şi menţinerii pe piaţa muncii a angajaţilor, adaptarea acestora,

creşterea investiţiilor în capitalul uman prin educaţie şi formare profesională continuă. Proiectul

corespunde priorităţii tematice: îmbunătăţirea calităţii resur-selor umane, creşterea competitivităţii pe

termen lung a economiei româneşti, dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România,

promovarea dezvoltării teritoriale echi-librate. Practica studenţească a devenit obligatorie şi este

reglementată prin Legea nr. 258/2007 cu modificările şi completările ulterioare. Grupul-ţintă al proiectului

16

cuprinde 6300 de studenţi, care vor desfăşura practica de specialitate obligatorie prin acest proiect, pentru

următoarele specializări de licenţă: psihologie, sociologie, finanţe şi bănci, jurnalism, comunicare şi relaţii

publice, geografia turismului, drept, administraţie publică, marketing, afaceri internaţionale, management,

contabilitate şi informatică de gestiune, ştiinţe militare (licenţă: conducere interarme-forţe terestre,

conducere logistică şi masterat: conducere interarme-forţe aeriene, conducere interarme-forţe terestre,

conducere interarme-forţe navale, securitate şi apărare, securitate naţională şi comunicare publică,

management logistic, management economico– financiar). Grupul-ţintă al proiectului cuprinde şi 315

tutori, provenind de la partenerii de practică, abilitaţi să supravegheze activitatea studenţilor pe parcursul

stagiilor de practică. La nivelul unui studiu, făcut în universităţile din România de către MECTS, s-a

observat că studenţii nu sunt satisfăcuţi de stagiile de practică, apreciindu-le ineficiente. S-a gândit astfel o

modalitate prin care tutorii să fie impulsionaţi să trateze cu mai multă responsabilitate practica de

specialitate. Toţi cei 6300 de studenţi participanţi la program vor beneficia de consiliere în carieră. În

program sunt implicaţi şi 150 de masteranzi, tineri absolvenţi, care efectuează stagii de practică în

conformitate cu programa universitară, a căror integrare pe piaţa muncii va fi urmărită până la angajare.

Justificarea necesităţii implementării proiectului

În acest moment, în România, corelarea teoriei cu practica de specialitate este slab coordonată.

Acest fenomen se resimte şi în cadrul instituţiilor implicate în desfăşurarea proiectului. Astfel, nu există un

manual sau un ghid de practică clar şi bine conturat la nivelul niciuneia dintre instituţiile partenere. Din

cauza lipsei de coordonare există discrepanţă între teoria şi practica de specialitate. Înlăturarea acestei

deficienţe este urgent necesară. Implementarea proiectului asigură accesul liber, fără constrângeri, la

formare şi oportunităţi de dezvoltare individuală a studenţilor, indiferent de vârstă, sex, mediul de

provenienţă. Din modul de efectuare a practicii studenţeşti au rezultat următoarele: resursele metodologice,

documentare şi logistice nu au fost exploatate la nivelul posibilităţilor; preocupare scăzută din partea

tuturor participanţilor pentru corelarea teoriei cu practica; nivelul relativ scăzut de folosire a tehnologiei şi

consilierii pe Internet de către studenţi şi tutori; nivel relativ scăzut de aliniere la practicile internaţionale;

publicitate necorespunzătoare pentru stagiile de practică. Prin urmare, există următoarele riscuri: tendinţa

de migrare a studenţilor spre alte domenii de activitate decât cele studiate după finalizarea studiilor; inerţia

şi slaba motivare a acestora în câmpul muncii; neadaptarea proaspeţilor absolvenţi la viaţa activă. Prin

îmbinarea expertizei între solicitant, partener, instituţiile de practică şi activităţile specifice implementate

în cadrul acestui proiect se urmăreşte: creşterea performanţei şi competitivităţii studenţilor care au efectuat

corect practica de specialitate în comparaţie cu cei care nu au procedat astfel; accesul sporit la angajare al

studenţilor practicieni faţă de ceilalţi; existenţa unor tutori care îndrumă studenţii nu doar în activitatea

practică propriu-zisă, ci şi în asumarea responsabilităţii, autonomiei şi orientării către performanţă;

eficientizarea constantă a proceselor şi activităţilor viitorilor absolvenţi. Astfel, se vor asigura creşterea

şanselor integrării rapide a noilor cunoştinţe în nivelul general de pregătire al studenţilor, dezvoltarea

17

competenţelor acestora, precum şi crearea unui nucleu de excelenţă în corelarea teoriei cu practica de

specialitate.

Egalitate de şanse

Implementarea proiectului se va face cu respectarea principiului nediscriminării şi al egalităţii de

şanse. Grupul-ţintă are o componenţă eterogenă, nefiind diferenţiat pe criterii de etnie, religie, sex,

categorie socială, orientare sexuală, naţionalitate, stare materială, stare de sănătate. Accesul la activităţile

proiectului se va face neîngrădit, selecţia făcându-se numai pe baza competenţelor anterior demonstrate, a

gradului de interes şi a devotamentului faţă de obiectivele vizate în cadrul proiectului. Publicarea

apelurilor pentru participare la activităţile proiectului şi selectarea participanţilor din grupul-ţintă se vor

realiza într-o manieră transparentă. Activitatea de consiliere şi de informare permanentă a persoanelor

interesate în desfăşurarea proiectului de către echipa de implementare se va realiza în mod

nediscriminatoriu, membrii echipei demonstrând acelaşi nivel de implicare, interes şi respect, indiferent de

starea şi situaţia persoanei care a lansat solicitarea de informare.

Documente – suport pentru desfăşurarea stagiilor de practică:

a. Convenţie-cadru cu anexe (portofoliul de practică, tabel cu studenţii care efectuează stagiul de

practică, tabelul cu tutori);

b. Contractul de practică între universitate şi studenţi/masteranzi (care prevede prezenţa obligatorie

la stagiul de practică, modul de acordare a subvenţiilor şi a premiilor în condiţiile specificate în Contractul

de finanţare a proiectului);

c. Broşura privind legislaţia şi protecţia muncii şi a normelor de conduită la locul de practică –

postată pe Internet: www.studentipracticieni.ro;

d. Metodologia de concurs pentru identificarea studenţilor cu cele mai valoroase idei de

îmbunătăţire a stagiilor de practică – postată pe Internet: www.studentipracticieni.ro;

e. Manual de practică/specializare, care cuprinde, în principal:

– cadrul legal şi funcţional al domeniului de activitate specific partenerului de practică;

– cadrul organizatoric al partenerului de practică;

– etapele desfăşurării stagiului de practică;

– competenţele ce urmează a fi dobândite în urma efectuării stagiului de practică/spe-cializare;

– documentaţie tipizată specifică domeniului de activitate al partenerului de practică şi modalităţile

de completare a acesteia;

– sistemul de monitorizare a desfăşurării stagiului de practică;

f. Caiet de practică/specializare, care cuprinde activităţile desfăşurate de practicant pe durata

derulării stagiului de practică pentru punerea în aplicare a cerinţelor manualului şi evidenţierea

competenţelor dobândite;

18

g. Fişă de evaluare pe durata stagiului de practică şi Fişă de evaluare poststagiu (completate de

tutori);

h. Certificat de participare la practică;

i. Diplomă de câştigător la concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate.

Cadrele didactice coordonatoare ale stagiilor de practică, tutorii şi studenţii/masteranzii practicanţi

vor primi toate documentele-suport ce trebuie completate pentru desfăşurarea stagiilor de practică în

conformitate cu cerinţelor proiectului. Totodată, vor avea acces la toate documentele-suport în format

electronic, acestea fiind postate pe Website şi pe platforma de e-learning Blackboard.

Responsabilităţile practicantului

Practicantul are obligaţia ca, pe durata derulării stagiului de practică, să respecte programul de

lucru stabilit şi să execute activităţile indicate de tutore în conformitate cu Portofoliul de practică, în

condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora.

Pe durata stagiului de practică, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, conducătorul partenerului de practică îşi

rezervă dreptul de a exclude practicantul de la stagiul de practică, după ce în prealabil a ascultat punctul de

vedere al practicantului şi al tutorelui şi a înştiinţat organizatorul de practică.

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a

însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.

Practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informaţiile la care are acces în timpul

stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le

publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un număr de tutori pentru stagiul de practică, selectaţi dintre

salariaţii sau colaboratorii proprii ale căror obligaţii sunt menţionate în Portofoliul de practică.

În cazul nerespectării obligaţiilor de către practicant, tutorele va contacta cadrul didactic

supervizor, coordonator al stagiului de practică, pentru ca acesta să ia toate măsurile necesare ca

practicantului respectiv să i se aplice, dacă este cazul, sancţiuni conform regulamentului de

organizare şi funcţionare al organizatorului de practică.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul de practică are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu

legislaţia în vigoare. Partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru sănătatea în muncă a

practicantului, securitatea acestuia, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire a riscurilor

profesionale.

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului mijloacele necesare pentru

dobândirea competenţelor precizate în Portofoliul de practică.

19

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicantului accesul liber la serviciul de medicina

muncii, pe durata derulării stagiului de practică.

Responsabilităţile organizatorului de practică

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic supervizor, coordonator al stagiului de

practică, responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.

Cadrul didactic supervizor, coordonator al stagiului de practică împreună cu tutorele desemnat de

partenerul de practică stabilesc, ca tematică de practică şi competenţe profesionale care fac obiectul

stagiului de practică, pe cele prevăzute în Manualul – Ghid de practică.

În cazul în care derularea stagiului de practică nu este conformă cu angajamentele luate de către

partenerul de practică, conducătorul instituţiei de învăţământ superior, organizatoare de practică, poate

decide întreruperea stagiului de practică după informarea prealabilă a conducătorului partenerului de

practică.

Evaluarea stagiului de practică

În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic supervizor, coordonator

al stagiului de practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare. Vor

fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor profesionale, cât şi comportamentul şi modalitatea de

integrare a practicantului în activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate

în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice

etc.).

La finalul stagiului de practică, tutorele completează Fişa de evaluare poststagiu de practică,

raport realizat pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul

acestei evaluări va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic supervizor, coordonator al


Periodic şi după încheierea stagiului de practică, practicantul are obligaţia să prezinte Caietul de

practică. Acesta va cuprinde:

– denumirea modulului de pregătire;

– activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de practică;

– competenţe exersate;

– observaţii personale privitoare la activitatea depusă.

Numărul de credite transferabile ce vor fi obţinute în urma desfăşurării stagiului de practică este

conform Planului de învăţământ al organizatorului de practică.

2.3. Organizarea efectuării practicii de specialitate

Planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de practică

20

Etapele avute în vedere pentru desfăşurarea stagiului de practică în condiţii optime sunt

următoarele:

1. Identificarea partenerilor de practică.

2. Începerea corespondenţei cu potenţialul partener de practică prin transmiterea Scri-sorii de

primire în practică.

3. Transmiterea partenerului de practică, pentru semnare, a Convenţiilor-cadru.

4. Formularea de către studenţi a opţiunilor pentru modul de efectuare a practicii şi semnarea

Fişelor de înscriere.

5. Analizarea opţiunilor studenţilor, validarea acestora, alegerea grupului-ţintă şi semnarea

Contractului de practică.

6. Repartizarea studenţilor pe parteneri de practică.

7. Instruirea studenţilor la începerea stagiului de practică.

8. Efectuarea stagiului de practică de specialitate, îndrumare şi control din partea tutorilor în

vederea dobândirii abilităţilor necesare.

9. Evaluarea de către tutori prin întocmirea şi completarea Fişei (formularului) de evaluare

poststagiu.

10. Susţinerea verificării finale.

Stabilirea tematicii după care se va desfăşura stagiul de practică, conform programei analitice

(fişei disciplinei).

Încheierea documentelor pentru practica studenţilor

Stagiul de practică al studenţilor este reglementat prin Convenţia-cadru încheiată între

Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Sociologie-Psihologie, şi partenerul de practică, în care se

stipulează:

– perioada de practică;

– numărul studenţilor primiţi în practică;

– numele persoanei desemnate (tutorele), din partea partenerului de practică, să îndrume şi să

controleze practica studenţilor;

– obligaţiile părţilor.

Totodată, studentul trebuie să semneze un Contract de practică cu Facultatea de Sociologie-

Psihologie, Bucureşti, prin care se reglementează obligaţiile organizatorului de practică şi ale studentului.

Dacă partenerul de practică o va solicita, studentul trebuie să semneze o Convenţie de

confidenţialitate cu acesta.

Instruirea studenţilor, cadrelor didactice coordonatoare de practică şi tutorilor se efectuează de

către cadrele didactice coordonatoare ale stagiului de practică, pentru a furniza studenţilor principalele

elemente pe care aceştia trebuie să le aibă în vedere în momentul efec-tuării practicii. Această instruire se

efectuează anterior angrenării studentului în stagiul de practică.

21

Sarcini şi obiective ce vor fi urmărite de studenţi în timpul efectuării stagiului de practică de

specialitate

Sarcinile şi obiectivele specifice ce urmează să fie realizate de studenţi şi materialele ce se vor

întocmi, diferit, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată de entitatea economică la care se efectuează

practica de specialitate (întreprinderi, instituţii bancare, societăţi comerciale etc.).

2.4. Efectuarea practicii de specialitate

Practica de specialitate a studenţilor Facultăţii de Psihologie, Bucureşti, se desfăşoară în instituţii şi

organizaţii care pot asigura desfăşurarea stagiului de practică de specialitate în concordanţă cu cerinţele

programului de studii universitare de licenţă al specializărilor specifice Facultăţii.

Pentru bazele practicii coordonate de către Facultate, practica se va face, în perioada prevăzută şi în

Convenţie, timp de 90 de ore (6 ore x 5 zile lucrătoare x 3 săptămâni).

Studenţii care au optat pentru o instituţie preferată şi efectuează practica pe cont propriu pot efectua

stagiul de practică conform programului stabilit fiind obligaţi să acopere 90 de ore (6 ore x 5 zile

lucrătoare x 3 săptămâni). Toate activităţile, acţiunile, la care a participat studentul în perioada de practică

vor fi consemnate, zilnic, într-un Caiet de practică.

Studenţii sunt obligaţi să respecte toate referirile legate de problemele de securitate şi igienă a

muncii, de protecţie a mediului, de clauzele de confidenţialitate, stipulate în:

a) documentele care reglementează practica de specialitate a studenţilor în Facultatea de

Sociologie-Psihologie, Bucureşti;

b) reglementările specifice locului/compartimentului/entităţii unde studentul efectuează practica de

specialitate; studentul este obligat să participe la efectuarea instructajului general de securitate şi igienă a

muncii şi a instructajului specific la locul de efectuare a practicii şi să semneze Fişa de instructaj privind

securitatea şi igiena muncii;

c) Convenţia de confidenţialitate.

Pe întreaga perioadă a stagiului de practică, studenţii vor fi îndrumaţi şi controlaţi permanent atât

de către tutorii stabiliţi de partenerul de practică, care asigură baza de practică, cât şi de către cadrele

didactice coordonatoare ale practicii de specialitate.

2.5. Evaluarea practicii de specialitate

Finalizarea activităţii de practică se va realiza prin evaluarea studentului, care va fi programată de

către Facultate.

În urma evaluării, de către cadrul didactic coordonator de practică, studentul va primi o

notă.

22

La acordarea notei finale, notă dată de profesorul coordonator de practică, se va ţine cont de

calificativul acordat de tutore în Fişa (formularul) de evaluare poststagiu şi de modul de completare a

Caietului de practică.

Pentru susţinerea probei de verificare, fiecare student trebuie să prezinte următoarele documente:

♦ Pentru studenţii care au efectuat stagiul de practică pe cont propriu:

– Convenţia-cadru de practică, semnată de către conducerea partenerului de practică, datată, cu

număr de înregistrare;

– Adeverinţă/Certificat de participare;

– Caiet de practică.

♦ Pentru studenţii care au efectuat stagiul de practică la un partener de practică unde a fost trimis

de Facultate:

– Caiet de practică.

3. CUNOŞTINŢE TEORETICE NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

3.1. PSIHOTERAPIE

Scurtă descriere a domeniului

Conform Asociatiei Europene de Psihoterapie, psihoterapia rezidă în aplicarea unui tratament

inteligibil, deliberat şi planificat, întemeiat de un set de proceduri generale şi particulare, interesând

tulburările apărute în comportamentul care iese din sfera normalităţii şi aparţine stării de boală, tulburări

datorate factorilor de ordin psiho-social, psihosomatice sau spiritual. Psihoterapia presupune mijloace şi

metode ştiintifice, non-chimice, care susţin interacţiunea dintre una sau mai multe persoane aflate în

tratament şi unul sau mai mulţi psihoterapeuti, avand drept obiectiv eliminarea factorilor interni

pertubatori şi promovarea unui proces de individuare şi dezvoltare.

În Legea 213, care reglementează dreptul de liberă practică, psihoterapia este considerată o

interventie psihologică realizată ştiintific şi în spirit umanist în scopul optimizării, autocunoaşterii şi

dezvoltării personale şi al modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburarile psihice,

psihosomatice, în tulburarile somatice şi în situatii de risc.

Conform regulamentului Colegiului Psihologilor din Romania, fundamentat de Legea 213,

componentele necesare conducerii unui proces psihoterapeutic sunt:

- evaluare preliminară diagnostică;

- conceptualizarea clinică;

23

- susţinerea relaţiei psihoterapeutice;

- intervenţii psihologice individuale, de grup şi în grup;

- evaluarea procesului de psihoterapie.

Concepte teoretice fundamentale

Relaţia psihoterapeutică: relaţie de îngrijire profund umană, de încredere, de respect reciproc,

de sprijin din partea terapeutului către pacient, relaţie unidirecţională, singurul beneficiar fiind persoana

aflată în dificultate.

Cadrul terapeutic: sistem de reguli esenţiale care reprezintă contextul (zilele şi orele de

consultaţie, durata unei consultaţii, condiţii de întrerupere şi reluare a terapiei, onorariul,

comportamentele permise şi nepermise în cadrul relaţiei terapeutice).

Situaţie limită: un eveniment, o întâmplare care determină confruntarea bruscă şi directă a

individului cu realitatea sa existenţială ( de ex. moartea unui persoane apropiate, o boală terminală, o

tentativă suicidară, condiţia de martor sau victimă a unui cataclism, accident, etc.)

Concepte aplicative fundamentale

Catharsis descărcare afectivă a tensiunilor intrapsihice acumulate, a unor afecte nedescărcate,

care produc o stare de nemulţumire acută, o imagine de sine prăbuşită şi uneori izbucniri neaşteptate şi

nejustificate de context. Catharsisul presupune exprimarea liberă şi deschisă a trăirilor afective (de cele

mai multe ori sub forma plânsului, a suspinelor, a izbucnirilor de furie, revoltă, a folosirii de gesturi sau

cuvinte dure), neacceptarea propriilor emoţii şi sentimente, înlăturarea mecanismelor de apărare şi

acceptarea propriului eu.

Insight: înţelegerea bruscă, subită, intuitivă a unor conflicte şi mecanisme psihologice personale,

a anumitor lucruri pe care persoana nu le sesizase anterior, în ciuda importanţei lor. În terapie insight-

urile permit treptat autoînţelegerea şi acceptarea propriei persoane, a sentimentelor, atitudinilor şi

motivaţiilor propriilor comportamente, a relaţiilor cu ceilalţi.

Transfer se referă la relaţia pacient-terapeut şi constă în procesul prin care fantasmele

insconştiente (atitudini şui sentimente pe care pacientul le are sau le-a avut faţă vde alet vpersoane

semnificative din viaţa sa) se actualizează în decursul curei şi se exteriorizează în relaţia cu psihanalistul

Restructurare cognitivă este o strategie cognitiv-comportamentală care îşi propune să-l ajute pe

client să-şi recunoască distorsiunile de gândire şi să facă schimbări conforme cu realitatea. Se urmăreşte

realizarea restructurării cognitive, respectiv pacientul să înveţe să îşi controleze stările afective prin

identificarea şi înlocuirea pattern-urilor cognitive negative de gândire cu altele adaptative.

Joc de rol tehnică psihodramatică care constă în a propune participanţilor scenarii implcând

raporturi umane din viaţa socială sau profesională şi presupune ca subiectul să „se joace pe sine”, să

joace rolul unei alte persoane sau un rol generic o anumită perioadă de timp „ca şi cum” situaţia ar fi

reală.

24

Competenţele generale (cifre) şi specifice (litere) ale psihoterapeutului derivă din componentele

procesului psihoterapeutic:

(1) Evaluarea psihologică (circumscrisă de forma specifica de psihoterapie);

(2) Intervenţie psihologică (circumscrisa de forma specifică de psihoterapie):

(a) de optimizare, dezvoltare şi autocunoaştere;

(b) în probleme psihologice, psihopatologice şi în situaţii de risc;

(c) în menţinerea sănătăţii (educaţia pentru sănătate, prevenţia primară etc.) şi confruntarea cu condiţia

de boală şi impas existenţial (ex. tratament, prevenţie secundară, terţiară, recuperare etc.);

(d) de optimizare a proceselor de cuplu, familie, grup, organizatii si colectivităţi.

(3)Cercetare:

(a) în cadrul limitelor competenţelor sale.

(4) Educatie si training (formare profesionala):

(a) poate organiza cursuri şi workshop-uri în limitele compeţentelor date de nivelele de specializare.

Şcoli de psihoterapie (orientări)

Şcolile de psihoterapie (incluzând consilierea psihologică) recunoscute în România sunt cele

stabilite de normele internaţionale în domeniu.

- Psihoterapii cognitiv-comportamentale (psihoterapie raţional-emotivă şi comportamentală, psihoterapie

cognitivă, psihoterapie comportamentală, psihoterapie prin acceptare şi angajament, terapia bazată pe

realitate, terapia multimodală etc.);

- Psihoterapii dinamice (ex. psihoterapia psihanalitică, psihoterapia analitică, terapii dinamice de scurta

durată etc.);

- Psihoterapii ericksoniene (ex. psihoterapie ericksoniană, hipnoza ericksoniană etc.);

- Psihoterapii scurte (ex. terapia scurtă focalizată pe soluţie, orientarea pe competenţe şi resurse,

abordările constructivist-colaborative şi narative, etc);

- Psihoterapii umanist-existentiale-experienţiale, sistemice şi transpersonale (ex. gestalterapie,

logoterapie, psihodramă, psihoterapie experienţială, analiza tranzacţională, etc.).

Trepte profesionale

În România se recunosc trei trepte profesionale (niveluri) de specializare in psihoterapie:

(1) Nivelul de psiholog practicant în psihoterapie

25

I. sub supervizare

II. autonom.

(2) Nivelul de psiholog specialist în psihoterapie

(3) Nivelul de psiholog principal in psihoterapie

Psihoterapeuții specialişti sau principali în psihoterapie pot deveni supervizori/formatori, în şcoala în

care sunt psihoterapeuţi specialişti sau principali.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică

Pe parcursul practicii în domeniul psihoterapiei, studentul va deprinde următoarele competenţe:

1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi intepreteze)

- Perspectiva psihologică asupra stării de sănătate/boală;

- Strategiile de prevenire a conduitelor patogene;

- Raportul dintre personalitate şi starea de sănătate/boală;

- Dinamica afectivă în relaţie cu cea cognitivă

- Relaţia dintre psihism şi palierul somatic;

- Dinamica schimbării şi a vindecării.

2. Instrumental – aplicative

- Să identifice şi să interpreteze factorii biologici, psiho-sociali şi comportamentali care

influenţează starea de sănătate;

- Să explice mecanismele prin care individul reacţionează psihic sau somatic la influenţele pe

care factorii de ordin cognitiv, emoţional, social le exercită asupra sa;

- Să prezinte factorii de risc pentru sănătate şi strategiile de prevenire a îmbolnăvirilor şi

menţinere a sănătăţii;

- Să dobândească capacitatea de a identifica tehnica terapeutică adecvată unui tip de tulburare

sau de personalitate;

- Să dobândească capacitatea de a utiliza tehnici terapeutice specifice în situaţii de criză.

3. Atitudinale

- Să se raporteze la Celălalt cu responsabilitatea generată că cunoaşterea psihoterapeutică.

3.2. PSIHOLOGIE MEDICALĂ

26


Psihologia medicală se referă la atitudinea faţă de bolnav şi boală, faţă de sistemele de îngrijire a

sănătăţii, atât ale individului bolnav cât şi ale celui sănătos, acest lucru incluzând logic şi atitudinea

medicului şi celor ce lucrează în domeniul medical faţă de propria profesiune. Încercând să simplifice

domeniul de definiţie W. Huber (1992) defineşte psihologia clinică ca ramura psihologiei care are drept

obiect problemele şi tulburările psihice ca şi componenta psihică a tulburărilor somatice. Este deci

studiul problemelor psihice care se manifestă în conduitele normale şi patologice şi ale intervenţiei în

aceste conduite. Definiţia lui Paul Popescu Neveanu – obiectul psihologiei generale tratează procesele,

sistemele şi însuşirile psihice integrând şi problematica generică a personalităţii, studiul psihologiei

medicale are ca obiect de studiu şi psihologia bolnavului şi a relaţiilor sale cu ambianţa, legăturile sale

subiective cu personalul medico-sanitar (în mod predominant cu medicul) şi cu familia. Domeniul

psihologiei medicale poate fi regăsit în toate faptele din practica medicală unde intervine, într-un fel sau

altul, un factor psihologic, fie că e vorba de raportul unui eveniment traumatizant din punct de vedere

afectiv (doliu, despărţire) cu derularea unei afecţiuni somatice, sau de locul relaţiei medic–pacient a

proiecţiei acesteia în diagnosticul, tratamentul sau urmărirea bolilor. Ea studiază şi reacţia psihică a

bolnavului faţă de agresiunea somatică şi/sau psihică (posibilă generatoare de boală) şi mijloacele

psihice de tratament. Tot de conţinutul psihologiei medicale ţin de atitudinea în faţa morţii fenomenele

de transfer şi contratransfer, beneficiul secundar, relaţiile umane de la nivelul spitalului. Psihologia

medicală se dezvoltă azi din întrepătrunderea cu alte domenii de cunoaştere şi cercetare cum ar fi:

psihopatologia, psihologia holistică şi antropologia, psihanaliza şi psihologia dinamică, cronobiologia,

etologia, sociologia, psihologia experimentală şi neurofiziologia. Cu fiecare din aceste domenii

psihologia medicală are legături biunivoce şi face un schimb continuu de informaţii. Ea este legată de

domeniul psihologiei generale prin aspectele legate de comunicare, aspectele legate de psihologia

dezvoltării, aspectele legate de personalitate.Psihologia medicală este legată de: Psihologia socială,

Psihologiei diferenţiale, Psihologia moral. Relaţiile psihologiei clinice cu domeniul ştiinţelor medicale şi

biologice cuprind relaţiile cu: Psihiatria, Psihoneurofiziologia, Psihofarmacologia, Psihopatologia,

Psihosomatica


Dicţionarul de psihologie LAROUSSE precizează că NORMALITATEA este o noţiune

relativă, variabilă de la un mediu socio-cultural la altul şi în plus face interesanta precizare că în

medicină există tendinţa de a se asimila omul normal individului perfect sănătos individ care la drept

vorbind nu există (N. Sillamy, 1995).

Patru perspective par să înglobeze majoritatea numeroaselor concepte clinice şi/sau teoretice care se

referă la normalitate dar, deşi acestea sunt unice, au domenii de definiţie şi de descriere de fapt ele se

completează una pe cealaltă şi numai sumarea lor poate da imaginea cea mai apropiată de real:

normalitatea ca sănătate, ca normalitatea ca valoare medie, normalitatea ideală, normalitatea ca proces.

27

SĂNĂTATEA UMANĂ poate fi considerată o stare înscrisă în perimetrul care defineşte

normalitatea existenţei individului semnificând menţinerea echilibrului structural al persoanei (în plan

corporal-biologic şi psihic conştient) atât în perspectiva internă (a raportului reciproc al subsistemelor în

conformitate cu sinteza ansamblului, a conformităţii stărilor sistemului în raport cu normele generale ale

speciei, ale vârstei, ale sexului), cât şi în perspectiva externă, a echilibrului adaptativ dintre individ şi

mediul său ambiant concret. Organizaţia Mondială a Sănătăţii definea starea de sănătate ca fiind: ”o

stare completă de bine din punct de vedere psihic, mental şi social, şi nu neapărat în absenţa durerii”.

Această definiţie este o recunoaştere a faptului că starea de sănătate este mai mult decât absenţa durerii.

Este o stare de armonie, o stare-de-bine cu privire la evoluţia complexului biologic, psihologic şi a

dimensiunilor sociale ale comportamentului uman.

ANORMALITATEA este o îndepărtare de normă al cărei sens pozitiv sau negativ rămâne

indiferent în ceea ce priveşte definirea în sine a zonei de definiţie. Sensul este important în perspectivă

calitativă. Astfel, antropologic, în zona pozitivă se află persoanele excepţionale, geniile, care joacă un

rol creator în istoria omenirii, în instituirea progresului. Invers, patologia, boala, se referă la îndepărtarea

de normă în sens negativ, spre minus, spre deficit funcţional şi de performanţă, spre dizarmonie,

dezorganizare, destructurare. J. Delay şi P. Pichot consideră că anormalul reprezintă o abatere calitativă

şi funcţională de la valoarea şi semnificaţia generală a modelului uman.

CONCEPTUL DE BOALĂ PSIHICĂ

Pentru înţelegerea dinamicii raportului sănătate-boală, trebuie să apelăm la noţiunea de proces

patologic. În acest sens, boala reprezintă o formă de existenţă a materiei vii caracterizată prin apariţia

procesului ce implică tulburarea unităţii forţelor din organism (integritatea) şi a organismului cu mediul

(integrarea). Boala umană se caracterizează, în general, prin perturbarea la diverse nivele şi din variate

incidente a structurilor funcţionale ale individului în perspectivă corporal-biologică sau psihic-

conştientă. Perturbarea indusă de boală determină un minus şi o dizarmonie a ansamblului unitar al

persoanei, dificultăţi obiective şi subiective în prezenţa, adaptarea şi eficienţa în cadrul vieţii sociale,

dezadaptarea, involuţia, moartea nefirească (prin accident) ori evoluţia spre constituirea defectualităţii

sau deteriorării grave. Boala psihică trebuie considerată ca interesând întreaga fiinţă umană în

compexitatea ei biologică, psihologică, axiologică şi socială. Apare deci evident, ca analiza normalităţii

psihice, a psihismului văzut cu un “multiplex”, să implice nu numai corelaţii biologice, ci şi sociale,

culturale, epistemologice şi dinamice.

ADAPTAREA este un pattern comportamental pozitiv, care poate fi folosit la reducerea

stresorilor şi stresului asociat unei boli. Într-o scurtă perioadă de timp, conceptul va fi folosit ca un

28

important determinant al sănătăţii şi bolii comunităţilor umane şi profesionale şi, de asemenea, se va

vorbi despre managementul stresului şi reducerea stresului prin adaptare eficientă.

În 1937, H. Selye introduce termenul de sindrom de adaptare în patologia generală, definindu-l

ca un ansamblu de reacţii prin care organismul răspunde la o acţiune agresivă – stres.

CONCEPTUL DE STRES, introdus de H. Selye, indica iniţial o acţiune de suprasolicitare

exercitată din exterior asupra organismului, care determina o reacţie de adaptare nespecifică a

organismului faţă de agresiunea care-i ameninţa integritatea. Roger Guillemin, pornind de la această

definiţie, formulează una dintre cele mai remarcabile definiţii ale stresului: „Stare tradusă printr-un

sindrom specific corespunzând tuturor schimbărilor nespecifice induse astfel într-un sistem biologic.” H.

Selye a privit stresul din punct de vedere fiziologic, în timp ce Spinoza considera că „mintea şi corpul

sunt unul şi acelaşi lucru”. Aproape orice stresor şi aproape orice reacţie de stres implică atât

componente fiziologice cât şi psihologice (emoţionale).

MECANISMELE DE APĂRARE

Dintre numeroasele definiţii date mecanismelor de apărare, o reţinem pe cea a lui Widloecher

(1972) mecanismele de apărare arată diferitele tipuri de operaţii în care se poate specifica apărarea, adică

forme clinice ale acestor operaţiuni defensive, şi pe cea a DSM-lui IV, în care mecanismele de apărare

(styles of coping) sunt definite ca procese psihologice automate care protejează individul de anxietate

sau de perceperea de pericole sau de factori de stres interni sau externi. Autorii DSM-ului mai fac

precizarea că mecanismele de apărare constituie mediatori ai reacţiei subiectului la conflictele

emoţionale şi la factori de stres externi sau interni.

CONCEPTUL DE CONSTRÂNGERE A ROLULUI (role strain) este definit deci prin

„dificultăţile, înfruntările, conflictele şi celelalte probleme de aceeaşi natură, pe care oamenii le

traversează în timp, atunci când se angajează în rolurile sociale ale vieţii“ (Pearlin, 1983).

MEDICINĂ PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHOSOMATICĂ

O mare varietate de acuze somatice care antrenează convingerea pacienţilor că ei sunt suferinzi

din punct de vedere corporal, în ciuda unor probleme emoţionale sau psihosociale demonstrabile, rămân

în afara unei posibilităţi de definire clare. Disconfortul somatic nu îşi are explicaţie sau are una parţială,

în ciuda convingerii cvasiunanime a pacientului că suferinţele lui îşi au originea într-o boală definibilă

care îl determină să ceară ajutor medical şi care îi determină incapacitatea şi handicapul (Lipowski,

1968; Kleinman, 1977; Katon, 1982; Kirmayer, 1984; Kellner, 1990).

Manualul DSM-IV (1994) subliniază că trăsătura comună a tulburărilor somatoforme este

prezenţa simptomelor fizice, care sugerează o afecţiune aparţinând medicinii interne, dar care nu poate fi

29

pe deplin explicată de o situaţie aparţinând medicinii generale, de efectele directe ale unei substanţe sau

de altă tulburare mintală (cum ar fi atacurile de panică).


ASPECTE ALE COMUNICĂRII CU PACIENTUL

Comunicarea medic-pacient este o comunicare directă, faţă în faţă, nemediată şi neformalizată.

Între cei doi subiecţi ai transferului de informaţie are loc un schimb continuu de informaţii, care îi

conduce pe fiecare din cei doi parteneri către obiectivele precise ale întrevederii: aflarea răspunsurilor în

legătură cu modificarea stării de sănătate, remediile propuse pentru înlăturarea acestora, modalităţile

practice de acţiune. În afara acestui fascicol de informaţii, să-i zicem central, are loc şi o altă trecere de

mesaje secundare, care permit răspunsul la o serie de probleme „periferice”.

Fereastra de comunicare DONA reprezintă un concept al modului în care se derulează relaţia de

comunicare între doi parteneri faţă în faţă. Unul este doctorul, pe care l-am numit DO, iar celălalt este

pacientul/pacienta pe care îl vom numi NAe sau NAdia, pentru a reuşi o formulă memotehnică a zonelor

ferestrei.

Zona D

DESCHISĂ

INTERACŢIUNE

Zona O

OARBĂ

VULNERABILITATE

Zona A

ASCUNSĂ

INTIMITATE

ZONA N

NECUNOSCUTĂ

DEZVĂLUIRE

MODELE ALE RELAŢIEI MEDIC/PACIENT

Există un număr de modele potenţiale. Deseori nici medicul, nici pacientul nu sunt pe deplin

conştienţi că în realitate se aleg unul pe altul. Modelele cel mai adesea derivă din personalităţile,

expectaţiile şi nevoile ambilor. Faptul că la aceste personalităţi, aşteptările şi nevoile sunt în general

trecute sub tăcere şi pot fi destul de diferite pentru doctor şi pacient pot conduce la o proastă comunicare

şi dezamăgire din partea ambilor participanţi. Modelele specifice ale relaţiei medic-pacient sunt:

Modelul activ/pasiv, Modelul profesor-student (părinte/copil, sfătuire/cooperare), Modelul participării

mutuale, Modelul prietenesc (socio-familial)

ATITUDINILE TRANSFERENŢIALE

30

Atitudinea pacientului faţă de medic este susceptibilă să fie o repetiţie a atitudinii pe care el sau

ea au avut-o faţă de alte autorităţi. Această atitudine poate varia de la o atitudine bazală realistă – în care

doctorul se aşteaptă la cel mai autentic interes din partea pacientului, la o supraidealizare şi chiar cu o

fantezie erotizantă până la una de neîncredere, aşteptându-se ca medicul să fie dispreţuitor şi potenţial

abuziv.

Transferul. Transferul este definit de modelul general ca un set de aşteptări, convingeri şi

răspunsuri emoţionale pe care pacientul le aduce în relaţia medic-pacient; ele nu sunt determinate în mod

necesar de cine este medicul, sau cum acţionează el de fapt, ci mai degrabă pe experienţele continue pe

care pacientul le-a avut de-a lungul vieţii cu alte importante personalităţi, autorităţi.

Contratransfer. Aşa cum pacientul aduce atitudini transferenţiale în relaţia medic-pacient,

doctorii înşişi dezvoltă adesea reacţii contratransferenţiale faţă de pacienţii lor. Contratransferul poate

lua forma sentimentelor negative, care dezbină relaţia medic-pacient, dar poate de asemenea să devină

disproporţionat pozitiv, idealizând sau având reacţii erotice.

EFECTUL PLACEBO

Cuvântul „placebo” reprezintă forma – la viitor- a verbului latin placeo/plăcere şi poate fi tradus

stricto sensu prin: „voi plăcea“, sau, mai liber, „voi fi plăcut“ (agreabil). Cuvântul Placebo are sensul de

agreabil, plăcut- în sens de promisiune- şi deci poate defini aşteptarea unui bolnav - când i se dă un

medicament - la acţiunea utilă, plăcută a acesteia. (I. Bradu Iamandescu şi I. Necula, 2002).

G. Ionescu (1985) propune următoarea definiţie operaţională: „Efectul placebo cuprinde

ansamblul manifestărilor clinice care apar la un bolnav sau persoana sănătoasă căreia i s-a administrat,

în scop terapeutic sau experimental, o substanţă neutră din punct de vedere farmacodinamic”.

COMPLIANŢĂ, NON-COMPLIANŢĂ, ACCEPTANŢĂ

Complianţa este definită ca fiind o acţiune ce concordă cu o cerere sau cu o recomandare – este

tendinţa de a se supune uşor. Reprezintă noţiune referitoare la adeziunea bolnavului la mijloacele

terapeutice necesare ameliorării stării de sănătate, în care pot fi incluse terapiile biologice, regimurile

alimentare, modificarea stilului de viaţă ca şi acceptarea supravegherii medicale şi a controlului periodic.

Comportamentul non-compliant este considerat nepotrivit; contravine crezurilor profesionale,

normelor şi aşteptărilor privind rolurile corespunzătoare pacienţilor şi profesioniştilor. Numeroşi factori

sunt incriminaţi în “non-complianţă”. Dintre aceştia vom menţiona ca principale grupe: factori legaţi de

trăirea bolii şi de înţelegerea sa intelectuală de către bolnav; factori legaţi de relaţia medic-bolnav;

factori legaţi de tipul tratamentului; factori legaţi de anturajul bolnavului. Dintre factorii legaţi de boală

menţionăm: diagnosticul, gravitatea, morbiditatea, evoluţia, durata, iar dintre cei legaţi de tratament:

existenţa unor produse cu acţiune prelungită, durata tratamentului, numărul de medicamente, frecvenţa

crizelor şi dimensiunea dozelor, prezenţa efectelor nedorite. În funcţie de natura, severitatea şi durata

bolii complianţa terapeutică variază într-un mod relativ previzibil.

31

Conform Articolului 5 din Procedurile de Atestare şi Certificare elaborate de Comisia de

Psihologie clinica din cadrul Colegiului Psihologilor, psihologul atestat în psihologia clinică (numit

generic şi psiholog clinician) are următoarele competenţe generale:

1. Cunoaştere a bazei teoretice şi a eticii profesionale în psihologia clinică;

2. (Psiho)Diagnostic şi evaluare clinică;

3. Intervenţie/asistenţă/consultanţă psihologică;

4. Cercetare;

5. Educaţie şi training (formare profesională).

Competenţele stabilite mai sus pentru specializarea în psihologie clinică, se detaliază cu

competenţe specifice în funcţie de nivelul de specializare profesională a psihologului atestat în

psihologia clinică. Obţinerea competenţelor generale şi specifice presupune obligatoriu licenţa în

psihologie şi parcurgerea unui pachet de cursuri universitare care să includă cunoştinţe din domeniile:

• Psihologie generală şi Psihodiagnostic;

• Psihodiagnostic şi evaluare clinică;

• Psihologie clinică şi/sau medicală;

• Consiliere şi psihoterapie;

• Psihiatrie şi/sau Psihopatologie;

• Psihologia sănătăţii şi/sau Psihosomatică;

• Psihologia dezvoltării şi/sau Psihologia clinică a dezvoltării.

Competenţele generale (cu cifre) şi specifice (cu litere) ale psihologului clinician practicant sub

supervizare sunt:

1. Cunoaştere a bazei teoretice şi a eticii profesionale în psihologia clinică:

- Cunoaşterea modelelor de sănătate şi boală;

- Cunoaşterea teoriilor învăţării şi dezvoltării psihologice;

- Cunoaşterea noţiunilor fundamentale de psihologie generală şi psihodiagnostic;

- Cunoaşterea eticii şi deontologiei profesionale.

2. (Psiho)Diagnostic şi evaluare clinică:

- evaluare subiectiv-emoţională;

- evaluare cognitivă;

- evaluare comportamentală;

- evaluare bio-fiziologică (ex. prin proceduri de bio-feedback);

- evaluarea simplă a personalităţii şi a mecanismelor de coping/adaptare/defensive;

- evaluarea psihologică asociată activităţilor cu cupluri sau familii (sau altor grupuri);

- evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural în care se manifestă

problemele psihologice;

32

- evaluarea dezvoltării psihologice.

3. Intervenţie/asistenţă/consultanţă psihologică:

- educaţie pentru sănătate, promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos (ex. prin prevenţie

primară şi secundară), prevenirea îmbolnăvirilor (ex. prin modificarea stilului de viaţă);

- elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluare programelor de promovare a sănătăţii şi de

prevenire a îmbolnăvirilor la nivel individual, de grup, comunitar şi/sau guvernamental;

- intervenţii specifice pentru persoanele cu nevoi speciale [aria psihopedagogiei speciale în condiţii

de psihopatologie (ex. logopedie clinică)];

- consiliere şi terapie suportivă;

- optimizare şi dezvoltare personală, autocunoaştere (ex. coaching).

4. Cercetare:

- cunoaşte noţiunile fundamentale de metodologia cercetării şi poate participa la sau iniţia

activităţi de cercetare în cadrul definit de competenţele sale.

5. Educaţie şi training (formare profesională):

- poate organiza workshop-uri în cadrul definit de competenţele sale.



1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi intepreteze)

- Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice de psihologie clinică si medicală;

- Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice de psihopatologie;

- Explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi

practice ale disciplinei.

3. Instrumental – aplicative

- Utilizarea unor instrumente de evaluare a stresului, inventarierea evenimentelor de viaţă,

evaluarea afectivităţii negative etc.;

- Utilizarea unor instrumente de evaluare a depresiei, anxietăţii, statusului cognitiv.

4. Atitudinale

- Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de pacient.

- Manifestarea empatiei, respectului si autenticităţii în relaţia cu pacientul.

3.3. PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR COGNITIVE ŞI A INTELIGENŢEI


33

Psihodiagnoza este domeniul psihologiei care se ocupă cu activitatea de investigare şi

cunoaştere a caracteristicilor psihice definitorii pentru persoană, activitate realizată prin intermediul

instrumentelor psihodiagnostice specifice: testele psihologice, chestionarele şi inventarele.

Psihodiagnoza aptitudinilor - ramură a psihodiagnozei care urmăreşte administrarea şi

interpretarea testelor şi bateriilor de teste psihologice utilizate pentru evaluarea aptitudinilor cognitive şi

a inteligenţei (măsurarea abilităţilor cognitive în scopul cunoaşterii nivelului lor de dezvoltare şi

funcţionare şi a stabilirii profilului aptitudinal).


Testul psihologic este un procedeu de investigaţie standardizat, utilizat pentru evaluarea şi

determinarea modului de funcţionare psihică a individului, prin intermediul răspunsurilor la diferite

probe psihodiagnostice. Testul constă într-o serie de probe (itemi) cu ajutorul cărora culegem informaţii

despre individ, în scopul evaluării, stabilirii unui diagnostic şi formulării unor predicţii.

Psihodiagnoza modernă se împarte în trei ramuri mai importante:

Bazele teoretice ale evaluării psihologice – ramură a psihodiagnozei axată pe modul de

construcţie a instrumentelor psihodiagnostice.

Psihodiagnoza personalităţii – ramură a psihodiagnozei centrată pe administrarea şi

interpretarea principalelor chestionare, inventare şi teste psihologice de evaluare a personalităţii

(structura şi factorii de personalitate).

Printre conceptele teoretice fundamentale ale psihodiagnozei aptitudinilor cognitive se

numără:

Sistemele de clasificare a testelor psihologice care includ principalele instrumente actuale de

testare a aptitudinilor cognitive şi a inteligenţei, în funcţie de: obiectivele lor şi conţinutul măsurat,

numărul de variabile psihice măsurate, durata, materialele utilizate, modul de administrare, tipul de

rezultat obţinut etc.

• Fidelitatea reprezintă proprietatea instrumentului de măsură de a arăta aceleaşi valori sau

valori relativ asemănătoare, la o nouă administrare.

• Validitatea reprezintă proprietatea testului psihologic de a măsura exact constructul pe

care îşi propune să-l măsoare.

• Cuantificarea este procesul prin care se atribuie o serie de punctaje sau numere unor

variabile psihice în scopul măsurării obiective şi a identificării diferenţelor interindividuale.

• Etalonul este unitatea de măsură la care se raportează performanţele individului la testul

psihologic pentru a vedea unde se situează acesta în raport cu performanţelor altor indivizi (grupul

normativ).


34

Modul de construcţie a testelor psihologice: definirea şi operaţionalizarea conceptelor, faza de

generare a itemilor, taxonomia relaţiilor item - construct măsurat, grila de corecţie, construcţia şi

administrarea chestionarului pilot, analiza de itemi după gradul de dificultate şi gradul de discriminare,

eliminarea itemilor irelevanţi, calculul fidelităţii, determinarea validităţii instrumentului de măsură).

Metodele de determinare a fidelităţii instrumentelor psihodiagnostice: metoda test-retest,

metoda formelor paralele, metoda analizei consistenţei interne şi coeficienţii de fidelitate interevaluatori.

Metodele de determinare a validităţii instrumentelor psihodiagnostice: validitatea de construct

sau conceptuală, validitatea de conţinut şi validitatea relativă la criteriu.

Clasificarea testelor de aptitudini cognitive în funcţie de obiectivele şi conţinutul măsurat:

teste de inteligenţă, teste de memorie, teste de atenţie, teste de de creativitate, bateriile de teste de

evaluare a aptitudinilor cognitive etc.

Schema generală în lucrul cu testele psihologice de evaluare a aptitudinilor cognitive şi a

inteligenţei: modelul teoretic pe care se bazează construcţia testului psihologic, obiectivele testului,

situaţiile în care se recomandă a fi utilizat ( aplicabilitatea sa), conţinutul testului şi componenţa scalelor,

informaţii legate de procedurile de validare şi de determinare a fidelităţii, valorile coeficienţilor de

fidelitate şi de validitate, administrarea testului, scorarea, instructajul, timpul de administrare, conversia

notelor brute în note standard, etalonul şi interpretarea rezultatelor.

Etapele procesului de evaluare psihologică şi redactarea raportul psihologic: datele de

identificare ale subiectului, scopul evaluării, interviul şi culegerea informaţiilor relevante pentru scopul

testării, testele psihologice administrate, observaţiile relevante din timpul examinării, rezultatele la

testele psihologice, interpretarea şi integrarea datelor, sumarizarea şi recomandările.

Aplicabilitatea testelor psihologice: consiliere psihologică, consiliere şcolară, psihoterapie şi

psihologie clinică, evaluare şi selecţie de personal, cercetare ştiinţifică.

Conduita examinatorului în timpul testării psihologice: aspectele etice cu privire la activitatea

de evaluare şi testare psihologică.

Avantajele şi limitele testelor de aptitudini cognitive şi de inteligenţă (în funcţie de scopul

evaluării psihologice, cunoaşterea obiectivelor precise ale instrumentelor psihodiagnostice de evaluare a

aptitudinilor în vederea selecţiei instrumentului adecvat; cunoaşterea limitelor instrumentului de

măsură).



1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)

- înţelegerea şi operaţionalizarea conceptelor specifice domeniului testării psihologice a

inteligenţei şi aptitudinilor cognitive; formarea abilităţii de a defini şi operaţionaliza conceptele

fundamentale de testare psihologică, evaluare psihologică, test psihologic, inteligenţă, forme şi niveluri

ale inteligenţei, aptitudini cognitive;

35

- înţelegerea necesităţii cunoaşterii modelelor teoretice care stau la baza construcţiei testelor de

inteligenţă, respectiv, a bateriilor de teste de aptitudini cognitive, din perspectiva interpretării

rezultatelor la teste; formarea abilităţii de a corela modelul teoretic pe care se fundamentează construcţia

testului cu informaţiile furnizate de test în scopul interpretării adecvate şi eficiente a rezultatelor obţinute

de subiect;

- înţelegerea rolului testelor psihologice de aptitudini cognitive în activitatea psihologului

practician; cunoaşterea şi familiarizarea cu principalele teste psihologice utilizate în prezent în

psihodiagnoza inteligenţei şi aptitudinilor cognitive, diferenţiate pe grupe de vârstă (specificul activităţii

de psihodiagnoză la adulţi, copii şi adolescenţi);

- cunoaşterea sistemelor de clasificare a testelor psihologice, a domeniilor de aplicabilitate a

testelor de inteligenţă şi a bateriilor de teste de aptitudini cognitive.

2. Instrumental-aplicative

- formarea capacităţii de a selecta, în funcţie de obiectivul testării, instrumentele

psihodiagnostice adecvate; cunoaşterea scopurilor precise ale testelor (ce măsoară, în ce condiţii se

recomandă a fi utilizate), a valorii şi limitelor testelor psihologice de evaluare a inteligenţei şi a

aptitudinilor cognitive; cunoaşterea scalelor care intră în componenţa fiecărui test şi a constructelor

specifice pe care le măsoară acestea;

- formarea şi dezvoltarea abilităţilor de lucru cu testele psihologice de evaluare a aptitudinilor

cognitive; formarea capacităţii de administrare şi interpretare a principalelor instrumente utilizate în

psihodiagnoza aptitudinilor cognitive;

- cunoaşterea modului de elaborare a raportului psihologic (schema de evaluare); înţelegerea

necesităţii unui demers psihodiagnostic complex; cunoaşterea etapelor procesului de evaluare

psihologică şi formarea capacităţii de a integra rezultatele obţinute la testele psihologice în structura

raportul psihologic.

3. Atitudinale

- cunoaşterea principiilor codului deontologic şi a aspectelor etice legate de evaluarea şi testarea

psihologică şi relaţionarea pe baza acestora cu persoanele care sunt psihodiagnosticate;

- cunoaşterea factorilor subiectivi şi obiectivi care pot influenţa rezultatele la testele psihologice;

- flexibilitate şi obiectivitate în interpretarea rezultatelor obţinute la testele şi chestionarele

aplicate.

3.4. PSIHOLOGIA COMUNICĂRII

36


Comunicarea este elementual esenial care determina performantele unui individ sau ale unui

grup de persoane. Intelegerea mecanismelor si resurselor individuale sau de grup, interpretarea lor

corecta si aplicarea coerenta a regulilor comunicarii ofera posibilitatea si capacitatea relationarii atat de

la persoana la persoana cat si a individului cu mediul social si personal intr-un mod optim si benefic. De

calitatea şi funcţionalitatea ei depinde modul în care sunt folosite resursele şi sunt atinse scopurile.

Eficienţa unei bune comunicari se bazeaza la nivelul individual cat si organizational pe capacitatea

emitatorului de a coda informatia si de a o organiza in asa fel incat receptorul mesajului sa o poata

decoda cat mai corect raportat la intentia celui care transmite mesajul, luand in considerare factorii de

mediu perturbatori. Cele doua componente majore, cea cantitativa si cea calitativa, sunt determinante in

facilitarea schimbului informational si sunt sustinute in mod complementar si necesar de canalul de

comunicare prin care se realizeaza acest process.


1. Schimb verbal, nonverbal sau prin simboluri de gânduri sau idei –modalitate interactive de

relationare interpersonala si sociala:

2. Mod de interacţiune prin transferare sau schimb de informaţie (mergând până la aspectul

biologic al comunicării);

3. Mecanism de reducere a anxietaţii, proces activ de apărare şi mobilizare a resurselor eului;

4. Proces care pune in relaţie interactivă entitaţi diferite ale lumii vii;

5. Transmiterea informaţiei de la sursă la receptor cu ajutorul codorilor şi decodorilor

specifici ;

6. Proces de prelucrare a informatiei prin care o entitate poate exercita puterea asupra altei

entitaţi modificându-i comportamentul prin transmiterea de mesaje.


Pentru atingerea unor rezultate care sa prezinte caracter de constanţa se vor aplica câteva tehnici

de imbunataţire a comunicarii atât interpersonale cât şi la nivelul organizaţiei. Câteva dintre acestea

ar fi :

Urmărirea comunicării – verificarea de catre emiţator a corectitudinii înţelegerii mesajului său

de către receptor;

Feed-back – important, deoarece se poate urmări direct efectul mesajului transmis; este

distorsionat în cadrul organizaţiilor din cauza canalelor largi de comunicaţie sau a structurilor

ierahice;

Empatia – pune pe cel care comunică în locul celui care receptează mesajul şi creează

posibilitatea anticipării efectului şi feed-back-ului mesajului transmis;

37

Repetiţia – proces important al învaţării şi care lărgeşte posibilitatea înţelegerii mesajului atât

prin latura cantitativă cât şi prin cea a găsirii de noi semnificaţii;

Simplificarea limbajului – adaptarea acestuia la capacitatea receptorului de a-l decoda

Ascultarea activă – arată respectul acordat persoanei care comunică mesajul, permite acesteia să

aibă feed-back rapid, permite accesul la informaţii şi comportamente noi.




Cunoaşterea principalelor elemente care influenţează comunicarea;

Capacitatea de a întelege diverse modele de comunicare;

Capacitatea de a prelucra şi reda elemente ale comunicării interpersonale;

Capacitatea de a identifica, analiza şi gestiona o situaţie din procesul de comunicare;

Dezvoltarea tehnicilor personale de comunicare atât în plan personal cât şi organizaţional;

Identificarea situaţiilor cu optim de comunicare sau cu lipsa acesteia dintre două persoane şi

capacitatea de analiză a acestor situaţii;

Să definească şi să operaţionalizeze conceptele fundamentale ale psihologiei comunicării.


- Să aplice principiile comunicării la situaţiile efective de comunicare, crescând eficienţa,

capacitatea de persuadare şi de exprimare non-violentă în diferite contexte de comunicare.

3. Atitudinale

- Să-şi dezvolte aptitudinile de comunicare;

- Să cunoască şi să respecte principiile codului deontologic.

3.5. PSIHOLOGIA SPORTULUI

38


Psihologia sportului studiază procesele mintale şi comportamentul oamenilor implicaţi în

activităţi fizice sau exerciţii.

Sportul aşa cum s-a demonstrat prin numeroase cercetări are un efect pozitiv asupra stării de

sănătate mintală conducând la reducerea tulburărilor de tip psihopatologic (tulburări de tip anxios sau

depresiv) şi la creşterea tonusului afectiv implicit restabilirea stării de bine a individului. Activitatea

sportivă determină îmbunătăţirea imaginii şi stimei de sine.


Factorii psihici ai performanţei sportive

Aptitudinile – sisteme de procese psihice şi fizice organizate în mod original pentru a permite

efectuarea cu rezultate înalte a activităţii (Epuran, 2001): aptitudini somatice, funcţionale, biochimice,

general motrice, psihomotrice, motrice, psihointelectuale, psihoafective, psiho-reglatorii voliţionale

Atitudinile – componente ale caracterului, modalităţi de raportare la sine, lume, activitate, ca

disponibilitaţi relativ constante şi organizate ale sistemului psihic uman de a percepe şi judeca realitatea

şi de a reacţiona în mod specific. Atitudini cognitive (aşteptare şi prevedere), atitudini evaluative (sistem

de valori corect), trăsături volitive, motivaţia ca atitudine specifică în sport

Antrenamentul – mijlocul principal de pregătire pentru competiţie şi pentru realizarea

performanţei. Dezvoltarea maximă a capacităţii integrale de performanţă a sportivilor, pregătirea

sportivului pentru reuşita în concurs, dezvoltarea personalităţii (Epuran, 2001)

Ambianţa – totalitatea elementelor fizice şi sociale care îl cuprind şi îl solicită pe sportiv.

Familia, şcoala, mediul sportiv, climatul sportiv, relaţiile interpersonale, dinamica grupului

Optimizarea performanţei sportive

Creşterea capacităţii de performanţă a sportivului, raportat la personalitatea sportivului, prin

mijloace psihologice

Pregătirea psihică

Ansamblul strategiilor şi tehnicilor de instruire şi educare utilizate în scopul creşterii capacităţiii

psihice şi dezvoltăţii personalităţii sportivilor, corespunzătoare cerinţelor probei aporive/sportului

practicat, pentru obţinerea efectelor şi rezultatelor superioare în antrenament şi concurs (Epuran, 2001).

Pregătire de bază, pregătire specifică, pregătire pentru concurs. Laturile pregătirii psihice (intelectuală,

psihomotrică, volitivă, afectivă, personalitate)

Asistenţa psihologică a sportivilor

Ansamblul măsurilor care sprijină sportivul în vederea atingerii performanţei (Epuran, 2001).

Cunoaşterea particularitîţilor psihice ale sportivilor, asistenţa în antrenament şi concurs, psihoprofilaxia,

psihoterapia.


39

Starile de preparaţie

Stări active, cu caracter reglator-informaţional, decizional: dispunerea, anticiparea, angrenarea-

modelarea, aplicarea, adaptarea

Reglarea/autoreglarea psihică

Gestionarea emotivităţii, anxietăţii, motivaţiei şi aspiraţiei, angajarea voliţională, mobilizarea

intelectuală

Antrenamentul mental

Procesul de menţinere şi consolidare a reprezentărilor ideomotrice, prin repetarea în reprezentare,

cu scopul de a creşte eficienţa lucrului practic

Deprinderi psihice de autoreglare

Componente ale pregătirii psihice a sportivilor, , integrate în psihism şi manifestate ca rutine de

comportament: deprinderi atenţionale, perceptive, de control corporal, de gestionare a

emoţiilor/stresului/durerii, de gândire pozitivă, de asertivitate, combativitate etc.




- Să identifice procesele şi fenomenele psihice sub aspectul implicării lor în dezvoltarea unui

spirit de rigurozitate ştiinţifică;

- Să dobândească baza teoretică specifică disciplinei Psihologia sportului şi asistenţei

psihologice a sportivilor;

- Să stabilească modul de formare şi dezvoltare a proceselor, funcţiilor şi însuşirilor psihice

raportate la activitatea sportivă;

- Să distingă elemente fundamentale de teoria antrenamentului sportiv şi particularităţi ale

diferitelor sporturi;

- Să-şi aprofundeze cunoştinţele teoretice şi practice în dezvoltarea psihomotricităţii;

- Să distingă particularităţile sportivilor de (înaltă) performanţă, precum şi stările lor specifice

motivaţionale şi emoţionale în contextul antrenamentului/competiţiei;

- Să-şi însuşească informaţiila şi a noţiunile specifice domeniului denumit, să înţeleagă evoluţia

în timp a domeniului şi să opereze cu concepte specifice ca: activitate sportivă, sportiv, sportiv

de performanţă, motricitate, grup sportiv, antrenament sportiv, factori psihici ai antrenamentului

sportiv;

- Să identifice rolul şi importanţa antrenorului şi psihologului sportiv în procesul de pregătire

sportivă şi, implicit, în performanţă;

- Să explice şi să interpreteze adecvat procesele şi fenomenele sportive întâlnite în viaţa

cotidiană.

40


- Să utilizeze adecvat metodele şi tehnicile de cunoaştere teoretică şi practică, cu scopuri

explicativ-interpretative, dar şi practic-aplicative transpuse în elaborarea de eseuri, studii,

proiecte, microcercetări etc.;

- Să identifice liniile de întocmire a unui raport psihologic ulterior evaluării sportivilor, în acord

cu codul deontologic şi rigorile domeniului;

- Să identifice posibilităţile variate de a realiza conexiuni logice între disciplinele socio-umane,

dar şi posibilităţile de intervenţie practică în diferite domenii de activitate specializate;

- Să explice şi să interpreteze idei, conţinuturi şi/sau proiecte educaţionale cu conţinut în aria

psihologiei sportului;

- Să aplice teste specifice Psihologiei sportului;

- Să culeagă, să analizeze şi să interpreteze date şi informaţii din punct de vedere cantitativ şi

calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale şi din literatura

de specialitate în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii şi demersuri concrete.

3. Atitudinale

- Să manifeste o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de domeniul ştiinţific al psihologiei

generale;

- Să manifeste interes şi receptivitate crescânde faţă de înţelegerea şi explicarea corectă din punct

de vedere ştiinţific a proceselor şi fenomenelor întâlnite în viaţa şi activitatea cotidiană;

- Să-şi dezvole capacitatea de relaţionare, capacitatea de analiză, de viziune anticipativă şi

comportamentul pro-activ în contexte de cunoaştere psihologică;

- Să conştientizeze dificultăţile care pot interveni în asistenţa psihologică a sportivilor şi să le

poată gestiona;

- Să promoveze un sistem de valori culturale morale şi civice;

- Să-şi valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile ştiinţifice;

- Să se implice în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice;

- Să-şi mărească eficienţa potenţialului în activităţile ştiinţifice studenţeşti;

- Să-şi asume propria dinamică profesională.

3.6. PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI


Psihologia educaţiei îşi propune, în principal, să studieze:

41

legile activităţilor psihice şi psihosociale ale celor supuşi influenţelor educaţionale

(adică a elevilor şi dezvoltarea acestora de-a lungul vârstelor şcolare);

bazele psihologice ale instruirii şi educării (adică ale însuşirii cunoştinţelor,

formării priceperilor, deprinderilor şi personalităţii lor - modelarea personalităţii umane);

fundamentarea psihologică a metodelor de acţiune şi intervenţie asupra dezvoltării

psihice a copilului;

relaţiile dintre educator şi educat, respectiv relaţiile dintre actele comportamentale

ale profesorilor şi elevilor şi multitudinea variabilelor educaţionale care intrevin în cursul proceselor

interacţionale din şcoală (relaţii profesor – elev, studiul grupului şcolar, orientarea şi integrarea socio-

profesională).


În cadrul psihologiei educatiei, importante sunt concepte precum:

Personalitatea umana - „Acel element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o

caracterizează şi o diferenţiază de o altă persoană (Norbert Sillamy, Dictionarul de Psihologie Larousse,

Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, p. 231);

Grupul social reprezintă un sistem dinamic, în cadrul căruia se stabilesc interrelaţii între

membrii săi, o realitate supraindividuală, aflată la rândul său în interacţiune cu alte relaţii de tip social.

Elementele componente ale sistemului reprezentat de grupul social sunt membrii acestuia, care

interacţionează, îşi interiorizează valorile grupului, îşi însuşesc scopurile acestuia şi manifestă

solidaritate unii faţă de ceilalţi.

„Devianţa include ansamblul comportamentelor care violează aşteptările instituţionalizate, acele

aşteptări împărtăşite sau recunoscute ca legitime în cadrul unui sistem social” (D.Banciu, S.M.

Rădulescu, Sociologia criminalităţii, în P. Buneci, T. Butoi, I. Butoi, Sociologie juridică şi devianţă

specială, Bucureşti, Editura Fundaţiei Romania de Mâine, 2001, p.70). Totuşi, devianţa reprezintă o

noţiune relativă, echivocă în măsura în care ceea ce este considerat deviant într-o anumită societate sau

într-o anumită perioadă istorică în altă societate, sau în altă perioadă istorică este calificat drept normal.

Teorii ale dezvoltarii psihice

Jean Piaget - teoria psihogenezei operaţiilor intelectuale sau dezvoltarea cognitivă

42

Vârsta aproximativă

Stadiul sau Faza Caracteristicile esenţiale

Naştere – 2 ani Senzorio-motor Dezvoltarea permanenţei (stabilităţii) obiectelor, dezvoltarea capacităţilor motrice (câştigarea controlului motor), capacitate foarte mică sau inexistentă de reprezentare simbolică.

2 – 7 ani Preoperaţional Dezvoltarea limbajului şi a gândirii simbolice (clarificarea limbajului), gândire egocentrică.

7 – 12 aniOperaţiilor concrete Copilul începe să se descurce cu obiectele abstracte (numere,

relaţii, înrudiri etc.), apare dezvoltarea spiritului de conservare perfecţionarea conceptului de reversibilitate.

12 – până ce devine adult

Operaţiilor formale Dezvoltarea gândirii logice şi abstracte, sistematice.

Lawrence Kohlberg - Teoria dezvoltării morale sau distingerea binelui de rău

Nivelul Faza Raţionamentul moral al subiecţilorÎn favoarea furtului Împotriva furtului

Nivelul 1:Moralitatea preconvenţională: la acest nivel, interesele concrete ale individului sunt considerate în funcţie de răsplată sau pedeapsă

Faza 1. Orientarea spre supunere şi pedeapsă: În această fază, indivizii se supun regulilor pentru a evita pedeapsa, supunerea fiind acceptată ca un lucru firesc.

„Dacă îţi laşi soţia să moară, vei avea probleme. Vei fi acuzat că nu ai cheltuit banii necesari pentru a o salva şi va avea loc o cercetare a ta şi a farmacistului, ca fiind responsabili de moartea soţiei”.

„Nu ar trebui să furi doctoria pentru că vei fi prins şi trimis la închisoare. Dacă reuşeşti să scapi, nu vei mai avea linişte, la gândul că poliţia te poate prinde în orice moment”.

Faza 2. Orientarea „Dacă se întâmplă să „Probabil că nu vei primi ani spre răsplată: În această fază, regulile sunt respectate doar în folos personal. Supunerea apare doar ca urmare a răsplatei primite.

fii prins, poţi da medicamentul înapoi şi nu vei primi o condamnare mare. Nu va fi mare problemă pentru tine să stai puţin în puşcărie, dacă soţia ta va fi lângă tine atunci când vei fi eliberat”.

mulţi de puşcărie dacă furi medicamentul, dar, probabil, soţia ta va muri înainte ca tu să te eliberezi, aşa că n-ai făcut nimic bun. Dacă soţia ta moare, nu trebuie să te acuzi pe tine însuţi, nu este vina ta că ea are cancer”.

Nivelul 2: Moralitatea convenţională: La acest nivel, indivizii abordează problema morală în calitate de membri ai societăţii. Ei sunt interesaţi să facă plăcere celorlalţi, acţionând ca buni membri ai societăţii.

Faza 3. Moralitatea de „băiat bun”: în această fază, indivizii arată interes în a-i respecta pe ceilalţi şi a face ceea ce se aşteaptă de la ei.

„Nimeni nu va considera că eşti rău dacă furi medicamentul, dar familia ta te va considera un soţ inuman dacă nu furi. Dacă-ţi laşi soţia să moară, nu vei mai putea privi pe nimeni în faţă”.

„Nu doar farmacistul te va considera ca pe un infractor; toţi vor gândi la fel. După ce vei fura medicamentul, te vei simţi rău la gândul că ţi-ai dezonorat familia şi pe tine însuţi; nu vei mai putea privi pe nimeni în faţă”.

Faza 4. Moralitatea autorităţii şi menţinerii ordinii sociale: în această fază, indivizii se conformează regulilor societăţii şi consideră că este „bine” ceea ce societatea consideră că este bine.

„Dacă ai sentimentul onoarei, nu-ţi vei lăsa soţia să moară doar pentru că ţi-e frică să faci singurul lucru care ar salva-o. Te vei simţi mereu vinovat de moartea ei, dacă nu-ţi faci datoria faţă de ea”.

„Eşti disperat şi poţi să nu-ţi dai seama că faci ceva rău atunci când furi medicamentul. Dar, după ce vei fi trimis la puşcărie, vei şti că ai făcut ceva rău. Te vei simţi mereu vinovat pentru lipsa de onestitate şi pentru încălcarea legii”.

Nivelul 3: Moralitatea postconvenţională: la acest nivel, indivizii utilizează principiile morale considerate ca fiind cu aplicabilitate mai largă decât cele ale unei anume societăţi.

Faza 5. Moralitatea contractului, drepturilor individuale şi legii acceptate în mod democratic: indivizii, în această fază, fac ceea ce e corect din spirit de obligaţie, faţă de legile acceptate în cadrul societăţii. Ei înţeleg că legile pot fi modificate, ca parte a schimbărilor dintr-un contract social implicit.

„Vei pierde respectul celorlalţi oameni, nu-l vei câştiga, în caz că nu furi. Dacă-ţi laşi soţia să moară, acest lucru se va întâmpla din cauza fricii, nu din cauza raţiunii. Aşa că, vei pierde respectul faţă de sine şi, probabil, şi respectul semenilor tăi faţă de tine”.

„Îţi vei pierde poziţia şi respectul în cadrul comunităţii şi vei încălca legea. Vei pierde respectul faţă de sine dacă te laşi copleşit de emoţie şi uiţi ceea ce este important pe termen lung”.

Faza 6. Moralitatea principiilor individuale şi conştiinţei: în faza finală, un individ se supune legilor pentru că ele se bazează pe principiile eticii universale. Nu sunt respectate legile ce încalcă principiile.

„Dacă nu furi medicamentul şi îţi laşi soţia să moară, te vei autocondamna mai târziu. Nu vei fi acuzat şi te vei fi comportat conform legilor, dar nu te vei fi comportat conform normelor propriei conştiinţe”.

„Dacă furi medicamentul, nu vei fi acuzat de ceilalţi oameni, dar tu însuţi te vei condamna pentru că nu te-ai comportat aşa cum ţi-au cerut propria conştiinţă şi normele onestităţii”.

Sigmund Freud- teoria dezvoltării psihosexuale şi teoria lui Erik Erikson privind dezvoltarea

psihosocială

43

Vârsta

aproximativă

Stadiile de dezvoltare

psihosexuală SIGMUND FREUD

Stadiile de dezvoltare

psihosocială ERIK ERIKSON De la naştere până

la 1 anStadiul oral

Sursa primară de plăcere a copilului este prin intermediul gurii (respectiv supt, mâncat, gust).

Încredere versus neîncredere

Copiii învaţă să aibă încredere în cei ce îi îngrijesc.

1-3 ani Stadiul anal

Copiii dezvoltă un grad de cunoaştere şi pricepere prin controlul nevoilor fiziologice.

Autonomie versus îndoială

Copiii capătă independenţă prin controlul asupra unor acţiuni precum: mâncat, mers la toaletă, vorbit.

3-6 ani Stadiul falic

Energia sexuală se concentrează pe organele genitale. Copiii încep să se identifice cu părinţii de acelaşi sex.

Iniţiativă versus culpă

Copiii încep să preia controlul asupra mediului înconjurător.

7-11 ani Perioada latentă

Energia sexuală este suprimată, iar copiii se concentrează asupra altor activităţi ce ţin de: şcoală, prieteni, hobby-uri.

Competenţă versus inferioritate

Copiii dezvoltă un simt al competenţei şi îşi formează noi deprinderi.

Adolescenţa Stadiul genital

Copiii încep să exploreze relaţiile sentimentale.

Identitate versus confuzie

Copiii dezvoltă o identitate proprie.

Maturitate În concepţia lui S. Freud, stadiul genital se prelungeşte şi pe perioada maturităţii. El consideră că scopul fiecăruia dintre noi este să creăm un echilibru între toate aspectele vieţii.

Intimitate versus izolare

Tinerii şi adulţii caută compania şi dragostea celorlalţi.

Realizare versus stagnare

Adulţii educă pe alţii şi contribuie la viaţa societăţii.

Integritate vs. Disperare

Vorbim de vârstnicul care-şi priveşte viaţa sa, privind înapoi cu un sentiment de împlinire sau amărăciune.


Învăţarea şcolară - se realizează prin interrelaţia funcţiilor şi proceselor psihice cu accent

predominant pe procesele psihice cognitive. Va trebui să se ţină seama de caracteristicile intrinsece ale

materialului uman asupra căruia se acţionează, dar trebuie avut în vedere faptul că educatul este un

sistem pe care îl creăm noi înşine, în mare măsură, prin educaţie. Principalele etape parcurse de individ

atunci când învaţă sunt: achiziţia, interiorizarea, modificarea şi aplicarea. Prima fază, achiziţia,

presupune contactul cu informaţiile, cunoştinţele noi, urmată de o prelucrare a acestora pentru a se

realiza o bună înţelegere. Următoarea fază, aceea de interiorizare, vizează integrarea noilor cunoştinţe

44

într-un sistem personal, coerent, care se construieşte pe baza experienţelor anterioare. Faza de

modificare presupune acţiune din perspectiva noilor achiziţii, care dobândite şi operaţionalizate pot fi

aplicate în practică. Astfel, individul devine conştient de faptul că a acumulat ceva în plus şi de faptul că

ceea ce a acumulat reprezintă ceva util. Etapa finală vizează concretizarea acestor modificări în abilităţi

şi comportamente. Acest nivel de aplicare a celor acumulate reprezintă o confirmare a realizării unei

învăţări eficiente.

Comunicarea didactică (educaţională sau pedagogică) este cea care mijloceşte realizarea

fenomenului educaţional în ansamblul său, respectiv procesul de predare/asimilare a cunoştinţelor în

cadrul instituţionalizat al unei instituţii de învăţământ şi între parteneri cu status-uri şi roluri definite:

cadru didactic - elev. Prin comunicarea didactică se urmăresc câteva obiective, a căror finalitate o

reprezintă realizarea eficientă a învăţării, de aici rezultând caracteristica formativă a comunicării

didactice, profesorul exercitându-şi influenţa simultan asupra conţinuturilor şi a elevului. În comunicarea

didactică profesorul trebuie să fie precis şi expresiv, clar în exprimare şi concis, facilitând atât transferul,

cât şi înţelegerea mesajului transmis (informaţiile transmise trebuie adaptate scopului, obiectivelor

didactice şi nivelului intelectual al cursanţilor). Astfel că prezentarea şi exprimarea cunoştinţelor

îmbracă forme diferenţiate, în funcţie de auditoriul căruia îi sunt destinate, de aceea se poate spune că

limbajul didactic are un destinatar precis definit, variabil după nivelul, interesul şi formele de utilizare

viitoare a celor comunicate.

Relaţia pedagogică interpersonală conflictuală are proprietatea de a se face evidentă printr-o

serie de manifestări concrete, destul de uşor de recunoscut, chiar şi pentru persoane neavizate. Există,

prin urmare, un amplu complex de expresii emoţionale, atitudini şi forme de disconfort psihic care

însoţesc conduita şi comportamentul persoanelor implicate în conflict şi care vin în completarea

principalelor momente din desfăşurarea conflictului (dezacord, confruntare, escaladare, rezolvare).

Conflictul ia astfel, în sens ascendent, forma unei simple neînţelegeri, a incidentului, a tensiunii sau

chiar a crizei sociale, în condiţiile în care este ignorat, încurajat, deci, de nerezolvat.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul stagiului

de practică


- Să definească şi să operaţionalizeze corect conceptele specifice psihologiei educaţiei;

- Să realizeze comparaţii şi analogii între diversele teorii şi modele ale domeniului;

- Să explice metodele, tehnicile şi instrumentele utilizate în psihologia educaţiei.


- Capacitatea de a aplica conceptele psihologiei educaţiei;

45

- Însuşirea unor metode de evaluare şi autoevaluare a procesului de educaţie;

- Dezvoltarea adaptării atingerii scopurilor educaţionale la tabloul psihic al elevului;

- Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare cu persoanele implicate în timpul practicii în instituţia

ce reprezintă Partenerul de practică (profesori, elevi, echipa de management, consilierul şcolar

etc.);

- Exersarea abilităţii de a identifica diverse tipuri de probleme de natură psihologică ale elevilor

şi plasarea lor în contextul ontologic al acestora, în cel familial, şcolar şi socio-cultural;

- Dezvoltarea strategiilor euristice şi a creativităţii pe parcursul practicii.

3. Atitudinale

- formarea şi exersarea unor atitudini recomandate în domeniul educaţional: tactul, compasiunea,

curiozitatea, înţelegerea celuilalt, spiritul ludic;

- flexibilitate în aplicarea conceptelor şi metodelor domeniului;

- creativitate în lucrul cu tehnicile şi instrumentele psihologiei educaţiei în diverse tipuri de

educaţie, cu persoane cu profiluri psiho-culturale diferite etc.

3.7. PSIHOLOGIA CUPLULUI ŞI FAMILIEI

46


Psihologia familiei se ocupă de studiul teoretic şi aplicativ al mecanismelor psihologice ale

constituirii, menţinerii şi disoluţiei familiei, precum şi de procesele şi fenomenele care au loc în cadrul

unei familii.

Cuplul este o structură biopsihosocială, bipolară în cadrul căreia pe baza interdeterminismului

mutual partenerii se satisfac, se stimulează şi se dezvoltă.


Psihosexologia studiază caracteristicile specifice ale celor două sexe privind stabilirea,

funcţionarea şi dezvoltarea relaţiilor interpersonale erotico-sexuale, interactive şi de intercunoaştere.

Căsătoria, din punct de vedere psihologic, are un caracter eterogen, conţine aspecte subiective şi

obiective fiind o relaţie psihologică între doi oameni conştienţi.

Familia este un sistem dar şi un subsistem al sistemului social. În cadrul familiei putem avea

sistemul fraţilor, al părinţilor, copiilor.

Interacţiunea dintre membri familiei se realizează după anumite reguli, familia căutând să îşi

menţină homeostazia. Familia poate avea grade diferite de deschidere către mediul ei exterior (prieteni,

rude, vecini, şcoală, alte instituţii, etc.). Determinarea şi evaluarea graniţelor cu exteriorul pentru

identificarea familiilor deschise vs. închise, este necesară şi pentru alegerea metodei potrivite de

consiliere şi intervenţie terapeutică.

Fiind un sistem, în cadrul familiei se generează mecanisme de feedback pozitiv sau negativ.

Feedbackul constructiv, nu este neapărat pozitiv; un feedback negativ, dar bine realizat poate fi foarte

util şi eficient persoanei în dezvoltare, carieră etc. Feedbackul negativ în exces duce la reacţii pasiv-

agresive. Consultanţii în resurse umane spun ca raportul ar trebui sa fie de 3:1 în favoarea feedbackului

pozitiv.

Tranzacţiile repetate stabilesc pattern-urile legate de - cum, - când, - cine cu cine se relaţionează.

Prin aceste pattern-urilor tranzacţionale este reglat comportamentul membrilor familiei. Pattern-urile

sunt menţinute pe de o parte prin regulile universale care guvernează organizarea familiei, iar pe de altă

parte prin expectaţiile reciproce ale unor membrii particulari ai familiei.

Structura familiei se evidenţiază atunci când sunt observate interacţiunile dintre membrii

familiei. Cine cu cine interacţionează. Subsistemele se formează în funcţie de generaţie, gen şi interese

comune.

Graniţele sunt reguli care definesc cine şi cum participă. Rolul graniţelor este de a proteja

diferenţierea subsistemelor familiale. Graniţa este un concept folosit în terapia structurală de familie

pentru a descrie barierele emoţionale care protejează şi intensifică integritatea indivizilor, subsistemelor

şi familiilor. Graniţe clare presupun promovarea comunicării deschise şi intimitatea subsistemelor,

astfel încât acestea pot opera liber pentru îndeplinirea funcţiilor lor în cadrul familiei.

47


Conceptele-cheie în terapia sistemică de familie sunt: alianţă, coaliţia, triunghiul pervers,

cauzalitatea circulară. Studiul acestora este important şi în identificarea cauzelor unor abateri de la

conduita de rol conjugal şi parental.

Una din marile probleme ale sistemelor umane este aceea de a ajunge la o reconciliere între

reproducerea tipurilor de interacţiuni existente şi evoluţia acestora, între permanenţă şi schimbare.

Stabilitatea asigură continuitatea, iar flexibilitatea permite adaptarea la împrejurările care se schimbă.

Rolul familial reprezintă setul coerent de comportamente pe care membrii familiei îl aşteaptă de

la fiecare celălalt membru în funcţie de poziţia pe care o ocupă în sistemul familial.

- Etapele ciclului de viaţă familială, procesele emoţionale ale tranziţiei, principiile cheie,

schimbări de ordinul doi în statusul familial necesare pentru dezvoltarea familiei

- Dislocările din ciclul de viaţă al familiei care necesită paşi adiţionali pentru restabilizarea şi

avansarea pe Axa Dezvoltării

- Metode şi tehnici generale de evaluare (măsurare, psihodiagnostic) utilizate atât individual cât

şi pentru familie: anamneza, interviul convorbirea (copii, adulţi), metoda observării.

- Metode şi tehnici specifice de evaluare: tehnica ,,Psihosinteza familiei” , psihogenograma,

desenul familiei.

- Testul proiectiv numit „test al pulsiunilor” elaborat de Leopold Szondi bazat pe

mecanismul alegerii simpatetice, instrument de „diagnostic experimental al pulsiunilor” şi de analiza

destinologică, Constelaţia genealogică (familială) are rol determinat în derularea vieţii individului ca

purtător al zestrei bio-psiho-sociale a neamului din care se trage. Drumul în viaţă nu are exclusiv o

destinaţie de tip fatalist, ci se realizează prin alegerea în: iubire (instituţionalizată în căsătorie), prietenie

(idealul social care uneşte un grup, o asociaţie, societate etc.), profesie (vocaţia care va sta la baza unei

cariere), boală (electivitatea pentru o categorie de afecţiuni somatice sau psihice), moarte (un anume

mod de a muri: lent, violent, brusc). Aceste mari domenii de alegere cu valoare de destin sunt motivate

atât de educaţie, cât şi de moştenirea sa în posibilităţi de existenţă şi pot fi cunoscute prin analiza

arborelui genealogic. Alegerea parteneriatului marital, amical, vocaţional, morbid şi tanatic este mai

puţin determinată de configuraţia astrelor în momentul naşterii şi mai mult de structura posibilităţilor

sale de relaţie interumană: intimă (cu sine însuşi, intrapersonală), de proximitate (interpersonală) şi

socială (cu grupul şi cu societatea în general = conştiinţa socială).

- Disfuncţiile sexuale, factorii fiziologici şi psihologici determinaţi, tulburarea primară (încă de

la începutul activităţii sexuale), tulburarea secundară (a debutat după o activitate sexuală satisfăcătoare).

Este greu de stabilit care este normalitatea la comportamentul sexual. Un comportament sexual poate fi

considerat disfuncţional şi în funcţie de expectaţii, de comparaţiile cu dinamica sexuală din trecut, de

comparaţiile cu o altă parteneră. Aşteptările depind de opinia prietenilor, mass-media, a unor medici.

48



În timpul practici în domeniul Psihologia familiei şi cuplului, studentul va deprinde următoarele

competenţe:


- Să cunoască şi utilizeze adecvat noţiunile specifice de psihologia familiei şi cuplului;

- Să cunoască şi utilizeze adecvat noţiunile specifice de psihopatologie;

- Să dobândească noţiuni de bază pentru realizarea unor cercetării populaţionale

psihosociomedicale în domeniul sănătăţii sexual-reproductive, psihosexologie;

- Să explice şi interpreteze cât mai corect idei, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi

practice ale disciplinei;

- Să explice şi interpreteze unele modalităţi ştiinţifice de evaluare a familiei şi cuplului.


- Utilizarea unor instrumente de evaluare a cuplului şi familiei;

- Utilizarea unor instrumente de evaluare a coeziunii, flexibilităţii şi adaptabilităţii în cuplu;

- Utilizarea unor metode de suport specifice evenimentelor majore corespondente ciclului vieții

de familie;

- Evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural în care se manifestă

problemele psihologice;

- Utilizarea unor tehnici de intervenție în cazul unor tulburări de dinamică sexuală.

3. Atitudinale

- Manifestarea unei atitudini angajate în educația pentru sănătate, promovarea sănătății și a unui

stil de viață sănătos (ex. prin preventie primara şi secundara);

- Manifestarea unei atitudini suportive faţă de membrii familiei care au probleme cronice de

sănătate, probleme generate de adicţii;

- Manifestare respectului faţă de trăirile, experienţele, cunoştinţele, valorile, ideile, opiniile şi

opţiunile celorlalţi;

- Cunoaşterea şi recunoşterea limitelor de competenţă, iar în caz de impas profesional

consultarea cu colegii sau supervizorul.

3.8. DEFECTOLOGIE ŞI LOGOPEDIE

49


Psihopedagogia speciala sau defectologia este ştiinţa psihopedagogică care se ocupă de

persoanele cu nevoi speciale, de studiul particularităţilor psihice, de instrucţia şi educaţia lor, de evoluţia

şi dezvoltarea lor psihică, de modalităţile corectiv-recuperative pentru valorificarea potenţialului uman

existent şi formarea personalităţii acestora în vederea integrării socio-profesionale.

Defectologia şi logopedia, s-a dezvoltat în principal prin delimitarea preocupărilor la

problematica psihologică şi pedagogică a persoanelor cu dificultăţi în dezvoltare într-un palier sau altul

al activităţii psihice sau fizice.


Oligofrenopsihologia (psihologia deficienţilor de intelect) şi oligofrenopedagogia (pedagogia

deficienţilor de intelect) care se centrează pe studiul activităţii psihice, a psihodiagnozei şi evaluării

personalităţii deficienţilor de intelect, a optimizării procesului instructiv-educativ şi de mânuire a

metodologiei corectiv-recuperative pentru pregătirea acestora în vederea integrării lor în viaţa socială;

Surdopsihologia (psihologia deficienţilor de auz) şi surdopedagogia (pedagogia deficientilor de

auz) prin intermediul cărora se pune în evidenţă problematica psihologică şi pedagogică a deficienţilor

de auz;

Tiflopsihologia (psihologia deficienţilor de văz) şi tiflopedagogia (pedagogia deficienţilor de

văz) care sunt axate pe studiul activităţii psihice şi a optimizării procesului instructiv-educativ a

deficienţilor de vedere;

Logopedia centrată pe studiul limbajului şi a deficienţelor sale, pe prevenirea şi terapia

tulburărilor de limbaj;

Somatopedia (psihopedagogia deficienţilor neuromotori – handicapul fizic) care se ocupă de

problematica psihopedagogică şi pedagogică a deficienţilor locomotor

Psihopedagogia specială a deficienţilor de comportament care vizează cunoaşterea

structurilor psihice ale persoanelor deviante comportamental şi implementarea unor programe de

restabilire a comportamentelor adaptativ-integrative.

Deci mai nou intrate în conştiinţa comunităţii ştiinţifice de la noi din ţară, considerăm că şi

programele de recuperare a copiilor cu tulburări din spectrul autismului, programe de tip ABA,

TEACCH ori PECS (sistem de comunicare prin imagini) ar trebui integrate, de asemenea, domeniului

cuprinzător al psihopedagogiei speciale, fiind vorba tot de instrucţia – educarea unor copii cu nevoi

speciale.


Deficienţa mintală se referă la funcţionarea intelectuală generală semnificativ sub medie, care a

început în timpul perioadei de dezvoltare şi se asociază cu o deficienţă a comportamentului adaptativ.

50

Dizabilitatea cu repercusiuni asupra învăţării este un handicap sau retard care se manifestă

înainte de împlinirea vârstei de 18 luni şi despre care se crede că va fi definitiv. Aici sunt incluse

afecţiuni pervazive cu repercusiuni asupra dezvoltării, pareza cerebrală şi retardul mintal.

Autismul şi tulburările din spectrul autismului. Termenul de autism este folosit în sens larg

de tulburări din spectrul autismului. Atunci când ne referim la autism ca o tulburare specifică din cadrul

spectrului, folosim termenul autism clasic sau tipic. Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine

neurobiologică şi este considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale

copilăriei.

Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare

cunoscute sub numele de spectrul tulburărilor autiste sau tulburări pervazive de dezvoltare.

Echipă interdisciplinară sau grup de specialişti, aparţinând diverselor discipline (psiholog,

logoterapeut, specialist în terapie ocupaţională etc.) care evaluează un copil şi pun la punct un program

sau plan de intervenţie în conformitate cu nevoile acestuia.

Recuperarea este modalitatea de intervenţie care se referă la restabilirea, refacerea sau

reconstituirea unei funcţii umane, plecându-se de la premisa că aceasta s-a pierdut.

Programul de recuperare este un ansamblu coerent de tehnici psihopedagogice destinat a

valorifica la maxim posibilităţile individului cu handicap.

Logopedia este o ramură a defectologiei care se ocupă cu studiul defectelor de vorbire şi al

metodelor de înlăturare şi de prevenire a acestora.

ABA (Applied Behavior Analysis) este ştiinţa în care procedurile de lucru derivate din

principiile comportamentului sunt aplicate în mod sistematic, pentru a îmbunătăţi comportamentele

semnificative din punct de vedere social.

Evaluarea comprehensivă este evaluarea completă a unui copil, pornindu-se de la situaţia lui

psihologică, educaţională, social şi de sănătate. Aceasta sa efectuează, de obicei, de către o echipă de

specialişti, la final fiind întocmit un raport care le parvine părinţilor şi cadrelor didactice.




- Evidenţierea sarcinilor specifice şi precise ale defectologiei şi logopediei;

- Înţelegerea locului defectologiei şi logopediei în cadrul celorlalte ştiinte psiho-

pedagogice;

- Dezvoltarea de competenţe în a urmări relaţiile dintre factorii determinanţi în

dezvoltarea defectologiei;

51

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=ACEST

http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=a

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=PREVENIRE

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DE

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C8%98I

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C3%8ENL%C4%82TURARE


http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=METOD%C4%82

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=AL

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C8%98I

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=VORBIRE


http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DEFECT

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=STUDIU

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CU

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=OCUPA

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SE

http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=care

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DEFECTOLOGIE

http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=a

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=RAMUR%C4%82

- Cunoaşterea modelelor de organizare şi de desfăşurare a activităţii în relaţiile cu

persoanele cu deficienţă;

- Cunoaşterea specificului metodelor de diagnoză în domeniul defectologiei şi

logopediei;

- Cunoaşterea specificului metodelor de terapie (recuperare) în domeniul

defectologiei şi logopediei;

- Înţelegerea specificului intervenţiei psihopedagogice în cazul diferitelor

deficienţe, pornind de la principiul că nu pot fi utilizate în procesul instructiv-educvativ aceleaşi

metode şi tehnici din sşoala de masă (obişnuită) pentru că ritmul şi specificul activităţii psihice

impune o metodologie adaptată la particularităţile copiilor cu diferite tulburări de dezvoltare;

- Înţelegerea conceptului de deficienţă de intelect şi evoluţia acestuia în timp.

2. Aplicativ-instrumentale

- Operarea cu conceptele specifice care derivă din noţiunea de deficienţă de intelect;

- Cunoaşterea şi operarea cu simptomatologia aferentă deficienţei de intelect, în funcţie de

gradul acesteia, pentru a se putea opera ulterior cu noţiunile respective;

- Diferenţierea între diversele sindroame din categoria deficienţelor intelectuale şi a

pricipiilor activităţii instructiv-educative;

- Înţelegerea modului de manifestare a tulburărilor limbajului oral şi scris şi deprinderea

modurilor specifice de lucru în cadrul terapiei logopedice;

- Cunoaşterea simptomatologiei tulburărilor din spectrul autismului şi a principalelor linii

de intervenţie terapeutică recuperatorie;

- Crearea unui sistem unitar de gândire şi de acţiune pentru aplicarea unui program coerent

de integrare şcolară, profesională şi socială a persoanelor cu deficienţă.

3. Atitudinale

- Manifestarea unor calităţi valoroase în activitatea specifică celor două domenii: răbdare,

perseverenţă, creativitate, imaginaţie, rezistenţă la frustrare;

- Suport pentru familiile ai căror membrii suferă de tulburări de vorbire, autism, forme de retard

mental etc.;

- Preocupare pentru dezvoltarea tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului şi pentru

crearea unui stil propriu de intervenţie/terapie.

3.9. PSIHOLOGIE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI RESURSE UMANE

52

PSIHOLOGIA ORGANIZA Ţ IONALĂ


Psihologia organizaţională se concentrează pe studiul organizaţiilor ca instrumente ale eficienţei

şi acţiunii sociale, acestea înfiinţându-se datorită capacităţii lor de a realiza obiectivele individuale mai

rapid, mai eficient, răspunzând unor raţiuni umane fundamentale.

Acest domeniu se ocupă cu analiza aprofundată a specificului, tipurilor şi evoluţiei organizaţiilor,

cu funcţionarea acestora, aprofundează procesele organizaţionale (conducerea, decizia, comunicarea,

memoria şi învăţarea organizaţională) şi abordează cultura organizaţională ca mod învăţat de gândire.


Organizaţia – un sistem structurat de interacţiune a oamenilor în cadrul unei structuri

organizaţionale specifice, în scopul realizării unor obiective comune (scopuri organizaţionale).

Structura organizatorică – organizarea şi ierarhizarea elementelor componente ale unei

organizaţii; dispunerea logică, raţională a tuturor activităţilor, compartimentelor şi legăturilor dintr-o

organizaţie.

Comportamentul organizaţional – ansamblul acţiunilor, conduitelor membrilor unei

organizaţii.

Conducerea – fenomen, forma concretă şi distinctă a activităţii umane, înţeleasă în expresia ei

complexă, dinamică, mobilă; modalitate a practicii sociale; raport dinamic între personalitate şi

variabilele situaţionale.

Stilul de conducere – ansamblu de caracteristici ale comportamentului conducătorului; modul

concret de jucare a unui rol, adică transpunerea efectivă în plan comportamental a exigenţelor ce derivă

din statutul de conducător.

Decizia organizaţională – proces dinamic de interacţiune între toţi participanţii, care determină

o politică de alegere; executarea unui număr de opţiuni luate în calitate de obiective şi alegerea unor

alternative pe baza informaţiilor colectate.

Participarea organizaţională – participarea membrilor organizaţiei la elaborarea şi luarea

deciziilor de conducere.

Motivaţia comportamentului organizaţional – determinarea/stimularea membrilor organizaţiei

să contribuie pozitiv, activ şi eficient la îndeplinirea obiectivelor stabilite în organizaţie.

Conflictul organizaţional – forma de interrelaţionare, în care parţile (ex. conducerea

administrativă şi personalul tehnic; sindicate şi patronat; salariaţi şi reprezentanţii sindicatului) manifestă

interese divergente.

Negocierea – modalitate de soluţionare a conflictelor dintre două părţi cu interese diferite/ opuse,

în care acestea stabilesc voluntar un cadru de discuţie şi decizie.

53


Organigrama – structura formală a unei organizaţii redate sub forma grafică; model al relaţiilor,

responsabilităţilor şi autorităţii, precum şi al căilor de comunicare în organizaţie.

Sociograma – reprezentarea grafică a poziţiei, formale sau informale ocupate de fiecare individ

în organizaţie, a statutului pe care îl ocupă, a tipurilor de relaţii întreţinute cu ceilalţi membri.

Diagnoza organizaţională – analizarea aprofundată a comportamentului organizaţional, cu

depistarea eventualelor disfuncţionalităţi.




- Sǎ definească şi să utilizeze adecvat noţiunile specifice psihologiei organizaţionale;

- Să-şi însuşească informaţiile şi noţiunile specifice domeniului, să înţeleagă evoluţia în timp a

domeniului şi să opereze cu concepte specifice.


- Să utilizeze adecvat metodele şi tehnicile de diagnoza organizaţională;

- Să-şi formeze deprinderea de a acţiona pentru a observa, analiza, interpreta şi a oferi soluţii

problemelor care apar în organizaţii.

3. Atitudinale

- Să manifeste o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de domeniul ştiinţific al psihologiei

organizaţionale;

- Sǎ manifeste interes şi receptivitate crescândă faţă de înţelegerea şi explicarea corectă din punct

de vedere ştiinţific a comportamentelor din organizaţii;

- Să valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile ştiinţifice;

- Să se implice în dezvoltarea organizaţională.

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE


Managementul resurselor umane este domeniul ce abordează filosofia, politicile, procedurile şi

practicile cu ajutorul cărora sunt conduşi angajaţii. Obiectivele managementului resurselor umane

(MRU) sunt: integrarea obiectivelor sociale în obiectivele generale ale organizaţiei, administrarea

personalului, gestiunea personalului, calculul costurilor cu personalul, formarea profesională,

dezvoltarea socială, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, optimizarea relaţiilor sociale, îmbunătăţirea

informării şi comunicării organizaţionale.

54


Proiectarea organizatorică – conceperea unei organizaţii care să asigure resursele cerute pentru

toate activităţile necesare, să le grupeze favorabil integrării şi cooperării, să reacţioneze flexibil la

schimbare şi să permită o comunicare eficace şi un proces optim de luare a deciziilor.

Managementul cunoştinţelor profesionale – conceperea unor procese specifice pentru

asimilarea şi partajarea cunoştinţelor profesionale, care să extindă şi să îmbunătăţească învăţarea şi

performanţa organizaţiei.

Managementul performanţei – obţinerea unor rezultate mai bune de la organizaţie, echipe şi

angajaţi, prin cuantificarea şi gestionarea performanţei pe baza cadrului regulamentar stabilit în materie

de obiective şi de competenţe; evaluarea şi îmbunătăţirea performanţei; identificarea şi satisfacerea

nevoilor de învaţare şi dezvoltare.


Proiectarea posturilor şi locurilor de muncă - stabilirea conţinutului şi a răspunderilor

aferente posturilor, în vederea maximizării motivaţiei şi satisfacţiei profesionale.

Planificarea resurselor umane – evaluarea cerinţelor viitoare de personal, din punct de vedere

numeric şi al nivelului calificării şi competenţei şi conceperea şi implementarea planurilor necesare

pentru satisfacerea acestor cerinţe.

Recrutarea şi selecţia – obţinerea numărului şi tipului necesar de oameni.

Managementul carierei – planificarea şi dezvoltarea carierelor pentru angajaţii cu potenţial.

Dezvoltare managerială – asigurarea unor posibilităţi de dezvoltare care să amplifice

capacitatea managerilor de a contribui la atingerea scopurilor organizaţiei.

Sistemele de remunerare – conceperea unor structuri şi sisteme de remunerare care să fie

echitabile, transparente şi oneste.

Evaluarea profesională – analizarea nivelului de performanţă profesională a angajaţilor şi

compararea cu obiectivele şi standardele de performanţă cerute într-o organizaţie.




- Sǎ definească şi să utilizeze adecvat noţiunile specifice MRU;

- Să-şi însuşească informaţiile şi noţiunile specifice domeniului, să înţeleagă evoluţia în timp a

domeniului şi să opereze cu concepte specifice.


55

- Să utilizeze adecvat metodele şi tehnicile utilizate in MRU ;

- Să-şi formeze deprinderea de a acţiona pentru a observa, analiza, interpreta şi oferi soluţii

problemelor care apar in organizaţii.

3. Atitudinale

- Să manifeste o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de domeniul ştiinţific al MRU;

- Sǎ manifeste interes şi receptivitate crescândă faţă de înţelegerea şi explicarea corectă din punct

de vedere ştiinţific a resurselor umane din organizaţii;

- Să valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile ştiinţifice;

- Să se implice în dezvoltarea organizaţională.

3.10. DIDACTICA SPECIALITĂŢII (PSIHOLOGIE)


Didactica se ocupă cu studiul sistematic al diferitelor aspecte proprii procesului de învăţământ.

Didactica ştiinţifică are menirea să sintetizeze toate datele proprii sau datele cu semnificaţie

pedagogică ale altor ştiinţe (psihologie, sociologie, teoria comunicării, teoria informaţiei, cibernetică,

teoria conducerii ştiinţifice a activităţilor social-umane, praxiologie etc.) şi să ofere o imagine de

ansamblu asupra procesului de învăţământ în ceea ce priveşte natura şi obiectivele, principiile şi

conţinutul, metodele şi mijloacele, formele de organizare şi evaluare etc., implicate în organizarea şi

desfăşurare acelui proces. Ea porneşte de la o anume concepţie psihologică, ştiinţifică a învăţării. În

aceasta constă deosebirea sa esenţială faţă de didactica empirică, bazată pe experienţe, pe intuiţie, pe

încercări şi erori.

Didactica se adresează celor care urmează să-şi asume sarcina de a înlesni şi îndruma învăţarea

în clasă ; celor care se pregătesc pentru a îmbrăţişa o profesiune didactică. Mai exact, didactica

urmăreşte iniţierea viitorilor învăţători şi profesori în aspectele fundamentale ale teoriei şi practicii

procesului de predare-învăţare-evaluare. Dar ea este utilă şi învăţătorilor în funcţiune, cadrelor de

conducere din învăţământ care doresc să-şi actualizeze sau să-şi perfecţioneze cunoştinţele despre

procesul de învăţământ, să se familiarizeze cu noile orientări şi experienţe în acest domeniu.

În ceea ce privesc competenţele generale ale domeniului, ne referim în mod special la:

- Cunoaşterea coordonatelor curriculare privind transmiterea temelor cuprinse în programa

analitică a disciplinei sociologie şi a exigenţelor pe care le implică funcţia didactică;

- Formarea stilului pedagogic şi a competenţei pedagogice, dar şi a capacităţii de comunicare cu

clasa;

- Abilitarea studenţilor în vederea elaborării de proiecte didactice în domeniul sociologiei:

proiect de lecţie, proiect de unitate de învăţare, planificare calendaristică etc.

Pentru o mai bună înţelegere a domeniului didacticii, facem câteva clarificări conceptuale:

56

• Didactica specialităţii reprezintă o disciplină din sistemul ştiinţelor educaţiei. Corelarea

disciplinei psihologiei cu obiectivele, conţinuturile şi tipurile de activităţi pe care le studiază psihologia

în vederea pregătirii pentru cariera didactică alcătuieşte Didactica specialităţii.

• Pedagogia, ca ştiinţă principală a educaţiei, urmăreşte modul specific de producere

intenţionată a unor modificări în structura pesonalităţii, după cum remarcă Constantin Cucoş. Ea poate fi

definită ca teorie generală a educaţiei, oferind posibiltatea celor care practică activitatea educativă să

înţeleagă fenomenul educativ în toată complexitatea lui, atât la nivel teoretic, formulând legi, pricipii,

cât şi la nivel practic, prin stabilirea căilor, a formelor de organizare şi a modalităţilor de proiectare şi de

evaluare a finalităţilor actului educaţional.

• Relaţia dintre educaţie şi societate este bidimensională,, în sensul că se influenţează

reciproc. Educaţia răspunde cerinţelor societăţii, adică autorii actului educativ sunt cei care prospectează

nevoile societăţii în evoluţia sa şi iau decizii (pornind de la radiografierea rezultatelor) în privinţa

măsurilor ce se impun. Acestea din urmă sunt formulate ca obiective şi modalităţi de împlinire a lor.

• Exerciţiul educaţiei include oferta specifică a fiecărei discipline de studiu în parte.


Curriculum formal sau official = ansamblul acelor documente şcolare de tip regulator în

cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe

care şcoala le oferă elevului.

Documente ale curriculum-ului formal = planurile de învăţământ, programele şcolare,

ghidurile metodologice precum şi informaţii pertinente din surse bibliografice îndeosebi, din domenii

aparţinând sistemului ştiinţelor educaţiei.

Planurile - cadru de învăţământ = documente oficiale aprobate prin ordine ale ministrului,

care stabilesc obiectele de studiu şi numărul minim şi maxim săptămânal de ore pentru o anumită clasă,

necesare parcurgerii lor. Asemenea documente se întocmesc pentru toate treptele, profilurile şi

specializările aflate în sistemul de învăţământ.

Trunchiul comun = numărul minim de ore pe săptămână prevazute pentru fiecare disciplină

obligatorie în parte.

Ariile curriculare = grupări în viziune multi şi/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu,

cuprinse în planurile cadru de învăţământ. Psihologia face parte din aria curriculara 3: Om şi societate.

Curriculum la decizia scolii (C.D.Ş.) = un segment care în pofida unor disfuncţionalităţi

manifestate în ultimii ani permite unităţilor şcolare şi universitare să-şi asume o anume autonomie

specifică, să-şi poată exprima opţiuni cu privire la unele din componentele de bază ale structurii

învăţământului.

Programele şcolare = componente ale Curriculum- ului Naţional ce consemnează oferta

educaţională a unei anumite discipline de învăţământ pentru un parcurs şcolar determinat şi reprezintă

57

instrumentul didactic principal, care descrie condiţiile reuşitei învăţării exprimate în termeni de

obiective, activităţi de învăţare, conţinuturi şi standard de performanţă.


Competenţe generale = ca elemente ale structurii programei, competenţele generale reprezintă o

formulare sintetică având un nivel ridicat de cuprindere, de generalizare a finalităţilor studiului

psihologiei şi care sugerează competenţele specifice precum şi unităţile de conţinut prin care se asigură

formarea acestor competenţe.

Competenţe specifice = stabilesc rezultatele scontate, aşteptate de la studiul psihologiei, la

sfârşitul fiecărui an de şcolaritate. Ele concretizează în formulări corespunzatoare prevederile stabilite

prin competenţele generale şi sunt înfăptuite prin conţinuturi adecvate stabilite de programa şcolară.

Valori si atitudini = reprezintă consecinţele fireşti la nivel comportamental urmărite prin

procesul didactic dedicat psihologiei. Psihologia urmăreşte la acest nivel: afirmarea liberă a

personalităţii, relaţionarea pozitivă cu ceilalţi, încrederea în sine şi în ceilalti, valorificarea optimă şi

creativă a propriului potenţial, echilibrul personal.

Sugestii metodologice = componente ale procesului didactic, incluzând răspunsuri la întrebarile

de ce, ce, cum. Un exemplu de sugestie metodologică ar fi cel al adaptării conţinuturilor învătării la

realitatea cotidiană, precum şi la preocupările, interesele şi aptitudinile elevului.

Proiectarea demersului didactic = demers care priveşte îndeosebi activitatea profesorului

şi/sau a consilierului.

Demersul didactic personalizat = concept central al proiectării didactice, al cărui instrument

fundamental este reprezentat de unitatea de învatare. Documentele de proiectare didactică sunt

documente administrative care vizează aplicarea intr-un mod personalizat a elementelor programei.

Planificarea calendaristică = conţine unităţile de învăţare care se marchează prin titluri pe care

le formulează profesorul, competenţele specifice se marchează prin cifrele corespunzatoare numărului

de ordine ale acestora, aşa cum apar ele în programa şcolara, conţinuturile extrase din lista de conţinuturi

a programei, numărul de ore alocate saptămânal şi observaţiile.

Proiectarea unei unităţi de învăţare = parcurgerea unui set de întrebări care precizează

elementele procesului didactic în vederea atingerii competenţelor specifice stabilite.

Proiectarea unei lecţii sau scenariul didactic = operaţia de identificare şi marcare a secvenţelor

ce se întind pe parcursul unei ore şcolare.

Evaluarea rezultatelor învatarii = etapa finală a proiectării didactice, ce urmăreşte modul şi

măsura în care au fost atinse comptenţele specifice.



58


- Să caracterizeze modul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, pe principalele

tipuri de activităţi: activitate de conducere, activitate metodică şi de perfecţionare, activitate de

consiliere şi de orientare;

- Să identifice componentele procesului de învăţământ;

- Să precizeze etapele activităţilor didactice şi acţiunile ce au loc, în succesiunea lor, la toate

lecţiile sau la alte forme de activitate asistate;

- Să conceapă soluţii şi alternative posibile, originale şi eficiente, la diferitele probleme

pedagogice identificate;

- Să aprecieze gradul de adecvare a metodelor şi mijloacelor de învăţământ utilizate, în raport cu

situaţia educaţională dată;

- Să formuleze concluzii cu caracter de evaluare ;

- Să (auto)aprecieze / să (auto)evalueze, pe baza unor criterii riguroase, lecţia desfăşurată.

2. Aplicativ-instrumentale

- Să completeze fişa de asistenţă cu datele necesare secţiunii respective, prin consultarea

Proiectului de lecţie, dar şi a Programei şcolare şi a Proiectului unităţii de învăţare;

- Să utilizeze principalele documente şcolare;

- Să consemneze observaţii pe marginea aspectelor consemnate: aspecte reuşite ce merită să fie

reţinute, aspecte mai puţin reuşite;

- Să proiecteze / să realizeze / să (auto)evalueze o secvenţă didactică, o lecţie, un

grup/sistem/modul de lecţii;

- Să elaboreze o Planificare anuală pentru disciplina a cărei didactică specială a fost studiată,

respectiv sociologie şi psihologie;

- Să elaboreze Proiectul unei unităţi de învăţare în două variante, în funcţie de numărul de ore

alocat;

- Să elaboreze pe baza Fişelor de asistenţă cel puţin două Proiecte de lecţie;

- Să propună Fişe de evaluare formativă/finală, în funcţie de lecţia la care urmează să asiste;

- Să corecteze lucrările elevilor, notele acordate urmând a fi confruntate cu cele date de

profesorul clasei;

- Să se realizeze un material didactic personal, absolut necesar în predarea unei lecţii/sistem de

lecţii la disciplina de specialitate: sociologie, respectiv psihologie;

- Să stabilească, din timp util, datele necesare proiectării lecţiei de probă, urmărind parcurgerea

următoarelor etape: profesorul îndrumător, disciplina, clasa, subiectul lecţiei, sistemul de lecţii – analiza

curriculum-ului şcolar, identificarea competenţelor generale şi specifice, diagnoza nivelului de pregătire

al elevilor, formularea obiectivelor operaţionale, anticiparea activităţii instructiv-educative;

- Să utilizeze în proiectul de lecţie, respectiv în realizarea lecţiei, aspectele reuşite sesizate,

precum şi soluţiile/alternativele găsite, originale;

59

- Să utilizeze metodele şi mijloacele de învăţământ în concordanţă cu obiectivele urmărite, dar şi

în funcţie de situaţia de învăţare concretă;

- Să realizeze activitatea didactică, având în vedere acţiuni de evaluare continuă în scopul

perfecţionării lecţiei pe parcursul desfăşurării ei (elemente de conexiune inversă);

- Să completeze Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev.

3. Atitudinale

- Să valorifice cunoştinţele socio-psihopedagogice şi metodice dobândite în adoptarea strategiilor

didactice adecvate (metode şi procedee, mijloace de învăţământ, forme de organizare a activităţii

elevilor, tratare diferenţiată, modalităţi specifice de evaluare şi notare);

- Să propună variante metodologice posibile, prin care lecţia susţinută poate avea o eficienţă

sporită;

- Să promoveze structuri eficiente de comunicare şi de menţinere a relaţiilor socio-afective

pozitive;

- Să valorifice tehnicile de cunoaştere a individualităţii elevilor şi a grupului şcolar în adoptarea

formelor de tratare diferenţiată a acestora.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Andrieş, Alina. (2010), Testarea psihologică: aptitudinile şi inteligenţa, Bucureşti, Editura

Fundaţiei României de Mâine.

60

Avramescu, Monica Delicia. (2008), Defectologie şi logopedie, Ediţia a V-a, , Bucureşti, Editura

Fundaţiei României de Mâine.

Bogathy, Z.- coord. (2004), Manual de psihologia muncii şi organizaţională, Iaşi, Editura

Polirom.

Craiovan, Petru M. (2006), Introducere în psihologia resurselor umane, Bucureşti, Editura

Universitară.

Dobranici, Letiţia. (2008), Sănătate mintală, Bucureşti, Editura Fundaţiei României de Mâine.

Georgescu, Matei. (2007), Introducere în psihologia comunicării, Bucureşti, Editura Fundaţiei

României de Mâine.

Goran-Băzărea, Laura. (2010), Introducere în psihologia educaţiei, Bucureşti, Editura Fundaţiei


Goran-Băzărea, Laura; Mărăşescu, Mihaela. (2009), Introducere în socio-psihologia sportului,

Bucureşti, Editura Fundaţiei României de Mâine.

Ionescu, Angela. (2003), Psihoterapie. Noţiuni introductive, Bucureşti, Editura Fundaţiei


Iosif, Gh. (2001), Managementul resurselor umane. Psihologia personalului, Bucureşti, Editura

Victor.

Matei, Rodica. (2007), Elemente introductive de teorie şi tehnică psihanalitică, Ediţia a III-a,

Bucureşti, Editura Fundaţiei României de Mâine.

Omer, Ioana. (2010), Elemente de psihologia şi psihosociologia muncii, Bucureşti, Editura

Fundaţiei România de Mâine.

Pânişoară G., Pânişoară I.O., Managementul resurselor umane.Ghid practic (ediţia a-II-a), Iaşi,

Ed. Polirom, 2005

Popescu, Gabriela Florenţa. (2009), Noţiuni de testare a personalităţii, Bucureşti, Editura

Fundaţiei România de Mâine.

Rusu, Elena-Claudia. (2008), Psihologie cognitivă, Ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Fundaţiei

România de Mâine.

Şerdean, Ioan; Goran-Băzărea, Laura. (2007), Didactica specialităţii- cu ilustrări din toate ariile

curriculare, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.

Tudose, Florin. (2003), Fundamente în psihologia medicală. Psihologie clinică şi medicală în

practica psihologului, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.

Vasile, Diana Lucia. (2007), Introducere în psihologia familiei şi psihosexologie, Ediţia a IV-a,

Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.

4. DOCUMENTE-SUPORT PENTRU EFECTUAREA

61

PRACTICII DE SPECIALITATE

4.1. SCRISOARE DE PRIMIRE ÎN PRACTICĂ

Universitatea Spiru Haret

Facultatea _________________________

Nr_______din_____________

Către,

________________________________________________________

Universitatea Spiru Haret implementează proiectul POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi

practicieni – studenţi activi şi integraţi”, finanţat prin Fondul Social European.

Proiectul are drept obiectiv general înbunătăţirea modului de organizare şi de derulare a stagiilor de

practică organizate pentru studenţii universităţii.

Vă rugăm să fiţi de acord ca studenţi sau masteranzi ai Universităţii Spiru Haret să efectueze

stagiul de practică în instituţia/compania dumneavoastră.

Pentru desfăşurarea în condiţiile legii a stagiului de practică, vă rugăm să acceptaţi încheierea

unei Convenţii-cadru care să reglementeze parteneriatul dintre instituţia/compania dumneavoastră şi

Universitatea Spiru Haret.

Vă mulţumim pentru colaborare.

Decan,

______________________________

4.2. CONVENŢIE CADRU

62

Nr_______din_____________

CONVENŢIE-CADRU

încheiată în data de _______________privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de

masterat

Prezenta Convenţie-cadru se încheie între:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET, cu sediul în Municipiul Bucureşti, Bd. Tineretului, nr. 1, sector 4, România, telefon 021/3121869, 021/3140075, 021/3140076, 021/3112947, 074519702, fax 021/3177005, 021/3149525, poştă electronică (e-mail): [email protected], cu codul de identificare fiscală 14871616, reprezentată legal prin Conf.univ.dr. Aurelian A. Bondrea, în calitate de Rector, denumită în continuare Organizator de practică, pe de o parte

şi________________________________________________________________________, cu sediul în ________________ , telefon ____________, fax _______________, poştă electronică (e-mail) _________________________, cu codul de identificare_____________________________________________, reprezentată legal de _______________________în calitate de____________________denumită în continuare Partener de practică, pe de altă parte

şi

Student/masterand - conform Anexei nr. 1, parte integrantă a prezentei Convenţii-cadru, denumit în continuare Practicant.

ART. 1Obiectul Convenţiei-cadru(1) Convenţia-cadru stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de practică efectuat de practicant în vederea consolidării cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte. (2) Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Manualul de practică. (3) Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de practică sunt descrise în prezenta Convenţie-cadru şi în Manualul de practică.(4) Prezenta Convenţie-cadru se încheie pentru un număr de______ practicanţi de la Facultatea __________________________________Specializarea______________________________

ART. 2Locul desfăşurării stagiilor de practică şi statutul practicantului(1) Stagiile de practică se desfăşoară, după caz, la sedii ale partenerului de practică sau la alte locaţii stabilite de acesta, în funcţie de specificul practicii de specialitate.(2) Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de practică, student/masterand al organizatorului de practică.

ART. 3Durata şi perioada desfăşurării stagiilor de practică

63

mailto:[email protected]

(1) Un stagiu de practică are durata de ___ zile lucrătoare a___ore/zi. (2) Perioada desfăşurării stagiilor de practică este de la__________ până la ____________.

ART. 4Modalitatea efectuării stagiului de practică:(1) Stagiul de practică (se bifează situaţia corespunzătoare): Se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European - POSDRU, în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”.

Se efectuează în cadrul programului de practică obligatorie a studentului.

ART. 5Responsabilităţile practicantului(1) Practicantul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile indicate de tutore. (2) Pe durata stagiului de practică, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, conducătorul partenerului de practică îşi rezervă dreptul de a exclude practicantul de la stagiul de practică, după ce în prealabil a ascultat punctul de vedere al practicantului şi al tutorelui şi a înştiinţat organizatorul de practică. (3) Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică. (4) Practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

ART. 6Responsabilităţile partenerului de practică(1) Partenerul de practică va stabili un număr de ………… tutori pentru stagiul de practică, selectaţi dintre salariaţii sau colaboratorii proprii ale căror obligaţii sunt menţionate în Manualul de practică.(2) În cazul nerespectării obligaţiilor de către practicant, tutorele va contacta cadrul didactic coordonator al stagiului de practică pentru ca acesta să ia toate măsurile necesare ca practicantului respectiv să i se aplice, dacă este cazul, sancţiuni conform regulamentului de organizare şi funcţionare al organizatorului de practică.(3) Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul de practică are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru sănătatea în muncă a practicantului, securitatea acestuia, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale.(4) Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Manualul de practică.(5) Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicantului accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării stagiului de practică.

ART. 7Responsabilităţile organizatorului de practică(1) Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic, coordonator al stagiului de practică - responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică. Cadrul didactic coordonator al stagiului de practică împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc ca tematică de practică şi competenţe profesionale care fac obiectul stagiului de practică pe cele prevăzute în Manualul de practică.(2) În cazul în care derularea stagiului de practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei Convenţii-cadru, conducătorul instituţiei de învăţământ superior, organizatoare de practică, poate decide întreruperea stagiului de practică conform Convenţiei-cadru, după informarea prealabilă a conducătorului partenerului de practică.(3) În urma desfăşurării cu succes a stagiului de practică, organizatorul de practică va acorda practicantului numărul de credite specificat în prezenta Convenţiei-cadru, credite care vor fi înscrise şi în Suplimentul la diplomă.

64

ART. 8Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practicăOrganizatorul de practică desemnează cadrul didactic coordonator al fiecărui stagiu de practică, iar partenerul de practică desemnează tutorii ce vor avea responsabilitatea activităţii desfăşurate de practicant pe durata stagiului de practică. Datele de identificare şi de contact ale tutorilor sunt prevăzute în Anexa nr. 2, parte integrantă a prezentei Convenţiei-cadru.

ART . 9Evaluarea stagiului de practică prin credite transferabileNumărul de credite transferabile ce vor fi obţinute în urma desfăşurării stagiului de practică este de ..................... conform Planului de învăţământ al organizatorului de practică. ART. 10Raportul privind stagiul de practică (1) În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic coordonator al stagiului de practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor profesionale, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice etc.).(2) La finalul stagiului de practică, tutorele completează Fişa de evaluare post-stagiu de practică, raport realizat pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic supervizor – coordonator al stagiului de practică.(3) Periodic şi după încheierea stagiului de practică, practicantul are obligaţia să prezinte caietul de practică care va cuprinde: - denumirea modulului de pregătire; - competenţe exersate; - activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de practică; - observaţii personale privitoare la activitatea depusă. ART. 11Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiSănătatea şi securitatea în muncă, precum şi protecţia socială a practicantului, sunt asigurate în conformitate cu prevederile legale în materie în vigoare la data semnării prezentei Convenţii-cadru. ART. 12Condiţii facultative de desfăşurare a stagiului de practică(1) Se vor acorda 2100 subvenţii participanţilor la stagiile de practică organizate în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”, selecţia făcându-se în ordinea descrescătoare a mediei anilor universitari anteriori.

ART. 13Clauze speciale(1) Partenerul de practică utilizează în activitatea sa convenţii de confidenţialitate a datelor:

DA NU.(2) Dacă partenerul de practică utilizează în activitatea sa convenţii de confidenţialitate a datelor, acesta pune la dispoziţia organizatorului de practică modelul de convenţie de confidenţialitate a datelor pentru a fi multiplicat şi distribuit către partenerul de practică respectiv spre a fi completate şi semnate de practicanţi.

ART. 14Prevederi finale(1) Prezenta Convenţia-cadru se completează cu dispoziţiile legale în vigoare aplicabile la data încheierii sale.

65

(2) Prezenta Convenţia-cadru se completează prin acte adiţionale semnate de ambele părţi.

Redactată în patru exemplare, dintre care unul pentru AM POSDRU, la data de _______________

Organizator de practică, Partener de practică,Reprezentat legal Reprezentat legal

____________________________ ____________________________

ANEXA NR.1 LA CONVENŢIA CADRU

Nr_______din_____________

ANEXA nr.1/___ la CONVENŢIA CADRU nr._______din_____________ privind efectuarea

stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi masterat

TABEL NOMINAL

cu studenţii sau masteranzii care desfăşoară stagiul de practică la partenerul

de practică __________________________________________________________________

în perioada de la_______________până la ________________.

Nr.

crt.Numele şi prenumele CNP Adresa de contact (telefon, e-mail)

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.

ANEXA NR. 2 LA CONVENŢIA CADRU

66

Nr_______din_____________

ANEXA nr. 2/___ la CONVENŢIA CADRU nr._______din______________ privind efectuarea

stagiului de pregătire practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi masterat

TABEL NOMINAL

cu tutorii care coordonează desfăşurarea stagiului de practică la partenerul

de practică __________________________________________________________________

în perioada de la_______________ până la ________________.

Nr.

crt.Numele şi prenumele

CNPFuncţia

Adresă de contact

(telefon, e-mail)1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.

67

4.3. FIŞĂ DE ÎNSCRIERE LA STAGIUL DE PRACTICĂ

Această Fişă există în format PDF şi se oferă spre completare studenţilor o dată cu Contractul

de Practică. Acest instrument este util pentru obţinerea unei evidenţe referitoare la numărul de studenţi

implicaţi în proiect.

4.4. CONTRACT DE PRACTICĂ

Nr_____din_____________

Facultatea ______________________________________

Specializarea _____________________________________

CONTRACT DE PRACTICĂ

privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau

masterat, organizate şi derulate în cadrul Proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi

practicieni – studenţi activi şi integraţi”

Prezentul contract de practică se încheie între:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET - Facultatea ………………………..………................…,

specializarea ……………………………………………………………………………………. cu sediul

în localitatea ………………, strada ………………………………..……….., nr…..., judeţul/sector

……….…, telefon …….….…., fax .….……, e-mail:…..…………………………. reprezentată legal de

dl/d-na …………………………………….……….. , în calitate de Decan al facultăţii - denumită în

continuare Organizator de practică,

şi

Studentul/masterandul________________________________________________________, CNP

____________________, data naşterii ____________, locul naşterii _______________, cetăţean

___________, posesor CI/BI seria____ nr. _____________, eliberat la data de ______________, de

68

către ____________________________________, posesor paşaport (dacă este cazul) seria____ nr.

_____________, eliberat la data de ______________, de către

____________________________________, posesor permis de şedere (dacă este cazul) seria ____ nr.

__________, eliberat la data de ___________, de către _____________________,

cu domiciliu stabil în localitatea _______________ str. ________________________________, nr.

____, bl. _____, sc. _____, et.____, sector/judeţ ___________, adresa unde voi locui pe durata

desfăşurării stagiului de practică localitatea ________________ str.

________________________________, nr.___, bl.____, sc.____, et.___, sector/judeţ __________,

înscris în anul universitar ____________, seria _____, grupa _____, e-mail

___________________________, telefon ________________

denumit în continuare Practicant.

ART. 1

Obiectul contractului

(1) Efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat,

organizate şi derulate în cadrul Proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi

activi şi integraţi”

ART. 2

Desfăşurarea stagiului de practică

(1) Stagiul de practică se desfăşoară, după caz, la sediul partenerului de practică: nominalizat de

practicant sau stabilit de facultate în funcţie de specificul practicii de specialitate.

(2) Stagiul de practică se desfăşoară conform Planului de învăţământ al facultăţii care va fi adus la

cunoştinţa studenţilor/masteranzilor.

(3) Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de practică, student/masterand al organizatorului de

practică.

ART. 3

Obligaţiile organizatorului de practică

(1) Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic coordonator al stagiului de practică fiind

responsabil de planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică. Cadrul

didactic coordonator al stagiului de practică împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică

stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de practică

conform Manualului de practică.

(2) În cazul în care derularea stagiului de practică nu este conformă cu angajamentele luate de către

partenerul de practică în cadrul prezentei Convenţii-cadru, conducătorul instituţiei de învăţământ

superior, organizatoare de practică, poate decide întreruperea stagiului de practică conform Convenţiei-

cadru, după informarea prealabilă a conducătorului partenerului de practică.

69

(3) În urma desfăşurării stagiului de practică, organizatorul de practică va acorda practicantului numărul

de credite specificat în Planul de învăţământ al organizatorului de practică credite care vor fi înscrise şi

în Suplimentul la diplomă.

(4) Organizatorul de practică va acorda o subvenţie de practică în valoare de 430 lei brut, practicantului

semnatar al prezentului contract în funcţie de numărul de subvenţii bugetate al proiectului

POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”.

(5) Organizatorul de practică va acorda un premiu în bani sau în lucrări de specialitate, practicantului

semnatar al prezentului contract, dacă acesta a fost selecţionat de Comisia de evaluare a celor mai bune

idei de îmbunătăţire a activităţii organizatorului de practică, în conformitate cu metodologia de concurs

eleborată în cadrul Proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi

integraţi”.

ART. 4

Obligaţiile practicantului

(1) Practicantul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte programul de lucru

stabilit şi să execute activităţile indicate de tutore.

(2) Pe durata stagiului de practică, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului

de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, conducătorul partenerului de practică îşi rezervă

dreptul de a exclude practicantul de la stagiul de practică, după ce în prealabil a ascultat punctul de

vedere al practicantului şi al tutorelui şi a înştiinţat organizatorul de practică.

(3) Prezenţa practicantului la stagiul de practică organizat şi desfăşurat în cadrul Proiectului

POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi” este obligatorie.

(4) Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a

însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.

(5) Practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului

despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după

terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

(6) Practicantul care a selectat partenerul de practică, va efectua toate demersurile necesare pentru

încheierea Convenţiei-cadru între Universitatea Spiru Haret şi partenerul de practică ales.

(7) Să fie de acord ca datele sale cu caracter personal (date personale de identificare) să fie utilizate şi

prelucrate, în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi

integraţi” finanţat prin Fondul Social European – POSDRU, în conformitate cu dispoziţiile leglaţiei în

vigoare cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

ART . 5

Evaluarea stagiului de practică

(1) În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic coordonator al stagiului

de practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare cuprinsă în

Caietul de practică al studentului/masterandului. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a

70

competenţelor profesionale, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în

activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor,

respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice etc.).

(2) La finalul stagiului de practică, tutorele completează Fişa de evaluare post-stagiu de practică,

realizată pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul acestei

evaluări va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic coordonator al stagiului de practică.

(3) Periodic şi după încheierea stagiului de practică, practicantul are obligaţia să prezinte Caietul de

practică coordonatorului stagiului de practică, caiet care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire;

- competenţe exersate;

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de practică;

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă.

(4) Numărul de credite transferabile ce vor fi obţinute în urma desfăşurării stagiului de practică este

conform Planului de învăţământ al organizatorului de practică.

ART. 6

Prevederi finale

(1) Prezentul Contract se completează cu dispoziţiile legale în vigoare aplicabile la data încheierii sale.

(2) Prezentul Contract se poate modifica prin acte adiţionale semnate de ambele părţi.

Redactat la data de _______________, în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte din contract şi un

exemplar pentru AM POSDRU

DECAN, STUDENT,

_____________________ _____________________

Nr_______din_____________

71

4.5. CONVENŢIE DE CONFIDENŢIALITATE

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE

1. …………….……………………………., cu sediul în ........................................, partener de

practică, reprezentată prin .................................., în calitate de Tutore (persoană care are

responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică)

şi

2. .................................., domiciliat (ă) în ........................, identificat(ă) cu ............, eliberat la data

de .............. de ................., student al Facultăţii de …………………………………… din cadrul

Universităţii Spiru Haret, în calitate de Practicant.

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

Art.1. Având în vedere specificul activităţilor desfăşurate de către Practicant în temeiul Convenţiei-

cadru încheiată în data de………….................., privind efectuarea stagiului de practică în cadrul

programelor de studii universitare de licenţă sau masterat, între Universitatea Spiru Haret (Organizator

de practică), ............................. (Partener de practică) şi Practicant, părţile contractante recunosc că

păstrarea secretului referitor la datele şi informaţiile la care are acces Practicantul constituie o obligaţie a

acestuia, care trebuie respectată şi după încetarea Convenţiei-cadru.

Art. 2. Clauze de confidenţialitate

1) Informaţiile pe care le obţine Practicantul ca efect al efectuării stagiului de practică sunt strict

confidenţiale.

2) Sunt confidenţiale următoarele informaţii, date şi documente de care Practicantul a luat

cunoştinţă:

• situaţia financiară;

• proiectele şi programele;

• produsele /serviciile/clientela;

• licenţele sau brevetele de invenţie;

• rezultatele activităţii de cercetare/proiectare;

• structura băncii de date;

3) Practicantul are dreptul să dezvăluie informaţii sau date, ori poate pune la dispoziţie documente

din domeniile sus-menţionate numai persoanelor implicate în executarea obligaţiilor de serviciu

care au legătură cu ele sau acelor persoane pentru care se dă aprobare în scris de

către . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

72

Art. 3. Semnificaţia termenului „divulgare”

„Divulgare”, în sensul prezentei Convenţii de confidenţialitate, semnifică dezvăluirea către un terţ,

persoană fizică sau juridică, a datelor şi informaţiilor, prevăzute exemplificativ în art. 2, alin. (2),

precum şi a oricăror alte date şi informaţii care pot prejudicia în orice fel, direct sau indirect,

Organizatorul de practică, indiferent de scopul în care acestea sunt utilizate.

„Divulgare”, în sensul prezentului contract, semnifică şi utilizarea nemijlocită de către Practicant a unor

asemenea date şi informaţii într-o activitate proprie.

III. OBLIGAŢIILE PRACTICANTULUI

(1) Având în vedere ca Practicantul desfăşoară o activitate în virtutea căreia ia cunoştinţă despre date şi

informaţii referitoare la aspecte complexe privind activitatea curentă a partenerului de practică,

Practicantul se obligă să nu divulge asemenea date şi informaţii sau alte materiale întocmite în baza unor

asemenea date sau informaţii.

(2) Pe durata prezentului contract, Practicantul are următoarele obligaţii:

• să nu copieze, multiplice, distribuie, dezvăluie, total sau parţial, niciunei alte persoane, fizice sau

juridice, informaţiile confidenţiale sau aspecte legate de acestea;

• să nu permită terţilor accesul la informaţiile confidenţiale.

(3) Practicantul se obligă ca, timp de 5 (cinci) ani de la data încetării convenţiei-cadru de practică, să

păstreze confidenţialitatea informaţiilor, datelor şi documentelor cu care a luat contact în cursul

efectuării stagiului de practică.

IV. DURATA CONTRACTULUI

Obligaţiile asumate de către Practicant prin prezentul contract îşi produc efectele pe tot parcursul

derulării Convenţiei-cadru de practică, precum şi pe o perioadă de 5 (cinci) ani de la data încetării

acesteia.

V. RĂSPUNDEREA PRACTICANTULUI

Nerespectarea obligaţiilor contractuale de către Practicant, cu intenţie sau din culpă, angajează

răspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat Organizatorului de practică, în condiţiile legii.

VI. DISPOZIŢII FINALE

Prezentul contract a fost semnat astăzi, .................. , în ......... exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

TUTORE, PRACTICANT,

73

............................ ..............................

4.6. CAIET DE PRACTICĂ, SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

Observaţii:

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Data completării ..................................................

Vizat tutore ..........................................................

Vizat cadru didactic coordonator ……………….

74


FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

SPECIALIZĂRI:

- PSIHOLOGIE

CAIET DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Cadru didactic coordonator

........................................

Tutore

....................................

Student

.......................................

Anul de studii

.......................................

Bucureşti -2011-

75

Autori caiet PRACTICĂ DE SPECIALITATESpecializarea: PSIHOLOGIE

Conf. univ. dr. Laura GoranLect. univ. dr. Gabriela PopescuLect. univ. dr. Rodica MateiLect. univ. dr. Elena- Claudia RusuLect. univ. dr. Ioana Omer

76

Colectiv ştiinţific şi redacţional:

PROIECT: POSDRU 90/2.1/S/64167 „Studenţi practicieni - studenţi activi şi integraţi”

Manager proiect: Conf. univ. dr. Aurelian A. BondreaAsistent de proiect: Lect. univ. dr. Ştefan BarbalatăExpert practică: Lect. univ. dr. Gabriela PopescuCoordonator specializare Sociologie: Conf. univ. dr. Laura GoranCoordonator specializare Psihologie: Lect. univ. dr. Rodica MateiAsistent coordonator de specializare 1: Lect. univ. dr. Elena Claudia RusuAsistent coordonator de specializare 2: Lect. univ. dr. Ioana OmerExpert IT: Prof. univ. dr.Iustin Andronie

7. FIŞA DE EVALUARE POSTSTAGIU DE PRACTICĂ

* Legenda: Nivelul competenţelor dobândite: 5 – Foarte bun; 4 - Bun; 3 - Satisfăcător; 2 - Nesatisfăcător; 1- Insuficient.


Vizat tutore ..........................................................


COMPETENŢELE OBŢINUTENivelul competenţelor dobândite *

A. Competenţe instrumental - aplicative: 1 2 3 4 51. Utilizarea corectă a metodelor de lucru alese;

2. Realizarea corectă a lucrărilor specifice corespunzătoare profilului partenerului de practică;

3. Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare (comunicare, lucru în echipă etc.);4. Dezvoltarea altor abilităţi necesare adaptării la mediul profesional:

- utilizarea calculatorului şi programelor specifice de lucru;- utilizarea limbajului adecvat categoriei de persoane de care se ocupă;

- utilizarea corespunzătoare a documentelor folosite în instituţie (legi, fişe, formulare, rapoarte, proiecte etc.);

- utilizarea instrumentelor din dotarea instituţiei (telefon, fax, copiator, calculator, imprimantă, programe informatice specifice, instrumente de

laborator etc.);- familiarizarea cu diferite circuite ale: informaţiilor, documentelor,

deciziilor, raportărilor ierarhice etc., din instituţie;- familiarizarea cu circuitele funcţionale ale instituţiei;

- utilizarea protocoalelor specifice instituţiei (domeniului)- locale, naţionale sau europene.

B. Competenţe atitudinale:- dezvoltarea atitudinilor empatice faţă de persoanele din grupul ţintă;

- cultivarea responsabilităţii individuale, colective şi sociale în instituţie şi faţă de grupurile ţintă;

- manifestarea responsabilităţii faţă de propria persoană, prin însuşirea bunelor practici;

- promovarea bunului renume al Universităţii Spiru Haret prin comportamente dezirabile social şi diseminarea pozitivă a activităţilor

acesteia;- autoevaluarea satisfacţiei muncii în vederea orientării în carieră;

- valorificarea potenţialelor individuale prin promovarea iniţiativei şi creativităţii, armonizării climatului de lucru, optimizării şi eficientizării

activităţii în instituţia parteneră de practică.

77

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.


Vizat tutore ..........................................................


78

CUPRINS

1. Cadrul general de organizare a stagiului de practică de specialitate ...........................

2. Tematica, obiectivele şi competenţele dobândite în cadrul stagiului de practică de

specialitate ...............................................................................................................................................

3. Prezentarea generală a partenerului de practică de specialitate ..................................

3.1.Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activităţii ..................

3.2.Vizibilitatea partenerului în domeniul sociologiei sau în domenii conexe (ex. antropologie,

filosofie, asistenţă socială, etc.) ..................................................................................

3.3.Obiectivele de dezvoltare şi modernizare ale partenerului de practică .............................

4. Descriere de ansamblu a stagiului de practică .............................................................

5. Idei de îmbunătăţire/perfecţionare a stagiului de practică de specialitate2................

6. Fişa de observaţie/evaluare a studentului de către tutore/cadru didactic coordonator

practică specializare ...............................................................................................................................

7. Fişa de evaluare poststagiu de practică ........................................................................

1. CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE

A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

În sensul Legii Nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor şi al Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3955/12.06.2008, privind cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:

a. Stagiu de practică - activitatea desfăşurată de studenţi, în conformitate cu planul de învăţământ.b. Organizator de practică - facultatea a cărei specializare este implicată în implementarea proiectului.c. Partener de practică - instituţia care desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializarea, astfel cum

este prevăzută aceasta în planul de învăţământ, şi poate asigura procesul de instruire practică a studenţilor.d. Practicant - studentul care desfăşoară activităţile practice.e. Cadru didactic coordonator - persoana desemnată de organizatorul de practică, care asigură

planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.f. Tutore - persoana desemnată de partenerul de practică să asigure condiţiile de desfăşurare a stagiului

de practică.g. Convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică - acordul încheiat între facultate,

partenerul de practică şi practicant.h. Student coordonator grup de lucru - studentul angrenat în stagiul de practică şi delegat să realizeze o

comunicare eficientă între tutore, cadrul didactic coordonator şi grupul de studenţi aflaţi în stagiul de practică.

Condiţii de organizare a stagiului de practică de specialitate:

• Stagiul de practică al studenţilor se va desfăşura în conformitate cu prevederile planului de învăţământ al fiecărei specializări implicate în implementarea proiectului.

2* Se va complete de fiecare student practicant, urmând ca acestea să participe la

79

• Practica se va desfăşura în cadrul unor instituţii publice sau private cu domeniul de activitate corespunzător specializărilor implicate în implementarea proiectului astfel încât să permită acestora o documentare corespunzătoare în domeniile precizate în planul de învăţământ.

• Instructajul de practică pentru studenţii de la cursurile de zi va avea loc în săptămâna premergătoare începerii stagiului de practică, sălile în care se va desfăşura instructajul urmând a fi afişate la avizier.

• Studenţii încadraţi (salariaţi) într-o instituţie publică sau privată pot efectua stagiul de practică în instituţia în care lucrează, în domeniul precizat în planul de învăţământ şi în condiţiile prevăzute în manualul de practică.

• Fiecare grupă de studenţi va fi sub îndrumarea unui cadru didactic coordonator şi a unui tutore (din partea instituţiei - partener de practică).

• Programul zilnic de desfăşurare a practicii este de 6 ore în fiecare zi lucrătoare.• În urma documentării practice, studenţii vor completa caietul de practică, cuprinzând tratarea

problemelor cuprinse în programa analitică de practică. • La încheierea practicii, studenţii vor solicita semnătura reprezentantului legal al partenerului de

practică, ştampila, semnătura şi calificativul acordat de tutore.• Colocviul de practică va consta în susţinerea şi argumentarea informaţiilor cuprinse în caietul de

practică şi prezentarea fişei de evaluare poststagiu, care va cuprinde calificativul acordat de către tutore.

• Prezentele prevederi, cât şi tematica de practică şi conţinutul caietului de practică vor fi comunicate în detaliu studenţilor la instructajul de practică, fiecare cadru didactic coordonator fiind dator să urmărească respectarea lor.

6. FIŞA DE OBSERVAŢIE/EVALUARE A STUDENTULUI DE CĂTRE TUTORE/CADRU DIDACTIC COORDONATOR PRACTICĂ DE SPECIALITATE

NR. CRT. DATA ORA OBSERVAŢII

1.

2.

3.

4.

80

5.

6.

7.

..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

81

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. TEMATICA, OBIECTIVELE ŞI COMPETENŢELE DOBÂNDITE ÎN CADRUL STAGIULUI DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Stagiul de practică va viza următoarele aspecte:

Statutul societăţii/instituţiei unde studentul efectuează practica de specialitate; Obiectul de activitate al firmei/instituţiei; Organigrama firmei/instituţiei; Cunoaşterea concretă a modului de desfăşurare a practicii profesiilor de psiholog/sociolog;

Pentru specializarea PSIHOLOGIE – SE URMĂREŞTE DEZVOLTAREA ŞI APROFUNDAREA

URMĂTOARELOR COMPETENŢE GENERALE:

a. Dobândirea abilităţilor de a dezvolta planuri de intervenţie, proiecte de cercetare şi profesionale de către viitorii psihologi, psihopedagogi, consilieri şcolari, mediatori şcolari, referenţi în managementul resurselor umane şi relaţii publice, consilieri, terapeuţi, experţi, inspectori, cadre didactice preuniversitare şi universitare, asistenţi în laboratoare şi cabinete de psihologie aplicată;

b. Dobândirea abilităţilor de comunicare şi negociere pentru obţinerea informaţiilor privind nevoile clientului, a capacităţii de a realiza psihodiagnoză prin strategii ştiinţifice însoţite în activităţile teoretice şi cu caracter aplicativ;

c. Formarea şi exersarea abilităţilor de psiholog şi consilier în cât mai multe domenii: educaţional, judiciar, industrial, socio-economic, clinic, resure umane, în arii de competenţă mass-media, marketing, comunicare şi negociere;

d. Dezvoltarea interesului ştiinţific pentru domeniul psihologiei şi varii domenii aplicative ale sale;

e. Dezvoltarea capacităţii de a crea şi dezvolta programe, planuri şi strategii de dezvoltare personală pentru sine şi pentru alţii, precum şi asistenţa dezvoltării şi descoperirii de sine;

f. Dezvoltarea capacităţii de a obţine şi disemina informaţii şi proiecte complexe şi durabile în spiritul valorilor şi tradiţiilor umaniste naţionale şi la nivel internaţional;

a. Formarea unor competențe interdisciplinare în abordarea socio-umanului.

82

3. PREZENTAREA PARTENERULUI DE PRACTICĂ3

3.1 Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activităţii

...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3.2 Vizibilitatea partenerului în domeniul sociologiei sau în domenii conexe (ex. Filosofie, medicină, consiliere, drept etc.)

....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3.3. Obiectivele de dezvoltare şi modernizare ale partenerului de practică..........................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................3 Această secţiune a caietului de practică trebuie să reflecte activitatea efectivă de practică a studentului şi este obligatorie anexarea de materiale justificative (documente elaborate pe perioada practicii).

83

5. IDEI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE/PERFECŢIONARE A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

........................

84

4. DESCRIEREA DE ANSAMBLU A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Se va completa de către student: locul de desfăşurare, activităţile desfăşurate, precum şi actele întocmite.ATENŢIE:Această parte a caietului de practică reflectă activitatea efectivă din stagiul de practică a studentului.Este obligatorie anexarea de materiale justificative (documente elaborate şi/sau utilizate pe perioada

stagiului de practică).

ZIUA 1:

a. Domeniul de activitate: .........................................................................................................................

b. Instituţia parteneră: ................................................................................................................................

c. Data: ......................................................

d. Intervalul orar: ....................................................

e. Competenţe specifice (se vor identifica şi enumera obiectivele operaţionale pentru fiecare activitate desfăşurată):

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Caietul de practică prezintă in baza structurii Zilei 1 o formulă asemănătoare pentru toate cele 15 zile de practică.

4.7. LEGISLAŢIA ŞI NORMELE DE CONDUITĂ LA LOCUL DE PRACTICĂ

privind protecţia muncii în cadrul proiectului

POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”

În legislaţia din România, termenul de „protecţia muncii” a fost înlocuit cu „securitatea şi

sănătatea în muncă” odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.319/14 iulie 2006, lege care transpune

Directiva Consiliului Europei nr. 89/391 CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea

îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.

LEGISLATIA SPECIFICĂ PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII

85

1. Legea 53/2003 – Codul Muncii

2. Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

3. Legea 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor

4. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii muncii nr.319/2006.

1. Dispoziţii generale şi elemente organizatorice

Practica este activitatea desfăşurată de studenţi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are

drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de

instruire.

Practicantul este studentul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor

teoretice şi pentru formarea obligaţiilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se

instruieşte.

Organizatorul de practică este instituţia de învăţământ universitar, care desfăşoară activităţi

instructiv-educative şi formative.

Partenerul de practică este o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau orice altă

persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul

Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi care participă la procesul de instruire

practică a studenţilor.

Practica studenţilor se organizează şi se desfăşoară pa baza unui Contract-cadru de colaborare

sau a unei Convenţii, după caz, încheiate între organizator şi partenerul de practică.

Practica se desfăşoară pe baza unei programe analitice/portofoliu de practică, întocmită

(întocmit) de instituţia de învăţământ a practicantului.

2. Obligaţiile părţilor

2.1. Partenerul de practică:

– să deţină o dotare corespunzătoare – logistică, tehnică şi tehnologică – necesară valorificării

cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;

– să aibă specialişti cu studii superioare care să coordoneze, să organizeze şi să participe la

evaluarea desfăşurării practicii studenţilor;

– să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de practică a

studenţilor în condiţii normale, fără a depăşi ora 20,00;

– pe perioada de practică, partenerul de practică împreună cu reprezentantul instituţiei de

învăţământ (coordonatorul de practică pe specializări) urmăresc şi înregistrează prezenţa la activitate a

practicantului şi semnalizează eventualele abateri sau disfuncţionalităţi instituţiei de învăţământ;

– partenerul de practică desemnează persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea

activităţii de practică a studenţilor;

– partenerul de practică este obligat să îl ajute pe practicant să îşi urmărească programa

analitică/portofoliul de practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare;

86

– partenerul de practică este obligat să instruiască practicantul cu privire la normele de securitate

şi sănătate în muncă, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.

2.2. Practicantul:

– are obligaţia de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică,

respectând durata şi perioada impuse de instituţia de învăţământ de unde provin;

– este obligat să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele

de securitate şi sănătate în muncă, specifice activităţii desfăşurate;

– prezenţa la practică este obligatorie; în caz de boală sau alte cauze obiective, practica se

recuperează, completându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică;

– participă activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă acestea sunt în

interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după efectuarea de către acesta a

instructajelor de securitate şi sănătate în muncă, specifice acelor activităţi.

3. Norme de securitate şi sănătate de muncii

3.1. Sarcinile şi obligaţiile partenerului de practică:

– Pentru studenţii practicanţi, partenerul de practică stabileşte reguli privind instruirea şi

însoţirea acestora prin instituţie.

– Partenerii de practică vor asigura instruirea introductiv–generală a studenţilor practicanţi

privind activităţile specifice ale instituţiei, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi

măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul instituţiei, în general, le vor consemna în Fişa

de instruire colectivă.

– Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se va păstra

de către partenerul de practică şi un exemplar, de către conducătorul de practică.

– Instruirea la locul concret de desfăşurare a practicii se face de către partenerul de practică, pe

baza tematicilor stabilite, şi va cuprinde:

• informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice;

• prevederile instrucţiunilor proprii elaborate;

• măsuri privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea personalului;

• prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în munca privind activităţile specifice;

• instruirea va cuprinde în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care

studentul practicant o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de

protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor.

3.2. Sarcinile şi obligaţiile coordonatorului de practică

Coordonatorii de practică au următoarele obligaţii:

• însoţesc studenţii practicanţi pe timpul desfăşurării practicii la partenerul de practică;

• asigură participarea studenţilor practicanţi la instruirile referitoare la securitatea şi sănătatea

muncii efectuate de către reprezentanţii partenerului de practică;

87

• respectă normele de securitate şi sănătate în muncă, specifice locului de desfăşurare a practicii;

• păstrează un exemplar al fişelor de instruire colectivă a studenţilor practicanţi întocmite de către

partenerul de practică.

3.3. Sarcinile şi obligaţiile practicantului

Fiecare practicant trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea

sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea partenerului de practică, astfel încât să nu expună la

pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi

afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de practică, drept pentru care îi revin

următoarele obligaţii:

– să participe la instruirile privind securitatea şi sănătatea muncii efectuate de către partenerul de

practică;

– să utilizeze corect maşinile, aparatura, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi

alte mijloace de producţie;

– să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să-l pună la

locul destinat pentru păstrare;

– să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară

a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice,

clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

– să comunice imediat partenerului de practică şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de

muncă pe care o consideră un pericol pentru securitatea şi sănătatea practicanţilor, precum şi orice

deficienţă a sistemelor de protecţie;

– să aducă la cunoştinţa coordonatorului de practică şi/sau partenerului de practică accidentele

suferite de propria persoană;

– să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

– să dea relaţiile solicitate de către inspectori de muncă şi inspectori sanitari.

Obligaţiile practicanţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere

principiului responsabilităţii partenerului de practică.

Se aprobă

Manager de proiect

88

4.8. METODOLOGIA

organizării şi desfăşurării concursului pentru identificarea şi selecţia

celor mai bune idei de îmbunătăţire a activităţii organizatorului de practică în cadrul proiectului

POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”

1. Scopul concursului

Concursul pentru identificarea celor mai bune idei de îmbunătăţire a modului de derulare a

stagiilor de practică se desfăşoară pentru a organiza practica de specialitate, astfel încât

studenţii/masteranzii să dobândească, pe perioada studiilor, abilităţile practice necesare integrării mai

uşoare pe piaţa muncii. Concursul se organizează în cadrul Universităţii Spiru Haret şi al Universităţii

Naţionale de Apărare Carol I, denumite în continuare Organizator de practică.

Concursul are în vedere ridicarea nivelului calitativ al programelor universitare de practică

pentru studiile de licenţă şi masterat şi diseminarea cunoştinţelor dobândite, astfel încât participanţii să

dispună de competenţele şi abilităţile profesionale cerute în economia de piaţă din cadrul societăţii

actuale, bazată pe cunoaştere.

2. Reguli generale de organizare a concursului

2.1. Studenţii/masteranzii care participă la stagiile de practică organizate în cadrul proiectului

POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi” au dreptul să participe la

concurs conform prezentei metodologii.

89

2.2. Participarea studenţilor/masteranzilor la concursul pentru identificarea celor mai bune idei de

îmbunătăţire a stagiilor de practică se face în conformitate cu prevederile punctului 4 din prezenta

metodologie.

2.3. Studenţii/masteranzii Organizatorului de practică pot participa la concurs, dacă au efectuat

stagiul de practică în anul organizării concursului şi au promovat Colocviul/Examenul conform Planului

de Învăţământ.

2.4. Studenţii/ masteranzii care doresc să participe la concurs vor elabora un eseu privind

îmbunătăţirea practicii de specialitate (maximum 6-7 pagini A4, font Arial 12 pct.) pe care îl vor încărca

pe platforma e-learning Blackboard, la adresa bb.spiruharet.ro. Autentificarea se face prin introducerea

datelor de identificare (Username şi Password), aşa cum se procedează la examenele din sesiunile

curente. În secţiunea cursuri se accesează disciplina Practica de specialitate Studenţi practicieni-

studenţi activi şi integraţi. Pentru încărcarea eseului se parcurg succesiv etapele descrise în secţiunea

Instrucţiuni a cursului deschis.

2.5. Grila de punctaj în funcţie de care vor fi evaluate eseurile depuse de participanţii la concurs va fi

afişată pe site-ul www.studentipracticieni.ro, odată cu afişarea rezultatelor finale.

2.6. Evaluarea celor mai bune idei de îmbunătăţire a modului de desfăşurare a stagiilor de

practică pentru studiile de licenţă şi masterat va fi făcută de către coordonatorii de practică, pe

specializări, cu avizul echipei de management a proiectului.

3. Criterii de selectare a celor mai bune idei de îmbunătăţire a practicii de specialitate

cuprinse în eseurile prezentate la concurs

3.1. Se apreciază gradul de originalitate şi nivelul de generalizare a ideilor de îmbunătăţire a

modului de desfăşurare a stagiilor de practică din eseurile prezentate.

3.2. Se apreciază ideile care pot conferi studenţilor/masteranzilor o îmbunătăţire a abilităţilor

practice, pe domeniul lor de specialitate.

3.3. Se apreciază estimarea costurilor pe care le implică aplicarea propunerii pentru

student/masterand şi organizatorul de practică.

4. Alcătuirea clasamentului

4.1. Clasamentul cu cele mai bune idei de îmbunătăţire a practicii de specialitate se întocmeşte pe

specializări, în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute;

4.2. Se întocmeşte un clasament pentru studenţi şi un clasament pentru masteranzi, pe fiecare

specializare.

6. Premii acordate

6.1. Se acordă premiul I, pe specializări, premiul al II-lea, pe specializări şi premiul al III-lea, pe

specializări în conformitate cu prevederile Contractului de finanţare a proiectului

90

http://www.studentipracticieni.ro/

Verificat,

Asistent proiect

___________________

Avizat juridic

Expert cu studii juridice

___________________

Avizat financiar

Responsabil financiar

___________________

91

4.9. CHESTIONAR DE ANALIZĂ

pentru stabilirea nevoilor studenţilor

Universităţii Spiru Haret/ UNAp

privind desfăşurarea stagiilor de practică în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176

“Studenţi practicieni- studenţi activi şi integraţi”

Întrebarea nr. 1

Vă rugăm să precizaţi modul în care aţi desfăşurat sau aţi dori să desfăşuraţi practica de specialitate

a. Nu am desfăşurat practica de specialitate încă

b. Am desfăşurat practica în cadrul proiectului POSDRU – 64176 “Studenţi practicieni – studenţi activi

şi integraţi”

c. Am efectuat practica pe cont propriu după care am participat la colocviul de practică la facultate

d. Practica de specialitate am desfăşurat-o folosind modelul din proiectul POSDRU – 64176 “Studenţi

practicieni – studenţi activi şi integraţi” dar nu în cadrul proiectului

e. nu a raspuns

Întrebarea nr. 2

Credeţi că şansele dumneavoastră de angajare pe specialitatea absolvită cresc odată cu efectuarea

stagiilor de practică în timpul facultăţii?

a. Da, categoric

b. În mare parte, da

c. Probabil că da

d. Nu, nu cred că stagiile de practică contează la angajare

e. nu a raspuns

Întrebarea nr. 3

Alegeţi dintre următoarele variante pe cea care o consideraţi ca fiind mai potrivită pentru pregătirea

dumneavoastră profesională:

a. Programul de practică trebuie să se încadreze în 4 ore/zi

b. Programul de practică trebuie să se încadreze în 6 ore/zi

c. În cadrul stagiului de practică programul de lucru trebuie să nu depăşească 8 ore/zi

d. Practica să se desfăşoare o zi pe săptămână pe tot parcursul semestrului

e. Orarul de practică trebuie personalizat în funcţie de student

92

f. nu a raspuns

Întrebarea nr. 4

Care dintre variantele de organizare a modului de desfăşurare a practicii o consideraţi a fi cea mai

eficientă pentru pregătirea dumneavoastră profesională?

a. Grupe de 2-3 persoane repartizate la un loc de practică

b. Lucrul în echipe de câte 5 studenţi repartizaţi unui tutore

c. Lucrul în echipe de câte 10 studenţi repartizaţi unui tutore

d. Organizarea unor echipe dimensionate în funcţie de necesităţile şi particularităţile stagiului de practică

e. Lucrul individual

f. nu a raspuns

Întrebarea nr. 5

Înaintea desfăşurării stagiului de practică propriu-zis consideraţi utilă:

a. Organizarea unei instruiri în cadrul facultăţii privind obiectivele, durata, conţinutul stagiului de

practică

b. Transmiterea de informaţii suplimentare cu privire la modul de desfăşurare a stagiului de practică sub

forma unui document scris

c. Desfăşurarea unei şedinţe informative la sediul organizaţiei/ instituţiei care găzduieşte stagiul de

practică

d. Nu este necesară nicio activitate pregătitoare, toate informaţiile le găsim în ghidul de practică

e. nu a raspuns

Întrebarea nr. 6

Sunteţi de acord cu numirea unui responsabil de practică din rândul colegilor care să conlucreze atât cu

tutorele cât şi cu profesorul coordonator al stagiului de practică?

a. Da, sunt de acord

b. Nu, nu sunt de acord

c. nu a raspuns

Întrebarea nr. 7

Care dintre următoarele modalităţi de evaluare a stagiului de practică o consideraţi mai potrivită?

a. Evaluarea pe parcurs de către tutorele de practică desemnat de organizaţie/ instituţie

93

b. Evaluarea combinată, atât pe parcurs cât şi la finalul stagiului prin caracterizarea tutorelui şi punctarea

caietului de practică, a proiectului sau a altor documentaţii realizate în firmă

c. Evaluarea la final pe baza caracterizării tutorelui

d. nu a răspuns

Întrebarea nr. 8

Unde doriţi să efectuaţi stagiul de practică:

a. În localitatea de domiciliu

b. În Bucureşti

c. În capitala de judeţ

d. nu a raspuns

Întrebarea nr. 9

Vă rugăm să ne precizaţi:

a.În prezent sunt încadrat într-un loc de muncă

b. Am fost încadrat în muncă până de curând

c. Am fost încadrat în muncă cel puţin o dată până în prezent

d. Nu am fost deloc încadrat în muncă până în prezent

e. nu a raspuns

Întrebarea nr. 10

Stabiliţi gradul de utilitate a modalităţilor de comunicare cu tutorii şi coordonatorii de practică:

a. Şedinţă săptămânală de informare

b. Scurte şedinţe la începutul şi sfârşitul zilei

c. Comunicare directă, prin e-mail între coordonatorul de practică şi studenţi ori de câte ori este nevoie

d. Comunicarea prin intermediul responsabilului de practică desemnat din rândul studenţilor

Întrebarea nr. 11

În cadrul activităţii de practică stabiliţi gradul de importanţă al următoarelor activităţi:

a. Pregătire de specialitate intensivă

b. Familiarizarea cu structura organizatorică şi decizională a companiei/ instituţiei/ organizaţiei

c. Transferul de cunoştinţe în ceea ce priveşte cultura organizaţională şi responsabilitatea socială

corporativă

d. Elaborarea de documente specifice activităţii din domeniul de specializare

94

Întrebarea nr. 12

Ce domenii consideraţi că vi s-ar potrivi, ţinând cont de aptitudinile şi interesele dumneavoastră?

a. Limbaj şi comunicare

b. Arte vizuale aplicate (desen, pictură etc.)

c. Activităţi artistice

d. Marketing şi vânzări

e. Management şi planificare

f. Administrativ şi secretariat

g. Ştiinţe naturale şi medicină veterinară

h. Arhitectură şi construcţii

i. Inginerie

j. Matematică şi informatică

k. Ştiinţe economice

l. Ştiinţe sociale şi umaniste

m. Medicină umană

n. Drept

o. Ştiinţele educaţiei

p. Educaţie fizică şi sport

r. Pază şi protecţie

Întrebarea nr. 13

Vă prezentăm 45 enunţuri referitoare la diferite aspecte ale vieţii profesionale, este vorba despre

satisfacţii obţinute în activitatea de muncă sau ca urmare a muncii desfăşurate. Fiecare evaluează diferit

aceste aspecte: unii le apreciază ca foarte importante, iar alţii ca lipsite de importanţă. La acest inventar

de valori profesionale nu sunt răspunsuri bune sau rele, ci numai răspunsuri adevarate sau false în

privinţa persoanei dumneavoastră. Este deci esenţial să vă pronunţaţi în legatură cu toate aspectele vieţii

profesionale aşa cum le evaluaţi dumneavoastră personal. Dumneavoastră personal consideraţi că în

profesie ar fi bine:

1. Să aveţi de rezolvat în permanenţă probleme noi

2. Să îi ajutaţi pe alţii

3. Să obţineţi creşteri de salariu

4. Schimbările în modul de lucru să fie frecvente

5. Să aveţi libertatea de a stabili propriul ritm de muncă

6. Prestigiul profesional să fie ridicat

7. Să manifestaţi aptitudini artistice

95

8. Să lucraţi în echipă

9. Să nu existe pericolul şomajului

10. Să vă realizaţi aşa cum doriţi să fiţi

11. Să aveţi ca şef direct o persoană care se comportă corect cu dumneavoastră

12. Ambianţa fizică de muncă să fie bună

13. Să aveţi permanent sentimentul ca aţi trăit „o zi plină”

14. Să aveţi autoritate asupra celorlalţi

15. Să experimentaţi idei noi

16. Să creaţi lucruri noi

17. Rezultatele să permită evaluarea muncii

18. Să aveţi un şef direct rezonabil

19. Să fiţi sigur ca aveţi totdeauna de lucru

20. Să faceţi lucrurile mai frumoase

21. Să luaţi dumneavoastră înşivă deciziile

22. Să obţineţi un salariu ce creşte în acelaşi ritm cu costul vieţii

23.Să puteţi discuta lucrurile la care vă gândiţi

24. Să folosiţi capacitatea de a conduce

25. Să existe dotări corespunzătoare la locul de muncă

26. Să puteţi avea modul de viaţă pe care vi-l doriţi

27. Să puteţi lega prietenie cu colegii de muncă

28. Ceilalţi să fie conştienţi de importanţa muncii pe care o faceţi

29. Să nu faceţi mereu acelaşi lucru

30. Să aveţi sentimentul că îi ajutaţi pe alţii

31. Să contribuiţi la binele altora

32. Să faceţi multe lucruri diferite

33. Să fiţi admiraţi de ceilalţi

34. Să aveţi relaţii bune cu colegii de muncă

35. Să aveţi modul de viaţă pe care vi-l doriţi

36. Să lucraţi într-un mediu fizic satisfăcător (liniştit, curat, bine luminat etc.)

37. Să organizaţi şi să planificaţi munca altora

38. Să fiţi totdeauna solicitaţi intelectual

39. Să câştigaţi atât cât este necesar pentru a trăi decent

40. Să fiţi propriul dumneavoastră supraveghetor

41. Să produceţi obiecte atrăgătoare

42. Să fiţi siguri că veţi obţine o altă încadrare în aceeaşi întreprindere dacă vechiul post de muncă se

restructurează

43. Să puteţi avea ca şef direct un om politicos

96

44. Să puteţi cunoaşte rezultatele eforturilor proprii

45. Să contribuiţi la apariţia unor idei noi


pentru stabilirea nevoilor tutorilor

firmelor/instituţiilor partenere cu Universitatea Spiru Haret/ UNAp

privind desfăşurarea stagiilor de practică în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176

“Studenţi practicieni- studenţi activi şi integraţi”

1. În ce măsură activitatea de practică poate contribui la atingerea obiectivelor organizatiei Dvs?

2. Cum ar trebui să fie programul activităţii de practică desfăşurate în cadrul organizaţei Dvs:

3. Referitor la numărul de studenţi repartizaţi unui tutore care variantă o consideraţi mai potrivită ?

Să nu depăşească 8 ore/ziSă se încadreze în 6 ore/ziSă fie personalizat în funcţie de student. Care ar fi în acest caz orarul pe care îl credeţi mai indicat,

corespunzător unui volum total de 90 de ore aferente planului de învăţămînt al

facultăţii………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………….

Lucrul în echipe de câte 5 studenţi repartizaţi unui tutoreLucrul in echipe de câte 10 studenţi repartizaţi unui tutoreLucrul individual

Organizarea unor echipe dimensionate în funcţie de necesităţile şi particularităţile stagiului de

practicăAlte variante……………………………………………………………………………………

97

In foarte mare masura In mare masura Nici-Nici In mica masura In foarte mica masura

4. Ce activităţi ar trebui desfăşurate în comun de către organizaţia dvs şi Universitate ăn vederea pregătirii

corespunzătoare a stagiului de practică?

5. Care dintre următoarele modalităţi de comunicare cu studenţii credeţi că sunt mai eficiente ?

(vă rugăm să precizaţi pe o scară începând de la 1, importanţa asociată fiecărei activităţi , unde 1 corespunde

activităţii celei mai importante) :

Prezentări ale activităţii şi specificului organizatiei realizate de către tutori la sediul UniversităţiiPrezentarea comună a stagiului de practica (obiectivele,/activitatile in cadrul firmei, particularitati,

modalitati de evaluare)

Vizita de lucru in cadrul organizatiei (tur intern cu prezentarea specificului activitatii organizatiei

respective)Inminarea catre studenti a unui set de documente de informare privind stagiul de practica (pliante de

prezentare, brosuri ale organizatiei, etc)Workshop de prezentare al organizatiei si prezentarea in detaliu a etapelor stagiului de practica

Sedinta saptaminala de informareSedinta de briefing la inceputul zilei,sedinta de debriefing la sfirsitul programuluiComunicare directa, prin e-mail intre tutore si studenti ori de cite ori este nevoieComunicarea directa cu responsabilul de practica desemnat din rindul studentilorAlte modalitati de comunicare, va rugam specificati……………………….…….....................

………………………………………………………………………………………………….

98

6. Care dintre următoarele modalităţi de comunicare cu coordonatorii de practica credeti ca sunt mai

eficiente ? (vă rugăm să precizaţi pe o scară începând de la 1, importanţa asociată fiecărei activităţi , unde

1 corespunde activităţii celei mai importante) :

7. Sunteti de acord cu numirea unui responsabil de practica din rindul studentilor care sa conlucreaze atit cu

tutorele cit si cu profesorul coordonator al stagiului de practica ?

* daca se alege raspunsul negativ se va trece la intrebarea nr 9

8. Care dintre urmatoarele modalitati de evaluare a stagiului de practica o considerati mai potrivita ?

(vă rugăm să precizaţi pe o scară începând de la 1, importanţa asociată fiecărei modalităţi , unde 1

corespunde activităţii celei mai importante) :

Sedinta saptaminala de informareRapoarte zilnice de informareComunicare directa, prin e-mail intre tutore si coordonatori ori de cite ori esten evoie

Comunicarea directa la inceputul si la finalul stagiului de practicaAlte modalitati de comunicare, va rugam specificati……………………….…….....................

Da, sunt de acordNu, nu sunt de acord.*

Evaluarea pe parcurs de catre tutorele de practica desemnat de organizatie/institutieEvaluarea la final pe baza caracterizarii tutorelui Evaluarea combinata, atit pe parcurs cit si la finalul stagiului de practică , prin caracterizarea tutorelui

si punerea unui calificativ în Caietul de practicaAlte modalităţi de evaluare pe care le considerati potrivite. Vă rugăm specificaţi……………..

………………………………………………………………………………………………….

99

9. Care considerati ca sunt atributiile cele mai importante pentru activitatea de tutoriat desfasurata in cadrul

firmei/institutiei ?

10. Cât de utilă consideraţi că este activitatea de practică desfăşurată în mod organizat de către Universitate

pentru integrarea cu succes a studentilor pe piata muncii, în domeniul de specialitate ?

11. In cadrul activitatii de practica considerati oportune urmatoarele activitati? (vă rugăm să precizaţi pe o

scară începând de la 1, importanţa asociată fiecărei activităţi , unde 1 corespunde activităţii celei mai

importante) :

Implementarea procesului de evaluare pe parcurs si finala a studentilorComunicarea permanenta cu studentii si profesorii coordonatoriAsigurarea conditiilor necesare integrarii practicii in ansamblul de activitati ale firmei/institutieiFundamentarea unor rapoarte interne destinate conducerii firmei Alte atribuţii. Vă rugăm precizaţi ……………………………………………………………

…………….................................................................................................................................

Training de specialitate intensivFamiliarizarea cu structura organizatorica si decizionala a partenerului de practicaTransferul de cunostinte in ceea ce priveste cultura organizationala si responsabilitatea sociala

corporativaElaborarea de documente specifice planificarii activitatii partenerului de practica (programe, planuri,

analize,etc)Desfasurarea de activitati complementare obiectivelor practicii

100

Foarte favorabilă Favorabilă Nici-Nici Nefavorabilă Foarte Nefavorabilă

12. Cum se desfăşoară activitatea de consiliere si dezvoltare in cariera a angajatilor stagiari in cadrul

organizatiei Dvs?

13. În ce măsură sunteţi interesat de o colaborare pe termen lung cu Universitatea Spiru Haret in organizarea

şi desfăşuirarea consilierii în carierî a studenţilor?

14. În opinia Dvs care sunt modalităţile cele mai eficiente prin care se poate realiza cu succes activitatea de

orientare în carieră a studenţilor ? Numerotaţi în ordinea importanţei, incepqand cu 1 ca cel mai important.

Sesiuni de training periodice pentru identificarea nevoilor si modalitatilor de promovare in cariera a

angajatilorSedinte de informare directă a angajatului, cu managerulPrograme complexe de atragere şi consiliere a angajaţilor în concordanţă cu abilităţile si dezvoltarea

profesională a acestora până în momentul angajării în cadrul organizaţieiAlte modalităţi (vă rugaăm precizaţi pe scurt):…………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………Nu există o preocupare efectivă pentru consilierea în carieră a proaspeţilor angajaţi în organizaţia în care

lucrez

Sesiuni de workshop-uri dedicate acumulării de către studenţi a abilităţilor şi deprinderilor necesare

unui proces de angajare eficient (redactare CV, video CV, scrisoare de intentie, simulare interviu de

angajare, etc) organizate de catre universitate in colaborare cu diverse companiiSedinte de informare la sediul firmelor odata cu finalizarea stagiilor de practica prin care tutorii sa

prezinte studentilor principalele cerinte referitoare la posturile de specialitateIntegrarea studentilor care au efectuat practica in programele de orientare in cariera ale organizatiei in

cauza Alte modalitati pe care le considerati eficiente (precizati si gradul de implicare pe care trebuie sa il

aiba Universitatea in cadrul activitatilor propuse) :……………………………….

………………………………………………………………………………………………….

101

In foarte mare masura In mare masura Nici-Nici In mica masura In foarte mica masura

15. Vă rugăm să ne precizaţi categoria de vârstă în care vă încadraţi :

16. Vă rugăm să ne precizaţi poziţia în cadrul firmei/institutiei dvs:

…………………………………………………………………………………

24-30 ani31-40 ani41-55 aniPeste 56 ani

102

Numele şi prenumele respondentului: Semnătură tutore:……………….................................... ……………………………………….


pentru stabilirea nevoilor cadrelor didactice coordonatoare a stagiilor de practică organizate de

Universitatea Spiru Haret privind desfăşurarea stagiilor de practică în cadrul proiectului

POSDRU/90/2.1/s/64176 “Studenţi practicieni-studenţi activi şi integraţi”

1. Aţi mai fost implicat în desfăşurarea stagiilor de practică cu studenţii până în prezent?

2. Cum să se realizeze comunicarea între cadrul didactic coordonator şi studenţi:

3. Instruirea anterioară stagiului de practică a studenţilor trebuie realizată de către :

4. Care variantă caracterizează mai bine opinia Dvs ?

5. Când credeţi că este utilă organizarea stagiilor de practică ?

danu

Zilnic, prin intermediul unui student coordonator de grupComunicarea telefonică cu toţi studenţtii la iniţiativa acestoraParticiparea zilnică la întâlniri organizate la sediul firmeiAlte forme de comunicare, precizati…………………………………………………………...

Coordonatorii şi asistenţii de practică, din cadrul proiectuluiTutorele desemnat din cadrul firmeiCadrele didactice coordonatoare ale stagiilor de practicăAlte variante de instruire, vă rugăm specificaţi………………………………………………...

Grupe de 2-3 persoane repartizate la un loc de practicăLucrul în echipe de câte 5 studenţi repartizaţi unui tutoreLucrul în echipe de câte 10 studenţi repartizaţi unui tutoreLucrul individual

Pe durata anului universitar, deoarece firmele/instituţiile functionează la intreaga capacitatePe durata vacanţelor studenţeşti, deorece studenţii au mai mult timp liberPe durata întregului an calendaristic

6. Încadraţi pe o scală de la « foarte favorabil » la « foarte putin favorabil » atribute privind

utilitatea stagiului de practică

Foarte

favorabilă

Favorabilă Nici-

Nici

Nefavorabilă Foarte

NefavorabilăÎncadrarea mai uşoară pe piaţa muncii a

absolventuluiAplicarea cunoştinţelor dobândite la

disciplinele de specialitateColaborarea mai bună între studenţi,

atât în procesul de învăţământ. cât şi la

nivelul muncii în echipăAlte atribute privind utilitatea stagiului

de practică

…………………………………….

7. Sunteţi de acord cu numirea unui responsabil de practică din rândul studenţilor care să

conlucreaze atât cu tutorele cât şi cu profesorul coordonator al stagiului de practică ?

* daca se alege răspunsul negativ se va trece la intrebarea nr 9

8. Vă rugăm să precizaţi care consideraţi că sunt atribuţiile pe care ar trebui să le deţină studentul

desemnat responsabil de practică în cadrul grupului

9. Care dintre urmatoarele modalităţi de evaluare a stagiului de practică o consideraţi mai

potrivită?

Da, sunt de acordNu, nu sunt de acord. (În acest caz. vă rugăm să motivaţi de ce nu sunteţi de

acord………………………………………………………………………………………)*

Întocmirea unor rapoarte interne de observaţii privind activitatea desfăşurată în cadrul firmei/instituţieiComunicarea permanentă cu colegii şi tutorele, profesorul coordonator şi asistenţii de practicăGestionarea împreună cu tutorele a oricăror conflicte şi disfuncţionalităţi care pot apare în cadrul

activităţii de practicăAlte atribuţii considerate utile pentru creşterea eficienţei derulării activităţii de practică în cadrul

companiei/instituţiei Dvs …………………………………………………….………...

………………………………………………………………………………………………….

10. Vă rugăm să specificaţi care consideraţi că sunt atribuţiile cele mai importante pentru

activitatea de coordonare desfaşurată în cadrul stagiului de practică ?

11.Care este opinia Dvs referitor la forma de comunicare cea mai utilă între cadrul didactic

coordonator şi tutorele desemnat de către firmă/instituţie ?

12. În cadrul activităţii de practică stabiliţi gradul de importanţă al următoarelor activităţi:

Pregătire de specialitate intensivă

Familiarizarea cu structura organizatorică si decizională a companiei/ instituţiei/ organizaţiei

Transferul de cunostinţe în ceea ce priveste cultura organizaţională si responsabilitatea socială

corporativă

Elaborarea de documente specifice activităţii din domeniul de specializare

Evaluarea pe parcurs de către tutorele de practică desemnat de organizaţie/instituţieEvaluarea la final pe baza caracterizării tutorelui Evaluarea combinată, atît pe parcurs cît şi la finalul stagiului prin caracterizarea tutorelui şi punctarea

caietului de practică/a proiectului sau a altor documentaţii realizate in firmăAlte modalităţi de evaluare pe care le consideraţi potrivite, vă rugăm specificaţi……………..

………………………………………………………………………………………………….

Implementarea procesului de evaluare pe parcurs şi finală a studenţilorComunicarea permanentă cu studenţii şi tutoriiMonitorizarea permanentă a stagiului de practică în vederea atingerii obiectivelor stagiului de

practicăFundamentarea unor rapoarte interne destinate conducerii facultăţiiAlte atribuţii, vă rugăm precizaţi……………………………………………………………

…………….................................................................................................................................

Contact telefonic la sfârşitul fiecărei zileÎntilniri săptămînale la sediul firmei Comunicare prin intermediul studentului desemnat responsabil de grupÎntilniri zilnice între cadrul didactic coordonator şi tutorele desemnat

Alte modalităţi de comunicare, precizaţi……………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………….

13. Cum consideraţi că ar trebui să se desfăşoare activitatea de consiliere şi dezvoltare în carieră a

studenţilor ca viitori angajaţi stagiari ?

14. În opinia Dvs. care sunt modalităţile cele mai eficiente prin care se poate realiza cu succes

activitatea de orientare în carieră a studenţilor ? Numerotaţi în ordinea importanţei, începând cu 1,

ca cel mai important.

15. Vă rugăm să ne precizaţi categoria de vârstă în care vă încadraţi :

16. Vă rugăm să ne precizaţi vechimea în cadrul facultăţii dvs:……………………….

Numele şi prenumele respondentului: ……………………………………… …………….

Facultatea, Specializarea:……………………………………… ………………………….

Data:………………………………………..

Semnătura cadrului didactic coordonator:

Sesiuni de training periodice pentru identificarea nevoilor şi modalităţilor de promovare în carieră a

angajaţilorŞedinţe de informare directă a viitorului angajat, cu managerulPrograme complexe de atragere şi consiliere a viitorilor angajaţi, în concordanţă cu abilităţile şi

dezvoltarea profesională a acestora până în momentul angajării Alte modalităţi (vă rugaăm precizaţi pe scurt):…………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………Nu există o preocupare efectivă pentru consilierea în carieră a studenţilor, pentru o viitoare angajare

Sesiuni de workshop-uri dedicate acumulării de către studenţi a abilităţilor şi deprinderilor necesare

unui proces de angajare eficient (redactare CV, video CV, scrisoare de intentie, simulare interviu de

angajare, etc) organizate de către universitate în colaborare cu diverse companiiŞedinţe de informare împreună cu tutorii, la sediul firmelor unde efectuează practica, odată cu

finalizarea stagiilor de practică, în care să se prezinte studenţilor principalele cerinţe referitoare la

posturile de specialitateIntegrarea studenţilor care au efectuat practica în programele de orientare în carieră ale organizaţiei în

cauză Alte modalităti pe care le considerati eficiente (precizaţi şi gradul de implicare pe care trebuie să îl

aibă Universitatea în cadrul activităţilor propuse) :……………………………….

………………………………………………………………………………………………….

Sub 30 ani31-40 ani41-55 aniPeste 56 ani

………………………………………..


FACULTATEA …………………………………………….…………..

4.12. CERTIFICAT DE PARTICIPARE

la stagiul de practică

Studentul/ masterandul .………………………………………………, înscris în anul

universitar ……...... la Facultatea ………………………………………………………….,

specializarea ……………………………….……………………, născut (ă) în anul ............,

luna........, ziua......, în localitatea .......................... a desfăşurat STAGIUL DE PRACTICĂ

la ........................................................................................, în

perioada ........................................, în cadrul Proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi

practicieni – studenţi activi

şi integraţi”.

Decan, Coordonator de practică,__________________________ __________________________

4.13. DIPLOMĂ DE CÂŞTIGĂTOR LA CONCURSUL DE IDEI PRIVIND

ÎMBUNĂTĂŢIREA PRACTICII DE SPECIALITATE

Anexa 1

LEGEA NR. 258 DIN 19 IULIE 2007

PRIVIND PRACTICA ELEVILOR ŞI STUDENŢILOR

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1

Practica este activitatea desfăşurată de elevi şi studenţi, în conformitate cu planul de

învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de

aceştia în cadrul programului de instruire.

ART. 2

Practicantul este elevul sau studentul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea

cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu

specializarea pentru care se instruieşte.

ART. 3

(1) Organizatorul de practică este unitatea sau instituţia de învăţământ preuniversitar,

respectiv, universitar, care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative.

(2) Partenerul de practică este o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau orice

altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în

nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi care poate participa la

procesul de instruire practică a studenţilor şi elevilor.

CAP. 2

Elemente organizatorice

ART. 4

(1) Practica elevilor şi studenţilor se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru

de colaborare sau a unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi partenerul de

practică.

(2) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât pentru elevii şi

studenţii proprii, cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de învăţământ.

ART. 5

Activitatea de practică se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de

semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ.

ART. 6

Practica se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică,

întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului.

ART. 7

Durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.

ART. 8

Formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de practică sunt

cuprinse în planul de învăţământ.

ART. 9

Activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi constituie condiţie

de promovare.

CAP. 3

Obligaţiile părţilor

SECŢIUNEA 1

Partenerul de practică

ART. 10

Partenerul de practică are următoarele obligaţii generale:

a) să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară valorificării

cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;

b) să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe la

evaluarea desfăşurării practicii elevilor şi studenţilor;

c) să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de practică

a elevilor şi studenţilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.

ART. 11

Pe perioada de practică, partenerul de practică împreună cu reprezentantul unităţii sau al

instituţiei de învăţământ urmăresc şi înregistrează prezenţa la activitate a practicantului şi

semnalează eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ.

ART. 12

Partenerul de practică desemnează persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea

activităţii de practică a elevilor şi studenţilor.

ART. 13

Partenerul de practică trebuie să îl ajute pe practicant să îşi urmărească programa

analitică/portofoliul de practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.

ART. 14

Partenerul de practică este obligat să instruiască practicantul cu privire la normele de protecţie

a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.

ART. 15

(1) La sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de

practică, organizatorul împreună cu partenerul de practică efectuează o evaluare a

cunoştinţelor practicantului şi îi acordă un calificativ.

(2) Evaluarea şi notarea finală se realizează la unitatea sau instituţia de învăţământ a

practicantului.

ART. 16

Evaluarea capacităţii partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic

şi organizatoric este realizată de unitatea sau de instituţia de învăţământ de unde provin elevii

sau studenţii practicanţi.

SECŢIUNEA a 2-a

Practicantul

ART. 17

Practicanţii au obligaţia de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de

practică, respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de

unde provin.

ART. 18

Practicanţii au obligaţia să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de

practică şi normele de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice

activităţii desfăşurate.

ART. 19

Prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective, practica se

recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică.

ART. 20

Practicantul participă activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă

acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după efectuarea de

către acesta a instructajelor de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice

acelor activităţi.

CAP. 4

Drepturile părţilor

ART. 21

Pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform

legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin negocierea

remuneraţiei.

ART. 22

Pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea cunoştinţelor,

respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.

ART. 23

Organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie

financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev sau student.

Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.

ART. 24

Unităţile şi instituţiile de învăţământ alocă partenerului de practică suma aferentă activităţii de

practică pentru fiecare elev sau student, pe bază de contract.

CAP. 5

Dispoziţii finale

ART. 25

Activitatea de practică a elevilor şi studenţilor este finanţată de la bugetul Ministerului

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru specializările care au practica prevăzută în

planurile de învăţământ, ca activitate obligatorie.

ART. 26

(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului alocă sumele aferente pentru hrana şi

transportul elevilor şi studenţilor care efectuează practică, în sistem cumulat, în alte localităţi

decât cele în care îşi au sediile unităţile sau instituţiile de învăţământ de la care provin.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) sunt cuprinse în bugetul unităţilor şi al instituţiilor de

învăţământ, ca organizatori de practică.

ART. 27

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului alocă sumele necesare numai unităţilor şi

instituţiilor de învăţământ care înregistrează cheltuieli cu organizarea şi desfăşurarea

activităţilor de practică.

ART. 28

Toate sumele prevăzute la art. 26 şi 27 se centralizează în bugetul anual al Ministerului

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

ART. 29

Prevederile prezentei legi se aplică începând cu semestrul al II-lea al anului şcolar/universitar

2007 - 2008.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi

ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Anexa 2

ORDINUL MINISTRULUI EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

NR. 3955/2008 PRIVIND CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE

A STAGIILOR DE PRACTICĂ ÎN CADRUL PROGRAMELOR

DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ ŞI DE MASTERAT

Art 1. - În sensul prezentului ordin, termenii şi noţiunile folosite au următoarele

semnificaţii:

a) Stagiu de practică - activitatea desfăşurată de studenţi , în conformitate cu planul de

învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de

aceştia în cadrul programului de instruire.

b) Organizator de practică - instituţia de învăţământ superior care desfăşoară activităţi

instructiv-educative şi formative, potrivit legislaţiei romane în vigoare.

c) Partener de practică - instituţia centrală ori locală sau orice altă persoană juridica

din România, dintr-o ţară participantă la programul „Învăţare pe tot parcursul vieţii”, într-un

proiect finanţat din Fondul Social European sau dintr-o ţară terţă, ce desfăşoară o activitate în

corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului şi care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi

masteranzilor.

d) Practicant - studentul sau masterandul care desfăşoară activităţi practice pentru

consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în

concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.

e) Cadru didactic supervizor - persoana desemnată de organizatorul de practică, care

va asigura planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.

f) Tutore - persoana desemnată de partenerul de practică, care va asigura respectarea

condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a competenţelor profesionale

planificate pentru perioada stagiului de practică.

g) Credit transferabil este înţeles potrivit Legii nr. 288/2004 privind organizarea

studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare.

h) Convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică înseamnă acordul încheiat

între organizatorul de practică, partenerul de practică şi practicant, pe baza anexei nr. 2 la

ordin.

i) Portofoliu de practică - documentul ataşat Convenţiei-cadru privind efectuarea

stagiului de practică, ce cuprinde obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse,

competenţele ce urmează a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de

derulare a stagiului de practică.

Art. 2. – (1) Instituţiile de învăţământ superior vor elabora, în baza prevederilor

ordinului şi vor face publice propriile reglementări detaliate privind stagiile de practică,

cuprinse în ghiduri de practică.

(2) Instituţiile de învăţământ superior vor desemna structurile interne responsabile cu

desfăşurarea activităţii de practică.

Art. 3. – Înainte de începerea stagiului de practică va fi încheiată o Convenţie-cadru

privind efectuarea stagiului de practică între organizatorul de practică, partenerul de practică

şi practicant, în conformitate cu anexa nr. 2 la ordin.

Art. 4. – (1) Durata stagiului este de minimum o săptămână şi de maximum 12 luni,

calculate pe parcursul întregului ciclu de studii de licenţă sau de masterat.

(2) Perioada de desfăşurare a stagiului poate fi cuprinsă atât în cursul anului

universitar, cât şi în perioada vacanţelor universitare.

(3) Durata stagiilor de practică pentru care se solicită finanţare prin Fondul Social

European trebuie să fie inclusă în planul de învăţământ obligatoriu.

Art. 5. – Obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, competenţele ce urmează a fi

obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de practică sunt

descrise în portofoliul de practică.

Art. 6. – (1) Partenerul de practică va desemna un tutore pentru stagiul de practică,

care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de către practicant a

competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică.

(2) Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic supervizor, responsabil cu

planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.

(3) Cadrul didactic supervizor împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică

stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de

pregătire practică.

(4) La finalul stagiului de practică, tutorele elaborează un raport, pe baza evaluării

nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul acestei evaluări va sta

la baza notării practicantului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de

practică.

Art. 7. – (1) Pentru îndeplinirea stagiului de practică se vor acorda credite

transferabile, stabilite prin Convenţia-cadru privind efectuarea stagiului de practică, ce se vor

încadra între 1,5 credite pentru un stagiu cu o durată de o săptămână şi nu vor depăşi 30 de

credite pentru un stagiu de un semestru sau 60 de credite pentru un stagiu pe durata întregului

an academic.

(2) În urma desfăşurării stagiului de practică, organizatorul de practică va acorda

prracticantului numărul de credite transferabile specificate în Convenţia-cadru privind

efectuarea stagiului de practică. Acestea vor fi înscrise şi în Suplimentul la diplomă, potrivit

Deciziei 2.241/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (Europass).

Art. 8. – (1) Stagiile de practică derulate în străinătate în cadrul programului

comunitar „Învăţare pe tot parcursul vieţii”, în conformitate cu Decizia 1.720/2006/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului, vor fi recunoscute ca programe de stagiu de practică

în sensul prezentului ordin.

(2) Organizatorul de practică va iniţia, împreună cu tutorele, emiterea certificatului

Mobilipass, potrivit Deciziei 2.241/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

(Europass), cu condiţia îndeplinirii de către practicant a obligaţiilor asumate prin Convenţia-

cadru privind efectuarea stagiului de practică.

Art. 9. – Prezentul ordin nu se aplică situaţiilor reglementate de Ordinul ministrului

sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 140/1.515/2007 pentru

aprobarea Metodologiei în baza căreia se realizează colaborarea dintre spitale şi instituţiile de

învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical.

Anexa 3

REGULAMENT DE ORGANIZARE

A STAGIILOR DE PRACTICĂ LA UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2. Regulamentul Facultăţii de Sociologie-Psihologie, Bucureşti, pentru Programele

de studii universitare de licenţă (Ciclul I Bologna) privind organizarea şi desfăşurarea

practicii de specialitate a studenţilor

Art. 1. Practica de specialitate se organizează în conformitate cu Legea nr. 258/2007,

privind practica elevilor şi studenţilor, Ordinul M.E.CT. nr. 3955/2008 privind Cadrul general

de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi

de masterat, R30-Regulamentul privind practica studenţilor pentru ciclul de licenţă,

procedura P203 - Calitatea procesului de practică de specialitate a studenţilor şi a

prezentului Regulament

Art. 2. Practica de specialitate a studenţilor Facultăţii de Sociologie-Psihologie,

Bucureşti, Programele de studii universitare de licenţă (Ciclul I Bologna) este prevăzută în

curricula universitară în anul II de studii, pe parcursul anului de studii, ca un stagiu compact

de trei săptămâni.

Art. 3. Practica de specialitate este disciplină obligatorie, are alocate 90 de ore pe

parcusul a 15 zile lucrătoare şi, respectiv, trei puncte credit şi are rolul de a familiariza

studenţii cu diferitele aspecte ale activităţii desfăşurate în cadrul diverselor instituţii (spitale,

clinici private, cabinete individuale de psihologie, asociaţii etc.) cu care Facultatea a încheiat

acorduri de desfăşurare a activităţii de practică.

Art. 4. Practica de specialitate a studenţilor se desfăşoară în entităţi economice –

întreprinderi, instituţii financiar-bancare, societăţi comerciale - care pot asigura desfăşurarea

stagiului de practică de specialitate în concordanţă cu cerinţele programului de studii

universitare de licenţă a specializărilor Psihologie şi, respectiv, Sociologie.

Art. 5. Conţinutul practicii de specialitate a studenţilor este prevăzut în Programa

analitică (Fişa disciplinei) elaborată de catedrele de specialitate şi aprobată de Consiliul

Facultăţii la începutul anului universitar.

Art. 6. Practica de specialitate a studenţilor se organizează şi se desfăşoară pe baza

unei Convenţii-cadru de colaborare, încheiată între instituţia în care se desfăşoară (partenerul

de practică), Universitatea Spiru Haret (organizatorul de practică) şi student. Convenţiile-

cadru de practică de specialitate pot fi încheiate individual sau cu grupuri de studenţi.

Art. 7. Consiliul Facultăţii, catedrele sau alte structuri din Universitate vor sprijini

studenţii în găsirea partenerilor de practică. Pentru studenţii integraţi în câmpul muncii,

Convenţia poate fi înlocuită de o adeverinţă din care să rezulte angajarea şi asigurarea

condiţiilor de desfăşurare a activităţii, în corelaţie cu programul de studii universitare de

licenţă; angajatorul devine responsabil de practică.

Art. 8. Convenţiile-cadru de practică se încheie anticipat desfăşurării activităţii, de

obicei, la începutul anului universitar în care este prevăzut stagiul.

Art. 9. Drepturile şi obligaţiile partenerului de practică, ale Facultăţii şi studentului

sunt cuprinse în Convenţia-cadru.

Art. 10. Un cadru didactic este nominalizat ca responsabil al organizării şi desfăşurării

practicii de specialitate, adică supervizor - coordonator de practică. Catedrele trebuie să

asigure evidenţa convenţiilor-cadru de practică, să organizeze întreaga activitate, inclusiv

evaluarea prin colocviu.

Art. 11. La sfârşitul stagiului de practică de specialitate, tutorele din partea

partenerului de practică furnizează practicantului, sub semnătură şi ştampilă, o adeverinţă din

care să rezulte numărul orelor efectuate şi calificativul obţinut.

Art. 12. Activitatea este evaluată prin colocviu în faţa unei comisii formate din cadre

didactice supervizoare - coordonatoare de practică şi va fi notată cu note de la 10 la 1.

Colocviul se susţine conform planului de învăţământ şi structurii anului universitar aprobate

de Senatul Universităţii Spiru Haret.

Art. 13. La acordarea notei, se ţine seama de cunoştinţele practice dobândite, calitatea

lucrării-sinteză/raportului de practică/caietului de practică întocmit şi de aprecierea tutorelui

din partea partenerului de practică.

Art. 14. Nepromovarea disciplinei de practică de specialitate conduce la refacerea


Anexa 4


REGULAMENT PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

A STUDENŢILOR

PREAMBUL

Universitatea Spiru Haret, înfiinţată şi funcţionând legal, din anul 1991, în structura

Fundaţiei România de Mâine – instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ,

autonomă, cu caracter nonprofit – este, potrivit legii,o instituţie de învăţământ superior liberă,

deschisă, care are autonomie universitară şi economico-financiară, având drept fundament

proprietatea privată, garantată de Constituţie.

Definită de Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 ca persoană juridică de drept privat şi de

utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ, Universitatea Spiru Haret este

instituţie de învăţământ superior acreditată.

CAPITOLUL I

ADMITEREA

Art. 1. Admiterea în anul I de studii la Universitatea Spiru Haret se realizează pe

domenii de licenţă, pe baza Metodologiei proprii de organizare şi desfăşurare a admiterii,

aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret, cu respectarea prevederilor legislaţiei în

vigoare.

Domeniile de studiu sunt definite prin cunoştinţe şi competenţe generale şi de

specialitate şi cuprind una sau mai multe specializări universitare.

Specializările/programele de studii concretizează oferta educaţională a instituţiilor de

învăţământ superior, fiind modalităţi de a dobândi cunoştinţele şi competenţele

definitorii pentru un domeniu de studii.

Pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă absolvenţii de liceu

cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

Candidaţii cetăţeni ai ţărilor din Uniunea Europeană, din Spaţiul Economic

European, ai Confederaţiei Elveţiene şi ai altor state vor fi admişi pe baza

reglementărilor legale în vigoare la data admiterii.

Art. 2. Înscrierile pentru admitere se fac la facultăţile organizatoare de programe de

studii/specializări. Candidaţii trebuie să depună un dosar de înscriere. Dosarul se poate

depune în următoarele locaţii (la alegerea candidaţilor): secretariatele facultăţilor, la sediul

central al Universităţii şi la Centrele tehnologice ale Universităţii Spiru Haret.

Dosarul de înscriere trebuie să conţină un dosar plic cu următoarele acte:

– diploma de bacalaureat, în original. În cazul în care candidatul(a) este student(ă) şi la

altă facultate, iar diploma de bacalaureat se află la facultatea respectivă, depune o copie

legalizată a acesteia, însoţită de o adeverinţă, în care se menţionează facultatea pe care o

urmează şi anul de studiu, precum şi faptul că la dosarul acelei facultăţi se află diploma de

bacalaureat în original. Absolvenţii promoţiei curente prezintă în dosar, până la eliberarea

diplomei de bacalaureat, adeverinţe de absolvire cu examen de bacalaureat, în original sau

copie legalizată, candidaţii declaraţi admişi urmând să depună diploma în original până cel

mai târziu la data începerii cursurilor;

– certificatul de naştere, în xerocopie;

– certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în xerocopie;

– buletinul sau cartea de identitate, cu CNP (pentru cetăţenii străini – paşaport), în

xerocopie;

– adeverinţă medicală;

– trei fotografii color, mărimea ¾.

Art. 3. Admiterea se organizează în perioada iulie–septembrie. Programul, modul de

organizare şi alte informaţii privind admiterea sunt aduse la cunoştinţa celor interesaţi de către

conducerea Universităţii şi a facultăţilor prin presa centrală şi locală, prin posturile de

Televiziune şi Radio România de Mâine, prin revista Opinia naţională, prin Internet, prin

afişare la fiecare facultate şi prin Centrele tehnologice ale Universităţii Spiru Haret.

Art. 4. Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza diplomei de bacalaureat, a

fişei-chestionar şi a unui interviu. În fişa-chestionar, completată de candidat, se consemnează

date personale, informaţii despre preferinţe şi performanţe şcolare, motivaţiile care stau la

baza deciziei de a opta pentru o anumită specializare/program de studii etc.

În funcţie de particularităţile unor specializări/programe de studii, facultăţile pot

include în structura admiterii şi teste de cunoştinţe, teste de limbă, teste de aptitudini şi

vocaţionale, probe practice etc. Admiterea la specializarea Arhitectură se va face pe baza unei

metodologii proprii, aprobată de Senatul Universităţii.

Art. 5. Absolvenţii cu diplomă de licenţă sau diplomă echivalentă pot urma a doua

specializare, în condiţiile legii. Decanatul poate echivala examenele promovate la prima

specializare absolvită, dacă programele analitice ale disciplinelor respective corespund

planului de învăţământ al specializării.

Art. 6. Studenţii pot urma concomitent două specializări/programe de studii, dacă

îndeplinesc condiţiile de admitere cerute şi achită taxa de şcolarizare stabilită pentru cele două

specializări/programe de studii.

Art. 7. Absolvenţii cu diplomă de absolvire a învăţământului superior de scurtă durată

(colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului

Universităţii, studiile în ciclul universitar de licenţă, în cadrul profilului studiat iniţial sau

apropiat. Ei pot fi înscrişi în anul II dacă prin echivalarea unor examene cumulează minimum

30 de credite, cu susţinerea examenelor de diferenţă şi plata taxei corespunzătoare, stabilită de

Senatul universitar. Cererile se depun la secretariatele fiecărei facultăţi împreună cu copie

legalizată după foaia matricolă/suplimentul la diplomă pentru realizarea referatului de

diferenţă şi a propunerii conducerii facultăţii, după care se depun la secretariatul general în

vederea aprobării de către Rectorul Universităţii Spiru Haret.

Art. 8. Înmatricularea studenţilor în anul I se face pe baza deciziei Rectorului

Universităţii, în conformitate cu rezultatele sesiunilor de admitere.

CAPITOLUL II

ÎNSCRIEREA ÎN ANII DE STUDIU

Art. 9. Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia(acesteia), în

maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a

achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi

contractul anual de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în Registrul Matricol, sub număr

unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Art. 10. Pe baza înscrierii în anul I de studiu, decanatul eliberează fiecărui student(e)

un carnet de student(ă), care se vizează anual şi serveşte ca act de identitate la intrarea în

Universitate, prezentarea la examene şi colocvii, pentru a avea acces la biblioteci, cluburi,

baze sportive şi la diferite activităţi, unde se cere să se facă dovada calităţii de student(ă),

precum şi la solicitarea altor facilităţi.

În situaţia în care studentul(a) pierde carnetul, se eliberează duplicat, după anunţarea

în presă a pierderii documentului respectiv şi achitarea taxei stabilite de Senatul Universităţii.

În caz de transfer, retragere sau scoatere din evidenţă, carnetul de student(ă) se depune la

secretariatul facultăţii la care studentul(a) respectiv(ă) a fost înscris(ă); fără aceasta nu se pot

elibera actele personale din dosar.

Art. 11. Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza

rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este

obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul anual de studii şi fişa de înscriere, în care se

consemnează şi numărul chitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau

prima rată a acesteia. Contractul anual de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare

început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinţă de

Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte.

Înscrierea se face până la începerea anului universitar.

Art. 12. Studentul(a) care are dreptul să se înscrie în anul universitar de studii următor,

dar nu depune cerere de retragere sau de întrerupere motivată a studiilor, este scos (scoasă)

din evidenţă, începând cu anul universitar următor.

Art. 13. În cazul disciplinelor opţionale şi al celor facultative, opţiunea studenţilor se

exprimă în scris, cu o lună înaintea încheierii semestrului al II-lea al anului universitar

precedent. Studenţii anului I fac această opţiune în primele două săptămâni de la începerea

anului universitar.

Art. 14. Taxa de şcolarizare se stabileşte anual în consonanţă cu Metodologia aprobată

de Senatul Universitar şi se achită fie integral, la începutul anului universitar, fie în trei rate.

Ratele a II-a şi a III-a se achită până la începerea sesiunilor de examene (iarnă şi vară).

Studentul(a) care nu achită ratele nu poate participa la sesiunea de examene respectivă.

Întârzierea în achitarea ratelor taxei de şcolarizare se penalizează, conform prevederilor

Contractului de studii.

Studentul nu poate participa la procesul de învăţământ dacă nu are taxa (sau rata I) plătită

până la începerea anului universitar.

Celelalte taxe se stabilesc anual de Senatul Universităţii.

CAPITOLUL III

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STUDENŢILOR

Art. 15. În perioada studiilor, studentul(a) are, în această calitate, următoarele drepturi:

a) să utilizeze, conform programului de studii, amfiteatrele, sălile de curs şi de

seminar, laboratoarele, bibliotecile, bazele sportive, cluburile şi celelalte dotări puse la

dispoziţie de către Universitate;

b) să participe, în cadrul facultăţii şi al Universităţii, la cercetarea ştiinţifică, inclusiv la

unele contracte de cercetare, la activitatea formaţiilor artistice şi sportive, a cenaclurilor

literare etc.;

c) să fie reprezentat în Consiliul facultăţii şi în Senatul Universităţii, în condiţiile

stabilite de Carta Universitară;

d) să locuiască în căminele Fundaţiei România de Mâine, în limita locurilor

disponibile şi în condiţiile stabilite prin Regulamentul de funcţionare a căminelor studenţeşti;

e) să se bucure de acces gratuit la cluburile studenţeşti proprii, precum şi la Complexul

sportiv;

f) să servească masa în cantina proprie, cu subvenţionare de 30% de către Fundaţia

România de Mâine;

g) să obţină manualele şi cursurile apărute în Editura Fundaţiei România de Mâine, cu

30% reducere faţă de preţul la care se vând în librării;

h) să acceseze biblioteca virtuală a Universităţii;

i) să comunice direct, prin INTERNET, cu titularii disciplinelor de studiu şi să

primească informaţiile şi orientările solicitate;

j) să urmeze, concomitent, două sau mai multe specializări/programe de studii, dacă

este declarat admis la fiecare dintre ele şi achită taxele de şcolarizare aferente;

k) studenţii pot beneficia de burse de merit, care se acordă, anual, de către Fundaţia

România de Mâine, potrivit Regulamentului privind acordarea burselor studenţeşti, în limita

fondurilor alocate;

l) să beneficieze de protecţie, în timpul activităţii profesionale, în spaţiul universitar;

m) să solicite ori de câte ori este necesar cadrelor didactice, atât la orele de curs, la

seminar, cât şi la lucrările practice, clarificarea problematicii ce necesită un grad sporit de

aplicabilitate practică;

n) studentul(a) beneficiază de credite transferabile la şi de la alte facultăţi din ţară şi

străinătate, în condiţiile sistemului european de credite ECTS;

o) studenţii de la facultăţile de profil care practică şi sport de performanţă au dreptul la

reducere de frecvenţă de 50% şi la sesiuni deschise, pe toată durata anului universitar.

Decanatul facultăţii va aproba aceste facilităţi pe baza cererii scrise a studentului(ei), însoţită

de o adeverinţă eliberată de clubul sportiv la care este legitimat sau de federaţia sportivă

naţională de specialitate.

Art. 16. Studentul(a) are, în această calitate, următoarele obligaţii:

a) să respecte normele de disciplină şi etică universitară, prevederile prezentului

Regulament şi toate dispoziţiile care reglementează activitatea în Universitate;

b) să îndeplinească, în bune condiţii şi la timp, îndatoririle care îi revin, potrivit

planurilor de învăţământ şi programelor analitice ale disciplinelor de studiu;

c) să respecte ordinea şi disciplina în spaţiul universitar, precum şi în afara acestuia,

manifestând respect, politeţe şi decenţă în relaţiile cu cadrele didactice, cu personalul tehnic şi

administrativ, cu colegii şi cu toate persoanele cu care vine în contact în Universitate şi în

afara ei;

d) să folosească cu grijă, să întreţină şi să păstreze bunurile din dotarea

universităţii/facultăţii; în caz contrar, studentul(a) sau studenţii culpabili de degradarea sau

distrugerea acestora vor fi obligaţi la acoperirea pagubelor cauzate; în situaţia neidentificării

celor vinovaţi, plata pagubelor se suportă în mod solidar de către toţi studenţii care au utilizat

spaţiul de învăţământ respectiv şi aveau obligaţia să-l folosească în mod corespunzător;

e) să respecte integral, dacă locuieşte în cămin, Regulamentul de funcţionare a

căminelor studenţeşti;

f) să achite taxele şcolare în termenele la care s-a obligat prin semnarea Contractului

anual de studii. Nerespectarea acestei obligaţii atrage după sine imposibilitatea participării la

examenele programate, precum şi plata unor penalităţi; în situaţia în care studentul a susţinut

examenul fără achitarea taxelor şcolare, examenele respective se anulează de drept;

g) să folosească în mod civilizat toate dotările existente în sălile de curs şi de

seminarii, biblioteci, în complexul sportiv, cluburi, discotecă etc.;

h) să respecte normele şi regulile de securitate şi sănătate instituite de către Senatul

Universităţii Spiru Haret, precum şi norme de protecţia muncii;

i) să consulte zilnic avizierele (afişate la facultate, centre tehnologice), precum şi avizierul

virtual - Internet şi să urmărească site-urile facultăţilor unde este înmatriculat pentru a fi la curent cu

informările conducerii facultăţii din care face parte.

j) în spaţiul universitar fumatul este strict interzis.

Art. 17. Încălcarea de către studenţi a obligaţiilor stabilite prin prezentul Regulament

atrage aplicarea următoarelor sancţiuni:

a) atenţionare;

b) avertisment scris;

c) exmatriculare din Universitate.

Sancţiunile de la punctele a) şi b) sunt de competenţa Consiliului facultăţii, iar cea de

la punctul c) a Rectorului Universităţii, la propunerea Consiliului facultăţii.

CAPITOLUL IV

PROMOVAREA EXAMENELOR ŞI A ANULUI DE STUDIU

Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăţilor aduc la cunoştinţa

studenţilor disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studii, formele

de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), structura anului

universitar, precum şi criteriile de promovare pe baza sistemului de credite transferabile.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14

săptămâni, cu excepţia semestrelor anilor în care se face practica de specialitate, în funcţie de

specificul programului de studiu, şi a anului terminal, care, având în vedere examenul de

licenţă/diplomă, poate avea o durată mai scurtă, stabilită de consiliile facultăţilor şi aprobată de

Senatul Universităţii (dar nu mai puţin de 11 săptămâni).

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de examene: sesiunea

din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la

examene şi colocvii se stabilesc în concordanţă cu programa analitică a disciplinei respective.

La solicitarea facultăţilor, Rectorul Universităţii poate aproba organizarea unor sesiuni

de reexaminare.

Art. 21. Secretariatele facultăţilor afişează, cu două săptămâni înaintea sesiunilor din

iarnă, vară şi toamnă, programarea examenelor, pe baza propunerilor studenţilor, avizate de

cadrele didactice şi aprobate de decanii facultăţilor. Intervalul între examene trebuie să fie de

minimum două zile.

Art. 22. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor, prevăzute în planul

de învăţământ al unui an de studiu, se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de

studiu respectiv, conform structurii anului universitar.

Colocviile şi verificările pe parcurs se programează în presesiune.

Art. 23. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au

îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin

programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de

şcolarizare, taxa de examen-restanţă, cazarea la cămin etc.).

Art. 24. Evaluarea cunoştinţelor la disciplinele prevăzute în planul de învăţământ se

desfăşoară sub formă de: test–grilă pe calculator, probă practică, scris/oral (la specializările

vocaţionale şi la cele la care accentul cade pe pregătirea practică). Examinarea orală se face

pe baza biletului de examen extras de student(ă) din totalul biletelor întocmite, semnate de

examinator şi aprobate de şeful catedrei. Rezultatul la examenul oral se comunică

studentului(ei) imediat.

În evaluare finală examinarea pe parcurs va avea o pondere de 40%, începând cu anul

I 2010-2011, cu condiţia ca studentul să obţină cel puţin nota 5 la evaluarea finală.

Pentru toate tipurile de examinare, Decanatele afişează tematica de examinare şi

bibliografia, pe disciplină şi pe semestru, din care vor fi realizate subiectele de examene

(grilă, probă practică, scris/oral etc.).

La specializarea Arhitectură, pentru disciplinele vocaţionale „Proiectare de Arhitectură”,

„Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect

opţional”, evaluarea se face pe baza lucrărilor practice elaborate de studenţi pe parcursul

semestrelor. Acordarea notelor se face după criterii şi metodologie specifice, precizate în

Regulamentul de evaluare şi promovare la disciplinele „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de

Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect opţional”, aprobat

de Senatul Universităţii. Creditele alocate pentru fiecare categorie de lucrări practice vor fi

prevăzute distinct în planul de învăţământ. Proiectele elaborate pe parcursul semestrelor se

realizează sub îndrumarea cadrelor didactice . Proiectul de verificare şi schiţele de schiţă sunt

lucrări realizate de studenţi în facultate, fără îndrumare din partea cadrelor didactice, dar sub

supravegherea acestora într-un interval de timp dat (1-2 zile).

La Facultatea de Litere (Limbi şi Literaturi Străine şi Limba şi Literatura Română)

acordarea notelor se face după criterii şi metodologii specifice, prezentate în Ghidul de

Evaluare a studenţilor, aprobat în şedinţa Consiliului Facultăţii din 22 iunie 2010.

Orice fraudare a examenelor, precum şi neefectuarea lucrărilor la termenele

prevăzute, precum şi copierea sau întocmirea acestora de către alte persoane, se

sancţionează în conformitate cu dispoziţiile art. 17 din prezentul Regulament.

Art. 25. Lista subiectelor care vizează testele–grilă pentru fiecare examen/colocviu se

comunică studenţilor şi prin Internet, cu cel puţin 20 de zile înainte de data începerii sesiunii

de examene.

Art. 26. Examenele/colocviile se susţin în zilele şi sălile stabilite prin programare.

Rezultatul se comunică imediat şi prin afişare în avizierul virtual, în termen de maximum 15

zile de la data susţinerii probei de examen.

Art. 27. Studentul(a) care, din motive obiective, nu se prezintă la examen/colocviu la

data programată pentru grupa sau seria sa, poate beneficia de reprogramarea

examenului/colocviului în presesiune sau în sesiunea următoare, pe baza solicitării scrise, care

se ia în evidenţă la secretariatul facultăţii.

Art. 28. Evaluarea cunoştinţelor studenţilor (examene, colocvii, proiecte, practică etc.)

se face cu note de la 10 la 1 (numere întregi), nota minimă de promovare fiind 5.

Art. 29. Notele obţinute la examen/colocviu se înscriu în catalog, completându-se toate

rubricile. Pentru studentul(a) care nu s-a prezentat la examen/colocviu în sesiunea curentă, în

catalog se trece absent. Orice modificare pe care cadrul didactic examinator o operează în

catalog se face cu precizarea datei şi sub semnătură, cu menţiunea „rectificat de mine”.

Art. 30. Pentru studenţii înscrişi la disciplinele facultative, prezentarea la

examene/colocvii este opţională. Notele obţinute la aceste discipline se trec în documentele de

evidenţă a situaţiei şcolare (catalog, registru matricol) şi pot fi luate în considerare în calculul

mediei anuale, pe baza opţiunii studentului.

Creditele obţinute la aceste discipline nu se iau în calcul la promovarea anului

universitar/înscrierea în anul de studiu următor.

Art. 31. Disciplinele care asigură pregătirea pentru carierea didactică au caracter

facultativ şi fac parte din planul de învăţământ al Departamentului pentru Pregătirea

Personalului Didactic (D.P.P.D.). Înscrierile se fac la D.P.P.D. Cererile se depun la alegerea

candidatului la: DPPD, secretariatele facultăţilor şi Centrele tehnologice ale Universităţii

Spiru Haret, cu plata taxei stabilite în Regulamentul Departamentului.

Absolvenţii D.P.P.D. primesc, după caz, Adeverinţă de absolvire (modulul de 30 de

credite) sau Certificat de absolvire.

Art. 32. Înscrierea studentului (ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu

condiţia obţinerii de către acesta (aceasta), în anul universitar precedent, a cel puţin

50 % din totalul numărului de credite prevăzute în planul de învăţământ al anului de studiu

respectiv (disciplinele obligatorii şi opţionale).

Pentru specializarea Arhitectură, din cele min. 50% credite necesare înscrierii în anul

următor de studiu, cel puţin 14 credite trebuie să fie obţinute obligatoriu după cum urmează :

• în anii I-III la disciplinele „Proiectare de arhitectură ” (12 credite) – şi

„Reprezentări în arhitectură” (2 credite);

• în anul V la disciplinele „Sinteze de arhitectură” (12 credite) şi „Proiect de

specialitate” (2 credite) .

Conform Legii 288/2004, pentru domeniul „arhitectură”, reglementat sectorial UE,

studiile universitare sunt structurate într-un program unitar de studii - licenţă şi masterat – pe

durata a 6 ani, corespunzător a 360 credite ECTS, diplomele de arhitect obţinute având nivelul

de master.

Începând cu anul universitar 2012-2013 ( promoţia înmatriculată în anul I în anul

universitar 2008 – 2009), înscrierea în anul V, specializarea Arhitectură se face, la cerere, cu

condiţia obţinerii de către student (ă) a tuturor celor 240 de credite aferente anilor de studii I-

IV – discipline obligatorii şi opţionale prevăzute în planul de învăţământ. Studenţii care nu au

acumulat 240 de credite se pot reînscrie ( la cerere ) în anul IV.

Studenţii din anul VI sunt declaraţi promovaţi dacă în semestrul I au acumulat

minimum 15 credite, creditele aferente disciplinei „Sinteze de arhitectură” fiind obligatorii.

Conform planului de învăţământ, semestrul II al anului VI este destinat pregătirii examenului

de diplomă (proba I, disertaţie şi prediplomă – 10 credite, Proba II proiect de diplomă –

21 credite), în condiţiile prevăzute în Regulamentul de organizare şi evaluare a examenului de

diplomă, aprobat de Senatul USH începând cu anul universitar 2008 - 2009.

Studenţii din anul VI vor putea reface lucrările practice nepromovate pe parcursul

următorilor 2 ani universitari. În cazul depăşirii acestui termen, orice refacere va necesita

aprobarea Rectorului Universităţii. Studenţii se vor înscrie numai la catedrele de specialitate

în vederea refacerii disciplinelor nepromovate în anii de studii anteriori, neavând statut de

absolvent fără examen de diplomă şi nici de student an VI. După promovarea tuturor

disciplinelor, vor fi declaraţi ca făcând parte din promoţia anului universitar în care au

încheiat anul VI.

Art. 33. Studenţii care nu îndeplinesc condiţia prevăzută în articolul 32 pot repeta, la

cerere, anul de studiu respectiv; prevederea este valabilă şi pentru anul terminal.

Art. 34. Studentul(a) care nu promovează anul I de studii este exmatriculat (ă). Poate

repeta anul I doar dacă participă la o nouă admitere şi achită taxele aferente.

Art. 35. Examenele/colocviile/schiţele de schiţă/proiectele de verificare restante din

anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea

conducerii facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni

special organizate pe parcursul anilor universitari următori, cu plata taxei stabilite de Senatul

Universităţii.

Art. 36. Pentru studenţii ultimului an de studii, situaţia şcolară se încheie la 30

septembrie a anului respectiv. Studentul care la sfârşitul semestrului II al anului terminal nu

este declarat absolvent (nu a acumulat numărul total de credite prevăzut de lege, respectiv

180, 240 sau 360), având credite restante, indiferent de anul de studiu din care provin, îşi

poate susţine, cu plată, examenele restante în sesiunea de toamnă. În caz de nepromovare

integrală se reînscrie în anul terminal, cu plata taxei aferente. Această categorie de studenţii

au obligaţia finalizării situaţiei şcolare în maximum 3 ani calendaristici de la data încheierii

anului universitar.

Absolvenţii din promoţiile anterioare care nu şi-au finalizat studiile (mai au de susţinut

examene restante) îşi pot încheia studiile doar în anul universitar 2010-2011 prin prezentarea

şi susţinerea examenelor restante în sesiunile special organizate de facultăţile unde sunt

înmatriculaţi. Cei care nu-şi finalizează studiile în acest an universitar li se vor aplica

prevederile art. 50.

Art. 37. Pe baza cererii scrise, aprobată de decanul facultăţii, studentul(a) poate

susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la

una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu

plata taxei stabilite de Senatul Universităţii. Examenul de mărire de notă se acordă la

disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaţia în care studentul(a)

dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei,

nota mărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în

consideraţie prima notă de promovare obţinută şi nu cea mărită.

Art. 38. La Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ sunt alcătuite conform

sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de

studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului(ei) – participarea la ore de curs,

seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii

clinice etc. –, suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 39. Studentul(a) obţine numărul de credite prevăzut la o disciplină prin

promovarea acesteia (nota minimă de promovare). Creditele nu măsoară calitatea pregătirii

studentului, aceasta fiind evidenţiată prin notele obţinute.

Art. 40. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obţinute la disciplinele

obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă.

Art. 41. Sunt declaraţi absolvenţi ai facultăţii şi se pot înscrie la examenul de licenţă

numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu, obţinând cele 180 de

credite necesare, respectiv, 240 la specializările cu durata de 4 ani şi 360 la cele de 6 ani.

Art. 42. Practica de specialitate şi stagiul clinic sunt discipline obligatorii; ele se

creditează corespunzător volumului şi importanţei activităţilor practice; se finalizează prin

susţinerea unui colocviu şi se apreciază cu note de la 10 la 1. Nepromovarea colocviului

conduce la refacerea integrală sau parţială a perioadei de practică/stagiu, în concordanţă cu

prevederile Programei de practică şi, după caz, ale Regulamentului de organizare şi

desfăşurare a practicii. Creditele obţinute de student(ă) la colocviul de practică intră în

condiţia de promovare a anului de studiu respectiv.

Art. 43. Lucrările practice şi de laborator, prevăzute în planul de învăţământ, au regim

de frecvenţă obligatorie. Studentul(a), care a absentat de la orele de lucrări practice/de

laborator sau nu a obţinut calificativul minim necesar pentru promovare, nu are dreptul să se

prezinte la examen la disciplina respectivă. Studentul(a) este obligat(ă) să recupereze integral

orele de laborator şi să refacă lucrările practice, înainte de examen, conform unui program

aprobat de titularul disciplinei. Recuperarea orelor de laborator şi refacerea lucrărilor practice

obligă studentul(a) la plata unei taxe suplimentare stabilite de Senatul Universităţii.

Art. 44. În ciclul universitar de licenţă, cu durata de 3 ani, în cursul unui an universitar,

nu se pot efectua, comasat, doi ani de studii într-un an universitar.

Prin excepţie, studenţii de la specializarea Drept pot efectua doi ani de studiu într-un

singur an universitar, respectiv, anii II şi III, pe baza unei cereri şi cu aprobarea Consiliului

facultăţii.

Condiţiile minimale pentru aprobarea unei asemenea cereri sunt:

– studentul(a) să fi promovat integral toate examenele şi colocviile din anul I de studiu;

– studentul(a) să fi obţinut în anul I de studiu cel puţin media generală 9,50 (nouă şi

50%).

– să nu depăşească 5% din numărul total al studenţilor din anul de studiu respectiv.

Comisiile facultăţilor vor stabili şi alte criterii suplimentare specifice, care vor fi

avizate de Biroul Senatului şi aprobate de Senatul Universitar. Cererea de şcolarizare a doi ani

într-un an universitar se depune la secretariatul facultăţii până la începutul noului an.

Studentul(a) care beneficiază de prevederile prezentului articol are obligaţia să achite

integral taxele de şcolarizare pentru cei doi ani de studiu efectuaţi în acelaşi an universitar,

conform contractului de studii, şi să completeze cererile de înscriere.

CAPITOLUL V

TRANSFERĂRI, ÎNTRERUPERI DE STUDII, RETRAGERI

Art. 45. Transferul, la Universitatea Spiru Haret, al studenţilor de la specializări

autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior, se face până la data

de 25 septembrie a anului calendaristic, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în

prezentul Regulament pentru studenţii proprii (art. 32), cu recunoaşterea perioadelor de studii

efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul

se aprobă de Rectorul Universităţii.

Art. 46. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o facultate

la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta (zi, frecvenţă

redusă) în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer

se depun, cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele

facultăţilor care urmează să primească studentul, se avizează de către decanul facultăţii de la

care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl(o) primeşte.

Art. 47. Conducerea facultăţii care primeşte studentul(a) transferat(ă) stabileşte şi

examenele de diferenţă, conform planului de învăţământ şi programelor analitice ale

disciplinelor. Susţinerea examenelor de diferenţă nu este condiţionată de promovarea

examenelor curente. Examenele de diferenţă se programează şi se susţin, cu plata taxei

stabilite de Senatul Universităţii, în presesiuni, cu acordul titularului de disciplină.

Art. 48. Transferurile în anul terminal se aprobă de Rectorul Universităţii.

Art. 49. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăţământul de zi, de la

învăţământul cu frecvenţă redusă poate fi întreruptă în cazuri motivate, pentru maximum 2

ani, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea decanului facultăţii.

Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea

în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu

necesită o altă aprobare.

Taxa de şcolarizare achitată pentru anul în care s-a produs întreruperea de studii nu se

restituie şi nici nu se transferă pentru un an ulterior, decât cu aprobarea Rectorului

Universităţii, în cazuri excepţionale.

Art. 50. Studentul(a) care, din diverse motive (greutăţi materiale, plecare în străinătate,

starea sănătăţii etc.), a întrerupt, fără aprobarea prealabilă, studiile de licenţă, le poate relua,

cu aprobarea decanului facultăţii, într-un interval de cel mult 3 ani de zile.

Studenţii înmatriculaţi înainte de anul 2005, care din diverse motive nu au putut să-şi

continue studiile, pot fi înmatriculaţi în Ciclul de studii de licenţă (Ciclul I – Bologna) cu

îndeplinirea obligaţiilor şcolare şi susţinerea examenelor de diferenţă, cu plata taxelor

aferente, determinate de modificarea planurilor de învăţământ şi pot beneficia de

recunoaşterea examenelor promovate, până în momentul întreruperii studiilor, conform

Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS).

Art. 51. Studentul(a) care şi-a întrerupt studiile are obligaţia ca, după reluarea acestora, să

susţină şi să promoveze eventualele examene de diferenţă şi să îndeplinească, în termenele stabilite

de facultate, şi alte obligaţii ce-i revin potrivit planurilor şi programelor de învăţământ în vigoare.

Art. 52. Studentului(ei) admis(e) în anul I, care cere retragerea până la data de 15

septembrie a anului în curs, i se reţin 50% din taxa depusă, iar în cazul retragerii până la data

de 1 octombrie a anului în curs, i se reţine 75% din taxa depusă. După deschiderea anului

universitar, indiferent de anul de studii, taxa de şcolarizare nu se restituie.

Pe parcursul studiilor de licenţă, studenţii Universităţii Spiru Haret, care au motive

întemeiate, se pot retrage din Universitate sau transfera la alte instituţii de învăţământ

superior, la cerere, cu aprobarea Rectorului Universităţii.

CAPITOLUL VI

EXAMENUL DE LICENŢĂ/DIPLOMĂ

Art. 53. Studiile la facultăţile Universităţii Spiru Haret se încheie cu examen de licenţă

sau de diplomă, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 54. Absolvenţii specializărilor acreditate şi ai celor cu profil similar autorizate,

din cadrul Universităţii Spiru Haret, vor susţine examenul de finalizare a studiilor numai în

cadrul facultăţilor Universităţii Spiru Haret care au drept de organizare, în două sesiuni: de

vară (iunie–august) şi de iarnă (februarie).

Art. 55. Examenul de licenţă/diplomă se organizează pe baza Metodologiei aprobate

de Senatul Universităţii.

Intrarea în examenul de licenţă/diplomă este condiţionată de obţinerea Certificatului

de competenţă lingvistică.

Art. 56. Nota minimă de promovare a licenţei/diplomei este 6 (şase).

Art. 57. Tematica la proba Cunoştinţe generale şi de specialitate se aduce, din timp, la

cunoştinţa studenţilor, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de a se pregăti pentru examenul

de licenţă/diplomă.

Art. 58. Fiecărui absolvent de studii universitare de licenţă i se eliberează diploma de

licenţă pe domeniul de studiu, precum şi un supliment de diplomă al cărui conţinut este în

conformitate cu normele europene şi în care se va menţiona specializarea/programul de studii,

potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 59. Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţă/diplomă primesc, la

cerere, un certificat de studii universitare fără examen de licenţă/diplomă (adeverinţă de

absolvent fără examen de licenţă) şi situaţia şcolară.

Art. 60. Diplomele de licenţă/diplomă conferă titularilor toate drepturile legale.

*

* *

Prezentul Regulament a fost aprobat în şedinţa Senatului Universităţii Spiru Haret din

29 septembrie 1995, completat şi aprobat în şedinţele Senatului din 29 septembrie 2005,

23 septembrie 2008, 23 septembrie 2009 şi 29 septembrie 2010.

Regulamentul va fi adus la cunoştinţa studenţilor prin afişare la avizierele facultăţilor

de către secretariatele facultăţilor, la avizierele Centrelor tehnologice ale Universităţii Spiru

Haret şi la avizierele virtuale (Internet).

N O T Ă:

Situaţiile speciale, neprevăzute în Regulament, care pot apărea pe parcursul unui an

universitar, vor fi dezbătute şi soluţionate de către Biroul Executiv al Universităţii, Senat,

Rectorul sau Preşedintele Universităţii, după caz, în concordanţă cu legislaţia în vigoare.

În eventualitatea apariţiei de noi reglementări (hotărâri ale Senatului, anunţuri importante ale

Universităţii Spiru Haret sau ale facultăţilor, precizări suplimentare ale Ministerului Educaţiei,

Cercetării, Tineretului şi Sportului), acestea vor fi afişate la avizierele şi pe site-ul facultăţii –

considerându-se astfel că au fost oficial comunicate tuturor celor interesaţi. Studenţii sunt rugaţi să

urmărească personal, cu atenţie, avizierele şi site-ul facultăţilor la care sunt înmatriculaţi, întrucât nu

vor putea în niciun caz invoca necunoaşterea acestora.

Conf.univ.dr. Aurelian A. Bondrea

Rectorul Universităţii Spiru Haret

Notă: Pe site-ul Universităţii Spiru Haret, www.spiruharet.ro, există acest Regulament reactualizat pentru anul universitar 2011-2012 în format PDF.

http://www.spiruharet.ro/

Redactor: Constantin FLOREA

Tehnoredactor: Marcela OLARU

Coperta: Marilena BĂLAN

Bun de tipar: 25.03.2011; Coli tipar: 14,5

Format: 16/70×100

Editura Fundaţiei România de Mâine

Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6

Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro

e-mail: [email protected]

mailto:[email protected]

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

AURELIAN A. BONDREA (coordonator) · Chestionar de analiză pentru stabilirea nevoilor cadrelor...

Documents