z m z m d o p m d & m t [http://www,:ade\ai ul euroweb. ro ANUL XIV NR. 3623 ISSN 1220-3203 LUNI, 7 OCTOMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Cine să aplice legile? ILIE CAL1AN l_ devenit deja o banalitate să vorbim despre corupţie. Fiecare guvernare - cu corupţii ei. Fiecare partid -'c u corupţii lui. Numai că nu-i prea vedem prin puşcării. Sistemul juridic românesc e aşa de bine modelat pentru a-i ajuta pe marii ticăloşi, îneît un proces “serios” de corupţie, evaziune fiscală, fals în acte etc. se poate amîna pînă cînd faptele se prescriu. Ni se spune că avem legi bune, de inspiraţie “europeană”. Nu ştiu cît or fi de “europene”, dar ştiu că acolo, în "Europa”, poţi ajunge la tribunal chiar dacă eşti şeful statului şi, dacă acuzaţiile sînt serioase, nu poţi scăpa de pedeapsă. La noi, orice şmecher, de la un ţigan cu ghiuluri cît roata ori un consilier comunal, la parlamentari şi alţi demnitari şi oameni de afaceri, pe care nu i-ar putea curăţa nici o vidanja din lume - pot să scape basma curată din tot felul de afaceri murdare prin intermediul justiţiei. Dacă unii mai au încredere în justiţie; majoritatea românilor au o părere contrară. Nu din studiul aprofundat al legislaţiei - pentru că asta n-o poate face nimeni: sînt tone de legi, ordonanţe şi instrucţiuni de aplicare, pentru a nu mal vorbi de "legile” consiliilor locale. Totul a început în 1990, cînd s-au făcut tot'felul de legi - dintre care unele, despre care se ştie precis că sînt periculoase, nu au fost modificate de nici un Parlament. E adevărat, în marea masă de parlamentari de strînsură, unii au votat prosteşte ceea ce li s-a pus sub ochi şi i-a sfătuit partidul să voteze. Numai că toate proiectele de legi au de trecut nu atît de plenul camerelor, cît de subtila cenzură a comisiilor juridice ale camerelor. Aici, de fapt, se pune la cale construirea unor portiţe de eludare a legilor, care, pe de o parte, asigură şanse de îmbogăţire unor rude, prieteni, membri ai aceluiaşi partid, pe de altă parte, surse de venituri comode pentru întreg “aparatul” justiţiei şi, pe ansamblu, pentru întreaga clasă politică, de la miniştri la funcţionari publici, de la parlamentari la consilieri judeţeni şi locali, de la sponsori de partid la categorii favorizate - în primul rînd a celor din justiţie, gîrboviţi sub apăsarea feluritelor "sporuri” la salari). Ultimele dezbateri - în legătură cu declararea averilor demnitarilor ori cu Incompatibilitatea dintre funcţia de “ales” fl cea de om de afaceri care se tîrguieşte cu propria primărie, să zicem, dar mai cu seamă cu interzicerea apărării ticăloşilor de către avocaţii parlamentari - arată că există un complex de interese care depăşeşte falsele certuri dintre partide. Politicienii - mai cu seamă din eşalonul secund în jos - îşi dau mîna în afaceri murdare şi încălcarea legilor. Totuşi, dacă în cazul acestora e oarecum de înţeles că vor să profite de slăbiciunea sistemului juridic, rămîne de neînţeles cum se poate ca oameni care au jurat să respecte legea, tocmai ei încalcă spiritul legilor, atunci cînd croiesc legi, şi apoi încalcă legile nu numai cînd e uşor, din cauza “portiţelor” acestora, dar şi în mod brutal, pentru’bani. Pentru bani, deşi tot ei au avut grijă să-şi creeze privilegii de salarizare. îţi vine să-ţi iei lumea în cap cînd vezi că, pe cît se vorbeşte mai mult despre combaterea corupţiei şi respectarea legilor ■în toate domeniile! -, pe atît moralitatea anumitor oameni şi categorii profesionale se degradează tot mai mult. Nu sînt printre aceia care-şi imaginează că ne-ar trebui un Vlad Jepeş. Cine să-i aplice deciziile? Nu L sînt nici dintre aceia care idealizează situaţia j interbelică - atunci ani de democraţie veritabilă au fost puţini, în schimb am avut l trei dictaturi înaintea celei comuniste. ‘ Probabil democraţia se naşte din teroare - teroarea legilor. Dar cine să le aplice?... La alegerila locale, PSD va m anifesta “deschidere pentru orice soluţii care vor fi validate politic” T " Ministrul Integrării Europene, Hildegard Puwak, vicepreşedinte PSD, a declarat, sîmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Cluj, că PSD va manifesta, cu ocazia alegerilor locale viitoare, “deschidere pentru orice soluţii care vor fi validate politic”. - Referindu-se la posibilitatea susţinerii unui candidat unic care să i se opună actualului primar al Clujului, Gheorghe Funar, ministrul Integrării Europene a apreciat că decizia finală va fi adoptată la nivel local. “Este decizia PSD Cluj, care urmează să-şi pună la punct strategia pentru alegerile locale şi cred că înţelepciunea politică va prevala în faţa dorinţelor politicienilor”, a precizat Hildegard Puwak. Ministrul Integrării Europene a participat, sîmbătă, la Cluj-Napoca, în calitate de membru al Grupului Operativ al PSD, alături de ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu, şi de ministrul Agriculturii, Ilie Sîrbu, la o întîinire cu membrii filialei clujene a partidului de guvemămînt. Temele de discuţie ale întîlnirii au vizat strategiile politice pe termen scurt, mediu şi lung ale partidului şi problemele specifice ale organizaţiei Cluj. “Am vrut să vedem cum abordează colegii noştri din Cluj problemele care nemulţumesc populaţia din teritoriu, cum putem veni în întîmpinarea problemelor cetăţenilor”, a afirmat ministrul Integrării Europene, precizînd că unele dintre acestea vor impune chiar promovarea, în regim de urgenţă, a unor hotârîri de Guvern. Bugetul de stat pe 2003 va fi bugetul risipei, avertizează vicepreşedintele Partidului Democrat, deputatul Emil Boc. Parlamentarul clujean a declarat că nu poate fi de acord cu actualul proiect de buget, care prevede, în unele cazuri, triplarea cheltuielilor pentru deplasări în străinătate ale demnitarilor şi sume de cinci ori mai mari pentm cumpărarea de obiecte de inventar. Deputatul democrat a ‘ apreciat că risipa practicată în ultima vreme de instituţiile statului depăşeşte orice măsură şi că bugetul ar trebui să limiteze cheltuielile, nu să transforme luxul în politică de stat. Emil Boc a dat exemplul deplasărilor de zeci de miliarde de lei efectuate de demnitari şi al automobilelor de lux achiziţionate de instituţiile statului.,Ambiţia PSD este să ofere fiecărui copil un corn şi un pahar cu lapte şi fiecărui pesedist un Mercedes la scară”, a declarat vicepreşedintele democrat. Deputatul clujean a mai afirmat câ va solicita ______________ M.L. continuare în pagina a 16-a Sîmbătă, Ia Cluj-Napoca, a avut loc Consiliul Naţional al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor de Revoluţionari din Decembrie 1989 (UNORD), la care au luat parte 37 de organizaţii din cele 63 care compun uniunea. Unul dintre subiectele fierbinţi l-a constituit modificarea Legii 42/1990, în speţă promovarea uneia noi. Aceasta ar putea fi intitulată “Legea pentm Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi ar fi asociată cu numele deputatului Dorin Lazăr Maior, preşedintele Consiliului Naţional UNORD. Nu putea lipsi din cadrul discuţiilor problema unificării organizaţiilor de revoluţionari care la 13 ani de la Revoluţie se văd în continuare dezbinaţi. în acest Sens, parlamentaml PSD a declarat că UNORD şi CORD vor semna, în perioada imediat următoare, un protocol de colaborare care va viza toate punctele comune importante. „Este vorba despre o alianţă între persoane juridice care îşi vor păstra identitatea, iar diferenţa va fi că se va crea o nouă persoană juridică mai puternică, mai mare, care le va putea reprezenta interesele, urmărind, în principal, întărirea imaginii, astfel îneît asociaţiile de revoluţionari să devină mai credibile", a conchis el. Una din răspunderile Consiliului Naţional al UNORD va fi de acum şi relaţia cu autorităţile şi comunităţile locale, precum şi cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. Moralitatea revoluţionarilor a reprezentat şi el un subiect aprig dezbătut. Vocile cele mai vehemente au venit chiar din partea clujenilor care vor fi reprezentaţi în relaţia cu administraţia publică de Sever Uţiu. Acesta a fost contestat de numeroşi colegi, fiind considerat posesorul unei condamnări definitive. Referitor la acest fapt, Dorin Lazăr Maior precizează că situaţia a fost evaluată în absenţa caziemlui: “Am avut sesizări asupra inoportunităţii numirii acestuia, dar nici un argument juridic clar care să poată contracara această numire. Cazierul ar fi un astfel de argument, dar nu am avut ocazia să vedem acest act”. Sorin CĂLIN PD Cluj critică Legea privind graţierea unor pedepse Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse este neconstituţională şi încalcă cele mai elementare principiLale dreptului penal, este de părere vicepreşedintele PD Cluj, avocatul Daniel Buda. El a declarat că legea apărută vineri, 4 octombrie 2002, în Monitorul Oficial încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prin faptul câ graţierea se aplică doar pedepselor definitive. Astfel, un infractor care a beneficiat de un proces judecat mai rapid este favorizat faţă de altul, care a comis aceeaşi infracţiune, dar a avut parte, din motive independente de voinţa lui, _de jjn proces nj^lung. Avocatul clujean a afirmat câ un mare număr de infractori care nu beneficiază de graţiere ca urmare a acestei discriminări ar putea ridica, în faţa instanţelor de judecată, excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 543/2002. De asemenea, legea nu prevede măsuri pentru reintegrarea infractorilor după eliberare, susţine Daniel Buda, chiar dacă în expunerea de motive se făcea referire la graţierea celor care „au dat dovezi temeinice de îndreptare”. Totuşi, graţierea se aplică tuturor condamnaţilor la pedeapsa închisorii pînă la cinci ani, fără a lua în considerare criterii cum ar fi comportamentul acestora în penitenciare. Absenţa unor măsuri concrete de reintegrare în societate pune în pericol siguranţa cetăţenilor şi face ca legea să fie ineficientă, consideră Daniel Buda.. Vicepreşedintele PD Cluj a subliniat câ, din păcate, de prevederile acestei legi beneficiază persoane care au comis infracţiuni grave, cum ar fi uciderea din culpă. Daniel Buda a dat exemplul miliardarului braşovean Dan Tartagâ, condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare pentru că, sub influenţa alcoolului, a accidentat mortal două persoane, pe trotuar. M.L 48 de puşcăriaşi de Ia Gherla au fost lăsaţi acasă £3? Din Penitenciarul de maximă siguranţă Gherla au fost liberaţi, vineri seara, 24 de deţinuţi, iar alţi 24 au plecat acasă sîmbătă şi duminică, beneficiind de prevederile Legii 543 privind graţierea unor pedepse şi anularea unor măsuri şi sancţiuni, a declarat ieri comandantul penitenciarului, generalul de brigadă Petru Roman. Pentru analizarea cazurilor care intră sub incidenţa Legii Graţierii, la nivelul Penitenciarului Gherla s-a constituit o comisie formată din procuror-şef al Parchetului Gherla, Iosif Şvahover, judecător Maria Boier de la Tribunalul Cluj, generalul de brigadă Petru Roman din partea penitenciarului şi subcomisarul de poliţie Nicolae Ivaş din partea Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj. Deţinuţii liberaţi de la Penitenciarul Gherla au avut condamnări pentru diferite fapte, cum ar fi tăinuire, delapi- dare, infracţiuni la Legea Circulaţiei Rutiere şi raport sexual cu o minoră. Printre cei care au ieşit vineri seara pe Cosmin PURIS ■ continuare în pagina a 16-a APĂ MINERALĂ NATURALĂ LOCLL 11 IN LUME datorită contitâtil ridicate de litiu Prezenta litiului o face extrem de rară si valoroasă pentru < calităţile sale curative. Este o apă minerală de masă cu efect miraculos, recomandată pentru tratarea afecţiunilor gastro-intestinale, r i n ich i ' vezică urinară, astm,reumatism, gută, cistitâ, inflamaţii ale prostatei. î gută reumatică si eliminarea acidului uric, respectiv a toxinelor d in ţ4 ',iîf' 4 organism, ceea ce reduce si depunerea de grăsimi-celulită.f -iV Ajută la diminuarea stresului, întăreşte sistemul nervos si muscular,‘ fiind si un afrodisiac natural care te face să te bucuri de viată în fiecare zi Este o apă minerală de masă cu un gust plăcut răcoritori LITHINIA - acum in lanţul de magazine METRO Angajăm personal vânzări CV-uri Ia fax 0259467484
Transcript
z m z m d o p m d & m t
[http://www,: ade\ ai ul euroweb. roA N U L X IV N R . 3 6 2 3
I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3
LUNI,7 OCTOMBRIE 2002
16 PAGINI 4.000 LEI
C i n e s ă a p l i c e
l e g i l e ?
ILIE CAL1AN
l_ d e ve n it deja o banalitate să vo rb im despre corupţie. Fiecare guvernare - cu corupţii ei. Fiecare
partid - 'c u corupţii lui. Numai că nu-i prea ve d e m p rin p u şcă rii. S istem ul ju rid ic rom ânesc e aşa de bine modelat pentru a-i ajuta pe marii ticăloşi, îneît un proces “serios” de corupţie, evaziune fiscală, fals în acte etc. se poate amîna pînă cînd faptele se prescriu. Ni se spune că avem legi bune, de inspiraţie “europeană”. Nu ştiu cît or fi de “ e u ro p e n e ” , dar ştiu că acolo, în "Eu ro p a ”, poţi ajunge la tribunal chiar dacă eşti şeful statului şi, dacă acuzaţiile sînt serioase, nu poţi scăpa de pedeapsă. La noi, orice şm echer, de la un ţigan cu ghiuluri cît ro a ta o ri un con silie r com u nal, la parlamentari şi alţi demnitari şi oameni de afaceri, pe care nu i-ar putea curăţa nici o vidanja din lume - pot să scape basma curată din to t fe lu l de afaceri m urdare prin intermediul justiţiei.
D acă unii mai au încredere în justiţie; majoritatea românilor au o părere contrară. Nu din studiul aprofundat al legislaţiei - pentru că asta n-o poate face nimeni: sînt tone de legi, ordonanţe şi instrucţiuni de aplicare, pentru a nu mal vorbi de "legile” consiliilor locale. Totul a început în 1990, cînd s -a u făcut tot'felul de legi - dintre care unele, despre care se ştie precis că sînt periculoase, nu au fost modificate de nici un Parlament. E adevărat, în marea masă de parlam entari de strînsură, unii au votat prosteşte ceea ce li s-a pus sub ochi şi i-a sfătuit partidul să voteze. Numai că toate proiectele de legi au de trecut nu atît de plenul camerelor, cît de subtila cenzură a com isiilor juridice ale camerelor. Aici, de fapt, se pune la cale construirea unor portiţe de eludare a legilor, care, pe de o parte, asigură şanse de îmbogăţire unor rude, prieteni, membri ai aceluiaşi partid, pe de altă parte, surse de venituri comode pentru întreg “aparatul” justiţiei şi, pe ansamblu, pentru întreaga clasă politică, de la miniştri la funcţionari publici, de la parlamentari la consilieri judeţeni şi locali, de la sponsori de partid la categorii favorizate - în primul rînd a c e lo r din justiţie, g îrboviţi sub apăsarea feluritelor "sporuri” la salari).
U ltim e le dezbateri - în legătură cu declararea averilor dem nitarilor ori cu Incompatibilitatea dintre funcţia de “ales” fl cea de om de afaceri care se tîrguieşte cu propria primărie, să zicem, dar mai cu seamă cu interzicerea apărării ticăloşilor de către avocaţii parlamentari - arată că există un complex de interese care depăşeşte falsele certuri dintre partide. Politicienii - mai cu seamă din eşalonul secund în jos - îşi dau mîna în afaceri murdare şi încălcarea legilor. Totuşi, dacă în cazul acestora e oarecum de înţeles că vor să profite de slăbiciunea sistemului juridic, rămîne de neînţeles cum se poate ca oameni care au jurat să respecte legea, tocmai ei încalcă spiritul legilor, atunci cînd croiesc legi, şi apoi încalcă legile nu numai cînd e uşor, din cauza “portiţelor” acestora, dar şi în mod brutal, pentru’bani. Pentru bani, deşi tot ei au avut grijă să-şi creeze privilegii de salarizare.
îţi vine să-ţi iei lumea în cap cînd vezi că, pe cît se vo rb e şte mai m ult despre combaterea corupţiei şi respectarea legilor ■ în toate domeniile! -, pe atît moralitatea anumitor oameni şi categorii profesionale se degradează tot mai mult. Nu sînt printre aceia care-şi imaginează că ne-ar trebui un Vlad Jepeş. Cine să-i aplice deciziile? Nu
L sînt nici dintre aceia care idealizează situaţia j interbelică - atunci ani de dem ocraţie
veritabilă au fost puţini, în schimb am avut l trei d ictaturi înaintea celei com uniste. ‘ Probabil democraţia se naşte din teroare - teroarea legilor. Dar cine să le aplice?...
L a a l e g e r i l a l o c a l e , P S D v a m a n i f e s t a
“ d e s c h i d e r e p e n t r u o r i c e s o l u ţ i i c a r e
v o r f i v a l i d a t e p o l i t i c ” T "
Ministrul Integrării Europene, Hildegard Puwak, vicepreşedinte PSD, a declarat, sîmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Cluj, că PSD va manifesta, cu ocazia alegerilor locale viitoare, “deschidere pentru orice soluţii care vor fi validate politic”. -
Referindu-se la posibilitatea susţinerii unui candidat unic care să i se opună actualului primar al Clujului, Gheorghe Funar, ministrul Integrării Europene a apreciat că decizia finală va fi adoptată la nivel local. “Este decizia PSD Cluj, care urmează să-şi pună la punct strategia pentru alegerile locale şi cred că înţelepciunea politică va prevala în faţa dorinţelor politicienilor”, a
precizat Hildegard Puwak. Ministrul Integrării Europene a participat, sîmbătă, la Cluj-Napoca, în calitate de membru al Grupului Operativ al PSD, alături de ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu, şi de ministrul Agriculturii, Ilie Sîrbu, la o întîinire cu membrii filialei clujene a partidului de guvemămînt.
Temele de discuţie ale întîlnirii au vizat strategiile politice pe termen scurt, mediu şi lung ale partidului şi problem ele specifice ale organizaţiei Cluj. “Am vrut să vedem cum abordează colegii noştri din Cluj problem ele care nemulţumesc populaţia din teritoriu, cum putem veni în întîmpinarea problemelor cetăţenilor”, a afirmat
m inistrul Integrării Europene, precizînd că unele dintre acestea vor impune chiar promovarea, în regim de urgenţă, a unor hotârîri de Guvern.
Bugetul de stat pe 2003 va fi bugetul risipei, avertizează v icepreşedintele Partidului Democrat, deputatul Emil Boc.
Parlam entarul clu jean a declarat că nu poate fi de acord cu actualul proiect de buget, care prevede, în unele cazuri, triplarea cheltuielilor pentru deplasări în străinătate ale demnitarilor şi sume de cinci ori mai mari pentm cumpărarea de obiecte de inventar.
D eputatul dem ocrat a ‘ apreciat că risipa practicată în ultima vreme de instituţiile statului depăşeşte orice măsură şi că bugetul ar trebui să lim iteze cheltuielile, nu să transforme luxul în politică de stat. Emil Boc a dat exemplul deplasărilor de zeci de miliarde de lei efectuate de demnitari şi al autom obilelor de lux achiziţionate de institu ţiile statului.,Ambiţia PSD este să ofere fiecărui copil un corn şi un pahar cu lapte şi fiecărui pesedist un Mercedes la scară”, a declarat v icepreşedintele democrat.
D eputatul clujean a mai afirm at câ va so licita ______________ M.L.
continuare în pagina a 16-a
Sîmbătă, Ia Cluj-Napoca, a avut loc Consiliul Naţional al Uniunii Naţionale a O rganizaţiilor de Revoluţionari din Decembrie 1989 (UNORD), la care au luat parte 37 de organizaţii din cele 63 care compun uniunea. Unul dintre subiectele fierbinţi l-a constituit modificarea Legii 42/1990, în speţă promovarea uneia noi. Aceasta ar putea fi intitulată “Legea pentm Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi ar fi asociată cu numele deputatului Dorin Lazăr Maior, preşedintele Consiliului
Naţional UNORD. Nu putea lipsi din cadrul discuţiilor problema unificării o rganizaţiilor de revoluţionari care la 13 ani de la Revoluţie se văd în continuare dezbinaţi. în acest Sens, parlamentaml PSD a declarat că UNORD şi CORD vor semna, în perioada imediat următoare, un protocol de colaborare care va viza toate punctele comune importante. „Este vorba despre o alianţă între persoane juridice care îşi vor păstra identitatea, iar diferenţa va fi că se va crea o nouă persoană juridică mai
puternică, mai mare, care le va putea reprezenta interesele, urmărind, în principal, întărirea imaginii, astfel îneît asociaţiile de revoluţionari să devină mai credibile", a conchis el. Una din răspunderile Consiliului Naţional al UNORD va fi de acum şi re la ţia cu autorităţile şi comunităţile locale, precum şi cu Secretariatu l de S tat pentru Problem ele Revoluţionarilor. M oralitatea revoluţionarilor a reprezentat şi el un subiect aprig dezbătut. Vocile cele mai vehemente au venit chiar din partea clujenilor
care vor fi reprezentaţi în relaţia cu administraţia publică de Sever Uţiu. Acesta a fost contestat de numeroşi colegi, fiind considerat posesorul unei condamnări defin itive. Referitor la acest fapt, Dorin Lazăr Maior precizează că situaţia a fost evaluată în absenţa caziemlui: “Am avut sesizări asupra inoportunităţii num irii acestu ia, dar nici un argument juridic clar care să poată contracara această numire. Cazierul ar fi un astfel de argument, dar nu am avut ocazia să vedem acest act” .
Sorin CĂLIN
P D Clu j critică Legea privind graţierea u n o r pedepseLegea nr. 543/2002 privind
graţierea unor pedepse este neconstituţională şi încalcă cele mai elementare principiLale dreptului penal, este de părere vicepreşedintele PD Cluj, avocatul Daniel Buda. El a declarat că legea apărută vineri, 4 octombrie 2002, în Monitorul Oficial încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prin faptul câ graţierea se aplică doar pedepselor definitive. Astfel, un infractor care a beneficiat de un proces judecat mai rapid este
favorizat faţă de altul, care a comis aceeaşi infracţiune, dar a avut parte, din motive independente de voinţa lui,
_de jjn proces nj^lung.Avocatul clujean a afirmat câ un
mare număr de infractori care nu beneficiază de graţiere ca urmare a acestei discriminări ar putea ridica, în faţa instanţelor de judecată, excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 543/2002. De asemenea, legea nu prevede măsuri pentru reintegrarea infractorilor după eliberare, susţine Daniel Buda, chiar
dacă în expunerea de motive se făcea referire la graţierea celor care „au dat dovezi temeinice de îndreptare”. Totuşi, graţierea se aplică tuturor condamnaţilor la pedeapsa închisorii pînă la cinci ani, fără a lua în considerare criterii cum ar fi comportamentul acestora în penitenciare.
Absenţa unor măsuri concrete de reintegrare în societate pune în pericol siguranţa cetăţenilor şi face ca legea să fie ineficientă, consideră Daniel Buda..
Vicepreşedintele PD Cluj a subliniat câ, din păcate, de prevederile acestei legi beneficiază persoane care au comis infracţiuni grave, cum ar fi uciderea din culpă. Daniel Buda a dat exemplul m iliardarului braşovean Dan Tartagâ, condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare pentru că, sub influenţa alcoolului, a accidentat mortal două persoane, pe trotuar.
M.L
48 de puşcăriaşi de Ia Gherla au fost lăsaţi acasă
£3?
Din Penitenciarul de maximă siguranţă Gherla au fost liberaţi, vineri seara, 24 de deţinuţi, iar alţi 24 au plecat acasă sîmbătă şi duminică, beneficiind de prevederile Legii 543 privind graţierea unor pedepse şi anularea unor măsuri şi sancţiuni, a declarat ieri comandantul penitenciarului, generalul de brigadă Petru Roman. Pentru analizarea cazurilor care intră sub incidenţa Legii Graţierii, la nivelul Penitenciarului Gherla s-a constituit o comisie formată din procuror-şef al Parchetului Gherla, Iosif Şvahover,
judecător Maria Boier de la Tribunalul Cluj, generalul de brigadă Petru Roman din partea penitenciarului şi subcomisarul de poliţie Nicolae Ivaş din partea Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj. Deţinuţii liberaţi de la Penitenciarul Gherla au avut condamnări pentru diferite fapte, cum ar fi tăinuire, delapidare, infracţiuni la Legea Circulaţiei Rutiere şi raport sexual cu o minoră. Printre cei care au ieşit vineri seara pe
Cosmin PURIS■ continuare în pagina a 16-a
A P Ă M I N E R A L Ă N A T U R A L ĂLOCLL 11 IN LUME datorită contitâtil ridicate de litiu
Prezenta litiului o face extrem de rară si valoroasă pentru < calităţile sale curative. Este o apă minerală de masă cu efect miraculos, recomandată pentru tratarea afecţiunilor gastro-intestinale, r i n i c h i ' vezică urinară, astm,reumatism, gută, cistitâ, inflamaţii ale prostatei. î gută reumatică si eliminarea acidului uric, respectiv a toxinelor d inţ4 ',iîf'4 organism, ceea ce reduce si depunerea de grăsimi-celulită.f -iV
Ajută la diminuarea stresului, întăreşte sistemul nervos si muscular,‘ fiind si un afrodisiac natural care te face să te bucuri de viată în fiecare zi
Este o apă minerală de masă cu un gust plăcut răcoritori LITHINIA - acum in lanţul de magazine METRO
fjî®./? " M ă r tu r is e s c u n b o t e z s p r eU! ' ' * i e r t a r e a p ic a te lo r" , "I
D i^uiftf's fin ţît^M ’c^Pdih^rtl'1'01 Ser9hie Ş‘ Vah; Sf- Muceflici ,ulian Presbiterul şi Chesarie • Calendarul greco-catolic: Ss. Sergki şi Bach, m. (t298). [Preas. Fee. Maria. Regina RozaruluO-
•JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-204)1;
Turda. 31-17-62; Dej-21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID: 19-16-17• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA
DREPTURILOR COPILULUI 983.42-01-16• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE
MUNCĂ CLUJ 19-54-15• C AS A DE rENSIl CLUJ: 43-10-10. 19-08-62 •INSPECTORATUL TERITORIAL DE
MUNCĂ: 19-84-07. SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU. 19-73.77
• DERANJAMENTE ELECTRICA:929: 13-43-33
• CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE SI CONSILIERE. ANTIDROG
934
EXIM TURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION
BIBLIOTECIv â o f e r ă :
CURSEAERIENEORARUL CURSELOR INTERNE
luniCluj -> Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -> Cluj 7,30,12,15 şi 20,00
marţiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00 ~
miercuriCluj -> Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni 4 Cluj 7,30,12,15 şi 20,00
JoiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni Cluj 8,25 şi 20,00
vineriCluj -» Otopeni 7,00,20,10 şi 21,05 Otopeni -> Cluj 11,00,-14,30 şi 20,00
sîmbătă Cluj -» Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00
duminică Cluj -3 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni Cluj 8,25 şi 20,00
B,
R ep u b lica - P E R I C O L A B S O L U T . SUA - premieră (13; 15.30; 18; 20,30; 23 ). Zilnic spectacole cu tarif redus de la ora 23 * Arta-Eurimagos - IN F ID E L A . SUA - premieră (12; 14,30; 17; 19.30). Vineri, simbâtă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22 * Victoria - A U S T IN P O W E R S IN G O L D M E M B E R , SUA - premieră 13: 15: 17; 19; 21) * Favorit - N IC U L . SUA (13; 15; 17;19) *
M ărăşti - A M E L IE . Franţa (15: 17.15; 19.30); luni - închis.
T U R D A : Fox - M A Ş IN AT IM P U L U I . SUA ( 15; 17; 19); v ineri, sîm bălă. duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21.
D E J : Arta - R A P O R T S P E C IA L .SUA (14,30; 17; 19,30); vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22.
G H E R L A : Pacea - S T U A R T U T T L E 2, SUA (vineri, sîmbâtă, duminică: 15; 17; 19; luni, marţi, miercuri: 17; 19); O R A D E V ÎR F 2, SUA (vineri, sîmbălă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21; joi - închis).
I Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ’TIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
I F A R M A C I I 1Farm acii cu serviciu permanent. . Farm acia T A R M A D O N " , B-dul 21
Decembrie 1989 nr. 5, lei, 43.94.50, Farmacia "C Y N A R A ", Calea Floreşti n r.75 , tel.42.62.72. orar non-stop, Farmacia ’ REMEDIUM FARM", B-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41.29.01. orar n o n -s lo p . Farmacia "V IS C U M ", str. Fîntînele nr. 7. tel. 0264-307.039, orar non-stop.
Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia •DAPHNE**, str. Plopilor nr.
50. telefon 429.405. orar 8-20, Farmacia "INTERPHARM**, str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95. orar 8-22. Farmacia "C LE M A TIS F A R M ", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22, Farmacia “A M A R Y LU S * . str. I. Haţieganu nr. 11, tel. 19-76-52. orar L-V : 8-20. S -D . 8 -13 .-
Dispensarul Policlinic cu Plată
oferă consultaţii de toate specialităţile, .tratamente dc reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize dc laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.
PO LIC LIN IC A FARA PLATA "FA M ILIA S F ÎN T A "• 7 - 11 o c t o m b r i e •
Modiclnă generală. Dr. I. Boilâ - 8, 9, 11 (11-13), 7 (15-17). dr. R.'Colârlâ - 9 (10-12), dr. M. Diaconii - 9 {16-18), dr. S. Loga -1 1 (9-11), dr. D. Gtean - 7 (14-16), dr. A.F. Oros -1 0 (14-16). dr. A. Pâunescu - 8 (16-18). 9 (15-17), dr. D. Platon - 7 (9-11), 10 (16-18), dr. I . Rasa - 7 (15-17). dr. M. Suciu -1 0 (10-12), dr. V. Tâtaru -1 1 (10-12). dr. C, Ţonea - 8, 10 (9-11), dr. O. Ţarog - 7 (10-12). dr. A. Varga - 7. 11 (9-11), dr. C. Vlaicu - 7 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ - 9, 11 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc - 8, 10 (12-13). dr. I. Paţiu - 9 (11,30-13), dr. T . Popescu - 9 (9-11), dr. N. Prişca - 9 (16- 18); Interne. Dr. G. Rădulescu - 8 (9-11); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 8, 10 (15-17), dr. M. Atajmi - 7 (14-16), dr. D. Rotaru • 10 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chintă - 10 (17-18), dr. C . Cosma - 9 (11-13), dr. P. Pitea - 10 (9-11), dr/M. Simu - 11 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 9 (12-13), dr. L Toma -1 0 (9-11); Psihiatrie, Dr. L. Glodan - 7 (15,30- 17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 9 (9-11); Dermatologie. Dr. I. Sârbu - 7 (11,30- 12,30). dr. M. Teleaga - 8 (9-11); O .R .L Dr. E. Plaian - 10 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan -1 0 (12-13); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 7 (12-13), dr. S. Filimon -1 0 (10-12), dr. I. Ghifean - 9 (14-15,30), dr. C. Ţonea - 8, dr. l.l. Usineviciu - 11 (10-12); Pneumo- Ftlziologie. Dr. M. Man - 8 (14-16); Reumatologie. Dr. C . Nedelcuţ - 7 (14-16); Hematologie. Dr. C . Nicorid - 7 (10-11); Oncologie. Dr. D.L. Ciute - 10 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 7 (16-17), dr. I. Horge - S ^ IĂ -IS ), dr. R .'Popo. 7 (11-13), dr. E. Sandovid - 8 (18-17); GJne-onco-colposcopie. M. Risca - 9 (9-11); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 7, 8, 9, 10, 11 (9-11).
în cadrul policlinicii, se fac tratamente, precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 9- 11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la medicii din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpelean Ooru în zilele de marţi şi joi, între orele 10-11, numai cu bilet de trimitere de la Policlinica ‘Familia Sfântă’ . Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face ia sediul Polidinidi pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinică, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199.345, între orele 16-17, de luni pînâ vineri. Donaţiile se fee la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.
( • t e l e s p e c t a t o rLuni, 7 octombrie
8,00 Bună dimineaţa, HH România!; 10,00 Surprize,
m ju m Î surprize (r); 12,30 Bravo, bravissimol (r); 13,30 Descurcă-te singur! (r): 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu (r); 15,00 Pro Patria; 16,00 Kronika; 17,30 Vitrina lui Leo (I); 18,30 Minijumal; 18,35 Vitrina lui Leo (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,50 Avanpremieră; 19,55 Curat Caragiale! Parol!; 20,00 lartă-mă!; 21,00 Om bogat, om sărac; 22,00 In pas cu vremea. Talk-show; 23 ,00 Jurnalul de noapte. Meteo. Sport; 23 ,30 Profesioniştii; 0,30 Memorialul durerii (r); 1,15 lartă-mă! (r); 2,15 Juma! (r); 3,05 Profesioniştii (r); 4,05 tn pas cu vremea (r); 5,05 Ora G (r); 6,05 Tezaur folcloric (r).
ţ \ r r 4 jjl Ferma (r); 8,00I V I “ Cafeaua de dimineaţă;9.00 Prietenii lui Piticot (r); 9,50 Timpul trecut; 10,40 Camera scorpionului (r); 12,25 Drumul spre Avonlea (s); 13,15 Tribul (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 16,00 Răscruci;16.30 Oprirea obligatorie; 17,00 Feţe; 17,05 Brigăzile .tigrului" (s);18.00 Tată, am încurcat-o! (s);18.30 Telejurnal; 18,40 Desene animate; 19,35 Chartot (r); 20,00 Cu taxiul prin oraşele lumii.Documentar; 20,30 Noutăţi de pe Pămînt. Documentar; 21 ,00Locuinţă pentru doi (s); 21,30 Teatru TV; 23,25 Ştiri; 23,30 Sport Plus; 0,30 Remix.
Super Banc Show (r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,00 în familie (r);15.30 Nemuritorul (s); 16,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Teren ostil ( acţiune, SUAJCanada, 2000); 22,30 Focus Plus; 23,15 Nemuritorul (r); 0,15 M.A.S.H. (r);1.00 în familie (r); 1,27 Clip Art (r);1.30 Focus Plus (r).
11.00 Tentaţii (r); Z / a D C J2.00 Documentar (r);
12.30 Cîntăreţii străzii (r); 13,00 Documentar (r); 13,25 Videoclipuri;14.00 Locul întîln irii rămîne' neschimbat (r); 15 ,05 Istoria ortodoxiei (r); 15,35 Videoclipuri;16.30 Aventurile ştiinţei (r); 17,00 As show (r); 18,00 Germania astăzi;18.30 Telejurnal; 19,00 Auto Moto Sport; 19,25 Pronosport; 19,30: Apel: Crimă (s); 21 ,05 Cutia muzicală (r); 22,00 Germania astăzi (r); 23,00 Telejurnal (r).
7 .00 Observator; *■ 7,50 Ştiri sportive; 8,00
Cafeaua cu sare; 10,00 România mea (r); 11,00 Maria Emilia (s);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Batem palma (r);16.00 Realităţile vieţii (s); 17,00 Isabella (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Un ninja american (acţiune, SUA, 1985); 22,00 Observator. Sport. Meteo; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Bette; 0,30 Observator (r); 1,30 Maria Emilia (r); 3,30 Marius Tucă Show (r); 5 ,00 Bette (r); 5,30 Babilonia (r).
L-'Te 7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul
NCN: 9,00 09 dimineaţa; 10,00 Cheia problemei (r); 11,00 Audienţe (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Sport club NCN; 20,00 Express NCN; 20,30 Faţă în faţă cu reforma; 21,45 Express NCN;
dimineţii tale; 9,30 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Marcă înregistrată (r);11,00 Magazin UCL (r); 11,15 Jesse (r); 12,00 ProVest (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Comoara din pod (r); 16,00 Tînâr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Arma dreptăţii (s); 21,00 Alias (s); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30' Familia Bundy; 23,15 Crime pentru carieră (thrilier, SUA, 1993); 1,30 Nume de cod: Eternity (s); 2,30 Răzbunarea unui tată (dramă, SUA, 1999); 4,30 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 5,30 Profeţii despre trecut (r); 6,30 Ştii şi cîştigi (r).
iS m S a 18.30-19.30 Drumuri ale m îsisx* cunoaşterii - realizator Rada Muraru (medicina); 19.30- 19.45 Spoturi&Promo; 19.45-20.30 Dedicaţii estivale - realizator Raluca £^onicaJdedicaJiunuzic^
R e d a c ţ ia n u îş i a s u m ă re s p o n s a b ili ta te a p e n tru s c h im b ă r ile in te rve n ite în p ro g ra m e le pos tu rilo r de te lev iz iun e .
j 7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30
a s tă z i, d e la o r a 1 9 ,0 0 :
LUCIA
Dl LAMM ERM OORde G . Donizetti
tc. rsi)
Oferă publicului larg, de luni pw sîmbătă, între orele 10-20:
filtiess" as lstaH e 'inilm ® specializai
- aparatură complexă de . body-building şi recuperare
Prof.dr. L U C IA N LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)
L , M l: 1 5 -f 8 ; M a , J : 16” 18’
Dr. V A L E N T IN POPESCU(C h iru rg ie , O ncologie)
M a , J : 1 4 ” -1 6 ; V : 15-17 S : 9 - 11
Dr. D A N -S O R IN POPESCU(Urologie)
L , M i: 1J3 - 2 0 ; M a , J : 18*-20 V : 1 6 -2 0
P R O G R A M A R E : - te l/fa x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4
în tim pul o re lo r d e funcţionarea cabinetului
MEDIPRAXCentru medical
Prof. Dr. H U Ţ A N U Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21
C O N S U L T A Ţ II, T R A T A M E N T E , URGENTE:
C H IR U R G IE PEDIATRICĂ; O R T O P E D IE ; M A L F O R M A Ţ II . C O N G E N IT A L E ; U R O L O G IE P EDIATRICĂ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .Informaţii, programări la telefon-
(054) 421806; 094-605935.
L inia te le fo n ică de intervenţie în c r ir i
si p re ven ţie a su ic idulu i iniţiată de
u m ilitor ii sestă la d ispoz iţia dvs. de luni pînâ vineri în tre o re le 8 - 22. Vă aşfep® apelurile îa numărul 186S64. _
C D
L u n i, 7 o c to m b rie
Prima oră 6 ,0 0 . Program informativ BBC 6 ,0 0 , 11,00,
18,00. M eteo 6 ,2 0 ,4 ,4 0 . Prim ul salut - Ş te fa n C o ro rian
7 ,0 0 . Ştiri 7 ,0 0 ,8 ,0 0 ,9 ,0 0 ,1 0 ,0 0 ,1 4 ,0 0 . Horoscop 7 ,4 5 . Curs valu tar 8 ,15 . M eteo 8 ,4 0 . Ce M ai Crede Lumea 9 ,2 0 , 15,20.
M uzichia 11 ,00 . Caleidoscop CD - Tu d o r R u n c a n u 13,00.
program ului pe 909 şi 1593 kHz; 2 2 ,0 0 -2 4 ,0 0 Pe 95,6 MHz Paralele muzicale.
R A D IO F IR 9 6 , 2 FM D E J
ICC T } ) ) jL u n i, 7 o c to m b rie
, Ştiri: 0 9 .0 0 , 10 .00 , 12 .00 , 15.00, 16 .0 0 ; BBC: C C.U U , 11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 Super matinal: Ştirile
lo ca le ’, interviuri, h o ro s c o p (6 .4 0 , 7 .2 0 , 8 .20), Punctul de vede re
(7 .4 5 ), Liniuţa d e d ia log (8 .3 0 ), Buletin rutier (8 .5 5 ); 9 .0 0 -
1 2 .0 0 Patrula de serviciu: 9 .3 0 R evista presei, P u nctul d e
v e d e r e (1 0 .1 5 ); C o n c u r s u r i (1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 );1 2 .4 5 S p o rt pe
m a p a m o n d ; 1 3 .2 0 Sfatul B ă tr în ilo r-B B C ; 1 7 .0 0 -1 8 .0 0 Show p e e i - C o rn e lia P a n te a , Ione l Ignat, 19.30 Power P lay 1 2 .0 0 -
1 8 .0 0 Caleidoscop fm: 2 0 .0 0 SNeryia, 2 4 .0 0 -0 1 .0 0 Nopţile Crim inale - N ic u A le x a n d re s c u , 0 1 .0 0 -6 .0 0 Unde Magice.
o J iM dLu n i, 7 o c to m b rie
B ună d im ineaţa. O e m is iu n e cu"Vi ms r-'-l 6,00informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Anca Băltan. 8,00 E m is iunea în lim ba m aghiară. 1 0 ,0 0 -1 1 ,0 0 De zece ori
-România. 11,05 Exclusiv magazin. Prezintă Vasile Lu ca ; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,45 Microfonul ascultătorului; 12,45 Emisiunea în limba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti.1 5 ,0 0 E m is iu nea în lim ba m aghiară. 1 8 ,0 0 R ad io fax - A ctualitatea în 30 de minute. P re zin tă D a n M o şo iu ; 18,30 Atheneu - revistă radiofonică de cultură, artă şi ştiinţă, prezintă O a n a Cristea G rigorescu; 20 ,00 Ştiri. 2 0 ,05 Serata muzicală • cu C ip ria n R u s u ; 2 1 ,5 0 Buletin de ştiri. 2 1 ,5 8 închiderea
L u n i, 7 octom brie Linia de start 6.00-10-00,
horoscop, sport, pow er play, reţeta zilei, ştiri, muzică: Firu'o zece paişpe, 1 0 .00 -1 4.00, m uzică , dedicaţii, divertisment p o w e r play, ştiri, revista presei; 9 6 ,2 FM/ZI, 14.00-18.00, m uzică, dedicaţii, divertism ent, pow er play, ştiri, artistul zilei Firul roşu, 17 .00 -1 8 .0 0 , dedicaţii m uzicale în direct; Jurnalul BBC - 7 .00, 8 .00 , 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile R A D IO FIR9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30 Ştiri sportive, 16.45; Dej? o săptămînă la alta, 12.00 -1 2 .1 5 ; Retrospectivă sportiva. 18.30-19.00, cu Florin Grosu; Seara cu Ciprian, 18.30-21.00, dedicaţii m uzicale direct din stradă, divertism ent, muzică; Top best o f dance 21 .00 -2 4 .0 0 , cu C iprian M uncelean.
L u n i, 7 o c to jn b rie, 0 6 :0 0 , 8 :0 0 , 10 :00 , 1 1 :0 0 , 18:00 Radio
fn Europa Liberă; 0 6 :0 0 -1 0 :0 0 Toate pînzela sus; 1 0 :0 0 -1 3 :0 0 în direct; 1 3 :0 0 -1 5 :0 0 Ţara lui Seba: 1 5 :0 0 -1 8 :0 0 Time Out; 1 8 :0 0 -2 1 :0 0 Emisiunea în limba maghiară.
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
R O M P R E S şi M E D IA F A X .
~ u iS E d ]
"NEZA VISIMOIE VOENNOE ______________ OBOZRENIE"
Operaţiunea specială a Serviciului Federal de Securitate (F S B ) al Rusiei, privind lichidarea comandantului cecen Hattab, care a.decedat după ce i s-a înmînat o scrisoare îmbibată cu o substanţă toxică, a reprezentat un motiv pentru anturajul fostului lider cecen de a elabora planuri de răzbunare la fel de iscusite. Iar cererea, după cum se ştie, naşte ofertă. Şi o asemenea ofertă a urmat. Contrabandiştii nucleari au început să caute drumuri de acces către persoanele influente din grupul lui Hattab, pentru a le putea propune o serie dejnateriale radioactive. Acest lucru îl demonstrează documentul analitic, elaborat de unul dintre departamentele Statului Major al Forţelor Militare ale Federaţiei Ruse. Acest document a fost dat publicităţii de 'către vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate, Viktor lliuhin, extrem de neliniştit de proliferarea necontrolată, pe teritoriul CSI, a diverselor componente necesare elaborării armelor-nucleare. împreună cu lliuhin, îngrijorarea şi-au manifestat-o şi expertul militar independent, luri Soldatenko, precum şi expertul din partea “G reenpeace R usia”, Maxim Şingarkin.' După cum rezultă din documentul Statului Major, potrivit informaţiilor primite din partea agenţilor străini din cadrul diasporei cecene din
Moscova, la mijlocul lunii iulie 2002, în Cecenia au sosit, din Kazahstan, cu tranzit prin Moscova, comercianţi de materiale radioactive. Anturajul lui Hattab a primit două propuneri privind locul permanent de achiziţionare a materialelor nucleare - oraşele kazahe Jezkazgan sau Kazîljar. Datele furnizate de agenţii speciali au fost confirmate de interceptări radio în noaptea de 21 spre 22 iulie. Trupele de securitate au decodificat schimbul de informaţii dintre călăuzele care au asigurat trecerea emisarilor kazahi în regiunea muntoasă a Ceceniei. După cum s-a stabilit, era vorba de osmiu -187. -
Primele cazuri de comercializare a acestui izotop au fost depistate pe teritoriul-Federaţiei Ruse, la începutul acestui an. Atunci a fost împiedicată tentativa de vînzare a unui lot de osmiu -187 la Moscova. în primăvara acestui an, curieri care transportau aceeaşi substanţă au fost reţinuţi la Volgograd şi Sankt-Petersburg. Toate aceste cazuri au necesitat o-analiză minuţioasă- a variantelor de provenienţă a osmiului-187. în final, în atenţia serviciilor ruseşti de securitate a intrat corporaţia "Kazamhîs”. însuşi Viktor lliuhin
- consideră că, în ultimii ani, această corporaţie a devenit unul dintre principalii furnizori de osmiu pe piaţa neagră. Potrivit datelor deţinute de serviciile speciale ruseşti,' corporaţia “Kazahmîs” s-a format pe baza uniunii ştiinţifico-industriale “Jezkazgantsvetmet”, în anul 1992. întreprinderile acestei corporaţii se află în regiunile estice ale
Kazahstanului. “Kazahmîs” are un puternic serviciu de securitate, care exclude pătrunderea persoanelor străine în incinta obiectivelor controlate. în acest fel, “Kazahmîs*’ este un fel de stat în stat.
Anual, pe plan mondial se obţine o cantitate de numai 60 de kilograme de osmiu. Potrivit lui Maxim Şingarkin, izotopii osmiufui reprezintă o componentă necesară pentru fabricarea unor mini-încărcături nucleare. La ora actuală, doar Rusia şi SUA deţin tehnologii de producere a osmiului. Fără îndoială, combatanţii ceceni nu ar fi putut realiza, prin forţe proprii, un depozit portabil de muniţii nucleare. Luînd în considerare legăturile strînse ce exjstă între anturajul cecen al lui Hattab şi organizaţiile radicale islamiste din întreaga lume inclusiv cu al-Qaida şi cu liderul acesteia, Ossama bin Laden, este probabil ca izotopul de osmiu -187 să fi fost trimis din Cecenia în Georgia, iar de acolo, spre unul dintre centrele ştiinpce care se ocupă de “programul armei nucleare islamiste”. Pe baza materialelor existente, Viktor lliuhin a trimis cereri corespunzătoare pe adresa secretarului - Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse,
.Vladimir Ruşailo, şi a directorului FSB, Nikolai Patruşev, solicitînd luarea unor măsuri adecvate, menite să stopeze proliferarea materialelor şi tehnologiilor nucleare şi analizarea posibilităţii de instituire a controlului rusesc asupra corporaţiei “Kazahmîs".
NATO ■ PREGĂTITĂ SA INVITE SA ADERE ŞAPTE STATE DIN EUROPA DE ESTr
" T H E W A S H IN G T O N P O S T ” '
După luni întregi de diplomaţie intensă, dar discretă, N A T O se pregăteşte să invite şapte iSri din Europa de Est să devină membre ale Alianţei Nord-Atlantice, în cadrul celei mai ample extinderi din istoria ei cu o vechime de 53 de ani. Potrivit unor oficiali americani şi europeni, invitaţiile vor fi adresate în luna noiembrie, la summitul N A TO de la Praga, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României, Slovaciei şi Sloveniei. Admiterea celor şapte ţări, toate foşti sateliţi ai U R S S sau componente ale'acesteia, va aduce alte 40 de milioane de persoane sub umbrela de securitate a NATO şi va face ca teritoriul Alianţei să se întindă de la coasta Mării Baltice, în vestul Rusiei, pînă la Marea Neagră, flancul sud-estic al Europei. Extinderea va angaja oficial cele 19 state membre în NATO, printre care şi SUA, să apere frontierele acestor roi membri ca şi cum ar fi propriile lor frontiere.
Aderarea în urmă cu trei ani a Republicii Cehe, Ungariei şi Poloniei şi extinderea ce urmează, fac. din N A TO o organizaţie foarte diferită de cea care a fost la sfîrşitul Războiului Bece, potrivit unor diplomaţi şi politicieni din Europa şi SUA. Oficialii N A TO au decis sâ,nu Iacă publice pînă la summitul din noiembrie numele ţărilor care vor fi invitate să adere. La încheierea reuniunii de trei zile de la Varşovia a miniştrilor Apărării din N A TO , secretarul Seneral al N A TO , lordul George Robertson, a
- declarat că în acest cadru s-a discutat despre r‘ce mai trebuie să facă statele candidate” pentru a se califica în perspectiva aderării. Mai mulţi miniştri ai Apărării au afirmat câ problema extinderii nu a fost abordată cu prilejul
întrevederilor dintre ei, deoarece decizia de a admite cele şapte ţări a fost deja luată.
Preşedintele Bush a semnalat posibilitatea acestei opţiuni pentru prima oară într-un discurs pronunţat la Varşovia, în iunie 2001. “Cred în dobîndirea statutului de membru al NATO de către toate statele europene democratice care îl doresc şi sînt pregătite să împartă responsabilităţile pe care le presupune Alianţa", a afirmat liderul de la Casa Albă cu acel prilej. Preşedintele american a explicat că are în vedere “toate noile state democratice din Europa, de la Baltica la Marea Neagră”.
Războiul din Afganistan "a oferit unor ţâri oportunitatea de a arăta că erau capabile să acţioneze ca nişte aliaţi” şi îşi pot aduce o contribuţie semnificativă, a mai precizat oficialul menţionat. Bulgaria şi România s-au oferit amîndouă neîntîrziat să contribuie la efortul războiului. Bulgaria a pus la dispoziţie o bază aeriană pentru realimentarea avioanelor-cistemă destinate campaniei din Afganistan, iar România a trimis un batalion de militari în zona de război, folosind propriul avion de transport C-130 de’ fabricaţie americană. Estonia, Letonia şi Lituania şi-au alăturat sprijinul, trimiţînd militari la noua bază aeriană de la Manas, în Kîrgîzstan, pentru a sprijini asigurarea securităţii acesteia. In prezent, potrivit ambasadorului S U A la NATO din perioada Administraţiei Clinton, Robert Hunter, "unii o să înghită cu greu hapul privind România şi Bulgaria”, ţări pe care. Administraţia Clinton nu le considera pregătite pentru aderare. Hunter a mai precizat că acum sprijină aderarea acestor două ţări. Ultima din cele şapte ţări care a întrunit consensul este Slovacia, btat în care au avut loc alegeri legislative. Electoratul
slovac nu a votat pentru revenirea la conducerea Executivului a fostului premier Vladimir Meciar, pe care autorităţile americane nu .îl consideră potrivit să conducă o ţară membră în NATO .
După ce Rusia şi N A TO au convenit în luna mai înfiinţarea noului Consiliu comun, a fost îndepărtat şi ultimul obstacol din calea unei extinderi majore a N A TO . Susţinătorii acestei extinderi au putut sublinia avantajele ei, în condiţiile în care nu au existat argumente puternice împotrivă. Astfel, Robert Bradtke, asistentul secretarului de stat adjunct al SUA, care este totodată un oficial-cheie în acest proces, a declarat într-un interviu: "Integrarea acestor ţări în N A T O va contribui la consolidarea democraţiei şi va reflecta noua situaţie strategică: Rusia nu mai este o ameninţare”. N A T O a promovat extinderea sa în 1 perspectiva aderării celor şapte state est-e u ro p e n e , cu sprijinul proiectului M em bership Action Plans (M A P ) care stabileşte cerinţele ce -trebuie îndeplinite de statele dem ocratice neexperimentate din Europa de Est ce doresc aderarea la cel mai vechi club occidental. Potrivit unor oficiali din N A TO , va fi nevoie de cel puţin doi ani pînă cînd Parlam entele tuturor celor 19 state membre în N A T O vor ratifica amendamentele la Tratatul Atlanticului de Nord care sâ permită acordarea statutului de membru cu drepturi depline celor şapte ţări din Europa de Est. Intre timp, M AP va continua ”în forţă” şi este posibil să se adauge noi condiţii pentru a menţine active statele candidate, au mai precizat oficialii. In opinia unor oficiali americani, ratificarea de către Senatul S U A a noilor membri în N A TO nu va pune probleme.
■JOCURI" DE RĂZBOI ÎMPOTRIVA LUI
SADDAM
V a avea oare loc războiul împotriva Irakului? R ăspunsul şi-l poate da fiecare cititor în parte pe baza următoarelor dezvăluiri: din Kuweit pînă în O m an , din Qatar pînă în Bahrein, se vo r desfăşura ample exerciţii militare pînă la sfîrşitul lunii noiembrie. Programul acestor “jocuri” de război, un preludiu la ofensiva care ar trebui sâ fie declanşată împotriva lui Saddam Hussein la o dată cuprinsă între sfîrşitul lurlii decembrie 2002 şi martie 2003, a fost anticipat de surse militare occidentale din capitala Qatarului.
S ă începem cu O m a n , unde se află în antrenam ent în m are secret comandouri ale Special A ir Service (S A S , forţele d e luptă de elită britanice destinate unor operaţiuni speciale - n.r), care deţin aici o ba ză logistică de ani de zile. Alături de militarii- britanici, au simulat Jupte în deşert şi trupele speciale ale S U A din cadrul Delta Force şi N.avy Seals. Şi în Bahrein, sediul celei de -a cincea flote am ericane, unităţile corpurilor de elită britanice şi americane au desfăşurat, pe durata a cinci zile, exerciţii armate cu arm e de foc, începînd din 22 septembrie. La unul din aceste exerciţii a fost prezent şi regele Iordaniei, Abdullah, care se afla în vizită în emirat.
Curind, “va fi lansată” în Kuweit operaţiunea denum ită E a g e r M a ce -0 2 , cel m ai im p u n ă to r exerciţiu al trupelor te restre americane, la care vor participa şi vehicule amfibii de asalt, şi nava portelicopter U S S Belleau W ood. Exerciţiul va dura o lună. Recent, în Kuw eit au debarcat alţi zeci de mii de militari americani, care sînt găzduiţi în prezent la baza am ericană de la C am p Doha,' la nord de capitala Kuweit City.
Simularea de război cea mai importantă v a fi însă cea din Qatar, la cel mai nou cartier general al forţelor aeriene, de la A l Udeid, aflat 35 de kilometri la sud de Doha. Aici, la sfîrşitul lunii n o ie m b rie , v o r d e b a rc a 60 0 de ofiţeri d in c a d ru l comandamentului de la T a m p a (Florida), condus de T o m m y Franks, responsabil pentru operaţiunile de război din A s ia Centrală şi pînă în Orientul Mijlociu. Ofiţerii vor încerca să verifice funcţionarea bazei, care este o replică a bazei mai cunoscute, Prince Sultan, din Arabia Sauditâ. La Al Udeid sînt în plină desfăşurare lucrările de pregătire în vederea sosirii lor şi a echipam entelor ultram oderne care vor permite com a nda şi controlul viitorului teatru de război, aflat la distanţă considerabilă de Qatar.
Recent, generalul Franks, însoţit de ofiţerii săi, a vizitat baza •de la Al Udeid, şi apoi a zburat cu avionul în Bahrein, şi de aici în Kuweit C ity. In flecare ţară, s -a întîinit cu conducerea militară şi politică, iar în ultima etapă, la Cam p Doha, a organizat o conferinţă de presă în care a declarat fără ocolişuri: “Sîntem pregătiţi. Aşteptăm num ai unda verde din partea preşedintelui B ush”. Generalul am erican a mai precizat: “Forţele arm ate americane nu sînt nepregătite comparativ cu acum 11 ani, dimpotrivă organizează exerciţii cu forţele aliate din regiune tocmai pentru a atinge m axim um de eficienţă. V ă pot spune a n tic ip a t câ v o m c o n tin u a a n tre n a m e n tu r . R e v e n it la W ashington, generalul a prezentat, potrivit cotidianului T h e N e w York Tim es, un plan de război foarte am ânunţitcu diferite opţiuni: de la b o m b a rd a m e n te a e rie n e p înă la In v a z ii te re s tre . Operaţiunile nu sînt totuşi iminente. Acest lucru este dem onstrat şi de faptul că exerciţiile militare mai trebuie perfectate şi că trebuie pusă la punct com anda avansată din Qatar, care este în plină construire.
Mai există şi un alt element important care trebuie luat în considerare. Em irul Qatarului, H am ad, a cerut Pentagonului, în schimbul folosirii bazei, ca acesta să asigure protecţia micii sale ţări în eventualitatea unor atacuri cu rachete din partea Irakului. Washingtonul a acceptat şi în prezent este pe cale să desfăşoare în peninsulă diferite baterii antirachetă Patriot, de ultimă generaţie, în m ăsură să distrugă rachetele S cu d ale lui Saddam Hussein înainte ca acestea să-şi atingă obiectivele.
Dat fiind faptul că situaţia în teritoriile ocupate e ste din ce în ce m ai tematică, în sîn.ul miliţiilor Tanzim (ale mişcării Fatah a preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene (A N P ), Yasser Arafat) s -au intensificat dezbaterile PWnd o schimbare de strategie, la care insă au p a rtic ip a t şi .altş facţiuni militante (precum Brigăzile A l-A q s a ) care rezistă ocupaţiei israeliene.
Potrivit surselor apropiate acestora, liderii respectivelor mişcări încearcă să Pună bazele unei platforme politice comune, în care să fie prevăzută şi mcetarea a te n ta te lo r te ro riste '«ucigaşe îndreptate împotriva civililor israelieni din inte rio ru l liniei de demarcaţie (aşa-numita “Green Line”). 5e Pare că aceste facţiuni au ajuns la c«cluzia că, în cazul în care nu-şî khimbâ într-un fel strategia, premierul !sraelian Ariei S h a ro n va continua ’cpresaliile brutale asupra populaţiei ^estiniene civile, lucru care ar putea
ca însuşi “drapelul” rezistenţei să r°”câ din mîinile mişcării Fatah în
devină o autentică “m aşină politică”. Aceştia sînt acum conştienţi de faptul că atentatele sinucigaşe ale militanţilor palestin ieni au făcut .practic jo cu l premierului Sharon şi totodată că A N P trebuie să iniţieze o serie de acţiuni eficiente menite să le repare imaginea şi să le permită să reia contactele cu opinia publică moderată din Israel şi
a reintegra voinţa populară în procesul politic palestinian, pus în paranteză în ultimul an din cauza terorii palestiniene (a doua intifada), â contraofensivei israeliene şi a paralizării A N P . O . schimbare de. asem enea proporţii la nivelul strategiei conducerii palestiniene nu va fi deloc uşor de pus în practică. Este puţin probabil că Ariei Sharon va
răniţi, cu un num ăr neştiut de arestări şi încarcerări în condiţii inum ane şi cu nenumărate pagube materiale. D e fapt, premierul Sharon va face orice pentru a-i împiedica pe liderii palestinieni să adopte o nouă strategie.
Prin distrugerea sediilor de poliţie ale A N P , a închisorilor şi sediilor forţelor de securitate, autorităţile israeliene au
mînile'undi
une i m işcă ri is la m ice IQarnentaliste; Ham as. Prin urmare,
'ioc este chiar existenţa Fatah, mai ,es acum cînd sînt puţine şanse ca l?erul A ra fat, p rin s între ru in e le "ferului său general din Ramallah,
^1) restabilească autoritatea, în ii al miliţiilor T a n z imJ^arcă să reconstruiască în întregime ■9anizaţia astfel îneît aceasta să
«
‘GULF NEWSStatele Unite. Regîndindu-şi strategia • de re ziste n ţă , ob ie ctivu l m a jo r al acestor militanţi palestinieni este acela de a crea o “platformă politică” eficientă, care să funcţioneze ca o contrapondere internă a planului de pace extern iniţiat de comunitatea arabă şi aprobat în cadrul summitului Ligii arabe desfăşurat în iuna martie, la Beirut. , -
Alte obiective-cheie sînt acelea de a pune capăt ocupaţiei Israelului şi de a co n trib u i la p ro c la m a re a şi re cu n o a şte re a statului palestinian a u to n o m . R e ce n ta şi um ilito a re a respingere a guvernului ales de Arafat de către Consiliul Legislativ palestinian reprezintă un alt semnal important al revigorării politicii civile şi al dorinţei de
lăsa suficient spaţiu de m anevră pentru ca violenţele să poate descreşte treptat în intensitate pîna la acalmia totală.
în cele şase săptămîni de acalmie palestiniană care au precedat cele două recente atentate sinucigaşe, forţele israeliene au ucis 7 5 'de palestinieni, majoritatea dintre ei civili, iar autorităţile israeliene menţin blocada brutală, în rîndul palestinienilor există o rezistenţă naturală faţă d e o s c h im b a re a metodelor militante, mai ales că sînt stăpîniţi de o ură mocnită faţă de Israel şi de dorinţa de a răzbuna suferinţele pe care palestinienii le-au îndurat în timpul celei dea doua intifada, soldată pînă acum cu moartea a aproximativ2.000 de palestinieni, cu zeci de mii de
acţionat deliberat pentru a îm piedica A N P să -i co n tro leze pe extrem iştii palestinieni, aceasta fiind lipsită de mijloacele prin care să o poată face. Toate acuzaţiile pe care S U A i le aduc Irakului ar putea fi foarte bine adresate şi premierului Sharon, com entează Gulf N ew s: şi el a invadat un popor vecin, a comis m asacre în masă, a practicat terorismul de stat, a sfidat rezoluţiile Consiliului de Securitate al O N U , a violat legislaţia internaţională şi pe cea um anitară şi, pe d e a s u p ra , are la îndem înâ unul dintre cele mai puternice arsenale de arm e de distrugere în m asă din lume. în aceste condiţii, cei care se gînde sc la schim barea strategiei palestiniene sînt tot mai conştienţi de
faptul că este ne ce sa ră m ai întîi o schim bare de regim în Israel: S haron este o cauză pierdută, nu există nici o cale prin care să se poată ajunge la negocieri cu el. însă premierul israelian nu poate fi schimbat decît prin voinţa populară, prin vot. A vîn d în ve d e re că electoratul israelian este singura forţă ca re poate să a d u că la p u te re u n guvern capabil să negocieze o pace acceptabilă pentru am bele tabere, liderii palestinieni vor trebui prin urm are să se adreseze direct cetăţenilor israelieni şi să-i ajute să-şi depăşească team a şi u ra p e ca re o re s im t fa ţă d e p a le s tin ie n i. P ro b le m e le -c h e ie ale israelienilor sînt: siguranţa, securitatea în interiorul propriilor frontiere şi team a că statul e vreu ris c ă s ă -ş i p ia rd ă identitatea etnică d a c ă “dre p tu l d e re în toa rcere" a palestin ienilo r v a fi recunoscut. Prima poate fi rezolvată relativ uşor prin renunţarea la violenţe îndreptate împotriva civililor israelieni, ia r în p riv in ţa c e le i d e -a d o u a palestinienii deja s -au orientat înspre o de fin ire m ai flexibilă a re s p e c tiv e i revend icări. însuşi Y a s s e r A ra fa t a d e clarat că preo cup ările d e n a tu ră dem ografică ale Israelului trebuie luate în considerare în timpul negocierilor. Aşada r, este nevoie de iniţierea un o r paşi dramatici, dar necesari pentru a su b m in a sprijinul intern de ca re se bucură Ariei Sharon şi pentru a d a păcii o şansă.
C M t e f f ă
\ t e P ^ 1 9 . 7 4 S ®
1993 - Mircea Dinescu şi-a dat demisia din funcţia de
preşedinte al Uniunii Scriitorilor,
a
Prem iera Naţionalului*- \ - î» '
şi un laitmotiv: “M ergem la gară pîn dosul C işm egiului şi plecăm pînă-n ziuă cu trenul la Ploieşti... A co lo nu m ai mî-e frică: sînt în tre ai mei! republicani toţi, săracii!” •
U b u cu reşti, scenariu dram atic insolit, ce uneşte C o n u ’ Leonida fa ţă cu reacţiunea - farsa lui Caragiale
unul în coltul gurii.Com edia lui Caragiale e
în tinsă pînă la lim ita cu absurdul: “Conu’ Leonida şi
grotesca, voit schematizata, mecanica, absurda, chiar fantastică. Actorii se mişcă bine, cu multă risipă de energie,
- cu scene din Ubucurex de Jarry , a deschis stagiunea 2002-2003 a Teatrului Naţional “ Lucian Blaga" din
coana Efimiţa, mic-burghezi cu tabieturi patriarhale, sar d in som nul lo r sub is to ric îngroziţi nu de Nae Ipingescu,
Cluj-Napoca: o “z o o lo g ie " ipistatul - care, «beat frînt», fantastică” populată de măşti, peste care tăvălugul epocilor isto rice se prăvăleşte
Leonida) sau A drian Cucu (Coana Efimiţa), în imobilitatea
chiuie şi «trage Ia pistoale» ca , funciară a personajelor, în la «R evulu ţie» -, nici de stereotipiile verbale şi plăcerea
un mimetism organic; cei doi. alcătuiesc un cuplu care caracterizează o polaritate conflictuală; cu trimiteri certe la comedia d e ’ll arte A lin Teglaş (D om n’ -.Ubu) şi Rom ulus C hiciuc (Madam Ubu); în apariţii p itoreşti; C ristian R igm an, C ă tă lin Codreanu şi Filip Odangiu (Cei trei Ţepeluşi) sau Rareş Stoica (Un descreierisit). Piesa, în întregul ei, dincolo de nota tragicomică, trim ite la o problematică psihologică;- un studiu de caz, cu centru de greutate în tema m anipulării.. Mentalul personajelor e stăpînit de frazeologia d iscursului public, asimilată fară o minimă bază de înţelegere şi răstălmăcită prin adaptare la interese personale m ărunte (Conu’ Leonida, Ubu). Finalul, sugerînd abisul naturii umane, mecanicizate şi alienate, aduce lucrurile pe pămînt. Ajunse “acasă”, personajele se prind într-un joc nebun, al mizeriei umane, generale, în care golul istoric se întinde peste cel sufletesc. Concură la sublinierea
improvizează, experimentează: celor de mai suş decorul arta actorului, mai pregnantă la ’ ingenios realizat de Eugenia O vidiu C rişan (C onu’ Tărăşescu-Jianu, precum şi
im perturbabil, decapitind o .lume pentru a face loc alteia noi, cu nimic mai bune, însă. Mizînd pe faptul, cunoscut de altfel, că un element esenţial în declanşarea comicului e chiar contrastul, regizoarea M ona C h ir ilă - autoarea acestui veritabil “eseu dram atic” - articu lează cu in teligenţă această stare, intercalînd în structura Conului... scene din U bu Rex. O dată instalat, contrastul alunecă spre grotesc, spaimă, nedumerire, potrivit principiului, iarăşi cunoscut, că “sub orice comedie se ascunde o tragedie”. De-aceea şi rîsul e
«G alibardi» cu m ia lui de «vo lin tiri» , ci de ţepeluşii
. sadici ai lui Domn’ Ubu, care invadează spaţiul idilic şi îi supun pe cei doi Ia ritualul «dcscre ie risirii» , ad ică , în term enii de tortură totalitară de as tăz i, ia sp ă la rea c re ie ru lu i”, scrie reputatul critic Ion Vartic. Rîsul, deci, complementar farsei, e unul am ar, iar trăncăneala personajelor dă acestora iluzia libertăţii.
Legînd lumea scenei de lumea reală, secvenţele narative din eseul dramatic al Monei Chirilă creează o altă viziune a rea lită ţii: una caricaturală,
teoretizărilor goale generate de
ilustraţia muzicală realizată de Corina Sârbu.
Michaela BOCU! Foto: I. PETCU
Trei simfonii de Joseph HoydnC reaţia muzicală a com pozitorului
austriac Joseph H aydn (1732 - 1809) reprezintă una din sursele importante ale făuririi stilului clasic vienez. Aportul în acest sens s-a materializat prin crearea a 104 simfonii, 36 concerte instrumentale, numeroase uverturi şi peste 350 lucrări pentru diferite formaţii de muzică de cameră; cvartete, triouri, sonate etc. în muzica vocal-simfonică, Haydn şi-a adus contribuţia Ia făurirea stilului clasic vienez prin celebrele sale, oratorii “Creaţiunea” şi “Anotimpurile”. Dar compozitoml austriac s-a apropiat cu succes şi 'de m uzica re lig ioasă şi de cîn tecele populare, com punînd mai m ulte m esse (slujba catolică), şi a armonizat peste 400 de m elodii populare. Cu referire la fundamentarea acestui “veşnic” stil muzical, mai mulţi muzicologi vorbesc despre creaţia lui J. Haydn ca fiind “modele de perfecţiune clasică”.
C oncertul O rc h e s tre i S im fon ice “ T ra n s ilv a n ia ”, d irija t de G yorgy Vashegyi (Ungaria), a programat 3 simfonii
de J. Haydn care poartă şi denumiri cu caracter descriptiv: “ Le m a tin ”(Dimineaţa) în Re major nr. 6, “Le midi” (Amiaza) în Do major nr. 7, “Le soir” (Seara) în Sol major nr. 8. De altfel, multe simfonii ale compozitorului austriac au primit titluri sugestive, fără a fi cu adevărat programatice^ dar cu un evident carâcter descriptiv. In simfoniile prezentate în concert putem descoperi sugestii sonore ale unor fenomene din natură, răsăritul soarelui, furtuna etc. Ceea ce caracterizează aceste trei simfonii care alcătuiesc un ciclu simfonic este faptul că-în ele-persistă elem ente solistice instrumentale care amintesc de construcţia concertelor grosso ale Barocului muzical. Ideea de a încredinţa părţile solistice mai multor orchestrând o considerăm salutară, dar această soluţie, cu o frumoasă sonoritate violonistică, a relevat şi maniera tradiţională (conservatoare) a interpretării m uzicii clasice vieneze, printr-o accentuaţie specifică acestui mod de redare, evident mai ales în finalurile frazelor muzicale,
Dirijorul maghiar Gyorgy Vashegyi, pe care programul de,sală, pe baza unei bogate biografii muzicale, îl consideră “un excelent muzician”, pentru care-1 programează deseori la pupitml dirijoral al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii “Transilvania”, nu a relevat în faţa ansamblului clujean aspecte interpretative deosebite pentru stilul clasic vienez. Afirmaţia npastrâ ne este sugerată de maniera tradiţională a interpretării, şi mai puţin de punerea în valoare a conduitei modeme a redării muzicii clasice în care, printre altele, sonorităţile primesc din partea dirijorului o expresivitate sensibil mai interiorizată, în contrast cu sonorităţile explozive în momentele de tensiune muzicală. Ne referim, deci, la arcuirea temperamentală a sonorităţilor care, astfel, m odelează reliefurile m uzicale ale sim foniilor. Opţiunea interpretării tradiţionale convieţuieşte pe plan mondial cu cea modernă şi părerea noastră nu reflectă în nici un caz o condamnare ă acestei situaţii.
Emiliu DRAGEA,
C e n t a u r iFurtul este un păcat grav şi josnic, dar general. Fură cei
şăraci, fură cei bogaţi. De ce fură cel care fură? - m-am întrebat, adesea. Dincolo de boala denumită cleptomanie, există alte cîteva mii, ce zic, milioane de moduri dea fuia,’ care nu au legătură cu boala minţii. Poate cu boala sufletului sau cu cea a educaţiei, deopotrivă. -
Şi, totuşi, de ce se fură şi cine fură? v Fură o pîine cel căruia îi este foame. E clar. Dar ăsta
nu l-aş numi furt, deşi, poate, sînt prea înţelegătoare. Fură, însă, şi cel cu frigiderul plin şl contul doldora. Fură omul în goana mare după chivemisiţe, fură, de fapt, cel slab de înger. Adică îngerul lui nu-1 mai ocroteşte? - întreba Cristinel. Este atît de slab şi fără voinţă, îneît pînă şi îngeraşului i se face scîrbă! de el -
-îi răspundeam eu.'Ge se fură? "Se fură, desigur, bani mulţi, cu lopata. Şi parcă, vorba
' băieţaşului meu, îi văd pe micii bancheri, mari escroci, lopătînd zorit monede şi hîrtii, bani mari şi acţiuni, înghesuindu-le în seifuri, în saltele, în dulapuri, sertare, garaje şi în pivniţele vilelor lor din oraşe sau din munte ori în bănci străine, mai bine, jşi declarînd, apoi, senin, falimentul băncii.
Haideţi să vă arăt ceva - mi-a zis directorul unei fabrici prăbuşite după revoluţie de legile aspre" ale pieţei libere. Şi mi-a arătat încăperi absolut goale, din care se furaseră pînă şi cablurile, becurile, instalaţiile sanitare, geamuri şi uşi. Ce aţi făcut pentru asta? - a întrebat reporterul şi scriitorul curios din mine pe directorul care mă privea năuc:
în curtea vecinului meu a răsărit peste noapte un strung, un strung întreg,’ absolut complet, la care lucrează, mereu, nu ştiu ce, făcînd un zgomot teribil, mai ales în orele de linişte, deranjînd o jumătate de stradă. Fiecare înjură şoptit, îl blestemă şi, cu asta, basta.
în tîrgurile cu vechituri sau în pieţe găseşti ce vrei şi ce nu vrei, multe lucruri noi la un preţ de- nimic. Oare nimeni nu se gîndeşte de ce? • -
Am vrut să cumpăr o maşină la mîna a doua şi am dat un anunţ la ziar. Telefoanele au sunat întruna. Am ales, oarecum, la întîmplare. Era un Megane alb, ultimul tip, cu patru airbag-uri, aer condiţionat, aparatură Hi-Fi super, îa un preţ care m-a pus pe gînduri imediat, era atît de ieftin, că m-am crucit. Speriată, am telefonat la Poliţie, am rugat să verifice seria motorului, prin Interpol, să văd dacă era furat. Nu era. Nu era încă. Nu este încă raportată ca furată - s-a grăbit, foarte amabil, să mă ajute ofiţerul de serviciu. Dar cine îmi garantează peste o lună? Hoţia este internaţională. Vis-â-vis, un alt vecin, soţul coafezei, a adus într-o zi un capac greii de canal, nişte structuri de ciment şi colaci mari de cabluri, care-i zac şi acum în curte, pentru cabana sa de la munte. Rînjind a descurcăreală, a făcut un gest evaziv, dar elocvent: cînd l-am întfebat cît l-au costat. Cui îi pasă? Nici măcar mie, care n-am spus nimic, deşi, e drept, am scris.
Se fură flori. Ei da, asta-i ceva romantic," s-ar putea spune, fură un trubadur îndrăgostit trandafiri pentru iubită. Se fură, de fapt, ghivece cu flori de pe casa scărilpr şi din curţi. Se fură pomi, copaci din pădure, se fură brazi argintii de prin parcurile publice şi din grădini botanice şi Moş Crăciun nu are nici o vină pentru asta. Se fură păduri întregi, copaci de pe drumurile.de acces, numai observi că nu-s şi afli, cu stupoare, că s-au dus.
Se fură cărţi din librării şi de prin standuri; Recunosc că asta mi-a plăcut! în fond, deşi e un gest mizerabil, este. un gest de cultură. Am şi văzut, o dată, .cum se petrec lucrurile şi am zîmbit cu gura pînă la urechi, căci gîndul meu romantic care vorbea de un student sărac, avid de cultură, s-a dovedit a fi mult prea frumos ca să fie adevărat. Hoţul era un domn elegant şi cu inel de aur la deget, ba care mai avea şi o cameră de luat vederi în braţe. Doamne, ciudate fiinţe sînt şi oamenii ăştia! - reflectam eu, uluită, şi, cu asta, basta, implicarea mea civică s-a şi încheiat.
Se fiiră rujuri, parfumuri, pudre din drogherii,-şosete la standuri, şepci, poşete şi, mai ales, umbrele. Aceeaşi curiozitate de reporter şi de scriitor m-a îndemnat să întreb într-o zi vînzătoarele: ce se fură? Orice, doamnă, orice - mi-au răspuns ele în cor." Se fură şi nasturi. Pînă şi nasturi?
Şi, totuşi, furtul suprem mi s-a părut altul. Duminică m-am plimbat prin parc. Natura, cuminte şi disciplinată, îşi respecta, cu stricteţe, programul. Era ora cînd trebuia ; să fie toamnă şi, la semnalul cuvenit, toamna, punctuală, a venit. Pomii sînt o paletă de culori, prin iarbă frunze uscate fac un decor de vis, păsările rămase cîntă, băncile, ca şi îndrăgostiţii, sînt la locul lor. Totuşi ceva lipseşte!- mi-am zis,, văzînd grupul statuar ştirb. Doamne, lipseşte
’ unul, ba uite', parcă doi! Incredibil! Se fură centauri!Stela-Maria IVANEŞ
1954 - S -a născut A drian Pintea.
lunr,-7 oct
f a e x e i u â & t t t a te f i e a f o c t
" r f d e v w u c t d e
Mobilitatea forţei de muncă în Europa se discută la Rotterdam
Ieri, s -a încheiat, la Rotterdam' cel mai mare port com ercial al lumii, C o n fe rin ţa F in a lă a proiectului A E G E E pe a n u l 2 00 2 - G lo b a l Employee (3 -6 octombrie a.c.). Făcînd abstracţie de distanţă; aici s-au adunat peste 140 de studenţi
•AEGEE din toată Europa. Pe parcursul acestei conferinţe, s -a u dezbătut problem e legate de aspectul a n tre p re n o ria l. T o t m ai m ult, rolul antreprenorilor şi al companiilor din diferite ţări se face simţit. 8 5 % din locurile de muncă din U E au fost create de micii întreprinzători, şi nu de către marile com panii multinaţionale. C a re este efectul aspectului antreprenorial asupra mobilităţii şi cît este el de important pentru piaţa forţei de muncă în Europa sînt două probleme care aduc în atenţie apariţia minorităţilor, un alt subiect de discuţie ai conferinţei. Publicitatea negativă, cît şi cea pozitivă ridică următoarele întrebări; care este politica corporaţiilor internaţionale cînd este vorba de minorităţi?; ce şanse şi oportunităţi reale au minorităţile? . 4
La p a rte a te m a tic ă legată d e a sp e ctu l antreprenorial şi minorităţi, se v o r a d ă u g a concluziile finale ale tuturor seminariilor, tîrgurilor
J e forţă d e m u n c ă , precum Şi re zu lta te le ^concursului de eseuri, evenimente care au avui
loc anterior în cadrul proiectului, toate acestea pentru a c re a o imagine completă a “angajatului global". La lucrările conferinţei au fost invitaţi vorbitori reprezentînd mari corporaţii şi politicieni, pentru a p u rta un dialog activ cu studenţii participanţi pe tem a mobilităţii forţei de muncă în Europa. C îte va dintre rezultate vor fi soluţii pentru rezolvarea inconvenientelor pieţei forţei de muncă europenp, ia r altele se vor axa, în special, pe oportunităţile pe care o piaţă a forţei de muncă mai unificată le poate oferi.
Concursul de eseuri va aduce în lumină piaţa forţei de m un că în Europa, fiind calea pe care studenţii! participanţi îşi pot exprima opiniile şi ideile privind această temă.
Toate rezultatele conferinţei vo r fi puse Ja dispoziţie d ife rite lo r co m p a n ii a so cia te şi organizaţii, C o m is ie i E u ro p e n e , u n iu n ilo r comerciale, precum şi studenţilor din întreaga Europă, t
Laura BOCU Responsabil PR AEGEE Cluj-Napoca
DAŢI UN U W O PENTRU:. O H l i k SI TEATRU
Opera Naţională şi Teatrul Naţional din Cluj-Napoca au lansat programul DAŢI UN EURO PENTRU OPERA ŞI TEATRU, în scopul obţinerii de mijloace financiare pentru desfăşurarea activităţii, în mod special fiind vorba despre efectuarea reparaţiilor strict necesare clădirii,- în fapt, restaurarea acestui monument istoric aflat într-un stadiu periculos de degradare. în situaţia unei lipse cronice de'fonduri alocate de la buget, colectivele celor două instituţii culturale etalon pentru Transilvania fac apel la societatea civilă şi, deopotrivă, la comunitatea de afaceri, în scopul colectării fondurilor necesare. Programul DAŢI UN EURO PENTRU OPERĂ ŞI TEÂTRU invită iubitorii de teatru şi operă din întreaga ţară să depună contravaloarea unui EURO (sau mai mult) la Trezoreria Cluj în contul nr. 50074354558, unde societăţile comerciale, fundaţiile, organizaţiile de toate categoriile sînt, de asemenea, aşteptate să sprijine această acţiune cu sume începînd de la contravaloarea în lei a 100 EURO.
W U & s fc u v b Q fe " P o m i i u h P t r e c t e r
Răspund cu bucurie solicitării Domniei Voastre, de a vă transmite cîteva gînduri în legătură cu fenomenul artistic, în special cel liric, reflectat în activitatea instituţiei ce cu onoare o conduceţi.
Se crede a şti că, la origine, teatrul â constituit un factor'benefic de tămăduire a cetăţii. Dar întrucît (egea entropiei duce inevitabil la dezmembrarea cetăţii, se ajunge la un moment în care locuitorii ei simt nevoia de a se aduna într-un lăcaş deosebit, în condiţii deosebite, pentru a se împărtăşi dintr-un mister. în felul
p r e ţ u i t p r i e t e nacesta, membrii dispăruţi pînă atunci se regăsesc şi se readună într-un proces de vindecare a corpusului social, dobîndindu-şi astfel rostul.
Teatrul este capabil să pătrundă zonele cele mai întunecate ale ororii şi disperării,' fiind în stare să ne convingă că, în" acelaşi timp, în întuneric se află lumina, nu înainte, nu după, ci concomitent cu el. Consider, însă, câ o condiţie esenţială a acestei meniri a teatrului cîntat sau vorbit este şi rămîne CALITATEA. Datorită contactelor personale cu mari oameni de artă şi cultură, am ajuns să-mi formulez o certitudine, şi anume: calitatea este un lucru real şi are izvoare permanente, de multe ori ascunse, este sacră şi foarte vulnerabilă.
Marile personalităţi artistice care pentru mine au constituit un. exemplu de urmat mi-au revelat faptul câ un început este un act de curaj; nu lipsit de candoare, continuarea implică multe riscuri şi capcane, iar sfirşitul inevitabil este o garanţie a unui nou început.,
Aceste gînduri le-am avut vizionînd spectacolul cu “Lucia di Lammermoor” de G. Donizetti, o viziune nouă asupra unei opere arhicunoscute în realizarea lui Ferkay Tamâs - regia, şi Vladimir Munster - conducerea muzicală. Fără îndoială, acest prim reper âl stagiunii 2002-2003 a constituit un triumf. Regia a avut o concepţie
clară, fiind reliefate, cu mare forţă de expresie, relaţiile de atragere şi respingere; tragedia, care pe alocuri se atingea de grotesc, a erupt cu energie aproape veristă. Corul, în sfirşit, a depăşit starea ‘de masă amorfă, devenind o multitudine de personaje cu preocupări şi mişcări diverse. Multe voci tinere şi foarte bune! Solişti de lâ buni la foarte buni, ba chiar f.f. buni, cum a fost cazul tenorului Robert Nagy. O scenografie ingenioasă, costumele şi luminile - un regal estetic şi plastic. Dar, ca să nu fie totul în tonuri pozitive, orchestra a bătut pasul pe loc, parcă nevrînd să-ţină cont de saltul calitativ oferit de colegii de pe scenă. Consider că a fost un început reuşit în opera de reatragere a publicului către genul liric, reatragere ce trebuie sâ se desfăşoare pe diferite planuri şi în special cu un efort deosebit în direcţia tinerilor şi copiilor. Se simte parcă nevoia unei emulaţii creatoare, care ar trebui sâ cuprindă pe toţi participanţii la actul artistic, ca într-o beţie creatoare.
Autorităţile ar trebui sâ şe trezească din letargia capita listo -m aterialistă 'în care se leagănă aşteptînd m iracole, dînd o justă apreciere fenomenului cultural, mutîndu-l de la coada societăţii în fruntea ei şi sprijinind mai substanţial artiştii şi creatorii. Astfel s-ar putea opri efuziunea de valori spre alte târîmuri şi orizonturi mai puţin valoroase. Cînd, dacă nu acum?
Ionel PANTEA
FESTIVALUL ŞANSELOR TALEFESTIVALUL ŞANSELOR TALE;- ROMÂNIA 2002
expoziţii de g ru p (în galeria amintită), urmat d e . ate lieru l cu te m a : C r e a ţ ie ş i r e c e p ta re , moderatoare Cristiana Vlad (Bucureşti). Festivalul durează pînă sîm bătă , 12 octom brie, inclusiv, noi urmînd să vă ţinem la curent cu desfăşurarea manifestărilor. ' -
Âr.. ' J *ZILELE EDUCAŢIEI PERMANENTE i LA CLU j-NAPOCA
7-12 octombrie 2002
Invitaţie la operă
..... . : iun»Tc<i:w»Kt« 2002Of*A 17«
Manifestarea, a cărei desfăşurare, pe durata întregii săptăm îni, o sem nalam şi în ediţiile anterioare ale ziarului, de bute pză a s tă zi, 7 octombrie, la ora 17, în spaţiile Casei Municipale ^Cultură din Cluj-Napoca, în organizarea: Casei Municipale de Cultură, Universităţii Populare şi Centrului Zonal de Educaţie a Adulţilor Cluj, a C -D W Proiect România, Direcţiei pentru Cultură, Culte ş i, Patrim oniu Cultural National Cluj, în ; Elaborare cu: A JO F M , A F IV -A R TE M IS , Biblioteca Judeţeană “O c ta v ia n G o g a ”, A R D O R - transilvania şi ProVobis. O manifestare complexă, '«unită s u b g e n e ric u l Z IL E L E E D U C A Ţ I E I P ER M A N EN TE la C lu j-N a p o c a şi ca re va :jprinde: T îrg u l ofertei de educaţie şi a locurilor
m uncă • W o r k s h o p -u r f • C o n fe rin ţe • Expoziţii • S p e c ta c o le de euritm ie, m uzică u?oară, folclor şi dans modem. Cuvîntul inaugural Festivalului va fi rostit astăzi, cum spuneam, /
«ora 17; de d n a prof. Maria F lo re scu - director ® Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca. afIV -A R T E M IS şi A R D O R - T ra n s ilv a n ia 0r9anizează atelierul: E d u ca ţia - p re m is ă a e3alitâţii ;de şa n se pentru afirm area fem eii în Man s o cia l, ş i p o lit ic , care Te va a v e a ic a Moderatoare pe Sorina Bumbuluţ, Maria Florescu Mneuţa Abrudan; în acelaşi cadru vor fi acordate “'Plome.de excelenţă” unor femei cu un aport
^aiarcabii în viaţa comunităţii.. T o t astăzi,; în yj'tinuarda manifestărilor inaugurale, la ora 20, ■«vi de î|a Ş c o a la W ald o rf i/or susţine iun ^«ctacol de euritmie. Mîine, 8 o ctom brie , este
4 a artelor: G ale ria E x c e ls io r - o s lm e ză ™ntru afirm area şi p ro m o va re a ta lentelor; er|tru oră 17 este programat vernisajul uriei
LUCIA Dl: LAMMERMOOR- ; de G. Qftjaketti
în acea stă seară, de la ora 19, pe scena Operei Naţionale din Cluj-N apoca, spectacolul cu opera Lucia di L a m m e rm o o r de G . Donizetti, cu m o n ta re a ca re a d e s c h is s ta g iu n e a lirică 2002-2003; conducerea muzicală: eonf. univ. Em il Maxim, de la Academ ia de Muzică “Gh. Dima”; în roiul titular vă e vo lu a soprana N ic o le ta C olceiaru, de la O pera Rom ână din Timişoara, alături de care se ivor mai afla interpreţii clujeni: F iilo p M a rtin - Lord E n rico A shton; V io re l Săplăcan - Edgardo di Ravenswood; F lo rin Pop- Lord Arthuro Bukiaw, S za b o Balint - Raimondo Bydebent, educatorul şi confidentul Luciei; A n a O ro s - Alisa, însoţitoarea Luciei; Stefân P opescu- Norm anno, scutierul lui Ashton. Regia estesernnată de T a m â s F e rk a y (Austria); asistentregia artistică: C ristina A lb u ; scenografia: J i irgB rechbu hl; maestţu de cor. Tib e riu Popa.
• -»
Dans contem poran şi hip-hop în PETROUCHKA ‘
• ' ,|C E N T R E
ic U L T U R E L
jF R A N C A i i S
C L U J - N A P O C ASub egida C entniui Cultural Francez din Cluj-
Napoca, în colaborare cu C asa de Cultură a Studenţilor, astăzi, 7 o ctom brie , la ora 18, va fi prezentat (în Sala jMare) spectacolul de. dans contem poran şi h i^ -h o p intitulat Petrou'chka.
Protagonist al serii: C om pa nia M e ltln g S p o t într-un spectacol a cărui coregrafie o semnează F a r id B e rk i. V e rsiu n e a originală a baletului P e tru şk a a fost prezentată de Baletul Rus în 1911, în coregrafia lui Mihail Fokin, pe muzica lui Igor Stravinski. Spectacolul Com paniei Melting S p o t, eliberat de clişee, operează cu fantezii burleşti, cu personaje-paiaţe, manipulate într-o scenă închisă, într-un teatru al vieţii, care nu e altceva decît un bîlci. -
GW îcert vocal-sim fonic
M îin e s e a r ă , la o ra 1 9 , F ila rm o n ic a “Transilvania" ne invită la un vocal-sim fonic (la Biserica Reformată d e pe str. M . Kogălniceanu): C orul şi Orchestra simfonică a Filarmonicii îl vor avea la pupitru pe dirijdrul G y o rg y V â s h e g y i (U n g a r ia ); la c la v e c in şi o rg ă : G y o n g y o s i L e ve n te (U ngaria ); solişti: T e o d o ra G h e o rg h iu , A n d re i Ţa ra , S z ila g y i Z so lt, S z a b o B alint. în pro gram : M e ssia s de H a e n d e l. E ste valabil Abonam entul 3. •
Proiectul ;,Re:Location” a fost lansat la C luj-Napoca
Sîm bătă, 5 octombrie 2002, a avut loc, la Cluj- Napoca, la galeria C e n tru lu i C u ltu ra l S inda n, la n s a re a oficială a p ro ie c tu lu i e u ro p e a n „R e :L o c a tio n ” în cadrul program ului „Cultura 2000” al Comunităţii Europene. în prioada 4 -7 octom brie 2002 are loc reuniunea consiliului director al reţelei'Centrelor de Artă din Europa. La reuniunea o rganiza tă de C entru l Cultural Sindan participă reprezentanţi din şapte centre de artă contemporană. Reţeaua Centrelor de Artă din Euro pa face parte din Itinerariile Cuturale
■Europene patronate de Consiliul Europei şi de Comisia Europeană. Programul reuniunii de la Cluj cuprinde prezentarea generală a prbgram ului „Cultura 2000”, listoria şi scopurile proiectului „R e rL o c a tio n ", ; d e z b a te re a a s p e c te lo r administrative, artistice şi curatoriale legate de dezvoltarea proiectului, pre cu m şi iniţiativele viitoare ale Asociaţiei C e n tre lo r d e Artă din
Europa. D o am na M aria R u s B o ja n , directorul Centrului Cultural Sindan, â declarat că autorităţile locale, prin intermediul Consiliului. Judeţean Cluj, s -a u im plicat în acest proiect, în special prin acordarea unui sprijin logistic. Consiliul Judeţean şi instituţiile din subordine, vo r pune la dispoziţia, artiştilor spaţiul necesar organizării unor expoziţii.'
M.L.
Festival in ternaţional de dansuri popu lare ■
La sfîrşitul săptămînii trecute, municipiul Gherla a găzduit cea de a IV -a ediţie a Fe s tiva lu lu i d e d a n s u ri p o p u la re pentru co p ii, care în acest şn a avut caracter internaţional, avînd în vede re că a participat şi o formaţie din Ungaria.' Este vorba de Ansam blul de dansuri populare “S z a b o lc s " din N yiregyhăza. P e lîngă oaspeţii de peste hotare, . în cadrul spectacolului de gală ce a avut loc în sala C asei d e Cultură au mai evoluat cunoscutele formaţii de copii “ B o g â n c s ” ' din C lu j-N a p o ca şf “A ra n y e s o ” din Dej. D e asem enea, au onorat:
, in v ita ţia g a z d e lo r g ru p u r ile fo lc lo ric e . “ O r d o g b o r d a ” din B ălan şi “ E le v e n e k ” dirv S întd om inic-C iuc, am bele din judeţul Harghita, cu care Fundaţia Culturală “T e k a ”, organizatoarea manifestării artistice, întreţine relaţii de colaborare de mai mulţi ani.• P articipan ţii la acest tradiţional festival d e
dansuri.populare de la Gherla au avut o întîlnire prietenească cu membrii Ansam blului d e dansuri “Kiskalâka” din localitate, alături de ei sustinînd şi un reuşit spectacol, aplaudat de n u m e ro s u l' public preze nt în sală; şezătoarea populară din lâtima seară a manifestării culturale organizate în saloanele restaurantului “Transilvania" s -a bucurat dja m are succes. Acom paniam entul m uzical a fost asigu ra t d e taraful cunoscutului instrum entist gherlean E m il M ihai, un adevărat virtuoz al viorii, laureat al m ai m ultor concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale.;
Acoperişurile Onduline au în compoziţia lor materiale care nu afectează mediul înconjurător. N ic i unu l d in tre produse le Onduline nu conţine azbest. Folosirea acestora nu implică nici un risc pentru organismul uman.
H D i: V IB R A Ţ I I S A U Z G O M O T ? R E G R E T Ă M . O P Ţ IU N I IN D IS P O N IB IL E .
P E U G E O T 4 0 6 . E L E G A N Ţ Ă IM PLIC ITĂ
începâ nd de la 12.605 * E U R O .
Leasing 3 ani: • 196* E U R O / lu n ă
• 3.782* E U R O avans
• 2.521 * E U R O valo are reziduală
4 0 6PEUGEOT
EU RIAL T R A N S - C O N C E S IO N A R P E U G E O TS tr . A u r e l V laicu n r . 2, C lu j N a p o c a , tel: 0264/447.500
•p lus TVA
începând cu data de 2 octom brie 2002,S.C. EPINVEST S .R .L. nu mai face parte din reţeaua de distribuitori autorizaţi Vaiiiant. Activităţile de PIF, service, garanţie vor fi preluate de distribuitorul autorizat Vaiiiant,S.C. SELINCO S.R .L. tel. 0264/43.17.52, fax 0264/43.17.52.
H TCHORNOFF TRADE CONSULTReprezentanţa Generală Vaiiiant în România
R O -7 6 1 0 2 B u cu re şti 5 , S tra d a U ra n u s 9 8 Te l: 021 4 1 0 5 6 2 2 , F a x : 0 2 1 4 0 2 81 0 6 E -m a il: v a illa n t@ fx .r o , w w w .v a illa n t.ro
( f .P .0 4 8 5 )
t îHoicim
C im e n t T i p I - S R E N 197-1:2002 C E M 14 2 ,5 v ra c
C im e n t T i p II - S R E N 197-1:2002
C E M I I A 4 2 ,5 b (a lb ) saci
C E M ll/A -S 3 2 ,5 R v ra c
C E M II/A -S 3 2 ,5 R sa ci
C E M ll/B -M 3 2 ,5 R v ra c
C E M ll/B -M 3 2 ,5 R saci
P r o d u s e d e c a r ie ră
\Vr
S t r . Ş t e f a n c e l M a re , n r. 4
T e l : (0 2 6 4 ) 3 0 5 201
F a x : (0 2 6 4 ) 3 0 5 2 0 0
a ţ i â l t i e ) b e t b â n e | c r u j
Societate comercială importatoare stivuitoare Sf/// angajează
REPREZENTANT VÎNZĂRIpentru Transilvania.Cerinţe:
experienţă în vînzări:- domiciliu în Cluj; ' j?- perm is conducere şi auto t
propriu; ' fe- b'una cunoaştere a pieţei. — S e oferă:- training de specialitate;- pachet saiarial atractiv. Trimiteţi scrisoare de intenţie şi CV la fax: 0 21 -2 03.00,35 sau e -m a il:fiee@ fx.ro.
S C W il ly & C Ocu sediul în Sânnicoara, str. C lujului nr. 23
anunţă concurs pentru ocuparea posturilor: E C O N O M I S T
Cerinţe: .- studii superioare economice, specialitatea contabilitate;- cunoştinţe de operare pe calculator.
P A Z N I CC . V-urile se vor depune la sediul societăţii pînă la data de 15.10.2002. Concursul va avea*loc în data de 22.10.2002
* * - - • e3"la sediul firmei. §
Inform aţii Ia telefon: 432.094. ^
a ««gwwwBWWBiipJ
S tr. B e iu şu lu î, nr. 11T e l : (0 2 6 4 ) 4 0 6 6 2 4
Vă oferă următoarele servicii: - MONTARE DE REPARTITOARE DE CĂLDURĂ PECALORIFERE ÎN APARTAMENTE MONTARE CONTOARE DE APĂ CALDĂ Şl APĂ RECECITIRE Şl FACTURARE LUNARĂ |SERVICE____________ '
Jnf^STR|iRIMAyERII;NR.4 »TEll/FÂX^0264-426642
S.C. MAGNAT CONSTRUCT S.R.L.. angajează In condiţii de
salarizare deosebite Z ID A R I , M O Z A I C A R I ,
D U L G H E R I , F A I A N T A R I , I N S T A L A T O R I , ’ E L E C T R I C I E N I ,
pentru lucrăriînţarăşi străinătate. Dupâ un stagiu de 3 luni. posibilităţi de plecare în
Germania.Relaţii se pot obţine zilnic la tel: 0264-440.444, 442.212
sau la adresa § str. C . Brăncoveanu nr. 15 §
3400 Cluj-Napoca
VIND URGENT:1. C a lo r ife r e im p o r t G erm a n ia , c e n tr a le term ice, instalaţii.2 . T a b lă z in c a tă şi d e a lu m in iu ( tă ie m o r ic e dim ensiune).3. Parchet lam inat "Super C lick Im port G erm ania".
str. Decebal nr. 75 (fostă K. Marx). s?
Informaţii la tel: g0264-130.212.
M a g a z in " M O C H E T A "
l i p i r e c l i p s a r e
6 mm 167.983 210.0007mm 193.193 235.2108mm 210.000 252.017p reţu r ile s în t în le i/m e tr u p ă tr a t fă ră T V A
s t r . A . V la ic u n r . 4 C lu j-N a p o c a T e le fo n : 0 2 6 4 -4 1 9 .1 6 4
S . C . E C C O C A S A S . R . L
Str. Plopilor nr. 25 Tel/fax: 0264-429.674,
0721-207.645, 0745-235.668
• Dă în chirie garsonieră conf. I, cart. Gheorgheni, mobilată integral, cu toate dotările, cu telefon, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie .garsonieră conf. I,
mobilată, contorizată, cu telefon, balcon închis, cart. Mănăştur central, preţ 80 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată integral, cu frigider, aragaz, telefon,
[ finisată, curată, cart. Mărăşti, preţ y 80 USD, pe termen lung. Tel.
mobilat, curat şi îngrijit, frigider, aragaz, pentru studenţi, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde urgent garsonieră, conf. I, str. Negoiu, semifînisată, balcon închis, cu telefon sau schimb cu ap. 2 camere conf. 2, plus diferenţa. Tel.429.674. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 3 camere, conf. I, B-dul N. Titulescu, parchet, telefon, uşă metalică, beci, îngrijit, preţ mult negociabil. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde urgent garsonieră conf. I, str. Pasteur, finisată, cu telefon, ocupabilâ repede. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie spaţiu de producţie sau depozit, zonă semicentrală, format din 2 hale «compartimentate, curte mare betonată, grup sanitar, vestiar, telefon internaţional, birouri. Tel.429.674. (Ag.i.)• Vinde urgent garsonieră, conf. finisată, ocupabilâ imediat, cart.
Gheorgheni, preţ 260 milioane negociabil. Tel. 429.674. (Ag.i.)
R E Z I D E N Ţ I A L -
I M O B I L I A R Ep /JN
y > * k . •’ .
S . C . î n c h i r i a z ă
spaţiu pentru depozitareîn s u p r a f a ţ ă d e 1 4 4 m p , a f l a t p e
B - d u l 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 n r . 1 4 6 .
Informaţii suplimentare latei.: 0264-194.981.
SOCIETATE CU CAPITAL GERMANangajează de urgentă
D I R E C T O R D E V ÎN Z Ă R I ş i A G E N T D E V ÎN Z Ă R I
(specific materiale de construcţii)Cerinţe: ' v - -
- studii superioare tehnice sau economice:- vechime în domeniu min. 5 ani;- vîrsta maximă 45 ani; . . "-.-P:
1 - cunoştinţe operare P C;- cunoştinţe de limba germană sau engleză;
, cam et.de conducere (maşina proprie.reprezintă avantaj), p
T i r .* . - . • v / A n ^ i T ^ r , G E S T I O N A RZ I D A R ş i V O P S I T O R _ vechim e min. 5 ani;
-vechinje min. 5 ani. . garanţii.
v Jjâ rugăm să trimiteţi CV-urile însoţite de foto la fax: 441.105. pGerem seriozitate, oferim salarii atrăgătoare.___________*_______ _
- C O M P L E X U L B A L N E J k R §
T U R D A / .
^ B aza de tratament Arieşul vă pune la dispoziţie aparatură de înaltă tehnologie pentru afecţiuni neurologice periferice (pareze u şo a re , sechele m inore după poiineuropatii, sechele după poliom ielită), reum atism ale (spondiloze, artroze, poliartroze, tendinoze, tendomioze, periartrită scapulohumerală) ginecologice (insuficienţă ovariană, cervice cronice), cardiovasculare (varice), posttraumatice (luxaţii, fracturi), debilităţi fiziceşi ale căilor respiratorii, cu nămoluri-sapropelice şi ape minerale clorosodice, de diferite concentraţii, hipo şi hipertrone, bicarbonate calcice şi m agnezice etc. C azarea se face la Hotel Arieşul într-o atmosferă caldă şi relaxantă. ‘
«Inform aţii ş i rez e rv ă ri la te l: 0264-31.68.4Z
REPARAŢII /(aparatura fotografica J
| ZenoIreinhardt
C a l e a M ă n ă ş tu r , in r. 8 , C lu J-N .| Tel.: 0921460-169; 064/ 42-50-961
— — ____________________ Iei/fax 21-60-75.l M i l i l i c n t u V
CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;
tel/fax 19-73-04!
D e s c o p e r i ţ i o a m b ia n ţ ă u n ic ă , p l in ă d e î n c â n t a r e ş i b u n g u s t p r in n o u l r e s t a u r a n t A G A PE, d e s c h i s la C lu j p e s t r a d a I u l iu M a n iu n r . 6 . P r in t r - o lin ie d e a u t o s e r v i r e ş i 4 s a lo a n e d e lu x , r e s t a u r a n t u l A G A PE o f e r ă o a s p e ţ i lo r s ă i b u c a t e a le se , g ă t i te d u p ă r e ţ e t e tr a d i ţ io n a le r o m â n e ş t i , u n g u r e ş t i ş i a r m e n e ş t i l a p r e ţ u r i a c c e s ib ile tu tu r o r .
R e s t a u r a n t u l A G A P E *
f 'v a n e m a s a , m a s a
C lu j N a p o c a , s t r . I u l iu M a n iu n r .6
F I R M A D E I M P O R T Ş I D I S T R I B U Ţ I E
N A Ţ I O N A L Ă D E P I E S E D E S C H I M B
P E N T R U C A M I O A N E ’angajează:
D IR E C T O R E X E C U T IVCerinţe:• Experienţă relevantă in conducerea unei echipe dc vînzări;• Responsabilitate şi implicare în realizarea obiectivelor firmei;• Spirit organizatoric dezvoltat şi maturitate în abordarea
afacerii;• Reale abilităţi în negociere şi studiul pieţei;• Marketing - elemente dc bază.
«OKOlOferta noastră:
• Pachet salarial motivant cu bonificaţii în funcţie, de performanţe;
• Pregătire profesională de specialitate internă şi europeană;• Autoturism dc serviciu.
CV-urile cu fotografie, însoţite de scrisoare de intenţie, vor fi trimise în atenţia Departamentului Distribuţie Ia OP 1 Cluj- Napoca, Căsuţa Poştală 1384, pînă la data de 15.10.2002.
• Tinere simpatice, oferim companie, masaj, domnilor civilizaţi numai la domiciliul nostru. Tel. 0740-56-28-81 în tre orele 9 ,0 0 -2 1 ,0 0 . (550108)
S f i iC U P ID O N L o v e L in e !C e l m a i m o d e rn se rv ic iu de
cunoştinţe şi p rie te n i d in
R o m â n ia . S u n ă a c u m la
023 8-402.42 2, t a r if n o rm a l,
fă ră s u p ra ta xă , şi găseşte-ţi
ju m ă ta te a .
A D E V Ă R U L .d e C l u j
C e r t i f ic a t E u r o p e a n d e O p e r a r e p e C o m p u te r
★ ECDL ★
★ ★
Standard în U niunea Europeană
A testă abilităţile de bază în utilizarea com petentă a calculatorului.
Centru de testare şi training în C L U J-N A P O C A
SC C IM SATel. 414 .123 ,414 .120 /124 .
T E L E C H A T !U n serviciu ex trem de
pop u lar. Z eci de p rieten i te aşteaptă pe fir!
Sună la 0238-402 .444 , | tar if n orm al, fără <ş
suprataxă şi in tră p e fir, de oriu n d e ai fi.
• Vînd urgent teren 1500 mp pe str . E rem ia Grigorescu. Tel. 0744-60-54- 05. (550516)
a m :
C O M P A N I E F A R M A C E U T I C A N A Ţ I O N A L A
D E S U C C E S , C E R T I F I C A T Ă G M Pangajează persoane dinamice, am biţioase si motivate pentru posturile
-F A R M A C IS T - A S IS TE N T D E FA R M A C IE
Cerinţe generale:- program full-time; ■- bun planificator, organizator, adaptabil la nou;- cunoştinţe PC;- cunoaşterea limbii engleze constituie un avantaj;- experienţă minim 1 an.Locaţia postului: Cluj-Napoca.
Oferim salariu atractiv şi posibilitatea afirmării într-o companie naţională de succes. Toate aplicaţiile (CV, scrisoare de intenţie ş i o fo tografie recentă) vorfi transmise prinfax la numărul 0262-276.754. (m 2us)
F A R M A C IAA M A R Y L L IS
Prin tot ceea ce facem, vrem să fim ^
Mai APROAPE IOde dumneavoastră! f;O)
Luni - vineri: 08 - 20Sîmbătă, duminică: 08 -1 3
S tr . Iu liu H a ţie g a n u n r . l l
(fosta M u z e u lu i),
C lu j-N a p o c a
Te l./Fa x : 0264-197652.
f p s i p f
r t i t , ' j ţ a i r t j 3
L
. J
fiii-
M A TR IM O N IA LE
• Vînd parcele de teren, mărimi dorite, front lastradă 100 metri liniari, adîncime 25 metri liniari, pe str. Eugen Ionescu (fostă Drumul Sălicii) -Zorilor, 18 USD/mp. Tel. 0744-93-24-63 şi 0788-32-61-10. (550556)
• Vînd garsonieră pe str. Cernei nr. 5. Tel. 18-09-45. (550603)
• Vînd la 'V laha, teren cu construcţie 1100 mp şi teren 1200 mp. Tel. 0723-15-39-81. (550649)
• Vînd garsoniră pe str. Negoiu, parter. Tel. 16-66-00 sau 0740-28-25-90; 0745-61-44-68.550678)
• Dau în chirie apartament cu o cameră, nemobilat, pe str. Pata. Tel: 0722-60-50-25, 44-31-35. (549123)
• închiriez pentru 1 sau 2 studenti, cameră în zona centrală. Tel: 0744-20-20-58. (549218)
* Student caut garaj în zona Haşdeu. Tel. 0744-55- 91-53. (550478)
DIVERSE
• Vindem urgent sediu firm ă p arter + eta j, 16 camere + 2 grupuri sociale, centrală term ică proprie, posib ilităţi transform are hotel. P reţ 60.000 USD, negociabil. Tel: 43-52-77; 41-51-39. (547998)
• Inspectoratul de Protecţie a Mediului Cluj vinde ARO 10-4, an de fabricaţie 1990, pentru piese de schimb. Solicitanţii se vor prezenta la sediul I. P. M. Cluj, Calea Dorobaţilor nr. 99. Informaţii suplimentare la tel: 41-07-20. (549197) %
ÎN C H IR IE R I
V ÎN ZĂ R ICUMPĂRĂRI
• D au în ch ir ie apartament 2 camere, Piaţa M. V iteazu , m ob ilat, ocupabil imediat. Tel: 43- 22-60. (549175)
• închiriez apartament 2 camere, mobilat, cartierul G heorgheni (zonaInterserv isan), ocu pab il imediat. Tel. 0722-29-51-06. (550537)
1 • Atenţie !!! Executăm în cel mai scurt timp saltele clasice Ia orice dimensiune pentru cămine, spitale, la preţu ri p rom oţionaie. T otodată executăm plapume de una sau două persoane la preţuri foarte, foarte mici. Tel: 0723-63-65- 35. (549076)
• A ngajăm v înzător- gestionar pentru Turda, magazin mochetă. Relaţii Ia raion u l de m ochetă din complexul Big etaj I, între orele 9.00-17.00. (549153)
• Firmă mixtă, româno- olandeză, caută inginer cu experienţă (minimum 3 ani) în program are C++ sub L inux, pentrum anagem entu l unorproiecte so ftw are în colaborare cu “ P hilips”. Informaţii suplimentare la tel. 19-56-13. Doritorii vor tr im ite C V -ul la adresa secretariat@tedelco. ro sau la nr. fax 19-22-57. (550675)
• C etăţean austriac doreşte să v îndă 48% acţiuni proprietate dintr-o firm ă de consum abile tipografice din România. Tel. 0745-38-62-36. (550684)
• M ărea prezicătoare C olum bia cunoscută pe
' v j
posturile m ass-m edia şi peste hotare, a cîştigat premiul întîi de vrăjitorie în 17 ţări. Ea lucrează ca magia aibă şi lucruri sfinte, cea iu ri şi p lante de la Ierusalim. Deschide tarotul şi spune trecutul, prezentul şi v iitoru l , poate face ta lism an e de dragoste, desface cununii,îm preu nează pe cei despărţiţi, aduce spor în afaceri, alungă blestemul din casa om u lu i, scoate argin tu l v iu , desface de impotenţă, vindecă de beţie, ep ilep sie şi m ulte alte prob lem e, vindecăp sor iaz isu l. A pelaţi cn încredere Ia telefoanele: 0740-47-94-95 sau 0723-95- 92-53. (550521)
• Angajăm persoană cn experienţă pentu reparaţii biciclete. Vîrsta între 25-39 ani. T el. 07 2 2-56-66-77. (550578)
• : A K U Italia-p rod u că toare deîn că lţăm in te sportivă,deschide la Cluj-Napoca sediu productiv şi caută: C T C -işti; cusătorese cn exp erien ţă în utilizarea maşinilor cu coloană zig-zag şi ştrab el; subţietoare; personal calificat pentm maşnile de perforat, capsat şi nituit; personal pentm croit; m ecanic. Se oferă: salariu atractiv în funcţie dc calificare; bonuri de masă; condiţii de lucru decente în colectiv responsabil; lucru asigurat constant. Pentm relaţii sunaţi la tel. 40-65- 27 sau 40-65-28. (550643)J
P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l
v ă p u t e ţ i a d r e s a l a :- S C . A P E X S .R . L . - s tr . A . I a n c u n r . 3 6 , te l. 0 2 6 4 - 1 9 6 .2 1 3 ( p în ă în u l t im a z i a lu n ii p e n t ru lu n a u rm ă to a re ) ;
- C P D A P E X S .R .L . - s t r . I .M . K le i n n r . 1 5 , te l . 0 2 6 4 - 4 3 9 .1 2 0 ( p în ă î n u l t im a z i a lu n i i p e n t r u lu n a u rm ă to a re ) ;S C R O D I P E T S A - P - ţ a G ă r i i n r . 4 - 5 , te l . 0 2 6 4 - 4 3 3 .6 2 0 ( c u p la ta în n u m e ra r s a u v i r a m e n t , p în ă în u l t im a z i a lu n i i p e n tru lu n a u r m ă to a r e ) ;
- L a f a c t o r i i p o ş t a l i ş i O f i c i i l e P o ş t a l e d e c a r e a p a r ţ in e ţ i ( în p e r io a d a 1 -2 6 a f ie c ă re i lu n i) .
• Angajăm barmani, DJ cu experienţă şi chelneriţe cu aspect fizic plăcut pentru .club-select. CV, poză, recomandare de la ultimul loc de muncă se vor depune p înă la data de15.10.2002, pe str. Victor Babeş nr. 33, între orele 12,00-17,00. Tel. 19-87-11. (550644)
• Departamentul pentru p reg ă tirea personalu lu i d id a ctic al U n iversităţii “B a b e ş-B o ly a i” C luj- N apoca organizează în cep în d cu data de19 .10 .2002 un nou curs in ten siv de pregătire psihopedagogică şi metodică adresat ab so lven ţilor de învăţăm înt superior care optează pen tru cariera d id actică . R elaţiisu p lim en tare las e c r e t a r i a t u l departam entului -str. M. Kogălniceanu nr, 4. Tel. 19- 70-00. (55 0646)
• S .C . R om stal S.A. Sucursala Cluj angajează inginer de vînzări. C.V.- urile se depun la secretariatul din str. Aurel Vlaicu nr. 25 sau la tel/fax:0264-411.223. (9759013)
• Angajăm tineri pentru d istr ib u it reclam e. Tel: 0265-146.049. (9762149)
Numiţii Moldovan loan, Moldovan Ana, MoldovanAlexandru, Moldovan Luca,Moldovan Vasile, Moldovan Teodor, M oldovan Susana, Moldovan Ana, MoldovanLeontina, văduva Moldovan Veronica născută Socaciu, Ghiolţan A nisia văduva lui Moldovan Ştefan, văduva lui Moldovan N icolae născutăGroza, Jucan Maria măritată Cosma, sînt chemaţi în calitate de pîrîţi la Judecătoria Cluj- Napoca un dosar nr. 3065/2002 avînd ca obiect recunoaşterea dreptului de? proprietate pentru termenul din 18 octombrie 2002, camera 16. (549166)
• Gali Ianos este chemat la Judecătoria Huedin în16.10.2002 îri proces cu Brazdâu Iosif, pentru uzucapiune, dosar nr. 976/2002. (549222)
• Kilin Iosif este chemat la Judecătioria Cluj în 9.10.2002, în proces cu Chelaru Gabriel pentru prestaţie tabulară, dosar nr. 5438/2002. (549223)• în conformitate cu Legea nr.
137/1995, Cordoş Cristian şi Oana, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediii pentru obiectivul “spaţiu comercial” situat în Cluj-Napoca str. botuşului hr. 1, apartament 52. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (550655)' In conformitate cu Legea nr. 137/19 95, Arhiepiscopia ibtodoxă Română a Vadului, fleacului şi Clujului, anunţă 'nceperea demersurilor pentru Aţinerea autorizaţiei de mediu Pentru obiectivul “biserică” ®uat în Cluj-Napoca str. Haşdeu
Vjn 45. Eventualele sesizări şi p eştii numai pentra factorii de
jsediu se vor depune la sediul Cluj, Calea Dorobanţilor nr.
55- (550676)
P IE R D E R I• Pierdut carnet de asigurat
eliberat de CNAS pe numele Cuibus Crina. îl declar nul. (549221)
• Pierdut Certificat de înregistrare seria A 096868 aparţinînd B. C. R. Sucursala Cluj, eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie Cluj. Se declară nul. (550677)
• Pierdut carnet de student pe numele Pintea Dan Râul. îl declar nul. (550683)
DECESE CO M EM O RĂRI
• Cu adîncă durere în su flet anunţăm trecerea fulgerătoare în nefiinţă Ia 66 de ani a scumpului nostru tată, prieten, coleg, vecin BAN YA Y ŞTEFAN fost p rofesor la C ojocna. Înmormîntarea va avea loc marţi 8.10.2002, ora 15.00, la C apela M are a C im itiru lu i C entral. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Fiicele îndurerate Julia şi Krisztina, prietena Ildiko. (549220)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic BO C H IŞ TEODOR în vîrstă de 73 de ani. D um nezeu să-l odihnească în pace! Înmormîntarea va avea loc m arţi 8. octom brie 2002, orele 14.00 la Capela Mare din C im itiru l C entra l. F am ilia îndurerată . (549224)
* A ducem un ultim omagiu fostului nostru coleg şi p rieten ing. agronom OCTAVIAN POP (TAVI). Sincere condoleanţe familiei profund îndurerate de marea pierdere suferită . Dumnezeu să-l odihnească în pace! Promoţia 1954 a Liceului de băieţi nr. 3 Cluj, azi Colegiul Naţional “Emil Racoviţă”. (549214)
• Un ultim om agiu prietenului şi colegului meu de bancă din liceu , ing. agronom OCTAVIAN POP (TAVI). Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace! C ondolean ţe fam ilie i îndoliate din partea ing. Marius Mălai. (549215)
♦ Sincere condoleanţe şi în treaga . noastră com pasiune doam nei dr. Lucia Pop, copiilor ei şi cum natei noastre Sanda Gocan la pierderea celui care a fost ing. OCTAVIAN POP. O dihnească-se în pace! F am ilia G ârbu. (549217)
• Sîntem alături de colega noastră, doam na R eut Aurelia în aceste clipe grele cauzate de trecerea în eternitate a mamei sale. T ransm item sin cere condolean ţe fam iliei îndoliate. Colegii de serviciu de la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj. (550659)
• Condoleanţe şi întreaga mea compasiune fam iliei îndurera te, la despărţirea de TAVI POP, bunul meu prieten şi coleg de liceu. Să- i fie ţărîna uşoară. Alexandru Burdea. (549216)
• Au trecut 5 ani de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost cel mai bun soţ şi tată GHEORGHIŢA GAVRIL. Lacrimile pe care le-am vărsat pînă acum şi pe care le vom vărsa de acum încolo nu ne vor alina nicic în d durerea.Mormîntul îţi va fi veşnic acoperit cu flori. Nu te vom uita niciodată. Dorm i în pace dragul nostru. Adriana şi Găbiţă. (549184)
• Azi 7 octombrie 2002 cu inim ile îndurerate ne aducem aminte de fostul soţ, ta tă şi prieten SZUZ JOZSEF, care acum un an n e-a părăsit pentru totd eau n a . F am ilia îndurerată. (549191)
• Durerea şi dorul din sufletele noastre sînt fără alinare, cuvintele sînt prea sărace pentru a exprima ce sim ţim azi, 7 octom brie 2002, cînd se împlinesc 2 ani de cînd bunul şi iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic ing. RADU ILIE a p le c a t pe drum ul fără întoarcere lăsîndu-ne trişti şi în d u rera ţi. G olu l din su f le te le noastre nu va d isp ărea n ic iod ată şi lacrim ile noastre vor uda veşn ic m orm întul tău . F am ilia în veci nemângâiată. (550652)
• 7 octombrie este ziua cea m ai tristă în care.ne ream n in tim cu inim a îndurerată, împlinirea,ţinui an de Ia plecarea dintre noi a celui mai bun soţ, tată. so cru , bunic şi p rieten , SZ U Z JOSIF (m aistru sticlar) . Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (550682)
• M ulţum im tu tu ror ru d elor , cu n oştin ţelor, vec in ilor , foştilor colegi, prietenilor din Ungaria şi celor ce l-au cunoscut, care au fost alături de noi în momentele grele pricinuite de p ierderea scum pulu i nostru N AG YG H E O R G H E -G Y U S Z I. F am ilia îndu rerată .(549219)
• Cu adîncă durere în su fle t anunţ trecerea în nefiin ţă a scum pei mele so ţii, BERESCH ILEONTINA, în vîrstă de 82 ani. Înmormîntarea în sat Corpadea, ora 13,00. Soţul M ihai, copiii P etrea cu familia, Cheţa cu familia, V iorica cu fam ilia şi cumnata Viorica cu familia. Dumnezeu să o odihnească. (9763812)
Pensionarii cu ven itu ri m ici vor p rim i gratuit unele medicamente produse in ţară
Casele de asigurări de sănătate vor acoperi integral costul unor medicamente de producţie autohtonă pentru pensionarii cu venituri de pînă la 1,4 milioane de lei pe lună, printr-o decizie comună a Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de A sigurări de Sănătate, în baza Programului social al Guvernului pentru 2002-2003, a declarat Iulian Popescu, directorul general al CNAS.
Medicamentele respective se eliberează gratuit pe bază de prescripţie m edicală î n ' tratam entul am bulato riu .' Prescrierea o poate face atît medicul de fam ilie, cît şi medicul de specialitate din ambulatoriu, în ambele cazuri
doctorii trebuind să aibă contract cu casele de asigurări de sănătate. A siguratu l va prezenta talonul de pensie şi actul de identitate.
Potrivit directorului general, pensionarii din această categorie au dreptul la o singură prescripţie medicală pe lună, cuprinzînd cel m ult trei medicamente. E liberarea medicamentelor prescrise în cadrai programului social se poate face de către orice farmacie care are contract cu casele de asigurări de sănătate.
Persoanele care beneficiază de medicamente în cadrul Programului social (decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul asigurărilor sociale de sănătate) menţin
celelalte drepturi ce decurg din calitatea de asigurat, privind asistenţa cu m edicam ente tratamentul ambulatoriu.
Lista m edicam entelor din Programul social cuprinde 27 de Denum iri Com uneInternaţionale (DCI-uri), cărora le corespund circa 50 de denumiri comerciale, pentru afecţiuni ale aparatu lu i respira tor, s istem ulu icardiovascular, sistem ulu i m usculoscheletic , trac tu lu i digestiv şi ale metabolismului.
Medicamentele cuprinse pe listă vor putea fi eliberate gratuit pensionarilor cu venituri mici după ce documentul va intra în vigoare, o dată cu apariţia lui în M onitorul O fic ia l al României.
Ministrul Educaţiei a inaugurat Facultatea de
Litere din TopliţaLa Topliţa s-a deschis, sîmbătă, în prezenţa ministrului Educaţiei
şi Cercetării, Ecaterina Andronescu, şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Vaier Dorneanu, prima instituţie de învăţămînt superior din localitate, Facultatea -de Litere. Facultatea de Litere este filială a Universităţii Transilvania din Braşov şi a fost înfiinţată cu scopul rezolvării deficitului de profesori de limba română din judeţul Harghita. Numărul iniţial de 50 de locuri scoase la concurs a fost suplimentat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu încă 20, din cauza numărului mare de candidaţi. Ecaterina Andronescu a anunţat câ se vor acorda burse tuturor studenţilor care se angajează câ, la absolvirea facultăţii, vor preda în şcolile rurale sau din localităţile natale. Bursele sînt în valoare de 1,5 milioane de Iei pe lună şi fac parte din programul guvernamental. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Vaier Dorneanu, a declarat câ înfiinţarea Facultăţii de Litere Ia Topliţa oferă o şansă şi tinerilor din localităţile rurale din zonă să urmeze cursurile unei instituţii de învăţămînt superior şi reprezintă semnalul unei dezvoltări deosebite a municipiului. De mai mulţi ani, judeţul Harghita se confruntă cu o lipsă acută de profesori calificaţi de limba şi literatura română. In acest an, la concursul de titularizare, pe cele 100 de locuri vacante au candidat doar două persoane, care nu au obtinut media de trecere.
R e c t o r u l B o g d a i r D u m i t r a ş c u
t r a f i c e r c e t a t f u s t a r e d e l i b e r t a t e ,
c u i n t e r d i c ţ i a d e a p ă r ă s i C a p i t a l aRectorul Universităţii Internaţionale Deschise • Academ ia de
Tehnoeconom le şi Cooperare Rom âno-Am ericană (U ID A T C R A ), Bogdan Dumitraşcu, va fi cercetat in stare de libertate de procurori ai Parchetului Naţional Ahticorupţle, care i-au interzis să părăsească Bucureştiul şi l-au dat în consemn la frontieră, după ce mandatul de arestare preventivă de cinci zile, emis pe numele lui, a expirat sîmbătă seară, au declarat surse judiciare.
Dumitraşcu fusese, arestat preventiv marţi, de Parchetul Curţii Supreme de Justiţie, pentru înşelăciune, exercitarea fără drept a unei profesii şi pentru infracţiuni la Legea 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţămînt superior.. Potrivit anchetatorilor, Dum itraşcu, administrator la societatea Institutul Academic de Consultanţă, instruire, Editură şi Servicii - “Tehnoeconomia Europeană” SR L, ar fi indus în eroare mai multe persoane cu privire la dreptul acestei instituţii de a desfăşura activităţi de învăţămînt superior, fără ca aceasta să fie acreditată sau autorizată provizoriu. Dumitraşcu este acuzat că ar fi eliberat ilegal diferite acte de absolvire (diplome de licenţă) pentru specialităţile Drept şi Ştiinţe economice.
0 m are cantitate de ţigări a fost descoperită de
poliţişti în trenul rapid "P rie te n ia "
O cantitate nejustificat de mare de ţigări a fost descoperită, v ineri, de poliţişti, în stocul vagonului-restaurant al trenului rapid "Prietenia" care circulă pe ruta Chişinău-Bucureşti, din calculele făcute rezultînd că, la cursa respectivă, fiecare pasager putea fuma în medie 577 de pachete de ţigări, inform ează Inspectoratul General al Poliţiei de F ron tieră (IGPF).
in timpul controlului, reprezentanţii IGPF şi ai D irecţiei P o liţie i T ransporturi ’ din Inspectoratul General al Poliţiei au găsit ascunse, în vagonul-restaurant al trenului, cinci mii de pachete de ţigări care urmau să fie vîndute pe piaţa neagră. în plus, îri documentele de gestiune ale restauran tu lu i erau înscrise 26.000 de pachete de ţigări, necesare pentru consumul pasagerilor ce se deplasau pe ruta respectivă. Luînd în calcul faptul câ în tren erau 45 de călători (printre care femei şi copii) consum ul m ediu al fiecăruia dintre ei era de 577 de pachete de ţigări.
Emil Constantinescu vrea să deschidă "un proces de revizuire a istoriei" din 1989 pînă în prezent
Fostul preşedinte Em il Constantinescu şi-a lansat, sîmbătă, la Ateneul Român, cartea “Timpul dărîmării, timpul zidirii”, lucrare în patru volume prin care încearcă să deschidă, conform propriilor spuse, un proces de “revizuire” a istoriei României în ultimii 13 ani.
în discursul său, Emil Constantinescu a afirmat că şi-a dat seama de necesitatea unui asemenea demers în mai multe momente, dar s-a hotărît
la începutul anului trecut, după o corespondenţă cu istoricul englez Thomas G allagher. Gallagher, care scria o carte despre România, i-a spus că nu a găsit nici un analist sau gazetar român cu aprecieri pozitive la adresa “administraţiei Constantinescu”.
“Nu este spovedania unui învins, ci este spovedania unui soldat care a cîştigat şi a pierdut bătălii” şi “va continua să lupte împotriva corupţiei, m inciunii,.
hoţiei” şi altor flageluri din societatea rom ânească, a declarat fostul şef al statului.
Emil Constantinescu spune că lucrarea sa este “ o carte scrisă cu mînie”, care nu vizează, însă, anum iţi adversari p o litic i. Constantinescu mai afirmă câ se consideră “un preşedinte al crizelor”, date fiind situaţiile dificile ce au trebuit rezolvate în timpul mandatului său la Cotroceni.
în “ re p r iz a ” de d u m in ic ă U N IV E R S ITA TE A C R A IO V A -
F.C. N A Ţ IO N A L 0-2 (0-0)A S T R A - R A P ID . P artid a s -a d isp u ta t în n o ctu rn ă , după
închiderea ediţiei. ' " _ _D e sp re ‘ repriza" de dum inică şi clasam entul “la zi”, în numărul
de marţi. wRomeo V. CIRŢAN
Bombele din “Groapă” şi GhenceaR epriza de sîmbătă a program at şase partide, victoria revenind
uneia singure dintre gazde, două încheindu-se la egalitate, iar în trei succesul a revenit oaspeţilor. Două bo m be de mare calibru în Bucureşti, în Groapă" şi în Ghencea, alte două lă Tim işoara şi B a că u . O bom bă de calibru mai mic şi la Galaţi. în cele şase partide de sîmbătă au fost m arcate 16 goluri (de fapt, în patru, fiindcă do uă s-au încheiat cu scorul alb d e 0 -0 ). Din nou, oaspeţii "în faţă" prin cele 9 goluri m arcate (gazdele au punctat de 7 ori).
D e -m i-s i-a ! D e -m i-s i-a ! D e -m i-s i-a ! DINAM O - G LO R IA 0-2 (0-0)
Sîm bătă, în “Groapă", a fost păstrat un mom ent de reculegere prilejuit de comemorarea a doi ani de la plecarea în eternitate a celui care a fost Hîldan, căpitan al haitei “cîinilor roşii", O comemorare cu... înfrîngere a campioanei en-titre, după o prestaţie penibilă, ce a determinat, spre final, ca spectatorii, întărîtaţi de neputinţa favoriţilor, să scand eze D E -M I-S I-A . Bănuim că a lui Flocea (alias Florin Marin, care s -a mai retras o dată înainte de start). N -a r strica‘nici a lui Gigi Neţoiu şi a altora. Bistriţenii au obţinut o meritată victorie prin golurile m arcate de Minteoan (87, şut de la 35 de metri, peste Cristi Munteanu ieşit prin careul mare) şi Ceauşu (90). T e pom eni c-o fi fost un blat aranjat de Jean Pădureanu şi noi n -am ştiut nimica!
“ B ă tr în a D o a m n ă ” re d iv iv u s ! PO LI - A .E .K . - U.T. A rad 3-4 (2-0)
Incredibil, dar adevărat: un stadion arhiplin, “Dan Păltinişan" din Tim işoara, cuprinzînd în brîul de beton al tribunelor 45.000 de spectatori, din care 5.000 arădeni, a fost martorul senzaţionalei răsturnări a unui rezultat care, la un m om ent dat, era clar în favoarea timişorenilor, pentru ca în final să consem neze meritata victorie a "B ă: rinei Doam ne". Dovadă de necontestat evoluţia scorului: 1-0 O p rea (în prim ul m in u t de jo c ); 2 -0 R . S ta n c u (3 8 ) ; 1 -2 Constantinovici (51, autogol); 2 -2 cam erunezul Nyock (61); 3 -2 din nou O prea (68); 3-3 Manta (78) şi 3-4 Chitescu (90, pasă de la Nyock). Urm area înfrîngerii? Basarab P anduru şi-a dat demisia!
O n o fra ş - două ce n tră r i, d o u ă g o lu r i |F.C. BRAŞOV - F.C. FA R U L 2-0 (0-0)
La pauză 0 -0 şi se părea că se va repeta rezultatul din turul şi returul ediţiei trecute, am bble încheiate la egalitate. D u p ă ce braşovenii şi Marius Lăcătuş au zis: gata!, trupa de sub T îm p a a nâvâ t pe puntea-corăbiei tomitane. "marinarii lui H izo s -a u predat, O nctraş a centrat de două ori (în min. 55 şi 89), la Întîinire cu balonul au fost. pe rînd. C ocan şi Mircea Stan, care au marcat, consfinţind victoria meritată a braşovenilor.
A d o u a "re m iză ” a “g ă ş t i i n e b u n e " O ŢE LU L - SPO R TU L STU D E N ŢE S C 0-0
Ambele protagoniste au forţat victoria, dar ocaziile de gol au fost iros t'1 ari* la poarta alb-negrilor, cit şi a gălăţenilor (Mihai Guriţă, respectiv Mazilu irosind uriaşe ocazii de gol), in final, tabela de marcaj a rămas imaculată, consemnînd un echitabil rezultat de egalitate.
M iu a "d e z e rta t” în z iua m e c iu lu i STEA U A - C E A H LĂ U L 0-0
N u "dezertarea" lui M iu, în ziua m eciulu i, de la echipă, a determinat prestaţia penibilă a Stelei, ci m odul cum au evoluat cei trimişi de Cosm in Olăroiu în teren. Pe micul ecran, am avut prilejul să urm ărim un spectacol... nul din toate punctele de vedere. A fost o prim ă repriză în care 44 din 45 de m inute s-a jucat num ai în jum ătatea de teren a nemţenilor (o repriză a celui mai cumplit haos). Steaua nu şi-a limpezit stilul nici după pauză, iar nemţenii au prins un pic de curaj şi a lipsit foarte puţin ca şarja lui Costel Ilie (5 5 ) să se încheie cu gol pentru Ceahlăul, dar portarul stelist Martin Tu d o r a degajat in extremis din afara careului de 16 metri.
A rm e a n u ’ ş t ie fo tb a l F.C .M . BACĂU - F.C. A R G E Ş 2-3 (1-1)
A fost derby-ul cozii clasamentului, partidă în care vechimea şi valoarea în "cîmpul muncii", etalate de armeanul Florin Halagian s-au im pus în faţa lui Ţiţi Dumitriu (al cărui scaun se clatină tot mai tare). C a fost antrenor al băcăuanilor, Halagian a pregătit exemplar partitura partidei, în final F .C . A rge ş adjudecîndu-şi toate trei punctele (adevărul băcăuanilor ajungînd la -7 ). Piteştenii au punctat prin Bukvic (30), Bâlaşa (4 9 ) şi Tânase (76 ), cel mai bun de pe teren. Pentru băcăuani, ambele goluri au fost marcate de brazilianul Nivaldo (35 şi 72). Şi cînd te gîndeşti cu ce gînduri mari a luat startul F .C .M . Bacău!
!arbifrat: Valeriu loniţă," Constantin Florescu (ambii din Bucureşti) şi Ştefan Muntean (Bacău). Marcatori: Ghiorma (33 pen. 71), Oncicâ
> (61) şi Szekely (74).
Omul meciului: Oncică. Amarcat un gol cu preţui unei accidentări la arcada ochiului drept, a pasat la penalty-ul obţinut de Budeanu şi la golul marcat de Ghiorma în minutul 71.
Stop cadru: Partida din Gruia : s-a jucat în spiritul fair-play-ului, centralul Valeriu loniţă nefiind obligat să arate nici măcar , un cartonaş galben. Şi mai îmbucurător este faptul că jucătorii gazdelor nu vor avea nid un suspendat în partida cu Corvinul. - '
avanposturi, în detrimentul cuplului Dulcea -.G o rg a , falimentar pînă acum . Forţat de absenţele “lateralilor” Văsîie şi Rus (primul accidentat, iar al doilea suspendat), Ciorceri i-a oferit credit junelui Tudor Dobrău, acesta din urmă evoluînd fără complexe.
în minutul 9, Oncică execută o “liberă” din lateral stînga, însă D o bră u, exce le n t intercalat, expediază balonul în transversală. în minutele 26, 27 şi 29, feroviarii irosesc alte trei bune oportunităţi
. de a înscrie prin Budeanu (blocat in extremis de Ardeoiu), Ghiorma (şut reţinut de M u n te a n u ) şi Tilincă (lovitură de cap respinsă
i m i s i s s s s s i s s r a
un război atît de. mare la finele ediţiei 200212003. Meritul acestui succes revine pe de o parte şi “principalului” George Ciorceri,' care a recurs la cîteva modificări de ordin tacfic, modificări ce s-au dovedit inspirate. Budeanu şi T ilin că au fost preferaţi în
Btaa
Stimulaţi de primele de joc tentante puse la bătaie de băieţii buni şi darnici de Ia “Ecomax”, jucătorii feroviari s-au autodepăşit, prin evoluţie şi scor, în disputa de sîmbătă cu Gilortul Tg . Cârbuneşti, o altă nou venită în eşalonul secund al fotbalului autohton, dar care, cu siguranţă, va renunţa de “bună voie şi nesilită de nimeni” la
de acelaşi Munteanu). în minutul 33, oaspeţii nu mai pot evita inevitabilul şi Budeanu, excelent servit în careu de Oncică, este agăţat neglijent de Tudorache. Centralul Valeriu loniţă indică fără ezitare punctul cu var. Cel are sparge gheaţa este Ghiorma; şut precis în dreapta portarului. Trei m inute mai tîrziu , Budeanu, cam pionul ratărilor, ţinteşte transversala de la numai 6 m, după o pasă primită de la Oncică. Ultima ocazie a primului mitan îl are în prim plan pe acelaşi neobosit Budeanu, care, scăpat singur spre poarta adversă, nu reuşeşte _să-l dribleze pe Munteanu. în minutul 61, cel mai bun om de pe teren, Oncică, înscrie cu capul din centrarea semnată Paşca. Zece minute mai tîrziu este 3-0: balonul circulă pe traseul Paşca - Oncică - Budeanu - Gorga - Ghiorma, ultimul reuşind “dubla”. Apărarea oaspeţilor este groggy şi gazdele simt acest lucru. Ca urmare, în minutul 74, cel care se presupune a fi coordonatorul de joc al feroviarilor, Szekely, înscrie de pe linia porţii, după o acţiune lucrată şi şlefuită de Budeanu şi Gorga.
Pentru C F R Ecomax urmează deplasarea de la Hunedoara şi o nouă etapă în Cupa României.
C ristia n FOCSANU
s o m z m
Două victorii gazdele şi două oaspeţii, patra partide fiind “remize”, este bilanţul seriei întîi; în a doua, gazdele s-au impus cu 6 victorii, două partide încheindu-se la egalitate. în privinţa eficacităţii etapei, în cele 16 partide au fost marcate 41 de goluri (24 în seria întîi, 17 în a doua). în seria întîi, egalitate gazde-oaspeţi cu cîte 12 reuşite; în a doua, gazdele au punctat de 14 ori, oaspeţii doar de 3 ori. Rezultatele etapei şi ierarhiile “la zi”.
S eria I: O n e s te n ii s i s u c e v e n ii în fru n tet f .
Oneştenii acasă, sucevenii în deplasare au "remizat", dar au rămas în fruntea clasamentului, pe primele două locuri, departajaţi de golaveraje. Surprinde prăbuşirea “cimentiştilor" din Fieni, ajunşi în zona retrogradantă după ce, în primăvară, au participat la barajul de promovare în “A". Surpriză plăcută noile promovate Gloria Buzău şi Poli laşi. Rezultatele:
Etapa a Vll-a (12 octombrie): Cimentul - Internaţional, Met. Plopeni - Foresta, Unirea Focşani - Dacia Brăila, Electromagnetica - F.C. Oneşti, Poli laşi - Inter Gaz, Petrolul - Gloria, C.S.M. Medgidia - Rulmentul şi Midia - Bucovina.
S eria a l l-a : S c h im b a re de lid e r• Olimpia Satu Mare - Minaur Zlatna 2-1. Zlâtnenii s-au apărat foarte
bine şi au fost la un pas de o “remiză”. Sătmărenii au deschis scorul prin Ciolănel (34), zlătnenii au egalat prin Bolmandîr (47), golul victoriei fiind înscris de Bozdoc (67).
O a s p e ţ i i s - a u i m p u s in S e r i a I , g a z d e l e in a l l-a
• C.S.M. Reşiţa - “U ” Cluj-Napoca 3-1. La finele primei jumătăţi de oră, reşiţenii au deschis scorul prin D. Miclea, l-au majorat după pauză prin Szijj (53). Pentru clujeni a mijit o speranţă cînd Giurgiu (57) a redus din diferenţă. Speranţa s-a stins după ce Ciucur (86) a marcat al treilea gol al reşiţenilor, transformînd un penalty.
• Gaz Metan Mediaş - Industria Sîrmei C. Turzii 1-1. “Sîrmarii" au deschis scorul prin Anca (5, lob peste portar). Medieşenii au preluat frineie disputei dar, în ciuda dominării insistente, n-au reuşit decît golul egalizator marcat de Boara (64, “cap” la o centrare Ciurar).
• F.C. Baia Mare - Extensiv Craiova 1-0. Reveniţi în ograda proprie după etapele de suspendare, cu meciuri acasă disputate la Negreşti - Oaş, băimărenii au obţinut, în final, o victorie prin golul marcat de Vlasiu (35).
• F.C. Oradea - Corvinul Hunedoara 0-0. Pentru a doua oară în această toamnă, orădenii au susţinut meciul de acasă la... Ştei. Ca şi la partida anterioară susţinută la Ştei, vreo 4.000 de suporteri şi-au însoţit favoriţii, dar sîmbătă aceştia au trebuit să se mulţumească doar cu o “remiză" albă obţinută de favoriţi. Drept urmare, orădenii au pierdut şefia clasamentului, preluată de alba-iulieni.
• C.F.R. Cluj-Napoca - Gilortul Tg . Cărbuneşti 4-0.Scorul etapei. Detalii în cronică.• Apulum Alba lulia - Pandurii Tg. Jiu 2-0. Foarte greu s-a zămislit
victoria alba-iulienilor şi ea se datorează sută la sută lui Ovidiu Maier, care în minutele 77 şi 88 a înscris de două ori, transformînd magistral două “libere”, spre disperarea pandurilor care s-au bătut aprig pentru un egal.
• U.M . Tim işoara - A R O C -lung Muscel 1-0. Prima victorie a ex-divizionarilor “A", graţie golului marcat de Bota (12, dintr-o “liberă").
CLASAM ENT1. Apulum Alba lulia2. F .C . Oradea3. Corvinul4. Olimpia S . Mare5. I .S .C .T .6. G a z Metan Mediaş7. Pandurii T g . Jiu8. Extensiv C v.9. C .S .M . Reşiţa10. F .C . Baia Mare11. C F R Cluj-N apoca12. A R O C-lung13. “U” Cluj-Napoca14. Minaur Zlatna15. Gilortul Tg .. C .16. U .M . Timişoara*• U .M . Tim işoara este penalizată cu 10 puncte.Etapa a V ll-a (12 octom brie ): Olimpia - U .M . Tm işoara, Minaur
- C .S .M . Reşiţa, “U" - G a z Metan, Industria Sîrm ei - F.C. Baia Mare, Extensiv - F .C . Oradea, Corvinul - C .F .R Cluj-Napoca, Gilortul- Apulum şi Pandurii - A R O . .
Marmaţia Sighet - Unirea Dej 0-1 (0-0)S t a d i o n : M a rm a ţia ; T i m p : p lo io s ; T e r e n : a c c e p ta b il;
S p e c ta to ri: 300. M a rm a ţia : M o cean - llieş, Şteţca, B laga, Mois - T a rc zo z y , Bălaşa, M o cean, Korm oş - Tipie, B izâu (60 Drăgan). U n ire a : B ădan - M oşuţ, B ogoşel, Z a in ea - Podină, Bud_(46 F a rcă u ), Danciu, A rd ele an (6 3 T îm o v a n ), Kilin - C o zm a , Doru F c p . C a rto n a ş e g a lb e n e : M o cean, Tp le / Doru P op, Farcau. E lim in a t: llieş (m in. 86 - lovire fără balon). M a rca to r: T îm o va n (m in . 8 1 ). A rb itr i: A l. Rojnai - D . D o m şa , Fl. H anca. ,
O m u l m e ciu lu i: Nim eni.
S to p c a d ru : G azd ele s -a r fi mulţumit cu un rezultat de egalitate, apelînd pe durata reprizei secunde la num eroase trageri de timp. N -a fost să fie!
Unirea a făcut la Sighet cel mai slab joc din actualul campionat. Nu este o echipă disciplinată tactic, iar randamentul său depinde de forma de moment a individualităţilor. Cînd acestea râmîn în umbră, forţa echipei scade considerabil şi apare un joc urît. Urît şi plictisitor. La Sighet, într-un m ed clasic de 0-0, diferenţa a făcut-o... norocul. Aspect deloc neglijabil şi binevenit atund cînd armele războiului nu sînt ascuţite cum trebuie.
' în faţa unei echipe cu joc simplu, scuturat de artificii şi filosofie, dejenii
nu au reuşit să găsească soluţia salvatoare decît abia pe final de mec- Pînă atunci, gazdele au risipit două mari ocazii, cîte una în flecara repriză, la prima intervenind salvator Bădan, iar a doua fiind “rezolvată chiar de autorul ei, care, scăpat singur spre poartă, a intrat în unghi? a terminat faza cu o centrare anemică.
Unirea a început jocul cu două vîrfuri, Doru Pop şi Cozma, primul trecînd ulterior în linia mediană o dată cu intrarea în teren a lui Farcău în minutul 81, Farcău a urmărit pe partea dreaptă un baton după cara Dandu renunţase să mai fugă, a centrat impecabil din apropierea liniei oe corner, portarul gazdelor a atins mingea cu vîrful degetelor şi a aşezat-o frumos pe capul lui Tm o van. Care a înscris!
Unirea Dej pare să aibă acum toate atuurile în cursa pentru promova» echipă bună, program accesibil şi o doză de noroc. Să vedem însă ince fel se va manifesta legea compensaţiei! __ _
M ihai HOSSU
luni, 7 octombrie 2 12EMSBE3SEL
UNIREA Şl ARMATURADOMINĂ CAMPIONATULArmătura Zalău şi Unirea Dej par să fie echipele cu cele mai
mari şanse de promovare din seria a VlII-a. Dejenii s-au impus în deplasare, zălăuanii şi-au îmbunătăţit golaverajul pe propriul teren, în condiţiile în care urmăritoarele celor două echipe nu par capabile să ţină pasul. Armătura şi Unirea se întîlnesc, sîmbătă, în meci direct, la Dej, şi atunci vom vedea cine-i şeful în serie!
Someş Gaz Beclean - Pefrom M arghita 6-0 Pînă în acest moment, Becleanul pare cel mai'serios adversar
pentru cele două echipe din fruntea clasamentului. In meciul cu Marghita, firul, s-a rupt complet pe final, cînd gazdele au marcat de patru ori în şapte minute: Ştefănuţ (31, 39, 76 - pen.), Fl. Pop (82), Fărcaş (83).
M arm aţia Sighet - Unirea Dej 0-1 Dejenii au ajuns la +7 în clasamentul “adevărului”. Amănunte
în cronică. . .A rm ătura Zalău Plastunion Satulung 6-0 ,Nu s-a pus nici un moment problema învingătoarei. Goluri
Arieşul Turda - Olimpia Gherla 1-0 Turda e la prima victorie, Gherla mai aşteaptă. Amănunte în
cronică.Tricotaje Ineu - Oaşul Negreşti 3-3 Gazdele aveau 3-1 în minutul 87, cînd au făcut două schimbări
j : pentru trecerea timpului. Au fost atît de inspirate, încît Oaşul a reuşit egalarea! Au marcat Luca (21, 38) şi Pantea (31), respectiv Buciuman'(3), Ilea (87) şi Jeler (90+5).
CF Dej -Frontiera Curtici 2-0Nou-promovata e surpriza plăcută a acestui început de
campionat. Au marcat Moşuţ (41) şi Roşa (74).Victoria Cărei - Someşul Satu Mare 5-2 Dacă miză nu e, măcar goluri să fie. Şi au fost! Condor (2, 21,
75), Domotor (18), Tenteş (67 - pen.), respectiv M. Pop (15) şi Kicska (25) autorii golurilor. -
Minerul Sărmăşag a stat.Clasament:1. Armătura2. Unirea Dej3. Someş Gaz Beclean4. Tricotaje Ineu5. C.F. Dej6. Oaşul Negreşti -7. Min. Sărmăşag8. Someşul S. Mare9. Victoria Cărei10. Marmaţia Sighet11. Arieşul Turda12. Frontiera Curtici13. Olimpia Gherla14. Petrom Marghita15. Plastunion S. Lung
) Turdenii la prima victorieArieşul - OLIMPIA Gherla 1-0 (1-0)
Arieşul obţine prima victorie în actualul campionat după un meci disputat, cele două echipe începînd cu stîngul noul sezon competiţional. La gazde, s-a văzut dorinţa de victorie, însă nici gherlenii nu s-au lăsat mai prejos. După frumosul gol înscris de Boroian în minutul 39, jucătorii antrenorului Mihai Pop au forţat- egalarea, care putea fi obţinută în minutul 75, cînd Ciupe a ratat im penalty just acordat, dar în prima fază (lovitura de la 11 metri fiind repetată din cauza unui jucător aflat în careu în momentul executării penalty-ului) el a înscris. Deci, gherlenii au avut, egalarea în vîrfiil bocancului. Pînă la sfîrşitul partidei, oaspeţii au mai avift cîteva ocazii foarte bune de a marca, dar Maier şi Prodan au ratat din cele mai bune poziţii. Gazdele s-au apropiat doar de 2-3 ori de poarta lui Coşeriu.
Turdenii au adăugat trei puncte la zestrea lor săracă, iar Olimpia continuă şirul insucceselor, etapa viitoare ei îîitîlnind pe teren propriu una din fruntaşele seriei, Tricotaje Ineu. M isiune grea pentru gruparea gherleană.
SZEKELY C s a b a
Stad ion : Municipal;Vreme: înnorată; Teren: bun; Spectatori: 150.’ Arbitri: S. Buzămcscu - Fevronia Ton (ambii Craiova), Mihaela Maria (Drăgăşani).. Echipe: Arieşul: Muntean - Filip, Buglea, Oltean,; Crişan, Boroian (86: Peşteşan), Nicoarâ, Corcoabă - Marşu, G, Pop (87 Ciortea), Felner.
Omul meciului: Boroian k h gazde pentru şutul de la 20 metri, care a însemnat şi golul, victoriei turdenilor.
% Stop cadru: La linie au qfost delegate' '■ două
reprezentante ale: sexului ; frumos din Oltenia, spre --rprinderea publicului. Hle
; +au achitaCbine de sarcini.
PRINTREBUTURI
laşi, stadion “Emil Alexandrescu”, spectatori peste 15.000! R om ânia : Brezoianu, Săuan, Maftei, Gontineac, Vioreanu (Picociu), Tofan (Lungu), Podea (Mitu), Petrache (Socol), Manta (Chiriac), Corodeanu, Cr. Petre, Toniţa, Florea (Mavrodin), Tincu, P. Bălan (T o d e ra ş c ), antrenori Bernard C harre yre , R ada Trn y a n cse v , Haralambie Dumitraş - arbitru Alan Lewis/lrlanda, judecători de margine S . McDowell, A . McDowell/Irlanda; supervizor Gianni Romano/Italia - marcatori: T o fa n 2 eseuri, 2 lp, 8 tr., S ă u a n 2 eseuri, Brezoianu eseu; T in c u eseu, To n iţa eseu, G otine ac eseu, To d e ra şc eseu pentm România; Cascara 2 lp pentm Spania.
R o m ân ia va participa pentru a V -a oară consecutiv la un turneu final al C upei M ondiale. Performanţă care se datorează staff-ului
feAr, - . -r:,- - - :> TUt . ?>.J , ,t «'
i« v • ‘ i v F t
K ' ; ‘
R o m â n ia - S p a n ia 6 7 -6 ( 2 4 - 6 ) !România din nou în turneul final al Cupei Mondiale
tehnic, întregii echipe, admirabilului public ieşean. D e foarte mult timp, nu am mai văzut un stadion plin, aşa cum a fost stadionul “Emil Alexandrescu” în meciul de sîmbătă, cu un public pe care şi l-ar dori orice echipă divizionară sau naţională.
Acest 67-6 nu are nevoie de prea multe explicaţii sau/şi analize. El dem onstrează valoarea echipei noastre, calificarea meritată, faptul că Charreyre îşi realizează şi materializează, încet şi sigur, intenţiile numite p e rfo rm a n ţă . La baza ei stau însă coeziunea, omogenitatea, o gîndire tactică şi o foarte bună aşezare în teren, atu-uri pe care am dori să le rem arcăm şi în A u s tra lia 2003. Acolo unde R o m â n ia va întîlni, în grupa “A", A u stra lia / ca m p io a n amondială en-titre, A rg e n tin a şi Irlanda.
* * * •
fn C u p a In te r - r e g iu n i , la C lu j-N a p o c a . . .
T r a n s i lv a n ia - D o b r o g e a 44-10 (22-0)
” Selecţionata Tra n silva n ie i - Bîriea/”U ” Baia M are, Gheţa, M anea, Bulai, Deli, V . R usflU” Cluj, Cioriciu/Zener Arad, Tu d o riTU " Cluj, P a n ţîru Tir Cluj, Costin Buburuzan/Ştiinţa Petroşani, Teodorescu/ "U" Cluj, Păun, Lazăr/ambii “U" Baia Mare, V oicuTU " Cluj, B o rzTU " Baia Mare, + Drăgoi/Ştiinţa Petroşani, Boar, Bălan, R o m a n T U ” Cluj, C . Buburuzan/Ştiinţa, Mari’n/”U ” Cluj, M a nole fU ” Baia M are, antrenori Octavian C hihaiaTU” Cluj, G eorge S a v a T U ” Baia Mare - îşi trece în cont cea de â doua victorie consecutivă, la capătul unui meci pe care l-a dominat da capo al fine. Altfel spus, a reuşit o repetiţie utilă înaintea derby-ului din etapa următoare, 9 no ie m brie , c în d v a întîlni, la B ucureşti, selecţionata M untenie i.
D e m o s t e n e Ş O F R O N‘ Foto: Ion PETCU
• R e m in D e v a - S e lm o n t B a ia M a r e 2 4 -2 3
• S i lc o t u b Z a lă u - A s t r a l C î l n ă u 3 0 -1 5
• C S M S i b i u - C S M S e b e ş 2 5 -2 7
• O ţ e lu l G a la ţi - R u lm e n t u l B r a ş o v 1 8 -1 9
R a p id u l a p r in s v i t e z ăPornită, joi, cu devansul Rapid - “U" Ursus (33 -27), etapa a 9 -a
a Ligii şi-a consumat, sîmbătă, alte 4 partide, mai toate soldate cu rezultate înscrise în sfera normalului. Singura semi-surpriză s-a înregistrat la Galaţi, unde s-a im pus vizitatoarea, Rulmentul Braşov (altfel echipă de pluton), ceea ce (re)confirmă criza prin care trece Oţelul. Victorie a oaspetelor s-a înregistrat şi în "derby"-ul celor în suferinţă, C SM -urile din Sibiu şi S eb eş, formaţia de pe Cibin continuînd să rămînă singura fără punct. Şi, evident, fără speranţe!
C la sa m e n t: 1. Rapid 15 p., 2. Silcotub 14 p., 3. Remin 14 p., 4. Oltchim (2 jocuri mai puţin) 12 p., 5. Selm ont 10 p., 6. “U" Ursus (2 jocuri mai puţin) 10 p., 7. Rulmentul 8 p., 9. Oţelul 6 p., 9. Tom is 6 p., 10. Sebeş 4 p„ 11. Astral 3 p „ 12. Sebeş Op.
Clujenii n-au mai putut repeta minunea de săptămînă trecută: 22-33 (9-15) cu Minaur
Ca şi în precedenta partidă desfăşurată pe teren propriu, cea cu Lignitul, clujenii s-au văzut şi în întîlnirea de ieri conduşi cu 15-9; cauza fiind de data aceasta numeroasele lor ratări, combinate cii forma bună a portarului
băimărean Natalyuc, un ucrainean de 1,98 m. din Zaporoje.Spre deosebire însă de meciul cu “minerii" din Valea Jiului, studenţii
n-au mai fost, ieri, capabili de-o cursă de urmărire care să sâvîrşească “minunea" (întoarcerea rezultatului şi cîştigarea partidei), Armătura capotînd la diferenţă: 22-33. Au marcat pentru gazde Vîjiac 1 gol, Ani şi Ostalîş cîte 2, Neţa, Dâncilă şi Pankler cîte 3, Mureşan şi Marian cîte 4. Cei mai productivi de la oaspeţi: Irimescu 9, Surducan 6, Cristian 5, Vardy 4.
în celelalte două partide consumate, ieri, în cadrul aceleiaşi etape: HC Constanţa - Univ. Petrol Craiova 30-21, Poli Timişoara - Uztel Ploieşti 22-20.
Semicerc european Liga Campionilor (Ni) Joc de clasă
si rezulta! mare la Bacău»Deşi anunţate anterior că au săltat în grupele Ligii, Fibrex Sâvineşti şi
Partizan Belgrad s-au trezit (datorită unui incitat calculul al Federaţiei internaţionale) revenite în preliminarii (turul al doilea) pentru un “decisiv" între ele, cîştigâtoarea urmînd să evolueze in grupele primei competiţii continentale. Aşadar, joc pe viaţă şi pe moarte intre campioana noastră - socotită echipa momentului în România, şi Partizan, semifinalista din acest an a Cupei Cupelor.
Jucînd foarte bine în ambele compartimente şi prevalîndu-se de un centru (Alexandru) deosebit de inspirat şi productiv (12 goluri) şi un portar (Spiridon) în zi de graţie, Fibrexul a dominat net manşa disputată ieri, la Bacău şi a cîştigat la diferenţă apreciabilă (28-19). “Dar - cum preciza antrenorul Omer Aihan - nici o diferenţă nu este mulţumitoare cînd te aşteaptă un retur la Belgrad!”. ■
Challenge C up (M): Team Tvis Hostelbro (Danemarca) - Steaua Bucureşti 32-18 (12-8)
Cupa EHF (F ): Rapid C FR Bucureşti - Uskudar BSK Istanbul 36-26. Partidele Norstrand 2000 Oslo - Oltchim Rm. Vîlcea (Liga Campionilor
- turul doi preliminar) şi W SK Slask Wroclaw - Dinamo UTI Bucureşti (Cupa EHF - turul doi) s-au disputat aseară, după închiderea ediţiei noastre.
N u s a D E M IA N
r e z u l t a t e În r e g is t r a t e
In d iv iz iil e d e b a s c h e t
Cam ionatele Naţionale de baschet au continuat sîm bătă cu jocurile etapei a ll-a la feminin şi a IV -a la masculin, în care reprezentantele Clujului au fost învinse în deplasare. D a r iată rezultatele complete:
F E M IN IN : Livas Tîrgovişte - Olimpia Bucureşti 61-34, Som eşul Dej - C E T Govora 50-51, Rapid Bucureşti - B C ICIM Arad 73-64, Sportul Studenţesc - “U" A C S A Terapia 69-66.
M A S C U L IN : Saifcar Alexandria - Cimentul Fienî 92-68, Rapid Isover - B C Tg. Mureş 64-86, Dinam o Erbaşu - Politehnica laşi 126-55, W est Petrom Arad - Romradiatoare Braşov 102-74, C S U Ploieşti - E L B A Timişoara 94-82, B C M Piteşti - B .U . Politehnica Carbochim 72-62, Rompetrol Bucureşti - C S U Sibiu 91-82. .
C LA S A M E N T M ASC U LIN1. Dinamo Erbaşu2. W est Petrom Arad3. Rompetrol Buc.4. B C T g . M ureş5. C S U Sibiu6. B C M Piteşti7. Alexandria8. Romradiatoare9. C S U Ploieşti10. B U Poli Carbochim11. E L B A Tim işoara12. Cimentul Fieni13. Politehnica laşi14. Rapid '
î S îm bătă , 5 octom brie, S ala Sporturilor “Horia « Dem ian",. spectatori cca 200 • “ U ” Cluj: Lobonţ/c, Iova (Ciortea, Fluieraş ' V - ' debut în Divizia “A ”), Siiaghi, Ştefan, Moldovan, Lotei, Trifan/ 7 • libero, antrenor Ovidiu Vasu. “U’ţ, Bacău: Alexe/c (Ion), Babencu - /( {Crinta, Ion; Bam a), H uţuleac-(Bam a), Lazăr, Mihai (Babencu), i/Zamfir,: lacob/liberoV antrenor C o m e ) Păduraru • arbitri Vasile :
Duşa/Zalău, Dumitru Gigi/Baia M are. • . "
Plăcută, foarte plăcută echipa clujeană, autoarea unei victorii pe cît de neaşteptate, pe atît de preţioasă. C u atît mai mult cu cît ea a fost obţinută în faţa unei echipe băcăuane mult mai galonate, cu o mai mare experienţă de joc.
Din start se ştia că va fl un meci greu, oaspeţii pornind favoriţi de la bun început. Elevii antrenorului Ovidiu Vasu s -au depăşit în multe momente, seturile III şi IV reliefînd adevăratul potenţial tehnic
C o lo c v iu s tu d e n ţe s c a d ju d e c a t d e c lu je n i
şi tactic al echipei, exactă în apărare, percutantă în atac. N e-au plăcut Lob onţ, R a d u M o ld o v a n şi Lotei, ne dau speranţe în evoluţii tot mai bune Iova, Siiaghi, Ciortea şi Ştefan. S înt tineri, au avut puterea să depăşească m om entele critice ale partidei şi, m ă refer în special la finalurile seturilor I (17:20, 18:21, 21:23!), şi III (18:20, 20,21), s-au im pus la capătul unei partide disputate şi pe m uchie de cuţit.- T .
• R e zultate le e tapei a - ll -a : C im e n tu l F ie n i - S te a u a 1 :3 , D e ltaco ns T u lc e a - D in a m o 3 :0 , T ra c to ru l B ra ş o v - E l. S la tin a
m .» „ et( o m P 'oieşLi - M id ia C o n sta n ta 3:1 , V C Piatra N e a m ţ - “ U ’ C ra io va 3 :0 , “ U " C lu j - “ U ” B a c ă u 3 :1.
• Etapa a lll-a , 12 o c to m b rie : M idia C o n s ta n ta - “ U ” C lu j, “ U ” C ra io va - C im e n tu l F ie n i, “ U ” B a că u - V C Piatra N e a m ţ, El Slatina - P etrom , D in a m o - T ra c to ru l, Steaua - D e lta co n s T u lc e a .
D e m o s t e n e S O F R O N
7 ,0 0 B u n ă dim ineaţa, R om ân ia !; 10,10 A va n p re m ie ră ; 10,15 O m bogat, om sărac ( r ) ; 1 1 ,1 5 la rtă -m ă ! ( r ) ; - 1 2 ,1 5Teieenciclopedia (r); 13,15 Pasiuni (s ); 14,00 Ju rnalu l d e prînz; 14,30 P uncte cardinale;15,00 V ecto r III; 16,00 Kronika; 17,00 Corect!;17,05 A ş a e viaţa (s ); 17,50 Avanştiri; 17,55 Vitrina lui Leo (I); 18,30 Minijurnal; 18,35 Vitrina lui Leo (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport;19.55 C u ra t Caragiale! Paroli; 20,00 Meriin (aventuri, S U A , 1998. Prim a parte; 21,55 S e a ră d e seară; 2 3 ,0 0 Ju rn a l de noapte;2 3 ,3 0 C u ochii'n 4 ; 0 ,0 0 Jurnal Internaţional H erald Trib une; 1,00 V ecto r III (r); 2 ,0 0 Jurnal (r); 3 ,00 Merlin (aventuri, S U A , 1998. Prima parte); 4 ,5 5 Vitrina lui L e o (r); 5,50 Seară de
„se ară (r).
7 ,0 0 Ta tă , am încurcat-o! (r ); 8 ,15 Arta apărării (r ); 8,45 D e se ne .animate (r); 9,10 Lu m e a lui C h iţ-C hiţ (r ); 10,00 Ştiri; 10,05 Dim ineţile unui bărbat cuminte; 12,15 Drumul sp re A vo n le a (s ); 13,10 Trib ul (s ); 13,45 D e s e n e anim ate; 1 5 ,00 Ştiri; 15 ,05 Toţi, îm p r e u n ă ; 1 5 ,5 0 T r ib u n a p a rtid e lo r p arla m entare ; 16,30 Călătorind prin ţară;1 7 ,0 5 Brigăzile „tigruluil; 18',00 T a tă , am în c u rc a t -o ! (s ); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 8 ,40 D e se n e animate (r); 19,25 Chariot (r); 20,00 O altă dimensiune; 2 0 ,4 5 Aleea cu ghimpi;2 1 ,00 Locuinţă pentru doi; 21,30 înghiţitorul de săbii ( dramă. R om ân ia , 1982); 23,00 C a u z a şi defectul; 0,00 Ştiri; 0,10 Clepsidra cu imagini.
7 ,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 C afeaua cu sare; 10,00 Isabelia (r); 1 1 ,0 0 : M aria Em ilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s ); 14,00 Profesorul trăsnit (com edie, S U A 1963); 16,00 Realităţile vieţii (s ); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabelia (s ); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator. Sport. Meteo;20,00 Din dragoste; 22,00 Observator. Sport. M eteo; 22,30 Marius T u c ă Show ; 0,00 Bette (s ); 0 ,30 Observator i r ) ; 1,30 Maria Emilia (r); 3,30 Marius Tu c a S h o w (r); 5,00 Bette (0 ; 5,30 Babilonia (r).
7,00 Teo (rj; 8,00 Ştirile Pro TV , ziarul dimineţii tale; 9,15 T în ă r şi neliniştit (r); 10,15 Serial; 11,15 Familia B undy (r); 12,00 Secolul 20: In spatele istoriei (r); 12,55 Ştirile Pro T V ;13.00 13-14 cu A ndrei G h eo rgh e: 14,00 Criminaliştii (s); 16,00 T în ă r şi neliniştit (s);17.00 ŞUrile Pro T V ; 17,45 Te o ; 19,00 ŞUrite P ro T V ; 20,00 Copacul lui Joshua (acţiune, S U A . 1 9 9 3 ); 22,00 Ştirile P ro T V ; 22,30 Fam ilia Bundy; 23,15 In noapte (thriller, S U A ,
"1985 ); 1,30 N um e de cod: Etem ity; 2,15Singură împotriva mafiei (dram ă, S U A , 1990);
45 13-14 cu Andrei G heorghe (r).
7 ,0 0 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 In căutarea dreptăţii (r ); 12,30 Ed (r); 13,30 D e se ne animate; 14,00 Copiii spun lu cru ri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r);15,00 în familie (r); 15,30 Nemuritorul (s);16,30 Prietene şi rivale (s ); 17,30 M A .S .H . (s ); 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în fa m ilie ; 2 0 ,3 0 U n p r ie te n d e n ă d e jd e (com edie , S U A , 1980); 22,30 Focus Plus;2 3 ,1 5 Nemuritorul (r); 0 ,1 5 M .A .S .H . (r); 1,00 în familie (r); 1,27 C lip Art (r); 1,30 Focus
'fus (r).
7 ,3 5 Telejurnal (r ); 8 ,0 5 Videoclipuiri ;1 1 .0 0 Tentaţii (r ); ,1 2 ,0 0 D o cu m e n ta r (r);13.00 V id e o c lip u ri;'1 4 ,00 A pel: C rim ă (r);15,35 Videoclipuri; 16,30 Atelierul lui Newton (r); 17,00 As show (r); 18,00 G erm ania astăzi (r); 18,30 Telejurnal; 19,00 M arcă germ ană;19,30 Fiim artistic; 2 1 ,00 C oncert (r ); 22,35 M arcă germ ană (r);!23,00 Telejurnal (rŢ, 23,30
deoclipuri.
6 ,0 0 între iubire şi ură (r ); 7 ,4 5 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r ); 8 ,1 5 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r ); 10,15 Te rra nostra (r); 11,15 D e 3 X femeie (r);12,05 2+ 2 (r); 12,15 C lo n a (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Fem e i înşelate (r); 15,00 D in viaţă (r); 15,30 Betty cea urîfă (s ); 16,30 Te rra nostra (s ); 17,30 Intre iubita şi ură (s);.1 9 ,2 0 D o c to ru l c a s e i; 1 9 ,3 0 P o v e ş tiri adevăra te (s ); 20,00 Secretul iubirii; 21,00 D e 3 x femeie; 21,50 2 + 2 ; 22,00 C lona; 23,00 5 ’sh o p p in g ; 2 3 ,05 D ragoste şi [putere (s);2 3 ,3 0 Poveştiri a d e văra te (r ); 0 ,0 0 învaţă spaniola cu Victor (r); 0 ,1 5 M uzica de Acasă (r ); 1 ,0 0 -Petrecerea (r ); 2 ,00 D e ;3 x femeie (r ); 2 ,50 2 + 2 ’ (r); 3 ,00 A ca s ă la rom âni (r);
|MIERCURI 9 OCTOMBRIE
7,00 B ună dim ineaţa, Rom ânia!; 10,10 Avanprem ieră; 10,15 Seară de seară (r);
-1 1 ,2 0 Vitrina lui Leo (r); 12,20 A ş a e viata! (r); 13;10 Corect! (r); 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Bucuriile m uzicii; 16,00 Panoram a; 17,00 Corect!; 17,05 A ş a e viaţal; 17,50 Avanştiri;17,55 Vitrina lui Leo (I); 18,30 Minijurnal;18,35 Vitrina lui Leo; 19^00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 C urat Caragiale!-Paroli; 20,00 Merlin (aventuri, S U A , 1998);'21 ,55 Seară de seară; 2 3 ,00 Ju rn a l de noapte; 23,30 Serata artelor; 0 ,30M are!e Jazz; 1,30 Puncte cardinale; 2 ,00 Jurnal (r); 3,00 Merlin (r); 4,55 Vitrina lui Leo (r); 5,50 Seară' de seară (r).
.7,00 Tată, am încurcat-o! (r); 8,15 Arca lui - N oe (r ); 8 ,4 5 D e se n e anim ate (r ); 9,10
P rie te n ii lui P itico t; 4 0 ,0 0 Ş tiri; 1 0 ,05 Dimineţile unuubărbat cuminte; 12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul; 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună;15,50 Veni, video, vicii; 16,05 Cauza şi defectul (r); 17,05 Brigăzile „tigrului”; 18,00 Tată, am încurcat-o! (s ); 18,30 Telejurnal;18,40 Desene animate (r); 19,30 Documentar cultural; 20,05 Invenţii. Documentar; 21,00 Captiv în viitor (s ); 21,45 Călăuza sufletelor (film dragoste, S U A , 1999); 23,20 Ştiri; 23,25 Tată, am .încurcat-o l; 0,15 Invenţii (r); 1,05 C a ptiv -în viitor (r). .
A N T E N A -.17,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00
Cafeaua cu sare; 10,00 Isabelia (r); 11,00 Maria Emilia (s ); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart; 14,00 Din dragoste (r); 16,00 Realităţile vieţii; 16,50 Ştiri; 17,00 Isabelia (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 C ana l T V cu Constantin Trofin şi Ovidiu Uscat; 21,00 Cacealm aua cu Andrei Zaharescu; 22,00 Observator. S p o rt Meteo;22,30 Marius Tu c â S h o w ; 0,00 Bette; 0,30 Observator (r); 1,30 Maria Emilia fr); 3,30 Marius T u c â S h o w (r); 5,00 Bette (r ); 5,30 Babilonia (r).
7,00 T e o (r); 8 ,00 Ştirile Pro T V , ziarul dimineţii tale; 9,15 T în ă r şi neliniştit (r); 10,30 Prizonier în lum ea femeilor; 11,30 Familia B undy (r); 12,00 N u m e de cod: Etem ity (r);12,55 Ştirile P ro T V ; 13,00 13-14 cu Arldrei Gheorghe; 14,00 Criminaliştii; 16,00 T în ă r şi neliniştit; 17,00 Ştirile Pro T V ; 17,45 Te o ;19,00 Ştirile Pro T V ; 20,00 W arriors facţiune, Canada/Israel, 1994); 22,00 Ştirile Pro T V ;22,30 Familia B undy; 23,15 W isdom (dram ă, S U A , 1987); 1,30 N u m e de cod: Etem ity;2,15 Străina (thriller, S U A , 1999); 3,45 13- 14 cu Andrei G h e o rg h e (r); 4,30 W arriors (r).
7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Z id ; 11,30 Hit 4 0 ; 12,30 A pel de urgenţă (r); 13,30 D esene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar?; 15,00 în familie (r); 15,30 Nemuritorul (s ); 16,30 Prietene şi rivale (s ); 17;30 M .A .S .H : (s); 18,00; Focus (s ); 19,00 Copiii spun lucruri trăsniter; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie; 20,30 Cronica cîrcotaşifor; 22,00 Poliţia în acţiune; 22,30 Focus Plus; 3p,15-n- Nemuritorul (r); 0 ,1 5 M .A.S.H .. (r); 1,00 în familie (r); 1,27 C lip Art (r); 1,30 Focus Plus
(r).
7,35 Telejurnal (r); 8,05 Videoclipuri; 1 f,00 Tentaţii (r ); 12,00 Docum entar (r ); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Film artistic (r ); 16,00 Videoplipuri; 16,30 Fabrica razei de soare; 17,00; A s show (r); 18,00 Germ ania astăzi;18,30 Telejurnal; 19,00 Destinaţia: Germ ania; 19,301 Apel: C rim ă; 21,00 Melodii, melodii;2 2 ,0 0 D e s tin a ţia : G e rm a n ia ( r ) ; 2 3 ,0 0 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri.
6 ,00 Intre iubire şi ură (r); 7 ,4 5 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,1:5 Poveştiri adevărate (r); 8 ,45 Căsuţa poveşţilor (r); 9 ,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Te rra nostra ( r ) ; /'11,15 D e 3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste, şi putere (r); 13,45 Fem ei înşelate; 15,00 Doctorul casei (r ) ; 15,30 Betty cea urîtă;16,30 Te rra nostra; 17,30 între iubire şi ură;1 9 ,2 0 D o c to ru l c a s e i; 1 9 ,3 0 Poveştiiţi adevărbte; 20,00 Secretul iubirii; 21,00 D e 3 x fem eie; 21 ,50 2 + 2 ; 22,00 C lo n a ; 23,00 5’shopping; 23,05 Dragoste şi putere; 23,30 P oveştii adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0 ,1 5 M uzica de A ca să (r); 1,0Q Petrecerea (r ); 2 ,00 D e 3 x femeie (r); 2,50 2 + 2 (r ); 3,00 A ca s ă la români (r).
#tJOI^OOCTOMBRlEf^R O M Â N IA 1 ^jg ; A ,
7,00 Bună dimineaţa, Rom ânia!; 10,10 Avanpremieră; 10,15 Seară de seară (r);11,20 Vitrina lui Leo (r); 12,20 Aşa e viaţa! (r); 13,10 Corect! (r); 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Ca o pasăre Phoenix. Documentar T V R ; 15,15 Eveniment; 16,00 Convieţuiri; 16,30 Panorama; 17,00 Corect!;17.05 Aşa e viaţa! (s); 17,50 Avanştiri; 17,55 Vitrina Iui Leo (I); 18,30 Minijurnal; 18,35 Vitrina lui Leo (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport;19 ,55 C u ra t C a ra g ia le ! P a ro li; 2 0 ,0 0 încurcături în Paradis (I) (com ediee, SU A/ Australia, ’88); 21,00 România 1 ... şi strada;21.05 încurcături în Paradis (II); 21,55 Seară de seară; 23,00 Jurnal de noapte; 2 3 ,3Q Interes g e n e ra l: O ra d e a d e v ă r; 0 ,3 0 Eveniment (r); 1,15 C a o pasăre Phoenix (r);2 ,0 0 Ju rn a l ( r ) ţ 3 ,0 5 B rig a d a specia lă (acţiune, S U A , 1988); 4,45 Vitrinia lui Leo fr); 5,50 Seară de seară (r). -
7,00 Tată, am încurcat-o! (r); 8,15 Tradiţii (r); 8,45 Desene animate (r); 9,10 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile Cinui bărbat cuminte; 12,15 Drum ul spre Avonlea (s ); 13,10 Tribul; 1Ş.45 D e se ne animate;15.00 Ştiri; 15,05 To ţi, îm preună ; 15,50 T r ib u n a p artide lor p a rla m e n ta re ; 1 6 ,3 0 Afaceri la cheie; 17,05 Brigăzile „tigrului”;18.00 Tată, am încurcat-o!; 18,30 Telejurnal;18,40 Desene animate (r); 19,30 Documentar cultural; 20,05 Surprizele ştiinţei^ 21,00 Captiv în viitor; 21,45 Martor tăcut: în jurul lumii (dramă, Marea Britanie, 1996. Prima parte);
.23,20 Ştiri; 23,25 Tată, am încurcat-o! (s ) . -
7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabelia (r); 11,00 Maria Emilia (s ); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s ); 14,00 C anal T V (r); 15,00 Cacealmaua (r); 16,00 Realităţile vieţii (s );1 6 ,5 0 Ş tiri; 1 7 ,0 0 Is a b e lia (s ) ; 1 7 ,5 0 Babilonia; 19,00 Observator. Sport. Meteo;20,00 Afaceri necurate (acţiune, SUA/Hong Kpng, 1998); 22,00 Observator. Sport. Meteo;22,30 Marius Tu c ă Show ; 0,00 Bette; 0,30 Observator (r); 1,30 Afaceri necurate (r); 3 ,30 Marius Tu c ă Show (r); 5 ,00 Bette (r); 5,30 Babilonia (r).
7,00 Te o (r);, 8,00 Ştirile Pro T V , ziarul dimineţii tale; 9,15 T în ă r şi neliniştit (r); 10,30 Prizonier îri lurriea femeilor; 11,30 Familia Bundy (r); 12,00 Num e de cod: Etemity (r);12,55 Ştirile P ro T V ; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Criminaliştii (s); 16,00 Tîn ă r şi-neliniştit (s ); 17,00 Ştirile Pro T V ; 17,45 Te o ; 19,00 Ştirile Pro T V ; 20,00 Opt căpăţîni într-un sac; 22 ,00 Ştirile Pro T V ; 22 ,30 Familia B undy; 23,15 M arcă înregistrată;23,45 Th e Colony (thriller, S U A , 1995); 2,00 Viaţa ascunsă a lui How ard Stem (comedie, S U A , 1997); 4,00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r).
7,00 Prietene :şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 Poliţia în acţiune; 12,30 Cîrcotaşii în Europa (r); 13,30 Desene animate; 14,00 în famif-î (r); 15,30 Nemuritorul (s ); 16,30 Prietene rivale (s); 17,30! M .A .S .H . (s); 18,00 Focu:;19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vru să fii njjliajţjar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Reuniunea de clâsâ; 22,30 Focus Plus; 23,15 Nemuritorul (r);i 0,15 M .A .S .H . (r); 1,00 în familie (r); 1,27 Clip Art (r); 1,30 Focus Plus
■Scamatorii pentru copil (r); 17,00 A s show (r); 18,00 Jurnalieuropean; 18,30 Telejurnal; 19,00 Germaniei astăzi; 19,30 Film artistic; 21,05 Ja zz ; 22,00 Loto. Joker. P ariu -Trio ; 22,10 Germania) astăzi (r); 23,00 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri.
6,00 Intre iubire şi ură (r); 7,45 în v a ţă - spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r);| 11,15 D e 3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,115 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Fem ei înşelate (s); 15,00 Club 700 (r ); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,30 între iubire şi ură :(s);19,20 D o cto ru l! c a s e i; 1 9 ,3 0 P o ve stiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii; 21,00 De 3 x femeie; 2 1 ,5 0 )2 + 2 ; 22,00 Clona; 23,00 5’shopping; 23,05 Dragoste şi putere; 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0 ,15iM uzica.de Acasă (r); 1000 Petrecerea (r); 2,00 D e 3 x femeie (r); 2,50 2+2 (r); 3,00 Acasă la români (r); 4,00 Chef de chef (r).- I _________ I J
jy]NERIf|1(l%pGTOMBRI
7,00 Bună dimineaţa, România!; 1010 Avanprem ieră; 10,15 Seară de seară (r);11,20 Vitrina lui Leo (r); 12,20 Aşa e viaţa! (r); 13,10 Corect!; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de p rîn z ;' 14,30 Drepturile omului;15,30 Tribuna partidelor parlamentare; 16,00 Convieţuiri; 17,00Corectl; 17,05 Aşa e viaţa!;17,50 Avanştiri; 17,55 Conferinţa de presă;18,40 România politică; 19,00 Jurnal. Meteo! Sport; 19,55 Curat Caragiale! Paroli; 20,00 Ploaia de stele (I); 21,00 România 1 ... şi strada; 21,05-: Ploaia de stele (II); 22,05 Criminaliştii; 23,00 Jurnal de noapte; 23,30 Fight Club (dramp, S U A , 1999); 1,30 Jurnal (r); 2,30 Criminaliştii (r); 3,20 Ploaia de stele (r); 5,25 C u ochii’n 4 (r); 5,55 Vitrina lui Leo (r).
7 ,0 0 T a tă , am în c u rc a t-o ! (r ); 8,15 M e dalion de interpret (r ); 8,45 Desene animate (r); 9,10 Prietenii lui Piticot; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte;12,15 Drumul spre Avonlea (S );-13,10 Tribul (s ); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Televiziunea, dragostea mea!; 16,05 Camera de gardă; 16,35 E dreptul tău!; 17,05 Primul pas; 18,00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal; 18,40 Desene animate (r); 19,30 Ţ a ra de piatră; 20,00 Documentar; 21,00 D ’ale Iu’ Mitică; 22,00 Kika (comedie neagră, Spania, ’93); 23,4‘0 Ştiri; 23,45 împotriva sorţii (dramă,' Italia, 1996); 1,30 Remix (r).
7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabelia (r); 11,00 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Iubirea n-are vîrstă ( dragoste, Canada, 1991); 16,00 Realităţile vieţii (s); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabelia (s); 17,50 B a b ilo n ia ; ;1 9 ,0 0 O b s e rv a to r; 20,00 Incoruptibilii :( poliţist, S U A , 1987); 22,30 Vampirii (hor/or, S U A , 1998); 0,30 Detectivii Hart (r); 1,30 O bservator (r); 2,30 Maria Emilia (r); 3,30 Vampirii (r); 5,00 Isabelia (r).
7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV , ziarul dimineţii tale; 9,15 Tîn ă r şi neliniştit (r); 10,30 Prizonier în lumea femeilorx 11,30 Familia B undy (r); 12,00 Profeţii despre trecut (r);.12,55 Ştirile Pro T V ; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Criminaliştii (s ); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro T V ; 17,45 T e o ; 19,00 Ştirile P ro T V ; 20,00 Ador încurcăturile! ( com edie romantică, SUA,199 4); 22,30 Amintiri virtuale (S F , SUA,1995); 1,30 Totul despre sex; 2,00 Zero; 2,30 Black Sea 213 (dramă, S U A , 1998); 4,30 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 5,30 Parte de
.carte (r); 6,30 Ştii şi cîştigi (r).
7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 R euniun ea de clasă (r ); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri .trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,00 în familie (r); 15,30 Nem uritorul (s ); 16,30 Prietene şi-rivale, (s); 17,30 M .A.S.H . (s);1 8 ,0 0 Focus; 19,00 C o p iii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Super B anc Show; 22,30 Fo cu s Plus,v 2 3 ,15 Loto Zodiac; 1,00 în
.familie (r); 1,30 Focus Plus (r).
. 7,35 Telejurnal (r); 8,05 Videoclipuri; <11,00 Te n ta ţii; 1 2 ,00 D o c u m e n ta r (r ); i 3,00 Videoclipuri; 14,00 Film artistic (r ) ; -15,35 Videoclipuri; 16,30 Secretele succesului (r);17.00 A s show (r); 18,00 Germania; astăzi (r); 18,30 Telejurnal; 19,00 Viitorul azi; 19-30 Apel: Crim ă;, 21,05 Cântece populare (r);22.00 Germania astăzi (r); 23,00 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri.
6,00 Intre iubire şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r );-10,15 Terra nostra (r); 11,15 D e 3 x femeie (r);1 2 ,0 5 2+2 (r ) ; 12 ,15 C lo n a (r ); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (s ); 15,00 ia-m ă acasă! (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,30 între iubire şi ură (s); 19,30 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s);21.00 Singură şi disponibilă; 21,50' 2+2;2 2 .0 0 C lo n a ; 2 3 ,0 0 5 ’shopping; 23,05 Dragoste şi putere; 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 M uzica de Acasă (rŢ 1,00 Petrecerea (r);2.00 Dana de pică (r); 3,20 2+2 (r); 3,30 Acasă la români (r).
wţm
il Dolar SUA = 33.029 lei 1 Liră sterlină = 51.814 lei
1 EURO = 32.593 lei? l g AUR = 341.562 Iei]
B - T g l
p e r s o a n e f i z i c e -
- p e r s o a n e j u r i d i c e - %
'V
' dobînda se capitalizează;" cu plata dobînzii la expirare.
Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 12°* prin lax: 19.74.18.
W i R O L n i l I E T F ^ .- p e r s o a n e f i z i c e - ° /
v
B A N C A . V a lu ta V e d e re 1 lu n ă 3 lu n t 6 J u n i 9 lu n i 12 lu n i
B R D - G S G -EU R 0,5 2,2 2 .75 3 3 ,05 3 ,1 5U S D 0,5 1,5 1,85 1,9 1 ,95 2
B a n c P o s tE U R 1 ■ 2 3 3 . ' 3 3 ,7 5U S D 0,75 1 ,65 2 ,5 ; 2 ,8 ; , '3 3,2.
B C RE U R 0,75 - 2 ,7 5 3 . 3 ,5US D 0,75 - ■ 2 ,7 5 3 - 3,5
B . Ţ I R I A CE U R 0,5 2,5 3 - 3 ,5 3,5 4
, U S D 0,5 1,75 .2 < 3 3 4 '. . .
B. R O M Â N E A S C ĂE U R 0,5 2 ,75 3 ,15 3 ,35 3,5. 3 ,7 5U S D 0,5 2 2,5 2 ,7 5 - 3 3 ,2 5
R A I F F E I S E N > E U R 0,75 2,5 2 ,7 5 *.2 ,7 5 2 ,75 - .3 <••■B A N K U S D 0,75 1,60 1 ,85 > 1 ,8 5 • 2 2 ,2 ,
T r a n s i l v a n iaE U R 1 2 ,25 2,8 3 3.2 4U S D 0,75 2 ,25 2.8 3 3,25 3,5
A L P H A B A N K .:E U R 0 ,2 5 3 ;T ; 3,5 3.6 3,65 3 ,7 5
US D 0,20 ■ 2 v" >2,5:. 2 ,75 2 ,7 5 . 2 ,7 5
W E S T B A N KE U R 1 3 3,2 3,5 3,5 3 ,5US D 0,75 2,3 2,5 3 ,0 5 3,2 3,4
C o m e r c ia lă E U R 0,5 3,5 3 ,75 4 ,5 ’C A R P A T I C A U S D 0,5 .2 ,7 5 ' , 3 1, 3 ,25 3 ,5
V O L K S B A N KE U R 0,25 2,8 2 ,85 2,9 2,95 3U S D 0,25 1,6 1 ,65 1,7 1.7 1 ,75
. F I N A N S B A N KEU R . 3 :A; 3 ,2 5 M.;3,5--; :.ţ.3,5 3 ,7 5U S D 2,25 >s'2,5r 2 ,7 5 2,75 3
R O B A N K *E U R 1 3 3 ,25 3 ,2 5 - 3,5U S D 0,5 2 ,25 2,5 2 ,75 3
- p e r s o a n e j u r i d i c e - %-
BANCA V«tuta 1 Iun4 3 luni 6 luni 9 tuni 12 luni
B R D - G S GEUR 0,5 2.2 2,75 3 3.05 3,15USD 0.5 1.5 1,65 1.9 1,95 2
B C RE U R 0,75 - 2 ,7 5 3 - 3,5U S D 0 ,7 5 J - 2 ,7 5 3 - 3 ,5
B . Ţ I R I A CE U R 0 ,5 2 ,5 '3 • 3 ,5 3,5 4U S D < 0 ,5 1,75 2 3 3 4
B- R O M Â N E A S C ĂE U R 0,5 2 ,7 5 3 ,1 5 3 ,3 5 3,5 3 .7 5U S D 0.5 2 2 ,5 2 ,7 5 3 3 7 5
B a n c P o s t "VEUR . 1 2 3, 3 , 3 325USD . ».75 1.65 - 2 , S 2,8 3 3 2 .
R A I F F E IS E N EUR 0,75 . 2,5 2,75 ' 2,75 2,75 ■ 3. .._ B A N K USD 0,75 1,60 1,85 1,85 2 ' - ■..22. -
T r a n s i l v a n ia* EUR 1 2,25, 2,8 - . 3 32 '"A:
USD 0,75 2,25 - 2,8 A ,3 325 : 3.5 -s
A L P H A B A N K^UR 0,25 3 3,5 3,6 - 3,65 • 3.75
U S D 0,20 2 2,5 2.75 - 2.75 2,75 '
W e s t b a n kEUR' ţ 3 3,2 3,5 v 3.5 ■ 3.5USD. 0,75 2 A 23 • 3.05 ■32 . - 3.4
C o m e r c ia lă E U R 0,5 3 ,5 3 ,7 5 4 - 4 ,5^ C A R P A T I C A U S D 0 ,5 2 ,7 5 3 3 ,2 5 ‘ - 3 ,5
v q l k s b a n kE U R 0 ,25 2 ,8 2 ,8 5 2 ,9 2 ,95 3
h2n. • •• -. ' f, . U S D 0 ,25 1,6 1 ,65 1,7 1,7 1 ,7 5
^ F I N A N S B A N KE U R 1 3 3 ,25 3 ,5 3,5 3 7 5U S D 1 2 ,2 5 2 ,5 2 ,7 5 2 ,75 3
R O B A N KE U R 1 3 3 ,25 3 ,2 5 - 3 ,5U S D 0,5 ^ 2 ,2 5 2,5 2 ,7 5 - 3
lOIfc Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de precum şi comisioanele percepute dlteră in funcţie de hancă
cont
CJ Cluj şi primăriile din Turda, Cîmpia Turzii, Dej şi Gherla pot accesa fonduri pentru investiţii în programe sociale
B ă n c i ' com erciale la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 lunt
B C R * 2 19 . 23 24 24,5 . 25
B R D G S G “ 3 - 18,5 21 : 22,5- 23 23,5** 3 18,5 '22 ‘ 24 , < 24,5 * 25
RAIFFEISEN (d.ravteubli) 4 19 21 22 22 22B A N K itLUxi) 4 20 23 -
B . T**1ac 2 20 22 23 23 23
Rom ânească . 2 24 25,5 26,5 27,5 28
B an c Post* 3 18 , 19,5 •21 21,5 22Alianţa 4 24 26 27 28 29
Transilvania 3 19 22 23 24 24C E C 4 - 19 . 20 r - ' -
A L P H A B A N K • 1,5 19 21 22 22,5 23
- . W E S T B A N K - 3 , 20 22 23 24 24Com ercială
C A R P A T IC A .3 21 22 23 23 • 22
V O L K S B A N K 2 23 - 24,5. 25 , • 25,5 v''26 ; "F IN A N S B A N K 3 20 21 23 24 24
R O B A N K 3 ■ 20 , 22 - " 23 ’ 23 •; 23
B ă n cicom erciale la vedere 1 lună 3 luni < 6 luni 9 luni 12 luni
B C R 2 19 23 24 24,5 25
BRD** * G S G 3 ; ' 18,5 21 22,5 , 23 23,5
RAIFFEISEN B A N K(d®b. revtzufeiâ) 4 19 21 22 -22 22
B .Ţ ir ia c . 2 , 20 22 23 23- 23
Banc Post* * 3 18 29,5 , 21,5 22 21,5
R om ânească 2 24 ,25,5 . 26,5 27,5 28
C E C • 4 19 20 20 21 21
Transilvania 3 19 22 * 23 • 24 ' 24
A L P H A B A N K 1,5 19 21 22 22,5 23
W E S T B A N K 3 20 22 23 24 24
Com ercială C A R P A T IC A , '
• 3 ' 21 22 23 23 22
V O L K S B A N K 2 23 24,5 25 25,5 26
F IN A N S B A N K - * - -20 ' 21 23 24 24 ,
R O B A N K 3 • 20 22 23 23 23
A genţia de D ezvoltare Regională Nord-Vest a anunţat că, în perioada care . urmează (pînâ la 8 ianuarie 2003 - data lim ită pentru depunerea proiectelor), Consiliul Judeţean Cluj şi P rim ăriile Turda, Cîmpia Turzii, Dej şi Gherla. (zone cu probleme structurale, apărute în urma restructurării industriale, cu potenţial de creştere) vor putea accesa fonduri pentru investiţii în servicii sociale. Este vorba de com ponenta „Schem a de
Investiţii în Servicii Sociale” a . programului PHARE 2001, prin care se intenţionează dezvoltarea - cadru lu i instituţional al municipalităţilor pentru a oferi servicii sociale direct, sau a acţiona ca agent şi catalizator în stim ularea oferirii acestor servicii, în parteneriat cu alţi agenţi, organizaţii publice, private sau non-profit. Claudiu Coşier, directorul ADR-NV, a afirmat că se va acorda p rioritate
.parteneriatelor între sectorul
pub lic şi cel non- guvemamental. Bugetul total al programului, pentru Regiunea de Nord-Vest este de 1,53 milioane euro.
Activităţile eligibile ce pot fi finanţate sînt crearea de locuri de muncă în centrele sociale, (îngrijitori, lucrători sociali, şo feri, b ucă ta ri, a s is te n ţi sociali, economişti, psihologi, te rapeu ţi e tc ), re sp ec tiv instruirea şomerilor în lucrări de construcţii, ca p a rte a proiectelor de reabilitare a
Situaţia societăţii Rocar s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimele două |uni, obţinînd comenzi în valoare totală de 92,2 miliarde de lei, iar estimările indică trecerea* la profit pentru al doilea semestru al anului, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Nicolae Buzatu, administratorul special ai întreprinderii.
“Astfel, valoarea pierderilor pentru acest ân va fi de aproximativ 17 miliarde de lei, comparativ cu pierderile de 136 de miliarde de lei înregistrate de societate anul trecut”, a adăugat Buzatu.
EI a arătat câ, începînd cu luna august, conducerea societăţii a luat o serie de măsuri pentm atingerea obiectivelor propuse pentm acest an, printre care reducerea semnificativă a numărului de angajaţi şi creşterea productivităţii.
Numărul angajaţilor societăţii s-a redus la 437, în condiţiile în care, la sfirşitul lunii iunie, în întreprindere lucrau peste 1.050 de persoane.
“Adunarea Generală a Acţionarilor a hotârit, la sfirşitul lunii august, împreună cu sindicatele, reducerea-personalului productiv, de Ia 607 Ia 351 de angajaţi, precum şi a personalului TESA, şi neproductiv, de la 450 de angajaţi la 86. Sindicatele au înţeles câ, în condiţiile în care se afla uzina atunci, aveam de ales între a închide fabrica şi a continua activitatea, cu doar 450 de angajaţi”, a precizat Buzatu.
Rocar avea, la data de 30 iunie, datorii totale în valoare de 470,4 miliarde de lei, iar valoarea pierderilor înregistrate de societate în primul semestm era de 40,2 miliarde de lei. Valoarea arieratelor fabricii se situa Ia 401,2 miliarde.de lei, în condiţiile în care cifra de afaceri a întreprinderii a atins doar 34,2 miliarde de lei. •
în urmă cu trei luni, activitatea societăţii era blocată, iar angajaţii se aflau în greva foamei pentru neplata salariilor, începînd cu ldna noiembrie a anului trecut.
Angajaţii uzinei au primit salariile restante, în luna august, cu banii proveniţi în urma obţinerii unei comenzi, uzina bucureşteanâ avînd, în prezent, contracte în valoare de 92,2 miliarde de lei.
Regia Autonomă de Transport din Cluj-Napoca a încheiat cu Rocar cel mai important contract al uzinei semnat în ultima perioadă, în valoare de
'557.000 de dolari, pentm livrarea a cinci troleibuze.Rocar va livra, de asemenea, primăriilor
sectoarelor 1,2,3 şi 6 din Bucureşti nouă minibuze, pentru care va primi 270.000 de dolari, iar Companiei Naţionale a Căilor Ferate România nouă microbuze şi două autoutilitare, în cadrai unui contract în valoare de 220.000 de dolari.
O unitate militară din Bucureşti a comandat societăţii un autobuz, un minibuz şi o furgonetâ, pentm care va plăti 105.000 de dolari.
Rocar are comenzi, de asemenea, pentru furnizarea pieselor de schimb pentm autobuze şi autoutilitare, în valoare de 100.000 de dolari, şi pentm executarea de reparaţii, pentm care va primi 450.000 de dolari.
“întreprinderea a fost în genunchi, iar acum stă în picioare. Societatea trebuie să fie privatizată în condiţii cît mai bune, atît pentm stat, cît şi pentm cei care lucrează aici. Angajaţii Rocar trebuie să înţeleagă, însă, câ societatea funcţionează într-o economie de piaţă, iar produsele fabricate aici trebuie să fie din ce în ce mai bine făcute”, a declarat prefectul municipiului Bucureşti, Gabriel Oprea.' Nicolae Buzatu a mai spus câ de uzina
bucureşteanâ s-au arătat interesaţi “doi investitori importanţi”, dintre care unul este foarte puternic şi deţine o fabrică în Europa pentru producerea autovehiculelor Volvo, fără a preciza numele acestor companii.
Autoritatea pentm Privatizare a scos de mai multe ori la vînzare uzina, însă nu a primit oferte pentm privatizarea ei.
instituţiilor selectate (Centre sociale, centre de reabilitare, Cămine de bătrîni, centre de urgenţă pentru tineri, persoane fară adăpost, femei şi copii victime aîe violenţei domestice, persoane cu dizabilităţi etc.).
Sum ele ce se po t prim i pentru realizarea unui proiect pot fi între 10.000 şi 200.000 euro , - f in a n ţa re a n e ra m b u rsab ilă n ep u tîn d depăşi 90 la sută din costurile eligibile totale ale proiectului.
A. BLAGA
M o n ito a re v id e o
n e d e c la ra te , î n v a lo a re
de a p ro a p e 20.000 de
d o la ri, d e s tin a te u n e i
f irm e c lu je n eVameşii din Portul Constanţa au
descoperit, vineri, într-un container sosit din Taiwan, 2Ş0 de monitoare video nedeclarate, în valoare de aproape 20.000 de dolari.
V a m e ş u l E d u a rd D in iso v a declarat că pe 29 septembrie nava "Wikovo", sub pavilion Ucraina, a sosit din T a iw a n în portul Constanţa cu produse electronice pentm o firmă clujeană, de la o firmă furnizoare din Talpei.
Pe declaraţia vamală de tranzit din portul Constanţa spre Cluj, declarantul vamal a trecut 2.000 de bucăţi de alarme auto, 1.000 de bucăţi de com ponente pentm alarme auto, 200 de bucăţi sisteme de închidere centralizată pentru autoturisme. 800 bucăţi sirene alarm e auto şi 302 părţi componente pentm camere video. La acestea din urmă, importatorul trecuse ca figurînd la taxele vamale opt procente din valoare.
în urma controlului, vam eşii constănţeni au constatat că, din cele 302 bucăţi de componente pentm camere de luat vederi, 250 erau monitoare video pentm care trebuie' plătite taxe vamale de 42 la sută.
Vameşul Eduard Dinisov a mai precizat că importatorul ar fi eludat legea cu peste 300 de milioane lei. Monitoarele vor fi confiscate, iar importatorul clujean va fi amendat cu 75 milioane lei.
Consecinţele integrării europene asupra IMM-urilor
în cadrul unui ciclu de prezentări pe subiecte ca prom ovarea exporturilor, calitate, parteneriat public- privat, mediul financiar al IM M -urilor şi relaţia cu sistemul bancar, Camera de Com erţ şi Industrie Cluj organizează \ m iercuri, 9 octombrie a.c., ia Clubul Oam enilor de Afaceri, o prezentare-dezbatere despre consecinţele integrării europene asupra întreprinderilor şi instituţiilor din Regiunea de
'Dezvoltare. Nord-Vest a României. *
Prezentarea se adresează în principal IMM-urilor şi se va concentra pe următoarele subiecte: UE ca piaţă unică şi set de reglementări,. UE ca oportunitate şi factor principal de transform are a întreprinderilor şi instituţiilor, UE ca un cadru de acţiune. Ca lector, este invitat dl Jacques Delimoges, consilier ‘ pe
problem e de pre-aderare, prezent la Cluj-Napoca în cadrul unui proiect de Twinning- înfrăţire instituţională între Agenţia de D ezvoltare Regională Nord-Vest şi Agenţia DAT AR, Regiunea Auvergne, Franţa.
A.R.B.
VAL.
LEIUSDEUR
IC ER TIFICA TE DE DEPOZIT NOMINATIVE*RATA DOBÎNZII
3 LUNI22%
2,60 %3.60%
6 LUNI23%
2,85%3,70%
9 LUNI23.50%2,85%3,75%
12 LUNI24%
2.85%3.85%
VALORILE CERTIFICATELOR DE DEPOZIT NOM INATIVELEI USD EUR
'Garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Tn sistemul bancar In conf. ou prevederile Legii nr. 88/1997; Fârâ comision la depunere sau retragere. (9759010 )
BANCA TRANSILVANIA S.A.OFERĂ CREDITE
PENTRU PLATA TAXELOR ŞCOLARE' S u m a a c o rd a tă - 7 0 % din v a lo a re a tax e i ~
P e r io a d a de c re d ita re - 1 2 lu n i G a ra n ţii c o m b in a te - cesiune v e n itu r i, g ira n ţi , b u n u r i m o b ilia re
Se p rez in tă a d e v e r in ţă cu va lo area ta x e i d e Ia in s titu ţia de în v ă ţă m â n t !
V Ă A Ş TE P TĂ M S O L IC ITĂ R IL E !teu 0264-rt
CURSALATURDA^^RomananK?i5^t^ijo264-3ţ
O F / C IU L J U D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ I A C O N S U M A T O R U L U I4 3 1 .3 6 7 . J i i i D g m î a j i i i î g
.■m,î
‘V i■V ■ 'S& V*i
V ‘•
Coldplay, Kylie, Eminem, Pink, Shakira şi Enrique Iglesias au fost nominalizaţi fiecare la cîte patru premii MTV Europe, informează BBC. Evenimentul va avea loc la Barcelona pe 14 noiembrie, iar gazda va fi P. Daddy. Coldplay, Enrique Iglesias şi Robbie Williams vor susţine, cu această ocazie, recitaluri live.
Kylie Minogue a fost nominalizată la categoriile: cea mai bună artistă feminină, cel mai bun album, cea mai bună artistă dance şi pop. Eminem concurează pentm cel
• mai bun artist, cel mai bun artist hip hop, cel mai bun album şi cel mai bun videoclip, în timp ce Coldplay au fost nominalizaţi pentru cea mai bună trupă, cel mai bun album, cel mai bun album rock şi cea mai bună trupă din Irlanda şi Marea Britanie. Pink, Enrique Iglesias şi Shakira sînt, şi ei, nominalizaţi la cîte patrii categorii ale premiilor MTV Europe. P. Daddy a declarat: “Vom da o petrecere tradiţională şi, în nici un caz, nu va fi plictiseală!”
“Sînt atîtea ceremonii de decernare a premiilor la care spectatorii nu se distrează, se plictisesc. Vreau să puteţi să simţiţi energia prin televizor. Plănuiesc să fac din ceremonia asta cea mai tare ceremonie care a existat vreodată şi vom încerca lucruri care nu au mai fost niciodată încercate. Totul va
' fi în stil Daddy”, a mai spus'rapperul.••,
■» ■*
m ---------------------- 1
- ‘^V 'V -
â
V
■ M
■ s a v
Album
nou -
Je n n ife r
L o p e zJennifer Lopez îşi va
lansa noul ei album în cursul lunii noiembrie.
Noul album al cîntăreţei americane, care
a fost intitulat “This Is Me.... Then”, va fi lansat
pe 26 noiembrie. Prima melodie de pe album, un
single, a fost numită “Jenny From The Bronx”
şi este un featuring. al rappistei americane
Jadakiss. Potrivit informaţiilor apărute pe
site-ulwww.rollingstones.com,
Jennifer Lopez va participa cu siguranţă la un turneu de susţinere a
zilele trecute, la un seminar despre budism şi ştiinţe occidentale, care s-a desfăşurat în oraşul indian Dharamsala, unde se află şi reşedinţa lui Dalai Lama şi a guvernului tibetan.Actorul a sosit In India însoţit de actriţa Goldie Hawn şi amîndoi au fost văzuţi alături de călugării tibetani oferind autografe.Cei doi au mai fost şi altădată la Dharamsala, pentru a se întîini cu Dalai Lama. Tibetul se află sub ocupaţie chineză din 1951, iar Beijingul este acuzat de încercarea de a distruge cultura tibetanâ printr-o represiune politică brutală şi o intensă migraţie chineză în acest teritoriu. Dalai Lama s-a refugiat în India în 1959, dupâ eşuarea unei rebeliuni împotriva dominaţiei chineze. Acesta a primit premiul Nobel pentru pace în 1989, deşi autorităţile chineze îl consideră un separatist periculos.
Iniţial, utilizarea uleiurilor volatile a fost mai mult intuitivă, tâmîia era arsă în temple încă din Egiptul Antic, romanii foloseau uleiurile volatile pentru masaje şi băi, grecii cunoşteau efectele sedative sau de stimulare ale plantelor aromate, dar cercetările în acest domeniu au fost episodice şi limitate. Cu trecerea tim pulu i, u le iu rile eterice v o la tile au devenit indispensabile la tratamentul multor boli în fizioterapie şi le găsim ca parte componentă în pasta de dinţi, soluţii de curăţare şi în sfere odorizante în industria cosmetică şi îrn parfumerie. Fluidul balsamic al tămîii aparţine lăcaşurilor sfinte, această mireasmă revărsată asupra oam enilor are o puternică rezonanţă, producînd ,o deschidere spre supraomenesc, spre spiritualitate, purificînd mintea.
Această terapie medicală se bazează pe puterile plantelor .de leac, uleiurilor şi esenţelor extrase din acestea. Pentru a culege roadele acestei tehnici aveţi nevoie de:
- Lampa aromoterapeutică- Suport pentru luminare şi vas- Vasul în care va arde uleiul esenţial- Ulei esenţial- Luminări- B eţişoare aromate
D atorită faptului câ reprezintă o energie solară transparentă, ele sînt purtătoare ale conştiinţei cosmice pe care noi o primim cu fiecare inspiraţie şi de care nici o părticică din fiinţa noastră nu râmîne neatinsă. Miresmele au fost asociate întotdeauna cu divinul, au fost purtătoare ale divinităţii şi au fost prezentate ca ofrande pentru zei - pe altare.
M i c h a e l J a c k s o n a a c c e p t a t u n p r e m i u i n e x i s t e n t
f v
l
f-v'-r.-SY’, ■■' •
ţi î- o /
' * . - -V.IC / . /
-- {
( . f - •*'lift -ar-L»**-— -**»1
Michael Jackson s-a pus singur, într-o poziţie jenanta, din cauză că a acceptat în faţa a milioane de telespectatori un premiu inexistent. Toată tărăşenia s-a iscat cînd Britney Spears l-a introdus pe cîntăreţ pe scena festivalului de premiere MTV Video Music Awards din New York, dorind sâ-i înmîneze un tort de celebrare a celor 44 de ani ai săi. Britney a spus câ, cel puţin pentm ea, Jackson este cîntăreţul mileniului. Dar solistul american a înţeles greşit vorbele celeilalte vedete, crezînd că a primit onoarea de cel mai mare cîntăreţ din ultimii 1.000. de ani. Michael Jackson a rostit chiar un discurs emoţionânt de acceptare a “premiului” în faţa celebrităţilor adunate'în sala Radio City Music Hali. Discursul a fost difuzat în direct pe toate canalele de televiziune din SUA şi din lume. ”Dacă mi-ar fi spus cineva, cînd am fost copil în Indiana, că voi cîştiga premiul <Artistul mileniului>, nu l-aş f i crezut”, a spus el. A trimis mulţumiri lui Dumnezeu, părinţilor lui şi magicianului David Blaine. MTV a afirm at despre
incident câ a fost “o mică neînţelegere” . ”Nu există nici un premiu <Artistul mileniului>. Cred că s-au cam încurcat borcanele”, a declarat purtătorul de cuvînt al MTV. Pentm a completa ruşinea cu care s-a acoperit cîntăreţul pop, prezentatorul festivalului, comediantul Jimmy Fallon, l-a ridiculizat finuţ pe Michael, zicînd: “Arată bine la cei 44 de ani ai săi”. Apoi, imediat după ce Jackson a părăsit scena: “între noi fie vorba, cred că mai are ceva treabă de făcut”.
U le iu r i le e te ric e -
m ir e s m e d e o s e b ite
Esenţele aromatice deschid canalele conştiinţei chiar dacă observăm sau nu, ele dirijîndu-ne reacţiile şi em oţiile. Miresmele descătuşează sim ţurile, înaripează gîndurile, pot seduce, pot domoli, pot elibera, pot bucura.
‘T H a n tO ’
o , o f i& u ită , fu
c m i& i
Solista formaţiei Roxette, Maria Fredrikssoa a suferit o complicată operaţie pe creier, în urma căreia i-a fost îndepărtată o tumoare.
Operaţia a avut loc la Spitalul “Karolinska
din Stockholm. Potrivit informaţiilor apărute în cotidianul suedez “Aftonbladet”, operaţia de îndepărtare a tumorii maligne a reuşit. Medicii au descoperit mica tumoare după ce cîntăreaţa a leşinat şi s-a lovit la cap într-un rezervor. Accidentul s-a petrecut în locuinţa acesteia. C? urmare a operaţiei şi a accidentului, Roxette a amînat toate concertele care trebuiau să se ţint în toată Europa la sfîrşitul acestei luni.
POLIŢIA C L U J : 955 şi 43-27-27 JA N D A R M E R IA : 956 POMPIERII: 981
1947 - S -a născut P aul S olo c.
luni, 7 octombrie 200
u m i y g i& itâ H U o o o
Piatra e o obişnuinţă cotidiană. Şi, la prima v e d e re , toate seam ănă între ele. Convieţuiesc paşnic, ignorîndu-se parcă. în fond, zic iubitorii de pietre rare, fiecare are o personalitate tulburătoare. Poate culoarea şi aranjarea striaţiilor. | nodul de a filtra lumina reţine în te x tu ră iri boreale s a u p o a te fi bonomă, în m ilioane ( şlefuiri şi d e faţete binevoitoare.Cînd pietrele ’ işi p ă ră s e s c i • locul lo r V," natural, a ju n g f* în colecţii şi, mai % apoi, în saloane 1 dichisite, s e numeşte • c ă la » , ; j rmijloc e vorba de ) <■ f| mare d ra g o s te şi 1 “pasiune în d ră c ită .Pornind de la aceste sentimente am trecut pragul F o a ie ru lu i Casei Universitarilor.Zile d e s fîrş it de s ă p t ă m î n ă binecuvîntate! Şi un ‘sesam d e schide -te '” cu d o m n u l M a rc e l BENEA, şef de lucrăn
V a C a te d ra de /mineralogie a Facultăţii
de geologie şi biologie din UBB:
A s o c ia ţia m i n e r a l o g i l o r , p a l e o n t o l o g i l o r , gemologilor şimineralogilor a luat fiinţă în 1991, patronînd, la ora actuală, d o u ă sa lo a n e numai la C lu j -N a p o c a .Calendarul cuprinde şi activităţi în multe oraşe ale R om âniei, ultima intenţie fiind la laşi. Pe lîngă toate acestea, avem contacte dintre ce le m ai serioase cu colegi din străinătate, participînd şi la Salonul de la Munchen (cel mai mare din Europa).
- Pe lîngă colecţionarii particulari expun şi ‘firme’’ d e renum e în domeniu.
- P a rtic ip ă d o u ă m u z e e , cel de
mineralogie şi paleontologie de la facultatea noastră, care abordează, în fiecare an, o altă tematică. Acum s-a m ers pe sare, sarea în diferitele ei ipostaze. C e a de a doua,
cumpăneşte... viaţa frunzelor fosile.- Loisirul este o latură a activităţii umane
dintre cele mai surprinzătoare. Totuşi, de ce piatra?
- Pentru că fiecare vede altceva în acest hobby. Unii rămîn înmărmuriţi de frumuseţea lor naturală, alţii ap re cia ză calităţile lor
Jncepem să ne apropiem d e u n turism•Aţi d e ru la t , de curind, o am plă
acţiune de verificare a agenţiilor de turism în judeţu l Cluj. Care au fost rezultatele acesteia?
-Acţiunea, demarată în baza unui Ordin al Ministerului Turismului, s-a axat pe verificarea respectării legislaţiei în vigoare
^privitoare la funcţionarea agenţiilor de Airism. La şapte dintre cele 11 unităţi
supuse controlului au fost găsite abateri grave, fapt pentru care s-a luat măsura suspendării acestora-şi, în plus, s-au aplicat şi o serie de amenzi în valoare de peste 20 fc milioane de lei. Neregulile cele »ai grave au fost constatate pe linia respectării contractelor de comercializare a pachetelor de servicii turistice şi a bonurilor de comandă. La multe dintre aceste contracte clauzele lipseau cu fcsăvîrşire sau erau stipulate numai în favoarea agenţiilor de turism, respectiv în dezavantajul turistului. Am găsit, de asemenea, carenţe mari în materialele promoţionale, licenţe expirate, agenţii care funcţionau în alte sedii decît cele pentru care aveau licenţa, precum şi cazuri în care acestea, nu aveau încheiate poliţe de asigurare pentru insolvabilitate. Şi este v°rba de agenţii foarte cunoscute...
■Cum a decurs această acţiune de 'verificare? Aţi întîmpinat ceva dificultăţi 'fin partea celor supuşi controlului?
-Da, din păcate, am avut probleme ^osebite în cadrul unor agenţii de turism “ude am fost primiţi cu o atitudine deosebit fc ostilă, cu înjurături şi îmbrîncituri. “ersoanele respective ar trebui să înţeleagă
**să câ noi nu mergem să facem abuzuri, „ Ş sâ aplicăm legea.
■Următoarele unităţi pe care le veţi lua
ins puricat vor fi discotecile şi cluburile noapte..
■Da, plănuim de mult timp o astfel de îcţiune întrucît, în urma unui tur al
discotecilor clujene, am observat că în multe dintre acestea există aspecte care lasă mult de dorit, precum starea de igienă precară, toalete murdare sau stricate, pereţi afumaţi şi altele. Discotecile şi cluburile de noapte sînt importante pentru municipiul €luj-Napoca, tocmai de aceea acestea trebuie să ofere condiţii pe măsură, la standarde norm ale, clien ţilo r lor. Sancţiunile care se pot aplica acestor tipuri de unităţi, ca urmare a unor nereguli deloc de neglijat, sînt cuprinse între 50 şi 80 de milioane de lei, precum şi retragerea
*De vorbă cu dl Mircea JORJ, reprezentant teritorial al Ministerului Turismului în judeţele Cluj, Sălaj şi
Satu Mare*
autorizaţiilor de funcţionare.-Controalele reprezintă doar un aspect
al activităţii dum neavoastră. Un alt aspect îl constituie însă prom ovarea tu rism u lu i rom ânesc. Ce m ăsuri concrete, ce proiecte derulaţi în acest sens?
-în colaborare cu G.T.Z., o firmă de consultanţă din Germania, intenţionăm să deschidem, pînă la sfîrşitul anului, un birou de informare turistică în municipiul Cluj- Napoca, în vederea derulării unor acţiuni de promovare a turismului din zonă. în cadrul acestui birou se vor acorda, gratuit, atît turiştilor români, cît şi celor din străinătate, informaţii legate de posibilităţile de cazare, locuri de vizitat, diverse servicii, adrese, persoane de contact etc. Finanţarea este asigurată de partea germană, iar noi trebuie să oferim doar spaţiul în care acest birou să-şi deruleze activitatea. Prin urmare, am solicitat Consiliului local din Cluj-Napoca o locaţie, undeva într-o zonă centrală a oraşului, însă nu ni s-a acordat. O altă variantă posibilă este să găsim un
astfel de spaţiu în cadrul unei agenţii de turism. Cert este că un astfel de birou este necesar pentru promovarea turismului din zonă întrucît există mulţi turişti, în special din străinătate, care au nevoie să fie orientaţi. Aceştia preferă, de cele mai multe ori, turismul rural, care a cunoscut-o dezvoltare rapidă în ultima perioadă de timp. în fiecare lună există 4-5 cereri de clasificare venite din partea persoanelor care doresc să primească turişti în gospodăriile proprii.
-Tot o m odalitate de prom ovare a turismului, la care v-aţi gîndit mai demult, o constituie şi m ontarea u n o r p an o u ri in fo rm ative pe principalele artere de circulaţie de îa intrarea în judeţ. în ce fază vă aflaţi cu acest proiect?
— ' -în prezent, se lucrează la machetarea acestor panouri care cuprind multiple inform aţii, inclusiv istorice, privitoare la zonele de interes turistic din judeţ, cum ar fi: Băişoara, Beliş-Fîntînele, Cheile Turzii etc. Sperăm ca, pînă la finele anului în curs, să reuşim să îe montăm pe principalele drumuri naţionale de la intrarea în judeţul Cluj, respectiv dinspre Huedin, Zalău, Dej, Turda şi Ciucea.
-Se apropie sezonul rece. Ce oferte turistice există pentru această perioadă?
-în primul rînd este vorba de staţiunile de munte, precum Băişoara şi Beliş, care oferă posib ilita tea de a se schia. Salvam ontiştii au început deja să-şi organizeze activitatea, să cureţe pîrtia, întrucît se preconizează un flux mare de turişti în acest an. Pentru persoanele cu diverse afecţiuni există baza de tratament de la Turda, unde se pot obţine bilete avantajoase, prin intermediul Ministerului Muncii. Potenţial turistic există şi la Cojocna sau Băile Someşeni, însă, din păcate, nu este suficient exploatat.
Interviu realizat de Viorica GAJI
rparanormale, terapeutice ş.a.
- Este această pasiune transmisibilă?- A ve m un public foarte eterogen şi, spre
bucuria noastră, ne vizitează multe clasede elevi din şcolile clujene. In orice caz, cei care vin la geologie vin n u m a i şi num ai d in tr-o m a re pasiune.
. *
C in e poate prinde lumina,
g f mă întreb naiv, urmînd un spot
U f c ă lă u z ito r şi, t o t o d a t ă , imaginar. Aici e
s t a n d u l d o m n u lu i M i r c e a
T i v a d a r , colo cel al
d o m n u l u i E d e l s t e i n
( c o l e c ţ i i d i d a c t i c e ) ,
a p o i d o m n ii B la g a , N isto r,
Dom şa, standuri te n tîn d nu atît
p r i n eventualitatea u n o r c u m p ă r ă t u r i consistente, cît
! în d e o s e b i prin cadru şi, de ce nu, ritual. Asta se
întîmplă mai ales în anumite ore ale serii şi dim ineţii, c în d iubitorii de m in e ra le îş i
a ra n je a ză s a u , dimpotrivă, îşi strîng standul. Sînt ore cînd pustii, în beneficiul
total al acestor amatori de singurătate. Atunci şi numai atunci, piatra devine pretext. Masa- corabia care pleacă, iar viitoarea expoziţie- marea agitată, tălăzuind istoria.
Sau mai precis, taina cea m ai... tainică a acestui colţ de Univers cu num e de piatră şi iubire albastră: Pămînt.
• Radu VIDA
A U T ORAPIA7tfAR£.
Dispozitivele care servesc la răcirea apei în m otoarele cu ardere internă au c ă p ă ta t,. d e -a lungul istoriei descoperirii autovehiculelor, forme, dimensiuni şi funcţionalităţi com plexe. Pentru a face faţă nevoilor pieţei româneşti, Societatea IR IA din Italia, un important producător în dom eniu, a purces la o serioasă investiţie la C luj. într-o primă fază, S IC O S îşi propune să c o m e rc ia liz e z e ra d ia to a re auto p e n tru : c a m io a n e , autoturisme, tractoare etc. Concomitent, o importantă firmă de baterii auto îşi va pune la dispoziţie serviciile, precum şi piese electrice de schim b.
1-pom pă de apă; 2-termostat; 3-buşon de um plere; 4-bazin superior; 5-bazin inferior; 6-radiator; 7-ventilator; 8-curea ventilator; 9 -bloc cilindru; 10-chiulasă
D oam na director A d a Filim on, ne -a sp u s, s îm b ă tă , la deschiderea festivă:
- Partea de reparaţii de radiatoare este com plet descoperită la noi. Din acest motiv, am organizat aceste m od em e ateliere. Două persoane au fost la specializare în Italia, au învăţat meseria pe care o vor transmite şi colegilor lor de aici.
- Putem să vorbim de un anum e impact social al acestei investiţii?
- Pe lîngă realizarea unor noi locuri de m uncă, investiţia asigură cetăţenii că, din acest moment, radiatoarele stricate nu mai trebuie aruncate. Asta ca sâ nu mai spunem că intenţiile părţii italiene sînt de a produce aici, pe scară largă, radiatoare competitive cu cele din U E .
' La rîndul său, viceprimarul oraşului Ferrara, d-nuţ Luciano Tagliani, a declarat în exclusivitate ziarului nostru:
- L -a m însoţit pe Alessio Mancini, pe care-l cunosc de mulţi ani, vrînd sâ văd cu ochii mei început ui aventurii lui în România. Pentru această firmă e imperios necesar să se găsească noi oportunităţi, noi pieţe de dezvoltare, iar Clujul este locul ideal pentru această întreprindere.
- P rezenţa dum neavoastră înseam nă şl începutul unei colaborări mai intense cu oraşul Ferrara?
- A m subliniat că sînt prieten cu Mancini, da r la această inaugurare l-am întîlnit pe viceprimarul municipiului C lu j-N apoca şi, împreună cu consulul nostru, vom purta discuţii pentru dezvoltarea relaţiilor econom ice şi sociale dintre Ferrara şi Cluj.
5ATE-K-IIDacă sistemul de răcire este bun, asta nu înseam nă că nu
trebuie să avem grijă şi de cel de alimentare. Vină frigul şi e bine să ştim că un control al bateriei, fie el şi sum ar, e binevenit. Sigur, cel mai bine e să mergeţi la “doctor". D ar, dacă nu vă e la îndem înă un atelier, faceţi aşa: claxonaţii Intensitatea sunetului vă va spune dacă bateria e bună sau în curs de
V e rifica re a stării de în că rca re a bateriei1-voltmetru; 2 -m îner; 3-vîrfuri ascuţite; 4 -rezistenţă
montată în paralel; 5-întrerupător; 6-baterie
descărcare. Mai departe: aprindeţi toate luminile! Dacă spoturile au suficientă intensitate, e bine. Dacă nu... cuplaţi dem arorul timp de 8 s şi urmăriţi cum se învîrteşte. în ultimă instanţă, faceţi rost de un voltmetru, curăţaţi bornele şi spălaţi capacul bateriei în soluţie de apă cu puţină sodă. Ş i, bineînţeles, verificaţi nivelul electrolitului (10 m m mai sus de nivelul plăcilor). Adăugaţi apă distilată şi încărcaţi bateria.
Rubrică realizată de Radu VIDA
Is ra e lu l a m p la se a ză pe teritoriul său un nou sistem de
S u n u ^ hetă' p e r a asigura P ^ ' a S o f o r a ş e 0321,1 unul a {ac cu rachete S C U D irakiene a anuntat
cotidianul “N ew Y o rk T im e s ” în ediţia d e f e n ^ L T e a z t A F P .0 Y ' i l
P reşedintele croat, Stipe Mesici, şi-a anuntat spriiinu! pentru demersurile Guvernului de la Zagreb în vede2
anulării inculpării de către Tribunalul Penal Internat/, pentru fosta Iugoslavie (TP I) a generalului Janko Bob’et „
fostul şef al Statului Major al armatei croate relatează AFP
T* *♦!*
Discuţiile cu privire Ia utilizarea fondurilor Phare nu vor afecta raportul de tară
Ministrul Integrării Europene, Hildegard Puwak, a declarat sîmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Cluj, că discuţiile legate de utilizarea defectuoasă a unor fonduri Phare nu vor afecta raportul de ţară care va fi prezentat oficial, în cursul săptămînii viitoare, de organismele europene. “De la sesizare, pînă la culpabilizare este un drum- lung, iar raportul de ţară nu va fi afectat de faptul că există mai multe sesizări cu privire la folosirea incorectă a unor fonduri”, a afirmat Puwak. Ea a precizat că directorul Grupului de Luptă Anti-Fraudă (OLAF) al CE, Franz Hermann Bruener, a venit la Bucureşti “în primul rînd pentru a pune la punct instrumentele necesare procesului de verificare a sesizărilor care ajung la Comisia Europeană cu privire la folosirea ilegală a
finanţărilor primite prin programele europene”. Ministrul Integrării Europene a adăugat-că România a beneficiat, în ultimii zece ani, de fonduri Phare, ISPA şi SAPARD în valoare de peste 1,4 miliarde de euro, existenţa unor “eşecuri” fiind absolut firească, fară ca acestea sâ fie caracteristice României, ci şi altor state candidate sau chiar membre ale Uniunii Europene. “România trebuie să-şi demonstreze capacitatea de absorbţie a fondurilor şi posibilitatea de a le gestiona transparent, astfel încît depistarea unor beneficiari care le-au folosit incorect să fie urmată imediat de obligarea acestora de a retuma banii”, a încheiat ministrul Integrării Europene. Raportul de ţară pe anul în curs pentru România va fi făcut public de Comisia Europeană în data de 9 octombrie.
B u g e t u l 2 0 0 3 v a f i b u g e t u l r i s i p e i p e s p a t e l e c e t ă ţ e n i l o r______________________u rm are din pagina 1_________________ .
Guvernului să renunţe la creşterea cu 28% a fondurilor alocate partidelor politice, în condiţiile în care pentru asistenţă socială şi pensii nu este prevăzută decît o creştere de 14%. Emil Boc a mai criticat intenţia Guvernului de a mări de zece ori rezerva bugetară, de la circa 240 de miliarde în 2002 la peste 2.200 de miliarde în 2003. „Rezerva bugetară este rezerva pentru' Mafia PSD, de unde deducem că partidul de guvernămînt are planuri mari pentru anul viitor”, a comentat vicepreşedintele Partidului Democrat
Elveţia nu va accepta cererile de azil pe motiv de discriminare ale rromilor din România
Elveţia nu va accepta cererile de azil pe motiv de discriminare ale solicitanţilor români de etnie rromâ, iar aceştia vor fi retumaţi în România, a declarat, ieri, la Suceviţa, preşedinteleConsiliului S tatelorConfederaţiei Elveţiei, Anton Cottier.
Cottier a declarat câ azilul se acordă, în principal, din motive de persecuţie politică sau din raţiuni umanitare. El a spus câ, după ce mai mulţi rromi au solicitat azil în Elveţia, pe motiv de discrim inare, a existat,
imediat, o luare de contact între cele două ţări, iar autorităţile elveţiene au considerat că în astfel de cazuri nu se poate acorda azil.
“Din ceea ce ştim, în ceea ce priveşte legislaţia română, nu există d iscrim inare şiconsiderăm că nu este cazul să acceptăm cererile de azil”, a spus Cottier.
El a subliniat câ întoarcerea primului lot de solicitanţi de azil nu a pus probleme autorităţilor. “Solicitanţii de azil aureacţionat foarte corect şi nu au
pus probleme, atît în Elveţia, cît şi în Rom ânia”, a precizat Cottier. El a spus că problema solicitanţilor de azil rromi, care au sosit în Elveţia în mare parte dinspre Franţa, va fi unul dintre subiectele pe care le va aborda astăzi şi mîine cu autorităţile române. “Nu este o problemă care să perturbe relaţiile dintre cele două ţâ ri”, a afirmat Cottier, care a precizat că “este deja pe tapet o soluţie care urmează să fie găsită printr-o bună colaborare între România şi Elveţia”.
urm are din pagina 1
poarta închisorii Gherla s-a aflat şi fostul subofiţer din cadrul P oliţie i Huedin, Gabriel Dumitraş, arestat şi condamnat, la sfîrşitul anului trecut, de Tribunalul Militar Cluj, la doi ani de închisoare cu executare pentru braconaj şi nerespectarea regim ului m uniţiilor şi substanţelor. Generalul Petru Roman a afirmat că nu poate
aprecia dacă vor mai fi eliberaţi deţinuţi în zilele următoare, precizînd câ au fost analizate, pînă în prezent, aproape toate dosarele deţinuţilor care aveau de ispăşit pedepse de mai puţin de cinci ani. Potrivit comandantului Petru Roman, în prezen t se mai află în penitenciar 1.919 de” deţinuţi. Legea privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri si sancţiuni a intrat în
vigoare vineri, prin publicarea ei în Monitorul Oficial, în urma aplicării acesteia urmînd sâ fie g raţiate în întregim e unele pedepse cu închisoare pînă la cinci ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţele de judecată. D ispoziţiile legii privesc pedepsele, m ăsurile şi sancţiunile aplicate prin hotâriri judecătoreşti definitive pronunţate pînă la data de 4
octombrie 2002. De prevederile Legii privind graţierea se vor bucura şi o parte dintre deţinuţii aflaţi în arestul IPJ Cluj. Comisarul şef de poliţie Nelu Pop, comandantul IPJ Cluj, a declarat, ieri, că după finalizarea aplicării Legii privind graţierea unor pedepse la Penitenciarul Gherla, com isia va studia dosarele deţinuţilor aflaţi în arestul IPJ Cluj. Comisarul şef de poliţie Nelu Pop a precizat
câ o parte dintre deţinuţii din arestul IPJ Cluj ispăşesc închisoare contravenţională, aceştia putîndu-se bucura de prevederile Legii 543. Persoanele graţiate care, în curs de trei ani, săvîrşesc cu intenţie o infracţiune vor executa, pe lîngă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune, şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării legii.
P e s t e 2 0 0 d e p o l i ţ i ş t i r o m â n i
ş i s t r ă i n i s - a u î n t î l n i t l a C l u j
Peste 200 de poliţişti din România, Grecia şi Ungaria s-au întîlnit, la sfirşitul acestei săptămîni, la Cluj-Napoca, în cadrul unei şedinţe a secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor.
întrunirea, organizată în prezenţa preşedintelui Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor, Michael Odysseus (Grecia), Ia împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea secţiei române şi a şase ani de la afilierea la Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor, a avut ca obiective bilanţul activităţii desfăşurate în anul 2001 de secţia română, analiza noilor mijloace de acţiune şi calendarul activităţilor pe anul viitor. Conducerea secţiei române a subliniat creşterea semnificativă a numărului poliţiştilor români interesaţi în a deveni membri ai acestei organizaţii. Prezent la Cluj, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Pavel Abraham, a prezentat importanţa noilor reglementări legate de organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, care vor duce, printre altele, Ia crearea unui Corp Naţional al Poliţistului. Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor cuprinde peste 350.000 de membri din 60 de state ale lumii.
TENIS KREMLIN CUP, Moscova, 1.224.000$Iubitorii tenisului au fost
răsfăţaţi din nou de canalul Eurosport, care a transmis în direct semifinalele şi finala turneului dotat cu Cupa Kremlinului. Am asistat la două partide de un înalt nivel tehnic şi spectacular sîmbătă, cînd au fost program ate semifinalele.
în prim a dintre ele, Lindsay Davenport (SUA, 26 de ani, locul 8 WTA şi favorita nr. 2) s-a impus cu6-3, 6-4 în faţa Am andei Coetzer (Africa de Sud, 31 de ani, locul 26 WTA).
Davenport a fost destul de nervoasă, a comis 5 duble greşeli la serviciu, nu a reuşit nici un as, dar a cîştigat, după o oră şi douăzeci de minute, datorită celor 6 break-uri reuşite faţă de doar cele 3 ale adversarei sale.
A doua întîlnire a adus faţă în faţă două jucătoare în mare formă, M agdalena Maleeva (Bulgaria, locul 23 WTA) şi Amelie M auresm o (Franţa, locul 7 WTA). La capătul a două seturi asemănătoare ca desfăşurare, Maleeva a reuşit surpriza, cîştigînd cu 7-5, 6-4.
în primul set, Mauresmo a salvat 7 mingi la scorul de 5-6, dar Maleeva nu a cedat. Scenariu repetat şi în setul al doilea la scorul de 5-4 pentru bulgăroaică, atunci cînd după două mingi de meci salvate de Mauresmo, nervii mai tari ai Magdalenei Maleeva au “scris” istoria acestei partide dramatice. Finala Kremlin Cup a fost adjudecată, duminică, de către Magdalena Maleeva, care a învins-o pe Lindsay Davenport cu scorul de 5-7, 6-3, 7-6.
Ovidiu BLAG
U n tra n s p o rto r r o m â n e s c o fost
a v a r ia t în A f g a n is t a n ,
d u p q c e a câlcat p e o m ină
. Un transportor amfibiu blindat (TAB) de cercetare, aparţinînd Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, care acţionează în cadrul 'operaţiunii “Enduring Freedom” din Afganistan, a călcat, ieri, pe o .m ină în timpul desfăşurării unei misiuni de patrulare pe un intinerar de bază, la 12 kilometri de Kandahar, informează MApN.'
Transportorul a fost avariat la roata stingă faţă, iar doi militari aflaţi în vehicul au suferit contuzii uşoare, fiind în afara oricărui pericol. Au fost luate măsuri imediate de transportare a militarilor şi tractării vehiculului în bază.
Cazul este cercetat de o comisie militară mixtă româno-americană.
în data de 16 august, un alt TAB, care era într-o misiune de patrulare în exteriorul taberei din Kandahar, a ars din cauza unei defecţiuni, fără să se înregistreze răniţi. Autovehiculele militarilor români din Afganistan sînt asigurate la firma. Ardaf, suma totală plătită firmei pentru -. asigurarea autocamioanelor şi celor 24 de TAB-uri fiind de 178.000 de dolari.
P r i m a r u l
P a r i s u l u i a f o s t
a t a c a t c u o
a r m a a i b ă
Primarul socialist al Parisului, Bertrand Delanoe, a fost atacat cu o armă albă, în noaptea de sîmbătă spre duminică, în sediul primăriei
. din capitala franceză, unde se desfăşura prima ‘Noapte albă la Paris”, relatează AFP. Primarul, în vîrstă de 52 de ani, a fost înjunghiat în abdomen, dar starea sa “nu provoacă îngrijorare”, au anunţat medicii de la spitalul Pitie-Salpetriere, unde a fost operat. Atacatorul a fost reţinut imediat de poliţie, iar ministrul de Interne, Nicolas Sarkozy, l-a vizitat pe primar în spital, la scurt timp după operaţie. Agresorul, un bărbat în vîrstă de 39 de ani, binecunoscut serviciilor de poliţie, a fost interogat ieri dimineaţă, dar motivele atacului nu sînt cunoscute încă. Bertrand Delanoe nu era însoţit de nici o gardă de corp, alături de el aflîndu-se numai cîtiva colaboratori.
J UC A S A D E E D I T U R Ă
. | -9 im
R .L .
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/3G8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204459
I L IE C A L I A N ( r e d a c t o r ş e f);V A L E R C H 1 0 R E A N U (redactor şef adjun ct); C R I S T I A N B A R A (re d a cto r şef a d ju n ct).T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; 0 7 8 8 -3 0 7 .9 8 3 ; F a x :1 9 .2 8 .2 8 C e n t r a la : te l: 1 9 .2 1 .2 7 ; 0 7 8 8 -3 0 7 .9 8 2 E -m ail: adevcjr@ eurow eb.ro - redacţia E -m ail: redam a_ade vcj@ eurow eb.ro - publicitate S e c re ta r de redacţie : Tel/fax:H ore a P E T R U Ş ’______________ 19.74.18
R E D A C Ţ I A : C l u j -N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6 ; .' — —■ " ' "
