Atlas școlarpentru clasa a VIII-a

Geografia României

MARIAN ENEIONUȚ POPA

Cuprins

Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Poziţia geograficăRomânia. Poziția geografică

și punctele extreme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Vecinii României și lungimea frontierelor . . . . . . . 7România, țară carpato-dunăreano-pontică . . . . . 8România între statele Europei Centrale . . . . . . . . 9

Relieful României și elemente de geologieHarta geologică. Rocile magmatice . . . . . . . . . . . . 10Relief pe roci vulcanice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Harta tipurilor de relief. Rocile metamorfice . . . . 12Relief pe roci metamorfice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Rocile sedimentare. Relief

pe roci sedimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Relief pe conglomerate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Carstul și relieful carstic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Ghețarii montani și relieful glaciar . . . . . . . . . . . . . 18Relieful de vale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Relieful litoral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Caracteristici generale

ale reliefului României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Harta unităților de relief . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Elementele unui cutremur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Harta tectonică. Harta magnitudinilor . . . . . . . . . . 29Munții Carpați . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Carpații Orientali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Carpații Meridionali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Carpații Occidentali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Depresiunea Colinară a Transilvaniei . . . . . . . . . . . 35Subcarpații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Dealurile de Vest . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Podișul Getic și Podișul Mehedinți . . . . . . . . . . . . . 39Podișul Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Podișul Dobrogei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Câmpia Română . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Câmpia de Vest . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Delta Dunării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Platforma continentală a Mării Negre . . . . . . . . . . 45

Rolul reliefului în amenajarea teritoriului . . . . . . . 46Fenomene și procese geomorfologice

de risc în orizontul local . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Clima, apele, vegetaţia, fauna şi solurileCirculația generală a maselor de aer . . . . . . . . . . . 48Influențe și regiuni climatice . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Temperatura aerului (1981 – 2010) . . . . . . . . . . . 50Temperaturile medii multianuale

ale lunilor caracteristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Precipitațiile atmosferice (1981 – 2010) . . . . . . . 52Precipitațiile medii multianuale ale lunilor

caracteristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Vânturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Etaje climatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Fenomene climatice de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Bazinul Dunării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Sectoarele Dunării în România . . . . . . . . . . . . . . . . 59Harta bazinelor hidrografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Lacuri și ape subterane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Marea Neagră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Harta vegetației . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Harta parcurilor naționale

și naturale din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Specii de animale dispărute

de pe teritoriul României . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Specii de plante și animale

protejate în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Fauna peșterilor din România . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Harta solurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Fenomene hidrologice

și biogeografice de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Populaţia, aşezările omeneşti şi organizarea administrativ-teritorială

Populația României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Evoluția numărului de locuitori . . . . . . . . . . . . . . . . 72Bilanțul natural și migratoriu al populației . . . . . . 72Harta densității populației pe unități

administrativ-teritoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Structura populației pe grupe de vârstă . . . . . . . . 74Structura populației pe medii de viață . . . . . . . . . 75

Structura populației după religie . . . . . . . . . . . . . . 75Structura populației după etnie . . . . . . . . . . . . . . . 75Satele din România și tipuri

particulare de sate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Tipuri de case tradiționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Orașele României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Municipiul București . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Caracterizarea unor mari orașe

din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Împărțirea administrativ-teritorială

a României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

Activităţile economiceFondul funciar.

Harta utilizării terenurilor din România . . . . . . 90Harta combustibililor fosili . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Harta industriei energetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Resursele alternative de energie

și valorificarea acestora în România . . . . . . . . . 94Harta minereurilor feroase și neferoase . . . . . . . . 96

Harta industriei constructoare de mașini . . . . . . . 97Harta industriei chimice

și a industriei lemnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Harta materialelor de construcție . . . . . . . . . . . . . 99Transporturile în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Turismul în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

Regiuni geografice şi dezvoltare regională. Caracteristici ale mediului înconjurător. România în Europa şi în lume

Dezvoltare regională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104Regiuni pe baze naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Hazarduri datorate activităților antropice . . . . . . . 106Situația pădurilor din România . . . . . . . . . . . . . . . . 107Situri UNESCO în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108Organizaţia Tratatului Atlanticului

de Nord (NATO) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Uniunea Europeană (UE) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

Competenţe generale

1. Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje specifice2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline şcolare4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană

Competențe specifice

1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene şi structuri geografice1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi cartografice2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/sau suporturilor date3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS3.2. Formularea de soluţii la probleme date din realitatea înconjurătoare utilizând elemente din matematică, ştiinţe

şi TIC/GIS3.3. Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii geografice realizând corelaţii cu informaţiile

dobândite la alte discipline şcolare3.4. Argumentarea importanţei patrimoniului local şi naţional în context european şi mondial 4.1. Realizarea unui demers investigativ4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea observată direct sau indirect4.3. Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm dat

6

România. Poziția geografică și punctele extreme

România este situată în emisfera nordică pe paralela de 45°, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord. Din punct de vedere longitudinal, țara noastră este traversată de meridianul de 25° long. E (este situată în emisfera estică). În interiorul uscatului european, România este situată în sud-estul Europei Centrale, mai aproape de Marea Mediterană, dar la distanțe aproximativ egale față de costele atlantice, de cele arctice și de Munții Ural.

SATU MARE MARAMUREȘ SUCEAVABOTOȘANI

IAȘI

NEAMȚ

BISTRIȚA-NĂSĂUD

SĂLAJBIHOR

CLUJ

ALBAARAD

TIMIȘ

CARAȘ-SEVERIN

MEHEDINȚI

DOLJ

GORJ

HUNEDOARA

SIBIU

VÂLCEA

MUREȘ HARGHITABACĂU VASLUI

BRAȘOV

COVASNA VRANCEA GALAȚI

ARGEȘ

DÂMBOVIȚA

PRAHOVA

BUZĂU BRĂILA

OLT

TELEORMAN

GIURGIU

ILFOV IALOMIȚA

CĂLĂRAȘI

TULCEA

CONSTANȚA

BUCUREȘTI

Satu Mare

Baia Mare

Zalău

Oradea

Cluj-Napoca

Suceava

Bistrița

Botoșani

Iași

Piatra-Neamț

Târgu-Mureș VasluiBacău

Arad

Timișoara Deva

Alba Iulia

Sibiu

Reșița

Drobeta-TurnuSeverin

Râmnicu-Vâlcea

SlatinaCraiova

Pitești

Alexandria

Brașov

Sfântu-Gheorghe

Focșani

Galați

Brăila

Tulcea

ConstanțaCălărași

Giurgiu

Târgoviște Ploiești

Buzău

Slobozia

Târgu-Jiu

Miercurea-Ciuc

UNGARIA

UCRAINA

REPUBLICAMOLDOVA

UCRAINA

SERBIA

BULGARIA

MAREANEAGRĂ

Dunărea

Dunărea

Tisa

DunăreaBELGRAD

CHIȘINĂU

Prut

Prut

Mureș

Horodiștea

Sulina

Zimnicea

Beba Veche

Făgăraș

46°

25°

25°

45°

46°

45°

Punctele extreme ale României

Punctul extrem Coordonate

N: Horodiștea 48° 15’ lat. NS: Zimnicea 43° 37’ lat. NV: Beba Veche 20° 15’ long. EE: Sulina 29° 41’ long. E

7

Vecinii României și lungimea frontierelor

Surs

a da

telo

r: In

stitu

tul N

ațio

nal d

e St

atis

tică

*Dife

renț

a o

repr

ezin

tă g

rani

ța m

ariti

mă

Veci

nii R

omân

iei 

Lung

imea

fron

tiere

lor (

km)

Tota

lăTe

rest

răFl

uvia

lăBu

lgar

ia63

1,3

139,

147

0,0

Repu

blic

a M

oldo

va68

1,3

–68

1,3

Serb

ia

546,

425

6,8

289,

6Uc

rain

a64

9,4

273,

834

3,9

Unga

ria44

8,0

415,

932

,1M

area

Nea

gră

193,

5–

–To

tal g

rani

ţe*

3 14

9,9

1 08

5,6

1 81

6,9

ROM

ÂNIA

Mar

ea N

eagr

ă

UCRA

INA

SERB

IA

UNG

ARIA

BULG

ARIA

REPU

BLIC

AM

OLD

OVA

Bucu

reșt

iBe

lgra

d

Buda

pest

a

Kiev

Sofia

Chiș

inău

Supr

afaţ

a: 9

3 03

0 km

2

Popu

laţia

: 9,8

5 m

il. lo

c.

Capi

tala

: Bud

apes

ta; p

opul

ația

ca

pita

lei:

1,7

mil.

loc.

Form

a de

guv

ernă

mân

t:

repu

blic

ă

Mon

eda:

forin

tul (

HUF

)

Supr

afaţ

a: 7

7 47

4 km

2

Popu

laţia

: 7,1

mil.

loc.

Capi

tala

: Bel

grad

; pop

ulaț

ia

capi

tale

i: 1,

2 m

il lo

c.

Form

a de

guv

ernă

mân

t:

repu

blic

ă pa

rlam

enta

ră

Mon

eda:

din

arul

(RSD

)

Supr

afaţ

a: 3

3 85

1 km

2 ,

Popu

laţia

: 3,4

7 m

il. lo

c.

Capi

tala

: Chi

șină

u;

popu

lația

cap

itale

i:

0,81

mil.

loc.

Form

a de

guv

ernă

mân

t:

repu

blic

ă se

mip

rezi

denț

ială

Mon

eda:

leul

mol

dove

nesc

(M

DL)

Supr

afaţ

a: 6

03 7

00 k

m2 ,

Popu

laţia

: 44,

5 m

il. lo

c.

(42,

8 m

il. lo

c. fă

ră C

rimee

a)

Capi

tala

: Kie

v; p

opul

ația

ca

pita

lei:

2,8

mil.

loc.

Form

a de

guv

ernă

mân

t:

repu

blic

ă se

mip

rezi

denț

ială

Mon

eda:

hriv

na (U

AH)

Supr

afaţ

a: 1

10 9

93 k

m2

Popu

laţia

: 7,1

0 m

il. lo

c.

Capi

tala

: Sof

ia; p

opul

ația

ca

pita

lei:

1,2

mil

loc.

Form

a de

guv

ernă

mân

t:

repu

blic

ă pa

rlam

enta

ră

Mon

eda:

leva

(BG

N)

8

România, țară carpato-dunăreano-pontică

0 100 200 km

9

România între statele Europei Centrale

REP.

CEH

Ă

GER

MAN

IA

SLO

VACI

A

POLO

NIA

UNG

ARIA

AUST

RIA

ELVE

ȚIA

ROM

ÂNIA

21

1 –

Liec

hten

stei

n2

– Re

publ

ica

Mol

dova

0 15

0

300

km

10

Harta geologică. Rocile magmatice

cre ște conce ntra ția d e siliciu

scorie obsidian

bazalt riolit

gabrou granit

sc

ad

e te

mp

era

tura

/cre

ște

vit

eza

de

răc

ire

a m

ag

me

i, d

ec

i p

art

icu

lele

co

mp

on

en

te a

le ro

cii

su

nt d

in c

e în

ce

ma

i fin

e

11

Relief pe roci vulcanice

Creasta Cocoșului, Munții Gutâi Aglomeratele vulcanice denumite „Cei 12 Apostoli“, Munții Călimani

În Munții Perșani, în apropiere de localitatea Racoș, județul Brașov, se găsește unul dintre cele mai bine conservate cratere din România, vulcanul de la Racoș. „Vulcanul“ este stins de aproximativ 10 000 de ani, dar reprezintă astăzi unul dintre cele mai spectaculoase obiective naturale din România. Conturul bine delimitat al craterului, peretele abrupt, culoarea ocru și intercalațiile cenușii și negre dau locului un aer marțian, extrem de gustat de fotografii pasionați de natură. Declarat actualmente rezervație naturală, craterul de la Racoș a servit, vreme de câteva decenii, drept carieră de zgură, așa că există numeroase căi de acces din localitatea Racoș până la vulcan.

Coloanele de bazalt de la Racoș, Munții Perșani Coloanele de bazalt Detunatele, Munții Apuseni

12

Harta tipurilor de relief. Rocile metamorfice

CREȘTE TEMPERATURA

CREȘ

TE P

RESI

UNEA

roci metamorfice de contact

șisturi verzi

șist

ardezie

gnais

migmatit

șisturi cristaline

Rocile metamorfice au luat naștere în interiorul scoarței terestre prin transformarea rocilor preexistente (mag matice, sedimentare), în condiții de temperaturi și presiuni ridicate. Cele mai frecvente roci metamorfice sunt șisturile cristaline, gnaisele, cuarțitele și marmura. Roci foarte dure și greu de erodat, rocile metamorfice dau în relief creste înalte, masive, asociate în relieful României celor mai înalți munți (Făgăraș, Retezat, Parâng, Rodnei).

13

Relief pe roci metamorfice

Din cauza alcătuirii din roci metamorfice foarte dure, în principal șisturi cristaline și gnaise, Munții Făgăraș sunt cei mai masivi și mai înalți de pe teritoriul României (opt vârfuri au peste 2 500 m altitudine, inclusiv vf. Moldoveanu, 2 544 m, cel mai înalt din România). Crestele au aspect crenelat și au pante foarte abrupte.

Creasta Munților Retezat, alcătuită din șisturi cristaline în nord (Retezatul Mare) se înalță la peste 2 500 m în vârful Peleaga (2 509 m) și vârful Păpușa (2 508 m).

Munții Parâng, cei mai masivi și mai înalți din grupa cu același nume a Carpaților Meridionali, se înalță la 2 519 m în vârful Parângul Mare.

Munții Rodnei sunt cei mai masivi și mai înalți din Carpații Orientali. Alcătuiți din șisturi cristaline, se înalță la 2 303 m în vârful Pietrosul.