CHIRURGIE PEDIATRICCHIRURGIE PEDIATRICĂĂ

CURSUL NR. 2CURSUL NR. 2

PATOLOGIE TORACICPATOLOGIE TORACICĂĂ::

ATREZIA DE ESOFAGATREZIA DE ESOFAG

TORACELE EXCAVATTORACELE EXCAVAT

TRAUMATISMELE TORACICETRAUMATISMELE TORACICE

HERNIA HIATALĂHERNIA HIATALĂ

HERNIA DIAFRAGMATICĂHERNIA DIAFRAGMATICĂ

ATREZIA DE ESOFAGATREZIA DE ESOFAG

cea mai severă dintre malformaţiile esofaguluicea mai severă dintre malformaţiile esofagului

absenţa lumenului esofagian în treimea medie a absenţa lumenului esofagian în treimea medie a acestuia:acestuia:

bont esofagian proximal - se termină în majoritatea bont esofagian proximal - se termină în majoritatea cazurilor orb (98%) cazurilor orb (98%)

segment esofagian distal - se continuă cu segment esofagian distal - se continuă cu stomacul şi în 86% din cazuri comunică cranial cu stomacul şi în 86% din cazuri comunică cranial cu traheea; traheea;

frecvenţă de 1 caz la 3000-4500 naşteri indiferent de sex;frecvenţă de 1 caz la 3000-4500 naşteri indiferent de sex;

survine mai frecvent la prematuri şi se asociază adesea cu survine mai frecvent la prematuri şi se asociază adesea cu alte malformaţii congenitale;alte malformaţii congenitale;

descrisă prima dată de William Durston în 1670 la unul din descrisă prima dată de William Durston în 1670 la unul din doi gemeni siamezi;doi gemeni siamezi;

Thomas Gibson (1697) remarcă asocierea cu fistula traheo-Thomas Gibson (1697) remarcă asocierea cu fistula traheo-esofagiană;esofagiană;

primele 2 cazuri vindecate sunt raportate independent de primele 2 cazuri vindecate sunt raportate independent de Ladd şi Lever (1939);Ladd şi Lever (1939);

prima anastomoză termino-terminală – C. Height (1941);prima anastomoză termino-terminală – C. Height (1941);

astăzi vindecare până la 90% din cazuri datorită progreselor astăzi vindecare până la 90% din cazuri datorită progreselor remarcabile anestezico-chirurgicaleremarcabile anestezico-chirurgicale

Etiologie:Etiologie:

nu este pe deplin cunoscută;nu este pe deplin cunoscută;

sunt incriminaţi factori genetici şi factori de mediu;sunt incriminaţi factori genetici şi factori de mediu;

nu au fost depistate anomalii cromozomiale;nu au fost depistate anomalii cromozomiale;

teoria hiperflexiei (hiperextensiei) embrionare teoria hiperflexiei (hiperextensiei) embrionare

Embriologie:Embriologie:

leziunea apare la embrion între a 4-a şi a 7-a leziunea apare la embrion între a 4-a şi a 7-a săptămână de viaţă când din intestinul primitiv se săptămână de viaţă când din intestinul primitiv se formează traheea şi mugurii pulmonari;formează traheea şi mugurii pulmonari;

dedublarea se face prin plicaturare laterală la care se dedublarea se face prin plicaturare laterală la care se adaugă un proces de mezodermizare a cărui oprire adaugă un proces de mezodermizare a cărui oprire parţială duce la apariţia defectului esofagian.parţială duce la apariţia defectului esofagian.

Anatomie patologică:Anatomie patologică: există diferite forme, elementul comun fiind absenţa există diferite forme, elementul comun fiind absenţa unui fragment variabil ca mărime din esofag;unui fragment variabil ca mărime din esofag;

în peste 90% din cazuri există o comunicare sub formă în peste 90% din cazuri există o comunicare sub formă de fistulă între esofag şi arborele respirator.de fistulă între esofag şi arborele respirator.

Clasificarea Ladd şi Roberts

1. AE tip I – fară fistulă ET:1. AE tip I – fară fistulă ET: - 8-10% din cazuri;- 8-10% din cazuri;- cele două bonturi - cele două bonturi

esofagiene sunt complet esofagiene sunt complet separate cu distanţă mare separate cu distanţă mare între segmente (5-6 cm);între segmente (5-6 cm);

- nu există fistulă traheo-- nu există fistulă traheo-esofagiană, stomac esofagiană, stomac hipoplazic.hipoplazic.

2. AE tip II – cu fistulă ET 2. AE tip II – cu fistulă ET proximală:proximală:

- formă extrem de rară (1-2%);- formă extrem de rară (1-2%);- segment distal scurt, - segment distal scurt,

distanţă mare între distanţă mare între fragmente.fragmente.

3. AE tip III– cu fistulă ET distală:3. AE tip III– cu fistulă ET distală:

- 80- 90% (forma obişnuită de - 80- 90% (forma obişnuită de AE);AE);

- segment proximal orb, dilatat şi - segment proximal orb, dilatat şi hipertrofiat, în 80- 90% din hipertrofiat, în 80- 90% din cazuri se termină la T2 – T4; cazuri se termină la T2 – T4;

- segment distal hipoplazic, se segment distal hipoplazic, se deschide prin fistulă traheo-deschide prin fistulă traheo-esofagiană pe faţa posterioară esofagiană pe faţa posterioară a traheei la bifurcaţia acesteia.a traheei la bifurcaţia acesteia.

a) Tip III A:a) Tip III A: - 60% din cazuri;- 60% din cazuri; - segmente îndepărtate peste 2 - segmente îndepărtate peste 2

cm, greu anastomozabile.cm, greu anastomozabile.

b) Tip III Bb) Tip III B: – segmente : – segmente apropiate sub 2 cm.apropiate sub 2 cm.

4. AE tip IV– cu fistulă ET 4. AE tip IV– cu fistulă ET proximală şi distală:proximală şi distală:

- 1-2% din cazuri;- 1-2% din cazuri;- ambele segmente comunică ambele segmente comunică

prin fistule cu traheea, distanţa prin fistule cu traheea, distanţa dintre segmente este mică.dintre segmente este mică.

5. Fistula eso-traheală (fistula în H 5. Fistula eso-traheală (fistula în H – nu este atrezie de esofag):– nu este atrezie de esofag):

- 4% din totalul malformaţiilor - 4% din totalul malformaţiilor esofagiene;esofagiene;

- comunicarea eso-traheală în - comunicarea eso-traheală în majoritatea cazurilor este în majoritatea cazurilor este în dreptul vertebrelor C7-T2 dreptul vertebrelor C7-T2 (abord chirurgical latero-(abord chirurgical latero-cervical drept) cu limite între cervical drept) cu limite între vertebrele C6-T4vertebrele C6-T4

Grupe de risc WatersonGrupe de risc Waterson

Grupa A - Gn > 2500 g, fară malformaţii asociate, fără Grupa A - Gn > 2500 g, fară malformaţii asociate, fără modificări pulmonare;modificări pulmonare;

Grupa B - 1800 g<Gn>2500g, +/- malformaţii şi Grupa B - 1800 g<Gn>2500g, +/- malformaţii şi pneumonie de gravitate medie;pneumonie de gravitate medie;

Grupa C - Gn <1800 g, malformaţii asociate şi Grupa C - Gn <1800 g, malformaţii asociate şi pneumonie gravă;pneumonie gravă;

Anomalii asociateAnomalii asociate

număr redus de celule nervoase în plexul Auerbach la număr redus de celule nervoase în plexul Auerbach la nivelul esofagului;nivelul esofagului;

sindrom VACTERL – malformaţii Vertebrale, sindrom VACTERL – malformaţii Vertebrale, - Ano-rectale, - Ano-rectale, - Cardiace, - Cardiace, - Traheo-Esofagiene, - Traheo-Esofagiene, - Renale, - Renale, - ale membrelor (Limbs);- ale membrelor (Limbs);

sindrom CHARGE – Coloboma (micro sau anencefalia),sindrom CHARGE – Coloboma (micro sau anencefalia), - cardiopatii congenitale (Heart), - cardiopatii congenitale (Heart), - Atrezia coanală, - Atrezia coanală, - Retardul mintal, - Retardul mintal, - malformaţii Genitale, - malformaţii Genitale, - malformaţii auriculare (Ear);- malformaţii auriculare (Ear);

metaplazie scuamoasă traheală;metaplazie scuamoasă traheală;

malformaţii digestive: - atrezie de duoden, malformaţii digestive: - atrezie de duoden, - malrotaţii intestinale, - malrotaţii intestinale, - atrezie de intestin, - atrezie de intestin, - malformaţii ano-rectale, - malformaţii ano-rectale, - megacolon congenital;- megacolon congenital;

malformaţii cardiace: - persistenţa de canal interatrial,malformaţii cardiace: - persistenţa de canal interatrial, - persistenţă orificiu interatrial, - persistenţă orificiu interatrial, - persistenţă orificiu interventricular,- persistenţă orificiu interventricular, - stenoză de arteră pulmonară, - stenoză de arteră pulmonară, - tetralogie Fallot;- tetralogie Fallot;

malformaţii renale: - extrofie de vezică, malformaţii renale: - extrofie de vezică, - hidronefroză congenitală, - hidronefroză congenitală, - displazie renală polichistică, - displazie renală polichistică, - rinichi unic congenital;- rinichi unic congenital;

malformaţii ale sistemului osteo-articular;malformaţii ale sistemului osteo-articular;

sindrom Down.sindrom Down.

Fiziopatologie:Fiziopatologie:

după naştere secreţiile salivare stagnează în fundul de după naştere secreţiile salivare stagnează în fundul de sac esofagian superior sac esofagian superior

ulteriorulterior sunt antrenate cu respiraţia în plămâni sunt antrenate cu respiraţia în plămâni

se produce o inundare bronhoalveolară se produce o inundare bronhoalveolară

în finalîn final – – bronhopneumoniebronhopneumonie prin populare microbiană prin populare microbiană

se instalează mai repede la prematur, la care efortul de se instalează mai repede la prematur, la care efortul de tuse este ineficienttuse este ineficient

Fiziopatologie:Fiziopatologie:

în atreziile de tip III sau IV, o parte din aerul curent în atreziile de tip III sau IV, o parte din aerul curent pătrunde prin fistulă în stomac şi restul tubului digestiv pătrunde prin fistulă în stomac şi restul tubului digestiv

apareapare distensi distensiaa abdominală cu ascensionarea diafragmei abdominală cu ascensionarea diafragmei şi reducerea mecanicii respiratorii şi reducerea mecanicii respiratorii

prin cardia incontinentă la nou-născut, în urma distensiei prin cardia incontinentă la nou-născut, în urma distensiei gastrice se produce uşor un reflux gastrointestinal gastrice se produce uşor un reflux gastrointestinal

astfelastfel se expulzează odată cu aerul şi suc gastric cu se expulzează odată cu aerul şi suc gastric cu acţiune corozivă asupra epiteliilor alveolare.acţiune corozivă asupra epiteliilor alveolare.

Simptomatologie:Simptomatologie:

imposibilitatea deglutiţieiimposibilitatea deglutiţiei

tulburări respiratoriitulburări respiratorii

ansamblul acestor tulburări este foarte sugestiv exprimat ansamblul acestor tulburări este foarte sugestiv exprimat de Mallet în formula: „nou-născutul cu atrezie şi fistulă de Mallet în formula: „nou-născutul cu atrezie şi fistulă esotraheală înghite în trahee şi respiră în abdomen”esotraheală înghite în trahee şi respiră în abdomen”

hipersalivaţie şi stagnare bucofaringiană a secreţiilorhipersalivaţie şi stagnare bucofaringiană a secreţiilor

la nivelul buzelor şi orificiilor nazale se observă o la nivelul buzelor şi orificiilor nazale se observă o scurgere permanentă de salivă spumoasă aeratăscurgere permanentă de salivă spumoasă aerată

Simptomatologie:Simptomatologie:

frecvent se repetă crize de tuse şi cianoză frecvent se repetă crize de tuse şi cianoză

respiraţia devine zgomotoasă şi dispneea se respiraţia devine zgomotoasă şi dispneea se accentuează cu timpulaccentuează cu timpul

în formele cu fistulă esotraheală inspecţia evidenţiază în formele cu fistulă esotraheală inspecţia evidenţiază distensia abdomenuluidistensia abdomenului

examenul aparatului respirator: examenul aparatului respirator: dominat dominat de existenţa de existenţa unor raluri bronşice generalizateunor raluri bronşice generalizate

încercarea de alimentare constituie o eroare gravă, încercarea de alimentare constituie o eroare gravă, provocând o criză dramatică de asfixie cu tuse şi provocând o criză dramatică de asfixie cu tuse şi cianoză.cianoză.

Diagnostic:Diagnostic:

după Boer: după Boer: „nou-născutul care se asfixiază şi respiră „nou-născutul care se asfixiază şi respiră greu, al cărui nas şi gură sunt încărcate cu secreţii greu, al cărui nas şi gură sunt încărcate cu secreţii excesive, are atrezie esofagiană până la proba excesive, are atrezie esofagiană până la proba contrarie”.contrarie”.

- în aceste condiţii diagnosticul este stabilit cu ajutorul:- în aceste condiţii diagnosticul este stabilit cu ajutorul:

istoriculuiistoricului polihidramnios matern.polihidramnios matern.

Diagnostic:Diagnostic:

examenului clinicexamenului clinic:: - hipersalivaţie + imposibilitatea deglutiţiei;- hipersalivaţie + imposibilitatea deglutiţiei; - cianoză la tentativa de alimentare;- cianoză la tentativa de alimentare; - distensie abdominală (pentru fistula esotraheală);- distensie abdominală (pentru fistula esotraheală); - - raluri bronşice.raluri bronşice.

cateterismului cateterismului cu sondă sterilă Nelatoncu sondă sterilă Nelaton - - introdusă în gură introdusă în gură ((preferabil pe naspreferabil pe nas)) se opreşte în cazul se opreşte în cazul atreziei esofagiene la 10-12 cm de arcada dentară unde atreziei esofagiene la 10-12 cm de arcada dentară unde se întâmpină rezistenţă se întâmpină rezistenţă

- cateterismul reprezentă şi un prim act terapeutic prin - cateterismul reprezentă şi un prim act terapeutic prin aspirarea secreţiiloraspirarea secreţiilor

examen radiologic:examen radiologic:

- radiografia simplă toraco-abdominală arată prezenţa radiografia simplă toraco-abdominală arată prezenţa fistulei eso-traheale dacă abdomenul este pneumatizatfistulei eso-traheale dacă abdomenul este pneumatizat

- abdomenul opac neaerat indică absenţa fistulei cu abdomenul opac neaerat indică absenţa fistulei cu atrezie de tip Iatrezie de tip I

- radiografia cu substanţă de contrast aduce precizări - radiografia cu substanţă de contrast aduce precizări valoroase dar comportă multe riscuri atunci când este valoroase dar comportă multe riscuri atunci când este executat cu şi de cadre lipsite de experienţă (nu se executat cu şi de cadre lipsite de experienţă (nu se recomandă în centre neexperimentate);recomandă în centre neexperimentate);

Atrezie de esofag fărăfistulă eso-traheală

(absenţa aeraţiei stomacului).

Atrezie de esofag cufistulă eso-traheală

(prezenţa aeraţiei stomacului).

eendoscopia preoperatoriendoscopia preoperatorie::

- precizeazăprecizează cu acurateţe lungimea segmentului proximal cu acurateţe lungimea segmentului proximal esofagianesofagian

- arată prezenţa fistulei eso-traheale dacă este o atreyie arată prezenţa fistulei eso-traheale dacă este o atreyie de tip IIde tip II

- poate vizualiza o eventuala despicatură larigo-traheală poate vizualiza o eventuala despicatură larigo-traheală

Endoscopie preoperatorie – schemă.

Diagnostic diferenţial:Diagnostic diferenţial:

- deşi tabloul clinic şi examenul radiologic clasic permit de - deşi tabloul clinic şi examenul radiologic clasic permit de obicei un diagnostic fără dubii, atrezia esofagiană trebuie obicei un diagnostic fără dubii, atrezia esofagiană trebuie diferenţiată de: diferenţiată de:

condiţiile neonatale ce produc detresă respiratorie condiţiile neonatale ce produc detresă respiratorie idiopatică;idiopatică;

malformaţii de cord;malformaţii de cord;

despicătura esolaringoesofagiană;despicătura esolaringoesofagiană;

divericuli esofagieni;divericuli esofagieni;

Diagnostic diferenţial:Diagnostic diferenţial:

traumatismele cranio-cerebrale cu tulburări de deglutiţie traumatismele cranio-cerebrale cu tulburări de deglutiţie – esofag permeabil la introducerea sondei naso-gastrice;– esofag permeabil la introducerea sondei naso-gastrice;

atrezia choanală – imposibilitatea pătrunderii sondei prin atrezia choanală – imposibilitatea pătrunderii sondei prin narină;narină;

hernia diafragmatică congenitală - dispnee, hernia diafragmatică congenitală - dispnee, hipersonoritate pulmonară la percuţie, zgomote hidro-hipersonoritate pulmonară la percuţie, zgomote hidro-aerice în aria pulmonară şi zgomote cardiace în dreapta;aerice în aria pulmonară şi zgomote cardiace în dreapta;

fistula eso-traheală - cianoză doar în timpul fistula eso-traheală - cianoză doar în timpul alimentaţiei; alimentaţiei; - - infecţii pulmonare recidivante.infecţii pulmonare recidivante.

Tratament: Tratament: - faza prespitalizare- faza prespitalizare

suspendarea alimentaţiei;suspendarea alimentaţiei;

sondă Nelaton la care se sondă Nelaton la care se ataşează o seringă şi se aspiră ataşează o seringă şi se aspiră repetat la 20-30 minute repetat la 20-30 minute secreţiile salivare din secreţiile salivare din segmentul superior esofagian; segmentul superior esofagian;

transport în incubator încălzit transport în incubator încălzit într-un centru specializat de într-un centru specializat de chirurgie pediatrică;chirurgie pediatrică;

pe perioada transportului, pe perioada transportului, poziţie laterală cu capul şi poziţie laterală cu capul şi toracele mai ridicat pentru a toracele mai ridicat pentru a împiedica refluxul gastro-împiedica refluxul gastro-esofagian şi aspirarea lui esofagian şi aspirarea lui pulmonară;pulmonară;

Tehnica aspirării esofagului proximal.

Tratament: Tratament: - faza de spitalizare:- faza de spitalizare:

echilibrare hidro-electolitică, acido-bazică;echilibrare hidro-electolitică, acido-bazică;

investigaţii paraclinice;investigaţii paraclinice;

Obiectivele tratamentului sunt:Obiectivele tratamentului sunt:

1. salvarea vieţii;1. salvarea vieţii;

2. realizarea continuităţii tractului digestiv;2. realizarea continuităţii tractului digestiv;

3. conservarea esofagului.3. conservarea esofagului.

Continuitatea esofagului Continuitatea esofagului se poate realiza prin:se poate realiza prin:

a). anastomoză primară – nou-născut eutrofic şi distanţă < a). anastomoză primară – nou-născut eutrofic şi distanţă < 2 cm între segmentele esofagiene;2 cm între segmentele esofagiene;

b). anastomoză întârziată – gastrostomă, ligatura fistulei şi b). anastomoză întârziată – gastrostomă, ligatura fistulei şi ulterior (după câteva zile) anastomoză (nou-născuţi din gr. ulterior (după câteva zile) anastomoză (nou-născuţi din gr. III de risc Waterson);III de risc Waterson);

c). tratament în etape care cuprinde: gastrostomă şi c). tratament în etape care cuprinde: gastrostomă şi întreruperea fistulei apoi întreruperea fistulei apoi esofagostomie cervicală, esofagostomie cervicală, ulterior esofagoplastie (distanţă > 2 cm între segmentele ulterior esofagoplastie (distanţă > 2 cm între segmentele esofagiene)esofagiene)

momentul operator: momentul operator: corecţia atreziei esofagiene corecţia atreziei esofagiene fistulă fistulă este o urgenţă şi se va rezolva este o urgenţă şi se va rezolva în primele 12-18h de la în primele 12-18h de la internare.internare.

Tehnica chirurgicală a eso-esoanastomozei primare:Tehnica chirurgicală a eso-esoanastomozei primare:

toracotomie dreaptă în spaţiul IV intercostal;toracotomie dreaptă în spaţiul IV intercostal;

secţiunea şi închiderea fistulei esotraheale;secţiunea şi închiderea fistulei esotraheale;

segmentul proximal se eliberează din aderenţe, se deschide segmentul proximal se eliberează din aderenţe, se deschide capătul orb şi se anastomozează termino-terminal pe sondă capătul orb şi se anastomozează termino-terminal pe sondă tutore cu cel distal consolidat cu petece de venă azygos sau tutore cu cel distal consolidat cu petece de venă azygos sau venă ombilicală (tehnica Fufezan);venă ombilicală (tehnica Fufezan);

tub de dren plasat în vecinătatea anastomozei;tub de dren plasat în vecinătatea anastomozei;

în cazurile în care distanţa între segmente este prea mare în cazurile în care distanţa între segmente este prea mare se încearcă diferite procedee de mobilizare şi alungire a se încearcă diferite procedee de mobilizare şi alungire a esofagului;esofagului;

Măsurarea distanţei între esofagul proximal şifistula eso-traheală.

Ligatura şi secţionarea venei azygos, ligatura fistulei

eso-traheale.

Sutura pereteluiposterior al anastomozei.

Sutura pereteluianterior al anastomozei.

pentru situaţiile cu distanţă mare între segmentele pentru situaţiile cu distanţă mare între segmentele esofagiene au fost imaginate metode de elongare magnetică esofagiene au fost imaginate metode de elongare magnetică sau mecanică (contactul se obţine în aproximativ 30 zile) cu sau mecanică (contactul se obţine în aproximativ 30 zile) cu autoanastomoză esofagiană fără toracotomie;autoanastomoză esofagiană fără toracotomie;

Postoperator:Postoperator:

îngrijiri în secţia A.T.I.;îngrijiri în secţia A.T.I.;

menţinerea IOT în primele 1-2 zile ;menţinerea IOT în primele 1-2 zile ;

continuarea aspirării secreţiilor faringiene;continuarea aspirării secreţiilor faringiene;

alimentarea orală progresivă după ziua 7-10 ;alimentarea orală progresivă după ziua 7-10 ;

drenajul extrapleural se menţine 10-14 zile.drenajul extrapleural se menţine 10-14 zile.

unde nu este posibilă anostomoza, se suprimă fistula unde nu este posibilă anostomoza, se suprimă fistula esotraheală, capătul proximal al esofagului se esotraheală, capătul proximal al esofagului se exteriorizează laterocervical şi se face apoi gastrostomie exteriorizează laterocervical şi se face apoi gastrostomie iar după vârsta de 1 an se face esofagoplastie iar după vârsta de 1 an se face esofagoplastie

Complicaţii:Complicaţii:

nespecifice, comune oricărei intervenţii chirurgicale: nespecifice, comune oricărei intervenţii chirurgicale: - sângerarea plăgii, - sângerarea plăgii, - infecţie;- infecţie;

dezunirea anastomozei (prematuri, tensiune la locul dezunirea anastomozei (prematuri, tensiune la locul anastomozei etc.);anastomozei etc.);

recidiva fistulei - tuse, dispnee, cianoză, pneumonii recidiva fistulei - tuse, dispnee, cianoză, pneumonii recidivante;recidivante;

- evidenţiere prin traheoscopie;- evidenţiere prin traheoscopie;

strictura anastomozei (rară);strictura anastomozei (rară);

refluxul gastro-esofagian (frecvent);refluxul gastro-esofagian (frecvent);

tulburări de motilitate ale esofagului;tulburări de motilitate ale esofagului;

tuse iritativă – dispare până la vârsta de 3 ani.tuse iritativă – dispare până la vârsta de 3 ani.

Prognostic:Prognostic:

grupa A şi B (Waterston) - vindecări la 80-90% din grupa A şi B (Waterston) - vindecări la 80-90% din cazuri;cazuri;

grupa C (Waterston) - mortalitate 20-30%.grupa C (Waterston) - mortalitate 20-30%.

FISTULA ESO-TRAHEALĂ ÎN „H”FISTULA ESO-TRAHEALĂ ÎN „H”

malformaţie prin care malformaţie prin care esofagul fără să fie esofagul fără să fie întrerupt comunică lateral întrerupt comunică lateral printr-o fistulă cu traheea;printr-o fistulă cu traheea;

direcţia fistulei este oblică direcţia fistulei este oblică ascendentă dinspre esofag ascendentă dinspre esofag spre trahee;spre trahee;

se recunoaşte clinic după se recunoaşte clinic după un simptom capital: un simptom capital: tusea tusea repetată în timpul suptului;repetată în timpul suptului; Fistula eso-traheală în „H”.

E. Kroop a stabilit un procedeu relativ simplu de E. Kroop a stabilit un procedeu relativ simplu de diagnostic al fistulei esotraheale: diagnostic al fistulei esotraheale: - introducerea în stomac a unei sonde Nelaton, - introducerea în stomac a unei sonde Nelaton, - cu ajutorul unei seringi se extrage aerul gastric - cu ajutorul unei seringi se extrage aerul gastric - capătul extern al sondei, pensat, se introduce sub nivel - capătul extern al sondei, pensat, se introduce sub nivel de apă într-un vas de apă într-un vas - după îndepărtarea pensei sonda păstrată cu capătul sub - după îndepărtarea pensei sonda păstrată cu capătul sub apă (extern) se extrage lent din stomac apă (extern) se extrage lent din stomac – dacă apar bule – dacă apar bule de aer, acestea indică locul fistulei;de aer, acestea indică locul fistulei;

tratamentul este exclusiv chirurgical şi constă în tratamentul este exclusiv chirurgical şi constă în suprimarea fistulei;suprimarea fistulei;

abordul obişnuit se face pe cale cervicală dreaptă.abordul obişnuit se face pe cale cervicală dreaptă.