ATTSIBXG

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR –„PLAN URBANISTIC ZONAL – BALTA MICA A BRAILEI”, JUDETUL BRAILA

Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prinCONSILILUL JUDETEAN BRAILA

1

MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE

- Denumirea lucrarii: Plan Urbanistic Zonal – Balta Mica a Brailei”

- Amplasament : Judetul Braila

- Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC ZONAL

- Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILIUL JUDETEAN BRAILA

- Proiectant general: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. BUCURESTI

- Proiectant de specialitate: S.C. WATER PIN S.R.L. – com. Dumbraveni, jud. Vrancea

1.1. Obiectul P.U.Z.

PUZ Parcul Natural Balta Mica a Brailei este o documentatie de amenajarea teritoriului la nivel zonal inter-comunitar, de tip PATIC, detaliata printr-un regulament cadru de urbanism pentru terenurile cuprinse în Parcului Natural Balta Mica a Brailei. Caracterul complex al documentatiei este determinata de caracterul special al obiectului care a generat studiul, respectiv zona protejatade nivel parc natural. Teritoriu de referinta al documentatiei de amenajarea teritoriului este constituit din unitatile administrativ- teritoriale ce detin terenuri în Parcul Natural Balta Mica a Brailei. Aria PNBMB, conform OMMD -1964/2007 este împartita în urmatoarele Unitati administrativ teritoriale (U.A.T.-uri) din judetul Braila:- Municipiul Braila – partea de sud(18%)- Bertestii de Jos (38%)- Chiscani (29%)- Gropeni (13%)- Marasu ( 5%)- Stancuta (35%).

Necesitatea documentatiei este generata de cresterea presiunii asupra terenurilor în zona Parcului Natural Balta Mica a Brailei (PNBMB) si a zonelor sale de influenta, în conditiile cresterii exigentelor de protejare a patrimoniului natural.




2

Situarea PNBMB pe cursul inferior al Dunarii, în segmentul navigabil fluvial si în apropiere de cel navigabil maritim, în vecinatatea municipiului Braila cu dezvoltare economica si socialarelativ importanta în regiune si principala în judet, precum si dinamismul dezvoltarii teritoriilor periurbane ale Brailei creaza presiuni antropice mari asupra acestei arii din patrimoniul natural national si european.

În istoria teritoriului actualului judet Braila s-au pastrat puternice relatii de conditionare a activitatilor economice de mediul natural specific: Dunarea, zonele de balta si campia. Astfel activitatile de pescuit au fost si raman una din ocupatiile de baza ale locuitorilor zonei adiacente Dunarii- zona Baltaretilor. Mentinerea unei stari de dezvoltare economica si sociala scazuta în aceste localitati creaza amenintari permanente asupra zonei protejate a PNBMB prin tentatia braconajului si mentinerea unei atitudini nerespectuoase fata de mediul natural.

Concomitent cu aceasta creste interesul valorificarii prin turism a terenurilor detinute sau vizate din aceasta zona. Diversificarea activitatilor economice în localitatile rurale se poate realiza atît prin sprijinirea micii industrii prelucratoare cat si prin dezvoltarea turismului. Conditia de baza, însa este realizarea acelor forme de turism care sa nu afecteze aria PNBMB si a teritoriiilor cu care aste este relationat.

Prezenta PNBMB în teritoriul judetului influenteaza puternic vectorii de dezvoltare economica si sociala, creînd în acelasi timp nevoia protejarii stricte a patrimoniului natural, conform legislatiei în vigoare si exigentelor vietii contemporane. În acest sens dezvoltarea teritoriului adiacent PNBMB este necesar sa fie conceputa într-o maniera integrata si în conditiile implicarii active ale comunitatilor locale.

Din aceste considerente scopul elaborarii documentatiei urmareste urmatoarele:§ stabilirea directiilor, prioritatilor de dezvoltare a teritoriului studiat pentru perioade medii

si scurte de timp§ utilizarea rationala si echilibrata a resurselor teritoriului PNBMB si a teritoriilor

adiacente care interactioneaza cu acesta§ corelarea intereselor colective cu cele individuale în stabilirea conditiilor de ocupare a

teritoriului studiat§ integrarea în procesele de dezvoltare a potentialului antropic si natural, inclusiv

integrarea în contextul suprateritorial§ protectia mediului natural si a patrimoniului natural si construit§ evaluarea riscurilor naturale asupra teritoriului studiat§ cresterea calitatii vietii în localitatile aflate în apropiere PNBMB – îndeosebi prin

sustinerea dezvoltarii serviciilor si conditiilor de locuire§ stabilirea reglementarile de urbanism pentru teritoriul PNBMB § fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica în teritoriul studiat§ asigurarea suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a

autorizatiilor de construire.Documentatia de amenajare a teritoriului si elementele de reglementare urbanistice care o

vor însotii sunt documente oficiale care se alatura planului de management al PNBMB, pentru a asigura conditiile necesare administrarii sale în contextul teritorial si legislativ actual, dupaprincipiile dezvoltarii durabile.




3

1.2. Caracterul adaptativ, integrat, interactivPlanul de management al PNBMB se elaboreaza pentru o perioda de patru ani, iar

documentatiile de amenajarea teritoriului au o perioada de valabilitate de circa zece ani, timp în care cadrul legislativ si conditiile economico-sociale pot suferi modificari. Din aceste motive la elaborarea acestor documentatii se va avea în vedere asigurarea unui caracter adaptativ pentru a putea fi utile în aceste intervale de timp.

Interactiunea istorica dintre activitatile economice si sociale din comunitatile locale riverane aria BMB, precum si nevoile de protejare ale acestuia, generatoare de probleme, disfunctionalitati dar si stimulatoare de dezvoltare diversificata sunt conditiile care determinanecesitatea abordarii într-o maniera integrata a dezvoltarii acestui teritoriu.

Caracterul integrat al planurilor de dezvoltare teritoriala este în acord cu cerintele metodologice actuale în elaborarea documentelor strategice de dezvoltare a teritoriilor întrucat asigura optimizarea utilizarii resurselor endogene si viabilitatea propunerilor.În acest sens conceptia cadrului reglementar al PNBMB avand ca suport o documentatie de amenajarea teritoriului este soltia optima de a asigura o fundamentare complexa si o abordare integrata a dezvoltarii teritoriului.

Pentru eficientizarea strategiei de dezvoltare teritoriala este necesara asigurarea unui caracter democratic al acestei documentatii, prin implicarea comunitatilor locale si a tuturor factorilor interesati, în fazele importante de conceptie si cele de implementare ale acesteia. În vederea elaborarii strategiei de dezvoltare se propune mprimarea unui caracter interactiv, prin crearea unui grup de lucru, deschis dialogului si colaborarii de pe pozitii echivalente între administatia judeteana, locala, administratia PNBMB si diversi factori interesati.

Parcul Natural Balta Mica a Brailei scopul si categoria ariei naturale protejateParcul Natural Balta Mica a Brailei este cuprins în lista „Rezervatii ale Biosferei, Parcuri Nationale sau Naturale” cu o suprafata de 17.529 ha, prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National si este desemnat de catre Secretariatul Conventiei Ramsar ca Zona Umeda de Importanta Internationala în special ca habitat al pasarilor de apa. Balta Mica a Brailei este situata în sud-estul Romaniei, pe cursul inferior al Dunarii, în regim natural de inundatie, în Ecoregiunea Romaniei nr. 20.Administrativ PNBMB este situat în judetul Braila, pe teritoriul UAT-urilor (conform OMMD -1964/2007):- Municipiul Braila (18%)- Bertestii de Jos (38%)- Chiscani (29%)- Gropeni (13%)- Marasu ( 5%)- Stancuta (35%).




4

Pe teritoriul PNBMB nu sunt asezari umane.La sud se invecineaza cu judetul Ialomita - comunele Gura Ialomitei si Giurgeni- si judetul Constanta- orasul Harsova si comuna Ciobanu.Parcul Natural Balta Mica a Brailei ocupa un segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunarii, între podul Giurgeni - Vadul Oii (km 237 în amonte) si municipiul Braila (km 175 în aval), fiind delimitat astfel:

- la sud: ramificatia Dunarii în cele doua brate (la 3 km de Vadu Oii), Dunarea Navigabila (lat. 44°45’16.02’’);- la est: bratul Valciu de la km 237 pana la km 197, Dunarea navigabila de la km 197 la km 186 (long. 27°59’55.23’’) bratul Cravia (Bratusca sau Dunarea Veche) de la km 186 pana unde se întalneste cu Dunarea navigabila (km 174);- la nord: confluenta bratului Arapu, Cravia si Dunarea Navigabila(km174 lat.45°14a10.36"N)- la vest: Dunarea navigabila de la km 232 pana la 216 (long. 27°49’12.08’’E), bratul Pasca de la km 216 la 209, Dunarea navigabila km 209 pana la km 197, bratul Calia de la km 197 pana la 180 si bratul Arapu de la km 180 pana la km 174.

Conform HG 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora delimitarea Parcului Natural Balta Mica a Brailei este urmatoarea:„Limita Parcului Natural Balta Mica a Brailei este reprezentata de fluviul si bratele Dunarii la cotele maxime de inundatie între podul de la Giurgeni - Vadul Oii si pana la sud de Braila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea”.

În interiorul acestor limite parcul cuprinde totalitatea ostroavelor si insulelor aflate la sud de Braila pana la podul de la Giurgeni - Vadul Oii, respectiv: Insula Arapului, Insula Fundul Mare, Insula Calia, Insula Mica a Brailei, Ostrovul Cracanel, Insula Varsaturii si Bratul Arapu, Bratul Calia, Bratul Pasca, Bratul Cremenea, Bratul Manusoaia, Bratul Valciu si Bratul Cravia.

Principalele puncte de acces în PNBMB sunt :• drumul european 60, Bucuresti - Constanta, prin punctul Broscoi Verde situat la piciorul

podului Giurgeni - Vadul Oii, acces cu ambarcatiuni fluviale usoare individuale (caiace si canoe) si în grup (ambarcatiuni cu motor), în aval catre PNBMB, în special pentru vizitarea cabanei si zonei de protectie integrala Egreta ;

• municipiul Braila, acces cu ambarcatiuni fluviale pentru vizitarea zonei de conservare speciala de protectie integrala Fundu Mare ;

• comuna Gropeni, acces la punctul de trecere cu bacul în Insula Mare a Brailei si cu ambarcatiuni fluviale pe Dunarea Navigabila în amonte si în aval si pe bratele Valciu si Calia, în insula Calia si în Insula Mica a Brailei.




5

Evolutia Zonei Parcului Natural Balta Mica a Brailei Zona umeda a Dunarii în Romania, pana în anul 1964, ocupa 3.322 km• si formau o autenticadelta. Grigore Antipa sustinea în 1910 ca Dunarea de la intrarea în tara si pana la Marea Neagraavea o zona inundabila de 891.232 ha, din care daca se scade suprafata Deltei (404.748 ha), rezulta ca Lunca Dunarii ca formatie geomerfologica distincta, se întindea pe 4.865 km•.

Tot ce a creat aici natura în secole de evolutie a fost distrus prin îndiguirile, desecarile si defrisarile din deceniile 6 si 7 ale secolului trecut. Astfel zona umeda s-a redus de 5 ori, la cele 17.529 ha protejate în Parcul Natural Balta Mica a Brailei, suprafata care reprezinta 11% din fosta Balta a Brailei si 0,5% din fosta Lunca Inferioara a Dunarii (segmentul fluviului de la Silistra pana la confluenta cu Prutul).

În trecut, la ape mari vasele pescariei circulau pe canalul Filipoiu, astazi undeva în mijlocul Insulei Mari a Brailei.În Balta Mare a Brailei se desfasura o înfloritoare activitate fara a deranja situl natural. Daca nu ar fi avut loc îndiguirile, la Braila ar fi existat un bogat potential pentru turism, vanatoare si pescuit sportiv pe 149 mii ha.

Anual, pe terenurile mai înalte, fertilizate de malul adus de inundatii, se obtineau recolte însemnate de porumb si zarzavaturi.

Toate asezarile din zona erau asigurate cu lemn de foc si de constructii rurale din padurile ce se aflau pe terenurile înalte. De asemenea pe aceste grinduri pasunau în regim semi salbatic mari turme de bovine, cabaline si porcine fara a depasi limitele capacitatii de suport a ecosistemelor naturale.

Asa cum precizeaza tratatul, realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creatiei Populare si a Miscarii Artistice de Masa „Studii de etnografie si folclor în zona Brailei”, ocupatiile principale specifice asezarilor din Balta Brailei si din zona adiacenta au fost în egala masura: cresterea animalelor, pescuitul si agricultura, apoi au urmat ca ocupatii cresterea albinelor si a viermilor de matase si abia în ultimul rand cultivarea plantelor textile cum ar fi canepa si inul. Microzona satelor de la malul Dunarii s-a remarcat printr-o înflorire a mestesugurior feminine (covoare si tesaturi) si masculine (împletituri din nuiele - cosuri, garduri din papura si stuf - acoperisuri si rogojini).

Din categoria tesaturilor specifice acestei zone semnalam : foita, scoarta, pelitarul, covorul, velinta, fete de perna si cearceafuri, stergarele si perdele de borangic. O nota aparte a acestei microzone o confera cusaturile pe costumele populare facute cu arnici si lana colorata în diferite tehnici de lucru specifice cum ar fi : „orzisorul” si „musculita”. Pentru aceste costume populare exista o cerere din ce în ce mai mare din partea familiilor romanesti din diaspora, dar si din partea tineretului din tara care se arata deosebit de interesat de valorile foclorice si de originalitatea vestimentatiei.

Dupa cel de al II-lea razboi mondial acesta dezvoltare prospera a societatii aflata în deplin acord cu potentialul natural oferit de Balta Brailei, a fost curmat brusc. Asa cum substituirea a 120 de mii de hectare de complexe de ecosisteme acvatice si terestre cu poldere agricole a produs o degradare ierversibila a mediului ambiant sub raport climatic, geografic, pedologic si peisagistic, industrializarea fortata pe care a cunoscut-o municipiul Braila, pe langao dezvoltare care în cele din urma s-a dovedit a fi nedurabila si nefundamentata, a produs si o degenerare a calitatii mediului socio-economic în oras. Drept urmare, majoritatea italienilor, grecilor si evreilor au emigrat în tarile de origine.




6

Societatea civila braileana a avut rolul de a aduce pentru prima oara în constiinta clasei politice locale si nationale, cat si în atentia opiniei publice la nivel mondial, a valorii biodiversitatii existente în Balta Mica a Brailei.

Reprezentand un varf de exprimare a societatii civile la nivelul organizatiilor neguvernamentale, în perioada 1993-1998, Fundatia Naturalista Alexandru Borza organizeaza o serie de simpozioane internationale la Braila care fac cunoscuta în întreaga lume valoarea habitatelor si speciilor din Insula Mica a Brailei.

Însa motorul actiunilor care au dus la implementarea legislatiei de protejare a Baltii Mici a Brailei a fost activitatea din perioada 1992-2002, a Departamentului de Ecologie Sistemica, de elaborare a Planului de management integrat si adaptativ pentru Balta Mica a Brailei, în cadrul proiectului LIFE 99 Natura 006400, finantat de Comunitatea Europeana (75%) si Universitatea Bucuresti (25%).

Desecarea Baltii Brailei, împreuna cu lucrarile hidrotehnice de amploare realizate ulterior în amonte (barajele de la Portile de Fier 1 si 2 si canalul Dunare-Marea Neagra) au declansat importante schimbari eco-socio-geografice în regiune :

• a avut loc o transformare a Luncii Dunarii, în sens geografic, prin reducerea de sase ori a albiei majore ;

• s-a modificat profund regimul hidrologic al fluviului, destabilizandu-se astfel echilibrul dinamic al biotopului acvatic, componenta fundamentala a PNBMB ;

• s-a dat o lovitura decisiva biodiversitatii existente în fosta Balta a Brailei prin substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice si terestre, detinatoare a unui genofond si ecofond de o mare diversitate, cu agrobiocenoze si ligniculturi uniclonale de plopi euramericani si salcii selectionate ;

• s-au produs modificari ambientale esentiale în sensul aridizarii climatului din Campia Romana si Podisul Dobrogei, aceasta tendinta culminand cu stepizarea microclimatului de lunca;

• au avut loc însemnate mutatii sociale, în plan fizic, prin stramutari de asezari umane si calitativ, prin schimbarea modului traditional de viata al locuitorilor.

Demn de remarcat este faptul ca la un interval de numai trei ani, Statia Hidrologica Braila a înregistrat atat minimul istoric în anul 2003, cat si maximul istoric în anul 2006. Iar acest dezechilibru hidrologic se manifesta pe fondul unei tendinte de aridizare severa a climei în judetul Braila. Desigur ca aceasta combinatie de excese climatice si hidrologice au loc pe fondul efectului global de sera, ce a produs modificari esentiale în climatul european si în hidrologia celor 817 mii km2 cat masoara bazinul dunarean, dar avem convingerea ca îndiguirea fostei balti a Brailei are o contributie însemnata în modificarea climatului si hidrologiei locale.

1.3 Scopul si categoria ariei protejate PNBMBConform art. 5, alin. 1, lit. a)-c) si alin. 2 din OUG 57/2007, scopul si regimul de management al unui parc natural sunt urmatoarele:”Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.




7

Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, încurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale.De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se încurajeaza activitatile stiintifice si educationale.”Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN (International Union for the Conservation of Nature)”Peisaj protejat: arie protejata administrata în principal pentru conservarea peisajului si recreere”.Arie naturala protejata: zona terestra, acvatica si/sau subterana în care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale.În afara statutului de parc natural, Balta Mica a Brailei are si statutul de sit Natura 2000, parte a retelei europene Natura 2000, atat ca ”sit de importanta comunitara” cat si ca ”sit de protectie speciala avifaunistica”.Sit de importanta comunitara - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care exista, contribuie semnificativ la mentinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar si care contribuie semnificativ la coerenta retelei "Natura 2000" si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, siturile de importanta comunitara trebuie sa corespundazonelor din areal în care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii.Sit de protectie speciala avifaunistica - situl de importanta comunitara desemnat printr-un act statutar, administrativ si/sau contractual în scopul aplicarii masurilor de conservare necesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a populatiilor speciilor de pasari pentru care situl este desemnat.În afara legislatiei care a stat la baza declararii parcului administrarea PNBMB se bazeaza si pe alte acte normative nationale si internationale cu aplicabilitate în domeniul protectiei mediului si naturii prezentate succint în capitolul urmator.

1.4. Acte normative- 1978 - Comunicarea Cancelariei C.C a P.C.R nr. 1508/1978 prin care a fost aprobatavalorificarea rationala a rezervatiilor naturale situate în fondul agricol, Insula Mica a Brailei (Ostrovul Popa) a fost mentionata ca rezervatie zoologica, cu o suprafata de 5336 ha.- 1979 - Hotararea Consiliului Popular al judetului Braila nr. 11/29.09.1979 privind îmbunatatirea activitatii de protectie a mediului înconjurator face de asemenea referire la aceasta zona, Insula Mica a Brailei fiind declarata ca rezervatie naturala.- 1994 - Decizia nr. 350/17.03.1994 emisa de Consiliul Judetean Braila prin care s-au stabilit masuri concrete pentru protectia „zonei Insula Mica a Brailei pana la declararea acesteia ca rezervatie naturala”; Hotararea Consiliului Judetean Braila, nr. 20/29.09.1994 prin care Insula Mica a Brailei a fost declarata zona protejata – rezervatie mixta, botanica si zoologica.




8

- 1997 -Adresa nr. 3872/7.08.1997, prin care A.P.M. Braila a înaintat catre M.A.P.P.M. un memoriu tehnic prin care s-a propus declararea ca rezervatie naturala a întregii zone inundabile de pe teritoriul judetului Braila, cu o suprafata totala de 17586 ha.- 1998 -Procesul verbal nr. 2213/5.06.1998 si adresa nr. 2250 din 8.06.1998 catre Consiliul Judetean Braila, prin care Directia Silvica Braila a propus constituirea Parcului National Baltile Mici ale Brailei, în fondul forestier din cuprinsul Ocoalelor Silvice Braila si Lacu Sarat, cu suprafata de 11.024 ha.- 2000 - Legea nr. 5/06.03.2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a III-a – Zone protejate, în care zona inundabila braileana este mentionatasub denumirea „Balta Mica a Brailei”, în anexa I, în lista „Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale”.- 2001 - la 15.06.2001 Insula Mica a fost declarata Zona umeda de importanta internationalaprin includerea în lista Ramsar, la pozitia 1074, ca cel de-al doilea sit Ramsar al Romaniei, dupa Delta Dunarii.- 2007- HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 si Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în Romania „Balta Mica a Brailei” este desemnat si arie de protectie avifaunistica sit de importanta comunitara integrat în reteaua ecologica NATURA 2000.Din 21.05.2004 Regia Nationala a Padurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta Mica a Brailei prin contractul încheiat cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (nr. 744/MMGA), 22.05.2004 si 65/RNP/21.05.2004) conform prevederilor Ordinului MAPAM 850/27.10.2003 privind procedura de încredintare a administratorului sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.Administratia Parcului Natural Balta Mica a Brailei are un numar de 13 angajati din care 7 agenti de teren si 6 persoane încadrate la activitati de birou ( sef parc, sef paza, contabil sef, responsabil turism si comunitati, biolog, inginer IT). Principalele activitati sunt: paza biocenozelor si habitatelor, valorificarea potentialui turistic, educatie si relatii cu comunitatile locale, initierea si derularea de proiecte.Acte normative din domeniul protectiei naturiiInfiintarea regimului de protectie si administrarea acestei arii naturale protejate, conform categoriei sale de protectie se bazeaza pe o serie de acte normative nationale si internationale specifice care cuprind urmatoarele:Legislatie nationala:

• Legea 265/2006 (aproba OUG 195/2005 privind protectia mediului);• O.U.G. nr. 164 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de

urgenta a Guvernului nr. 195_2005 privind protectia mediului• Legea 49/ 2011 privind regimul ariilor naturale protejate, pentru aprobarea OUG 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

• O.U.G. 57/29 iunie 2007 – privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si completata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 154/2008




9

• O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006

• O.U.G. nr. 68/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006

• OM nr. 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice - M.Of. nr. 648/ 11.09.2003

• O.M.-MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania – prin care Balta Mica a Brailei este declarata sit de importanta comunitarapurtand codul : ROSCI0006

• H.G. 1284/2007 prin care Balta Mica a Brailei este declarata arie speciala de protectie avifaunistica avand codul ROSPA0005

• H.G. 230/2003 - privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora; H.G. 1.529/1 noiembrie 2006pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003

• Legea 5/2000 2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National –Sectiunea a III-a – Zone protejate - prin care Balta Mica a Brailei este declarata parc natural pe o suprafata de 17529 ha

• Legea nr.13/1993 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979

• OUG 195-2005 privind protectia mediului• HG nr.1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor

umede de importanta internationala• O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a

Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului• Codul Silvic aprobat prin Legea 46/19 martie 2008 privind activitatile ce se desfasoara în

fondul forestier de stat si/sau privat• Ordin nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare,

capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a plantelor si animalelor din flora si, respectiv, fauna salbatice si a importuluiacestora

• HG nr.1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanta internationala si administratiilor acestora

• Ordin nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogarilor de la masurile de protectie a speciilor de flora si de fauna salbatice

• Legea 407/2006 privind vanatoarea si protectia fondului cinegetic• Legea 215/2008 care modifica si completeaza Legea 407/2006 privind vanatoarea si

protectia fondului cinegetic




10

• OUG 23/5 martie 2008 privind pescuitul si acvacultura• Ordin Nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogarilor de la

masurile de protectie a speciilor de flora si de fauna salbatice- al MM si MAPDR• Legea 755/2001- pentru aprobarea Ordonantei de Guvern 58/1998 privind organizarea si

desfasurarea activitatilor de turism în Romania• Ordin nr. 255/2007 privind unele masuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii

Europene privind comertul cu specii salbatice de fauna si flora OUG nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul si acvacultura

• Ordin de Ministru nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare

• Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de importantainternationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice, încheiata la Ramsar, 2 februarie 1971 - M.Of. nr. 18/26.01.1991

• Lege nr.59 - 11/03/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologica (semnata la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

• Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992

• Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul publicului la informatii participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu semnata la Aarhus în data de 25.06.1998

• Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea pasarilor de apamigratoare african-eurasiatice - M.Of. nr. 236/30.05.2000

• Legea nr.622/2001 pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre Guvernul Romaniei si Comunitatea Europeana de adoptare a Acordului privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua europeana de informare si observare a mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, si a Acordului dintre Romania si Comunitatea Europeana privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua europeana de informare si observare a mediului;

• Legea nr.13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979

• Legea nr.69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind commertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973

• Decretul 187/1990 de acceptare a Conventiei privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, adoptata de Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura la 16 noiembrie 1972 - M.Of. nr. 46/31.03.1990.

• HG 1679 din 2 decembrie 2008 privind modalitatea de acordarea a despagubirilor prevazute de Legea nr.407/2006

• Legea nr.451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20.10.2000.

• Ordin nr. 1166/2007 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului national de




11

îmbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati (M.Of. Partea I, nr. 502/ 26.07.2007)

Legislatie comunitara:• Directiva „Pasari” (74/409/CCE), are ca obiect speciile de pasari care se regasesc în

stare salbatica pe teritoriul european al statelor membre, avand ca obiective protectia, gestionarea si reglementarea statutului acestor specii precum si a exploatarii lor. În baza de date a PNBMB sunt înscrise 207 specii de pasari din care 68 sunt trecute în Anexa I (transpunere prin OUG.57/2007);

• Directiva „Habitate, Flora si Fauna” (92/43/CCE), are ca obiect habitatele si speciile din fauna si flora salbatica de interes comunitar, avand ca obiective mentinerea sau dacaeste posibil, restabilirea tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor într-o stare de conservare favorabila, pe cuprinsul arealelor de raspandire naturala. În PNBMB din 19 tipuri de habitate identificate, 9 se regasesc pe Anexa I a directivei, iar dintr-un total de 726 specii de animale terestre si acvatice pe Anexele I, II, IV si V sunt înscrise 3 specii de mamifere, 2 specii de reptile, 7 specii de amfibieni si 14 specii de pesti. (transpunere prin OUG.57/2007);

• Conventia de la Berna (19 septembrie 1979) privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (transpunere prin L.13/1998 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor din Europa);

• Conventia de la Sofia (1985), prin care cele 7 tari dunarene au hotarat instituirea Culoarului Verde al Dunarii;

• Conferintele Ministeriale pentru Protectia Padurilor din Europa la care Romania este parte semnatara (Helsinki - 1993, Lisabona - 1998, Viena - 2003);

• Acordul de la Haga (1995) privind conservarea pasarilor de apa migratoare africaneurasiatice (transpunere în legislatia romaneasca prin Legea 89/2000).

Legislatie internationala aplicabila în Europa:• Conventia de la Washinton - CITES (1975) privind comertul international cu specii

salbatice de flora si fauna pe cale de disparitie;• Conventia de la Bon (23 iunie 1979) privind conservarea speciilor migratoare de

animale salbatice (transpunere prin L egea 13/1998 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor din Europa);

• Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, Rio 1992, prin :o Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii se refera la principiile fundamentale ale relatiilor dintre mediu si dezvoltare;o Agenda 21 care reprezinta un îndrumar din care rezulta programul de actiuni necesare înfaptuirii dezvoltarii durabile;o Conventia asupra diversitatii biologice ocazie cu care biodiversitatea a fost definita ca “variabilitate a lumii vii indiferent de treptele acesteia de organizare, pornind de la gene si specii ajungand pana la biocenoze si complexe de ecosisteme.(transpunere prin Legea 58/1994).

• Reuniunea de la Johanesburg a sefilor de Stat si de Guverne din septembrie 2002, cunoscuta si sub numele de „Rio+10”, unde a fost reluata, reanalizata si aprofundataproblematica conceptului de dezvoltare durabila.




12

• Protocolul de la Kyoto din 2000 care a însemnat punctul de plecare pentru o nouastrategie forestiera mondiala prin care se recunoaste rolul deosebit al padurilor si culturilor forestere în retentia carbonului atmosferic ce duce implicit la reducerea efectului de sera cu toate consecintele climatice favorabile globale ce decurg de aici. Pentru Balta Mica, Protocolul de la Kyoto prezinta importanta în accesarea unor proiecte în cadrul Fondului Prototyp Carbon al Bancii Mondiale, prin care sa se instaleze în zona de cooperare, ligniculturi plopicole uniclonale, intens energetice, prin care pe langarealizarea retentiei CO•, se creeaza o alternativa pentru culturile plopicole actuale din Lunca Dunarii, determinand implicit o scadere a presiunii antropice asupra biodiversitatii din PNBMB.

2. DESCRIEREA PNBMB

2.1. Mediul biotic din Parcul Natural Balta Mica a Brailei

În ultimul secol datorita necesitatilor impuse de cresterea economica rapida bazata pe principiile economiei neoclasice si datorita lipsei sau nivelului scazut al informatiilor stiintifice necesare întelegerii si evaluarii rolului multifunctional al zonelor umede, majoritatea dintre acestea au fost tratate ca „suprafete neutilizabile, zone fara importanta economica” si în consecinta complexele de ecosisteme terestre si acvatice au fost transformate prin lucrari de îndiguire, desecare, drenaj si defrisare în agrobiocenoze si culturi lignicole uniclonale, dandu-se astfel o lovitura decisiva biodiversitatii (Vadineanu et al., 2004 ; Moisei, 2003). S-a creat astfel o noua ordine în sistemul biologic al zonelor umede de pe Dunarea Inferioara (Albu, 2001). Remarcabil însa este faptul ca din punct de vedere al biodiversitatii, PNBMB conserva la o scararedusa toate tipurile de habitate si ecosisteme caracterisice starii de referinta a fostei delte interioare a Dunarii (Vadineanu et al., 2004), parcul reprezentand totodata ultimul esantion si cel mai putin influentat antropic din fosta delta predeltaica (Stoiculescu,2000).. Se evidentiazafaptul ca mai mult de 50% din constituientii Baltii Mici a Brailei sunt ecosisteme naturale, circa 30% sunt ecosisteme seminaturale si doar 20% au fost afectate în totalitate de interventia omului (Vadineanu et al., 2004).

Magnitudinea biodiversitatii din Parcul Natural Balta Mica a BraileiSpecificatii Numarul speciilor Sursa citata

total din care cu statut de conservare :

directive U.E.* alte legi **

Total numar de specii 913 91 163 -

Pasari 207 68 140 (Onea, 2002)

Mamifere 11 3 9 (Vadineanu et al., 2002)

Reptile 3 2 0 (Vadineanu et al., 2002)

Amfibieni 8 7 1 (Vadineanu et al., 2002)

Pesti 52 11 9 (Florea, 1998)

Nevertebrate - total 400 0 0 (Vadineanu et al., 2002)




13

Plante superioare - total 218 0 3 (Vadineanu et al., 2002)

din care : Plante lemnoase arborescente

8 0 3

e lemnoase arbustive 11 0 0

Plante ierboase terestre 167 0 0

Plante ierboase acvatice 32 0 0

Plante inferioare - total 14 0 1

din care: Alge 8 0 1

Ciuperci-total 6 0 0

* Anexele I din Directiva „Pasari” si I, II, IV si V din din Directiva „Habitate Flora si Fauna” ale UE

** alte legi - Conventia de la Berna, OUG.57/2007 si Lista rosie a plantelor din Romania

Magnitudinea biodiversitatii atinge cote înalte. S-au identificat 19 tipuri de habitate cu peste 345 de habitate (Vadineanu et al., 2004), dintre care 9 tipuri habitate se regasesc pe Anexa I a Directivei Uniunii Europene „Habitate, Flora si Fauna”. Dintr-un total de 913 de specii introduse în baza de date a Adm. parcului (Tabelul 2.8 ), 91 sunt înscrise în listele speciale de conservare ale directivelor europene, la care se adauga alte 163 specii protejate conform altor legi europene si romane (Conventia de la Berna, OUG.57 din 2007 si Lista rosie a plantelor din Romania).

Trebuie mentionat faptul ca în constituirea inventarului biodiversitatii, Adm. beneficiazade sprijinul de înalt nivel stiintific al unor institutii de prestigiu : Departamentul de Ecologie Sistemica si Dezvoltare Durabila al Universitatii Bucuresti (DESDD), Facultatea de Acvaculturasi Piscicultura a Universitatii Dunarea de Jos Galati (UDJ) sau Societatea Ornitologica Romana(SOR). Precizam ca nivelul inventarului biodiversitatii completat pana în prezent de Adm., Baza de date unitara a PNBMB este deficitara la unele categorii taxonomice (cum ar fi algele care cu siguranta în BmB sunt reprezentate de mai mult de 8 specii).

Flora si comunitatile de planteDesi nu au fost efectuate foarte multe studii despre vegetatia din PNBMB, pana în

prezent au fost identificate 218 specii de plante superioare (cormofite), încadrate în 42 de genuri. Ponderea cea mai mare o au plantele terestre, fiind studiate un numar de 184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase, iar 167 de specii sunt plante ierboase. În categoria plantelor superioare acvatice au fost dentificate 32 de specii. Dintre plantele inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele, ca organisme specifice zonelor umede. Desi în literatura de specialitate sunt mentionate mai multe genuri, în zona au fost identificate doar 8 specii de alge. De asemenea, în categoria plantelor inferioare, pe teritoriul PNBMB se întalnesc mai multe specii de ciuperci, pana în prezent fiind identificate doar 6 specii.

Pana în prezent au fost, de asemenea, identificate 19 asociatii fitosociologice (Tabelul 2), efectuarea unor studii urmand a completa aceasta baza de date.




14

Tabelul 2Principalele asociatii fitosociologice (comunitati de plante)

Nr.crt. Denumirea asociatiei

1. Lemnetum minoris, Lemnetum trisulcae, Lemno-Spirodeletum, Wolffietum arrhizae2. Potamogetonetum perfoliati, Potamogetonetum graminei, Elodeetum canadensis3. Rumici obtusifoliae – Urticetum dioicae4. Poetum pratensis, Ranunculo repentis – Alopecuretum pratensis, Agrostideto – Festucetum pratensis5. Salicetum albae - fragilis6. Fraxino danubialis - ulmetum7. Bidenti - Polygonetum hydropiperis8. Calamagrostio - Tamaricetum ramosissimae9. Agrostietum stoloniferae10. Myriophyllo - Nupharetum11. Hydrocharitetum morsus-ranae12. Salvinio – Spirodeletum polyrrhizae13. Salicetum triandrae14. Rubo caesii - Salicetum cinereae15. Eleocharitetum palustris16. Eleocharitetum palustris17. Oenanthum - Rorippetum18. Scirpo - Phragmitetum19. Typhetum angustifoliae, Typhetum latifolie

Vegetatia lemnoasaImportanta padurii în aceasta zona umeda este incontestabila, arboretele fiind principala

componenta biosistemica. Ocupand întregul profil vertical al complexului de ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar înfipt adanc în sol si pana la partea superioara a coroanei aflata în contact direct cu atmosfera, prin arbore exista un permanent schimb de materie anorganica, materie organica, energie si de informatie genetica între sol si atmosfera apropiata, de care beneficiaza toate verigile biosistemului (Necula, Moisei, 1997). Astfel, prin capacitatea de a regla echilibrul dinamic si ecologic, arboretul devine un important factor de stabilitate a întregului complex de ecosisteme acvatice si terestre. Altfel spus, arboretele din BmB au o contributie majora la conservarea complexelor de ecosisteme terestre si acvatice si prin arboret întregul sistem se autoregleaza. De aceea stabilitatea complexului de ecosisteme terestre si acvatice creste cu cat stabilitatea arboretelor este mai mare.

Si în plan orizontal ecosistemul forestier are o deosebita importanta prin faptul cadetermina o trecere armonioasa de la habitatele acvatice caracteristice depresiunilor inundabile, la habitatele cu ierburi xerofite de pe coamele de grind rar inundabile (Necula, Moisei, 1997).

Îndiguirile, desecarile si despaduririle, survenite acum patru decenii în Balta Brailei, au diminuat cantitativ de 5 ori zona umeda Balta Brailei, de la 149 mii ha (Antipa, 1910), la 30 mii ha de lunca inundabila în prezent (Moisei, 2003). Înlocuirea brutala a exceptionalei biodiversitati detinute de complexele de ecosisteme acvatice si terestre, cu întinse monoculturi agricole ce ocupa 80% din fosta balta în incintele îndiguite, a reprezentat prima mutatie calitativa de proportie. Dar natura nu a fost lasata în pace nici în zonele cu regim hidrologic de inundatie. A




15

doua schimbare majora, care a însemnat lovitura de gratie data biodiversitatii, s-a produs în urma substituirii zavoaielor prin culturi uniclonale plopicole si salicicole. Amploarea impactului antropic reflectat la nivelul arboretelor existente apartinand PNBMB, este relevat de caracterul actual al tipului de padure (Tabelul 3 si Figura 1), structura (Tabelul 4 si Figura 2) si varsta (Tabelul 5 si Figura 3) arboretelor (Stoiculescu, 2001 - corelat cu date ulterioare extrase din amenajamentele ocoalelor silvice Lacu Sarat si Braila).www

0 2000 4000 6000 8000 10000

Natural fundamental

Par\ial derivat

Total derivat

Artificial

Reconstruit ecologic

Clas` de regenerare

Suprafa\a (ha)

Fig. 1 Caracterul actual al tipurilor de padure

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000

Pluriene

Relativ pluriene

Relativ ecchiene

Echiene

Clas` de regenerare

Suprafa\a (ha)

Fig. 2 Structura arboretelor pe categorii de varsta




16

Tabelul 3Caracterul actual al tipurilor de padure

(Stoiculescu, 2001, Moisei 2006)Caracterul actual al tipurilor de padure

Specificatii Natural

fundamental

Partial

derivat

Total

derivat

Artificial Reconstruit

ecologic

Clasa de

regenerare

Total

suprafata

Suprafata (ha) 1.783 13 3 9.054 1.974 1.051 13.878

Ponderea (%) 13 - - 65 14 8 100

În Parcul Natural Balta Mica a Brailei, caracterul natural fundamental al tipului de padure s-a conservat în proportie de 21%, cu variatii locale de la insula la insula. Restul arboretelor, în proportie de 49%, sunt artificiale, iar 14% din fondul forestier era clasa de regenerare la 30 septembrie 2004. De remarcat este faptul ca deja 1.017 ha (adica 16% din total fond forestier ce apartine parcului) este renaturat prin reconstructie ecologica în cadrul Proiectului Fondului Carbon, ce se deruleaza în prezent, în parteneriat între RNP si Banca Mondiala, în Insula Mica a Brailei, ostrovul Cracanel si Chiciu Orbului. De asemenea, la nivelul datei de 31 martie 2008, s-au împadurit cu specii forestiere autohtone 92 ha în cadrul actiunilor C1 „Substituirea ligniculturilor plopicole clonale pe 237 ha” si C2/C3 „Distrugerea/substituirea arbustului invaziv Amorpha fruticosa pe 212 ha”, de reconstructie ecologica a fostei paduri aluviale în cadrul proiectului LIFE 06 NAT / RO / 000172 pe care Adm. îl deruleaza începand cu septembrie 2006.

Tabelul 4Structura arboretelor pe categorii de varsta

(Stoiculescu, 2001)

Structura arboretelor pe categorii de varsta

SpecificatiiPluriene

Relativ

pluriene

Relativ

EchieneEchiene

Clasa de

regenerare

Total

suprafata

Suprafata (ha) 5 101 1.181 11.540 1.051 13.878

Ponderea (%) - 1 8 83 8 100

Sub raportul structurii, arboretele pluriene conservate pe numai 5 ha, nu se regasesc evidentiate în expresie procentuala, în timp ce arboretele echiene ocupa un procent de 70% din suprafata ocupata cu vegetatie forestiera.

Analizand structura arboretelor pe clase de varsta, se constata ca ponderea arboretelor de varsta mai mica de 25 ani este în prezent de 72%, iar normalizarea în urmatorii doi ani a clasei de regenerare prin împadurire, va ridica acest procent la peste 4 decenii cand structurile forestiere renaturate în prezent prin reconstructie ecologica în cadrul proiectelor amintite, vor depasi varsta de 30 ani, adica jumatate din ciclul propus în planul de management.




17

Tabelul 5Structura arboretelor pe clase de varsta

(Stoiculescu, 2001)Clasa de varsta (ani)Specificatii

< 7 8 - 14 15 - 22 23 - 30 > 30

Clasa de

regenerare

Total

suprafata

Suprafata (ha) 3.093 5.625 2.824 1.034 251 1.051 13.878

Ponderea (%) 22 41 20 7 2 8 100

În raport cu formatiile forestiere descrise în amenajamente, ligniculturile de plopi eura-mericani reprezinta 92% din suprafata împadurita în cadrul urmatoarelor grupe de tipuri natural fundamentale de padure : plopisuri de plop negru, amestecuri de plop alb si negru si zavoaie de plopi indigeni si salcii (Pascovschi, 1958 ; Moisei, 2003).

Fig. 3 Structura arboretelor pe clase de varsta

0 500 1000 1500 2000 2500

< 7

8 - 14

15 - 22

23 - 30

> 30

Clas` de regenerare

Clas

` de

v@rs

t` (a

ni)

Suprafa\a (ha)

În ceea ce priveste formatia salcetelor, proportia arboretelor artificiale este mult mai redusa (45%), acestea fiind reprezentate de regula de ligniculturi salicicole ulterioare taierilor de refacere a salcetelor îmbatranite, înscaunate prin ciolpanire, pe parcursul mai multor generatii. Patura erbaceeBaza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare ierboase (Anexa 2.9), încadrate sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poa-les, Malvales, Caryophillales, Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales. Vegetatia acvatica

Dintre plantele superioare acvatice sunt descrise 32 de specii (Anexa 2.9) înca-drate în 15 ordine (Hydrocharitales, Nympheales, Najadales, Typhales, Myrtales). Fiind zona umeda, poate par putine specii acvtice, dar fitocenozele baltilor sunt deosebit de bogate în plante acvatice inferioare, dintre care dominante sunt algele.




18

Dintre plantele inferioare sunt întalnite alge verzi, albastre si alge silicioase. FaunaDaca numarul speciilor de plante superioare din PNBMB este redus (numai 218 specii),

datorita socului hidric anual major produs de trecerea brusca de la un regim vernal al apei din sol submers, în timpul inundatiilor de primavara, la unul arid, înca din primele luni de vara, caracteristic stepei, numarul mare de vertebrate (325 de specii dintre care 68 specii sunt incluse pe Anexa I a Directivei Pasari - 79/409/CCE si alte 26 specii se regasesc pe Anexele I, II, IV si V a Directivei habitate, Flora si Fauna - 92/43/CCE) reprezinta principala atractie a PNBMB.

Avifauna din PNBMBDupa interventia omului prin îndiguirea si desecarea Baltii Brailei, PNBMB a ramas cea

mai mare zona în regim liber de inundatie de pe cursul european al Dunarii, ceea ce face ca acest teritoriu sa reprezinte, dupa Delta Dunarii, cel mai important refugiu ornitologic de pe Dunare. Pe teritoriul tarii noastre au fost identificate un numar de 403 de specii de pasari, încadrate sistematic în 19 ordine si 64 de familii. Dintre acestea, pe teritoriul PNBMB au fost semnalate un numar de 207 specii de pasari, încadrate în 18 ordine si 50 de familii (reprezentand 51% din avifauna Romaniei), din care 68 de specii sunt înscrise pe Anexa I a Directivei „Pasari” (79/409/CCE).

Fenologic, avifauna din PNBMB se împarte în doua mari grupe:- pasari sedentare - 60 de specii, reprezentand 29% din avifauna PNBMB;- pasari migratoare - 147 de specii, reprezentand 71% din avifauna PNBMB.

Fiecare dintre aceste grupe se împart în mai multe subdiviziuni, rezultand urmatoarele subgrupe fenologice, reprezentate grafic în figura 4 si tabelul 6 (Onea, 2002) :

S16%

MP13%

OV30%

OV-P24%

P6%AC

1%

OV-DH1%OI-P

9%P-OI-OV0%

AC S MPOV OV-P OV-DHOI-P P P-OI-OV

Fig.4 Subgrupele fenologice de pasari din BmB

Simbol Subgrupa fenologica %

OV Oaspeti de vara 30

OV-P Oaspeti de vara în pasaj 24




19

S Sedentare 16

MP Partial migratoare 13

OI-P Oaspeti de iarna si/sau în pasaj 9

P Specii în pasaj 6

AC Specii accidentale 1

OV-DH OV în deplasare de hranire 1

Tabelul 6 Subgrupele fenologice de pasari din PNBMB

Pentru ornitofauna semnalata în BmB ponderea cea mai mare o detin speciile de pasari migratoare oaspeti de vara cu 30 % (OV), urmate de speciile oaspeti de vara în pasaj cu 24% (OV-P), sedentarele cu 16% (S) si partial migratoare (13%). Celelalte categorii fenologice au o pondere mai mica, sub 10% (oaspetii de iarna si/ sau în pasaj - 9%; speciile în pasaj - 6%; speciile accidentale - 1%, iar specii în pasaj si/sau oaspeti de iarna si/sau oaspeti de vara se aflasituate sub 1%).

Datorita specificitatii imprimate de prezenta ecosistemelor acvatice, ornitofauna din parc poate fi caracterizata si dupa apartenenta speciilor la unul din cele doua tipuri de mediu: acvtic si terestru. Potrivit cerintelor ecologice ale fiecarei specii în parte, acestea se pot clasifica în:

- specii acvatice;- specii terestre.În grupa speciilor acvatice au fost incluse numai acele specii de pasari care prin cerintele

lor ecologice pot fi observate numai în cadrul unui ecosistem acvatic. Astfel, din numarul total de 207 specii semnalate în parc, din grupa pasarilor de apa fac parte un numar de 98 de specii (47%), încadrate în 10 ordine si 23 de familii, iar din grupa pasarilor terestre un numar de 109 specii (53%) încadrate sistematic în 12 ordine si 33 de familii. Desi din punct de vedere numeric (si procentual) speciile de pasari acvatice sunt sub nivelul celor terestre, totusi, datoritacaracteristicilor generale imprimate de prezenta ecosistemelor acvatice importanta acestora este foarte mare, fiind cele care garanteaza statutul de Sit Ramsar.

MP12%

P12%AC

2%

S2%

OV35% OV-P

19%

OV-DH2%

OI-P15%

P-OI-OV1%

AC S MP

OV OV-P OV-DH

OI-P P P-OI-OV




20

Fig. 5 Structura fenologica a avifaunei acvatice

Simbol Subgrupa fenologica %

OV Oaspeti de vara 35

OV-P Oaspeti de vara în pasaj 19

S Sedentare 2

MP Partial migratoare 12

OI-P Oaspeti de iarna si/sau în pasaj 15

P Specii în pasaj 12

AC Specii accidentale 2

OV-DH OV în deplasare de hranire 2

P-OI-OV Pasaj si/sau OI si/sau OV 1

Tabelul 7 Subrupele fenologice de pasari de apa în BmBÎn cadrul pasarilor de apa întalnim atat specii sedentare, cat si migratoare. Din punct de vedere al încadrarii fenologice, avifauna acvatica apartine la aceleasi

subgrupe fenologice care au fost desemnate pentru întreaga ornitofauna din PNBMB (Figura 5 si Tabelul 7). Astfel, cea mai mare contributie o au speciile oaspeti de vara cuibaritoare în insula cu un procent de 35 % (OV), urmate de speciile oaspeti de vara în pasaj, care nu cuibaresc în zona(OV-P – 19 %) si de oaspetii de iarna si/sau în pasaj (OI-P – 15 %). O pondere egala, de 12 %, o au speciile aflate doar în pasaj (P, atat pentru zona BmB, cat si pentru Romania), si speciile partial migratoare (MP). Speciile sedentare reprezinta doar 2 % din numarul total de pasari de apa semnalate. De asemenea, grupa accidentalelor (AC – 2 %), a oaspetilor de vara aflati în deplasari de hranire (OV-DH – 2 %) si a speciilor aflate în pasaj si/sau oaspeti de iarna si/sau oaspeti de vara (P-OI-OV – 1 %) au o pondere foarte mica la formarea avifaunei acvatice.

Caracteristic pentru speciile acvatice din PNBMB este faptul ca pe o suprafata destul de restransa (comparativ cu situatia din Delta Dunarii), are loc o concentrare a tuturor tipurilor zoogeografice prezente pe teritoriul tarii (exceptie facand doar tipul tibetan, specific zonelor alpine). Astfel, pentru avifauna acvatica din Balta Mica a Brailei avem urmatoarele tipuri zoogeografice:

• arctic• siberian• transpalearctic• mongol• mediteranian• european• chinez

Proportia si distributia celor sapte tipuri zoogeografice de care apartin pasarile de apa din PNBMB este direct conditionata de originea geografica a fiecarei specii în parte. Succesiunea si prezenta lor în diferite anotimpuri pe parcursul unui an cores-punde adaptarilor si cerintelor




21

ecologice, pe care pasarile cauta sa le gaseasca în habitatele pe care le frecventeaza. Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar si terestre, este semnalata în Insula Mica a Brailei (în zona baltilor Dobrele, Sbenghio-su, Lupoiu, Curcubeu, Gasca, Jigara, Vulpasu si Cucova) si în insula Fundu Mare.

Dintre speciile cuibaritoare, migratoare si sedentare, a caror prezenta poate fi considerataca deosebita (conform Directivei Pasari si Directivei Habitate), amintim: toate speciile decorcodei: corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), corcodelul cu gat rosu (Podiceps grisegena), corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul cu gat negru (Podiceps nigricollis), cormoranul mare si cormoranul mic (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de balta(Botaurus stellaris), starcul pitic (Ixobrychus minutus), starcul de noapte (Nycticorax nycticorax), starcul galben (Ardeola ralloides), starcul rosu (Ardea purpurea), tiganusul (Plegadis falcinellus), lopatarul (Platalea leucorodia), lebada de vara (Cygnus olor), rata pestrita (Anas strepera), rata caraitoare (Anas querquedula), rata rosie (Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus albicilla), vanturelul de seara (Falco vespertinus), crestetul pestrit (Porzana porzana), cristelul de camp (Crex crex), chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chirighita neagra (Chlidonias niger), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), pescarasul albastru (Alcedo atthis), lastunul de mal (Riparia riparia), dumbraveanca (Coracias garrulus) etc.

Alte specii sunt prezente doar ca oaspeti de iarna sau în pasaj: cufundarul mic si cufundarul polar (Gavia stellata, Gavia arctica), corcodelul de iarna (Podiceps auritus), pelicanul comun si pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus), garlita mare si garlita mica(Anser albifrons, Anser erythropus), gasca cu gat rosu (Branta ruficollis), califarul rosu (Tadorna ferruginea), rata sulitar (Anas acuta), rata cu ciuf (Netta rufina), ferestrasul mic si ferestrasul mare (Mergus albellus, Mergus merganser), acvila de camp (Aquila heliaca), uliganul pescar (Pandion haliaetus), soimul dunarean (Falco cherrug), prundarasul de saratura (Charadrius alexandrinus), fluierarul cu picioare rosii (Tringa totanus), pescarusul mic (Larus minutus), chira mica (Sterna albifrons), prigoria (Merops apiaster) etc.

Numarul speciilor care pot fi desemnate ca fiind deosebite este cu siguranta mult mai mare. Prezenta lor constanta în PNBMB face ca aceasta arie protejata sa îsi merite statutul de Parc Natural si de Sit Ramsar si cu siguranta ca dupa Rezervatia Biosferei Delta Dunarii reprezinta cea mai importanta zona umeda de pe cursul european al Dunarii unde se concentreazaun numar asa de mare de pasari acvatice si neacvatice.

Deosebit de importante pentru parc, ca sit Ramsar, sunt cele trei colonii mixte de pe teritoriul parcului (Vulpasu, Cucova si Chiriloaia), în care se întalnesc 10 specii acvatice încadrate sistematic în 2 ordine si 3 familii (Tabelul 8). De asemenea importante sunt si coloniile formate dintr-o singura specie, cum ar fi lastunii de mal Riparia riparia, pe teritoriul PNBMB gasindu-se 7 colonii de lastuni de mal care sunt populate periodic, în functie de nivelul apelor Dunarii. Tabelul 8 Specii de pasari din coloniile mixte de pe teritoriul PNBMB

Ordinul Familia Specia1. Phalacrocorax carbo Cormoran marePelecaniforme Phalacrocoracide 2. Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic3. Egretta garzetta Egreta mica4. Egretta alba Egreta mare5. Ardeola ralloides Starc galben

Ciconiiforme Ardeide

6. Ardea cinerea Starc cenusiu




22

7. Nycticorax nycticorax Starc de noapte8. Bubulcus ibis Starc de cireada9. Plegadis falcinelus iganusThreskiornithide 10. Platalea leucorodia Lopatar

Se observa ca 3/4 din avifauna înregistrata pe teritoriul parcului este alcatuita din specii migratoare. Pentru marea majoritate a speciilor migratoare, fluviul Dunarea este un reper geografic usor de detectat si de urmat. Din observatiile facute atat în timpul migratiei de primavara cat si a celei de toamna, tronsonul dunarean este folosit de un numar foarte mare de pasari, de aceea se poate vorbi de un Coridor ecologic Est-Dunarean de migratie avifaunistica.Din punct de vedere al originii, culoarul Est-Dunarean de migratie se desprinde din evantaiul de migratie caucazo – zambeziana, care reprezinta trunchiul comun din care se ramifica pe parcurs toate rutele de migratie ale Europei de Est. Coridor ecologic Est-Dunarean de migratie avifaunistica reprezinta doar un esantion din trunchiul comun de migratie, care pe teritoriul Romaniei se suprapune în mare parte peste cursul Dunarii de Jos.

Egreta Cormoranul Mare Starcul galben

Pentru toate speciile de pasari migratoare care folosesc acest culoar, aceasta zona ofera trei mari avantaje :- loc de popas atat pentru ospetii de vara cat si pentru oaspetii de iarna ;- loc de hranire, indiferent de regimul trofic (vegetal, omnivor, animal) ;- loc de reproducere pentru speciile încadrate în grupa fenologica a migratoarelor oaspeti de

vara.

Ca loc de popas, PNBMB are o pozitie si un statut aparte, de care se folosesc toate pasarile, atat clocitoare, cat si neclocitoare (oaspeti de iarna: specii oaspeti de iarna si/sau pasaj (OI – P), specii de pasaj si/sau oaspeti de iarna si/sau oaspeti de vara (P – OI – OV), specii accidentale




23

(AC) si oaspeti de vara: specii oaspeti de vara (OV), specii oaspeti de vara în pasaj (P – OV), specii migratoare de pasaj (P), specii oaspeti de vara în deplasare de hranire (OV – DH)).

Amplasata pe firul apei fluviului, între Silistra si Galati (Dunarea de Jos), PNBMB este un reper usor de detectat. Odata cu îndiguirea celor doua mari balti dunarene, Balta Ialomotei si Balta Brailei, BmB a ramas singura zona umeda functionabila în regim de inundabilitate de pe cursul Dunarii. În cele trei habitate existente în PNBMB (acvatic, amfibiu si terestru) pasarile de apa gasesc o diversitate de biotopuri, care pot corespunde cu cerintele ecologice ale fiecarei specii, pe care îi folosesc ca locuri de popas pe perioada cat se afla în zona. Speciile strict acvatice cauta întotdeauna luciul baltilor, în timp ce speciile euritope se orienteaza spre biotopii de la marginea apei sau spre cei terestri.

Alaturi de gasirea unor medii prielnice pentru odihna si refacerea fortelor, de o importantamajora este si existenta unor surse bogate în hrana. Satisfacerea acestor doua cerinte vitale reprezinta pentru pasarile acvatice migratoare aflate în pasaj conditiile esentiale pentru stationarea într-o anumita zona. Ca loc de hranire, PNBMB ofera prin mediile sale de viataresurse aproape inepuizabile de hrana, atat de origine animala, cat si de origine vegetala. Pe parcursul unui an, reteaua hidrografica interna a insulei, reprezentata prin cateva tipuri de ecosisteme acvatice (balti de diferite marimi, mlastini, canale), atrage o fauna si o flora de o diversitate care nu mai este întalnita nicaieri în aceasta structura de-a lungul fluviului pana în Delta Dunarii. De asemenea, si mediul terestru învecinat ofera la fel de multe posibilitati de hranire pentru acele specii care sunt mai putin legate de mediul acvatic. Indiferent de apartenenta lor la un anumit regim trofic (vegetal, omnivor, animal), toate speciile sunt angrenate în realizarea unor lanturi trofice, a unei retele trofice complexe si, implicit a circuitului materiei în zona.

Daca pentru speciile acvatice migratoare aflate doar în pasaj prin PNBMB, gasirea unor locuri propice de popas si hranire sunt singurele conditii pe care le cauta, pentru speciile migratoare cuibaritoare oaspeti de vara (OV), se mai adauga si necesitatea aflarii unor biotopuri optime în vederea realizarii celei mai importante functii din lumea animala: reproducerea. Observatiile noastre au relevat faptul ca majoritatea speciilor cuibaritoare în Delta Dunarii cuibaresc si în Parcul Natural Balta Mica a Brailei, ceea ce denota ca aici pasarile acvatice gasesc aceleasi conditii prielnice de cuibarire si de crestere a puilor.

Una dintre principalele actiuni în cadrul proiectului LIFE 06 NAT / RO / 000172 este D1 „Observarea dinamicii populatiilor de pasari si a cuiburilor utilizate între zona de protectie integrala comparativ cu zona de management durabil”, dinamica este urmarita si analizata pe o perioada de 25 de luni (mai 2007 - iunie 2009).În continuare sunt necesare cercetari ornitologice, în PNBMB, axate pe urmatoarele trei directii :Ø identificarea speciilor si monitorizarea populatiilor de paseriforme (se banuie ca se va

îmbogati, cu cel putin 10 – 15 specii, Baza de date unitara a PNBMB) ;Ø identificarea si managementul speciilor de avifauna din PNBMB, pe urmatoarele trei

categorii:o specii de interes comunitar periclitate în PNBMB,o specii de interes national (conf. OUG.57/2007) periclitate în PNBMB,o alte specii de avifauna (de interes local) periclitate în PNBMB ;Ø studiul ponderii celor 7 tipuri zoogeografice în cadrul Coridorului ecologic Est-Dunarean

de migratie avifaunistica.




24

Pescarasul albastru Vulturelul de seara Corcodelul cu gat rosu

Mamiferele din PNBMBAlternanta între perioadele de inundatie si perioadele de seceta si-a pus amprenta si

asupra reprezentativitatii mamiferelor pe teritoriul PNBMB, acestea avand o prezenta accidentalasi aperiodica în functie de nivelul Dunarii. Pana în prezent au fost observate si identificate un numar de 11 specii de mamifere, încadrate sistematic în 4 ordine si 7 familii (Tabelul 9 ). Toate cele 11 specii de mamifere sunt protejate atat prin legislatia nationala (Ordonanta 57/2007), cat si prin Directiva Habitate, în anexele careia se întalnesc 3 specii prezente pe teritoriul parcului, si prin Conventia de la Berna (6 specii). În afara speciilor semiacvatice, cum sunt vidra si bizamul, care gasesc locuri favorabile de hranire chiar cand cota Dunarii este crescuta, celelalte specii se întalnesc atunci cand nivelul apei este mai scazut, ele trecand înot bratele Dunarii.iiii

Desi întalnesc conditii destul de favorabile de hranire si reproducere si în zonele adiacente parcului, atunci cand nivelul apei le permite, mamiferele prefera teritoriul parcului pentru reproducere mai ales datorita faptului ca aici presiunea de orice fel exercitata asupra lor este extrem de scazuta. Tabelul 9 Lista speciilor de mamifere întalnite în PNBMB

Statutul de conservareNr.crt. Denumirea stiintifica Denumirea

populara OUG 57/2007 Directiva92/43/CCE

Conventiade la Berna

1. Sus scrofa Mistret Anexa 5B - -2. Capreolus capreolus Caprior Anexa 5B - -3. Felis silvestris Pisica salbatica Anexa 3 Anexa IV Anexa 24. Nyctereustes procynoides Caine enot Anexa 5B - -5. Lepus europaeus Iepure de camp Anexa 5B - Anexa 36. Vulpes vulpes Vulpe Anexa 5B - -7. Mustela nivalis Nevastuica Anexa 5B - Anexa 38. Mustela putorius Dihor Anexa 5A Anexa V Anexa 39. Ondatra zibethica Bizam Anexa 5B - -

10. Meles meles Bursuc/Viezure Anexa 5B - Anexa 311. Lutra lutra Vidra Anexa 3 Anexa II, IV Anexa 2




25

Bizam Mistret Vidra

Amfibienii si reptilele din PNBMBAmfibienii si reptilele, consumatori de ordinul II, se întalnesc atat în cadrul ecosistemelor terstre cat si acvatice, dar ca numar de specii sunt destul de slab reprezentati. Pana în prezent au fost identificate 3 specii de reptile (tabelul 10)

Testoasa de apa Sarpe de apa Triton

Tabelul 10 Lista speciilor de reptile întalnite în PNBMBStatutul de conservareNr.

crt. Denumirea stiintifica Denumireapopulara OUG 57/2007 Directiva

92/43/CCEConventiade la Berna

1. Natrix natrix Sarpe de casa - - Anexa32. Natrix tesselata Sarpe de apa Anexa 4A Anexa IV Anexa 23. Emys orbicularis |estoasa de apa Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa 2

si 8 specii de amfibieni (tabelul 11), 7 dintre acesta specii aflandu-se pe listele de protectie stricta atat în legislatia nationala cat si în cea europeana.




26

Tabelul 11 Lista speciilor de amfibieni întalnite în PNBMB

Statutul de conservareNr.crt.

Denumirea stiintifica

Denumirea populara OUG 57/2007 Directiva

92/43/CCEConventiade la Berna

1. Rana esculenta Broasca de lac mica Anexa 5A Anexa V Anexa 32. Rana ridibunda Broasca de lac mare Anexa 5A Anexa V Anexa 33. Hyla arborea Brotacelul Anexa 4A Anexa IV Anexa 24. Rana dalmatina Broasca rosie de padure Anexa 4A Anexa IV Anexa 25. Pelobates fuscus Broasca sapatoare Anexa 3,4A Anexa II, IV Anexa 26. Bombina bombina Buhaiul de balta cu burta

rosieAnexa 3,4A Anexa II, IV Anexa 2

7. Bufo bufo Broasca raioasa bruna Anexa 4B - Anexa 38. Triturus cristatus Triton cu creasta Anexa 3,4A Anexa II, IV Anexa 2

Ihtiofauna din PNBMBConform studiilor efectuate între anii 1960 - 1980 privind componenta faunei piscicole,

în PNBMB au fost înregistrate circa 88 de specii de pesti. Desi nu s-au efectuat studii privind ihtiofauna strict din Balta Mica a Brailei, din studiile realizate de diversi autori se poate contura o imagine destul de corecta asupra ihtiofaunei din aceasta zona.

În cele 52 de lacuri si balti interioare, vegetatia submersa deosebit de bogata constituie o sursa de hrana inepuizabila pentru speciile fitofage. Totodata, o dezvoltare exploziva a vegetatiei în perioadele cand nivelul hidric este mai scazut, poate constitui un pericol pentru toate vietuitoarele acvatice. Noaptea, în urma respiratiei organismelor vegetale si animale, cantitatea de oxigen din apa scade mult, în timp ce cantitatea de CO2 creste. Acest fapt, coroborat cu temperaturile mari din timpul verii, poate duce la moartea prin asfixie a organismelor acvatice. Unul dintre factorii care contribuie la mentinerea echilibrului ecologic în cadrul populatiilor de pesti este dat de prezenta speciilor de rapitori.

În studiile mai recente (începand din anii ’90) se observa reducerea numarului de specii înregistrate, cel mai probabil factor determinant pentru aceasta situatie fiind cel antropic, aici încadrandu-se îndiguirile din anii ’60, amenajarile realizate pentru desfasurarea activitatii de pescuit comercial care au dus la colmatarea lacurilor, braconajul piscicol, etc. Din cele 52 de specii de pesti înregistrate conform celor mai recente studii efectuate pe cursul Dunarii 24 specii se regasesc pe anexele directivelor europene si cele ale legislatiei nationale în vigoare, fiind specii strict protejate (Tabelul 12).

Nisetru Morun Mreana vanata




27

Tabelul 12 Lista speciilor de pesti de interes comunitar si national din PNBMBStatutul de conservareNr.

crt. Denumirea stiintifica Denumirea populara OUG.57/2007 Directiva 92/43/CCE1. Acipenser güldenstaedti Nisetru Anexa 5 A Anexa II2. A. stellatus Pastruga Anexa 5 A -3. A. ruthenus Cega Anexa 5 A -4. Huso huso Morun Anexa 5 A -5. Alosa pontica Scrumbie de Dunare Anexa 3 Anexa II, V6. A.caspia nordmanni Rizeafca Anexa 5 A Anexa II, V7. A. caspia tanaica Rizeafca de Dunare Anexa 5 A Anexa II, V8. Gymnocephalus baloni Ghibort de rau Anexa 3 -9. Gymnocephalus schraetzer Raspar Anexa 3 Anexa II, V10. Aspius aspius Avat Anexa 3 Anexa II11. Gobio albipinnatus Porcusor de nisip Anexa 3 -12. Gobio kessleri Petroc, guvid de balta Anexa 3 -13. Chalcalburnus chalcoides Obletul mare - Anexa II14. Pelecus cultratus Sabita Anexa 3 -15. Rhodeus sericeus amarus Boarta Anexa 3 Anexa II16. Carassius carassius Caracuda Anexa 4 B -17. Misgurnus fossilis |ipar Anexa 3 Anexa II18. Cobittis taenia Zvarluga Anexa 3 Anexa II19. Cobittis elongata - Anexa 3 -20. Lota lota Mihaltul Anexa 4 B -21. Stizostedion volgense Salaul vargat Anexa 4 B -22. Proterorhinus marmoratus Moaca de bradis Anexa 4 B -

23. Barbus barbus Mreana Anexa 5 A -

24. Zingel zingel Pietrar Anexa 3 Anexa II, V

Diversitatea nevertebratelor din PNBMBDin cercetarile efectuate de Facultatea de Biologie a Universitatii Bucuresti, rezulta ca

PNBMB are o fauna bogata de nevertebrate, constand din (Vadineanuet al., 2002) : • 49 de taxoni superiori de never-tebrate terestre, fiecare reprezentata de un numar mare de

specii (de exemplu : 166 specii de carabide) ;• peste 100 de specii de Gastropode si si Bivalve ;• 12 taxoni superiori de organisme bentonice cu mai mult de 60 de specii identificate si

peste 120 de specii de Cladocere, Copepode si Rotifere.




28

5%10%

6%

3%

2%2%

3%

5%2%2%2%

8%13%

6%

2%2%

6%

6%

8%

3% 3% 2%

Agelenidae LycosidaeAraneidae LinyphiidaePisauridae AtypidaeAmaurobiidae DictynidaeDysderidae SegestriidaePholcidae GnaphosidaeClubionidae LiocranidaeZoridae SparassidaeThomisidae PhilodromidaeSalticidae TheridiidaeTetragnathidae Metidae

Fig. 6 Diversitatea araneofaunei în anul 2007

În Baza de date unitara a PNBMB au fost înregistrate date despre arahnofauna (Figura 6). În PNBMB au fost observati si capturati reprezentanti apartinand la 62 de specii de paianjeni care însumeaza arahnofauna acestei zone pe perioada anului 2007 (Avedic, 2008). Cele 62 de specii sunt încadrate taxonomic dupa cum urmeaza: familia Agelenidae cu 3 specii reprezentante, familia Lycosidae cu 6 specii, familia Araneidae cu 4 specii, familia Linyphiidae cu 2 specii, familia Pisauridae cu o specie, familia Atypidae cu o specie, familia Amaurobiidae cu 2 specii, familia Dictynidae cu 3 specii, familia Dysderidae cu o specie, familia Segestriidae cu o specie reprezentanta, familia Pholcidae cu o specie reprezentanta, familia Gnaphosidae cu 5 specii, familia Clubionidae cu 8 specii, familia Liocranidae cu 4 specii, familia Zoridae cu o specie, familia Sparassidae cu o specie, familia Thomisidae cu 4 specii, familia Philodromidae cu 4 specii, familia Salticidae cu 5 specii, familia Theridiidae cu 2 specii, familia Tetragnathidae cu 2 specii si familia Metidae cu o specie reprezentanta (Avedic, 2008).

Habitatele din PNBMBTabelul 13 Principalele categorii de habitate din Parcul Natural Balta Mica a BraileiNr. crt. Denumirea habitatului Cod

RomaniaCod

N.2000 Palearctic Eunis

1. Comunitati danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spyrodela polyrhiza si Wolffia arrhiza R 2202 3150 22.411 C1.221

2.Comunitati danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. Lucens, Elodea canadensis si Najas marina

R 2206 3150 22.421 -

3. Comunitati danubiene cu Sparganium erectum, Berula R 5304 3150 53.143 C3.243




29

erecta si Sium latifolium

4. Pajisti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis si Alopecurus pratensis R 3716 6510 37.263 E2.251

5. Paduri daco-getice de plop negru (Poplus nigra) cu Rubus caesius R 4405 91E0 44.6612 G1.365

6. Paduri danubiano-pontice de lunca de Populus alba cuRubus caesius R 4406 92A0 44.6611 G1.365

7. Paduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius R 4407 92A0 44162 G1.1142

8. Paduri danubiene joase de Salix alba cu Lycopus exaltatus R 4408 92A0 44.1621 -

9. Paduri danubiano-pontice de lunca mixte de Quercus robur, Fraxinus sp., Ulmus sp. R4404 91F0 44.434 G1.2234

10. Comunitati ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalii si Polygonum hydropiper R 5312 3270 24.52 C3.52

11. Tufarisuri danubiene de catina rosie (Tamarix ramosissima) R 4422 92D0 44.8141 F9.3141

12. Comunitati danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum si Potamogeton natans R 2207 3160 22.43111 -

13. Pajisti danubian-panonice de Agrostis stolonifera R 3715 - 37.263 E2.25114. Tufisuri de rachita (Salix triandra) R 4416 - 44.121 F9.12115. Tufisuri de zalog (Salix cinerea) cu mur (Rubus cae-sius) R 4421 - 44.921 F9.2116. Tufarisuri de salcam pitic (Amorpha fruticosa) R 4423 - - F9.1

17. Comunitati danubiene mezohigrofile cu Eleocharis palustris R 5302 - 53.14A C3.511

18. Comunitati danubiene cu Oenanthe aquatica si Rorippa amphibia R 5303 - 53.146 C.246

19. Comunitati danubiene cu Typha angustifolia si Typha latifolia R 5305 - 53.13 C3.231

C3.232

Datorita faptului ca teritoriul parcului este supus în fiecare an unor perioade sucesive si alternnate de inundatie, cele 2 tipuri de ecosisteme, terestre si acvatice, sunt interdependente, rezultand un biom specific Dunarii (Tabelul 13 ).

Bra\ele Dun` rii

Lacuri permanente

Mla] tini, sm@rcuri

P` dure aluvial`

P` ] uni inundabile

Construc\ii

Fig. 7 Categorii de habitate în PNBMB




30

Tabelul 14Distributia categoriilor de habitate în PNBMB

Specificatii Km2 %

Bratele Dunarii 61,3 25,0

Lacuri permanente 32,2 13,1

Mlastini si smarcuri 12,1 4,9

Padure aluviala 138,8 56,5

Pasuni inundabile 0,7 0,3

Constructii, alte amenajari 0,4 0,2

TOTAL PNBMB 245,5 100,0

Între aceste tipuri de ecosisteme nu exista o delimitare teritoriala si temporala stricta, o succesiune si înlocuire periodica. Atunci cand viitura este foarte mare, acolo unde era unecosistem terestru va apare unul acvatic, iar în perioadele de seceta prelungita, ecosistemele acvatice vor fi înlocuite de o serie de ecosisteme terestre.Ecosistemele terestreEcosistemele terestre pot fi grupate în trei categorii : - paduri;

- tufarisuri; - pajisti.

I. PADURILE reprezinta 56,5% din suprafata PNBMB (si 99,2% din suprafata ecosis temelor terestre) si sunt paduri tipice de zavoi, alcatuite majoritar din esente moi, cum ar fi salcia, plopul alb si negru si diseminat din esente tari, cum ar fi speciile de ulm si de frasin. Biotopul este alcatuit din formele pozitive de relief, adica : grindurile de mal, de prival si interioare, sectoare plane si proeminente ; iar solul este de tip aluvionar. Biocenozele sunt destul de sarace, tocmai datorita dispunerii insulare al acestui teritoriu, precum si datorita regimului de inundabilitate. Padurile din BmB se împart în mai multe tipuri :

• Padurile de salcii reprezinta elementul autohton de baza al fondului forestier din PNBMB, fitocenozele edificate prin specii europene si eurasiatice ocupabiotopurile terestre cele mai joase (grad de inundabilitate 5,5 - 7,0 hg) situate pe sectoarele plane dinspre zona lacurilor. Etajul arborilor este compus de regula exclusiv din salcie alba (Salix alba), sau, uneori, în amestec cu salcia plesnitoare (Salix fragilis), plop negru (Populus nigra) si mai rar plop alb (Populus alba). Stratul arbustilor este slab dezvoltat sau lipseste complet, mai ales în arboretele tinere. Stratul ierburilor si subarbustilor este dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus sau Rubus caesius care poate acoperi uneori complet solul.

• Amestecurile de plop si salcie - paduri naturale amestecate de plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) si salcie alba, ce ocupa




31

biotopurile mai înalte situate pe grindurile de mal (peste 7,5 hg), grindurile de prival (7,0 - 7,5 hg), dar si insular, pe proeminente, în interiorul sectoarelor plane dins-pre lacuri. Diseminat pot fi întalnite specii de ulm (Ulmus foliacea) sau frasin (Fraxinus angustifolia, F. pallisae). Stratul arbustiv, dezvoltat variabil, este compus din Rosa canina. Stratul ierbos si subarbustiv este de regula bine dezvoltat si dominat de Rubus caesius si specii din genurile Poa si Carex.

• Padurile cultivate (ligniculturile clonale plopicole si salicicole) - se gasesc pe locurile unde s-au efectuat defrisari ale padurilor naturale. Speciile forestiere autohtone au fost substituite cu specii de plop cu o crestere rapida, cum ar fi diferite clone ale plopului euroamerican (Populus X euramericana). Plantatiile de plop în zona malurilor a avut un efect negativ manifestat printr-o puternica eroziune, deoarece sistemul radicelar pivotant al plopului nu asigura stabilitatea malurilor, comparativ cu salcia, care prezinta un sistem radicelar pivotant-trasant, de multe ori mult extins pe orizontala în cautarea unui spatiu vital cat mai extins în scopul de a-si asigura nutrientii necesari dezvoltarii.

II. TUFARISURILE. Tufarisurile sunt destul de slab reprezentate, facand parte din structura pajistilor sau izolate pe suprafete restranse în zona malurilor nisipoase. Se împart în douatipuri de ecosisteme: - tufarisuri interioare;

- tufarisuri de maluri nisipoase.• Tufarisurile interioare – Fitocenoze alcatuite din specii mezo-higrofile, mezoterme. Stratul

arbustiv este dominat de Tamarix ramosissima în proportie de 90%, alaturi de care se mai întalnesc Rosa canina, Cornus sanguinea. Stratul ierbos este extrem de redus, cel mai frecvent fiind întalnita Urtica dioica, dar în tufarisurile rare dominante sunt gramineele: Cynodon dactylodon, Agrostis stolonifera si Elymus repens.

• Tufarisurile de maluri nisipoase – Fitocenoze diferentiate în insule de cateva sute de m2 în perimetrul vegetatiei ierboase, de-a lungul canalelor si bratelor Dunarii, pana la suprafata apei. Specii higrofile, higrofite, mezoterme, eu-mezotrofe. Dominante sunt speciile de Salix : Salix triandra, Salix cinerea, Salix fragilis. Stratul ierbos este dominat de specii iubitoare de apa : Urtica dioica, Artemisia vulgaris, Cirsium arvense, Rubus caesius, Berula erecta. De asemenea se mai întalnesc tufarisuri de salcam pitic (Amorpha fruticosa), care formeaza stratul dominant, avand tendinta sa înlocuiasca asociatiile de Salix. Aceste fitocenoze au valoare negativa, fiind un stadiu invaziv. Amorpha fruticosa este o specie extrem de putin pretentioasaîn ceea ce priveste ecologia. Prefera solurile sarace, degradate, uscate si nisipoase. De asemenea, rezista în conditii climatice extreme, cu variatii mari de temperatura si vanturi puternice. Acest lucru, precum si prolificitatea deosebita a speciei au dus la o explozie în dezvoltarea speciei, cu efecte negative asupra mediului înconjurator si a altor specii. Arbustul are o crestere rapida, facand concurenta speciilor autohtone cu care împarte acelasii areal –Salix triandra, Salix purpurea – pe care uneori reuseste chiar sa le înlocuiasca. În ultimii ani, pe teritoriul parcului s-a constatat ca arbustul s-a adaptat si la soluri cu umiditate mare sauexcesiva, supravietuind chiar în conditii de inundatii prelungite. Daca înainte putea fi gasit pe grindurile mai înalte, acum s-a extins chiar pana în apropiere de malul Dunarii.




32

III. PAJISTILE. În PNBMB pajistile ocupa suprafete destul de mici, fiind caracteristice douatipuri de ecosisteme : pajisti de lunca; pajisti de stepa.

• Pajisti de lunca - Se gasesc pe anumite portiuni ale sesurilor depresionare sau ale grindurilor interioare, la marginea sau între padurile de amestec. Fitocenozele sunt dominate de : Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Festuca pratensis si Alopecurus pratensis. În amestec cu acestea se dezvolta : Poa trivialis, Daucus carota, Lolium perene, Solanum dulcamara, Medicago falcata.

• Pajisti de stepa, sunt mult mai sarace din punct de vedere al compozitiei fitocenozelor si se întalnesc pe sesurile depresionare mai înalte. Aceste ecosisteme sunt într-un continuu regres datorita pasunatului. Sunt formate în principal din Xanthium spinosum (holera), Eryngium campestre (scaiul dracului), Euphorbia palustris (alior), Cynodon dactylon (pir gros), Capsela bursa-pastoris (traista ciobanului).

Ecosistemele acvaticeAsa cum am amintit mai sus, ecosistemele acvatice de pe teritoriul PNBMB sunt direct influentate de regimul hidrologic al Dunarii. Alimentarea cu apa a lacurilor si baltilor interioare se realizeaza prin intermediul inundatiilor sezoniere de primavara sau toamna. Dupa retragerea apelor, nivelul apei din lacuri poate scadea destul de mult, cu exceptia catorva iezere care au nivel optim de supravietuire. Totusi, în anii foarte secetosi, chiar si aceste lacuri pot pierde toataapa, facandu-se trecerea de la ecositemele acvatice la cele terestre specifice zonei de stepa.Ecosistemele acvatice se pot împarti în urmatoarele tipuri : - lacuri si balti ;- mlastini;- zone mlastinoase;- privale (canale).Aceste tipuri se pot împarti în ecosisteme temporare sau permanente, în functie de dinamica sezoniera si anuala a cotelor apelor Dunarii, aproape întotdeauna ecosistemele acvatice transformandu-se în ecosisteme terestre si invers.I. LACURILE si BAL ILE În cadrul acestui tip de ecosistem întalnim lacuri permanente si balti temporare, diferenta între acestea fiind aceea ca, în conditii hidrice normale, lacurile permanente îsi pastreaza integral structura ecologica, în timp ce baltile temporare se transforma în ecosisteme semiacvatice de tip mlastina, zona mlastinoasa sau chiar terestre. Adancimea lacurilor si baltilor este destul de mica, ceea ce face ca distributia asociatiilor de organisme sa fie relativ uniforma, atat pe fundul cuvetelor (bentosul), în masa apei (pelagialul), cat si la suprafata apei (neustonul). Fitocenozele sunt bine dezvoltate si cuprind atat macrofite, cat si microfite. La suprafata apei se întalnesc comunitati danubiene cu Lemna minor, Lemna trisulca, Spyrodela polyrhiza, Salvinia natans, Hydrocharis morsus-ranae. Asociatiile vegetale încep sa se formeze primavara, în timpul verii atingand densitatea maxima, de cele mai multe ori acoperind în totalitate luciul apei. Interiorul baltilor este de asemenea populat de numeroase specii de plante submerse sau natante. Cel mai adesea stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum, Potamogeton natans, P. perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Nymphoides peltata, Elodea canadensis, Najas marina, Utricularia vulgaris, Vallisneria spiralis. De asemenea prezinta un




33

apogeu al dezvoltarii în timpul verii, împreuna cu palntele care se dezvolta la suprafata apei formand un adevarat hatis care împiedica patrunderea în interiorul baltilor.Cantonate la marginea bazinelor acvatice, ocupand ape cu adancime mica (0.5 – 0.8 m), se întalnesc comunitati cu Typha angustifolia si T. latifolia, însotite de Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Alisma plantago-aquatica.

Microfitele sunt reprezentate destul de bine, fiind întalnite alge, ciuperci, bacterii, cele mai numeroase fiind algele. Acestea apartin urmatoarelor grupe sistematice : alge verzi, alge albastre si alge silicioase, cele mai comune fiind genurile : Volvox, Closterium, Spyrogira, Chlamydomonas, Spirulina, Oscillatoria, Cyclotella, Synedra. Pentru baltile temporare, structura ecosistemului este aceeasi, doar în cazul cand balta se transforma în mlastina sau chiar în ecosistem terestru apar diferente semnificative. Cu toate acestea, în momentul în care conditiile hidrice revin la normal (nivelul apelor Dunarii creste suficient de mult pentru a asigura alimentarea cu apa a lacurilor si baltilor), ecosistemele acvatice se instaleaza din nou cu o rapiditate uimitoare.II. MLASTINILE : Sunt ecosisteme acvatice temporare, reprezentand o etapa de tranzitie între balti si ecosistemele terestre, determinate fie de scaderea accentuata a nivelului Dunarii si scurgerea apei din balti, fie de evapotranspiratia intensa din timpul verii. În cel de-al doilea caz are loc o concentrare a tuturor substantelor organice si anorganice din apa, ceea ce va duce la schimbari importante în structura biocenozelor care se vor instala pe acel teren. Cea mai importanta dintre acestea este dezvoltarea exploziva a componentelor vegetale. O problemadeosebit de importanta este fenomenul de eutrofizare al baltilor, care se accentueaza în cazul mlastinilor. Acesta se manifesta printr-un consum ridicat de oxigen si o acumulare crescuta de CO2, ceea ce afecteaza întregul ecosistem. Unul dintre cele mai importante efecte este colmatarea baltilor, ducand în timp la disparitia acestora, daca nu se iau masuri reabilitare hidrologica a ecosistemelor acvatice.III. ZONELE MLASTINOASE : Se întalnesc la limita dintre uscat si apa, fara sa fie precis delimitate, deoarece lacurile si baltile din PNBMB au o adancime destul de mica iar panta este lina, ceea ce face ca limitele malurilor sa varieze în functie de nivelul apei din balti. Astfel, zonele mlastinoase îsi pot mari sau micsora suprafata în functie de evolutia baltilor pe parcursul unui an. Fitocenozele, la fel ca si în cazul mlastinilor, sunt caracterizate de prezenta unei vegetatii palustre, facand parte din structura baltii.IV. PRIVALURILE : Acestea sunt canale naturale care fac legatura între Dunare si balti, fiind modalitatea prin care iezerele sunt alimentate cu apa în timpul viiturilor de primavara sau toamna. Si privalurile pot fi împartite în permanente si temporare, cele permanente fiind cele care, atunci cand nivelul Dunarii scade destul de mult, înca mai pastreaza apa, cele temporare, în aceleasi conditii secand complet. Desigur, în conditii hidrice extreme (ani foarte secetosi), chiar si privalurile considerate permanente pot deveni nefunctionale. Pentru cele trei mari exploatatii piscicole existente înnainte de 1989, la gura de deversare spre fluviu a patru privaluri principale, au fost construite stavilare, concomitent cu adancirea acestor canale. Rolul acestora era, pe langa concentrarea productiei de peste în aceste puncte, de a mentine un timp mai îndelungat apa în balti, atunci cand nivelul apei din Dunare era în scadere. Aceste stavilare au si o influenta asupra dezvoltarii biocenozelor de pe canale. Astfel, în prima parte a canalului, din punctul de legatura cu Dunarea pana la stavilar, datorita curentului de apadestul de puternic, dezvoltarea biocenozelor este destul de redusa, fiind localizata cu precadere în zonele de mal. Dominante sunt lintita (Lemna minor, L. trisulca), ciulinul de balta (Trapa




34

natans), iar pe mal Echinochloa crusgalii, Polygonum hydropiper, Bidens tripartita. În a doua parte a privalurilor, influenta curentilor de apa scade semnificativ, fitocenozele avand o mai mare dezvoltare. Malurile sunt dominate de comunitati de rachita, zalog, salcie alba, cu substrat de mur, iar pe masura ce ne apropiem de balti apar comunitati de stuf si papura.Un alt tip de canale sunt privalurile interioare, care fac legatura între baltile de pe interiorul insulelor. Aceste sunt canale temporare, fiind functionale mai ales în timpul viiturilor de primavara. Apoi, dupa scaderea nivelului apelor, se transforma pentru o perioada în mlastini, ulterior secand complet. Din punct de vedere al biocenozelor, prezinta caracteristici comune atat cu privalurile, în zona de mal, cat si cu baltile între care fac legatura.

Peisajul BmBCu exceptia habitatelor sarate si salmastre de pe litoral, si a celor cu stejari xerofiti de pe grindurile Letea si Caraorman, PNBMB conserva pe o suprafata de 25 de ori mai micamajoritatea habitatelor si speciilor din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Daca este greu în prezent sa precizam unde se pozitioneaza Balta Mica a Brailei într-un clasament al biodiversitatii, în mod cert, în Romania ocupa un loc important în categoria de arii naturale protejate a parcurilor nationale si naturale.Peisajul – reprezinta spatiul geografic în care una sau mai multe componente (naturale sau antropizate) dau o nota dominanta. Este rezultatul îmbinarii a trei elemente : suportul ecologic reprezentat de relief, ape, clima; comunitatile biotice si activitatile umane. Dupa cum spunea Brunet, 1965 – peisajul este portiunea unei regiuni pe care natura o prezinta ochiului care o priveste.Peisajul este o notiune complexa, dinamica, în puternice consonante pluridisciplinare, care ar defini acea unitate teritoriala cu anumite trasaturi omogene din punct de vedere structural si functional, reflectate de interactiunea componentelor naturale biotice si abiotice si ale celor introduse de catre om si colectivitatile umane si în care se detaseaza o componentasau grup de componente, vizibile si durabile care imprima mediului geografic o anumitaspecificitate sau reprezentativitate.Spre deosebire de Delta Fluviala a Dunarii unde ecosistemele forestiere reprezinta 3,6% (1,2% paduri aluviale în regim inundatie, paduri pe grinduri maritime 1,0% si 1,4% paduri în incinte îndiguite), în PNBMB ecosistemele forestiere reprezinta 56,5% din suprafata totala a ariei protejate. Tocmai din proportia diferita de participare a padurii aluviale în cadrul complexelor de ecosisteme acvatice si terestre rezulta unicitatea structurala a biodiversitatii si a peisajului. În vreme ce Delta impresioneaza prin nesfarsirea biotopurilor terestre si acvatice acoperite cu stuf (cea mai mare întindere stuficola din lume), atractia BmB consta în permanenta variatie a privelistei datorata alternantei dintre ecosisteme forestiere cu cele acvatice, fapt ce determina si o echilibrare a peisajului pe verticala.Pentru clasificarea peisajului geografic trebuie avuta în vedere acea componenta din cadrul conceptului care stabileste ca trasaturi fundamentale ale acestuia omogenitatea si eterogenitatea. Eterogenitatea este o caracteristica care decurge dintr-o integrare a unor componente diferite ce îi asigura functionalitatea, flexibilitatea sistemica si prin aceasta dezvoltarea si adaptarea la diverse impulsuri exterioare.




35

Omogenitatea este expresia unor identitati de ordin ecologic, de ordin functional, de ordin spatio-temporal care asigura o anumita continuitate sau uniformitate spatiului pe care se regasesc.

Astfel, dupa criteriul impus de aspectele reliefului, peisajul din PNBMB este un peisaj de campie. În aceasta zona, vegetatia a impus un peisaj specific de lunca.Peisajul de lunca este definit în primul rand de bratele Dunarii care înconjoara Balta Mica a Brailei, canalele marginite de siruri de salcii, lacurile partial acoperite de nuferi si înconjurate de stuf, papura si asociatiile vegetale forestiere, pajistile de lunca, padurile de lunca, etc. Acesta este un tip de peisaj de ordin superior, în care se încadreaza, pe diferite trepte ierarhice, peisaje de diferite ordine, date de categoria de elemente reprezentative pentru o anumita unitate spatialadefinita.

În Balta Mica a Brailei se gasesc urmatoarele tipuri de peisaj: lacustru, stepic, privaluri (canale naturale), peisaj de padure, peisaj antropizat/umanizat (modificat de om).




36

Peisajul de lacuri si baltiPeisajul de lacuri se întalneste pe aproape jumatate din suprafata parcului si este

influentat de nivelul apelor din Dunare. Suprafata lacurilor poate varia de la cateva hectare panala sute de hectare, dar caracteristica dominanta este data de vegetatia acvatica de la suprafata apei (nufar, plutica, ciulin de balta) si de malurile acoperite cu stuf si papura. Unele dintre cele mai frumoase peisaje întalnite în parc sunt pe lacurile Chiriloaia, Misaila, Popa, Cucova, Sbenghiosu, Curcubeu.

Peisajul de stepaDesi ne aflam într-o zona umeda, nivelul apei din Dunare are o influenta destul de mare

asupra peisajului stepic. Deoarece lacurile din parc sunt alimentate cu apa din Dunare, cand nivelul acesteia este scazut, majoritatea lacurilor seaca complet si sunt înlocuite cu pajisti întinse. Componenta principala a vegetatiei sunt gramineele, morcovul salbatic, holera, scaiul-dracului, traista ciobanului. Fauna este destul de saraca, cel mai bine reprezentate fiind nevertebratele (mai ales insecte).

Privalurile Acestea sunt canale naturale care fac legatura între Dunare si lacuri, fiind modalitatea

prin care baltile sunt alimentate cu apa primavara. Peisajul difera pe privaluri în functie de apropierea de Dunare. În prima parte, deoarece curentul de apa este mai puternic, dezvoltarea biocenozelor este redusa, fiind localizata mai ales în apropierea malurilor, dominante fiind lintita si ciulinul de balta. În apropierea lacurilor, curentul de apa scade mult si se întalnesc comunitati de rachita, zalog, salcie alba si mur.

Peisajul de padureAsezarea geografica, structura geologica, relieful si factorii pedoclimatici au dus la

instalarea în aceasta zona a unor paduri tipice de zavoi, formate în principal din esente moi. Acest tip de peisaj se diferentiaza în mai multe subcategorii, în functie de specia dominanta.- Paduri de salcii – întalnite mai ales de-a lungul malurilor Dunarii si a canalelor sau pe

malurile lacurilor, datorita functiei lor de fixare a solului.- Paduri de plop – întalnite în zonele mai înalte din parc, pe grinduri.

În parc se întalnesc si paduri formate din esente tari, cum sunt ulmul si frasinul. Peisajul este dominat de aceste paduri, unele naturale, alte plantate de om, iar solul este acoperit cu un covor des de mur salbatic. Fauna este reprezentata atat de nevertebrate cat si de vertebrate – amfibieni, reptile, pasari si mamifere.

Peisajul antropizat/umanizat (modificat de om)Aproape 50% din suprafata parcului a suferit modificari mai mici sau mai mari din cauza activitatilor desfasurate de om. Aici putem enumera: construirea de stavilare (baraje) pe canale pentru a prinde peste, pasunatul animalelor, plantatii cu copaci din specii care nu apartin zonei, exploatarea lemnului, constructii, turism. Toate aceste activitati au produs modificari importante asupra peisajului initial. Tocmai din acest motiv, administratia parcului si-a propus sa protejeze biodiversitatea si peisajul si sa promoveze un turism prietenos fata de natura înconjuratoare.

5. Procese si relatii ecologice în PNBMBÎn Delta stabilitatea complexelor de ecosisteme este asigurata de întinderea zonei umede

(5.193 km2 la care se adauga vecinatatea Marii Negre) care determina un microclimat si un regim freatic specific, mult diferit de PNBMB. Prin comparatie cu Delta, BmB, datorita suprafatei (de 25 de ori mai mica), a distributiei puternic nesimetrice a acestei suprafete (PNBMB are o




37

lungime foarte mare pe axa nord-sud – 63 km fata de o latime ce variaza între 4 si 11 km) si în conditiile disparitiei microclimatului de lunca si a actiunii combinate a hazardurilor climatice cu cele hidrologice asa cum s-a demonstrat anterior, PNBMB reprezinta un complex de ecosisteme deo-sebit de fragil.

Spre deosebire de Delta Fluviala a Dunarii, unde cuvetele lacustre se afla sub nivelul apelor fluviului (Onea, 2002), în Balta Mica a Brailei, cele 52 de lacuri interioare sunt situate deasupra etiajului Dunarii. Astfel, în anii cand se înregistreaza inundatii vernale normale (statistic, în 7 ani din 10 – Popescu, et al., 1982), dupa trecerea viiturilor apa din cele 52 de lacuri se retrage gravitational în Dunare si în bartele fluviului, într-o prima faza pe privalele de legaturasi ulterior pe cale freatica.

De aceea, principalul factor care determina succesiunea relatiilor ecologice pe teritoriul parcului este reprezentat de nivelul apelor Dunarii, care influnteaza în primul rand succesiunea ecosistemelor. La un nivel ridicat al apelor, ecosistemele terestre se transforma în ecosisteme acvatice si invers. De asemenea, durata inundatiilor conditioneaza componentele biotice si abiotice ale ecosistemelor. De exemplu, daca nivelul ridicat al apei persista pentru o perioadamai lunga de timp, acest lucru este benefic pentru speciile de pesti care migreaza din Dunare în lacurile interioare în vederea reproducerii, dar are un impact negativ asupra altor specii de vietuitoare, în special terestre, care sunt nevoite sa-si prelungeasca activitatea de reproducere sau chiar sa-si gaseasca alte locuri pentru reproducere. Un nivel redus al apei corelat cu seceta prelungita influenteaza în mod negativ atat populatiile de pesti cat si populatiile de pasari acvatice, care sunt nevoite sa-si paraseasca locurile de hrana si cuibarit, deoarece cerintele lor ecologice sunt strict legate de existenta unui habitat acvatic.

Dintre factorii ecologici cu un impact puternic asupra acestei zone nu trebuie uitat factorul antropic, care are de cele mai multe ori o influenta negativa asupra biodiversitatii. În primul rand îndiguirile din deceniul 6 a secolului trecut au determinat modificarea profunda a regimului hidrologic al fluviului, în special în sensul inversarii raportului dintre debitul solid / suprafata de depunere a aluviunilor (aceiasi cantitate de aluviuni în suspensie purtate de Dunare se depun pe o suprafata în regim liber de inundatie de 5 ori mai mica). Pe de alta parte, amenajarile (stavilarele construite pe privale si adancirea canalelor de legatura) realizate în vederea cresterii productiei piscicole în insula Fundu Mare si în Insula Mica a Brailei, au avut un puternic impact negativ asupra biocenozelor prin modificarea circuitului natural al apei între Dunare si lacurile interioare, ceea ce a dus la accelerarea si accentuarea procesului de colmatare al lacurilor.

Desi au fost realizate studii asupra florei si faunei din parc, multe dintre relatiile ecologice sunt înca putin cunoscute, fiind necesare studii asupra relatiilor dintre diversele componente ale ecosistemelor si factorii care pot crea dezechilibre ecologice în aceasta zona. Aceste lacune identificate în cunoasterea într-o maniera integratoare a biodiversitatii BmB, vor fi acoperite prin implementarea unor proiecte cu fonduri structurale si de coeziune care sa vizeze identificarea speciilor si habitatelor periclitate si managementul integrat al acestora.

Concluzii Din cele prezentate mai sus se desprind 3 concluzii :




38

I. Pe teritoriul PNBMB exista un numar mare de habitate si specii, dintre care multe se regasesc pe anexele speciale a directivelor europene „Pasari” si „Habitate”, flora si fauna, fapt ce justifica pe deplin acordarea Baltii Mici a Brailei a 3 statute de conservare :

• arie naturala protejata la nivel national (parc natural) ;

• zona umeda de importanta internationala (Conventia Ramsar) ;

• sit NATURA2000, atat ca sit de importanta comunitara-SCI, cat si ca arie speciala de protectie avifaunistica-SPA.

II. Schimbarile climatice si modificrea regimului hidrologic sunt doi factori abiotici majori, care în BmB actioneaza de regula combinat, fapt ce determina ca actiunile de reconstructie ecologica si reabilitare ecologica sa fie nu numai necesare ci si oportune.

III. Peisajul natural din PNBMB se conserva nealterat pe aproximativ 50% din suprafata parcului, 30% sunt peisaje putin antropizate si doar 20% sunt peisaje puternic antropizate. Pentru mentinerea într-o stare buna de conservare a peisajelor naturale din parc este nevoie sa se stabileasca masuri de conservare care sa limiteze interventia antropica, fara a supune peisajele la diverse impulsuri exterioare. Este imperios necesar ca orice interventie desfasurata pe teritoriul parcului sa nu implice modificarea peisajului si sa respecte toate caracteristicile acestuia.

Lebede în zbor

Copac cu cormorani




39

Prival

2.2 Aspecte socio-economice2.2.1. POPULATIAPopulatia judetului este în prezent de 359119 locuitori (an 2010), din care sunt în:

- Mediu urban: 233431locuitori,- Mediu rural:125 688 locuitori.

Reteaua de localitati a judetului Braila este formata din:

urbanrural




40

1 municipiu si 3 orase• 1 municipiu : Braila, resedinta de judet- 211161 locuitori • Ianca- 11168 locuitori – înfiintat în anul 1989 - cu satele Berlesti, Gara Ianca,Oprisenesti,

Perisoru, Plopu, Tarlele, Filiu• Însuratei- 7095 locuitori- înfiintat în anul 1989- cu satele Lacu Rezii, Maru Rosu, Valea

Calmatui• Faurei- 40007 locuitori - o localitate- 40 de comune cuprinzînd 131 de sate.Localitatile, în numar de 144 sunt grupate în 44 de UAT1. Dintre acestea :- 4 UAT sunt urbane, însumand un numar de 13 localitati ( 4 localitati urbane propriu-zise si 9

sate apartinatoare) ;- 40 UAT sunt rurale (comune) însumand 131 sate.

Populatia stabila a judetului pe sexe si medii 2010

Populatie stabilafemei

% femei

Populatie stabilabarbati

Populatie stabilatotal

Total judet Braila

184684 51,4 174435 359119

Mediu urban 121852 52,2 111579 233431Mediu rural 62832 50,0 62856 125688

Sursa date : INSDRSBraila- Buletin Statistic lunar al Judetului Braila- 04.2010

Judetul Braila este un judet cu urbanizare ridicata - 34.02%- cauza principala fiind volumul mare de populatie din municipiul Braila, raportat la media nationala si regionala de 44,9%.Structura pe sexe a populatiei releva o pondere relativ mare a populatiei feminine din judet. Tendinta de feminizare a populatiei este mai mare în mediul urban, unde ponderea femeilor ajunge la 52,2.

Pentru zona de studiu s-a delimitat un teritoriu ocupat de UAT-uril considerate ca avînd influenta antropica asupra PNBMB. Zona din Judetul Braila cuprinde urmatoarele UAT:

Populatia UAT din zona PNBMB în anul 2010

UAT

Populatia totala

Ponderea populatiei

UAT în zonaMUNICIPIUL BRAILA 211161 88.189BERTESTII DE JOS 3112 1.30CHISCANI 5725 2.39GROPENI 3344 1.40MARASU 3111 1.30

1 Unitati Administrativ- Teritoriale




41

STANCUTA 3584 1.50TICHILESTI 3790 1.58TUFESTI 5617 2.35Total zona 239444 100

Sursa date : INSDRSBraila- Buletin Statistic lunar al Judetului Braila- 04.2010

Ponderea populatiei zonei în totalul judetului este mare, respectiv 66,68%, datorita faptului ca municipiul Braila are cel mai mare volum de populatie din judet (pondere în judet 58,79%).

Ponderea populatiei Brailei în zona de influenta a PNBMB este covarsitoare, 88,18%, celelate localitati avînd în totalitate o pondere de 11,8%. Între acestea ponderea cea mai mare o are comuna Chiscani situata în zona periurbana a Brailei si Tufesti, comuna care nu detineterenuri în PNBMB.

total zonarestul judetului

Ponderea populatiei zonei în cadrul judetului- 66,68%

BRAILABERTESTII DE JOSCHISCANIGROPENIMARASUSTANCUTATICHILESTITUFESTI




42

Ponderea populatiei UAT-urilor în cadrul zonei de studiu- 88,18% municipiul Braila.Distributia populatiei în UAT-urilor este diferita si se încadreaza în specificul judetului.Astfel, sunt comune relativ mari cu populatia concentrata într-o localitate si comune cu populatia dispersata în multe localitati (cartograma 1).Zonele cu populatia dispersata sunt cele aflate în zona baltii Bretestii de Jos, Stancuta, Marasu, Frecatei.

Populatia satelor la recensamant 2002Commune

Numar locuitori nr sate

BERTESTII DE JOS 3312 6BERTESTII DE JOS 930

BERTESTII DE SUS 374

GURA CALMATUI 408

GURA GIRLUTEI 6

NICOLESTI 5

SPIRU HARET 1589

CHISCANI 5383 3CHISCANI 3904

LACU SARAT 1179

VARSATURA 300

GROPENI 3604 1GROPENI 3604

MARASU 3486 5MARASU 1100

BANDOIU 481

MAGURENI 682

PLOPI 346

TACAU 877

STANCUTA 3854 4STANCUTA 1702

CUZA VODA 1594

POLIZESTI 165

STANCA 393

TICHILESTI 4320 2TICHILESTI 3993

ALBINA 327

TUFESTI 5853 1TUFESTI 5853

Populatia satelor are o distributie diferita în teritoriu. Astfel se remarca sate de dimensiuni foarte mici comunele Tichilesti, Stancuta, Marasu si sate de dimensiuni relativ mari Tufesti, Gropeni, Chiscani, Tichilesti. Rolul teritorial al acestora din urma este deosebit de important pentru antrenarea dezvoltarii în spatiul rural, ca o alternativa la dezvoltarea urbana prin diversificarea activitatilor si valorificarea potentialului local.Populatia la recensamîntul din 2002 este redata în graficul de mai jos. Pozitia comunei Tufesti este dominanta, fapt care a determinat includerea sa în zona de influenta a PNBMB.




43

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

BERTESTII DE JO

S

BERTESTII DE SUS

GURA CALM

ATUI

GURA GIR

LUTEI

NICOLE

STI

SPIRU H

ARET

CHISCANI

LACU SARAT

VARSATURA

GROPENI

MARASU

BANDOIU

MAGURENI

PLOPI

TACAU

STANCUTA

CUZA VODA

POLIZESTI

STANCA

TICHILE

STI

ALBIN

A

TUFESTI

Series1

FENOMENE DEMOGRAFICE SPECIFICECaracteristicile demografice la nivel judetean analizate pe perioada 2000-2006 au relevat urmatoarele:

- structura pe sexe a populatiei relativ echilibrata, cu o usoara tendinta de feminizare în urban, unde proportia medie judeteana este de 48,0% barbati si 52,0% femei;

- densitate a populatiei mai mica decat media nationala- scaderea populatiei urbane în perioada 2000 - 2006 cu 6,4%, cu un ritm mediu anual de

1,1%;- mortalitatea infantila în perioada 2000-2006, înregistreaza o crestere de aproape 7 puncte

procentuale în mediul rural, în conditiile scaderii constante a natalitatii în aceasta perioada;

- pondere ridicata a populatiei varstnice (peste 65 ani) fata de cea înregistrata la nivel national (16,47% fata de 14,77%);

- populatia cu varsta peste 65 ani se afla inegal distribuita în cele doua medii, ponderea acesteia în rural depasind-o cu mult pe cea din urban (22,3% fata de 13,3%);

- raportul de dependenta demografica în mediul rural aproape dublu fata de cel din urban (65% fata de 35%), comunele cu valoarea acestui indicator peste medie fiind grupate în jumatatea estica a judetului;

- natalitate foarte scazuta în majoritatea localitatilor, mai accentuata în zona central sud-estica a judetului;

- sporuri naturale negative în toate localitatile judetului (cu exceptia comunei Vadeni, 0.8‰), arealul cu cele mai accentuate scaderi naturale de populatie fiind situat în partea estica a judetului, care are si populatia cea mai îmbatranita

- populatie îmbatranita demografic pe tot teritoriul judetului, foarte accentuata în partea rurala estica a judetului




44

- tendinta de scadere a raportului de dependenta demografica;- spor anual negativ în 2006 (-6,9‰), datorita atat valorilor negative ale sporului natural (-

3,8‰) cat si ale celui migrator (-3,1‰).Fata de aceste tendinte au fost analizate la nivelul zonei de studiu evolutia fenomenelor

semnalate la nivel judetean, pentru perioada urmatoare, respectiv 2006-2009.In limita datelor disponibile s-a analizat si situatia UAT-urilor aflate în judetele vecine, care

detin terenuri în PNBMB.În perioada 2006-2025, la nivelul judetului Braila se estimeaza scaderi ale populatiei cu

aproximativ 18,9%. De remarcat faptul ca în mediul urban evolutia descendenta a populatiei este mult mai accelerata decat în mediul rural (-19.9% în urban fata de -17.2% în rural). În 19 din cele 44 de localitati ale judetului sunt preconizate diminuari ale populatiei de peste 20%.

Populatia UAT-urilor din judetele vecine 2009JUDET UAT POPULATIE 2009

Nr. locuitoriConstanta ORAS HARSOVA 10442Constanta CIOBANU 3478

Total Judet Constanta13920

Ialomita GIURGENI 1548Ialomita GURA IALOMITEI 2883

Total Judet Ialomita 4431

Total populatie din judetele vecine 18351

judet brailajudete vecine

Populatia însumata de localitatile aflate în Judetul Braila în zona de studiu si localitatile din judetele vecine care detin terenuri în parc este de 107573locuitori(2009).




45

Ponderea populatiei din localitatile vecine este de 7,1% din totalul populatiei de107573locuitori. Volumul populatiei în UAT-urile vecine este prezentat în graficul urmator. Este de remarcat faptul ca în zona se afla orasul Harsova oras de dimensiuni reduse dar care poate constitui un pol de dezvoltare în sudul zonei.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

BERTESTII DEJOS

GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI ORASHARSOVA

CIOBANU GIURGENI GURAIALOMITEI

FENOMENELE DEMOGRAFICE CU IMPACT ASUPRA DEZVOLTARII ZONEI

Evolutia populatiei analizata pe perioada de dupa anul releva o scadere continua a numarului de locuitori, care se înscrie în tendintele judetene si nationale.La nivelul localitatilor exista totusi commune în care populatia este în crestere sau stagnare.

Populatia Judetului Braila 2000-2010

345000

350000

355000

360000

365000

370000

375000

380000

385000

390000

Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

Ani

Braila TOTALTotal




46

Scaderea populatiei la nivel judetean în perioada 2000-2009

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000


Ani

JUDET BRAILAMUNICIPIUL BRAILA

Comparatie între volumul si evolutia populatiei din municipiul Braila si populatia totala a judetului.Se poate constata influenta majora a evolutiei populatiei din municipiu asupra populatiei judetului, datorata ponderii sale covarsitoare.

Evolutia populatiei UAT-urilor mici în perioada 2000-2010 este urmatoarea:




47

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

BERTESTII DE JOSGROPENIMARASUSTANCUTATICHILESTITUFESTI

Se poate constata ca tendintele sunt diferite:- comunele Bertestii de Jos, Tufesti, Marasu au tendinte de stagnare sau scadere mica în

ultimii ani;comuna Marasu are o scadere mai accentuata în perioada ultimilor ani;- comuna Stacuta, dupa o crestere din perioada anilor 2000-2003 continua printr-o scadere

usoara;- stagnare se înregistreaza în comunele Gropeni, Tichilesti;- comuna Chiscani este singura care înregistreaza cresteri de populatie de 5,3%;- municipiul Braila are reduceri de circa 3% în perioada ultimilor 4 ani.

Feminizarea populatiei este un fenomen care se manifesta în ultimii ani si este datorat unor cauze multiple, printre care îmbatrînirea populatiei, migratia populatiei s.a.Desi era un fenomen specific spatiului rural feminizarea ancepe sa afecteze si mediul urban. Municipiul Braila este un exemplu de crestere a ponderii populatiei feminine în ultimii ani.

tot al feminin

tot al masculin




48

Ponderea populatiei feminine în zona de studiu- 52,1 %

Ponderea populatiei feminine este relativ ridicata, fenomenul de feminizare fiind puternic în municipiul Braila- 52,4% o reprezinta femeile în anul 2009.

44,00

45,00

46,00

47,00

48,00

49,00

50,00

51,00

52,00

53,00


JUDET BRAILA % femei

BRAILA % femei

BERTESTII DE JOS % femei

GROPENI % femei

MARASU % femei

STANCUTA % femei

TICHILESTI % femei

TUFESTI % femei

Ponderea femeilor în populatia totala- evolutie

Din reprezentarea grafica se poate observa tendinta aproape generala de feminizare atat la nivelul judetului cat si la nivelul UAT-urilor. Exceptie face comuna Marasu.

O evolutie accentuata se înregistreaza în comunelea Gropeni si Stancuta. Ponderea crescuta a femeilor are repercusiuni asupra fortei de munca îndeosebi în mediul rural unde predominant sunt activitatile agricole.

MISCAREA NATURALA SI MIGRATORIEDintre componentele care determina evolutia populatiei se remarca ca importanta cele douatipuri de miscari ale populatiei: miscarea naturala cu cele doua fenomene pe care le surprinde –natalitatea si mortalitatea – si miscarea migratorie .Natalitatea Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii nascuti vii la 1000 de locuitori într-o perioada determinata (un an calendaristic). În anul 2009 în judetul Braila rata natalitatii avea valoarea de 8,7‰. Evolutia natalitatii este indiciu pentru puterea de regenerare a populatiei în localitati si evolutia posibila a fortei de munca pe termen lung fiind relevanta pentru stabilirea strategiilor pe termen lung. Adeseori, însa natalitatea crescuta este asociata zonelor afectate de saracie.Comparativ cu judetele din regiune valoarea indicelui este foarte redusa.




49

Desi sunt diferente între mediul urban si rural, comparativ cu mediile din judetele vecine se observa ca natalitatea medie este redusa chiar si în rural. Una din cauze este desigur fenomenul de îmbatranire a populatiei rurale.

Rata natalitatii (‰)

ROMANIAJUDETBRAILA

JUDETCONSTANTA

JUDETTULCEA

JUDETGALATI

JUDETBUZAU

JUDETVRANCEA

Total 10,4 8,7 11,6 9,1 9,7 9,2 10,1urban 10,3 8,3 11 9,5 8,9 9,1 9,3rural 10,4 9,4 13,1 8,8 10,7 9,2 10,5

Sursa datelor: INS Directia Regionala de Statistica 2010

La nivelul localitatilor mici variatiile sunt foarte mari, dare tendinta generala este de scadere.

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

20,0

2000 2001 2002 3003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

MUNICIPIUL BRAILABERTESTII DE JOSCHISCANIGROPENIMARASUSTANCUTATICHILESTITUFESTI

Evolutia natalitatii

La nivelul localitatilor mici analiza natalitatii pe un an nu este relevanta din cauza volumului mic de populatie. Din graficul de mai sus se poate observa evolutia în ultimii 10 ani a natalitatii cu toate variatiile sale.

Variatii foarte mari se înregistreaza în comuna Marasu, Bertestii de Jos, Tichilesti. Din acest motiv analiza pe care se face perioada de timp este importanta. S-a convenit ca perioada de dupa 2006 este utila, deoarece se pot compara analizele cu cele ale PATJ Braila. Astfel, desi comunele sunt situate în cadrul judetului într-o zona cu natalitate încadrata în valori medii se poate constata o scadere semnificativa a acestui indicator în comunele Stancuta, Tufesti si în Braila. Comuna Bertesti are o evolutie medie constanta, avand cea mai mare natalitate din zona.

In localitatile din judetele vecine, natalitatea este crescuta în Harsova si comuna Ciobanu.

In ultimul an natalitatea a crescut în municipiul Braila si influentand astfel natalitatea medie pe judet, de la 8,4‰ la 8,7‰.




50

Mortalitatea Mortalitatea este un fenomen demografic sintetic fiind un indicator al calitatii vietii. Mortalitatea este influentata de factori economici si sociali cum ar fi accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie dar si de factori ecologici. Un indicator al mortalitatii este rata bruta a mortalitatii, care reprezinta numarul celor decedati la 1000 de locuitori într-o perioada determinata (un an calendaristic). În mod direct este asociata zonelor cu populatie îmbatrînita, care în Romînia sunt specifice mediului rural.In context regional mortalitatea în judetul Braila este ridicata dupa cum releva tabelul urmator. Valorile ridicate sunt pe seama mortalitatii crescute din mediul rural. In teritoriul judetului valor sub 10‰ se întalnesc rar, comuna Chiscani avînd mortalitatea cea mai scazuta.

Rata mortalitatii (‰)

ROMANIAJUDETBRAILA

JUDETCONSTANTA

JUDETTULCEA

JUDETGALATI

JUDETBUZAU

JUDETVRANCEA

Total 12 12,9 10,4 12,1 10,9 13,6 12,0urban 9,9 11,3 9,9 8,7 8,8 9,1 8,1rural 14,6 15,9 11,5 15,5 13,7 16,8 14,3


Fata de anul 2006 mortalitatea în judet a înregistrat usoare cresteri de la 12,4‰ la 12,9‰, valoari superioara celor înregistrate pentru Romania (12 ‰).

In localitatile mici, asemeni natalitatii, mortalitatea este relevanta pe o perioada mai mare de un an (cartograma 5). Mortalitatea medie 2006-2009 se mentine ridicata în comunele Gropeni (16,1‰), Bertestii de Jos(15,5‰), Stancuta(15,1‰), Tufesti(14,1‰).

Valori sub 12 ‰ se înregistreaza în Braila si localitatile din judetele vecine.

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

BRAILA BERTESTII DEJOS

CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI

2006200720082009

Evolutia mortalitatii în localitati 2000-2009




51

Sporul natural

Sporul natural este un indicator care reflecta echilibrul existent între cele doua fenomene: natalitate si mortalitate. El evidentiaza cresterea naturala a unei populatii si se calculeaza ca diferenta între numarul de nasteri si cel de decese care au avut loc într-un an raportata la volumul populatiei. Un spor natural pozitiv nu înseamna neaparat o crestere a populatiei, volumul acesteia depinzand si de fluxurile migratorii.În judetul Braila acest spor natural este negativ, respectiv -4,2 ‰ în 2009 avand valori reduse comparativ la nivel regional si national. Sporul natural în judetul Braila înregistreaza o scadere accentuata pe cale naturala a populatiei si acest fapt se datoreaza în principal mediului rural.

Spor natural ‰ROMANIA

JUDETBRAILA

JUDETCONSTANTA

JUDETTULCEA

JUDETGALATI

JUDETBUZAU

JUDETVRANCEA

Total -1,6 -4,2 1,2 -3 -1,2 -4,4 -1,9urban 0,4 -3 1,1 0,8 0,1 0 1,2rural -4,2 -6,5 1,6 -6,7 -3 -7,6 -3,8


Miscarea migratorie

Evolutia volumului populatiei este influentata nu doar de miscarea naturala a acesteia, ci si de miscarea migratorie. Migratia interna, la nivel zonal, chiar daca nu influenteaza volumul total al populatiei, provoaca importante mutatii în structurile dupa varste si sexe ale populatiei, în primul rand pe cele doua medii sociale: urban si rural si, apoi, în profil teritorial-administrativ. Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu domiciliu înregistrate la nivelul zonei studiate.Au fost analizate datele de migratie neta în perioada 200-2009 si sporul migrator.la nivelul zonei de studiu se constata ca în ultimul an s-a pierdut în total un numar de 825 locuitori, din care 801 din localitatile Judetului Braila.Sporul migrator variaza de la -10,6 ‰ în comuna Marasu la 10,7 ‰ în comuna Chiscani.Municipiul Braila are un spor migrator de -3,7 ‰, apropiat de media judeteana.Valorile sporului migrator sunt frecvent negative. s-a calculat o media e migratiei în perioada 2006-2009 pentru a surprinde tendintele de eolutie a fenomenului de migratie. Astfel se constata pastrarea tendintelor de migrare spre localitatile rurale din proximitatea municipiului resedinta de judet(cartograma 8).Migratia neta în zona studiata este puternic influentata de tendintele din municipiul Braila.




52

-1200 -1000 -800 -600 -400 -200 0 200

MUNICIPIUL BRAILA

BERTESTII DE JOS

GROPENI

MARASU

STANCUTA

TICHILESTI

TUFESTI

ORAS HARSOVA

CIOBANU

GIURGENI

GURA IALOMITEI2009200820072006200520042003200220012000

Migratia neta 2000-2009

Sporul anual al populatieiSporul anual al unei populatii se calculeaza luand în considerare atat sporul natural cat si migratia neta. Scaderile de populatie înregistrate pe baza acestui spor anual negativ sunt generalizate în ultimii ani la nivel judetean. In zona studiata se poate observa doar comunele Chiscani si Gropeni au avut sporuri pozitive, precum si localitatile din judetele vecine.Cele mai importanteri reduceri de populatie sunt în comuna Marasu, urmata de Bertestii de Jos si Stancuta.

Structura populatiei pe grupe mari de varstaPentru evaluarea potentialului demographic este relevata analiza ponderii grupelor de vîrsta în volumul populatiei.

0-14ani 15-64ani Peste 65aniJUDETUL CONSTANTA 14,80 73,20 12,01JUDETUL IALOMITA 16,33 67,49 16,18

JUDETUL BRAILA 14,00 69,53 16,47TOTAL TARA 15,45 69,78 14,77




53

Fenomenul de îmbatranire a populatiei este generalizat în judet. El se refecta în special în raportul de dependenta dupa varsta, indicator care releva în mod sintetic efortul pe care o comunitate trebuie sa îl faca pentru a se dezvolta economic.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

JUDETUL CONSTANTA JUDETUL IALOMITA JUDETUL BRAILA TOTAL TARA

peste 65

15-64

0-14

La nivel judetean zona de studiu nu se afla major afectata de fenomenul de îmbatranire. Comunele cu populatie îmbatranita sunt Bertestii de Jos, Marasu. Graficele de mai jos ilustreaza fenomenul de îmbatranire la nivelul anului 2006 prin ponderea grupelor mari de varsta în volumul total al populatiei.

0%

20%

40%

60%

80%

100%

MUNICIPIU

L BRAILA

BERTESTII DE JO

S

GROPENI

MARASU

STANCUTA

TICHILE

STI

TUFESTI

CIOBANU

ORAS HARSOVA

GIURGENI

GURA IALO

MITEI




54

Indicele de innoire a populatiei, calculat ca raport între populatia varstnica si cea tanara, evidentiaza o populatie foarte îmbatranita pe tot teritoriul judetului Braila si avînd frecvent valori subunitare. Totusi prin acest indice se poate observa ca unele comune, desi cu ponderi mari de varstnici, detin si ponderi mari de tineri- Marasu, Chiscani. În aceste cazuri sarcina este dificila pentru populatia în varsta de munca ce este nevoita sa sustinaun volum mai mare de populatie. Pentru comunele care detin ponderi mari de tineri sarcina este suplimentara, în sensul ca pentru aceasta forta de munca ce va aparea în viitor este nevoie de asigurarea locurilor de munca, a locuintelor s.a. Chiscani, Marasu, Bertestii de Jos.Stancuta, Gropeni,Tufesti, Tichilesti sunt comunele cu multa populatie de varstnici- peste 19,8%.Comunele Marasu si Bertestii de jos detin ponderi mari de tineri- peste 18%.În municipiul Braila, desi indicele de înnoire a populatiei este mic nu se semnaleaza ponderi mari de vîrstnici, populatia în vîrsta de munca fiind de 74,8%.Evolutia structurii populatiei pe grupe de varsta , prezentata în tabelul urmator releva o tendintade crestere a ponderii varstnicilor si de stabilizare a ponderii tinerilor.

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

MUNICIPIULBRAILA

BERTESTII DEJOS


0-1415-64peste 65

Evolutia structurii populatiei pe grupe de varsta

Mortalitatea infantilaAnaliza mortalitatii infantile este relevanta pentru aprecierea conditiilor sociale ale populatiei, respective accesul la servicii de sanatate, educatie si nivel de trai.La nivelul judetului valorile acestui indicator sunt relative bune, în context national si regional. Mortalitatea infantila este însa crescuta în mediul rural.

Mortalitate infantila ‰

ROMANIAJUDETBRAILA

JUDETCONSTANTA

JUDETTULCEA

JUDETGALATI

JUDETBUZAU

JUDETVRANCEA

Total 10,1 9,9 9,5 7,9 12,3 11,2 11,2urban 8,1 6,8 7,2 6 9,1 11,7 6,6rural 12,6 11,7 14 10 15,8 14,9 13,6





55

Mortalitatea infantila este un indicator care variaza foarte mult de la un an la altul si nu este relevanta analiza în localitati mici decat prin valorile medii pe serii de ani.Din analizele valorilor medii ale acestui indicator pe perioada 2006-2009 se constata o situatie nesatisfacatoare la nivelul comunelor Marasu, Tichilesti, Chiscani. Valori mari se înregistreaza si în comuna Bertestii de Jos.In perioada 2008-2009 mortalitatea infantila în majoritatea comunelor a fost 0 variatiile indicatorului sunt mari chiar si la nivelul municipiului Braila, dar media este în scadere.

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0


Mortalitatea infantila în municipiul Braila

2.2. 2. Resursele de muncaResursele de munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care îi permit sa desfasoare o munca utila în una din activitatile economiei nationale si includ: populatia în varsta de munca, apta de a lucra precum si persoanele sub si peste varsta de munca aflate în activitate. Populatia activa civila caracterizeaza oferta potentiala de forta de munca si gradul de ocupare a populatiei cuprinzand populatia ocupata civila si somerii înregistrati.Populatia ocupata civila cuprinde toate persoanele care au o ocupatie aducatoare de venit, pe care o exercita în mod obisnuit în una din activitatile economiei nationale fiind încadrate într-o activitate economica sau sociala (cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor asimilate acestora, a salariatilor organizatiilor politice, obstesti si a detinutilor) în baza unui contract de munca sau în mod independent (pe cont propriu), în scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata în natura, etc. Din lipsa de date actualizate privind populatia activa s-au analizat resursele de munca pe baza indicatorului salariati.La sfarsitului anului 2009 efectivul de salariati al judetului Braila a fost de 73918 persoane în scadere fata de anul 2008 (80070 pers), conform datelor INSSE Baza de date Tempo-on line si fisa localitatii 2008.Totalul salariatilor din zona de studiu a fost de 64206 reprezentand 84, 65% din totalul judetului. Ponderea mare este data evident de prezenta municipiului Braila cu 62923 salariati.




56

40000

45000

50000

55000

60000

65000

70000

75000

80000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Ani

JUDET BRAILAMUNICIPIUL BRAILA

Evolutia salariatilor în municipiul Braila si în judet

0

500

1000

1500

2000

2500

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

BERTESTII DE JOS

CHISCANI

GROPENI

MARASU

STANCUTA

TICHILESTI

TUFESTI

Localitatile din zona au un numar foarte redus de salariati care oscileaza în jurul valorii de 200 persoane, exceptie comuna Chiscani cu 1641 salariati. In cadrul zonei, exceptand municipiul Braila se remarca orasul Harsova si comuna Chiscani.In comunele Chiscani, Tufesti, Gropeni, Marasu, Bertestii de Jos se înregistreaza cresteri în anul 2008.




57

NUMAR SALARIATITOTAL JUDET 75845TOTAL ZONA 65848

MUNICIPIUL BRAILA 62923BERTESTII DE JOS 135

CHISCANI 1641GROPENI 269MARASU 118

STANCUTA 238TICHILESTI 236

TUFESTI 288

0

500

1000

1500

2000

BERTESTIIDE JOS

CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI ORASHARSOVA

CIOBANU GIURGENI GURAIALOMITEI

Anul 2000Anul 2001Anul 2002Anul 2003Anul 2004Anul 2005Anul 2006Anul 2007Anul 2008

Somajul Somerii înregistrati reprezinta persoanele apte de munca, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de munca disponibile si care s-au înscris la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca.Conform datelor ANOFM si AJOFM la sfarsitul lunii decembrie 2009, în judetul Braila numarul somerilor era de 11101 persoane, dintre care 51, 6% beneficiau de ajutor de somaj.Dintre acestia 49,9% erau din mediul urban, majoritatea din municipiul Braila si 50,15 din mediul rural. Din totalul somerilor 37,8% erau femei.Rata somajului a fost de 8,0%, mai mare decat cea înregistrata la nivel national de 7,8%. In aprilie 2010 rata somajului crescuse la 8,6%.




58

Evolutia numarului de someri în ultimul an este prezentata în tabelul de mai jos. Se poate constata cresterea generalizata si accentuarea somajului în localitatile care detin cea mai multaforta de munca- Braila si Chiscani.

2009 2010Evolutie %

BERTESTII DE JOS 82 112 1,37CHISCANI 47 107 2,28GROPENI 120 122 1,02MARASU 228 248 1,09STANCUTA 131 95 0,73TICHILESTI 85 155 1,82TUFESTI 73 112 1,53M. BRAILA 2352 4847 2,06Judet - urban 3124 5973 1,91Judet- rural 4515 5925 1,31Total judet BRAILA 7639 11898 1,56

0

50

100

150

200

250

300

BERTESTII DEJOS


2009 aprilie

2010 aprilie

Valori comparative ale numarului de someri în comunele din zonaGraficul evidentiaza o situatie critica în comunele Chiscani, Tichilesti, tufesti unde cresterile numarului de someri s-au produs în timp scurt. De asemenea comuna Marasu, desi nu detine un numar mare de salariati are un numar relativ mare de someri.NavetistiAvînd în vedere lipsa locurilor de munca în localitatile rurale din zona se presupune ca populatia se deplaseaza pentru munca în alte localitati.Datele cu privire la navetistii din comunele zonei de studiu au fost furnizate de autoritatile locale.




59

Nr. Navetisti populatie % Nr. someriBERTESTII DE JOS 40

3112 1,29112

CHISCANI 200 5725 3,49 107

GROPENI 150 3344 4,49 122

MARASU 45 3111 1,45 248

STANCUTA 179 3584 4,99 95

TICHILESTI 250 3790 6,60 155

Se poate constata ca numarul navetistilor este comparabil cu al salariatilor si al somerilor. Ponderi relativ mari din populatie face naveta an comunele Gropeni, Stancuta, Tichilesti. Comuna Marasu are un numar mic de navetisti dar în present un numar mare de someri.

2.3 Structura retelei de localitatiZona de studiu cuprinde un ansamblu de localitati aflate în legatura cu PNBMB, respective 7 comune si municipiul Braila. Aceasta structura este net dominata de municipiul resedinta de judet, într-un mod chiar mai accentuat decat se manifesta influenta sa la nivel judetean datoritadistantelor mici care despart localitatile.Totusi distributia în teritoriu a localitatilor este în favoarea ruralului, respectiv o suprafata de totala de 112630 ha din care 108238 sunt în rural..In aceste conditii este necesar pentru evolutia dezvoltarii zonei o analiza a caracteristicilor asezarilor rurale. Raportand zona rurala de studio cu cea a judetului se constata:- Numarul total al satelor reprezinta 16, 8% din totalul satelor din judet;- Numarul comunelor reprezinta 17,5% din totalul comunelor;- populatia rurala reprezinta 22,5 % din totalul populatiei rurale a judetului.Tabelul de mai jos evidentiaza caracteristicile spatiului rural din zona prin valorile indicatorilorcaracteristici ruralului.

Zona de studiuAn 2010

Judet Braila An 2010

Judet Braila An 2006

Romania2006

Numar sate 22 131 131 12951Numar comune 7 40 40 2854Marimea medie comuna 4040,43 locuitori 3142,2 locuitori 3201,3 3388Numar mediu sate /comuna 3,14 sate/comuna 3,35 sate/comuna 3,35 sate/comuna 4,4Marime medie sat 1285,59 locuitori 959,45 locuitori 955,6 746,7Densitatea satelor 2,03 sate/kmp 3,02 sate/ kmp 3,02 sate/ kmp 5,43 sate/ kmp




60

Categorii de marime a satelor în zona de studiuCategoria -Nr. locuitori Numar sate Populatia %Peste 5001 1 5853 loccuitori 19,633001-5000 3 11501 loccuitori 38,581001-2000 5 7164 loccuitori 24,03501-1000 3 2489 loccuitori 8,35Sub 500 10 2805 loccuitori 9,41Numar total sate 22 29812 loccuitori 100Numar comune 7 29812 loccuitori

Caracteristicile localitatilor rurale din zona de studiu sunt::- densitatea populatiei în rural este de 26,13 loc/kmp, foarte redusa si considerata la nivelul

Romaniei ca densitate specifica zonelor cu tendinta de depopulare evaluata la perioada ultimelor 3 decenii;

- marimea medie a comunelor este relativ mare raportat atat la teritoriul judetean cat si la cel national;

- numarul mediu de sate pe comuna este mai mic de cat la nivel judetean si national, ceea ce reprezinta un avantaj prin concentrarea populatiei în localitati atat pentru puterea economica a acestora cat si pentru eficienta investitiilor;

- densitatea satelor în teritoriu este mai mica, aspect specific zonelor de campie si determinat si de existenta zonei întinse a PNBMB;

- marimea medie a satelor este mare, aspect favorabil asemenea marimii medii a comunelor;- în zona varietatea dimensiunii satelor este foarte mare, de la sate peste 5000 locuitori la sate cu

populatie sub 500 locuitori, indicand posibile disparitati teritoriale cu privire la sansele de dezvoltare;

- ponderea satelor de mici dimensiuni este importanta , acestea fiind situate în partea de sud a judetului si în Insula Mare, multe provenind din fostele sate pescaresti- Bertestii de Jos, Stacuta, Marasu;

- satele mari care domina teritoriul prin populatie suntTufesti, Tichilesti, Chiscani, Gropeni;- raportat la teritoriul cuprins si în judetele vecine se poate afirma ca rolul teritorial al orasului

Harsova este unul luat în considerare, nu atat prin dimensiunile sale, cat prin statutul de oras si pozitia în raport cu infrastructuta nationala de transport si perspectivele sale de dezvoltare;

- celelate sate prezente în judetele vecine sunt de mici dimensiuni- Gura Ialomitei fiind cel mai mare, Giurgeni Vadii Oii, Luciu fiind sate sub 2000 locuitori, iar Vadu Oii si Hagieni sate foarte mici.

Satisfacerea indicatorilor minimali în municipiul BrailaAnaliza retelei de localitati în conformitate cu prevederile Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati, referitoare la satisfacerea indicatorilor minimali de definire a localitatilor urbane este utila pentru aprecierea obiectiva a nivelului de urbanizare a localitatilor urbane si stabilirea cuantificabila a obiectivelor de dezvoltare. Valorile indicatorilor sunt calculate conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica prin baza de date TEMPO-Online – serii de timp, si Fisa Localitatii 2009.Conform acestor date situatia dotarilor urbane în municipiul Braila este una deficitara pentru domeniul sanatatii si al protectiei mediului.




61

Satisfacerea indicatorilor minimali de definire pentru municipiiMunicipiul Braila

MUNICIPII Mun. BRAILA1. Numar de locuitori 25 000 211161 Da

2. Populatie ocupata neagricola 85% 99,6% Da 3. Locuinte cu apa în interior 80% Da4. Paturi în spitale la 1000 locuitori 10 9,5 -5. Numar medici la 1000 locuitori 2,3 2,1 -6. Unitati de învatamant Postliceal 1 Da7. Dotari culturale Teatre,

muzeebiblioteci

15

66

Da

8. Locuri în hotel 100 Da9. Strazi modernizate 60% 80,3% Da10. Statii de epurare Treapta mecanica si

biologica- -

i11. Spatii verzi % din intravilan 15 % 7% -12. Depozit controlat deseuri Da

DOTARI PUBLICEDotari si servicii în domeniul sanatatii si asistentei socialeÎntrucat asigurarea cu servicii medicale constituie factori determinanti ai dezvoltarii potentialului demografic al localitatilor si reprezinta sintetic conditiile de viata ale locuitorilor din comunitati. Acesul la servicii de sanatate este o componenta esentiala a ansamblului de elemente ce conditioneaza calitatea vietii populatiei în localitatile urbane si rurale.Nivelul de dotare al localitatilor cu servicii medicale este evaluat prin analiza principalilor indicatori relevanti la nivel teritorial, respectiv numarul mediu de locuitori ce revin la un medic si numarul mediu de locuitori ce revin la un cadru mediu sanitar.Pentru servicii medicale spacializate si de nivel superior este relevanta accesibilitatea localitatilor în raport cu reteaua rutiera si apropierea de un centru urban cu grad de dotare de nivel judetean.Analiza principalilor indicatori s-a realizat pe baza datelor furnizate de INS Baza TEMPO-Online –INSSE Bucuresti, Fisa localitatii 2009, Anuarul statistic al Judetului Braila 2007.

Valorile medii ale indicatorilor de sanatateINDICATORI an 2006 Judetul Braila Mun. Braila Zona de studiu

numarul locuitori /medic 702,23 478,61 468,08

numarul locuitori /CMS 142,49 93,40 142,49




62

Repartitia cadrelor sanitare din domeniul public pe localitati este urmatoarea:

loc/med loc/cmsMUNICIPIUL BRAILA 478,61 93,4

BERTESTII DE JOS 3142,00 1571,0CHISCANI 1886,67 1415,0GROPENI 1679,50 839,8MARASU 3169,00 1584,5

STANCUTA 3661,00 915,3TICHILESTI 1274,67 382,4

TUFESTI 5734,00 1146,8Media rural zona 2936,26 993,5

ORAS HARSOVA 803,23 803,23CIOBANU 1731,50 1731,5

GURA IALOMITEI 2886,00 -

GIURGENI - 1547Date: INS Baza TEMPO-Online – INSSE Bucuresti

Dotarile de sanatate – an 2008Judetul Braila

Mun. Braila

Zona de studiu

spitale – publice 5 4 4 : Braila

centre de sanatate- publice 2 1 1: Brailapoliclinici 2 2 2: Brailadispensare medicale- publice 4 2 3 : Braila, Tichilesticabinete medicale de familie 152 96 104: Braila, Bertesti, Chiscani,Gropeni,

Marasu, Tichilesti, Tufesti, Stancuta, cabinete stomatologice 128 110 114: Braila, Chiscani,Tichilesti Stancuta,

Tufestilaboratoare medicale 20 18 18: Brailalaboratoare de tehnica dentara 1 1 1: Brailafarmacii 97 71 77: Braila, Tichilesti, Gropeni,Tufesti,

Stîncutapuncte farmaceutice 6 3 3: BrailaCrese 3 3 3: BrailaCabinete medicale de specialitate

34 34 34: Braila

Date: INS Baza TEMPO-Online – INSSE Bucuresti

Dotari de sanatate în localitatile judetului Constanta:Harsova – dotari de sanatate:

- 1 spital- 3 cabinet stomatologice- 4 farmacii- 2 puncte farmaceutice




63

- 6 cabinete medicale de familie- 2 cabinete medicale de specialitate- 11 crese

Ciobanu- 2 cabinete medicale de familieDotari de sanatate în localitatile judetului Ialomita:Gura Ialomitei- 1 cabinet medical de familie.

Analiza dotarilor de sanatate si a indicatorilor la nivel de UAT a relevat urmatoarele (plansa nr. 2.1):- numarul mediu de locuitori ce revin la un medic este mai mare în judetul Braila decat la

nivelul zonei, dar acest fapt se datoreaza ponderii ridicate a dotarii medicale din mun. Braila- la nivelul zonei rurale indicatorii au valori foarte ridicate raportat la nivelul judetean fapt ce

releva o slaba dotare cu servicii medicale de calificare superioara;- numarul mediu de locuitori ce revin la un cadru mediu sanitar este comparabil cu cel de la

nivel judetean ceea ce conduce la ideea ca accentul în asigurarea serviciilor medicale în localitati cade asupra nivelului mediu de cdre sanitare;

- concentrarea dotarilor de sanatate si a serviciilor medicale de nivel superior este în mun. Braila;

- cabinete medicale de familie exista la nivelul tutror localitatilor, serviciile medicale fiind asigurate de 1 sau 2 medici;

- în localitatile din judetele vecine serviciile medicale sunt asigurate de orasul Harsova.

EDUCATIEAnaliza serviciilor de educatie presupune inventarierea dotarilor de învatamînt si evaluarea principalilor indicatori specifici la nivelul zonei studiate si comparativ cu teritoriul judetean, national. Scopul este evaluarea sanselor de acces ale populatiei tinere la instruire corespunzatoare si diversificata. Serviciile de educatie sunt asigurate în zona de studiu, la începutul anului scolar 2006-2007 prin urmatoarele unitati:- 4 unitati de învatamant superior public, din care 2 sunt publice- în municipiul Braila- 2 unitati de învatamant postliceal-în municipiul Braila- o scoala de arte si meserii- în municipiul Braila- 18 licee: în municipiul Braila - 79 scoli generale (inclusiv invatamantul special): din care 29 în municipiul Braila, 2 în

Stancuta si Marasu , iar în restul comunelor cate o unitate- 32 gradinite în municipiul Braila .Principalele dotari de învatamant sunt amplasate în municipiul Braila, rolul sau teritorial ci privire la învatamant fiind de nivel judetean.La nivelul anului 2008 serviciile de învatamant erau reprezentate prin urmatorii indicatori.




64

Servicii de învatamant din Mun. Braila 2008Nr. umitati Elevi inscrisi Cadre didactice

total 78,00 26617,00 2153

Gradinite de copii 29,00 5371 335

Scoli din invatamintul primar si gimnazial 29,00 13152,00 911

Scoli de arta si meserii 1,00 2314 63

Scoli de maistri 0,00 220 -

Licee 18,00 10038 779

Scoli posliceale 1 893 10

Institute de invatamint universitar 1,00 - 35

Sursa date: Fisa localitatii 2009

Anul 2008 Anul 2008Judete LocalitatiSALI

GIMNASTICATEREN SPORT

Braila MUNICIPIUL BRAILA 52 44Braila GROPENI : 1Braila STANCUTA 1 2Braila TICHILESTI 1 1Braila TUFESTI 1 1

Constanta ORAS HARSOVA 1 5Constanta CIOBANU : 1Ialomita GIURGENI : 1

BRAILA Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

elevi 36274 34810 32664 30809 28363 27790 26617profesori 2612 2565 2482 2385 2191 2219 2153elevi/prof 13,89 13,57 13,16 12,92 12,95 12,52 12,36

Media judet elevi/profesor :15 elevi/profesor

Media Romania elevi/profesor : 15,7 elevi/profesor




65

Indicatorii principali pentru serviciile de educatie:ELEVI PROFESORI ELEVI/PROF

BRAILA 26617 2153 12,36BERTESTII DE JOS 414 33 12,5GROPENI 361 37 9,8CHISCANI 345 35 9,9MARASU 308 33 9,3STANCUTA 339 35 9,7TICHILESTI 498 40 12,5TUFESTI 478 41 11,7

MEDIA ZONA BRAILA29360 2407 12,20

ORAS HARSOVA 1763 116 15,20CIOBANU 423 29 14,59GIURGENI 143 14 10,21GURA IALOMITEI 269 31 8,68

Sursa: Baza TEMPO – Online, INSSE

- Concluziile analizei cu privire la dotarea localitatilor cu servicii de educatie au evidentiat:- un deficit de cadre didactice, implicit servicii de învatamînt în toate localitatile rurale

îndeosebi Gropeni, Chiscani, Stancuta, dotare relativ buna si diversa a municipiului resedintade judet cu unitati de învatamant la toate nivelurile

- dotare generala relativ buna a comunelor cu unitati de învatamant de nivel primar si gimnazial- mediul rural nu se înregistreaza, conform datelor statistice nici o gradinita (întrucat multe

gradinite functioneaza în cadrul scolilor si numarul acestora nu poate fi evidentiat separat) - slaba diversificare a formelor de învatamant la nivel teritorial- declinul învatamantului profesional- insuficienta adecvare a ofertelor de educatie în domenii adecvate nevoilor de dezvoltare

economica specifice judetului- cresterea accentuata a abandonului scolar în ultimii ani- La nivelul zonei de studiu asigurarea cu cadre didactice este mai redusa, dar se înscrie în

nivelul national.

LOCUIREA Analiza caracteristicilor locuirii si a tendintelor care se manifesta în prezent sunt importante pentru evaluarea calitatii vietii în localitatile zonei si determinarea presiunilor care se manifestaasupra terenurilor vecine zonei protejate a PNBMB.




66

În zona locuirea are doua aspecte total diferite. Pe deoparte este municipiul Braila, cu un grad de dezvoltare urbana relativ ridicat si cu un patrimoniu imobiliar remarcabil, pe de alta parte sunt localitatile rurale din vecinatate. Si între acestea diferentele de dezvoltare imobiliara sunt diferite datorita pozitiei în teritoriu a comunelor, respectiv:- situarea în proximitatea Mun. Braila determina presoiuni mari asupra terenurilor prin tendinta

de construire a locuintelor pe terenuri mai ieftine, bine dotate cu utilitati si accesibile datoritadistantelor mici;

- situarea în zone de proximitate a PNBMB, într-un mediu curat si atractiv din perspectiva recreerii sau a dezvoltarii afacerilor în turism, dar mai îndepartate de mun. Resedinta de judet.

Analiza situatiei existente a locuirii întocmita printr-un set de indicatori relevanti la nivelul anului 2006 a relevat urmatoarele aspecte caracteristice:- concentare mare de locuinte municipiul resedinta de judet si în celelate localitati (64,06% fata

de 35,94%);- un confort general redus al locuirii exprimat prin suprafata medie locuibila pe locuinta – media

în judet de 36,77 mp/locuinta este inferioara mediei pe tara, de 38,21 mp/locuinta;- suprafata locuibila pe locuinta în mediul rural de 39,08 mp/locuinta este mult mai mare decat

în mediul urban, 35,49mp/ locuinta, fapt care indica predominanta locuintelor de mici dimensiuni în orase;

- deficit relativ de locuinte raportat la nivelul mediu national- suprafata medie locuibila pe locuitor este inferioara mediei pe tara, respectiv de 13,52 mp/locuitor, fata de media pe tara de 14,57 mp/locuitor;

- suprafata locuibila raportata la numarul de locuitori pe medii rezidentiale indica faptul cadeficitul de locuinte este mai accentuat în localitatile urbane, respectiv 12,83mp/ persoana în urban fata de 14,84mp/ persoana în rural; valorile ridicate din rural pot fi determinate si de scaderile de populatie accentuate în anumite zone;

- Crestere relativ mica numarului de locuinte în ultimii 5 ani raportat la nivelul national (respectiv 103,57% fata de media nationala de 103,57%);

- Crestere relativ mica suprafetei locuibile totale în ultimii 5 ani ( 113,17%, fata de media nationala de 114,82%), crestere facuta mai ales prin cresterea înregistrata în rural: 124,1% fata de 107% în urban;

- cresteri s-au înregistrat la toti indicatorii de locuire, astfel: dimensiunea medie a locuintelor a crescut de la 33,66mp/ locuinta la 36,77mp/locuinta; suprafata locuibila/ persoana de la 11,39 la 13,53mp/persoana; cresterile s-au realizat în special pe baza locuintelor din rural;

- evolutia suprafetei locuibile/ locuinta a înregistrat o crestere medie comparabila cu cea la nivel national, respectiv de 109,3% fata de 110,3% la nivel national;

- cesteri mari ale volumului de locuinte se înregistreaza în municipiul Braila, chiar dacaprocentual nu sunt remarcabile;

- dotarea locuintelor cu instalatii de apa în interior este redusa raportat la nivelul national- degradarea fondului de locuinte colective în localitatile urbane din lipsa fondurilor populatiei

pentru întretinerea acestora;- piata constructiei de locuinte a înregistrat o dinamica continua în ultimii ani prin: prezenta

firmelor specializate în proiectare si constructie, crsterea investitiilor în domeniul imobiliar, cresterea numarului de tranzactii imobiliare;




67

- deficitul de locuinteare repercusiuni îndeosebi asupra populatiei tinere, care din cauza nivelului scazut al veniturilor reduce accesul la locuinte;

In localitatile din zona riverana Dunarii se înregistreaza o crestere a numarului de locuinte si a suprafetei locuibile, fapt care releva un interes fata de aceasta zona. Interesul fata de investitii în locuinte genereaza presiuni asupra terenurilor, care necesita sa fie reglementate cat mai urgent prin documentatii de urbanism, pentru a nu afecta imaginea si peisajul în aceasta zona.Indicatorii de locuire în mun. Braila

An 2005 An 2006 An 2007 An 2008 An 2009suprafata locuibila 2762532 2760561 2768127 2779727 2795909numar locuinte 78464 78375 78394 78505 78825S loc/locuinta 35,21 35,22 35,31 35,41 35,47

MUNICIPIUL BRAILA

74500

75000

75500

76000

76500

77000

77500

78000

78500

79000

79500


Evolutia numarului de locuinte Braila 2000-2009

Se poate constata o crestere continua a numarului de locuinte, mai temperata însa în ultimii ani.Evolutia numarului de locuinte în rural urmareste aceeasi curba.Exista localitati rurale în care cresterea numarului de locuinte este mai accentuata- Gropeni, Tichilesti, Chiscani.In aceste localitati rurale se înregistreaza si o crestere a suprafetei locuibile pe locuinta, ca expresie a confortului crescut al locuintelor noi.Din analiza comparativa a evolutiei locuintelor dintre localitatile judetelor Brila, ialomita si Constanta se poate observa un nivel mai ridicat al celor din judetul Braila.




68

Suprafata locuibila pe locuinta

2005 2006 2007 2008 2009

MUNICIPIUL BRAILA 35,2 35,2 35,3 35,4 35,5BERTESTII DE JOS 43,3 43,4 43,3 43,5 43,5

CHISCANI 44,4 44,7 45,0 45,2 47,4GROPENI 44,5 44,5 44,7 44,7 44,9MARASU 43,1 43,1 43,1 43,1 43,1

STANCUTA 40,6 40,6 40,6 40,7 40,7TICHILESTI 48,8 48,8 48,7 48,8 48,8

TUFESTI 44,8 44,9 45,1 45,1 45,2Media zonei J. Braila 36,24 36,27 36,37 36,47 36,59

ORAS HARSOVA 39,8 39,9 39,9 40,0 40,0CIOBANU 39,2 39,3 39,3 39,3 39,3GIURGENI 32,9 32,7 32,8 32,9 33,1

GURA IALOMITEI 39,5 39,5 39,4 39,6 39,8

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

2005 2006 2007 2008 2009

BERTESTII DE JOS

GROPENI

CHISCANI

MARASU

STANCUTA

TICHILESTI

TUFESTI

ORAS HARSOVA

CIOBANU

GIURGENI

GURA IALOMITEI

Suprafata locuibila pe locuinta în toate localitatile riverane PNBMB 2005-2009




69

30,0

32,0

34,0

36,0

38,0

40,0

42,0

44,0

46,0

48,0

50,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

SUPRAFATA LOCUIBILA PE LOCUINTA

MUNICIPIULBRAILA

BERTESTII DEJOS

CHISCANI

GROPENI

MARASU

STANCUTA

TICHILESTI

TUFESTI

Evolutia suprafetei locuibile pe locuinta în comunele din Judetul Braila 2000-2009

Dotari culturale Gradul de dotare al localitatilor a fost analizat conform datelor statistice disponibile pentru ultimii ani. Serviciile din domeniul culturii sunt asigurate la nivel judetean de o retea de dotari ierarhizate conform rangului teritorial al localitatilor. Repartitia dotarilor pentru cultura în zona studiata este conform cu rangul teritorial al localitatilor.Astfel, majoritatea dotarilor sunt concentarte în municipiul Braila resedinta de judet, care cuprinde dotarile de nivel judetean: institutiile pentru spectacole de tip tetru/ casa de cultura, cinematografe, muzee.

Evolutia dotarilor culturale 2002-20062002 2006 2008

Teatre dramatice 1 1 1Teatre de papusi 1 1 1Cinematografe 5 1 1Muzee 5 5 5Biblioteci 71 61 66Abonamente TV 64824 88959 -Abonamente TV/1000 locuitori 172 241 -Abonamenteradio/ 1000 locuitor 59 206 -

Sursa: INS Fisa Localitatii 2009, D.R.S. BRAILA-ANUARUL STATISTIC AL JUDETULUI BRAILA 2007




70

La nivelul localitatilor a fost evidentiat gradul de dotare cu biblioteci publice. Se poate constata o stagnare a dotarii cu sali de spectacole , concomitent cu reducerea numarului de cinematografe. Tendintele se înscriu în cele la nivel national, unde interesul pentru vizionarea filmelor la cinematograf a scazut drastic în ultimii ani.Este de remarcat prezenta importanta a muzeelor si a teatrului dramatic din municipiul Braila.Numarul bibliotecilor din judet este în usoara scadere în ultimii ani- de la 206 biblioteci în anul 2000 la 193 în anul 2006.Distributia teritoriala a bibliotecilor în rural este urmatoarea:- 4 în comunele Bertesti de Jos, Marasu, Frecatei- 2 în comunele Chiscani, Gropeni, Stancuta, Tichilesti, , Tufesti, Asistenta sociala este asigurata pentru tot judetul prin 4 centre de îngrijire si asistenta sociala la un total de 444 persoane :- Centrul de îngrijire si asistenta sociala Baldovinesti- pentru 204 copii- Centrul de îngrijire si asistenta sociala „Sf. Petru si Pavel” din Braila-119 persoane varstnice- Centrul de îngrijire si asistenta sociala „Sf. Nicolae” din Braila-121 persoane varstnice- Caminul pentru persoane varstnice „Lacul Sarat”.Accesibilitatea localitatilor Conditiile fizico-geografice generale sunt favorabile unei accesibilitati mari a localitatilor, respectiv relieful de campie, apropierea de Dunare, principala cale navigabila a tarii.Accesibilitatea localitatilor este complexa deoarece modurile de transport sunt diverse.Municipiul Braila beneficiaza de o accesibilitate deosebita, avand legatura directa cu patru drumuri nationale si unul european- DN 23, DN 22/ E87, DN 2B/ E87, DN 21/E 584 - CF linie magistrala si port la Dunare. Configuratia retelei rutiere si feroviare ofera o buna relationare cu capitala tarii dar o legaturadificila cu teritoriul Regiunii de dezvoltare Sud Est, din care face parte, respectiv cu judetele Tulcea si Constanta.Desi zona de studiu este restrînsa accesibilitatea localitatilor prezinta mari variatii. Cele mai accesibile sunt comunele situate în proximitatea Brailie si pe DN 21/E 584. Comunele situate în Insula mare a Brailei sufera de izolare din cauza faptului ca nu exista acces direct în localitati. Comunele au urmatoarele conexiuni teritoriale:- Chiscani- acces la DN 21/E 584, DN 2B, apropierea de Braila sporeste accesul pe CF si pe apa;- Tichilesti, Gropeni situate pe reteaua de transport majora DN 21 si în zona de influenta a municipiului Braila;- Stancuta, Tufesti - situate pe DJ 212 cu legaturi bune spre DN 21;- Bertestii de Jos- situat pe DJ 212, la periferia judetului cu accesibilitate egala spredrumurile nationale si europene din Judetul Braila si Ialomita si într-o situare relativ favorabila în relatie cu Municipiul Constanta si litoralul Marii Negre;- Marasu- accesibil doar cu bacul de la Gropeni, Braila si din Judetul Constanta de la Harsova.

2.4. Infrastructura tehnica teritoriala2.4.1. Infrastructura de transportReteaua rutiera




71

Municipiul Braila este locul de convergenta al retelei rutiere majore din judet si din zona de studiu- DN 23, DN 22/ E87, DN 2B/ E87, DN 21/E 584 .Comunele sunt situate de-a lungul arterelor rutiere de interes national si judetean, într-un grup de localitati ce pot forma un sistem teritorial- DN 21/E 584 si DJ 212. De starea DC depinde buna functionare a sistemului de localitati rurale si implicit accesul populatiei rurale la dotari, servicii de nivel superior. Exceptie face comuna Marasu, situata între cursul Dunarii si DJ 212 A, care asigura legatura între satele Insulei Mari, dar nu este accesibil pe uscat. Disfunctionalitatile în reteaua rutiera sunt urmatoarele:- DN 21/E 584- nu are capacitatea de circulatie necesara dezvoltarii traficului pe axa Braila-

Calarasi,- Municipiul Braila nu are o artera ocolitoare pentru preluarea traficului din reteaua majora,- Legatura mun. Braila cu judetul Tulcea este dificila din cauza lipsei unui pod peste Dunare,

care sa asigure fluenta traficului,- Accesul în comuna Marasu este dificil în perioada de iarna din cauza accesului doar pe apa,- Starea deficitara a DJ 212 a si a DC 60, DC 62 restrictioneaza circulatia dintre localitatile din

Insula Mare a Brailei,- Legatura localitatilor din comuna BertestiI de Jos cu teritoriul judetului este dificila din cauza

starii de degradare a drumurilor comunale DC 15, DC 21,- Legatura comunelor Tufesti, Gropeni, Tichilesti cu DN 21 este dificila din cauza starii de

viabilitate necorespunzatoare a DC 16, respectiv DJ 255A, DC 9,- Distanta mare si starea proasta a retelei rutiere determina comunele din partea de sud sa îsi

orienteze deplasarile spre judetele vecine.

Reteaua feroviaraRelatia localitatilor din zona cu reteaua feroviara majora se realizeaza indirect prin Municipiul Braila, deservit de o cale ferata dubla electrificata: • sectorul Faurei – Braila – Galati - magistrala 700 – Bucuresti – Urziceni – Braila – Galati.

Starea tehnica a retelei de cale ferata este în general buna. Nivelul dotarilor si starea tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h .Lucrarile de arta întalnite pe reteaua de cai ferate a zonei în studiu, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10m si podete cu deschideri între 0,5 -10m.Reteaua de cai navigabileZona de studiu este situata adiacent cursului Dunarii, ceea ce constituie un avantaj în conditiile explatarii corecte si eficiente a cursului navigabil al acesteia. Dunarea este al doilea fluviu ca lungime între fluviile Europei, dupa Volga, fiind singurul fluviu european care curge de la vest la est strabatand 10 tari si patru capitale.Construirea canalelor dintre Dunare si Marea Neagra si Main-Rin, a legat Dunarea de Olanda pana la Rotterdam, iar prin reteaua de canale din vestul Europei, cu celelalte tari vestice.Cele trei sectoare ale Dunarii sunt: Dunarea de sus – 1072 km- de la izvoave pana la Gonyu, Dunarea de mijloc- 860 km- de la Gonyu pana la Drobeta-Turnu-Severin Dunarea de jos –930- de la Drobeta-Turnu-Severin pana la SulinaFluviul Dunarea strabate judetul de la sud la nord, avand un senal navigabil fluvio-maritim pe portiunea Braila-Galati-Tulcea-170 km- si un senal navigabil fluvial dela intrarea în judet pana la




72

Braila, fiind principala artera de navigatie transeuropeana – coridorul 7, care asigura legaturi pe apa la Marea Neagra si Marea Mediterana. Pe malul Dunarii, în intravilanul municipiului Braila s-au dezvoltat de-a lungul timpului importante zone portuare avand ca obiectiv activitati comerciale, aprovizionarea si desfacerea productiei industriale, activitati de zona libera si industrie constructoare, reparatii si întretinere a navelor fluvio – maritime. Portul Braila este amplasat pe malul stang al Dunarii la extremitatea amonte a sectorului maritim, ocupand zona cuprinsa între km 172+000 si km 168+500. Zona din amonte a portului, km 175+000 si km 172+500, este destinata întreprinderilor industriale si a spatiilor de agrement. Suprafata teritoriului portuar este de circa 50 ha dintre care platforma amenajata reprezinta circa 15 ha. Portul Braila dispune de o retea rutiera de 9 km si de un dispozitiv feroviar de cca. 6,5 km.Legatura cu Dobrogea spre localitatea Macin din Judetul Tulcea se realizeaza prin punctul de trecere cu bacul la Braila / Smîrdan, pentru pasageri si mijloace auto, în zona Bai la km 168+700.Legatura localitilor din Insula Mare cu municipiul resedinta de judet Braila si restul teritoriului judetean se realizeaza prin punctele de trecere cu bacul de la Braila si de la Gropeni. Sudul insulei utilizeza trecerea cu bacul spre Harsova, judetul Constanta.. Fiind aproape de podul Giurgeni- Vadu Oii si implicit accesul la DN si autostrada aceasta directie este preferata pentru navetism.

2.4.2. Retele energetice

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICAProductia si transportul energiei electrice

Municipiul Braila detine principalul furnizor de energie electrica din judet, termocentrala Braila, cu o vechime de peste 35 de ani.Termocentrala are în componenta trei grupuri de cate 200 MW iar în prezent este în curs de extindere si modernizare. Proiectul se realizeaza prin parteneriat incheiat între Termoelectrica, Enel (Italia), EON (Germania) si urmareste realizarea unei centrale care sa utilizeze huila. Centrala va fi dotata cu cele mai noi echipamente de captare si difuzare a bioxidului de carbon si se va da în functiune în anul 2014.În 2004 s-a realizat reabilitarea grupului 1 al centralei, grup care foloseste atat gaze naturale cat si pacura, putand functiona fie pe unul din cei doi combustibili, fie pe ambii, în diverse proportii. Prin modernizarea acestui grup s-a realizat si o crestere a puterii instalate de la 210 MW la 230 MW.Teritoriul judetului Braila este strabatut magistrale de transport a energiei electrice, care strabat teritoriul de studiu si converg spre Braila:- linii de 400 kV (LEA 400 kV) Gura Ialomitei – Lacu Sarat (Braila) – Isaccea - linii de 220 kV (LEA 220 kV)Lacu Sarat (Braila) – Galati

Distributia energiei electrice se realizeaza prin:• Linii de 110 kV pe o lungime de 499,04 km




73

Braila – Romanu – MaxineniBraila – Urleasca – Ianca – Faurei – Jugureanu – ColteaBraila – Însuratei – Gura Ialomitei – Baraganu – Jugureanu – Rusetu Braila – Chiscani – Lunca – Lebada - Zatna

Volumul de instalatii linii electrice aeriene de 110 kV• Retele de distributie publica de medie tensiune

Retelele de distributie publica de medie tensiune asigura alimentarea cu energie electrica prin intermediul posturilor de transformare a retelelor de joasa tensiune ce deservesc consumatorii de diverse tipuri.În judetul Braila retelele de medie tensiune de 20 kV sunt majoritare. Sunt prezente de asemenea retelele de 6 kV prin linii aeriene sau îngropate.• Retele de distributie de joasa tensiune

În mediul rural si partial în mediul urban retelele de joasa tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kv) si se întind pe o lungime de 4488,50 km. În mediul urban, în zonele centrale / sistematizate, retelele sunt de tip subteran (LES 0,4 kv) si se întind pe o lungime de 543,74 km.

Statii de transformare:• Statii de transformare de sistem

Lacu Sarat – 400/220/110 kV – 400 MVA• Statii de 110 Vv/20 kV

- în municipiul Braila: Pisc, Brailita, Port, Hipodrom, Braila Sud.- Gropeni, Spiru Haret, Lunca, Lebada, Zatna, Lacu Sarat.

Disfunctionalitati în producerea, transportul si distributia energiei electrice - CET Braila a înregistrat în anul 2007 o depasire cu 3,6% a cotei maxime alocate, adica a

eliberat peste ratia stabilita circa 17.000 tone de dioxid de carbon - gradul ridicat de uzura fizica si morala al echipamentelor;- liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat decat în mica masura de

reparatii capitale;- liniile electrice subterane (LES) sunt în parte învechite, avand depasita varsta medie de

functionare;- mentinerea tensiunii de 6 kV în retelele de medie tensiune;- sisteme de iluminat public depasite fizic si moral, cu randamente luminoase scazute la

consumuri energetice mari, în special în mediul rural;- Linia de 110 kV Braila – Chiscani – Lunca – Lebada – Zatna traverseaza teritoriul PNBMB.

ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICAConform datelor extrase din Recensamantul Populatiei si Locuintelor din anul 2002, modul de încalzire al locuintelor din judetul Braila se prezinta procentual astfel:§ 50 % sobe cu combustibil solid§ 34 % alimentare cu caldura din surse centralizate§ 7 % sobe functionand pe gaze naturale§ 5 % centrale termice individuale pe gaze naturale




74

§ 4 % alte surse (centrale individuale pe combustibil solid, centrale individuale pe combustibil lichid, sobe pe combustibil lichid etc.)

Sistem de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) în judet mai exista doar în Municipiul Braila, fiind în prezent într-un proces de restrangere. Principalele cauze ale renuntarii la alimentarea cu energie termica în sistem centralizat sunt legate de deficientele din cadrul sitemului si de orientarea consumatorilor spre alte surse mai rentabile. Extinderea retelelor de distributie a gazelor naturale si montarea de surse de energie termica care folosesc acest combustibil, precum si cresterea pretului energiei termice livrata centralizat au contribuit major la renuntarea la SACET în localitati.În Municipiul Braila sursa de producere a energiei termice si electrice CET II Braila, amplasatape platforma industriala SC Celhart – Donaris SA, la o distanta de circa 9,4 km de zona urbana, este echipata cu urmatoarele instalatii principale:

• 4 cazane de abur viu de cate 150 t/h, 139 bar, 540oC, functionand pe gaze naturale• 3 grupuri turbogeneratoare de cate 25 MW cu contrapresiunea la 4 bar si priza

reglabila la 11 bar.CET Braila poate debita:

• o putere electrica nominala instalata: 75 MW• un debit total de abur viu instalat în cazane: 600 t/h.

Centrala este în prezent în patrimoniul public al Municipiului Braila, conform HG 1081/2001. Statia de reglare masurare predare (SRMP) aferenta CET cu capacitatea SRMP de 20.000 m3N/h este racordata la reteaua de transport gaze naturale apartinand SNTGN TRANSGAZ Medias. În paralel este prevazuta o gospodarie de combustibil lichid greu compusa din 2 rezervoare de 10.000 m3 si 4 rezervoare de 3.000 m3, gospodarie care în prezent este în conservare.Sistemul primar de retele termice de apa fierbinte are o lungime de circa 95 km, conductele fiind amplasate atat suprateran, cat si subteran, cu diametre între DN 50….900 mm. Alimentarea orasului se face prin 2 magistrale de termoficare care se ramifica dintr-o retea de transport 2 DN 900 mm în lungime de circa 9 km care face legatura între CET si oras.Conductele de transport a agentului termic au adeseori o vechime de peste 20 ani. Sistemul de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) al Municipiului Braila este compus din 58 puncte termice urbane si din retelele termice de agenti termici (apa calda de încalzire si apa calda menajera).Capacitatea termica instalata în punctele termice este de 354,37 MW, iar cea în punctele termice variaza între 0,25…10 MW. Toate punctele termice sunt echipate cu schimbatoare de caldura cu placi (SCP) si sunt prevazute cu contoare de energie termica la iesire.În Municipiul Braila sunt în functiune si un numar de 12 centrale termice de cuartal si o centralatermica modulara, combustibilul folosit fiind gazele naturale. Capacitatea termica instalata în aceste centrale termice este de 72,59 MW. Numarul apartamentelor debransate aflate în cladirile condominiale de locuit a scazut continuu, ca si cantitatea de caldura livrata anual (aceasta scazand de la circa 11,1 Gcal/an.apart. în 1995 la 9,3 Gcal/an.apart. în 2007 în principal datorita montarii „repartitoarelor de caldura” si iernilor mai blande).In localitatile rurale încalzirea locuintelor din zona de studiu se realizeza în functie de racordarea la reteaua de gaze:




75

- localitati unde sunt realizate distributii de gaze naturale care alimenteaza si consumatorii casnici (Chiscani) alimentarea cu caldura si apa calda menajera se realizeaza folosind în principal acest combustibil folosind sobele de teracota sau utilizand centralele termice.- în localitatile fara distributii de gaze naturale sau în care acestea nu sunt distribuite populatiei, pentru încalzire sunt folositi combustibilii solizi (lemne si carbuni), iar la dotarile de interes public si combustibilul lichid si gazele petroliere lichefiate.Lipsa izolarii termice corespunzatoare a cladirilor constituie un element negativ care conduce la la cresterea consumului de energie termica si a costurilor întretinerii atat a cladirilor racordate la sistemele centralizate, cat si a celor cu sisteme individuale de încalzire. Avand în vedere faptul ca doar locuintele construite în ultimii ani dupa normativele actuale au o izolare termicasuficienta se poate afirma faptul ca alimentarea cu energie termica creaza probleme de confort ale locuirii, costuri ridicate si pierderi de enrgie termica.

ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Judetul Braila este racordat la Sistemului national de transport al gazelor naturale dezvoltat initial în sistem radial si unind zacamintele de gaz metan din centrul tarii si cele de gaze asociate cu consumatorii de gaze. Presiunea maxima de lucru a conductelor este de 45 bari. Din punct de vedere al conditiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intra în categoria conductelor de presiune înalta. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din otel, protejate 80-90%, catodic contra coroziunii.În judetul Braila alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor conducte de transport de înalta presiune care urmaresc 3 trasee principale :

• Din zona Isaccea intra în judet prin zona Vadeni (Galati) doua conducte de transport gaze naturale DN 700 mm si DN 1000 mm. Aceste conducte de transport gaze alimenteaza (din zona de la nord de Vadeni) doua conducte care pleaca spre Moldova si Galati si trei conducte (DN 500, DN 800 si DN 600 mm), din care primele 2 au traseul spre Bucuresti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa si DN 800 mm – Jugureanu). Acest nod important de la nord de Vadeni este alimentat si dintr-o conducta DN 600 mm, conducta import gaze Isaccea – Gropeni – Silistea.

• O conducta de înalta presiune de la STC Silistea cu DN 350 mm alimenteazamunicipiul Braila prin intermediul Statiei de reglare masurare predare (SRMP) amplasata la km 1 al soselei spre Focsani, la intersectia cu DN 2B. Reteaua de repartitie de medie presiune conduce gazele spre statiile de reglare de sector (SRS), de unde gazele cu presiune redusa sunt distribuite catre consumatori.

• Doua conducte sunt prevazute sa alimenteze consumatorii de la Chiscani. Capacitatea SRMP aferenta CET este de 20.000 m3N/h.

• De la SRMP pleaca o conducta de medie presiune DN 350 mm care alimenteazalocalitatile Ianca si Faurei (DN 250 mm dupa trecerea printr-o statie de comprimare a gazelor).

Majoritatea localitatilor în care s-au realizat distributii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor statii de reglare masurare predare (SRMP) pentru coborarea presiunii gazelor de înalta la medie si apoi la redusa.În prezent localitatile din judetul Braila în care au fost înfiintate distributii de gaze sunt : Municipiul Braila si satele Cazasu, Chiscani, Varsatura si statiunea Lacu Sarat .




76

În localitatile Tichilesti, Plopu, Urleasca, DISTRIGAZ SUD detine sisteme de distributie pentru consumatori izolati.Cea mai importanta disfunctionalitate din cadrul judetului în ceea ce priveste alimentarea cu gaze este constituita din faptul ca înfiintarea distributiilor de gaze naturale s-a realizat numai în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990.

Mii mc / an totalLocalitatea

2000 2001 2002 2003*) 2004 2005 2006Braila 86538 87169 86093 239805 109775 87837 91857Faurei 1321 1117 1212 1561 1387 1488 1810Ianca 1290 2417 1798 2200 2138 2778 3069

Cazasu - - 87 194 243 340 315Chiscani 103638 106343 126107 221 76503 172344 216096Gropeni - - - - 295 790 1180Silistea - - - 29 62 66 68

Tichilesti - - - - - 393 331Traian 57 39 - - - - 2Vadeni 467 1195 607 - 575 693 620

TOTAL 194951 198280 215904 244010 190978 266729 315348

Mii mc / an pentru uz casnicLocalitatea2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Braila 49143 34818 36723 42644 38069 41583 42030Faurei 1051 727 748 1006 888 954 903Ianca 1758 1517 1208 1435 1285 1396 1244

Cazasu - - 87 194 226 291 924Chiscani 35553 51 297 163 160 193 272Silistea - - - 29 40 53 55

TOTAL 87505 37113 39063 45471 40668 44470 44798

In zona de studiu sunt situate comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti.Este de remarcat, de asemenea, ca din anul 2000 consumul de gaze a crescut continuu, ceea ce reflecta cresterea numarului localitatilor, precum si al abonatilor racordati la sistemul de alimentare cu gaze naturale.Conductele de transport gaze sunt realizate din otel fiind montate subteran.Conducta de transport gaze DN 600 mm de la Isaccea traverseaza PNBMB si Insula Mare iesind din judet pe la Frecatei. Localitatile din zona PNBMB care beneficiza de racordarea la SNTGN în anul 2008 sunt:- Braila- retea de 200 km,- Chiscani - retea 32 km,- Gropeni- retea de 4,3 km,- Tichilesti- izolat 25 mc distributie DISTRIGAZ SUD.În judetul Braila, zacamintele de titei si gaze asociate se afla situate în doua unitati geologice distincte si anume:- în zona sud-estica a Platformei Moesice




77

- în zona nordica a Promotoriului Nord Dobrogean.În cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse în evidenta si se afla în exploatare zacaminte de titei si gaze pe aliniamentul structural orientat sub-vest nord-est Urziceni-Garbova-Braganeasa-Padina-Jugureanu-Oprisenesti-Plopu-Bordei Verde-Liscoteanca-Stancuta-Bertesti.Zacamintele de hidrocarburi din cadrul Promotoriului Bordei Verde-Însuratei au fost puse în evidenta zacamintele de titei de la Oprisenesti, Plopu, Bordei Verde Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Liscoteanca, Bertesti, Stancuta. Dintre acestea în zona de studiu sunt cele situate în comunelele Bertestii de Sus si Stancuta.În zona vestica Bordei Verde-Însuratei, se întalnesc zacaminte de titei si gaze asociate în lungul anticlinalului principal Moara Vlasiei-Urziceni-Jugureanu, zacaminte exploatate de titei fiind la Jugureanu si Padina.Zacamintele de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse în evidenta si se afla în exploatare la Oprisenesti, Bordei Verde, Liscoteanca, Bertesti, Stancuta, Jugureanu, Padina, Gradistea, Balta Alba.

RETELE DE TELECOMUNICATII

Telecomunicatiile sunt realizate în teritoriul de studiu prin operatorul de telefonie ROMTELECOM S.A. care acopera cu retea automata (digitala) toate localitatile judetului si operatorii de sisteme de telefonie mobila (Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, DigiMobil).Dintre traseele de fibre optice ce strabat judetul, zona de studiu cuprinde:• Braila – Galati ;• Braila – Insuratei – Slobozia- pe traseul DN 21; • Braila – Ianca – Faurei – Ciresu – Ulmu – Rusetu- pe traseul DN 2B:• Braila – Silistea – Romanu – Movila Miresii – Gemenele – Ramnicelu – MaxineniTraseele de cablu coaxial de I.F. si J.F. ce sunt amplasate în teritoriul judetului: • Buzau – Faurei – Ianca – Braila – Galati;• Braila – Însuratei – Tandarei – Slobozia.Acoperirea GSM nu este realizata în toate localitatile. Operatorul Cosmote nu are semnal în localitatile Marasu, Tacau, Bandoiu, Gropeni, Tufesti, Bertestii de Sus.

2.4.3. GOSPODARIREA APELOR

RESURSELE DE APA- DATE GENERALEResursele de apa de suprafataZona studiata se afla situata în administratiile bazinale de apa: A.B. Buzau-Ialomita, A.B. Dobrogea-Litoral, iar nordul municipiului Braila în A.B. Prut- Barlad.

Administratia Bazinala Dobrogea- Litoral are în administrare:Suprafata - 16.501 kmp(judetele Constanta, Tulcea si parte a judetului Braila), structurata pe bazinele hidrografice Dunare si Litoral.

Lungimea cursurilor de apa - 1.623 km cursuri de apa interioare, din care în bazinul hidrografic Litoral 842 km iar în bazinul Dunare 781 km si 341,5 km de fluviu Dunare (fluviul Dunare, de la Ostrov la confluenta cu bratul Macin, fluviul Dunare, de la Giurgeni la Braila, bratele Macin, Rau si Dunarea maritima).




78

Administratia Bazinala Buzau-Ialomita are în administrare:Suprafata - 22.289 Kmp, din care:

· Buzau 5.264 Km2;· Ialomita 10.350 Km2;· Calmatui 1.668 Km2;· Mostistea 1.758 Km2;· Dunare si Zona endoreica 7.165 Km2;

Lungimea cursurilor de apa - 5.424 Km, din care lungimea cursurilor principale:· Buzau 308 Km;· Ialomita 400 Km;· Prahova 176 Km;· Calmatui 144 Km;· Mostistea 98 Km;

Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad are în administrare 7.778 km cursuri de apa din care:

4.551 km în b.h. Prut2.565 km în b.h. Barlad662 km afluenti Siret

Zona este strabatuta de fluviul Dunarea cu sistemul sau de ramificatii ce delimiteaza teritoriile aflate în fosta Balta a Brailei, amenajate prin sisteme hidrotehnice sau lasate în regim natural-PNBMB.

Fluviul Dunarea este cea mai importanta resursa de apa a zonei. Lungimea pe teritoriul national ( între Buzias si Sulina) este de 1 078 km, debitul multianual al Dunarii este de 5390 mc/s, la intrarea în tara, si 6 340 mc/s la varsarea în Marea Neagra. Dunarea este de categoria a II – a , reprezentand un stoc anual de aproximativ 194,1 miliarde mc.

In comuna Bertestii de Jos Dunarea se afla în confluenta cu Raul Calmatui la Gura Calmatui.Raul Calmatui, L=119km, Q=0,872m3/s tranziteaza teritoriul judetului numai între localitatile Jugureanu si Gura Calmatui pe o lungime L = 84 km, fiind practic utilizat numai pentru irigatii;Lacurile existente în zona , în principal lacuri fluviatile si de lunca:

- Lacu Sarat - Braila, lac de meandru parasit al Dunarii, acum complet izolat de aceasta cu salinitate medie în jurul a 80 g/l. Caracteristicile fizico-chimice si biotice au dus la formarea namolului mineralizat sapropelic, cu calitati terapeutice fapt care a dus la dezvoltarea la sfarsitul secolului XIX a unei statiuni balneare legata de Braila printr-o linie de tramvai(an 1900);

- Parcul Natural Balta Mica a Brailei cu o suprafata de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apa al baltilor si iezerelor din aria protejata.

Principalele resurse de apa subterana sunt cantonate în:• Depozitele aluvionare loessoide de lunca si terasele Dunarii (Campia Brailei si Campia

Calmatuiului). Adancimea variaza între 0 m în raza de lunca si 20 m, în campiile acoperite




79

cu nisipuri. Se caracterizeaza prin debite mici si grad ridicat de mineralizare. Apele freatice cu grad de potabilitate II si III se întalnesc în luncile Siretului si Dunarii, dar si în zona centrala a judetului.

• Acviferul aferent "Stratelor de Fratesti" (arealul Baltii Brailei si cursul inferior al Calmatuiului) si "Nisipurilor de Mostistea". Apele de adancime din depozitele cuaternare apar în 2-3 orizonturi pana la adancimea de 200 m, în pietrisurile de Fratesti apele de adancime se gasesc între 20 – 50 m si 50 – 100 m. Apa de adancime se afla cantonata la adancimi care variaza între 20 – 200 m cu în campia Brailei sunt lipsite de ape de adancime potabile.

Din punct de vedere hidrochimic, apele de adancime din depozitele nisipoase cu granulatie finasunt în general nepotabile, cu mineralizatii între 3 si 8 g/l. Cele din pietrisurile de Fratesti prezinta calitati potabile mai bune. Apele de adancime, în marea lor majoritate nu îndeplinesc conditiile de potabilitate, si din acest motiv sistemul de alimentare cu apa din foraje de medie si mare adancime, nu este dezvoltat. Volumele de apa captate din subteran sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti care nu necesita apa de calitate (industrie si ferme agricole).Acviferul freatic din judetul Braila are o resursa totala de 6.614,44 l/s, din care resursa totalapotabila are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilant), iar restul de 5.830,89 l/s reprezinta ape nepotabile.Prelevarile de apa la nivel judetean sunt de 189.000 mii m3, din care:

• suprafata: 185.000 mii m3;• subteran: 3.935 mii m3.

Captari de suprafata din judet sunt situate pe teritoriul comunelor Chiscani si Gropeni:

Denumire priza Curs de apa Utilizator/Localitati alimentate Debit med. (m3/zi)

Pop.deservita

Dunare-Chiscani Dunare R.A. APA/m.Braila 90000(**) 222000Dunare - Gropeni Dunare SC Judeteana de Apa SA/Localitati din judet 13284 31100Dunare-Chiscani Dunare SC Celhart Donaris SA/m. Braila, Chiscani (*) (*)

Sursa Date: CJ Braila, 2008(*) priza folosita doar în caz de necesitate(**) debit autorizat pentru ambele captari la Dunare/Chiscani

Captarea din fluviul Dunarea asigura cerinta curenta de apa pentru sistemul centralizat judetean constituit din:§ priza de apa si statie de tratare Gropeni;§ conducta de aductiune Gropeni – Ianca, ƒ = 800 mm, L = 37,5 km;§ conducta de aductiune Urleasca – Movila Miresii, ƒ = 200 mm, L = 11,5km;§ conducta de aductiune Ianca – Faurei, ƒ = 400 mm, L = 20,5 km;§ conducta de aductiune statia de pompare Gropeni – sat Gropeni, ƒ = 200mm si L = 1,0 km.

Principalele lucrari hidrotehniceDerivatii si aductiuni

Asigurarea cerintei de apa potabila si industriala a principalilor consumatori din judetul Braila, se realizeaza avînd ca priza de apa fluviul Dunarea.




80

Cele mai importante aductiuni sunt:§ aductiunea Dunare – Ianca, L = 37,5 km, Q = 270 l/s;§ aductiunea Liesti – Vadu Rosca – Braila, L = 41 km, Q = 510 l/s (apa potabila si industriala

pentru consumatorii casnici si industriali ai m.Braila).§ aductiune Urleasca – Movila Miresii, L = 11,5km;§ aductiune Ianca – Faurei, L = 20,5 km;§ aductiune statia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni, L = 1,0 km.

Lucrari de îndiguiri si regularizari In conditiile geomorfologice existente, pentru dezvoltarea comnunitatilor locale si a activitatilor social-economice a fost nevoie de masuri de aparare impotriva inundatiilor la limitele de nord si de est fata de Siret si Dunare, sau fata de Prut. Dintre lucrarile hidrotehnice existente care au ca destinatie apararea împotriva inundatiilor se afla în zona de studiu:Regularizari: pe raul Calmatui- partial.Îndiguiri:§ pe fluviul Dunare, sectoarele Braila, Noianu-Chiscani, Varsatura cu lungimea totala 6,8km;§ pe raul Calmatui, sectoarele Calmatui, Bertestii de Jos- partial.Insula Mare a Brailei a fost integral indiguita, precum si malul drept al Dunarii în judetul Tulcea. Lungimea totala a digurilor este de 350km. In jurul Insulei Marii a Brailei, coronamentul digurilor este la cote de 8-10m pentru un grad de asigurare de 10%, realizand o incinta cu suprafata de 72376 ha. Indiguirile sunt cele mai frecvente masuri de aparare impotriva inundatiilor, dar creaza totodata o serie de conflicte pentru problemele de protectie si conservare a apei prin efectele de bariera atat în cadrul circuitului apei cat si pentru habitate si specii acvatice.

ALIMENTAREA CU APA A LOCALITATILORIn judetul Braila sisteme centralizate de alimentare cu apa exista în toate localitatile urbane, precum si în 36 din cele 40 de comune ale judetului.Sursa de apa de suprafata este fluviul Dunarea, reprezentand sursa principala de alimentare cu apa. Aceasta alimenteaza cele doua sisteme zonale, si anume:• sistemul zonal Braila, din care sunt alimentate localitatile Braila, Chiscani (Chiscani, Lacul Sarat, Varsatura), Cazasu, Vadeni (Vadeni, Baldovinesti). Captarea apei din Dunare se realizeaza printr-o priza de mal, situata în localitatea Chiscani, pe canalul de aductiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A. – Sucursala Braila, pusa în functiune în anul 2000.Tratarea apei captate se realizeaza în doua statii de tratare, una la Chiscani cealalta la Braila.I) Statia de tratare Chiscani cu capacitatea de 800 l/s, este amplasata pe teritoriul platformei chimice Chiscani si a fost pusa în functiune în anul 1987.Apa tratata este pompata printr-o conducta de aductiune Dn 1000 mm PREMO, cu 7,8 km lungime în reteaua de distributie a orasului Braila. Debitele de apa la intrarea în statia de tratare, debitul de apa potabila si debitul de apa bruta trimis spre statia de tratare Braila, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete. Supravegherea calitatii apei brute, cat si pe fiecare treapta de tratare, se face prin intermediul laboratoarelor de chimie – bacteriologie.




81

II) Statia de tratare Braila cu capacitatea de 600 l/s, este amplasata în municipiul Braila si a fost pusa în functiune în anul 1987, suferid de-a lungul anilor numeroase transformari pe linie tehnologica.Apa bruta necesara procesului tehnologic, este transportata de la statia de tratare Chiscani printr-o conducta PREMO cu DN 1000 mm si aductiunea veche alcatuita din doua fire: Dn 600 mm, otel si Dn 800 mm, PREMO. Debitele intrate în statia de tratare si cele de apa potabila furnizatapopulatie, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete.Sistemele de inmagazinare si distributie locale au fost realizate din fonduri proprii ale acestora si pana la formarea operatorului regional sunt administrate de acestea. Aceste sisteme locale nu deservesc în prezent întreaga populatie.Înmagazinarea apei se realizeaza în doua mari complexe, si anume:I) Statia de înmagazinare - repompare RADU NEGRUStatia de înmagazinare Radu Negru are în componenta un rezervor de 20.000 m3 si o statie de repompare. Din acest rezervor se asigura necesarul de apa pentru zona de nord - est a municipiului si consumul de apa în orele de varf ale sistemului. Statia de înmagazinare se alimenteaza cu apa din Statia de tratare Chiscani.II) Statia de înmagazinare - repompare APOLLOComplexul Apollo este situat în partea de nord a municipiului si este compus din douarezervoare cu capacitatea de 20.000 m3 si o statie de pompare. Alimentrea rezervoarelor cu apapotabila se face din Statia de tratare Chiscani prin intermediul statiei de repompare Radu Negru. Din statia Apollo apa este distribuita în oras prin intermediul a trei conducte magistrale: douaconducte cu Dn 1000 mm si o conducta cu DN 600 mm.

• sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priza de mal pe bratul Calia, în localitatea Gropeni cu capacitatea de 430 l/s. Apa captata este tratata în trei statii de tratare: Gropeni, Ianca si Movila Miresii, care asigura apa potabila pentru orasul Ianca si 13 comune astfel:

1. ramura Gropeni (statia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichilesti, Tufesti;2. ramura Ianca – Movila Miresei (statia de tratare Ianca): Bordei Verde, Mircea

Voda, Surdila Gaiseanca, Gradistea, Sutesti si (statia de tratare Movila Miresii): Movila Miresii, Racovita, Gemenele, Traian, Ramnicelu.

Statia de tratare Gropeni are o capacitate de 25 l/s si deserveste comunitatile Gropeni, Tichilesti si Tufesti.Sursa de apa subterana se caracterizeaza în general printr-un deficit de debit. Comunele cu sisteme de alimentare din sursa subterana sunt Stancuta si Bertestii de Jos.Comunele care nu beneficiaza de sisteme de alimentare cu apa utilizeaza fantanile cu alimentare din panza de apa freatica: localitatile din comuna MarasuConsumul real de apa în localitatile bransate la sistemele de apa existente este determinat de volumele lunare si anuale de apa facturate, raportate la numarul abonatilor din fiecare sistem de alimentare cu apa. Conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de alimentare cu apa, consumurile la nivelul anului 2007 sunt:




82

Populatie

(loc)

Populatie bransata

(loc)

Volum de apa

(mii m3/an)Pierderi Consum

realLocalitate

numar numar % furnizat facturat mii m3 % l/om zi

sistem zonal Braila 218.904 212.959 97,3 18.761 10.753,7 8.007,3 42,7 138,35

sistem regional Ianca 32.465 20.909 64,4 1.828,6 1.190,2 638,4 34,9 159,95

Pentru localitatile rurale care si-au realizat sisteme locale de alimentare cu apa în intervalul 2005– 2007 (în baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004) sistemele au fost dimensionate pentru un debit specific de 80 l/om/zi, la care s-au adaugat consumurile pentru animalele din gospodariile taranesti si industria locala, în total cca. 100 l/om/zi.Dotarile infrastructurii de alimentare cu apa în municipiului Braila sunt:Municipiul Braila are un sistem centralizat de alimentare cu apa datand de aproape o suta de ani, iar primele statii de tratare au fost construite în anul 1888 (o parte din acestea sunt si astazi în functiune).Captarea apei se face printr-o priza de mal, situata pe canalul de aductiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A. – Sucursala Braila, pusa în functiune în anul 2000. Tratarea apei brute prelevata se face printr-un proces conventional de tratare în cele doua statii de tratare: Chiscani (pe platforma chimica Chiscani, avand capacitatea de 800 l/s) si Braila (situata în municipiu, avand capacitatea de 600 l/s).Înmagazinarea apei se realizeaza în doua mari complexe: Radu Negru, care cuprinde un rezervor de 20.000m3, o statie de repompare si Apollo, care cuprinde doua rezervoare cu capacitatea totala de 20.000m3, o statie de pompare. Reteaua de distributie a apei potabile în municipiu este inelara, cu o lungime de 484 km si diametre cuprinse între 50 si 1.000 mm. Vechimea retelei de distributie variaza între 1 – 115 ani.Presiunea de serviciu în retea este asigurata, indiferent de consumul de apa, cu ajutorul statiilor de pompare. Pentru cladiri cu un nivel, se asigura o presiune de lucru între 0,7 - 2,5 bari. Pentru cladiri cu regim înalt (P+11 nivele) apa este repompata cu ajutorul statiilor de hidrofor.Din numarul total de locuitori, cca. 97% sunt racordati la sistemul de alimentare cu apa.Consumatorii de tip industrie si asociatiile de proprietari sunt contorizati integral.Din totalul de 23.293 consumatori casnici, 13.501 sunt contorizati, 7.000 sunt racordati pausal cu bransament, iar 2.100 sunt dependenti de cismelele stradale (pausal).Comunele care au alimentare cu apa în sistem centralizat si au ca surse de apa sursele de suprafata sunt comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Tufesti, Comunele care au alimentare cu apa în sistem centralizat din sursele subterane de apa sunt Bertestii de Jos si Stancuta. Comuna Marasu nu beneficiaza de sistem de alimetare cu apa.

Canalizarea apelor uzate

Sisteme de canalizare a apelor uzate sunt slab dezvoltate la nivelul judetului Braila. In zona de studiu beneficiaza de sisteme de canalizare doar municipiul Braila si comuna Gropeni.




83

Dotarile infrastructurii de canalizare a apelor uzate la nivelul Municipiul BrailaSistemul de canalizare al municipiului Braila este de tip mixt, configurat pe zone astfel:§ în sistem divizor: 7 cartiere si zona industriala Sud;§ în sistem unitar: 14 cartiere si zonele industriale Nord - Progresu, Vest.Sistemul de canalizare functioneaza în proportie de 95% gravitational, restul fiind sub presiune. Reteaua de canalizare are o lungime totala de 278,2 km. Retelele au fost realizate în perioada 1916-1984, 2006-2007. Cele din prima perioada au un grad de uzura de cca. 20 – 70%. Retea de canalizare nu exista pe toate strazile municipiului.Volumul evacuat: 12800 mii mc.(anul 2009).Populatia racordata: 181500 locuitori.Sistemul este deservit de 9 statii de pompare amplasate astfel încat sa preia apele uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitationala în emisarul Dunare. Statiile de pompare ape menajere au consumuri de energie ridicate.Reteaua de canalizare pluviala este subdimensionata si nu preia tot debitul de ape pluviale. Descarcarea se face direct în emisar.Problemele majore pe care le are sistemul actual de canalizare sunt:§ neacoperirea întregii trame stradale a municipiului cu retele de canalizare;§ consumul ridicat de energie cu care functioneaza statiile de pompare a apelor uzate;§ apele uzate sunt evacuate direct în Dunare, neexistand o statie de epurare;§ reteaua de canalizare a apelor pluviale este subdimensionata si nu acopera toata trama

stradala.Statia de epurare care se va realiza prin fonduri ISPA va fi amplasata în zona de nord a localitatii, pe malul stang al Dunarii, în imediata vecinatate a digului de protectie împotriva inundatiilor.Comuna Chiscani este racordata la sistemul de canalizare din municipiul Braila iar apele uzate sunt transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunare.Comuna Gropeni detine reatea de canalizare de mici dimesiuni.Comunele Tichilesti, Tufesti, Stancuta si Bertestii de Jos desi au retele de alimentare cu apa nu beneficiaza de sisteme de canalizare a apelor uzate.

Structura apelor uzate evacuate în anul 2009, din datele furnizate de catre Compania de Utilitati Publice Braila la nivelul anului 2009:În judetul Braila, apele uzate generate în anul 2009 de agentii economici monitorizati de Agentia de Protectia Mediului Braila, pot fi structurate dupa cum urmeaza:

§ ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse din peste;

§ ape uzate provenite din industrie;§ ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei în scopul alimentarii animalelor

si salubrizarii crescatoriilor de animale.

Retele de canalizare

Retele de Apa Canalizare – Mediul Urban, din datele furnizate de catre Compania de Utilitati Publice Braila la nivelul anului 2009:




84

Primaria Sau Agentul Economic Operator

Lungime(KM)

VolumEvacuat (mii mc)

NumarLocalitati

Populatie Racordata

Braila 278,20 12.800 1 181.500

Structura apelor uzate evacuate în anul 2009În judetul Braila, apele uzate generate în anul 2009 de agentii economici monitorizati de

Agentia de Protectia Mediului Braila, pot fi structurate dupa cum urmeaza:§ ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse din

peste;§ ape uzate provenite din industrie;§ ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei în scopul alimentarii animalelor

si salubrizarii crescatoriilor de animale.

Epurarea apelor uzate nu se realizeaza în prezent în niciuna din localitatile din zona de studiu.Directivele UE prevad ca pana în anul 2015 comunitatile cu mai mult de 10.000 locuitori sadispuna de statie de epurare cu treapta tertiara de epurare. Aceasta obligativitate este aplicabilapentru sistemul zonal Braila.Din punct de vedere tehnic urmatoarele disfunctionalitati sunt de observat:

• vechimea mare a conductelor retelelor de distributie a apei potabile conduce la infiltratii în sistemul de canalizare;

• grad avansat de uzura din cauza vechimii conductelor;• comportari nesatisfacatoare ale materialului (beton, azbociment, etc.) care duce la

neetanseitati ale sistemului de colectare (camine si îmbinari conducte) si poluari ale panzei freatice;

• lipsa retelelor de colectare a apelor pluviale, stradale si alte suprafete, în majoritatea comunelor.

Normative si acte de reglementare a indicatorilor apelor uzate:Ø Normativul NTPA 001/2002, privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti evacuate în resursele de apa, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005 privind aprobarea anumitor norme în conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate, si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar în protectia mediului.Datele din tabelul urmator au fost furnizate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila:Ø Normativul NTPA 002/2002, privind conditiile de evacuare a apelor uzate în retele de canalizare ale localitatilor, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005, si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar în protectia mediului.Norme tehnice NTPA – 011/2002, privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orˆsenesti, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005 si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ulcomunitar în protectia mediului.




85

Sursa date: Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila

Consumul si distributia apei potabile în anul 2009

Denumire localitate/

Sursa de apa

Denumire retea

Lungime retea

(km)

Volum distribuit în

2009(mii mc/zi)

Categoria decalitate a

apelorpentru potabilizare

Numar de localitati

Populatie racordata

Braila Dunare 470,2 29,2 1 219. 981Lacu Sarat Dunare 6,0 0,08 1 1.218Varsatura Dunare 2,6 0,17 1 215Cazasu Dunare 21,1 0,12 1 2. 663Chiscani Dunare 19,8 0,26 1 3. 992Gropeni Dunare 15,0 0,19 1 3.808Tichilesti Dunare 3,8 0,09 1 3.719Tufesti Dunare 40,0 1,09

Categoria de calitate A2

1 6.176Sursa datelor: Compania de Utilitati Publice „ Dunarea” – Braila

Surse de poluare Domeniu de activitate EmisarVolum ape uzate(mil. mc) Poluanti specifici

SC” Termoelectrica” SA – suc. Electrocentrale Chiscani

Producerea de energie electrica –materii prime: pacura si gazul metan.

Fluviul Dunare 64,953 Materii în suspensie, CBO5, CCOCr•, NO2•, NO3•, reziduu filtrat la 105 0C, NH4

SC”Vegetal Trading”SRL

Cresterea suinelor Fluviul Dunare 0,326 Materii în suspensie, CBO5, CCOCr •, N, P, reziduu filtrat la 1050C, Cl-

SC” Complexul de porci Braila” SA

Cresterea suinelor

Fluviul Dunare

Ferma Baldovinesti – 1,156Ferma Tichilesti –0,321

Materii în suspensie, CBO5, CCOCr •, N, P, reziduu filtrat la 1050C, NH4

SC”Hercules”SA

Operatiuni de încarcare-descarcare în port si depozitare marfuri, reparatii nave si utilaje portuare din dotare, aprovizionare nave, remorcaj, pilotaj

Fluviul Dunare 0,023 Materii în suspensie, CBO5, CCOCr •, NO2, NO3•, reziduu filtrat la 105 0C, NH4

SC”Celhart Donaris „SA Fabricarea de celuloza, sulfat nealbita si hartie nealbita tip kraft

Fluviul Dunare 0,463 Materii în suspensie, CBO5, CCOCr •, P, NH4, reziduu filtrat la 105 0C, Cl -

SC” Tazz Trade” SRL Fabricare conserve si semiconserve din carne si peste

Fluviul Dunare 0,012 Materii în suspensie, CBO5, CCOCr •, N, P, reziduu filtrat la 1050C, NH4

Compania de Utilitati Publice „Dunarea” Braila

Administrarea si exploatarea patrimoniului Consiliului Municipal Braila – Captarea apelor de suprafata, înmagazinarea, potabilizarea si distributia apei captate, canalizarea, transportul si epurarea apelor uzate si pluviale

Fluviul Dunare Colectoare Braila Sud – 1,667C.Petrescu – 0,333Targoviste – 0,889Ghermany – 7,779Rizerie – 0,222Vadu Schelei –0,222

Materii în suspensie, CBO5, CCOCr •, N, P, NO2•, NO3•

Penitenciar Braila Siguranta nationala si zootehnie Canal desecare ANIF - Dunare

0,033 Materii în suspensie, CBO5, CCOCr •, N, P, reziduu filtrat la 1050C, NH4

Penitenciar de minori si tineri Tichilesti

Reeducare minori si tineri Canal desecare ANIF - Dunare

0,044 Materii în suspensie, CBO5, CCOCr •,N, P, reziduu filtrat la 1050C, NH4




86

2.5. CONCLUZII ASUPRA TERITORIULUI DE SUPORT

Aspecte caracteristice ale zonei PNBMBDin analiza efectuata prin studiile de fundamentare se desprind ca principale aspecte caracteristice:

Situarea PNBMB pe teritoriul Judetului Braila si pe cursul inferior al Dunarii, în apropierea municipiului Braila proiecteaza asupra sa avantajele si dezavantajele cu privire la dezvoltarea acestor teritorii de nivel judetean, regional, national si international: Situarea geografica la limita sud- estica a Romaniei, favorizeaza legaturi cu tarile din estul Europei aflate înafara spatiului comunitar (Moldova, Ucraina si indirect cu Federatia Rusa), dar cu care exista legaturi devenite traditionale de-a lungul timpului. Situarea pe cursul inferior al Dunarii navigabil - fluvial si maritim- ofera accesibilitate sporita si posibilitatea beneficierii de programele transnationale ce grupeaza tarile riverane Dunarii si cele din Bazinul Marii Negre.Situarea pe cursul inferior al Dunarii ridica în principal probleme legate de acumularea în aval a agresiunilor antropice asupra fluviului, dar si posibilitatea de a fi vizitat cu ocazia unor croaziere lungi care sa adune turisti din cît mai multe tari.Situarea pe Coridorul VII – Dunarea se poate aprecia ca fiind singurul cu traseul complet, datorita suportului natural.La nivel macroteritorial se poate aprecia ca situarea acestei zone este în apropiere de întretaierii axelor majore de transport ce leaga tarile din nordul Europei cu cele din Peninsula Balcanica-Mediterana( coridorul IX) si cele din vestul si estul UE (coridorul IV) si Coridorul VII Dunarea, întretaiere de axe traditionale în estul Europei care au generat în trecut o dezvoltare comercialaimportanta.Strategiile de dezvoltare a infrastructurii teritoriale de transport la nivel national si judetean sunt favorabile cresterii accesibilitatii Municipiului Braila si a localitatilor din vecinatate prin perevederile dezvoltare a cailor rutiere, feroviare, navale si aeriene.Situarea în proximitatea municipiului Braila, creaza avantajul situarii în proximitatea unui viitor pol de dezvoltare de înalt nivel teritorial- sistemul urban Braila- Galati- Macin- în conditiile realizarii obiectivelor de dezoltare a retelei de localitati prevazute prin PATN.

Accesibilitatea zoneiAccesul în PNBMB se realizeaza numai pe apa. Principalul acces al turistilor este din Municipiul Braila. In partea sudica a parcului pe tritoriul comunei Marasu este al doilea acces pentru turisti – Rustea. Intarile în PNBMB sunt continuate cu traseele de vizitare.Accesul de pe apa este restrictionat prin Regulamentul de vizitare al parcului.Localitatile aflate în vecinatatea PNBMB care au acces la zona de digul ce delimiteaza parcul sunt : Braila, Chiscani, Gropeni, Stancuta, Marasu, Bandoiu, Tacau.Conectarea acestor localitati cu teritoriul este prin retaua de transport auto, respectiv DJ 212, DN 21-E 584. In sudul PNBMB localitatile din vecinatate sunt Giurgeni (J. Ialomita) si Ciobanu (J. Constanta) cu relatie directa la drumul european E 60 si podul Giurgeni- Vadu Oii. Datorita acestui traseu european major interesul pentru accesul în PNBMB din partea de sud este de interes.In consecinta, se poate aprecia ca:




87

- din perspectiva protejarii mediului natural, accesul în PNBMB este prea facil pentru localnici, obisnuiti cu deplasarea cu ambarcatiuni;

- din perspectiva utilizarii în turism a acestei resurse naturale, accesibilitatea este redusadin cauza lipsei amenajarilor pentru acostare, insuficienta popularizare a acestui obiectiv, dotarea redusa a PNBMB cu ambarcatiuni pentru transportul turistilor, lipsa racordarii la traseele turistice din teritoriul national, regiona sau international.

Potentialul turistic Atractivitatea turistica a PNBMB este conferita de unicitatea acestui teritoriu- singura deltainterioara situata pe Dunare si de varietatea mediului biotic specific. Frumusetea si ineditul peisajelor, precum si varietatea faunei si florei reprezinta elemente specifice de potential ecoturistic ale zonei.Alte elemente care contribuie la atractivitatea sa pentru turism sunt:

- situarea pe traseul navigabil al Dunarii care permite vizitarea în cadrul unor croaziere,- vecinatatea cu obiective de interes turistic cum sunt Delta Dunarii si PN Muntii

Macinului,- vecinatatea cu Municipiul Braila care detine un important patrimoniu cultural de interes

turistic,- valoarea culturala a teritoriilor din zona Baltii Brailei, parstrata prin istorii ale locului si

valori etnografice din localitatile rurale. PNBMB este un teritoriu cu regim de protectie reglementat prin planul de management si regulamentul aferent, reactualizat si aflat în prezent în procedura de aprobare. Vizitarea este controlata si se poate desfasura numai în conditiile stipulate în Regulamentul PNBMB.Categoriile de turism ce se pot desfasura PNBMB sunt :

- ecoturismul (inclusiv turism sportiv), - agroturismul, - turismul stiintific, - turismul educational.

Conform Planului de management potentialul ecoturistic a fost evaluat la aproximativ 8.500 de turisti anual pentru un sejur mediu de 5 zile si un volum 42.500 zile turistice. Accesul turistilor este reglementat în functie de zonificarea dupa regimul de protectie. Astfel, pentru zonele de protecte integrala, capacitatea de suport turistic a fost evaluata de Consiliul Stiintific la 15 turisti pe zi, în zona de conservare speciala Fundu Mare si de 25 de turisti pe zi în zona de conservare speciala Egreta.

In interiorul PNBMB sunt permise formele de turism: - turismul nautic,- turismul ecvestru, - cicloturismul,- turismul pedestru.

Relatiile cu comunitatile localeComunitatile din zona Baltii au trait de-a lungul timpului în strînsa legatura cu natura, dezvoltîndu-e ca sate pescaresti sau sate cu o economie bazata pe agricultura, cresterea




88

animalelor si pescuit. Armonia dintre consumul resurselor si capitalul natural specificaeconomiilor traditionale a pastrat echilibrul ecologic al zenei.In deceniul 6 al secolului XX, s-au realizat marile lucrari hidrotehnice de aparare la inundatii si amenajare pentru agriculturaa a Insulei Mari. Prin aceste transformari si în contextul dezvoltarii accentuate a agriculturii, a colectivizarii si urbanizarii aceste comunitati au suferit trasformari majore. S-a modificat modul traditional de viata al locuitorilor si structura populatiei prin migratia tinerilor spre localitatile urbane. In Insula Mare satele pescaresti s-au stabilizat.Balta Mica a ramas în regim natural de inundare si aserzarile au disparut. Dupa inundatiile din 1970 au fost stramutate din incintele îndiguite si ultimele doua sate (Nicolesti si Nedeicu), astfel ca în prezent pe teritoriul PNBMB nu exista nici o localitate.In prezent, prin declinul agriculturii si al tuturor activitatilor economice de mici dimensiuni situatia economica a localitatilor este precara. Varsta medie ridicata si lipsa mijloacelor financiare de a dezvolta o afacere sau doar de a obtine benefici din activitatile agricole au condus la creseterea numarului de locuitori cu venituri foarte mici. Aceasta populatie saraca ce locuieste în asezarile din proximitatea BMB îsi gaseste sprijin în pescuit, ajungînd astfel sa intre în conflict cu nevoile de protejare a capitalului natural al parcului. Aceste comunitati au trecut de la o atitudine de armonizare cu capitalul natural la o atitudine de agresare a acestuia, prin braconaj piscicol, taieri de arbori în delict, pasunat abuziv în regim semisalbatic. Pentru o dezvoltare durabila a întregii zone s-a recunoscut prin Planul de management importanta unei dezvoltari teritoriale în care sa se coopereze cu comunitatile locale si sa se contribuie la evolutia lor pentru ridicarea nivelul de dezvoltare socio-economica. Pentru dezvoltarea durabila a zonei de cooperare, AD încurajeaza si asista comunitatile locale în întocmirea de proiecte pe fonduri structurale si de coeziune în domeniile ecoturismului, agriculturii ecologice, acvaculturii, manufacturii unor categorii de produse traditionale.Obiectivele PNBMB în raport cu comunitatile locale învecinate sunt:

• dezvoltarea ecopomica durabila` a localitatilor din zona de cooperare a PNBMB (8 comune limitrofe parcului, la care se adauga municipiul Braila);

• conservarea traditiilor în zona de cooperare a PNBMB .Finantarea activitatilor PNBMB se asigura din fonduri provenite din :a) contributia financiara a Regiei Nationale a Padurilor – ROMSILVA ;b) accesarea si derularea de proiecte finantate de institutii nationale si internationale ;c) activitati proprii ale Administratiei PNBMB ;d) subventii, donatii, sponsorizari ;e) alte surse.

2.6. PROBLEME SI PRIORITATIDin analiza teritoriului ocupat de UAT cu influenta antropica asupra PNBMB dupa criterii specifice amenajarii teritoriului s-au constatat urmatoarele probleme:

- accesibilitatea în zona este major influentata de accesibilitatea municipiului Braila, care în prezent este deficitara pe directia vest-est;




89

- dezvoltarea turismului în zona si implicit cresterea atractivitatii PNBMB este influentatade atractivitatea municipiului Braila care domina prin importanta socio-economica si nivelul de dotare cu servicii teritoriale;

- patrimoniul cultural al comunitatilor nu este în prezent valorificat în dezvoltarea turismului;

- slaba dezvoltare economica si problemele demografice ale comunelor din zona sunt probleme majore în protejarea integritatii si buna functionare a PNBMB;

- infrastructura turistica este deficitara, dotari pentru turism existînd doar în municipiul Braila si comuna Chiscani;

- între comunele din nord, apropiate de municipiul resedinta de judet si cele situate în sud exista diferente de dezvoltare economica si de accesibilitate ceea ce conduce la fracturarea teritoriului si inegalitate de sanse în dezvoltare;

- cadrul construit- fondul de locuinte si amenajarile spatiilor publice sunt la un nivel necorespunzator în comunitatile rurale, contribuind la scaderea atractivitatii acestora; în zona nu exista un mod de construire care sa valorifice traditiile locale;

- nu exista strategii de dzvoltare a turismului la nivel zonal teritorial care sa utilizeze întreg potentialul zonei si sa racordeze comunitatile rurale la circuite turistice nationale si internationale;

- interesul pentru dezvoltarea resedintelor de vacanta si a investitiilor în turism creazapresiuni asupra terenurilor din PNBMB si zonele adiacente; în localitatile riverane se înregistreaza 9 pensiuni turistice, din care doua în judetele din sud, 5 propuneri de pensiuni si 36 locuri de campare neamenajate, din care 11 în Parc;

- realizarea constructiilor în zona este restrictionata de pericolul de inundatii;- lipsa regulamentelor de construire poate conduce la deteriorari iremediabile ale cadrului

natural si ale peisajului;- Lacu Sarat este o statiune de interes local cu dotari minime pentru turism si care poate

potenta intersul pentru un turism variat în zona, completînd oferta turistica cu turismul balnear ;

- în zona malurilor Dunarii reprezinta atractivitate pentru turismul de weekend; practicarea aestei forme de turism în conditii improvizate reduce calitatea peisajului dinspre Dunare deoarece amenajarile pentru agrement lipsesc;

- imaginea malurilor dinspre Dunare spre teritoriul comunitatilor rurale ofera un peisaj care prezinta unele disfunctionalitati de imagine, prin prezenta unor obiective de infrastructurasi a unor constructii în stare de degradare precum si utilizarea malurilor pentru diverse activitati necorespunzatoare;

- accesul turistilor în PNBMB este dificil din lipsa amenajarilor pentru acostare, a amenajarilor specifice acceselor;

- în interiorul PNBMB exista constructii aflate în stare avansata de deteriorare din cauza inundarii;

- digul ce înconjoara PNBMB si apara terenurile de revarsarea Dunarii prezinta multe puncte vulnerabile, îndeosebi înspre Insula Mare a Brailei.

Pentru o dezvoltare durabila ateritoriului ocupat de localitatile din proximitatea PNBMB este necesara structurarea unui set de obiective care sa remedieze disfunctionalitatile si sa dinamizeze




90

dezvoltarea socio-economica în conditiile protejarii si valorificarii superioare a patrimoniului natural oferit de PNBMB.Setul de obiective este necesar sa se integreze în strategia de dezvoltare teritoriala a judetului.Prioritatile de dezvoltare constituie liniile directoare ale dezvoltarii teritoriului din perspectiva utilizarii terenurilor astfel încat sa se asigure armonizarea nevoilor comunitatilor locale de dezvoltare a unui cadru si nivel de viata corespunzator pentru locuitori cu nevoile de protejare a patrimoniului natural constitui de PNBMB.Din acesta perspectiva prioritatile de dezvoltare sunt urmatoarele:a). Crearea unor sisteme teritoriale de cooperare a localitatilor pentru potentarea sanselor de dezvoltare si rezovarea în comun de proiecte de dezvoltare economica, de extindere si modernirae a infrastructurii. Grupe de cooperari între localitati sunt:

- comunitatile din Insula Mare- localitatile situate pe DJ 212 si municipiul Braila- localitatile din sudul judetului – comunele Bertestii de Jos si Stancuta.

Intre aceste zone de cooperare si restul teritoriului judetean este necesara facilitarea legaturilor îndeosebi în zona de sud, spre Insuratei si realizarea unei bune racordari la retaua majora de trasport pentru cresterea accesibilitatii.Pentru localitatile din Insula Mare este necesara reducerea nivelului de izolare prin realizarea de noi legaturi rutiere si reabilitarea celor existente, precum si dezvoltarea în viitor a unor legaturi fluente prin realizarea traversarilor rutiere ale Dunarii.Dezvoltarea economica în sisteme teritoriale de tip clustere pe teritoriul judetului va contribui la creserea numarului locurilor de munca în localitati si reducerea migratiei, a navetismului spre alte judete.b). Cresterea accesibilitatii municipiului Braila prin realizarea podului peste Dunare spre Macin-Tulcea. Structurarea dezvoltarii teritoriului din proximitatea PNBMB este necesar sa fie bine ancorata în strategia de dezvoltare a municipiului astfel încat sa nu existe interferente stajenitoare si o dominare excesiva a acestuia asupra localitatilor vecine. Accesul major în PNBMB este necesar sa fie organizat prin Municipiul Braila astfel încat sapoata beneficia de dotarile existente portuare, culturale, turistice, finaciar-bancare care pot asigura turistilor confortul necesar.c). Controlul asupra acceselor în PNBMB este necesar sa fie exprimat atît prin Regulamentul propus prin Planul management cît si prin regulamente de construire care sa restrictioneze dezvoltarea imobiliara în localitatile din proximitate. Este necesara de asemenea stabilirea unei zone speciala de protectie perimetrala PNBMB pentru controlul dezoltarii constructiilor de orice fel.Regulamentele de construire vor avea în vederea realizarea unui regim de construire care sa nu modifice semnificativ peisajul natural, sa nu agreseze mediul natural si sa creeze un cadrului construit inspirat din specificulconstructiilor din zonele umede.t la realizarea constructiilor se va avea în vedere faptul ca întreaga zona ocupata de PNBMB este teren inundabil.d). Dotarea edilitara a localitatilor se va moderniza si se va extinde pentru asigurarea necesarului de apa potabila al comunitatilor, evacuarea apelor pluviale si a apelor uzate, epurarea corespunzatoare a acestora conform legislatiei în vigoare.Pentru extinderea, modernizarea, executarea lucrarilor de întretinere la infrastructura tehnica ce interactioneaza cu teritoriul PNBMB se vor respecte zonele de protectie conform legilor si normativelor în vigoare.




91

e). Se vor stabili zonele de acostare pe ambele maluri, percum si zonele destinate îmbaierii astfel încat sa nu fie agresat peisajul si mediul natural. Amenajarile de mal pentru acostare vor fi executate din materiale naturale si se vor prefera solutiile cu caracter provizoriu. f).Dotarile turistice din localitatile rurale de tip pensiune turistica sau sat de vacanta se vor dezvolta într-un sistem de cooperare bazat pe complementaritate astfel încat sa se evite concurenta si sa se utilizeze mai eficient specificul localitatilor rurale. In acest sistem municipiul Braila va detine un rol major de asigurare a dotarilor de nivel superior si a celor care necesitainvestitii mari. g).Teritoriul pentru care se propune regulament de construire se refera la teritoriul PNBMB.Pentru o dezvoltare coerenta si armonioasa a este necesara crearea în cadrul PUG-urilor comunelor si municipiului Braila a unor zone de adiacente parcului care sa controleze dezvolarea constructiilor. Latimea acestor zone perimetrale PNBMB se va stabili în fuctie de vizibilitatea si conditiile de teren.

2.7. TENDINTE DE DEZVOLTARE

Principalele linii de forta ale teritoriului studiat sunt.- teritoriul ocupat de UAT cu terenuri în PNBMB sunt situate între axele majore de trafic

rutier E584 si E 60 si cursul navigabil al Dunarii- liniile de forta generate de axele rutiere pe directiile Rîmnicu Sarat- Tulcea, Braila-

Focsani, Braila Bucuresti ocupa în prezent o pozitie mai putin sustinuta- municipiul Braila domina întreaga zona prin deuvoltarea socio-economica si rolul

administrativ- comunele situate în proximitatea Brailei sunt antrenate în dezvolare de vecinatatea cu

aceasta- comunele din sud sunt mai relationate cu teritoriul judetului, iar dezvoltarea lor socio-

economica este deficitara- între localitatile zonei legaturile de colaborare nu sunt sufieicent de sustinute iar acest

lucru nu este în avantajul dezvoltarii eficiente a a lor- între comunele din zona nu exista suficienta coeziune cu privire la strategiile de

dezvoltare- PNBMB este accesibil din cele doua extremitati- nord si sud- iar zonele adiacente acestor

porti de intrare par a fi sunt oarecum în concurenta.




92

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE 3.1. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE INTEGRATE PROBLEMATICII CORIDORULUI EUROPEAN VII DUNAREA3.1.1. COORDONATELE STRATEGICE DE DEZVOLTARE TERITORIALA DE NIVEL SUPERIOR

a) NIVELUL EUROPEANStrategia Lisabona / Goteborg, adoptata în anul 2004, avand ca scop convergenta strategiilor tarilor din Uniunea Europeana în vederea cresterii coeziunii la scara UE prin actiuni interconectate si mutatii structurale în cinci domenii importante: • societatea cunoasterii – Cercetare & Dezvoltare & Inovare; • piata interna – deschiderea pietei serviciilor; • climatul afacerilor – reducerea barierelor administrative, cresterea calitatii legislatiei; • piata muncii – învatare continua, parteneriate pentru crestere si dezvoltare, etc.; • mediul – în sensul completarilor aduse principiilor dezvoltarii durabile ca valoare

etica globala prin Agenda 21 („capitalul natural”), prin Conventia de la Florenta privind Peisajele si prin Consiliile din 2000-2001 de la Lisabona si Goteborg (legarea problemelor mediului de cele economice si sociale, a celor stiintifice de cele practice, a celor privind durabilitatea dezvoltarii de subsidiaritate si buna guvernanta)

Principiile directoare pentru o politica de dezvoltare spatiala a Uniunii Europene si tarilor candidate, adoptate la Conferinta informala a ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului Uniunii Europene - „SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPATIULUI COMUNITAR” (ESDP) – POTSDAM, 10/11 MAI 1999:

• dezvoltarea unui sistem urban echilibrat si policentric si o noua relatie oras-mediu rural;• asigurarea unei paritati a accesului la infrastructuri si informatii;• dezvoltarea durabila, gestionarea inteligenta si protejarea naturii si a patrimoniului

cultural;Principiile de dezvoltare spatiala europeana, adoptate la Conferinta Europeana a Ministrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului – CEMAT, Hanovra 2000, sub titlul de „PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALADURABILA A CONTINENTULUI EUROPEAN”: • promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socio-economica echilibrata si

prin ameliorarea competitivitatii;• sustinerea dezvoltarii generate de functiunile urbane si de îmbunatatirea relatiilor

rural-urban;• asigurarea unor conditii de accesibilitate mai echilibrate;• dezvoltarea accesului la informatie si cunoastere;• reducerea prejudiciilor provocate mediului;• valorificarea si protectia resurselor si patrimoniului natural;• valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;• dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea sigurantei;




93

• promovarea turismului calitativ si durabil;• limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale.• siguranta si securitate.

b) NIVELUL TRASNATIONAL /TRANSFRONTALIERProgramul de Cooperare Transnationala pentru Sud-Estul Europei:

Prioritatea 1: Sprijinirea inovarii si antreprenoriatului – buget 51.824.891 € – Dezvoltarea retelelor tehnologice si de inovare în domenii specifice;– Dezvoltarea unui mediu propice antreprenoriatului inovativ;– Îmbunatatirea conditiilor cadru si deschiderea drumului catre inovare

Prioritatea 2 : Protectia si îmbunatatirea mediului înconjurator - buget 63.223.327 €– Îmbunatatirea managementului integrat al apelor si prevenirea riscurilor de

inundatii;– Îmbunatatirea prevenirii riscurilor naturale– Promovarea cooperarii în domeniul managementului resurselor naturale si al

ariilor protejate– Promovarea energiei regenerabile si eficientizarea resurselor

Prioritatea 3: Îmbunatatirea accesibilitatii – buget 64.895.099 €– Îmbunatatirea coordonarii în promovarea, planificarea si interventia în domeniul

retelelor primare de transport;– Dezvoltarea strategiilor de diminuare a “diviziunii digitale”;– Îmbunatatirea conditiilor cadru pentru platformele multimodale.

Prioritatea 4: Dezvoltarea sinergiilor transnationale ale zonelor cu potential – buget 48.633.328 €

– Abordarea problemelor ce afecteaza zonele metropolitane si sistemele regionale de asezari

– Promovarea unui tipar echilibrat al zonelor cu potential în ceea ce priveste accesibilitatea si atractivitatea acestora

– Promovarea utilizarii patrimoniului cultural pentru dezvoltarePrioritatea 5: Asistenta tehnica pentru implementarea programului si cresterea capacitatiiProgramul este finantat din 3 Instrumente Financiare Comunitare:

FEDR - (Fondul European de Dezvoltare Regionala – fond post aderare care face parte din categoria fondurilor structurale, alaturi de Fondul Social European si Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) – buget total pentru cele 8 state membre/ 7 ani de programare 206,691,645IPA –Instrumentul pentru Asistenta de Preaderare (înlocuieste o serie de programe si instrumente financiare comunitare destinate tarilor candidate sau tarilor potential candidate la aderare, si anume programele PHARE, PHARE CBC, ISPA, SAPARD, CARDS si instrumentul financiar pentru Turcia, tari beneficiare fiind tari candidate si tari potential candidate) – Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Serbia, Muntenegru. ENPI - Instrument de Parteneriat a Vecinatatii Europene – Moldova si Ucraina




94

Strategia UE pentru Regiunea DunariiStrategia UE pentru Regiunea Dunarii, un model de dezvoltare regionala la nivel european, a fost initiata de Romania si Austria în 2008 si va fi lansata pana la sfarsitul anului 2010. Strategia Dunarii va fi o strategie interna a Uniunii Europene la care sunt invitate sa participe si statele terte riverane si va respecta cele trei principii aplicate si în cazul Strategiei UE pentru regiunea Marii Baltice. Cele trei domenii (piloni) propuse de Comisia Europeana si pe care se va axa Strategia Dunarii sunt:

• conectivitatea (transport, energie, telecomunicatii), • protectia mediului si gestiunea apei,• dezvoltarea socio-economica (cultura, educatie, turism, dezvoltare rurala).

Necesitatea Strategiei:- îmbunatatirea dialogului între actorii europeni din regiunea Dunarii- sustinerea potentialului economic al zonei Dunarii si pentru dezvoltarea durabila a localitatilor riverane- asigurarea coerentei programelor si proiectelor în curs de derulare cu cele care vor fi sustinute prin viitorul exercitiu bugetar post 2013.Provocarile regionale de care se va tine cont în viitoarea strategie sunt constituite din:

- dezvoltarea diferita a statelor riverane- necesitatea îmbunatatirii conditiilor de trafic pe Dunare- protejarea mediului, a biodiversitatii si prevenirea riscurilor- schimbarile climatice- diversitatea culturala.

Oportunitatile de dezvoltare oferite de o viitoare strategie a Dunarii:Transport:

- coridorul de transport transeuropean VII-TEN-T-Dunarea reprezinta o axa prioritarade transport în interiorul UE

- refacerea infrastructurii portuare si a senalului navigabilUtilizarea noilor tehnologii si a sistemelor verzi:

- inovare si cercetare în beneficiul dezvoltarii durabile- sisteme verzi si tehnologii noi pentru societatea informationala de maine

Investitii în protectia mediului- ape mai curate- protejare biodiversitatii- dezvoltare rurala si protectia împotriva riscului producerii de fenomene extreme.




95

Statele participante sau interesate în elaborarea strategiei:

- 8 state membre UE riverane sau situate în bazinul Dunarii: Germania, Austria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Romania- 6 state nemembre, riverane sau situate în bazinul Dunarii: Serbia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, republica Moldova si Ucraina- 4 state interesate: Belgia, Olanda, Polonia, Turcia.

Obiectivele viitoarei stategii:- transformarea regiunii Dunarii într-o regiune prospeera- dezvoltarea durabila- eco-dezvoltarea- promovarea turismului- atractivitatea.

Pentru protectia si utilizarea apelor fluviului a fost adoptata Conventia privind cooperarea utilizarea durabila a fluviului Dunarea care ofera cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protectiei apei si resurselor ecologice, precum si pentru utilizarea lor durabila în Bazinul Dunarii.

Colocviul Fluvial European de SudColocviul fluvial european de sud avand ca organizatori Franta, Spania, Portugalia, Italia si Romanaia se inscrie în procesul activ de punere în practica a Conventiei europene a peisajului. Specialistii din aceste tari au impartasit din experienta lor cu privire la dezvoltarea teritoriului pe importante cai fluviale. Obiectivele sale sunt:

- sutinerea eforturilor de orbganizare si promovare a practicilor legate de caile de apainterioare ca vector de structurae, de dezvoltare, de punere în valoare a teritoriului, în contextul logicii de dezvoltare durabila si în concordanta cu acestea

- organizarea schimburilor si cooperarii europene între diferite vai fluviale cu scopul de a le pune deplin în valorile economice si sociale, în favoarea locuitorilor si de a asigura în acelasi timp protectia.




96

Desfasurarea colocviilor a avut urmatoarea traiectorie în timp:2000- Villeneuve sur Lot, Franta- organizator Consiliul General Lot et Garonne2001- Amposta-Mora- organizator Institutul pentru Dezvoltare a Comunelor vaii Embre, Guvernul Cataloniei2002- Ferrara, Italia- organizator Provinciile Ferrara, Rovigo, si Venetia2004- Piacenta si Cremona, Italia- organizator Provinciile Piacenta si Cremona2005- Vila Real, Portugalia- invitat special Romania- organizator Institutul Portuar si pentru Transporturi Maritime-Divizia Nord si Duoro2007- Sevillia, Spania- organizator Guvernul Andaluziei2008- Roma, Italia- organizator Regiunea Lazio2010- Braila, Romania.Obiectivele propuse de colocviul de la Braila reprezinta efortul Romaniei si al Judetului Braila de a racorada la tendintele si sansele europene de sprijinire a dezvoltarii teritoriului, prin valorificarea potentialului sau specific:

- promovarea unui tip de turism si a unui mod de utilizare a teritoriilor fluvialecare saasigure prezervarea unui mediu special si special de sensibil

- punerea în evidenta a multiplelor mize legate de Dunare, pentru turism dar si pentru calitatea vietii locuitorilor

- organizarea unei reflexii comune, a unor confruntari de idei si experiente, pomovarea unor solutii împatasite de catre diferiti actori si utilizatori, referitor la vocatiile multiple ale acestui tip de teritorii, indiferent de diferentele în modul de administrare, d edeosebirile geografice, sociologice, culturale

- caracterizarea turismului de apa dulce, ca turism cu caracteristici specifice.

PROGRAME SI PROIECTE EUROPENEÎn cadrul Programului de dezvoltare regionala, sustinut de Consiliul Europei, în scopul aplicarii Strategiei paneuropene de conservare a diversitatii biologice si peisagere, Romania, Republica Moldova si Ucraina au semnat în anul 2000 Acordul privind realizarea rezervatiei transfrontiera "Delta Dunarii si zona inferioara a raului Prut ". Tot în anul 2000 Romania a initiat împreuna cu Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina crearea "Coridorului verde al Dunarii". Aceste cooperari în spatiul RBDD au generat o multitudine de initiative si actiuni comune materializate în proiecte si programe.Pentru crearea mecanismelor de consultare la toate nivelele, cu cei implicati, cum ar fi colectivitatile locale, utilizatorii din bazinul hidrografic, beneficiarii serviciilor de gospodarirea apelor, prin Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996 s-a prevazut crearea Comitetelor de bazin, organizate teritorial la nivelul Directiilor de Ape ale Administratiei Nationale Apele Romane (Arges-Vedea, Jiu, Olt, Mures, Somes-Tisa, Crisuri, Prut, Buzau-Ialomita, Dobrogea-Litoral, Banat, Siret).

Proiectul DONAUREGIONEN este un Proiect finantat de UE în cadrul Programului INTERREG II B CADSES elaborat sub egida Ministerul Constructiilor si Dezvoltarii Regionale din Republica Slovaca si ministerelor similare ale tarilor partenere Germania, Ungaria, Serbia, Bulgaria si Romania. Zona Dunarii din Romania analizata în acest proiect cuprinde judetele: Caras-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calarasi, Ialomita, Constanta, Braila, Galati, Tulcea si Municipiul Bucuresti.




97

Prin acest proiect judetul Braila va beneficia în întregime de fondurile alocate împlementarii strategiei adoptate.Proiectul raspunde nevoii de evalualuare a potentialului de dezvoltare si planificare coordonata a dezvoltarii spatiale din Zona Dunarii.Structura proiectului este urmatoarea:

- Evaluarea si tipologia- Identificarea problemelor- analiza situatiei existente;- Strategia Planificarii spatiale;- Implementarea strategiei.

Cuprinsul proiectului conform metodologiei propuse:- Evaluarea potentialului de dezvoltare a Zonei Dunarene- analiza problemelor,

intereselor si conflictelor;- Tipologia si selectarea centrelor de dezvoltare din regiunea dunareana;- Conceptul de dezvoltare spatiala a teritoriului din Bazinul Dunarii- Stabilirea instrumenetelor de implementare a planurilor si proiectelor din regiunea

dunareana.Pana în prezent în cadrul acestui proiect s-a realizat baza de planificare teritoriala constand în analiza situatie existente, evaluarea potentialului si stabilirea conceptului de dezvoltare spatiala si s-au obtinut urmatoarele:

- Actualizarea sistemului de informatii,- Crearea sistemului informational continand documente accesibile pe Web,- Evaluarea potentialului de dezvoltare din Zona Dunarii,- Tipologia regiunilor si indentificarea problemelor,- Conceptul de dezvoltare spatiala a teritoriului si propuneri de regiuni de dezvoltare

trans-dunarene.

Evaluarea nivelului economic al regiunii s-a bazat pe indicatorul PIB al regiunii la nivel NUTS2 si NUTS3 în perioada 1996-2005, tinand cont de structura activitatilor, salariul mediu brut lunar si speranta de viata la nastere.Evaluarea potentialului economic a constat în evaluarea : resurselor primare(potentialul natural) si resurselor secundare (potentialul fortei de munca, structura întreprinderilor, potentialul de dezvoltAre al regiunii).




98

Conform analizelor potentialului demografic Municipiul Braila ocupaun loc important în ierarhia localitatilor din cursul inferior al Dunarii, iar situarea sa în proximitatea municipiului Galati creaza posibilitatea dezvoltarii unui pol urban situat pe locul 2 dupacapitala Bucuresti.Potentialul de dezvoltare a fost evaluat prin 27 de indicatori la nivel de NUTS3.

Tipologia regiunilor dunarene, bazata pe rezultatele evaluarii, a grupat regiunile în 4 grupe: regiuni dezvoltate, regiuni stabilizate, regiuni în stagnare si regiuni slab dezvoltate.Judetul Braila este evaluat ca regiune în stagnare, alaturi de judetele Calarasi, Caras-Severin, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Mehedinti si Tulcea.Conform analizelor efectuate cu privire la relatiile ce se stabilesc în cadrul acestui teritoriu se poate observa ca zona Brailei este evaluata ca avînd relatii spre amonte, cu municipiul Calarasi si indirect cu Bucuresti si Constanta, în zona numita Dunarea-Est. Relatiile sunt analizate îndeosebi din perspectiva relatiilor transfrontaliere. Scest fapt conduce la concluzia ca orientarea proiectelor în Brala se poate concentra pe cresterea rolului sau în zona de est dunareana sî promovarea relatiilor cu Republica Moldova si Ucraina (Subregiunea Romania-Moldova-Ucraina).




99

Proiectul DATOUWAY este un proiect în cadrul PROGRAMULUI DE COOPERARE TRANSNATIONALA SUD-ESTUL EUROPEI 2007-2013 in cadrul Axei 4: Dezvoltarea sinergiilor transnationale ale zonelor cu potential; 4.2. Promovarea unei distributii echilibrate al zonelor cu potential de dezvoltare în ceea ce priveste accesibilitatea si atractivitatea acestora.

Scopul proiectului este sa contribuie la dezvoltarea durabila a regiunii Dunarii prin sprijinirea dezvoltarii turismului de-a lungul vaii Dunarii, cu prioritate în zonele rurale.Participantii la acest proiect sunt: Bulgaria, Ungaria, Italia, Slovacia, Romania(tari membre UE) si Croatia, Serbia (tari nemembre UE).Durata proiectului este pe perioada 2009-2012 si are o valoare totala de 2771444 EUR, din care 85% nerambursabil, iar 15% de la bugetul de stat.Obiectivele specifice sunt urmatoarele:

- ameliorarea situatiei actuale a mediului si îmbunatatirea generala a calitatii vietii în acesta zona, prin cooperare internationala;

- promovarea unei dezvoltari teritoriale echilibrate si durabile a regiunii vizate, în special prin integrarea zonelor marginale si cu accesibilitate redusa;

- armonizarea si realizarea unui echilibru între localitatile urbane si rurale, inclusiv prin identificarea si valorificarea potentialului de dezvoltare

- îmbunatatirea situatiei economiceprin activitati de turism, în special în zonele rurale;- schimb de experienta si formularea unor politici comune de planificare a dezvoltarii

turismului;- consolidarea retelei de localitati si functiile îndeplinite de acestea prin activitati

turistice si ameliorarea infrastructurii.Prin acest proiect se doreste obtinerea urmatoarelor rezultate:




100

- elaborarea unei strategii comune de dezvoltare a turismului dunarean în tarile partenere

- dezvoltarea unui set de strategii si proiecte pilot în cinci arii de interes distincte, cu potential turistic important (4 proiecte cu 2-3 parteneri si unul pentru întreul teritoriu)

- crearea unei asociatii/retele de localitati, experti si actori interesati de turismul în zona Dunarii;

- o contributie directa la îmbunatatirea politicilor nationale si locale;- desfasurarea unei serii de activitati de diseminare: conferinte, ateliere de lucru,

pagina web, articole de presa.Proiectul DANUBEPARKS- Reteaua ariilor protejate dunarene- este un proiect transnational din cadrul PROGRAMULUI DE COOPERARE TRANSNATIONALASUD-ESTUL EUROPEI 2007-2013 bazat pe parteneriat, avînd ca scop extinderea cooperarii, coordonarii, consultarii între administratiile nationale ale ariilor protejate din tarile aflate în zona Dunarii în vederea protejarii si dezvoltarii durabile a ariilor protejate dunarene.

Largirea Uniunii Europene (UE) a creat un nou cadru general de-a lungul Dunarii. Dezvoltarea economica a intensificat presiunea pe zonele inundabile si sectiunile fluviale ramase naturale, în vreme ce NATURA 2000 si Directiva Cadru Apa înca asteapta deplina implementare.În baza cooperarii existente, reprezentanti ai Ariilor Protejate au lansat un apel pentru înfiintarea unei Retele de Arii Protejate ale Dunarii, ca platforma pentru o continua cooperare transnationala (Declaratia de la Tulcea, Aprilie 2007).Proiectul a obtinut finantare în cadrul Programului de Cooperare Transnationala Europa de Sud-Est (SEE), bugetul total al Proiectului fiind de 2.720.950 euro. Bugetul total pentru ARBDD este de 662.500 euro, din care contributia ERDF pentru ARBDD este de 563.125 euro, contributia proprie a ARBDD fiind de 13.250 euro.Pentru lansarea oficiala a DANUBEPARKS toti partenerii de proiect au semnat, în data de 9 iunie 2009, Declaratia de la Viena pentru stabilirea telurilor noii retele si pentru recunoasterea obiectivelor de colaborare durabila. Finantarea acordata de UE se ridica la suma de 2,7 milioane Euro pentru o perioada totala de implementare de 3 ani (pana în Februarie 2012).Partenerul Lider: Donau-Auen National Park, AustriaPartenerii de Proiect:

• BROZ – Regional Association for Nature Conservation and Sustainable Development, Slovakia

• State Nature Conservancy, Slovakia• Duna-Drava National Park, Hungary• Duna-Ipoly National Park, Hungary• Kalimok Brushlen Protected Area, Bulgaria• Persina Nature Park Directorate, Bulgaria• Regional Inspectorate of Environment and Waters -Ruse, Bulgaria• Danube Delta Biosphere Reserve Authority, Romania

Partenerii de Retea:• Nature Park Kopacki Rit, Croatia• Institute for Nature Conservation representing Nature Reserve Gornje Podunavlje, Serbia




101

• City of Ingolstadt and Auenzentrum Neuburg representing Danube Floodplain Restoration Area Neuburg – Ingolstadt, Germany

Partenerii Observatori:• ICPDR – International Commission for the Protection of the Danube River• Ministry of Environment and Water, State Secretary for Nature and Environment• Protection, Hungary• Provincial Secretariat for Environmental Protection and Sustainable Development,• Serbia• State Forestry Agency, Bulgaria• Ministry of Environment and Spatial Planning, Serbia• via donau -Austrian Waterway Company• Ministry of Environment and Water, Bulgaria• Ministry of Environment, Romania• Ministry of Agriculture, Forestry, Environment and Water Management, Austria• Ministry of Culture, Croatia

Danubeparks este cel mai recent proiect destinat protejarii parcurilor naturale ale Dunarii, cel mai lung si mai poluat fluviu european. Pe baza unui acord de cooperare incheiat luna trecuta la Viena, cu sustinerea Uniunii Europene, 12 parcuri naturale din cele opt state riverane sunt incluse in programul de protejare a biotopurilor terestre, acvatice si aeriene.Obiectivele Retelei au fost formulate si acceptate de parteneri prin semnarea Declaratiei de la Viena din 9 iunie 2009.

Telurile, Viziunea si Activitatile DANUBEPARKS:Reteaua DANUBEPARKS a fost înfiintata pentru a promova actiuni de conservare la nivel transnational si pentru a creste capacitatea Ariilor Protejate individuale prin:

• dezvoltarea si implementarea strategiilor transnationale comune de conservare• practici coerente de management si• identitate comuna a Ariilor Protejate ale Dunarii.

Efectele interne preconizate includ un transfer de cunostinte si experienta servind ca baza pentru elaborarea planurilor comune de management si conservare si pentru implementarea de proiecte pilot semnificative la nivelul întregii Dunari. Telurile globale sunt îmbunatatirea situatiei ecologice a zonelor umede ale Dunarii si a habitatului pentru speciile reprezentative, precum si întarirea dezvoltarii regionale prin promovarea turismului în natura si schimburi culturale.Referitor la efectele externe, initiativele comune în domeniul relatiilor publice si conferintele de importanta internationala vor ajuta la întarirea vocii Ariilor Protejate ale Dunarii la nivel international.

- influentarea punerii în aplicarea si dezvoltarea viitoare a politicilor publice.Obiectivele proiectului formulate prin Declaratia de la Tulcea 2007 au la baza Conventia Ramsar si conventia si cooperarea pentru Protejarea si utilizarea durabila a Fluviului Dunarea semnata la Sofia în 1994:

- sporirea conservarii naturii din Ariile protejate ale Dunarii- îmbunatatirea managementului Ariilor protejate dunarene- schimbul de expertiza în managementul Ariilor protejate dunarene




102

- îmbunatatirea cunostiintelor legate de starea, impactul economic, social si asupra mediului si managementul Ariilor protejate dunarene

- actiuni de prevenire, control si reducerea poluarii în zonele inundabile din zonele umede din Bazinul Dunarii

- promovarea constientizarii importantei internationale a Bazinului Dunarii- promovarea dezvoltarii durabile

Apelul pentru înfiintarea Retelei de Arii protejate dunarene lansat prin Declaratia de la Tulcea 2007 are în vedere asigurarea unei baze transnationale de strategii comune, planuri de catiune pe urmatoarele module:

• schimb cultural între regiunileariilor protejate;• morfologia si revitalizarea fluviului;• managementul ariilor protejate• conservarea speciilor• monitoring si Natura 2000• turism în natura Dunarii.

Conceptul pe termen lung al DANUBEPARKS include viitoare Arii Protejate de-a lungul Dunarii si a afluentilor sai majori. Parcul Natural Balta Mica a Brailei nu este inclus în aceast proiect, dar importanta sa între ariile naturale de pe cursul Dunarii nu este de contestat si este necesar ca aceasta zona umeda sa se alature retelei deja formate prin acest proiect.Cele 11 arii protejate aflate în amonte de PNBMB sunt prezentate în Anexa 1.

Proiectul WANDA - WAste management for inland Navigation on the DAnube - are ca obiectiv major protejarea ecosistemelor si resurselor de apa, precum si stabilirea formelor de coordonare a sistemului de management al deseurilor generate de nave de-a lungul Dunarii.

Proiectul este finantat din PROGRAMULUI DE COOPERARE TRANSNATIONALA SUD-ESTUL EUROPEI 2007-2013, fond asociat FEDER si a fost aprobat în iunie 2009 si include 7




103

tari- Austria, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Serbia, Croatia, Romania. Bugetul total al proiectului este de 1667240 EUR.Rezultatele asteptate ale proiectului sunt:

- pregateste viitoarele srvicii de colectare a deseurilor provenirte de la nave pe termen lung

- reducerea riscurilor de mediu legate de deversarile de deseuri provenite de la nave- distribuirea de proceduri clare pentru eliminarea coordonata a deseurilor provenite

de la nave catre capitanii, armatorii si operatorii de flota- furnizarea catre autoritatile responsabile si partile interesate a rezultatelor concrete

aplicate politicilor lor si facilitarea initiativelor de urmat la nivel national.Un beneficiu important al proiectului se va realiza prin coordonarea transnationala a tuturor partenerilor de proiect si realizarea unui schimb permanent de informatii cu Comisia Internationala pentru Protectia Dunarii Germania (ICPDR), Comisia Dunarii, Comisia Centrala de Navigatie pe Rin (CCNR), Comisia Sava si cu alte parti implicate relevante pentru elaborarea conceptelor de management al deseurilor, actiunile pilot si modelul financiar.Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati este partener din partea Romaniei în acest proiect.Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), cu sediul la Viena coordoneaza toate activitatile desfasurate în cadrul Conventiei si este principalul organism de decizie al Conventiei. Romania a devenit stat membru al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea în 1995, odata cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea. ICPDR serveste drept platforma pentru coordonare la nivel bazinal în vederea dezvoltarii si initierii Planului de management bazinal al fluviului Dunarea. Totodata, ICPDR este puternic implicata în implementarea Directivei Cadru pentru Apa 2000/60/EC a Uniunii Europene la nivelul Bazinului Hidrografic al Dunarii, principalul obiectiv al Conventiei.În luna noiembrie 2000, Partile la Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea si-au manifestat vointa de a implementa Directiva Cadru pentru Apasi de a coopera în cadrul ICPDR pentru realizarea, pana în 2009, a unui singur Plan de management bazinal al fluviului Dunarea, la nivelul întregului bazin dunarean:Euroregiunea "Dunarea de Jos". Înfiintata în 1998 îsi propune printre altele si promovarea unor actiuni privind protectia mediului, conservarea diversitatii biologice si dezvoltarea durabilaEuroregiunea "Dunarea de Jos" cuprinde judetele Galati, Braila si Tulcea (Romania), judetul Cahul (Republica Moldova) si Regiunea Odessa (Ucraina). “Coridorul verde al Dunarii”În 1999 a luat fiinta "Coridorul Verde" al Dunarii, la initiativa Romaniei, prin încheierea unui protocol de colaborare între Ministerele Mediului din Bulgaria, Moldova, Romania si Ucraina, prin care se va crea un sistem de zone protejate de-a lungul Dunarii de Jos, inclusiv Delta Dunarii.Statele si-au depasit obiectivele propuse de a proteja 775.000 de hectare din arii protejate si 160000ha puse sub protectie, prin realizarea protectiei pe 1,4 milioane de hectare.Au fost create instrumente de protectie a apei, de control al inundatiilor si oportunitati de relaxare pentru cele 29 de milioane de oameni care traiesc langa Dunarea de Jos.




104

Cooperarea pentru „Zona Naturala Protejata transfrontiera a Deltei Dunarii si Prutului inferior”În iunie 2000, Ministerele Mediului din Republica Moldova, Romania si Ucraina au semnat Acordul de stabilire a "Zonei de protectia naturii din Delta Dunarii(Rezervatia Biosferei Delta Dunarii- Romania, Rezervatia Biosferei Dunarii - Ucraina) si Prutul Inferior(Rezervatia Stiintifica Prutul Inferior - Republica Moldova)".

c) NIVELUL NATIONAL

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A ROMANIEI - perioada financiara2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei în conformitate cu Politica de Coeziune a UE. PND reprezinta documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de PND-ul Romaniei pentru perioada 2007-2013 prevede sase prioritati nationale de dezvoltare pentruperioada 2007-2013: 1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si întarirea capacitatii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii în sectorul agricol 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare între regiunile tarii.

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL (PATN) are caracter director si fundamenteaza programele strategice sectoriale pe termen mediu si lung determinadimensiunile, sensul si prioritatile dezvoltarii în cadrul teritoriului Romaniei, în acord cu ansamblul cerintelor europene. PATN se elaboreaza pe sectiuni specializate, care se aproba de Parmanetul Romaniei.PATN Sectiunea I Retele de transport aprobata prin Legea Nr.363 din 21 septembrie 2006 cuprinde directiile de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru perioadele medii si de perspectiva începand de la data aprobarii sale. Aceasta Lege înlocuieste Legea Nr. 71 din 1996 privind aprobarea PATN sectiunea I cai de comunicatie.PATN Sectiunea II APA aprobata prin Legea Nr.171 din 4 noiembrie 1997 cu modificarile ulterioare- traseaza principalele directii de dezvoltare cu privire la sistemele teritoriale hidroedilitare, alimentarea cu apa a localitatilor, sistemul de amenajari pentru irigatii, desecare drenaj, reabilitare pe termen scurt, mediu si lung. PATN Sectiunea III – Zone protejate aprobata prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 prin care sedefineste cadrul legal de delimitare si administrare a zonelor protejate naturale si construite. Anexa 1 la aceasta lege cuprinde categoriile de zone naturale de interes national si monumentele naturii. Prin acesta lege teritoriul ocupat de Balta Mica a Brailei este declarat Parc Natural, regim de protectie din categoria de protejare Rezervatii ale biosferei si parcuri nationale sau naturale.PATN Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati aprobata prin Legea Nr.351 din 6 iulie 2001care cuprinde prevederile de dezvoltarea ale retelei de localitati din Romania.




105

PATN Sectiunea V –Zone de risc natural, aprobata prin Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001. Prin acesta sectiune se definesc zonele de risc natural si se realizeaza o macrozonare a teritoriului cu privire la cutremurele de pamant, inundatii si alunecari de teren.PATN Sectiunea VIII – Zone turistice, aprobata prin Legea Nr. 190 din 26 mai 2009. prin acesta sectiune se delimiteaza arealele de interes turistic din teritoriul national pe baza unei analize complexe a resurselor naturale, a ptrimoniului cultural, calitatii mediului precum si a infrastructurii turistice si generale de care acestea beneficiaza pana în prezent.

CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALA- ROMANIA 2030 este un document strategic privind dezvoltarea teritoriala durabila si integrata pe termen mediu si lung a Romaniei. Conceptul asigura un cadru de fundamentare a dezvoltarii teritoriale a Romaniei în conexiune cu evolutiile spatiului european si international si se bazeaza pe practicile curente în domeniul planificarii teritoriale.Scopul sau este de a evidentia din perspectiva teritoriala integrata, modalitatile de valorificare a potentialului national, în vederea recuperarii decalajelor de dezvoltare fata de tarile europene, de a stimula dezvoltarea echilibrata în teritoriul national si de a consolida rolul Romaniei ca stat membru al UE. CSDTR urmareste maximizarea impactului investitiilor straine si nationale, orientandu-le catre zonele relevante, prin intermediu proiectelor strategice nationale si a politicilor publice elaborate în conformitate cu acestea. Prin Ordonanta Nr. 27 din august 2008 se modifica Art. 14 cu privire la fundamentarea strategiilor de dezvoltare teritoriala prin Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala. Astfel documentul pe care se fundamenteaza strategiile, politicile si programele de dezvoltare în profil teritorial este Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei.

CSDTR 2030- Structura dezvoltarii retelei de localitati- poli de dezvoltare si retele teritoriale




106

d) CONTEXTUL REGIONAL

Dezvoltarea regionala este un concept destinat impulsionarii dezvoltarii activitatilor economice, prin stimularea investitiilor în sectorul privat, divesificarea activitatilor economice, reducerea somajului în scopul îmbunatatirii nivelului de trai a locuitorilor.

Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regionala sunt:- diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii

echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate; - îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile UE si de acces la instrumentele

financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune)- corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea

cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este în conformitate cu prevederile legale si cu acordurileinternationale încheiate de Romania.

STATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD ESTJudetul Braila este situat într-o Regiune de dezvoltare cu un potential natural bogat si foarte variat. Din acest motiv afirmarea sa în plan regional este marcata de concurenta cu zone consacrate ca avand mare atractivitate turistica, cum sunt Litoralul si zona montana. Cadrul strategic de dezvoltare al regiunii asa cum a fost el prevazut pentru perioada de mica si medie perspectiva este favorabil valorificarii atuurile propri specifice ale teritoriului judetean. Stimularea dezvoltarii socio-economice a localitatilor din judetul Braila constituie deopotrivaconditia de baza pentru valorificarea durabila a patrimoniului natural, oferit de Balta Mica a Brailei, în dezvoltarea turismului si a activitatilor de servicii conexe.Obiectivul general al Stategiei de dezvoltare a Regiunii Sud Est este: cresterea PIB regional pe baza cresterii ratei de crestere economica superioara a mediei nationale, prin cresterea competitivitatii pe termen lung si atractivitatii regiunii pentru investitii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunitati de ocupare a fortei de munca si îmbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei.Obiectivele specifice ale strategiei de dezvoltare regionala sunt:

• cresterea atractivitatii regiunii prin continuarea extinderii si modernizarii infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului rutier si feroviar, crearea unui sistem multimodal de transporturi; crearea unui sistem inovativ de accesibilitate care saasigure legaturi rapide si eficiente cu pietele internationale falorificand pozitia geo-strategica

• crearea conditiilor pentru localizarea de noi investitii prin dezvoltarea sistemului de utilitati si servicii de calitate destinate intreprinderilor

• crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila prin promovarea culturii antreprenoriale

• crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natura si promovarea politicilor de mediu




107

• dezvoltarea sectorului serviciilor sociale de sanatate si de educatie, dezvoltarea dotarilor specifice si cresterea accesibilitatii populatiei la aceste servicii în special în mediul rural si zonele izolate

• modernizarea sectorului agricol si diversificarea activitatilor economice prin valorificarea resurselor natjurale si a patrimoniului cultural

• cresterea atractivitatii zonelor urbane prin îmbunatatirea standardelor de viata, valorificarea patrimoniului, promovand coeziunea si incluziunea sociala prin dezvoltarea serviciilor urbane.

CONTEXTUL JUDETEANContextul judetean este constituit pe termen scurt si mediu de înscrierea în Strategia de dezvoltare durabila a judetului Braila pentru perioada 2010-2015, iar pe termen scurt, mediu si lung de prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean.Obiectivele si masurile propuse prin PATJ sunt preluate în strategia de dezvoltare teritoriala la nivel de PATIC al acestei documentatii.

3.1.2. STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNARIIBalta Mica a Brailei este o zona inundabila în regim liber care se întinde pe un segment de 62 km din cursul inferior al Dunarii, între km 237 (Podul Giurgeni- Vadu Oii) si km 175 (Municipiul Braila), în amonte fiind de zona Deltei Dunarii. Aceasta situare creaza oportunitatea , dar si necesitatea alcatuirii unor strategii de dezvoltare la nivel teritorial pentru localitatile zonei, integrate în strategiile europene cu referire la aceasta zona a Dunarii. Documentele UE cu privire la dezvoltarea teritoriului au marcat în diverse perioade necesitatea abordarii regionale a dezvoltarii teritoriilor, cu marcarea specificitatilor teritoriale si conceperea dezvoltarii cat mai apropiate de potentialul specific.In acest sens, un pas important s-a realizat odata cu demararea Strategiei Dunarii, eveniment generat de initiativa Austriei si a Romaniei în anul 2008.Dunarea este al doilea fluviu al Europei, dupa Volga; cu o lungime 2 778 km, ea strabate regiuni cu o cultura foarte diferita pe care le desparte si le uneste în aceea si masura. Ca o continuare a politicilor UE de estompare a limitelor teritoriale si cresterea comunicarii între tari si regiuni, Strategia pentru Regiunea Dunarii uneste ca o coloana vertebrala o constructie macroregionala al carei scop este cresterea bunastarii generale în conditiile pastrarii si valorificarii acestui fluviu.Rolul economic al acestei cai de transport a fost recunoscut de-a lungul istoriei si concretizat prin initiative strategice.In anul 1856 a fost înfiintata Comisia Europeana a Dunarii, în scopul promovarii liberei navigatii pe Dunare si a intereselor economice în regiunea riverana.Strategia pentru Regiunea Dunarii a înregistrat urmatoarele evenimente:2009- decembrie- Romania si Austria promoveaza, la nivelul statelor membre ale UE si a statelor terte din bazinul Dunarii ideea unui nou proiect de cooperare regionala, sub forma unei Strategii a UE pentru regiunea Dunarii, dupa modelul Strategiei la Marea Baltica.- 2009- iunie-, ca raspuns al acestei initiative a Austriei si Romaniei, Consiliul European a cerut Comisiei sa conceapa o strategie transnationala a Dunarii. - 21 ianuarie 2010 Parlamentul European adopta o Rezolutie privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii.




108

-1-2 ianuarie 2010- Comisia Europeana, in parteneriat cu orasul bavarez Ulm, lanseaza Conferinta de deschidere a procesului de consultare publica privind Strategia UE pentru regiunea Dunarii, la care au participat peste 300 de reprezentanti ai societatii civile, ai mediului bancar si de afaceri, ai autoritatilor publice locale, regionale si nationale din toate statele riverane.Cu ocazia acestui eveniment, Comisia Europeana a deschis dialogul pe tema Strategiei cu actorii interesati din statele riverane, prin lansarea unui document de consultare publica pe pagina oficiala a DG Regio, deschis publicului pana la 31 martie 2010.- 9 si 11 iunie 2010, a avut loc, la Constanta, Conferinta internationala privind Strategia UE pentru Regiunea Dunarii. Conferinte, seminarii si mese rotunde, forumuri de dezbatere si tot atatea prilejuri de întalnire au însotit misiunea de a pune pe hartie un Plan de Actiune complex, care sa nu uite nici un aspect important si care sa multumeasca pe toata lumea.- 25-26 februarie 2010- Budapest Summit-ul Dunarii, doua evenimente la nivel înalt dedicate cooperarii Dunarene, între care Conferinta privind Strategia UE pentru Regiunea Dunarii. Aceasta Conferinta a fost dedicata dezvoltarii economico-sociale (pilonul 3 al viitoarei Strategii) si a fost cea de-a doua din seria de Conferinte dedicate viitoarei Strategii, deschisa cu cea de la Ulm (1-2 februarie 2010).10-11 mai 2010- Ruse, a cea de-a patra Conferinta referitoare la Strategia UE pentru regiunea Dunarii (SD), avand ca tema buna guvernare si implicarea autoritatilor locale în procesul decizional referitor la actiunile si proiectele ce vor fi implementate sub egida SD- 9-11 iunie 2010 - Constanta (Mamaia) Conferinta de închidere a procesului de consultare publica privind Strategia UE a Dunarii, eveniment organizat de Comisia Europeana, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe si cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania.- 7 septembrie 2010- Conferinta privind modalitatile de finantare a proiectelor incluse în Planul de Actiune al Strategiei UE în regiunea Dunarii, Belgrad (Serbia)- 18-19 octombrie - Bucharest Business Forum - Proiecte prioritare în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunarii (Bucuresti)- 8 noiembrie - Summit-ul Dunarii, Bucuresti (Romania)- 8 decembrie - finalizarea Strategiei UE în regiunea Dunarii

Strategia Dunarii reprezinta cel de-al doilea format de cooperare macro-regionala din cadrul Uniunii Europene, dupa Strategia UE pentru regiunea Marii Baltice, care a fost aprobata în cadrul Consiliului European din luna octombrie 2009.Scopul Strategiei Dunarii este de a asigura dezvoltarea economica, sociala si culturala a statelor si regiunilor situate in bazinul hidrografic al acestui fluviu, cu respectarea normelor de protectie a mediului.State contributoare: sunt cele cele 8 state membre UE riverane sau din bazinul Dun•rii si 6 state ne-membre UE (4 riverane si 2 din bazinul Dun•rii).Strategia Dunarii va fi elaborata de Comisia Europeana, în parteneriat cu statele riverane si va fi implementata, cel mai probabil, începand cu 2011. Practic, Strategia Dunarii se va traduce printr-un Comunicat al Comisiei Europene – documentul de angajament politic – si printr-un Plan de Actiuni, care va reprezenta partea tehnica, concreta, cu propuneri de obiective, actiuni prioritare si de proiecte si care va fi actualizata periodic.




109

Aceasta strategie poate fi considerata complementara Strategiei UE la Marea Neagra. Exista o interconexiune evidenta intre multe dintre proiectele prioritare care vor fi desfasurate sub egida celor doua strategii comunitare.Strategia Dunarii va fi elaborata dupa modelul de succes al Strategiei UE pentru regiunea Marii Baltice. Cele patru domenii (piloni) propuse de Comisia Europeana si pe care se va axa Strategia sunt:

• conectivitatea (transport durabil si retele de energie),• protectia mediului a resurselor de apa si managementul riscurilor, • dezvoltarea socio-economica (cultura, educatie, cercetare, turism, dezvoltare rurala, piata

interna)• îmbunatatirea sistemului de guvernare (capacitate institutionala si securitate interna).

Necesitatea Strategiei:- îmbunatatirea dialogului între actorii europeni din regiunea Dunarii- sustinerea potentialului economic al zonei Dunarii si pentru dezvoltarea durabila a localitatilor riverane- asigurarea coerentei programelor si proiectelor în curs de derulare cu cele care vor fi sustinute prin viitorul exercitiu bugetar post 2013.Provacarile regionale de care se vatine cont în viitoarea strategie sunt constituite din:

- dezvolatrea diferita a statelor riverane- necesitatea îmbunatatirii conditiilor de trafic pe Dunare- protejarea mediului, a biodiversitatii si prevenirea riscurilor- schimbarile climatice- diversitatea culturala.

Obiectivele generale ale strategiei sunt:Asigurarea si sustinerea dezvolt•rii economice, sociale si culturale a statelor si regiunilor situate în bazinul hidrografic al Dun•rii, cu respectarea normelor de protectie a mediului.

• Diminuarea decalajelor dintre regiunile mai s•race si cele mai bogate, conform obiectivelor politicii de coeziune a UE.

• Eficientizarea utiliz•rii fondurilor europene si atragerea de noi fonduri pentru regiunea Dun•rii.

Modul de punere în practic•Strategia va fi implementat• de fiecare stat membru riveran si se adreseaz• în special autorit•tilor publice locale si regionale.La nivel comunitar, coordonarea implement•rii Strategiei se va realiza de c•tre Comisia European• prin intermediul Directiei Generale pentru Politici Regionale (DG Regio).Romania va contribui la elaborarea Strategiei UE, alaturi de toate celelalte state riverane pe baza unei pozitii nationale definita în cadrul grupului de lucru interministerial special creat in acest sens. Autoritatile guvernamentale si locale, institutele de cercetare, reprezentantii societatii civile, mediului academic si de afaceri, vor participa la dezbaterea publica pe aceasta tema. Ministerul Afacerilor Externe asigura coordonarea la nivel national in domeniu.În gestionarea acestui plan, un rol important îl vor juca coordonatorii nationali si coordonatorii celor 11 domenii prioritare. În fiecare an se va organiza un Forum în care se vor dezbate problemele legate de implementarea proiectelor concrete din Planul de Actiune al Strategiei Dun•rii.




110

Finantarea se va asigura din mai multe fonduri:• Fonduri structural si de coeziune• Fondul de solidaritate al UE• Programul FP7 pentru cercetare si dezvoltare tehnologica• Instrumentul LIFE+ pentru proiecte de mediu si conservarea naturii• Fondul European de Garantare Agricola• Fondul European Agricol pentru dezvoltare Rurala.

Pot fi utilizate fonduri puse la dispozitie de institutii financiare internationale BEI, BERD prin încheierea de parteneriate public-privat.Strategia UE pentru regiunea Dunarii va reprezenta un cadru de cooperare coerent, ce va contribui, pe de o parte, la atingerea tintelor de dezvoltare ale UE, si pe de alta parte la promovarea valorilor si principiilor comunitare la statele terte din regiune. Noua Strategie va pune în valoare noi tehnologii astfel încat Dunarea sa devina o magistrala fluviala moderna care va dispune de sisteme inteligente bazate pe cele mai noi cunostinte stiintifice si care vor fi capabile sa protejeze eficient mediul ambiant si ecosistemele existenteContributia RomanieiRomania este alaturi de Austria initiatoarea strategiei si a contribuit la elaborarea Strategiei UE, al•turi de toate celelalte state riverane, pe baza unei pozitii nationale definit• în cadrul grupului de lucru interministerial special creat în acest sens.Strategia Dun•rii este o prioritate a Guvernului Romaniei în condi˜iile în care potentialul de dezvoltare durabil• a regiunii este considerabil. Acest plan doreste s• impun• transformarea Dun•rii într-o coloan• vertebral• a spatiului european, ca parte a axei Rin – Main – Dun•re. Ministerul Afacerilor Externe asigur• coordonarea la nivel national a concretiz•rii proiectului.

Obiectivele urmarite de Romania prin participarea la elaborarea Strategiei UE pentru regiunea Dunarii sunt:

• O regiune dunareana dinamica, competitiva si prospera; • Crearea unor sisteme integrate de transport si monitorizare a protectiei mediului bazate pe

noi tehnologii; • Ape mai curate, protejarea bio-diversitatii, combaterea poluarii transfrontaliere si

reducerea riscului de inundatii; • Îmbunatatirea capacitatii administrative, stimularea schimburilor culturale si a contactelor

„people to people”.

Regiunea dunareana romaneasca poate fi dezvoltata pe patru mari directii:• Crearea conditiilor de dezvoltare socio-economica;• Dezvoltarea spatiala axata de facilitati si accesibilitatea regiunilor;• Dezvoltarea sistemului policentric de retele de localitati;• Asigurarea si monitorizarea protectiei mediului.

Beneficiile pentru Romania sunt:• Modernizare: Strategia UE este un proiect care va permite în primul rand judetelor din

zona dunareana sa se dezvolte economic, social si cultural. Implicit, aceasta dezvoltare va rezona si spre alte zone ale tarii, din UE si din regiune, prin schimburi economice, proiecte comune, etc.




111

• Cresterea nivelului de trai: strategia Dunarii va contribui la crearea de locuri de muncasi la dezvoltarea de proiecte de afaceri;

• Protectia mediului: va exista posibilitatea elaborarii de proiecte care vor contribui la protectia mediului si vor reduce riscurile producerii unor calamitati naturale (ex: proiecte pentru prevenirea inundatiilor sau pentru evitarea desertificarii).

• Consolidarea cooperarii regionale intre statele riverane: Romania contribuie astfel la dezvoltarea proiectului european. Este o dovada a valorii noastre adaugate în cadrul UE.

3.1.2. OBIECTIVE PRINCIPALE DE DEZVOLTARE TERITORIALA PENTRU ZONA PNBMBObiectivele generale de dezvoltare a zonei PNBMB- zona de cooperare- decurg din strategiile de nivel teritorial superior, cu deosebire din obiectivele Romaniei în raport cu Strategia UE pentru Regiunea Dunarii adaptate la potentialul de dezvoltare al zonei si nevoile sale.Strategia Dunarii ofera în principal oportunitatile de dezvoltare si posibilitatea de a fi sustinute investitii care sa aduca o crestere economica, prin valorificarea potentialului turistic, cresterea coeziunii sociale si crearea de noi locuri de munca. Proiectele care vor fi elaborate si implementate prin intermediul Strategiei vor contribui la asigurarea dezvoltarii durabile, adicavor fi realizate cu scopul mentinerii echilibrului între cresterea economica si protectia mediului, inclusiv a bio-diversitatii.

In acest sens se poate formula ca obiectiv strategic principal:Integrarea dezvoltarii teritoriului din zona PNBMB în Strategia Regiunii Dunarii prin optimizarea utilizarii resurselor proprii, evidentierea valorilor specifice si a unicitatii capitalului natural, în vederea cresterii coeziunii teritoriale si dezvoltarea durabila a localitatilor.Dezvoltarea teritoriala este sustinuta prin urmatoarele obiective:

• Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor în teritoriu, bazata pe potentialul specific endogen;

• Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei în vigoare;

• Asigurarea si monitorizarea protectiei mediului integrate sistemului europen; • Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de

transport ale Regiunii Dunarii;• Dezvoltarea sistemului policentric de localitati în judet referitor la zona de de cooperare a

PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala între comunitatile locale.Teritoriul de referinta este constituit din UAT-urile care detin terenuri în PNBMB, cele care sunt aflate în relatie de influenta imediata, respectiv situate adicent acestora. Conform Planului de management al PNBMB aceste UAT se pot grupa sub denumirea de zona de cooperare a PNBMB.Relativ la relatia cu zona PNBMB se contureaza mai multe nivele de cooperare teitoriala:




112

- ZONA I - nivelul cel mai apropiat de cooperare, absolut necesar în succesul unei dezvoltari armonioase si eficiente a zonei: comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu din judetul Braila precum si Giurgeni din Judetul Ialomita- comunele care detin terenuri în PNBMB;

- ZONA II- nivelul al doilea- care cuprinde comunele din Zona I si UAT-urile adiacente: Municipiul Braila, comuna Frecatei, Tufesti. Ca initiator al proiectului de dezvoltare a zonei PNBMB si principal detinator al teritoriilor din aceasta zona protejata, Judetul Braila va dezvolta actiuni de cooperare cu localitatile din Judetul Constanta, respectiv orasul Harsova si comuna Ciobanu.

Repere temporaleStabilirea reperelor temporale ale schemei de strategie de dezvoltare a teritoriilor din zona PNBMB este legata de reperele temporale ale strategiilor de nivel superior- PATJ, Stategia Judetului Braila, strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est si documentele strategice la nivel national. De asemenea, este necesara racordarea la termenele fixate prin strategia de dezvoltare a zonei periurbane, aflata în curs de elaborare.

• Termen scurt- 2011-2013- justificat prin:- Încheierea procesului de absorbtie a fondurilor UE aferent primei perioade de

programare;- Incheierea mandatelor la nivel local;- Evaluarea potentialului de continuare prin proiecte majore a directiilor strategice la nivel

superior care decurg din deciziile mandatului si planurile/ strategiile elaborate în aceastaperioada;

• Termen mediu- 2013-2020, avand în vedere:- Încheierea perioadei de implementare a primei transe de proiecte cu finantare din prima

perioada de programare a fondurilor europene;- Reperele strategiei la nivelul Uniunii Europene, Europa 2020;- Evaluarea si formularea proiectelor majore la nivel judetean sau al Zonei Periurbane;- Posibilitatea continuarii proiectelor înitiate în prima perioada de programare.• Termen lung- 2020-2035, avand în vedere:- Integrarea cu obiectivele formulate pe termen lung la nivel teritorial national, regional,

international;- viziunea pe termen lung permite adaptarea pe parcurs a continutului obiectivelor si a

pachetelor de proiecte-cheie, asigurand coereta dezvoltarii si angrenarea eficienta si durabila a resurselor.

3.2. ELEMENTE RESTRICTIVE SI DE POTENTIAL ALE ZONEI3.2.1. ASPECTE DE POTENTIAL CARE FAVORIZEAZA DEZVOLTAREAAnaliza potentialului de dezvoltare are doua component: una referitoare la teritoriile comunelor din zona I si II de influenta si analiza teritoriilor din interiorul ariei protejate.




113

Pentru localitatile rurale din zona de studiu potentialul de dezvoltare este structurat pe elemntele de situare în context suprateritorial si potentialul endogen detinut de acestea:§ Contextul suprateritorial al zonei ofera un potential de dezvoltare economico-sociala

complexa si speciala:- Situarea geografica în cadrul Romaniei este în zona de limita sud- estica

favorizand legaturi cu tarile din estul Europei situate înafara spatiului comunitar, situandu-se pe Coridorul VII Dunarea; Coridorul VII, singurul cu traseul complet, datorita suportului natural; relativ în apropierea întretaierii axelor majore de transport ce leaga tarile din nordul Europei cu cele din Peninsula Balcanica- Mediterana( coridorul IX) si cele din vestul si estul UE (coridorul IV).

- Situarea pe cursul inferior al Dunarii navigabil - fluvial si maritim- ofera accesibilitate sporita si posibilitatea beneficierii de programele transnationale ce grupeaza tarile riverane Dunarii si cele din Bazinul Marii Negre;

- Situarea într-o regiune de dezvoltare cu potential turistic deosebit si, în consecinta cu mare intres pentru dezvoltarea turismului- creaza posibilitatea realizarii de proiecte inscrise într-o retea turistica puternica si de mare impact;

- Realizarea proiectelor de infrastructura de transport prevazute în strategiile de nivel national si local- drumuri expres, pod peste Dunare, aeroport, extindere port- vor asigura conectivitatea la coridoarele de transport european si vor genera fluxuri în teritoriu favorabile dezvoltarii zonei Municipiului Braila, antrenînd dezvoltarea teritoriului învecinat;

- Dezvoltarea sistemului urban Braila- Galati prevazut în PATN, va crea un pol de dezvoltare în reteaua de localitati din Romania a carui importanta poate sa se situeze pe pozitia a doua, dupa capitala, crescand atractivitatea zonei pentru investitori si populatie si antrenand o dezvoltare accentuata.

§ In contextul judetean localitatile din zona de studiu detin accesul la cea mai importantaresursa naturala pentru dezvoltarea turismului - Balta Mica a Brailei; potentialul natural cu atractivitate turistica este complex, localitatile avand situari mai mult sau mai putin favorabile în raport cu acestea:

- comuna Chiscani include si statiunea turistica de importanta locala Lacu Sarat, valoroasa pentru namolurile sapropelice cu efecte terapeutice;

- localitatile din Insula Mare a Brailei beneficiaza în plus de atractivitatea turisticaoferita de Lacul Blasova si Lacul Zaton;

- localitatile din comuna Bertestii de Jos sunt situate în proximitatea resurselor da ape geotermale din comuna Victoria;

- cursul Dunarii constituie de asemenea o importanta resursa turistica prin atractivitatea conferita de sporturile nautice, pescuit si posibile croaziere.

§ Caracteristicile geografice sunt favorabile producerii energiei din surse neconventionale: energie eoliana, energie solara, energie geotermala.

§ Comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Tufesti cuprind localitati de talie relativ mare, care fiind situate pe DJ 212- propusa axa de dezvoltare locala- îsi pot concepe




114

dezvoltarea într-un sistem local; acest sistem, prin comuna Chiscani va asigura relatia cu sistemul urban Braila- Galati, iar odata cu realizarea infrastructurii majore de transport, prevazute prin PATN, se va conecta la Coridorul IV european prin comuna Bertestii de Jos; în prezent conectarea la sistemul national major de transport se face prin comuna Viziru – drumul Marii- fata de care o pozitie favorabila este detinuta de comuna Stancuta.

§ Intreaga zona beneficiaza de renumele unor traditii economice de remarcabile cum sunt agricultura si servicii comerciale de talie internationala.

§ Resursele funciare agricole ale comunelor din zona de studiu sunt foarte mari, desi activitatile agricole au înregistrat în ultimele decenii un declin accentuat; existenta unor terenuri agricole curate, în zone lipsite de pericolul polurarii creaza posibilitatea practicarii agriculturii ecologice.

§ Industria prelucratoare a produselor agricole si piscicole, ar putea constitui o componentaimportanta a dezvoltarii economice specifice acestei zone si s-ar inscrie în masuri de revigorare a activitatilor economice traditionale zonei Brailei.

§ În comunele Chiscani, Tichilesti, Stancuta exista relativ mare numar de firme din domeniul productiei cerealiere, comertului si transporturilor .

§ Potentialul cultural, concentrat în municipiul Braila, cuprinde numeroase si variate valori de patrimoniu national, crescînd atractivitatea turistica a zonei si oferind sansa dezvoltarii unor trasee turistice complexe si inedite, prin asocierea cu cadrul natural oferit de BMB;

§ Elementele de patrimoniu cultural sunt constituite din atat patrimoniul construit deosebit de amplu si variat (Braila), cat si din elemente memoriale ale istoriei locurilor si oamenilor – elemente comemorative ale luptelor din primul si al doilea raboi mondial, istoria dramatica a deportarilor si detinutilor politici din perioada comunista sau istorii pitoresti ale personajelor locale ( Terente, Codin, Chira Chiralina).

§ Satele riverane BMB- vechile sate ale baltaretilor- mai pastreaza înca elemente culturale specifice satelor pescaresti, atat în sistemul de construire al gospodariilor cat si în mestesuguri (mai mult în muzee decat in situ); în interiorul PNBMB este înca în picioare gospodaria Nedeicu cu alcatuire si sistem constructiv specific.

§ Capacitatea infrastructurii turistice în Braila ramas constanta pe ansamblu-hoteluri, moteluri, vile turistice, tabere scolare- indicatorii de utilizare prezinta variatii cu tendinte de scadere în moteluri, si cresteri în hoteluri, pensiuni si popasuri turistice (Fisa localitatii 2008);

§ PNBMB beneficiaza de o structura de administrare, are un plan de management în vigoare cu posibilitatea înlocuirii sale cu unul nou aflat în procedura de aprobare; are o strategie de vizitare bine fundamentata stiintific, bazata pe capacitatea de suport a acestui capital natural si care are în vederea cooperarea localitatilor în vederea dezvoltarii durabile a întregului sistem teritorial.

Potentialul de dezvoltare al zonei propiu-zise de Parc Natural este analizat din doua perspective:-conservarea si protejarea naturii prin modalitati specifice în scopul evolutiei favorabile a zonei în sine si în ansamblul sistemului Dunarii inferioare;-valorificarea economica a resurselor naturale oferite de PNBMB, cu deosebire în scop turistic.




115

PNBMB are o structura administrativa ce asigura un management eficient al acestui teritoriu protejat. Prin Planul de management al PNBMB si structura sa administrativa se asiguraconditiile protejarii, conservarii si dezvoltarii favorabile a acestor resurse naturale.Administratia Parcului (Ad), este asigurata de o subunitate a Regiei Nationale a Padurilor -ROMSILVA (RNP) si cuprinde:

- Consiliul stiintific (Cs)- constituit în baza MMGA 641 din 27 octombrie 2004 si are rolul de a supraveghea si îndruma modul cum se realizeaza obiectivele strategice si tactice precum si activitatile din PN, de a aviza modificarile ulterioare necesare aduse acestuia side a analiza anual activitatea Ad.

Consiliul Consultativ de Administrare (CCAd) - este constituit în baza ordinului MMGA nr. 721 din 12 noiembrie 2004 si are rolul de a asigura participarea directa a factorilor interesati la managementul PNBMB. Pentru asigurarea valorificarii durabile acestui capital natural, documentele de management al Parcului trebuie completate cu o strategie de dezvoltare turistica complexa, integrata si flexibila, în care sa fie angrenate administratiile locale, cetatenii din zona, agentii economici , ONG-urile care au intres în zona. Participarea colectiva la elaborarea strategiei de devoltare turistica creazaposibilitatea responsabilizarii, însusirii si acceptarii masurilor propuse astfel încat aplicarea acestora sa se poata face cu succes.Potentialul turistic al zonei de Parc natural, analizat din perspectiva atractivitatii turistice este în prezent marcat de dezechilibre, in sensul ca desi resursele naturale sunt de mare valoare, infrastructura turistica este foarte redusa. Principale caracteristici pot fi enumerate urmatoarele:§ BMB este parte din vechea delta interioara existenta înainte de desecare, ce reuneste într-

un teritoriu de 5 ori mai mic aceeasi diversitate bilogica dinainte;§ zona inundabila în regim natural ofera imagini spectaculoase, fiind a doua zona cu peisaj

de delta dupa delta Dunarii de la varsare;§ BMB este situat pe cursul interior al Dunarii, facilitand astfel controlul si interventiile la

nivel local si national în favoarea dezvoltarii;§ situarea pe cursul navigabil a Dunarii permite includerea vizitarii PNBMB pe traseul unor

croaziere internationale si nationale§ vecinatatea cu alte zone de patrimoniu natural national potenteaza valoarea turistica a

zonei prin posibilitatea crearii unor trasee turistice între acestea- relatia cu delta dunarii, Muntii Macinului, statiunea lacu Sarat, lacurile Blasova si Zaton, zona de ape geotermale s.a.

§ BMB are o pondere a padurilor foarte mare, fapt care îi confera o alta atractivitate în raport cu Delta Dunarii ( cu care se poate afla în competitie);

§ Accesibilitatea în raport cu Delta Dunarii este mult mai mare, prin prezenta punctelor de trecere cu bacul -Braila, Gropeni, Giurgeni- si apropierea de un centru urban important si magistrale de transport rutier si feroviar;

§ apropierea de municipiul Braila creaza posibilitatea accesului turistilor la o infrastructuraturistica si de agrement superioara, precum si legarea traseelor turistice în natura de cele culturale;

§ traseele turistice sunt variate în cadrul PNBMB si pot fi adaptate si dezvoltate în functie de tipurile de turism practicat, astfel:

- pentru zona de nord- un turism dinamic, combinat cu agrement, sport, tratamente balneare (Lacu Sarat) si activitati culturale;




116

- pentru zonele din rurale din sud Marasu, Stancuta, Bertestii de Jos- un turism orientat spre natura si valori traditionale rurale;

§ parcul ofera cateva elemente specifice din perspectiva dezvoltarii turistice: - zone de rezervatii stiintifice pentru specialisti- functionale - zone de contemplare a naturii- campare, birdwatcing, plimbare cu barca- marcate

cu trasee turistice si cu vizitare organizata- zone de activitati traditionale - pasunat, pescuit- aflate în interdependenta cu

localitatile riverane- constructii care pot fi amenajate pentru utilizare în scop turistic: foste cherhanale,

Vila Egreta- cu teren amenajat pentru elicoptere, o casa traditionala;- situare pe cursul navigabil al Dunarii.

3.2.2. ASPECTE CRITICE LIMITATIVE PRIVIND PROCESUL DE DEZVOLTAREProbleme de accesibilitateAccesibilitatea în zona este major influentata de accesibilitatea municipiului Braila. Accesibilitatea este diferita la nivelul localitatilor. Localitatile din zona periurbana a Brailei si cele situate pe drumul european E584 beneficiaza de o buna accesibilitate. Cele situate în Insula Mare a Brailei sunt însa deficitare la acest aspect, fiind accesibile doar pe apa. Dezvoltarea infrastructurii rutiere majore asa cum este ea în prezent prevazuta va creste importanta localitatilor din sudul zonei, respectiv comunele Stancuta si Bertestii de Jos prin dezvoltarea relatiei cu Coridorul IV european.PNBMB ca obiectiv turistic nu beneficiaza de o buna racordare la infrastructura de transport majora fiind accesibil doar pe apa iar infrastructura de transport naval nu este în prezent suficient dezvoltata- lipsesc porturi turistice, zone amenajate de acostare pentru nave mari sau ambarcatiuni mici, nu exista o interconectare a formelor de transport care sa asigure fluenta deplasarii spre aceasta zona îndeosebi în transportul public.Probleme în cadrul sistemelor socio-economiceStructura retelei de localitati este puternic dominata de municipiul Braila, atat la nivel judetean cat si la nivel zonal, polarizand interesul si scazand sansele de dezvoltare a localitatilor din teritoriul mai putin apropiat, dar antrenînd dezvoltarea în zona periurbana. Argumente sunt oferite de analizele indicatorilor demografici si economici:

- comunele situate în proximitatea Brailei au o rata de ocupare superioara (Recensamantul 2002) si o evolutie a numarului de salariati pozitiva sau constanta;

- comunele din sudul zonei au o pondere a salariatilor în industrie sub 25 %, aflata în continua scadere în ultimii ani (Stancuta, Bertestii de Jos, Tufesti, Marasu);

- comunele din sud si din Insula Mare a Brailei aflate în prezent în declin economic sunt afectate de fenomene demografice negative: mortalitate ridicata, natalitate redusa, îmbatranirea populatiei, emigratie.

- între comunele din nord, apropiate de municipiul resedinta de judet si cele situate în sud exista diferente de dezvoltare economica si de accesibilitate ceea ce conduce la fracturarea teritoriului si inegalitate de sanse în dezvoltare;

Comunitatile din zona Baltii au trait de-a lungul timpului în strînsa legatura cu natura, dezvoltîndu-e ca sate pescaresti sau sate cu o economie bazata pe agricultura, cresterea animalelor si pescuit. Armonia dintre consumul resurselor si capitalul natural specificaeconomiilor traditionale a pastrat echilibrul ecologic al zonei.




117

In deceniul 6 al secolului XX, s-au realizat marile lucrari hidrotehnice de aparare la inundatii si amenajare pentru agriculturaa a Insulei Mari. Prin aceste transformari si în contextul dezvoltarii accentuate a agriculturii, a colectivizarii si urbanizarii aceste comunitati au suferit trasformari majore. S-a modificat modul traditional de viata al locuitorilor si structura populatiei prin migratia tinerilor spre localitatile urbane. In prezent, prin declinul agriculturii si al tuturor activitatilor economice de mici dimensiuni situatia economica a localitatilor este precara. Varsta medie ridicata si lipsa mijloacelor financiare de a dezvolta o afacere sau doar de a obtine benefici din activitatile agricole au condus la creseterea numarului de locuitori cu venituri foarte mici. Aceasta populatie saraca ce locuieste în asezarile din proximitatea BMB îsi gaseste sprijin în pescuit, ajungînd astfel sa intre în conflict cu nevoile de protejare a capitalului natural al parcului. Aceste comunitati au trecut de la o atitudine de armonizare cu capitalul natural la o atitudine de agresare a acestuia, prin braconaj piscicol, taieri de arbori în delict, pasunat abuziv în regim semisalbatic. Astfel se poate concluziona ca slaba dezvoltare economica si problemele demografice generalizate sunt cauze puternic restrictive în protejarea integritatii, buna functionare a PNBMB si dezvoltarea turismului prin scaderea atractivitatii acestor localitati.Nu exista un sistem teritorial de localitati care sa functioneze concertat pentru utilizarea optima a acestei importante naturale care domina cadrul natural:dezvoltarea localitatilor si a investitiilor este aleatoare, necoordonata si cu rezultate modeste;

- nu sunt valorificate resursele specifice la un nivel superior, prin proiecte de anvergur;- populatia nu este constienta de valoarea si fragilitatea capitalului natural al zonei;- administratiile locale coopereaza prea putin în concertarea eforturilor de dezvoltare a

zonei în ansamblu.Infrastructura tehnica edilitara este insuficient dezvoltata în satele din zona, conditiile de locuire si dezvoltare a afacerilor fiind astfel restrictionate iar atractivitatea localitatilor redusa.Intreaga zona este supusa pericolului la inundatii prin faptul ca digul ce înconjoara PNBMB si apara terenurile de revarsarea Dunarii prezinta multe puncte vulnerabile, îndeosebi înspre Insula Mare a Brailei. Situarea localitatilor din zona de campie este pastrata la limita de inundare (altimetric vizibila) anterioara construirii digului, marcand astfel teritoriile cu vulnerabilitate la inundatii în cazul depasirii cotei pentru care a fost construit digul. Regimul de proprietate al terenurilor în PNBMB este neunitar, alaturi de proprietatea publicaexista terenuri în proprietate particulara (cca 3%) ceea ce creaza dificultati în administrare îndeosebi cu privire la protejarea mediului natural.Un alt aspect care determina scaderea atractivitatii zonei este legat de valoarea estetica a peisajulului natural si construit din zonele adiacente parcului. Zona malurilor Dunarii reprezinta o atractivitate pentru turismul de weekend; practicarea aestei forme de turism în conditii improvizate reduce calitatea peisajului dinspre Dunare deoarece amenajarile pentru agrement lipsesc. De asemenea, prezenta unor elemente de infrastructura tehnica si industriala depasite moral si fizic – retele de termoficare, platforme pentru traversare cu bacul, ferme agricole neamenajate, rampe de cereale, debarcader insuficient amenajat - constructii degradate vizibile pe malul Dunarii, zone de depozitare improvizate, alei neamenajate si vegetatie întamplatoare sunt alte elemente care determina un aspect neatragator al malurilor în zona PNBMB.




118

Valoarea cadrul construit din localitatile situate adiacent PNBMB este deosebit de importanta deoarece constituie porti de intrare pentru turisti în aceasta zona. Cadrul construit din aceste sate este unul neuniform, cu multe elemente de întamplatoare si neglijente, cu spatiu public fara valoare estetica si functionala, fara specificitate. La toate acestea se adaoga insertiile de constructii noi agresive si fara legatura cu spatiul traditional.Comunitatile locale nu sunt interesate de pastrarea valorilor traditionale, elementele valoroase etnografice fiind pe cale de disparitie.

Navigabilitatea pe DunareFenomene de modificare a distributiei debitelor pe cursul inferior al Dunarii sunt consemntate si fac obiectul unui proiect Îmbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare între Calarasi si Braila, în cadrul programului ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO – “Asistenta tehnica pentru îmbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare în Romania”, avînd ca beneficiar MTCT Administratia Fluviala Dunarea de Jos.În cadrul acestui proiect s-au efectuat masuratori si s-a consemnat existenta unor modificari ale distributiei debitelor dintre bratul Calia si bratul principal al Dunarii.Calia este un brat lateral cu o lungime de numai cca. 10 km unde în ultmii ani au aparut eroziuni importante pe ambele maluri ale sale. In trecut distributia de debite era mult mai echilibrata astfel incît navigatia era posibila atat pe bratul Calia cat si pe bratul principal al Dunarii. Aceste efecte negative sunt generate în urma cresterii fenomenelor de sedimentare care s-au accentuat în ultimii ani pe cursul Dunarii.Pentru sectorul Calarasi- Braila evolutia morfologica în zona de separare dintre Dunare si bratul Bala (km 346), a avut urmatoarele efecte negative:- evolutia necorespunzatoare în timp a repartitiei debitelor apei, nefavorabila pentru bratul principal al Dunarii – via Cernavoda, de doar 25-30% din debitul total al Dunarii în perioadele cu precipitatii reduse;- continua degradare a albiei Dunarii (via Cernavoda – Harsova –Braila) datorata scaderii energiei curentului apei si a capacitatii de transport a aluviunilor, a determinat totodata formarea unor praguri submerse, a unor mici insule sau brate secundare si a condus la o continua reducere a gabaritelor de navigatie;- degradarea bratului Bala-Borcea, cu o considerabila eroziune a malurilor, datorata unor niveluri ridicate ale debitelor.Proiectul propune lucrari care vor conduce la îmbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul de Dunare: Calarasi – Cernavoda – Agigea - Constanta prin stabilizarea senalului navigabil al Dunarii si a parametrilor sai, precum si prin cresterea adancimii de navigatie în punctele critice. Prin aceste lucrari, pe acest sector al Dunarii de cca 200km, vor fi asigurate conditiile minime pentru navigatie în conformitate cu recomandarile Comisiei Dunarii.Pentru zona PNBMB acest proiect de îmbunatatirea navigatiei este util din perspectiva nevoii de a asigura transportul pe Dunare - de consemnat faptul ca Dunarea navigabila este în zona de dezvoltare durabila a PNBMB unde regimul de protectie este mai putin restrictiv. Din perspectiva protectiei ecosistemelor lucrarile asupra albiei Dunarii au fost considerate daunatoare faunei acvatice.

Din perspectiva dezvoltarii turismului în aceasta zona se deprind urmatoarele aspecte restrictive:




119

- infrastructura turistica este deficitara, dotari pentru turism existînd doar în municipiul Braila si comuna Chiscani si acestea, la un nivel calitativ insuficient atat pentru cazare cat si pentru servicii turistice sau de agrement; în localitatile riverane se înregistreaza 9 pensiuni turistice ce nu corespund în totalitate exigentelor, din care doua în judetele din sud;

- nu exista personal suficent calificat pentru servicii turistice de nivel superior;- accesul turistilor în PNBMB este dificil din lipsa amenajarilor pentru acostare, a

amenajarilor specifice acceselor; - nu exista puncte/centre de informare pentru turisti; informarea se face doar prin panouri

montate în Braila;- nu exista strategii de dezvoltare ale turismului la nivel zonal teritorial care sa utilizeze

întreg potentialul zonei si sa racordeze comunitatile rurale la circuite turistice nationale si internationale sau la cele din zonele învecinate;

- Lacu Sarat este o statiune de interes local cu dotari minime pentru turism si care nu este suficient sustinuta prin infrastructura de transport si cea turistica sa joace un rol în dezvoltarea turismului în zona; Lacu Sarat poate potenta intersul pentru un turism variat în zona, completînd oferta turistica cu turismul balnear ;

- Amenajarile pentru zonele de agrement sunt insuficient dezvoltate, atat în Statiunea Lacu Sarat cat si pe traseul Dunarii- avînd în vedere faptul ca zonele de mal si cele împadurite sunt atractii pentru turismul de weekend, lipsa amenajarilor specifice conduce la practicarea unui turism care prejudiciaza si degradeaza mediul natural.

- patrimoniul cultural al comunitatilor nu este în prezent valorificat în dezvoltarea turismului înafara municipiului Braila;

- interesul pentru dezvoltarea resedintelor de vacanta si a investitiilor în turism creazapresiuni asupra terenurilor din PNBMB si zonele adiacente; exista de asemenea 36 locuri de campare neamenajate, din care 11 în Parc;

- realizarea constructiilor în zona parcului este restrictionata de fluctuarea cotelor Dunarii si inundarea repetata;

- în interiorul PNBMB exista constructii aflate în stare avansata de deteriorare din cauza inundarii repetate (cantoane silvice si cele destinate pescarilor/ vanatorilor ); Vila Egreta-prezinta degradari importante cauzate de ultima inudatie, are o arhitectura neadecvatalocului si destinatia sa este în prezent incerta; valorificarea în scop turistic necesita o expertiza tehnica a constructiei si o reconfigurare functionala, spatiala, ambientala a acesteia care implica costuri relativ mari.

Tendinte actuale de dezvoltareLocalitatile situate în zona PNBMB sunt situate înafara arterelor majore de transport rutier si feroviar – exceptie com. Chiscani – ceea ce le face mai putin atragatoare pentru investitii. Dar situarea pe cursul navigabil al Dunarii este o oportunitate majora care compenseaza deficitul de accesibilitate la reteaua majora de transport rutir si CF. Transportul pe Dunare poate asigura conectarea zonei la sistemul de transport european si poate asigura un mod de transport mai putin poluant si mai economic. Din aceste motive conditia esentiala pentru dinamizarea dezvoltarii socio-economice a zonei este valorificarea sansei de a fi strabatuta de cursul navigabil al Dunarii.




120

Strategia de dezvoltare pentru zona periurbana si pregatirea dezvoltarii sistemului urban Braila-Galati- Tulcea vor antrena dezvoltarea comunelor Chiscani si Gropeni în cadrul acestui sistem teritorial. Aceasta situatie va genera un mai mare dinamism al dezvoltarii în partea de nord a zonei PNBMB si interes pentru un anumit tip de investitii- mai apropiate de functiunile urbane, mai generatoare de profituri ridicate.Localitatile din partea de sud a zonei PMBMB – comunele Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu- au o dezvoltare economica preponderent agricola, forta de munca îmbatranita si fara calificari ridicate. Dezvoltarea socio-economica este deficitara si va continua în aceleasi tendinte, în lipsa unor investitii sustinute care sa dinamizeze si sa diversifice activitatile economice. Pe de altaparte atuurile principale cum sunt cadrul natural de mare atractivitate si pastrarea unui mediu rural de tip traditional creeaza sansa dezvoltarii unor activitati – ex. unui tip de turism- mai apropiat de natura, destinat celor care doresc sa se retraga din agitatia orasului.Aceste comune din partea de sud nu sunt suficient conectate la teritoriul judetului ceea ce face ca dezvoltarea lor sa fie conditionata de îmbunatatirea infrastructurii rutiere locale.Comunele din zona PNBMB constituie sisteme socio-economice fragile din perspectiva înscrierii în exigentele economiei de piata. De asemenea, puterea lor financiara este redusa. Din aceste motive investitiile este necesar sa fie cat mai eficiente, sa fie complementare si sustinute financiar din surse externe. Pentru aceasta cooperarea între localitati este conditia obligatorie pentru ca eforturile investitionale sa nu fie risipite ci dimpotriva sa se asigure o potentare a lor si perspectiva continuarii.Partea de sud a PNBMB este situata în judetele vecine, Constanta si Ialomita. Prezenta drumului european E 60 si a podului Giurgeni- Vadu Oii sunt elemente de dinamizare a activitatilor în zona. Legaturile din localitatile situate în Insula Mare a Brailei si localitatile din aceste judete vecine sunt importante si nu trebuie ignorate în stabilirea strategiilor de dezvoltare ale zonei. Ele pot asigura o deschidere si mai mare a zonei, o conectare la teritoriul regional importanta prin reteua rutiera si feroviara.

3.3. ELEMENTE DE IMPACT ASUPRA PNBMBElementele de impact asupra PNBMB sunt prezentate detaliat în Planul de management al PNBMB. Din acest document au fost extrase aspectele prezentate în continuare.PNBMB reprezinta un ultim esantion din fostele balti dunarene. Pe o suprafata de numai 205 km2, PNBMB conserva 8% din fosta Delta Interioara (fostele balti ale Brailei si Ialomitei), care ocupau pana în deceniul 6 al secolului trecut 2.413 kmp de zona umeda compacta pe Cursul Inferior al Dunarii, între Silistra si Braila. Intreaga zona a Baltii Mici este în prezent rezultatul unei actiuni de antropizare fortata care a avut un impact major asupra teritoriilor din Balta Brailei si din campie.În Balta Brailei s-au produs profunde transformari cantitative si calitative în anii 60. Îndiguirile, desecarile si despaduririle, survenite, au diminuat cantitativ de 6 ori zona umeda Balta Brailei, de la 149 mii ha (Antipa, 1910), la 26 mii ha de lunca inundabila în prezent (Moisei, 2003). Înlocuirea brutala a exceptionalei biodiversitati detinute de complexele de ecosisteme acvatice si terestre, cu întinse monoculturi agricole ce ocupa 80% din fosta balta în incintele îndiguite, a reprezentat prima mutatie calitativa de proportie. A doua schimbare majora, care a însemnat lovitura de gratie data biodiversitatii, s-a produs în urma substituirii padurilor aluviale naturale prin culturi uniclonale plopicole si salicicole. În




121

acest mod s-a pierdut un inestimabil tezaur genetic si ecologic (Giurgiu, 1995), stabil si de complexa functionalitate, din pacate prea putin cercetat (Giurgiu, 2004, d).Impactul lucrarilor hidrotehnice Lucrarile hidrotehnice de amploare executate pe sectorul romanesc al Dunarii (îndiguirile fostelor balti, barajele de la Portile de Fier 1 si 2 si canalul Dunare-Marea Neagra) au produs:

- O transformare a hidrologiei teritoriului Luncii Dunarii în sens geografic ; - O modificare profunda a regimului hidrologic al fluviului cu consecinte nefaste pentru

echilibrul dinamic al biotopului acvatic ; - O lovitura decisiva biodiversitatii existente pe cele 149 mii ha de lunca, prin substituirea

valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice siterestre cu agrobiocenoze siligni-culturi plopicole sisalicicole ;

- Însemnate modificari climatice în sensul aridizarii clima-tului adiacent din Campia Romana si Podisul Dobrogei ;

- Importante mutatii sociale, în plan fizic prin stramutari de asezari umane sicalitativ prin schimbarea modului tradi-tional de viata al locuitorilor.

Fluctuatiile regimului hidrologicRegimul hidrologic este deosebit de complex, ca urmare a naturii diferite a alimentarii celor 120 de afluenti si a climatelor din care acestia provin. În prezent cotele apelor Dunarii cresc într-un timp relativ scurt în raport cu cresterile pe care fluviul le înregistra înaintea îndiguirilor si mai apoi a amenajarii sistemului hidroenergetic Portile de Fier 1 si 2 si a canalului Dunare - Marea Neagra, revarsarile concentrandu-se în trei perioade (Popescu et al., 1982) :

- perioada februarie-martie, cand se topesc zapezile din bazinile Savei, Dravei si Moravei si începe topirea zapezii în restul bazinului Dunarii ;

- perioada aprilie-iunie, cand se realizeaza cotele maxime ale fluviului ;- perioada noiembrie-decembrie, cand se înregistreaza de regula o crestere usoara a

nivelului apelor, însa în toamnele cu precipitatii bogate pot avea loc inundatii mari, care în 95% au caracter de calamitate datorita podurilor de gheata generate de temperaturile scazute (Popescu, 1968 ; Moisei, 2003).

Schimbarile survenite în regimul hidrologic al Dunarii au o mare importanta pentru vegetatia forestiera. De exemplu, în ultimii 30 de ani, dupa construirea barajelor de la Portile de Fier 1 si 2, cresterea cotei Dunarii, produsa primavara, coincide cu perioada de diseminare a plopului alb, altfel de cum era înaintea amenajarilor hidrotehnice cand însamantarea se facea natural odata cu scaderea apelor. De aceea, astazi, renisurile sunt compuse din salcie si plop negru si foarte rar diseminate cu elemente izolate de plop alb (Popescu, 1994), fapt de care s-a tinut cont în programele de reconstructie ecologica, fundamentate prin Planul de management.În timpul inundatiilor anuale, formele de microrelief sunt supuse unor transformari periodice, realizandu-se o ridicare prin depunere de aluviuni a formelor pozitive, respectiv o adancire prin spalare a celor negative. Dupa Delta, dinamica evolutiei micro-reliefului din PNBMB este cel mai rapid proces de transformare a reliefului din Romania.Datorita intensitatii curentilor apei, pe anumite portiuni malurile Dunarii îsi schimba anual configuratia în timpul inundatiilor. Astfel, cand curentul principal al fluviului loveste cu forte sporite de viitura unul dintre maluri, se produc eroziuni generatoare de pierderi a suprafetei fondului forestier. Concomitent în alte portiuni (de regula în malul opus), curentul foarte slab provoaca depuneri de aluviuni, pe care atunci cand retragerea apelor coincide cu diseminarea plopilor autohtoni si salciilor, iau nastere valoroase renisuri (Popescu, 1994 ; Moisei, 2003), care




122

constituie în stare incipienta o categorie de habitat de interes comunitar : Paduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius.Modificarile climatice- aridizareaObservatiile statiilor meteorologice au consemnat existenta unor modificari climatice în zona Campiei Brailei. Efectele cele mai grave ale acestui fenomen sunt aridizarea si ca o consecintadirecta modificarea vegetatiei- stepizarea. Argumente în sprijinul acestei constatari sunt:- Disparitia Baltaretului un vant cald si umed de tip zefir, ce batea de la sud ducand la topirea zapezilor primavara, iar vara capata caracter de zefir, luand nastere datorita unei intense evaporatii si evapo-transpiratii din fostele balti si ducea umezeala si aer mai rece si proaspat panala 50 - 60 km în interiorul Baraganului si al Podisului Dobrogei (Popescu et al., 1982). În zilele noastre, în cadrul echilibrului dinamic al miscarii maselor de aer din perioada februarie august, locul Baltaretului a fost luat de Crivat, acesta din urma devenind vant anual puternic dominant si reprezinta principala veriga din lantul conditiilor de uscaciune ce se mani-festa în prezent în Campia Baraganului Nordic si în estul Dobrogei (Visinescu, 2003).- Masuratorile efectuate de catre cercetatorii de la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare AgricolaBraila, care au constatat ca în mijlocul Insulei Mari a Brailei (deci în centrul fostei Balti a Brailei), temperaturile medii multi-anuale au crescut cu 2°C (Visinescu, 1998).- Formele de microrelief pozitive din Lunca Braileana a Dunarii, au fost invadate în ultimul deceniu de o flora agresiva specifica stepei, reprezentata prin speciile Xanthium spinosum(ciulinele de Baragan), X. srumarum (cornutele) si Cirsium arvense (palamida), ce a luat locul ierburilor de pasune apartinand genurilor Carex si Poa, altadata specifice grindurilor si sectoarelor plane (Moisei, 2006 c).Tendinta de aridizare a microclimatului din Lunca Braileana a Dunarii se confirma si din masuratorile efectuate de Ocolul silvic Lacu Sarat, în cadrul temei de evaluare a riscului de aparitie a secetei în padurile din Romania.Înlocuirea microclimatului de lunca cu unul stepic în Lunca Braileana a Dunarii, face aproape imposibila refacerea pe cale naturala a fondului forestier. În zilele noastre, cu exceptia renisurilor care se instaleaza în zonele cu depuneri aluvionare din vecinatatea albiei minore si tot mai frecvent la limita lacurilor si baltilor datorita tendintei de colmatare a celor 52 de lacuri din Parcul Natural Balta Mica a Brailei, regenerarea naturala a padurilor prin înmultire generativa nu mai are loc, asa cum se întampla înaintea impactului antropic, sau cum se produce în prezent în zonele specific forestiere (Necula, Moisei, 1997). În conditiile în care biocenoza fo-restiera este principalul factor de sustinere, protectie si stabilitate a întregului complex de eco-sisteme terestre si acvatice din PNBMB, refacerea acesteia la o forma cat mai apropiata de cea initiala se impune.De regula în PNBMB excesele climatice si cele hidrologice se manifesta combinat .Secetele prelugite dublate de un defict hidric în sol. Regimul hidrolgic al Dunarii, a determinat ca pe parcursul a doi ani consecutivi (2002 si 2003) sa nu se înregistreze inundatii normale (vernale). În PNBMB consecintele negative ale fenomenului au fost multiple : gropile de împrumut, baltile si lacurile nu au mai fost alimentate cu apa, cau-zand dereglari mari ale echilibrului dinamic, atat pentru flora si fauna acvatica cat si pentru vegetatia forestiera si avifauna. Pe de alta parte acest dezechilibru a coincis cu o seceta puternica, caracterizata printr-un deficit major între precipitatii si evapotranspiratie. Coroborand actiunea celor doi factori puternic deficitari, s-a ajuns în anii 2002 si 2003 la un regim hidric în sol deosebit de scazut, astfel încat habitatele din PNBMB si-au pierdut caracterul de zona umeda.




123

Formarea zapoarelor si a podurilor de gheata în timpul inundatiilor de iarna. În iernile cu inundatii si temperaturi scazute se poate forma un pod de gheata care cuprinde, ca un cleste, întreaga vegetatie din albia majora. Conform principiului vaselor comuni-cante, orice modificare ulterioara a nivelului Dunarii, va fi resimtita prin intermediul privalelor si garlelor, într-o oscilatie corespunzatoare a plafonului de gheata în plan vertical, în orice punct din PNBMB, oricat de îndepartat ar fi acesta de albia minora. Cand are loc o scadere a cotelor Dunarii, prabusirea podului de gheata poate produce zdrelirea, strivirea, frangerea, torsionarea sau ruperea exemplarelor de vegetatie lemnoasa juvenila (Moisei, 2006 b). Însa daca nivelul fluviului creste si implicit plafonul de gheata se ridica, pierderile devin irecuperabile, deoarece podul de gheata smulge din solul înmuiat prin submersie exemplarele tinere (Moisei, 2003). În mod similar se produc pagube prin smulgerea puietilor, atunci cand o încalzire brusca a vremii determina pornirea la vale a unor blocuri compacte de gheata (sloiuri mari) antrenate de ape (Popescu, 1968), s-au formarea în aval a „zapoarelor” (Antipa, 1910 ; Clonaru, 1967), asa cum s-a întamplat în Cotul Pisicii în februarie 1986. Amenintarile la adresa complexelor de ecosisteme acvatice din PNBMBAdministratia PNBMB a identificat 4 categorii de amenintari :• Utilizarea abuziva a resurselor oferite de capitalul natural (braconaj piscicol, delicte

silvice, pasunat abuziv înregim semisalbatic, recoltarea ilegala a altor elemente din flora si fauna PNBMB).

• Accesul inechitabil la resursele oferite de capitalul natural încadrul comunitatilor locale adiacente (nemultumirea localnicilor fata de limitarea accesului la resursele naturale din parc, pe fondul pauperizarii populatiei din zona de cooperare).

• Starea actuala a unor ecosisteme (existenta ligniculturilor clonale plopicole si salicicole nu reprezinta un habitat corespunzator pentru cele 61 de specii avifauniste de aflate pe Anexa I a Directiei Pasari sau accelerarea procesului de colmatare a lacurilor cu implicatii pe termen lung înreducerea suprafetei active a sitului Ramsar).

• Poluarea - cu precadere poluarea acvatica (din interiorul Romaniei si cea transfrontaliera), cum ar fi deversarile accidentale cu cianuri din amonte ce pot coincide în mod catastrofal cu nivele mari ale fluviului întimpul inundatiilor atunci cand întergul complex de ecosisteme acvatice si terestre poate fi distrus sau poluarea radioactiva, cu efecte similare atunci cand s-ar înregistra scurgeri la centralele nucleare din amonte ce utilizeaza apele Dunarii pentru racirea reactoarelor).

3.4. ZONE DE COORDONATE DE DEZVOLTARE, ZONE DE COOPERARE INTERCOMUNALATeritoriul de studiu este supus mai multor vectori de dezvoltare teritoriala care induc diverse relatii între localitati. Pe deoparte sunt localitatile aflate în imediata apropiere a PNBMB si care administrativ cuprind teritorii în aceasta arie protejata; pe de alta parte sunt localitatile aflate în zona periurbana a Brailei care sunt functional si eventual administrativ influentate de vecinatatea municipiului resedinta de judet si în viitor de sistemul urban Braila-Galati- Tulcea.




124

Intre aceste zone conturate si teritoriile adiacente se stabilesc relatii determinate de nevoia insertiei în sistemele teritoriale de nivel superior si de rangul localitatilor. Suportul acestor relatii este constituit de reteaua de cai de comunicatie.Prin PATJ Braila s-au conturat zone de cooperare teritoriala bazate pe elemente comune de potential de dezvoltare. În zona de sud-est a judetului, sistemul teritorial de localitati propus se concentreaza spre orasul Insuratei ca singura localitate urbana cu rol central. Orasul nu dispune de suficiente dotari de nivel urban ceea ce reduce din puterea sa de atractie în teritoriu. In aceste conditii relatiile teritoriale se vor stabili îndeosebi în baza vectorilor teritoriali amintiti mai sus.Cooperarea teritoriala si nivelele de relationare sunt prezentate în schema de mai jos. Astfel se contureaza mai multe nivele de cooperare teitoriala:

- ZONA I - nivelul cel mai apropiat de cooperare, absolut necesar în succesul unei dezvoltari armonioase si eficiente a zonei: comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu din judetul Braila precum si Giurgeni din Judetul Ialomita- comunele care detin terenuri în PNBMB;

- ZONA II- nivelul al doilea- care cuprinde comunele din Zona I si relatia acestora cu UAT-urile adiacente: Municipiul Braila, comuna Frecatei, Tufesti. Ca initiator al proiectului de dezvoltare a zonei PNBMB si principal detinator al teritoriilor din aceastazona protejata, Judetul Braila va dezvolta actiuni de cooperare cu localitatile din Judetul Constanta, respectiv orasul Harsova si comuna Ciobanu.

- In aria de cooperare pentru dezvoltare durabila a PNBMB sunt înregistrate 25 de localitati situate în trei judete si 12 UAT-uri.

Comunitatea locala (satul) Comuna de care apartine JudetulNr. Denumire Nr. Denumirecrt. crt.1 municipiul Braila Braila2 orasul Harsova Constanta3 Chiscani 1 Chiscani4 Varsatura

Braila

5 Gropeni 2 Gropeni Braila6 Tichilesti 3 Tichilesti Braila7 Plopi (Rata) 4 Marasu8 Magureni (Stramba)9 Marasu

10 Bandoiu11 Tacau

Braila

12 Bertestii de Jos 5 Bertestii de Jos13 Bertestii de Sus14 Spiru Haret15 Gura Calmatui

Braila




125

16 Polizesti 6 Stancuta17 Stanca 18 Stancuta19 Cuza Voda

Braila

20 Mihai Bravu 7 Victoria Braila21 Tufesti 8 Tufesti Braila22 Giurgeni 9 Giurgeni Ialomita23 Ciobanu 10 Ciobanu Constanta24 Gura Ialomitei 1125 Luciu

Gura Ialomitei Ialomita

Alte forme de cooperare în acest teritoriu se pot stabili pe baza altor criterii cum sunt:- situarea în zona periurbana- comunele Gropeni, Tichilesti, Chiscani- situarea pe DJ 212 într-o salba de localitati situate între traseul Dunarii si DN 21 (E 584) arteradiagonala ce traverseaza judetul si îi asigura legatura cu tronsonul de autostrada ce apartine coridorului european IV;- conditii de situare speciale- Insula Mare a Brailei- comunele Marasu si Frecatei;- situarea periferica în cadrul judetului- comunele Stancuta si Bertestii de Jos;- utilizarea unui sistem teritorial de alimentare cu apa- sistemul regional Ianca- Gropeni (ramura Gropeni cu comunele Gropeni- Tichilesti- Tufesti); sistemul zonal Braila (Chiscani, Lacu Sarat, Varsatura, Cazasu, Vadeni, Braila)Insertia în teritoriul de nivel superior al acestor zone de dezvoltare se poate potenta prin accentuarea rolului teritorial al localitatilor urbane:

- Municipiul Braila- principal pol de dezvoltare, cu influenta determinanta asupra zonei PNBMB; asigura relatia cu Municipiul Galati (spre Moldova), Municipiul Tulcea (Delta Dunarii), relatia cu principalii poli de dezvoltare din teritoiul national spre Transilvania, Muntenia si îndeosebi capitatala Bucuresti, precum si cu tarile vecine Ucraina si Republica Moldova; prin realizarea podului peste Dunare la Braila se va asigura racordarea acestui teritoriu la o directie est-vest ce leaga zona Marii Negre cu vestul tarii;

- Orasul Însuratei, localitate urbana cu rol de echilibru în Judetul Braila- pentru directia drumului european E 584 spre Slobozia- autostrada soarelui- Calarasi- Bulgaria;

- Orasul Harsova- cu legatura prin Giurgeni pe E 60 spre Constanta si DN22A spre Tulcea-relatia cu Harsova este una de mare importanta turistica, atat pentru potentialul cultural remarcabil al orasului cat si pentru situarea într-o regiune cu deosebite valente turistice-Dobrogea si litoralul Marii Negre.

Atat orasul Însuratei cat si Harsova desi sunt localitati urbane de mici dimensiuni devin importante puncte de legatura pe directia est- vest din sudul Romaniei situata pe Coridorul european IV.Orasul Ianca, avînd rol de echilibru în reteaua de localitati a Judetului Braila este situat pe directia DN 2B ce asigura conexiunea la viitorul Coridor european IX. Relatia sa cu teritoriile




126

din proximitatea PNBMB este deocamdata pe traseul DJ 212 prin Insuratei. Prevederile PATN Sectiunea I Retele de transport propun pe directia sud-est spre nord-vest în judet realizarea unei diagonale de drum expres, care ar ridica rolul teritorial al oraselor Ianca si Însuratei si ar sustine dezvoltarea în teritoriul judetului. In acest context relatia zonei PNBMB cu vestul judetului s-ar dezvolta prin axa de dezvoltare Insuratei- Ianca si mai putin prin Braila cum este în prezent.In conditiile prezente relatia dintre zona PNBMB cu reteaua majora de transport se desfasoaraprin intermediul:

- drumului european E584- comuna Viziru punct de legatura-- drumul european E 60 prin Giurgeni- legatura prin Bertestii de Jos- drumul european E 87 prin Braila.

In concluzie se poate aprecia faptul ca exista mai multe nivele de integrare a dezvoltarii simplicit nevoie de cooperare între localitati. In functie de nevoi si disponibilitatea administratiilor locale se pot stabili cooperarile amintite mai sus.Pentru dezvoltare zonei din proximitatea PNBMB este însa imperios necesar ca localitatile si implicit administratiile locale sa stabileasca un cadru de cooperare care sa asigure corelarea intentiilor de dezvoltarîn vederea optimizarii si eficientizarii actiunilor si pentru protejarea fermasi stricta a arealului PNBMB.Argumente în favoare acestei cooperari sunt experientele prezente în care se risipesc resurse sau se realizeaza proiecte al caror efect nu este cel scontat. Pentru includerea acestei zone într-un circuit turistic care sa aiba impact asupra dezvoltarii localitatilor este nevoie de actiuni concertate care sa creasca atractivitatea si accesibilitatea zonei, fara a aduce prejuditii mediului natural.




127




128




129

3.5. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE TERITORIALA

VIZIUNEA DE DEZVOLTAREViziunea de dezvoltare are doua componente majore determinate de cele doua elemente definitorii ale teritoriului:

- Parcul Natural Balta Mica a Brailei - teritoriu fragil si de mare importanta în echilibrul sistemului Dunarii, Marii Negre, precum si în bioclimatul Campiei Romane; parc natural si sit RAMSAR pe coridorul ecologic est-dunarean de migratie avifaunistic;

- Localitatile din zona de cooperare pentru dezvoltarea durabila a PNBMB, angajate si ele în sistemul teritorial de localitati al judetelor Braila, Ialomita si Constanta.

In urma evaluarii potentialului de dezoltare a zonei si a restrictiilor care actioneaza asupra acestui teritoriu se poate formula o viziune de dezvoltare care sa propuna:

O zona cu dezvoltare durabila a sistemelor socio-economice ale localitatilor, bazatape potentialul endogen si conectivitate nationala si internationala, aflata în deplina armonie cu capitalul sau natural, respectiv cu PNBMB pentru care este asigurata conservarea biodiversitatii si a structurilor ecologice în conformitate cu prevederile internationale din acest domeniu.

OBIECTIVE PRINCIPALEDezvoltarea teritoriala este sustinuta prin urmatoarele obiective:

Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor în teritoriu, bazatape potentialul specific endogen;Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei în vigoare;Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de transport ale Regiunii Dunarii;Dezvoltarea sistemului policentric de localitati în judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala între comunitatile locale.

DIRECTII DE ACTIUNE, MASURI SI PROIECTE OBIECTIV PRINCIPAL:

Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor în teritoriu, bazatape potentialul specific endogen.

Obiectiv specific: Obiectiv 1. Dezvoltarea infrastructurii sociale în localitatile rurale conform rolului lor teritorialDirectii de actiune:

Asigurarea conditiilor optime pentru îmbunatatirea serviciilor de sanatate




130

- Modernizarea /reabilitarea/extinderea unitatilor medicale existente din toate localitatile urbane conform rangului teritorial.

- Asigurarea necesarului de cadre medicale si dotari minime de baza în toate localitatile rurale –îndeosebi Tufesti, Stancuta, Gropeni, Marasu, Bertestii de Jos.

- Asigurarea serviciilor de transport public spre localitatile urbane.- Asigurarea serviciilor medicale de urgenta în satele izolate di Insula Mare a Brailei.- Dezvoltarea serviciilor de educatie sanitara în vederea prevenirii îmbolnavirilor.- Construirea de centre pentru batrani cu servicii si capacitate adecvate.

Dezvoltarea învatamantului gimnazial, vocational si liceal în localitatile rurale- Reabilitarea, modernizarea/ extinderea cladirilor pentru învatamant primar, gimnazial si

prescolar.- Dezvoltarea învatamantului vocational în comunele Chiscani, Tufesti si Marasu.- Dezvoltarea învatamantului liceal în comunele cu populatie numeroasa - Tufesti,

Chiscani.- Îmbunatatirea conditiilor de functionare a unitatilor scolare din toate localitatile rurale

reparatii curente, asigurarea conditiilor igienice de baza, asigurarea echiparii specifice a spatiilor specializate – biblioteci, sali de sport, ateliere, gradina, locuri de joaca/sport s.a. – facilitati pentru persoane cu nevoi speciale.

- Accesul populatiei rurale la forme de învatamant diversificate si adaptate nevoilor de dezvoltare economica.

- Diversificarea specializarilor în unitatile de învatamant liceale si postliceale în domenii cum sunt: informatica, turism, textile, prelucrarea lemnului, produselor alimentare, agricultura, piscicultura.

- Crearea de ateliere de practicare a mestesugurilor locale care sa formeze si sa educe populatia rurala în respectul si dorinta de a practica aceste mestesuguri..

- Dezvoltarea formelor de învatamant pentru specializarea personalului din turism si servicii conexe, adecvate nevoilor specifice – ghizi pentru turismul în interiorul PNBMB, gastronomie locala, instructori pentru diverse forme de sport s.a.

- Asigurarea spatiilor de cazare necesare pentru elevii interni în orasul Însuratei si municipiul Braila pentru favorizarea elevilor din rural sa urmeze forme de învatamant liceal si vocational.

- Asigurarea transportului public spre localitatile care detin forme de scolarizare de nivel superior sau special.

Îmbunatatirea dotarilor de cultura în corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural

- Construirea de cladiri multifunctionale destinate evenimentelor sociale si culturale sau modernizarea caminelor culturale existente în toate satele resedinta de comuna.

- Modernizarea bibliotecilor satesti si asigurarea serviciilor de internet pentru populatia rurala.

- Sprijinirea înfiintarii de noi muzee, case memoriale si organizarea de expozitii, targuri, serbari populare specifice.

- Realizarea si valorificarea studiilor etnografice si istorice avand ca scop sporirea valorii identitare a satelor din Zona Bataretilor.




131

- Conectarea evenimentelor culturale la circuitele turistice si promovarea valorilor culturale/ etnografice- vizite la ateliere mestesugaresti, participarea la targuri si serbari populare.

Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement- Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement- Dotarea cu sali de sport si terenuri sportive a tuturor localitatilor tuturor rurale.- Diversificarea ofertei de dotari sportive si de agrement, prin utilizarea resurselor naturale

zonale, pentru desfasurarea unor activitati sportive de interes turistic: turism sportiv, ciclism, sporturi nautice, înot, pescuit si vanat sportiv s.a.

- Realizarea unor centre de agrement si sport de importanta regionala la Chiscani si Stancuta conectate la circuitele turistice pe Dunare.

- Realizarea proiectelor integrate destinate agrementului si sporturilor pentru zona din Insula Mare a Brailei si zona Dunarii – în scopul realizarii unei oferte variate si care sautilizeze cat mai eficient resursele naturale.

Obiectiv 2. Cresterea calitatii spatiului construit în localitatile ruraleDirectii de actiuneAsigurarea conditiilor de locuire la standarde contemporane pentru populatie

- Sprijinirea constructiei de locuinte conform standardelor europene; asigurarea confortului locuirii prin realizarea dotarilor/amenajarilor din zonele de locuit.

- Realizarea regulamentelor de construire care sa asigure un aspect unitar si specific locuintelor din din zonele rurale; regulamentele vor fi elaborate în cadrul PUG-urilor sau PUZ-urilor conform legislatiei în vigoare.

- Utilizarea eficienta a resurselor de teren prin realizarea documentatiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD.

- Dotarea corespunzatoare cu retele edilitare a tuturor localitatilor rurale.- Amenajarea spatiilor publice cu vegetatie si mobilier urban, pavaje si elemnte de

semnalizare a zonei PNBMB.- Extinderea suprafetelor plantate în extravilan.

Conservarea peisajului cultural al zonei si conturarea unei identitati locale- Sprijinirea locuitorilor în renovarea fatadelor si a împrejmuirilor care sa urmeze un

caracter unitar si specific.- Amenajarea spatiilor publice pietonale din toate localitatile rurale, într-o maniera

traditionala cu prioritate în zonele centrale si cele aflate pe arterele de transport.- Realizarea unor proiecte pilot de amenajare a spatiului public în satele Dunarene.- Realizarea de cataloage cu modele de constructii si împrejmuiri care sa fie oferite

populatiei rurale.- Promovarea unor modele traditionale si pentru ambarcatiuni destinate transportului

turistilor.- Reglementarea utilizarii solurilor în extravilan pentru pastrarea peisajului specific.- Controlul extinderii localitatilor rurale prin documentatiile de urbanism pentru pastrarea

caracterului asezarilor si evitarea extinderii de-a lungul arterelor rutiere.- Informarea si pregatirea populatiei locale în revigorarea metodelor traditionale de

construire, transport, activitati productive.- Elaborarea de regulamente de construire unitare care sa evidentieze specificul construirii

traditionale pentru localitatile rurale.




132

Obiectiv 3. Dezvoltarea economica durabila a localitatilor ruraleDezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat

- Implementarea unui management integrat al calitatii solului în scopul practicarii unei agriculturi ameliorative.

- Protectia calitatii solurilor prin masuri de prevenire si combatere a surselor de degradare.- Modernizarea, completarea si reabilitarea sistemelor de îmbunatatiri funciare si cresterea

eficientei tehnice si economice a lucrarilor de îmbunatatiri funciare. - Dezvoltarea politicii organizatorice pentru lucrarile de îmbunatatiri funciare- Sprijinirea agricultorilor în pastrarea culturilor traditionale- inclusiv pastrarea orezariilor-

si sprijinirea culturilor ecologice acolo unde sunt conditii adecvate.- Sprijinirea activitatilor de crestere a animalelor atat în ferme zootehnice moderne si

rentabile cat si prin metode traditionale.Dezvoltarea agriculturii ecologice

- Elaborarea unei strategii de dezvoltare si promovare a agriculturii ecologice în comunele din zona limitrofa PNBMB.

- Sprijinirea agricultorilor în practicarea agriculturii ecologice si comercializarea produselor bio.

- Incurajarea înfiintarii de ferme agroturistice care practica agricultura ecologica- Incurajarea dezvoltarii pensiunilor ecoturistice în satele situate pe malul Dunarii.

Dezvoltarea silviculturii bazata pe o gestiune durabila a padurilor- Monitorizarea atenta a activitatii de exploatare a padurilor; - Elaborarea de studii si proiecte de extindere a vegetatiei forestiere adecvate peisagistic

cadrului natural si configuratiei localitatilor- în toate comunele. - Controlul desfasurarii vanatorii colective si individuale pe teritoriul PNBMB.

Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola- Stimularea si modernizarea activitatilor de pescuit si a serviciilor conexe în limita

capacitatii de suport a capitalului natural.- Încurajarea înfiintarii PF-urilor si asociatii de pescari care sa utilizeze si sa valorifice

resursa piscicola în limitele capacitatii productive si de suport a zonei PNBMB.- Sprijinirea activitatilor /investitiilor de procesare piscicola si maketing, în mod deosebit

în localitatile : Marasu, Tichilesti, Chiscani, Stancuta.Dezvoltarea durabila a localitatii lor rurale prin diversificare economica si promovarea activitatilor traditiilor

- Sprijinirea dezvoltarii atelierelor specializate în mestesuguri specifice zonei Baltii Brailei- prelucrarea lemnului pentru elemente de constructii, împletituri pentru împrejmuiri, confectii de unelte folosite în pescuitul traditional, confectii si deoratiuni textile s.a.

- Dezvoltarea tehnicilor de construire traditionale si pregatirea fortei de munca specializate în domeniul constructiilor.

- Infiintarea structurilor de tip cluster care sa poata angrena localitatile rurale în activitati productive rentabile.

- Incurajarea investitiilor în domeniul producerii de energie verde- utilizarea deseurilor lemnoase, utilizarea energiei solare.




133

- Sprijinirea activitatilor industriale de procesare a produselor agricole si piscicole desfasurate în conditiile protejarii mediului.

- Promovarea produselor alimentare specifice si realizarea brandurilor locale.

Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice- Dezvoltarea transportului public pentru populatia locala, între localitatile rurale si cele

urbane.- Diversificarea integrata a transportului public diversificat pe trasee lungi, reintroducerea

curselor navale pe Dunare pentru calatori si pentru turisti.- Conectarea transportului naval la viitorul nod intermodal de transport prevazut la Braila

pentru sistemul urban Braila- Galati- Tulcea.- Dezvoltarea serviciilor de telecomunicatii în mediul rural.- Dezvoltarea serviciilor financiar- bancare în localitatile rurale.

Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri, spiritului antreprenorial si atragerea investitiilor straine, prin:

-dezvoltarea infrastructurii de afaceri, crearea conditiilor favorabile dezvoltarii mediului investitional;

- stimularea exporturilor pentru acest sector;- sprijinirea întreprinderilor nou create, a microîntreprinderilor în vederea amplificarii

performantelor economice;- sprijin pentru accesul pe noi piete interne si internationale;- simplificarea si îmbunatatirea cadrului legal si administrativ, cresterea stabilitatii acestora,

diminuarea birocratiei;- consolidarea unui cadru institutional adecvat.- sustinerea si dezvoltarea suprastructurilor industriale/retelelor de productie: înfiintarea de

parcuri tehnologice, dezvoltarea parcului industrial din mun. Braila, sustinerea clusterelor (Braila, Chiscani).

Mentinerea unui mediu rural atractiv, strans integrat cu mediul urban- revitalizarea activitatilor economice din mediul rural si sprijinirea acestora prin

valorificarea eficienta a resurselor naturale (energetice si neenergetice);- sprijinirea financiara si non-financiara a IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate si

asociatiilor de producatori din mediul rural;- investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati

traditionale non-agricole cu specific local;- spijin financiar si non-financiar pentru înfiintarea de noi magazine de desfacere pentru

produsele obtinute din activitatile traditionale (promovarea brendurilor locale); - extinderea/monernizarea/crearea de noi întreprinderi în sectorul non-agricol;- crearea unor structuri de productie în mediul urban care sa faciliteze o eficientizare si

diversificare a activitatilor economice din mediul rural- asigurarea coplementaritatii activitatilor economice.

Dezvoltarea resurselor umane pentru activitatile competitive:-masuri de pregatire si reconversie a fortei de munca în ramurile specifice zonei ce le

confera însusirea de noi abilitati, perfectionare si specializare în munca; - echilibrarea cererii si ofertei pe piata fortei de munca;




134

- îmbunatatirea nivelului de calificare si cresterea capacitatii de ocupare a resurselor umane;-masuri de crestere a productivitatii muncii si în acelasi timp o crestere a nivelului salarial;- adaptarea fortei de munca si a întreprinderilor la schimbarile economice aparute (transfer

de know-how si reconversie profesionala).Informarea si educarea comunitatilor locale asupra cerintelor si avantajelor dezvoltarii socio-economice durabile

-Realizarea unor centre de vizitare, informare si educare la Varsatura, Braila, Giurgeni.-Realizarea unor programe de educatie ecologica în scoli.-Organizarea de tabere tematice pentru tineri în scopul educarii acestora în respectul pentru

natura.-Realizarea si amplasarea panourilor informative.-Realizarea de materiale informative pentru populatie- brosuri, manuale- si evenimente de

popularizare a cunostintelor referitoare la PNBMB si dezvoltare durabila.- Informarea si încurajarea populatiei în construirea pensiunilor eco-turistice, a fermelor

eco-agro-turistice.Obiectiv 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural Valorificarea optima a resurselor turistice în contextul protejarii acestora si a mediului în

conformitate cu principiile dezvoltarii durabile, prin:-promovarea si dezvoltarea activitatilor turistice ce se pot desfasura pe Dunare, prin

dezvoltarea unor conditii de transport pe apa conform exigentelor internationale;-modernizarea si dezvoltarea amenajarilor si structurilor turistice existente - Statiunea Lacul

Sarat;-dezvoltarea de noi structuri turistice bazate pe potentialul turistic oferit de zona Dunarii si

a PNBMB în conditiile protejarii stricte a capitalului natural, care sa cuprinda baza tehnico-materiala adecvata scopului;

-dezvoltarea capacitatii turistice a zonei prin sprijinirea formelor de cazare variate si adecvate diverselor tipuri de turism: cazare concentrata si în unitati de cazare mari, moderne si cu confort ridicat în partea de nord a zonei- municipiului Braila, comuna Chiscani- cazare de mici dimensiuni si conditii apropiate de mediul natural în partea de sud a zonei Marasu, Stancuta, Bertestii de Jos;

-Sprijinirea infrastructurii turistice de tipul pensiunilor si a satelor de vacanta si includerea acestora într-un sistem de functionare turistica bazat pe complementaritate.

- realizarea unor centre de agrement moderne si competitive pe traseul navigabil al Dunarii pentru conectarea zonei la circuitul turistic international- Chiscani, Stancuta;

- infiintarea centrelor si punctelor de informare turistica: Lacu Sarat, Stancuta- înfiintarea unor amenajari turistice specifice pentru pescuit, campare si îmbaiere pe malul

Dunarii în zona de dezvoltare durabila – com. Marasu, Stancuta, Chiscani, Tichilesti, Gropeni, Bertestii de Jos;

- amenajarea porturilor turistice conform exigentelor UE- Braila, Chiscani, Stancuta;- amenajarea adecvata a zonelor de acostare pentru ambarcatiuni mici si a punctelor de

intrare- iesire din zona PNBMB- Hagioaia, Milea;-dezvoltarea unui turism de weekend controlat care sa valorifice eficient si durabil locatiile

prin amenajrea locurilor de campare si îmbaiere;




135

-dezvoltarea întegrata a zonelor turistice de pe langa Dunare cu cele de la Lacu Sarat, din Insula Mare a Brailei (Blasova si Zaton) si cele de la Însuratei si Mihai Bravu;

- sprijinirea fermelor în dezvoltarea agroturismului;- sprijinirea dezvoltarii serviciilor conexe turismului prin sprijinirea investitiilor si formarea

personalului calificat ( sport, gastronomie, -promovarea si dezvoltarea activitatilor traditionale (etnografie si folclor) în cadrul ofertei

turistice;-mentinerea si dezvoltarea unui climat de afaceri favorabil dezvoltarii turismului

diversificat;- crearea conditiilor necesare pentru dezvoltarea ecoturismului durabil în zona Balta Mica a

Brailei.Crearea produselor turistice specifice, cu puternica amprenta locala, care saindividualizeze oferta turistica braileana ca marca distincta, originala si de maxim impact:

-valorificarea durabila a Dunarii, studierea posibilitatilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene .

- cresterea interesului turistic pentru statiunile balneare si centrelor de agrement si pescuit sportiv ca oferte turistice specifice (existente si propuse) prin promovarea unor programe complexe care sa includa oferte turistice variate;

-promovarea unor pachete de oferte turistice integrate care sa combine toate formele de turism oferit: de agrement, sportiv, ecoturism, turism stiintific, balnear, cultural si religios, agroturism ;

-organizarea unor trasee culturale tematice (ex: itinerarii religioase, trasee educationale, trasee prezentand tipologii diferite ale locasurilor de cult, itinerarii de arhitectura traditionala, de arhitectura moderna si contemporana)- Braila;

-permanentizarea unor evenimente culturale traditionale (festivaluri, manifestari culturale, sarbatori traditionale, targuri);

-promovarea produselor si brandurilor locale.Dezvoltarea durabila a turismului în PNBMBDezvoltarea infrastructurii turistice din PNBMB în spiritul neagresiunii asupra mediului natural si conform Planului de management al PNBMB

-Amenajarea adecvata a zonelor de acostare pentru ambarcatiuni mici si a punctelor de intrare- iesire din zona PNBMB- Hagioaia, Milea, Broscoi Verde, Trecatoarea Tichilesti-cu utilizarea materialelor si tehnicilor naturale traditionale si respectarea restrictiilor de functionare în zonele de protectie a PNBMB.

-Omologarea traseelor turistice pe apa si pe uscat conform Planului de management al PNBMB.

-Atragerea unor touroperatori specializati în ecoturism.-Crearea conditiilor necesare pentru dezvoltarea ecoturismului durabil în zona Balta Mica a

Brailei: bornarea zonelor protejate, marcarea traseelor turistice, amenajarea locurilor pentru popas, plasarea panourilor informative necesare s.a.

-Formarea personalului calificat pentru însotirea turistilor în PNBMB- ghizi specializati în turism ecologic, stiintific si cultural.

-Stabilirea unor relatii de colaborare cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

OBIECTIV PRINCIPAL:




136

Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei în vigoare

Obiective privind managementul ariei protejate PNBMBProtejarea PNBMB este în conformitate cu legislatia în vigoare. Declararea ariilor de protectie este o forma de protectie a sitului respectiv. Conform OUG 57/2007, scopul PNBMB consta în protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu o mare diversitate biologica.Prin Conventia Ramsar, scopul PNBMB este definit prin asigurarea protectiei si conservarii siturilor naturale cu diversitate biologica specifica zonelor umede.PNBMB corespunde categoriei V IUCN - ”Peisaj protejat : arie prtejata, administrata în special pentru conservarea peisajului si recreere”.

Planul de management al PNBMB este elaborat dupa modele recunoscute international si în acord cu legislatia nationala. Planul se actualizeaza la 4 ani. In prezent ultima variata se afla în procedura de avizare. Obiectivele perincipale, grupate pe directiile strategice se pastreaza constante în diversele versiuni si se refera la:

Conservarea biodiversitatii• Obiectiv strategic 1 : Conservarea diversitatii ecologice, a structurilor ecologice precum

si a calitatii, productivitatii si capacitatii de suport - temelie pentru dezvoltarea durabila a sistemelor socioe-cologice adiacente.

Cercetare si monitoring• Obiectiv strategic 2 : Organizarea si gospodarirea BMB ca „zona pilot” pentru

dezvoltarea cunoasterii si expertizei manageriale în vederea dezvoltarii durabile a Sistemului Danubian.

• Obiectiv strategic 3 : Dezvoltarea cunoasterii, capacitatii productive si de suport a principalelor sisteme ecologice si garantarea conservarii biodiversitatii acestora.

Dezvoltare economica durabila• Obiectiv strategic 4 : Dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, metodelor,

instrumentelor pentru managementul adaptativ si utilizarea durabila în limitele capacitatii productive si de suport a resurselor si serviciilor generate în sistemele ecologice specifice zonei inundabile a Dunarii, sau cu alte cuvinte „Fundamentarea dezvoltarii durabile pe sectorul inferior al Sistemului Danubian (SDI)”.

• Obiectiv strategic 5 : Diferentierea sau redimensionarea activitatilor economice în functie de diversitatea resurselor si serviciilor, respectiv de capacitate productiva si de suport a sistemelor ecologice pe care le genereaza.

• Obiectiv strategic 6 : Transferul expertizei stiintifice si manageriale catre alte sisteme din structura Sistemul Dunarii Inferioare.

Directiile de actiune sunt detaliate în Planul de management al PNBMB, conform Anexei.

Obiective privind protectia mediului în localitatiObiectiv principal:




137

7. Asigurarea protectiei mediului în localitatile rurale din zona PNBMBObiectiv specific 7.1: Asigurarea calitatii factorilor de mediu prin controlul poluariiDirectii de actiune:Îmbunatatirea calitatii aerului si gestionarea zgomotului ambiental:

-Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici de la sursele mari de ardere din industria energetica si metalurgica (SC CET SA Braila, SC Termoelectrica SA, SC Promex SA);

-Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici (noxe din gaze de esapament) provenite de la surse mobile, prin masuri de fluidizare a traficului, folosirea cu precadere a centurilor de ocolire, modernizarea si întretinerea drumurilor existente utilizarea perdelelor de protectie ;

-Reducerea mirosurilor dezagreabile provenite din activtati de crestere a animalelor, care genereaza disconfortul populatiei ( Braila, Tichilesti, Însuratei)

Îmbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane:-Realizarea unor statii de epurare în localitatile Tichilesti, Gropeni- Încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de

diverse unitati socio-economice, în emisarii naturali si/sau în retelele de canalizare ale localitatilor Aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole în zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole, în confomitate cu prevederile Directivei nr. 91/676/EEC. (conform HG 964/2000)

Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de poluare-Activitati de curatare, remediere si/sau reconstructie ecologica a zonelor în care solul,

subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, conform HG nr. 1403/2007;-Eliminarea posibilitatilor de scurgere pe sol si implicit în panza freatica a petrolului în

zonele de extractie a acestuia- Stancuta.-Desfiintarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natura care nu au protectie

impermeabilizata

Obiectiv specific7. 2: Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale în scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale.Reducerea riscului la alunecari de teren si eroziunea solurilor

-Urmarirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderata si cu risc de accentuare a eroziuni, în vederea cunoasterii tendintelor de evolutie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umana- comunele Chiscani, Stancuta, Bertestii de Jos.

-Lucrari specifice de îmbunatatiri funciare (combaterea eroziunii solului) aplicate în complex cu lucrari hidroameliorative si agro-pedo-ameliorative (nivelare - modelare, astuparea crapaturilor) pe terenuri cu alunecari stabilizate, functie de modul de utilizare a terenului;

-Lucrari de colectare si evacuare a apei prin îmbunatatirea regimului de scurgere a apelor de suprafata.

Reducerea riscului seismic-Controlul strict al respectarii normelor seismice la constructiile din localitatile rurale

izolate.




138

- Masuri pentru îmbunatatirea informarii populatiei si a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile pentru reducerea acestuia.

Obiectiv specific 7. 3: Implementarea sistemului integrat de management al deseurilor -Prevenirea depozitarii ilegale si a deversarii namolului în apele Dunarii.-Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, din gradini si parcuri, piete prin colectare

separata-Promovarea folosirii namolului necontaminat provenit din statiile de epurare ca

îngrasamant în agricultura, ca substrat vegetal pentru reabilitarea depozitelor necontrolate si ca material de etansare pentru depozitele ecologice;

-Gestiunea deseurilor industriale toxice si periculoase în conformitate cu cerintele legale - Inventarierea deseurilor periculoase generate si eliminate pe agenti economici-Controlul depozitarii si transportarii deseurilor de la zonele de campare din PNBMB.-Asigurarea transportului deseurilor din zonele nou construite în scop turistic/ agrement.

OBIECTIV PRINCIPAL:Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de transport ale Regiunii Dunarii.

Obiectiv specific:Obiectiv 1. Sporirea accesibilitatii zonei la nivel local, regional, national si internationalPlansa 3.2.Directii de actiune:Realizarea infrastructurii majore de transport pentru conectarea zonei în sistemul international, national si regional de transport

-Rezervarea terenurilor pentru trasarea arterelor rutiere prevazute în strategia nationala de transport si în PATN.

-Realizarea studiilor de fezabilitate pentru drumurile expres si autostrada Marii Negre.-Crearea infrastructurii portuare necesare acostarii ambarcatiunilor mari pentru conectarea

zonei la traseul croazierelor internationale.-Modernizarea portului Braila.-Realizarea unor porturi turistice de importanta regionala- Braila, Stancuta.- Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare(Calarasi-km375- la Braila-

km175)conform standardelor europene prin:• Reluarea si imbunatatirea studiilor existente astfel încat sa nu prejudicieze ecosistemele

acvatice.• Lucrari de amenajare a cailor navigabile: pe Dunare:

-sectorul Braila–Ceatalul Ismailului-sectorul Braila–Ceatalul Ismailului si Ceatalul Sf. Gheorghe-sectorul Braila - Cernavoda – Calarasi

• Lucrari de modernizare în punctele de traversare cu bacul si de acostare nave de pasageri în portul Braila -Bac Smardan si Bac IMB




139

Proiect Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare între Calarasi si Braila -2005In cadrul programului ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO – “Asistenta tehnicapentruimbunatattrea conditiilor de navigatie pe Dunare în Romania”Amplasamentul proiectului se gaseste în albia Dunarii în sectorul cuprins între Calarasi (km 375) si Braila (km 175).Beneficiarul Lucrarilor: MTCT Administratia Fluviala a Dunarii de Jos Elaborator: Consortiul de firme: Technum N.V. (Belgia), Trapec S.A. (Romania) si Tractebel Development Engineering S.A. (Belgia) avand ca lider TECHNUM N. V.Pentru asigurarea conditiilor optime de navigatie pe Dunare se propun la Ostrovul Lupu (km 196) :- lucrari de regularizare a curgerii si de dragaje, concentrate în special în zona imediat aval fata de de bifurcatia cu bratul

Caleia. - lucrari de regularizare a curgerii pentru a directiona curentul înspre bratul principal al Dunarii. Lucrarile de regularizare a curgerii pot include: realizarea unui prag de fund în zona de intrare în bratul Caleia, construirea de epiuri în vecinatatea confluentei cu bratul Valciu, construirea de epiuri pe Dunare imediat amonte de bifurcatia cu bratul Caleia.

-Realizarea unui aeroport international în zona periurbana a Brailei (cu valente pentru un sistem urban care sa functioneze ca pol national de dezvoltare) care sa asigure transportul pentru cele trei municipii resedinta de judet din zona – Braila, Galati, Tulcea.

-Realizarea unui nod intermodal de transport la Braila pentru conectarea formelor de transport rutier- aerian, Cf si naval.

-Studierea posibilitatilor de refacere a sistemului hidrotehnic de aparare la inundatii în vederea realizarii unor trasee de transport auto si pentru ciclisti.

Sporirea accesibilitatii localitatilor prin reabilitarea drumurilor locale- Modernizarea infrastructurii de transport locale pentru asigurarea accesibilitatii

localitatilor rurale spre DJ 255A, DC 9, Dc 21, DC 15, DC 16;- Amenajarea pistelor pentru ciclisti pe drumurile locale - DJ 212 si DC 60.

Obiectiv 2. Imbunatatirea sistemului de gospodarirea apelor în vederea apararii la inundatii

-Realizarea unor documentatii tehnice pentru rezolvarea problemelor majore privind vulnerabilitate la inundatii existenta pe fluviul Dunarea, în Insula Mare a Brailei (pericolul deversarii digurilor, producerea infiltratiilor în diguri, eroziunea malurilor, înmlastinirea suprafetelor îndiguite si irigate);

- Întretinerea albiei raurilor prin îndepartarea vegetatiei forestiere;-Actiuni de recalibrare a lucrarilor de aparare existente;

Obiectiv 3. Dezvoltarea retelelor energeticeCrearea de noi capacitati de productie




140

-Constructia unei centrale pe huila de 800 MW pe amplasamentul grupului scos din functiune de la CET Braila;

-Utilizarea surselor alternative de producere a energie electrice si termice- solara, eoliana, bimasa.

Modernizarea si extinderea retelei de transport a energiei electrice-Modernizarea si retehnologizarea statiilor de 110kv.-Trecerea instalatiilor de 6kv la 20kv.- Integrarea SCADA a tuturor statiilor de transformare.-Extinderea retelei în zonele cu constructii noi.

Modernizarea si extinderea retelei de transport gaze naturale-Extinderea retelei în localitati apropiate de reteaua de gaze naturale -Racordarea la reteaua de gaze a zonelor majore de dezvolatre turistica.

Modernizarea si extinderea retelei de telecominicatii-Continuarea programului de extindere si modernizare a retelei de comunicatii în vederea

sporirii accesului localitatilor la serviciile universale de telecomunicatii-Cresterea gradului de digitalizare a retelei fixe- Introducerea de servicii de telefonie noi („banda lunga”, Internet, transmisii de date) în cat

mai multe localitati,- Instalarea de telecentre în cadrul programului national de implementare a serviciului

universal.OBIECTIV PRINCIPAL:

Dezvoltarea sistemului policentric de localitati în judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala între comunitatile locale.

Obiectiv 1. Dezvoltarea sistemului policentric de localitati în judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala între comunitatile locale.Directiile de actiune:

• Asigurarea acesului locuitorilor din zonele rurale la servicii de tip urban si locuri de munca prin cresterea rolului teritorial al localitatilor urbane prin:

- Cresterea rolului teritorial si al nivelului de dotare cu servicii de tip urban a orasului Însuratei(judet Braila) si orasului Harsova (judet Constanta), prin realizarea dotarilor si serviciilor corespunzatoare de sanatate, protectie sociala, educatie, cultura, financiar-bancare, transport public.

- Modernizarea infrastructurii de transport locale pentru asigurarea accesibilitatii localitatilor rurale spre DJ 255A, DC 9, Dc 21, DC 15, DC 16;

- Amenajarea pistelor pentru ciclisti pe drumurile locale - DJ 212 si DC 60- Asigurarea transportului public între localitatile rurale si cele urbane• Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între comunele care detin teritorii în

PNBMB.Crearea de parteneriate între comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu din judetul Braila precum si Giurgeni din Judetul Ialomita pentru realizarea zonei de cooperare pentru dezvoltare durabila a sistemelor socio-economice în scopul:




141

- realizarii obiectivelor din Planul de management al PNBMB si implementarea respectarii conditiilor de construire propuse prin Regulamentul cadrul al prezentei documentatii

- realizarii în comun a programelor de împadurire si crestere a suprafetelor de spatii verzi- realizarii în comun a programelor de dezvoltare a turismului generat de PNBMB- realizarii în comun a programelor de management /utilizare a terenurilor din PNBMB si

din zonele adiacente în vederea pastrarii si potentarii valorii peisagistice- realizarii de programe de educare a populatiei în privinta utilizarii resurselor oferite de

PNBMB si a responsabilitatilor- realizarii de programe pentru valorificare a traditiilor etnografice ale satelor pescaresti

• Crearea de parteneriate între localitatile mici în vederea realizarii în comun de proiecte de infrastructura, sociale, economice

- Realizarea de parteneriate în realizarea programelor de îmbunatatire a infrastructurii teritoriale: reabilitarea si modernizarea drumurilor locale ce asigura legatura întra localitatile sudul Insulei Mari a Brailei, utilizarea în comun a Statiei de transfer pentru deseuri de la Frecatei.

- Sprijinirea utilizarii în comun a sistemelor de irigatii.- Realizarea de proiecte integrate de dezvoltare a turismului- între comuna Marasu ca punct

de intrare în Insula si comuna Frecatei care va detine zone de agrement la Zaton si Blasova.

- Proiecte integrate de dezvoltare a turismului între comunele Bertestii de Jos, Stancuta si orasul Însuratei- asigurarea accesului locuitorilor din rural la servicii publice de nivel superior în domeniul educasiei, al sanatatii/protectiei sociale, culturale.

• Crearea de parteneriate între localitatile aflate în zona de influenta a PNBMB (zona A si zona B) pentru realizarea în comun a programelor de dezvoltare a turismului durabil care utilizeaza ca resursa PNBMB

- Cooperare în realizarea si utilizarea traseelor turistice propuse, îndeosebi a celor dinafara PNBMB.

- Realizarea cooperarii între comunele Stancuta, Bertestii de Jos si Victoria si orasul Insuratei pentru angrenarea în circuitul turistic a resurselor balneare si a padurii Viisoara.

- Crearea de parteneriate între comunele situate pe directia DJ 212 pentru realizarea unui traseu turistic cu valoare etnografica si realizarea unor regulamente de construire unitare în localitati care sa valorifice modelel traditionale.

• Crearea de parteneriate între localitatile din zona periurbana în vederea cooperarii eficiente si reciproc- avantajoase cu mun. Braila.

3.6. PROGRAME SI PROIECTE PRIORITAREProgramele recomandate pentru perioada imediat urmatoare- termen scurt si mediu- sunt cele care decurg din prioritatile de dezvoltare ale zonei subordonate obiectivului principal.Întrucat pentru PNBMB s-a elaborat un program de masuri pentru managementul durabil al acestei arii naturale protejate, programele propuse se refera doar la componenta care revine administratiilor publice de a sprijinii dezvoltarea durabila a localitatilor în vederea cresterii nivelului de trai a locuitorilor în conditiile protejarii severe a patrimoniului natural.




142

Proiectele propuse includ proiecte existente propuse de CJ Braila, precum si proiecte noi ce decurg din strategiile de dezvoltare, considerandu-se prioritara continuarea proiectelor existente prezentate în Anexa 2.Principalele obiective ale dezvoltarii teritoriale propuse pentru zona PNBMB sunt:• Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor în teritoriu, bazata pe

potentialul specific endogen;• Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul

detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei în vigoare;• Asigurarea si monitorizarea protectiei mediului integrate sistemului europen; • Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de

transport ale Regiunii Dunarii.Programe prioritare propuse pentru relansarea economica si dezvoltarea durabila a localitatilor:1. Integrarea PNBMB în circuitul turistic regional, national si international- pe termen scurt si mediuProgramul cuprinde proiecte de promovare turistica a zonei PNBMB cum sunt:• Elaborarea unor strategii de dezvoltare turistica a zonei formate din comunele care au

teritorii în PNBMB, împreuna cu Braila si Harsova.• Realizarea unor obiective turistice de mare impact turistic:- centru de agrement si port turistic la Chiscani- sat de vacanta si centru de agrement la Stancuta- centru de agrement si sport la Braila.

• Realizarea unor circuite turistice integrate care sa ofere turistilor o mare varietate a ofertei turistice, cu marcarea acelor care se remarca prin unicitate:

Circuite turistice care sa cuprinda ca obiective specifice si o oferta variata: - circuite turistice destinate amatorilor de sport (pescuit, vanatoare, sporturi nautice) si

agrement: PNBMB- Statiunea Lacu Sarat- centre de agrement si sport – Braila, Chiscani, Blasova, Lacul Zaton.

- Circuite turistice tematice care sa ofere trasee turistice care sa îmbine atractia obiectivelor culturale combinate cu plimbari în Balta Mica, cu marcarea traseelor istoriilor locale si participarea la evenimente culturale (festivalul de muzica, piese de teatru).

- Circuite turistice adresate amatorilor de natura (asigurarea unor ghizi specializati pentru PNBMB, asigurarea unor locuri de campare, amenajari pentru observarea pasarilor, amenajari pentru plimbare)

- Circuite turistice destinate recreerii în natura si mediu rural- eco-agro-turism.- Circuite turistice lungi – croaziere pe Dunare – care sa cuprinda atat Balta Mica a Brailei

cat si Delta Dunarii pana la Marea Neagra.2. Sporirea accesibilitatii zonei –pe termen scurt- mediu si lung• Realizarea porturilor turistice destinate navelor mari care circula pe Dunare- Braila,

Chiscani, Stancuta.• Realizarea punctelor de acostare pentru ambarcatiuni mici – Gropeni, Marasu, Bandoiu,

Tacau, Gura Calmatui, Giurgeni.• Modernizarea transportului cu bacul.• Reluarea proiectelor de îmbunatatire a navigabilitatii pe Dunare tronsonul Calarasi- Braila,

pentru rezolvarea problemelor din zona Bratului Calia.




143

• Realizarea proiectelor pentru infrastructura rutiera: drum expres, autostrada Marii Negre, pod peste Dunare la Braila, centura ocolitoare pentru Braila.

• Reabilitarea drumurilor locale- judetene si comunale- care asigura legatura localitatilor cu reteaua majora rutiera.

• Realizarea unui aeroport international în zona periurbana a Brailei (cu valente pentru un sistem urban care sa functioneze ca pol national de dezvoltare) care sa asigure transportul pentru cele trei municipii resedinta de judet din zona – Braila, Galati, Tulcea.

• Realizarea unui nod intermodal de transport la Braila pentru conectarea formelor de transport rutier- aerian, Cf si naval.

• Crearea infrastructurii necesare integrarii în trasee nationale pentru ciclisti.• Introducerea unei curse navale de transport pe Dunare care sa lege localitatile riverane.3. Promovarea valorilor traditionale specifice zonei Baltaretilor- pe termen scurt si mediu• Realizarea atelierelor si formarea mestesugarilor pregatiti în domeniul:- constructiilor- case acoperite cu papura/stuf, prelucrarea lemnului pentru decoratii la case

si dulgherit, împletituri pentru împrejmuiri;- unelte pentru pescuit, prelucrarea produselor agricole si gospodarie;- tesaturi, vestimentatie si decoratiuni interioare.

• Organizarea de evenimente care sa promoveze valorile traditionale si sa ofere ocazia comercializarii produselor mestesugaresti.

• Crearea de zone construite cu specific traditional: construirea de sate de vacanta, crearea regulamentelor de urbanism stricte care sa impuna o construire inspirata din locuirea traditionala, realizarea de cataloage cu modele pentru constructii de locuinte recomandate în localitati conform regulamentului cadru de urbanism al zonei.

• Restaurarea Casei traditionale Nedeicu din PNBMB si utilizarea ei ca muzeu.• Instruirea si pregatirea populatiei rurale pentru conservarea activitatilor traditionale de

pescuit, pasunat semisalbatic, culegere de plante medicinale, preparare produse alimentare traditionale.

• Realizarea materialelor publicitare, pagina web si a evenimentelor necesare informarii turistilor asupra valorilor deosebite ale acestei arii naturale si a locuitorilor sai.

• Promovarea marcii de calitate Balta Mica a Brailei pentru produse comercializate si servicii.

4. Dezvoltare durabila a localitatilor din zona de cooperare a PNBMB• Infiintarea structurilor de tip cluster care sa poata angrena localitatile rurale în activitati

productive rentabile.• Realizarea studiilor necesare pentru identificarea zonelor unde se poate practica agricultura

ecologica.• Infiintarea unor ferme agricole specializate în produse bio.• Crearea pensiunilor eco-turistice care sa utilizeze energie verde si produse bio.• Crearea locurilor amenajate pentru pescuit destinate populatiei riverane.• Crearea de facilitati pentru populatia rurala în utilizarea resurselor si potentialului pentru

dezvoltarea turismului din PNBMB- pescuit, pasunat, activitati turistice, activitati forestiere, forme variate de transport pe apa si terestre.




144

• Sprijinirea locuitorilor în utilizarea fondului pentru dezvoltare rurala atat pentru agricultura/ piscicultura, protectia mediului cat si pentru dezvoltarea turismului.

Accesarea fondurilor PNDR pentru perioada pana în 2013 prin realizarea proiectelor pe:Axa 1 „Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier” prin masuri finantabile:111: Formarea profesionala, informare si difuzare cunostinte;112: Instalarea tinerilor fermieri;114: Utilizarea serviciilor de consiliere.121: Modernizarea exploatatiilor agricole;123: Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere;125: Îmbunatatire si dezvoltarea infrastructurii legate dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii;141: Sprijinirea fermelor agricole de subzistenta;142: Înfiintarea grupurilor de producatori;143: Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultoriAxa 2 „ Îmbunatatirea mediului si a spatiului rural” prin masuri finantabile:214: Plati de agro-mediu.213: Plati Natura 2000, pe teren agricol.223: Prima împadurire a terenului nonagricol.224: Plati Natura 2000, pe teren forestierAxa 3. „Îmbunatatirea calitatii vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale”Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi;Încurajarea activitatilor turistice;Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale.341 Dobandirea de competente, animare si implementarea strategiilor de dezvoltare locala.Axa LEADER4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locala:

411 Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;412 Îmbunatatirea mediului si a spatiului rural;413 Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale.

4.21 Implementarea proiectelor de cooperare4.31 Functionarea Grupurilor de actiune locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului

431-1 Constructie parteneriate public-private;431-2 Functionarea Grupurilor de actiune locala, dobandirea de competente si animarea

teritoriului.- sprijinirea proiectelor de cooperare inter –regionala.Program operational pentru pescuit:Axa prioritara 2. Modernizarea sectorului de pescuit în apele interioareMasuri finantabile :2.2.pescuit în apele interioare2.3.investitii îm procesare si marketing.Axa prioritara 3. Întarirea capacitatii institutionaleMasuri finantabile:




145

3.1 actiuni colective- investitii pentru echipamente, implementare sistem informational,instruire grupuri de pescariAxa prioritara 4. Dezvoltare durabila a zonelor pescaresti5.Protejarea peisajului natural si cultural oferit Balta Mica a Brailei si localitatile din zona rurala

Alaturi de programele propuse în Planul de management al PNBMB care sunt destinate conservarii ecosistemelor naturale, limitarea interventiilor antropice si implicit pastrarea peisajului natural se propun proiecte de conservare a peisajului cultural al zonei Baltaretilor.Chiar daca pastrarea elementelor traditionale este foarte redusa în satele de la Dunare, totusi prin valorificarea studiilor existente cu privire la modul de construire si activitatile traditionale se pot reface, cel putin în proiecte pilot, aproape integral atmosfera traditionala. In lipsa interesului pentru astfel de proiecte este necesar ca prin regulamentele de construire sa fie determinatapopulatia rurala sa utilizeze materiale si tehnici traditionale alaturi de realizarea unui confort al locuintelor contemporan. In acest sens se propune refacerea Casei Nedeicu si promovarea unui mod de construire traditional îndeosebi pentru zona de sud – Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu.Pentru zona satelor din campie - Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Tufesti – modul de construire este diferit si este necesara realizarea unor cataloage cu constructii traditionale care sa valorifice aceste diferente.Actualizarea PUG-urilor pentru comunele situate în aceasta zona va trebui sa fie însotita de regulamente de urbanism inscrise în regulamentul cadru propus prin aceasta documentatie.Realizarea cataloagelor cu proiecte tip este necesara pentru oferirea unor modele unitare si bazate pe studii specifice locuitorilor si investitorilor din satele dunarene.Realizarea punctelor de acostare si a celor de campare sunt proiecte care vor fi realizate unitar si vor propune folosirea exclusiva a materialelor specifice (lemn, papura, stuf), a tehnicilor traditionale, alcatuire inspirata din arhitectura rurala. Se vor interzice orice forme de agresiune vizuala generate de utilizarea tehnicilor si materialelor moderne, a vopselurilor si se vor conforma strict unor gabarite modeste. Se va avea in vedere faptul ca fluctuatia cotelor Dunarii este mare, iar zona se inunda frecvent.Realizarea punctele de acces în PNBMB si elementele de semnalizare vor fi realizate în aceeasi maniera unitara si rustica.




146

4. PROGRAM DE MASURI SI PROIECTE AFERENTE OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE PROPUSE

Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor în teritoriu, bazatape potentialul specific endogen.

OBIECTIVE SI DIRECTII DE ACTIUNE

MASURI/ PROIECTE ETAPE

1. Dezvoltarea infrastructurii sociale în localitatile rurale conform rolului lor teritorial

I

Modernizarea /reabilitarea/extinderea unitatilor medicale existente din toate localitatile urbane conform rangului teritorial.

I- II

Asigurarea necesarului de cadre medicale si dotari minime de baza în toate localitatile rurale –îndeosebi Tufesti, Stancuta, Gropeni, Marasu, Bertestii de Jos.

I

Asigurarea serviciilor de transport public spre localitatile urbane.

I

Asigurarea serviciilor medicale de urgenta în satele izolate di Insula Mare a Brailei.

I

Dezvoltarea serviciilor de educatie sanitara în vederea prevenirii îmbolnavirilor.

I

Asigurarea conditiilor optime pentru îmbunatatirea serviciilor de sanatate

Construirea de centre pentru batrani cu servicii si capacitate adecvate- prioritate com. Chiscani.

I- II

Dezvoltarea învatamantului gimnazial, vocational si liceal în localitatile rurale

Reabilitarea, modernizarea/ extinderea cladirilor pentru învatamant primar, gimnazial si prescolar.

I

Dezvoltarea învatamantului vocational în comunele Chiscani, Tufesti si Marasu.

I

Dezvoltarea învatamantului liceal în comunele cu populatie numeroasa - Tufesti, Chiscani.

I

Îmbunatatirea conditiilor de functionare a unitatilor scolare din toate localitatile rurale reparatii curente, asigurarea conditiilor igienice de baza, asigurarea echiparii specifice a spatiilor specializate – biblioteci, sali de sport, ateliere, gradina, locuri de joaca/sport s.a. – facilitati pentru persoane cu nevoi speciale.

I- II

Accesul populatiei rurale la forme de învatamant diversificate si adaptate nevoilor de dezvoltare economica.

I- II

Diversificarea specializarilor în unitatile de învatamant liceale si postliceale în domenii cum sunt: informatica, turism, textile, prelucrarea lemnului, produselor alimentare, agricultura, piscicultura.

I- II

Crearea de ateliere de practicare a mestesugurilor locale care saformeze si sa educe populatia rurala în respectul si dorinta de a

I




147

practica aceste mestesuguri..Dezvoltarea formelor de învatamant pentru specializarea personalului din turism si servicii conexe, adecvate nevoilor specifice – ghizi pentru turismul în interiorul PNBMB, gastronomie locala, instructori pentru diverse forme de sport s.a.

I

Asigurarea spatiilor de cazare necesare pentru elevii interni în orasul Însuratei si municipiul Braila pentru favorizarea elevilor din rural sa urmeze forme de învatamant liceal si vocational.

I

Asigurarea transportului public spre localitatile care detin forme de scolarizare de nivel superior sau special.

I

Construirea de cladiri multifunctionale destinate evenimentelor sociale si culturale sau modernizarea caminelor culturale existente în toate satele resedinta de comuna.

I- II

Modernizarea bibliotecilor satesti si asigurarea serviciilor de internet pentru populatia rurala.

I

Sprijinirea înfiintarii de noi muzee, case memoriale si organizarea de expozitii, targuri, serbari populare specifice.

I- II

Realizarea si valorificarea studiilor etnografice si istorice avand ca scop sporirea valorii identitare a satelor din Zona Bataretilor.

I

Îmbunatatirea dotarilor de cultura în corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural

Conectarea evenimentelor culturale la circuitele turistice si promovarea valorilor culturale/ etnografice- vizite la ateliere mestesugaresti, participarea la targuri si serbari populare.

I- II

Dotarea cu sali de sport si terenuri sportive a tuturor localitatilor tuturor rurale.

I

Diversificarea ofertei de dotari sportive si de agrement, prin realizarea serviciilor accesibile populatiei locale, pentru desfasurarea unor activitati sportive de interes turistic: sporturi de masa, sporturi sociale, sporturi nautice de performanta, ciclism, înot, pescuit si vanat sportiv s.a.

I- II

Realizarea unor centre de agrement si sport de importantaregionala la Chiscani si Stancuta conectate la circuitele turistice pe Dunare si traseele turistice regionale si judetene.

I

Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement

Realizarea proiectelor integrate destinate agrementului si sporturilor pentru zona din Insula Mare a Brailei si zona Dunarii – în scopul realizarii unei oferte variate si care sautilizeze cat mai eficient resursele naturale.

I

2. Cresterea calitatii spatiului construit în localitatile rurale

Sprijinirea constructiei de locuinte conform standardelor europene; asigurarea confortului locuirii prin realizarea dotarilor/amenajarilor din zonele de locuit.

I

Realizarea regulamentelor de construire care sa asigure un aspect unitar si specific locuintelor din din zonele rurale; regulamentele vor fi elaborate în cadrul PUG-urilor sau PUZ-urilor conform legislatiei în vigoare.

I

Asigurarea conditiilor de locuire la standarde contemporane pentru populatie

Utilizarea eficienta a resurselor de teren prin realizarea documentatiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD.

I- II




148

Realizarea echiparii hidroedilitare a localitatilor rurale conform exigentelor contemporane:

- extinderea sisteme alimentare cu apa- Stancuta, Bertestii de Jos, Tichilesti

- reabilitare si extindere sisteme alimentare cu apa- com . Chiscani, Gropeni, Tufesti

- realizare sisteme de alimentare cu apa din sursasubterana- Marasu

- realizare sisteme de canalizare- com. Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu.

- extindere sisteme de canalizare- com. Gropeni

I- II

Extinderea retelei electrice de joasa tensiune spre zonele de dezvoltare imobiliara si de agrement- Chiscani, Stancuta.

I

Extinderea retelei de gaze naturale- com. Chiscani- spre Lacu Sarat.

I

Amenajarea spatiilor publice pietonale si a spatiilor verzi din toate localitatile rurale, cu prioritate în zonele centrale si cele aflate pe arterele de transport- mobilier urban, pavaje,spatii verzi cu plantatii de arbori, elemnte de semnalizare a PNBMB.

I

Extinderea suprafetelor plantate prin realizarea unor zone împadurite la limita localitatilor rurale sau în relatie cu spatiile destinate pentru sport, agrement, turism sau cu fasii plantate din extravilan pentru îmbunatatirea microclimatului local, sprijinirea biodiversitatii si îmbunatatirea confortului locuirii.

I- II

Conservarea peisajului cultural al zonei si conturarea unei identitati locale

Sprijinirea locuitorilor în renovarea fatadelor si a împrejmuirilor care sa urmeze un caracter unitar si specific.

I- II

Amenajarea spatiilor publice pietonale din toate localitatilerurale, într-o maniera traditionala cu prioritate în zonele centrale si cele aflate pe arterele de transport, într-o manieraunitara si cu materiale traditionale; promovarea unor modele pentru mobilier urban si pentru împrejmuiri adecvate.

I- II

Reglementarea utilizarii solurilor în extravilan pentru pastrarea peisajului specific.

I- II

Realizarea unor proiecte pilot de amenajare a spatiului public în satele Dunarene.

I

Realizarea de cataloage cu modele de constructii de locuinte si împrejmuiri care sa fie oferite populatiei rurale, grupate pe zone specifice (Zona Baltii, zona de campie).

I

Realizarea unitara a punctelor de acostare si campare într-o maniera rustica si lipsita de ostentatie.

I

Promovarea unor modele traditionale si pentru ambarcatiuni destinate transportului turistilor.

I

Informarea si pregatirea populatiei locale în revigorarea metodelor traditionale de construire, transport, activitati productive- realizarea de ateliere de arta populara, promovarea si sustinerea prin ebenimente publice.

I

Controlul extinderii localitatilor rurale prin documentatiile de urbanism pentru pastrarea caracterului asezarilor si evitarea extinderii de-a lungul arterelor rutiere.

I- II

Elaborarea de regulamente de construire unitare care saevidentieze specificul construirii traditionale pentru localitatile

I




149

rurale:- de pe traseul DJ 212- Chiscani, Tichilesti, Gropeni, Tufesti- în comunele Stancuta si Bertesti- în comunele Marasu si Frecatei.

3. Dezvoltarea economicadurabila a localitatilor rurale

Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat

Implementarea unui management integrat al calitatii solului în scopul practicarii unei agriculturi ameliorative.

I- II

Protectia calitatii solurilor prin masuri de prevenire si combatere a surselor de degradare.

I- II

Sprijinirea agricultorilor în pastrarea culturilor traditionale-inclusiv pastrarea orezariilor- si sprijinirea culturilor ecologice acolo unde sunt conditii adecvate.

I- II

Sprijinirea activitatilor de crestere a animalelor atat în ferme zootehnice moderne si rentabile cat si prin metode traditionale.

I- II

Elaborarea unei strategii de dezvoltare si promovare a agriculturii ecologice în comunele din zona limitrofa PNBMB.

I

Sprijinirea agricultorilor în practicarea agriculturii ecologice si comercializarea produselor bio.

I

Incurajarea înfiintarii de ferme agroturistice care practicaagricultura ecologica

I

Dezvoltarea agriculturii ecologice

Incurajarea dezvoltarii pensiunilor ecoturistice în satele situate pe malul Dunarii.

I

Dezvoltarea silviculturii bazatape o gestiune durabila a padurilor

Monitorizarea atenta a activitatii de exploatare a padurilor; - initierea unor actiuni de crestere a suprafetelor împadurite

si îmbunatatire a managementului forestier;- masuri de conservare a fondului genetic si ecologic

specific;- întarirea structurilor administrative pentru controlul

aplicarii regimului silvic;

I- II

Elaborarea de studii si proiecte de extindere a vegetatiei forestiere adecvate peisagistic cadrului natural si configuratiei localitatilor- în toate comunele.

I- II

Controlul desfasurarii vanatorii colective si individuale pe teritoriul PNBMB.

I- II

Stimularea si modernizarea activitatilor de pescuit :- amenajarea si semnalizarea locurilor de pescuit ;- sprijinirea investitorilor actuali si potentiali;- dezvoltarea serviciilor complementare- comert, transport-

si integrarea în retelele turistice;- evitarea unor practici menite sa influenteze negativ

regimul natural de hranire al pestilor / potentialul biologic;

I

Încurajarea înfiintarii PF-urilor si asociatii de pescari care sautilizeze si sa valorifice resursa piscicola în limitele capacitatii productive si de suport a zonei PNBMB.

I

Dezvoltarea durabila a pisciculturii si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola

Sprijinirea activitatilor /investitiilor de procesare piscicola si maketing, în mod deosebit în localitatile : Marasu, Tichilesti, Chiscani, Stancuta.

Dezvoltarea durabila a localitatii lor rurale prin diversificarea economica si promovarea

Sprijinirea dezvoltarii atelierelor specializate în mestesuguri specifice zonei Baltii Brailei- prelucrarea lemnului pentru elemente de constructii, realizarea acoperisurilor din papura,

I




150

împletituri pentru împrejmuiri, confectii de unelte folosite în pescuitul traditional, împletituri din papura, confectii si deoratiuni textile s.a.Dezvoltarea tehnicilor de construire traditionale si pregatirea fortei de munca specializate în domeniul constructiilor.

I

Dezvoltarea activitatilor si sprijinirea firmelor specializate în eco-agro-turism.

I

Incurajarea investitiilor în domeniul producerii de energie verde- utilizarea deseurilor lemnoase, utilizarea energiei solare.

I- II

Sprijinirea activitatilor industriale de procesare a produselor agricole si piscicole desfasurate în conditiile protejarii mediului.

I- II

Infiintarea structurilor de tip cluster care sa poata angrena localitatile rurale în activitati productive rentabile.

I

activitatilor traditiilor

Promovarea produselor alimentare specifice si realizarea brandurilor locale inspirate din specificul zonei Balta Brailei.

I

Dezvoltarea transportului public pentru populatia locala, între localitatile rurale si cele urbane.

I

Dezvoltarea serviciilor de transport privat pe apa -cu ambarcatiuni mici- si pe uscat.

I

Diversificarea integrata a transportului public diversificat pe trasee lungi, reintroducerea curselor navale pe Dunare pentru calatori si pentru turisti.

I- II

Conectarea transportului naval la viitorul nod intermodal de transport prevazut la Braila pentru sistemul urban Braila-Galati- Tulcea.

I- II

Dezvoltarea serviciilor de telecomunicatii în mediul rural. I- II

Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice

Dezvoltarea serviciilor financiar- bancare în localitatile rurale. IDezvoltarea infrastructurii de afaceri, crearea conditiilor favorabile dezvoltarii mediului investitional.

I

Stimularea exporturilor pentru acest sector. I- IISprijinirea întreprinderilor nou create, a microîntreprinderilor în vederea amplificarii performantelor economice.

I- II

Sprijin pentru accesul pe noi piete interne si internationale. I- IISimplificarea si îmbunatatirea cadrului legal si administrativ, cresterea stabilitatii acestora, diminuarea birocratiei.

I

Consolidarea unui cadru institutional adecvat I

Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri, spiritului antreprenorial si atragerea investitiilor straine:

Sustinerea si dezvoltarea suprastructurilor industriale/retelelor de productie: înfiintarea de parcuri tehnologice, dezvoltarea parcului industrial din mun. Braila, sustinerea clusterelor (Braila, Chiscani).

I

Revitalizarea activitatilor economice din mediul rural si sprijinirea acestora prin valorificarea eficienta a resurselor naturale- culturi cerealiere specifice, cresterea animalelor, pescuit, vanatoare, transport pe apa;

I

Sprijinirea financiara si non-financiara a IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate si asociatiilor de producatori din mediul rural;

I

Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local;

I




151

Spijin financiar si non-financiar pentru înfiintarea de noi magazine de desfacere pentru produsele obtinute din activitatile traditionale (promovarea brendurilor locale);

I

Extinderea/modernizarea/crearea de noi întreprinderi în sectorul non-agricol;

I- II

Crearea unor structuri de productie în mediul urban care safaciliteze o eficientizare si diversificare a activitatilor economice din mediul rural- asigurarea coplementaritatii activitatilor economice.

I

Dezvoltarea unei strategii de comunicare pentru întraga zona. IRealizarea unor centre de vizitare, informare si educare la Varsatura, Braila, Giurgeni.

I

Realizarea unor programe de educatie ecologica în scoli. IOrganizarea de tabere tematice pentru tineri în scopul educarii acestora în respectul pentru natura.

I

Realizarea si amplasarea panourilor informative. IRealizarea de materiale informative pentru populatie- brosuri, manuale- si evenimente de popularizare a cunostintelor referitoare la PNBMB si dezvoltare durabila.

I

Informarea si educarea comunitatilor locale asupra cerintelor si avantajelor dezvoltarii socio-economice durabile

Informarea si încurajarea populatiei în construirea pensiunilor eco-turistice, a fermelor eco-agro-turistice.

I

Masuri de pregatire si reconversie a fortei de munca în ramurile specifice zonei ce le confera însusirea de noi abilitati, perfectionare si specializare în munca- prelucrarea produselor alimentare, ecoturism, transport pe apa si alte forme de transport neconventionale, personal specializat pentru servicii conexe turismului balnear si sportiv.

I

Îmbunatatirea nivelului de calificare si cresterea capacitatii de ocupare a resurselor umane.Adaptarea fortei de munca si a întreprinderilor la schimbarile economice aparute (transfer de know-how si reconversie profesionala).

I

Dezvoltarea resurselor umane pentru activitatile competitive

Crearea de ateliere mestesugaresti care sa pregateasca tineri în arte si mestesuguri populare specifice zonei Baltii Brailei.

I

4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural Valorificarea optima a resurselor turistice în contextul protejarii acestora si a mediului în conformitate cu principiile dezvoltarii durabile:

Promovarea si dezvoltarea activitatilor turistice ce se pot desfasura pe Dunare, prin dezvoltarea unor conditii de transport pe apa conform exigentelor internationale.

I- II

Modernizarea si dezvoltarea amenajarilor si structurilor turistice existente - Statiunea Lacul Sarat.

I

Dezvoltarea de noi structuri turistice bazate pe potentialul turistic oferit de zona Dunarii si a PNBMB în conditiile protejarii stricte a capitalului natural, care sa cuprinda baza tehnico-materiala adecvata scopului:

- Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile);

- Structuri de transport turistic;- Structuri pentru servirea mesei (restaurante,

I- II




152

autoservire);- Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri);- Structuri tratament balnear;

Dezvoltarea capacitatii turistice a zonei prin sprijinirea formelor de cazare variate si adecvate diverselor tipuri de turism: - cazare concentrata si în unitati de cazare mari, moderne si cu confort ridicat în partea de nord a zonei- municipiului Braila, comuna Chiscani-- cazare în unitati de mici dimensiuni si conditii apropiate de mediul natural în partea de sud a zonei Marasu, Stancuta, Bertestii de Jos.

I- II

Sprijinirea infrastructurii turistice de tipul pensiunilor si a satelor de vacanta si includerea acestora într-un sistem de functionare turistica bazat pe complementaritate.

I

Realizarea unor centre de agrement moderne si competitive pe traseul navigabil al Dunarii pentru conectarea zonei la circuitul turistic international- Chiscani, Stancuta;

I

Infiintarea centrelor si punctelor de informare turistica pentru întreaga zona turistica si pentru PNBMB: Lacu Sarat, Stancuta, Braila, Giugeni.

I

Amenajarea porturilor turistice conform exigentelor UE-Braila, Chiscani, Stancuta;

I

Înfiintarea unor amenajari turistice specifice pentru pescuit, campare , îmbaiere pe malul Dunarii în zona de dezvoltare durabila – com. Marasu, Stancuta, Chiscani, Tichilesti, Gropeni, Bertestii de Jos;

I- II

Dezvoltarea întegrata a zonelor turistice de pe langa Dunare cu cele de la Lacu Sarat, din Insula Mare a Brailei (Blasova si Zaton) si cele de la Însuratei si Mihai Bravu.

I- II

Mentinerea si dezvoltarea unui climat de afaceri favorabil dezvoltarii turismului diversificat.

I- II

Sprijinirea fermelor în dezvoltarea agroturismului; includerea acestora în actiunile de marketing pentru turismul zonei.

I

Sprijinirea dezvoltarii serviciilor conexe turismului prin sprijinirea investitiilor si formarea personalului calificat ( sport, gastronomie)

I

Promovarea si dezvoltarea activitatilor traditionale (etnografie si folclor) în cadrul ofertei turistice.

I

Dezvoltarea unui turism de weekend controlat care savalorifice eficient si durabil locatiile prin amenajrea locurilor de campare si îmbaiere.

I

Dezvoltarea infrastructurii turistice din PNBMB în spiritul neagresiunii asupra mediului natural si conform Planului de management al PNBMB.

I

Amenajarea adecvata a zonelor de acostare pentru ambarcatiuni mici si a punctelor de intrare- iesire din zona PNBMB- Hagioaia, Milea, Broscoi Verde, Trecatoarea Tichilesti- cu utilizarea materialelor si tehnicilor naturale traditionale si respectarea restrictiilor de functionare în zonele de protectie a PNBMB.

I

Dezvoltarea durabila a turismului în PNBMB

Omologarea traseelor turistice pe apa si pe uscat conform I




153

Planului de management al PNBMB.Atragerea unor touroperatori specializati în ecoturism. ICrearea conditiilor necesare pentru dezvoltarea ecoturismului durabil în zona Balta Mica a Brailei: bornarea zonelor protejate, marcarea traseelor turistice, amenajarea locurilor pentru popas, plasarea panourilor informative necesare s.a.

I

Formarea personalului calificat pentru însotirea turistilor în PNBMB- ghizi specializati în turism ecologic, stiintific si cultural.

I

Stabilirea unor relatii de colaborare cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

I

Valorificarea durabila a Dunarii, studierea posibilitatilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene .

I

Cresterea interesului turistic pentru statiunile balneare si centrelor de agrement si pescuit sportiv ca oferte turistice specifice (existente si propuse) prin promovarea unor programe complexe care sa includa oferte turistice variate;

I

Promovarea unor pachete de oferte turistice integrate care sacombine toate formele de turism oferit: de agrement, sportiv, ecoturism, turism stiintific, balnear, cultural si religios, agroturism.

I

Crearea produselor turistice specifice, cu puternica amprentalocala, care sa individualizeze oferta turistica braileana ca marca distincta, originala si de maxim impact

Permanentizarea unor evenimente culturale traditionale (festivaluri, manifestari culturale, sarbatori traditionale, targuri).

I

OBIECTIVE SI DIRECTII DE ACTIUNE

MASURI/ PROIECTE ETAPE

Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei în vigoare

1. Conservarea diversitatii ecologice, a structurilor ecologice precum si a calitatii, productivitatii si capacitatii de suport - temelie pentru dezvoltarea durabila a sistemelor socioe-cologice adiacente.

2.1.A. Men•inerea integrita•ii structurale (la nivel ecosistemic) a PNBMB

Actualizarea har•ilor existente cu distribu•ia habitatelor I

Realizarea har•ii sitului N.2000 BMB ICorelarea distribu•iei principalelor tipuri de habitate identificate în LIFE, Ini•iativa legislativa pentru modificarea suprafe•ei I




154

PNBMBDescrierea habitatelor de interes comunitar (SCI) identificate

Icu noua zonare a PNBMB •i cu modificarile geomorfologice produse

Demararea ac•iuniilor pregatitoare în realizarea unor har•i batimetrice a celor 52 de lacuri •i bal•i

I

Modificarea bazelor de amenajare astfel încat sa se îmbine principiile gestionarii durabile a padurilor •i cel al conservarii biodiversita•ii padurilor

IRevizuirea amenajamentului silvic astfel încat sa se respecte criteriul men•inerii integrita•ii structurale

Avizarea temei de proiectare pentru amenajarea ocoalelor silvice Lacu Sarat •i Braila

I

Plan de masuri pentru conservarea speciilor de pasari deinteres comunitar (Anexa I/79/409/CCE) - (BmB - SPA)

I

Plan de masuri pentru conservarea speciilor •i habittaelorde interes comunitar (92/43/CCE) - (BmB - SCI)

I

Reglementarea activita•ilor pe teritoriul parcului conform zonarii PNBMB

I

Reglementarea accesului pe teritoriul parcului conform zonarii PNBMB

I

Mentinerea infrastructurii existente IProtejarea complexului de ecosisteme •i supravegherea acti vitatailor reglementate la punctele de teren prin activitati de paza de catre agentii

I

Controale asupra activitatii de paza desfasurate de Ad I

Stabilirea •i implementarea de masuri speciale de protec•ie pentru speciile •i habitatele periclitate

Realizarea unei împrejmuiri cu Tamarix ramosissima în jujurul pasunii din Insula Mica a Brailei (teritoriul com. Marasu)

I

1.B.Reconstruc•ia •i reabilitarea ecologica a ecosistemelor degradate din BmB

Modificarea în zona tampon a compozi•iei •el "plopi euramericani" din amenajamentele silvice conform tipului natural fun-damental de padure descris în 1955

I

Substituirea a 237 ha ligniculturi plopicole clonale cu plop alb

I

Distrugerea arbustului Amorpha fruticosa de pe cele 212 ha invadate

I

{mpadurirea cu Populus alba, P. nigra •i Salix alba a celor212 ha de pe care a fost îndepartata amorfa

I

Substituirea ligniculturilor plopicole clonale •i împadurirea terenurilor invadate cu amorfa cu specii forestiere autohtone, specifice padurii aluviale

Continuarea ac•iunii de substituire a ligniculturilor plopicole din zona tampon cu specii autohtone dupafinalizarea proiectului LIFE

I

Realizarea unui studiu hidrologic •i a unui proiect hidrotehnic în insula Fundu Mare

I

Realizarea conexiunii hidraulice în amonte pentru complexul de lacuri din insula Fundu Mare

I

Construirea stavilarului pe privalul Navodari I

Reabilitarea ecologica a ecosistemelor acvatice prin decolmatarea lacurilor •i a canalelor de alimentare aferente

Imbunata•irea regimului hidrologic în complexele acvatice de pe cuprinsul parcului, altele decat zona Fundu Mare

I




155

Obiectiv strategic 2 : Organizarea si gospodarirea BMB ca „zona pilot” pentru dezvoltarea cunoasterii si expertizei manageriale în vederea dezvoltarii durabile a Sistemului Danubian.

2.A.Dezvoltarea •i implementarea sistemului suport pentru asistarea deciziilor (Baza unitara de date a PNBMB

I

Realizarea designului pentru Baza de date unitara a PNBMB

I

Completarea bazei de date cu datele existenete si alimentarea continua.

I

Infiintarea si dezvoltarea Bazei de date unitare a PNBMB

Incheierea de protocoale de cerectare cu institute de cercetare.

I

Observarea •i monitorizarea calita•ii apei IMonitorizarea debitului solid IObservarea •i monitorizarea eroziunii de maluri •i a modificarii contururilor lacurilor

I

Observarea •i monitorizarea evolu•iei colmatarii în celelalte 49 de lacuri •i bal•i, altele decat cele 3 din F. Mare

I

Observarea •i monitorizarea proceselor pedogenetice •i/sau a degradarii solurilor

I

Observaraea •i monitorizarea mediului abiotic

Observarea •i monitorizarea evolu•iei gradului de inundabitate masurat în hidrograde

I

Monitorizarea popula•iilor de pasari •i a cuiburilor din zonele de protectie integral

I

Monitorizarea florei si faunei acvatice din lacurile de protectie integrala

I

) Monitorizarea coloniilor mixte de Ardeidae •I Phalacroca racidae, a cuiburilor de codalbi •i arboretelor naturale destinate studiilor fenologice

I

Observaraea •i monitorizarea habitatelor •i popula•iilor

Observarea bilunara în sta•ii de observa•ie a evolu•iei habitatelor si populatiilor.

I

Obiectiv startegic 3. Dezvoltarea capacitatii productive si de suport a principalelor categorii de sisteme ecologice •i asigurarea conservarii biodiversitatii acestora3.A.Identificarea lacunelor •i dezvoltarea activita•ii de cecetare în raport cu organizarea spa•io-temporara a sistemelor investigate •i cu necesita•ile planului de management

I

Evaluarea capacita•ii productive IEvaluarea anuala a capacita•ii productive în principalele tipuri de habitate

Intocmirea unor rapoarte pentru CCAd I

Prioritati si planui de actiune anuale IStabilirea planurilor de ac•iune •i a priorita•ilor de cercetare Publicarea planurilor si a rezultatelor cerecetarilor I

Obiectiv strategic 4 : Dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, a metodelor, a instrumentelor pentru managementul integrat •i adaptativ în limitele capacita•ii productive •i de suport a resurselor specifice Bal•ii Mici a Brailei




156

4.A.Identificarea cailor complementare de utilizare a resuselor •i serviciilor oferite de capitalul natural din BmB

Elaborarea strategiei de ecoturism a PNBMB IElaborarea unui program de promovare a pensiunilor ecoturistice si a fermelor agroturistice

I

Elaborarea unui ghid de arhitectura traditionala IPromovarea marcii de calitate Balta Mica a Brailei" IIntegrarea PNBMB în reteaua regionala, nationala si europeana de turism.

I

Elaborarea de studii de fezabilitate •i proiecte pentru activitatea de agro-ecoturism

Restaurarea Casei Nedeicu si transformarea sa în muzeu. ISustinerea de prelegeri educative IRealizarea de amnuale de educatie ecologica IOrganizarea de tabere tematice de vara. I

Dezvoltarea de programe pentru elevi si studenti

Indrumarea cercurilor naturaliste din scoli IDezvoltarea cailor •i mijloacelor de implicarea a comunita•ilor locale în elaborarea •i adoptarea planului de management

Informarea comunitatilor locale asupra posibilitatilor de utilizare si responsabilitatile ce le revin.

I

Derularea unui program de conservare a activitatilor traditionale

I

Actiuni de popularizare a Regulamentului PNBMB. I

Obiectiv strategic 5 : Diferen•ierea •i redimensionarea activita•ilor în func•ie de diversitatea resurselor •I serviciilor, respectiv de capacitatea productiva si de support a sistemelor ecologice pe care le genereaza5.A.Diferen•ierea •i redimensionarea activita•ilor în func•ie de zonarea PNBMB

Popualrizarea prevederilor Regulamentului PNBmB referitor la zona de dezvoltare durabila

IReglementarea utilizarii resurselor regenerabile în zona de dezvoltare durabila a activita•ilor umane Aplicarea prevederilor Regulamentului IReglementarea utilizarii resurselor regenerabile în zona de management durabil

Popualrizarea prevederilor Regulamentului PNBmB referitor la zona de dezvoltare durabila

I

Reglementarea utilizarii resurselor regenerabile în zonele de protec•ie integrala

Aplicarea prevederilor Regulamentului I

Reglementarea si controlul utilizarii resurselor forestiere. IReglementarea si controlul utilizarii resurselor piscicole. IDiferen•ierea •i redimensionarea

activita•ilor în func•ie de categoria de activita•i Controlul utilizarii resurselor cinegetice. I

Realizarea infrastructurii turistice din PNBMB IOmolgare circuitelor turistice IAmenajarea sumara a locurilor de campare. IAsigurarea unor circuite informative I

Valorificarea poten•ialului turistic printr-un management sustenabil Atargerea unor touroperatori si aghizilor specializati. I

Valorificarea unor specii din flora •i fauna PNBMB (altele decat specii

Obtinerea autorizatiilor de recoltare a unor elemente de flora din PNBMB

I




157

fauna PNBMB (altele decat specii forestiere, de ihtiofauna sau de interes cinegetic)

Urmarirea si controlul activitatii de recoltare. I

Obiectiv 6. Transferul expertizei stiintifice si manageriale catre alte sisteme din structura SDI

6.A. Integrarea PNBMB în sistemele internationale existente în domeniul cercetarii si monitoringului pe termen lungParticiparea la programe internationale de cercetare a diferitelor institutii implicate în managementul PNBMB

Dezvoltarea unor programe de cercetare care sa aiba ca obiect PNBMB

I

Dezvoltarea planului de monitoring pe termen lung si integrarea în retelele internationale de monitoring

Dezvoltarea unor programe de cercetare care sa aiba ca obiect PNBMB si transferul de expertiza stiintificabiunivoc.

I

6.B. Dezvoltarea unei retele ecologice a Dunarii Inferioare

I

Stabilirea relatiilor de colaborare cu Administratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii

IDezvoltarea legaturilor între ariile protejate din Romania

Realizarea retelei de colaborare si extinderea retelei la nivelul Dunarii inferioare.

I

Realizarea unui plan de masuri pentru inundarea controlata a unor incinte îndiguite.

IÎncurajarea dezvoltarii de noi zone umede în Bazinul Dunarii Inferioare

Dezvoltarii unei strategii pentru refacerea zonelor umede în sectorul inferior al Dunarii, integrarea în strategiile deja dezvoltate.

I

7. Asigurarea protectiei mediului în localitatile rurale din zona PNBMB

7.1: Asigurarea calitatii factorilor de mediu prin controlul poluariiÎmbunatatirea calitatii aerului si gestionarea zgomotului ambiental

Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici de la sursele mari de ardere din industria energetica si metalurgica (SC CET SA Braila, SC Termoelectrica SA, SC Promex SA);Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici (noxe din gaze de esapament) provenite de la surse mobile, prin masuri de fluidizare a traficului, folosirea cu precadere a centurilor de ocolire, modernizarea si întretinerea drumurilor existente utilizarea perdelelor de protectieReducerea mirosurilor dezagreabile provenite din activtati de crestere a animalelor, care genereaza disconfortul populatiei ( Braila, Tichilesti, Însuratei)

Îmbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane:

Realizarea unor statii de epurare în localitatile Tichilesti, Gropeni

Încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diverse unitati socio-economice, în emisarii naturali si/sau în retelele de canalizare ale localitatilor Aplicarea Codului Bunelor




158

Practici Agricole în zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole, în confomitate cu prevederile Directivei nr. 91/676/EEC. (conform HG 964/2000)

Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de poluare

Activitati de curatare, remediere si/sau reconstructie ecologica a zonelor în care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, conform HG n. 1403/2007;

Eliminarea posibilitatilor de scurgere pe sol si implicit în panza freatica a petrolului în zonele de extractie a acestuia-Stancuta.Desfiintarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natura care nu au protectie impermeabilizata

7. 2: Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale în scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale.

Reducerea riscului la alunecari de teren si eroziunea solurilor

Urmarirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderata si cu risc de accentuare a eroziuni, în vederea cunoasterii tendintelor de evolutie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umana- comunele Chiscani, Stancuta, Bertestii de Jos.Lucrari specifice de îmbunatatiri funciare (combaterea eroziunii solului) aplicate în complex cu lucrari hidroameliorative si agro-pedo-ameliorative (nivelare -modelare, astuparea crapaturilor) pe terenuri cu alunecari stabilizate, functie de modul de utilizare a terenului;

Lucrari de colectare si evacuare a apei prin îmbunatatirea regimului de scurgere a apelor de suprafata.

Reducerea riscului seismic Controlul strict al respectarii normelor seismice la constructiile din localitatile rurale izolateMasuri pentru îmbunatatirea informarii populatiei si a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile pentru reducerea acestuia.

7. 3: Implementarea sistemului integrat de management al deseurilor

Prevenirea depozitarii ilegale si a deversarii namolului în apele Dunarii.

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, din gradini si parcuri, piete prin colectare separataPromovarea folosirii namolului necontaminat provenit din statiile de epurare ca îngrasamant în agricultura, ca substrat vegetal pentru reabilitarea depozitelor necontrolate si ca material de etansare pentru depozitele ecologice;Gestiunea deseurilor industriale toxice si periculoase în conformitate cu cerintele legale Inventarierea deseurilor periculoase generate si eliminate pe agenti economiciControlul depozitarii si transportarii deseurilor de la zonele de campare din PNBMBAsigurarea transportului deseurilor din zonele nou construite în scop turistic/ agrement




159

Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de transport ale Regiunii Dunarii.

1.Sporirea accesibilitatii zonei la nivel local, regional, national si international

Rezervarea terenurilor pentru trasarea arterelor rutiere prevazute în strategia nationala de transport si în PATN.

I

Realizarea studiilor de fezabilitate pentru drumurile expres si autostrada Marii Negre.

I

Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare(Calarasi-km375- la Braila-km175)conform standardelor europene prin:

• Reluarea si imbunatatirea studiilor existente astfel încat sa nu prejudicieze ecosistemele acvatice.

• Lucrari de amenajare a cailor navigabile: pe Dunare:

-sectorul Braila–Ceatalul Ismailului-sectorul Braila–Ceatalul Ismailului si Ceatalul Sf. Gheorghe-sectorul Braila - Cernavoda – Calarasi

• Lucrari de modernizare în punctele de traversare cu bacul si de acostare nave de pasageri în portul Braila -Bac Smardan si Bac IMB

I- II

Crearea infrastructurii portuare necesare acostarii ambarcatiunilor mari pentru conectarea zonei la traseul croazierelor internationale:

- port turistic si debarcader la Braila, Chiscani, Stancuta;

- lucrari de modernizare la portul existent Braila

I- II

Realizarea unui aeroport international în zona periurbana a Brailei (cu valente pentru un sistem urban care sa functioneze ca pol national de dezvoltare) care sa asigure transportul pentru cele trei municipii resedinta de judet din zona – Braila, Galati, Tulcea.

I- II

Realizarea unui nod intermodal de transport la Braila pentru conectarea formelor de transport rutier- aerian, Cf si naval.

I- II-III

Studierea posibilitatilor de refacere a sistemului hidrotehnic de aparare la inundatii în vederea:

- consolidarii si recalibrarii acestuia - utilizarea zonei de dig pentru transport cu mijloace

auto, pentru ciclism sau alte moduri de transport;- propunerii unor sisteme de aparare mai eficiente

economic si care sa cree posibilitatea crearii unor noi zone inundabile în regim natural.

I- II-III

Realizarea infrastructurii majore de transport pentru conectarea zonei în sistemul international, national si regional de transport

Studierea posibilitatilor de refacere a sistemului hidrotehnic de aparare la inundatii în vederea realizarii unor trasee de transport auto si pentru ciclisti.

I

Sporirea accesibilitatii localitatilor prin reabilitarea drumurilor locale

Modernizarea infrastructurii de transport locale pentru asigurarea accesibilitatii localitatilor rurale spre DJ 255A, DC 9, Dc 21, DC 15, DC 16;

I

2. Imbunatatirea sistemului de gospodarirea apelor în vederea apararii la inundatii

Realizarea unor documentatii tehnice pentru rezolvarea problemelor majore privind vulnerabilitate la inundatii existenta pe fluviul Dunarea, în Insula Mare a Brailei (pericolul deversarii digurilor, producerea infiltratiilor în

I




160

diguri, eroziunea malurilor, înmlastinirea suprafetelor îndiguite si irigate);

Întretinerea albiei raurilor prin îndepartarea vegetatiei forestiere;Actiuni de recalibrare a lucrarilor de aparare existente.

I

3. Dezvoltarea retelelor energetice

Constructia unei centrale pe huila de 800 MW pe amplasamentul grupului scos din functiune de la CET Braila;

ICrearea de noi capacitati de productie

Utilizarea surselor alternative de producere a energie electrice si termice- solara, eoliana, biomasa.

I

Modernizarea si retehnologizarea statiilor de 110kv. I- IITrecerea instalatiilor de 6kv la 20kv. I- IIIntegrarea SCADA a tuturor statiilor de transformare. I

Modernizarea si extinderea retelei de transport a energiei electrice

Extinderea retelei în zonele cu constructii noi. I- IIExtinderea retelei în localitati apropiate de reteaua de gaze naturale

- extindere comuna Chiscani.

IModernizarea si extinderea retelei de transport gaze naturale

Racordarea la reteaua de gaze a zonelor majore de dezvolatre turistica.

I- II

Modernizarea si extinderea retelei de telecominicatii

Continuarea programului de extindere si modernizare a retelei de comunicatii în vederea sporirii accesului localitatilor la serviciile universale de telecomunicatiiCresterea gradului de digitalizare a retelei fixe.Introducerea de servicii de telefonie noi („banda lunga”, Internet, transmisii de date) în cat mai multe localitati,

I- II

Instalarea de telecentre în cadrul programului national de implementare a serviciului universal.

I

Dezvoltarea sistemului policentric de localitati în judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala între comunitatile locale.

1. Dezvoltarea sistemului policentric de localitati în judetreferitor la zona de de cooperare a PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala între comunitatile locale.

Cresterea rolului teritorial si al nivelului de dotare cu servicii de tip urban a orasului Însuratei(judet Braila) si orasului Harsova (judet Constanta), prin realizarea dotarilor si serviciilor corespunzatoare de sanatate, protectie sociala, educatie, cultura, financiar- bancare, transport public.

I-II

Modernizarea infrastructurii de transport locale pentru asigurarea accesibilitatii localitatilor rurale spre DJ 255A, DC 9, Dc 21, DC 15, DC 16.

I

Asigurarea transportului public între localitatile rurale si cele urbane Braila, Insuratei.

I

Asigurarea acesului locuitorilor din zonele rurale la servicii de tip urban si locuri de munca prin cresterea rolului teritorial al localitatilor urbane prin:

Amenajarea pistelor pentru ciclisti pe drumurile locale - DJ 212 , DC 60

I




161

Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între comunele care detin teritorii în PNBMB.

Crearea de parteneriate între comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu din judetul Braila precum si Giurgeni din Judetul Ialomita pentru realizarea zonei de cooperare pentru dezvoltare durabila a sistemelor socio-economice în scopul:

- realizarii obiectivelor din Planul de management al PNBMB si implementarea

- respectarii conditiilor de construire propuse prin Regulamentul cadrul al prezentei documentatii

- realizarii în comun a programelor de împadurire si crestere a suprafetelor de spatii verzi

- realizarii în comun a programelor de dezvoltare a turismului generat de PNBMB

- realizarii în comun a programelor de management /utilizare a terenurilor din PNBMB si din zonele adiacente în vederea pastrarii si potentarii valorii peisagistice

- realizarii de programe de educare a populatiei în privinta utilizarii resurselor oferite de PNBMB si a responsabilitatilor

- realizarii de programe pentru valorificare a traditiilor etnografice ale satelor pescaresti

I-II

Crearea de parteneriate între localitatile aflate în zona de influenta a PNBMB (zona A si zona B) pentru realizarea în comun a programelor de dezvoltare a turismului durabil care utilizeaza ca resursa PNBMB

- Cooperare în realizarea si utilizarea traseelor turistice propuse, îndeosebi a celor dinafara PNBMB.

- Realizarea cooperarii între comunele Stancuta, Bertestii de Jos si Victoria si orasul Insuratei pentru angrenarea în circuitul turistic a resurselor balneare si a padurii Viisoara.

- Crearea de parteneriate între comunele situate pe directia DJ 212 pentru realizarea unui traseu turistic cu valoare etnografica si realizarea unor regulamente de construire unitare în localitati care sa valorifice modelel traditionale.

I-II

Crearea de parteneriate între localitatile din zona periurbana în vederea cooperarii eficiente si reciproc-avantajoase cu mun. Braila.

I-II

Intocmit,

dr. ing. Pintilie Vasile




162

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ “ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA”

TITLUL I –PRESCRIPTII GENERALE1.DOMENIU DE APLICAREPrezentul regulament se aplica teritoriului delimitat astfel de linia interioara a taluzului digului perimetral care constituie noua propunere de delimitare a PNBMB.

2.CORELARI CU ALTE DOCUMENTATII : Prezentul regulament este alcatuit si are la baza prevederile Planul de management al PNBMB,pe care le delaliaza si le completeaza in functie de rezultatul analizei situatiei existente din teritoriul de referinta al PUZ , precum si al vecinatatilor sale imediate.Planul de Management integrat si adaptiv al Parcului Natural Balta Mica a Brailei anterior a fost elaborat în perioada 1999 – 2002 de Departamentul de Ecologie Sistemica în cadrul proiectului LIFE 99 Natura 006400, finantat de Comunitatea Europeana (75%) si Universitatea Bucuresti (25%) conform legislatiei specifice privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei.

Suprafata PNBMB este de 24.555 ha2, în diverse forme de proprietate si admi-nistrare, situate [î lunca cu regim natural de inundate a fluviului Dunarea.- Limitele parcului stabilite prin HG. 230/2003 cuprind insule si ostroave, bratele Dunarii si zone dig-mal, la cote maxime de inundatie, între podul rutier Giurgeni - Vadul Oii în amonte si municipiul Braila în aval, dupa cum urmeaza :

o limita nordica : confluenta dintre Dunarea Navigabila si brt\ul Cravia (km 175 în aval), situata în dreptul municipiului Braila ;

o limita estica : digul Insulei Mari a Brailei, de la punctul de trecere a bacului IMB, panala extremitatea sudica a Insulei Mari a Brailei în dreptul localitatii Magureni (Stramba), dupa care limita urmeaza digul dobrogean al Dunarii din dreptul locului unde se desparte Bratul Macin (Dunarea Veche) de bratul Valciu pana la podul ru-tier Giurgeni - Vadul Oii ;

o limita sudica : podul rutier Giurgeni - Vadul Oii (km 237 în amonte) ;o limita vestica : digul dinspre Cîmpia Baraganului Nordic, de la podul rutier Giurgeni -

Vadul Oii pana la municipiul Braila.Conform legislatiei în vigoare teritoriul PNBMB este supus regimului de protejare specific parcurilor naturale.Parcul Natural Balta Mica a Brailei a fost declarat Zona umeda de importanta internationalasit Ramsar, fiind inclusa în 15 iunie 2001, la pozitia 1074 pe lista Conventiei Ramsar. Dupa Delta Dunarii este al doilea sit Ramsar din Romania.Prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, zona inundabila braileana este mentionata sub denumirea Balta Mica a Brailei, în anexa I, în lista Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale.

2 Suprafata PNBMB este în curs de modificare.




163

Prin HG 230/4.03.2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (MO 190/26.03.2003) a fost recunoscut Parcul Natural Balta Mica a Brailei si reconfirmat oficial si statutul de Zona umedade importantp internationala, obtinut în anul 2001.In interiorul PNBMB activitatile se desfasoara numai cu avizul Administratiei parculuiP(AP)Teritoriul parcului este împartita în urmatoarele Unitati administrativ teritoriale(conform OMMD -1964/2007) din judetul Braila:- Municipiul Braila – partea de sud(18%)- Bertestii de Jos (38%)- Chiscani (29%)- Gropeni (13%)- Marasu ( 5%)- Stancuta (35%).Amenajamentele silvice sunt în administrarea O.S. Braila, Lacu Sarat, Slobozia si Harsova

3.DIVIZAREA TERITORIULUI IN ZONELa întocmirea prezentului regulament s-a avut în vederea structurarea teritoriului parcului în functie de regimul de protectie împus de Planul de management.

I. Zone cu protectie stricta - 418,2 ha (1,7% din suprafata PNBM), ambele fiind incluse în zona de protectie integrala Egreta :

• Zona cu protectie stricta Vulpasu - 127,9 ha, din care : 20,9 ha ecosisteme forestiere si 107,0 ha ecosisteme acvatice ;

• Zona cu protectie stricta Jigara - 290,3 ha, din care 46,3 ha ecosisteme forestiere si 107,0 ha ecosisteme acvatice.

II. Zone de protectie integrala - 5.444,7 ha (22,2%). Cele 8 zone de protectie integrala sunt :• Zona de protectie integrala Egreta - 4.035,5 ha, din care :

3.100,0 ha habitate terestre, 1484,0 ha habitate acvatice, 2,3 ha constructii 4,3 ha terenuri cu folosinta agricola ;

• Zona de protectie integrala Fundu Mare - 1.173,2 ha, din care:• 316,0 ha habitate terestre • 857,0 ha habitate acvatice ;• Zona de protectie integrala Colonia mixta Cucova - 60,5 ha, zona alcatuita în totalitate

din habitate terestre ;• Zona de protectie integrala Catinisul Cr`c`nelu - 58,0 ha, habitate terestre ;• Zona de protectie integrala Catinisul Ciciu Orbului - 50,0 ha, habitate terestre ;• Zona de protectie integrala Renisul Calia 1 - 20,0 ha, habitate terestre ;• Zona de protectie integrala Renisul Calia 2 - 20,0 ha, habitate terestre ;• Zona de protectie integrala Renisul Piscu Popii – 30,4 ha, habitate terestre.

III. Zonele de management durabil (zone tampon) - 9.366,2 ha (47,6%), [n numar de 11 sunt situate integral sau partial (alaturi de zonele cu protectie stricta si de zonele de protectie




164

integrala), în cele 7 insule mari si 4 ostroave mici . Cele 11 zone de management durabil sunt prezentate în continuare, din amonte spre aval :

• Insula Mica a Brailei - 5.600,2 ha (reprezinta 58% din totalul insulei a carei suprafataînsumeaza 9.726,6 ha), din zona tampon : 4121,3 ha habitate terestre si 1478,9 ha habitate acvatice ;

• Insula Varsatura - 1.185,0 ha (100%), din care : 1.143,4 ha habitate terestre si 41,6 ha habitate acvatice ;

• Insula Cracanel - 1.015,2 ha (95% din 1.073,2 ha), din care : 771,1 ha • Oostrovul Chiciu lui Filoti - 18,1 ha (100%), • Ostrovul Chiciu Morii - 2,8 ha (100%),;• Iinsula Chiciu Orbului - 258,2 ha (84% din 308,2 ha), • Insula Calia - 679,8 ha (94% din 719,8 ha), • Insula Fundu Mare - 747,0 ha (39% din 1.920,2 ha), • Oostrovul Chiciu Cucului - 20,1 ha (100%), • Insula Harapu - 214,2 ha (100%), • Oostrovul Ileana - 15,2 ha (100%),

IV. Zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane totalizeaza 9.323,6 ha (38,0%) din suprafata PNBMB si sunt reprezentate de :

• Dunare si bratele fluviului - 5.221,0 ha ;• Zonele dig mal - cu un total de 4102,6 ha, la randul lor seîmpart în :

o Zona digmal a Campiei Baraganului Nordic - 1.891,7 ha ;o Zona digmal a Insulei Mari a Brailei - 1.244,3 ha ;o Zona digmal a Dobrogei – 966,6 ha.

Inafara teritoriului PNBMB se vor stabili zone de protectie perimetrale malului Dunarii pe teritoriul comunelor Chiscani, Gropeni, Marasu, Stancuta Bertestii de Jos si Tufesti.TITLUL II – PRESCRIPTII SPECIALE PE ZONE, SUBZONE SI UTR

CAPITOLUL I – Zone cu protectie stricta- Zona A

GENERALITATI: CARACTERUL ZONEIZona se caracterizeaza printr-un regim maxim de protectie a mediului natural. In aceste zone este este conservata evolutia biodiversitatii în mod maximal.Nu sunt prezente amenajari sau constructii.Nu sunt permise exploatari forestiere.

SECTIUNEA I – UTILIZARE FUNCTIONALA

Articolul 1 – utilizari admiseIn aceasta zona este interzisa orice activitate umana.

Subzona A1: VulpasuSubzona A2 : Jigara - 290,3 ha




165

Articolul 2 –utilizari admise cu conditionari- este permisa desfasurarea activitatii stiintifice de catre cercetatori cu acordul AD.

Articolul 3 – utilizari interzise

Se interzic urmatoarele utilizari: - activitati care pot provoca degradarea mediului natural - activitati de xploatare forestiera - activitati productive - constructii provizorii sau definitive de orice natura;- dispunerea de panouri de afisaj sau alte amenajari cu rol de semnalizare cu exceptia celor utilizate de AD- activitati de depozitare- depozitari de materiale;- platforme de colectare a deseurilor;- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile

publice sau din institutiile publice; - accesul cu ambarcatiuni cu motor;- pescuit,- vizitare- cicloturism.

SECTIUNEA II. CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR

Articolul 4. nu se permite construirea Articolul 5. Circulatii si acceseAccesul se permite doar cu ambarcatiuni fara motor si prin locurile marcate.Survolarea teritoriului este permisa la un plafon de zbor de 1000m.

CAPITOLUL II – Zone de protectie integrala – Zona BArticolul 1 – utilizari admiseSubzona B1: Zona de protectie integrala Egreta Subzona B2 : Zona de protectie integrala Fundu Mare Subzona B : Zona de protectie integrala Colonia mixta Cucova Subzona B4 : Zona de protectie integrala Catinisul Cracanelu Subzona B5 : Zona de protectie integrala Catinisul Ciciu Orbului Subzona B6 : Zona de protectie integrala Renisul Calia 1Subzona B7 : Zona de protectie integrala Renisul Calia 2 Subzona B8 : Zona de protectie integrala Renisul Piscu Popii În toate subzonele sunt permise:

- activitati stiintifice educative- ecoturism controlat- vizitare turistica- interventii pentru mentinerea habitatelor- lucrari de reabilitare ecologica




166

- actiuni de înlaturare a efectelor unor calamitati- actiuni de întretinere a fondului forestier.

Articolul 2 –utilizari admise cu conditionariCirculatia si activitatile turistice se vor dezfasura conform marcajelor turistice.Interventia pompierilor, a reprezentantilor Inspectoratului de Politie Judetean Braila, ai Inspectoratului Judetean de Jandarmi Braila, ai Inspectoratului Teritorial al Politiei de FrontieraBraila, ai Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, ai Inspectortaului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Focsani, ai Directiei Sanitar Veterinare Braila si ai asociatilor de vanatori sportivi, în zonele de protectie integrala si în zona tampon, este permisa numai în prezenta reprezentantilor AP.

Articolul 3 – utilizari interzise- se interzic urmatoarele utilizari:

- activitati care pot provoca degradarea mediului natural - activitati productive - activitati forestiere altele decat cele de întretinere a fondului forestier - constructii provizorii sau definitive de orice natura;- dispunerea de panouri de afisaj sau alte amenajari cu rol de semnalizare cu exceptia celor utilizate de AD- activitati de depozitare- depozitari de materiale;- platforme de colectare a deseurilor;- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile

publice sau din institutiile publice; - accesul cu ambarcatiuni cu motor.


Articolul 4. Nu se permite construirea sau amenajarea de pontoane pentru acostare.Amenajarea traseelor presupune :

- marcarea lor pe indicatoare si panouri si prin semne conventionale pe arbori în cazul traseelor terestre si pe balize amenajate rustic în cazul traseelor pe apa,

- construirea unor observatoare fixe si amplasarea unor observatoare mobile pe apapentru cercetari ornitologice si activitatea de birdwaching.

Articolul 5. Circulatii si acceseAccesul se realizeaza cu ambarcatiuni fara motor prin punctele de acces marcate pe traseele turistice.Se interzice stationarea barcilor pe iezere.Survolarea teritoriului este permisa la un plafon de zbor de 1000m.




167

ARTICOLUL 6 - Spatii libere si spatii plantatePe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în PNBMB se executa numai lucrarile prevazute prin amenajamentele silvice, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind zonarea functionala a padurilor, a proiectelor de reconstructie ecologica.Nu sunt permise activitatile de exploatare forestiera în scop de valorificare a materialului lemnos.Se pot efectua lucrari de reconstructie ecologica a fostei paduri aluviale cu aprobarea autoritatii nationale de mediu si la solicitarea Consiliului Stiintific al PNBMB.

CAPITOLUL III- Zonele de management durabil- Zona CGENERALITATI: CARACTERUL ZONEISunt destinate atat turistilor cat si localnicilor care au accesul neîngradit în aceste zone.Sunt zone de tampon situate integral sau partial alaturi de zonele de protectie stricta si cele de protectie integrala în cele 7 insule mari:Insula Mica a Brailei Insula Varsatura Insula Cracanel Oostrovul Chiciu lui Filoti Ostrovul Chiciu Morii Iinsula Chiciu Orbului Insula Calia Insula Fundu Mare Oostrovul Chiciu Cucului Oostrovul Ileana Insula Harapu

SECTIUNEA I – UTILIZARE FUNCTIONALAArticolul 1 – utilizari admise

- activitati stiintifice educative- ecoturism controlat- vizitare turistica- interventii pentru mentinerea habitatelor- lucrari de reabilitare ecologica- actiuni de înlaturare a efectelor unor calamitati- actiuni de întretinere a fondului forestier- activitati de utilizare a unor resurse regenerabile desfasurate numai de comunitatile

locale- pescuit cu scule traditionale, recoltare de salcie, paura, stuf pentru realizarea unor produse artizanale

- pescuit sportiv- cicloturism.

Articolul 2 –utilizari admise cu conditionariactivitati de utilizare a unor resurse regenerabile desfasurate numai de comunitatile

locale- pescuit cu scule traditionale, recoltare de salcie, paura, stuf pentru realizarea unor produse artizanale

Articolul 3 – utilizari interzise- se interzic urmatoarele utilizari:

- activitati care pot provoca degradarea mediului natural




168

- activitati productive - activitati forestiere altele decat cele de întretinere a fondului forestier - constructii provizorii sau definitive de orice natura;- dispunerea de panouri de afisaj sau alte amenajari cu rol de semnalizare cu exceptia celor utilizate de AD- activitati de depozitare- depozitari de materiale;- platforme de colectare a deseurilor;- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile

publice sau din institutiile publice; - accesul cu ambarcatiuni cu motor.


Articolul 4. Nu se permite construirea de noi imobile.Sunt permise lucrari de întretinere, reparatii, schimbarea configuratiei imobilelor existente în scopul conformarii la regulile impuse de prezentul regulament.Este permisa amenajarea de pontoane pentru acostare în zonele indicate de prezentul regulament.Amenajarea traseelor presupune :

- marcarea lor pe indicatoare si panouri si prin semne conventionale pe arbori în cazul traseelor terestre si pe balize amenajate rustic în cazul traseelor pe apa,

- construirea unor observatoare fixe si amplasarea unor observatoare mobile pe apapentru cercetari ornitologice si activitatea de birdwaching.

Articolul 5. Circulatii si acceseAccesul se realizeaza cu ambarcatiuni fara motor prin punctele de acces marcate pe traseele turistice.Ambarcatiunile cu motor sunt permise pe bratele Dunarii si cursul navigabil.Survolarea teritoriului este permisa la un plafon de zbor de 1000m.

CAPITOLUL IV- Zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane – Zona D GENERALITATI: CARACTERUL ZONEIZona are regimul cel mai putin restrictiv de protectie din cadrul parcului.Este destinata îmbinarii activitatilor umane cu cele de protectie a mediului natural în limitele capacitatii de suport a ecosistemelor.Accesul localnicilor este neîngradit . In aceste zone membri comunitatilor locale au dreptul la

pescuitul pentru consumul propriu Cuprinde urmatoarele zone:

1.Dunare si bratele fluviului - 5.221,0 ha ;2. Zonele dig mal - cu un total de 4102,6 ha, la randul lor se împart în :

§ Zona digmal a Campiei Baraganului Nordic - 1.891,7 ha ;§ Zona digmal a Insulei Mari a Brailei - 1.244,3 ha ;§ Zona digmal a Dobrogei – 966,6 ha.




169

SECTIUNEA I – UTILIZARE FUNCTIONALAArticolul 1 – utilizari admise

- activitati stiintifice educative- ecoturism controlat- vizitare turistica- interventii pentru mentinerea habitatelor- lucrari de reabilitare ecologica- actiuni de înlaturare a efectelor unor calamitati- actiuni de întretinere a fondului forestier- activitati de utilizare a unor resurse regenerabile - pescuit cu scule traditionale, recoltare

de salcie, paura, stuf pentru realizarea unor produse artizanale- pescuit sportiv- cicloturism- activitati de campare.

Articolul 2 –utilizari admise cu conditionariActivitati de utilizare a unor resurse regenerabile desfasurate numai de comunitatile locale-pescuit cu scule traditionale, recoltare de salcie, paura, stuf pentru realizarea unor produse artizanaleArticolul 3 – utilizari interziseSECTIUNEA II. CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR

Articolul 4. Se permite construirea sau amenajarea de pontoane pentru acostare.Se permite amenajarea acceselor si dotarea cu elemente de semnalizare.Se permite realizarea adaposturilor temporare din materiale naturale.Sunt interzise constructiile de adapostire în alte locuri decat cele indicate de AP.

Articolul 5. Circulatii si acceseAccesul se realizeaza cu ambarcatiuni cu/fara motor prin punctele de acces marcate pe traseele turistice.Survolarea teritoriului este permisa la un plafon de zbor de 1000m.

In aceste zone membri comunitatilor locale au dreptul la pescuitul pentru consumul propriu § Activitati permise: plimbare cu ambarcatiuni cu/fara motor, excursii, pescuit sportiv,

campare, picnic, scaldat si plaja, vanatoare, acces carosabilPescuitul comercial este permis doar pescarilor autorizati de ANPAFunctionarea instalatiilor hidrotehnice va fi coordonata de AP indiferent de natura proprietatii.Activitatile de pasunat sunt permise doar pentru comunitatile locale ce detin terenuri în parc si se va desfasura conform regulamentului PNBMB.SECTIUNEA III. POSIBILITATI MAXIME DE UTILIZARE A TERNURILORSe interzice construirea de noi imobile destinate locuirii.Sunt permise lucrari de întretinere, reparatii, schimbarea configuratiei imobilelor existente în scopul conformarii la regulile impuse de prezentul regulament.Conformarea cladirilor se va face astfel încat sa nu depaseasca nivelul de Parter. Dimensiunile laturilor constructiei nu vor depasii 20m.




170

Sunt permise doar constructii specifice zonelor inundabile.Sunt permise doar materiale naturale- lemn, stuf, piatra.Sunt permise lucrari la urmatoarele imobile existente.

Lista constructiilor existente-2008

Specificatii Suprafataha

A) in zona de protectie integrala 6,6a) Cantoane silvice 3,0

- cabana Egreta 1,0 - cantonul Egreta 0,5

- Gasca 0,5 - Nicole]ti 0,5 - Vantoaia 0,5

b) Proprieat\i particulare 3,6 - Torexim SRL 3,0 - Contara SRL 0,3 - casa Tudorache

Eugeniu 0,3B) in zona de management durabil 7,1

a) Cantoane silvice 4,0 - Bratusca 0,5

- Harapu 0,5 - Paioasa 0,5 - Bercaru 0,5 - Piscu Popii 0,5

- Mitricele 0,5 - Coitineasa 0,5 - Patap 0,5

- Grindul lui Vintila 0,5b) Alte constructii 3,1

- fosta pescarie Hogioaia 0,3

- anexe unitati militare 0,5

- fosta pescarieNavodari 0,3

- casa si gospodarie tradtionaa` Nedeicu 2,0

C) in zona de dezvoltare durabila a activiatilor umane 32,0a) Cantoane silvice 5,5

- Cravia 0,5 - Mis`il` 0,5

- Piscu Lupului 0,5 - Daiu 0,5 - Tufesti 0,5

- Zainea 0,5




171

- Vadoaia 0,5 - Muscalita 0,5

- Soarecele 0,5 - Stancu\a 0,5

- cabana Gura Garlutei 0,5

b) Alte constructii si amenajari 26,5 - rampa descarcare lemn

Chiscani 3,0 - portul Chiscani 5,0 - statie plutitoare + bazin

Gropeni 3,0 - rampa siloz Balaia 3,0

- rampa trecere bac Gropeni 0,3 - rempa trecere bac IMB

(Gropeni) 0,3 - bazin Balaia 2,0 - rampa siloz Seicuta 2,0 - canal pompare Senca 0,3 - canal pompare km 203 0,5 - canal pompare km 209 0,3

- debarcarer Stancuta 0,3 - statie plutitoare + bazin

Stanca 5,0 - rampa cereale 0,5

- rampa cereale 0,5 - rampa cereale 0,5

Total constructii 45,7

Întocmit,

Arh. Alexandrina Retegan

Date post:	02-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	gabriel01022010
View:	75 times
Download:	10 times

ATTSIBXG

Documents