Auditul financiar privind veniturile

Etapele proiectului: Etapa 1: Prezentarea cadrului legislativ normativ privind veniturile Etapa2: Prezentarea directivelor de audit financiar contabil aferente veniturilor Etapa 3: Sistemul de documente primare i fluxul lor international Etapa 4: Monografia contabil a veniturilor Etapa 5: Aplicarea procedeelor i tehnicilor de audit financiar contabil Etapa 6: Prezentarea riscului general de audit Etapa 7: Probele de audit financiar contabil Etapa 8: Pragul de semnificaie i importana relativ a riscurilor de erori Etapa 9: Prezentarea opiniei de audit Etapa 10: Prezentarea raportului de audit

1.Prezentarea cadrului legislativ normativ privind veniturile --- IAS 18 --- Codul fiscal --- OMFP 1752/2005 *IAS 18 Veniturile sunt definite in Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare drept majorari ale beneficiilor economice in timpul exercitiului financiar,in urma intrarilor sau maririi valorilor activelor,sau diminuari ale obligatiilor care duc la cresteri ale capitalurilor proprii,altele decat cele obtinute prin contributii de la detinatorii de capital. Veniturile include atat venituri din activitatea curenta,cat si castiguri.Termenul de venituri din activitatea curenta se refera la acele venituri care apar in cursul desfasurarii de catre o intreprindere a activitatii sale curente,termenul fiind regasit si sub alte denumiri ce include vanzari,onorarii,dobanzi,dividende,redevente. IAS 18 trebuie aplicat la contabilizarea veniturilor provenite din urmatoarele tranzactii si evenimente: -venituri din vanzarea bunurilor -venituri din prestarea serviciilor -venituri generate de utilizarea activelor inteprinderii de catre terte personae,de natura dobanzilor,redeventelor si dividendelor. Bunurile a caror vanzare este tratata in standard sunt cele: a)produse in inteprindere in scopul vanzarii,care pot fi de natura: -activelor curente materiale:semifabricate,produse finite,produse reziduale,ambalaje de productie -activelor imobilizate necorporale sau corporale a caror productie face obiectul de activitate al inteprinderii b)cumparate de inteprindere in scopul revanzarii,care pot fi de natura: -activelor curente materiale:marfuri,ambalaje de circulatie,produse cumparate in scopul revanzarii -investitii financiare pe termen scurt detinute in acest scop -activelor imobilizate:terenuri,constructii,programe informatice,alte imobilizari necorporale si corporale detinute in acest scop. Utilizarea de catre altii a activelor intreprinderii produce venituri din activitati curente sub forma de: -dobanzi:incasate pentru utilizarea numeralului sau a echivalentelor de numerar,sau pentru sume datorate inteprinderii -redevente:incasate pentru utilizarea activelor imobilizate ale inteprinderii,cum ar fi patentele,marcile,drepturile de autor -dividende:distribuirea profiturilor catre detinatorii de investitii de capital,proportional cu partea detinuta dintr-o anumita clasa de capital.

*Clasificarea veniturilor din punct de vedere fiscal Venituri impozabile : - venituri din exploatare (venituri din vnzarea produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate, venituri din productia stocata, venituri din productia de imobilizari, venituri din subventii de exploatare, venituri din cedarea activelor ) - venituri financiare (venituri din participatii, venituri din alte imobilizari financiare, venituri din creante imobilizate, venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobanzi, venituri din sconturi obtinute, alte venituri financiare) Venituri neimpozabile : - dividendele primite de la o persoana juridica romana; - diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, nregistrate ca urmare a ncorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentnd actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, nregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Poetul Revolutionar: Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; - veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile *Conform OMFP 1752/2005 Conturile din Clasa 7 Conturi de venituri sunt conturi cu functie de pasiv,cu exceptia contului 711 Variatia stocurilor care este bifunctional. Conturile de venituri pot fi debitate in cursul perioadei, cu veniturile realizate din operatii de participatie transferate coparticipantilor.La sfarsitul perioadei,soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit sau pierdere. Atunci cand, in baza unor prevederi legale exprese, in conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentand diverse impozite si taxe reflectate concomitent in conturi de cheltuieli, cu ocazia intocmirii contului de profit si pierdere, la cifra de afaceri neta se vor inscrie sumele reprezentand veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite. n categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse. Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari, comisioane,dobanzi, dividende. Sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta. In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite

2. Prezentarea directivelor de audit financiar contabil aferente veniturilor 1.Verificarea tranzactiilor privind generarea veniturilor: -pe baza de factura la vanzare -pe baza de extras de cont la venituri din dobanzi 2.Verificarea veniturilor aferente activitatii de exploatare 3.Verificarea tranzactiilor privind veniturile din vanzarea de bunuri 4.Verificarea tranzactiilor privind veniturile din prestarea de servicii 5.Verificarea tranzactiilor privind veniturile obtinute din utilizarea de catre terti a activelor entitatilor care genereaza dobanzi,redevente si dividende 6.Verificarea veniturilor aferente activitatii financiare 7.Verificarea veniturilor aferente activitatii extraordinare 8.Verificarea veniturilor din punct de vedere fiscal: -impozabile -neimpozabile 9.Verificarea principiului dublei impuneri 10.Verificarea corelatiei dintre veniturile din balanta de verificare si declaratia 101 11.Verificarea corelatiei valorii veniturilor din balanta de verificare si CPP dupa natural lor: -venituri din exploatare: venituri din vanzarea produselor finite,venituri din lucrari executate sau service prestate -venituri financiare:venituri din dobanzi,venituri sub forma de dividende din participatii,venituri din sconturile obtinute ca urmare a achitarii facturii inainte de scadenta -venituri cu caracter extraordinary 12.Verificarea veniturilor din interese de participare 13.Verificarea veniturilor din alte investitii financiare si imprumuturi ce fac parte activele imobilizate,cu mentionarea separate a celor generate de societatile din cadrul grupului.

3. Sistemul de documente primare si fluxul lor international Documentele primare folosite in intocmirea situatiilor financiare sunt: -factura vanzare -jurnal de vanzare -decont TVA -extrase de cont pentru incasari prin intermediul ordinelor de plata -registru casa pentru incasari prin intermediul chitantelor -note de comanda emise de client -avize de expeditie -note contabile -fise de magazie -registru inventar -cerere confirmare creanta -balanta de verificare -balanta de verificare -contul de profit sau pierdere -declaratia 101

Nota de comanda

Aviz expeditie Nota contabila Fisa de magazie Factura de vanzare

Nota contabila

Jurnal vanzare

Decont TVA

Nota contabila Registru casa Nota contabila

Chitanta

Nota contabila

Ordin plata/CEC

Registru inventar (daca avem client de incasat)

Cerere confirmare creanta

Extras cont Balanta de verificare Contul de profit sau pierdere Declaratia 101

4.Monografia contabila a veniturilor Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimonial intreprinderii prin marirea activului,daca se fac incasari in numerar ori daca se inregistreaza in prealabil creantele asupra clientilor,sau prin diminuarea provizioanelor,daca acestea raman fara obiect. Organizarea contabilitatii veniturilor are in vedere gruparea acestora pe categorii de venituri,dupa natura lor,astfel: a)Venituri din exploatare care cuprind: --venituri din vanzarea produselor,marfurilor,lucrari executate si din serviciile prestate.Ele se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori,a livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract,care atesta transferal de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor --veniturile din productia stocata,reprezentand variatia in plus sau minus intre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si a productiei in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs,neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite. --veniturile din productia de imobilizari,reprezentand,costul lucrarilor si cheltuielilor effectuate de unitatea patrimoniala pentru ea insasi,care se inregistreaza ca active imobilizate,corporale si necorporale. --venituri din subventii de exploatare,reprezentand subventiile primate pentru acoperirea diferentelor de prt si pentru acoperirea pierderilor,precum si alte subventii de care beneficiaza unitatea patrimoniala din partea statului,a colectivitatilor publice sau a altor unitati patrimoniale. --alte venituri din exploatarea curenta,cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare b)Venituri financiare,cuprinzand:venituri din participatii,venituri din alte imobilizari financiare,venituri din creante imobilizate,venituri din titluri de plasament,venituri din diferente de curs valutar,venituri din dobanzi,venituri din sconturi obtinute si alte venituri financiare. c)Venituri exceptionale,reprezentand acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala,curenta a unitatii patrimoniale si se refera fie la operatii de exploatare fie la operatii de capital,cum sunt:despagubiri si penalitati incasate,venituri din cedarea activelor,cotele-parti din subventii pentru investitii virate la rezultatul exercitiului,alte venituri exceptionale. d)Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor

1.Contabilitatea veniturilor privind cifra de afaceri - se inregistreaza facture emisa pentru produsele finite livrate clientului,in valoare de 8.000.000 lei,cu TVA de 1520000 lei 411 = Clienti % 9520000 701 8000000 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 1520000 TVA colectata

-Produsele reziduale rezultate din procesul de productie in valoare de 1.000.000 lei se predau unui client pe baza de aviz de insotire: 411 = Clienti % 1.190.000 703 1000.000 Venituri din vanzarea produselor reziduale 4427 190.000 TVA colectata

-se inregistreaza prestarea de servicii,la tariful de 3.000.000 lei si elaborarea unui studio,in valoare de 4.000.000 lei,in favoarea tertilor,inscrise in facturi fiscal cu TVA de 19% 411 = Clienti % 8.330.000 704 3.000.000 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 705 4.000.000 Venituri din studii si cercetari 4427 1.330.000 TVA colectata suma de 6000 lei,se incaseaza prin

-contravaloarea locatiei de gestiune,in virament,inregistrandu-se astfel:

5121 = % 7.140 Conturi la banci 706 6.000 In lei Venituri din redevente,loatii de gestiune si chirii 4427 140 TVA colectata -se inregistreaza chiriile,redeventele si locatiile datorate de terti si facturate de unitate in suma de 900.000 lei,cu TVA de 19% 461 = % 1.710.000 Debitori diversi 706 900.000 Venituri din redevente,locatii de gestiune si chirii

4427 171.00 TVA colectata -se inregistreaza vanzarile de marfuri cu amanuntul cunoscandu-se ca suma totala inscrisa in monetary este de 2.000.000 lei,din care TVA este de 319.320 5311 = % 2.000.000 Casa in lei 707 1.680.680 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 319.320 TVA colectata -din suma datorata unui furnizor s-a retinut de catre intermediary comisionul cuvenit in suma de 1.500.000 lei,cu TVA de 285.000 lei 401 = Furnizori 4427 285.000 TVA colectata -la sfarsitul perioadei de gestiune se deconteaza integral veniturile inregistrate anterior in suma totala de ,iar pe baza notei de contabilitate se efectueaza inregistrarea: % = 121 701 Profit sau pierdere Venituri din vanzarea produselor finite 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 705 Venituri din studii si cercetari 706 Venituri din redevente,locatii de gestiune si chirii 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitati diverse 2.Contabilitatea veniturilor din variatia stocurilor -pe baza bonurilor de predare,transfer,restituire se inregistreaza obtinerea de semifabricate si produse finite,evaluate la preturile standard totale de 10.000.000 lei si respective 20.000.000 lei,predate la magazie: 1.785.000 708 1.500.000 Venituri din activitati diverse %

% = 711 30.000.000 341 Variatia stocurilor Semifabricate 345 20.000.000 Produse finite

10.000.000

-la sfarsitul lunii,pe baza notei de contabilitate,se inregistreaza diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si costul de productie efectiv,diferente care sunt nefavorabile de 500.000 le pentru semifabricate si favorabile de 800.000 lei pentru produse finite: 348 = 711 500.000 Diferente de prt la produse Variatia stocurilor 711 = 348 800.000 Variatia stocurilor Diferente de prt la produse 3.Contabilitatea veniturilor din productia de imobilizari -se realizeaza pe cont propriu,un proiect de dezvoltare care,pana la sfarsitul lunii,a ocazionat cheltuieli in suma de 800.000: 233 = 721 800.000 Imobilizari necorporale in curs Venituri din productia de imobilizari necorporale

-se inregistreaza realizarea,pe cont propriu a unui brevet in valoare de 500.000 lei: 205 Brevet = 721 500.000 Venituri din productia de imobilizari necorporale

-se efectueaza amenajarea unui teren stabilindu-se ca valoarea investitiei este de 12.000.000 lei: 2112 Constructii = 722 12.000.000 Venituri din productia de imobilizari corporale

-se deconteaza la sfarsitul lunii,veniturile inregistrate: % = 121 721 Profit sau pierdere Venituri din productia de imobilizari necorporale 722 Venituri din productia de imobilizari corporale 4.Contabilitatea veniturilor din subventii de exploatare -pe baza jurnalului privind vanzarea produselor,se inregistreaza subventiile de primit pentru acoperirea diferentelor de prt la produsele cu asemenea regim de valorificare in suma de 2.500.000 lei:

445 = 741 Subventii

2.500.000 Venituri din subventii de exploatare

--se inregistreaza pe baza extrasului de cont,primirea subventiei pentru acoperirea pierderii din activitatea de exploatare in suma de 1.400.000 lei: 5121 = 741 1.400.000 Conturi la banci Venituri din subventii de exploatare In lei 5.Contabilitatea veniturilor financiare -se inregistreaza dividendele de incasat aferente imobilizarilor financiare in suma de 3.500.000 lei si investitiilor financiare pe termen scurt,in suma de 4.500.000 lei,detinute la alte unitati patrimoniale: 461 = % 8.000.000 Debitori 761 3.500.000 diversi Venituri din imobilizari financiare 762 4.500.000 Venituri din investitii financiare -inregistrarea diferentelor favorabile din cesionarea titlurilor de plasament in suma de 7.000.000 lei: 461 = 764 7.000.000 Debitori diversi Venituri din titluri de plasament cedate -inchiderea la sfarsitul lunii a conturilor de venituri utilizate anterior,pentru suma totala de 32.500.000 lei: % = 121 761 Profit sau pierdere Venituri din imobilizari financiare 762 Venituri din investitii financiare 763 Venituri din creante imobilizate 764 Venituri din titluri de plasament cedate 765 Venituri din diferente de curs valutar 766 Venituri din dobanzi

6.Contabilitatea veniturilor extraordinare 6.1.Contabilitatea veniturilor din provizioane - Se anuleaza provizioane in suma de 435 lei, pentru clienti reactivati: 491=7814 435 lei Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante -anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli ce privesc activitatea financiara: 151=7862 Provizioane pentru riscuri Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli -anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament: 590=7863 Provizioane pentru deprecieri Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor -anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli de natura exceptionala: 151=7872 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Venituri din provizioane 6.2. Contabilitatea veniturilor exceptionale din operatii de gestiune -siume primate in cont la banca sau numerar ca despagubiri sau penalitati de la diferite personae fizice sau juridice: Se inregistreaza penalizari neincasare la termen a facturii, de la Sc X SRL, in cuantum de 512 lei: 512 = 7711 512 Conturi curente la banci Venituri din subventii -drepturi de personal neridicate,prescrise: Se inregsitreaza salarii neridicate, prescrise, in suma de 412 lei: 426=7718 412 .Contabiliattea veniturilor din operatii de capital -imobilizari corporale vandute unor personae fizice sau juridice,la prt negociat plus TVA: Se inregistreaza vanzarea unie cladiri catre o persoana fizica, in valoare de 11.500 lei, la care se adauga TVA 19%: 461 = % 13.685 Debitori diversi 7721 11.500 4427 2.185 TVA colectata

Se inregistreaza dobanda bancara aferenta disponibilului din cont, in suma de 523 lei, in luna iulie 2009: 512 = 766 523 lei. Conturi curente la banci Venituri din dobanzi

5.Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit financiar contabil Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit financiar contabil presupune urmarirea mai multor pasi Pasul 1: Studiu general prealabil-scrisoarea de angajament Scrisoare de angajament Ctre Consiliul de Administraie sau reprezentanilor adecvai ai conducerii la vrf: Dumneavoastr ai cerut ca noi s efectum auditul bilanului societii S.C ALFA S.A. la data de 30 aprilie 2008., precum i al contului de profit i pierdere i situaiei fluxurilor de numerar pentru exerciiul financiare care se ncheie la aceast dat. Suntem ncntai s v confirmm acceptarea acestui angajament prin coninutul acestei scrisori. Auditul pe care l vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastr asupra situaiilor financiare. Noi ne vom desfura activitatea de audit n conformitate cu Standardele Internaionale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde naionale relevante). Acele standarde cer ca noi s planificm i s efectum auditul, cu scopul de a obine un grad satisfctor de certificare c situaiile financiare nu conin denaturri semnificative. Un audit include examinarea, pe baz de teste, a dovezilor privind valorile i prezentrile de informaii din situaiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite i a estimrilor semnificative efectuate de ctre conducere, precum i evaluarea prezentrii generale a situaiilor financiare. Datorit caracteristicii de test i a altor limitri inerente ale oricrui sistem contabil i de control intern, exist un risc inevitabil ca unele denaturri semnificative s rmn nedescoperite. Pe lng raportul nostru asupra situaiilor financiare, estimm c v putem oferi o scrisoare separat privind orice caren semnificativ a sistemului contabil i de control intern care ne atrage atenia.

V reamintim c responsabilitatea pentru ntocmirea situaiilor financiare, incluznd prezentarea adecvat a acestora, este a conducerii societii. Aceasta include meninerea nregistrrilor contabile adecvate i controlul intern, selectarea i aplicarea politicilor contabile i supravegherea siguranei activelor societii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scris privind declaraiile fcute nou n legtur cu auditul. Ateptm cu nerbdare o colaborare deplin cu echipa dumneavoastr i credem c aceasta ne va pune la dispoziie orice nregistrri, documentaii i alte informaii care ne vor fi necesare n efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi pltit pe msur ce ne desfurm activitatea, se calculeaz pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe msur ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variaz n funcie de gradul de responsabilitate implicat i de experiena i aptitudinile necesare. Aceast scrisoare va rmne valabil pentru anii urmtori, cu excepia cazurilor cnd va fi ncheiat, schimbat sau nlocuit. V rugm s semnai i s returnai exemplarul ataat acestei scrisori pentru a ne arta c scrisoarea este conform cu nelegerea dumneavoastr privind acordurile pentru angajarea noastr S.C BETA S.R.L Director general, POPESCU DIANA S-a luat la cunotin n numele societii S.C ALFA S.A de catre POPA COSTEL

Data 16.03.2007

Pasul 2: Controlul documentar contabil O parte esenial a procesului de audit se concretizeaz n a avea evidena modului n care s-au ntocmit situaiile financiare auditate i n a obine documentele prin care se pot justifica cifrele individuale. Controlul documentar contabil se mparte n: a) controlul cronologic: presupune verificarea documentelor n ordinea ntocmirii nregistrrii i ndosarierii documentelor fr o grupare sau o sistematizare prealabil. - verificarea registrului de vnzri zilnice i nregistrrile din jurnalul de vnzri - verificarea unui eantion de facturi - verificarea vnzrilor n numerar: bonuri de casa, chitane, nregistrri contabile: contul bancar, contul de venituri din vnzri, contul de TVA - verificarea unui eantion al mrfurilor vndute pe baza borderourilor de expediie

b) controlul invers cronologic: presupune exercitarea controlului pornind de la sfritul perioadei pn la nceputul perioadei supus controlului. Verificarea invers cronologic este folosit cnd este nevoie s se stabileasc momentul care a generat o anumit abatere sau atunci cnd au fost efectuate omisiuni de inregistrri sau greeli de inregistrare. c) controlul reciproc: const n corectarea i confruntarea la aceeai unitate a unor documente cu coninut identic ns diferite ca form pentru aceleai operaii sau diferite ,ns legate reciproc. De exemplu: nota de predare a produselor se confrunt cu raportul de fabricaie i cu documentele de preluare n gestiune; documente de transport - cu factura furnizorului (date privind cantitatea, localitatea de expediie, etc.); nregistrrile din registrul de cas cu cele din extrasul de cont primit de la banc. d) controlul sistematic: presupune gruparea documentelor pe probleme (pe operaiuni de cas, de aprovizionare, de salarizare) i verificarea cronologic a documentelor care au legatur cu problema supusa controlului. e) controlul ncrucisat:const n verificarea i confruntarea tuturor documentelor existente la unitatea controlat, la alte uniti cu care s-au fcut decontri sau de la care s-au primit i s-au livrat produse, mrfuri, materiale i alte valori. De exemplu: originalul facturii existent la client se confrunt cu copia rmas la furnizor; extrasul de cont primit de la banc - cu copia existent la banc; copia chitanei din carnetul chitanier se confrunt cu originalul chitanei aflate la pltitor, confruntarea datelor din conturile Clieni" i Debitori din cadrul agentului economic cu cele din conturile Furnizori i Creditori ale altor ageni economici i invers. f) analiza contabila: presupune verificarea datelor i a conturilor care s-au folosit n nregistrrile contabile. Aceast analiz contabil se efectueaz pentru a se confirma c toate datele obtinute din vnzri sunt nregistrate n contabilitate integral i cu exactitate. g) calculul matematic: se aplic la facturile scrise de mana,astfel se poate verifica dac datele sunt corect scrise i nu s-au efectuat modificri sau erori. Pasul 3: Controlul total sau Controlul prin sondaj n funcie de numrul documentelor folosite n ntocmirea situaiilor financiare aplicm unul dintre cele 2 controale. Controlul total cuprinde toate operaiile din cadrul obiectului stabilit i pe ntreaga perioad supusa controlului. Controlul prin sondaj const n verificarea selectiv a documentelor i operaiilor semnificative n care sunt reflectate modurile de calcul, de evideniere i de plat. Pentru aplicarea unui control de sondaj trebuie s se parcurg urmtoarele etape: a) alegerea tehnicilor care este influenat de doua elemente: natura controlului de efectuat i recurgerea sau nu la tehnici statistice.

b) determinarea taliei eantionului se face n funcie de unii factori care difer, dupa cum este vorba despre sondaje asupra atribuiilor sau asupra valorilor. c) selecionarea esantionului: oricare ar fi metoda utilizat pentru alegere, eantionul selecionat trebuie s fie reprezentativ. d) studiul eantionului: pentru ca eantionul s aib un caracter probant, toate elementele selecionate trebuie s fie controlate. e) evaluarea rezultatelor: nainte de formula concluzii generale asupra rezultatelor obinute, fiecare anomalie constatat este examinat n sensul aprecierii dac acestea sunt ntr-adevar reprezentative pentru masa respectiv sau sunt accidentale. f) concluziile sondajului. Exemplu: 1 prezentarea populatiei statistice Numar facturi = 1600 2. ordonarea populatiei statice descrescator 3. determinarea esantionului statistic Esantion = 1600 * 10% = 160 facturi 4.determinarea topului esantionului Top = 160 * 80% = 128 facturi 5.determinarea segmentului aleator 160 128 = 32 Pasul 4: Controlul faptic Presupune determinarea exact a cantitilor i valorilor existente, a strii n care se gsesc, a stadiului i a modului de prelucrare a respectrii legalitii n utilizarea lor. Principalele modalitti de control faptic sunt: - inventarierea - observarea direct - analiza de laborator i expertiza tehnic Inventarierea are ca obiectiv constatarea la un moment dat a existenei cantitative i calitative a elementelor de activ i pasiv ale unei uniti gestionare. Observarea direct se folosete atunci cnd organul de control merge la faa locului pentru a constata realitile din documente. Analiza de laborator i expertiza tehnic sunt modaliti de control care se folosesc pentru stabilirea integritii valorii materialelor, calitii unor produse, valorii manoperei. Pasul 5: Confirmrile externe Sunt frecvent utilizate n legatur cu soldurile conturilor i componentelor acestora, dar nu trebuie s se limiteze la acestea.

6.Prezentarea riscului general de audit Auditorul trebuie s utilizeze raionamentul profesional la evaluarea riscului de audit i la stabilirea procedurilor de audit, pentru a se asigura c riscul este redus pn la un nivel acceptabil de redus. Riscul de audit este de maxim 10%. Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie de audit neadecvat, atunci cnd situaiile financiare sunt denaturate n mod semnificativ. Riscul de audit are trei componente: a) riscul inerent b) riscul de control c) riscul de nedetectare Riscul inerent reprezint susceptibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de tranzacii s conin o denaturare care ar putea fi semnificativ, individual sau cumulat cu denaturrile existente n alte solduri sau categorii de tranzacii, presupunnd c nu au existat controale interne adiacente. Riscul de control reprezint riscul ca o denaturare, care ar putea aprea n soldul unui cont sau ntr-o categorie de tranzacii i care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau atunci cnd este cumulat cu alte denaturri din alte solduri sau categorii, s nu poat fi prevenit sau detectat i corectat la momentul oportun de sistemele de contabilitate i de control intern. Riscul de nedetectare reprezint riscul ca procedurile de fond ale unui auditor s nu detecteze o denaturare ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii i care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau atunci cnd este cumulat cu denaturri din alte solduri sau categorii de tranzacii. RA=RI*RC*RD RA = riscul de audit RI = riscul inerent RC = riscul de control RD = riscul de nedetectare

Exemplu: RC=10% RI=8% RN=9% RA=RC*RI*RN RA=10% * 8% *9%= 0.72% 7. Probele de audit financiar contabil Probele de audit reprezint totalitatea informaiilor utilizate de auditor pentru emiterea unei concluzii pe care este bazat opinia de audit, i includ toate informaiile coninute n evidenele contabile care stau la baza situaiilor financiare i a altor informaii. Auditorul trebuie s obin suficiente probe de audit adecvate pentru a fi capabil s emit concluzii rezonabile pe care s se bazeze opinia de audit.

Probele de audit, care sunt cumulate ca natur, includ probe de audit obinute din procedurile de audit efectuate pe parcursul auditului i pot include probe de audit obinute din alte surse, cum ar fi angajamentele de audit anterioare i procedurile unei firme de control al calitii pentru acceptarea clienilor i continuarea contractelor cu clienii deja existeni. Probe de audit trebuie s fie adecvate i suficiente. Probe de audit cerute 1.Sintetizarea veniturilor din vnzri aferente exerciiului financiar auditat O parte esenial a procesului de audit se concretizeaz n a avea evidena modului n care s-au ntocmit situaiile financiare auditate i n a obine documentele prin care se pot justifica cifrele individuale.Veniturile din vnzri sau cifra de afaceri reprezint o informaie extrem de important, care trebuie s fie complet, precisa i s nu fie supradimensionat. 2.Reconcilierea veniturilor din vnzrile la care se aplic TVA cu deconturile de TVA. O reconciliere a acestor venituri cu evidenele contabile privind TVA reprezint adesea un mijloc prin care se confirm cu certitudine valoarea veniturilor din vnzri. 3.Dac exist un jurnal al vnzrilor Registrul vnzrilor zilnice i nregistrrile n jurnalul vnzrilor ofer informaii relevante pentru auditori, de aceea aceste documente trebuie auditate. Toate facturile nregistrate integral i cu exactitate mai nti n registrul vnzrilor zilnice, apoi n cartea mare i n jurnalul vnzrilor. Aceast procedur poate fi testate prin: - verificarea unui eantion de facturi, ncepnd cu nregistrarea lor n registrul vnzrilor zilnice, apoi n cartea mare i n contul adecvat din jurnalul vnzrilor; - verificarea unui eantion al nregistrrilor n contul de venituri din vnzri din cartea mare i din jurnalul vnzrilor napoi pn la facturile respective. Scopul principal al acestui test este ca auditorul s se asigure c vnzrile nregistrate sunt reale, adic s-au furnizat bunuri/servicii unor clienti reali. 4.Dac nu exist un jurnal al vnzrilor Trebuie s existe suficiente dovezi ca veniturile din vnzri i soldul final al debitorilor se refer la tranzactii reale. Un eantion al ncasrilor din vnzri trecute n registrul de cas trebuie verificat pe baza facturilor, acelai test efectundu-se pentru un eantion de ncasri prin conturi bancare. 5.Vnzri n numerar Trebuie s probeze listele cu vnzrile n numerar (bonuri de cas, chitane) cu nregistrrile contabile (contul bancar, contul de venituri din vnzri, contul de TVA). Aceste teste se efectueaz pentru a se confirma c toate vnzrile n numerar realizate sunt nregistrate n contabilitate integral i cu exactitate. 6.Stornrile Emiterea de documente de stornare influeneaz n mod direct veniturile din vnzri. Emiterea de documente de stornare ar putea fi utilizat pentru a se ascunde defalcarea ncasrilor de clieni. Auditorul trebuie s verifice, prin prisma riscului implicat de fiecare client, dac emiterea documentelor de stornare a fost autorizat i cu ce frecven s-au emis aceste documente. 7.Examinarea analitic Reprezint o etap important a procesului de audit:

- compararea veniturilor din vnzri aferente exerciiului financiar auditat cu cele din anul anterior i cu cele prognozate n buget. - compararea marjei profitului brut aferent exerciiului financiar auditat cu cea din anul anterior. 8.Verificarea unui eantion al mrfurilor vndute pe baza borderourilor de expediie Este important s se verifice c bunurile i serviciile au fost facturate la preul corect i c s-a aplicat taxa pe valoarea adaugat. 9.Examinarea comenzilor restante pentru o perioad mare Auditorul trebuie s afle motivele pentru care comenzile nu au fost onorate n timp util i s verfice dac aceste comenzi au fost, pn la urm onorate integral i facturate. Exemplu: 1.constatarea plusurilor n sum de 2.500.000 la inventarierea casieriei care se nregistreaz astfel: 5311 = 768 2.500.000lei 2.S-a constatat existent unor plusuri de stocuri privind produsele si productia in curs de executie in valoare de 1.000 lei. 332= 711 3.S-a constat existent unor plusuri la inventarierea casieriei la societatile cu capital privat in valoare de 2.000 lei 531= 758 4.Imputarea la valoarea de inlocuire la data constatarii pagubei inclusiv TVA in suma de 100.000 lei 428= % 758 4427 5.S-a constatat ca deprecierea pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit,astfel se diminueaza provizionul inregistrat in valoare de 5.200 lei 29 = 78 6.S-a constatat neinregistrarea unor eventuale retururi in valoarea de 3.000 lei 311= 707 7.Nerecunoasterea veniturilor in valoare de 500.000 lei in exercitiul financiar in care au fost realizate 411= 707 8.Constatarea neefectuarii reevaluarii soldurilor de la client in valuta straina in suma de 23.000 lei. 9.S-a constatat calcularea dobanzii de primit la o rata mai mare 10.S-a constatat existent unor facturi neintocmite pentru bunuri material si prestatii furnizate

8.Pragul de semnificatie i importan relativ a riscurilor de erori Credibilitatea probelor de audit este influenat de sursa i natura acestora i depinde de circumstanele individuale n care sunt obinute probele. De regul: Probele de audit sunt mai credibile atunci cnd sunt obinute din surse independente din afara entitii. Probele de audit care sunt obinute din interiorul entitii sunt mai credibile atunci cnd controalele aferente impuse de entitate sunt eficiente. Probele de audit obinute n mod direct de ctre auditor (de exemplu, observarea aplicrii unui control) sunt mai credibile dect probele de audit obinute indirect sau prin deducie (de exemplu, investigri cu privire la aplicarea unui control). Probele de audit sunt mai credibile atunci cnd ele exist sub form de document, fie pe hrtie, electronic sau de alt natur (de exemplu, o nregistrare scris folosind metode contemporane a unei ntlniri este mai credibil dect declararea ulterioar n form oral a problematicilor discutate). Probele de audit furnizate de documente originale sunt mai credibile dect probele de audit furnizate de fotocopii sau facsimile. Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume, peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta att regularitatea i sinceritatea conturilor anuale, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului ntreprinderii. Exist o corelaie strns ntre pragul de semnificaie i riscul de audit. Se folosesc urmatoarele elemente de referinta in determinarea pragului de semnificatie: **cifra de afaceri **profitul **total active Elementele constatate de auditor ar putea avea dou influene: 1) asupra rezultatului exerciiului; 2) asupra modalitilor de prezentare a bilanului contabil. 1) Se folosete ca baz de referin rezultatul net al exerciiului. Acesta, n cazul n care mrimea sa este puin important, ar putea fi schimbat cu alt baz de referin, cum ar fi rezultatul exploatrii sau capacitatea de autofinanare a ntreprinderii. O importan mare se acord i elementelor excepionale care se vor regrupa astfel nct s se refere numai la exerciiul financiar curent. Nu n ultimul timp, auditorul trebuie s se documenteze asupra rezultatelor nete anterioare pentru a nu lua drept baz de referin un rezultat net anormal. 2) Constatrile rezult dintr-o ncadrare inexact a conturilor sau dintro compensare nejustificat ntre soldurile debitoare i cele creditoare. Dac dou conturi de banc, unul creditor i altul debitor, sunt

compensate, importana compensrii se stabilete prin compararea ei cu totalul posturilor respective. Elementele specifice pragului de semnificaii Aceste elemente sunt urmtoarele: 1) Necesitile utilizatorilor conturilor anuale; Conturile anuale furnizeaz informaii unor categorii diferite de utilizatori: acionari, asociai, personal, creditori, autoritile fiscale, sindicate, clieni, statisticieni, economiti, analiti financiari etc. Deci, n funcie de cerinele, de necesitile utilizatorilor, auditorul va fixa pragul de semnificaie, deoarece utilizatorii fixeaz drept elemente semnificative elemente diferite. 2) Caracteristicile ntreprinderii; Cteva caracteristici care pot fi semnificative pentru pragul de semnificaie sunt: - sectorul de activitate n anumite sectoare de activitate rezultatul net al exerciiului (care este baza de referin) este nlocuit de ali indicatori mai reprezentativi. De exemplu, n domeniul comerului, rezultatul net se nlocuiete cu marja brut; - dimensiunea ntreprinderii determin limitele maxime i minime ale pragului de semnificaie; - evoluia ntreprinderii n timp cteodat pot exista anumite elemente care modific sensibil evoluia unor indicatori importani. De aceea, este important ca auditorul s constate aceste elemente care sau modificat; - mediul social-economic n care funcioneaz ntreprinderea, care cuprinde legislaia, conjunctura economic, situaia politic, concurena, climatul social etc 3) Caracteristicile elementelor considerate semnificative. a) sensibilitatea un element este sensibil dac o mic variaie a lui antreneaz o mare modificare n aprecierea conturilor anuale; b) gradul de aproximare o eroare este mai important dac se refer la un post unde se impune precizie, exactitate, dect dac se refer la un post determinat prin apreciere (o greeal la un post de provizioane nu este att de important ca o greeal la contul din banc sau la cas). c) Evoluia elementului o analiz a evoluiei n timp a elementului poate reflecta o tendin de mrire/micorare a lui n scopuri necinstite. d) Cumulul mai multor elemente cumularea mai multor elemente fr semnificaie prea mare poate conduce la o rezultant semnificativ. Natura informaiilor eronate trebuie luate n considerare att cantitativ, ct i calitativ. Auditorul trebuie s fie atent la posibilitatea informaiei eronate a valorilor mici care, cumulate, pot avea un efect semnificativ asupra situaiilor financiare.

Spre exemplu, o eroare depistat n procedura de nchidere de lun poate fi un indiciu al unei declarri eronate semnificative poteniale, dac eroarea se repet n fiecare lun. Relaia dintre pragul de semnificaie i riscul de audit Evaluarea pragului de semnificaie n raport cu tranzaciile economico financiare, a soldurilor contabile, ajut auditorul s decid care anume elemente trebuie validate utiliznd proceduri analitice i eantioane. Toate acestea permit auditorului s aplice anumite proceduri de audit care, cumulate, conduc la reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil. Aa cum se precizeaz n Standardul de Audit nr. 320, pragul de semnificaii, relaia ntre acesta i riscul de audit este invers proporional. Cu ct este mai nalt nivelul pragului de semnificaii, cu att este mai sczut riscul de audit i invers. Aceast relaie este invers proporional atunci cnd auditorul determin natura, durata i ntinderea procedurilor de audit. Dac auditorul determin, dup planificarea procedurilor specifice de audit, c nivelul acceptabil al pragului de semnificaii este sczut, atunci riscul de audit este crescut. n asemenea situaii, auditorul va proceda astfel: a) reduce nivelul evaluat al riscului de control dac este posibil sau susine nivelul redus prin utilizarea unor teste suplimentare de control. b) reduce riscul de nedetectare de fond1 n faza de planificare a auditului. Riscul de audit i evaluarea pragului de semnificaie iniial n etape de planificare a angajamentului se pot schimba fa de momentul evalurii rezultatelor curente ale operaiunilor i poziiei financiare, care difer n mod semnificativ fa de etapa iniial a planificrii auditului. Cu ct totalul informaiilor eronate necorectate se apropie de nivelul pragului de semnificaii, auditorul consider reducerea riscului prin aplicarea unor proceduri adiionale sau solicit conducerii s fac coreciile n situaiile financiare aferente informaiilor eronate depistate. 9: Prezentarea opiniei de audit La sfritul mandatului su, auditorul elaboreaz o list cuprinznd constatrile sale. Dac conducerea ntreprinderii accept rectificrile auditorului, atunci el acord o certificare fr rezerve. Dac nu, atunci raportul de audit poate fi: a) fr rezerve b) cu rezerve auditorul trebuie s specifice n ce constau rezervele sale (posturile anuale la care se refer), cum trebuie corijate aceste

posturi i, dac se poate, ce influen aduce corijarea posturilor bilaniere. Dac auditorul are prea multe rezerve, el va refuza certificarea conturilor anuale; c) refuzat este atunci cnd regularitatea i sinceritatea conturilor anuale nu prezint o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor; d) imposibil dac auditorul consider c nu are destule elemente date de ntreprindere ca s stabileasc o opinie. Se poate spune c, dei stabilirea elementelor semnificative i a pragului de semnificaie este important, metoda de determinare a lor este pur subiectiv.Normele de audit nu stabilesc un nivel absolut sau procentual i nici o formul matematic universal aplicabil. Stabilirea lor se face la aprecierea auditorului, din cauza numeroilor factori care trebuie luai n considerare i a importanei lor relative. Sunt mult mai importante deci experiena auditorului, pregtirea lui profesional i judecata lui.

10: Prezentarea raportului de audit Raportul auditorilor independent In atentia actionarilor S.C ALFA S.A Am auditat situatiile financiare consolidate anexate la S.C ALFA S.A (Societatea) si ale filialelor sale (Grupul),care curpind bilantul consolidat la data de 31 decembrie 2007,contul de profit si pierdere consolidat, situatia consolidate a modificarilor capitalul propriu si situatia consolidate a fluxurilor de trezorerie pentru anul incheiat la aceeasi data si un sumar al politicilor contabile semnificative si alte note explicative. Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare consolidate 2.Conducerea Grupului este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii financiare consolidate in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare

Financiara,asa cum sunt aprobate de Uniunea Europeana.Aceasta responsabilitate include:proiectarea,implementarea si mentinerea unui sistem de control relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare consolidate care sa nu contina denaturari seminificative,datorate fraudei sau erorii; selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate;elaborarea unor estimari contabile rezonabile in circumstantele date. Responsabilitatea auditorului 3.Responsabilitatea noastra,este ca,pe baza auditului efectuat, sa exprimam o opinie asupra acestor situatii financiare consolidate.Noi am efectuat auditul in conformitate cu Standardele Internationale de Audit. Aceste standarde cer ca noi sa respectam cerintele etice,sa planificam sis a efectuam auditul in vederea obtinerii unui asigurari rezonabile ca situatiile financiare consolidate nu cuprind denaturari semnificative. Un audit consta n efectuarea de proceduri pentru obtinerea probelor de audit cu privire la sumele din informatiile prezentate in situatiile financiare. Procedurile selectate depind de rationamentul profesional al auditorului, incluzand evaluarea riscurilor de denaturare semnificative a situatiilor financiare, datorate fraudei sau erorii. In evaluarea acestor riscuri, auditorul ia in considerare controlul intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale Societatii pentru a stabili procedurile de audit relevante in circumstantele date, dar nu si in scopul exprimarii unei opinii asupra eficientei controlului intern al Societatii. Un audit include, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile folosite si rezonabilitatea estimarilor contabile elaborate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii situatiilor financiare luate in ansamblul lor. Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit. Opinia 4.In opinia noastra,situatiile financiare consolidate redau o imagine fidela, in toate aspectele semnificative,a pozitiei financiare consolidate a Grupuluila data de 31 decembrie 2007, precum si a rezultatului consolidate al operatiunilor sale si a fluxurilor consolidate de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiare, asa cum sunt aprobate de Uniunea Europeana. Evidentierea unor aspect 5.Fara a exprima reserve asupra opiniei noastre, atragem atentia asupra notei 38 la situatiile financiare consolidate,care arata ca obligatiile curente ale Grupului depaseau activele sale circulante 714.876 mii lei,la data de 31 decembrie 2007.

Aceste conditii impreuna cu alte aspecte descries in nota 38 indica existenta unei incertitudini care ar putea pune la indoiala capacitatea Grupului de a-si continua activitatea,daca actionarii nu vor sprijinii Grupul pentru imbunatatirea situatiei financiare. Alte aspect Acest raport este adresat exclusive actionarilor Societatii in ansamblu.Auditul nostru a fost efectuat pentru a putea raporta actionarilor Societatii acele aspecte pe care trebuie sa le raportam intr-un raport de audit financiar, si nu in alte scopuri. In masura permisa de lege, nu acceptam si nu ne asumam responsabilitatea decat fata de Societate si de actionarii acesteia, in ansamblu, pentru auditul nostrum, pentru acest raport sau pentru opinia formata.

S.C BETA S.R.L 30 aprilie 2008