DAN BOTEZ

AUDIEREA MARTORILORiru PRocESUL PENAL

Procedee tactice. Practicd judiciard,Formulare pentru audiere

Edigia a II-arevdzutd Si addugitd

Universul furidicBucuregti-20"t6-

Cuprins

Cuvdnt-inainte la edilia a II-a..............Abrevieri..... """"""""""""""" 5

consideralii introductive....::.....:...::....:::.:.:::.:.:.:..: """""""""" e...... 13

cAprToLUL r. TMPORTANTA DEPOZTTIET $rA cEtoRLALTEPROBE/MIILOACE DE PROBA PENTRU AFLAREAADEVARULUT iN PROCESUL PENAL...................... ...................1.7

Secliunea I. Aspecte generale privind probele gi mijloacele deproba .........................1,7

I.1. Aprecieri privind depozifia _ din perspectivaprincipiului afl5rii adevirului.............. ............................... 17I.2. Administrarea gi aprecierea probelor. Mijloacele deprobi.,...........

........J,gI.3. Evolulia sistemului probator referitor la depozifie gimartor (scurt istoric) ...................... ...............23I.4. Dispozilii generale privind probele. Clasificareaprobelor.......

.......2sL5. Probatoriul in procesul penal .............26

I.5.1. Obiectul probaliunii........,............. ..........................27L5.2. Sarcina probei.......................,............ ........................ 33L5.3. Prezumfia de nevinovifie.............. ......................34I.5.4. Administrarea probelor...... ......... 35

I.6. Mijloace de probd gi procedee probatorii... ............ 36I.6.1. Declarafiile suspectului sau ale inculpatuIui.........,.............. 37L6.2.Declarafiile persoanei vitimate, ale p;r,tii civile giale pdrlii responsabile civilmente ...............................41I.6.3. Declaraliile martorilor.................. ......................... 43I.6.4. Procedee speciale de ascultare a pirlilor gi amartorilor... ..........................44I.6.5. Identificarea persoanelor gi a obiectelor .......45I.6.6. Metode speciale de supraveghere sau cercetare..... ...........45I.6.7. Conservarea datelor informatice. .....................52I.6.8. inscrisurile ca mijloace de probd...... ................ 58

Dan Botez334

I.6.9. Mijloacele nratcriale de probd (art.797).....I.6.10. Procedee probatorii de descoperire gi ridicare a

inscrisurilor gi mijloacclor materiale de probd......I.6.11. Expertiza gi constaltareaI.6.12. Fotografierea gi luarea amprentelor suspectului,inculpatului sau altor persoane

60

6070

B5

B5B6

Secfiunea a II-a. Alte institulii legate de administrarea81

82probelor in procesul penal .............

II.1. Comisia rogatorie,...,. .............................. 82II.1.1. Nofiune 9i importan!5.................. ........................82

II.1.2. Condiliile in care poate fi dispusi o comisierogatorie gi actele ce pot face obiectul acesteia.......,...,.....,,.......,... B3

IL1.3. Procedura de efectuare a comisiei rogatorii..,......,,.....,....,. B3

Secfiunea a III-a. Aspecte de drept comparat privindstrAngerea gi administrarea probelor gi mijloacelor de probila nivelul unor state membre ale Uniunii Europene gi SUA......,.,......,.. B5

III.1. in legislafia eleniIII.1.1. Sarcina probeiIll.l.2. StrAngerea de probe ......III.1.3. Evaluarea probelor ..................... BB

III.2. in legislalia Franlei111.2.1. Sarcina probei ................,.............. BB

111.2.2. StrAngerea de probe...... ,..........., BB

111.2.3. Evaluarea probelor .....................90

III.3. in legislalia Statelor Unite ale Americii....... ......... 90III.3.1. Sarcina probei ...., ................. 9011I.3.2. Str6ngerea gi evaluarea probelor 92

CAPITOLUL II. PROBA TESTIMONIALA DIN PERSPECTIVApRocEsuAL PENALA...... ................93

Secliunea I. Noliunea gi importanla declarafiilor martorilor inprocesul penal ............. ................... 93Secfiunea a II-a. Obligafiile gi drepturile martoriIor................................95Secliunea a III-a. Excepfii de la obligafia de ascultare ca martor .......97

IIL1. Persoanele care nu pot fi ascultate ca martor............................97III.2. Persoanele care au dreptul de a refuza si deadeclaralii in calitate de martor.... ............... 99

Sectiunea a IV-a. Procedura de obtinere a declaratiilormartorilor 99

AUDIEREA MARTORILOR iN PROCESUL PENAL335 _

Secliunea a V-a. Procedee speciale de obpinere a declarapiilormartorilor... ...........102

V.1. Confruntarea............. .....t02V.1.1. Procedura confruntdrii............... .......................103V.l.2.Tactica efectudrii confruntdrii ........................103V.1.3. Reguli tactice de efectuare a confruntiriipropriu-zise .......................106

V.2. Folosirea interpre9i1or.................... .............................108Secfiunea a VI-a, Aprecierea declarafiilor martoriIor...........................109Secfiunea a VII-a. Sancfiuni procesuale .....1,L2

CAPTTOLUL IIr. PSIHOLOGIA DEPOZITIEI............. .............L14Secliunea L Recepgia [perceplia) faptelor gi imprejurdrilor defapt de citre martori....................... ................... j.18

I.1. Recepfia senzorial5... .............................118I.2. Recepfia audiilve ...........123I.3. Receplia vizual6, .............L26L4. Recepfia migcdrii........ .....................,..,....128L5. Factori obiectivi gi subiectivi ce pot influenga percepfia ........122

Secfiunea a II-a. Prelucrarea (decodarea) informafiiIor...............,......139II.1. Aprecierea spaliului gi a dimensiuniIor....,................................... j-40II.2. Aprecierea timpului ............................. j,40II.3. Evaluarea cantitifilor....................... ......................,.....143II.4. Aprecierea vitezei... .....I47

Secfiunea a III-a. Stocarea memoriald gi reactivarea memoriei. .......r47III.1. Rapiditatea gi durata stocirii memoriaIe..,...................... ..........I4gIII.2. Tipul de memorie a martoru1ui........................ ......1.48IIL3. Aprecierea uitirii.... .............................1,4gIIL4. Reactivarea memoriei ....................... .........................150

lII'4.1. Reproducerea.................... ..........1S0lIL4.2. Recunoa;terea..................., .........1S0

Secliunea a IV-a. Psihologia diferenfiald a depoziliei............................1S1IV.1. Depozilia in raport cu vArsta...... .............................151IV.2.Depozilia in raport cu sexul........ .............................153IV.3. Depozilia in raport cu tipul psihologic.... ............I54lY.4.Depozifia in raport cu categoria sociald gi gradul deculturd.......... .....156IV.5. Depozifia in raport cu stresul, anxietatea gi starea deobosealS

Dan Botez_ 336

Secliunea a V-a. Relalia martor-magistrat din perspectivapsihologiei judiciare 159Secliunea a VI-a. Coordonatele psihologice gi tactice aleinterogatoriului judiciar. Calitdfile psihointelectuale gi

moral-afective ale anchetatorului ................163

VI.1. Modele de conduitd gi tipuri de anchetatori 167

CAPITOLUL ry. PREGATIREA ASCULTARII MARTORILOR................. 1 69Secliunea L Studierea cauzei care se cerceteazi gi stabilireamartorilor care pot fi audiali...... ....................1-70

I.1. Identificarea persoanelor care pot fi audiate ca martori ........172

1.2. Cazul existenfei unui numdr mare de persoane .........................174

L3. Clarificarea naturii relatiilor dintre martori gi

persoanele implicate in sivArgirea infracliunii 174Secliunea a II-a. Cunoatterea persoanelor care urmeazi a fiascultate...... ...........17 4Secliunea a III-a, Cunoagterea personalitigii martorilor......................I7 6Secliunea a IV-a. Elemente tactice aplicate in pregitireaascultirii martorilor... ...............178

IV.1. Intocmirea planului de ascultare 180IV.2. Asigurarea prezenfei martorilor la data gi ora fixatepentru ascultare ....................181

IV.3, Asigurarea condiliilor in care se va desfiguraascultarea .,......1,82

IV.4. Jurdmdntul martorului - comentariu psiho1ogic..............,......183

CAPITOIUI V. AUDIEREA MARTORITOR iN FAZA

Secfiunea I. Etapele ascultdriiI.1. Verificarea identitilii gi ascultarea cu privire la datelepersonale ...........

L2. Relatarea liberd sau spontani ori ascultarea povestiriimartorilor... .....188

Secfiunea a II-a. Reguli gi procedee tactice criminalisticeaplicate in ascultarea propriu-zisd a martorilor .............190

IL1. Conduita tacticd in etapa de identificare a martorului...........190II.2. Conduita tacticd in etapa relatirii libere a martorului...........L92II.3. Conduita tacticd urmati in ascultarea rispunsurilor laintrebiri ...........193

B6B61

187

AUDIEREA MARTORILOR IN PROCESUL PENAL337 _

IL3.1. Stabilirea, constituirea gi diminuarea raportuluiinterpersonal dintre anchetator gi cel anchetat.............,.............194

Secliunea a III-a. Conduita anchetatorului - strategii giatitudini din perspectiva tacticii criminaIistice........................................ j-95

CAPITOLUL VI. TACTICAASCUTTARII MARTORITOR iN FAZAADRESARTT DE iNTRE8Aru,................ ................201.

Secfiunea I. Reguli tactice de ascultare a martorilor in etapaadresirii de intrebiri. ...............202

L1. Planul de ascultare .........202I.2. Reguli tactice aplicate in etapa formul5rii de intrebiri ...........204L3. Adresarea de intrebdri gi ascultarea rispunsurilor sauascultarea dirijatd......... ........21,0

I.3.1. Ascultarea activd.... .......................21"4.

I.3.2. Ascultarea activi nonverbalS ...........................21 sSecliunea a II-a. Dispozifii speciale privind martorii...........................'219

IL1. Protecgia martorilor ameninfafi.. ................"...........219IL2. Proteclia martorilor vulnerabili.. ............................219II.3.Audiereamartorilorsub14ani.................. .............220

CAPITOLUL VII. VALORIFICAREA DECLARATIITOR

Secfiunea I. Aprecierea depoziliei in raport cu memorarea221.

222I.1. Importanfa cunoagterii legitdfilor ce guverneaziprocesele memoriale pentru justa apreciere a depozi!iei.............222I.2. Influenla tipurilor de memorare asupra intinderii gifidelitdfii depozifiei.... ..........224I.3. Legitdfile ce guverneazduitarea fcurba uitdriiJ.Influenla factorului timp asupra depoziliei ................227

Secliunea a II-a. Aprecierea depoziliei in raport cureproducerea gi recunoatterea............ ..........'2'2()

IL1. Reproducerea ...,......... ............................'1,',).tl

II.2. Valoarea depoziliei in raport cu ftlnn;r in r';rlc r,str.obfinute reproducerea....................... ......,.,,1 |t)

ll.2.l.Depozilii oblinrrt(! srrlr lirlrrr;r rr,l;rl,irii lllrr,r'r, ..,,. , . ,,i l{lIl.2.2.Depozifii obf inrrtc srrlr lirrrrr;r irrllloll,rtnrlrrlrrl , , ,, lilll.2,3,Depozif ii corrst'rrrrritt(, in !('r'i:, rlr, r',ll tc nt.tt lut ,, I I

II.3. Recunoar1tr)r'{}il............ .l I I

Dan Botez_ 338

Secliunea a III-a. Aprecierea depozifiei in raport cu

imprejurdrile referitoare la persoana martoruIui.......................' '.'."""'233III.1. Verificarea credibilititii sub raportul condifiilorfiziopsihice ale martorului 234III.2. Verificarea credibilitilii martorului sub raportultipului psihologic ciruia ii aparfine... '."'....'..'......"'."....235III.3. Raporturile martorului cu pricina gi cu participanfii la

. proces..... ..'..'.".'237

Secliunea a IV-a. Aprecierea depozifiei priviti ca operalieIogico-juridici 238

238IV.2. Aprecierea depoziliei iniliale, a depoziliilor succesive,a celor simultane concordante gi a celor contradictorii."'."".""".240IV.3. Aprecierea depoziliei in raport cu numdrul depersoane...... 244IV.4. Succesiunea operaliilor legate de aprecierea depoziliei '."'246IV.5. Verificarea gi aprecierea depoziliei in raport cucelelalte probe ale cau2ei............ 248

252

Secliunea I. Protecgia martorilor conform Legii nr. 682/2002privind proteclia martorilor.. .........'.""'.'."."'252

I.1. Martorii beneficiari, ............,.........2 5 3

I.2. Proteclia datelor de identificare ale martorului.........................255

I.3. Cadrul institufional nalional .......................2 61

I.4. Proteclia martorilor gi a colaboratorilor potrivit Legiinr. 2\B /2002 privind organizarea gi funclionarea Polilieiromane 263

264II.1. Uniunea Europeand gi proteclia martorilor................................264

IL2. Consiliul Europei gi protecfia martorilor

IV.1. Aprecierea depoziliei in raport cu sursa din careprovine...

CAPITOLUL VIII. PARTICUTARITATI iN ASCULTAREAMARTORILOR PROTE1ATI.................

Secfiunea a II-a. Cadrul legislativ internalional privindprotecfia martorilor...

Secfiunea a III-a. Colaborarea internalionali in materiaprotecliei martorilor .....

III.1-. Proteclia martorilor in lumina legislaliilor unor statecomunitare gi extracomunitare

267

272

274IIL1.1. Sistemul de proteclie din SUA gi Canada...........................274

AUDIEREA MARTORILOR IN PROCESUL PENAL339 _

lil.1,.2. Sistemul de protecfie din Germania....................................279III.1.3. Sistemul de protecfie din Franla gi Italia ..........................282

CAPITOLUL IX. REGLEMENTAREA PROBEI TESTIMONIALE iNNOUL $r VECHTUT COD DE PROCEDURA PENALA -PREZENTARE COMPARATIVA............. .............288

Secliunea L Consideralii generale. ...............288Secliunea a II-a. Declaraliile martori1or.................. ............29L

II.1. Persoanele audiate ca martor..... .....29LII.2. Persoanele care pot fi ascultate ca martor.................,................293IL3. Obiectul gi limitele declaraliei martoruluiII.4. Persoanele care au dreptul de arefuza sd dea declarafiiin calitate de martor

293

294II.5. Procedura de ascultare a martorului. Aspecte generale........295

II.5. 1. intrebdrile privind persoana martoru1ui.. ..........................2g5II.5.2. Drepturile gi obligaliile martorilor... ............2c)6II.5.3. JurdmAntul gi declaragia solemnd a martoru1ui...............296II.5.4. Audierea propriu-zisd a martorului.,............. .......................297IL5.5. Consemnarea declaratiilor ......29t1II.5.6. Cazurile speciale de audiere a martorului..........................299

Secfiunea a III-a. Protecfia martorilor... .....300III.1. Protecfia martorilor ameninfafi...............,....... .....300

III.1.1. Martorul amenin!at.... ...............300llLL.z. Misurile de protecfie dispuse in cursul urmiririipenale ........... ........................3 0 1

III.1.3. Mdsurile de proteclie dispuse in cursul judecd!ii.....,....301111.7.4. Audierea martorului protejat........ .........,......303

III.2. Proteclia martorilor vulnerabili ............................304

CAPITOLUL X. INFRACTIUNI SAVARSITE DE MARTOR SAU

X.1. Mirturia mincinoasi - Art. 273 C.pen...305..305

X.2. Influenlarea declarafiilor - Art.272 C. pen. .......308X.3. Rlzbunarea pentru ajutorul dat justiliei -Art.27 4 C. pen.....X.4. Tortura - Art.2B2 alin. (1) lit. a) C. pen. .......................................31,2

Anexa 1. Practici iudiciari penali referitoare la martor......,..........315Anexa 2. Modele declaratii martor

BIBLIOGRAFIE 326

CAPITOLUL I

TMPoRTANTA DEPOZTT|Et gt A CErOR!_ALTEIRoBE/MUroAcE DE pRoBA prNrnu AFLAREA

norvAnulur iN pnocEsur pENAr

Secliunea I

Aspecfe generale privind probele gi mijloacele de probd

t.l. APREC|ERt pRtvtND DEpOZtTtA - DtN PERSPECT|VApRrNcrpt ut_ul nnlAnll RorvAnulul

Adevdrul ... este o parte din noi pe care, fntr-o anumitdsituafie, o considerdm adevdratd.

Din filozofie, trecAnd in justifie, adevdrul reprezinti una din bazeleacestei institufii, de aceea, cAnd spunem justifie, spunem adevdr, dreptate.Conturarea caracterului procesual in care este ascultat un martor seimpune pentru sesizarea acelor elemente tactice care sunt indicate delegiuitor, explicit sau implicitl.

in cadrul probaliunii judiciare, organele de urmlrire penali gijudecitorul au de stabilit fapte concrete, sivArgite anterior, urmAnd sdprocedeze la o cunoagtere inversi, de la cunoscut la necunoscut. pe bazainformaliilor primare, aceste organe refac, cu ajutorul probelor, traseulinfractional, in aga fel incAt el si exprime convingerea ci reprezintdadevdrul. De reguli, infracfiunile se sivArgesc flri a lisa vreo urmddespre imprejurdrile in care s-au comis gi despre persoana fiptuitorului.in cele mai multe situafii, singurele date pe care organele judiiiare le potafla se datoreazd unor persoane care intAmplitor au asistat la desfigu-rarea activitSlii infracfionale, dobAndind prin propriile simluri cunogtinledespre fapte sau imprejuriri de naturd si serveascd la aflarea adevdrului.

1 Em. Stancu, op. cit.,p.392.

Dan Botez1B

Agadar, nu existl cauzil pcttitlit ln care, la aflarea adevirului, sd nu-gi

aducd o contribulie esenlialir clacluruliile martorilor, fapt ce a determinatpe unii autori si atribuie probei testimoniale in procesul penal carac-

terul de probd fireascd, inevitabilir, clc instrument necesar in cunoagterea

imprejurlrilor sivArgirii infracfiunilorr. Din dorinla de a sublinia impor-tanta acestui mijloc de probi in procesul penal, unii autori au denumitmartorii ca fiind ,,ochii Si urechile justigiei"z.

Codul de proceduri penali prevede, in art. 5, principiul afliriiadevdrului: (1) ,,Organele judiciare au obliga.tia de a asigura, pe bazd de

probe, aflarea adevdrului cu privire la faptele Si tmprejurdrile cauzei,

precum Si cu privire la persoana suspectului sau inculpatului". A aflaadevirul in cauza penal5 inseamnd a realiza o concordan!5 deplind intresituafia de fapt aga cum s-a petrecut aceasta in materialitatea ei, gi

concluziile la care a ajuns organul judiciar cu privire Ia imprejurdrilerespective3.

in intreaga evolufie a procesului judiciar, declaraliile martorilor au

constituit mijlocul de probd cel mai important pentru stabilirea adevd-

rului, rare fiind cazurile in care o fapti este comisd fird ca cineva si aibicunogtinld despre vreun amdnunt, cAt de nesemnificativ ar putea pdrea.

in doctrini se arati cd martorii sunt ochiipf urechile justi.tiei.

Prin ,,declarafiile martorilor" se inleleg ,,relatdrile fdcute in falaorganelor judiciare de citre persoanele care au cunogtinfe de naturi sd

serveasci la aflarea adevdrului intr-un proces penal". Folosirea frecventda acestui mijloc de probd se explicd prin posibilitatea cuprinderii inintregime a faptelor gi imprejurdrilor de fapte ce pot forma obiectulprobafiunii, imprejurdri care au precedat gi au urmat sivArgirii faptei,

cele care identifici gi caracterizeazdpe fiptuitor etc., declaraliile marto-rilor indeplinind aceastd funclie fie singure, fie coexistAnd cu alte mijloacede prob5.

r A. Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale in procesul penal, Ed. funimea,1a9i,7979, p. 10; A. Lorincz, Drept procesual penal, Ed. Universul Juridic, Bucuregti,2008,p.766.

2 J. Bentham, Traitd des preuves judiciaires, Ed. Bassage frdres, Paris, 1823,vol. I, p. 93; I. Neagu, Tratat de procedurd penald. Partea generald, Ed. Global Lex,

Bucuregti, 2007 , p. 399.3 T. Butoi, I.T. Butoi, Tratat universitar de psihologie judiciard, Ed. Phobos,

Bucureqti, 2003.

AUDIEREA MARTORILOR iN PROCESUL PENAL19

r.2. ADMTNTSTRAREA gt APRECTEREA PROBELOR.MUTOACETE DE PROBA

Procesul penal constituie un proces de cunoagtere, in care organuljudiciar trebuie si ajungi la aflarea adevirului. Elementele care duc larealizarea cunoagterii, in activitatea de stabilire a adevirului, sunt dove-zile. Potrivit art. 98 C. pr. pen. constituie obiect al probei:

,,a) existenfa infracfiunii Si sdvdrSirea ei de cdtre inculpat;b) faptele privitoare la rdspunderea civild, qtunci cdnd existd parte

civild;c) faptele Si tmprejurdrile defapt de care depinde aplicarea legii;d) orice tmprejurare necesard pentru justa solufionare q cauzei.,'.In limbajul juridic expresia de probd are un ingeles deosebit de

cuprinzitor, accepliunea rezultand adesea numai din contextul expri-mirii. intr-un sens larg folosit mai ales de nespecialigti fsau de organelejudiciare in contactul cu persoanele neavizate cu terminologia luridicigtiinlific5, in scopul de a se face mai ugor ingelese), termenul cuprinde atatproba - in adevdratul siu sens -, cat gi mijloacele de probi, procedeeleprobatorii, dar gi unele concepte care au numai legituri cu probelel.

In reglementarea legald conceptul nu poate fi atat de elastic ori lisatla aprecierea celui care aplici norma juridici, in consecinld s-a ivitnecesitatea ca nofiunea sr fie definitd chiar de lege. De aceea in codul deprocedurd penald a fost explicit aretat sensul gtiinlific ai legal al categorieide probi.

Elementele de fapt frealit5fi, intampldri, imprejuriri) care servesc laaflarea adevdrului gi la rezolvarea justd a cauzei penale - datoritd rele-vanlei lor informative - constituie probele. Degi existi in afara procesuluipenal [sunt entitefi extraprocesualeJ, ele privesc fapta gi ffiptuitorul lacare se referd procesul (obiectulJ, iar prin administrarea lor in desfi-gurarea procesului penal capSti caracter procesual. probele au o impor-tanfi deosebite in solulionarea cauzelor penale, putdndu-se refine odubli funcfionalitate a lor. Din punct de vedere gnos eorogic,proba este uninstrument de cunoagtere prin care organul judiciar urmiregte aflareaadevdrului. Din punct de vedere etimologic proba este un instrument dedovedire, manifestat in condigiile contradictorialitefii procesului, candpirlile folosesc sau propun administrarea probelor in scopul dovediriisusfinerilor gi argumentdrilor fficute. in acest caz proba are rolul de

r N. Voloncin, op. cit.,p.337.

Dan Botez20

suport material, faptic al ccrcrilor gi concluziilor pirfilor sau combateriisuslinerilor adverse.

Mijloacele prin care pot fi constatate probele constituie mijloace de

probd, fiind, de asemenea, realitSfi extrapenale, care au insd caracterjuridic procesual.

Probele gi mijloacele de probi au ca finalitate solulionarea justd a

cauzelor penale gi realizarea scopului procesului penall.Codul de procedurd penali definegte, in art.97 alin. (1) noliunea de

probd: ,,Constituie probd orice element de fapt care servefte la constqtqreaexisten,tei sau inexisten,tei unei infracfiuni, la identificarea persoanei core asdvArSit-o Si la cunoasterea tmprejurdrilor necesare pentru justa solufio-nore a cauzei Si care contribuie la aflarea adevdrului in procesul penal".

Activitatea procesualS prin care organele judiciare - la cerereapirlilor 9i a subieclilor procesuali principali ori din oficiu - strAng ele-

mentele de fapt necesare pentru justa solulionare a cauzei, pentru aflareaadevdrului in procesul penal reprezinti administrarea probelor.

in vechiul cod administrarea probelor revenea in sarcina organuluide urmirire penali gi instanlei de judecati lart. 62 9i 65 alin, [1)C. pr. pen.] gi consta in activitatea de a lua cunogtinfd gi de a da eficacitatejuridici faptelor gi elementelor de fapt necesare afldrii adevdrului intr-ocauzd penald2.

in noul cod sarcina probaliunii a fost stabiliti in funclie de latura incare se administreazi probele, penalS, respectiv civil5.

Conform arl. 99 alin. (1"J, sarcina probei aparline in principalprocurorului, in acfiunea penald, atat in faza de urmirire penali (in caregi organele de cercetare penald se pot implica), cAt gi in faza de judecatd,

in care insi gi instanla are rol activ. in acfiunea civild, sarcina probeiaparline pirlii civile, respectiv procurorului, in cazul in care persoanavdtimati este lipsiti de capacitate de exerciliu sau are capacitate deexercifiu restrAnsS, atAt in faza de urmdrire penal5, cAt gi in faza dejudecati, in care gi instanfa o poate exercita.

Articolul 99 alin. (2) precizeazl cd, dacd probele de vinovdfie lipsesc,suspectul sau inculpatul nu este obligat si igi dovedeasci nevinovi;ia,avdnd totodatd dreptul de a nu contribui la propria acuzare.

1 V. Dongoroz Si col., Explicalii teoretice ale Codului de procedurd penaldromdn. Partea generald,vol.l, Ed. Academiei RomAne, Bucuregti, 7975, p.768.

2 M. Apetrei, Drept procesual penal, Ed. Oscar Prin! Bucuregti, 1998, vol. I,p.249.

ATJDIEREA MARTORILOR IN PROCESUL PENAL21

Deosebitd de sarcina probafiunii, propunerea de probe consti inposibilitatea pe care o au persoana vdtimatd, suspectul, pirgile din proces;i procurorul de a propune probe organelor judiciare, in vederea solufio-rt;irii cauzei. cererea de administrare a probelor - formulatd in cursulrrrrndririi penale sau in cursul judecdgii - se admite ori se respinge,rrrutivaf de citre organele de urmdrire penali, respectiv de instanlil;rrt. 100 alin. [3)].

in noul Cod, prin art. L01, a fost reglementat in mod expres principiulloialitd.tii administrdrii probelor, sub forma urmitoarelor trei interdiclii:

a) nu se poate folosi violenfa, ameninfarea ori alte mijloace deconstrdngere, dar nici promisiuni sau indemnuri in scopul de a seobgine probe;

b) nu se pot folosi metode sau tehnici de ascultare care af.ecteazdcapacitatea persoanei de a-gi aminti gi de a relata congtient givoluntar faptele care constituie obiectul probei [spre exemplu,audierea unei persoane aflate in stare de hipnozi);

c) organelor judiciare penale ori altor persoane care aclioneazipentru acestea [investigatori sub acoperire, investigatori cuidentitate reald, colaboratori) le este interzis si provoace opersoand sd sivArgeascd ori sd continue sdvArgirea unei faptepenale, in scopul obpinerii unei probel.

Probele nu au o valoare dinainte stabilitd, iar aprecierea fiecireiprobe se face de organul de urmirire penal5 gi de instanfa de judecatd inrrrma examindrii tuturor probelor administrate in scopul afldrii adevd-rului [art. 103 alin. (1) c. pr. pen.]. Luand in considerare toate probelecvaluate, instanla hotirdgte motivat asupra existenfei infracfiunii gi avinovdfiei inculpatului. [art. 103 alin. (2)]. Hotirarea de condamnare, derenun,tare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicdrii pedepsei nu se

trloate intemeia numai pe declaragiile investigatorului, ale colaboratorilorori ale martorilor protejali [art. 103 alin. (3)].

Pentru administrarea probelor organele judiciare trebuie sd aibdanumite mijloace prevdzute de lege, numite mijloace de probd, care,conform art.97 alin. [2) C. pr. pen., sunt:

aJ declaraliile suspectului sau ale inculpatului;b) declara;iile persoanei vitimate;

1 I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedurd penald. partea generald,Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2015, pp. 435-438.

Dan Botez22

c) declarapiile pirlii civilc sau ale pdrlii responsabile civilmente;

d) declaraliilemartorilor;e) inscrisuri, rapoarte de expertizd sau constatare, procese-verbale,

fotografii, mijloace materiale de probi;

0 orice alt mijloc de probi care nu este interzis prin lege.

Mijloacele de probd impreuni cu probele prezintd o importanld

deosebitd, intrucAt sunt strAns legate de realizarea regulii debazd'a afliriiadevirului, dar gi pentru faptul cI in cea mai mare parte a procesului

penal se pun problemele legate de probe 9i mijloacele de probi.

in cadrul procesului penal, suspectul, inculpatul, partea vitdmatS,

partea civild, partea responsabild civilmente, in vederea apdrdrii intere-

selor legale, au dreptul si propuni probe 9i si cear5 administrarea lor.

Propunerile se fac de citre organele de urmirire penali sau de cltre

instanla de judecati care, in urma admiterii motivate a cererii, proce-

d,eaza la administrarea probelor solicitatel. Propunerea administrSrii

unor probe nu trebuie confundatl cu sarcina administr;rii, pentru cidacd uneori propunerea pentru probe poate fi facuta 9i de citre una

dintre pirfi, sarcina administririi revine numai organelor judiciare,

in procesul penal se aplicd ca reguld de bazi prezumlia de nevino-

vdfie, aga cum stipuleazd art 23 alin. (11) din constitulia Romaniei 9i

C. pr. pen, in art. 99 alin. (2): ,,suspectul sau inculpatul beneficiazd de

prezumfia de nevinovdfie, nefiind obligat sd isi dovedeascd nevinovdgia, si

are dreptul de a nu contribui Ia propria acuzQre.", iar in cazul in care existd

probe de vinovigie, acegtia au dreptul si probeze lipsa lor de temeinicie.

Prezumlia de nevinovdlie este legatd 9i de principiul potrivit ciruia orice

indoial[ se interpreteazd in favoarea suspectului sau inculpatului (in

dubio pro reo), dar aceasta se referi numai la stabilirea situaliilor de fapt,

gi nu la interpretarea normelor juridice procesuale 9i nici la punerea in

executare a hotirArilor judecitoregti cu inleles echivoc. Dupd adminis-

trarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii

organelor judiciare se interpreteazdin favoarea suspectului sau inculpa-

tului [art.4 alin. (2)].

1 V. Dongoroz gi col., op. cit, p. 777 .

AUDIEREA MARTORILOR iN PROCESUL PENAL23

r.3. EVOTUT|A SISTEMULUT PROBATOR REFERTTORLA DEPOZITIE $I MARTOR (SCURT ISTORIC)

Sistemul probelor a suferit de-a lungul timpului transformdri, careau determinat gi evolufia dreptului procesual penal, parcurgAnd maimulte fazel:

o faza primitivd (etnicd), in care nu exista o reglementare a probelor,iar aprecierea celor care judecau asupra probelor era suverand giabsolutd, fdri a mai fi nevoie de a menliona care au fost elementelece au servit la formarea convingerii asupra vinovdfiei sau nevino-viliei celui judecat;

o faza religioasd (teoreticd), in care prin intervenfia divinitdfii seajungea la stabilirea vinovigiei sau nevinoviliei, iar sistemul pro-bator se obginea pe calea duelului judiciar, ordaliilor, anumiteforme de jurdmAnl astfel incAt judecata lui Dumnezeu arita departea cui este dreptatea2.

o faza legald (autocraticd), in care pentru fiecare fapti penali secereau anumite probe; mirturisirea se putea obgine prin torturi,dar martorii devin din ce in ce mai importanfi. procedura judecdgiise exercita de un dregdtor, vornic sau ban, care putea pronungaamenzi, pedepse corporale sau chiar condamnarea la moarte.fudecarea cauzelor se putea face gi de citre jurltori (oameni deaceeagi categorie socialS cu cei impricinafiJ, proceduranumindu-se,,a lua legea", dar gi pebaza nomocanoanelor bizantine(legi scriseJ - culegeri de drept canonic cu elemente de drept civilgi penal.

o faza modernd, in care probele sunt guvernate de libertatea de afolosi orice probd sau mijloc de probi care sd conduci la aflareaadevdrului prin mijloacele gtiinlifice pe care gtiinla modernd leoferd in acest domeniu.

1 P. Buneci, I. Butoi, op. cit, p.75.z Prin duelul judiciar se incerca ca divinitatea si intervinr de partea celui

care avea dreptate. ordaliile sunt incerciri la care era supus martorul sau unadintre pirfi pentru a afla dacd divinitatea intervine miraculos gi dovedegte nevi-novilia cuiva, fdri a line seama de legile naturii fproba fierului rogu, apa fierbinte)^au rece, impertigani4 mersul peste bare de fier inrogiteJ.