Ziar lunar de informare editat cu sprijinul Primăriei și C onsi liului L ocal L enauheim Nr. 18, Decembrie 2015

Editorial

Dragii mei...Ne mai despart doar câteva zile de sărbătoarea Crăciunului, iar atmos-fera sărbătorilor de iarnă a început să se simta în întreaga localitate şi în casele � ecăruia. Crăciunul, una din cele mai importante sărbători ale creştinătăţii, este încărcat de speranţă şi bucurie şi ne oferă prile-jul de a sta alături de cei dragi şi de a ne regăsi resursele interioare pentru a depăşi obstacolele care apar, în mod inevitabil pe parcursul unui an.Personal, sper ca alături de cei dragi, sărbătorile de anul acesta să vă aducă mai mult optimism şi, cu forţele refăcute, să puteţi trece mai uşor peste greutăţi. Crăciunul înseamna mai mult decât brazi împodobiţi, lumânări aprinse, mi-ros de cozonaci şi mere coapte, Crăciunul este spiritul dulce alprieteniei, su� etul cald al mamei, al părinţilor, al celor dragi care luminează tot anul. Este bunătatea, speranţa renăscută. Naşterea Dom-nului să vă găsească cu su� etele liniştite, pline de bucurie, cu mesele îmbelşugate şi copiii sănătoşi, să aveţi parte de tot ce e mai bun şi curat în viaţă, gândul bun să vă însoţească pretutindeni, iar zâm-betul să nu vă dispară niciodată de pe buze.Vã doresc un Crăciun fericit, plin de lumină şi de speranţă!La mulţi ani!

Primar, Ilie Suciu

Ziar lunar de informare editat cu sprijinul Primăriei și C onsi liului L ocal L enauheim

“Părerea mea despre Crăciun, modernă sau demodată, este una foarte simplă: iubirea faţă de ceilalţi. Mă tot gândesc... de ce trebuie să aşteptăm Crăciunul pentru a arăta acest lucru?”

Bob Hope

“Atunci când adultul ucide mitul existenţei lui Moş Crăciun, el uită miracolul adevăratei împărţiri a daruri-lor care există în su� etul unui copil .” Michael Bouthot

Consiliul Local şi Primăria Lenauheim

vă doresc Sărbători fericite şi

La Mulţi Ani!

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi a noului an 2016

Comuna Lenauheim a fost reprezentată de către primarul Ilie Suciu la o şedinţă a Consiliul Local din Kirn (Germania) la invitaţia primarului localităţii, Werner Müller. Este cunoscută deja colaborarea dintre cele două localităţi, dar şi intenţiile de a dezvolta un parteneriat de colaborare, bazat şi pe semnarea unui protocol. “Am perticipat la o şedinţă de consiliu unde se discuta problema apei şi a canalizării, iar experienţa de aco-lo o găsesc folositoare, pe mai departe în dezvoltarea localităţii noastre”, a povestit primarul Ilie Suciu. Împreună cu partenerii din Kirn a fost stabilit, în mare, programul de colaborare şi vizite penrtu anul viitor. “În Aprilie avem programată o deplasare la Kirn, cu o delegaţie mai numeroasă, 12 copii, reprezentanţi ai Consiliului Local, profesori, poate părinţi, aproximativ 20 de persoane, în cadrul unui schimb cultural. Pen-tru sfârşitul lunii Mai aşteptăm o delegaţie din Kirn

care să recepţioneze lucrările de la Centrul de Zi din Lenauheim, acolo unde au donat bani. La Începu-tul lunii Septembrie, de “Fii satului” vor veni pentru semnarea unui protocol de colaborare, sau a unuia de înfrăţire, vom vedea exact cum va � , pentru că legea care reglementează subiectul a fost modi� cată. Proto-colul va � rati� cat de Consiliul Local, iar o săptămâna mai târziu, va � o deplasare la Kirn, pentru aprobarea acordului şi în Consiliul Local de acolo. “Eu consider că as� e de colaborări externe sunt extrem de bene� ce, în afara schimbului de experienţă, există si bene� ciul obţinerii unor puncte în plus la jurizarea proiectelor pe fonduri europen”, a explicat primarul Ilie Suciu. La începutul anului viitor, primăria Kirn va dona către Comuna Lenauhiem încă o maşină de pompieri, com-plet dotată.

Sebastian Horvath

Comuna Lenauheim a fost reprezentată de către care să recepţioneze lucrările de la Centrul de Zi din

Au fost puse bazele înfrăţirii localităţii Lenauheim cu oraşul Kirn din Germania

Colindatul este un obicei străvechi. Cei dintâi colindători au fost păstorii care au venit la peştera luminată unde S-a născut Pruncul Iisus şi bucurân-du-se de acest semn ceresc şi de glasul îngerilor au vestit degrabă în cetatea Betleemului minunea la care au fost martori.Colindul este o nepreţuită zestre spirituală, pe care o moştenim din moşi-strămoşi. El este sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Dar colindul este şi bun, pentru că acestă veste are menirea să slujească vieţii, să aducă atâta bine în lume şi între oameni. Din vremuri vechi, colindele, datinile şi obiceiurile noastre de Crăciun au fost o adevarată şcoala de virtuţi morale, întărind simţămintele de fraţietate şi de bună

înţelegere. Colindătorii le cântă cu încredinţarea că sunt solii unei lumii mai bune, cu binecuvântarea Dom-nului care a venit între noi “Să se nască şi să crească, să ne mântuiască”. Colin-dele ne înalţă su� eteste, ne înnoiesc făptura interioară, ne apropie unii de alţii, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertători, mai credincioşi, într-un cu-vânt ne picură în su� ete acea linişte şi acel echilibru moral ce ne este atât de necesar în călătoria vieţii.Adevăratul colindat se desfăşoară în seara şi noaptea de Crăciun. Colindătorii se adună în cete bine rânduite. Fiecare grup îşi alege un conducător numit de obicei “vătaf” sau “jude”. Colindătorilor propriu-zişi li se alătură câtiva � ăcăi cu sarcina să poarte, în saci şi traiste, darurile prim-

ite. Pe vremuri, � ecare ceată putea să ia la colindat numai o anumită parte a satului, având grijă să nu patrundă în zona ce se cuvenea alteia.Odată intraţi în curtea casei, colindătorii îşi deapănă repertoriul înaintea membrilor casei, adunaţi în prag. Cântecele sunt întotdeauna însoţite de dansuri. După ce cântecele şi dansurile din faţa casei s-au termi-nat, gazda îşi invita colindătorii în casă. Aici, înainte de aşezarea la masă pentru ospăţul comun, vătaful cetei porunceşte să se cânte alte câteva col-inde. Numărul colindelor depinde în mare măsura de rangul gazdei şi de belşugul de daruri pe care ea urmează să le ofere colindătorilor. Colindele noastre româneşti sunt deosebit de valoroase pentru bogatele idei morale şi sociale pe care le exprimă. Pe lângă mesajul ceresc al mântuirii, colindele au format şi o şcoală de îmbărbătare, de nadejde şi de virtuţi morale în viaţa credincioşilor, exprimând dragostea de oameni, facerea de bine, smere-nia, ascultarea şi bunătatea, cinstea, dragostea de ţară, eroismul, bucuria sărbătorilor, dorinţa de prosperitate, belşug şi pace, ca idealuri nepieritoare şi caracteristici esenţiale ale su� etu-lui poporului nostru. În ele eticul s-a îmbinat în chipul cel mai armonios şi mai fericit cu esteticul.

Sebastian Horvath

Actualitate

pagina 2

Sfatul medicului

Colindatul este un obicei străvechi. înţelegere. Colindătorii le cântă cu

Tradiţii: Colindatul

În perioada sărbătorilor se înregistrează cel mai mare număr de cazuri de prob-leme şi afecţiuni digestive din tot anul. Sistemul digestiv este obligat să îndure compoziţia şi structura unor alimente destul de grele precum cărnuri grase, dulciuri, prăjituri, băuturi răcoritoare, alcool şi alte alimente nu tocmai sănătoase. Consumul lor excesiv şi combinaţia nefastă a unora dintre ele conduc la probleme precum balonare, arsuri gas-trice, diaree, constipaţie, enterocolită, etc. Există însă câteva metode prin care se pot evita aceste probleme de stomac supărătoare.Din dorinţa de a se consuma şi gusta din cât mai multe preparate, se intro-duc cantităţi foarte mari de alimente în stomac. Acestea pun presiune pe s� nc-terul esofagian, muşchiul care ajută la menţinerea alimentelor digerate în stomac. Când acesta nu mai face faţă şi cedează este cauzat aşa numitul re� ux gastro-esofagian. Preparatele tradiţionale de sărbători sunt în general bogate în grăsimi şi zahar. Excesul de astfel de produse conduce la formarea şi depunerea stra-turilor adipoase în organism, crescând riscul de obezitate. În cazul în care sunt consumate o perioadă lungă de timp, există riscul re� uxului gastro-esofagian. Alimentele comune care predispun la apariţia re� uxului sunt ciocolata, cafeaua, alcoolul, produsele cu mentă şi mâncărurile acide. Fibrele sunt substante nutritive care lipsesc aproape integral din preparatele gătite de sărbători. Majoritatea gustărilor din această perioadă nu sunt formate din cereale integrale, fructe şi legume proaspete. Prin urmare, există un risc crescut de constipaţie şi complicaţii asociate privării îndelungate a organis-mului de � bre. Nimeni nu poate rezista preparatelor delicioase de pe masa de sărbători. Trebuie însă să se realizeze un compro-mis şi să se vizeze doar câteva preparate care să se consume, nu să se deguste din toate. Nici cele alese nu trebuie consu-mate în exces. Se consumă cantităţi mici din � ecare, astfel încât stomacul să nu � e niciodată prea plin. În cazul în care nu se poate face rabat de la niciun preparat tradiţional de sărbători şi se consumă din tot ce e pe masa, este im-portant să se compenseze aceste mese grele din punct de vedere nutriţional cu unele mai uşoare. De exemplu, dacă se mănâncă un prânz copios, cu alimente grase, dul-ciuri şi prăjituri, atunci cina trebuie să � e foarte uşoară. Recomandat este să � e formată din legume verzi, bogate în � bre şi din produse din cereale inte-grale, pentru a ajuta la funcţionarea cât mai normală a tranzitului intestinal. Şi seminţele de in ajută la îmbunătăţirea funcţiei tranzitului intestinal, iar în ca-zul în care acestea nu sunt la îndemână, este indicat să se apeleze la suplimente alimentare cu � bre sau antiacide, pen-tru a ajuta digestia şi a preveni efectele nedorite.

Probleme digestive de sărbători Naşterea Domnului a fost, social vorbind,

o di� cultate. Politic privind, a stârnit vi-clenie şi crimă. Teologic vorbind însă, a fost singura cale de salvare a omului din decădere. Când omul i-a întors Iubirii spatele, ce soluţie se putea găsi pentru ca el să redobândească dragostea? Singura şansă era (şi rămâne) să-şi recunoască greşeala şi să se întoarcă. Dumnezeu însă, Iubire � ind, n-a stat cu mâinile în sân. Dimpotrivă, a maximizat această şansă: s-a făcut om, înfrăţindu-se cu noi. Ast-fel, lucrurile deveneau mult mai simple. Omul putea deveni � u al Iubirii, după har. Naşterea Domnului este ajutor omului.Individualismul comod al cetăţenilor n-a putut oferi Iubirii decât un gra-jd (tradiţia populară susţine că ar � al moşului Crăciun şi babei Crăciunoaie. Astăzi însă, dacă o mamă ar naşte în-tr-un grajd, situaţia ar � catalogată � -ind ca cel puţin o di� cultate socială.Smerindu-se, Iubirea acceptă fără îm-potrivire, iar îngerii vestesc unor păstori de pe câmp că Mântuitorul lumii se naşte, îndemnându-i să-l cunoască. Acesta a fost primul colind din isto-rie, care fundamentează colindatul şi umblatul preoţilor cu Icoana Naşterii pe la case, conform cuvântului biblic “Iată, Eu stau la uşă şi bat”. Cine doreşte, deschide şi-l primeşte pe Hristos. Gestul lui Irod dezvăluie un adevăr vala-bil şi astăzi: puterea îmbată. Dacă vechii

împăraţii romani se pretindeau zei, astăzi infailibilitatea mai bântuie prin minţile unora, � e ei politicieni, patroni, clerici sau chiar oameni simpli. Aceştia ar trebui să repete mai des “nu este om care să trăiască şi să nu greşească”. Însuşi Hristos a fost ispitit, dar n-a greşit. Tocmai aici se arată puterea Întrupării: � rea divină ajută � rea umană. Dumnezeu se face om ca omul să devină dumnezeu după har.Naşterea Pruncului este un act absolut de

dăruire: Dumnezeu se dăruieşte pe Sine omului. Din aceasta ar trebui să învăţăm că şi noi suntem obligaţi moral, dacă vrem să � m desăvârşişi, să ne dăruim către aproapele nostru, nu doar să îi dăruim ceva. Nici măcar donaţia, darul sau dăruirea nu pot înlocui acest deziderat: să ne dăruim aproapelui cum şi Hristos s-a dăruit nouă. Acesta este adevăratul spirit al Crăciunului. Bine ar � ca Hristos să se nască şi în vieţile noastre, nu doar în biserici.

Viaţa religioasă

“Hristos se naşte, măriţi-L” “Nu mai era loc, pentru ei, în casa de popas”(Luca 2,7)

împăraţii romani se pretindeau zei, astăzi dăruire: Dumnezeu se dăruieşte pe Sine

Actualitate

pagina 3

În ultimele zile administraţia din Lenauhiem a adunat foarte multe gunoaie aruncate pe domeniul public. “Am făcut asta deoarece suntem înaintea sărbătorilor şi nu puteam lăsa mizeria pe spaţiul public, am şi făcut şanţuri de drenaj în locurile respective. Cei care le aruncă acolo dau dovadă de o proastă educaţie. Avem la primărie utilajele necesare, le punem la dispoziţie, conform hotărârii Consiliului Local, pen-

tru căratul molozului, sau a gunoiului. Va trece însă această perioadă de vacanţă şi vom ajunge şi la măsuri mai drastice. Ne gândim să căutăm o soluţie prin care să monitorizăm asfel de situaţii, cred că montarea camereleor video în spaţiul public ar � un mare pas înainte”, expune situaţia, primarul Ilie Suciu.

Sebastian Horvath

Apel la civilizaţie

Modi� cări Impozit pe pro� t1. Cota impozitului pe dividende scade de la 16% la 5%, în-cepând cu 1 ianuarie 2017;2. Introducerea de� niţiei pentru termenii “reţinere la sursă” şi pentru “impozite şi contribuţii sociale cu reţinere la sursă”, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale 363/2015 prin care art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii � scale a fost declarat neconstituţional;3. Simpli� carea modului de calcul al cheltuielilor de protocol deductibile şi a rezervei legale, prin raportare la rezultatul con-tabil, fără a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile şi chel-tuielile aferente acestor venituri, cota de 2% rămânând aceeaşi;4. Rezerva legală se determină prin raportare la rezultatul con-tabil (fără a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile şi chel-tuielile aferente acestor venituri) şi poate constitui element similar veniturilor, impozitată ca atare proporţional, în cazul reducerii capitalului social;5. În cazul cheltuielilor cu sponsorizarea, limita de 30/00 din cifra de afaceri a fost majorată la 50/00 din cifra de afaceri, celelalte condiţii rămânând neschimbate;6. Cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% (înainte, limita era de 2%), aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;7. În cazul deducerii ajustărilor pentru deprecierea creanţelor, a fost eliminată condiţia conform căreia veniturile aferente creanţelor trebuiau să � e incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;8. Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor sunt deductibile şi în cazul în care au fost încheiate contracte de asigurare pentru acele sume;9. Ajustarile pentru deprecierea mijloacelor � xe amortizabile pot � considerate deductibile, dacă se îndeplinesc o serie de condiţii (înainte, acestea erau nedeductibile integral);10. Modi� cari în stabilirea gradului de îndatorare calculat în vederea deducerii cheltuielilor cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar aferente anumitor împrumuturi; de asemenea, a fost redusă şi rata dobânzii utilizată pentru împrumuturile în valută de la 6% la 4%;11. În cazul mijloacelor de transport (3.500 kg şi 9 scaune), pentru cheltuielile reprezentând diferenţe de curs valutar în-registrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra pierderii nefavorabile de curs valutar, şi nu asupra cheltuielilor înregistrate;12. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a mijloacelor de transport supuse limitării de amortizare nu se determină în funcţie de valoarea � scală a acestora, diminuată cu amortizarea � scală ci se ţine cont de valoarea contabilă neamortizată;13. Dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, con� scările şi penalităţile, datorate către autorităţile române/străine sunt deductibile dacă sunt aferente contractelor încheiate cu aceste autorităţi;14. Cheltuielile efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative şi cu primele de asigurare voluntară de sănătate, sunt integral deductibile pentru societate indiferent de sumă (dacă însă se depăşeste limita de 400 euro/partici-pant pentru � ecare dintre cele 2 cheltuieli, atunci sumele care depăşesc acele limite sunt considerate venituri salariale);15. Introducerea unor noi criterii pentru ca cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau cu mijloacele � xe amortiza-bile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile să � e deductibile � scal (nu e obligatoriu să � fost asigurate, se acceptă şi dacă au fost degradate calitativ şi se face dovada dis-trugerii şi dacă au termen de valabilitate/expirare depăşit);16. Cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca � ind legate de fapte de corupţie sunt considerate nedeductibile;

17. Cheltuielile deductibile sunt considerate cele efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, eliminându-se lista de exemple din vechiul Cod � scal (cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării � rmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, etc);18. Modi� carea termenului de depunere a Formularului 014 pentru entităţile care optează să îşi modi� ce anul � scal („15 zile de la data începerii anului � scal modi� cat”, în loc de „cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului � scal modi� cat”);19. În cazul celor care îşi modi� că anul � scal, dreptul organu-lui � scal de a stabili impozitul pe pro� t se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întai a lunii următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului � scal pentru care se datorează obligaţia � scală;20. Eliminarea din categoria entităţilor supuse cotei speciale de impozit de 5% a celor care desfăşoară activităţi de natura pariurilor sportive;21. Deducerile � scale prevăzute în cazul cheltuielilor de cerce-tare-dezvoltareNU se recalculează în cazul nerealizarii obiec-tivelor proiectului de cercetare-dezvoltare;22. În cazul scutirii de impozit a pro� tului reinvestit, a fost introdusă o nouă categorie de active(calculatoare electro-nice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, precum şi în programe informatice – clasa 2.2.9 din Catalog);23. La aplicarea facilităţii constând în scutirea de impozit a pro� tului reinvestit, în situatia în care în trimestrul în care ac-tivele sunt puse în funcţiune se înregistrează pierdere contabila, iar în trimestrul următor sau la sfârşitul anului se înregistrează pro� t contabil, impozitul pe pro� t aferent pro� tului investit nu se recalculează;24. Dividendele primite de la o persoană juridică română sunt neimpozabile, eliminându-se astfel condiţia introdusă la 1 ian-uarie 2014 conform căreia entitatea care primeşte dividendele trebuie să deţină la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;25. Noi modi� cări în categoria veniturilor neimpozabile;26. Cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate şi asociaţiile de propri-etari sunt eliminate din categoria entităţilor scutite de impozit pe pro� t, dar veniturile enumerate în lege vor � considerate nedeductibile;27. Corelarea tratamentului contabil cu cel � scal în cazul ero-rilor înregistrate în contabilitate (semni� cative sau nesemni� -cative);28. Se introduce termenul de „tranzactii transfrontaliere”, iar cele care sunt cali� cate ca � ind arti� ciale de organul � s-cal competent nu vor face parte din domeniul de aplicare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri;29. În cazul sediilor permanente, rezultatul � scal se stabileşte ţinând cont de noi condiţii.30. În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plata a impozitului pe pro� t anual, cu plăţi anticipate efec-tuate trimestrial, plăţile anticipate aferente trimestrului IV se declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul � scal modi� cat.

Alte modi� cări ale Codului � scal le vom publica în numărul următor.

Sebastian Horvath

De la 1 ianuarie 2016 va funcţiona

Noul Cod � scalNoul Cod � scal intră în vigoare începând de anul viitor. Noua lege aduce modi� cări importante în toate zonele � scalităţii: impozit pe pro� t, TVA, microîntreprinderi, impozit pe venit, contribuţii sociale, imopozite şi taxe locale.

Ne-au părăsit:Corintan Hans - 61 ani

Schortje Nikolaus - 78 ani

Mateiaş Petru - 70 ani

Chira Mariana Marcela - 54 ani

Taub Monika - 57 ani

Novac Iosif - 88 ani

Odihnească-se în pace!

Primăria LenauheimTel: 0256/360428Fax: 0256/381775http://www.lenauheim.dnttm.rolenauheim@upcmail.roŞcoala Gimnazială LenauheimTel./fax: 0256/381.793Şcoala Gimnazială BulgăruşTel./fax: 0256/381.752Şcoala Gimnazială GrabaţTel./fax: 0256/363.812Poliția LenauheimTel: 0256/381781Cabinet medicină de familieDr. Fülöp ElisabetaTel: 0256/363759Orar: L-V: 8-15Cabinet medicină generalăDr. Selariu Mihai Lenauheim Tel: 0724/947838Orar: L-V: 14-16Monitorul LenauheimEmail: MonitorulLenauheim@gmail.com

Informații utile

Şi-au unit destinele:******Pozojevich Udo

şi Orza Lavinia

*********Jung Mirelşi

Bodaşcă Violeta******

CASĂ DE PIATRĂ!

După o acţiune de colectare a gunoiului...

Actualitate

pagina 4

Acum când colindele născute sub zăpezi, aduc cu ele mireas-ma de Iisus născut în iesle, simţim tot mai tare atmosfera de sărbătoare ce se apropie.Deschideţi uşa şi lăsaţi spiritul Crăciunului să vă intre în casă.Deschideţi inimile şi lăsaţi Bu-curia şi Împlinirea să vă intre în suflet. Deschideţi larg braţele şi îmbrăţişarea voastră caldă, vorba bună şi gândul curat să fie cel mai de preţ cadou pentru cei dragi!Fie ca sărbătorile de iarnă să vă aducă linişte, căldură şi armo-nie în suflet. Crăciun fericit şi un An Nou plin de împliniri!La mulţi ani!

Bucuria vine din lucrurile mărunte, liniştea din suflet, iar căldura din inimă. E acum cumpăna dintre ani! Să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, în jos cu întelegere, şi în sus cu recunoştinţă.În prag de sărbători, cu pacea, lu-mina şi căldura în su� et, vă do-resc să aveţi parte de zile minu-nate, de un Moş Crăciun darnic şi bun, să vă bucuraţi şi să aşteptaţi anul ce vine. Un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de succese.Fie ca S� ntele Sărbători ale Craciunului să vă aducă pace în su� et şi să vă lumineze chipul de fericire. Crăciun Fericit, La mulţi Ani!

Vasile BlagaSenator Colegiul 3 Timiş

Dragii mei...Anul care se încheie a fost un timp al realizărilor, în ciuda urmelor crizei economice. Ţara noastră se îndreaptă cu încredere către valorile demo-cratice şi ale libertăţii. Din păcate, societatea românească profundă are uneori mai multă deschidere şi înţelegere pentru aceste valori decât reprezentanţii ei. Acum însă, înaintea Crăciunului, trebuie să ne gândim că lucrurile mici scriu istoria binelui şi că fără bunătate, iubire şi respect, viaţa nu este decat vanitate şi întuneric, dispreţ şi violenţă. De S� ntele Sărbători să deschidem uşa pentru oaspeţi dragi, şi inima pentru speranţă, bucurie şi lumină. Să � m mai buni şi să privim înainte cu încredere, ştiind că dacă avem credinţă, drumul din faţa noastră va � presărat cu împliniri.Tuturor, copii, părinţi şi bunici, celor din ţară şi celor ce petreceţi Crăciunul în alte ţări ale lumii, vă doresc sărbători fericite, pace su� etească şi motive de mândrie! Aşa să ne ajute Dumnezeu! Primarul Comunei Lenauheim, Ilie Suciu

Matei SuciuSenator Colegiul 3 Timiş

Crăciunul este o sărbătoare a luminii, a compasiunii faţă de semeni; o vreme de voioşie, bucate alese şi clipe de neuitat petrecute cu familia. Această sărbătoare este ţinuta pe tot Globul indiferent de rasă, pentru că este un moment în care toţi au uitat de aceste aspecte.În Romania Crăciunul este în primul rând momentul în care se strâng toţi membrii familiei, chiar dacă unii sunt plecaţi departe. De obicei în

Ajun şi în preziua ajunului se pregătesc mâncărurile. Dacă la Ignat se fac preparatele de porc atunci rămane de treabă numai pentru Ajun (sarmale, friptură, ciorbă, salata de “boeuf ”, pi� ia sau răciturile de porc).În dimineaţa de Crăciun, primii care se trezesc sunt copiii, pentru a vedea darurile moşului, apoi glasurile lor trezesc toată casa. Urmează micul de-jun, la care participă toată familia. În dimineaţa Crăciunului toată familia merge la biserică pentru a asista la slujbă. Dacă este zapadă, copiii ies afară pentru a face oameni de zapadă sau pent-ru o bulgareală zdravană. Parinţii şi bunicii rămân în casă pentru a pregăti bucatele pentru colindătorii ce vor veni cu “Steaua”.Seara este momentul pentru musa� ri. Se spune că dacă primul este bărbat atunci familia va avea noroc tot anul ce va urma. Toţi musa� rii trebuie să vină cu inimile curate, cu ganduri bune şi voioşie pentru ca toate să meargă bine.Chiar dacă Crăciunul a devenit comercial, trebuie să-i recunoaştem meri-tele. Reuneşte familia de peste tot, şi pentru o zi toţi oamenii uită de griji, toţi avem aceeaşi culoare şi credem în aceleaşi valori. Zâmbim de � ecare dată când îl vedem pe omul acela cu burta şi barba albă care este îmbrăcat în roşu chiar dacă nu îl vedem zburând într-o sanie trasă de reni.

Crăciunul la români. Sărbătoarea în familie