AuditulFinanciar-Cheltuielil

7/27/2019 AuditulFinanciar-Cheltuielil

http://slidepdf.com/reader/full/auditulfinanciar-cheltuielil 1/24

1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DEGESTIUNE

AUDITUL FINANCIAR CONTABILAL CHELTUIELILOR

Coordonator: Caloian Florin

Student: Bratu Marius-Dan

Grupa 642, Seria A, An 3



2

CUPRINS

Etapele misunii de audit financiar-contabil privind cheltuielile:

Etapele misunii de audit financiar-contabil privind cheltuielile: ................................................................. 2

I. Prezentarea cadrului legislative normative privind misiunea de audit .................................................. 3

II. Prezentarea obiectivelor misiunii de audit ............................................................................................ 3

III. Sistemul de documente primare şi fluxul lor informaţional.................................................................. 6

IV. Monografie contabilă ............................................................................................................................ 7

V. Aplicarea procedeelor şi tehnicilor de audit financiar contabil........................................................... 11

VI. Riscul în auditul financiar contabil ..................................................................................................... 15

VII. Prezentarea probelor de audit .............................................................................................................. 16

VIII.Importanţa relativă a pragului de semnificaţie şi a riscului de erori ................................................... 20

IX. Exprimarea opiniei de audit ................................................................................................................ 22

X. Raportul de audit ................................................................................................................................. 23



3

I. Prezentarea cadrului legislative normative privind misiunea de audit

Cadrul legislativ-normativ privind misiunea de auditare a cheltuielilor efectuate în cadrulunei societăţi cuprinde:

Legea 571/ 2003 coroborată cu HG44/2004 privind Codul Fiscal cu normele

metodologice de aplicare, text valabil pentru anul 2012, actualizat cu mijloaceinformative: Titlul II Cap.2 “Calculul impozitului pe profit”, Titlul III Cap.3 “Venituridin salarii”;

Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal privind cheltuielile deductibile,nedeductibile şi cu deductibilitate limitata;

IAS 23 “Costul îndatorării”;

IAS 36 “Deprecierea activelor”;

Ordin nr. 3055 din 29/10/2009 - publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 766 din10/11/2009: Cap VII- Funcţiunea conturilor de cheltuieli, Cap. II, Sectiune 6-Prevederireferitoare la elemente din contul de profit şi pierdere, Sectiunea 8- Reguli de evaluare;

Legea contabilităţii nr. 82/1991;

Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990.

II. Prezentarea obiectivelor misiunii de audit

1. Verificarea integrităţii înregistrărilor contabile

Acest obiectiv are în vedere ca toate operaţiunile privind cheltuielile să fie înregistratecorect şi integral în contabilitate. Sunt verificate cu atenţie procedurile utilizate de întreprindere pentru recunoaşterea cheltuielilor implicate în desfăşurar ea activităţii.

Se certifică faptul că procedura de inventariere a fost facută potrivit legii, că toateoperaţiunile reflectate în documente justificative corespunzătoare sunt evidenţiate încontabilitate, fără omisiuni si nu există operaţiuni contabilizate de mai multe ori.

2. Verificarea realităţii înregistrărilor

Se va urmari ca toate elementele de cheltuieli înregistrate în contabilitate să fie justificabile şi verificabile şi corespund cu cele identificate fizic prin inventariere sau alte procedee, cum ar fi contracte de prestări servicii, de închirieri. De asemenea, se verifică dacă toate operaţiunile efectuate, în care sunt angajate cheltuieli, aparţin şi sunt în numele firmei.

3. Respectarea principiului independenţei exerciţiului Se vor identifica eventuale erori determinate de nerespecatrea principiului independenţei

exerciţiului, prevăzut în OMFP 3055/2009, conform căruia cheltuielile şi veniturile vor avea unefect direct asupra bilanţului şi asupra rezultatului, corespunzător perioadei în care au fostangajate.

http://www.de-contabilitate.ro/articole/ordin_nr._3055_din_29102009_-_publicat_in_monitorul_oficial_partea_i_nr._766_din_10112009_2520.html









4

4. Controlul conturilor de cheltuieli. Verificarea respectării funcţionalităţii conturilor

Conturile de cheltuielile sunt conturi care funcţionează ca şi orice alt cont de activ şi seînchide/creditează prin contul de rezultat. Din acest motiv auditorul va verfica asocierile întreconturilor de cheltuieli şi va urmări ca acestea să fie unele justificate, să reflecte realitateamodelării tranzacţiilor . Obiectivul vizează respectarea funcţiei de debitare a conturilor decheltuieli prin cumpărări şi respectiv creditarea acestora prin contul de rezultat.

5. Revizuirea alocării cheltuielilor de regie

IAS 2 „Stocuri” stabileşte că un procent din cheltuielile de regie normale trebuie inclus în costuri. Cheltuielile de regie totale ale contractului sau cele de producţie trebuie alocatecontractelor în curs de desfăşurare într -o manieră echilibrată.

Volumul activităţii trebuie luat în considerare – un volum scăzut poate însemna că au fostalocate contractelor cheltuieli de regie excesive şi că astfel producţia în curs este supraevaluată,iar totalul cheltuielilor de regie ale perioadei subevaluate şi profitul supraevaluat.

6. Verificarea cheltuielilor angajate

Cheltuielile rezultate din activitatea comercială sau cheltuieli de regie care nu au fostdecontate până la sfârşitul exerciţiului financiar vor genera angajamente. Activitatea de audittrebuie să se concentreze pe verificarea cerinţei ca toate angajamentele – toate datoriile – să fiereflectate în contabilitate.

Examinarea facturilor primite şi a plăţilor făcute după sfârşitul exerciţiului financiar ar trebui să indice dacă există plăţi efectuate sau care urmează a fi efectuate în exerciţiul următor,însă aferente exerciţiului financiar auditat. Se va verifica dacă s-au inclus şi se analizează corecttoate cheltuielile reale.

7.

Verificarea corectei înregistrări a cumpărărilor aferente exerciţiului financiar auditatşi prezentarea lor corectă cu ajutorul conturilor anuale.

Cumpărarile şi cheltuielile aferente reprezintă informaţii extrem de importante, caretrebuie să fie complete, precise şi să nu fie subdimensionate. Prin acest obiectiv se doreşteverif icarea contabilizării corespunzătoare şi a calculului corect a deducerilor fiscale privindactivitatea salariaţilor (acordarea concediului medical, concediului de odihnă, înregistrareacheltuielilor de protocol, acordarea avantajelor în natură).

8. Sintetizarea tuturor cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu personalul, în special cele referitoare la impozitul pe salarii şi la

asigurările şi protecţia socială, reprezintă adesea informaţii foarte importante, care trebuie să fiecomplete, precise şi să nu fie subdimensionate.

9. Verificarea unui eşantion al înregistrărilor cheltuielilor cu personalul Auditorul trebuie să se convingă că nu există salariaţi fictivi. Astfel, se vor verifica

contractele de muncă, cărţile de muncă, calculul corespunzător al salariului brut şi al celui net.



5

10. Verificarea corectitudinii contribuţiilor firmei la bugetul asigurărilor sociale, la bugetul asigurărilor pentru sănătate şi la alte bugete similar:

- verificarea corectitudinii calculelor pentru aceste contribuţii; - verificarea modului de efectuare a vărsămintelor; - verificarea corectitudinii în calcularea penalităţilor, contabilizarea acestora.

11. Verificarea contabilizării cheltuielilor cu amortizarea Amortizarea activelor imobilizate se calculează şi se înregistrează pe baza planului de

amortizare sau a fişelor mijloacelor fixe. La închiderea exerciţiului financiar, se va efectuainventarierea generală a patrimoniului şi se va observa dacă valoarea de inventar este egală cuvaloarea rămasă de amortizat, în caz contrar se va realiza o regularizare a cheltuielilor cuamortizarea.

Se va verifica corecitudinea calculului cheltuielilor cu amortizarea şi compararea politiciide amortizare din exerciţiul curent cu cea din anii anteriori. Verificarea metodei de amortizarecontabilă şi a celei fiscale şi înregistrarea corectă a impozitelor amânate – potrivit Codului Fiscalart 24 "Deducerea amortizării".

12. Verificarea contabilizării cheltuielilor cu dobânzile plătite în sensul capitalizării cheltuielilor cu dobânzile angajate pentru realizarea unei investiţii (imobilizărinecorporale, imobilizări corporale).

Se va verifica modul de stabilire a cheltuielilor capitalizabile, data începerii capitalizării,întreruperea capitalizării şi data încetării capitalizării. Verificarea tipurilor de împrumuturicontractate: împrumuturi generale vs împrumuturi speciale.

13. Verificarea contabilizării cheltuielilor în avans

Acest obiectiv se referă la verificarea înregistrărilor ce vizează cheltuielile în avans(contul 471) şi transferarea la cheltuieli curente a cotei scadente a cheltuielilor înregistrate înavans.

14. Verificarea înregistrărilor contabile privind cheltuiala cu impozitul pe profit Prin acest obiectiv, auditul îşi propune verificarea declaraţiilor trimestriale şi anuale şi de

asemenea verificarea existenţei deducerilor directe asupra cheltuielii cu impozitul pe profit(sponsorizări).



6

III. Sistemul de documente primare şi fluxul lor informaţional

Printre documentele primare vizate a fi verificate pentru stabilirea fluxului informaţional privind celtuielile, se numără:

Facturi fiscale de achiziţii; Bonurile fiscale; Bonurile de consum; Notele de intrare-recepţie; Bonuri de comandă; Chitanţe; Jurnalele pentru vânzări; Jurnalele pentru cumpărări; Registrul jurnal; Balanţa de verificare;

Contracte încheiate cu terţii ( prestări servicii, împrumuturi,închiriere, vânzare-cumpărare, etc. )

Ştat de salarii; Declaraţiile privind salariile; Declaraţiile de impozit pe

profit; Registrul inventar; Fişe de gestiune.

Aceste documente servesc ca documente pentru confirmarea primirii, ca documente justificative privind încasarea sumelor de la client şi pentru determinarea volumului serviciilor prestateşi a materialelor consumate.

Pentru a asigura credibilitatea informaţiilor obţinute în urma analizei acestor documente, se vaavea în vedere verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă a documentelor, şi anume:

toate înregistrările contabile să aibă documente legale; dacă se întocmesc la timp şi conţin toate elementele; verificarea documentelor cu regim special; modul cum sunt corectate erorile; dacă documentele aparţin entităţii auditate; dacă documentele centralizatoare cuprind operaţiuni de aceeaşi natură şi din aceeaşi

perioadă de gestiune dacă bonurile de consum sunt aprobate de persoane împuternicite; dacă formularele sunt utilizate conform numerelor de ordin şi seriilor.



7

IV. Monografie contabilă

1. Pe data de 01.11.2012 se înregistrează o factură de reparaţii pentru sediul societăţii, în valoare de2.000 lei, TVA 24%. Jumătate din sumă a fost platită în avans pe 27.10.2012, iar jumătate dupăfinalizarea lucrării, la 5 zile de la primirea facturii. 27.10.2012 - plata în avans a serviciilor de reparaţii:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1.240 lei

01.11.2012 – înregistrarea facturii de reparaţii:

% = 401 “Furnizori” 2.480 lei“Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 611 2.000 lei

Sistemul informaţional al cheltuielilor



8

“TVA deductibilă” 4426 480 lei 06.11.2012 – plata diferenţei de pe factură:

401“Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1.240 lei

2. Pe 10.11.2012 se înregistrează salariile în sumă brută de 7.500 lei reprezentând remuneraţiasalariaţilor angajaţi prin contract individual de munca. Taxele suportate de societate au fost:

o CAS suportat de societate 20.8% = 1.560 leio Contribuţia angajatorului pentru accidente de muncă şi boli profesionale 0.5% = 38 leio CASS suportată de societate 5.2% = 390 leio Contribuţia pentru indemnizaţii şi concedii 0.85% = 64 leio Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 0.5% = 38 leio Contribuţia pentru garantarea creanţelor salariale 0.25% =19 lei

Reţinerile din salarii personalului au fost : o CAS salariaţi 10.5% = 788 leio Contribuţia la fondul de şomaj 0.5% = 38 leio CASS salariaţi 5.5% = 412 leio Impozit salarii (16%) = 1.002 lei

Datoriile către bugetul de stat se plătesc prin or din de plată în data de 20.11.2012, odată cu salariileşi diferenţele de salarii ce trebuiau plătite, ţinând cont de avansurile acordate. 01.11.2012 – plata avansurilor acordate personalului:

425 “Avansuri acordate personalului” = 5311 “Casa î n lei” 2.000 lei 10.11.2012 – înregistrarea cheltuielilor salariale:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal salarii datorate” 7.500 lei

6451 “Contribuţia unităţii la = 4311 “Contribuţia unităţii la 1.560 leiasigurări sociale” asigurări sociale”

6453 “Contribuţii ale angajatorului = 4313 “Contribuţii ale angajatorului 390 lei pentru asigurări sociale de sănătate” pentru asigurări sociale de sănătate”

6452 “Contribuţia unităţii la ajutorul = 4371 “Contribuţia unităţ ii la fondul 38 leide şomaj” de somaj”

6451 “Contribuţia unităţii la = 4311.1 “Contribuţia unităţ ii pentru accidente de 38 leiasigurări sociale” munca şi boli profesionale”

6453 “Contribuţ ii ale angajatorului = 4313.1 “Contribuţia unităţii pentru 64 lei pentru asigurări sociale de sănătate” indemniza ţii şi concedii”

6452 “Contribuţ ia unit ăţii la ajutorul de şomaj” = 4371.1 “Contribuţia unităţ ii pentru 19 lei

garantarea creanţelor salariale”

10. 11. 2012 – înregistrarea reţinerilor salariale:

421“Personal salarii datorate”=% 4.240 lei4312 “Contribuţii ale personalului la asigurări sociale” 788 lei4314 “Contribuţii ale angajaţilor pentru CASS” 412 lei4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 38 lei444 “Impozit pe salarii” 1.002 lei425 “Avansuri acordate personalui” 2.000 lei



9

20.11.2012 – plata salariilor şi a datoriilor către stat:

% = 5121”Conturi la bănci în lei” 4.285 lei4311 “Contribuţia unităţii la asigurări sociale” 1.560 lei4311.1“Contribuţia unităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale” 38 lei4312 “Contribuţii ale angajaţilor la asigurări sociale” 788 lei4313 “Contribuţii ale angajatorului pentru asigurări sociale de sănătate” 390 lei4313.1“Contribuţia unităţii pentru concedii şi indemnizaţii” 64 lei

4314 “Contribuţii ale angajaţilor pentru CASS” 412 lei4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 38 lei4371.1 “Contribuţia unităţii pentru garantarea creanţelor salariale” 19 lei4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 38 lei444 “Impozit pe salarii” 1.002 lei

421 “Personal salarii datorate” = 5311 “Casa în lei” 3.260 lei

3. Pe data de 15/11/2012 se înregistrează factura de telecomunicaţii furnizată de Vodafone SA însumă de 906 lei, inclusiv TVA. Factura se plăteşte printr -un ordin de plată, la trei zile de la primirea facturii.

15/11/2012 – primirea facturii de la Vodafone SA% = 4011 “ Furnizori” 906 lei

605 “Cheltuieli cu energia şi apa” 730,64 lei4427 “TVA Colectată” 175,36 lei

18/11/2012 – plata furnizorului prin ordin de plată 4011 “ Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 906 lei

4. Pe data de 13/08/2012 se primeşte factura de chirie pentru sediul social în avans pentru o perioadăde 5 luni, în valoare de 25.000 lei, inclusiv TVA 24%. Plata facturii se efectuează prin ordin de plată.

13/08/2012- se primeşte factura de chirie în avans:% = 401 “Furnizori” 25.000 lei

621 “Cheltuieli cu colaboratori” 4.032,25 lei471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 16.129,04 lei

4426 “TVA Deductibilă” 4.838,71 lei 13/08/2012 – se plăteşte factura de chirie

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 25.000 lei Se înregistrează cheltuiala cu chiria pentru perioada septembrie-octombrie

621 “Cheltuieli cu = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032,25 x 2 = 8.064,5 leicolaboratori”

30.11.2012 – se recunoaste cheltuiala cu chiria aferentă lunii noiem brie612 “Cheltuieli cu chirii” = 471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032,25 lei

31.12.2012- se recunoaste cheltuiala cu chiria aferentă lunii decembrie 612 “Cheltuieli cu chirii” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032.25 lei

5. Pe 17/11/2012 societatea vinde mărfuri în valoare de 20.000 lei, TVA 24%, pentru care acordă unrabat de 5% şi un scont pentru încasarea imdiată de 3%.

17/11/2012 – înregistrarea facturii de mărfuri şi a reducerilor acordate: % = % 22.853,2 lei

“Casa în lei” 5311 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 18.430 lei



10

4427 “TVA Colectată” 4.423,2 lei6. Întreprinderea contractează la 01.06.2010 un credit bancar pe termen lung în sumă de 1.200.000

lei, rata dobânzii 20 %, durata de rambursare 2 ani, în două rate anuale de 600.000 lei. 31/12/2010: cheltuielile de plată privind dobânzile pentru exerciţiul 2010: 1.200.000 ×

20% = 240.000 lei;666 “Cheltuieli privind dobânzile”=1682“ Dobânzi aferente creditelor bancare 240.000 lei

pe termen lung”

01/06/2012 - plata primei rate din împrumut:% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 840.000 lei162 “Credite bancare pe termen lung” 600.000 lei1682 “ Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 240.000 lei

31.12.2012 cheltuielile privind dobânzile pentru exerciţiul 2012: 1.200.000 × 20 % =240.000 lei:666 “Cheltuieli privind dobânzile”=1682“ Dobânzi aferente creditelor bancare 240.000 lei

pe termen lung”

7. Pe data de 20/11/2008 în urma unui control financiar se primeşte o amendă în valoare de 15.000 lei pentru nerespectarea şi neîntocmirea la timp a unor documente fiscale şi se plăteşte pe baza unuiordin de plată.

6581“Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” =448“Alte datorii faţă de bug etul stat ului” 15.000 lei

448 “Alte dat faţă de bug etul stat ului ” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 15.000 lei

8. Pe 25/11/201 societate achiziţionează o linie tehnologică pentru producţie. Cheltuielile legate deachiziţie sunt: costul de achiziţie al utilajului 50.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare 5.000lei; taxe vamale 1.000 lei; cheltuieli cu montarea liniei 1.400 lei; cheltuieli cu transportul 2.500

lei; cheltuieli cu dobânzi la linia de credit 16.000 lei. Întreprinderea estimează că la terminareaextracţiei va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea şi restaurarea amplasamentului în valoarede 30.000 lei.

% = 404 “Furnizori” 94.116 lei2131 “Echipamente tehnologice” 75.900 lei4426 “TVA Deductibilă” 18.216 lei

9. Pe data de 31.11.2012 se primeşte hotărârea de judecată prin care se anunţa că unul dintre clienţieste în faliment, iar creanţa faţă de el, în valoare de 60.000 lei nu poate fi recuperată, fiind definitiv

pierdută.

654 „ Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” = 4111 „Clienţi” 60.000 lei

10. În data de 31.12.2009 s-a achiziţionat clădirea în care societatea îşi desfăşoară în prezentactivitatea la o valoarea de 168.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniară, iar durata de utilitateeste de 20 de ani. La 31.12.2010 clădirea a fost reevaluată, înregistrând o apreciere de 5.000 lei, iar la 31.12.2012, ca urmare a reducerilor de valoare de pe piaţa imobiliară, aceasta înregistrează o pierdere de valoare în urma reevaluării, valoarea justă fiind de 120.000 lei.

31.12.2009: achiziţia clădirii



11

% = 404 “Furnzori” 208.320 lei212 “C onstrucţii” 168.000 lei4426 “TVA Deductibilă” 40.320 lei

31.12.2010: înregistrarea amortizării 6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcţiilor” 8.400 lei

amortizarea imobilizarilor” 31.12.2010: anularea amortizării

2812 “Amortizarea construcţiilor”= 212“Construcţii” 8.400 lei 31.12.2010: înregistrarea plusului din reevaluare:

212 “Construcţii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 5.000 lei 31.12.2012: înregistrarea amortizării

6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcţiilor” 8.663 leiamortizarea imobilizarilor”

31.12.2012: anularea amortizării cumulate 2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212 “Construcţii” 8.663 lei

31.12.2012: înregistrarea deprecierii:% = 212 “Construcţii” 30.937 lei105 “Rezerve din reevaluare” 5.000 lei6813 “Cheltuieli din exploatare privind deprecierea imobilizărilor” 25.937 lei

V. Aplicarea procedeelor şi tehnicilor de audit financiar contabil

P1. Studiul general prealabil – Scrisoarea de angajament

Auditorul analizează pe ansamblu situaţia economică a societăţii, cât şi poziţia acesteia pe piaţa pe care activează ca agent economic. Auditorul va fi atent asupra proiectelor entităţii care ar avea un

efect semnificativ asupra solvabilităţii generale şi la termen a firmei. În cadrul acestui procedeu, auditorul informează firma auditată asupra obiectivelor particulare

ale misiunii de audit, utilizând scrisoarea de angajament, după modelul următor:

Scrisoare de angajament

Către Consiliul de Administraţie sau reprezentanţilor adecvaţi ai conducerii la vârf:



12

Dumneavoastră aţi cerut ca noi să efectuăm auditul bilanţului societăţii SERVPROD S.A. ladata 31.12.2012, precum şi al contului de profit şi pierdere şi situaţiei fluxurilor de numerar pentruexerciţiul financiar care se încheie la această dată. Suntem încântaţi să vă confirmăm acceptareaacestui angajament prin conţinutul acestei scrisori. Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectivexprimarea unei opinii din partea noastră asupra situaţiilor financiare.

Noi ne vom desfăşura activitatea de audit în conformitate cu Standardele Internaţionale deAudit (sau cu referire la practici sau standarde naţionale relevante). Acele standarde cer ca noi să

planificăm şi să efectuăm auditul, cu scopul de a obţine un grad satisfăcător de certificare că situaţiilefinanciare nu conţin denaturări semnificative. Un audit include examinarea, pe bază de teste, adovezilor privind valorile şi prezentările de informaţii din situaţiile financiare. De asemenea, un auditinclude evaluarea principiilor contabile folosite şi a estimărilor semnificative efectuate de cătreconducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare.

Datorită caracteristicii de test şi a altor limitări inerente ale oricărui sistem contabil şi decontrol intern, există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative să rămână nedescoperite.

Pe lângă raportul nostru asupra situaţiilor financiare, estimăm că vă putem oferi o scrisoareseparată privind orice carenţă semnificativă a sistemului contabil şi de control intern care ne atrageatenţia.

Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea situaţiilor financiare, incluzând prezentarea adecvată a acestora, este a conducerii societăţii. Aceasta include menţinerea înregistrărilor contabile adecvate şi controlul intern, selectarea şi aplicarea politicilor contabile şi supraveghereasiguranţei activelor societăţii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conduceriiconfirmarea scrisă privind declaraţiile făcute nouă în legătură cu auditul.

Aşteptăm cu nerăbdare o colaborare deplină cu echipa dumneavoastră şi credem că aceasta neva pune la dispoziţie orice înregistrări, documentaţii şi alte informaţii care ne vor fi necesare înefectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi plătit pe măsură ce ne desfăşurăm activitatea, secalculează pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi

decontate pe măsură ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variază în funcţie de gradul deresponsabilitate implicat şi de experienţa şi aptitudinile necesare. Această scrisoare va rămâne valabilă pentru anii următori, cu excepţia cazurilor când va fi

încheiată, schimbată sau înlocuită. Vă rugăm să semnaţi şi să returnaţi exemplarul ataşat acestei scrisori pentru a ne arăta că

scrisoarea este conformă cu înţelegerea dumneavoastră privind acordurile pentru angajarea noastră înauditul situaţiilor financiare.

S.C. Pro Audit S.R.L.S-a luat la cunoştinţă în

numele societăţii SERVPROD SAde către (semnătura) . . . . . . . . . . . . . . Numele şi funcţia Data

P2. Controlul documentar contabil

controlul cronologic – presupune verificarea facturilor de vânzare şi a celor de cumpărări înordinea calendaristică a emiterii lor;



13

controlul invers cronologic - urmărind verificarea facturilor de achiziţie în ordinea inversă aemiterii lor;

controlul sistematic - prin intermediul acestui procedeu este verificată corespondenţa dintreinformaţiile aferente Registrului Jurnal şi cele apărute în fişele sintetice ale conturilor;

controlul reciproc - vizează verificarea informaţiilor înscrise pe facturi cu cele prevăzute înnotele de intrare recepţie;

controlul încrucişat – constă în confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la cumpărător cuexemplarul 2 aflat la vânzător şi verificarea acestora;

analiza contabilă – se referă la verificarea respectării corespondenţei conturilor utilizate încadrul înregistrărilor contabile;

calculul matematic – constă în verificarea acurateţii şi corectitudinii înregistrărilor contabile şi a elementelor valorice care apar în documentele financiar -contabile;

P3. Controlul total şi prin sondajAvând în vedere numărul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate, auditorul

poate opta pentru verificarea întregului volum de documente existente în cadrul firmei sau să selectezeun procent considerat semnificativ dintre acestea care să genereze un rezultat final corect în ceea ce priveşte evaluarea situaţiei firmei auditate. Echipa de audit poate realiza un sondaj asupra valorilor,

folosind sondajul nestatistic bazat pe experienţa sa profesională.Întreprinderea auditată în cazul de faţă înregistrează, în medie, un volum de 10.000 facturi îndecursul unui exerciţiu financiar. Aceasta înseamnă înregistrarea, în medie, a unui numă r de 833 defacturi lunar. Fiind un volum mare de facturi, verificarea se va face prin aplicarea controlului prinsondaj. Auditorul verifică dacă toate recepţiile au condus la contabilizarea facturilor respective.

Tehnica aplicării controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape: Se determină volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit.

În cazul de faţă, numărul de facturi este de 833, determinat anterior (10.000 facturi / 12 luni =

833 facturi/ lună ). Se realizează ordonarea descrescătoare a facturilor, după valoare.

Se determină marimea eşantionului statistic utilizând un procent semnificativ. În cazul de faţă , se alege aplicarea unui procent de 24%. Eşantionul statistic va avea

valoarea de 833 x 24% = 200 facturi. Pe baza eşantionului statistic, se determină topul acestuia prin aplicarea procentului de 76% din

valoarea eşantionului. În cazul de faţă, topul eşantionului statistic înregistrează valoarea de 76% x 200 = 152 facturi.

Selectarea facturilor aleatoare alese din rândul celor ce nu au fost luate în considerare în topuleşantionului se va face după aprecierea auditorului. În cazul de faţă se va alege aleator dintr-un număr de 200 – 152 = 48 de facturi, exceptând

cele 152 de facturi aparţ inând topului eşantionului.

P4. Controlul faptic

Controlul faptic realizat prin: inventariere - cantitativă şi valorică, în funcţie de natura elementelor avute în vedere în

procesul de auditare; observare directă – constă în urmărirea unui proces sau a unei proceduri care este efectuată de

alţii, exemplu: observarea directă de către auditor a inventarierii stocurilor de către personalulentităţii auditate.



14

analiza de laborator - ce apare în cazul necesităţii apelării la specialişti pentru efectuareaanalizei.

P5. Confirmările externe

Constă în răspunsul la o investigaţie pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrărilecontabile, prin confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori şi cele de clienţi, respectiv

conturile de datorii şi cele de creanţe.

S.C DANIEL IMPORT-EXPORT S.ASediu l Social Aleea Prevederii, Nr. 11A, Sector 3, BucurestiCUI RO80909119 ; NORC J40/5546/1995TELEFON 021-326-43-50

NR. 21 .

CATRE

SC. SERVPROD S.A ,

Cod de identificare fiscala RO54621318 , Nr. de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului J40/8842/2006 ,Sediul(strada, numar, localitate) B-dul Dimitrie Cantemir, nr 3, sector 3, BucurestiTelefon 021-323-48-84Cont RO53RBRD0000ON531620Banca BRD- SUCURSALA PIATA UNIRII

EXTRAS DE CONTIn conformitate cu art. 8 din Legea Contabilitatii nr. 82/1991 privind inventarierea generala a

patrimoniului, va facem cunoscut ca la data de 31/12/2012 figurati in evidentele noastrecontabile cu un sold debitor de 55.800 lei

Documentul(felul, nr, data)

ExplicatiiSuma(ron)

Fact nr. 980/22.09.2012 Servicii intermediere 25.000





15

Va rugam sa analizati soldul cu inregistrarile pe care le detineti si sa completati formularul demai jos, iar in cazul in care constatati ca sunt prezente diferente, sa anexati nota explicativacuprinzand obiectiile dumneavoastra.Prezentul extras de cont tine loc de conciliere conform procedurii arbitrale.

Conducatorul unitatii, Conducatorul compartimentuluifinanciar-contabil

Unitatea debitoare Nr de inregistrare 1 din 12.01.2012SC SERVPROD SA

Catre DANIEL IMPORT-EXPORT S.AConfirmam prezentul extras de cont penreu suma de 55.800 lei ,

pentru achitarea caruia (se va completa dupa caz):a) am depus la banca ordinul de plata nr………..din……….. b) am depus la Oficiul Postal nr………mandatul postal nr……….din…………. c) urmeaza sa efectuam plata intr-un termen de 10zile .

Obiectiile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt cuprinse in notaexplicativa anexata.

Societatea SERVPROD S.A are ca principal furnizor firma DANIEL IMPORT-EXPORT S.A .Astfel se cere o fişă a clientului DANIEL IMPORT-EXPORT S.A pentru a se verifica soldurileexterne cu contabilitatea societăţii auditate.

VI. Riscul în auditul financiar contabil

Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să expr ime o opinie de audit neadecvată, atunci

cand situaţiile financiare sunt denaturate în mod semnificativ.Riscul de audit poate fi împărţit pe trei componente: riscul inerent, de control şi de nedetectare.În cazul de faţă, având în vedere ca s-a efectuat auditarea utilizând controlul prin sondaj prin

intermediul unui procent de 24% din volumul documentelor, nivelul riscului va fi mai ridicat decât încazul efectuării auditării utilizând controlul total sau al auditării folosind un procent mai mare înstabilirea eşantionului statistic.

Riscul inerent (RI), adică posibilitatea ca unele elemente să cunoască o denaturare ce poate fi semnificativă, fie individual, fie cumulat cu alte denaturări, presupunând că nu au existat controaleaferente. Riscul inerent există în permanenţă, fiind independent de auditul sistemului financiar.

În cazul de fatţă, riscul inerent în evaluarea întreprinder ii înregistrează o valoare de 20 %. De

exemplu susceptibilitatea unui sold de cont sau a unei clase de tranzacţii de a conţine erorisemnificative. Riscul de control (RC), adică riscul apariţiei unor erori semnificative în so ldul unui cont sau

într-o clasă de tranzacţii şi neprevenirea sau nedetectarea la timp a acestora de către sistemelecontabile şi de control intern. Riscul de control se manifestă ca o funcţie a eficacităţii proiectării,implementării şi menţinerii controlului intern. Întreprinderea auditată în cazul de faţă prezintă un riscde control de 17 %.

Riscul de nedetectare (RN), adică riscul ca procedurile de fond ale auditorilor să nu detecteze o eroare semnificativă care există în soldul unui cont sau într-o clasă de tranzacţii, care poate fisemnificativă, fie în cazul în care este izolată, fie cumulată cu alte denaturări. Riscul de nedetectareeste strâns legat de natura, momentul şi întinderea procedurilor pe care auditorul le stabileşte pentru a



16

reduce riscul de audit la un nivel scăzut, acceptabil, reprezentând, astfel, o funcţie a eficacităţii unei proceduri de audit şi a aplicării de către auditor a respectivei proceduri.

În ceea ce priveşte întreprinderea auditată în cazul de faţă, riscul de nedetectare înregistrează ovaloare de 25%.

În urma analizei acestor trei tipuri de riscuri se va efectua calculul unui risc total de audit,astfel:Risc de audit = Risc inerent x Risc de control x Risc de nedetectare, pe baza valorilor înregistratede aceşti indicatori.

RI 20%

RC 27%

RN 25%

RA 1.35%

VII. Prezentarea probelor de audit

Proba 1:

a) La înregistrarea nr.1 s-a folosit contul “Furnizori” pentru înregistrarea avansului plătit pentru factura de reparaţii, în situaţia în care încă nu s-a primit factura de la furnizor.Contul ce ar fi trebuit folosit pentru înregistrarea plăţii avansului este contul 4092 “Furnizori debitori de servicii” deoarece încă nu s-a primit factura, iar lucrările dereparaţii nu au început la data efectuării plăţii.

b) Articolul contabil corectat: 27.10.2012 - plata în avans a serviciilor de reparaţii:

4092 “Furnizori debitori de servicii” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1.240 lei

Proba 2:

a) Pentru înregistrarea facturii de telecomunicaţii furnizată de Vodafone SA în data de15/11/2012, în valoare de 906 lei, TVA inclus, s-a utlilzat un cont de cheltuieli greşit. Afost utilizat contul 605 “Cheltuieli cu energia şi apa”, imp ropriu pentru natura cheltuieliirespective, iar contul de tva trebuia sa fie “TVA Deductibilă”, nu “TVA Colectată”. Contulcorect pe care trebuie înregistrată factura de telecomunicaţii este 626 “Cheltuieli cu servicii poştale şi telecomunicaţii”

b) Articolul contabil corectat: 15/11/2012 – primirea facturii de la Vodafone SA

% = 4011 “Furnizori” 906 lei

626 “Cheltuieli cu servicii poştale 730,64 lei şi telecomuncaţii”



17

4426 “TVA Deductibilă” 175,36 lei

Proba 3:

a) Pe data de 13/08/2012 se primeşte factura de chirie pentru sediul social în avans pentru o perioadă de 5 luni, în valoare de 25.000 lei, inclusiv TVA 24%. Pentru înregistrarea acesteifacturi s-a utilizat în mod necorespunzător pentru recunoaşterea cheltuielilor contul 621“Cheltuieli cu colaboratori”. Contul corect pe care se înregistrează cheltuiala cu chiria este

612 “Cheltuieli cu chirii”. b) Articole contabile corectat este: 13/08/2012- se primeşte factura de chirie în avans

% = 401 “Furnizori” 25.000 lei612 “Cheltuieli cu chirii” 4.032,25 lei471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 16.129,04 lei

4426 “TVA Deductibilă” 4.838,71 lei 13/08/2012 – se plăteşte factura de chirie

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 25.000 lei Se înregistrează cheltuiala cu chiria pentru perioada septembrie-octombrie

612“Cheltuieli cu chirii”=471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032,25x2 = 8.064,5 lei 30.11.2012 – se recunoaşte cheltuiala cu chiria aferentă lunii noiembrie

612“Cheltuieli cu chirii”=471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032,25 lei 31.12.2012- se recunoaste cheltuiala cu chiria aferentă lunii decembrie

612“Cheltuieli cu chirii”=471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032,25 lei

Proba 4:

a) Pe 17/11/2012 societatea vinde mărfuri în valoare de 20.000 lei, TVA 24%, pentru care acordăun rabat de 5% şi un scont pentru încasarea imdiată de 3%. În această situaţie conform OMFP 3055/2009, în România sconturile acordate clienţilor seînregistrează pe un cont separate de cheltuieli, şi anume 667 “Cheltuieli privind sconturileacordate”. Societatea a înregistrat reducerile acordate de furnizor conform IAS.

b) Articolul contabil corectat este: 17/11/2012 – înregistrarea facturii de mărfuri şi a reducerilor primite 23.423,2 lei % = % 23.423,2 lei22.853,2 lei 5311 “Casa în lei” 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 19.000 lei

570,0 lei 667 “Cheltuieli privind 4427 “TVA Colectată” 4.423,2 lei sconturile acordate”

Proba 5:

a) La punctul 6 întreprinderea contractează la 01.06.2010 un credit bancar pe termen lung în sumăde 1.200.000 lei, rata dobânzii 20 %, durata de rambursare 2 ani, în două rate anuale de600.000 lei. Din înregistrările analizate se constată că dobânda aferentă împrumutului a fostînregistrată eronat, nerespectîndu-se principiul independentei exerciţiilor . Astfel la sfârşitul primului an a fost înregistrată dobânda pentru un an întreg, corect fiind înregistrarea dobânziidoar pentru perioada 01.06.2010-31.12.2010. Aceaşi situaţie poate fi constatată şi în anul 2012.În urma recalculării dobânzii aceasta se împarte astfel pe perioade:

o 01.06.2010-31.12.2010: 1.200.000 X 20% X 6/12 = 120.000 leio 01.01.2012-30.06.2012: 1.200.000 X 20% X 6/12 = 120.000 lei



18

o 01.07.2012-31.12.2012: 600.000 X 20% X 6/12 = 60.000 leio 01.01.2012-30.06.2012: 600.000 X 20% X 6/12 = 60.000 lei

Din calculele anterioare rezultă ca întreaga sumă recunoscută ca şi dobândă a fost calculatăgreşit. Dobânda totală datorată de societatea auditată fiind de 360.000 lei, nu 480.000 lei.

31/12/2010: cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul 2010: 1.200.000 x 20% x6/12 = 120.000 lei666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor 120.000 lei

bancare pe termen lung” 01/06/2012 – înregistrarea dobânzii datorate pentru perioada 01/01/2012-30/06/2012

666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor 120.000 lei bancare pe termen lung”

30/06/2012 - plata primei rate din împrumut:% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 840.000 lei

162 “Credite bancare pe termen lung” 600.000 lei1682 “Dobânzi aferente creditelor 240.000 lei

bancare pe termen lung” 31.12.2012 cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul 2012: 600.000 × 20 % x6/12 = 60.000 lei:666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor 60.000 lei

bancare pe termen lung”

Proba 6:

a) În momentul achiziţiei liniei tehnologice pentru producţie, pe 25/11/2012 societate a omiscapitalizarea cheltuielilor cu demontarea echipamentului în costul de achiziţie al linieitehnologice. Astfel costul de achiziţie recunoscut a fost de doar 75.900 lei, cel corect fiind de

105.900 lei. b) Articole contabile corectate: 25.11.2012 – achizitia liniei thenologice:

% = 404 “Frunizori de imobilizări” 124.116 lei2131 “Echpamente tehnologice” 105.900 lei4426 “TVA Deductibilă” 18.216 lei

Proba 7:

a) Pe 31.11.2012 societatea a înregistrat pierderea unei creanţe client prin diminuare directă acontului 4111 “Clienţi”. Înr egistrarea pierderilor de creanţe se realizează diminuând contul

4118 “Clienţi incertţi”. Clientul respectiv ar fi trebuit transferat în momentul constatării probabilitătii de neîncasare la clienţi incerţi şi recunoscută o depreciere, iar ulterior deprecierea ar fi trebuit anulată şi recunoscută pierderea, în acelaşi timp cu diminuareacontului “Clienţi incerţi”.

b) Articole contabile corectate: 31.11.2012 – înregistrarea pierderii de creanţă

654 „Perderi din creanţe şi debitori diverşi” = 4118 „Clienţi incerţi” 60.000 lei

Proba 8:



19

a) În momentul reevaluarii clădirii achiziţionate pe 31.12.2009, cheltuiala privind depreciereaactivelor imobilizate a fost calculată eronat. Suma corectă privind deprecierea este de 35.937lei, iar cea înregistrată pe cheltuieli ar fi trebuit sa fie 30.937 lei, şi nu 25.937 lei.

b) Articole contabile corectate: 31.12.2009: achiziţia clădirii

% = 404 “Furnizor de imobilizări” 208.320 lei212 “Construcţii” 168.000 lei

4426 “TVA Deductibilă” 40.320 lei 31.12.2010: înregistrarea amortizării

6811“Cheltuieli din exploatare = 2812“Amortizarea construcţiilor” 8.400 lei privind amortizarea”

31.12.2010: anularea amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor”= 212“Construcţii” 8.400 lei

31.12.2010: înregistrarea plusului din reevaluare:212 “Construcţii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 5.000 lei

31.12.2012: înregistrarea amortizării 6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcţiilor” 8.663 lei

amortizarea imobilizarilor” 31.12.2012: anularea amortizării cumulate

2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212 “Construcţii” 8.663 lei

31.12.2012: înregistrarea deprecierii:% = 212 “Construcţii” 35.937 lei105 “Rezerve din reevaluare” 5.000 lei

6813“ Cheltuieli de exploatare privind 30.937 lei ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”

Proba 9:

a) În urma aplicării controlului prin sondaj, în cele aproximativ 200 de facturi analizate s-aconstatat ca facturile 103 şi 199, deşi există fizic în dosarul perioadei respective, ele nu au fostînregistrate în program, deci nu au fost recunoscute veniturile facturate, iar catităţile respectivenu au fost descărcate din gestiune. Este vorba de omisiunea descărcarii din gestiune a unor mărfuri în valoare de 55.000 lei şi de înregistrarea unui venit de 80.000 lei.

b) Articole contabile corectate: 31.12.2012: înregistrarea facturilor de vânzare

4111 “Clienţi” = % 99.200 lei707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 80.000 lei

4427 “TVA Colectată” 19.200 lei 31.12.2012: descărcarea din gestiune a mărfurilor

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 55.000 lei

Proba 10:

a) Ca urmare a erorilor identificate anterior concluzionăm că şi impozitul pe profit a fost calculatgreşit, nefiind luate în calcul toate cheluielile cu sumele corecte. Cheltuiala calculată şi



20

înregistrată pentru impozitul pe profit în valoare de 10.000 lei va trebui corectată cu 3.000 lei,în urma efectuăr ii corecţiilor corespunzătoare.

b) Articole contabile corectate: 31.12.2012: corectarea impozitului pe profit

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit/venit” (3.000 lei)

VIII. Importanţa relativă a pragului de semnificaţie şi a riscului de erori

Pragul de semnificaţie depinde de dimensiunea elementelor apreciate în circumstanţele omiteriisau prezentărilor eronate. La baza stabilirii nivelului semnificaţiei acceptabil, în cazul erorilor detectate pentru întreprinderea auditată, au stat indicatorii de calitate din situaţiile financiare alesocietăţii, precum cifra de afaceri, total active şi rezultatul brut al exerciţiului. În urma raportăriivalorii probelor cuantificabile la valoarea indicatorilor de calitate se poate determina dacă probarespectivă este sau nu semnificativă. Astfel, dacă valoarea raportului depăşeşte pragul de 5%aceasta este considerată semnificativă.

Valorile indicatorilor calitativi la nivelul socităţii auditate sunt:

Cifra de afaceri: 1.000.000 lei

Totalul activelor: 550.000 lei

Rezultatul exerciţiului: 90.000 lei

Analiza probelor de audit:

Proba 1: Valoarea erorii detectate este de 1.240 lei, ponderea în oricare din valoarea celor treiindicatori valorici este inferioară pragului de semnificaţie acceptabil de 5%, ceea ce înseamnă că este o probă nesemnificativă.

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba 1 1240 0.12% 0.23% 1.38%

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba 1 1240 0.12% 0.23% 1.38%Proba 2 906 0.09% 0.16% 1.01%Proba 3 4032.25 0.40% 0.73% 4.48%Proba 4 18430 1.84% 3.35% 20.48%

Proba 5 480000 48.00% 87.27% 533.33%

Proba 6 30000 3.00% 5.45% 33.33%

Proba 7 60000 6.00% 10.91% 66.67%

Proba 8 5000 0.50% 0.91% 5.56%

Proba 9 55000 5.50% 10.00% 61.11%

Proba 10 3000 0.30% 0.55% 3.33%



21

Proba 2: Eroarea detectată este de 906 lei. În cazul acestei probe ponderea în valoarea celor treiindicatori valorici este inferioară pragului de 5%, deci proba nu este semnifiativă.

Valoare (lei)Ponderea in

CAPonderea in

ATPonderea in

PB

Proba 2 906 0.09% 0.16% 1.01%

Proba 3: Valoarea cheltuielilor înregistrate eronat este de 4.032,25 lei generează o pondere învaloarea cifrei de afacei de 4.032,25/1.000.000 = 0,4%, în valoarea activelor total de4.032,25/550.000=0,73%, iar în valoarea profitului brut 4.032,25/90.000= 4,48%. Ponderea acestei probe în total cifra de afaceri are o valoare mai mica decât pragul de semnificaţie acceptabil, de 5 %,ceea ce înseamnă că proba este nesemnificativă.

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba 3 4032.25 0.40% 0.73% 4.48%

Proba 4: Eroarea înregistrată are o valoare de 18.430 lei, ponderea în profitul brut este de18.430/90.000 lei = 20,48%. Valoarea depăşeşte pragul de 5%, ceea ce înseamnă că această probă va fiîncadrată ca fiind semnificativă, şi va avea o importanţă ridicată în exprimarea opiniei de audit.

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba 4 18430 1.84% 3.35% 20.48%

Proba 5: Eroarea are o valoare de 480.000 lei, generând o pondere de 480.000/1.000.000= 48% dincifra de afaceri. Valoarea depăşeşte pragul de 5%, ceea ce înseamnă că această probă va fi încadrată cafiind semnificativă, şi va avea o importanţă ridicată în exprimarea opiniei de audit.

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba 5 480000 48.00% 87.27% 533.33%

Proba 6: Eroarea înregistrează o valoare de 30.000 lei, ponderea în total active fiind de30.000/550.000 lei = 5,45%, valoarea ce depăşeşte pragului acceptabil de 5%, astfel probă va ficonsiderată semnificativă.

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba 6 30000 3.00% 5.45% 33.33%



22

Proba 7: Eroarea înregistreaza o valoare de 60.000 lei, ponderea în cifra de afaceri fiind de60.000/1.000.000 lei = 6%. Valoarea depăşeşte pragul de 5%, iar în această situaţie, deşi eroarea nu aavut efect asupra cheltuielilor, aceasta a afectat situaţiile financiare ale societăţii, astfel proba va ficonsiderată de către auditor ca fiind semnificativă.

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba 7 60000 6.00% 10.91% 66.67%

Proba 8: Valoarea acestei erori este de 5.000 lei, având o pondere în profitul brut este de5.000/90.000= 5,56 %. Acestă valoare depăşeşte pragul de 5%, ceea ce înseamnă că este o probăsemnificativă.

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba 8 5000 0.50% 0.91% 5.56%

Proba 9: Valoarea acestei erori este de 55.000 lei, având o pondere în cifra de afaceri de55.000/1.000.000= 5.5 %. Aceata valoare depăşeşte pragul de 5%, apreciindu-se, deci, ca fiind o probă semnificativă.

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba 9 55000 5.50% 10.00% 61.11%

Proba 10: Valoarea acestei erori este de 3.000 lei, având o pondere în cifra de afaceri de3.000/1.000.000= 0,3 %. Acestă valoare nu depăşeşte pragul de 5%, în nici unul din cazurile de

raportare la cei trei indicatori valorici, motiv pentru care nu este considerată o probă semnificativă.

Valoare(lei)

Ponderea înCA

Ponderea înAT

Ponderea înPB

Proba10 3000 0.30% 0.55% 3.33%

IX. Exprimarea opiniei de audit

În urma analizării pr obelor obţinute reiese că proba nr. 4 a condus la reflectarea incorectă asconturilor acordate în situaţiile financiare, deteminând un venit aferent mărfurilor vândute maimic şi cheltuieli mai mari.

Proba nr. 5 determină prezentarea eronată a situaţiilor financiare ale întreprinderii prinrepartizarea necorespunzătoare a cheltuielilor cu dobânda între cele două exerciţii financiare şi princreşterea cheltuielilor cu dobânda cu 120.000 lei, ceea ce a denaturant rezultatul exerciţiului şiimpozitul pe profit datorat. Astfel în anul 2010 a fost recunoscută cheltuiala în suma de 240.000lei, deşi ar fi trebuit recunoscută doar 120.000 lei, iar în anul 2012 s-a recunoscut tot 240.000 lei,



23

suma corectă ce ar fi trebuit înregistrată fiind de 180.000 lei, generând astfel prezentarea greşită arezultatului financiar cu o diminuare de 120.000 lei.

Potrivit probei nr. 6 cheltuiala cu demontarea, mutarea şi restaurarea amplasamentului învaloare de 30.000 lei, nu a fost capitalizată la costul de achiziţie al echipamentului, fiindrecunoscută ca o cheltuială a perioadei, ceea ce ar determina diminuarea rezultatului exerciţiului,cu impact şi asupra capitalurilor societăţii. În plus acest fapt poate determina şi calculul eronat alamortizării, având în vedere că valoarea de intrare a liniei tehnologice nu include şi aceste

cheltuieli.Potrivit probei nr. 7 recunoaşterea unei pierderi faţă de clientul respectiv a fost înregistrată

ca o diminuare directă a contului 4111 “Clienţi”. Clientul respectiv ar fi trebuit transferat înmomentul constatării probabilităţii de neîncasare la clienţi incerţi şi recunoscută o depreciere, iar ulterior deprecierea ar fi trebuit anulată şi recunoscută pierderea, în acelaşi timp cu diminuareacontului de “Clienţi incerţi”. Astfel rezultatul societăţii nu a fost afectat de deprecierea creanţeirespective.

Proba nr. 8 a condus la erori semnificative la calculul rezultatului contabil şi totodata şi lacalculul impozitului pe profit, determinând recunoaşterea unei cheltuieli privind depreciereaactivelor care are o influenţă în contul de profit şi pierdere cu 5.000 lei mai puţin.

Proba nr. 9 a cauzat erori considerate semnificative în determinarea rezultatuluiexerciţiului. Omiterea descărcării din gestiune a mărfurilor facturate şi a veniturilor generate devânzarea acestora a determinat erori în calculul impozitului pe profit şi a rezultatului contabil, faptce se reflectă în pasivele societăţii, afectând imaginea fidelă a stiuaţiilor financiare.

Toate aceste probe, semnificative au impact direct asupra impozitul declarat şi înregistrat pentru anul curent şi pentru anii anter iori, care nu este calculat corespunzător.

Prin urmare, se va acorda opinia cu rezerve, aceasta fiind susţinută de probele semnificative prezentate mai sus.

X. Raportul de audit

RAPORTUL AUDITORILOR INDEPENDENŢI CĂTRE ACŢIONARII SC SERVPROD S.A

Am auditat situaţiile financiare ale SC SERVPROD S.A., formate din bilanţ, contul de profit ş i pierdere, situaţia modificarilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele explicativela situaţiile financiare anuale la data de 31.12.2012, întocmite în conformitate cu OMFP 3055/2009,Legea contabilităţii nr.82/1991 cu modificările şi completările ulterioare.

Responsabilitatea pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor situaţii financiare înconformitate cu Reglementările contabile aplicabile revine conducerii societăţii. Această responsabilitate include: proiectarea, implementarea şi menţinerea unui sistem de control internadecvat pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a unor situaţii financiare care să nu conţină anomaliisemnificative, datorate er orilor sau fraudei; selectarea şi aplicarea de politici contabile adecvate; şirealizarea de estimări contabile rezonabile pentru circumstanţele existente.

Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii financiare în bazaauditului efectuat. Auditul nostru a fost desfăşurat în concordanţă cu Standardele Internaţionale deAudit, precum şi cu reglementările legislative naţionale. Aceste Standarde cer planificarea şief ectuarea auditului în scopul obţinerii unei certificări rezonabile, conform căreia situaţiile financiarenu conţin denaturări semnificative. Un audit include examinarea, pe baza de teste, a probelor de auditce susţin sumele şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare. Procedurile de audit selectate depind



de raţionamentul profesional al auditorului, inclusiv evaluarea riscurilor ca situaţiile financiare să prezinte anomalii semnificative datorate erorilor sau fraudei. În respectiva de evaluare a riscurilor,auditorul analizează sistemul de control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea fidelă asituaţiilor financiare ale societăţii, cu scopul de a proiecta proceduri de audit adecvate încircumstanţele date, dar nu în scopul exprimării unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului decontrol intern al societăţii. Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite şi aestimărilor făcute de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare.Considerãm ca probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a forma o bază

pentru opinia noastră de audit.În opinia noastră situaţiile financiare nu prezintă o imagine fidelă, sub toate aspectele

semnificative, a poziţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 2012 şi a rezultatelor din exploatare, pentru anul încheiat, în conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate şi normelenaţionale. Opinia acordată este una cu rezerve, deoarece societatea a calculat şi înregistrat eronatcheltuiala cu dobânda pentru creditul bancar, potrivit probei nr. 5, a omis înregistrarea unor facturi şia descărcării din gestiune a mărfur ilor vândute, potrivit probei nr. 9 şi capitalizarea cheltuielilor cudemontarea, mutarea şi restaurarea liniei tehnologice, potrivit probei nr. 6, a reevaluat în mod eronatcladirea deţinută, potrivit probei nr. 8, fapt ce a generat proba de audit 10, care constă în declararea şiînregistrarea unor impozite pe profit eronate. Aceste probe de audit au fost considerate semnificative,fapt pentru care apreciem că situaţiile financiare ale societăţii cuprind denaturări ale imaginii fidele în

prezentarea informaţiilor din situaţiile financiar-contabile.Întrucât opinia noastră este una cu rezerve, propunem următoarele:

achiziţionarea unui program legislativ în domeniul fiscal creşterea nivelului de pregătire al personalului îmbunătăţirea calităţii funcţiei de control intern reducerea presiunilor financiare şi de raportare din cadrul entităţii.

Data raportului: 31.12.2012

AUDITOR

S.C Pro Audit S.R.L.

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	bratu-marius
View:	214 times
Download:	0 times

AuditulFinanciar-Cheltuielil

Documents